1.2. BEREA – ALIMENT ŞI MEDICAMENT Berea este un aliment datorită conţinutului său în glucide şi în substanţe proteice.

Cantitativ principalele componente ale berii sunt apa, extractul şi alcoolul etilic, alături de care, o mare varietate de compuşi chimici contribuie la însuşirile senzoriale şi la valoarea nutritivă a berii. Glucidele şi aminoacizii sunt factori esenţiali pentru obţinerea energiei şi sinteza de noi proteine umane. Lipsa glucidelor conduce la scăderea timpului de reacţie, a capacităţii de concentrare şi la scăderea forţei musculare. Berea oferă între 280÷570 kcal/l în funcţie şi de conţinutul său în alcool. Prin conţinutul ridicat în apă (91%÷92%) şi prin conţinutul în elemente minerale, berea satisface senzaţia de sete şi acoperă pierderile în oligoelemente care au loc prin transpiraţie. Datorită substanţelor amare din bere se produce în mod reflex o creştere a cantităţii de suc gastric, element strict necesar pentru o bună digestie. Această stimulare a apetitului, obţinută şi prin stimularea secreţiei de gastrină, un hormon ce determină de asemenea stimularea sucului gastric, permite o mai bună digestie şi a altor glucide îngerate concomitent cu berea. Acest lucru face ca berea să fie recomandată în acest scop bătrânilor şi covalescenţilor. Ansamblul componenţilor şi în special dioxidul de carbon, conferă un efect răcoritor şi de stimulare a digestiei. Prin evaporarea unei cantităţi de dioxid de carbon antrenate prin bulele ce se degajă în cavitatea bucală şi traiectul intestinal se măreşte efectul răcoritor caracteristic băuturilor carbogazoase şi se stimulează secreţia de suc gastric. S-a constatat că, glucidele conţinute în bere întârzie absorbţia alcoolului, astfel că alcoolul din bere se absoarbe mai lent decât o simplă soluţie alcoolică. Pe de altă parte, absorbţia este întârziată şi din cauza volumului mare de lichid şi a concentraţiei alcoolice mici ceea ce face ca alcoolul să ajungă mai greu pe suprafaţa de absorbţie. Astfel, prin consumarea rapidă a 1,5 litri bere nu determină după o oră o concentraţie în sânge mai mare de 0,60 alcool la litru de sânge, după care urmează o pantă rapidă descendentă, datorită atât metabolizării, dar şi acţiunii diuretice, încât după aproximativ 4 ore şi jumătate, valorile alcoolemiei revin aproape de zero. Trebuie însă menţionată variabilitatea mare în funcţie de sex - femeile realizează o absorbţie mai rapidă -, rasărasa galbenă tolerează foarte slab alcoolul - şi în funcţie de particularităţile biochimice individuale. Referitor la calităţile nutritive ale berii, se poate afirma că datorită compoziţiei sale chimice, se constituie ca un supliment preţios în alimentaţia umană. Astfel un litru de bere oferă 27% din dieta necesară zilnică de aminoacizi, ca metionina şi lizina, 29% din aminoacidul valină şi 46% din fenilalanină, aceştia făcând parte din cei 20 aminoacizi denumiţi “esenţiali”, deoarece constituie materia primă pentru “cărămizile vieţii”, proteinele. Se adaugă substanţele minerale şi în special fosfaţii, alături de componenţi ai complexului de vitamine B, care laolaltă măresc capacitatea de suportare de către organism a alcoolului înglobat. Berea este şi o băutură igienică. Datorită pH - ului scăzut, conţinutului în alcool şi substanţelor amare din hamei, în bere nu se pot dezvolta şi prin ea nu se pot transmite microbi patogeni. Consumatorul obişnuit cu berea nu are conştiinţa clară a efectului nutritiv benefic al unui consum moderat de bere, el o consumă în special pentru efectul răcoritor şi

Rezultate asemănătoare au fost comunicate şi în cazul hemoragiilor cerebrale. substanţe ce s -au dovedit toxice faţă de celula canceroasă şi indiferente faţă de celula normală.exercită un slab efect de obosire. Prin conţinutul său de apă.beneficiază de pe urma berii în special prin utilizarea drojdiei de bere în numeroase afecţiuni. hipoaciditate. Dintre contraindicaţiile consumului de bere putem aminti: • persoanele care suferă de gută. • sistemul nervos central. Contribuie la formarea globulelor roşii datorită fierului conţinut. substanţele amare din hamei-materia primă specifică fabricării berii. berea se dovedeşte utilă (sau promite a fi) în numeroase condiţii patologice: • boli digestive: inapetenţă. contribuie la absorbţia fierului şi magneziului de către organism. • boli cardiovasculare: consumul moderat de bere este pozitiv corelat cu prevenirea bolii ischemice coronariene. ele fiind utilizate şi în reţeta producerii unor tranchilizante. ulcer. ceea ce arată că efectul este mai complex şi nu se poate rezuma la acţiunea singulară a flavonoidelor. cu masă moleculară mică au rol bacteriostatic. că cele mai bune efecte anticanceroase le-a avut berea neagră şi cele mai slabe berea slab alcoolică. efect cardioprotector şi contracarează crampele stomacale. vitamine. în special la persoanele de peste 40 de ani. S-a ajuns la concluzia că hameiul conţine de fapt principiile active anticancerigene şi că acestea sunt flavonoidele. Berea este folosită şi pentru a prepara diverse alimente. au activitate antioxidantă şi putere reducătoare. nu este interesat de compoziţia chimică a berii. măştile cu drojdie de bere sunt bine cunoscute în tratamentul unor tulburări ale tegumentului. berea având un afect calmant spre deosebire de alte băuturi alcoolice. boli arteriale periferice. • boli renale: diureza provocată de bere favorizează eliminarea “nisipului” urinar prevenind formarea calculilor renali. bărbaţi. • previne apariţia alergiilor şi intoxicaţiilor de natură alimentară. • persoanele ce desfăşoară activităţi care impun atenţie şi reacţii psihice prompte conducerea auto. Aceşti compuşi au proprietatea de a determina transformarea celulelor normale în celule canceroase. în cosmetică. Cercetări efectuate în Japonia oferă date cu privire la contracararea efectelor cancerigene ale unor compuşi ce se găsesc în hrană în urma prelucrării termice. ş. De altfel. pentru el fiind valabil proverbul latin „De gustibus non est disputandum” sau şi mai simplu „este bun ceea ce îmi place”. De altfel. flavonoide şi minerale. • dermatologia . • compuşii fenolici din bere. Există colecţii de reţete în care se utilizează berea ca principal ingredient. aminoacizi.a. . S -a constatat însă.euforizant al acesteia. în special antocianii. în principal datorită alcoolului şi substanţelor din hamei. • cancerul.acest flagel mondial pare a avea în bere un duşman. Cercetătorii au examinat eficienţa a 24 diferite sortimente de bere din toată lumea de a contracara efectele unor amine heterociclice prezente în hrana obţinută prin procesarea termică. gastrite hiperacide. Cercetările vor continua în această direcţie terapeutică a berii. au acţiune antiinflamatorie şi de protecţie a vaselor mici de sânge. Antioxidanţii derivaţi din malţ şi hamei au dovedit că au un potenţial protector împotriva dezvoltării unor forme de tumori canceroase. Motivul este capacitatea de îndepărtare a substanţelor chimice de adaos ce intră în compoziţia alimentelor.

adesea contrafăcute. medical. De aceea se consideră ca o necesitate de ordin moral. se desprinde concluzia că. berea a fost fabricata in anul 1200. magneziu. in caz de exces efectele fiind neplacute. care nu trebuie situat alături de băuturi alcoolice tari. Pentru comercializare. aroma si gustul. Sarurile au un rol extrem de important si anume acela de a determina culoarea. Printre nutrientii regasiti in bere. de adjuvant al medicaţiei. raportul este de 70 kcal la 500 ml. In concluzie. oferită la parametrii ceruţi prin lege. pe teritoriul Germaniei zilelor noastre. nivelul zaharului din sange scade si se deschide apetitul catre alte alimente cu continut ridicat de sare. apare senzatia de oboseala. ingredientele folosite in obtinerea berii erau diverse. Motivele pentru care trebuie sa fie dozat consumul de bere sunt acelea ca in cazul in care nu se respeca o limita. dimpotriva. berea este un ingredient special in gastronomie. Importanta continutului berii creste o data cu prezenta vitaminelor care. rezista si reprezinta chiar parte importanta din continutul berii. De la o civilizatie la alta. fiind aşa cum s -a arătat prin argumentele prezentate o băutură-aliment şi în acelaşi timp. potasiu. Gospodinele apeleaza la bere daca vor sa fragezeasca carnea de pui. berea nu ingrasa. berea consumata in cantitati moderate reprezinta un adevarat elixir pentru sanatatea noastra. Arderea grasimilor si absorbtia vitaminelor sunt de asemenea impiedicate de berea in exces. în anumite cazuri. face ca aportul caloric sa fie unul destul de scazut si anume 225 kcal la 500 ml iar in cazul berii fara alcool. de băutură răcoritoare şi. Pe langa rolul important pe care il joaca in mentinerea sanatatii. social. Faptul ca nu contine grasimi. Preferata initial datorita gustului sau racoritor. ca berea să fie recunoscută ca un produs cu largă adresabilitate. siliciul precum si alte oligoelemente. un consum moderat de bere este benefic pentru sănătate şi că această băutură naturală. se numara vitamina B. ajuta la eliminarea apei si toxinelor din organism.Din numeroasele date existente în literatura de specialitate. un pahar de bere pe zi va avea atat efect de medicament si va fi in acelasi timp o incantare pentru papilele noastre gustative! . o băutură-medicament. are atât calităţi de aliment PÂINE LICHIDĂ -. biotina. pestele sau fructele de mare. Este folosit de asemenea si la prepararea sosurilor si aluaturilor. Egiptenii spre exemplu o preparau din orz. B6. Berea in cantitati mici are multiple beneficii. Acizii organici ce se regasesc in bere ajuta la reglarea echilibrului acizi-baze din organism. Bine de stiut este faptul ca in situatia unui consum moderat. in ciuda procesului de fermentare si filtrare. berea s-a dovedit a contine si ingrediente sanatoase care automat ajuta si revigoreaza corpul. O linie care trebuie trasata este accea intre consumul moderat si cel peste masura. Populara de secole. incasii din porumb in timp ce babilonienii foloseau graul. seleniu. Procesul de imbuteliere s-a produs abia in anul 1605.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful