Universitatea ÄBabe -Bolyai´, Facultatea de Istorie i Filosofie

Istoria mentalit ilor colective
Omul în fa a mor ii. I Vremea gisan ilor
de Philippe Ariès RECENZIE

Prof. dr. Simona Nicoar Student: Talo Teodor Istoria Artei, anul III

zice titlul cu iz de truism al primei p r i. Primul volum. Philippe Ariès a scris multe c r i despre via a cotidian . Întrebându-se cum mor cavalerii. pp. este un mort care doarme. Murim cu to ii. I Vremea gisan ilor de Philippe Ariès RECENZIE Important medievist i istoric. Vremea gisan ilor. Cel mai important studiu al s u are în centru moartea omului i diferitele manifest ri ale sale în fa a acestei realit i. 14-20 Ibidem. Meridiane. Buc. Buc. partea a doua pe urm toarele trei.2 Aceast reprezentare a mortului în repaus. ceea ce semnific moartea ca pe o trecere. uneori cu mâinile împreunate în gestul rug ciunii.lea. aducând în discu ie viziunea despre moarte în perioada Evului Mediu Timpuriu. dormind.. Philippe Ariès.. motto-ul s u fiind: Äeu v d i tiu´. îi oferea omului medieval r gazul avertismentului prin presentimente.)= sculptur funerar care reprezint defunctul culcat pe spate peste o lespede. un inter-itus ± termen întalnit de Ariès la filosoful francez (de origine rus ) Jankélévitch. care au luat diferite forme proverbiale de-a lungul epocilor. însumeaz obiceiurile de înmormântare începând cu cre tinismul latin i p strându-se vreme de un mileniu. ce caracterizeaz lumea din Antichitatea cre tin 1 2 i pân în secolul al -XVIII.1 În epoca modern i contemporan . autorul conchide. descris în am nun ime´. acest volum urm re te atât atitudinea celor vii în raport cu mor ii. Împ r it în 2 p r i. presentimentele. se reg se te în imaginea cea mai r spândit din arta funerar a Evului Mediu. c moartea era Äconform cu un ritual prestabilit. I Vremea gisan ilor. Cartea ap rut în 1977 sub egida editurii Seuil. care vor deveni adev rate necropole. Astfel. moartea îmblânzit . 1998. p. cât si modul în care primii reu esc s -i manevreze pe cei trecu i în nefiin . Omul în fa a mor ii. au ajuns s fie doar ni te supersti ii populare. Ad sanctos. prima cuprinz nd 2 capitole. cea a gisantului3. conform unei credin e vechi i constante. moartea ca fenomen i moartea ca eveniment.Omul în fa a mor ii. luând ca exemplu Cântecul lui Roland. 37 3 (fr. cu titlul L'Homme devant la mort (Omul în fa a mor ii) adun notele a 15 ani lungi de cercetare i documenta ie cu privire la aspectul mor ii. Meridiane. are în vedere practica îngrop rii în biserici. Dic ionar de art A-M. 1995 . Cel de-al doilea capitol. Mortul Evului Mediu. apud ecclesiam.

25: Judecata de Apoi. Astfel apar cimitirele de suburbie. ci i pentru întreaga fiin . p. fiind un adev rat centru de via i Ioana D¶Arc5) dar i prin faptul c pelerinajul era tot una cu zilele de 4 5 Philippe Ariès.. azil. prin prezen a tot mai numeroas a celor vii în mijlocul mor ilor. când mor ii se îngroap lâng sfin i. cit. Philippe Ariès dezvolt concep ia cu privire la continuitate ca fond comun al tuturor religiilor vechi cre tinismului. 46-80 Ibidem. p. poate u or s î i imagineze o lume macabr într-un decor cotidian gravitând în jurul osemintelor i craniilor cimitirului i bisericii. Ceea ce frapeaz pe omul de azi este cum cimitirul a substituit de-a lungul Evului Mediu rolul de pia colectiv . pp. dup Evanghelia Sfântului Matei.. Op. Principalul motiv al acestei schimb ri de mentalitate fiind cultul martirilor care puteau asigura protec ie nu numai pentru trupul muritor al defunctului. înghesui i în adev rate pu uri (obicei ini iat de epidemiile de cium ) ori osuarele (sub nevoia ordon rii enormei cantit i de oseminte). tribunalul ecleziastic având o tribun public în cimitir (loc unde a fost judecat iarmaroc. În încheierea primei p r i a acestei fascinante lucr ri.În ciuda familiarit ii anticilor cu moartea. Aceasta va cuprinde dou scene în dualitate: prima ± imaginea lui Christos din Apocalisul Sfântului Ioan i cea de-a doua ± separarea celor drep i de cei damna i. autorul c r ii Astronomica. Dar acest lucru se schimb pân în secolul al -VII. ferindu-se de vecin tatea mor ilor pe fondul crezului c ace tia s-ar putea reîntoarce din mor i. lucru ce se justific prin faptul ca justi ia apar inea atât sacrului cât i profanului. cititorul atras de senzualitatea i exotismul Evului Mediu (lume în care i copila ii sub un an mor i chiar dac erau i de nobili. focare ale unei vie i sociale abundente. Începând cu secolul al -XII-lea i. ace tia î i construiau cimitirele în-afara ora elor. p. Op. timp de aproximativ patru secole. dar i marile gropi comune din secolul al -XV-lea. se aflau to i la groapa comun 6). cit. 124 7 Citat din Marcus Manilius. noile nelini ti ale omului în c utarea destinului s u î i vor face cuib în marea dram escatologic a sfâr itului lumii. u or. ÄN scându-ne începem s murim i sfâr itul se afl la origine´7 ± pornind de la acest citat. în Philippe Ariès.lea.4 Din acest punct. loc de promenad . în care erau îngropa i s racii. Partea a -II. 131 . rolul cimitirului cap t noi dimensiuni. în vederea trezirii la Judecata de Apoi.a a c r ii începe cu titlul abrupt: Moartea sinelui. i al public . 94 6 Ibidem. poet roman i astrolog. mor ii Äintra muros´.

A a apare i cuvântul Äregistru´.10 Tot discutând despre macabru. mai individualist ca. î i are originea i cuvântul bilan . se zvârcolesc la p mânt. p.8 În urm rirea macabrului9 medieval. în secolul al -XIII-lea. venera i ca patroni protectori ai mor ilor i autori ai rug ciunilor pentru mor i. p. purtând lumân ri i tor e. ca semn al unei noi mentalit i.13 O dat cu secolele XIV i XVIII. autorul îi asociaz avari ia. ideea Judec ii de Apoi devine preponderent . în preo ii sau c lug rii cer etori (în special dup întemeierea ordinelor c lug rilor cer etori). preo i sau c lug ri îmbr ca i într-un ve mânt de doliu cu cagul . p. Astfel. punându-se accentul pe spontaneitatea comportamentului supravie uitorilor (fiindu-ne descris aici imaginea unor viteji viguro i care plâng. în secolul al -XIII-lea. Op. acesta simbolizând i: Ädragostea plin de pasiune pentru lumea p mânteasc care este condamnat fiecare via 11 i con tiin a dureroas a e ecului la omeneasc ´ (a a s-a n scut arta naturii moarte). poate de la macabeu ± numele sfin iilor Macabei. cit. cit.În cele din urm . Philippe Ariès. reprezentând praful i pulberea (scheletul uscat) i cel de dup secolul al -XIV-lea.. apar confreriile care devin modelul t turor noilor u forme de pietate. î i rup ve mintele12). 224 9 8 . noua iconografie având în centrul compozi iei cânt rirea sufletelor. Capitolul patru este dedicat asigur rilor pentru lumea de dincolo realizate în Evul Mediu Timpuriu prin ritualuri arhaice (iertarea p catelor. reprezentând putreziciunea viermuind . s se poat vorbi de o moarte Äclaricalizat ´ prin acele lavatio corporis (lavatorii pe care se sp lau mor ii în capele). Op. transportarea cadavrului). un cortegiu al bisericii care c ra defunctul. de pe strad . 191 13 Ibidem. le in . p. acel transi (omul pe jum tate descompus). doliul nesfâr it. pur i simplu. Ceea ce va urma acestor lavatorii este chiar noul cortegiu funerar în care se schimb protagoni tii. Philippe Ariès bifurc Evul în cel dinaintea secolului al -XIV-lea. 178 12 Ibidem. din familia acum t cut . p. Philippe Ariès. Acestea erau practic societ i de laici voluntari care puneau accentul pe opere de binfacere dar principala lor preocupare era serviciul funerar. tot pe acest fundal de cânt rire.. 143 Termenul « macabru ». î i zmulg barba i p rul. societatea închis a c lug rilor i preo ilor va dezvolta o psihologie nou . cit. nou spirit contabil al oamenilor i. p.. al turi de s raci i copii de la aziluri ori. Op. 152 11 Ibidem. 155 10 Philippe Ariès. o alt imagine-simbol pe care ne-o ofer cartea este aceea a ceremoniei ecleziastice. Dar. o dat cu sfâr itul Evului Mediu Timpuriu.

XIV). cit. în c utarea semnifica iei escatologice a gisantului i a orantului. fie c tre moarte. un act personal. muribundul medieval avea o dilem . individual ]. Ceea ce st în centrul imaginarului este seria gisan ilor i oran ilor14 (ce se suprapun la un moment dat). Dic ionar de art N-Z. Ariès claseaz toate monumentele funerare dup vechime i regiune. treptat. dreptul i îndatorirea de a dispune de sufletul i trupul s u. 390 . temporalia vs. responsabilitatea propriului destin. i spirit i materie. Gisantul a c utat dar a ob inut abia la finalui existen ei sale. Meridiane. 14 (fr.. p. pe când gisantul sfâr e te prin a se identifica cu trupul perisabil. Gisantul a disp rut la începutul secolului al -XVII-lea iar orantul î i are sfâr itul la finele secolului al -XVIII-lea. în genunchi. Ajunge chiar gen literar. În realitate sunt apropia i de o stare neutr de care se îndep rteaz uneori. Philippe Ariès. Azi oran ii sunt ni te portrete excelente. Sunt identificabili i preaferici i. Op. capelelor i cavourilor de familie. XVI-XVII) erau ni te tablouri pictate i suspendate în sanctuarele sfin ilor inv oca i în clipele de primejdie. la r scruci). Revenind la imaginar. de bunurile sale. Acesta exprima sentimente despre con tiin a de sine. autorul nostru g sindu-i locul în arta poetic . asem narea (sec. A a ajunge s fie impus testamentul ca act religios i îndatorire de con tiin . Gisan ii transmit sentimentul milenar al repausului i par ni te defunc i cu ochii largi deschi i. crucea-calvariu. Prin testament se reg se te din nou ideea de moarte îmblânzit . Subcapitolul care încheie acest volum este cel dedicat crucilor [crucea a fost ini ial colectiv (ex. Buc. urmeaz . 1996 15 Ex-voto-urile (sec. ex-voto15-urilor. Ultimul capitol al primului volum încearc s testeze capacitatea cititorului de a. având mâinile în atitudine de rugîciune. Orantul i gisantul semnific credin a într-o stare neutr .i imagina decorurile funeste medievale. Tot orantul este mai individualizat decât gisantul care pare mai fidel unei concep ii predominant anonim originalitate biografic i fatalist . apoi. re inând aten ia prin realism. Orantul î i manifest propria i st la originea portretului realist. A adar. fie c tre beatitudine. ca cele dou elemente s fie pu in comparate. Philippe Ariès împarte formele mormântului medieval i modern în trei : mormântul-epitaf. mormântul vertical i mural (mormânt funerar de mari dimensiuni) i mormântul orizontal la nivelul solului. Ceea ce este valabil pentru ambii este c reflect dezinteresul pentru asem nare i se limiteaz la indicarea condi iei sociale. Ei suscit refuzul dualismului fiin ei umane i al opozi iei dintre mort i viu. ca semn al gratitudinii pentru protec ie. Orantul este mai aproape de sufletul nemuritor la origine ca apoi s ia rolul de homo totus.)=statuie funerar reprezentând persoana decedat .. aeterna.Chestiune de moralitate.

De aceea ideea de moarte ca un fenomen abstract i anonim. devine o realitate care s ne intereseze în întregime atunci când ne apropiem i suntem fa în fa cu ea. Philippe Ariès prin lucrarea Omul în fa a mor ii reu e te s parcurg un mileniu de tradi ii i obiceiuri. Prima ar fi individualitatea . insesizabil fiind faptul c totu i cartea s-a realizat pe baza a ani buni de c ut ri i studiu. de apropiere fizic între vii i mor i. poate chiar spontan.În încheiere. descoperirea. Moartea este o experien .inventarea individului. Philippe Ariès va sintetiza trei mari direc ii asupra pozi iei omului fa de moarte. odinioar necunoscut . în ceasul mor ii a propriei istorii. prin existen a capelelor (unde sunt reuni i membrii vii i mor i ai unei singure familii). Cea de-a treia direc ie se g se te în dorin a. în lumea aceasta i în cea de dincolo. tot a vie ii. atitudini ale omului privind no iunea mor ii într -un mod destul de coerent. intermediar între agita ia p mânteasc i contemplarea cereasc (care inspir pozi ia hieratic a gisan ilor i oran ilor. Ea este un fapt care prive te pe fiecare. crucilor. pân la urm . acea str veche concep ie a mor ii îmblânzite). . A doua reprezint credin a într un stadiul neutru de repaus.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful