Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de tiin e Politice Rela ii Interna ionale i Studii Europene Master: Managementul

Institu iilor Europene Curs: Institu iile i dreptul Uniunii Europene

COMISIA EUROPEAN ± EXECUTIV AL UNIUNII EUROPENE

Prof. curs: Prof. univ. dr. Stelian SC UNA

Masterand: Mariana RADU Sibiu 2011

1

.............. ASPECTE GENERALE............................................CUPRINS Capitolul I.........................................14 BIBLIOGRAFIE...................................................... ATRIBU IILE COMISIEI EUROPENE............................................................................................................ ORGANIZAREA I FUNC IONAREA COMISIEI EUROPENE...........................................................................................................................3 Capitolul II...................................9 Capitolul IV..........6 Capitolul III.......................................12 CONCLUZII.15 2 ...................................................................................... COMPONEN A COMISIEI EUROPENE I STATUTUL MEMBRILOR ACESTEIA....

Cele dou tratate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958. Belgia. Olanda i Luxemburg. Prin urmare. dup ratificarea lor de cele Luxemburg). Comisar al Planului de Modernizare Echipamente. la 25 martie 1957. CEE i CEEA/EURATOM. Aspecte generale Procesul de integrare european conceput i elaborat a fost declan at prin istorica Declara ie Schuman i prezentat de c tre Ministrul de externe Francez. precum i propria Curte de Justi ie. Italia. La Roma. s-a semnat Tratatul Constitutiv al Comunit ii Economice Europene (CEE) (EURATOM sau CEEA). se compunea din: y y y y Înalta Autoritate Consiliu Adunarea Parlamentar Curtea de Justi ie i a Tratatul Constitutiv al Comunit ii Europene a Energiei Atomice ase ri CECO/CECA (Fran a. La ini iativa lui Robert Schuman au r spuns. îns de c tre Jean Monnet. combinând acest obiectiv politic cu unul economic. Germania. pe lâng Fran a. Scopul politic. Robert Schuman. Astfel s-au pus bazele Comunit ii Europene a C rbunelui i O elului/CECO/CECA. Tratatul a fost semnat la 18 aprilie 1951 la Paris i a intrat în vigoare la 23 iulie 1952. rile Benelux ± Belgia. a a acum recuno tea i Schuman. îns nu au substituit-o pe aceasta. Sistemele institu ionale ale acestor organiza ii erau independente. ri. era acela de a pune cap t antagonismului franco-german.CAPITOLUL I. Consiliu. 3 . Olanda. fiecare având propria Comisie. Marea Britanie nu a acceptat invita ia. dar i acceptarea unei institu ii. Înalta Autoritate. Se avea în vedere punerea în comun a produc iei franco-germane a c rbunelui i o elului. alte cinci Italia i aceasta fiind interesat de colonii. în versiunea sa din 1951. la data de 9 mai 1950. Jean Monnet devenind Pre edintele Înaltei Autorit i (Comisia de ast zi). Sitemul institu ional. Adunare Parlamentar . de la aceast dat vom avea trei comunit i europene: CECO/CECA. Germania.

institu ii. p. Editura Lumina Lex. respectiv. Uniunea European ± Construc ie. celelate dou Comisii au dobândit i ele puteri mai limitate. fiind chiar mult mai mult decât Înalta Autoritate sub controlul politic al Consiliului de Mini tri ai statelor membre. motiv pentru care acesta a i demisionat din func ie4. ca organ executiv al Comunit ii. 5 Iordan Gheorghe B rbulescu. reform . la fel ca i celelalte institu ii de baz . Bucure ti. Editura Meronia. Comisiei Euopene revenindu-i. nu a adus cu sine multe schimb ri. Fuzionarea care a avut loc în anul 1967. Înalta Autoritate a CECO. Uniunea European de la Economic la Politic. 1998. independent de guvernele statelor participante. 224. 6 Dan V t man. H. Înalta Autoritate CECO/CECA. Enciclopedia Uniunii Europene. 2 Cele trei Comisii. 2008. drept. Primul s u pre edinte. spre deosebire de Consilii ale c ror secretariate au fost comune înc acestora5. prin Tratatul de la Paris de instituire a Comunit ii Economice a C rbunelui i O elului. 4 Luciana-Alexandra Ghica. este comun celor trei Comunit i Europene. p. Bucure ti. conform tratatelor constitutive i ³gardianul tratatelor´6. insistând asupra necesit ii unui organism care s gestioneze industria de o el i c rbune. Beck.Comisia European a fost înfiin at . 89. Bucure ti. În mod similar. 1997. Edi ia a II-a. Comisia European Comisia mai este denumit este institu ia care. Rezultatul final al negocierilor dintre statele fondatoare a dus îns la apari ia unui for cu mult mai pu ine puteri i mult mai mare influen din partea statelor decât ar fi vrut Monnet. în principal pentru a eficientiza i celor modificatoare. Organiza ii europene i euroatlantice. Dintre cele trei Comisii. p. deoarece cele trei Comisii aveau infrastructuri administrative diferite i independente. Tratatul de fuziune de la Bruxelles din 1 iulie 19671 a transformat cele trei Comisii2 într-o Comisie unic . Comisia. Datorit acestui aspect. 2006. p. De aici înainte noua institu ie va purta denumirea de Comisia Comunit ilor Europene3. ca i înainte. realizat înainte de fuzionarea activitatea celor trei Comunit i. garanteaz îndeplinirea obiectivelor finale ale acestora. 4 . Editura C. a contribuit în mod semnificativ la crearea sa. Jean Monnet. 168. 51. Fuziunea în cazul Comisiei Europene a fost mai dificil decât în cazul Consiliului. în anul 1951. 3 Stelian Sc una . Editura Tritonic. avusese cele mai multe atribu ii. Comisia CEE i Comisia CEEA. Ia i. responsabilitatea de a coordona i supraveghea implementarea 1 Pascal Fontaine. Editura Institutul European. Construc ia european de la 1945 pân în zilele noastre. Bucure ti. 2008. p. 165. fiind i institu ia cu cea mai mare competen suprana ional .

în vederea încheierii unor acorduri 7 8 Ibidem. 211 în urma Tratatului de la Amsterdam. De asemenea.politicilor comunitare. 9 A se vedea articolul 9 D. 224 -225. Comisia supravegheaz aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Cur ii de Justi ie a Uniunii Europene. y Formuleaz recomand ri sau avize asupra materiilor care fac obiectul tratatului. un raport general privind activitatea Comunit ii´8. statueaz : Ä Comisia promoveaz interesul general al Uniunii i ia ini iativele corespunz toare în scop. Conform art. Comisia adopt i multianual a Uniunii. devenit 212 în urma Tratatului de la Amsterdam. paragraful 1. potrivit articolului 156 TCE. devenit art. aceasta asigur ini iativele de programare anual Interinstitu ionale´9. reprezentarea extern a Uniunii. y Dispune de putere de decizie proprie i particip la formularea actelor Consiliului i Parlamentului European în condi iile prevazute de tratat. iar la articolul 9 D. de a reprezenta Comunitatea Economic European în negocierile cu p r ile ter i i de a propune noi politici. Comisia European 7: y Vegheaz asupra aplic rii dispozi iilor tratatului ca i a dispozi iilor luate de institu ii în virtutea acesteia. precum i a m surilor adoptate de institu ii în temeiul acestora. de executare i de administrare. Ibidem. dac acesta o prevede în mod explicit sau atunci când Comisia consider c este necesar. cu cel pu in o lun înainte de deschiderea sesiunii Parlamentului European. în conformitate cu condi iile prev zute în tratate. paragraful 1 din Tratatul de la Lisabona. Cu excep ia politicii externe i de securitate comun prev zute în tratate. 155 TCE. Comisia i a altor cazuri exercit func ii de coordonare. în vederea func ion rii i dezvolt rii pie ei comune. Tratatul de la Lisabona. pp. Aceasta execut bugetul i gestioneaz programele. 225. Aceasta asigur aplicarea tratatelor. ³ Comisia public în fiecare an. completeaz aceste prevederi. 5 . y Exercit competen ele pe care Consiliu i le confer pentru executarea regulilor stabilite de el.

Comisia European este format din 27 de membri. în prezent. 16 Stelian Sc una . Manualul Uniunii Europene. Fran a. care desemnau câte 2 membri. Din 1995. 12 A aderat Cipru. pe lâng vechii comisari europeni14. Finlanda i Suedia. op. Slovacia. op. p. Bucure ti. Slovenia i Ungaria. ace tia neputând primi instruc iuni din partea guvernelor lor na ionale16. Comisia European a fost compus din10: y y y y 9 membri (ini ial). p. 225. 2006. Estonia. Cehia. Dan V t man. 13 Câte un membru pentru fiecare ar . Italia.. Odat cu aderarea României i a Bulgariei la Uniunea European (1 ianuarie 2007). acestora ad ugându-se câte un reprezentant din partea celor 10 ri noi membre. Germania. Lituania. Astfel. Malta. cîte unul pentru fiecare ar membr . reprezentantul României. Irlandei i a Danemarcei în 1973. Marea Britanie i Spania.CAPITOLUL II. respectiv 1 ianuarie ± 1 noiembrie. num rul membrilor Comisiei s-a ridicat la 3013. Editura Universul Juridic. cit. 99. Noii membri nu au de inut un portofoliu propriu. Astfel. Comisia European a avut 20 de membri11. 15 Augustin Fuerea. cele 15 state deja membre ale Uniunii Europene i-au p strat num rul de 20 de reprezenta i în cadrul Comisiei. 166. ace tia au fost repartiza i timp de ase luni. 11 10 6 . iar din anul 2004. Polonia. p. A aderat Austria. Leonard Orban de inând postul de Comisar pentru multiligvism. câte unul pentru fiecare stat mebru15. Comisia European are 27 membri. Comisia European a num rat 25 de membri. Letonia. cit.. În perioada 1 noiembrie 2004 ± 1 ianuarie 2007. op. respectiv. cit. 14 Dan V t man. cu excep ia statelor mari. odat cu extinderea Uniunii Europene la 25 de state12. Prin urmare. 14 membri dup aderarea Greciei în 1981. p. 225. Ea este condus de un pre edinte i are mai mul i vicepre edin i. 17 membri dup aderarea Spaniei i a Portugaliei în 1986. care poart denumirea de comisari i sunt personalit i ale vie ii politice a statelor membre ce ac ioneaz numai în interesul Uniunii Europene. 13 membri dupa aderarea Marii Britanii.. Componen a Comisiei Europene i statutul membrilor acesteia De-a lungul timpului componen a Comisiei Europene a variat.

adopt lista celorlalte persoane pe care inten ioneaz s le numeasc membri ai Comisiei. corespunz tor cu dou treimi din num rul statelor membre. 166. y Pre edintele i ceilal i membri ai Comisiei astfel desemna i se supun. Totodat . în termen de 6 luni de la alegerile Parlamentului European. 19 Ibidem. care hot r te cu majoritate calificat . p. y Dup aprobarea Parlamentului European. Membrii Comisiei sunt ale i pe baza competen ei lor generale i a angajamentului lor fa de ideea european . Ace tia Ibidem. dintre personalit ile care prezint toate garan iile de independen . incluzând pre edintele i Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate. Articolul 9 D.Numirea Comisiei Europene se face pentru un mandat de 5 ani. Acest sistem se stabile te de c tre Consiliu European. votului de apobare al Parlamentului European. list stabilit potrivit propunerilor f cute de fiecare stat membru. care hot r te în unanimitate. s-a decis ca membrii Comisiei s fie ale i dintre resortisan ii statelor membre în conformitate cu un sistem de rota ie strict egal între statele membre. care este unul dintre vicepre edin ii acesteia´18. Aceste prevederi au fost completate de Tratatul de la Lisabona. desemneaz persoana pe care inten ioneaz sa o numeasc pre edinte a Comisiei. Ä Comisia este compus dintr-un num r de membri. atât timp cât Consiliul European nu decide modificarea acestui num r. hot rând în unanimitate´19. De asemenea. reunit la nivel de efi de stat sau de guvern i hot rând cu majoritate calificat . y Parlamentul European aprob mandatului Comisiei. hot rând cu majoritate calificat i de comun acord cu pre edintele desemnat. dup o procedur ce presupune parcurgerea urm toarelor etape17: y Consiliul. sistem care s reflecte diversitatea demografic i geografic a tuturor statelor membre. începând cu 1 noiembrie 2014. 18 17 aceast desemnare cu ase luni înainte de începerea 7 . pre edintele i ceilal i membri ai Comisiei se numesc de c tre Consiliu. astfel Ä Comisia numit între data intr rii în vigoare a Tratatului de la Lisabona i 31 octombrie 2014 este compus din câte un resortisant al fiec rui stat membru. y Consiliul. inclusiv pre edintele i Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate. paragraful 4 din Tratatul de la Lisabona. în calitate de colegiu.

Se ab in. mandatul comisarilor poate înceta în una din situa iile urm toare: împlinirea termenului. Când un comisar nu mai îndepline te condi iile pentru exercitarea func iei sale ori când a comis o gre eal grav el poate fi demis din func ie la cererea Consiliului sau a Comisiei prin intermediul Cur ii Europene de Justi ie. anumite func ii sau avantaje. pe durata mandatului i dup încetarea acestuia. acesta având o pozi ie marcant prin faptul c institu ia trebuie s î i desf oare activitatea ³cu respectarea orient rilor politice definite de pre edinte´. remunerat sau nu. în dreptul de a lua parte la alegerea celorla i membri ai Comisiei. Scutirea de la plata taxelor i impozitelor pe salarii. De asemenea. La instalarea în func ie. care este reflectat în responsabilit ile organizatorice. demisie voluntar . Ibidem. de la orice act incompatibil cu func iile lor sau cu îndeplinirea 20 21 Dan V t man. 226. oficiu sau agen ie. Alte drepturi b ne ti acordate. în a accepta. Pre edintele Comisiei este numit prin în elegerea reciproc a statelor membre cu consim mântul Parlamentului i este asistat de 2 vicepre edin i. de asemenea. 8 . 227. de un anumit domeniu politic i de Directoratul general din domeniul respectiv. precum i prin faptul c este membru al Consiliului European. organ. ace tia se angajeaz solemn s respecte. obliga iile impuse de mandat. Pozi ia Pre edintelui în cadrul Comisiei a fost consolidat prin Tratatul de la Amsterdam. mo iune de cenzur a Parlamentului. institu ie.nu solicit i nici nu accept instruc iuni din partea niciunui guvern. Acesta are astfel Ä puterea de conducere´. dup încheierea mandatului. demitere din oficiu sau deces21. p. op. Fiecare comisar este responsabil. Fiecare stat membru se angajeaz s respecte acest principiu i s nu încerce s influen eze membrii Comisiei în îndeplinirea sarcinilor lor.. Comisarii europeni dispun de o serie de privilegii i imunit i. în cadrul Comisiei. p. membrii Comisiei nu pot exercita nici o alt activitate profesional . cit. cum ar fi20: y y y Imunitate de jurisdic ie pentru actele s vâr ite în îndeplinirea mandatului. obliga ia de onestitate i de pruden sarcinilor lor. Pe durata mandatului lor.

multilingvism Karel De Gucht .htm. ali.Vicepre edinte Rela ii interinstitu ionale i administra ie i monetare i servicii i tineret Janez Poto nik .Mediu Olli Rehn . 9 .europa.Vicepre edinte Agenda digital Antonio Tajani .Impozitare i uniune vamal .Vicepre edinte i Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate i cet enie Viviane Reding . 26 de comisari: Catherine Ashton . Site oficial Comisia European .Comer John Dalli .Programare financiar Maria Damanaki .Vicepre edinte Concuren Siim Kallas . audit i antifraud 22 23 Ibidem. http://ec. drepturi fundamentale Joaquín Almunia .Educa ie.Afaceri economice Andris Piebalgs . 2 TCE (art. cultur .CAPITOLUL III. Organizarea i func ionarea Comisiei Europene Organizarea i func ionarea Comisiei europene sunt reglementate de Tratatele constitutive i de Regulamentul Interior prev zut de art. Comisia asigur publicarea acestui regulament22.Vicepre edinte Transport Neelie Kroes .Quinn Cercetare.S n tate i protec ia consumatorilor i buget Máire Geoghegan .Vicepre edinte Justi ie.Dezvoltare Michel Barnier .eu/commission_2010-2014/index_ro. 162.Vicepre edinte Industrie i antreprenoriat Maro ef ovi . În actuala sa organizare.Afaceri maritime i Pescuit Algirdas emeta . 218 în urma Tratatului de la Amsterdam). respectiv 2010 ± 2014 Comisia European are urm toarea structur y y 23 : 1 Pre edinte ± José Manuel Barroso (Portugalia). inovare i tiin Janusz Lewandowski .Pia a intern Androulla Vassiliou .

- Kristalina Georgieva .Afaceri interne Dacian Ciolo . edin a inându-se cel pu in o dat pe s pt mân . Stelian Sc una . î i fixeaz priorit ile i adopt programul de activitate. Tot Pre edintele este cel care convoac Comisia European . Direc ii i Divizii conform art. eficacitatea i colegialitatea ac iunilor acesteia.Combaterea schimb rilor climatice tefan Füle .Politica regional Connie Hedegaard . Activitatea cotidian a Comisiei Europene este desf urat de un num r considerabil de func ionari europeni. administratori. 229. Dup desf urarea edin ei Comisiei. în vederea unei 24 Iordan Gheorghe B rbulescu. exper i. 5148 din 8 martie 199524. cit. 167-168.Cooperare interna ional .. ajutor umanitar i reac ia la situa ii de criz Günther Oettinger .Energie Johannes Hahn . De asemenea. în scopul de a asigura c aceasta ac ioneaz neîntrerupt.Ocuparea for ei de munc . eficient i pe baza r spunderii colective. y Nume te vicepre edin ii. îns aceasta are un birou i la Luxemburg. p. 17 din Regulamentul interior.. 175. Sediul Comisiei Europene se afl la Bruxelles. pp. 25 10 . de obicei. De i pare foarte numeros acest aparat administrativ. 26 Dan V t man. Pre edintele Comisiei26: y y Define te orient rile în cadrul c rora Comisia î i exercit misiunea. p. cit. Decide organizarea intern a Comisiei pentru a asigura coeren a. op. op. i ori de câte ori este necesar. interpre i. traduc tori. num r care este în cre tere. cit.Extindere i politica de vecin tate László Andor . el este inferior ca efective celor din majoritatea ora elor europene de importan medie25. precum i reprezentan e în toate statele membre i delega ii în multe alte state ter e. Pre edintele Comisiei decide asupra organiz rii interne a Comisiei. joia la prânz au loc întâlniri cu reprezentan ii mass-media. secretare ± 25 000. op. adoptat prin Decizia Comisiei nr. miercurea. afaceri sociale i incluziune Cecilia Malmström .Agricultur i dezvoltare rural Comisia European î i desf oar activitatea prin Direc ii Generale i Servicii Auxiliare. al ii decât Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate.. dintre membrii Comisiei.

Comisia poate constitui grupuri de lucru dintre membrii s i. Pre edintele este cel care stabile te ordinea de zi. precum i trimiterea de documente c tre alte institu ii. extindere. ajutor i cooperare (EuropeAid ± Office de Cooperation). ajutor umanitar (Oficiul de ajutor umanitar).inform ri prompte a opiniei publice comunitare i interna ionale. urm re te lucr rile altor institu ii i informeaz Comisia. agricultur . mediu. pp. educa ie i cultur . y Comisia prime te propuneri din partea Direc iilor Generale. de un Secretar general. propunerile pe care le consider necesare în domeniul pe care îl coordoneaz . Stelian Sc una . 11 . cercetare (Centrul comun de cercetare). op. cit. rela ii externe. for a de munc i afaceri sociale. 17 politice i 6 pentru rela ii externe28. în preg tirea lucr rilor i la reuniunile Comisiei. pescuit. politic regional . p.. Direc iile pentru rela ii externe sunt create în urm toarele domenii: comer . Fiecare comisar este asistat de un cabinet condus de un ef de cabinet i compus din consilieri (5 membri). informare (Societatea informa iei). Fiecare comisar poate s înscrie o problem care nu figureaz în programul trimestrial pe ordinea de zi sau s cear amânare unei probleme înscrise pe ordinea de zi. În prezent. Exist dou proceduri speciale pentru desf urarea edin elor Comisiei. asigur rela iile oficiale cu celelalte institu ii. pia a interioar . edin ele Comisiei nu sunt publice. sunt 23 de direc ii generale ale Comisiei Europene. concuren . dezvoltare. îns acestea nu au un statut oficial decât dup ce sunt însu ite de colegiul comisarilor. întreprinderi. 27 28 Ibidem. ia m surile necesare notificarea i publicarea actelor. s n tate i protec ia consumatorilor. Acesta asigur punerea în aplicare a procedurilor pentru a asigura decizionale i vegheaz la executarea deciziilor. energie i transport. 230. fiscalitate i uniunea vamal . în afara de cea ordinar y 27 : Procedura scris ± fiecare comisar comunic în scris celorla i comisari. justi ie i afaceri interne. Procedura deleg rii ± situa ia în care un comisar poate ac iona în numele altui comisar prin sistemul mandat rii pentru probleme bine definite. Pre edintele este asistat. 168-169. Direc iile generale politice sunt create în urm toarele domenii: afaceri economice i financiare.

servicii generale(5) i servicii interne (9)29. În baza func iei de ini iativ legislativ . 3) Aplicarea dreptului Uniunii Europene. al turi de Curtea de Justi ie. Ibidem. Acest lucru presupune c . În calitatea sa de executiv al Uniunii Europene. pp. Oficiul european de lupt antifraud . Secretariat general. Oficiul publica iilor. Serviciul juridic. Atribu iile Comisiei Europene Prin Tratate.Serviciile Comisiei Europene. Serviciile generale sunt: Eurostat. 2) Aplicarea politicilor Uniunii Europene. ci i responsabilitatea de a elabora propuneri pentru noile acte legislative europene. cât i respectat de toate statele membre ale Uniunii Europene. în totalitatea lor. Comisia îndepline te mai multe atribu ii pentru gestionarea i aplicarea politicilor i programelor adoptate de Parlament i Consiliu. franceza i germana. în sfera pilonului comunitar. Altfel spus. în num r de 14. 169. sunt traduse i tip rite în cele 23 de limbi oficiale. Documentele oficiale. interne sunt: Buget. i de a asigura realizarea acestui interes. Serviciile i logistic . p. 169-170. Traduceri. atribu ii care definesc în fond cinci func ii esen iale30: 1) Dreptul de ini iativ în domeniul politicilor Uniunii Europene. Grupul consilierilor politici. pe care le supune spre dezbatere i aprobare Parlamentului i Consiliului. Personal i administra ie. 12 . De re inut este faptul c aceste propuneri vizeaz ap rarea intereselor Uniunii i ale cet enilor europeni i nu pe cele ale statelor membre sau ale unor sectoare particulare. CAPITOLUL IV. atât aplicat corect. Limbile oficiale de lucru ale Comisie Europene sunt engleza. Comisia European are puterea 29 30 Ibidem. Serviciul de audit inter. sunt grupate în dou categorii. de a face propuneri legislative Parlamentului i Consiliului Uniunii Europene. Pres i comunicare. Comisia European îndepline te numeroase atribu ii. Informatic . Comisiei Europene i s-a atribuit rolul principal de a exprima interesul statelor europene. Comisia European are nu numai dreptul. Comisia European formuleaz recomand ri sau avize. Comisia European vegheaz ca dreptul european s fie. Infrastructur Interpretare. membre ale Uniunii Europene.

4) Executarea bugetului Uniunii Europene. 69. care nu sunt norme direct aplicabile. Comisia European trebuie s cerceteze fiecare înc lcare a tratatelor Uniunii Europene de care a luat cuno tin . 2009. ceea ce se întâmpl de obicei la jum tatea lunii februarie a anului urm tor. Tot aceasta i fondurile structurale utilizate în vederea elimin rii decalajelor economice care exist între diferitele zone ale Europei (nordul-bogat. sudul-sarac).de a obliga statele membre care nu respect prevederile tratatelor s î i revizuiasc atitudinea i. p. 32 Dan V t man. Bucure ti. aceasta fiind competent s negocieze acorduri interna ionale în numele s fie supuse Consiliului. În anumite domenii vitale. Având rolul de garant al respect rii dreptului Uniunii Europene. deciziile Comisiei nu mai urmeaz prevederile tratatelor. îns este cea care gestioneaz i locale asigur sub supervizarea Comisiei Europene. cum ar fi de exemplu concuren a. dar are dreptul de a ac iona în justi ie statele membre care încalc dreptul Uniunii Europene31. ci sunt norme de recomandare. Comisia are obliga ia de a publica Raportul General de activitate al Uniunii. dac este necesar. 231. Având un important rol politic. Gilbert Gornig. op. în domenii proprii ori în altele stabilite i transmise de Comisie. recomand ri i avize formulate de c tre Comisie pentru statele membre. statele trebuind s li se conformeze în timp. ca institu ie a Uniunii Europene. dar i cu alte organiza ii interna ionale. 31 13 . agricultura sau comer ul. are un rol important în calitate de purt tor de cuvânt a acesteia pe arena interna ional .H. Astfel.. în rela iile cu statele ter e. p.Beck. Comisia are la dispozi ie dou categorii de instrumente32: y Norme de drept european elaborate de c tre Comisie. Comisia nu poate aplica sanc iuni statelor membre. Comisia European . Autorit ile na ionale activitatea efectiv i cheltuielile. Dreptul Uniunii Europene. Comisia European este responsabil în fa a Parlamentului European. Este unul din obiectivele Uniunii Europene de a se impune cu o voce unitar Uniunii Europene. s le aduc chiar în fa a Cur ii Europene de Justi ie. cit. în conformitate cu Ioana Eleonora Rusu. Edi ia 3. Pe lâng aceste sarcini. y Directive. Editura C. 5) Reprezentarea Uniunii Europene în rela iile cu celelalte state.

Comisia intervine doar atunci când o problem nu poate fi solu ionat eficient prin ac iune na ional . politicile i programele de ac iune i pune în aplicare tratatele i deciziile Consiliului Uniunii Europene i ale Parlamentului European. Comisia European este centrul mecanismului institu ional al Uniunii Europene. ca organ executiv al Uniunii.CONCLUZII Înfiin at . Comisia European este o institu ie independent care reprezint . i anume. Ast zi. Comisia European avea atribu ii care se limitau la activit i consultative în domeniul administr ri produc iei de c rbune i o el. local sau regional . Îns . programe de fabrica ie. acordarea de împrumuturi sau de garan ii pentru împrumuturile contractate i chiar interven ie în materie de pre uri. cote de produc ie. datorit faptului c propune legisla ia. aceasta respect principul subsidiarit ii. la definirea obiectivelor comune. 14 . În calitate de executiv al Uniunii Europene. în anul 1951 prin Tratatul de la Paris de instituire a CECO i purtând denumirea de Înalta Autoritate. este de re inut faptul c . în activitatea Comisiei de a propune o ac iune la nivel european. dar i ap r interesele Uniunii Europene în ansamblu.

5) Sc una Stelian. 7) V t man Dan. Bucure ti. Gornig Gilbert ± Dreptul Uniunii Europene. Lucr ri generale Tritonic. Beck. Bucure ti. 3) Fuerea Augustin Manualul Uniunii Europene. Legisla ie 1) Tratatul de la Lisabona. 2008. Ia i. 2006. de la 1945 pân în zilele noastre. Enciclopedia Uniunii Europene. 1998. Bucure ti. http://ec. Bucure ti. Editura C. Organiza ii europene i euroatlantice. 4) Ghica Luciana-Alexandra. Editura Universul Juridic. Editura Lumina Lex. II.eu. Edi ia 3.Beck. 6) Rusu Ioana Eleonora. Editura Meronia. 2008. institu ii. 2006. Uniunea European ± Construc ie. 1) B rbulescu Iordan Gheorghe. Alte surse ± internet 1) Site oficial al Comisiei Europene. Editura III. drept. 1997. Bucure ti. Editura 2) Fontaine Pascal.H. Editura C. Construc ia european Institutul European.BIBLIOGRAFIE I. Uniunea European de la Economic la Politic. Edi ia a II-a. H. 15 . reform .europa. Bucure ti. 2009.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful