You are on page 1of 18
a PAS nr. 01/5 ‘ii sos Favlamenta 21 decembrie 2020 | Republic Notaova Deputat in Parlamentul Republicii Moldova Curtea Constitutional a Republicii Moldova [ arcs ‘A REPUBLIC MOLDOVA intrare Nr_ oP 4S a SESIZARR (#220 privind controlul a priori si partial al constitutionalitait Legii bugetului de stat pentru anul 2021, in partea ce se refer’ la modificarile ‘operate conform amendamentelor deputatilor privind repartizarea mijloacelor financiare in cuantum de 303 107, 9 mii lei, pentru autoritati publice locale spe obieste conerete, votate in cadrul sedinfet in plen a Parlamentului Republicii Moldova din 16.12.2020 Deputati, wer Veronica ROSCA EE bey S Petru FRUNZE, Replica, D-2004, Chine Infoepamest nt Pa ean el are S95 ‘ee patent I. Obiectul sesizirii. Conform dispozitiilor art. 25 alin, (1) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constitufionaldi $i art. art. 38 alin. (1) lit. g), 39 din Codul jurisdictiei constitufionale, prin prezenta sesizare si {indnd cont de dispozitiile art. 135 alin. (1) din Constitutia Republicit Moldova si Hotdrérea Curtii Constitutionale nr:9/2014, autorii sesizdirii solicit respectuos controlul a priori al constitufionalitafit unor dispozitii din Legea bugetului de stat pentru nud 2021 $1 anume Anexa nr. 7 in partea ce se refer la modifiedirile operate conform amencamentelor deputatilor privind repartizarea mijloacelor finaneiare in cuantum de 303 107,9 mii lei pentru autoriteti publice locale si pe obiecte conerete, votate in cadrul sedintei in plen a Parlamentului Republicti Moldova din 16.12.2020. II, Cadrul normativ pertinent. Articolul 1 Statul Republica Moldova (2) Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar gi ibil (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile si libertitile lui, ‘libera dezvoltare a personalititii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinti valori supreme gi sint garantate. indivi Articolul 6 Separatia si colaborarea puterilor {In Republica Moldova puterea legislativ, execntiva si judecitoreasc’ sint separate si colaboreaza in exereitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitutiei. Articolul 7 Constitutia, Lege Suprema Constitutia Republicii Moldova este Legea ei Suprema. Nici o lege si nici un alt act juridie care contravine prevederilor Constitute’ mu are putere jude. Articolul 8 Respectarea dreptului international sia tratatelor internationale (a) Republica Moldova se obligi si respecte Carta Organizatiei Nafitnilor Unite 1 tratatele la care este parte, sti-gi bazeze relatiile eu alte state pe principle si normele unanim recunoscute ale dreptului international. Articolul 64 Organizarea interna (a) Structura, organizarea si functionarea Parlamentului se stabilese prin regulament. Resursele financiare ale Parlamentului sint prevéute in Dugetul aprobat deacesta Articolul 72 Categorii de legi G) Parlamentul adopt legi constitutionale, legi organice si legi ordinare, (2) Legile ccnstitutionale sint cele de revizuire a Constitutiei. (3) Prin lege organici se reglementeaza: a) sistemul electoral; ) organizarea si desftsurarea referendumuluis ©) organizarea gi functionarea Parlamentulais 4) organizatea si funetionarea Guvernului; e) organizarea si funclionarea Curtii Constitutionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a instanjelor judec&toresti, a contenciosului administrativ; £) organizarea administrajiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia local; g) organizarea si functionarea partidelor politice; hh) modul de stabilire a zonei economice exclusive; {) regimul juridie general al proprietitii si al mostenii; j) regimul general privind raporturile de munci, sindieatele si protectia social ie) organizarea general a invitdmnintuluis 1) regimul general al cultelor religic m) regimul stirii de urgent’, de asediu si de rizbois n) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora; o) acordarea amnistiei gi gratieri p) celelalte domenii pentru care, in Constitute, se prevede adoptarea de legi organice; x) alte domenii pentru care Parlamentul consideri necesarti adoptarea de legi arganice. (4) Legile ordinate intervin in orice domeniu al relatiilor sociale, eu excepfia celor rezervate legilor constitutionale si legilor organic. Articolul 74 Adoptarea legilor si a hotiririlor (a) Legile organice se adopt eu votul majorititii deputatilor alesi, dup’ cel putin dow’ tecturi. (3) Proicetele de lege prezentate de Guvern, precum si propunerile legislative ale deputatilor acceptate de acesta sint examinate de Parlament in modul si dup’ priorititile stabilite de Guvern, inclusiv in procedurd de urgenfi. Alte proptneri legislative se examineazi in modul stabilit. (4) Legile se trimit spre promulgare Presedintelui Republiti Moldova. Articolul 96 Rolul (2) Guvernul asigur’ realizarea politic interne gi externe a statului si cexercit conducerca general a administratiei publice. (2) in exercitarea atributiilor, Guvernul se conduce de program su de activitate, acceptat de Parlament. Articolul 131 Bugetul public national (2) Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurtirilor sociale de stat si bugetele raioanelor, oragelor si satelor. (4) Orice propunere legislativi sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau imprumuturilor, precum si majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dupa ce sint acceptate de Guvern (6) Nici o cheltuiala bugetard nu poate fi aprobata fri stabi sursei de finantare, Articolul 134 Statutul (2) Curtea Constitutional’ este unica autoritate de jurisdictie constitufionalii in Republica Moldova. (2) Curtea Constitutional este independenti de orice alti autoritate publie& si se supune numai Constitutici. (@) Curtea Constitutionali garanteaz suprematia Constitutiei, sigur realizarea principiului separarii puterii de stat in putere legislativi, putere executivi si putere judeciitorease% si garanteazA responsabifitatea statului fat de cetifean gi a cotiteanului fat de stat. Articolul 135 Atributiile’ (@) Curtea Constitutionala: a) exerciti, Ia sesizare, controlul constitutionalititii legilor gi hotiririlor Parlamentului, a deczetelor Presedintelui Republicii Moldova, a hotatitilor si ordonanjelor Guvernului, precum sia tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte; Iciri_ ale Constitutiei, firmatii. Il. Expunerea pretinselor ins precum gial argumentelor in sprijinul acestor Legea dedusi partial controlului de constitutionalitate, sub forma controlului a pricri, este adoptati eu incilearea principiului legalitati, separatici gi echilibrului puterilor in stat si prineipiului privind autonomiei locale, precum si eu nesocotirea rolului constitutional al Parlamentului, al Guvernului, dar si celui al Curtii Constitutionale. ‘Avand in vedere ci potrivit art. g1 alin, (3) din Legea nr. 317/1994, Curtea Constitutional examineaz in exclusivitate probleme de drept, intru examinarea complet, multiaspectual&a circumstantelor de drept, considerim oportun a expune succint si in ordine cronologica circumstantele de fapt pentrt expunerea argumentelor pertinente si clucidarea continutulti normelor constitufionale ineileate, care, in ansamblu, vor proba cu certitudine vii inaintat temeinicia ses 4. La 03.12.2020 Parlamentul Republicii Moldova a votat in prima lectura, iar la 16.12.2020, in a doua lectur’ (final) Legea bugetului de stat pentru anul 2021 (partial contestati), inregistrat fn Parlamentul Republicii Moldova cu nr. 475 la 01.12.2020. La data perfectiii prezentet sesizari, legea in refering’ mu este nici promulgata si nici publicatt in Monitorul Oficial al Republieii Moldova, iar textul final adopiat nu este definitivat si plasat pe site-ul oficial al Parlamentului, unde figureaz’i numirul actului - 258. Accesibila fiind varianta final a Raportului Comisiei economic, buget si finanfe asupra proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2021 pentru examinare fn a T-a lecturit CEB-06 nr. 433 din 16.12.2020. Potrivit Hotirarii Curtii Constitutionale pentru interpretarea articolului 135 alin, (2) lit. a) din Constitutia Republicii Moldova nr. 9/2014, oricare dintre subiectii cu drept de sesizare poate contesta la Curtea Constitutional lege nepublieata in Monitorul Oficial, in condiiile lei, a fel ca i in cazul contestiirii unei legi publieate in Monitorul Oficial, intrucat in 36 alin, (1) lit, a) din Constitutia, controlul constitutionalititiilegilor cuprinde legile adoptate de Parlament,atat dupa, cat siinainte de publicarea in Monitorul Oficial al Republieii Moldova, a sesizavea Presedintelui Republicii Moldova gia celorlalti subiecti cu drept de sesizare. sensul articolulu. 13 Din considerentele enuntate, prin sesizare, este contestata in parte Legea in forma preluats de pe site-ul oficial al Parlamentulwi, conform sintezei in anexa Raportului Comisiei economie, buget si finante, CEB -06 nr. 433 din 16.12.2020, in redacfia expusi de unde se deduce ce amendamente au fost acceptate gi votate in sedinta nocturna a Parlamentului din 16.12.2020, iar in opinia autorilor sesizirii aceasta este admisibila sub aspectul controtului de constitutionalitate prin raportare la motivele citate din Hotérarea Curtii Constitutionale nr.9/2014. 2. In fapt, mentionaim ci pottivit datelor publice accesibile pe site-ul Parlamentulai Republicii Moldova Ia 01.12.2020 in cancelaria Secretariatului a fost inregistrat proiectul de lege (contestat partial) de eitre Guvernul Republicii Moldova. in varianta initial proicctul de Lege 2 bugetului de stat pentru anul 2021, stipula pentra anul 202r venituri in sum de 41 415 400,0 mii de lei si ccheltuieli in sums €e 55 399 600,0 mii de le, ew un deficit bugetar in suma de 13 984 200,0 mii dele De asemenes, conform art. 4 lit ¢) din varianta initial a proiectului au fost aprobate transferurile citre alte bugete si fonduti, inclusiv la bugetele locale ~ fn sum totalii de 13 845 687, 8 mii de lei, dintre care din contul imprumutului acordat de Bana Mondial in cadrul Proiectului ,Reforma {nvatimantului in Moldova’ pentru procurarea utilajului scolar $i mobilierulut scolar ~ 22889,0 mii de lei si pentru dotarea laboratoarelor ~ 2500,0 mii de Ici, iar repartizarea transferurilor la bugetele locale (conform proiectul) se cfectueazi potrivit anexei nr. 7. Conform anexei nr, 7, la capitolul,, Volumul transferurilor de ta bugetul de stat cétre bugetele locale”, la rubrica ,Cheltuieli capitale” au fost prognozate cheltuieli sub forma transferurilor, in sui total de 52 000 mii lei, iar la rubrica ,nfrastructura drumurilor publice locale”, in suma total de 958 273, mii lei. Precum a fost mentionat, la 03.12.2020, Parlamentul Republicit ‘Moldova. votatin prima lectura proieetul de lege, iar de cdtre deputatii aut fost inaintate 198 de amendamente, dintre care 104 in partea ce vizeaz anexa nt. 7 »Yolumul transferurilor de la bugetul de stat ttre bugetele locale” (aproximativ trei amendamente au fost retrase pe parcurs). Ulterior, amendamentele respective au fost remise la Guvern pentra avizare, iar la 14.12.2020, Guvernul s-a expus cu privire la amendamentele ‘mentionate in partea ce vizewzai anexa nr. 7 .Volumul transferurilor de la bugetul de stat ctitre bugetele locale” intr-o formula ce o consider contrar’t prevederilor art. 131 lin, (4) si (6) din Constitutie, Astfel, conform Avigului Guvernului aprobat prin Hottie in eadrul sedinjei din 14.12.2020 ~ Hotéirdrea nu este publicatd in Monitorul Oficial la data perfectarii prezentel sesizari asa cum prevede jursprudenta Curtii Constitufionale ~, s-a decis aprobarea si prezentarea Parlamentului a Avizului supra amendamentelor la proiectul legii bugetulu de stat pentru anul 2021. Conform Hotirarii mentionate, in partea introductivii a Avizului Guvernul a. specificat (citim): ,Guvermul a examinat amendamentele finaintate de ciitre deputati si avizele comisiilor permanente ale Parlamentului a proiectul legit bugetului de stat pentrw anu 2021 (initiativa legistativa a Guvernului nr.475 din 1 decembrie 2020) si comunieti urmiitoarele. ‘Amendamentele prezentate in temeiul prevederitor art59 din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797/1996, prewiid modificarea veniturilor, cheltuielilor si surselor de finantare ale bugetului de stat si, in mare parte, presupun majortri ale cheltuielilor, fara a indica sursa_de finantare_a_acestora, fiind_astfel_ in_contradietie cu wevederile art.ig1 alin. (6) din Constitutia Republicii Moldova, care stipuleazti ca nicio cheltuialt bugetaré nu poate fi aprobatet farét stabilirea sursei definantare.” Ulterior, conform aceleiasi Hotarari si in contradictie cu preambulul citat, in partea amendamentelor ee vizeazii anexa nt. 7, Guvernul a specificat (citim): Dat fiind faptul cdi solicitérile de mijloace financiare destinate autoritatilor publice locale pentru cheltuieli capitale depiigese posibilititile financiare, preeum si ca, in mare parte, acestea se atribuie dewoltdrii infrast-ucturii drumurilor, au fost identificate posibilittti de redirectionare in aveste scopuri a mijloacelor financiare de la Programul de reparatie a drumuritor publiee nationale, locale, comunale sia strézilor, care urmau sa fie repartizate prin hotdirdre de Guvern - 203107,9 mii lei si de la Actiuni cu caracter general ~ 100000,0 mii lei. Repartizarea acestor mijloace financiare pe autoritiiti publice locale si pe obiecte concrete riiméne la latitudinea deputatilor gi urmeazit a fi adoptate in plenul Parlamentului, fair: depasirea parametrilor generali ai bugetului de stat: [..]’ in text fiind enunfate cele 104 amendamente, iar in final Guvernul concluzioneazi, e& (citi) »Amendamentele sustinute implica modifiedri la textul proiectului de lege (art.2, art.g si art.) si in anexele nr.1, 17.3, 4 $10.7 corespunzitor”. La 16.12.2020, Parlamentul examineaza in cadrul sedinjei din cursul zilei mai multe proiecte de acte legislative, iar aproximativ la ora 20.30 este convocatti gedin{a Comisiei economie, buget si finante (pentru opozitie sedinta ifiind spontandi). Aproximativ intre orele 20.30-22.00, Comisia, in prezenfa ‘ministrului finantelor, este in sedin{i in care se cxamineazi sinteza amendamentelor pregitits preliminar, incluzéind "Rezultatul examinitii de ceatre Comisie” pe marginea celor 104 amendamente, jar proiectal integral este votat in lectura finali aproximativ la ora 23.00, fri a fi dezbiitut pe amendamente separat. Precizim faptul c& Parlamentul a votat proiectul de lege fir’ a avea varianta finalii a acestuia axindu-se doar pe sinteza expusi in raportul Comisiei de profil, ri a fie efectuate in concret modificarile corespunzatoare Ta art, arta, artg gi art) si in anexele nr.i, nrg, nr.4 si nr.7 in modul corespunzitor, fiind afectati grav parametrii bugetari, 3. Indvept, conform art. alin, (3) din Constitutie, Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile st libertiile lui, ibera dezvoltare a personalitiii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezint& valori supreme gi sunt garantate. Conform art. 7, Constitutia Republicli Moldova este Legea ei Suprema, nici o lege si nici un alt act juridie care contravine prevederilor Constitutiei na 1re putere juridicd, iar pottivit art. 8 alin, (1), Republica Moldova se oblig respecte Carta Organizatiei Natiunilor Unite si tratatele la care este parte, si- si bazene relatiile ou alte state pe principiile si normele unanim reeunoscute ale dreptului international Pottivit art. 72 alin, (3) din Constitutie, constituie obiectul de reglementare a Icgilor organice reglementarea organizirii si funetion’rii Parlamentului, a Guvernului, iar art, 131 alin, (4) din Constitutie stipulea expres cl orice propunere legislativa sau amendament care atrag majorarea ‘sau reducerea venstutilor bugetare sau imprumuturilor, precum gi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dup ce sunt ceptate de Guvern. Conform alin, (6) al acelitiagi articol, nici o cheltuialé ‘nu poate fi aprobat fra stabilirea sursei de finantare. a bugetai Din start precizim ed in acord cu jurisprudenta constitutionala, acceptarea ideii potrivit cireia Parlamentul igi poate cxercita competenta de autoritate legiuitoare in mod diseretionar, oricdnd si tn orice conditi, adoptind legi in orice domenii firi respectarea procedurilor interne si eu arogarea unor atributii improprii, ar echivala cut 0 abatere de la prerogativele constitutionale ale acestei_autorititi, consacrate de Constituyie si transformarea acesteia in autoritate publicd executiva. ‘Autonomia interna a Parlamentului sau autonomia regulamentar’ de care beneficiaza legislativul, in temeiul dispozitiilor constitutionale, fi acordat dreptul de a dispune eu privire la propria organizare si procedurile de desfisurare a Iucririlor parlamentare. Regulamentul Parlamentului, sub aspectul naturii juridice, este aetul adoptat nu in virtutea calitatii de autoritate Tegiuitoare a Parlamentului, ci in calitate de organism autonom, investit cto putere de organizare si funetionare propre. Autonomia regulamentari constituie expresia statului de drept, a prineipiilor democratice si poate opera exclusiv in cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentali ginu poate nu poate fi exercitati ins& in mod diseretionar, abuziv, eu incilcatea atributilor constitutionale ale Parlamentului sau ale Guvernului, implicit cu incalearea normelor constitutionalea valorilor statulut de drept si al separatici puterilor in stat. Precuma mentionat Curtea in jurisprudenta constant’, in conformitate cu articolul 6 din Constitutie, in Republica Moldova pnterea legislativi, executivi si judecitoreasci sunt separate si colaboreazi in exereitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitufiei, iar sensul si conjinutul teoriei separirii puterilor prezuma un echilibru al puterilor gi o independenti relativa a acestora, un sistem de frane, de balante si contrabalante, care ar influenta reciproc autorititile, nepermitéindu-le depisirea limitelor stabilite de Constitutie in exercitarea atributiilor. Conform Hotivarii nr. 7 din 16 aprilie 2015 instituirea prineipiului separatici puterilor statului are drept scop erearea unui sistem de guvernare care ar petite stoparea abuzului din partea unei puter} asupra alteia, iar principiul echilibrului institujional, cunoscut astizi sub denumirea checks and balances” (in traducere aproximativai din limba englezi insemnand ,sistemul de frdne si contrabalanje”), sti la baza democratiet si presupune {echilibrul puterilor si controlul lor reciproe, astfe! inedt puterile statale s& aib& aproximatiy aceeasi pondere, adica sa fie echilibrate, pentru a se putea limita reciproc, evitind astfel ca puterea statal si fie folosita in mod abuziy, iar acest sistem de frdne gi contrabalante reprezint& conditia sine qua non a democratic! moderne, impiedicind omnipotenta legislativului, pe cea a exeeutivului sau a Conceptul juridic de buget public national a fost consacrat in ordine constitutional la art. 131, legiuitorul constituant definind in mod enumerativ clementele componente ale acestuia, identificate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele raioanelor, oragclor si satelor, elemente interconexe, care aledtuiese sistemul bugetar unitar al statului, iar mecanismmul financiar al statului, parte integrant a mecanismului economic, este format din totalitatea structutilor, formelor, metodelor, principitlor si. parghiilor economico-financiare, prin intermediul edrora se constituie, se administreaz si se utilizea7 fondurile financiare publice ale statului, necesare indeplinirii fimefiilor gi sarcinilor sale, direetionate in special pentru o dezvoltare ‘economic durabila si, pe aceasta baz, pentru asigurarea unui standard de viata corespunzittor. In Hotirarea nv. 23 din 6 septembrie 2013, Curtea a retinut et _finanjele publice ale statului genereaztt un intreg sistem de relatii economice, ‘exprimate sub formé béineascd, prin intermediul carora se asigurd satigfacerea necesitatilor generale ale societiqi. Constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor publice se realizeazi dupit metode gi tehnici specifice, avand la baz’ principiul rambursabilitii sau al nerambursabiliti{ii, care ulterior capi diverse destinati, iar ansamblul metodelor si tehnicilor, prin intermediul cirora institutiile statului special create constituie gi utilizeaz resusele financiare publice, ereeazai un sistem cocrent de relatii financiare, denumit ,sistemul financiar-bugetar”. ‘Administrarea resurselor financiare in cadrul acestui sistem se realizeazt printr-un complex intreg de planuri financiare (bugete), care impreund formeazi sistemul bugetar. Acesta este an sistem unitar de bugete si fonduri, care formeaz bugetul public national, cuprinzdnd: bugetul de stat; bugetul asiguririlor sociale de stat; bugetele unititilor administrativ-teritoriale; fondurile asiguririlor obligatorii de asistont& medical’. in Hotirarea nr. 7 din 13 februarie 2014, Curtea a mentionat ei constructia logico-juridica si reperele de continut ale art. 131 din Constitutie, instituie, pe deo parte, bazele fiundamentale ale bugetului public national in eric de structar Fi iar, pe de alti parte, stabileste in_sarci slat ivului obli etl cn caract srativ, in c ce priveste procestl bugetar. Cel de-al doilea aspect al continutului normed constitutionale invocate este impus pregnant de importanta sistemului_bugetar pentru _securitatea economici a statului, fapt ce dicteaza necesitatea stabili unor rigori exigente gi previzibile, inclusiv pentru procedurile de elaborare de citre autorititile competente a tuturor componentelor bugetului national, implicit textul alin. (4) al art, 131 din Constitutic, conform elrora .Orice propunere legislative sau amendament care atrag majorarea sau reducerea venituriior bugetare sau imprumuturilor, precum si majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dupit ce sunt acceptate de Guver” in acelasi context, in Hotirarea nr. 2 din 28 ianuarie 2014, Curtea a nuantat principiului constitutional ineident procedurii bugetare de la articoltl 1gt alin. (4) al Constituiei, care consaeréi obligativitatea existentei acceptului prealabil al Guvernului in privinfa amendamentelor sau propunerilor legislative care implic# majorarea sau reducerea cheltuielilor, veniturilor sau imprumuturilor si reprezintit 0 conditie imperativi, de la care legislativul nu poate deroga, nerespectarea ckreia constituind 0 inelleare a procedurii stabilite de Constitutie, in materie de legiferare in domeniul bugetar. Cat priveste esenta si natura procedurii bugetare relevate, Curtea s-a pronunfat anterior in Hot&réirea nr. 29 din 22 mai 2001 privind interpretarea prevederilor art.1gtalin. (4) din Constitutia Republicii Moldova, potrivite&reia conditia imperativa. privind controlul apriori al autoritatii executive asupra procesului bugetar este determinata de dreptul gi obligatiunea Guvernului de a asigura realizarea politicii interne gi externe a statului, expusii in programul stu de activate, acceplat de Parlament (art. 96, rt. 98 alin. (3) din Constitutic).” Reiesind din competentele atribuite in ordine constitujional conform art, 72 alin, (3), Iegiuitorul a detaliat gi a reflectat in_cadrul legislativ subseevent Legii Supreme totalitatea aspectelor procedurale, tehnice si metodice privind principiile si regulile bugetar-fiscale, componentele Dugetului public national si reglementeazirelatiile _interbugetare, reglementarea calendarul bugetar si procedurile generale privind procesul bugetar, precum si delimitarea competentelor si responsabilititile in domeniul finantelor publi Legea finanjelor publice si responsabilititii bugetar-fiscal nr, 181/2014 constituie legea-cadru in domeniu si reprezintt constructia tehnico-juridica si caracterul special si general obligatorin al acestuia in ceea ee priveste procesul de claborare, examinare, aprobare, modifieare si executare a bugetulut statului, prevederi legale ce urmeazii a fi respectate de subiectit procesului bugetar gi aplicate in coroborare cu prevederile constitutionale de procedur’ Astfel, bugetul de stat, in calitate de parte integrantit a sistemului bugetar si clement interconex eu bugetele publice locale, are la baz dous grupuri mari de indieatori bu bugetare, iar veniturile bugetare au la baz sursele de venituri identificate in conformitate cu cadrul legal pertinent, destinatia functional de baz a acestora fiind acoperirea cheltuielilor bugetare, in scopul implementirii functiilor de bazi ale statului. etari, exprimate prin venituri gi cheltuieli Art. 4o alin. (1) din Legea nr. 181/2014 stipuleaza expres e& cheltuiclile pentru investitile capitale finantate de la buget se planificd, se exeeutt si se raporteazi cf parte integranti a bugetului respectiv, cu respectarea procedurilor bugetare stabilite de respectiva lege, iar conform alin, (2) cheltuiclile pentru proiectele de investitii capitale se includ in buget doar dacit au fost respectate procedurile de pregittire a acestora, avénd la baz rezultatele evaluirii tehnico-economice, analiza cost cficacitate si alte analize de fundamentay Alin, (3) al aceluiagi articol stipuleazt expres ef alocarea resurselor pentru investijii capitale se efectueazi in conformitate cu urmiitoarcle principii a) alocarea preponderentii a resurselor pentru finalizarea proiectelor in curs de desféisurare; b) proiectele noi de investitié capitate trebuie si rezulte din prioritatile Guvernului/autoritatilor administratie’ publice locale, previtaute in documentele de planificare strategicd. Precum a fost precizat, Guvernul in mod eronat gineintemeiat in Avizul Ja amendamentele inaintate, initial, a specificat cé, astfel de propuneri nu an acoperire finaneiard, iar in final a Hisat la diseretia Parlamentulut distribuirea sumei de 303 107,9 mii lei, in situatia in care proiectul bugetului a fost prezentat spre aprobare cu un deficit bugetar in sumi de 13 984 200.0 mii de lei. Implicit, Gavernul a avizat amendamentele care previd alocarea de surse financiare, ffir a fi respectate procedurile de examinare a acestora si anume examinarea reaultatelor evaluitii tehnico-economice, analiza cost- cficacitate gi alte analize de fundamentare, inclusiv fir a fi examinate alocarea preponderent’ a resurselor pentru finalizarea proiectelor in curs de desfigurare, precum gia proiectelor noi de investifii capitale eare ar prezenta priorititile Guvernului/autoritatilor administratiei publice locale, prevazutein documentele de plasificare strategic’. ‘Mai mut ca atat, mu a fost stabilitd cu certitudine sursa de finantare a acestora simu au fost modificati parametrii bugetari (ete.), din care motiv, in opinia autorilor sesizarit o astfel de formulare a Guvernului nu poate fi caceeptatd: si echivaleazdi cu lipsa acceptului Guvernului, intructit Guvernul urma sii se expund printr-un accept expres pe fiecare amendament separat. ‘Mai mult ca atit, unele amendamente contin diferite forme de finantéri ‘cumulative, iar Guvermul urma sti se expuni pe fiecare repartizare separat. fn partea ce fine de continutul si forma avizului, specificdm cf acesta este un act normatiy, aprobat de Guvern, care are caracter public, obligatoriu, general si impersonal si care reglementeaz’i nagterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice, conform art. 2 din Legea cu privire la actele normative nt. 100/2017. La caz, art, 2 alin, (4) din Legea eu privire la Guvern nr. 136/2017 stipuleazi o& Guvernul se organizeazt si functioneaz in conformitate cu prevederile Constitutici Republicii Moldova, respectivei_legi, ale Regulamentului Guvernului siale altoracte normative, precum giale tratatelor internationale la cae Republica Moldova este parte. Potrivit pet. 76 sbpet. 6) din Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotirarea nr. 610/2018, in cadrul yedinjelor sale, Guvernul examincaza subiecte privind proiecte de declaratii, opinii, avize gi alte documente pe marginea cirora Guvernul_trebuie_sii_se_promunte_in_conformitate_cu prevederile legislajei, iar conform art. pet. 148 sbpet. 2) al accluiasi Regulament, Hotftirile Guvermuli {in cadrul sedi avernulti 1 exereitarea atti legale ale nt executirii legilor pe marginea [..] documentelor de politici, a proiectelor de lege, a proiectelor ce hotiriri ale Parlamentului si a proiectelor de decrete ale Presedintelui Republicii Moldova initiate de Guvern, a avizelor la initiativele legislative ale altor subiec{i cu drept de initiativa legislativa, a sesizirilor sale ceitre Curtea Constitutional In conformitate cu dispocitiile pet. 158 din Regulament, proiectele de avi wernului initiativelor_legislative_si amendamentelor la proiectele de acte normative ale Parlamentului se claboreaz de cite ministerul de competenta eiruia {ine domeniul de reglementare al _initiativei/amendamentulwi, in comun cut autorititile/institutile care au competente conexe reglementinilor propuse. Proiectul avizului unie al Guvernului, generalizat de cétre ministerul responsabil, in bara opiniilor autorititilor participante la avizare, este prezentat Guvernului pentru a fi examinat gi aprobat in termenele previizute de Regulamentul Parlamentului In acest sers, normele citate stipuleaza expres cf avizal Guvernulu asupra amendamentelor, adoptat sub form de Hotivare urmeazt si corespund cerintelor unui act normativ, conform Legii cu privire la actele normative nt. 100/2037 si Legii finanjelor publice si responsabilitati bugetar~ fiseal nr. 181/2014, dispoziti enunfate anterior, din care motiv este cert ef avizul Guvernului in forma enunfati nu intruneste cerintele unui act normativ si se poate de afirmat cu certitudine et Guvernul, prin omisiune, nu gi-a {ndeplinit in modul corespunzitor obligatiile constitutionale, Raportind cele mentionate la prevederile art. 131 alin, (6) din Constitujie, sub alt aspect dar in aceeasi ordine de idei precizzim ci avizal Guvernului este contrar normei indicate, intrucét nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare. Indicarea, in lini generale, 1 sursei de finanjare fri a examina fiecare cheltuiala in parte gi fn contextul rmasuuilor stabilite la nivel de stat, duce la coneluzia ei la adoptarea Avizului s-aavut in vedere o sursii de finantare incerti, general’ si lipsitd de un caracter obiectiv si efectiv, nefiind asadar reali. Art. 131 alit. (6) din Constitufic impune stabilirea concomitent& atat a alocatiei bugetare, ce are semmnificatia unei cheltuicli, cit sia sursei de finantare, ce are semnific spre a evita consecintele negative, pe plan economic si social, ale stabilirii unei cheltuicli bugetare fri acoperire, Asadar, norma constitutional nu se refer la existenfa in concret a unor resurse financiare suficiente la momentul adoptirii legii, ci la faptul e& acea cheltuiali si fie previzionata in deplin& ‘cunostingai de causit in bugetul de stat pentru a putea fi acoperitii in mod cert {n cursul anului bugetar si plus aceasta trebuie si fic si efieient’. tia venitului necesar pentru suportarea Prezenta ministrului de finante la gedinja noctarn’ a Comisiei economie, buget si finante la care au fost examinate sumar amendamentele, chiar dack am admite cX acesta ar fi sustinut expes sau tacit initiativa legislativi/amendamentul, nu poate complini obligatia constitutional a Guvernului in partea ce se referd la stabilirea sursei de finantare in condifiile Legii fundamentale. Colaborares Joialé dintre Parlament gi Guvern in privinta legiferirit in aterie bugetari trebuie si se manifeste atat in privinja claboririi bugetului public national, cit si a modificitit sale pe parcursul exercitiulul bugetar, avind in vedere vatiunea pentru care este intocmit un asemenea buget, $i anume aceea de a oferi posibilitatea unei imagini de ansamblu, la nivel macroeconomic, a veniturilor si cheltuielilor publice.. In aceasti ordine de idei, tn opinia autorilor _sesizii, amendamentele contestate au fost adoptate de cite Parlament fara acceptul Guvernului, in forma stabilita de lege, fiind intoemit in lipsa unui studiu complex privind impactul economico-financiar si cuantumul estimatiy al veniturilor bugetare pasibile redirectionatli, fara evaluarea repercusiunilor asupra bugetului public national si fii identificarea mijloacelor bugetare suplimentare necesate mentinerii echilibrului bugetar stabilit, inciledndu-se astfel prevederile constitutionale extrinseci ale procedurii bugetare previizute la articolul 131 alin, (4) si alin, (6) din Constitute, in Hotivarea nr. 7 din 13 febroarie 2014, Curtea a specificat c& in conformitate cu exigenfele constitutionale, orice initiativa. sau propunere legislativa cu impact bugetar urmeaz a fi prezentat& numai dup& identifiearea sursei de finantars gi ew acceptul prealabil al Guvernului. in acest sens, prevederea alin, (4) al art. 131 din Constitutie urmeazi a fi aplicaté in coroborare cu alin, (6) al respectivului articol, iar Guvernul nu poate renunta la un drept/o obligatie constitutional, inclusiv de a-si exprima acceptul sat refuzul in privinta amor propuneri legislative sau amendamente cu impact bugetar. wie Ia aspectul dat si cw referire Ja jurisprudenta Curtii, menfionim ci art. 131 alin, (4) din Constitutic este unica norma constitutionala ce stabileste o dependent& decizionalai direct a Parlamentului fat de Guvern. O astfel de reglementare a fost edictati de citre legiuitorul constituant in vederea corelitii eforturilor autorititii ce adopt bugetul national, ca plan al finanfelor publice anuale, cu eforturile autorititit ce cexeoutt acest buget. De asemenea, scopt! normei constitutionale este de a preven situatile de interventi legislative, ce pot perturba procesele bugetare planificate de executiy, in baza programelor legislative. Or, planurile bugetare aut o programare de lungi durata, ce necesit’ corelari eu posibilititile si capacititile finaneare ale statului de minimum un an, iar estimaile urmeaza sf se efectueaza de autoritatile executive conform competentei atribuite, dar mu formal gi cu satisfacerea unor interes de ordin politic, din care motiv consideriim cA legea parfial contestati este neconstitutionali din motive indicate, 4. Conform art. 8 alin, (1) din Constitutie, Republica Moldova se obliga sf respecte Carta Organizatiei Natiunilot Unite si tratatele Ia care este parte, si-si bazeze relatils cu alte state pe prineipiile gi normele unanim recunoscute ale dreptutui international. {n Hotardres nr. 55/1999 Curtea Constitutional s-a pronuntat asupra interdependentei dintre actele normative nationale si tratatele internationale si a menfionat ci normele si principiile unanim recunoseute ale dreptului international sunt executorii pentru Republica Moldova in misura in care ea sia exprimat corsimfiimantul de a fi Iegatti prin actele internationale respective. Prin urmare, executarea prevederilor tratatelor internationale pe care Republica Moldova le-a ratificat este indiscutabila, Legea partial contestatit a fost adoptatd cu ignorarea Cartet Buropene pentru Autoadministrarea Local, adoptati la Strasbourg la 15 octombrie 1985 siratificata prin Hotirdrea Parlamentului nr. 1253 din 16.07.97, in special art. 9 pet. 6 si 7, potrivit cirora colectivititile locale trebuie si fie consultate de 0 ‘manier’ apropriat2 asuprd modalititilor de atribuire a resurselor redistribuite ce la revin, iar, pe cat posibil, subventiile acordate colectivititilor locale nu trebuie si fie destinate finanfiii unor proiecte specifice, Atribuirea de nu trebuie si poarte prejudiciul liberttii fundamentale a politiit colectivititilor locale in propriul lor domeniu de competent’. Precum a fost specificat, este notoriu faptul c& amendamentele la Legea Dugetului au fost elaborate de deputati in termen restrins, dup votarea Legii in prima lecturti si examinarea si avizarea amendamentelor de citre Guvern. Cu certitudine propunerile de aloetirifinanciare nu aut fost consultate cu organele reprezentative ale autoritiilor administratiei publice locale, iar distribuirea mijloacelor financiare s-a efectuat strict pe eriterii politice, de tre fiecare deputat conform propriei optiuni si conform unei tntelegeri prealabile intre deputati coalitiei majoritare, potrivit unor zone teritoriale de fied anumite eriterii prestabilite gi angumentate, Distibuirea mijloacelor finaneiare pe eriterii police a fost practicati si anterior, dar niciodatii nu a avut asemenea proportii gi nu s-a manifestat printr-un abuz.atat de evident, iar indeplinirea angajamentelor deputatilor in coraport cu alegaterii nu poate fi in detrimentul valorilor statului de drept gi legislatiei in vigosre din care motiv interventia autorititii de jurisdictie constitutional se impune fntru garantarea suprematiei Constitutiei, asigur’rit realizavii prineipiului separirii puterii de stat si garantirii responsabilititit statului fat de cetétean. influent 5. ‘Tinem si precizaim cX dupa redactarea integrali a Legit bugetului de stat pentru anul 2021, sumele alocate prin legea partial contestat’ vor fi cumulate in anexa7, pe poviti separate, fiind imposibilé identificarea acestora din confinutul si textul formal al legii (V-a fi indicat suma cumulativi la rubrica ,Cheltuieli capitate”, implicit celelalte sume indicate in rubricile respective, pentru fiecare localitate in parte vor fi modificate in mod corespunzitor, prin majorare). De asemenea, precizam e& prin amendamente deputatilor, aceleiagi localititi i-au fost repartizate sume cumulative pentru iferite destinati, prin amendamente separate eu autori diferiti (mai mulfi deputati au solicitata alocarea diferitor sume pentru aceiasi unitate edministrativ teritoriald, dar pentru diferite obieetive), dar care in Anexa nr. 71a Legea bugetului de stat pentru anul 2021 vor fi cumulate in sum’ total. Din acest considerent pe parcurstl examinirii eauzei, inelusiv ew concursul Curtii Constitutionale, v-a fi solicitati informatia privind sumele alocate pe localittyi tn funetie de destinajia acestora si conform amendamentelor sistematizate intr-o variant accesibil. 6. fn paralel gi (indind cont de cele indicate, avand fn vedere e& prin actul legislativ contestat se afecteaza grav principiile fundamentale ale statu de drept, in conformitate cu dispozitille art, 7/1 din Codul jurisdictiei constitutionale, solicitim Curtii Constitutionale suspendarea actiunii Legti contestate, pani la solutionarea in fond a cauzei. in motivarea respectivei cerinte specificim ci potrivit art. 58 alin. (1) din Legea finantelor publice gi responsabilitatii bugetar-fiscal nr. 181/2014, ‘dupa publicarea legi bugetului de stat pe anul respectiv, Ministerul Finantelor comunicd autoritatilor publice centrale limitele anuale de alocatii bugetare, repartizate pe nivele agregate ale clasificatiei economice, iar autorititilor administratiei publice locale — transferurile de la bugetul de stat citre bugetele locale. Conform alin. (2) al aceluiasi artical, in termen de 1g vile de Ia data publicitii legilor/decizilor bugetare anvale, autorititile/institutiile bugetare, inclusiv [..J, asigurd repartizarea alocatiilor bugetare in conformitate eu ‘metodologia stabiliti de Ministerul Finan(elor, iar conform alin. (3), bugetele repattizate ale autorititilor/institutiilor bugetare servese drept temei pentru initicrea executirii bugetului, Din aceste considerente, avind in vedere ek noua majoritatea parlamentari promoveazi proiecte de acte normative in regim alert si eu {ncailcarea flagranti a procedurilor parlamentare a principiilor constitutionale, iar odata cu promulgarea gi intritea in vigoare a legii contestate autorititile dministratiei publice Iocale vor purcede la executarea bugetelor prin initierea procedurilor de achizitii publice, iar in eventualitatea admiterii sesizati, ar servi tremei de anulare a procedurilor initiate si/sau apatitia unor litigii judiciare. Din considerente expuse afirmim eu certitudine e& actul legislativ contestat se referdi la domeniile stabilite la alin. (2) al art. art, 7/1 din Codul jurisdictiei constitutionale gi afecteaza grav separatia si colaborarea puterilor, precum securitatea economict sau financiars a statului, fapt ce conferd dreptul Curti la suspendarea actiunii actului legislativ contestat pani la solutionarea {n fond a cauzei cu emiterea unei decizii sau hotarari definitive IV. Solicitarea autorilor sesiziivii. {in contextul celor expuse gi in temeitl normelor invocate, tiniind cont ci cireumstanjele de fapt si de drept expuse, solicitim respectuos inaltei Curti de Jurisdictie Constitutionala 1. Primirea spre examinare si declararea admisibiltd a prezentei sesiziivi; 2, Suspendarea, panii la solutionarea in fond a cauzei, a actiunii dispozitiilor Legit contestate; 3. Exercitarea controlului a priori si partial al constitutionalitdtit Legit bugetului de stat pentru anul 2021 Gnregistraté cu nr. 475 la 01.12.2020) si anume Anexa mr. 7 in partea ce se refer la modificdrile operate conform amendamentelor deputatilor privind repartizarea mijloacelor financiare in cuantum de 303 107,9 mii lei pentru autoritdgi publice locale si pe obiecte concrete, votate in cadrul sedintei in plen a Parlamentului Republicii Moldova din 16.12.2020. Deputati, Veronica ROSCA ca