Academia de Studii Economice din Bucuresti Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune

Etica in afaceri

Urse Lucian Master CAIG, Seria C, Gr.666

2. 3. 5. 6. 4.Cuprins 1. Etica si sfera ei de cuprindere Ce inseamna concret etica in afaceri? La ce e buna etica in afaceri? Teorii Etica in afacerile din Romania Metode de imbunatatire a comportamentului etic Exemple şi efecte ale aplicării principiilor morale şi etice Bibliografie . 7.

In momentul de fata se observa ca si piata din Romania tinde la o maturizare in acest sens. cauta solutia si ajuta-l. etica reprezinta un cod de comportament. In mediul de afaceri. Poti. lucruri care nu i s-au prezentat initial. ca rezultat al aparitiei noilor tehnologii. Ce inseamna concret etica in afaceri? ■ Sa ai o oferta transparenta. pentru ca risti sa intorci totul impotriva ta si sa fi catalogat drept hot! . morale. Termenul de morala provine din latina (mos. etica poate fi definita ca o reflectie sistematica asupra consecintelor morale ale deciziilor (potentiale daune pentru personalul din interiorul organizatiei cat si pentru persoanele din interiorul acesteia). cand se identifica cu termenul de etica. Abordata in general. Acest lucru inseamna a avea o oferta la vedere fara costuri ascunse.1. cu talentul tau sa convingi pe cineva de un anumit lucru. Ofertantii incep sa-si prezinte reducerile precizand clar si vizibil conditiile sau sa-si prezinte preturile cu toate taxele incluse. caracter) si poate fi utilizat intr-o dubla acceptiune: a) o disciplina stiintifica ce are ca obiect de studiu normele de comportament ce reglementeaza relatiile interumane. a nu recunoaste cand ai gresit sau a incerca sa ascunzi gunoiul sub pres! Este foarte posibil ca tu sa poti gasi chichite contractuale care sa te puna la adapost. intr-adevar. pe cand un client multumit va spune la maxim 3. Nimic nu va dezamagi mai mult un consumator decat sa constate ca mai are de platit. insa a te tine de cuvant insemna a-ti respecta promisiunile. nu ajung. Statisticile au dovedit ca un client nemultumit va spune la peste 20 de persoane de nemultumirea lui. insemna a fi invulnerabil. ba din contra. Acest lucru se va intoarce insa impotriva ta. 2. fara sa-i oferi in realitate nimic. insemna a avea o minte libera. practicile si credintele relationate acestora. vestile circula repede! A nu te tine de cuvant. corecte. internationalizarii afacerilor. Etica in afaceri este descrisa ca fiind un studiu sistematic al aspectelor morale cu care se confrunta domeniul afacerilor. de valori acceptate de societate ca fiind juste. Negocierea este avantajoasa ambelor parti. moravuri. Doar scuzele. Intr-o maniera mai concreta. Exista un moment post cumparare in care cumparatorul reia firul discutiei si se gandeste cat a castigat cumparand produsul sau serviciul respectiv. Prin urmare nu te astepta sa fi recomandat decat daca ai avut o negociere WinWin. b) ansamblul normelor ce reglementeaza comportamentul oamenilor in societate si care sunt impuse prin forta obiceiurilor si a deprinderilor consacrate in societate. Etica si sfera ei de cuprindere Accentul pus in ultimii ani pe etica in afaceri se datoreaza schimbarilor rapide in domeniul fortei de munca. de multe ori in psihologia consumatorului este asociat cu inselatoria sau furtul. sau in viata publica. Clientul tau vrea rezolvarea problemei. ■ Nu te eschiva atunci cand nu este cazul! A te eschiva insemna a fugi de responsabilitate. sau nu stiu ce cost de intretinere. insa partenerul sau clientul tau nu vrea acest lucru. impactului diferitilor factori economic-sociali si politici atat asupra sectorului privat cat si a celui public. te va ajuta si pe tine. mores) fiind utilizat in sens strict de desemnare a normelor comportamentului uman fie in sens larg. Termenul de etica provine din greaca veche (ethos-obisnuinta. in cercul de prieteni. Este de dorit sa nu gasesti o solutie care sa mareasca din nou costurile partenerului tau si sa fie un prilej de noi incasari pentru tine. ■ Sa adopti o strategie de negociere Win – Win. Probabil suna ciudat. nu stiu ce taxa. Aceasta strategie insemna ca ambele persoane castiga ceva. Acest lucru e greu de practicat insa gradul de incredere al consumatorului cu siguranta va creste! ■ Sa te tii de cuvant! A te tine de cuvant nu este un lucru imposibil.

la birou ei încetează a mai fi persoane private. afacerea este considerată drept joc competitiv şi drept joc de strategie. Dacă acest scop al afacerii este dezirabil. Adesea. Carr extinde această analogie a jocului la nivelul întregii sfere sociale. atât timp cât cineva joacă după regulile acceptabile ale jocului. asemănătoare mai degrabă cu jocul de poker decât cu relaţiile obişniute dintre oameni. El are o responsabilitate directă faţă de angajatorii săi. Jocul îndeamnă la neîncredere faţă de ceilalţi participanţi. în relaţiile personale. Etica ţine de viaţa personală a indivizilor. nu există etică în afaceri. Ideea mea este că. putem numi un astfel de set de reguli “etică” a afacerilor. putem vorbi despre teorii ce susţin compatibilitatea dintre etică şi afaceri. 1968) Teză: Nu există responsabilităţi etice în afaceri. ■ Teza incompatibilităţii dintre etică şi afaceri (Albert Carr. jocul nu e doar o metaforă a mediului de afaceri. “Scopul jocului este de a câştiga. angajarea într-o competiţie deschisă şi liberă. Is Business Bluffing Ethical?. The Social Responsibility of Business Is to Increase Its Profits (1970) “Într-o întreprindere liberă. reguli complet diferite de regulile etice ce susţin cooperarea şi grija faţă de ceilalţi. precum teza lui Milton Friedman. a) Abordări minimaliste: Milton Friedman. Nimeni nu va considera că din acest motiv jocul este rău. ea nu trebuie confundată cu regulile pe care le urmează oamenii de afaceri în domeniul lor profesional. Nu amabilitatea şi sinceritatea. comportamentul său este corect. atunci toţi cei care lucrează într-o afacere au obligaţia de a contribui la îndeplinirea sa. precum aşa-zisa “abordare maximalistă a responsabilităţii sociale a afacerilor”. Aici avem de a face fie cu teorii mai slabe din punct de vedere etic. El ignoră ideea de prietenie.“Imaginea jocului de poker asupra eticii este diferită de idealurile etice ale relaţiilor interumane civilizate. Şi nimeni nu va considera că jocul afacerilor este rău pentru faptul că standardele sale privitoare la corect şi greşit sunt diferite faţă de tradiţiile morale dominante în societate. în majoritate. omul de afaceri încearcă să facă celorlalţi ceea ce speră că ei nu îi vor face lui. Această . înainte ca ei să îţi facă ţie acest lucru”. însă aceasta nu are nicio legătură cu etica sau morala după care ne ghidăm în viaţa de zi cu zi. ci a întregii societăţi moderne. pur şi simplu. Pentru el. după care “singura responsabilitate a afacerii este de a face profit.La ce e buna etica in afaceri? Teorii În mare.3. ar trebui să se bazeze pe un principiu al jocului de poker: „Fă celorlalţi ceea ce nu ai dori să îţi facă ei.” Argument: Scopul unei afaceri este de a se angaja în activităţi concepute pentru a-i spori profiturile.” Dacă etica relaţiilor personale ar putea fi construită pornind de la principiul „Fă celorlalţi ceea ce ai dori ca ei să îţi facă ţie” (Regula de aur) atunci domeniul afacerilor. bazată pe un sistem al proprietăţii private. adică. într-o companie privată. ca joc competitiv. oamenii de afaceri. Dacă iniţial se referă doar la mediul de afaceri. Afacerea este o “întreprindere competitivă”. “Oricine este de acord că. nu este eficientă. fie cu teorii mai tari. administratorul este un angajat al proprietarilor afacerii. responsabilitatea socială a managerilor este de a creşte profitul. în afaceri. ■ Teze ale compatibilităţii dintre etică şi afaceri Teză: Într-o societate liberă “există o singură responsabilitate socială în afaceri – aceea de a utiliza resursele afacerii şi de a o angaja în activităţi desemnate să sporească profiturile atât timp cât sunt respectate regulile jocului. indiferent de valoarea ei ca ideal pentru o societate. în vieţile lor private. astfel. lipsită de înşelătorie şi fraudă. Argument: analogia jocului – afacerile ca joc. putem identifica două puncte de vedere privind raportul dintre etică şi afaceri. fără a utiliza în mod ilegitim resursele companiei”. ci viclenia şi ascunderea atuurilor şi intenţiilor sunt vitale în jocul de poker. şi.” Putem vorbi de un set de reguli după care joacă participanţii într-un domeniu de afaceri. ei devin jucători care trebuie să se conducă după un set de standarde diferite… [R]egula de aur.” În al doilea rând. în speţă joc de carti. nu sunt indiferenţi faţă de etică.

în SUA se întâmplă ceva ce nu a fost încă bine explicat: se schimbă conceptul de proprietate privată. etica manageriala este privita de foarte multi ca fiind acea ramura a eticii aplicate care se refera in special la tipul de conduita. Pe de altă parte. Acest lucru poate este sustinut si de faptul ca 65. Firma este prinsă într-o reţea. ideea centrală este că. aproximativ 50% din cei care au acordat un punctaj in functie de gradul in care etica in afaceri este promovata in organizatia lor. Cu toate acestea. Managerul unei astfel de corporaţii nu va avea ca obiectiv obţinerea profitului financiar ci realizarea anumitor servicii. iar principala sa responsabilitate este faţă de aceştia. un spital sau o şcoală. o dată cu asta. iar calea prin care acesta este realizat poate fi aleasa tinand sau nu cont de etica „impusa” de teorie. Firmele nu mai sunt nişte insule despărţite net de suprafeţe de apă şi legate între ele de linii maritime care asigură schimbul. Firma e dependentă de reţea. se deschide şi proprietatea.” b)Abordări maximaliste Este vorba de o nouă idee de companie. în primele decenii de după cel de-al Doilea Război Mondial. mai ales in conditiile prezente in care mediul de afaceri de la noi este din ce in ce mai des afectat de puternice scandaluri mediatice care aduc in prim plan mari oameni de afaceri sau directori ai unor corporatii importante din economia nationala. o ruptură tot mai pronunţată între proprietate şi decizie: proprietarii nu mai dispun după voinţa lor de proprietate. compania nu mai este atomară. de proprietarul ei. ei beneficiază de profiturile companiei. în acord cu regulile de bază ale societăţii. creativitate. au bifat raspunsul maxim. in unele situatii. şi. dar si la actiunile pe care managerii le desfasoara in cadrul organizatiilor.În orice caz. Undeva. Conform acestuia. Din punct de vedere demografic. în anumite cazuri. apare o distanţă. angajatorii pot avea un obiectiv diferit. sa uite de aceasta mentalitate si sa desfasoare comportamente neetice. al managementului. Astfel. 4.responsabilitate constă în conducerea afacerii conform dorinţelor angajatorilor. promoveaza sau nu respecta codurile etice. de regulă. firma nu mai are graniţe clare. managerul este agentul persoanelor care deţin corporaţia sau instituţia caritabilă. risc. la intrebarea „Standardele morale in afaceri sunt intr-un continuu declin in Romania?”. însă nu ei sunt cei care decid în ceea ce priveşte acţiunile şi politicile economice ale companiei. proportia celor care au raspuns afirmativ se apropie de 55% din raspunsuri.. Doar un procent mic de respondenti (5. despre un nou concept de proprietate privat. respondentii sunt in proportie de 95% specialisti sau manageri de top si 45% din acestia lucreaza in firme cu actionariat romanesc. Etica in afacerile din Romania Problematica respectarii eticii in afaceri a devenit din ce in ce mai des abordata si de managerii din Romania. ambele responsabilităţi sunt cuprinse atât în lege cât şi în normele etice de comportament. In aceste conditii se poate intelege faptul ca desi multi sunt de parere ca activitatea economica ar trebui sa fie ghidata dupa principiile moralitatii si eticii. dorinţe care. proprietatea se difuzează. Fiind o notiune relativ recent introdusa in vocabularul specialistilor. proprietatea este a tuturor celor care investesc în ea capital. vor fi acelea de a face cât mai mulţi bani posibil. Desigur.71% din respondenti sunt de parere ca scopul principal al unei afaceri este profitul. din mai multe puncte de vedere. multi sunt tentati. timp. Firma se deschide. ci a tuturor celor care participă în mod esenţial la obtinerea profitului. muncă. prin rolul său de administrator al companiei. loialitate. Proprietatea se înstrăinează. Se trece de la modelul shareholders sau stockholders de management si de proprietate (după care acţionarii şi doar ei dispun de proprietatea lor) la modelul stakeholders. . desigur. Un grup de persoane poate constitui o corporaţie într-un scop caritabil – de pildă.72%) au evidentiat fapul ca firmele in care ei activeaza nu se preocupa. într-o anumită măsură. Pe de o parte. proprietatea nu mai este doar a celor care o deţin la modul propriu. ca acţionari. Conform raspunsurile primite din partea respondentilor s-a putut constata fapul ca etica in afaceri a devenit in multe organizatii din Romania o prioritate pe lista de activitati ale CEO-eurilor. financiar etc. a celor care investesc în ea capital.

pot coordona audite sociale sau pot sa ii sprijine pe angajatii care se confrunta cu probleme etice. inca de acum mai bine de doua decenii. − competenţă prin devotament faţă de idealurile înalte ale onoarei personale şi integrităţii profesionale. pot organiza training-uri pentru imbunatatirea comportamentului etic. in fapt. Totusi. Insa nu exista garantii ca un program bine gandit va avea ca efect rezultatul scontat. Toţi membrii unei organizaţii (firme) vor acţiona cu: − responsabilitate şi fidelitate faţă de nevoile publicului. selectia facuta de angajatorii unei organizatii ar trebui sa inlature candidatii pusi sub semnul intrebarii din punct de vedere etic. Luate individual probabil aceste actiuni nu vor avea un impact mare. nivelurile de aplicare ale eticii manageriale sunt clar precizate in codurile etice.Experienta acumulata in ultimul secol in domeniul afacerilor evidentiaza cu claritate faptul ca majoritatea firmelor se regasesc in „goana dupa profit”. cat si pentru salariatii acesteia. atat pentru grupul managerial al companiei. B. raspunsurile la simularile pe calculator pe aceste teme au selectat urmatoarele cauze generatoare de practici incorecte: • Dorinta de castiguri imediate • Conflictul de roluri (cazul managerului de resurse umane care este nevoit sa isi concedieze prietenul) • Concurenta pentru resurse deficitare • Personalitatea indivizilor • Cultura organizatiei si a ramurii din care face parte firma Codurile etice De cele mai multe ori. A. − corectitudine şi fidelitate faţă de asociaţii. Un membru al unei organizaţii (firme): . ei pot angaja persoane cu standarde etice ridicate. pot contura obiectivele unui post si pot evalua mecanismele de apreciere. De exemplu. pot conduce pentru a da un exemplu pozitiv subalternilor. Acesta este motivul pentru care numeroase firme apeleaza la codul etic menit sa asigure reglarea activitatii si comportamentului. compania Sears este cunoscuta ca o firma care incurajeaza practicile etice si. codurile au fost dezvoltate de grupuri profesionale sub forma unor reguli deontologice si abia apoi s-a inregistrat o explozie a acestora in cadrul organizatiilor. al firmei. multe din marile corporatii au instituit programe etice si au incadrat functionari care sa monitorizeze comportamentele etice in organizatii. 5. In acest sens. Initial. pot stabili coduri de etica. clienţii. rezultatele studiilor de caz in cadrul trainingurilor organizate pentru instruirea in probleme de etica. furnizorii şi patronii firmei unde este angajat. Metode de imbunatatire a comportamentului etic Managerii pot recurge la mai multe metode daca doresc sa elimine comportamentul neetic in cadrul organizatiei. detine un Birou de Etica si Practica in Afaceri. Dar atunci cand majoritatea vor fi implementate ca parte a unui program etic cuprinzator. angajatii vor detine potentialul de a imbunatatii climatul organizational. O astfel de viziune presupune si asumarea consecintelor dezastruoase soldate in urma actiunilor neetice intreprinse. Chiar daca nu au definitivat coduri de conduita sau coduri etice. Cauze ale comportamenului neetic in organizatie Sondajele de opinie in randul angajatilor din firma. programul etic al companiei nu i-a impiedicat pe managerii firmei sa incerce sa stranga fonduri ilegale. Tinand cont ca oamenii sunt in stadii diferite de dezvoltare morala si poseda sisteme de valori personale diferite. Modelul unui cod de etică profesională. in vederea unei bune desfasurari a activitatii organizatiei. din punct de vedere etic.

− va menţine oricând independente gândirea şi acţiunile sale. − nu va comite nici un act de natura sa discrediteze firma unde este angajat şi nici profesia sa. obiectivă şi nealeatoare de către cineva care cunoaşte toate datele. − îşi va asuma numai lucrări pentru care este abilitat prin natura pregătirii şi experienţei sale şi atunci când este în interesul patronului sau clientului său. negocia sau dobândi nici o taxa. − va urma toate etapele rezolvabile în aranjarea oricărui angajament ca şi consultant. − nu va exprima părerea sa asupra contractelor sau a declaraţiilor financiare ale firmei. Un membru al unei organizaţii (firme): − se va comporta faţă de ceilalţi subordonaţi cu politeţe şi bună credinţă. − va susţine principiile generale profesiei sale. va prezenta toate datele materiale cunoscute de el pentru a nu omite o informaţie care ar putea să inducă în eroare. cat mai devreme posibil. − nu va încerca sa obţină vre-un avantaj asupra altor subordonaţi prin plata sau acceptarea unui comision pentru încheierea unui contract sau realizării unui serviciu. primi. pentru a stabili o înţelegere clară a scopului şi obiectivelor lucrării înainte de începerea ei şi va oferi clientului un cost estimativ. Excepţie face membrul a cărui obligaţie nominală este să verifice lucrările altora. − când pregăteşte raporturi financiare care exprimă o opinie asupra situaţiei financiare a firmei destinate conducerii firmei. profitabil înaintea angajamentului. dar în orice caz. − nu va acţiona cu răutate sau în alt mod prin care sa păteze reputaţia publică sau profesională a altui membru sau să împiedice realizările obligaţiilor acestuia. cunoştinţele pe care le deţine şi pe care se întemeiază profesia sa şi va promova în general progresul organizaţiei al cărei membru este sau a profesiei sale. − nu se va angaja sau nu va consilia nici o afacere sau ocupaţie care în opinia societăţii este incompatibilă cu etica profesională a profesiei sale sau cu moralitatea societăţii sale. − nu va accepta nici un angajament de verificare a unui alt subordonat angajat al aceluiaşi patron decât cu ştiinţa acelui subordonat sau în cazul în care legătura acelui subordonat cu lucrarea s-a încheiat. dar numai în măsura în care este necesar în scopul respectiv. − va împărtăşi şi altora din cadrul firmei sau a profesiei. C. − în cursul exercitării obligaţiilor sale în interesul patronului sau clientului sau. D. remuneraţie sau beneficiu fără cunoştinţa şi consimţământul patronului sau clientului său. Un membru al unei organizaţii (firme): − se va menţine întodeauna la standardele de competenţă exprimate de cerinţele academice şi de experienţa pentru admiterea în societate şi pentru continuarea activităţii ca membru al organizaţiei din care face parte. va aduna suficiente informaţii pentru garantarea exprimării acelor opinii şi va raporta orice erori materiale de declaraţie sau devieri de la principiile profesionale general acceptate. nu va păstra. la ordinul autorităţilor legislative sau al conducerii sau al oricărui comitet al societăţii în exerciţiul propriu al sarcinilor lor. . E. până nu deţine mai întâi o relaţie cu clientul său pentru a determina dacă se poate aştepta ca opinia lui să fie considerată independentă. Un membru al unei organizaţii (firme): − nu va dezvălui sau folosi nici o informaţie confidenţială care priveşte afacerile patronului sau clientul sau decât atunci când acţionează în sensul obligaţiilor sale sau când o asemenea informaţie se cere dezvăluită pentru ca propria apărare sau pentru apărarea vreunui asociat sau unui angajat în orice proces legal sau împotriva oricărei presupuse incorectitudini profesionale. − va informa patronul sau clientul de orice conexiuni sau interese de afaceri care i-ar putea interesa. va angaja sau va sfătui patronul sau clientul să angajeze alţi specialişti.

Aproape 1/2 din companiile mari din SUA au un "Cod comun de comportament". Scopul nostru sunt relaţiile bazate pe adevăr. în 1999 procentul lor s-a ridicat la 60%. director. Noi trebuie să le asigurăm o conducere competentă. Compania Johnson & Johnson are următorul "crez" etic: "credem că prima noastră responsabilitate se îndreaptă către doctori. − se va strădui să se asigure că orice parteneriat sau compromis cu care se asociază ca partener. Trebuie să respectăm demnitatea lor şi să le recunoaştem meritele. din SUA.− va dezvălui tribunalelor societăţii orice practica sau acţiune incompatibila. acţionarii noştri vor realiza un profit echitabil. care lezează reputaţia. Atunci când vom acţiona în concordanţă cu aceste principii.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 4 miliarde de USD. Noi suntem responsabili faţă de comunităţile în care noi trăim şi muncim şi la fel faţă de comunitatea globală. asistente şi pacienţi. şef. care trebuie să fie justă şi morală. inspector sau angajat funcţionează după codul de etică profesională şi regulile de comportament profesional stabilite de către societate. neetică. ilegală sau necinstită a unui subordonat. furnizorii şi vecinii. Această companie are inscripţionat pe frontispiciul clădirii lor. principiul central al codului etic al companiei: "Îl slăvim pe Dumnezeu în tot ceea ce facem". Trebuie să fim buni cetăţeni. De asemenea." Compania Chimica Eastman: "Suntem cinstiţi cu noi înşine şi cu ceilalţi. clienţii. General Motors are o politică de integritate a personalului. Integritatea noastră se oglindeşte în relaţiile noastre cu angajaţii. 6. acei bărbaţi şi femei care lucrează împreună cu noi pe toate continentele. către mamele şi taţii şi toţi ceilalţi care folosesc produsele şi serviciile noastre. demnitatea sau onoarea societăţii. Toţi trebuie consideraţi ca şi o persoană individuală. care timp de 25 de ani a înregistrat o creştere continuă a profitului şi care are în prezent aproximativ 200." Un alt exemplu al aplicării unor principii morale sănătoase îl da compania Services Master Corporation. aceste coduri realizează un antrenament în tipurile de comportament care se aşteaptă de la angajaţi. în care regula de bază este aceea că un angajat al său "nu ar trebui sa facă un lucru de care să se ruşineze înaintea familiei lor sau să se teamă că l-ar putea citi pe prima pagina a ziarului local". Noi suntem responsabili faţă de angajaţii. . Daca în 1989 doar 15% din primele 500 de companii din SUA şi Marea Britanie aveau un cod etic. Exemple şi efecte ale aplicării principiilor morale şi etice Din 1977. General Motors nu este singura firmă care promovează comportamentul etic. Aceste coduri vin în sprijinul angajaţilor care simt presiuni în direcţia unor decizii pe care le considera neetice.

Bucureşti.Albert Carr-„ Is Business Bluffing Ethical?”.Emilian Văcarul – “Finanţele publice”. Essentials”.Doina Popescu – „Cultura organizationala si etica in afaceri” Editura Ase 2006 2. 1999 . 1968 3.-„The Social Responsibility of Business Is to Increase Its Profits”. 1996 5. Editura Didactica şi Pedagogica. 1970 4. Editura John Wiley & Sons Inc.Jhon R.Milton Friedman.. Shermerhorn – Management and Organizational Behavior. Bibliografie: 1.7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful