Monastirea Argesului -balada populara

-

Monastirea Argesului este o creatie reprezentativa pentru spiritualitatea romaneasca. A fost publicata de Vasile Alexandri in prima culegere de creatii populare romanesti din 1852 "Poezii populare balade" (cantece batranest). Ca orice creatie populara, are caracter oral, anonim, colectiv si sincretic. Ilustreaza mitul jertfei pentru creatie, conform careia nimic durabil di unic prin frumusete nu se poate cladi fara sacrificiul de sine al autorului. Are elemente de balda, deoarece explica existenta reala a manastirii Argesului, monument de o frumusete deosebita. Apartine genului epic pentru ca autorul anonim isi exprima indiresct sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii, al personajelor si al naratorului. In balada se imbina armonios elementele lirice cu cele epice si dramatice. Este alcatuita din 5 tablouri, in care se manifesta mai multe motive populare. Balada incepe cu motivul zidului parasit si fixeaza timpul si spatiul in care se desfasoara actiunea: in vremea domniei lui Negru Voda, pe malul Argesului. Domnitorul insotit de 9 mesteri priceputi si de Manole "care-i si intrece" merg sa aleaga un loc anume pentru zidirea manastirii. Ei sunt indrumati de uin ciobanasi spre un zid parasit si blestemat, loc stapanit de fortele malefice, care pot fi invinse prin inaltarea unui lacas sfant. Negru Voda promite mesterilor averi si ranguri in caz de reusita, dar ii si ameninta caii va zidi in temelii in caz de esec. In tabloul al doilea se declanseaza intriga, prin motivul surparii zidurilor fiindca ce construiau ziua se surpa naptea. Desfasurarea actiunii incepe cu prezentarea lui Manole care, nemaiputatnd in zadar adoarme si viseaza ca Dumnezeu ii dezvaluie taina creatiei: manastirea va putea fi ridiacata numai dcaa vor zidi prima sotie sou sora care va sosi cu mancare. Povestindu-le visul, toti fac juramant sa pastreze taina(motivul visului si al juraantului). In zorii zilei, Manole O vede pe sotia sa, Ana venind cu mancare. El invoca divinitatea sa dezlantuie stihiile naturii pentru a o intoarce din drum,

inzestart cu trasaturi iesite din comun. "tacea". Ca orice creatie populara are versuri scurte de 5-6 silabe. al antitezei cu domnitorul crud. deoarece evidentiaza comunicarea cu natura iar dialogul. rima imperecheata si ritm trohaic. Este caracterizat direct de catre autorul anonim. Caracterizarea indireacta este realizata prin interediul faptelor. starile sufletesti si relatiile dintre personaje. Scena zidirii Anei este dramatica si constituie punctul culminant pe masura ce constructia se inalta. care isi exprima simpatia si admiratia in finalul baladei "Mort bietul cadea".dar iubirea si devotamentul Anei ii dau putere sa le invinga (motivul probelor). Cand Negru Voda vine sa vada manastirea terminata este pus in antiteaza cu Manole. verbe sugestive la imperfect ("Lucra". Naratiunea subliniaza calitatile morale ale eroului. Este un erou exceptional. ilustrand motivul conflictului feudal si deznodamantul baladei. Limbajul popular reiese din figurile de stil si din sintaxa poetica(paralelism sintactit): repetitii("Noua mesteri mari/ Calfe si zidari/ Si manoli zece/ Care-i si intrece"). care isi subordoneaza faptele si gandurile nelinistii sale creatoare. Manole este simbolul artistului genial. dar se prabusesc (motivul lui Icar). Voda ii intreaba pe mesteri daca pot construi o alta manastire mai frumoasa. Manole aude din nou glasul indurerat al Anei. epitete("Manoli se inalta"). provenita din lacimile suferintei celor doi soti. al creatorului capabil de sacrificiu pentru a realiza o opera unica prin maretia ei. creste gradat si durerea femeii(motivul zidirii treptate) si tensiunea dramatica din sufletul lui Manole. porunceste sa fie abandonati pe acoperis. relatiilor cu celelalte persoane. Acestia incearca sa se salveze construindu-si aripi din sindrila. Deoarece ei raspund afirmativ. . se prabuseste si pe locul unde cade se iveste o fantana cu apa sarata(motivul fantanii). "zidea").

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful