You are on page 1of 13
Di.P. nr. 69 Eas, 14 julie 2020 Parlamentul Republicii Moldova Deputat in Parlamentul Republicii Moldova Plenul Parlamentului Republicii Moldova, Doamnei Zinaida GRECEANII, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova MOTIUNE DE CENZURA. asupra activititii Guvernului Republicii Moldova Subsemnatii, deputati in Parlamentul Republicii Moldova, in conformitate cu art. 106 din Constitutia Republicii Moldova, art. 116-118 din Regulamentul Parlamentului, inaint&ém prezenta motiune de cenzura asupra activititii Guvernului. MOTIVAREA Guvernul investit la data de 14 noiembrie 2019, a incaleat, pe toata perioada activit&tii sale si in repetate rénduri legislatia in vigoare, Constitutia Republicii Moldova, subminand suveranitatea si securitatea financiar-economicd a {irii. Guvernul a admis violarea drepturilor si libert&tilor fundamentale ale omului, inc&lcand principiile statului de drept, valorile consfintite in Constitutia Republicii Moldova si instrumentele internationale. in conditiile starii de urgenté, Guvernul gi-a depasit vidit competentele constitutionale subminand Parlamentul, urmarind de fapt ca prin starea de urgenta declarata s& fie inléturat controlul parlamentar asupra activitatii Executivului. Pe cale de consecinté, la data de 17 martie 2020 a fost declarat& stare de urgenta _ prin Hot&rarea Parlamentului nr. 55/2020 si in aceeasi sedintaé plenar& au fost Republica Moldova, MD-2004, Chi info@parlament.nd Ba. Gtefan cel Mare si fant 105 worw.parlament.md operate modificari la art. 4, 20, 22, 24 si 25 din Legea nr. 212/2004 privind regimul stirii de urgent, de asediu si de razboi. Urmand calea intereselor de grup si nu a celor nationale, Guvernul a derogat de la aplicarea legilor organice si ordinare incilcand mai multe prevederi constitutionale. Prin urmare, incercdnd sa ocoleasc4 controlul Parlamentar asupra proiectelor de lege prin care, chipurile, se incearc4 instituirea unor msuri de sustinere a cetitenilor si a agentilor economici, Executivul si-a angajat raspunderea, promovand in cel mai cinic si josnic mod interesele unei clientele controversate de business din sfera puterii, instituind msuri specifice pentru comertul in regim Duty- Free. $i toate acestea, cu scopul de a facilita activititile infractionale cu tigari prin raioanele de est ale Republicii Moldova (Regiunea Transnistreana). Tinem s& amintim c& actualului Guvern i s-au comunicat de la SIS pe larg prin scrisori informative si date operative pericolul legat existenta unor retele criminale de contrabanda, scheme care au fost considerabil demontate pe timpul Guvernului Blocului ACUM prin interventii hotarate din partea MAI, ins& reluate de curand, in perioada mandatului Guvernului actual. Mai mult, incdlcdnd prevederile legale si constitutionale, Guvernul condus de PM Ion Chicu a pus la cale o nou schemi de delapidare a banului public, prin incheierea unui Acord de finantare cu Federatia Rus’, document care nu a parcurs procedurile legale de elaborare a textului din partea Republicii Moldova, nu a fost negociat intr-o procedura corespunzitoare in interesul statului nostru, iar semnarea acestuia a fost aprobati fara a fi supus negocierilor cu participarea specialistilor si a tuturor autorit&tilor abilitate. Cu alte cuvinte, Acordul continea clauze care amenintau securitatea financiar-economic’ a Republicii Moldova, suveranitatea nationali si statul de drept. Pentru toate aceste incilc&ri sesizate de Opozitie, Acordul asumat si promovat de Guvern a fost declarat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala. Pe langa incalcdrile constitutionale si depasirea vadit& a atributiilor, Guvernul a eguat, practic, la toate capitolele de activitate. Gestionarea proast& a crizei social-economice Deputafii, semnatari ai prezentei motiuni, insisté asupra faptului cA Guvernul a gestionat si administreazi extrem de prost criza social-economicé cauzati de pandemie. Socurile economice generate de stoparea brusci a economiei impun pierderi semnificative agentilor sectorului privat si public, aruncdnd tara intr-o recesiune economicé major. Acest Guvern nu a inteles problemele esentiale care-au lovit sectorul privat si, fara a urma exemplul statelor europene, a mimat o anumit4 preocupare pentru business, fara a face efortul financiar, administrativ i strategic de a diminua socurile economiei reale. Ar fi fost de asteptat ca un Guvern influentat de PSRM gi PD sé recurgi in mod prioritar la instrumente de asisten{a financiare din partea statului, acordand sustinere imediati de urgenta segmentelor vulnerabilizate de restrictiile impuse in perioada stirii de urgent’, incluznd ca politici prioritare oferirea de asistent& de criz& celor mai vulnerabile pituri sociale afectate, precum gi agentilor economici, care au ajuns in pragul falimentului. Deciziile guvernului au gocat inst prin lipsa de perspicacitate, lipsa de empatie cu grupurile cele mai vulnerabile, gestionand resursele limitate ale guvernului de o maniera birocratica, ineficient& si obtuza. Solutiile propuse de Guvern au reprezentat, de fapt, un fel de goc fara terapie pentru foarte multe sectoare ale economiei, care au avut de suferit cel mai mult de la restrictiile crizei pandemice, de la sistarea activititilor de productie si comerciale, dar si a r&cirii economiei mondiale, in primul rand pe segmentul IMM: sectorul HoReCa, comertul nealimentar si producere conex’, companiile de transport, fabricile de textile, intreprinderile din zonele economice libere, fermieri etc. De mentionat c& desi la mijlocul lunii martie autorit&tile au sistat activitatea unei parti considerabile de intreprinderi, fara a le oferi vreun sprijin, majoritatea patronilor au achitat salariile pentru martie angajatilor sai si continua cu dedicatie s4 caute resurse pentru a remunera macar partial zeci de mii de angajati, care stau forfat acasi. in aceste conditii, businessul a asteptat un raspuns pe potrivd din partea statului. Angajatorii si angajatii din ramurile afectate au sperat cA statul va contribui financiar solidar cu oamenii de afaceri pentru a remunera cel putin partial angajatii aflati in gomaj tehnic sau in conditii de stationare a intreprinderii cel putin pentru 0 perioad’ de 2-3 luni, De asemenea, era de asteptat ca statul si asigure amanarea achit&rii impozitelor, a contributiilor sociale si a celor medicale cu cel putin 6 luni, a plitilor serviciilor comunale cu 3 luni si clarificarea rapid’ a procedurii juridice privind confirmarea circumstantelor de "fort majora” in conditiile starii de urgent’, ceea ce ar fi ajutat esential cettenii individuali si agentii economici in procesul 3 reesalonarii creditelor si contractelor de chirie a spatiilor comerciale sau de productie. Aceste misuri ar fi insemnat un pachet consistent de masuri anti-crizi In economie, care ar fi permis un termen suficient de confortabil de relaxare mediului privat sub aspectul revital sau profilirii businessului, Asemenea propuneri punctuale si argumentate au venit de la opozitie. in ciuda conditiilor necesare si suficiente in Republica Moldova de a crea *consens national anti-criz&”, actualul Guvern, condus de PM Ion Chicu, a actionat iresponsabil si total ineficient in sfera recuperarii social-economice, demonstrand abilit3ti slabe de a administra un guvern, incompetent cras& a guvernarii in timp de crizé pandemicd, iar dincolo de aceste calitati nerecomandabile unui PM, D1 Ion Chicu a demonstrat rea-vointi, neglijenta fata de nevoile reale ale populatiei si mediului de afaceri, pe de o parte, preferand s& rispunda exclusiv intereselor clientelare ale cAtorva grupuri economice, aflate in raza sa de atentie. Remareim urmatoarele actiuni/inactiuni ale Guvernului, care au contribuit substantial la degradarea situatiei social-economice din tar&: -Guvernul Chicu si-a asumat abuziv réspunderea politict in vederea promovarii unor scheme obscure sub paravanul pachetului de legi privind sustinerea populatiei si a antreprenorilor. Dupt esecul lamentabil de la Curtea Constitutionalé, dar si sub presiunea criticilor meritate din partea opozitiei sia societtifii, actualul Guvern a renuntat la ideea restabilirii comertului cu mérfuri accizate in reteaua de magazine "Duty-Free” de la intrarea in RM, a renunjat si la incercarea prelungirii cu 1 an a facilittitilor pentru comercializarea tigdrilor; - Actualul Guvern a negociat execrabil, neprofesionist, cu partenerii sai politici din Federatia Rus&, Acordul de imprumut, care, dacti ar fi intrat in vigoare ar fi pus in pericol serios siguranta economicé si interesele economice ale Republicii Moldova; - Executivul condus de Ion Chicu a sabotat relatiile cu Uniunea Europeand, ‘fapt care a condus la pierderea transei a treia din asistenta macroeconomicd in valoare de 40 mln. euro, o suméd foarte importanta in conditiile deficitului bugetar acut si a crizei social-economice; -Guvernul condus de Ion Chicu nu a elaborat nici pana astézi niciun plan serios de contracarare a efectelor recesiunii economice, limitandu-se la niste conferinje cu mesaje contradictorii si alte c@teva reactii in mass media, lisénd salvarea businessului privat in liberd ctidere, ignorandu-si competenta si atributiile directe de prevenire si atenuare a unei crize sistematice, care afecteazéi 4 bundstarea cetiifenilor Republicii Moldova si pot distruge serios potentialul de crestere economici, legat inainte de toate de capacitatea mediului de afaceri private de a supravietui crizei; -Domeniile economiei nationale care au suferit cel mai mult de la criza pandemicé au fost neglijate si tratate cu dispret de actualul PM Ion Chicu, iar salariatii din aceste sfere de activitate au fost lésati pe deplin in voia sortii, intrucdt statul a refuzat sd achite cel putin partial alocagia minima pentru somaj tehnic, asa cum s-a procedat tn multe alte {dri europene. Businessul mic si mijlociu a fost blocat gi ltisat de izbeliste; -Putem afirma fara tégaddé cd prin actiunile sale, Guvernul condus de Ion Chicu a provocat premeditat deciziile companiilor private de a-si trimite angajatii in somaj oficial, obtindnd astfel un efect invers decdt cel scontat de alte tari europene de a crea un mediu de responsabilitate comund intre business si stat (shared responsibilities); - Executivul blocheazé rezolvarea problemei constatdrii circumstantelor de "fort majora” de céttre Camera de Comert si Industrie prin refuzul stu categoric de a aproba modificarea la legea cu privire la Camera de Comer} si Industrie in vederea unor ajustdri de ordin tehnic a Codului civil actualizat. Prin urmare, agenti economici nu pot confirma legal existenta impedimentelor naturale pentru exercitarea datoriilor si riscé sé intre in insolventa; - Guvernul a refuzat de la inceputul oficial al stdérii de urgentat (17 martie) sé extinda politica statului de protectie socialé si pentru deyinatorii de patente ramasi la propriu fara surse de existenta, chiar dact acestia achité regulat contributiile sociale. Abia dupa 2 luni de la sistarea activititii acestora, la insistenta Opozitiei, s- a luat decizia de a le aloca pané la 30 iunie o indemnizatie unicd in valoare de 2775 lei; - Achizifiile publice in domeniul procurarii echipamentului de protectie au fost organizate féré transparenta necesara si, deseori, in detrimentul intereselor producdtorilor autohtoni, care nu erau informati la timp despre licitagit. Au avut loc mai multe achizitii nejustificate a echipamentelor de import la prefuri exagerate. Putem presupune cai numérul record de medici infectati se explicé inclusiv prin deficiente incalificabile in procesul procurdrii echipamentelor de protectie; - In conditiile unui deficit bugetar acut, guvernul a propus doud programe de subventionare a ratelor la credite si de rambursare a TVA, care in mare parte este 0 risipd iresponsabild de bani comisii in vederea sustinerii multor agenti economici care nu au avut pierderi in urma pandemiei, ci din contra, au avut venituri mai mari; - fn procesul de rectificare a legii bugetului pe anul 2020, Guvernul condus de PM Ion Chicu nu a tinut cont de prioritétile apérute in starea de urgenfi si nu a renuntat la cele mai multe dintre cheltuielile planificate inainte de pandemie, blocdind astfel adaptarea instrumentului financiar-bugetar la circumstantele crizei. ‘Am considerat aceasté decizie inadecvaté, refuzdnd astfel optimizarea mai multor autoritéti statale (in primul ré&nd Presedintia, SPPS si Cancelaria de Stat), achitarea urmédtoarei transe pentru rambursarea miliardelor furate, alocarea nejustificatt a peste 71 milioane lei pentru Arena Nationala, construirea ambasadei Moldovei in Belarus etc. Atragem atentia ci o administrare responsabila a cheltuielilor, definind prioritatile, ar fi disponibilizat mijloace in valoare de peste 2,3 miliarde lei, care ar fi fost realocate att pentru sustinerea medicilor si a pensionarilor, cat si a businessului afectat de pandemie. Mai mult ca atat, ultima rectificarea a bugetului a avut loc in forma abuziva de asumare a réspunderii, cu sfidarea crasé a principiului separatiei puterilor, in situatia céimd Parlamentul a fost functional -Guvernul nu a intreprins nicio mdsurd eficientt privind prevenirea impactului calamitétii naturale survenite in urma secetei severe sia ingheturilor din anul 2020. In pofida solicitarii agricultorilor si a opozitiei, Executivul nu a prezentat nicio solutie anticrizé privind depisirea consecinfelor cataclismelor naturale din anul curent. - Proasta gestionare a crizei pandemice, inclusiv prin neasigurarea personalului medical cu echipamentele necesare a dus la infectarea unui numar exceptional de mare a personalului medical, fapt care atest fara drept de tagada incompetenta crasi a acestui Guvern, incapacitatea sa de a gestiona in mod corespunziitor treburile farii, necesit&tile oamenilor! Totodati, echipamentul dispus era des dezinfectat pentru a fi refolosit si asta denota faptul cA Guvernul nu a intervenit prompt in solutionarea crizei de echipament si in consecinti avem peste 1800 de lucratori medieali care s-au infectat de Covid-19. Pe parcursul acestei pandemii, Guvernul a avut © pozitie inadecvata fata de cadrele medicale, venind cu critici nefondate si impertinente in adresa lor, acuzandu-i in cel mai cinic si nedrept mod ca ar fi singurii vinovati de infectare. Atitudinea Guvernului faji de mass-media Presa liberd si nepartizani reprezint& o garantie a sistemului democratic. Sub autoritatea actualului Guvern relatiile cu presa s-au deteriorat simtitor. Reactiile caustice, refractare la critic’, hulitoare fati de standardele deontologice ale reprezentantilor presei I-au pozitionat pe actualul Prim-ministru Ion Chicu drept un adversar consacrat al libertitii de expresie jurnalistic’. Societatea a urméarit consternat& atacurile reprezentantilor actualului guvern asupra independentei presei, declaratiile si criticile dezechilibrate in adresa institutiilor mass-media, in 6 special contra Pro TV, alituri de Jurnal TV, alte portaluri de stiri si posturi private de Radio si Televiziune. Unii membri ai actualului Guvernul au acuzat patronii unor posturi private de TV c& ar promova calomnios o imagine denaturata a intentiilor guvernarii, facdnd aluzii ci va face tot posibilul ca acestia sa-si piarda afacerile in Republica Moldova. Luand in calcul functiile si atributiile celor care au facut asemenea declaratii publice, constat’m un abuz si o amenintare directé asupra presei, care a scris articole incomode si critici nerezonabile asupra politicilor editoriale. Ne reamintim c& actualul Guvern Chicu a cerut jurnalistilor "sd renunte la propriile opinii in perioada pandemiei Covid-19”, reflectand exclusiv prin prisma comunicatelor de stiri eliberate de c&tre autoritatile sanitare ale statului, somand mass media s& renunte la practica de a verifica din mai multe surse datele furnizate, informatiile raportate in cadrul conferintelor de pres& ale autorititilor, instituind de facto o cenzuri oficial asupra presei. Astfel au existat mai multe tentative de a institui control politic si cenzuré de partid, folosindu-se de prevederile continute in legislatia privind starea exceptionala, care ar fi putut permite Guvernului s& rechizitioneze proprietatea posturilor private de TV, sub acuzatia de activitate anti- statala. Suntem profund ingrijorati de tentativele introducerii unei cenzuri de presi, care ar limita considerabil drepturile si libertatile constitutionale ale cetiitenilor, sub pretextul autorizrii unui anumit tip de informatii oficiale si, respectiv, monopolizarea adevarului, prin controlul agresiv al institutiilor media, concertarea acestora in tabira afiliaté guverndrii, care a instituit acest Guvern. Or, toate aceste actiuni conduc la subminarea libert&tii de exprimare. Abordarile vis-a-vis de politica externa De la instalarea in functie Guvernul lui Igor Dodon a promovat o politicd externa incoerenta si arbitrara, lipsité de consistent si predictibilitate. Desi tsi aroga mai multe merite in promovarea unei ,,politici externe echilibrate”, care, in realitate, este o inventie ruseasca pentru a mentine neschimbata si conservata situatia generala din Republica Moldova, inclusiv neretragerea trupelor militare ale Federatiei Ruse de pe teritoriul nostru, acest Guvern a neglijat in mod intentionat parteneriatele strategice cu Uniunea European’ gi SUA, a diminuat la maxim parteneriatele similare cu Roménia si Ucraina, orienténdu-se exclusiv spre integrarea euro-asiatic’, cu repercusiuni deosebit de riscante pentru noi sub aspect economic, social, dar si politic. Actualul Guvern a pedalat in permanenta pe obiectivul inventat si impus al unei_,politici externe echilibrate”, considerand ca ‘Acordul de Asociere cu UE ar fi un element ce provoaca ,,dezechilibru”, iar Executivul ar trebui s&-si orienteze activitatea pe relatia unor angajamente cu Rusia si CSI, ca alternativa de integrare. Actiunile Guvernului au demonstrat o distantare efectiva de la angajamentele asumate in cadrul Acordului de asociere. In atingerea acestui obiectiv, chiar daca nu exista niciun document relevant, adoptat de Parlament si de Executiv cu referire la reorientarea politicii externe moldovenesti, guvernul a actionat exclusiv conform indicatiilor lui Igor Dodon, astfel actionand 7 detrimentar intereselor noastre natioanale, doar ca sa-i satisfaca interesele electorale si simpatiile personale ale sefului statului. Politica extern’ a Republicii Moldova a ajuns in ultimele 8 luni la cheremul ideologie si discretionar al PSRM-ului, reflectand in exclusivitate ambitiile personale ale sefului statului. Suntem martorii unei ignorari intentionate ale Parlamentului si Executivului in aprobarea si implementarea obiectivelor prioritare ale politicii noastre externe de catre Igor Dodon. Toate aceste actiuni ale sefului statului sunt in flagranta contradictie cu prevederile constitutionale ce vizeaza responsabilitatile presedintelui in domeniul politicii externe. Pentru c& Ministrii de Externe si seful statului au devenit nefrecventabili in Occident, iar vizitele la Bucuresti si Kiev au devenit absolut imposibile urmare unor declaratii iresponsabile si ofensatoare ale presedintelui in adresa statelor vecine noua, acesta a decis reorientarea radicala a politicii externe spre Rusia si statele ex-sovietice euro-asiatice. Integrarea europeand a fost si ramane pentru noi cea mai indicat& solutie de dezvoltare ca stat democratic, intemeiat pe modelul european de prosperitate, stabilitate si securitate. Anume aceste deziderate trebuie sa fie promovate ca prioritati strategice de catre diplomatia moldoveneasca. Este evident cA statutul de observator la UEA (Uniunea Euro-Asiaticd) nu are cum asigura Republicii Moldova cu mari beneficii economice — cu atét mai mult cu c&t cca 70% din exporturile noastre deja ajung pe piata european’, iar UE reprezint& principalul sustinator al reformelor interne si a consolidarii institutiilor democratice in Republica Moldova. Noi nu excludem valorificarea pietei euro-asiatice, dar acesta poate fi lesne realitata in cadrul raporturilor bilaterale cu aceste state. La inceputul anului Guvernul a autorizat numiri in functii diplomatice pe lang’ Uniunea Euro-Asiaticd a unor pretinsi diplomati, fara autorizarea corespunzatoare a Comisiei parlamentare de profil a Parlamentului nostru. Ca sa exemplificam, numirea Oxanei Greceanii, fiica Presedintelui Parlamentului, in calitate de reprezentat al Republicii Moldova la UEA, este o proba indubitabila de nepotism, iresponsabilitate si de cheltuieli financiare nejustificate. Orientarea spre Rusia si derivatele sale geopolitice, CSI, UEA, critica in adresa UE, au fost obiectivele principale, vociferate de Igor Dodon si Ion Chicu la ultima reuniune a ambasadorilor nostri, convocati de MAEIE la inceputul anului 2020, aceaasta fiind precedata de retragerea din prima linie a unui grup din cei mai buni ambasadori, care reprezint& performantele diplomatiei Republicii Moldova. Moscova a devenit vectorul geopolitic exclusiv spre care s-a orientat Guvernul, dar, mai ales, seful statului, fapt incontestabil confirmat prin numérul de vizite ale lui Igor Dodon in capitala Federatiei Ruse. Cel mai important partener de dezvoltare al Republicii Moldova este Uniunea European’, care a oferit in ultimii 10 ani, impreuna cu statele sale membre, impreuna BEI si BERD, peste 1,9 mlrd. euro statului nostru, care actualmente este pus in situatia ingrat& de a limita sprijinul stu pentru nevoile de dezvoltare ale Republicii Moldova, deoarece actualul Executiv nu-si onoreaza integral 8 angajamentele asumate in cadrul Acordului de Asociere, semnat la 27 iulie, 2014. Atitudinea aroganta si chiar discriminatorie din partea Guvernului si a presedintelui Dodon fata de Uniunea Europeana, fata de reprezentantii diplomatici ale acesteia la Chisinau, cu referire speciala la ambasadorii UE, Poloniei si Romaniei, tradeaza fata adevarata a actualei guvernari vis-a-vis de adevaratii nostri parteneri strategici. Chiar daca unele conditionalitati au fost indeplinite urmare insistentelor partidelor parlamentare din opozitie, in continuare persista restante importante mai ales cu teferire la Legea privind sanctiunile pentru spalarea banilor, a Legii privind achizitiile in sectoarele energeticii, apei, transporturilor si serviciilor postale, dar si consultarea publica asupra proiectului noii strategii priind asigurarea independentei si integrit&tii sectorului justitiei. Oricat de mult s-ar stradui actuala guvernare sa mimeze consolidarea raporturilor cu UE, principalul motiv pentru care Republica Moldova nu va primi in deplina masura asistenta financiara din partea UE este incompetenta Guvernului. Mentionéim cé la rectificarea bugetului pentru 2020, Guvernul deja s-a grabit sa excludé 40 mln, euro (800 mln. lei) prevazute in cea de-a 3 transé a asistentei_macro-financiare a UE (50% find asistent nerambursabild), ceea ce confirma ci acest Guvern a abandonat deplin ideea de a elimina restanjele sia obtine pand la expirarea Acordului de credit si de grant tncheiate cu UE. Dac& Guvernul s-ar fi mobilizat st rezolve restantele identificate mai sus, sé promoveze reforma justitiei si institutii democratice, in 6 luni de zile ar fi reusit categorie sé devind eligibil pentru transele restante si sé revind la un dialog constructiv cu UE, astfel Republica Moldova ar fi beneficiat de sume importante pentru tara. SUA si UE continua si solicite din partea Republicii Moldova finalizarea investigatiei asupra fraudei bancare, recuperarea banilor furati de catre persoanele implicate si deferirea lor pe mana unei justitii independente, ceea ce presupune limitarea influentei politice asupra organelor de drept si demonopolizarea economiei. in loc s& tind cont de aceste exigente, am fost martorii unor atacuri verbale impardonabile atat din partea unor membri ai guvernului impotriva ambasadorilor strdini acreditati in Republica Moldova, cat si din partea sefului statului, Aceste actiuni profund reprobabile reduc semnificativ credibilitatea noastra, astfel diminuand considerabil relatiile Republicii Moldova cu partenerii nostri euro- atlantici. in aprilie 2020 s-au implinit 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic cu Rominia, dar acest parteneriat a fost si este tinut de actuala guvernare la ,,murat” sau ,sub pod”. Proiectele strategice de infrastructura - refeaua de gaze naturale si cea de electricitate de inalt& tensiune - sunt in regretabila intarziere de implementare. Desi RomAnia reprezint& principalul nostru partener comercial, deopotriva cu cea mai importanta piat& de desfacere a produselor noastre agricole, iar diplomatia romaneasca se manifest4 ca un adevarat si dezinteresat avocat al Republicii Moldova in cadrul UE, Guvernul, la indicatia expresa a lui Igor Dodon, a facut totul pentru a diminua relatia strategic’ cu Romania. in special, atragem atentia la modul rusinos in care guvernarea a receptionat, pe usa din spate, pe sub 9 poduri, ajutoarele consistente, de multe milioane, acordate de c&tre Guvernul Romfniei. De asemenea, nu putem trece cu vederea nici atacurile badaranesti ale premierului Chicu asupra statului roman, asupra unor oficiali din cadrul Uniunii Europene, in special asupra europarlamentarului Siegfried Muresan, presedintele Delegatiei Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova, care pe parcursul anilor a fost un adevarat promotor si protector al cettenilor Republicii Moldova. In continuare exista pretentii justificate fati de modul in care sunt tratati investitorii romani in Republica Moldova, iar reactiile neprietenoase ale guvern&rii au fost pe larg reflectate in presa din Romania. Aliatii ideologici ai guvernului Dodon si Chicu continua sa intoxice relatiile cu Bucurestiul, iar acest fapt aduce grave prejudiciu relatiilor fratesti dintre cele doua state. in consecinta: L Politica externa reprezinté o mare vulnerabilitate pentru interesele noastre nationale, ca urmare a deciziilor arbitrare, total lipsite de coerenta, consecventa ‘si predictibilitate, aceasta fiind supusa interesului strict electoral al sefului statului si actualei guvernari. Re-orientarea vectorului geopolitic si folosirea diplomatiei Republicii Moldova in scopuri strict partizane ameninté stabilitatea angajamentelor Republici Moldova in raport cu principalit sai parteneri strategici (UE), crednd conditii favorabile pentru o re-capturare a statului, aprofundand diviziunlei sociale si politice in societate si extinzand sérécia sicriza functionala in care se gaseste statul si cetéitenii sdi. 2 La vechile ameninfdri (separatism, subdezvoltare, diminuarea institutiilor fundamentale ale statului), Republica Moldova se confrunté in acest moment cu o situatie de crizti gravé a sectorului de sanditate (pandemia) pentru care nu are resursele $i infrastructura necesard pentru a-si proteja populatia, iar derapajele grave in relatia sa cu principalii parteneri pentru dezvoltare la momentul declangérii epidemiei a influen{at foarte negativ réspunsul guvernului la pregitirea si echiparea adecvaté a spitalelor, initierea tratamentului medical in institutiile spitalicesti si diminuarea crizei economice. 3 Redresarea radicala a situatiei in domeniul polticii externe poate, dar si trebuie facuta de catre o noua garnitura guvernamentala, pentru care implementarea neconditionata a Acordului de Asociere si a celui de Liber schimb, deopotriva cu consolidarea si extinderea parteneriatelor noastre strategice cu UE, Romania si SUA, nu este doar o chestiune de onoare, ci, mai degraba, o necesitate vitala, ce deriva din interesele noastre nationale in directa consonata cu doleanjele majoritéfit cettitenilor nostri. 10 Argumentele din domeniul justitiei Justitia este un domeniu esential de activitate a statului. Desi Guvernul si-a asumat reformarea sistemului judiciar, constat’im cd aceste intentii s-au transformat in inactiuni, iar ulterior in fapte ce imputd o grava abatere de la principiile satului de drept. in toat4 perioada de activitate a Executivului am sesizat o tentativa de ingerint& in sistemul judecdtoresc din partea puterii. Aceste ingerinte au inceput din momentul declansirii asa-zisei ,,reforme mici a justitiei”, care in fapt presupunea preluarea controlului politic asupra componentei Consiliului Superior al Magistraturii prin operarea modificarilor parvenite din partea Ministerului Justitiei. fn incerc&rile de preluare a controlului politic asupra justitiei, anumiti membri ai Guvernului nu se jenau sa faca si declaratii publice care confirmau tentativele de ingerinti asupra sisternului judiciar. Mai mult ca atat, contrar prevederilor legale, Ministerul Justitiei sustinea deschis convocarea Adundrii Generale a Judecatorilor pentru a exercita un control clar asupra membrilor CSM-ului gi, eventual, de a controla o majoritate care si permit{ anumitor grupuri din sfera puterii de a influenta numirea, promovarea sau destituirea judecdtorilor prin anumite mecanisme elaborate de Ministerul Justitiei, fapt criticat de intreaga societate si trezind ingrijorairi majore privind instituirea unui nou control politic asupra justitiei! Toate actiunile si declaratiile din ultima perioada a Ministerului Justitiei erau orientate in directia subminarii statului de drept si desconsiderarea puterii judiciare. Relatim in mod special cA Guvernul Chicu a renuntat la ideea evaluarii judecatorilor si procurorilor cu participarea expertilor strdini. Iar extinderea numérului de membrii CSM a avut loc fara consultari cu Comisia de la Venetia, fard respectarea unui consens in Parlament gi cu partajarea politica. Mai mult, Ministerul Justitiei nu-si indeplinea atributiile consfintite in Constitutie si alte Legi cum ar fi boicotarea intentionat’ a sedinfelor CSM-ului sau neavizirii Acordului de imprumut dintre Guvernul Republicii Moldova gi cel al Federatiei Ruse, prin care si analizeze compatibilitatea Acordului respectiv cu prevederile legislatiei nationale. in consecint’, acest acord a fost declarat neconstitutional. Guvernul Chicu a demonstrat incapacitate guvernamentala, creand premise suficiente de aprofundare a crizei in toate sferele vietii sociale, iar incdlcarea sistematicA a Constitutiei denot& lipsa de respect fata de ordinea constitutional a a Republicii Moldova, in special prin ignorarea intereselor nationale ale cetitenilor Republicii Moldova, promovand doar interesele de grup ale persoanelor din jurul guvemarii care aplick scheme criminale, inclusiv de contrabanda, atentand la securitatea economic a {&rii. Pe cale de consecinti, ansamblul imprejuririlor determina semnatarii motiunii de cenzuré si ceari demiterea Guvernului prin exprimarea unui vot de neineredere Guvernului. DISPOZITIVUL Astfel, in temeiul art. 106 al Constitutiei Republicii Moldova si art. 116 din Regulamentul Parlamentului, inaint’m spre examinare Plenului Parlamentului Mofiumea de cenzuré asupra activit’tii Guvernului si exprimam vot de neincredere fati de Guvernul Republicii Moldova. Deputati in Parlamentul Republicii Moldova: AALerxant ry Stesan Chil flo} 2G, ae Mun oun Eo lve Pepi Lua Vove le = la Macav fist Nincdo,” 6M Vasile WExPase CP rnmt ee=e fini Carp debean Qee Se oue oa Pista Vogt A L re pute cit bee 7 oC bi ey whe Proiect HOTARARE privind exprimarea votului de neincredere Guvernului in temeiul art. 106 din Constitutia Republicii Moldova, art. 116-118 din Regulamentul Parlamentului si art. 13 din Legea cu privire la Guvern, Parlamentul adopta prezenta hotarare: Art. 1. - (1) Se adopt&’ motiunea de cenzura, exprimandu-se vot de neincredere Guvernului. (2) Motiunea de cenzura asupra activitatii Guvernului se anexeaza. Art. 2, — Prezenta hotarare intra in vigoare la data adoptarii. PRESEDINTELE PARLAMENTULUI