UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII
Secţia ZOOTEHNIE - ID

STELIAN ACATINCĂI

PROIECTARE TEHNOLOGICĂ LA BOVINE

Timişoara 2005

.

Pestalozzi. STANCIU GAVRIL .Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara.Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara. ing. Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii Editura BRUMAR 300115 – Timişoara. 22 tel / fax: 0256203934 ISBN 973-602-102-5 . ing. nr. dr. CZISZTER LUDOVIC TOMA . Str.REFERENŢI ŞTIINŢIFICI: Prof. Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii Conf. dr.

exploatarea şi ameliorarea principalei specii din subfamilia Bovinae. Autorul adresează pe această cale. precum şi temele de proiectare se vor referi la cele două producţii principale ale bovinelor. Ameliorarea animalelor. creşterea. Tematica cursului. laptele şi carnea. Noţiunile acumulate la disciplina de Tehnologia creşterii bovinelor şi la unele discipline conexe (Alimentaţia animalelor. dr. Gavril Stanciu pentru sprijinul deosebit acordat la redactarea prezentei lucrări. Producerea şi conservarea furajelor. ing.). forma de învăţământ la distanţă (ID). Autorul . cele mai calde şi mai sincere mulţumiri d-lui Prof. Acest material are un pronunţat caracter didactic şi se adresează. Marketing şi eficienţă economică în zootehnie etc.PREFAŢĂ Cursul de PROIECTARE TEHNOLOGICĂ LA BOVINE are ca scop aprofundarea cunoştinţelor referitoare la producerea. precum şi elementele de proiectare prezentate în acest curs vor fi utilizate la întocmirea unui proiect tehnologic la bovine. în principal. Maşini şi instalaţii zootehnice. secţia Zootehnie. Reproducţia animalelor. taurinele. Construcţii zootehnice. studenţilor de la facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii.

. 30 4.............2.. 6 2............. Proiectarea modului de împrospătare a efectivului de taurine ................... 3 1......... ....4..........1............... ................... Proiectarea modului de depistare a vacilor şi viţelelor în călduri ....... .............................. 41 Capitolul 1............. 19 3....................................CUPRINS PROIECTAREA AMPLASĂRII ŞI SISTEMATIZĂRII FERMELOR DE TAURINE ............ ..... 20 3................. 6 2.................. Proiectarea planului general pentru fermele de taurine . 1 1..............1...................................... .............. Proiectarea planului de însămânţări şi fătări şi urmărirea activităţii de reproducţie ....1..........................................2........... Programarea introducerii viţelelor la reproducţie ...................... Proiectarea tehnologiei de hrănire a tineretului taurin femel de înlocuire .......3.2. 1 1... 10 Capitolul 3...............................................1.. Programarea la însămânţare a vacilor după fătare ............................ Stabilirea metodei pentru diagnosticul gestaţiei .............. ............................ 5 Capitolul 2..8. Proiectarea tehnologiei de întreţinere a vacilor pe durata repausului mamar .................. Proiectarea sistematizării fermelor de taurine ...... 17 3....................5..... PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE CREŞTERE A TINERETULUI TAURIN DE REPRODUCŢIE .2.....1... 16 3... 24 3........ ..................... 7 2....................... Proiectarea asigurării materialului biologic prin cumpărare ............................4...................................... ..... Elaborarea planului de creştere a tineretului taurin de reproducţie .... Apetitul la viţei .... Stabilirea duratei repausului mamar ... 27 Capitolul 4........ 21 3.....2.... .............. .... 39 4............... Consumul de apă la viţei ....1........3.....................................................3.................................... 24 3. .. Proiectarea organizării fătărilor la vaci .. Proiectarea structurii efectivului de taurine .................7... PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE REPRODUCŢIE . 16 3....... ... 20 3......10................................. Proiectarea capacităţii fermei ............... 30 4...... 4 1......................... 19 3............................ Stabilirea sistemului de programare a însămânţărilor şi fătărilor ............... Alegerea rasei ....4...............2.................................6...... 8 2. Proiectarea principalilor indici care exprimă eficienţa procesului de reproducţie la vaci ...3.................. Stabilirea momentului optim de însămânţare .... 39 4. PROIECTAREA ASIGURĂRII MATERIALULUI BIOLOGIC ÎN FERMELE DE VACI DE LAPTE .9...... Proiectarea amplasării fermelor de taurine . 22 3................2.....

Proiectarea numărului de locuri în adăposturile de tineret taurin ..........2....3............... Proiectarea tehnologiei de întreţinere a vacilor .........3........1...4...... 46 4. ..3......1........ ................ PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE EXPLOATARE A VACILOR .............................. Proiectarea asigurării materialului biologic pentru îngrăşare . Proiectarea sistemului şi tehnologiei de îngrăşare ........4.......2..... Proiectarea tehnologiei de întreţinere a vacilor pe timp de iarnă ... Proiectarea tehnologiei de întreţinere ......... Proiectarea necesarului anual de furaje ... 59 5...................... .3.... 57 5. Proiectarea necesarului de forţă de muncă ............................................... 54 5... Proiectarea organizării muncii în fermele de taurine ....1... Proiectarea tehnologiei de hrănire a tineretului taurin femel de înlocuire.. 48 4. .................... 55 5.......4..2................... ...........3.2...... Proiectarea asigurării furajelor .... .3... 44 4.4...... ..................... 62 Capitolul 6........... 54 5.............2.....… .. ........4..........2.... ......................... Proiectarea planului de îngrăşare ................ 60 5.2.......... 48 4..3.......... Proiectarea tehnologiei de furajare ........ 68 6... .1..1....... 56 5..2....... Proiectarea tehnologiei de întreţinere a viţeilor de la naştere şi până la vârsta de 3 luni .... 59 5............. Optimizarea raţiilor furajere ............. Modul de calcul al populării unei îngrăşătorii ...3........2..........1.2............... .. ............1............ .....1...........3.. 72 6................1......... Proiectarea tehnologiei de întreţinere ...... .......................... 55 5.. Proiectarea tehnologiei de întreţinere a vacilor pe timp de vară .................. Proiectarea întreţinerii legate a vacilor .... 54 5...................... . până la prima fătare ....... 61 5.3.............3.. Proiectarea întreţinerii nelegate a vacilor ... ...........5.....3.......3....1.............. .3. 67 6................ Proiectarea structurii bazei furajere .......3................ Proiectarea tehnologiei de mulgere ..1................ 68 6........ Proiectarea sistemului şi metodei de alăptare a viţeilor ........ Proiectarea balanţei furajere ....... 58 5................... ........1.2......... 51 Capitolul 5.1........1.............. Proiectarea hrănirii vacilor în lactaţie ...... ............. 73 6.. 57 5..3..2.... ......3......... 73 .. . ... Proiectarea tehnologiei de întreţinere a întreţinere a tineretului femel după vârsta de 3 luni .1.. 67 6............3...... 58 5........... Întreţinerea tineretului taurin la îngrăşarea baby-beef ..1..........3. PROIECTAREA EXPLOATĂRII TAURINELOR PENTRU PRODUCŢIA DE CARNE .....................Întreţinerea viţeilor la îngrăşarea ultra baby-beef (carne albă) . ....1. Proiectarea construcţiilor anexe în fermele de vaci ...1.. ..5.... 54 5... 55 5.................... Proiectarea tehnologiei de hrănire a viţelelor de la înţărcare până la prima fătare ... 50 4.... ......3.......5..................4............... 41 4...... .. 70 6.....

.................. 75 6........6. Întreţinerea la îngrăşarea taurinelor în sistem extensiv ...... Proiectarea asigurării furajelor .........5................................... .............. Proiectarea tehnologiei de hrănire la îngrăşarea baby-beef ........................ 77 6......3...........1..... ... 79 6......6.............6........6........................ ................ Proiectarea tehnologiei de hrănire la îngrăşarea semiintensivă .. .................................. 75 6.................................................... 87 Bibliografie .3............................. Tehnologia de îngrăşare semiintensivă practicată în Anglia ........... Proiectarea tehnologiei de hrănire în sistem extensiv .....................4............................................. 74 6............ 77 6..1............ 75 6..... .................................... ANALIZA PERFORMANŢELOR TEHNICOPRODUCTIVE ŞI STABILIREA PROFITULUI ÎN FERMELE DE TAURINE ..................................... ................................. 79 Capitolul 7.2............................ Construcţii anexe în fermele de îngrăşare ............... Întreţinerea la îngrăşarea taurinelor în sistem semiintensiv .............................3........... 76 6............ ......................... 85 7............4...........7....... Stabilirea venitului net (profitului) în fermele de taurine.............. Proiectarea tehnologiei de hrănire la îngrăşarea ultra baby-beef ....... .... 85 Plan de derulare al proiectelor tehnologice la bovine ......... 91 . Analiza performanţelor tehnico-productive . ..... Proiectarea tehnologiei de hrănire ......6.... .. 85 7...6............. ..............4........6.........4.... 74 6...1.....................2..

.

Capitolul 1

PROIECTAREA AMPLASĂRII ŞI SISTEMATIZĂRII FERMELOR DE TAURINE
1.1. PROIECTAREA AMPLASĂRII FERMELOR DE TAURINE
Alegerea judicioasă a terenului pe care se amplasează o fermă de taurine, precum şi sistematizarea raţională a incintei acesteia sunt factori cu implicaţii majore în reducerea costurilor cu investiţia, a cheltuielilor de exploatare a adăposturilor şi a celorlalte construcţii anexe din fermă. Prin amplasare se înţelege dispunerea construcţiilor aferente fermei într-un spaţiu (amplasament geografic) care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii (cerinţe) de ordin economic, tehnologic, tehnico-constructiv şi sanitar-veterinar. Condiţiile de ordin economic şi cele de ordin tehnologic au o importanţă deosebită în cazul în care se pune problema înfiinţării sau extinderii unei ferme de taurine. Înainte de a se decide înfiinţarea sau extinderea unei ferme de taurine, se vor lua în consideraţie următoarele cerinţe de ordin economic şi tehnologic: - existenţa unei pieţe de desfacere (locală şi/sau naţională, posibilităţi de export) pentru produsele obţinute în fermă; - posibilităţile de achiziţie a terenului de construcţie; - ferma trebuie amplasată în apropierea consumatorilor, în zone în care există centre de preluare, prelucrare, depozitare şi valorificare a produselor obţinute la nivelul fermei; - în apropierea zonei de amplasare a fermei, trebuie să existe o reţea minimă de căi de acces, în special a şoselelor sau a drumurilor practicabile în orice anotimp al anului şi, chiar, a căilor ferate; - posibilităţile de producere a întregului necesar de furaje de volum şi de achiziţie a furajelor concentrate, a premixurilor vitamino-minerale şi, după caz, a unor subproduse rezultate din industria de morărit şi panificaţie, din industria berii şi a alcoolului, de la fabricile de zahăr etc. (tărâţe, gozuri, borhoturi, tăiţei de sfeclă de zahăr, melasă); - posibilităţile de alimentare cu apă potabilă (prin racordare la reţeaua locală, prin captarea apelor de suprafaţă sau de adâncime); - posibilităţile de alimentare cu energie electrică, energie termică, gaze naturale, combustibili, piese de schimb etc.; - posibilităţile de asigurare a forţei de muncă; - posibilităţile de gestionare raţională a dejecţiilor;
1

- posibilităţile de cooperare ale fermei cu unităţi de selecţie şi testare a taurinelor. Cerinţele tehnico-constructive se referă la forma, dimensiunile şi relieful terenului, la condiţiile climatice, geotermice, hidrografice şi hidrologice locale, astfel: - se recomandă ca amplasarea fermelor să se facă, pe cât posibil, pe terenuri cât mai puţin fertile, dar care să ofere condiţii bune pentru realizarea construcţiilor; - se preferă terenurile de formă rectangulară, care să permită optimizarea amplasării clădirilor şi a drumurilor din incinta fermei; - terenul ales pentru construcţie trebuie să aibă o suprafaţă suficient de mare astfel încât, în caz de necesitate, ferma să poată fi extinsă; - terenul destinat construirii trebuie să aibă o uşoară pantă (1-6%), pentru realizarea facilă a sistemului de canalizare, pentru evitarea băltirii apelor din precipitaţii, precum şi pentru a se evita eroziunea solului; - sunt preferate terenurile cu expunere sudică, sud-vestică sau sud-estică, care asigură o bună însorire, contribuind în acest fel la îmbunătăţirea regimului de iluminare naturală a adăposturilor. La amplasarea fermelor de taurine trebuie avute în vedere şi respectarea unor condiţii (cerinţe) de ordin sanitar-veterinar, între care: - distanţa minimă de protecţie sanitară faţă de localităţi; aceste distanţe se stabilesc în funcţie de profilul şi capacitatea fermelor de taurine (tabelul 1.1);
Tabelul 1.1 Distanţele minime de protecţie sanitară între localităţi şi fermele de taurine Denumirea obiectivului Ferme pentru taurine, până la 500 capete Ferme pentru taurine, peste 500 capete Distanţa (m) ≥200 ≥ 500 m

- între adăposturile de animale şi căile de comunicaţie trebuie să existe o distanţă minimă (zonă de protecţie), de peste 20 m faţă de căile ferate, şosele şi drumuri; - în fermele de vaci, între sectorul de producţie (adăposturile pentru vaci) şi sectorul de reproducţie (repaus mamar, maternitate, profilactoriu, adăposturi pentru tineret) se va sigura o distanţă de min. 30 m, iar între pavilionul sanitar-veterinar şi celelalte sectoare se va sigura o distanţă de 30-50 m; - în unităţile de îngrăşare a taurinelor, între adăposturi se va asigura o distanţă de 50 m, distanţă care se păstrează şi faţă de celelalte sectoare din fermă;
2

- se recomandă ca drumurile de acces către păşune să nu se intersecteze cu căile de comunicaţie intens circulate (şosele, căi ferate, drumuri); - în cazul terenurilor în pantă, ferma se va amplasa în aval de localităţi astfel încât să fie prevenită poluarea pânzei de apă freatică din zona localităţii; - pentru evitarea poluării accidentale a apelor curgătoare care traversează localităţile, fermele se vor amplasa în aval de acestea; - amplasarea fermei faţă de localitatea învecinată se va face în aşa fel încât vânturile dominante să bată dinspre localitate spre fermă; - se recomandă ca în jurul fermei să existe o pădure naturală, sau, în caz contrar, să se planteze o perdea forestieră, cu rol de paravan împotriva vânturilor puternice care ar răspândi noxele, gazele de canal şi praful cu încărcătură biologică.

1.2. PROIECTAREA SISTEMATIZĂRII FERMELOR DE TAURINE
Sistematizarea raţională a incintei unei ferme pentru taurine presupune distribuirea în spaţiul destinat pentru construcţie a tuturor adăposturilor, a construcţiilor auxiliare şi a anexelor, a reţelei interne de drumuri şi de alei, a reţelei de canalizare şi a celei de aprovizionare cu apă şi cu energie electrică, a platformelor betonate şi a zonelor verzi etc. Planul general al unei ferme de taurine trebuie astfel conceput încât: - fluxurile tehnologice specifice să se desfăşoare nestingherit; - accesul la şi dinspre fermă către căile de comunicaţie externe (şosele, drumuri, căi ferate) să fie facil; - circulaţia în incinta fermei să se poată desfăşura fluent; - între diferitele clădiri din incinta fermei se vor asigura distanţe minime, pentru a se evita umbrirea reciprocă între adăposturi şi pentru respectarea normelor de protecţie contra incendiilor; - la amplasarea adăposturilor se va avea în vedere şi corecta orientare a acestora în raport cu punctele cardinale şi cu direcţia vânturilor dominante, astfel încât să se asigure un regim termic şi de iluminare naturală maxim posibil. În legătură cu amplasarea şi sistematizarea fermelor de taurine, cele mai sus prezentate au un caracter didactic şi informativ, deoarece decizia privind construirea unei ferme noi sau extinderea / modernizarea unei ferme presupune parcurgerea unor etape tehnice distincte, pornind de la studii de fezabilitate şi
3

adăposturi pentru animale.amenajări pentru depozitarea furajelor de volum (fânare.5 – 3 luni. inginerul zootehnist trebuie cunoască. destinate diferitelor categorii de taurine. . . depozitele de combustibili. .sectorul de gospodărire raţională a dejecţiilor.construcţii auxiliare şi anexe (magazii pentru furajele concentrate. 4 . . obţinerea autorizaţiilor de construcţie etc. platforme betonate şi alei.15 luni. . . punând la dispoziţia proiectanţilor şi constructorilor elementele tehnice şi tehnologice caracteristice diferitelor tipuri de clădiri şi anexe dintr-o fermă de taurine.maternitate cu profilactoriu şi creşă.adăpost pentru vaci şi juninci în pregătire pentru fătare (repaus mamar). pătule. .rezervorul de apă şi staţiile de pompare.adăposturi pentru vacile în lactaţie. pavilion administrativ etc.continuând cu întocmirea şi aprobarea proiectelor de construire.3. silozuri de suprafaţă etc. filtrul sanitar. în amănunt. În fermele în care se practică creşterea taurinelor pentru producţia de carne se întâlnesc următoarele tipuri de adăposturi: .adăposturi pentru recondiţionarea taurinelor adulte reformate. lubrifianţi şi piese de schimb.centrala termică. În fermele cu vaci de lapte cu efective mai mari se întâlnesc mai multe tipuri de adăposturi. În fermele de mici dimensiuni. . să colaboreze la întocmirea documentaţiilor necesare. .reţeaua interioară de drumuri. .adăposturi pentru îngrăşarea tineretului taurin mascul în perioada de vârstă 3 . Aceste documente şi acţiuni trebuie realizate de către un personal calificat şi autorizat în acest sens. într-o fermă de taurine pot fi întâlnite următoarele tipuri de construcţii şi amenajări specifice: . . rampe de încărcare-descărcare pentru animale.adăposturi pentru tineretul taurin femel de reproducţie. lăptărie. condiţiile necesare pentru amplasarea şi sistematizarea fermelor de taurine. 1. astfel: .adăposturi pentru creşterea viţeilor. PROIECTAREA PLANULUI GENERAL PENTRU FERMELE DE TAURINE În funcţie de tipul şi de capacitatea fermei. depozite pentru rădăcinoase. în acelaşi adăpost sunt cazate mai multe categorii de taurine. Cu toate acestea.). în perioada de vârstă 0.).

la stabilirea dimensiunilor optime ale unei exploataţii de taurine trebuie luate în considerare următoarele elemente: . situaţia concretă a unei ferme de taurine.posibilităţile de gestionare raţională a dejecţiilor şi a apelor reziduale. PROIECTAREA CAPACITĂŢII FERMEI Capacitatea (mărimea) fermei este unul din factorii care influenţează eficienţa economică a exploataţiei.1. Enumeraţi condiţiile (cerinţele) care trebuie avute în vedere la înfiinţarea.valoarea investiţiei pe cap de animal şi durata de recuperare a cheltuielilor cu investiţia totală (10-15 ani). prin prisma condiţiilor impuse la înfiinţarea. amplasarea şi sistematizarea unei ferme de taurine. Teme şi întrebări 1.existenţa cererii pentru produsele obţinute la nivelul fermei.stadiul cunoaşterii (tehnico-ştiinţific) în domeniul creşterii taurinelor. 5 .posibilităţile de asigurare. . . . amplasarea şi sistematizarea fermelor. a furajelor necesare.4. 2.posibilităţile de asigurare a forţei de muncă în zona de amplasare a fermei de taurine. . Din acest motiv. . pe termen lung. Analizaţi.

a efectivului de vaci de lapte la nivelul exploataţiei.Capitolul 2 PROIECTAREA ASIGURĂRII MATERIALULUI BIOLOGIC ÎN FERMELE DE VACI DE LAPTE În etapa de proiectare a asigurării materialului biologic necesar pentru popularea unei ferme pot să apară două situaţii distincte. După modul de asigurare a tineretului taurin necesar pentru înlocuirea vacilor reformate. în timp. Rentabilitatea unei exploataţii este determinată de numeroşi factori de influenţă. ♦ preţul de valorificare al producţiilor principale (lapte sau/şi carne). În zonele menţionate. Având în vedere rasele existente în ţara noastră şi luând în considerare condiţiile pedo-climatice specifice diferitelor zone ale ţării. Rasele mai sus amintite sunt bine adaptate acestor condiţii climaterice şi au o bună capacitate de a valorifica eficient păşunile. fermele pot fi ferme cu reproducţie simplă sau ferme cu reproducţie lărgită. ♦ performanţele productive şi economicitatea rasei vizate.1. ♦ adaptarea rasei vizate la condiţiile pedo-climatice specifice zonei în care este amplasată ferma. În funcţie de dinamica. iar condiţiile climaterice sunt mai aspre. în special. 6 . ALEGEREA RASEI La alegerea rasei de taurine se vor avea în vedere. în aceste zone există întinse suprafeţe de pajişti permanente de calitate bună. se recomandă ca în zonele montane să fie crescută rasa Pinzgau de Transilvania. fertilitatea solului este mai mică. ♦ posibilităţile fermierului de a asigura toate condiţiile necesare punerii în valoare a potenţialului productiv al rasei alese. fermele pot fi diferenţiate în ferme cu circuit deschis şi ferme cu circuit închis. criterii de ordin economic. respectiv: pentru ferme nou înfiinţate şi pentru ferme existente. între care: ♦ cerinţele pieţei pentru producţiile principale obţinute de la taurine (lapte sau/şi carne). în acelaşi timp. atât pentru producţia de lapte cât şi pentru producţia de carne. în zonele de deal şi în cele premontane rasa Brună de Maramureş şi tipul de carne-lapte din cadrul rasei Bălţată românească. astfel încât să se asigure realizarea unei eficienţe economice cât mai mari. 2.

PROIECTAREA ASIGURĂRII MATERIALULUI BIOLOGIC PRIN CUMPĂRARE În funcţie de condiţiile concrete din fermă. astfel încât în decurs de cca. . la stabilirea numărului de animale care se vor procura prin cumpărare se vor avea în vedere posibilităţile de adăpostire şi de asigurare a furajelor necesare.recepţia animalelor şi carantinizarea animalelor cumpărate. Popularea fermelor cu alte rase de taurine.organizarea transportului animalelor. 17 luni de la populare. de import. prin cumpărare. Alegerea animalelor se va face individual.2. Asigurarea. Această proporţie asigură o repartiţie relativ uniformă a fătărilor. În funcţie de capacitatea fermei se recomandă ca popularea să se facă cu viţele în vârstă de 11-17 luni în proporţie de 60% şi cu juninci în proporţie de 40%. Aceste rase au nevoie. într-o gamă largă de sortimente) se recomandă creşterea rasei Bălţată cu negru românească dar şi a rasei Bălţată românească. Popularea se poate face cu tineret taurin cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 luni. cu juninci sau cu vaci. iar raţiile să fie bine echilibrate în substanţe nutritive. la posibilităţile fermierului de a asigura toate cerinţele biologice specifice pentru punerea în valoare a potenţialului productiv specific acestor rase. . . categorii fiziologice care se adaptează mai uşor la noile condiţii de creştere.În zona de câmpie (unde fertilitatea solului este mai mare şi. 7 . pentru a-şi exterioriza întregul potenţial productiv. pe baza tuturor criteriilor genotipice şi fenotipice disponibile. rase cu aptitudini productive superioare celor specifice raselor locale ameliorate trebuie făcută cu prudenţă. ca urmare. în special. se va ţine cont şi de situaţia financiară a fermierului. se pot obţine producţii mult mai mari de furaje pe unitatea de suprafaţă. La stabilirea numărului de animale şi a categoriei de animale care vor fi procurate prin cumpărare. să fie realizat efectivul proiectat de vaci.identificarea surselor de achiziţie. Materialul biologic necesar pentru populare trebuie să fie în perfectă stare de sănătate şi să provină din ferme indemne de boli infecto-contagioase.stabilirea graficului de livrare. a materialului biologic necesar populării fermei presupune parcurgea următoarelor etape: . 2. luând în considerare rezistenţa şi adaptabilitatea acestor rase la condiţiile locale de mediu şi. de cantităţi suficiente de furaje. însă este recomandabil ca popularea să se facă cu viţele sau cu juninci. .încheierea de contracte ferme de vânzare-cumpărare.

cu o anumită cotă anuală. ♦ Fermele cu circuit închis îşi asigură materialul biologic necesar împrospătării efectivului din prăsilă proprie. . aplicându-se tehnologia de îngrăşare a vacilor primipare fătate timpuriu.procentul anual de reformă la vaci. De asemenea. respectiv să se compare cheltuielile aferente creşterii în propria fermă a viţelelor de reproducţie cu preţul de cumpărare al viţelelor şi junincilor din alte ferme. Astfel. fermele pot fi diferenţiate în ferme cu circuit închis şi ferme cu circuit deschis. viţelele pot fi livrate imediat după înţărcare.2.rata de sporire al efectivului de vaci (în cazul fermelor cu reproducţie lărgită. fermele pot fi ferme cu reproducţie simplă sau ferme cu reproducţie lărgită. în timp. a efectivului de vaci de lapte la nivelul exploataţiei. În funcţie de dinamica. .procentul de pierderi la diferitele categorii de tineret femel destinat înlocuirii efectivului de vaci. PROIECTAREA MODULUI DE ÎMPROSPĂTARE A EFECTIVULUI DE TAURINE Materialul biologic necesar împrospătării efectivului matcă poate proveni din propria fermă sau poate fi procurat prin cumpărare. sau vaci (după testarea primei sute de zile de lactaţie sau după încheierea primei lactaţii). surplusul de taurine de reproducţie. are valori cuprinse între 20 şi 35%.) ● Procentul anual de reformă la vaci (R%). efectivul matcă rămâne constant. prin vânzare. Acest indicator este influenţat de durata 8 . Decizia de a apela la una din cele două posibilităţi de asigurare a materialului biologic necesar împrospătării efectivului matcă trebuie să aibă la bază considerente economice. iar în fermele cu reproducţie lărgită se urmăreşte creşterea.procentul de natalitate. până la atingerea efectivului matcă proiectat. Surplusul de viţele din fermele cu circuit închis pot fi însămânţate cu material seminal provenit de la taurii din rasele de carne. La programarea necesarului de tineret taurin femel de înlocuire se vor avea în vedere următoarele elemente de calcul: .3. a efectivului matcă. . tăuraşii care nu sunt reţinuţi pentru reproducţie se valorifică fie prin vânzare (la diferite vârste şi greutăţi corporale) către ferme specializate pentru îngrăşarea taurinelor. În fermele cu reproducţie simplă. Fermele cu circuit închis valorifică. se vor vinde ca juninci. fie tăuraşii sunt îngrăşaţi în ferma proprie. După modul de asigurare a tineretului taurin necesar pentru împrospătarea efectivului. împreună cu viţeii lor.

fie ca viţele de diferite vârste (11-17 luni). după care acestea sunt vândute fermelor specializate de creştere a tineretului taurin femel de reproducţie. În acest caz. ca viţele în vârstă de 11-17 luni. R= ● Procentul de natalitate variază între 80 – 90%.7% la tineretul femel 18 . (%) Vref = vârsta reformei la vaci. în cazul fermelor cu reproducţie lărgită este de 5-10% /an.5 ani.8% la viţeii în intervalul de vârstă 0 . ● Rata de sporire al efectivului de vaci. viţelele se cresc până la vârsta de 7 zile (pe durata subperioadei colostrale) sau până la vârsta înţărcării. iar vârsta medie la prima fătare (Vpf) este de 2. 2 .24 luni. Calcularea procentului de reformă se face cu următoarea relaţie: R%= 100 Vref-Vpf în care: R = procentul de reformă.3 luni. De asemenea.5 ani. ● În raport cu tehnologia de creştere aplicată. (ani) Vpf = vârsta medie la prima fătare. sau ca juninci în lunile 5-7 de gestaţie. viţelele necesare înlocuirii vacilor reformate sunt cumpărate de la fermele specializate de creştere a viţelelor de reproducţie. caz în care se plăteşte întreţinerea acestora. 9 . fie ca juninci în lunile 5-7 de gestaţie.6 luni. se livrează către fermele de îngrăşare şi vacile reformate.6 % la tineretul femel 3 . Surplusul de tăuraşi proveniţi din fermele cu circuit deschis sunt vânduţi cât mai repede posibil (eventual. procentul de pierderi luat în calcul este de 3 . respectiv de diferenţa (în ani) dintre vârsta medie de reformă la vaci şi vârsta medie a primei fătări. ♦ În fermele cu circuit deschis (specializate). întregul efectiv de vaci va fi înlocuit în 4 ani. 2 . în acest caz. 100 100 = = 25% 6. imediat după subperioada colostrală) fermelor de îngrăşare. având în vedere şi calitatea materialului biologic. Aceste viţele sunt re-transferate în ferma de provenienţă. Opţiunea pentru una sau alta din variantele menţionate de asigurare a materialului biologic necesar înlocuirii vacilor reformate trebuie să se bazeze pe calcule de eficienţă economică.5-2.medie de exploatare a vacilor.5 4 Răspuns: Procentul anual de reformă (R) este de 25%. O altă posibilitate este aceea ca viţelele din fermele cu circuit deschis să fie transferate unor ferme de creştere a propriilor viţele. (ani) ► Exemplu de calcul: Să se calculeze procentul anual de reformă la vacile de lapte ştiind că vârsta medie de reformă (Vref) a vacilor este de 6.

► Pierderi la viţei 0-3 luni: 5%. cât şi la calcularea spaţiilor de cazare necesare. Etape de calcul: 1. . Stabilirea efectivului de taurine.procentul de pierderi la tineretul taurin. .vârsta de livrare a tăuraşilor. . PROIECTAREA STRUCTURII EFECTIVULUI DE TAURINE Prin structura efectivului se înţelege ponderea numerică sau ponderea procentuală a diferitelor categorii fiziologice de taurine din efectivul total de taurine.4. tabel în care se prezintă dinamica şi structura efectivului într-o fermă de taurine. pe categorii de vârstă. ► Pierderi la tineretul taurin femel de reproducţie 18-24 luni: 5%.caracterul reproducţiei (reproducţie simplă sau reproducţie lărgită). În cele ce urmează se prezintă. pe categorii de vârstă. luând în calcul următoarele date tehnice: Fermă cu 100 vaci de lapte. Structura efectivului reprezintă numărul de animale. La proiectarea structurii efectivului se vor lua în considerare următoarele elemente de calcul: . .2. cu circuit închis. Datele obţinute se vor folosi atât la stabilirea necesarului de furaje. pe categorii fiziologice.modul de asigurare al tineretului taurin femel de înlocuire (fermă cu circuit închis sau fermă cu circuit deschis). rulat anual [N] Structura numerică a efectivului este calculată având în vedere că fătările sunt eşalonate pe tot parcursul anului. ► Natalitate: 85%. . tineretul taurin mascul se îngraşă în fermă până la vârsta de 18 luni. ► Datele rezultate din calcule se înscriu într-un tabel sintetic. ► Surplusul de viţele se valorifică prin vânzare. vacile reformate se recondiţionează în fermă. ► Pierderi la tineretul taurin femel de reproducţie 3-18 luni: 4%.procentul anual de reformă la vaci.tăuraşi la îngrăşat 12-18 luni: 5%. ► Sacrificări de necesitate: .procentul de natalitate. .1. ca juninci. ► Procent anual de reformă la vaci: 30%. în orice moment al anului. asemănător tabelului 2.tăuraşi la îngrăşat 6-12 luni: 5%. spre exemplificare. . având în vedere datele tehnice anterior menţionate. modul de stabilire a structurii efectivului de taurine într-o fermă. 10 .vârsta la care se realizează reforma surplusului de viţele. reproducţie simplă.

11 .82 ⇒ 41 – 1 = 40 cap. ► Pentru început se calculează numărul de viţei care se obţin anual în fermă. rotunjite după caz. vom considera că 43 sunt viţele şi 42 tăuraşi.4 ⇒ 40 – 1 = 39 cap.95 ⇒ 39 – 2 = 37 cap.15 ⇒ 43 – 2 = 41 cap.4 ⇒ 42 – 2 = 40 cap. având în vedere efectivul rulat anual la categoria vaci (Nvaci = 100 cap. astfel: Nviţei 0-3 luni = (Nvaci x procentul de natalitate) / 100 ⇓ Nviţei 0-3 luni = (Nvaci x 85) / 100 = (100 x 85) / 100 = 85 viţei Având în vedere că raportul între sexe este de 1:1. respectiv: Nviţele 0-3 luni = 43 cap. prin sacrificări de necesitate. Ntăuraşi 0-3 luni = 42 cap. luând în calcul procentul de pierderi prin mortalitate sau. astfel încât efectivele de animale vor fi exprimate prin numere întregi şi nu prin numere zecimale. se va calcula efectivul rulat anual la celelalte categorii fiziologice. în ordinea crescândă a vârstei. ► Ntăuraşi 3-6 luni = Ntăuraşi 0-3 luni – 5% pierderităuraşi 0-3 luni ⇓ Ntăuraşi 3-6 luni = 42 – (42 x 5/100)=42 – 2. rezultate din calcule. ► Nviţele 18-24 luni = Nviţele 12-18 luni – 1% pierderiviţele 12-18 luni ⇓ Nviţele 18-24 luni = 40 – (40 x 1/100)=40 – 0.) şi procentul de natalitate (85%). ► Njuninci = Nviţele 18-24 luni – 5% pierderiviţele 18-24 luni ⇓ Njuninci = 39 – (39 x 5/100)=39 – 1.1. În continuare. ► Nviţele 3-6 luni = Nviţele 0-3 luni – 5% pierderiviţele 0-3 luni ⇓ Nviţele 3-6 luni = 43 – (43 x 5/100)=43 – 2. se înscriu în tabelul 2. ► Nviţele 12-18 luni = Nviţele 6-12 luni – 1% pierderiviţele 6-12 luni ⇓ Nviţele 12-18 luni = 40 – (40 x 1/100)=40 – 0. ► Nviţele 6-12 luni = Nviţele 3-6 luni – 2% pierderiviţele 3-6 luni ⇓ Nviţele 6-12 luni = 41 – (41 x 2/100)=41 – 0. pe sexe. vor fi rotunjite.4 ⇒ 40 – 0 = 40 cap. Valorile astfel calculate. pornind de la efectivul de viţei rulat anual.Menţionăm că unele cifre zecimale. după caz. din cei 85 de viţei.

rezultă că anual vor fi disponibile pentru recondiţionare un număr de 30 de vaci reformate.95 ⇒ 39 – 2 = 37 cap. ► ► ► n tăuraşi 6-12 luni = 6 x 39 / 12 =19.5 ⇒ 11 cap.► Ntăuraşi 6-12 luni = Ntăuraşi 3-6 luni – 2% pierderităuraşi 3-6 luni ⇓ Ntăuraşi 6-12 luni = 40 – (40 x 2/100)=41 – 0.) ► n juninci = 6 x 37 / 12 = 18.numărul de animale din categoria respectivă.1. Calculul ponderii numerice [n] a fiecărei categorii de taurine Ponderea numerică a fiecărei categorii de taurine se calculează după relaţia: n= DxN 12 N . ► n tăuraşi 3-6 luni = 3 x 40 / 12 = 10 cap. ► Ntăuraşi 12-18 luni = Ntăuraşi 6-12 luni – 5% sacrificări necesitatetăuraşi 6-12 luni ⇓ Ntăuraşi 12-18 luni = 39 – (39 x 5/100)=39 – 1. (luni) 12 . ► 2. deci există un surplus de 7 juninci care sunt disponibile pentru vânzare către alte ferme. (cap. Având în vedere că.5 ⇒ 20 cap.8 ⇒ 40 – 1 = 39 cap.25 ⇒ 10 cap.5 ⇒ 20 cap.5 ⇒ 19 cap.) D . n tăuraşi 12-18 luni = 6 x 37 / 12 =18. 12 . la vaci. n viţele 0-3 luni = 2 x 43 / 12 =10. necesare pentru înlocuirea vacilor reformate. procentul de reformă proiectat este de 30% pe an.75 ⇒ 11 cap. n tăuraşi 0-3 luni = 3 x 42 / 12 =10. n vaci recondiţionate = 3 x 30 / 12 =7.numărul de luni dintr-un an în care: Valorile obţinute se înscriu în tabelul 2. ► n viţele 6-12 luni = 6 x 40 / 12 = 20 cap.5 ⇒ 8 cap. n viţele 18-24 luni = 6 x 39 / 12 =19. ► ► ► ► n viţele 3-6 luni = 3 x 41 / 12 = 10.) ► n vaci în RM = 12 x 20 /12 = (20 cap.durata menţinerii animalelor în categoria respectivă. în fermă s-au obţinut un număr de 37 de juninci. ► n vaci = 12 x 100 / 12 = 100 cap.5 ⇒ 19 cap. ► n vaci în lactaţie = 12 x 80 /12 = (80 cap. ► Faţă de 30 de juninci. ► n viţele 12-18 luni = 6 x 40 / 12 =20 cap.

ponderea numerică a categoriei fiziologice. Calculul ponderii procentuale a fiecărei categorii fiziologice din efectivul de reproducţie .3.98% ► nr tăuraşi 0-3 luni = 11 x 100 / 221 = 4.05% ► nr viţele 3-6 luni = 10 x 100 / 221 = 4. viţele 0-3 luni.52% Total = 100% +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ 4. viţele 18-24 luni.) Înainte de calculul ponderii procentuale a fiecărei categorii fiziologice din efectivul total de taurine se calculează efectivul total de taurine.05% ► nr viţele 6-12 luni = 20 x 100 / 221 = 9. Calculul ponderii procentuale a fiecărei categorii fiziologice din efectivul total de taurine . prin însumarea efectivului numeric [n] la următoarele categorii fiziologice: vaci total. tăuraşi 0-3 luni. tăuraşi 6-12 luni. 13 . Valorile obţinute se înscriu în tabelul 2.efectivul de reproducţie.52% ► nr viţele 0-3 luni = 11 x 100 / 221 = 4. (cap. viţele 0-3 luni. Valorile obţinute se înscriu în tabelul 2. tăuraşi 3-6 luni.98% ► nr tăuraşi 3-6 luni = 10 x 100 / 221 = 4. viţele 18-24 luni.n r (%) Pentru calculul ponderii procentuale a fiecărei categorii de taurine din efectivul total de taurine se foloseşte următoarea relaţie: nr(%)= n x 100 Nr în care: n .1. juninci.) Nt . (cap. ► nr vaci = 100 x 100 / 221 = 45. juninci. prin însumarea efectivului numeric [n] la următoarele categorii fiziologice: vaci total. viţele 12-18 luni. (cap.60% ► nr viţele 18-24 luni = 20 x 100 / 221 = 9.) Nr .25% ► nr juninci = 19 x 100 / 221 = 8. viţele 6-12 luni.efectivul total. tăuraşi 0-3 luni şi tăuraşi 3-6 luni. tăuraşi 12-18 luni şi vaci reformă la recondiţionat. se calculează efectivul de taurine de reproducţie. (cap.) Înainte de calcularea ponderii procentuale a fiecărei categorii fiziologice din efectivul de reproducţie. viţele 3-6 luni. viţele 12-18 luni.1. viţele 3-6 luni.05% ► nr viţele 12-18 luni = 20 x 100 / 221 = 9.nt[%] Pentru calculul ponderii procentuale a fiecărei categorii de taurine din efectivul total de taurine se foloseşte următoarea relaţie: n x 100 nt (%) = Nt în care: n .ponderea numerică a categoriei fiziologice. viţele 6-12 luni.

99 100 - Categoria de taurine 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Vaci.46 7.în lactaţie care: .73 7. .10% ► nt tăuraşi 0-3 luni = 11 x 100 / 268 = 4.09 7. . într-o fermă de 100 vaci Structura efectivului: Efectiv în % din în % din rulat anual Numeric efectivul de efectivul [N] [n] reproducţie [n r] total [nt] (cap.31 7.60 9.2 este prezentată structura efectivului de taurine.tăuraşi 6-12 luni .73 4.05 9.) (%) (%) 100 (80) (20) 37 39 40 40 41 43 42 40 422 39 37 30 106 528 7 100 (80) (20) 19 20 20 20 10 11 11 10 221 20 19 8 47 268 45.46% ► nt viţele 6-12 luni = 20 x 100 / 268 = 7.1 Dinamica şi structura efectivului de taurine.11 4.98 4. la un procent de natalitate de 80% şi la un procent de reformă la vaci de 20%.vaci recondiţionate din care: (90 de zile) Total efectiv de taurine la îngrăşare 13 EFECTIV TOTAL 14 Juninci disponibile pentru vânzare În tabelul 2.11 3.52 4.73% ► nt tăuraşi 6-12 luni = 20 x 100 / 268 = 7.09% ► nt vaci recondiţionate = 8 x 100 / 268 = 2.34% ► nt juninci = 19 x 100 / 268 = 7.98 4.46% ► nt tăuraşi 12-18 luni = 19 x 100 / 268 = 7.09% ► nt viţele 18-24 luni = 20 x 100 / 268 = 7.) (cap.05 9.46% ► nt viţele 12-18 luni = 20 x 100 / 268 = 7.46% ► nt viţele 3-6 luni = 10 x 100 / 268 = 3.99% Total = 100% ► +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ Tabelul 2.46 7.46 7.tăuraşi 12 -18 luni la îngrăşat.52 100 37.nt vaci = 100 x 100 / 268 = 37.73% ► nt viţele 0-3 luni = 11 x 100 / 268 = 4.total din .05 4.09 2.10% ► nt tăuraşi 3-6 luni = 10 x 100 / 268 = 3. pe diferite tipuri de fermă.în repaus mamar Juninci (luna 3-9 de gestaţie) Viţele 18-24 luni Viţele 12-18 luni Viţele 6-12 luni Viţele 3-6 luni Viţele 0-3 luni Tăuraşi 0-3 luni Tăuraşi 3-6 luni Total efectiv de reproducţie Taurine .25 8.46 3. 14 .

tăuraşi 12 -18 luni la îngrăşat.0) 6. Proiectaţi şi analizaţi dinamica şi structura efectivului de taurine (valorile obţinute se vor înscrie în tabelul 2.0 Viţele 6-12 luni 7.0 Viţele 0-3 luni 1. cu livrarea tuturor viţelelor la vârsta de 3 luni nr (%) 80.5 1. surplusul de juninci se vând altor ferme. .3) în două ferme de vaci de lapte (A şi B). Procent anual de reformă la vaci Natalitate Pierderi la viţei 0-3 luni Pierderi la viţei 3-6 luni Pierderi la viţele 6-12 luni Pierderi la viţele 12-18 luni Pierderi la tineretul taurin femel de reproducţie 18-24 luni .) A B Structura efectivului: în % din efectivul de în % din efectivul total [nt] reproducţie [n r] (%) (%) A B A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 . la un procent de natalitate de 80% şi la un procent de reformă la vaci de 20% Fermă cu circuit Fermă cu circuit închis şi testarea închis şi livrarea primiparelor în Categoria fiziologică surplusului de viţele la prima o sută de zile vârsta de 3 luni nr (%) de lactaţie nr (%) 60.: .0 50.total d.0 100 Teme şi întrebări 1. pe tipuri de fermă.0 Tăuraşi 0-3 săptămâni 100 100 TOTAL Fermă specializată.Tabelul 2. având în vedere următoarele date tehnice: .total Vaci.0 10.) A B Numeric [n] (cap.c.0 10.0 6.5 Viţele 12-18 luni 7. reproducţie simplă.ambele ferme au capacitatea 50 vaci de lapte.în lactaţie care: .0 Vaci.0 11.0 9.vaci recondiţionate din care: (90 de zile) Total taurine la îngrăşare EFECTIV TOTAL Juninci disponibile pentru vânzare Efectiv rulat anual [N] (cap.0 2.în repaus mamar Juninci (luna 3-9 de gestaţie) Viţele 18-24 luni Viţele 12-18 luni Viţele 6-12 luni Viţele 3-6 luni Viţele 0-3 luni Tăuraşi 0-3 luni Tăuraşi 3-6 luni Total efectiv de reproducţie .tăuraşi 6-12 luni Taurine .0 Juninci 7.5 Viţele 3-6 luni 11. tineretul taurin mascul se îngraşă în fermă până la vârsta de 18 luni.tăuraşi la îngrăşat 12-18 luni Ferma A B 20% 30% 85% 90% 5% 5% 3% 2% 2% 1% 1% 1% 5% 5% 5% 5% 5% 5% Tabelul 2. cu circuit închis.2 Structura procentuală a efectivului de taurine .tăuraşi la îngrăşat 6-12 luni Sacrificări de necesitate: .3 Dinamica şi structura efectivului de taurine.nr (%).0 (16) 9. vacile reformate se recondiţionează în fermă. în două ferme a câte 50 de vaci fiecare Categoria de taurine FERMA .5 5. .primipare (12) (6. din .

astfel încât să se asigure obţinerea unor producţii mari şi. respectiv acela de a obţine în fiecare an. . un viţel cu viabilitate ridicată.stabilirea sistemului de programare la însămânţări şi fătări preconizat. Prin proiectarea activităţii de reproducţie se urmăreşte realizarea unei structurări optime a efectivului de vaci pe stări fiziologice. urmărindu-se repartizarea relativ uniformă a fătărilor pe parcursul întregului an. Sistemul de însămânţări şi fătări eşalonate se aplică în fermele de vaci exploatate pentru producţia de lapte. de baza tehnicomaterială existentă.stabilirea duratei repausului mamar. a activităţii de reproducţie în fermele de taurine. .programarea introducerii viţelelor la reproducţie. Realizarea acestui obiectiv impune programarea judicioasă. Reuşita unui asemenea sistem de programare la fătări este condiţionată de o structurare optimă a vacilor pe stări fiziologice. iar 30% să fie gestante în lunile 3-7) şi 20% să fie în repaus mamar. constante pe parcursul întregului an. STABILIREA SISTEMULUI DE PROGRAMARE A ÎNSĂMÂNŢĂRILOR ŞI FĂTĂRILOR În funcţie de condiţiile concrete din fermă. pe baze ştiinţifice. astfel: 80% din vaci să fie în lactaţie (50% să fie recent fătate sau însămânţate în primele 3 luni de la fătare. de la fiecare vacă. de mărimea efectivului de vaci din fermă şi de distanţa de amplasare a fermei faţă de centrele de valorificare a producţiilor obţinute (lapte sau/şi carne). Proiectarea activităţii de reproducţie în fermele de taurine presupune: . . 3.programarea la însămânţare şi stabilirea termenului optim de însămânţare al vacilor după fătare. 16 . programarea însămânţărilor şi fătărilor se poate realiza în sistem “eşalonat” sau “grupat”.Capitolul 3 PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE REPRODUCŢIE Obiectivul principal în procesul de reproducţie îl constituie obţinerea unei natalităţi maxime. iar în sezonul cald (trimestrele II şi III) să fie programate la fătare câte 20% din vaci pe trimestru. pe cât posibil. Se recomandă ca pe timpul sezonului rece (trimestrele I şi IV) să fie programate la fătare câte 30% din vaci pe trimestru.1.

PROGRAMAREA INTRODUCERII VIŢELELOR LA REPRODUCŢIE Programarea introducerii viţelelor la reproducţie este o acţiune tehnologică deosebit de importantă. se realizează venituri mari şi constante prin valorificarea laptelui. 17 . Punerea în practică a sistemului de însămânţări şi fătări grupate este facilitată de posibilitatea sincronizării estrului la vaci şi la viţele prin tratamente hormonale. cu implicaţii directe asupra dezvoltării ulterioare a femelelor şi a performanţelor productive ale acestora. între care: folosirea raţională a forţei de muncă şi a adăposturilor. se măreşte probabilitatea de încadrare în sezonul de însămânţare şi fătare proiectat. precum şi în fermele cu vaci de lapte care nu pot asigura pe timpul sezonului rece baza furajeră necesară şi nici condiţii optime de cazare pentru viţei. se obţine un număr mai mare de viţei de vârstă apropiată. astfel încât la 75-80% din efectivul de vaci fătările să aibă loc în primăvara anului următor. Se recomandă ca acest sistem de planificare al fătărilor să se practice în fermele aflate în vecinătatea marilor centre urbane. de asemenea. în fermele situate în zona de deal şi premontană (ferme în care se practică îngrăşarea tineretului mascul pe păşune). creşte frecvenţa fătărilor gemelare şi se reduce timpul necesar pentru depistarea femelelor în călduri. înţărcarea. Între dezavantajele acestui sistem de programare la fătare pot fi menţionate costurile de producţie mai mari (în special pe timpul sezonului rece) şi. Acest sistem presupune organizarea însămânţărilor în lunile iulie-august. iar pieţele de desfacere sunt aprovizionate ritmic cu produse proaspete.chiar din sexul dorit.Practicarea acestui sistem de programare a însămânţărilor şi fătărilor prezintă o serie de avantaje. vaccinarea etc. Reuşita aplicării acestui sistem presupune asigurarea în fermă a bazei furajere pe tot parcursul anului. ceea ce uşurează unele procese tehnologice (hrănirea şi întreţinerea viţeilor pe loturi relativ omogene) şi a unor acţiuni sanitar-veterinare specifice (individualizarea. 3. şi prin transfer de embrioni . valoarea mai mare a investiţiilor iniţiale cu construcţiile şi anexele zootehnice.2. obţinerea unor producţii de lapte relativ constante pe parcursul anului şi. De asemenea. ecornarea. precum şi existenţa unor adăposturi corespunzătoare pentru viţei. Sistemul de însămânţări şi fătări grupate (sezoniere) se practică în cazul fermelor în care se exploatează taurine din rasele de carne. în lunile martie-aprilie.). implicit. În acest fel.

Apariţia pubertăţii. Amânarea admiterii viţelelor la reproducţie are implicaţii economice negative: se prelungeşte nejustificat durata de viaţă neproductivă a animalelor. ca urmare a depunerii de ţesut adipos pe ovare.390 kg 370 .La programarea introducerii viţelelor la reproducţie se vor lua în considerare următoarele elemente: vârsta apariţiei pubertăţii. Viţelele pot fi însămânţate atunci când acestea realizează o dezvoltare corporală ce reprezintă 65% din dezvoltarea corporală specifică maturităţii morfologice. se obţine un număr mai mic de viţei şi o producţie mai redusă de lapte pe durata exploatării. funcţia de reproducţie poate fi afectată.18 luni 18 .380 kg 350 . creşte incidenţa fătărilor distocice. Introducerea prea timpurie a viţelelor la reproducţie determină stagnarea procesului de creştere al junincii. ceea ce contribuie la reducerea capacităţii glandei mamare de a secreta lapte după parturiţie.21 luni Masa corporală 380 . la viţelele la care se întârzie introducerea la reproducţie. pubertatea apare la vârsta de 8-12 luni pentru rasele Bălţată românească şi Bălţată cu negru românească. 8-16 luni la rasa Brună şi 8-18 luni la rasa Pinzgau de Transilvania.1). principalele segmente corporale să fie corect proporţionate. La rasele crescute în ţara noastră. Dezvoltarea şi armonia corporală. Viţelele admise la reproducţie trebuie să aibă o dezvoltare corporală armonioasă.19 luni 20 . de condiţiile de furajare şi de întreţinere din perioada de creştere (vezi tabelul 3.360 kg 330 . oviduct şi uter. se depune ţesut adipos în uger. dezvoltarea şi armonia corporală. Tabelul 3. 18 . producţia de lapte din primele două lactaţii se reduce semnificativ. În acelaşi timp.19 luni 17 .350 kg Abaterile privitoare la stabilirea corectă a momentului optim de introducere a viţelelor la reproducţie generează o serie de neajunsuri de ordin biologic şi economic. să se afle într-o bună stare de întreţinere şi să fie sănătoase. iar viţeii obţinuţi sunt subponderali şi puţin rezistenţi la îmbolnăviri. Vârsta şi masa corporală optimă la care viţelele pot fi admise la reproducţie sunt influenţate de precocitatea rasei. De asemenea.1 Vârsta şi masa corporală la care se recomandă introducerea la reproducţie a viţelelor din rasele locale Rasa Bălţată românească Bălţată cu negru românească Brună de Maramureş Pinzgau de Transilvania Vârsta 18 .

Practic. în special la vacile cu stare necorespunzătoare de întreţinere. vârsta vacii. ● Vacile multipare cu producţii mari de lapte se vor însămânţa la primul ciclu de călduri care apare după 60 de zile de la fătare. durata de supravieţuire a celulelor sexuale. în fermele cu probleme de reproducţie. Pentru a mări şansele de instalare a gestaţiei. 19 . dacă au avut fătări distocice sau afecţiuni post-partum. iar cele cu producţii mari (peste 15 kg lapte/zi în primele două luni de lactaţie).3. durata repausului de gestaţie se stabileşte diferenţiat. STABILIREA MOMENTULUI OPTIM DE ÎNSĂMÂNŢARE Fecunditatea la vaci este determinată şi de momentul ales pentru efectuarea însămânţării. momentul ovulaţiei. cu 2-4 săptămâni înainte de data stabilită pentru însămânţare. momentul şi condiţiile în care se execută însămânţarea). săruri minerale şi vitamine). ● Vacile primipare cu producţii mici de lapte (sub 15 kg lapte/zi în primele două luni de lactaţie) vor fi însămânţate la primul ciclu de călduri care apare după 60 de zile de la fătare. se vor administra raţii furajere stimulative (mai bogate în proteină.3. pentru fiecare vacă.1. ● Vacile multipare cu producţii mici şi mijlocii (sub 4000 kg lapte/lactaţie la rasa Bălţată cu negru românească şi sub 3000 kg la rasele Bălţată românească. 3. Brună de Maramureş şi Pinzgau de Transilvania) vor fi însămânţate în intervalul cuprins între 40 şi 60 de zile de la fătare. starea de întreţinere şi modul în care s-a desfăşurat parturiţia. iar cele care au fost depistate seara să fie însămânţate în dimineaţa zilei următoare (Programul AM / PM). se recomandă ca vacile depistate în călduri dimineaţa să fie însămânţate în seara zilei respective. Pentru a obţine o fecunditate ridicată. tipul. Alegerea momentului optim de însămânţare se stabileşte având în vedere particularităţile biologice ale funcţiei de reproducţie la taurine (durata căldurilor. luând în considerare: nivelul productiv din lactaţia anterioară. PROGRAMAREA LA ÎNSĂMÂNŢARE A VACILOR DUPĂ FĂTARE Din punct de vedere tehnologic. însămânţarea va fi amânată cu un ciclu de călduri (cca. la primul ciclu de călduri care apare după 75 de zile de la fătare. se recomandă repetarea însămânţării artificiale după 10-12 ore. ● Vacile recordiste vor fi însămânţate la primul ciclu de călduri care apare după 80 de zile de la fătare. dacă acestea au o stare necorespunzătoare de întreţinere.3. Indiferent de vârsta vacilor. 21 zile) faţă de valorile care au fost stabilite în funcţie de performanţele productive realizate.

2. în funcţie de: . acest document constituie.4. termenul optim de însămânţare a vacilor după fătare. durata repausului mamar. STABILIREA DURATEI REPAUSULUI MAMAR Durata repausului mamar (RM) se stabileşte diferenţiat. . termenul optim de introducere a viţelelor la reproducţie. în acelaşi timp. Acest plan se întocmeşte în luna decembrie şi are valabilitate pentru anul calendaristic următor. Pentru întocmirea planului individual de însămânţări şi fătări se analizează fiecare vacă în parte din punct de vedere al stării fiziologice. sau dacă vaca suferă de anumite afecţiuni cronice. 20 . Planul de însămânţări şi fătări este mijlocul de programare organizată. 10 zile faţă de termenele menţionate. Având în vedere că în planul individual de însămânţări şi fătări este prevăzut şi taurul de la care se va folosi material seminal. Stabilirea duratei RM se face cu ajutorul datelor din tabelul 3. a activităţii de reproducţie în fermele de taurine şi de urmărire a acesteia.nivelul productiv. durata RM se prelungeşte cu cca. PROIECTAREA PLANULUI DE ÎNSĂMÂNŢĂRI ŞI FĂTĂRI ŞI URMĂRIREA ACTIVITĂŢII DE REPRODUCŢIE Proiectarea activităţii de reproducţie este o lucrare tehnică deosebit de importantă şi care se materializează prin întocmirea Planului individual de însămânţări şi fătări. sanitare şi productive. . pe baze ştiinţifice.5.2 Durata repausului mamar recomandat (în zile) Categoria Vaci primipare Vaci multipare Nivelul productiv Redus Mijlociu Ridicat Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna 60-65 66-70 60-65 66-70 71-75 76-80 40-45 46-50 51-55 56-60 61-65 66-70 Dacă starea de întreţinere a vacilor este necorespunzătoare. De asemenea. se vor lua în considerare următoarele elemente: sistemul de programare la însămânţări şi fătări. şi un plan de potrivire a perechilor. Tabelul 3.3.vârsta vacilor (primipare sau multipare). Întocmirea acestui plan impune cu necesitate ca la nivelul fermei să existe evidenţe zootehnice completate la zi iar animalele să fie individualizate. 3.anotimpul în care are loc repausul mamar.

acoperită cu un strat de mucus. iar foliculul matur are diametrul de 1. mugesc mai des. uterul este turgescent. de gradul de pregătire al fermierului. în raport cu numărul şi durata depistărilor executate în 24 ore. ca urmare a prezenţei hormonilor estrogeni în circuitul sanguin. Pentru a uşura acţiunea de depistare a femelelor în călduri s-au conceput diferite dispozitive. 1ºC). economici la nivelul fermei. în special. execută control olfactiv şi ling trenul posterior al altor vaci. de culoare roşie-deschisă. dimineaţa devreme şi seara târziu. aparate şi senzori. La proiectarea modului de depistare al vacilor şi viţelelor în călduri se va ţine cont de sistemul de întreţinere al vacilor. sar pe alte vaci. temperatura corporală este uşor crescută (cu cca.3. Metodele utilizate pentru depistarea vacilor şi viţelelor în călduri trebuie bine cunoscute de personalul implicat în această acţiune. Utilizând această metodă. în fermele în care se practică întreţinerea liberă. Apetitul. în practica productivă. Pe durata căldurilor. Pentru depistarea vacilor în călduri se recomandă observarea directă a vacilor de cel puţin două ori pe zi. rumegarea şi producţia de lapte se reduc. Metode etologice. de precizia metodei preconizate şi de costurile aferente acţiunilor legate de depistarea vacilor şi viţelelor în călduri. Pentru depistarea femelelor în călduri se folosesc diferite metode: etologice. cu influenţă directă asupra indicilor de reproducţie şi. ugerul este uşor edemaţiat şi congestionat.6. rigid. procentul de depistare al femelelor în călduri este de 60-90%. implicit. acceptă saltul. femelele sunt neliniştite.5-2 cm. sunt mai atente la ceea ce se întâmplă în jur. timp de 30 minute. Principalele modificări constatate la examenul clinic al femelelor în călduri sunt următoarele: ovarul în care se dezvoltă foliculul este mărit în volum. vulva este edemaţiată iar la comisura inferioară a acesteia se observă un mucus filant. clinice. transparent. vulva este congestionată. cervixul este turgescent şi uşor deschis. 21 . folosite. Se bazează pe observarea directă a modificărilor comportamentale ale femelelor în călduri. corpul galben este mic (1 cm). precum şi cu experienţa fermierului. caută compania altor congenere sau a taurului. biologico-chimice şi metode de laborator. metodele cel mai des utilizate sunt cele etologice şi clinice. PROIECTAREA MODULUI DE DEPISTARE A VACILOR ŞI VIŢELELOR ÎN CĂLDURI Depistarea vacilor şi viţelelor în călduri este o operaţiune tehnică deosebit de importantă. Metodele clinice se bazează pe modificările morfologice şi funcţionale ale aparatului genital.

tauri cu deviere chirurgicală permanentă a penisului. Acest dispozitiv se ataşează la fluierul unuia din membrele posterioare. vopseaua marcând animalul în zona crupei. în special. pentru depistarea femelelor în călduri. În unele ferme se folosesc şi câini special dresaţi. Se folosesc. Citirea mişcărilor efectuate de către animal se face de două ori pe zi (la muls). Având în vedere că la vacile în călduri temperatura corporală creşte uşor. STABILIREA METODEI PENTRU DIAGNOSTICUL GESTAŢIEI Diagnosticarea stării de gestaţie are o deosebită importanţă economică şi tehnică. aparate şi senzori. 3. De asemenea. Această capsulă se ataşează cu ajutorul unei substanţe adezive în zona crupei. Utilizând asemenea detectori artificiali (dispozitive. tauri castraţi chirurgical şi trataţi hormonal) sau vaci reformate tratate hormonal (androgenizate). capsula se sparge. Implantul corporal cu senzori termici. astfel încât repausul de gestaţie să se încadreze în limite optime. Diagnosticarea timpurie a gestaţiei permite identificarea în timp util a femelelor infecunde şi recuperarea acestora. aparate şi senzori) se pot depista 80-85% din vacile în călduri.Metodele biologico-chimice se folosesc cu precădere în cazul întreţinerii libere şi presupune utilizarea altor animale pentru depistarea vacilor şi viţelelor în călduri. Astfel. Aceste animale sunt echipate cu un căpăstru prevăzut. sub bărbie. cu o bilă impregnată cu vopsea ce marchează femelele în călduri şi care acceptă saltul. Capsula cu vopsea este confecţionată din material plastic şi conţine vopsea. s-au conceput senzori care înregistrează automat temperatura corporală. Pentru depistarea femelelor în călduri se determină concentraţia progesteronului din sânge sau din lapte. se pot folosi senzori pentru măsurarea automată a temperaturii laptelui. însă sunt scumpe şi laborioase. Dispozitive. 22 . care este mai intensă la vacile în călduri.7. Aceste metode au o precizie mare. Metode de laborator. în fermele în care se practică întreţinerea liberă a vacilor. rezistenţa electrică a mucusului vaginal etc. pot fi folosiţi tauri genito-stimulatori (tauri vasectomizaţi. În momentul în care vaca în călduri este sărită de o altă vacă. Vacile în călduri efectuează de 2 până la 4 ori mai multă mişcare comparativ cu situaţia dinaintea declanşării căldurilor. Pedometrul este un dispozitiv electronic care măsoară activitatea de mişcare a vacilor.

depistarea vacilor şi viţelelor în călduri. Această metodă permite diagnosticul timpuriu al stării de gestaţie. infecundă. respectiv: . . De reţinut că tăbliţa tehnologică individuală a vacilor trebuie să ofere suficiente date asupra activităţii de reproducţie. la vacile gestante. femelele devin mai liniştite (mai ales în a doua parte a gestaţiei) şi asimilează mai bine furajele (starea de întreţinere se îmbunătăţeşte vizibil). . fătul poate fi simţit prin palpare în partea inferioară a flancului drept. Dacă cantitatea de progesteron este mai mare de 3 ng/ml sânge. Acţiuni zilnice: . respectiv la 21-24 zile de la ultima însămânţare. se consideră că vaca este gestantă. însămânţată recent. în ferme se întreprind acţiuni zilnice şi acţiuni periodice.însămânţarea vacilor şi viţelelor în perioada programată. de la ultima însămânţare. în practică se folosesc tăbliţe tehnologice şi calendarul reproducţiei. După instalarea gestaţiei. .starea fiziologică în care se găseşte vaca. Cu ajutorul acestor aparate starea de gestaţie poate fi diagnosticată din a 17-a zi de la ultima însămânţare. Realizarea planului de însămânţări şi fătări necesită urmărirea permanentă a activităţii de reproducţie din fermă. este prezent un mucus de o consistenţă mai fermă decât cel specific estrului. uşor tulbure. precizia metodei fiind de cca.stabilirea vacilor care se pregătesc pentru înţărcare .Metoda clinică (prin exploraţie transrectală) permite diagnosticarea stării de gestaţie la 45 de zile la juninci şi la 75 de zile pentru vaci.urmărirea înţărcării vacilor la data programată. 85%. Metode zootehnice. După luna a 6-a . respectiv: recent fătată (până la 60 de zile de la fătare). La comisura inferioară a vulvei. pentru diagnosticul timpuriu al gestaţiei se folosesc şi aparate cu ultrasunete (ultrasonograf). Este metoda cea mai des utilizată în practică. .a 7-a de gestaţie. Se consideră că vacile care nu repetă căldurile timp de 60-90 de zile de la data ultimei însămânţări.data însămânţării. . În unele ferme. gestantă. sau mai mare de 6 ng/ml lapte. Pentru a uşura urmărirea activităţii de reproducţie. precizia metodei se apropie de 100%. Metode fizice.data ultimei fătări. Precizia metodei este de aproape 100%. Pentru urmărirea activităţii de reproducţie. 23 . sunt gestante. Metoda radioimunologică (RIA) constă în dozarea progesteronului din sânge sau din lapte cu ajutorul izotopilor radioactivi.

transferarea vacilor din maternitate în adăpostul de exploatare. cu nivelul productiv al acestora în lactaţia anterioară.lunar. cu starea de întreţinere şi sezonul calendaristic în care se găsesc vacile pe durata repausului mamar. 24 . . PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE ÎNTREŢINERE A VACILOR PE DURATA REPAUSULUI MAMAR Asigurarea unui repaus mamar optim. cât şi asupra producţiei de lapte din lactaţia următoare. În funcţie de metoda de diagnostic utilizată. pentru o evidenţă mai bună a modului în care se desfăşoară activitatea de reproducţie în fermele de taurine se pot calcula o serie de indici de reproducţie la vaci (vezi tabelul 3.. 3. 3. se întocmeşte lista vacilor care vor fi supuse controlului gestaţiei. respectiv. . precum şi de vârsta animalelor.transferarea vacilor din adăpostul de exploatare în cel de R.completarea la zi a calendarului reproducţiei. se reduce numărul de viţei disponibili pentru îngrăşare etc.9.3. în maternitate.4). şi.lunar.8. întocmirea listei cu vacile care îşi modifică starea fiziologică. are o influenţă pozitivă atât asupra creşterii şi dezvoltării normale a fătului. Eficienţa modului de desfăşurare a activităţii de reproducţie în fermele de taurine se poate aprecia cu ajutorul unor indicatori specifici. . PROIECTAREA PRINCIPALILOR INDICI CARE EXPRIMĂ EFICIENŢA PROCESULUI DE REPRODUCŢIE LA VACI Desfăşurarea în mod necorespunzător a activităţii de reproducţie la taurine determină pierderi economice importante (se reduce producţia de lapte. se reduce ritmul progresului genetic.supravegherea desfăşurării fătărilor. Acţiuni periodice: . a tăbliţei tehnologice şi a celorlalte evidenţe zootehnice specifice.M. Vacile diagnosticate negestante şi cele cu anestru postpartum vor fi luate în evidenţă. . De asemenea.). controlul gestaţiei se efectuează la 40-60 de zile de la ultima însămânţare. prezentaţi sintetic în tabelul 3. se va stabili cauza şi tratamentul aplicat pentru a restabili cât mai rapid funcţia de reproducţie a vacilor infecunde. stabilit în raport cu vârsta vacilor.

Pentru calcularea numărului de locuri din adăpostul de pregătire al vacilor gestante se vor lua în considerare următoarele elemente: .75 60 80 90 sub 5 sub 10 sub 10 sub 10 În cazul fermelor cu efective mari de vaci de lapte. vacile se menţin în adăpostul de repaus mamar încă 10 zile după fătare. astfel încât să poată fi aplicat principiul „populării şi depopulării totale” (totul plin-totul gol). având în vedere că vacile pot fi transferate din acest adăpost în cel de maternitate cu cca. sau.13 sub 1. 10 zile înainte de data probabilă a fătării. special destinate acestui scop (se recomandă în fermele cu efective mai mari de vaci). 25 . adăpostul pentru vacile aflate în repaus mamar este amplasat în vecinătatea maternităţii şi este compartimentat.sistemul de programare al însămânţărilor şi fătărilor. vacile înţărcate pot fi întreţinute fie în acelaşi adăpost cu celelalte vaci din fermă (se practică în fermele cu efectiv redus de vaci).3 Indicii eficienţei activităţii de reproducţie în fermele de taurine Valoarea la care se impun măsuri de identificare şi de eliminare a deficienţelor de ordin tehnologic sau/şi sanitar-veterinar peste 22 peste 31 peste 60 peste 80 peste 115 peste 13 peste 2 sub 55 sub 75 sub 80 peste 8 peste 15 peste 15 peste 15 Specificare Valoarea urmărită Vârsta la prima însămânţare (luni) Vârsta la prima fătare (luni) Intervalul până la primul estru observabil (zile) Intervalul până la prima însămânţare (zile) Repaus de gestaţie (zile) Intervalul între fătări (în luni) Numărul de însămânţări / concepţie Fecunditatea la prima însămânţare (%) Fecunditatea după 2 însămânţări (%) Fecunditatea după 3 însămânţări (%) Avorturi (%) Retenţii placentare (%) Metrite (%) Ovare chistice (%) 17-19 26-29 sub 45 sub 60 sub 110 12. fie în adăposturi. Pentru ca acest principiu de igienă sanitarveterinară să poată fi aplicat corect. unul în populare. adăpostul de repaus mamar va fi compartimentat în cel puţin 3 compartimente astfel încât unul să fie populat. dacă ferma nu are maternitate. .Pe durata repausului mamar. compartimentate.5 . Tabelul 3. iar cel de al treilea să fie în repaus biologic.durata menţinerii vacilor în acest adăpost.

suma zilelor de repaus de gestaţie.durata medie a gestaţiei la vacile care au fătat de cel puţin două ori EfVaci .Tabelul 3.durata gestaţiei (zile) L = durata lactaţiei RM = durata repausului mamar CIfermă = (∑RG + (DG x EfVaci)) / EfVaci în care: ∑RG . care au fătat de cel puţin două ori DG .repausul uterin (zile) DG .400 zile Intervalul mediu între fătări / fermă (CI fermă) < 400 zile 26 . înregistrate la efectivul de vaci. Reprezintă intervalul mediu de timp între fătări într-o fermă (în zile). Reprezintă intervalul mediu de timp dintre două fătări succesive la o anumită femelă (în zile). reprezintă intervalul de timp. Reprezintă numărul mediu de însămânţări artificiale efectuate pentru obţinerea unei gestaţii. obţinuţi într-un an.4 Principalii indici de reproducţie la vaci SPECIFICARE Fecunditatea (f%) sau Rata concepţiei (Rc%) % de neîntoarceri la 30 de zile de la ultima însămânţare (non returns – NR%) Indicele de însămânţare (IIA) (service per conception) Repausul uterin (RU) (open day) Natalitatea (N%) Intervalul mediu între fătări / vacă sau Calving interval (CI) Definiţie Aptitudinea unei femele însămânţate de a rămâne gestantă. luând în calcul valorile aferente. de la 100 de vaci. de la parturiţie până la introducerea din nou a femelei la reproducţie (până când fermierul doreşte să însămânţeze vaca). în zile.Perioada voluntară de aşteptare. Vaci care nu repetă căldurile până la 30 de zile de la însămânţare.vaci gestante după prima însămânţare. VI1 . trecut de la sfârşitul PVA şi până la însămânţarea fecundă N(%) = (v /VI) x 100 în care: v . intervalul de timp. care au fătat de cel puţin două ori > 85 % < 1.numărul total de însămânţări efectuate la femelele diagnosticate gestante G . Se poate calcula numai pentru vacile care au fătat de cel puţin două ori. în zile. Se poate calcula şi pentru 60 de zile de la însămânţare. în zile.vaci însămânţate IIA = TIA / G în care: TIA .numărul total de vaci însămânţate CI = RU + DG sau CI = L + RM în care: RU . SP . de la parturiţie până la însămânţarea fecundă.efectivul de vaci din fermă.Vaci care nu repetă căldurile până la 30 de zile de la însămânţare VI .105 zile > 90% 365 .total vaci însămânţate o singură dată în care: > 50 . Formula de calcul Rc%= (VG1 x VI1) / 100 VG1 .70 % Valoarea urmărită NR30% = (Vo – VI) / 100 în care: Vo . Numărul de viţei vii şi viabili.service period.femele diagnosticate gestante RU = PVA + SP în care: PVA .5 85 .numărul de viţei obţinuţi într-un an VI . Reprezintă intervalul.

adăposturile de repaus mamar trebuie să fie prevăzute cu padocuri largi.durata menţinerii în adăpost (în zile) Dacă. Fătarea în adăpostul de exploatare al vacilor de lapte sau în adăpostul vacilor înţărcate se practică în fermele de mici dimensiuni. PROIECTAREA ORGANIZĂRII FĂTĂRILOR LA VACI În funcţie de mărimea fermei şi de posibilităţile financiare ale fermierului. vacile vor fi furajate în raport cu potenţialul productiv. Pe timpul verii. este recomandabil ca vacile în gestaţie avansată să fie întreţinute pe păşuni special destinate şi de calitate bună. ferme în care construirea unor maternităţi nu se justifică din punct de vedere economic. în funcţie de numărul de vaci din fermă. Vacile se introduc în aceste boxe cu 2-3 zile înainte de fătare.numărul de locuri. fie pentru întreţinerea liberă. cu masa corporală şi vârsta acestora. Indiferent de sistemul de întreţinere practicat. 3. Pentru atenuarea dezavantajelor fătării în adăpostul de exploatare al vacilor de lapte.2% ⇒ 20% Pentru vacile înţărcate se poate opta fie pentru sistemul de întreţinere legată. numărul de locuri din acest adăpost se calculează cu ajutorul relaţiei: NRM (%) = NRM .În cazul fătărilor eşalonate şi al întreţinerii vacilor în adăpostul de repaus mamar. Pe durata repausului mamar. exprimat în %. Opţiunea pentru unul din aceste două sisteme va fi determinată de condiţiile concrete din fermă.4 boxe de fătare. din D numărul de vaci şi juninci din fermă x 100 în care: 365 D . având în vedere avantajele şi dezavantajele fiecăruia din cele două sisteme de întreţinere. spre exemplu.10. iar durata medie a repausului mamar este de 60 de zile. atunci: NRM (%) = (60 – 10) / 365 x 100 = 50 /365 x 100 = 14% În situaţia în care vacile se menţin în adăpostul de repaus mamar şi după fătare. Boxele vor fi astfel construite încât să se asigure o suprafaţă utilă de 5-6 m2 / vacă. Vaca-mamă se întreţine în această boxă împreună cu viţelul ei timp de 5-7 zile după fătare. fătarea poate avea loc în adăpostul de exploatare al vacilor de lapte. în adăpostul vacilor înţărcate sau în maternitate. vacile şi junincile sunt transferate în maternitate cu 10 zile înainte de data probabilă a fătării. evitându-se atât subfurajarea cât şi suprafurajarea vacilor. timp de 10 zile. 27 . atunci: NRM (%) = (60 + 10) / 365 x 100= 70 /365 x 100 = 19. se recomandă amenajarea (la unul din capetele adăpostului) a unui număr de 1 .

1.3 . De asemenea. în boxă pentru cuplul vacamamă + viţel. fără a depăşi însă 16 locuri / compartiment. padocuri în care vacile vor fi scoase zilnic (numai pe timp favorabil). vacile şi junincile sunt transferate în maternitate cu 10 zile înainte de data probabilă a fătării. numărul de locuri din maternitate se calculează cu ajutorul relaţiei: NM (%) = D x 100 365 în care: NM . se recomandă ca în aceste boxe să fie amenajat un ţarc de claustrare pentru viţel (cu dimensiunile de 1. sistemul de legare va fi. în acest sector va fi angajat personal calificat şi conştiincios.47% ⇒ 6% Maternitatea trebuie compartimentată în cel puţin trei compartimente astfel încât să poată fi aplicat principiul „populării şi depopulării totale”. exprimat în %.numărul de locuri. care să aplice corect tehnologia specifică sectorului de maternitate (hrănire. iar vacile sunt menţinute timp de 10 zile în maternitate. Maternităţile vor fi prevăzute cu padocuri pentru mişcare (în suprafaţă minimă de 12 m2 / animal). ♦ Dacă sistemul de întreţinere este legat. ♦ În cazul întreţinerii libere.În fermele cu efectiv mare de vaci se recomandă construirea unei maternităţi.5 m) şi larg (1. vacile pot fi întreţinute în sistem legat sau în sistem liber (în boxe individuale sau în boxe pentru cuplul vacă şi viţel). Vacile se transferă în maternitate cu 7-15 zile înainte de data probabilă a fătării şi se menţin în acest adăpost timp de 7-10 zile după parturiţie.2 . Numărul de locuri dintr-un compartiment se stabileşte luând în calcul capacitatea totală a maternităţii. amplasată în apropierea adăposturilor de exploatare al vacilor de lapte şi a celui de repaus mamar. atunci: NM (%) = (10 + 10) / 365 x 100 = 20 /365 x 100= 5. La stabilirea numărului de locuri din maternitate se va lua în calcul durata de menţinere al vacii în maternitate şi sistemul de organizare al fătărilor. din numărul de vaci gestante D . de asemenea. lung.2. În cazul fătărilor eşalonate. 28 . crupă la crupă. atunci vacile vor fi dispuse pe două rânduri.2 x 1 m). Organizarea interioară a maternităţii este diferită. asigurarea asistenţei la fătare). În acest caz.durata menţinerii în adăpost (în zile) Dacă. spre exemplu. supravegherea vacilor. În maternitate se vor asigura condiţii optime de microclimat şi de igienă. astfel încât să se evite dezavantajele menţinerii permanente a viţelului lângă vaca-mamă. în funcţie de sistemul de întreţinere practicat în acest adăpost.5 m). standul va fi lung (2. În maternitate.

la nivelul fermei.în cursul unui an calendaristic. . intervalul mediu între fătări / vacă (CI) şi intervalul mediu între fătări / fermă (CIfermă). vaca nr.80 zile. într-un an calendaristic s-au înregistrat 7300 zile de repaus de gestaţie.pentru însămânţarea artificială a celor 100 de vaci s-au utilizat 144 doze de material seminal congelat. iar numărul de vaci gestante după această primă însămânţare artificială fost de 17 cap. vaca nr. natalitatea (N%)..la trei din vacile din fermă s-au înregistrat următoarele durate ale repausului uterin: vaca nr. cunoscând următoarele date tehnice: . la vacile care au fătat de cel puţin două ori (65 cap. .numărul total de vaci însămânţate o singură dată.145 zile.95 zile. . 1 . de la cele 100 de vaci însămânţate s-au obţinut 92 de viţei. în trimestrul I al anului a fost de 25 cap.Teme şi întrebări 1. 29 . 2 . indicele de însămânţare (IIA). . Să se calculeze fecunditatea (f%). 3 .)..

4. În principiu. 500 . 30 . se recomandă ca sporul mediu zilnic planificat pentru tineretul taurin femel de reproducţie să fie de 500 . Vârsta şi masa corporală recomandate pentru admiterea viţelelor a fost prezentată în tabelul 3.600 g la viţelele din categoria de vârstă 0 . la prima fătare şi la vârsta maturităţii somatice. 500 . în planul de creştere se planifică masa corporală pe care trebuie să o realizeze animalele în diferite etape de vârstă. obligatoriu. la 15 luni. la 6 luni.3 luni. având permanent în vedere rentabilitatea economică a procesului de creştere.1 (pag. la 18 luni (sau la vârsta montei fecunde). Dirijarea procesului de creştere la tineretul taurin de reproducţie se realizează prin intermediul „Planului de creştere”. 18). Pornind de la masa corporală a viţelului la naştere. astfel: la înţărcare. precum şi de planul de asigurare al furajelor specifice necesare (Balanţa furajeră).700 g la viţelele din categoria de vârstă 6 . Planul de creştere este completat.600 g la viţelele din categoria de vârstă 12 . În funcţie de masa corporală planificată pentru diferite etape de vârstă şi având în vedere particularităţile procesului de creştere şi de dezvoltare a tineretului taurin de reproducţie. la 24 de luni. ELABORAREA PLANULUI DE CREŞTERE A TINERETULUI TAURIN DE REPRODUCŢIE La întocmirea Planului de creştere a tineretului taurin se vor lua în considerare următoarele elemente: rasa şi aptitudinile productive ale acesteia. 600 . la 12 luni. pe baze ştiinţifice.Capitolul 4 PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE CREŞTERE A TINERETULUI TAURIN DE REPRODUCŢIE Creşterea dirijată. de Planul de hrănire specific pentru diferitele etape de vârstă a tineretului taurin. Structura raţiilor furajere trebuie să corespundă cu particularităţile morfo-funcţionale ale aparatului digestiv al animalelor.12 luni. se stabilesc sporurile medii zilnice pentru fiecare din aceste etape de vârstă.14 luni şi de 400 . precum şi sexul viţeilor. a tineretului taurin de reproducţie reprezintă o importantă verigă tehnologică prin intermediul căreia se asigură creşterea şi împrospătarea efectivelor de taurine cu material biologic superior din punct de vedere genetic.1.800 g la viţelele din categoria de vârstă 3-6 luni.600 g la juninci.

1 . 4. produse în fermă). În funcţie de condiţiile concrete din fiecare fermă.5 ani şi creştere rapidă la vârsta de 2 ani. se poate opta pentru tipul de creştere moderată. astfel încât acestea sunt admise la reproducţie în jurul vârstei de 15 luni. cu preponderenţă. cheltuielile cu furajarea sunt mai reduse (se folosesc furaje de calitate medie. creştere moderată la 2. moderat sau rapid.4. suprafaţă de pe care se pot obţine furaje de volum de calitate bună. În cazul creşterii lente. costurile cu forţa de muncă. pentru rasele de taurine crescute. 4. în special de furaje combinate. sistemul rapid de creştere a viţelelor. care pot fi valorificate prin creşterea tineretului taurin de înlocuire. de vârsta femelelor la prima fătare. Velea. însă cresc cheltuielile aferente întreţinerii. 2 ani. moderat sau rapid. deci. La stabilirea tipului de creştere adoptat se vor lua în considerare cheltuielile aferente procesului de creştere (determinate de suprafaţa de teren disponibil pentru producerea furajelor de volum.1 . Se consideră creştere lentă atunci când prima fătare are loc la vârsta de 3 ani. deci. Această variantă tehnologică presupune consumuri ridicate de furaje de foarte bună calitate.11 (prelucrare după C. în funcţie de sporul mediu zilnic planificat şi. costul furajelor obţinute din afara fermei (furaje concentrate sau combinate. substituenţi de lapte). în Canada şi Statele Unite se practică. modul de planificare al fătărilor.4. Un factor economic important în alegerea sistemului de creştere al tineretului taurin de reproducţie este venitul pe hectar teren de bază furajeră realizat din creşterea tineretului. precum şi în tabelele aferente (tab. la viţelele aparţinând raselor foarte precoce şi numai în condiţiile aplicării corecte a tehnologiei specifice de creştere. Se poate aplica. cu succes. densitatea taurinelor la hectar – condiţionată de cantitatea şi calitatea furajelor obţinute pe hectar).Pentru tineretul taurin femel de reproducţie poate fi adoptat sistemul de creştere lent. fătarea având loc la cca. În ţările din vestul Europei. în ţara noastră. în funcţie de sporul mediu zilnic planificat şi. de vârsta femelelor la prima fătare. pentru creşterea tineretului taurin femel de reproducţie poate fi adoptat sistemul de creştere lent. 2004). 31 .3). proiectarea procesului de creştere se poate face luând ca exemplu variantele prezentate în fig. în funcţie de rasă. Dacă ferma dispune de o suprafaţă suficientă de teren pentru baza furajeră. După cum se poate constata din datele prezentate în aceste grafice şi tabele. furaje care sunt şi mai costisitoare. în general. deoarece prima fătare va avea loc la vârsta de 30 luni.

4.500 685 690 390 610 567 352 500 500 307 262 211 200 94 34 0 naştere 14 zile 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 15 luni 18 luni 21 luni 22 luni 23 luni 42 156 402 414 800 700 600 500 423 400 400 400 300 200 100 0 Spor mediu zilnic (g) Spor mediu zilnic (g) 400 Masa corporală (kg) 570 300 100 Vârsta Masa corporală (kg) Spor mediu zilnic (g) Fig. Proiectarea dinamicii de creştere a tineretului taurin femel de reproducţie de rasă Bălţată românească: ► vârsta primei însămânţări: 20-21 luni. ► vârsta primei fătări: 31-32 luni 500 755 800 680 372 622 327 500 279 223 200 94 34 0 naştere 14 zile 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 15 luni 18 luni 20 luni 21 luni 42 152 533 467 400 412 700 600 500 400 400 300 200 100 0 400 Masa corporală (kg) 570 300 100 685 Vârsta Masa corporală (kg) Spor mediu zilnic (g) Fig.2. ► vârsta primei fătări: 29-30 luni 32 . Proiectarea dinamicii de creştere a tineretului taurin femel de reproducţie de rasă Bălţată românească: ► vârsta primei însămânţări: 22-23 luni.1. 4.

74 3.97 5.98 furajată PDI g/UNL 125 110 105 95 88 80 76 Consum specific 2. Proiectarea dinamicii de creştere a tineretului taurin femel de reproducţie de rasă Bălţată românească: ► vârsta primei însămânţări: 17-18 luni.61 6.56 2.6 6-9 9 -12 12 . ► vârsta primei fătări: 26-27 luni Tabelul 4.3.1 Proiectarea structurii raţiilor furajere pentru tineretul taurin femel de reproducţie de rasă Bălţată românească ► vârsta primei însămânţări: 17-18 luni.96 (UNL) 33 .79 9.15 zile .67 11. 4.5 35 54 36 25 16 20 (kg) Suculente 6 26 42 50 50 (kg) UNL/zi 1.62 4.01 4.5 45 40 38 33 32 30 (kg) Fibroase 7.15 15-17de vârstă 14 zile luni luni luni luni luni 18 luni 60-90 Durata 14 zile 76 zile 90 zile 90 zile 90 zile 90 zile zile perioadei Lapte 35 colostral (l) Substituent 50 20 lapte (kg) Concentrate 7.54 4. ► vârsta primei fătări: 26-27 luni Alăptare Faza de Creştere Profilactoriu creşă creştere Intervalul naştere .61 5.500 870 820 415 720 370 600 316 740 400 Masa corporală (kg) 300 200 100 0 naştere 14 zile 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 15 luni 18 luni 98 34 42 570 950 850 750 650 500 550 450 350 250 150 50 -50 Spor mediu zilnic (g) 251 177 Vârsta Masa corporală (kg) Spor mediu zilnic (g) Fig.3 3 .80 5.06 7.

4.4. ► vârsta primei fătări: 30-31 luni 500 684 690 800 700 600 346 530 500 500 301 256 208 200 92 32 0 naştere 14 zile 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 15 luni 18 luni 19 luni 20 luni 40 154 450 360 373 600 500 430 400 300 200 100 0 400 Masa corporală (kg) 570 300 100 Vârsta Masa corporală (kg) Spor mediu zilnic (g) Fig. ► vârsta primei fătări: 28-29 luni 34 . Proiectarea dinamicii de creştere a tineretului taurin femel de reproducţie de rasă Brună de Maramureş: ► vârsta primei însămânţări: 21-22 luni. 4.5. Proiectarea dinamicii de creştere a tineretului taurin femel de reproducţie de rasă Brună de Maramureş: ► vârsta primei însămânţări: 19-20 luni.500 660 800 700 580 360 520 324 286 415 400 400 245 450 372 600 500 400 300 200 100 0 naştere 14 zile 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 15 luni 18 luni 21 luni 22 luni Spor mediu zilnic (g) Spor mediu zilnic (g) 400 Masa corporală (kg) 500 300 648 200 146 100 32 0 39 87 198 Vârsta Masa corporală (kg) Spor mediu zilnic (g) Fig.

52 88 7.37 35 22 43 5.5 7.48 110 3.9 9 -12 12 .89 77 11.5 1. ► vârsta primei fătări: 25-26 luni Faza de creştere Profilactoriu Intervalul de vârstă Durata perioadei Lapte colostral (l) Substituent lapte (kg) Concentrate (kg) Fibroase (kg) Suculente (kg) UNL/zi furajată PDI g/UNL Consum specific (UNL) naştere 14 zile 14 zile 35 50 7.88 33 19 48 5. 4.500 800 750 395 900 800 700 600 520 500 500 400 162 90 32 40 300 200 100 0 naştere 14 zile 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 15 luni 16 luni 17 luni Spor mediu zilnic (g) 680 700 400 Masa corporală (kg) 570 345 570 293 370 300 230 200 100 0 Vârsta Masa corporală (kg) Spor mediu zilnic (g) Fig.6.00 30 22 48 5.78 92 6.15 15 .creşă 15 zile .71 40 35 25 4. Proiectarea dinamicii de creştere a tineretului taurin femel de reproducţie de rasă Brună de Maramureş: ► vârsta primei însămânţări: 16-17 luni.3 .65 42 53 5 3.2 Proiectarea structurii raţiilor furajere pentru tineretul taurin femel de reproducţie de rasă Brună de Maramureş ► vârsta primei însămânţări: 16-17 luni.74 Alăptare Creştere .6 6 .77 100 4.17 3luni luni luni luni luni luni 90 90 zile 90 zile 90 zile 60 zile 76 zile zile 21 46 33 2.55 35 .70 80 10. ► vârsta primei fătări: 25-26 luni Tabelul 4.56 125 2.

► vârsta primei fătări: 27 . ► vârsta primei fătări: 29-30 luni 710 750 500 800 700 650 380 500 395 700 600 500 400 300 200 100 0 400 Masa corporală (kg) 570 530 335 500 350 500 16 luni 365 500 17 luni 300 227 200 93 30 0 naştere 14 zile 3 luni 6 luni 9 luni 38 163 286 100 12 luni 15 luni 18 luni Vârsta Masa corporală (kg) Spor mediu zilnic (g) Fig. 4.8.7. Proiectarea dinamicii de creştere a tineretului taurin femel de reproducţie de rasă Bălţată cu negru românească: ► vârsta primei însămânţări: 20-21 luni.28 luni 36 19 luni . Proiectarea dinamicii de creştere a tineretului taurin femel de reproducţie de rasă Bălţată cu negru românească: ► vârsta primei însămânţări: 18 .500 700 700 380 392 560 530 500 500 309 324 339 470 345 800 700 600 500 420 400 400 300 200 100 0 naştere 14 zile 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 15 luni 16 luni 17 luni 18 luni 20 luni 21 luni Spor mediu zilnic (g) Spor mediu zilnic (g) 400 Masa corporală (kg) 570 300 210 200 90 30 0 38 153 640 262 100 Vârsta Masa corporală (kg) Spor mediu zilnic (g) Fig. 4.19 luni.

66 30 22 48 5. ► vârsta primei fătări: 24-25 luni Faza de creştere Profilactoriu Intervalul de vârstă Durata perioadei Lapte colostral (l) Substituent lapte (kg) Concentrate (kg) Fibroase (kg) Suculente (kg) UNL/zi furajată PDI g/UNL Consum specific (UNL) naştere 14 zile 14 zile 35 50 7.06 95 6.33 42 53 5 3.80 80 9.5 1.3 Proiectarea structurii raţiilor furajere pentru tineretul taurin femel de reproducţie de rasă Bălţată cu negru românească ► vârsta primei însămânţări: 15-16 luni. 4.500 860 830 800 379 740 324 600 550 395 1000 900 800 Spor mediu zilnic (g) 700 600 500 400 300 200 30 38 100 0 naştere 14 zile 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 15 luni 16 luni 400 Masa corporală (kg) 570 300 256 180 101 200 100 0 Vârsta Masa corporală (kg) Spor mediu zilnic (g) Fig.96 105 4.98 77 10.70 88 7.9.74 Alăptare creşă 15 zile .71 33 19 48 5.60 40 35 25 5.15 15 .10 35 22 43 5.3 . Proiectarea dinamicii de creştere a tineretului taurin femel de reproducţie de rasă Bălţată cu negru românească: ► vârsta primei însămânţări: 15-16 luni. ► vârsta primei fătări: 24-25 luni Tabelul 4.5 7.56 125 2.6 3luni luni Creştere 6-9 luni 9 -12 12 .87 37 .66 110 3.18 luni luni luni 76 zile 90 zile 90 zile 90 zile 90 zile 60 zile 21 46 33 2.

Proiectarea structurii raţiilor furajere pentru tineretul taurin femel de reproducţie de rasă Pinzgau de Transilvania ► vârsta primei însămânţări: 20 .21 luni. ► vârsta primei fătări: 29 . Proiectarea dinamicii de creştere a tineretului taurin femel de reproducţie de rasă Pinzgau de Transilvania: ► vârsta primei însămânţări: 18 – 19 luni. 4. 4.28 luni 500 625 660 600 700 600 365 500 500 288 247 201 200 147 200 100 30 0 naştere 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 15 luni 18 luni 21 luni 87 100 0 Spor mediu zilnic (g) 329 450 420 500 400 300 400 Masa corporală (kg) 300 Vârsta Masa corporală (kg) Spor mediu zilnic (g) Fig.31 luni 38 .11.700 570 580 400 620 368 341 500 309 274 380 236 200 138 100 30 0 naştere 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 15 luni 18 luni 21 luni 24 luni 82 191 420 600 Spor mediu zilnic (g) 500 400 320 300 300 200 100 0 Masa corporală (kg) 300 Vârsta Masa corporală (kg) Spor mediu zilnic (g) Fig.10. ► vârsta primei fătări: 27 .

Apetitul maxim pentru substanţa uscată din furaje.Tabelul 4.8% SU.5 2 1.68 3-6 6-9 luni luni 42 40 53 35 5 25 3.forma sub care este administrat furajul (dietă exclusiv lichidă sau dietă uscată).94 10. ad libitum Concentrate (cu 16-18% PBD) şi fân.21 luni luni luni luni 35 33 30 30 22 19 22 22 43 48 48 48 4.97 5. .2. Viţeii.categoria de furaje administrate.22 4. Masa corporală (kg) cu 2.21 luni.85 13.23 100 90 4. .15 15 . 4 Consumul de substanţă uscată (kg SU / zi) 3.34 5.30 11.5 0 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 Dietă lichidă. ad libitum Fig.4 Proiectarea structurii raţiilor furajere pentru tineretul taurin femel de reproducţie de rasă Bălţată cu negru românească ► vârsta primei însămânţări: 20 . la viţei.05 9 -12 12 .52 80 78 76 68 9. ingeră o cantitate mai mare de substanţă uscată în cazul dietei lichide (lapte) decât a raţiei uscate (concentrate şi fân). PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE HRĂNIRE A TINERETULUI TAURIN FEMEL DE ÎNLOCUIRE 4.30 110 3.18 18 . precum şi cantitatea de substanţă uscată ingerată de către aceştia este influenţată de următorii factori (vezi fig.14 4.vârsta viţelului. . ► vârsta primei fătări: 29 .condiţiile climaterice. în funcţie de masa corporală a acestora 39 . 4.5 3 2. până la greutatea corporală de 70 kg.31 luni Intervalul de vârstă Lapte colostral (l) Substituent lapte (kg) Concentrate (kg) Fibroase (kg) Suculente (kg) UNL/zi furajată PDI g/UNL Consum specific (UNL) naştere .2.1.3 luni 35 28 42 30 2. APETITUL LA VIŢEI Apetitul la viţei.88 7.5 1 0. 4.15 5.12.12): .

în decurs de 24 de ore s-a înregistrat un consum relativ egal de SU.m. a substituentului reconstituit să fie variabil.U. Stanciu. Stanciu .U. Umiditatea relativă redusă a aerului. un substituent de lapte cu un conţinut de grăsime de 10%.U.m.Viţeii cu masa corporală cuprinsă între 70 şi 100 kg ingeră zilnic cca.z. în cazul concentratelor este urmarea faptului că tranzitul concentratelor prin tubul digestiv al animalului este mai rapid decât cel al fibroaselor. Consumul zilnic de substituenţi de lapte. fibroase şi suculente). influenţează negativ apetitul viţeilor. Consumul mai ridicat de S. în cazul în care furajarea se face cu concentrate şi fân. deci. pe când cele care se găsesc sub această limită măresc apetitul. s-a constatat la o concentraţie în substanţă uscată a substituentului de 15%. dacă se vizează obţinerea unui spor mediu zilnic (s. proporţia optimă de reconstituire este de 1/6 .U. 3. Prin urmare. având în vedere coeficientul de digestibilitate al laptelui şi al substituenţilor de lapte (cca. Cel mai ridicat indice de valorificare a substituentului şi. cu atât consumul voluntar zilnic de substituent a fost mai mare.6 kg/zi dacă se administrează exclusiv fân (coeficient de digestibilitate de 56%) şi de 2. Din acest experiment (Petyjon. rezultă că la prepararea substituenţilor de lapte. consumul de S. Prin urmare. pe durata a 24 de ore este influenţat de calitatea nutreţurilor şi coeficientul acestora de digestibilitate.1/7. La viţeii hrăniţi numai cu furaje uscate (concentrate. dacă se administrează numai furaje concentrate (coeficient de digestibilitate de 81%).3 kg S. 95%) energia metabolizabilă este mai mare în cazul laptelui. 2 kg S. cel mai mare s. citat de G.) ridicat. citat de G. consumul de S.U. dacă se urmăreşte accelerarea procesului de creştere al viţelelor. Temperaturile care depăşesc limita specifică de confort termic determină reducerea apetitului. se impune administrarea unor cantităţi corespunzătoare de furaje concentrate (Stobo.1999). dacă dieta este exclusiv lichidă şi cca.5 kg S.1999). Stanciu .U. cu cât concentraţia substituentului lichid a fost mai redusă. 40 . citat de G. după vârsta de 3 luni. administrat ad libitum. Cu toate acestea. comparativ cu concentratele şi cu fibroasele. este de 1. 1966. astfel încât. 1963. 1999). de la 5% până la 25% (reconstituirea substituentului pulvis s-a făcut în proporţie de 1/20 până la 1/4). Apetitul la viţei este influenţat şi de condiţiile climaterice. Astfel. viţeii nu se vor înţărca înainte de a realiza o masă corporală de 100 kg (Roy. este influenţat de conţinutul acestora în substanţă uscată.U. La viţei. S-a constatat că. a fost diluat în proporţii diferite astfel încât conţinutul de S.z.

41 . Dacă nivelul proteic al raţiei este ridicat.3 litri apă.lapte normalizat.4 litri la 21 °C şi 5.lapte integral + lapte degresat. .3.2. CONSUMUL DE APĂ LA VIŢEI Consumul zilnic de apă este influenţat de o serie de factori.5 sunt prezentate două variante de hrănire a viţeilor în perioada alăptării propriu-zise. De la o anumită vârstă şi concomitent cu dieta lichidă.3. Hrănirea viţeilor în subperioada colostrală Pentru administrarea colostrului se poate aplica fie metoda alăptării prin supt natural de la vaca-mamă. PÂNĂ LA PRIMA FĂTARE a). ingerată un viţel consumă cca. dezavantajele şi posibilităţile de asigurare a furajelor adecvate. fie prin alăptare artificială. În unele ţări (Australia. respectiv după vârsta de 3 luni. 4.4. . cantitatea de sare şi de proteină din raţie. fermierul va opta pentru sistemul de hrănire clasic (tradiţional) sau modern. temperatura mediului ambiant. ingerată. Hrănirea viţeilor în subperioada alăptării propriu-zise În raport cu avantajele. În principiu. În cazul acestui sistem de hrănire. 3. sau dacă raţia conţine mai multă sare. În tabelul 4. b). 4. În cadrul sistemului clasic. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE HRĂNIRE A TINERETULUI TAURIN FEMEL DE ÎNLOCUIRE. viţeilor li se va asigura apă potabilă încă de la sfârşitul perioadei colostrale.2. cu lapte integral.1 . mai ales dacă aceştia se înţarcă de timpuriu.lapte integral. consumul de apă creşte. În afara dietei lichide. în alimentaţia viţeilor hrăniţi în sistem clasic se introduc treptat şi furaje de origine vegetală produse în fermă.U.U. La o temperatură de până la 10 °C pentru fiecare 1 kg S. deoarece fermierul nu dispune de furaje combinate specifice şi nici de fân de foarte bună calitate. respectiv cu lapte integral + lapte degresat. de hrănirea viţeilor în subperioada alăptării propriu-zise se poate face cu: . Opţiunea pentru una din cele două metode de administrare trebuie să tină cont de avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă fiecare din aceste metode de alăptare cu colostru. în alimentaţia viţeilor se introduc treptat şi în cantităţi din ce în ce mai mari furajele concentrate şi fânurile. între care: cantitatea de S. ♦ Sistemul clasic de hrănire al viţeilor.2.9 litri la 29 °C. înţărcarea viţeilor se face mai târziu.

proteine .1 0. ridicându-se în acest fel conţinutul laptelui în grăsime la 2.6 Compoziţia chimică a laptelui degresat şi a zarei Componente chimice majore S.0 0.5 5 5 2 5 0. până la vârsta de 3 luni. în general. în alimentaţia viţeilor se utilizează zara (care este un subprodus lactat. din care: .6). 42 . vitamine şi săruri minerale). Înţărcarea viţeilor se face. hrănirea făcându-se cu substituenţi de lapte.4 3. Tabelul 4.5 17-18 3 1.5 16 4 1.grăsime . Acest produs prezintă avantajul unui conţinut mai ridicat de grăsime comparativ cu laptele degresat (tabelul 4.lactoză .5 0. respectiv cu lapte integral + lapte degresat Lapte integral + lapte degresat Săptămâna Lapte integral Concentrate lapte integral lapte degresat de viaţă (litri / zi) (kg / zi) (litri / zi) (litri / zi) 2 4 5 ad libitum 3 4 4 1 ad libitum 4 5 3 3 0.5 6 5 1 6 1 7 5 1 6 1 8 5 6 1 9 4 6 1 10-11 3 6 1 12 2 5 1 13-15 5 1. Utilizarea substituenţilor de lapte în alimentaţia viţeilor reprezintă o caracteristică distinctă a sistemului modern de creştere a viţeilor.Noua Zeelandă). totală.U.8 Zară (%) 9. Laptele degresat.7 Ameliorarea laptelui degresat se poate realiza cu rezultate bune prin introducerea în lapte a unui aditiv special (aditiv ce conţine 70% grăsime. nutreţuri combinate şi fân.1 5.6 0. în proporţie de 35 g / litru lapte degresat.2 3. se bazează pe folosirea în alimentaţia acestora a unor cantităţi reduse de lapte integral. rezultat din fabricarea untului).8 4. se utilizează cu rezultate bune la îngrăşarea viţeilor. Sistemul modern de hrănire al viţeilor. în perioada alăptării.5 Scheme de hrănire a viţeilor în sistem clasic (cu lapte integral. ameliorat cu acest aditiv.săruri minerale Lapte degresat (%) 9.4% şi vitamine liposolubile (AD3E). ♦ Sistemul modern de hrănire al viţeilor.5 2-18 315 112 525 120 Fân (kg / zi) ad libitum ad libitum ad libitum ad libitum ad libitum ad libitum ad libitum ad libitum ad libitum ad libitum ad libitum ad libitum ad libitum - Tabelul 4.

De asemenea.8 Substituent diluat (l/zi) 5 35 3 2. în raport cu tipul de înţărcare (înţărcare precoce sau înţărcare foarte precoce) preconizat şi destinaţia viţeilor (tab. după vârsta de 10 zile.8 Viţei destinaţi îngrăşării (înţărcarea la 60 de zile) În cazul înţărcării precoce (vârsta înţărcării este cuprinsă între 45 şi 90 de zile) în raţia viţeilor se vor introduce. timp de 3 zile consecutiv.5 3 2 1 3 2.6 0.7 Schema de alăptare a viţeilor cu substituenţi de lapte Vârsta (în zile) 0-7 8-30 31-60 61-90 Total 0-7 8-20 21-35 36-40 41-55 56-60 Total Colostru (l/zi) Substituent pulvis (kg) dimineaţa seara total pe zi pe perioadă Viţele de reproducţie (înţărcarea la 90 de zile) 5 3 3 6 0.0 35 31. 4.2 0. Cu.0 2 2 0. nutreţuri combinate de tip calf starter (tab.5 0. Viţeii pot fi înţărcaţi atunci când au capacitatea de a consuma zilnic minimum 700 g furaj combinat starter.2 6. 43 . glucide (lactoză.5 19.8). Tabelul 4.3 0. Co. Zn. dextroză). grăsimi (seu de vită.Majoritatea substituenţilor au în structura lor lapte degresat deshidratat (peste 50%).5 6 5 3 2 1 0. la discreţie.8 2 2 4 0.1 7. Substituenţii de lapte se prezintă sub formă de pulbere (cu un conţinut în apă de sub 10%). E.1 0. respectiv de la vârsta de 5-7 zile.7). viţeilor li se va administra şi fân vitaminic de leguminoase (la discreţie) până la înţărcare. Schemele de alăptare (cantitatea administrată şi numărul de tainuri) sunt diferite. untură de porc. Fe. Introducerea substituenţilor în alimentaţia viţeilor se face numai după subperioada colostrală (care este obligatorie).5 1. cu gust şi miros plăcut. 20% grăsimi (emulsionate cu lecitină astfel încât diametrul globulelor de grăsime să nu depăşească 3 µm). Mn. 4.4 12. Pentru prelungirea duratei de păstrare a substituentului pulvis. microelemente (Mg. începând cu vârsta de 7-10 zile. B12). I) şi vitamine (A. uleiuri vegetale). D. în compoziţia acestuia se introduc substanţe antioxidante.2 7.6 13.5 3. de culoare alb-gălbuie. Substituentul de lapte trebuie să conţină 20-24% proteină (în funcţie de sursa de asigurare cu proteină).

Furajul combinat de tip prestarter conţine ovăz. soia. la o greutate corporală de 50-60 kg. Viţeii pot fi înţărcaţi. până la înţărcare. drojdie de bere. orz. la discreţie. În plus. 4.3. şroturi de in şi de floarea soarelui. făină de oase şi sare de bucătărie. Din acest punct de vedere se cunosc trei sisteme de alăptare: alăptarea naturală. porumb. 44 . făină de carne.8 Reţete de furaj combinat de tip calf starter Ingrediente Porumb Fulgi de porumb Orz Ovăz Grâu Tărâţe de grâu Soia Melasă Seminţe de in Zer praf Făină de lucernă Fosfat dicalcic Sare de bucătărie Concentrat vitamino-mineral U.M. în structura acestor furaje se include lapte praf degresat. după care acest furaj este înlocuit cu furaj combinat de tip grower. fie cu lapte integral.1. alăptarea artificială şi alăptarea mixtă. De asemenea. % % % % % % % % % % % % % 1 40 30 28 1 1 Reţeta nr.: 2 3 28 16 30 20 15 30 17 10 5 10 10 5 1 1 1 1 inclus 4 15 40 10 25 10 - Înţărcarea foarte precoce se realizează la vârsta de 3-5 săptămâni. precum şi făină de lucernă.Tabelul 4. melasă. melasă vitamine şi antibiotice. vitamine şi antibiotice. Proiectarea sistemului şi metodei de alăptare a viţeilor Prin sistem de alăptare se înţelege modul în care se administrează laptele la viţei. respectiv atunci când au capacitatea de a consuma zilnic minimum 350 g furaj combinat prestarter timp de 3 zile consecutiv. De la vârsta de 7 zile în raţia viţeilor se introduc furaje de tip prestarter şi fân vitaminic de leguminoase. furajele combinate de tip prestarter conţin microelemente. furaj ce are un conţinut mai redus de proteină şi care nu mai conţine lapte praf.2. iar în continuare viţeii sunt hrăniţi fie cu substituenţi de lapte. în funcţie de rasă. În primele două săptămâni de viaţă viţeilor li se administrează obligatoriu lapte integral. grâu. Furajul de tip prestarter se administrează viţeilor până la vârsta de 3 luni.

În cazul alăptării naturale. prin aplicarea metodei de alăptare la biberon. întreaga cantitate de lapte fiind consumată prin supt de către viţei). dezinfectarea şi păstrarea in condiţii corespunzătoare a echipamentului de alăptare. Alăptarea la instalaţii automate. Astfel. greu de digerat. alăptarea la biberon şi alăptarea la instalaţii automate. precum şi pentru igienizarea. Alăptarea la găleată. Datorită dezavantajelor sale. substituentul de lapte sau laptele se administrează viţeilor prin diferite metode artificiale de alăptare. instalaţii automate pentru alăptarea viţeilor. Reuşita aplicării acestei metode de alăptare este condiţionată de respectarea regulilor privind alăptarea artificială. Deşi aceste instalaţii sunt diferite ca tip constructiv şi capacitate de deservire. nu se recomandă aplicarea acestui sistem de alăptare. În cadrul sistemului de alăptare artificială a viţeilor se practică trei metode de alăptare: alăptarea la găleată. în cazul exploatării taurinelor din rasele de carne (vacile aparţinând acestor rase nu se mulg. viţeii consumă laptele direct de la vacă prin supt. în fermele de vaci de lapte. laptele ingerat este valorificat mai bine. ingeră laptele cu o viteză de 2-4 ori mai mare decât în cazul alăptării prin supt natural. Pe plan mondial s-au conceput şi se comercializează. Alăptarea la biberon imită în mare măsură suptul natural şi înlătură o mare parte din neajunsurile constatate în cazul alăptării la găleată. se reduce incidenţa tulburărilor gastro-intestinale şi suptul reciproc între viţei. cu menţiunea că o atenţie deosebită trebuie acordată igienizării şi dezinfecţiei tetinelor din cauciuc şi a sifoanelor din material plastic. avantajele şi dezavantajele fiecărui sistem şi metodă de alăptare. Aplicarea sistemului de alăptare artificială presupune ca în fermă să existe personal instruit şi conştiincios. manipularea şi administrarea substituentului de lapte sau a laptelui. sub diferite denumiri. dotare tehnică adecvată pentru încălzirea. laptele ingerat nu are timp să se amestece în proporţia necesară cu saliva. Alăptarea artificială a viţeilor. Deşi este cea mai veche metodă de alăptare artificială.La alegerea sistemului şi a metodei de alăptare se vor lua în considerare condiţiile concrete din fermă. ele au principii asemănătoare de funcţionare. ♦ Alăptarea naturală a viţeilor. în special. Datorită creşterii vitezei de consum. În cazul alăptării artificiale. ♦ 45 . chiar dacă hrănirea viţeilor se face cu lapte integral. Acest sistem se utilizează. fiind lacomi. alăptarea la găleată este mai puţin recomandată deoarece viţeii. iar în stomacul glandular (cheag) se formează coaguli mari.

Accesul viţeilor la instalaţie este individualizat prin panouri. De asemenea. viţeii se obişnuiesc mai greu cu alăptarea artificială. viţelul este identificat electronic (viţeilor li se ataşează la gât un dispozitiv electronic cu numărul lor matricol) şi dacă este programat pentru alăptare instalaţia îi eliberează cantitatea de substituent planificată. special destinate acestei categorii fiziologice. pentru tineretul femel de reproducţie se recomandă tehnologia de furajare diferenţiată sezonier. În cadrul sistemului mixt de alăptare a viţeilor se practică alăptarea naturală a viţeilor în primele lor 7-14 zile de viaţă. numărul şi ora la care se administrează tainurile de lapte. astfel încât temperatura apei să fie menţinută constant la valoarea de 37-38 °C. ♦ 4.2. instalaţiile automate de alăptare au fost perfecţionate. Alăptarea mixtă a viţeilor. se poate programa cantitatea de lapte administrată la un tain. viţeii sunt alăptaţi artificial. aceste instalaţii sunt prevăzute cu dozatoare programabile pentru substituentul pulvis şi apă. Unul din dezavantajele acestui sistem este acela că. comandate de un termostat. iar în continuare şi până la înţărcare. În continuare sunt prezentate câteva consideraţii privitoare la întocmirea raţiilor pentru tineretul taurin femel. Diferitele firme producătoare comercializează instalaţii computerizate de alăptare la care. ulterior. pe lângă prepararea substituentului de lapte. Odată intrat în staţia de alăptare. de agitatoare mecanice pentru omogenizarea amestecului şi de tuburi din material plastic prin care substituentul de lapte reconstituit este distribuit către posturile de alăptare.3. La stabilirea raţiilor se va avea în vedere sporul mediu zilnic planificat şi calitatea furajelor de volum.2. 46 . Proiectarea tehnologiei de hrănire a viţelelor de la înţărcare până la prima fătare În condiţiile ţării noastre. în raport cu vârsta. la tetine. În timp. Principalul avantaj al acestui sistem de alăptare este acela că se reduce semnificativ numărul afecţiunilor digestive în primele săptămâni de viaţă ale viţeilor. Pe timp de vară se recomandă ca după vârsta de 3 luni viţelele să fie întreţinute pe păşuni de calitate bună. Această sistem de alăptare vizează punerea în valoare a avantajelor pe care le prezintă sistemul de alăptare naturală şi sistemul de alăptare artificială a viţeilor.Instalaţiile automate de alăptare sunt prevăzute cu un buncăr (recipient) pentru depozitarea substituentului de lapte pulvis şi un rezervor cu apă încălzită cu ajutorul unor rezistenţe electrice.

În ultimele 2 luni de gestaţie. În funcţie de sezon şi de calitatea furajelor de volum. iar iarna fân şi suculente conservate. cel mai indicat prin păşunat.3 kg nutreţ combinat prestarter dacă fânul este de foarte bună calitate şi 2. Vara se administrează nutreţ verde. iar suplimentul de furaje concentrate se va administra doar dacă prin furajele de volum nu se poate realiza sporul mediu zilnic programat. viţelelor li se administrează furaj combinat de tip starter 1. se recomandă ca în funcţie de calitatea nutreţului de volum. Acest interval de vârstă coincide cu perioada introducerii la reproducţie a viţelelor din rasele precoce.5 kg concentrate. 47 .8-2. în cantitate de 1. 15%) şi fân ad libitum. În plus. Viţelele înţărcate la 5 săptămâni (înţărcare foarte precoce) primesc în raţie 2. Raţia se compune din maximum 2. ▪ Viţele în intervalul de vârstă 3-6 luni. furajele concentrate se administrează doar dacă furajele verzi nu sunt de calitate foarte bună. ▪ Viţele în intervalul de vârstă 18-24 luni. În sezonul de vară. dar mai ales cu o lună înainte de fătare.▪ Viţele în intervalul de vârstă 5-12 săptămâni. se poate renunţa la administrarea furajelor concentrate. raţia furajeră va fi alcătuită din furaje de volum de foarte bună calitate. se va asigura o bună pregătire pentru fătare a junincilor. În această perioadă se continuă administrarea substituenţilor de lapte. În perioada de iarnă se recomandă administrarea a 1-1. să se administreze un supliment de concentrate adecvat.5-2 kg pe zi şi fân de calitate bună (la discreţie). cu efecte favorabile asupra funcţiei de reproducţie. ▪ Viţele în intervalul de vârstă 15-18 luni.3 kg furaj combinat de creştere (grower) care au conţinut mai redus în proteină (cca. se impune îmbunătăţirea structurii raţiei pentru a asigura un nivel proteic. În acest sens. în special în perioada de iarnă. Se introduc şi furaje suculente.7 kg prestarter dacă fânul este de calitate medie. vitaminic şi mineral mai ridicat.3 kg/zi. Structura raţiei este aceeaşi ca şi în perioada anterioară. ▪ Viţele în intervalul de vârstă 12-15 luni. ▪ Viţele în intervalul de vârstă 6-12 luni. prin nivelul de hrănire şi prin structura raţiei. Prin urmare. După confirmarea gestaţiei.

b). spre exemplificare. Pentru calcularea numărului de locuri necesare pentru fiecare categorie în parte. N% = ponderea procentuală a locurilor necesare pentru categoria respectivă de vârstă (%). 3-6 luni. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE ÎNTREŢINERE Întreţinerea reprezintă un ansamblu corelat de măsuri tehnico-organizatorice cu privire la adăpostirea şi îngrijirea corporală a animalelor.1 (de la pag. 25% în cazul în care în fermă se practică sistemul de fătări grupate. 48 . 6-12 luni. 5% în cazul fătărilor eşalonate şi cu cca. D = durata menţinerii animalelor în respectiva categorie de vârstă (zile). 14).se calculează ponderea procentuală a locurilor necesare pentru categoria respectivă de vârstă (N%). n = (N x N%) / 100 în care: Pentru siguranţă.3. N = efectivul de tineret din categoria respectivă. PROIECTAREA NUMĂRULUI DE LOCURI ÎN ADĂPOSTURILE DE TINERET TAURIN Numărul de locuri din adăposturile destinate cazării tineretului taurin se stabileşte separat. 1218 luni. Având în vedere că cerinţele organismului faţă de factorii menţionaţi diferă cu vârsta viţeilor. 18-24 luni şi juninci. valorile obţinute prin calcul se suplimentează cu cca. modul de stabilire al numărului de locuri pentru cazarea diferitelor categorii de tineret taurin. cu ajutorul relaţiei: N% = (D / 365) x 100 în care: N% = ponderea procentuală a locurilor necesare pentru categoria respectivă de vârstă (%). În practică. cu ajutorul următoarei relaţii de calcul: n = numărul de locuri pentru categoria respectivă. luând în calcul datele tehnice prezentate în tabelul 2. .se calculează numărul necesar de locuri pentru categoria respectivă. rulat anual.4. precum şi la modul de asigurare al unui regim adecvat de mişcare pentru animale. În cele ce urmează se prezintă.1. în cele ce urmează se vor prezenta unele variante de întreţinere în raport cu acest factor. .3. astfel: a). 4. se parcurg două etape distincte. tineretul taurin este încadrat în următoarele categorii de vârstă: 0-3 luni. pentru fiecare tip de adăpost în care sistemul de întreţinere este diferit şi pentru fiecare categorie de vârstă.

45 ⇒ 22 locuri ► în cazul fătărilor grupate (la N% rezultat din calcul se adaugă 25%): n viţele 18-24 luni = (39 x (50 + 25)) / 100 = 29.5 ⇒ 22 locuri 2.3 ⇒ 12 locuri ► în cazul fătărilor grupate (la N% rezultat din calcul se adaugă 25%): n viţele 3-6 luni = (41 x (25 + 25)) / 100 = 20.3 luni: N% viţele 0-3 luni = (90 / 365) x 100 = 24. Pentru viţele 6 .Exemplu de calcul: Stabilirea numărului de locuri în adăposturile de tineret taurin: 1.31% ⇒ 50% ► în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%): n viţele 18-24 luni = (39 x (50 + 5)) / 100 = 21.31% ⇒ 50% ► în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%): n viţele 6-12 luni = (40 x (50 + 5)) / 100 = 22 locuri ► în cazul fătărilor grupate (la N% rezultat din calcul se adaugă 25%): n viţele 6-12 luni = (40 x (50 + 25)) / 100 = 30 locuri 4.24 luni: N% viţele 18-24 luni = (180 / 365) x 100 = 49. Pentru viţele 0 . Pentru viţele 3 .25 ⇒ 30 locuri 6.6 luni: N% viţele 3-6 luni = (90 / 365) x 100 = 24. Pentru juninci: N% juninci = (180 / 365) x 100 = 49.6 ⇒ 13 locuri ► în cazul fătărilor grupate (la N% rezultat din calcul se adaugă 25%): n tăuraşi 0-3 luni = (42 x (25 + 25)) / 100 = 21 locuri 49 .9 ⇒ 13 locuri ► în cazul fătărilor grupate (la N% rezultat din calcul se adaugă 25%): n viţele 0-3 luni = (43 x (25 + 25)) / 100 = 21.12 luni: N% viţele 6-12 luni = (180 / 365) x 100 = 49.75 ⇒ 28 locuri 7. Pentru tăuraşi 0-3 luni: N% tăuraşi 0-3 luni = (90 / 365) x 100 = 24.31% ⇒ 50% ► în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%): n viţele 12-18 luni = (40 x (50 + 5)) / 100 = 22 locuri ► în cazul fătărilor grupate (la N% rezultat din calcul se adaugă 25%): n viţele 12-18 luni = (40 x (50 + 25)) / 100 = 30 locuri 5.31% ⇒ 50% ► în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%): n juninci = (37 x (50 + 5)) / 100 = 20.18 luni: N% viţele 12-18 luni = (180 / 365) x 100 = 49. Pentru viţele 18 .5 ⇒ 20 locuri 3.65% ⇒ 25% ► în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%): n viţele 3-6 luni = (41 x (25 + 5)) / 100 = 12.65% ⇒ 25% ► în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%): n viţele 0-3 luni = (43 x (25 + 5)) / 100 = 12.35 ⇒ 20 locuri ► în cazul fătărilor grupate (la N% rezultat din calcul se adaugă 25%): n juninci = (37 x (50 + 25)) / 100 = 27. Pentru viţele 12 .65% ⇒ 25% ► în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%): n tăuraşi 0-3 luni = (42 x (25 + 5)) / 100 = 12.

suprafaţa de odihnă / animal. poate fi modificat din raţiuni constructive (de simetrie a adăpostului) şi sanitar-veterinare (de exemplu. se recomandă ca întreţinerea acestora să se facă în boxe individuale. Întreţinerea viţeilor în profilactoriu. În creşă. sau chiar o boxă.3. Profilactoriul este compartimentat. sau poate fi separată de boxa vacii-mamă. de 6-8 până la 10-15 viţei / boxă.65 ⇒ 25 % ► în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%): n tăuraşi 3-6 luni = (40 x (25 + 5)) / 100 = 12 locuri ► în cazul fătărilor grupate (la N% rezultat din calcul se adaugă 25%): n tăuraşi 3-6 luni = (40 x (25 + 25)) / 100 = 20 locuri Observaţie: numărul de locuri. modul de evacuare al dejecţiilor. maternitatea este amenajată cu boxe pentru cuplul vaca-mamă şi viţel. viţeii pot fi întreţinuţi în boxe individuale sau în boxe colective de 6-8 viţei / boxă. Întreţinerea viţeilor în creşă. după care sunt transferaţi în creşă unde vor fi alăptaţi artificial. rezultat din calcule. Elemente de proiectare: numărul de viţei / boxă. metoda de alăptare. ceea ce permite aplicarea principiului populării şi depopulării totale. În maternitate. În profilactoriu. pentru izolarea animalelor bolnave). viţeii sunt întreţinuţi în boxe colective. numărul de viţei / boxă. 50 . indicii de microclimat şi modul de asigurare al acestora. boxa pentru viţel poate fi amplasată în boxa vaciimamă. îngrijire corporală şi mişcare. Profilactoriul face corp comun cu maternitatea şi are capacitatea de cazare corelată cu efectivul de vaci şi cu sistemul de programare al fătărilor. Profilactoriul este adăpostul în care viţeii sunt cazaţi de la naştere şi până la vârsta de 15-30 de zile. se pot aloca un anumit număr de locuri. metoda de alăptare. Pentru tăuraşi 3-6 luni: N% tăuraşi 3-6 luni = (90 / 365) x 100 = 24. În cazul acestei variante de întreţinere. Având în vedere sensibilitatea deosebită a viţeilor în primele lor săptămâni de viaţă. dimensiunile boxelor. Elemente de proiectare în maternitate sau/şi creşă: amplasarea boxelor. suprafaţa de odihnă / animal. 4.8. asigurând o suprafaţă de 6-7 m2/cuplu. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE ÎNTREŢINERE A VIŢEILOR DE LA NAŞTERE ŞI PÂNĂ LA VÂRSTA DE 3 LUNI Întreţinerea raţională a viţeilor presupune asigurarea unor condiţii optime de adăpostire. Viţeii sunt întreţinuţi împreună cu vaca-mamă în primele 7-14 zile de viaţă (aplicând alăptarea naturală). programul de desfăşurare al diferitelor operaţiuni tehnologice.2. Întreţinerea viţeilor în maternitate şi creşă.

respectiv întreţinerea legată sau întreţinerea liberă. de asemenea. modul de evacuare al dejecţiilor. Se vor proiecta. se va stabili capacitatea adăpostului şi numărul de adăposturi. În funcţie de numărul viţelelor. tipul de pardoseală. se practică tehnologii de întreţinere asemănătoare celor utilizate pentru vacile de lapte. amplasarea. modul de desfăşurare al principalelor operaţiuni tehnologice (furajare. 4. locul şi modul de amplasare al acestora. sau în fermele în care furajarea este parcimonioasă. respectiv: cuşca propriu-zisă şi padoc. se va stabili programul de alăptare şi programul de desfăşurare al diferitelor operaţiuni tehnologice. Proiectarea presupune. padocul şi amenajările aferente padocului. programul de desfăşurare al principalelor operaţiuni tehnologice. Întreţinerea viţeilor în cuşti individuale amplasate în afara adăpostului. asigurarea adăpătorilor. în general. 51 ♦ Întreţinerea ♦ Întreţinerea . După vârsta de 7-10 zile (sau. în diferite variante tehnologice. aceleaşi elemente ca şi la întreţinerea legată. dotarea şi suprafaţa padocurilor. imediat după naştere). legată Se recomandă numai în sezonul de iarnă şi doar în cazul fermelor cu efectiv foarte redus de viţele. De asemenea. viţeii sunt transferaţi din maternitate în cuşti individuale. situate în afara adăpostului.amplasarea şi capacitatea jgheaburilor pentru administrarea furajelor fibroase şi a celor concentrate. Cuşca individuală este formată din două zone funcţionale distincte. indicii de microclimat şi modul de asigurare al acestora. chiar.3. spaţii în care viţeii sunt întreţinuţi până la vârsta de 3 luni. La stabilirea variantei de întreţinere se vor avea în vedere posibilităţile de asigurare a furajelor pentru întregul an. Se vor proiecta: amenajările şi dotările interioare ale adăposturilor. adăpare. Întreţinerea în adăpost. modul de asigurare şi de dirijare al parametrilor de microclimat). liberă a). numărul de animale pe boxă.3. se va stabili modul de amplasare al boxelor. programul zilnic de activitate. după vârsta de 3 luni. suprafaţa destinată pe animal şi mărimea frontului de furajare. evacuarea dejecţiilor. condiţiile climatice din zonă şi costurile cu forţa de muncă. în boxe colective. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE ÎNTREŢINERE A TINERETULUI FEMEL DUPĂ VÂRSTA DE 3 LUNI Pentru tineretul taurin femel de reproducţie. Se vor proiecta numărul de cuşti necesare.

numărul de animale pe boxă. La proiectarea acestui sistem de întreţinere se vor avea în vedere aceleaşi elemente ca şi la varianta anterioară. în mod obligatoriu. Prin elemente constructive specifice. 53. numărul de boxe. Întreţinerea nelegată pe aşternut permanent în adăposturi semideschise (stabulaţie liberă). evacuarea dejecţiilor. se proiectează capacitatea unui adăpost. Elementele de proiectare şi de organizare pentru taberele de vară vor fi prezentate la capitolul privitor la tehnologia de exploatare a vacilor. pe timpul verii se recomandă ca întreţinerea tineretului femel de reproducţie să se facă pe păşune. se vor proiecta modul de desfăşurare al principalelor operaţiuni tehnologice (furajare. suprafaţa destinată pe animal şi numărul de adăposturi. De asemenea. mărimea unei boxe. Întreţinerea nelegată în adăpost închis şi odihna pe aşternut permanent se recomandă pentru viţele în vârstă de 3-12 luni. Se vor proiecta. în corelaţie cu specificul furajării şi al adăpării. parametrii de microclimat şi modul de asigurare al acestora. Întreţinerea nelegată în adăpost cu cuşete individuale de odihnă se recomandă în fermele în care şi pentru vacile de lapte se practică tot sistemul de întreţinere în adăpost cu cuşete individuale de odihnă. Indiferent de sistemul de întreţinere adoptat (legat sau liber). Proiectaţi planul de creştere pentru tineretul taurin femel de reproducţie. 52 . precum şi programul activităţilor zilnice. cu spaţiu închis) şi zona de mişcare (padocul). animalele vor avea acces liber la toate aceste zone. c).b). dimensiunile cuşetei în raport cu vârsta tineretului femel. evacuarea dejecţiilor). De asemenea. Teme şi întrebări 1. dimensiunile acestora. de asemenea. întocmiţi planul de hrănire şi necesarul anual de furaje (balanţa furajeră). zona de mişcare şi zona de odihnă). adăpare. de la pag. modul de asigurare şi de dirijare al parametrilor de microclimat). Se proiectează apoi zona de odihnă şi zona de furajare (zone care vor fi. Această variantă de întreţinere poate fi adoptată. d). în tabere de vară. padocul şi amenajările din padoc. după modelul prezentat în tabelul 4. În funcţie de efectivul rulat anual. Pe baza planului de creştere. adăpare. Se proiectează modul de dispunere în adăpost a diferitelor zone funcţionale (zona de furajare. în zonele cu un climat mai blând pe timpul iernii.9. în special în zonele geografice în care clima este mai aspră în timpul iernii. în special. se va proiecta modul de desfăşurare al principalelor operaţiuni tehnologice (furajare.

.............. 53 ...............9 Planul de creştere pentru tineret taurin femel de reproducţie Rasa: . moderat.............. Sistemul de creştere (lent.... obţinut într-o fermă cu o capacitate de 50 vaci de lapte în care se practică sistemul de eşalonare al însămânţărilor şi fătărilor.................. luni) Masa corporală (kg) Spor total (kg) x Durata perioadei (zile) x s... juninci). kg Specificare la naştere 3 luni 6 luni 12 luni 18 luni 24 de luni la prima fătare (......m.... luni ... viţele 12-18 luni.......Tabelul 4. viţele 18-24 luni....3 de la pagina 15... Vârsta şi masa corporală la prima fătare ... Se vor folosi datele (calculate pentru ferma A sau pentru ferma B) din tabelul 2. Să se calculeze necesarul de spaţii de cazare (numărul de locuri) pentru tineretul taurin femel de reproducţie (viţele 0-3 luni.z.... viţele 3-6 luni............ viţele 6-12 luni... (g) x 2. rapid) ...................

în raport cu suprafaţa de teren agricol al fermei (arabil + păşuni şi fâneţe) şi cu posibilitatea procurării diferitelor produse secundare din cultura plantelor (paie.2. sezonul calendaristic de referinţă. .1. efectivul de vaci. Dirijarea furajării pe parcursul unui ciclu de producţie se va face luând în calcul factorii care influenţează nivelul de furajare al vacilor. rasă şi individualitate). având în vedere avantajele şi dezavantajele fiecăreia din cele două variante tehnologice de hrănire. 5. coceni).dinamica masei corporale a vacilor pe parcursul unui ciclu de producţie. proiectarea necesarului anual de furaje. palatabilitatea furajelor de volum care alcătuiesc raţia. Pentru obţinerea unor rezultate tehnico-economice superioare. la rândul său. structura optimizată a raţiilor furajere. 5.consumul voluntar de furaje (acest factor fiind influenţat.). PROIECTAREA ASIGURĂRII FURAJELOR La proiectarea asigurării furajelor se va avea în vedere nivelul productiv pe fermă. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FURAJARE În funcţie de condiţiile concrete din fermă şi luând în considerare gradul de concentrare a efectivului de vaci se va opta pentru tehnologia de hrănire diferenţiată sezonier sau pentru tehnologia de hrănire din stoc. pleavă. de: structura raţiei.Capitolul 5 PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE EXPLOATARE A VACILOR 5. PROIECTAREA HRĂNIRII VACILOR ÎN LACTAŢIE La proiectarea tehnologiei de hrănire a vacilor de lapte se vor avea în vedere resursele furajere disponibile. proiectarea structurii bazei furajere. . precum şi a reziduurilor rezultate în urma prelucrării industriale a produselor agricole (şroturi de floarea soarelui şi de soia. 54 . astfel: .1. în practica alimentaţiei vacilor de lapte trebuie respectate cu stricteţe principiile furajării raţionale ale vacilor.1.dinamica producţiei de lapte pe parcursul unei lactaţii. tărâţe de grâu etc. proiectarea balanţei furajere.1.

producţia de lapte planificată. Optimizarea raţiilor furajere Pentru stabilirea raţiilor furajere se vor lua în calcul următoarele elemente: . prin furaje care se obţin cu costuri minime de producţie. precum şi structura floristică optimă. se va stabili suprafaţa destinată pentru înfiinţarea acestor păşuni. prin culturi furajere cu efect puternic lactogen.sortimentele de nutreţuri produse în fermă.3. Prin proiectarea structurii bazei furajere se vizează obţinerea unor cantităţi maxime de energie metabolizabilă şi de proteină brută digestibilă la hectar. Proiectarea necesarului anual de furaje Pentru proiectarea necesarului anual de furaje se vor lua în calcul următoarele elemente: . cu costuri minime.. . .1. . . porumbul pentru siloz şi sfecla furajeră.starea fiziologică şi nivelul productiv al vacilor. pe lactaţie. +15%).numărul lunar de zile furajate.sortimentul de furaje care alcătuiesc raţia (în raport cu tehnologia de furajare şi sezonul calendaristic de referinţă). La optimizarea raţiei se va avea în vedere asigurarea tuturor substanţelor nutritive necesare. 5. în funcţie de zona pedo-climatică. 55 .15 (respectiv. .5.2.furajele posibil de procurat prin cumpărare. Pentru siguranţă (ca stoc de rezervă pentru situaţii deosebite). în raport cu condiţiile pedoclimatice şi suprafaţa de bază furajeră disponibilă.1 .normele de furajare pe stări fiziologice. 5.2.1.2. Dacă ferma nu dispune de păşuni naturale şi se practică întreţinerea vacilor în timpul verii pe păşuni cultivate. Prin însumarea cantităţilor diferitelor sortimente de nutreţuri necesare în fiecare lună se obţine necesarul de furaje pe an calendaristic.2. pe sortimente furajere. . cantităţile de furaje.1.1. producţia medie de furaje la hectar. +10 .. Cele mai importante culturi furajere pentru vacile de lapte sunt leguminoasele perene.1.valoarea nutritivă reală a furajelor ce alcătuiesc raţia. precum şi posibilităţile de sporire a producţiei de furaje verzi de pe păşunile şi fâneţele naturale. se multiplică cu un coeficient. Proiectarea structurii bazei furajere La proiectarea structurii bazei furajere se va lua în considerare suprafaţa de teren agricol al fermei (arabil + păşuni şi fâneţe). a cărui valoare este de 1.

trifoi) în raţia vacilor cu producţie mijlocie de lapte permite echilibrarea acesteia. Având în vedere avantajele utilizării acestor furaje în alimentaţia vacilor de lapte. cu perioade de vegetaţie diferită. să reprezinte până la 60% din suprafaţa destinată culturilor furajere. Furajele concentrate şi sărurile minerale. sau însămânţarea eşalonată a unui hibrid. dar numai în limitele asigurării necesarului de energie şi proteină brută digestibilă în raţie. se procedează la substituirea parţială a acestora cu sortimentele de furaje excedentare. În acelaşi timp. în fermele mari se recomandă cultivarea a 2-3 hibrizi. respectiv pentru acoperirea deficitului la unele categorii de furaje..1. productivitatea şi cerinţele specifice ale plantelor furajere faţă de factorii pedo-climatici. Proteina din lucernă are valoare biologică ridicată şi conţine toţi aminoacizii esenţiali necesari organismului. Având în vedere considerentele mai sus menţionate.D. se recomandă ca suprafeţele cultivate cu leguminoase perene (în special lucernă). cele mai bune rezultate se obţin prin cultivarea sfeclei furajere şi a porumbului. În condiţiile pedo-climatice din ţara noastră. eventual grosierele şi furajele de volum. Proiectarea balanţei furajere La proiectarea balanţei furajere se compară necesarul anual de furaje pe sortimente cu cantităţile de furaje posibil a fi produse în fermă. Pentru echilibrarea balanţei furajere. neacoperite în balanţa furajeră se vor procura prin cumpărare. sau / kg P. în condiţiile respectării principiilor privitoare la rotaţia culturilor. mărimea efectivului de taurine la nivelul unei ferme va fi corelat cu posibilităţile proprii de asigurare a furajelor de volum. 5. dintre culturile anuale.) decât alte furaje cultivate. Pentru obţinerea unor cantităţi suficiente de furaje cu valoare nutritivă ridicată se impune aplicarea unor tehnologii specifice de cultură.B.N. În principiu. leguminoasele perene se obţin cu cheltuieli mai mici (cu 25-50% / U.Folosirea leguminoaselor perene (lucernă. 56 . cumpărarea furajelor de volum se justifică doar în anii agricoli nefavorabili. La stabilirea culturilor furajere se vor avea în vedere caracteristicile nutritive. hibrizi care asigură o masă vegetativă abundentă şi un procent ridicat de ştiuleţi.4. Din considerente de organizare a muncii şi pentru a se evita pierderile la recoltare-conservare.2. fără a mai fi necesară suplimentarea raţiei cu furaje concentrate. Pentru culturile de porumb destinate însilozării se vor folosi hibrizi tardivi.

în final. obţinerea unui lapte cu calităţi igienice superioare. în special. investiţiile aferente instalaţiei de muls şi cheltuielile cu forţa de muncă. în raport cu condiţiile tehnico-economice din fermă (cele actuale şi cele de perspectivă). precum şi a unui regim optim de mişcare pentru animale. rezistenţa la boli şi activitatea de reproducţie a animalelor. 5. astfel încât principalele operaţiuni tehnologice (furajare. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE MULGERE Prin muls se urmăreşte evacuarea întregii cantităţi de lapte care poate fi mulsă din uger. Aceste influenţe se reflectă direct în durata de exploatare economică a animalelor. În cazul fermelor cu efective mai mari de vaci se va opta pentru mulsul mecanic. constituţia.2. Operaţiunea de muls presupune efort fizic mare şi cheltuieli energetice ridicate. Mulsul manual se recomandă a fi aplicat în gospodăriile cu efectiv redus de vaci (2-3 capete). În practică se folosesc două sisteme de muls. La proiectarea tipului de instalaţie pentru muls mecanic se vor avea în vedere următoarele elemente: sistemul de întreţinere al vacilor. În raport cu sistemul de muls şi tipul de instalaţie pentru care s-a optat se va proiecta tehnica propriu-zisă de muls. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE ÎNTREŢINERE A VACILOR Tehnologia de întreţinere se referă la complexul de măsuri tehnice şi organizatorice care vizează adăpostirea. Prin urmare. igienizarea adăpostului şi a animalelor) să se poată realiza în condiţii optime. având în vedere respectarea tuturor principiilor mulgerii raţionale a vacilor.3. se vor lua în calcul avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de instalaţie. gradul de concentrare a efectivului de vaci. menţinerea sănătăţii ugerului. în rezultatele economice realizate la nivelul fermei. asigurarea igienei corporale. atunci când se optează 57 . costurile aferente achiziţionării instalaţiilor de muls şi costurile cu forţa de muncă. Sistemul şi varianta tehnologică de întreţinere influenţează performanţele productive. în productivitatea muncii şi. prevenirea îmbolnăvirii vacilor şi folosirea raţională a forţei de muncă. respectiv: mulsul manual şi mulsul mecanic. La proiectarea sistemului de muls se vor lua în considerare următoarele elemente: efectivul de vaci din fermă. mulgere. adăpostire. de ejecţie a laptelui. O atenţie deosebită va fi acordată factorilor cu influenţă pozitivă sau/şi negativă asupra proceselor de sinteză şi. De asemenea.5. adăpare.

proiectarea modului de administrare a apei (manual. . hidraulic). De asemenea. în raport cu posibilităţile de asigurare a cerinţelor tehnice de exploatare eficientă a vacilor. mecanic.ieslea (dimensiuni.pentru un anumit sistem şi variantă tehnologică de întreţinere.tipul de instalaţie). . formă). Proiectarea întreţinerii legate a vacilor În funcţie de capacitatea de cazare a adăpostului. mecanic . .proiectarea modului de evacuare a dejecţiilor (manual. respectiv: . . . PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE ÎNTREŢINERE A VACILOR PE TIMP DE IARNĂ Pe timp de iarnă vacile pot fi întreţinute în sistem legat sau în sistem nelegat (liber).1.proiectarea tehnologiei de muls (manual.proiectarea modului de administrare a furajelor (manual. mecanic . crupă la crupă. cu ieslea amplasată pe axa longitudinală a adăpostului. se va proiecta modul de realizare tehnică a factorilor de exploatare. . capacitatea fermei.rigola pentru dejecţii şi purin. cu sau fără separatoare de stand). cu jug etc.dispunerea vacilor pe un rând.3.dispunerea vacilor pe două rânduri. astfel: . de modul de dispunere al vacilor în adăpost şi de organizarea interioară a acestuia. Grabner.dispozitivul de legare a vacilor (legarea orizontală. .dispunerea vacilor pe patru rânduri. Indiferent de varianta de întreţinere pentru care se optează.1.1. 5. o atenţie deosebită se va acorda proiectării următoarelor elemente de construcţie: .dispunerea vacilor pe două rânduri şi aşezare cap la cap. avantajele şi dezavantajele sistemului şi variantei de întreţinere pentru care s-a optat. mijlociu sau scurt.dispunerea vacilor pe un rând.tipul de instalaţie). se vor avea în vedere condiţiile climatice locale. . . 5. întreţinerea legată a vacilor se poate realiza în mai multe variante. mecanic . .3. cu ieslea amplasată de-a lungul unuia din pereţii longitudinali al adăpostului.tipul de utilaj).).standul (care poate fi lung. . 58 .aleile de furajare şi aleile de serviciu.

proiectarea padocului.2.în adăpost închis. . .proiectarea padocului (cu sau fără posibilităţi de administrare a furajelor). . . De asemenea. Proiectarea întreţinerii nelegate a vacilor Variantele de întreţinere nelegată pentru care poate opta fermierul sunt următoarele: .proiectarea mulgerii vacilor. fie cu spaţiu individualizat de odihnă. tipul de aşternut. igiena adăpostului şi igiena corporală a vacilor. suprafaţă.asigurarea confortului în zona de odihnă (formă.proiectarea modului de evacuare a dejecţiilor. respectiv: . precum şi frecvenţa evacuării acestora.durata menţinerii vacilor pe păşune.în adăpost semideschis.1. se va proiecta organizarea interioară a adăpostului şi a padocului. mod de amplasare al cuşetelor). .compoziţia floristică a păşunii. . De asemenea. 5. 59 .proiectarea modului de realizare a factorilor de microclimat (inclusiv igiena adăpostului şi igiena corporală a animalelor).2.proiectarea amplasării zonei de furajare şi a modului de administrare a furajelor. .3. pe păşune sau atât pe păşune şi în adăpost (întreţinere mixtă). Pentru fiecare variantă de întreţinere liberă preconizată. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE ÎNTREŢINERE A VACILOR PE TIMP DE VARĂ Pe perioada verii vacile pot fi întreţinute în stabulaţie. se va proiecta modul de asigurare al factorilor tehnologici de exploatare. respectiv: . dimensiunile cuşetei. .sistemul de păşunat. . frecvenţa primenirii acestuia. optând pentru una din variantele descrise anterior.proiectarea modului de asigurare al factorilor de microclimat. . La întreţinerea vacilor în tabere de vară se impune proiectarea amplasării taberei de vară şi a construcţiilor aferente acesteia. Pe timpul verii vacile pot fi întreţinute în stabulaţie. 5. fie cu spaţiu comun de odihnă. la întreţinerea vacilor pe timp de iarnă.3..proiectarea amplasării zonei de adăpare şi a modului de administrare a apei. se vor proiecta principalele elemente tehnologice specifice întreţinerii vacilor pe păşune. a modului de asigurare a mişcării vacilor.

4.. adăpare. lăţime 1. capacitatea şi tipul acestora depinde de numărul de taurine din fermă şi de posibilităţile financiare ale fermierului. .punct de însămânţări artificiale.dotarea tehnică necesară pentru: odihna animalelor. . . . . 5. verticale (turn).adăpost de izolare şi tratament pentru animalele bolnave (5-8% din numărul vacilor). . modul de asigurare a nutreţului verde şi dotarea tehnică necesară. . .fânare. administrarea suplimentară a furajelor. . cantitatea de nutreţ verde administrată la iesle.lăptărie. sunt necesare şi o serie de construcţii anexe.atelier mecanic.necesarul de nutreţ verde. în afara elementelor cunoscute la întreţinerea în stabulaţie se va stabili. Diversitatea construcţiilor anexe. . La întreţinerea mixtă a vacilor.dezinfector membre (lungime 2 m. . .lucrările de întreţinere a păşunii. în raport cu producţia de nutreţ verde de pe păşune. Redăm în continuare construcţiile anexe recomandate: . .bucătărie furajeră. pentru buna desfăşurare a procesului tehnologic în fermele de taurine.numărul de parcele.5 m). .durata de refacere a covorului vegetal pentru un nou ciclu de păşunat. În raport cu specificul construcţiilor anexe se va proiecta dotarea tehnică necesară pentru acestea. .încărcătura de animale la hectar.magazie pentru concentrate. muls. . suporţi pentru brichetele minerale etc. 60 . adâncime 15 cm.silozuri pentru nutreţuri conservate prin murare: orizontale (de suprafaţă sau semiîngropate). în funcţie de producţia de nutreţ verde pe cicluri de păşunat.centrală termică. . .biroul şefului de fermă (managerului). PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR ANEXE ÎN FERMELE DE VACI Pe lângă construcţiile de reproducţie şi cele de exploatare a vacilor.filtrul sanitar.organizarea păşunatului.castel de apă.

Necesarul de muncitori de bază şi muncitori de schimb se stabileşte cu ajutorul următoarelor relaţii de calcul: Nr. îngrijitori maternitate. Muncitorii de schimb au aceeaşi calificare şi aceleaşi sarcini ca şi muncitorii de bază. muncitor la filtrul sanitar. norma de servire poate cuprinde una sau mai multe categorii de taurine. mecanic de fermă.5. În fermele cu grad mare de concentrare a efectivelor de taurine se angajează muncitori de bază. Necesarul de muncitori auxiliari se stabileşte în raport cu mărimea fermei şi respectiv acoperirea prin activităţi a zilei de muncă. acoperind totodată normele de servire în perioadele de concediu. În funcţie de mărimea efectivului. muncitori de schimb şi muncitori auxiliari. manipulant furaje. mecanic cu evacuarea dejecţiilor. îngrijitor viţei până la vârsta de 6 luni. îngrijitori juninci şi vaci în repaus mamar. PROIECTAREA NECESARULUI DE FORŢĂ DE MUNCĂ Necesarul de forţă de muncă se stabileşte în funcţie de efectivul de taurine pe categorii fiziologice şi norme de servire. asigurându-le una sau două zile libere pe săptămână. lăptar. mecanic ruterist. muncitori de schimb = 61 . supraveghetor de noapte. responsabil cu acţiunile sanitar veterinare. de sistemul de întreţinere şi de gradul de mecanizare a proceselor de muncă. PROIECTAREA ORGANIZĂRII MUNCII ÎN FERMELE DE TAURINE Prin proiectarea organizării muncii se va urmări desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a procesului de producţie din fermă. în funcţie de prevederile contractului de muncă. pentru maximizarea rezultatelor tehnicoeconomice. muncitor pentru producerea şi conservarea furajelor. Se impune în acest sens ca în prealabil să se proiecteze necesarul de forţă de muncă. Muncitorii auxiliari sunt reprezentaţi de operator însămânţător.1. muncitori de bază = Efectiv mediu anual al categoriei de animale Norma de servire Număr muncitori de bază 6 (5) Nr. activităţi care să justifice salariul convenit. 5. Categoriile de muncitori de bază sunt: îngrijitori-mulgători. magazioner. îngrijitori tineret femel peste vârsta de 6 luni. Mărimea normelor de servire este dependentă de capacitatea productivă a taurinelor.5. mecanic moară.5.

în funcţie de nivelul producţiei de lapte şi gradul de mecanizare din fermă sunt prezentate în tabelul 5.1. se recomandă organizarea muncii pe echipe specializate.curăţarea adăposturilor şi evacuarea dejecţiilor. dezlegarea vacilor. În exploatarea vacilor pentru lapte activează următoarele echipe specializate: . transportă şi distribuie pe bază de program.2. În cazul normei de servire generală muncitorul primeşte în îngrijire un anumit număr de animale. supraveghează (prin rotaţie) vacile din adăposturi. luând în considerare condiţiile specifice fermei. care în funcţie de sistemul de evacuare al dejecţiilor cu care este dotată ferma asigură această operaţiune conform programului. În cazul întreţinerii nelegate a vacilor. 62 . . Normele orientative de muncă pe categorii de taurine. Echipa de curăţare a adăposturilor şi evacuare a dejecţiilor este compusă din muncitori mecanici.5. în cazul întreţinerii legate. . Această echipă pregăteşte. dirijează vacile în sala de muls şi înapoi în adăpost. cu deosebire. fermierul poate redistribui pe unii din aceştia de la o activitate la alta. Echipa de furajare este compusă din mecanici tractorişti şi manipulanţi. În fermele cu grad ridicat de concentrare al efectivului de vaci şi. Activitatea echipelor respective se desfăşoară pe baza unei programări precise a folosiri timpului de lucru pentru fiecare echipă şi membrii săi. scoaterea lor în padoc. depistează vacile în călduri. .supravegherea animalelor. executând toate lucrările care se impun.muls mecanic. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DIN FERMĂ În organizarea muncii se poate aplica principiul normei de servire generală sau al normei pe echipe specializate. la ore fixe. furajele în iesle.prepararea şi administrarea furajelor.5. în funcţie de necesităţile existente la un moment dat la nivelul fermei şi de particularităţile procesului de producţie. supraveghează animalele în timpul zilei. În limitele numărului de muncitori. în sistemul de întreţinere liberă. depistează vacile în călduri. Echipa de supraveghere asigură. introduce şi leagă vacile în adăpost. Acest principiu de organizare a muncii se recomandă în fermele cu efectiv redus de taurine. Echipa pentru muls mecanic lucrează după un program corelat cu activitatea celorlalte echipe specializate.

1 pe fermă cu stabulaţie liberă şi evacuarea dejecţiilor. postul Operator însămânţător Lăptar Electro-mecanic de întreţinere Acţiuni sanitar veterinare Supraveghetor de noapte Producţia medie de lapte (kg / cap.1 pe fermă cu animale legate şi muls în adăpost. sau pompe Höltz Mecanic evacuarea dejecţiilor . . Adăposturi cu adăpători automate. muls mecanic la bidon. deservirea morilor. pe linia grajdului (capacitate transport căruţă: 800-1000 kg): Meseria.1 pe fermă.îngrijitor cu loturi de vaci în lactaţie. furajare cu remorca obişnuită: 3. muls centralizat la grupul de muls . transportul furajelor şi furajarea animalelor. cu muls centralizat la grupul de Frigotehnist muls 63 . racleţi. pe linia grajdului: 4. la 500 vaci şi juninci .1 pe fermă . racleţi. Normative de muncă pentru muncitorii de servire din fermele de vaci lapte Normativ de personal . . funcţia. din padocuri . sarcina lăptarului fiind preluată de frigotehnist. .îngrijitor cu loturi de vaci în lactaţie . muls mecanic la bidon. Adăposturi cu adăpători automate. grătar.1 la 400 capete vaci . muls mecanizat la bidon. . furajare cu căruţa. furajare cu remorca obişnuită: 2. în ferme cu mai puţin de 400 vaci şi juninci.1 pe fermă..îngrijitor cu loturi de vaci în lactaţie şi în R.îngrijitor cu loturi de vaci în lactaţie şi în R.1 la 500 capete tineret taurin Pentru manipularea.îngrijitor cu loturi de vaci în lactaţie şi în R.Tabelul 5. Vaci de lapte Condiţii de exploatare Vaci de lapte .1 pe fermă.îngrijitor cu loturi de vaci în lactaţie.1 pe fermă .M. cu buldozerul echipat cu lamă. Adăposturi cu adăpători automate. în adăposturi cu grătar şi evacuarea dejecţiilor prin staţia de epurare. amestecul.M. furajare cu căruţa. .1 muncitor la 180 capete tineret taurin dejecţiilor de la capătul adăpostului la platformă.îngrijitor cu loturi de vaci în lactaţie şi R.M. II. La fermele.M. în fermele gospodăreşti Mecanic morar .1 Norme de muncă recomandate în fermele de taurine I.1 muncitor la 130 capete vaci precum şi pentru transportul .V.1 la minimum 800 U.îngrijitor cu loturi de vaci în lactaţie. muls mecanizat la bidon. . cu stabulaţie liberă şi muls la grupul de muls nu se acordă. Adăposturi cu adăpători automate. . sarcina fiind preluată de operatorul însămânţător . .M. / an) 3001 < 3000 >4000 4000 31 33 30 32 29 31 28 30 29 31 28 30 27 29 26 28 27 29 26 28 25 27 24 26 .1 pe fermă.întreţinere legată 1. grătar.

grătar total sau plug raclor . grătar parţial sau racleţi . grătar total sau plug raclor .furajare cu remorca obişnuită. grătar total sau plug raclor .furajare şi curăţenie manuală . grătar boxe colective total sau plug raclor boxe individuale . furajare manuală. grătar total sau plug raclor .furajare cu remorca obişnuită.furajare cu remorca obişnuită.Alăptarea la găleată.furajarea cu remorca obişnuită. Normative de muncă pentru îngrijitorii de tineret taurin de reproducţie şi de tineret supus îngrăşării Gradul de mecanizare Viţei 10-15 zile .furajare şi curăţenie manuală 180 90 60 Norma de servire (cap.furajare cu remorca obişnuită.Alăptarea la găleată.furajarea cu remorca tehnologică. curăţenie manuală.III. grătar total sau plug raclor . / îngrijitor) 40 27 120 145 100 120 Întreţinere liberă Tineret taurin 6-12 luni 90 75 Întreţinere legată 500 300 200 Întreţinere liberă 160 120 95 64 . curăţenie manuală sau furajare manuală. curăţenie manuală sau furajare manuală.Alăptarea la găleată. curăţenie manuală Viţei 15-60 zile .furajare manuală şi curăţenie manuală . grătar total sau plug raclor . furajarea manuală. grătar total sau plug raclor .furajarea cu remorca obişnuită. grătar total sau plug raclor (cuşete individuale pentru odihnă în care curăţenia se face manual) .furajarea cu remorca tehnologică.Alăptarea cu transportul laptelui pe boxe individuale conductă. grătar total sau plug raclor boxe colective Viţei 60 de zile – 6 luni .

curăţenie manuală sau furajare manuală.furajarea cu remorca obişnuită. Normative de muncă pentru îngrijitorii de tineret taurin de reproducţie şi de tineret supus îngrăşării Gradul de mecanizare Norma de servire (cap. curăţenie manuală Întreţinere sau furajare manuală. grătar parţial sau racleţi legată .furajare cu remorca obişnuită. curăţenie manuală .furajarea cu remorca obişnuită. grătar total sau plug raclor legată .furajare cu remorca obişnuită.furajare cu remorca obişnuită. grătar parţial sau Întreţinere racleţi legată .furajarea cu remorca obişnuită. / îngrijitor) 85 65 500 300 200 160 120 85 75 70 65 400 250 160 130 95 70 80 75 60 250 200 150 130 100 100 60 Tineret taurin de reproducţie şi tineret supus îngrăşării 12-18 luni . curăţenie manuală .furajare manuală.furajare cu remorca obişnuită. grătar parţial sau racleţi .furajare cu remorca tehnologică.furajarea cu remorca obişnuită. grătar parţial sau racleţi . grătar total sau plug Întreţinere raclor (cuşete individuale pentru odihnă în care liberă curăţenia se face manual) .IV.furajare şi curăţenie manuală Tineret taurin de reproducţie şi de tineret supus îngrăşării 18-24 luni . grătar total sau plug Întreţinere raclor (cuşete individuale pentru odihnă în care curăţenia se face manual) liberă . grătar total sau plug raclor (cuşete individuale pentru odihnă în care Întreţinere curăţenia se face manual) liberă .furajarea cu remorca tehnologică.furajarea cu remorca obişnuită. grătar total sau plug raclor . grătar total sau plug raclor . grătar total sau plug raclor .furajare şi curăţenie manuală 65 .furajare cu remorca tehnologică. grătar total sau plug raclor .furajare cu remorca obişnuită. grătar parţial sau racleţi . grătar parţial sau racleţi .furajare manuală. grătar total sau plug raclor .furajare cu remorca obişnuită.furajare şi curăţenie manuală .furajare şi curăţenie manuală . grătar total sau plug raclor .furajarea cu remorca obişnuită. grătar total sau plug raclor .furajare cu remorca obişnuită.furajare manuală.furajare cu remorca tehnologică.furajare manuală. grătar total sau plug raclor . curăţenie manuală sau furajare manuală. grătar total sau plug raclor . grătar parţial sau racleţi Juninci . curăţenie manuală Întreţinere .furajare manuală.furajare cu remorca obişnuită.

Tabelul 5.2 şi 5......... Masa corporală ......... vaca nr.... 1 3500 kg lapte/lactaţie.... 2 ..kg /lactaţie (. să se calculeze (şi să se completeze tabelele 5....Teme şi întrebări 1... kg/ zi) Sezonul FURAJUL Necesar Cant.......3) raţiile furajere pentru trei vaci.4500 kg lapte/lactaţie.... Având în vedere sezonul.......2 Structura raţiei de bază pentru vaci de lapte Nr..... kg Producţia de lapte .. rasa de taurine crescută şi zona geografică de amplasare a fermei............... cu aceeaşi masă corporală (600 kg).3 Structura amestecului de nutreţuri concentrate (concentrate de producţie) Specificare % SU (kg) UNL PDIN (g) PDIE (g) Ca (g) P (g) TOTAL Revine la 1 kg amestec x 66 .. matricol ……………… numele ………………………… Rasa ...... (kg) SU (kg) UNL PDIN (g) PDIE (g) Ca (g) P (g) IARNA (185 zile) Asigurat VARA (180 zile) Asigurat Tabelul 5... vaca nr........ 3 6000 kg lapte/lactaţie.. astfel: vaca nr... dar cu nivel productiv diferit..

Capitolul 6

PROIECTAREA EXPLOATĂRII TAURINELOR PENTRU PRODUCŢIA DE CARNE
Modernizarea, pe baze ştiinţifice, a diferitelor tehnologii de îngrăşare a taurinelor a determinat obţinerea unor sporuri medii zilnice mai mari, în condiţiile reducerii consumurilor specifice. Ca urmare, s-a redus durata procesului de îngrăşare şi, respectiv, vârsta la care se face valorificarea (sacrificarea) animalelor îngrăşate. Intensivizarea procesului de îngrăşare este, în principal, rezultatul optimizării alimentaţiei şi întreţinerii taurinelor supuse procesului de îngrăşare.

6.1. PROIECTAREA SISTEMULUI ŞI A TEHNOLOGIEI DE ÎNGRĂŞARE
Sistemele şi tehnologiile de îngrăşare pot fi clasificate după mai multe criterii şi anume: vârsta animalelor la valorificare; sistemul de întreţinere; gradul de intensivizare al procesului de îngrăşare, astfel: a). vârsta animalelor la valorificare: ▪ îngrăşarea viţeilor până la vârsta de 100-150 zile; ▪ îngrăşarea tineretului mascul până la vârsta de 12 - 18 luni; ▪ îngrăşarea mânzaţilor şi a tineretului femel reformat de la reproducţie până la vârsta de 18 - 30 luni; ▪ recondiţionarea sau îngrăşarea taurinelor adulte. b). sistemul de întreţinere: ▪ îngrăşarea în stabulaţie; ▪ îngrăşarea pe păşune; ▪ îngrăşarea mixtă. c). gradul de intensivizare a procesului de îngrăşare: ▪ îngrăşarea intensivă; ▪ îngrăşarea semiintensivă; ▪ îngrăşarea extensivă. Fiecare din sistemele de îngrăşare menţionate prezintă mai multe metode sau tehnologii de îngrăşare. Cu excepţia sistemului intensiv, care se realizează numai în stabulaţie, celelalte două sisteme de îngrăşare pot avea loc atât pe păşune cât şi în stabulaţie. La alegerea sistemului şi metodei de îngrăşare se vor lua în considerare atât caracteristicile bio-productive ale materialului biologic disponibil cât şi posibilităţile de asigurare a cerinţelor specifice de hrănire şi de întreţinere.
67

6.2. PROIECTAREA PLANULUI DE ÎNGRĂŞARE Planul de îngrăşare cuprinde vârsta şi masa corporală de preluare a materialului biologic, vârsta şi masa corporală de valorificare, delimitarea în timp a perioadelor tehnologice de îngrăşare, sporul mediu zilnic, consumul specific proiectat şi greutatea medie individuală în fiecare perioadă tehnologică (tabelul 6.1). Se stabileşte, de asemenea, intervalul de timp la care se face controlul modului în care se desfăşoară procesul de îngrăşare (se stabilesc: boxele de control; data şi condiţiile în care se execută cântărirea tăuraşilor din boxele de control etc.). Pe baza planului de îngrăşare se proiectează: asigurarea materialului biologic, tehnologia de întreţinere, necesarul de forţă de muncă, tehnologia de hrănire, asigurarea furajelor şi rentabilitatea îngrăşării. 6.3. PROIECTAREA ASIGURĂRII MATERIALULUI BIOLOGIC PENTRU ÎNGRĂŞARE Indiferent de sistemul şi varianta tehnologică de îngrăşare preconizată, cele mai bune rezultate tehnico-economice în procesul de îngrăşare se înregistrează la taurinele aparţinând raselor precoce de carne. În cazul îngrăşării pe păşune, în zona premontană se recomandă folosirea unor rase adaptate atât condiţiilor pedoclimatice din zonă cât şi la specificul furajării. Cele mai bune rezultate în procesul îngrăşării se obţin de la hibrizii dintre diferite rase, în special cei obţinuţi cu rasele de carne care au o dezvoltare corporală mare (Charolaise, Chianina etc.) La popularea îngrăşătoriei cu material biologic se va avea în vedere: pregătirea adăpostului, preluarea animalelor, transportul, lotizarea şi tratamentul profilactic. ♦ Pregătirea adăpostului constă în curăţarea mecanică, spălarea, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea adăpostului. În mod obligatoriu, mai ales în îngrăşătoriile mari, se aplică principiul „populării şi depopulării totale”, atât la populare, cât şi ulterior, la transferarea animalelor dintr-un adăpost în altul. ♦ Preluarea animalelor din fermele furnizoare se va realiza pe baza unor contracte ferme, respectând graficul de afluire. În graficul de afluire se stabileşte mărimea lotului şi intervalul de timp la care se face preluarea, astfel încât să se utilizeze integral spaţiile de cazare. Mărimea lotului şi intervalul de timp la care se face preluarea sunt condiţionate de capacitatea îngrăşătoriei, durata perioadelor de îngrăşare, în care se include şi timpul necesar pentru dezinfecţie şi repaus biologic al adăpostului.
68

Tabelul 6.1

PLAN de ÎNGRĂŞARE pentru diferite sisteme şi variante tehnologice de îngrăşare
Sistemul de îngrăşare Varianta tehnologică de îngrăşare - valorificare la 5 săptămâni (35 zile) - valorificare la 13 săptămâni (91 zile) Denumirea fazei tehnologice Vârsta (zile) iniţială I - colostrală II - alăptare-creştere Carne albă I - colostrală II - alăptare-creştere I - alăptare II - creştere-îngrăşare - foarte precoce III - îngrăşare-finisare I - alăptare II - creştere-îngrăşare - precoce Baby-beef III - îngrăşare IV - îngrăşare-finisare I - alăptare II - creştere-îngrăşare - clasic III - îngrăşare IV - îngrăşare-finisare I - pregătire Preluare la 6 luni şi livrare la 20 luni II - creştere-îngrăşare (cca. 550 kg) III - finisare Viţei născuţi toamna (octombrie), I - Păşunat I preluaţi pentru îngrăşare la vârsta de 6 II - Stabulaţie I luni şi livrare la cca. 30 luni III - Păşunat II (cca. 700 kg) IV - Stabulaţie II 1 8 1 8 10 71 131 10 71 131 221 10 71 131 221 180 211 551 183 398 550 765 finală 7 35 7 91 70 130 220 70 130 220 300 70 130 220 400 210 550 610 397 549 764 916 Durata fazei tehnologice (zile) 7 28 7 84 60 60 90 60 60 90 80 60 60 90 180 30 340 60 214 151 214 151 Masa (kg) iniţială 40 45 40 45 45 90 145 45 90 145 250 45 90 145 250 175 200 489 200 350 425 553 finală 45 75-80 45 150 90 145 250 90 145 250 350 90 145 250 460 200 489 549 350 425 553 700 Sporul de creştere: total (kg) 5 30-35 5 105 45 55 105 45 55 105 100 45 55 105 210 25 289 60 150 75 128 147 s.m.z. (g) 714 1070-1250 714 1250 750 916 1166 750 916 1166 1250 750 916 1166 1166 833 850 1000 700 497 598 973 Consum specific UNC/kg spor 2,2 2,4-2.5 2,8 3,5 5,5 2,8 3,5 5-7 7 2,8 3,5 5-7 7 -

Intensiv

Semiintensiv

Extensiv

69

Calculul numărului de serii din fiecare fază (n serii): n serii = D / d în care: d). calculul ponderii procentuale a locurilor necesare în faza respectivă din numărul total de locuri (N%): N% = (d / D) x 100 în care: N% = ponderea procentuală a locurilor necesare pentru respectiva categorie de vârstă (%). Pentru fiecare fază tehnologică se parcurg mai multe etape de calcul.1. C = capacitatea totală a îngrăşătoriei N% = ponderea procentuală a locurilor necesare pentru respectiva categorie de vârstă (%). pentru dezinfecţie-dezinsecţie-deratizare şi pentru repaus biologic. timp necesar pentru executarea diferitelor lucrări de întreţinere şi reparaţii. prevăzută în planul de îngrăşare. Calculul mărimii seriei de afluire (M): M=N/n în care: M = mărimea seriei de afluire (cap. Având în vedere faptul că în îngrăşătorie se practică principiul „populării şi depopulării totale”. numărul de compartimente din fiecare tip de adăpost (dacă este cazul). astfel: a).3. MODUL DE CALCUL AL POPULĂRII UNEI ÎNGRĂŞĂTORII Calculul modului în care se realizează popularea unei ferme pentru îngrăşarea tineretului taurin mascul se face pentru fiecare fază tehnologică de îngrăşare în care animalele sunt transferate în alt adăpost. durata fiecărei faze tehnologice. d = durata fazei de îngrăşare (zile) D = durata totală a îngrăşării (zile) b). durata fazei tehnologice (d). calculul numărului de locuri în faza respectivă (N): N = (C x N%) /100 în care: N = numărul de locuri din faza respectivă.6. Calculul intervalului de populare a unui compartiment (i): i=I/n în care: i = intervalul de populare a unui compartiment (zile) I = intervalul de populare a unei serii (zile) n = numărul de compartimente din adăpostul respectiv 70 . La proiectarea modului de populare al îngrăşătoriei se iau în calcul următorii parametri tehnici: capacitatea îngrăşătoriei (C).) N = numărul de locuri în faza respectivă n = numărul de compartimente din adăpostul respectiv I = intervalul de populare a unei serii D = durata totală a îngrăşării (zile) n serii = numărul serii din fiecare fază e). n serii = numărul serii din fiecare fază d = durata fazei de îngrăşare (zile) D = durata totală a îngrăşării (zile) c). durata totală a îngrăşării (D). Calculul intervalului de populare al unei serii de afluire (I): I = D / n serii în care: f). se prelungeşte cu 3-5 zile.

46 ⇒ 4 serii n serii = 225 / 90 = 2. Calculul intervalului de populare a unei serii (I) I = D / n serii I = 225 / 4 = 56.66 ⇒ 97 cap. M = 290 / 3 = 96.25 ⇒ 57 zile I = 225 / 2.alăptare II . .5 = 90 zile Calculul intervalului de populare a unui compartiment (i) i=I/n i = 57 / 3 = 19 zile i = 57 / 3 = 19 zile i = 90 / 3 = 30 zile Specificare Calculul ponderii procentuală a locurilor necesare în faza respectivă din numărul total de locuri (N%) N% = (d / D) x 100 Calculul numărului de locuri în faza respectivă (N) N = (C x N%) /100 N = (1000 x 29) /100 = 290 locuri N = (1000 x 29) /100 = 290 locuri N = (1000 x 42) /100 = 420 locuri Calculul mărimii seriei de afluire (M) Formule de calcul n serii = D / d n serii = 225 / 65 = 3.88% ⇒ 29% N% = (65 / 225) x 100 = 28.66 ⇒ 97 cap.numărul de compartimente din fiecare tip de adăpost (n = 3). la durata totală proiectată a îngrăşării (210 zile) se adaugă 15 zile.capacitatea îngrăşătoriei: C = 1000 cap. câte 5 zile pentru fiecare din cele trei faze tehnologice ale îngrăşări (timp necesar pentru dezinfecţie-dezinsecţie-deratizare).46 ⇒ 4 serii n serii = 225 / 65 = 3.îngrăşare-finisare Vârsta (zile) iniţială finală 10 71 131 70 130 220 Durata fazei tehnologice .. Tăuraşi 71-130 zile Tăuraşi 131-220 zile 71 .durata totală a îngrăşării: D = 225 zile.Exemplu de calcul al necesarului de spaţii şi al modului în care se realizează popularea unei îngrăşătorii: Date ipotetice: Varianta tehnologică de îngrăşare Baby-beef foarte precoce Denumirea fazei tehnologice I.creştere-îngrăşare III . .durata fazei tehnologice (d).70 zile N% = (65 / 225) x 100 = 28.25 ⇒ 57 zile I = 225 / 4 = 56.5 serii M=N/n Tăuraşi 10 .22%⇒ 42% M = 290 / 3 = 96.d (zile) 60 + 5 zile 60 + 5 zile 90 + 5 zile Total=210 + 15 zile = 225 zile Calculul numărului de serii din fiecare fază (n serii) . .88%⇒ 29% N% = (95/ 225) x 100 = 42. M = 420 / 3 = 140 cap.

Pe parcursul procesului de îngrăşare. hrănirea şi un nou tratament antistres. Pentru transportul animalelor se utilizează mijloace auto specializate. organizând tabere de vară. Întreţinerea pe păşune se recomandă în cazul unor variante ale sistemului semiintensiv de îngrăşare (pe păşuni temporare cu o structură floristică corespunzătoare) şi în cazul sistemului extensiv de îngrăşare (pe păşuni permanente. repartizarea acestora pe adăposturi. După sosirea în îngrăşătorie. tratamentul imuno-preventiv executat şi tratamentul antistres. antipasteurelică. Întreţinerea în stabulaţie se practică în exclusivitate în cazul tehnologiilor de îngrăşare intensivă şi în majoritatea variantelor tehnologice de îngrăşare semiintensivă. de deal sau premontane). Lotizarea şi tratamentul profilactic. Transportul va fi însoţit de certificatul sanitar-veterinar şi fişa zootehnică a lotului de viţei preluaţi. antileptospirică etc. se vor asigura surse de alimentare cu apă. între care: sezon calendaristic. se execută deparazitarea şi lotizarea animalelor. Capacitatea adăposturilor. compartimente şi boxe. numărul de viţei. Pentru îngrăşare se vor prelua doar animalele sănătoase şi normal dezvoltate pentru vârsta de preluare. iar dacă durata transportului depăşeşte 6 ore se recomandă şi administrarea unor produse medicamentoase cu efect tranchilizant. jgheaburi pentru administrarea suplimentară a furajelor.). la date precis stabilite şi în conformitate cu un protocol sanitar-veterinar specific. se execută vaccinarea animalelor (antivirală. vârsta taurinelor supuse îngrăşării şi libertatea de mişcare asigurată pentru animale. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE ÎNTREŢINERE Opţiunea pentru o anumită variantă tehnologică de întreţinere este condiţionată de mai mulţi factori. Înainte de transport. reducându-se în acest fel stresul de transport. În funcţie de vârsta animalelor se pot folosi şi autocamioane cu prelată. suporţi pentru brichetele minerale.Recepţia animalelor de la fermele furnizoare trebuie făcută de personal competent. De asemenea. boxe colective sau întreţinerea legată la stand) sunt 72 . astfel încât transportul să se realizeze rapid. în special în cazul preluării viţeilor la vârstă tânără. respectând aceleaşi principii ca şi în cazul vacilor de lapte. se efectuează tratamentele antistres specifice.4. şoproane pentru odihnă revenind 2 m2/animal. care cuprinde: provenienţa. 6. anticărbunoasă. amenajările interioare (cu boxe individuale. Pe timp de vară întreţinerea taurinelor se poate face pe păşune.

1 m lăţime şi 1. panouri cu plasă de sârmă fixate pe un cadru metalic sau grilaj din ţeavă metalică. de peste 2500 capete.4. asigurându-se însă condiţiile specifice fiecărei perioade. împărţite în 2 compartimente a 240 locuri fiecare. montat pe peretele dinspre aleea de serviciu. ceea ce permite o dotare tehnică corespunzătoare şi care să asigure o mare productivitate a muncii. 30 cm de pardoseala adăpostului.5 cm. Factorii de microclimat se asigură prin climatizare artificială. având în vedere vârsta tânără a viţeilor se vor asigura condiţii corespunzătoare de microclimat. Evacuarea dejecţiilor se realizează mecanic sau hidraulic. un front individual de furajare de 27. se folosesc două tipuri de adăposturi. respectiv: pentru perioada I şi pentru perioada a II-a de îngrăşare. situaţie în care un adăpost poate fi compartimentat pe perioade tehnologice de îngrăşare. Această tehnologie de îngrăşare se recomandă a fi aplicată în ferme cu grad mare de concentrare a efectivului. folosind climatizarea artificială. Pardoseala boxei este de tip grătar cu fante de 3 cm şi este situată la cca. Întreţinerea are loc în boxe individuale. de preferinţele şi resursele financiare ale fermierului. Pot fi confecţionate din scândură. dispuse pe 2 sau pe 4 rânduri. Amenajarea interioară poate fi cu boxe colective aşezate pe două rânduri. În perioada I. ÎNTREŢINEREA TINERETULUI TAURIN LA ÎNGRĂŞAREA BABY-BEEF În cazul tehnologiei clasice de îngrăşare baby-beef (când preluarea viţeilor pentru îngrăşare se realizează la vârsta de 10-15 zile şi la o greutate corporală minimă de 40 kg). cu capacitatea de 50-150 locuri.1 m înălţime. fiecare boxă având capacitatea pentru 20 viţei.4 m2/viţel. Fiecare boxă este prevăzută cu dispozitiv de fixare a găleţilor de alăptare şi de administrare a apei. În boxe se asigură 1. Administrarea laptelui se poate face manual. mecanic sau automat. ÎNTREŢINEREA VIŢEILOR LA ÎNGRĂŞAREA ULTRA BABY-BEEF (carne albă) Adăpostul este de tip hală.5 m lungime. 6.2. Dimensiunile de gabarit ale boxei sunt de 1. Având în vedere durata scurtă de îngrăşare (3-5 luni) într-un adăpost se pot rula 2-3 serii de îngrăşare pe an. cu alee centrală de furajare. 6. Întreţinerea are loc în adăposturi cu capacitatea de 480 locuri.1. suport pentru găleata 73 .4. Se poate practica însă şi în ferme mai mici. de tehnologia de îngrăşare practicată.condiţionate de vârsta animalelor supuse îngrăşării.

în general. în boxe colective a câte 30 capete pe boxă asigurând 1. Având în vedere că la trecerea dintr-un adăpost în altul se aplică principiul populării şi depopulării totale. sau în adăpost semideschis. 6. sistem de blocare a viţeilor în timpul alăptării. cu alee de furajare de 2. se recomandă întreţinerea în boxe colective. ÎNTREŢINEREA LA ÎNGRĂŞAREA TAURINELOR ÎN SISTEM SEMIINTENSIV În cazul sistemului semiintensiv de îngrăşare se poate practica întreţinerea legată a tineretului sau întreţinerea nelegată în boxe colective. întreţinerea are loc în adăposturi cu capacitate mare. în primele 30 de zile de la afluire.2 m lăţime. În boxă se asigură un front de furajare de 20 cm şi adăpători automate cu nivel constant. întrucât productivitatea muncii este redusă. presupune amenajarea taberelor de vară. asemănătoare cu cele din sistemul intensiv de îngrăşare.4. Factorii de microclimat se asigură pe cale naturală. iar evacuarea dejecţiilor se realizează hidraulic sau mecanic. se impune să existe un raport optim între numărul de locuri dintre cele două tipuri de adăpost.de alăptare.4. În perioada a II-a. Administrarea furajelor se face cu remorca tehnologică. de diferite vârste. În perioada de iarnă tineretul supus îngrăşării pe păşune va fi întreţinut în sistem legat sau liber. în adăpost închis prevăzut cu padoc. Evacuarea dejecţiilor se poate realiza hidraulic sau mecanic.3. 74 . viţeii pot fi întreţinuţi în perioada I în boxe individuale. Boxele sunt dispuse pe două rânduri.5 cm. Pardoseala boxei este de tip grătar cu fante de 5 cm. Pardoseala boxei este de tip grătar. 6. Întreţinerea legată se recomandă doar în îngrăşătoriile mici. după care până la livrare suprafaţa se măreşte la 2. pentru a nu se perturba fluxul tehnologic cu consecinţe grave asupra indicilor tehnico-economice. Pentru reducerea procentului de morbiditate şi mortalitate.4. de 800-1000 locuri. Capacitatea unui adăpost diferă cu mărimea îngrăşătoriei iar amenajările interioare sunt. ÎNTREŢINEREA LA ÎNGRĂŞAREA TAURINELOR ÎN SISTEM EXTENSIV Îngrăşarea tineretului taurin. Din acest motiv. din beton armat cu fante de 3-3. asemănătoare celor de la îngrăşarea ultra baby-beef.2 m2/cap. adăpătoare cu nivel constant. pe păşune.7 m2/cap. până când animalele ating masa corporală de 350 kg.

sau 750 l lapte integral + 500 l lapte degresat.Pentru recondiţionarea sau îngrăşarea taurinelor reformate se va practica numai întreţinerea legată. rampă de încărcare-descărcare a animalelor. 6.8 75 . (kg) (%) (UNC/kg) (săpt.6. cu lapte integral + lapte degresat. sau pe patru rânduri. centrală termică. astfel: corp administrativ (birouri. se administrează numai dietă lichidă. cu sistemul de legare şi cu cel de evacuare a dejecţiilor. pentru derularea normală a diferitelor fluxuri tehnologice.5-2.5 şi 6. Adăposturile pot avea o capacitate de cazare de 50 până 200 capete. Pentru un viţel în perioada de îngrăşare se folosesc cca. Se va avea în vedere ca dimensiunile standului să fie corelate cu masa corporală a animalelor (în cazul tineretului). pe două.5-2.2 12 140 88-90 61-63 2. sistem care asigură indici tehnico-economici corespunzători.lapte integral . sau 140 kg substituent de lapte pulvis (tabelele 6. CONSTRUCŢII ANEXE ÎN FERMELE DE ÎNGRĂŞARE În funcţie de capacitatea îngrăşătoriei. sunt necesare o serie de construcţii anexe şi utilităţi. magazie pentru concentrate. 1200 l lapte integral. castel de apă.4 Principalii indici tehnici şi economici la îngrăşarea pentru carne albă Îngrăşarea pentru carne albă Timpurie Clasică. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE HRĂNIRE 6. atelier mecanic. dispunerea animalelor fiind cap la cap. filtru sanitar). bucătărie furajeră. Tabelul 6.8 2.4).lapte integral + lapte degresat .) (kg) 5 75-80 45-50 62-63 2. sau cu substituenţi de lapte.5. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE HRĂNIRE LA ÎNGRĂŞAREA ULTRA BABY-BEEF Îngrăşarea pentru carne albă se poate face cu lapte integral. Zilnic.substituenţi de lapte Condiţii de Masa Randament Consum valorificare carcasei la tăiere specific Vârsta Masa corp. punct sanitar-veterinar şi spaţii de carantinizare. 6. cântar basculă.1. în cantitate de cca. folosind diferite scheme de alăptare (tab. pe bază de: .6. vestiare. 10% din masa corporală a viţeilor. silozuri şi fânare. punct pentru sacrificări de necesitate.5 13 13 140-150 130-150 85-90 80-90 58-61 60 2.4-2.6). 6.

prin utilizarea unor metode specifice de prelucrare a cerealelor care intră în structura raţiei. Din cercetările efectuate în SUA a rezultat că se poate reduce consumul specific (chiar cu peste 10%). în care predomină concentratele. pentru carne albă Consum de lapte (l): Vârsta pe perioadă: (în zile) zilnic lapte lapte integral degresat 1-35 10 350 36-40 10 4 50 20 41-48 9 7 72 56 49-58 8 10 80 100 59-70 7 14 84 168 71-84 7 16 98 224 TOTAL 734 568 6. este un sistem modern şi profitabil de îngrăşare a tineretului taurin. pentru carne albă Consum de lapte (l): Vârsta (în zile) zilnic pe perioadă Pentru valorificare timpurie 4-5 6-7 35 6-10 8 40 11-15 9 45 16-20 10 50 21-25 11 55 26-30 12 60 31-35 13 65 TOTAL 350 Pentru valorificare normală 36-40 14 70 41-60 15 300 61-80 16 400 TOTAL 1120 Tabelul 6. Întrucât costul furajării reprezintă 70-80% din cheltuielile pentru realizarea sporului de creştere. care se bazează pe utilizarea unor raţii furajere complete.2.6 Schema de hrănire a viţeilor. Dintre aceste metode menţionăm: granularea. 76 .6.5 Schema de hrănire a viţeilor. în special al furajării. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE HRĂNIRE LA ÎNGRĂŞAREA BABY-BEEF Îngrăşarea baby-beef. cu lapte integral + lapte degresat. cu lapte integral.Tabelul 6. unul din domeniile prioritare ale cercetării din domeniu vizează sporirea capacităţii de valorificare a hranei. Reducerea consumului specific se poate realiza atât prin ameliorare cât şi prin optimizarea factorilor de mediu.

Viţeii sunt înţărcaţi foarte timpuriu.1.) în funcţie de sezonul de naştere a viţeilor şi numărul de sezoane de păşunat (unul sau două).5 kg concentrate pe zi. la scoaterea pe păşune. 6. zahăr. Aplicând aceste metode se măreşte gradul de digestibilitate a amidonului din cereale. la vârsta de 35 zile. În funcţie de masa corporală. Tehnologia de îngrăşare semiintensivă practicată în Anglia Are la bază îngrăşarea mixtă.z. Dacă viţeii provin din fătările de iarnă se prelungeşte îngrăşarea până la vârsta de 20-24 luni. în perioada de iarnă (stabulaţie I) sunt furajaţi cu fân şi maxim 2. respectiv: acomodare. şi cu două sezoane de păşunat.3. porumb însilozat. de 700-800 g. 6.6. Vârsta de valorificare variază între 18 şi 30 luni (fig. realizând un s. Cea mai utilizată metodă de îngrăşare este până la vârsta de 18 luni a viţeilor născuţi toamna.şi tri-rasiali între rasele de lapte şi rasele de carne.6. În funcţie de nutreţul de bază pe care fermierul îl are la dispoziţie îngrăşarea se face pe bază de: nutreţ verde.1. viţeii au o masă corporală de cca. 6. respectiv atât pe păşune cât şi în stabulaţie. spirt sau amidon). iar durata îngrăşării variază între aceleaşi limite. fulguirea la aburi sau sub presiune etc. ceea ce impune şi castrarea tăuraşilor. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE HRĂNIRE LA ÎNGRĂŞAREA SEMIINTENSIVĂ La îngrăşarea semiintensivă se disting trei faze. Îngrăşarea se realizează în mai multe faze care se diferenţiază ca durată.aplatizarea. Nu se va pierde însă din vedere costurile aferente prelucrării cerealelor prin aceste metode. 180 kg. Preluarea tineretului taurin pentru îngrăşare are loc între vârsta de 6-20 luni. îngrăşare şi finisare. baby-beef precoce şi baby-beef normal (clasic). în raport cu veniturile suplimentare obţinute. Faza de îngrăşare propriu-zisă diferă ca durată în funcţie de vârsta şi masa corporală a tineretului taurin la momentul preluării.3. borhoturi (de la fabricile de bere.7 sunt prezentate rezultatele tehnice ale îngrăşării după această metodă. În tabelul 6. cartofi. vârsta de valorificare şi structura raţiilor se disting trei variante de îngrăşare pentru babybeef şi anume: baby-beef foarte precoce.m. fibroase sau grosiere în adaos cu melasă şi uree. Calitatea 77 . În primăvară (păşunat I). Ca material biologic pentru îngrăşare se foloseşte tineretul rasei Friză dar mai ales hibrizii bi. structură a raţiei şi spor mediu zilnic realizat. sfeclă. dovleci.

pentru menţinerea s. îngrăşaţi până la vârsta de 20-21 luni. îngrăşaţi până la vârsta de 18 luni.nutreţului verde de pe păşune are o importanţă determinantă. când se realizează finisarea.5 kg/zi. În primul sezon de păşunat se administrează şi un supliment de concentrate dacă se urmăresc sporuri medii zilnice de cca.1 Mânzaţi născuţi toamna. cu supliment de furaje concentrate 800 700 1000 870 535 501 910 3.z. La reintrarea în stabulaţie tineretul taurin are greutatea de 300-350 kg. La intrarea în stabulaţie animalele au 78 . iar densitatea taurinelor la hectar se reduce de la 3. La valorificare tăuraşii ating o greutate medie de cca. îngrăşaţi până la vârsta de 18-19 luni.z. Tabelul 6. 500 kg cu un s. 760 g. timp de 2-3 săptămâni administrând cca. cu supliment de furaje concentrate 700 700 800 760 580 482 1050 3. de 870 g iar mânzaţii 480 kg cu s. 700 g. finisare cu nutreţ verde 600 500 600 800 680 638 487 2.1 capete la 2./ha) Spor mediu zilnic (g) Prelungirea duratei de îngrăşare a juncanilor până la vârsta de 20-21 luni.) Încărcătura de animale pe unitatea de suprafaţă (cap. 800 g în sezonul 2 de păşunat.7 Rezultatele tehnice ale îngrăşării tineretului taurin pe păşune şi în stabulaţie Tăuraşi născuţi toamna. 1.2 capete.1 Mânzaţi născuţi iarna.m. Se revine cu concentrate în raţie începând cu a doua jumătate a lunii august când calitatea nutreţului verde se reduce. În perioada de finisare se realizează un spor mediu zilnic de cca. După scoaterea pe păşune se menţin concentratele în raţie. Mânzaţii au consumat totodată cu 140 kg concentrate mai mult decât tăuraşii. 500 g în primul sezon de păşunat. În cazul acestei tehnologii de îngrăşare sporurile medii zilnice sunt mai reduse de 600 g în cele două sezoane de iarnă. iar în structura suplimentului de concentrate orzul are ponderea cea mai mare.z. la cca. cu finisarea în vara a doua pe păşune şi fără concentrate necesită o suprafaţă mai mare de păşune. 700 g. În acest al doilea sezon de stabulaţie se realizează finisarea folosind în acest scop nutreţ însilozat de bună calitate.m.m.2 Specificare Stabulaţie I Păşunat I Stabulaţie II Păşunat II Valoare medie Vârsta (zile) La Masa valorificare corporală (kg) Furaje concentrate (kg/cap. 1000 g la tăuraşi şi de 800 g la mânzaţi.

în cazul taurinelor în vârstă de peste 12 luni. pe păşunile permanente din zonele de deal şi premontane. ca furaj de bază.7. Valorificarea are loc la vârsta de peste 24 luni. nutreţ verde. de 680 g. sunt prezentate diagramele teoretice de creştere pentru taurinele supuse procesului de îngrăşare. nutreţuri suculente conservate) se va proiecta suprafaţa de teren pentru producerea lor. Având în vedere că pe perioada păşunatului nu se administrează furaje concentrate.2 şi 6.6. La valorificare ating greutatea de 487 kg cu un s. Pentru celelalte nutreţuri (fibroase. în diferite sisteme şi variante tehnologice de îngrăşare. 79 .m. sporurile medii zilnice în acest interval sunt de 400-600 g. nutreţurile care nu pot fi produse în fermă (reziduurile de la fabricile de prelucrare a produselor agricole). PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE HRĂNIRE ÎN SISTEM EXTENSIV Îngrăşarea în sistem extensiv se practică. 6. pot fi adaptate şi la condiţiile din ţara noastră. Pentru ameliorarea stării de întreţinere animalelor. având în vedere calitatea materialului biologic destinat îngrăşării.3. Unele din aceste variante. practicate în Franţa.z. Nutreţurile concentrate pot fi produse parţial sau total în fermă. prin cumpărare. Nutreţurile combinate şi substituenţii de lapte se procură prin cumpărare. se recomandă finisarea acestor taurine în perioada de stabulaţie timp de 2-3 luni. În cazul îngrăşării în sistem semiintensiv se procură. În figurile 6. 250 kg şi li se administrează. în special. în raport cu necesarul anual şi producţia medie / ha.greutatea medie de cca. precum şi calitatea şi cantitatea de furaje disponibile. PROIECTAREA ASIGURĂRII FURAJELOR Indiferent de sistemul de îngrăşare practicat se impune să se stabilească necesarul de furaje şi modul de asigurare al acestora.4. 6. nutreţ însilozat în cantitate medie de 20 kg pe zi.

Viţei născuţi toamna S O N TOAMNA Livrare (24 luni) Afluire (6 luni) D I F M A M I I A IARNA PRIMĂVARA VARA Viţei născuţi iarna D I F M A M I I A IARNA PRIMĂVARA VARA Afluire (12 luni) S O N TOAMNA D I F M A M I I A IARNA PRIMĂVARA VARA Livrare (15 luni) Afluire (15 luni) S O N TOAMNA Livrare (24 luni) Afluire (9 luni) S O N TOAMNA Livrare (20 luni) Afluire (20 luni) D I F M A M I I A IARNA PRIMĂVARA VARA S O N D I F TOAMNA IARNA Viţei născuţi primăvara M A M I I A PRIMĂVARA VARA Afluire (6 luni) S O N TOAMNA Afluire (12 luni) D I F M A M I I A IARNA PRIMĂVARA VARA Livrare (18 luni) Afluire (18 luni) Livrare (24 luni) Livrare (30 luni) S O N D I F M A M I I A TOAMNA IARNA PRIMĂVARA VARA Fig. 6. Diagrama cu vârsta de preluare şi vârsta de valorificare a tineretului taurin îngrăşat pe păşune şi în stabulaţie (Anglia) 80 .1.

cu valorificare la vârsta de 40 . 1987): 1 .tăuraşi. îngrăşate pe păşune.2. îngrăşate la iesle.6.44 de luni.masculi castraţi şi viţele. 2 . 6 . 5 . cu valorificare la vârsta 24-26 de luni. I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O smz (g) smz (g) smz (g) smz (g) smz (g) smz (g) Sistemul şi varianta tehnologică de îngrăşare Sistem intensiv 6 5 Sistem semiintensiv 4 3 Sistem extensiv 2 1 smz (g) 1000 Specificare Vârsta (zile) i 60 60 60 60 60 60 Mc (kg) i 110 105 105 105 105 105 Vârsta (zile) i 215 215 215 215 215 215 Mc (kg) i 330 308 308 308 308 308 Vârsta (zile) i 367 367 367 367 367 367 Mc (kg) i 510 429 398 364 364 364 Vârsta (zile) i f Mc (kg) i f Vârsta (zile) i f i Mc (kg) f Vârsta (zile) i f Mc (kg) i f Vârsta (zile) i f i Mc (kg) f f 214 214 214 214 214 214 f 330 308 308 308 308 308 f 366 366 366 366 366 366 f 510 429 398 364 364 364 f 488 581 581 581 581 581 f 655 632 548 471 471 471 1050 949 949 949 949 949 1192 801 596 371 371 371 1198 949 700 500 500 500 582 582 582 582 733 733 733 733 548 471 471 471 699 516 501 501 1000 298 734 198 733 198 733 948 948 948 516 501 501 730 629 629 1000 598 949 1100 629 780 1000 598 949 1100 629 644 100 1100 1314 644 858 Fig. cu adaos de concentrate. îngrăşate la iesle.800 700 Masa corporală (kg) 600 500 400 300 200 100 0 3 6 5 4 1 2 Legenda: Mc = masa corporală smz = spor mediu zilnic i = valoarea iniţială f = valoarea finală Durata fazei s = 60 zile p = 214 zile s = 151 zile p = 214 zile s = 151 zile p = 214 zile s = 151 zile p = 214 zile Luna calend.tăuraşi şi viţele.tăuraşi. cu valorificare la vârsta vârstă de 36 de luni. Diagrame teoretice de creştere pentru taurinele din rasele de carne. îngrăşate pe păşune. cu valorificare la vârsta de 15-17 luni. îngrăşaţi la iesle 81 . 3 masculi castraţi şi viţele. 4 . născute primăvara devreme şi supuse procesului de îngrăşare (după Dominique Soltner. îngrăşaţi pe păşune. cu valorificare la vârsta de 30-32 de luni.tăuraşi şi viţele. cu valorificare la vârsta de 18-20 de luni.

îngrăşate la iesle. 1987): 7 .800 700 Masa corporală (kg) 600 500 400 300 200 100 0 Durata fazei Luna calend. 12 . îngrăşate pe păşune. 82 .masculi castraţi şi viţele. I F M A M Vârsta (zile) i f i - 7 8 9 11 12 10 Legenda: Mc = masa corporală smz = spor mediu zilnic i = valoarea iniţială f = valoarea finală I s = 172 zile p = 214 zile s = 151 zile p = 214 zile s = 151 zile p = 214 zile I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O smz (g) smz (g) smz (g) smz (g) smz (g) smz (g) f i 10 10 10 10 10 10 f 182 182 182 182 182 182 i 45 45 45 45 45 45 f 217 200 200 200 200 200 i 183 183 183 183 183 183 f 397 397 397 397 397 397 i 217 200 200 200 200 200 f 475 414 350 350 350 328 i 398 398 398 398 398 f 518 549 549 549 549 i 414 350 350 350 328 f 546 515 448 425 403 i f i f i f i f i f i f smz (g) 948 Mc (kg) Vârsta (zile) Mc (kg) Vârsta (zile) Mc (kg) Vârsta (zile) Mc (kg) Vârsta (zile) Mc (kg) Vârsta (zile) Mc (kg) Vârsta (zile) Mc (kg) Specificare Sistemul şi varianta tehnologică de îngrăşare 12 Sistem intensiv 11 10 Sistem semiintensiv 9 8 Sistem extensiv 7 - 1000 901 901 901 901 901 1205 1000 700 700 700 598 1100 1092 649 497 497 550 550 550 550 610 764 764 764 515 448 425 403 587 619 553 531 1200 800 598 765 916 553 704 1000 598 765 916 531 576 298 917 1131 576 779 Fig. cu valorificare la vârsta de 24-25 de luni. cu valorificare la vârsta de 36 de luni. 11 . îngrăşate pe păşune. cu valorificare la vârsta vârstă de 27-29 de luni.tăuraşi şi viţele. cu valorificare la vârsta 20-21 de luni.masculi castraţi şi viţele. 9 . cu valorificare la vârsta de 12-13 luni.tăuraşi.6. 10 .tăuraşi.3. îngrăşate pe păşune şi finisare la iesle. 8 – masculi castraţi şi viţele. cu valorificare la vârsta de 15-17 de luni. Diagrame teoretice de creştere pentru taurinele născute toamna şi supuse procesului de îngrăşare (după Dominique Soltner.

83 .sporul total.vârsta la valorificare: 450 zile. S[se stabilească planul de îngrăşare. .masa corporală la afluire: 45 kg.cheltuielile cu furajarea.vârsta la afluire: 15 zile. .Teme şi întrebări 1. următorii parametri tehnico-economici: . să se calculeze pentru fiecare fază tehnologică. . planul de furajare şi necesarul total de furaje. .sporul mediu zilnic. . . luând în calcul următoarele date tehnice: .consumul specific.masa corporală la valorificare: 495 kg. .material biologic: tăuraşi de rasă Bălţată românească. Pe baza raţiilor administrate.

3 sunt prezentate două modele simplificate de calcul al profitului. La stabilirea venitului net se are în vedere specificul fermei şi unii indicatori tehnici realizaţi pe parcursul anului. în tabelul 7. 7. în funcţie de sezon. 84 . la preţuri ridicate.1 caracteristicile tehnice ale unei ferme de taurine. se face compararea unor indicatori tehnici performanţelor realizate cu cele programate. Având în vedere că furajele concentrate se procură. se impune analizarea a cantităţii de concentrate consumată zilnic şi producţia totală de lapte obţinută. substituenţilor de lapte. consumul de concentrate şi producţia de lapte realizată. Redăm spre exemplificare. prin cumpărare.Capitolul 7 ANALIZA PERFORMANŢELOR TEHNICO PRODUCTIVE ŞI STABILIREA PROFITULUI ÎN FERMELE DE TAURINE 7. STABILIREA VENITULUI NET (PROFITULUI) ÎN FERMELE DE TAURINE Pentru calcularea venitului net total pe vacă şi pe hectar cultivat cu nutreţuri de volum se va raporta veniturile anuale realizate din vânzarea laptelui. în general.). costul concentratelor. zilnic. a vacilor reformate la cheltuielile efectuate (procurarea de juninci sau costul creşterii acestora. cantitatea administrată şi calitatea acestora şi producţia medie zilnică realizată la care participă şi concentratele. Pentru operativitate.2 şi 7. ANALIZA PERFORMANŢELOR TEHNICO PRODUCTIVE Analiza performanţelor realizate la nivelul fermei vizează identificarea şi corectarea operativă a deficienţelor care apar pe parcursul procesului de producţie. viţeilor. Prin analiza indicilor de reproducţie se poate lua rapid decizia de tratament sau reformare a vacilor infertile. cel mai uşor de controlat sunt indicii de reproducţie.2. Se estimează cantitatea de lapte care poate fi obţinută prin furajele de volum administrate. dacă acest lapte se obţine cu un consum de cca. îngrăşămintelor pentru fertilizarea solului. seminţelor etc. astfel încât indicii tehnico-productivi realizaţi la sfârşitul anului să fie cei proiectaţi. În practica productivă. 500500 g concentrate / kg lapte.1. iar în tabelele 7. Plusul de producţie de lapte obţinut prin folosirea concentratelor este economic.

1 Caracteristici tehnice ale fermei de 100 vaci din rasa Bălţată românească Tip de fermă: fermă specializată. cumpără juninci în luna a VII-a de gestaţie pentru înlocuirea vacilor reformate Indicatori Specificare U.000 85 . 4.000 1. lei/kg lei/kg lei/kg lei/cap.92 13 2 8. la vârsta de o săptămână Kg/cap.000.000 9. tehnici realizaţi Producţia medie de lapte Consumul de furaje concentrate la vaci Durata medie de exploatare a vacilor Procentul anual de reformă la vaci Intervalul mediu între fătări Mortalităţi la vaci Masa corporală medie la vaci Masa corporală medie a vacilor reformate Natalitate Mortalităţi la viţei Zile de furajare iarna Zile de furajare vara (durata sezonului de păşunat) Suprafaţa de teren arabil Densitatea vacilor / unitatea de suprafaţă Necesarul de îngrăşăminte chimice (250 kg/ha) Muncitori angajaţi (în afara familiei fermierului) Preţul îngrăşămintelor chimice Salariul lunar brut al unui muncitor angajat Preţul mediu al unei juninci Preţul unui kg concentrate Preţul de vânzare a unui kg lapte Preţul de vânzare la vaci reformate Preţul de vânzare al unui viţel.000 40.100 5 20 390 1 600 550 85 5 185 180 52 1.M.Tabelul 7. vinde tineretul taurin la vârsta de o săptămână./ha t lei/t lei/lună lei/cap.000 7.000 cca. 1./an ani % zile % kg kg % % zile zile ha cap.200.000.000.000 8.600 22./an Kg/cap.

235.000 lei/an/fermă TOTAL CHELTUIELI: 1.000 lei x 12 luni =168.78 kW/hl lapte x 4.000 lei + 168. = 90. x 9. mortalităţi) = 19 x 550 kg (în viu) = 10.000 lei/an .200.000 lei + 800 lei + 6.000 lei = 2.760.11 l/hl lapte x 4. = 699.000.000 lei + 26.000.5 kg/zi/cap.000.300 lei/zi/cap.800 lei = 1. x 185 zile = 8. .2 CALCULUL PROFITULUI Model simplificat de calcul pentru stabilirea profitului la vacile de lapte 1. natalitate 85%. x 180 zile = 6.592.000 lei + 244.000 lei/cap = 96.000 lei Amestec de furaje concentrate: 3.300.000 lei Paie de orz: 3 kg/zi/cap.000.850 lei/zi/cap.000 lei Pajişte cultivată: 55 kg/zi/cap.070. x 100 cap.000.000 lei/an Asistenţă sanitar-veterinară: 250.000 lei/an Alte cheltuieli (IA.012.000 l lapte = 5.000 l/cap.460.000 lei =1.440. x 300 lei/kg = 6.592.233.750 lei +2.297.000 lei/an = 1. x 9.500 lei = 48.000 lei/muncitor/lună = 14.000.012.850.000.765.120 kW x 1.000.000 lei/kg = 31.500 lei Total cheltuieli cu furajarea pe timp de vară: 13.000 lei/an Impozit pe profit (16% din beneficiu): 1.000 lei/an Consum carburanţi (motorină): 2.000 lei/cap. VACI: 100 cap.760.000 lei/kg = 2.000 lei/fermă/an Fond de salarii (brut): 2 muncitori x 7.070.070. reforma anuală la vaci: 20%.500 lei = 38.000 lei + 25.830.450 kg x 22.000.742.830. Lapte marfă: 4.900. x 2.000 lei + 229.2.817.468.000 lei + 150.000 lei/an Viţei (85 cap. pierderi prin mortalitate la vaci: 1%.000 lei + 699. materiale de uz general etc.000.000 lei/an TOTAL VENITURI: 3.750 lei Fân lucernă: 1 kg/zi/cap.440.900.850.000 lei/an Fân lucernă: 5 kg/zi/cap. = 25. -1 cap.500 lei Total cheltuieli cu furajarea pe timp de iarnă: 10. x 2.297.800 lei Profit net (= beneficiu .550. x 200 lei/kg = 600 lei Amestec de furaje concentrate: 2.750 lei/kW = 26.000.468.000 lei/an Costurile aferente producerii a 1 litru lapte: 2.000 lei Total cheltuieli cu furajarea: 893.000 hl/an = 15. x 250 lei/kg = 13.550.000 lei + 600 lei + 22.000.5 kg/zi/cap. x 100 cap.000 lei/l = 244. mortalităţi) = 80 cap.): 900.675 lei/l lapte Beneficiu (= total venit – total cheltuieli): 3.300.000 lei + 31.000 lei/kg = 10. x 1.000 lei/an Amortismente: 150./an x 100 cap. x 100 cap. pierderi prin mortalitate la viţei: 5%.000 lei + 90. x 200 lei/kg = 800 lei Porumb însilozat: 20 kg/zi/cap.900.Tabelul 7.000 lei = 3.000.935.297. x 100 cap x 8600 lei/l = 3.000 lei/an Vaci reformă: (20 cap.500 lei/cap.900.000 lei Paie de orz: 4 kg/zi/cap.200 lei/an Furajare Vara (180 zile) Iarna (185 zile) Cheltuieli Venituri 86 .000 lei x 16 / 100 = 235.000.5 cap.000 lei . = 893.000 lei / 400.000 lei + 96..000 lei/kg = 22.000 lei/kg = 229. piese de schimb.impozit pe profit): 1.830.440 l x 29.000 lei/cap.993.000 hl/an = 8.000 lei/an/cap.468.000 lei/an Consum energie electrică: 3.765.460.

6 luni 406.614.000 lei + 20.000 lei / 46.z. x 250 lei/kg = 2.000.100.000 lei = 191.000 lei x 100 cap.900.000 lei .m.000 lei Total cheltuieli în perioada 10 zile .614.000 lei Porumb însilozat: 8 kg/zi/cap.000 lei Cheltuieli cu acţiuni sanitar-veterinare: 50. = 28.52 lei/kg VENITURI TOTALE: 460 kg/cap.Masa corporală iniţială: 45 kg .000 lei/cap.000 lei/cap. x 13.000 lei/kg = 42. x 1.000 lei + 1. x 100 cap.780. x 80 zile = 20 kg x 1.Durata totală a îngrăşării: 380 zile .614. materiale.000.000 lei x 100 cap.500. piese de schimb): 40.000 lei/kg = 1.Vârsta de valorificare: 13 luni (390 zile) FIŞA TEHNICĂ .005.000 lei Fân de lucernă: 0.000 lei Total cheltuieli cu furajarea: 840.Vârsta de afluire: 10 zile .500.932.000.000 lei Total cheltuieli în perioada 6 .600.Tipul îngrăşării: intensiv .167 Furaje concentrate: 3. x 100 cap. x 42.500.800.800.000 lei + 28. x 100 cap.000 lei = 187.400. perioadei (kg) (g) iniţială finală iniţială finală 91 zile 180 zile 90 zile 105 210 105 1.100.600.000 lei + 3. = 121.13 luni 976.000 lei x 100 cap.000 lei x 210 zile = 8.932.600.000 lei Total cheltuieli cu furajarea: 121.000 lei Fân de lucernă: 3 kg/zi/cap.000 lei BENEFICIU: (= total venit – total cheltuieli): 1.000.impozit pe profit): 317.m.000 lei Furaje combinate: 0.106.z.25 kg/zi/cap.000 lei = 1.600.000. x 100 cap. = 42.000 lei Total cheltuieli cu furajarea: 378. perioadei (kg) (g) iniţială finală iniţială finală 181 zile 390 zile 210 zile 210 460 250 1.13 luni (210 zile) Vârsta Masa corporală (kg): Durata Spor total s. materiale.Capacitatea fermei: 100 cap . x 80 zile = 32 kg substituent de lapte x 38.5 kg/zi/cap.000 lei/kg = 19.3 luni (80 zile) Vârsta Masa corporală (kg): Durata Spor total s.092 g ● Tăuraşi 10 zile .000.600. x 100 cap.000 lei x 100 cap.000 lei = 1. = 62.800.100.000.000 lei Fân de lucernă: 2 kg/zi/cap. = 94.000 lei + 4. = 20.000 lei = 417.000 lei x 100 cap.000 lei .000 lei + 42.000.000 lei/cap. = 3.000 lei Alte cheltuieli (energie.600. piese de schimb): 200.376. = 840.500 lei x 210 zile = 945.800.900.000 lei PROFIT NET (= beneficiu .800. x 1.000 lei Impozit pe venit (16% din beneficiu): 317.005.500.000.000 lei + 6.6 kg/zi/cap.000 lei x 100 cap.Rasa: Bălţată românească . x 80 zile = 48 kg/cap.Spor mediu zilnic programat pe durata îngrăşării: 1.000 lei/kg = 40.50.400.724.800 lei/kg = 36.Masa corporală finală: 460 kg .000 lei x 100 cap.000 lei = 266. TĂURAŞI LA ÎNGRĂŞAT .600. = 378.000 lei + 9.900.000 lei ● Tăuraşi 6 .000 kg spor total = 35.400.500. perioadei (kg) (g) iniţială finală iniţială finală 10 zile 90 zile 80 zile 45 105 60 750 Substituent de lapte (pulvis): 0. piese de schimb): 60.4 kg substituent de lapte/zi/cap.1.376.000 lei TOTAL CHELTUIELI ÎN PERIOADA 0 .Tabelul 7.000 lei/cap.000. = 6.000 lei Alte cheltuieli (energie. x 8.z. = 9. x 12.500 lei/kg = 4.000 lei = 406.000 lei Cheltuieli cu acţiuni sanitar-veterinare: 90.320. x 100 cap.000 lei x 100 cap.Sporul total de masă corporală pe durata îngrăşării: 415 kg .200 lei x 90 zile = 288.500.000.000 lei x 210 zile = 420.000.000 lei ● Tăuraşi 3 .000 lei Furajare Furajare Furajare Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli 87 .800.000.000.000 lei x 16 / 100 = 50.000 lei/cap.000 lei = 317.000 lei /cap.000.000. materiale.12 luni: 191. = 4.000.m.600 lei/kg = 3.190 Furaje concentrate: 5 kg/zi/cap.000 lei = 976.000 lei + 417.000 lei x 90 zile = 3.600.000 lei Alte cheltuieli (energie.3 CALCULUL PROFITULUI Model simplificat de calcul pentru stabilirea profitului în cazul tăuraşilor supuşi procesului de îngrăşare 2.216.000.000 lei + 94. = 5.000 lei + 5.000 lei Costurile aferente a 1 kg spor de masă corporală (în viu): 1.6 luni (90 zile) Vârsta Masa corporală (kg): Durata Spor total s.000 lei Total cheltuieli în perioada 3 . = 1.000 lei/kg = 624.000 lei + 62.3 luni 187.

Să se analizeze. în sistem legat şi pe păşune. în dinamică. în funcţie de rasă şi de calitatea bio-productivă a acestor animale. 2. 3. Să se stabilească şi să se compare ponderea diferitelor tipuri de costuri în structura cheltuielilor aferente creşterii vacilor de lapte. nivelul preţurilor de vânzare cumpărare al viţelelor de reproducţie şi al junincilor. în dinamică. în funcţie de calitatea acestor produse. pe timpul verii. Să se analizeze. nivelul preţurilor de achiziţie ale laptelui şi ale cărnii.Teme şi întrebări 1. 88 .

Proiectarea asigurării a materialului biologic (pentru toate tipurile de fermă): . . 5. .proiectarea introducerii viţelelor la reproducţie (vârstă.proiectarea modului de obţinere a materialului biologic (prin cumpărare sau din prăsilă proprie). evacuarea dejecţiilor etc. . în sistem liber sau în sistem legat. 2. grupat). proiectarea combaterii afecţiunilor de reproducţie şi a modului de recuperare al femelelor cu probleme de reproducţie.proiectarea efectivului rulat anual şi proiectarea structurii efectivului în raport cu tipul de fermă şi cu indicatorii tehnico-economici proiectaţi (% de reformă la vaci. proiectarea controlului de gestaţie.P L A N de derulare al proiectelor tehnologice la bovine 1. mulgere. Tema proiectului tehnologic.proiectarea hrănirii vacilor în RM. Proiectarea tehnologiei de întreţinere şi de hrănire a vacilor în repaus mamar (în fermele de vaci de lapte): . . sau în maternitate). cu precizarea restricţiilor aferente temei de proiectare. 4. .proiectarea întreţinerii (în adăpostul de exploatare. 3. în adăpost separat.proiectarea măsurilor tehnico-organizatorice care vizează realizarea indicilor de reproducţie proiectaţi (urmărirea activităţii de reproducţie). Proiectarea organizării fătării (în fermele de vaci). amenajările interioare ale adăpostului şi ale padocului). În fermele cu tineret taurin femel de reproducţie sau în fermele de îngrăşare a taurinelor: . % de pierderi la diferitele categorii fiziologice).stabilirea destinaţiei surplusului de taurine (număr.proiectarea variantei de întreţinere (în adăpostul de exploatare. respectiv: proiectarea modului de depistare al vacilor şi viţelelor în călduri. vârsta livrării). proiectarea momentului optim de însămânţare. . 89 . . Proiectarea tehnologiei de reproducţie (pentru fermele de vaci şi de viţele): . sex.proiectarea planului de creştere sau a planului de îngrăşare. în adăpostul vacilor în RM.proiectarea sistemului de programare a însămânţărilor şi fătărilor la vaci (eşalonat.programarea la însămânţare a viţelelor şi a vacilor (întocmirea planului de însămânţări şi fătări). 6. masă corporală).stabilirea numărului de locuri în adăpostul de repaus mamar (RM).proiectarea modului de realizare al diferitelor operaţiuni tehnologice (hrănire.). . . % de natalitate. adăpare.

stabilirea structurii culturilor furajere. Proiectarea necesarului de forţă de muncă şi organizarea activităţii în fermă.proiectarea necesarului de locuri pe categorii de vârstă şi pe stări fiziologice. 7. 11. Proiectarea necesarului de maşini. . 12. .proiectarea condiţiilor de microclimat şi al modului de realizare al acestora. numărul de compartimente. sistemul şi metoda de alăptare a viţeilor. bucătărie furajeră. adăpare.proiectarea construcţiilor anexe (depozite de furaje. boxe. Proiectarea hrănirii (în toate tipurile de ferme): . sezon calendaristic. evacuarea dejecţiilor. sistemul de întreţinere. Proiectare mulgerii vacilor: . pe stări fiziologice.schiţa fiecărui tip de adăpost.proiectarea asigurării bazei furajere.proiectarea balanţei furajere.). nivel productiv (producţia de lapte sau spor mediu zilnic programat). instalaţii şi utilaje (pentru procesul de producţie şi pentru producerea furajelor). cu detalii schematice ale unor amenajări interioare (cuşete. igienizarea animalelor etc.stabilirea raţiilor furajere pe categorii de vârstă. ateliere etc. amenajările interioare ale maternităţii şi modul de desfăşurare al principalelor operaţiuni tehnologice. 8.proiectarea sistemului de muls (manual sau mecanic). stabilirea cheltuielilor aferente producerii furajelor. .dacă se optează pentru întreţinerea în maternitate se proiectează numărul necesar de locuri. . iesle. stabilirea suprafeţei de teren agricol necesar (pe culturi furajere şi totală). 10. 9. . care cuprinde: stabilirea sortimentelor furajere care se produc în fermă şi a celor care se procură prin cumpărare. adăpători etc.proiectarea tehnicii de muls.proiectarea amplasării şi sistematizării fermei (schiţa de amplasare s tuturor construcţiilor zootehnice din fermă). .proiectarea sistemului şi a variantei tehnologice de întreţinere pe categorii de vârstă.. Pentru temele de proiectare ce vizează modificarea sistemului de întreţinere: 90 . standuri. . . . lăptărie. Proiectarea situaţiei financiare a fermei (venituri. profit).proiectarea modului de realizare tehnică a diferitelor procese tehnologice (furajare. .proiectarea tehnologiei de hrănire (diferenţiată sezonier sau din stoc). mulgere.proiectarea hrănirii vacilor în maternitate. Proiectarea întreţinerii (pentru toate tipurile de fermă): . . 13. cheltuieli.).).

Pentru fermele de producere a tăuraşilor candidaţi pentru reproducţie: .descrierea situaţiei actuale a întreţinerii taurinelor (schiţa adăposturilor şi a padocurilor. 15. 91 .organizarea taberelor de vară (construcţii anexe. . reproducţie. .stabilirea necesarului de candidate mame de tauri (CMT).forţa de muncă utilizată în fermă după de modernizare. pe categorii fiziologice.clasificarea şi descrierea sumară a sistemelor de întreţinere a taurinelor. . .detalierea măsurilor tehnologice de redresare. .proiectarea modului de întreţinere al păşunilor. . . Pentru temele de proiectare care vizează organizarea taberelor de vară: . tehnologia de mulgere etc. .stabilirea necesarului de mame de tauri (MT).stabilirea indicilor de producţie. pe categorii de taurine. cu descrierea detaliată a organizării interioare a acestora şi a modului de realizare al diferitelor procese tehnologice).stabilirea necesarului de nutreţ verde şi a suprafeţei de păşune. . .justificarea modernizării fermei. pentru celelalte categorii fiziologice de taurine (schiţa adăposturilor şi a padocurilor. .. pe categorii de taurine. surse de apă şi de energie. mulgere. .prezentarea tehnologiei iniţiale de întreţinere.clasificarea şi descrierea sumară a diferitelor sisteme de întreţinere a vacilor pe timpul verii.justificarea necesităţii modificării sistemului de întreţinere. .descrierea tehnologiei recomandate de păşunat şi a modului de organizare a păşunatului. . Pentru temele de proiectare care vizează redresarea şi rentabilizarea economică a fermelor de taurine: .obiectivele ameliorării rasei respective.mijloacele de realizare a obiectivelor ameliorării.proiectul de modernizare propus. posibilităţile de furajare suplimentară. reproducţie şi conformaţie corporală a vacilor din fermă. 16.. furajare.proiectarea modului de asigurare a necesarului de nutreţ verde pentru întreaga perioadă de păşunat. . cu descrierea detaliată a organizării interioare a acestora şi a modului de realizare al diferitelor procese tehnologice).evidenţierea căilor de sporire a producţiei de lapte (cu accent pe factorii tehnologici care influenţează producţia individuală de lapte). sub aspect economic. pe etape.). . mod de asigurare al bazei furajere etc. 14. cu detalierea adăposturilor pentru vaci şi. a fermei şi estimarea efectului acestora. . dacă este cazul.forţa de muncă utilizată în fermă înainte de modernizare.

. .stabilirea planului de împerecheri a MT. 17.proiectarea tehnologiei de întreţinere şi de furajare a taurilor pe durata procesului de selecţie.obiectivele ameliorării rasei respective.ierarhizarea tăuraşilor obţinuţi. .descrierea etapelor tehnice de selecţie a taurilor de reproducţie. . Pentru proiectele de selecţie a taurilor după performanţe proprii şi după descendenţi: .proiectarea întreţinerii tăuraşilor. pe baza valorii probabile de ameliorare. . . .proiectarea hrănirii şi asigurării bazei furajere.nominalizarea MT..identificarea CMT. 92 .tehnica de selecţie a taurilor. . . utilizând date ipotetice.mijloacele de realizare a obiectivelor ameliorării.

VELEA. Ed. Colection Sciences et Tehniques Agricoles. C..1988: Tratat de creştere a bovinelor. 2. 8. GEORGESCU G. JURUBESCU. 6. II. V. Ed. 11. reproducţia şi ameliorarea taurinelor. ŞERBAN. ACATINCĂI.. Sainte-Gemmes-Sur-Loire.. 13. Sainte-GemmesSur-Loire. TEMIŞAN. Bucureşti.1999: Tehnologia creşterii bovinelor. Gh. 49000 Angers. Mirton... . V. Ed. 4. V. Notiţe de curs ID. Ed. Bucureşti.1994: Alimentaţia animalelor. DINESCU. Eurobit. I. Bucureşti. S. Euroart. C. Dominique . Gh.. Timişoara. BUZAN. Gh.. . Emilia . Timişoara. Dominique . Marineasa. LUCA.2004: Producţia. GEORGESCU. RÂMNEANŢU N. Bucureşti. 15. C.2004: Producţiile bovinelor. 18. ŞTEF..BIBLIOGRAFIE 1.. PĂCALĂ. TĂPĂLAGĂ.1989: Tratat de creştere a bovinelor.. 16. 12. Gh.2000: Practicum de alimentaţia animalelor. D. SOLTNER. Ed. . GEORGESCU. A. Gh. Ceres. POLEN.. Ed. III. D.1990: Tehnologia creşterii Bovinelor.. T. . S. Ed. . Gh.2000: Construcţii zootehnice. C. G. Timişoara. Vol..1999: Producţia. DRAGOMIRESCU.. USAMVB. . 19e Edition.. 49000 Angers. STANCIU. VELEA.1990: Alimentation des animaux domestiques. Ceres. Timişoara. Ceres. Colection Sciences et Tehniques Agricoles. PODAR. GEORGESCU. 93 . Ceres. 9. Vol. 1985: Îndrumător pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin. I. Ed. I.1997: Creşterea vacilor pentru lapte. 14. VELEA. G.. M. 5. Ed... C. VELEA. Timişoara. FIŞTEAG. SOLTNER. Tehnică Agricolă. Ed. DRINCEANU. Ediţia a II-a. 10. 7. . RUSOAIE. MUREŞAN. Vol. reproducţia şi ameliorarea taurinelor. Vol. C.2000: Biologia reproducerii animalelor. BURLACU Gh. SAMARITEANU. Bucureşti. PETRE. Timişoara.. Ed. 3.. Bucureşti. Bucureşti. . A. GEORGESCU. FIŞTEAG. Agro Tehnică. Timişoara.. I. STANCIU. Brumar.1999: Producţia. 17.. şi Ped. reproducţia şi ameliorarea taurinelor. Mirton. HALGA.. Vol. MĂRGINEAN. Ed. Bucureşti. . Ed. UJICĂ. I. III. Lavinia . P. Vol. VELEA. I. VELEA. . ŞTEFĂNESCU. V. PARASCHVESCU. 1995: Tratat de creştere a bovinelor. Bucureşti. N.. Did. Ceres. .2005: Proiectare tehnologică la suine. GH..1987: La production de viande bovine. A. Ed. Ed. . Tehnică Agricolă. II. C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful