1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC.

Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism: scaderea ATP pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie plastica, impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta initial la nivelul muschilor mici(artic. temporomandibulara). Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa 24-36 ore de la moarte. 1. Etapele mortii Stari terminale: preagonia si agonia -> Moartea clinica (oprirea functiilor vitale) - Etapa postmortem precoce(sub 24 ore) semnele mortii reale neinstalate sau deja prezente: lividitati, rigiditate, racire, deshidratare, autoliza. Cuprinde: Moartea celulara(moleculara)= moartea biologica a fiecarui organ in parte: - dupa moartea creierului; - Moartea cerebrala(moartea celulara a creierului)= moartea juridical(5-8 minute); Moartea somatica= individul nu mai este o unitate biologica, ci un ansamblu neunitar de tesuturi si organe viisucceed imediat mortii cerebrale ; - Moartea biologica= toate celulele si tesuturile sunt moarte ( 15-36 ore pt spermatozoizi si ovule) - Etapa postmortem tardiva(peste 24 ore) sunt prezente semnele mortii reale: - Putrefactie; Continuarea descompunerii 1. Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Moartea cerebrala Def= oprirea ireversibila a fctiilor vitale, respiratorii, cardio-circ si a activit sist nervos sup. (def medicala) Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Biologic moartea este procesul care incepe cu moartea creierului si se term cu cea a ultimului tes din organism ( spermatozoid, ovul). Dpdv juridic, moartea survine la un mom précis ( moartea cerebrala) care tb precizat. Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea individ. Este sinonima cu moartea cerebrala. Semnele mortii reale sunt: -modificari precoce: lividitatea, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza - modificari tardive: distructive: putrefactia, distrugerea cadavrului de catre animale, insecte; conservatoare: naturale: mumificarea, adipoceara, lignificarea, inghetarea; artificiale: inghetare, imbalsamare Moartea cerebrala (moartea celulara a creierului)= moartea juridica (5-8 minute) Reprezinta moartea celulara a creierului sau moartea juridica care trebuie bine precizat , intrucat dincolo de ea intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea creierului sau moartea cerebrala. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut din corp (spermatozoid,ovul) 1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Etapele mortii - Stari terminale – preagonie – agonie - Moarte clinica (oprirea functiilor vitale) - Moarte reala: Etapa postmortem precoce (sub 24 ore) – semnele mortii reale neinstalate, pe cale de instalare sau deja instalate; Moarte celulara – moarte biologica a fiecarui organ in parte dupa moartea creierului; Moarte cerebrala (moartea celulara a creierului) – moartea juridica (5-8 minute); Moartea somatica – individul nu mai este o unitate biologica ci un ansamblu neunitar de tesuturi si organe vii; Moartea biologica – toate tesuturile si celulele sunt moarte; Etapa postmortem tardiva (peste 24 ore): semnele mortii reale prezente: lividitati, rigiditate, racire, deshidratare, autoliza – putrefactie – continuarea descompunerii 1. Semnele mortii Clasificare: Semne negative de viata(care coresp mortii clinice si/sau mortii aparente): pozitia si aspectul cadavruluitonus abolit ; oprirea respiratiei ; oprirea circulatiei ; abolirea reflexelor ; modificari oculare ; suspendarea activitatii cerebrale.

artificiale:inghetarea artificiala. lignifierea. Autoliza post-mortem nu implica mecanisme inflamatorii si este un fenomen difuz. imbalsamare Adipoceara . racirea cadavrului. moartea survine la un mom précis ( moartea cerebrala) care tb precizat. Biologic moartea este procesul care incepe cu moartea creierului si se term cu cea a ultimului tes din organism ( spermatozoid.modif cadaverice tardive ●distructive:putrefactia. cardio-circulatorii si a activit SNC. insecte.Rigiditatea Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale. modificari tardive: . palmitic. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta initial la nivelul muschilor mici(artic. Cl. in lipsa O 2. cardio-circulatorii si a activit SNC. rigiditatea. inghetarea) Rigiditatea. Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12 ore. distructia cadavrului(de catre insecte necrofage si necrofile si de anim omnivore) ● Conservatoare: a. cu continut scazut in O2. _racirea.distructive: putrefactia. ovul). _autoliza b. adipoceara. autoliza cadaverica. conservatoare: naturale (mumifierea. rigiditatea. deshidratare.insecte necrofage sau larvele lor. 1. preferabil calda. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile. racirea. Semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile. Dpdv juridic. adipoceara. respiratorii. _rigiditatea. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. artificiale: inghetare.Diagnosticul de moarte Diagnosticul de moarte se pune se semnele mortii reale : 1. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. lignifierea. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. deshidratarea cadaverica. deshidratare. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. lignifierea. Grasimile neute se scindeaza in acizi grasi (oleic. imbalsamarea) 1. cardio-circ si a activit sist nervos sup. rigiditatea. 10. autoliza). temporomandibulara).Semnele mortii reale (coresp mortii reale) si se grupeaza in : modif cadaverice precoce(lividitate si hipostaza viscerala.semne precoce:lividitatea cadaverica. respiratorii. rezolutie dupa 24-36 ore de la moarte. lignificarea. Adipoceara Def= oprirea ireversibila a fctiilor vitale. Diagnosticul de moarte. inghetarea. racirea cadavrului. imbalsamarea Diagnosticul pozitiv de moarte cerebrală este stabilit pe mai multe criterii (conform OMS): . autoliza) si modificari cadaverce tardive distructive: putrefactia si distrugerea cadavrului de animale. adipoceara. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. racirea cadavrului.naturale:mumifierea. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. inghetarea naturala b. Mecanism: scaderea ATP pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie plastica. Daca acizii se oxideaza (in prezenta O2) se produce aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Rezulta un aspect care pastreaza trasaturile (permite identificarea) cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced: (3-4) saptamani – (3-4) luni. conservatoare: naturale: mumificarea. 1. Enumerati semnele mortii reale. deshidratarea. modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea. adipoceara. 2. inghetarea) si artificiale (inghetarea. Ca proces intravital – proces localizat care genereaza de obicei necroza focala si reactie inflamatorie. Vechii) dar si a propriilor hidrolaze. stearic) care mai departe. Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea individ. rigiditatea cadaverica. se hidroxileaza sub actiunea hidrolazelor bacteriene (Clostridium perfringens. inghetarea) Autoliza – este un proces atat intravital cat si postvital. adipoceara. Este sinonima cu moartea cerebrala.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale. stare dureaza 12-24 ore. respiratorii. autoliza). lignifierea. Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara. modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea. (un fel de sinucidere celulara) Ca proces postmortem autoliza debuteaza in general dupa 3-5 ore de la moartea organismului ca intreg: celulele cultivate in aceasta perioada de timp in mediu oxigenat isi reiau functiile vitale. _deshidratarea. distrugerea cadavrului de catre animale. Definitia mortii. modificari precoce: _lividitatea. Este un proces de autodigestie enzimatica indus de activarea hidrolazelor lizozomale si are loc fara consum de energie si abacterian.contact prelungit cu apa sau medii umede. Enumerati semnele mortii reale. Completa in 1-2 ani. (def medicala) Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Semnele mortii reale sunt: a. impropie unor noi contractii musculare.

. lucioase neaderente la vase şi cord. roşii-palide.etapa de rezolutie .reduse sau chiar absente. . au valoare orientativa pentru stabilirea cauzei mortii Etapele lividitatilor cadaverice. prăbuşirea TA când se întrerupe susţinerea iatrogenă 4. asfixii .in context cu celelalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs de la moarte. capilarele sunt goale.scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a glucozei.reprezinta un indicator al pozitiei cadavrului si al modificarilor ei ("semnul pozitiei cadavrului"). Insuficienţă cardiacă cr. după care reapar altele.sau de generalizare . în lipsa propulsiei cardiace sângele se acumulează în zonele declive sub acţiunea gravitaţiei. din vase se scurg picături de sânge care spală. Examen extern: lividitati rosii-albastrui. Examen extern: lividitati violacee.etapa de stare . rectului si veziculelor seminale (cu eliminare de urina. miocardul.se desfasoara pe parcursul urmatoarelor 24-48 ore postmortem. Hipostaza viscerală: . ele gasindu-se totdeauna pe partile declive.4 ore şi este totală până la 24 de ore. hipostazei viscerale si a modificarilor sanguine postmortem prezinta valoarea medico-legala deoarece: . Înec.mucoasa peretelui posterior al stomacului este cenuşiu brună.lividitatile cadaverice constituie cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala. Ea poate fi invinsa cu usurinta. Intoxicaţii cu substanţe methemoglobinizante . cadavre ţinute în apă sau la frig . dar apar si in noua pozitie decliva Aspecte pe secţiune: ţesuturile subiacente sunt roşu închis datorită difuziunii sângelui. RC intereseaza si muschii viscerali: muschiul sfincter al pupilei (producind mioza). culoarea rosie este cauzata de: _ scaderea consumului de O2 la nivel tisular in refrigeratie _ modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei – HbO2 1.incepe la 1-2 zile postmortem si . 6. 6. pentru a reapare in noua pozitie decliva.debut lent. dartrosul (retractia scrotului). . . RC intereseaza toti muschii si se invinge greu. Intoxicaţia cu CO şi HCN . acesta se acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului. .debut rapid.1. palesc la presiune (dar nu dispar).substanţa albă a lobilor occipitali prezintă puncte roşii care dispar la spălare. ansele intestinale şi seroase sunt roşii murdar. conferindu-le o culoare violacee. Septicemii. nu se modifica la presiune Modificari cu pozitia cadavrului: nu dispare. nu se formeaza in noua pozitie decliva.cafenie (ca ardezia) 4. oprirea respiraţiilor spontane 5. după legislaţie (4 -72h) 1. intima vaselor mari. cu consistenţă crescută şi crepitaţii păstrate. Aspecte pe secţiune: ţesuturile subiacente sunt albicioase.endocardul. hipostazei viscerale si hemolizei a. stricnină . dupa care in scurt timp (chiar pe parcursul efectuarii autopsiei) se reinstaleaza. . areflexie şi atonie musculară totală 3.debut lent3.părţile declive ale plămânilor sunt roşii-violacee închise. dupa care nu se mai reinstaleaza. Modificari cu pozitia cadavrului: datorita singelui fluid ramas in vase nu dispar.cavităţile seroase conţin extravazat sanguin roşietic c. rigiditatea cadaverica (RC) trece prin urmatoarele etape: etapa de instalare urmeaza relaxarii imediat post-mortem si se iniţiază la 30 min . uneori absente. Ordinea in care sint cuprinsi muschii este in sens craniocaudal (legea Nysten). 7. tentă închisă.sedimentarea şi coagularea sângelui cu formare de cheaguri roşii = lardacee (depuneri de hematii în reţeaua de fibrină). la nivelul circulaţiei cerebrale: . Particularităţi ale lividităţilor în funcţie de cauza morţii: 1. culoare albăstrui închisă sau brun. Imbibitie (peste 18 ore) Mecanism: hemoliza completă. cu cresterea la nivelul lor a tensiunii si scaderea plasticitatii si a elasticitatii.Difuziune (15-24 ore) Mecanism: extravazarea parţială a hemoglobinei şi difuzarea în ţesuturile perivasculare. linişte electrică persistentă pe EEG (se specifică şi condiţiile de înregistrare EEG) 6. In mod obisnuit. Explicati de ce lividitatile cadaverice in hipotermie sunt rosii . sperma). Examen extern: lividitati violacee-negricioase. fecale. Hipostaza (2-16 ore) Mecanism: pierderea tonusului vascular şi rigiditatea musculaturii arteriale împing sângele în capilare şi venule.debut rapid.lividitati rosii ( se mentin astfel cat timp cadavrul nu este decongelat ). anemii . Examenul medico-legal al lividitatilor cadaverice. Ţesuturile sunt impregnate cu hemoglobină.debut rapid. muschii erectori ai firelor de par (piele de gaina). 2. Urmărirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite. muschii vezicii urinare. . Aspecte pe secţiune: ţesuturile subiacente sunt îmbibate cu sânge care se spală. Hipostaza viscerală: . muschiul uterin (expulzia postmortem a fatului). culoare albăstruie (1-2 ore). . . dispar la presiune si reapar dupa incetarea acesteia.debutul putrefacţiei. Caşexii.debutul hemolizei b. Modificari cu pozitia cadavrului: dispar. In cursul ei.scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a O2 de la 5.8 vol% < 2 vol%. Lividitatile Se datoreaza opririi circulatiei singelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra singelui.Rigiditatea Este modificarea cadaverica care consta din intarirea muschilor. Intoxicaţii cu arsenic.roşu carminat5. Hipostaza viscerală: .accentuarea modificărilor precedente. .scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic. pierderea completă a vieţii de relaţie 2. întinsă în suprafaţă. cu aspect tulbure murdar.

Racirea este mai rapida pe partile descoperite si mai lenta la nivelul plicelor.lividitati cadaverice. intoxicatii supraacute cu substante convulsivante.racirea corpului. tegum. Anoxia puternică .putrefactie initiala=cadavrul se umfla sub actiunea gazelor=>miros de putrefactie. lividitatile cadaverice si hipostaza viscerala. 2. deshidratarea. Mecanisme implicate în producerea rigidităţii cadaverice: 1. batrani . nervos superior. dupa efort fizic.supercontracţia miozinei (creşterea vâscozităţii ei şi a consistenţei muşchiului.inhibiţie enzimatică .Def mortii. cu continut hidric ridicat : globii oculari (tens. Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea cerebrala. . ofera indicatii pentru stabilirea datei mortii.distrugerea cadavrului de animale.este completa (in functie de factori care o influenteaza) in 3-7 zile postmortem.autoliza.semn al mortii reale.descompunere initiala = descompunere interna sub actiunea bacteriilor endocavitare –E-Coli. .. H2S. Plagilor 1. insecte necrofage sau larvele lor . in mom. (definitia medicala). o descompunere cu aspectul exterior normal pe fondul pregatit de autoliza. oculara scade la jum.transformarea rapidă a ATP în ADP . Nh3. etc) sub actiunea bacteriior anaerobe (Clostridium)Etapele macroscopice: 1. casectictici)si factori inhibitori(boli febrile .artificiale : inghetarea. adulti obezi) ai pierderii de caldura postmortem. respiratorii. Argument: a) RC nu apare la membrele edemaţiate b) secţionarea membrelor edemaţiate pentru scurgerea apei este urmată de apariţia RC.. miros rinced. daca aceasta nu a fost modificata inainte de istalarae rigiditatii. hipertermie maligna. cardio-circulatorie si a activ. alcool. si a activitatii SNC. hemoragii. Spasmul cadaveric este o stare de hipercontractilitate musculara care incepe din timpul vietii. pastreaza pozitia corpului dupa moarte. Deshidratarea Moartea= oprirea ireversibila a fct.Poate avea implicatii juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea persoanei si cauzele mortii. Semnele mortii reale se grupeaza in: • modif cadaverice precoce:. 3. Enumerati semnele mortii reale. Enumerati semnele mortii reale. inchise la culoare si cu miros accentuat. cardio-circulatorii. mucegai pe partea opusa decliva. vitale.opririi cordului).absenta RC la membrele paralizate.5descompunere uscata 1. .corelata cu celelalte semne de moarte reala. 1. Valoarea medico-legala a RC: .deshidratare.Este un proces enzimatic si bacterian cu debut la 48-72 ore de la deces. procesul este mai evident la tes. 1) Putrefactia.Stafilococ) 2-anaeroba cu scindarea proteinelor si a lipidelor (cu formarea de amine cadavrice-putresceina. intrucat dincolo de el intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept.4-Fermentatie butirica=uscarea cadavrului. sist. Cadavrele care prezinta spasm cadaveric sint gasite in pozitia in care le-a surprins. det deshidratarea cadaverica.modificari distructive . respiratorie. Intr-un mediu cu temperatura de 15-220 grade racirea cadavrului se face cu 1grad pe ora in primele 4 ore postmortem. septicemii.Etapele biochimice: 1aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe (ex. convulsii. labii).o data cu caldura. Racirea cadavrului= moartea reprezintaoprirea ireversibila a functiilor vitale. fulgeratii.blocarea ireversibilă a căilor de sinteză a ATPului.Definitia mortii. Coagularea proteinelor musculare consecutiv cu creşterea concentraţiei acidului lactic pre şi postmortem. soc caloric. zdrobiri ale capului. insuficienta cardiaca. In aceasta etapa rigiditatea dispare in ordinea in care a aparut. imbalsamarea Deshidratarea :.spasmul cadaveric. Semnele mortii reale sunt: racirea. soc. hidroniazida. asfixii. protozoare si a enzimelor propii. Juridic moartea survine la un moment precis( moartea cerebrala) care trebuie precizat. instalarea sa avind loc fara existenta unei perioade de relaxare postmortem. .rigiditate cadaverica • modificari cadaverice tardive (apar dupa 24 de ore de la deces):. 2. rigiditatea cadaverica. 3putrefactie neagra=pe masura ce gazele ies corpul colapseaza tesuturile devin moi.putrefactia . prin evaporare se pierde si apa.naturale : mumificarea.. nicotina. Argument: RC se instalează rapid dacă intravitam ATP-ul şi glicogenul muscular sunt scăzute (efort fizic). temperatura intrarectala este de 20 grade.Putrefactia: Este modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana. Dupa 10-12 ore de la moarte. . Aceasta stadializare poate prezinta insa si variatii. iar apoi cu 2 grade pe ora incepand de la exteriorul corpului spre interior. excoriate sau marg. scrot..valoare orientativa asupra conditiilor in care a stat cadavrul si asupra cauzei mortii. autoliza. Ea coincide cu debutul putrefactiei.modificari conservatoire . adipoceara. cum ar fi: . inghetarea . b) la cadavrele al căror sânge are pH alcalin muşchii rămân flexibili. Argument: a) RC apare mai rapid şi e mai puternică la muşcii supuşi antemortem efoertului fizic. Racirea cadavrului se datoreaza initial opririi circulatiei si metabolismului iar apoi pierderii de caldura in mediu. . mucoase (buze. intoxicatii cu CO. lignifierea. intilnit in decapitari. stricnina. Deshidratarea musculaturii. prin care . Exista factori acceleratoti (boli cronice.

La exterior. caldura sau aer rece => deshidratare rapida.determinata de microbii din caile aeriene superioare. Este completa in 1-2 ani.Este completa in 6 luni-1 an. In lipsa apei viata se suspenda sau inceteaza. comprima cordul (care se goleste de singe). se hidroxileaza sub actiunea hidrlazelor bacteriene dar si a propriilor hidrolaze. Se descriu doua feluri de putrefactie: aeroba: .intestin. acid lactic. Acumularea subcutanata a gazelor realizeaza bule de putrefactie. unde se combină cu hemoglobina.este completa in ani de zile si se adreseaza in special structurilor tisulare bogate in colagen-piele. dind aspect spumos singelui si determinind scurgerea lui din corp la nivelul plagilor. 1. scaderea marcata a T pana la inghet (criptobioza). prin eliberarea Fe din Hb rămasă se formează hematina. palmitic.anoxie progresiva (anoxibioza) . determina patrunderea continutului gastric in caile respiratorii au scurgerea lui la exterior prin gura si nas.de regula. produsele toxice volatile se volatilizeaza. cifra care indica zilele corespunde cifrei care indica orele. s expulzia fatului (nastere in sicriu). care adesea este interpretata gresit ca semn al edemului pulmonar acut). .Mumificarea(curenti de aer. Inghetarea naturala: conservarea indefinita pana la congelare. aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rind de conditiile de mediu in care se gaseste cadavrul. Bulele de gaze impreuna cu microbii strabat mucoasele digestive. lina. abdomenul impinge in sus diafragma. ambele de culoare verde. preferabil calda.se poate produce alcool etilic (pina la 50. putresceina. iar in organe duce la instalarea emfizemului de putrefactie. la exterior apar dungi subcutanate. perivenoase. Viata poate exista la mai multe niveluri functionale si tot asa cum moartea coexista cu viata chiar si intr-un organism sanatos si viu (ex. scrotul (care atinge dimensiunile capului unui fat). aconitina. apa. Metode conservatoare naturale ale cadavrului a. dispuse in special pe membre si in jurul plagilor. Oprirea completa a metabolismului nu compromite intotdeauna viata dc procesul are loc lent si complet. de asemenea aceste medii au continut scazut in O2 si beneficiind chiar de prezenta unor substante antibacteriene au un continut scazut in bacterii. Modificarile pe care le imprima cadavrului devin. expulzia de materii fecale si de urina.100 mg‰). 3.persista in mediul uscat). Factorii care influenteaza putrefactia sint reprezentati in primul rind de factorii de mediu. aldehida acetica.Grasimile neutre se scindeaza in acizi grasi (oleic.Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara. aceasta apare pe abdomen in dreapta. 2.Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede.aparitia ei se datoreaza degradării sub acţiunea enzimelor microbiene. moment din care putrefactia evolueaza accelerat. patrund in singe si invadeaza pe aceasta cale tot corpul. ca de ex in: 1. vizibile in 2-3 zile postmortem. . De asemenea. H2S.ptomainele pot orienta gresit examenele toxicologice.fanere.temperatura ridicata accelereaza putrefactia (regula Devergie: iarna. intestinele. uscaciune. ducând la formarea de SHb şi SmetHb. cafenii-violacee. Faza gazoasă este urmată de faza de lichefiere şi topire a organelor. pulmonii (determinind aparitia unei spume rosietice la nivelul narinelor. acid butiric. in lipsa O2.pierderea lenta si completa a apei (anhidrobioza). Daca acizii se oxodeaza se produc aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. coma depasita) Uneori viata se suspenda pentru o perioada neprecizata de timp(starea de coma). barbiturice.variatii osmotice extreme (osmobioza). primul semn al putrefactiei este reprezentat de pata verde de putrefactie: . . permeabilizată în urma autolizei.substantele organice (mai ales proteinele) sint descompuse in substante anorganice. c. cu continut scazut in O2). nitrit de sodiu. d. Multe toxice ramin insa nemodificate: antidepresive triciclice. Ulterior. Procesul are loc datorita microbilor aerobi. cadaverina). Gazele rezultate destind stomacul. care treptat setransformă într-o magmă negricioasă.. acizi organici. de regula.Rezulta un aspect care permite identificarea cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced (3-4 sapt – 3-4 luni).se extinde cuprinzind abdomenul si baza toracelui. .este determinata de microbii din colonproteinele sunt metabolizate la amoniac.felul si adincimea solului in care s-a produs inhumareaimbracamintea de cauciuc.excesul de oxigen care are rol favorizant. mercaptan.Explicatie: Reprezinta viata reziduala a tesuturilor dupa moartea organismului ca intreg. stearic) care mai departe.mediul (regula Casper: 1 saptamina de putrefactie in are = 2 saptamini de putrefactie in apa = 8 saptamini de putrefactie in sol). care în combinaţie cu H2S formează FeS3 de culoare cenuşiu-verzuie. 4. cianuri (urme) Putrefactia poate distruge anumite toxice: cloralhidrat. vara). Ea continua autoliza. Astfel: . permite trecerea H2 S rezultat din degradarea aminoacizilor în vase. Fermentatia glucidelor in prezenţa O2 duce la formarea de gaze de putrefactie. matase. realizând in ansamblu asa-zisa"circulaţie postumă". .glucidele sunt metabolizate la CO 2 . penisul. Patrund intre celulele epidermului facand imposibila actiunea hidrolazelor. intirzie putrefactia. Mucoasa cecală. 1. amine cadaverice/ ptomaine (histamina. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din tari nordice). alcool etilic (este inutila determinarea alcoolemiei) anaeroba:. b. Autoliza celulara) tot asa viata poate fi mascata de fenomenul mortii (moartea aprenta. CO2 .Manifestari postvitale.

Reactia vitala locala: -Hemoragia si infiltratul sagvin (echimoza) Inflamatia -Coagularea sangelui -Retractia tesuturilor - 3. umorale si dismetabolice. Stabilirea momentului morţii:-încadrarea într-un anumit interval cu atât mai restrâns cu cât se face mai rapid examinarea cadavrului. leucotrienei B4. modificarile sistemului nervos central. ficat (10-12 ore). retractia tesuturilor. modificarile hemoglobinei si modificarile enzimatice. Metode moderne de tanatoenzimologie 6. Reactiile vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare.prezenta unei embolii este echivalenta cu existenta fluxului sangvin (a contractiilor cardiace) in momentul producerii emboliei c. Reactiile vitale se clasifica in locale si generale. în ce a constat). stabilire: 1. modificari oculare.Diagnosticul de moarte Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta) -pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit . amoniac).prezenta unor substante in arborele respirator poate fi determinata activ (prin aspirare) sau pasiv.inghetarea -artificiale:-inghetarea. modificarile circulatorii.imbalsamarea. procesele distrofice si necrotice. cadavru cu plăgi>aspectul microscopic al plăgilor (al fragmentelor recoltate din buzele plăgilor). cord (15-30 minute). unele org. gradul de plenitudine al vezicii urinare-> în condiţii obişnuite vezica urinară se umple pe parcursul nopţii->până spre dimineaţă 4. gazoasa.cresterea Pg E2 .ulceratii gastroduodenale (ulcere de stress Curling) . hipostaza viscerala.adipoceara. oprirea respiratiei. după moarte. Studierea unor procese fiziologice: aspirarea conţinutului gastric: date orientative-> stomac gol deces >6-8h. Data probabila a mortii.cresterea catecholaminelor. 3. tisulara). Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta) -pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit. deosebit de importantă în omucidere. In cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul hemoragic. oprirea circulatiei.insecte Conservatoare-naturale:-mumificarea. suspendarea activitatii cerebrale Semnele mortii reale: . carne 5-6 ore(tabele).acidoza. embolia (grasa. Studiul modificărilor oculare: foarte utilizate-> indicii destul de importante. persistenţa reflexului pupilar: 4h la atropină. postmortem. valoare relativă 15-30h. 8h la pilocarpină 3. completă în 12-24h. Metode de tanatochimie: modificări pe care le suferă diferite substanţe în sânge. ventricolul stâng îşi goleşte conţinutul în 18-24 h de la deces 10. apariţia petei Liarché>6-8 h. rinichi (20-24 ore). abolirea reflexelor.plaminul de soc: . distrugerea cadavrului de animale. semnele morţii reale devin manifeste în 3-6 h-> dezv. >30h nu pot fi luate în considerare 5. Diferite tipuri de embolie. Alte criterii: modificări de pH-> pH-ul scade brusc după deces (24h)->alcalin(amine de putrefacţie. autoliza . racirea. diferite categorii de criterii pt. fizica.lignifierea.Perioada postmortem precoce in cadrul careia sunt prezente manifestarile postvitale este deosebit de importanta intrucat in acest interval se poate lua decizia de a extrage unele organe/tesuturi in vederea transplantului. LCR. Studiul morfologiei cadaverice: criteriul cel mai vechi şi cel mai valoros. 3. din momentul consumului ultimului prânz (ancheta reconstituirii datelor referitoare la ultimul prânz-> data. glicogen hepatic (coloraţie Carmin best)-> în mod normal dispare la 10h de la instalarea morţii. a tromboxanilor 1. timpul de staţionare digestia diferitelor alimente în stomac se pot obţine date extrem de precise->ex. coagularea. inflamatia.modificari tardive:-distructive-putrefactia.prezinta zone de atelectazie si zone de emfizem compensator. Reactii vitale generale a. prezenta acestor substante la nivel alveolar este cauzata doar de un proces activ de aspirare b. Diagnosticul de moarte.modificari precoce: . Definitia reactiei vitale si semnificatia ei Def:reactia vitala reprezinta totalitatea modificarilor generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la actiunea unei traume de orice natura (mecanica. modificarile endocrine. Reactii pluriviscerale si umorale determinate de socul traumatic. Timpul de supravietuire in anoxie totala a unor tesuturi/organe este: corneea (24-30 ore).lividitatile.este congestionat si edematiat. alte umori. Aspiratul pulmonar . supusă erorii-> valoroasă în primele 15h. cele mai importante sunt lividitatea şi rigiditatea 2. rigiditatea. chimica). deshidratarea.

deshidratarea.pierderea completa a vietii de relatie 2. glucozei si cresterea acesteia pt acidul lactic .lignifierea.insecte Conservatoare-naturale:-mumificarea. autoliza -modificari cadaverice tardive:-distructive-putrefactia.prabusirea TA cand se intrerupe sustinerea iatrogena 4.oprirea resp spontane 5. distrugerea cadavrului de animale. 1.areflexie si atonie musc totala 3.adipoceara.Diagn de moarte.imbalsamarea. Moarte cerebrala 1. rigiditatea.la niv circ cerebrale: scaderea diferentei arterio-venoase cerebrale a O2.-oprirea respiratiei -oprirea circulatiei -abolirea reflexelor -modificari oculare -suspendarea activitatii cerebrale Semnele mortii reale:modificari cadaverice precoce: -lividitatile si hipostaza viscerala. racirea.liniste electrica persistenta pe EEG 6.inghetarea -artificiale:-inghetarea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful