Pragul de semnificaţie si riscul în audit O problemă importantă care trebuie avută în vedere în cadrul activităţii de planificare a auditului după

cunoaşterea clientului este stabilirea nivelului pragului de semnificaţie. Standardul de Audit numărul 320, oferă instrucţiuni despre conceptul de prag de semnificaţie şi relaţia acestuia cu riscul de audit. Definirea pragului de semnificaţie Pragul de semnificaţie reprezintă importanţa relativă a unei părţi componente, în contextul situaţiilor financiare privite ca întreg. O parte componentă este considerată semnificativă în două cazuri: a) omisiunea ei ar putea influenţa considerabil deciziile luate de utilizatorii raportului de audit; b) prezentarea ei eronată ar afecta deciziile luate de utilizatorii raportului de audit. Pragul de semnificaţie depinde deci de mărimea omisiunii sau a erorii, fiind mai degrabă o limită decât o caracteristică fundamentală calitativă pe care informaţia furnizată trebuie să o aibe pentru a fi utilă. Pragul de semnificaţie îl găsim prezent în contextul oricărei situaţii individuale din cadrul situaţiilor financiare sau la nivelul fiecărui element individual din cadrul acestora. Obiectivul auditului situaţiilor financiare este exprimarea de către auditor a unei opinii, conform căreia situaţiile financiare oferă o imagine fidelă a tranzacţiilor şi a poziţiei financiare a entităţii patrimoniale pentru perioada auditată. Prin urmare, pentru a-şi putea exprima o opinie, auditorul trebuie să se asigure că există un grad rezonabil de certitudine ca toate elementele componente importante ce ar putea afecta opinia sa au fost luate în consideraţie integral. Pentru realizarea acestui deziderat, procedurile de audit trebuiesc concepute în aşa fel încât să furnizeze o asigurare rezonabilă că au fost descoperite toate problemele semnificative, cu impact asupra situaţiilor financiare. Trebuie menţionat faptul că pragul de semnificaţie are un caracter subiectiv, stabilirea lui depinzând de raţionamentul profesional al auditorului şi de experienţa sa. Calculul pragului de semnificaţie Deşi Standardele de Audit indică o arie de aplicabilitate largă pentru determinarea pragului de semnificaţie, există criterii universal acceptate pentru acest calcul validate de practică. În practică această măsurare se bazează pe proporţia din totalul activelor, cifrei de afaceri şi din profitul brut, înainte de impozitare, existând şi alte criterii care se pot folosi, cum ar fi capitalul propriu sau capitalul de lucru. Metodologia de calcul a pragului de semnificaţie raportată la active, cifra de afaceri şi profitul brut, se poate sintetiza în tabelul următor: Tipul I II III Referinţa de calcul Total active Total active Cifra de afaceri Cifra de afaceri Profit brut Profit brut Procent % 1% 2% 0.5% 1% 5% 10% Factor de fiabilitate (FF) 1 2 3 4 5 6 1

Total active = imobilizări + active circulante

000 lei-FF(6) Nivelul pragului de semnificaţie se stabileşte de obicei. pragul de semnificaţie se poate stabili peste sau sub limitele prezentate.000lei Pragul de semnificaţie = 300. suferind modificări majore. Elementele pot fi considerate semnificative şi din alte considerente decât valoarea lor absolută. utilizându-se alţi factori consideraţi mai adecvaţi. Legătura dintre pragul de semnificaţie şi etapele auditului Pragul de semnificaţie se ia în considerare în două etape ale auditului şi anume: 1. sau dacă se constată că profitul este prezentat distorsionat.000 lei Pragul de semnificaţie = 80. în funcţie de raţionamentul profesional al auditorului. de natura activităţii.000.000.000lei Pragul de semnificaţie = 1.000 lei-FF(1) Sau Pragul de semnificaţie = 300.5% -factor de fiabilitate 3.000x 2% = 6.000 x 5% = 4. • când un indicator financiar cum ar fi lichiditatea sau solvabilitatea este afectat semnificativ. situându-se în intervalul indicat de factorii 1-6. Cea mai uzitată metodă în practică pentru calculul pragului de semnificaţie este cifra de afaceri: NPS = CA x 0. 2.000 lei-FF(3) Sau Pragul de semnificaţie = 1.000lei-FF(2) II.000 lei-FF(4) III Profitul brut 80. unde: NPS-nivelul pragului de semnificaţie CA-cifra de afaceri.000 x 10% = 8. • când valoarea netă a activelor (patrimoniul net) devine negativă. între valoarea celui mai mic şi a celui mai mare din factorii calculaţi.Cifra de afaceri = venituri din producţia vândută+venituri din vânzarea mărfurilor + venituri din subvenţii de exploatare Profitul brut = profit din exploatare + profit din activitatea financiară +profit din activitatea excepţională Exemplu de calcul: I.000 lei-FF(5) Sau Pragul de semnificaţie = 80. În funcţie de circumstanţe. etapa de planificare-când se stabileşte gradul de extindere a testelor şi a procedurilor de audit.000x 1% = 3. În cazul în care entitatea patrimonială auditată înregistrează pierderi.000 x 0. Cifra de afaceri 1. • când un profit redus se transformă în pierdere. etapa de formulare a opiniei-când se evaluează probele de audit şi erorile constatate.000 x 1% = 10. 2 . de exemplu: • atunci când se constată o fraudă.5% = 5. Total active 300.000. nu se vor lua în considerare la calculul pragului de semnificaţie factorii de fiabilitate 5 şi 6.

Aceste riscuri trebuiesc evaluate permanent de către auditori şi diminuate. auditorii se confruntă cu o serie de riscuri intrinseci şi extrinseci atât în etapa de culegere. categoriilor de tranzacţii şi prezentărilor de informaţii. Pentru verificarea remuneraţiilor directorilor şi a altor elemente sensibile. dar care sunt relevante. erorile constatate fiind atât de semnificative încât determină o prezentare incorectă sau înşelătoare a situaţiilor financiare. astfel încât să se asigure că poate detecta din punct de vedere cantitativ. auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificaţie. se face o evaluare a acestora şi a erorilor constatate sau detectate. În cazul în care angajamentul de audit a fost semnat înaintea elaborării situaţiilor financiare şi nu există estimări sau un buget pentru anul în curs. de prelucrare şi de tratare a informaţiei de audit. În această etapă. Formarea acestei opinii şi calitatea ei. 400 „ Evaluarea riscurilor şi a controlului intern”. astfel încât auditorul să se asigure că poate detecta orice eroare semnificativă. În această faza de evaluare. Riscul de audit In cadrul fiecărei misiuni de audit financiar. Erorile semnificative trebuiesc abordate atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. a testelor şi a procedurilor de audit. Trebuie menţionat faptul că în unele situaţii trebuiesc verificate şi sume care se află sub pragul de semnificaţie. 2. nu se vor folosi praguri de semnificaţie. Pragul de semnificaţie în etapa de formulare a opiniei După obţinerea probelor de audit. are ca scop stabilirea mărimii eşantioanelor. să exprime o opinie contrară –dacă consideră că nu este oportună o opinie cu rezerve. auditorul are două alternative: 1. Există posibilitatea refuzului din partea conducerii de a face ajustările cerute de auditor. Dacă concluzia sa este că aceste erori sunt semnificative auditorul poate extinde procedurile de audit sau poate cere conducerii să ajusteze situaţiile financiare. precum şi a riscului de audit. care ar putea altera situaţiile financiare. Concluzia este că pragul de semnificaţie stabilit în etapa de planificare. 2. informaţiile eronate semnificative. În acest caz în funcţie de mărimea acestor erori şi a implicaţiilor asupra situaţiilor financiare. Standardul de Audit (SA) nr. Definirea riscul de audit Pe parcursul efectuării auditului financiar. stabileşte standarde şi oferă instrucţiuni pentru obţinerea înţelegerii sistemelor de contabilitate şi a celor de control intern. Riscul de audit este legat de opinia pe care auditorul trebuie să o exprime despre situaţiile financiare. Un astfel de exemplu este verificarea împrumuturilor acordate conducerii entităţii. O eroare calitativă ar putea fi descrierea greşită sau improprie a unei politici contabile (exemplu politica de amortizare). sau avansurile date spre decontare salariaţiilor. să exprime o opinie cu rezerve (calificată) –dacă consideră că impactul acestor erori nu este atât de semnificativ şi de profund. depind de modul în care este prezentată şi reflectată informaţia în 3 . în etapa de planificare pragul de semnificaţie se va stabili be baza datelor din exerciţiul anterior şi se va revizui după ce situaţiile financiare vor fi disponibile. iar utilizatorul situaţiilor financiare să fie indus în eroare de descriere şi să ia decizii eronate. durata şi gradul de extindere a testelor şi a procedurilor de audit se stabilesc în etapa de planificare în funcţie de pragul de semnificaţie. cât şi în relaţia cu soldurile conturilor individuale. Pragul de semnificaţie trebuie luat în considerare atât la nivelul global al situaţiilor financiare. auditorii sunt supuşi riscului de a formula o opinie inadecvată asupra situaţiilor financiare.1. auditorul trebuie să aprecieze dacă totalul informaţiilor eronate necorectate care au fost identificate în timpul auditului au un nivel semnificativ.Pragul de semnificaţie în etapa de planificare Natura.

Formula de calcul a riscului de audit (RA) este următoarea: RA=RIxRCxRN Limita maximă admisă a riscului de audit acceptată de auditor este de 5%. Riscul exprimă un pericol. fie luate individual. fie cumulate cu alte erori din alte solduri sau categorii de tranzacţii. atunci când situaţiile financiare conţin informaţii eronate semnificative. respectiv că din 100 de probe. Riscul inerent este de două tipuri: . Acest lucru presupune un grad de asigurare de 95%. . Riscul de audit reprezintă riscul pe care auditorul îl atribuie unei opinii de audit incorecte. sau în cadrul unei categorii de tranzacţii. luate fie individual. fie luată individual. Riscul inerent Riscul inerent se referă la erorile semnificative ce pot apare în rulajul sau soldul unui cont. b) riscul de control (RC).riscul inerent specific. deci RA ≤ 5%. c) riscul de nedectare (RN). 95 sunt certe şi doar 5 din 100 tind (riscă) să nu fie exacte. standardele de contabilitate şi de la legislaţie. sau o categorie de tranzacţii să comporte erori ce pot fi semnificative. datorate unui sistem contabil şi de control inadecvate sau a unor deficienţe manageriale de organizare. care nu au fost dedectate în timp util de către sistemului contabil şi de control intern al societăţii. de fond. Riscul inerent reprezintă posibilitatea ca soldul şi/sau rulajul unui cont. luate individual sau cumulate cu erori din alte solduri de cont sau tranzacţii. fie cumulate cu erori din alte solduri sau categorii de tranzacţii. Tabelul cu factorii de risc inerenţi consideraţi adecvaţi este următorul: 4 . Riscul de control este riscul apariţiei unor situaţii eronate semnificative în soldul sau rulajul unui cont sau a unor clase de conturi sau într-o categorie de tranzacţii.riscul inerent global sau conjunctural. să nu conducă la descoperirea unor situaţii eronate semnificative care se înregistrează la nivelul soldului unui cont sau a unei clase de conturi. teste ale detaliilor aferente tranzacţiilor şi conturilor). Componentele riscului de audit (RA) Riscul de audit poate fi împărţit în trei componente: a) riscul inerent (RI). de probabilitatea ca acestea să nu ascundă erori semnificative şi abateri de la principiile contabile. Riscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale ale auditorilor (proceduri analitice. ca o situaţie să se prezinte diferit faţă de situaţie normală sau una ideală şi care poate avea consecinţe reale sau potenţiale.situaţiile financiare. sau cumulate cu erori din alte solduri sau clase de conturi. Gradul de abatere admis fiind de maxim 5%.

Riscul inerent conjunctural activităţii clientului este scăzut. 1 sau 2 riscuri 23% 50% 70% 100% 3 sau 4 riscuri 50% 70% 100% 100% 5 sau 6 riscuri 70% 100% 100% 100% Riscul inerent global Verificarea riscului global sau conjunctural este utilizat pentru a putea clasifica clienţii auditaţi în companii cu risc ridicat. deci ne încadrăm în prima linie a tabelului cu factori de risc (2 factori). rezultă că există doi factori de risc. 5 . risc scăzut.Numărul de riscuri Nivelul general de risc inerent inerente specifice Foarte Scăzut Mediu Ridicat identificate scăzut 0 1 2 3 4 0.33% (2/6). a) Activitatea societăţii auditate In această secţiune se analizează factorii care afectează activitatea generală a entităţii . astfel încât un răspuns afirmativ să reprezinte un factor de risc. Ponderea răspunsurilor pozitive în totalul întrebărilor este de 33. mediu. există două întrebări la care răspunsul este da. Evaluarea riscului inerent global. d) auditul societătii. c) contabilitate. Întrebările trebuiesc foarte bine formulate. scăzut şi foarte scăzut. Lista de verificare a riscului inerent conjunctural pentru activitatea societăţii auditate: Client: Perioada auditată Nr 1 2 3 4 5 6 Intocmit de (calitatea): Data Revizuit de (responsabilul de misiune) Răspuns Întrebarea Da Societatea comercială operează într-un sector cu un nivel ridicat de risc? Există vreun creditor cu o importanţă individuală semnificativă? X Există o deţinere mai mare de 25% din capitalul social de către unii X acţionari care nu sunt implicaţi în administrarea sau în conducerea executivă? Se anticipează în viitorul apropiat vânzarea afacerii sau a unei părţi din ea? A fost preluat controlul societăţii de altcineva în ultimele 12 luni? Este societatea comercială insolvabilă? Nu X X X X Evaluarea riscului inerent conjunctural pentru activitatea societăţii Observăm că din 6 întrebări la care se aştepta răspunsul nu. coloana 2. presupune evaluarea riscurilor inerente pentru următoarele secţiuni: a) activitatea societăţii auditate. b) managementul societăţii. Pentru evaluarea riscului inerent global se întocmesc liste cu întrebări. inclusiv existenţa unor unor motivaţii posibile de a manipula cifrele.

Lista de verificare a riscului inerent conjunctural pentru contabilitatea societăţii auditate: Client: Perioada auditată Nr. 1 2 3 4 5 Intocmit de (calitatea): Data Revizuit de (responsabilul de misiune) Nu Răspuns Întrebarea Da Este funcţia contabilă descentralizată? Există un sistem informatic de prelucrare al datelor contabile inadecvat? Îi lipsesc personalului din contabilitate cunoştinţele necesare şi instruirea pentru a-şi îndeplini sarcinile ce le revin? Există probleme de atitudine sau de etică în departamentul contabilitate? Există riscul comiterii unor erori ca urmare a faptului că angajaţii lucrează sub presiune? Evaluarea riscului inerent conjunctural pentru contabilitatea societăţii. 1 2 3 4 5 6 7 Intocmit de (calitatea): Data Revizuit de (responsabilul de misiune) Nu Răspuns Întrebarea Da Îi ipsesc echipei manageriale cunoştinţele şi experienţa necesră pentru a conduce societatea? Au managerii tendinţa de a angaja compania în acţiuni cu risc ridicat? Au avut loc schimbări ale managerilor din funcţii cheie. Întrebările sunt foarte directe şi nu necesită lămuriri sau explicaţii suplimentare. . prime legate de profit)? Controlul intern şi auditul intern sunt slabe? Lipsesc sistemele informaţionale manageriale performante? Evaluarea riscului inerent conjunctural pentru managementul societăţii c) Contabilitatea Evaluarea riscului conjunctural în cazul contabilităţii are în vedere sistemul contabil precum şi competenţa şi credibilitatea personalului din compartimentul financiar-contabil.posibilitatea existenţei unor motive de manipulare a rezultatelor.b. pe perioada auditată? Există cerinţe de a menţine un anumit nivel de profit sau de a îndeplini anumite obiective? Au rezultatele raportate o semnificaţie personală pentru manageri (ex. Managementul societăţii Pentru evaluarea riscului legat de managementul societăţii întrebările sunt legate de trei aspecte.încrederea în competenţa echipei manageriale de a conduce societatea. respectiv: . 6 .atitudinea faţă de controlul intern. . Lista de verificare a riscului inerent conjunctural pentru managementul societăţii auditate: Client: Perioada auditată Nr.

nicidecum exhaustiv: Î1-Sistem predispus la erori/sistem neadecvat/sistem manual ? 7 . Există şase întrebări standard care ajută la evaluarea de către auditor a riscului inerent specific. Relaţia de calcul pentru riscul inerent global este următoarea: RIG = RIGAS x RIGM x RIGC x RIGAS. şi reprezintă posibilitatea producerii unei erori semnificative într-un domeniu particular. datorită unei probleme specifice apărute în domeniul respectiv. unde: RI-riscul inerent global sau conjunctural RIGAS-riscul inerent global al activitătii societăţii RIGAM-riscul inerent global al managementului societăţii RIGC-riscul inerent global al auditului societăţii. apoi se face o evaluare generală a riscului inerent global. al tranzacţiilor. În cadrul fiecărei secţiuni. întrebările referindu-se strict la aceste aspecte. Întrebările se concentrează pe stabilirea cauzei apariţiei unei erori. În funcţie de evaluarea riscului inerent global sau conjunctural. entitatea patrimonială auditată poate fi catalogată ca fiind una cu un risc foarte scăzut. şi se referă la cunoaşterea de către auditor a clientului şi a relaţiilor existente între auditor şi client. primul fiind o parte componentă a riscului de audit. scăzut. Concomitent cu întrebările sunt prezentate şi situaţii ce pot conduce la apariţia unui risc specific aferent plăţilor efectuate prin bancă şi în numerar. şi nu doar asupra posibilităţii apariţiei acestora. mediu sau ridicat. Lista de verificare a riscului inerent conjunctural pentru contabilitatea societăţii auditate: Client: Perioada auditată Nr. Riscul inerent specific este riscul care apare la nivelul soldurilor de cont. toate întrebările se consideră a contribui în mod egal la apariţia riscului. nu trebuie confundat cu riscul de audit. se evaluează riscul inerent conjunctural. Exemplele au un caracter ilustrativ. 1 2 3 4 3 4 Intocmit de (calitatea): Data Revizuit de (responsabilul de misiune) Răspuns Întrebarea Este prima dată când societatea este auditată? Este prima dată când auditorul.d) Auditul societăţii Această secţiune finală a listei de verificări a riscului inerent global are în vedere evaluarea generală a riscului auditării. Pentru fiecare secţiune din cele patru prezentate mai sus. va audita acest client? A existat o opinie de audit cu rezerve în ultimii doi ani? Este relaţia cu clientul una conflictuală sau în curs de deteriorare? Există presiuni legate de onorarii sau de timp? Există un număr semnificativ de tranzacţii greu de auditat? Da Nu Evaluarea riscului inerent conjunctural pentru auditul societăţii. Verificarea riscului inerent conjunctural al auditului societăţii.

Î2-Există o persoană care ţine evidenţa contabilă sau un contabil incompetent responsabil cu acel domeniu? -contabilul care ţine contul “cassa” face şi operaţiuni cu numerar (încasări. -acordarea de sume nejustificate conducerii. -susceptibilitate de fraudă prin transferuri bancare nelegale. -nu se face reconcilierea permanentă a extraselor de bancă cu soldurile din balanţa de verificare. plăţi). -încasarea de numerar şi neevidenţierea în registrul de casă. -reconcilieri de conturi necorespunzătoare (solduri incorecte. Î5-Este utilizat din plin raţionamentul profesional? -valute multiple. -contabilul care înregistrează banca în valută nu ţine şi evidenţa în valută. Î3-Tranzacţii complexe (punându-se accentul pe natura tranzacţiei reale şi nu pe modul cum aceasta este contabilizată)? -tranzacţii pe piaţa monetară. neavând nici un control al corectitudinii soldului contului. stornări neinvestigate). -împrumuturi semnificative de bani către firme cu care nu se află în relaţii de afaceri şi fără documente. 8 . mai ales când ratele se obţin cu ajutorul calcului prin EURO. -nu există o separare adecvată a sarcinilor. -nu există un manual cu înregistrările contabile. înregistrându-se tranzacţia eronat pe costuri. futures) Î4-Societatea este susceptibilă în ceea ce priveşte pierderile/alocarea necorespunzătoare a fondurilor/frauda? -sustrageri de bani în numerar prin plăţi fără documente. Î6-Tranzacţii neobişnuite (natura tranzacţiei sau natura operaţiunii de procesare în afara sistemului)? -plăţi în numerar neînregistrate în registrul de casă şi ţinerea unor evidenţe extracontabile. -tranzacţii complexe cu valută (contracte forward. -evidenţa nu se ţine în mod cronologic şi sistematic. -ridicarea de numerar din bancă şi netrecerea prin caserie.-sistem necomputerizat supus greşelii factorului uman.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful