Balada Zburatorului: Vezi, mama, ce ma doare si pieptul mi se bate, Multimi de vinetele pe san mi se ivesc; Un foc s-aprinde-n mine, racori

ma iau la spate, Îmi ard buzele, mama, obrajii-mi se palesc! Ah! inima-mi zvacneste!... si zboara de la mine! Îmi cere... nu-s' ce-mi cere! si nu stiu ce i-as da; Si cald, si rece, uite, ca-mi furnica prin vine, În brate n-am nimica si parca am ceva; Ca uite, ma vezi, mama? asa se-ncruciseaza, Si nici nu prinz de veste cand singura ma strang, Si tremur de nesatiu, si ochii-mi vapaiaza, Pornesc dintr-insii lacrami, si plang, maicuta, plang. Ia pune mana, mama, - pe frunte, ce sudoare! Obrajii... unul arde si altul mi-a racit! Un nod colea m-apuca, ici coasta rau ma doare; În trup o piroteala de tot m-a stapanit. Oar' ce sa fie asta? Întreaba pe bunica: O sti vrun leac ea doara... o fi vrun zburator! Or aide l-alde baba Comana, or Sorica, Or du-te la mos popa, or mergi la vrajitor. Si unul sa se roage, ca poate ma dezleaga; Matusele cu bobii fac multe si desfac; Si vrajitorul ala si apele incheaga; Alearga la ei, mama, ca doar mi-or da pe leac. De cum se face ziua si scot manzat-afara S-o mai pe potecuta la iarba colea-n crang, Vezi, catu-i ziulita, si zi acum de vara, Un dor nespus m-apuca, si plang, maicuta, plang. Brandusa paste iarba la umbra langa mine, La raulet s-adapa, pe maluri pribegind; Zau, nu stiu cand se duce, ca ma trezesc cand vine, Si simt ca misca tufa, auz crangul trosnind. Atunci inima-mi bate si sai ca din visare, Si parc-astept... pe cine? si pare c-a sosit. Acest fel toata viata-mi e lunga asteptare, Si nu soseste nimeni!... Ce chin nesuferit! În arsita caldurei, cand vantulet adie, Cand pleopul a sa frunza o tremula usor Si-n tot crangul o soapta s-ardica si-l invie, Eu parca-mi auz scrisul pe sus cu vantu-n zbor;

Junicea-n batatura mugea. Destins coprinde lumea.. Zglobii sarind viteii la uger alerga. Tacere este totul si nemiscare plina: Încantec sau descantec pe lume s-a lasat. Ma sperii. Cand ugerul se lasa subt fecioreasca mana Si prunca vitelusa tot tremura-mpregiur. o fi vrun zburator! Or aide l-alde baba Comana. . dar imi place . nici vantul nu suspina. or mergi la vrajitor". Sunt eu.. Dar campul si argeaua campeanul osteneste Si dup-o cina scurta si somnul a sosit. Tacere pretutindeni acuma stapaneste. s-a laptelui fantana Începe sa s-auza ca soapta in susur. cosita se ridica. si fata suspina. Si apele dorm duse. din mijlocul tariei Vesmantul sau cel negru. S-astampara ast zgomot. ce greu. mereu sosise. nalta.. Era in murgul serei si soarele sfintise. de stele semanat.Si cand imi misca topul. Or du-te la mos popa. Încep a luci stele rand una cate una Si focuri in tot satul incep a se vedea. Florica. or Sorica. Si latratorii numai s-aud necontenit. Asa plangea Florica si. Nici frunza nu se misca. E noapte nalta. cata oborul. În gemete de muma viteii lor striga. Si ma-sa sta pe ganduri. Vibra al serei aer de tauri grea murmura. isi spunea dorul Pe prispa langa ma-sa. cobe. Dar altele-adapate tragea in batatura.prin vine un fior Îmi fulgera si-mi zice: ŤDesteapta-te.. s-obida o neca. Tarzie asta-seara rasare-acum si luna. biet.ť Dar e un vant usor! Oar' ce sa fie asta? Întreaba pe bunica: O sti vrun leac ea doara. si morele au stat. ce-n bratele somniei Viseaza cate-aievea desteapta n-a visat. cateodata tot cade cate-o stea. A puturilor cumpeni tipand parca chema A satului cireada. Si. Si vitele muginde la zgheab intins pasea. viu sa te mangai.

sa nu mai fie! . Si ce-i mai faci pe urma? ca nici descantatura. bata-l crucea! si-n somn colea mi-ti vine Ca brad un flacaiandru. cu parul d-aur! dar slabele lui vine N-au nici un pic de sange. Fereasca Dumnezeu! . soro. surato. Dar lipsa d-a lui dragosti! departe de ast loc! Pandeste. leicuta! ce n-ai gandi. surato! .Vazutu-l-ai si tu? Balaur de lumina cu coada-nflacarata. s-un nas . Spun. d-aia a slabit Si s-a palit copila! ce bine-a zis bunica: Sa fuga fata mare de focul de iubit! Ca-ncepe de viseaza. si tras ca prin inel."Dar ce lumina iute ca fulger trecatoare Din miazanoapte scapa cu urme de schintei? Vro stea mai cade iara? vrun imparat mai moare? Or e .vro pacoste de zmei? Tot zmeu a fost.ca vai de el! O! biata fetisoara! mi-e mila de Florica Cum o fi chinuind-o! vezi. impelitatu. spurcatu! Închina-te. Vazusi. Ca tinta l-alde Floarea in clipa strabatu! Si drept pe cos. si visu-n lipitura Începe-a se preface. Si pietre nestimate lucea pe el ca foc. Balai. c-ar fi june cu dragoste curata. Nici rugi nu te mai scapa. si lipitura-n zmeu.

Spre zid apuca Cu noua zidari. . Un zid parasit Si neispravit. Cinii. La loc de grindis. Si cum il videa.Mindre ciobanas Din fluier doinas. doamne. Pe Arges in sus Cu turma te-ai dus.Ba. Care-i si intrece. Negru-Voda trece Cu tovarasi zece: Noua mesteri mari.zece. Pe Arges in gios Cu turma ai fost. cum il vad.Monastirea Argeşului (Vasile Alecsandri) Pe Arges in gios Pe un mal frumos. Iata cum mergea Ca-n drum agiungea Pe-un biet ciobanas Din fluier doinas. Merg cu toti pe cale Sa aleaga-n vale Loc de monastire Si de pomenire. Calfe si zidari Si Manoli . La el se rapad Si latra-a pustiu Si urla-a mortiu. Cit il auzea. Pe unde-am trecut. Un zid parasit Si neispravit. Pe unde-ai trecut. Domnu-nveselea Si curind pleca.-am vazut. La verde-alunis? . Domnul ii zicea: . Nu cumv-ai vazut.

Noua mesteri mari Si Manoli . Zidul radica. Calfe si zidari Tremura lucrind. Noaptea se surpa! A duoa zi iar. V-oi zidi de vii Chiar in temelii! Mesterii grabea. Iar Manoli sta. . A patra zi iar Lucra in zadar! Domnul se mira S-apoi ii mustra. Lucra tremurind Zi lunga de vara. Curind va siliti Lucrul de-l porniti Ca sa-mi radicati. apoi V-oi zidi pe voi.zece. Sfarile-ntindea. Ziua pin-in seara. Iar de nu. mesteri mari. . Care-i si intrece. Locul masura. Deci voi. S-apoi se-ncrunta Si-i ameninta Sa-i puie de vii Chiar in temelii! Mesterii cei mari. Santuri largi sapa Si mereu lucra. V-oi face boieri. Aici sa-mi durati Monastire nalta Cum n-a mai fost alta. Calfe si zidari.Iata zidul meu! Aici aleg eu Loc de monastire Si de pomenire. Dar orice lucra. Ca v-oi da averi. A tria zi iar.

Floarea cimpului! . Manea se trezi S-apoi se sui Pe gard de nuiele. vai. Calfe si zidari. Stiti ce am visat De cind m-am culcat? O sopta de sus Aievea mi-a spus Ca orice-am lucra. Noi sa ne-apucam Cu toti sa giuram Si sa ne legam Taina s-o pastram. Noaptea s-a surpa Pin-om hotari In zid de-a zidi Cea-ntai sotioara. Ci mi se culca Si un vis visa.-n zori de zi. Pe ea s-o jertfim. Cea-ntai sorioara Care s-a ivi Mini in zori de zi.Nici ca mai lucra. Mini in zori de zi Intai s-o ivi. Cind. S-orice sotioara Orice sorioara. Drumul cerceta. Apoi se scula S-astfel cuvinta: . Aducind bucate La sot ori la frate. Si-n cimp se uita. pe schele. ce zarea? Cine ca venea? Sotioara lui. In zid s-o zidim! Iata. Si mai sus. Deci daca vroiti Ca sa ispraviti Sfinta monastire Pentru pomenire.Noua mesteri mari.

pe lume O ploaie cu spume. Sa curga siroaie. S-o opreasca-n vale. Brazi ca despoia. Paltini sa indoaie. Muntii sa rastoarne. Inima-i plingea. Mindra sa-mi opreasca. Inima-i sarea. Si iar se-nchina.-un vint. Ruga-i asculta Si sufla un vint.Ea s-apropia Si ii aducea Prinz de mincatura. Manea mi-o videa. Si curgea deodata Ploaie spumegata Ce face piraie Si imfla siroaie. S-o duca devale!" Domnul se-ndura. Mindra n-o oprea. Norii aduna. Doamne. Ceriu-ntuneca. . Brazii sa-i despoaie. Sa mi-ontoarne-n cale. Ci ea tot venea Si s-apropia. Doamne. Un vint pre pamint. Sufla-l pe pamint. Vin de bautura. In genuchi cadea Si plingind zicea: "Da. Paltini ca-ndoia. Sa faca piraie. Apele sa creasca. Ruga-i asculta. Dar oricit cadea. S-o-noarca din cale!" Domnul se-ndura. Cit el o zarea. Mindra sa-mi intoarne. Si iar se ruga: "Sufla.

Pe drum sovaia Si s-apropia Si. Iara pe Ana Nici c-o inturna! Ea mereu venea. zicea: _ Stai. Pin' la pulpisoare. amar de ea. Nu te sparia. Visul de-mplinit.Manoli. Calfe si zidari Mult inveselea Daca o videa. Ca vrem sa glumim Si sa te zidim! Ana se-ncredea Si vesel ridea. Manoli. Mestere Manoli! Zidul rau ma stringe. Nici ca mai ridea. Iar Manea ofta Si se apuca Zidul de zidit. Zidul se suia Si o cuprindea Pin' la gleznisoare. Zidul se suia . Ca nu-i buna. Ci mereu zicea: . Iar ea. vai de ea. Manoli. mindruta mea. Mindra-si saruta.Muntii rasturna. Pe zid o punea Si. Iar Manea turba. Trupusoru-mi fringe! Iar Manea tacea Si mereu zidea. Manoli. Pe schele-o urca. In brate-o lua. glumind. Iata c-agiungea! Mesterii cei mari. draga. Mestere Manoli! Agiunga-ti de saga.

Pe un mal frumos Negru-voda vine Ca sa se inchine La cea monastire. Monastire nalta. Pin' la buzisoare. Dar ea.Voi.Manoli. Tot mereu plingea Si mereu zicea: . Cu mina pe pept. Domnul o privea Si se-nveselea Si astfel graia: . Cum n-a mai fost alta. De-aveti mesterie . vai de ea. Ci se auzea Din zid ca zicea: . Incit . Nu se mai videa. Pin' la titisoare. Zidul se suia Si o cuprindea Pin' la costisoare. Pin' la pulpisoare.Si o cuprindea Pin' la gleznisoare. Pin' la ochisori. Viata mi se stinge! Pe Arges in gios. vai de ea. Mestere Manoli! Zidul rau ma stringe. Pin' la costisoare. Manoli. Mestere Manoli! Zidul rau ma stringe Titisoara-mi plinge. Falnica zidire. mesteri zidari. Copilasu-mi fringe! Manoli turba Si mereu lucra. Pin' la titisoare. Zece mesteri mari. Spuneti-mi cu drept. Manoli.Manoli.

Sus pe coperis. mesteri mari. Iar bietul Manoli. Ca sa putrezeasca Colo pe grindis. Trupu-si despica. Mult mai luminoasa Si mult mai frumoasa? Iar cei mesteri mari. Apoi le-ntindea Si-n vazduh sarea. Scari sa le ridice. Cum sta pe grindis. Mesterul Manoli. Sus pe coperis.Ca sa-mi faceti mie Alta monastire Pentru pomenire. Dar pe loc cadea. Calfe si zidari. Mesterii gindea Si ei isi facea Aripi zburatoare De sindrili usoare. Si unde pica. Calfe si zidari. Sa mi-i paraseasca. Iar pe cei zidari. Altii nici ca sint Pe acest pamint! Afla ca noi stim Oricind sa zidim Alta monastire Pentru pomenire. Apoi poruncea Schelele sa strice. Vesel se mindrea S-apoi raspundea: . Iata c-auzea . Mult mai luminoasa Si mult mai frumoasa! Domnu-i asculta Si pe ginduri sta. Zece mesteri mari. Cind se incerca De-a se arunca.Ca noi.

Copilasu-mi fringe.Din zid ca iesea Un glas nadusit. Ochi-i se-nvelea. Manoli. Cu lacrimi udata! . Mestere Manoli! Zidul rau ma stringe. Care greu gemea Si mereu zicea: . Mort bietul cadea! Iar unde cadea Ce se mai facea? O fintina lina. Norii se-nvirtea. Si de pe grindis. Un glas mult iubit.Manoli. Viata mi se stinge! Cum o auzea. Titisoara-mi plinge. Cu apa sarata. Manea se pierdea. De pe coperis. Lumea se-ntorcea. Cu apa putina.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful