3. Prețul produselor conexe în consum Produsele conexe în consum sunt de 2 feluri: produse substituibile și produse complementare.

Produsele sunt substituibile în consum atunci cînd satisfac cerințe similare. Produsele substituibile pot proveni din aceiași ramură, sau din ramuri diferite. Spre exemplu, nevoia de deplasare a unor mărfuri poate fi satisfăcută de diferite mărci de camioane, dar și de alte feluri de mijloace de transport (vapoare, avioane, trenuri etc.). Diferența constă în poziția pe care o au ofertanții unor anumite bunuri sau servicii. Unii sunt concurenți în aceeași ramură (de ex. Producătorii de autoturisme). Alții sunt priviți ca fiind concurenți în ramuri diferite. Produsele sunt complementare în consum atunci cînd trebuie utilizate împreună pentru a oferi satisfacție consumatorilor. Putem da numeroase exemple, începînd cu combinația dintre salata verde și uleiul comestibil sau sosurile cu care se asezonează și continuînd cu cea dintre aparatele foto și rolfilme, dintre computere și software, dintre copiatoare și cartușele cu toner, etc. Dacă la creșterea (descreșterea) prețului unui alt tip de produs cantitatea cerută din produsul analizat crește (descrește), cele 2 tipuri de produse sunt substituibile. Dacă la creșterea (descreșterea) prețului unui alt tip de produs cantitatea cerută din produsul analizat descrește (crește), cele 2 produse sunt complementare. Nu toate produsele sunt conexe. Foarte multe produse sunt necorelate sau independente în consum, modificările prețului unuia dintre ele neinfluențînd vînzările celuilalt. Spre exemplu, ni se pare evident faptul că modificarea prețului salatei verzi nu va modifica vînzările de autoturisme. 4. Modificările previzionate ale prețurilor Cantitatea cerută este influențată și de așteptările consumatorilor în ceea ce privește evoluția viitoare a prețurilor. Mai concret, dacă se așteaptă o creștere a prețului unui produs în perioada următoare, vînzările din perioada respectivă cresc, întrucît o parte a cumpărătorilor își concretizează mai devreme decizia de cumpărare, pentru a beneficia de prețul mai convenabil. Dimpotrivă, dacă se așteaptă o reducere a acestuia, vînzările scad, o parte a cumpărătorilor amînînd cumpărarea, din același motiv. 5. Gusturile consumatorilor Modificările gusturilor și preferințelor consumatorilor atrag în general creșterea sau descreșterea cantității cumpărate dintr-o marfă, în condițiile în care ceilalți factori rămîn constanți. Avînd în vedere dificultatea măsurării gusturilor, economiștii pornesc de obicei de la premisa că această variabilă este constantă. Cu toate acestea, gusturile consumatorilor nu trebuie în nici un caz neglijate. Cunoașterea lor poate avea un rol important pe de o parte în

producerea bunurilor apreciate de consumatori, pe de altă parte în realizarea unor reclame, ce să contribuie la creșterea cantității cerute. 6. Numărul consumatorilor potențiali Cantitatea cerută este direct proporțională cu numărul de clienți potențiali, în condițiile în care ceilalți factori sunt constanți.

III. Cererea și funcția cererii Mulțimea corespondențelor dintre diferitele prețuri ale unui bun și cantitățile cerute de consumatori la prețurile respective, în condițiile în care ceilalți factori sunt constanți, se numește cerere sau funcția cererii. Subliniem faptul, că nu trebuie confundate noțiunile ''cantitate cerută'' și ''cerere''. Cantitatea cerută reprezintă o anumită valoare, corespunzătoare unui anumit preț. Cererea descrie totalitatea relațiilor dintre cantitățile cerute și prețurile pieței. Cererea se poate exprima în 3 moduri: sub forma unui tabel, a unui grafic sau a unei funcții. Cantitatea cerută (Q) (unități) 2000 3000 4000 5000 5500 6000 Cererea pe o piață Prețul unitar (P) (mii lei) 6 5 4 3 2 1

Tabelul de mai sus prezintă cererea care caracterizează o anumită piață, specificînd relația dintre prețuri și cantitățile cerute la fiecare preț în parte. Din tabel reiese că, cantitatea cerută varizaă invers proporțional cu prețul. De mai multe ori, este mult mai ușor și mai sugestiv de lucrat cu reprezentările grafice ale cererii. Acestea poartă numele de curbe ale cererii.

Avînd în vedere faptul că prețul și cantitatea cerută sunt invers proporționale, conform legii cererii, panta curbei cererii este negativă. Cererea poate fi exprimată, așa cum am mai arătat, și sub formă de funcție. Funcția cererii are următoarea expresie: Qₓͨ f( Pₓ) = ceea ce înseamnă că, în condițiile în care ceilalți factori sunt constanți, cantitatea cerută din bunul ''x'' este funcție de (depinde de) prețul bunului ''x''. Acest lucru se poate exprima și prin intermediul relației: Qₓͨ f( Pₓ, V⁰, Pc⁰, Pₐ⁰‚G⁰, N⁰) = f( Pₓ) = Un punct oarecare de pe curbă a cererii poate fi interpretat în 2 moduri: a) Fie ca reprezentînd cantitatea maximă dintr-un anumit bun care va fi cumpărată la prețul respectiv; b) Fie ca prețul maxim pe care consumatorii pot și sunt dispuși să-l plătească pentru a cumpăra cantitatea respectivă de produse. De exemplu, dacă ne referim la punctul cu coordonatele 2000 unități - 6 mii lei, acesta poate fi interpretat astfel: prețul de 6 mii lei reprezintă prețul maxim la care consumatorii vor cumpăra o cantitate de 2000 unități. Ecuația cererii: Qₓͨ a - b Pₓ; = în care: Qₓͨ - cantitatea cerută de bunul ''x''; Pₓ – prețul bunului ''x''; a – intersecția curbei cererii cu ordonata;

b – panta curbei cererii. Semnul minus din fața lui ''b'' exprimă matematic legea cererii, reflectînd relația invers proporțională dintre cantitatea cerută și prețul unui bun.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful