Sistemul fiscal al frantei

Franta este o alta semnatara a "bibliei Uniunii Europene", adica a tratatului de la Roma si prin urmare una din tarile constitutive a Uniunii Europene. Aceasta tara este analizata in acest modul din perspectiva caracteristicilor semnificative ale sistemului sau fiscal si aspectelor majore ale reformelor fiscale franceze recente. Simona Scraboseti308 apreciaza ca: Franta este a doua tara europeana, dupa Germania, care prezinta o presiune fiscala totala foarte mare, conform modelului Rhine, caracterizata de un mixaj diferit de impozite directe si indirecte si contributii pentru finantarea unei asistente sociale de stat de tip Bismarckian extrem de generoasa." Inca de la o prima prire, studiind ativ presiunea fiscala din Franta fata de media europeana se observa ca procentul venituri fiscale/PIB este fara indoiala ridicat ativ cu media europeana. Cu o medie de 44,4% a indicatorului fiscalitatii globale, Franta este prima tara de dupa Belgia in ordinea poverilor fiscale inalte din Comunitatea: Europeana (ocupa asadar un fruntas loc cinci in acest clasament) (elul nr.l). Franta a incercat sa isi alinieze sarcina sa fiscala la media specifica Europei si a si reusit acest lucru in perioada anilor '70, dar in anii '80 si mai ales '90, diferentele au devenit insa ca timpul destul de pronuntate. in anul 1985, de exemplu, diferenta era de circa 5 procente (mai exact de 4,6%) din produsul intern brut, iar in anul 1995, de circa 3 procente, iar in anul 1999, presiunea fiscala franceza se situa peste media europeana cu circa 4 puncte procentuale. Aceeasi diferenta se mentine si in anul 2003 (Franta 45,7%, iar media EU25 - 40,6%), dar si in anul 2005 (Franta 44,3%, iar media EU25 39,2%). Desigur ca si Franta este o tara cu un nivel PIB/capita ridicat de 24.770 USD in anul 2003, asadar este o tara dezvoltata cu o fiscalitate ridicata. Politica fiscala franceza este caracterizata, la fel ca celelalte state comunitare, de reforme fiscale semnificative, care i-au silit caracteristicile fiscale de baza. Astfel, in perioada anilor '90, deficitul bugetar francez depasea limita de 3% silita prin tratatul de la Maastricht. in acest context, prioritatea politicii fiscale din Franta a fost determinata de dorinta respectarii legislatiei bugetare din EMU. Ca rezultat, guvernul francez a marit temporar presiunea fiscala asupra societatilor comerciale si asupra gospodariilor in perioada anilor 1997 si 1998. Efectul imediat a fost o reducere a deficitului bugetar de la 2,7% din PIB in anul 1997 la 1,6% din PIB in anul 1998. Doar in cursul anului 1999, politica fiscala franceza incepe sa-si propuna ca obiect complementar reducerea presiunii fiscale. Aceasta deoarece in anul 1999, acest indicator era de 45,7% incasari fiscala in PIB, prin urmare extrem de ridicat. Bugetele anilor 2000 si 2001 isi propun in acest sens si au reusi o scadere a poverii fiscale de circa 0,4% din PIB. Cu toate acestea, asa cum s-a aratat si in paragraful precedent, presiunea fiscala franceza este in continuare una destul de mare ativ cu media europeana. Urmeaza o scurta prezentare a impozitelor si taxelor specifice statului francez. Pentru inceput, se analizeaza impozitului pe venitul personal. Baza legala a acestui impozit se gaseste in cadrul articolelor 1-204 din Codul general de impozite (Code general des impots), beneficiarul incasarilor din acest impozit este statul francez, iar platitori sunt desigur persoanele fizice, dar si societatile de persoane care nu au optat pentru plata impozitului specific societatilor, ci pentru plata acestui impozit de catre fiecare partener (asociat) al societatii. Procedeul impunerii este caracterizat prin impunerea unitara a

1

care pot opta pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice. in scopul atenuarii efectelor progresitatii baremului de impozitare. Rata progresiva este aplicata acestui venit rezultat. fie sub incidenta impozitului pe venitul persoanelor fizice. venit privat. plusuri valorice. ne retine atentia impozitarea societatilor franceze. Impozitul pe venitul personal este totusi. Mecanismul catului fiscal utilizat in Franta este bazat pe utilizarea variantei catului familial. Cu alte cunte. in Franta societatile de capital si cele asimilate acestora sunt incluse in sfera impozitului pe societate. rente agere. Pentru a diminua sarcina fiscala a familiilor a fost introdusa. Deosebit de interesant este si faptul ca statul francez acorda reduceri fiscale diferentiate pe transe diferite (silite in sume fixe) in functie de trecerea copilului la un alt nivel de scolarizare. platibil din castiguri de capital realizate de persoanele fizice atunci cand isi transfera activele. Scutirile zeaza persoanele ale caror venit net nu depaseste minimul garantat de 5. pentru profiturile ce ren comanditatilor. unele pensii.920 a‚¬ pentru persoanele peste 65 ani.300 a‚¬ per copil. pensii. in acest fel.Intrucat impozitul pe venitul persoana! a fost studiat anterior. Mentionez ca acest regim fiscal poarta denumirea de transparenta fiscala" si se aplica in Franta societatilor in nume colectiv. Profiturile afacerilor realizate pe teritoriul francez reprezinta profitul impozabil (se observa ca se aplica regula teritorialitatii). Clasificarea societatilor comerciale franceze in functie de natura asocierii. iar calcularea acestuia se bazeaza pe diferenta dintre valoarea neta la sfarsitul anului financiar si valoarea acestuia la inceputul 2 . cat si castigurile de capital. dobanzile pentru imprumuturile bugetare. in functie de persoanele din componenta caminului fiscal. Prin urmare. drepturile si oligatiunile de o valoare considerabila. fata de societatile de persoane si societatile cu un singur actionar. care sta la baza formarii lor.55 a‚¬ sau valoarea fixa de . exceptand orice cheltuiala deductibila din punct de vedere legal (cum ar fi platile pentru intretinere. Mai exista o reducere fiscala. acordate pe bazele situatiei familiei platitorului de impozit. Baza calcularii o reprezinta venitul net total. precum si optional. beneficiile si alocatiile. veniturile provenite din profesiilor nesalarizate. se iau in calcul obligatiile reprezentate de copii in cadrul global al politicii familiale promovate in Franta. beneficiind de un drept de optiune irevocabil. deoarece include totalitatea veniturilor nete apartinand urmatoarelor categorii: salarii. venituri funciare. dar venitul total este impartit intr-un numar de puncte. veniturile provenite din capitalul mobiliar. dupa cum s-a prezentat si in paragrafele precedente. utilizarea catului familial (prin Legea din 31 din decembrie 1945) pentru calcularea raspunderii fiscale: veniturile familiei sunt totalizate. iar in final. in valoare de 25 procente din suma platita in 2001 pana la 2. societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic-persoana fizica.250 a‚¬: acest prag creste pana la 7. acest impozit partial este multiplicat cu numarul de puncte pentru a determina impozitul recuperabil. venitul impozabil este un venit global. Beneficiul realizat de societatile franceze poate intra fie sub incidenta impozitului pe societate. costurile de acomodare a unei persoane in varsta si totalul platilor insuficiente din anii anteriori).caminului fiscal si utilizarea mecanismului catului fiscal. referitoare la cheltuielile pentru copii. prezinta importanta pentru intelegerea regimului fiscal aplicat firmelor din aceasta tara. desi exista numeroase scutiri de la aceasta cerinta.994. la cele in comandita simpla. determinat in functie de formula aplicabila fiecarui tip de venit (incluzand si venitul din surse straine in cazurile in care platitorii de impozite sunt rezidenti in Franta).

Rata acestei contributii a fost redusa la 6 procente pentru anul 2001 si la 3 procente pentru 2002 (Legea financiara pentru 2001). in plus. proprietatea imobiliara a asociatiilor cice si a organizatiilor non-profit. fie reportate pentru o perioada de cinci ani sau in anumite conditii. De aceea. beneficiarul incasarilor fiscale din acest tip de impozit fiind statul francez. judete. dar si pentru a indeplini obiectivele echitatii. atingand 41.In Franta. poate produce o rata combinata mare asupra echitatii. Rata standard este de o treime. Didendele pe care societatile mama le primesc de la filialele lor franceze sau straine sunt substrase din profitul total net dupa o deducere de 5 procente din didendele totale. Beneficiarii acestor contributii sociale sunt: Casa 3 . se includ contributiile pentru asigurarile sociale. Toate companiile trebuie de asemenea sa plateasca o rata forfetara anuala in functie de cifra lor de afaceri. impozitele asupra muncii prezinta o presiune fiscala ridicata. cu ajustari ale formei deducerilor statistice si cu completari pentru a respecta regulile fiscale specifice. mai intai la nivel corporational si mai apoi la nivel de actionari. municipalitati. Legea financiara complementara din 4 august 1995 a obligat organismele corporationale sa plateasca o contributie de 10 procente din venitul societatilor.5%. la care se adauga platile catre actionari. asociatiile familiale. Deprecierea amanata din perioada de pierderi poate fi reportata pe o perioada nelimitata.000 a‚¬.8%. presiunea fiscala asupra muncii atingea valoarea de 22. asociatiile fermierilor si cooperativele. dar numai daca aceasta depaseste 76. precum si o rata de 24 procente sau 10 procente se aplica venitului din proprietatea imobiliara sau cooperatii sau anumitor tipuri de venit din proprietatea imobiliara acumulata de institutiile publice.aceluiasi an financiar. la nivelul anului 2002.8%. profitul unei societati comerciale este determinat pe baza conturilor sale anuale (este vorba de contul de rezultate). in practica. Cota de impunere implicta a impozitarii muncii era de asemenea foarte inalta. care sunt reglementate de articolul 136 din Codul de Securitate Sociala. scazandu-se infuziile aditionale de capital. creditele fiscale fiind incluse. O dilema deosebita este reprezentata de faptul ca dubla impozitare a profiturilor distribuite. pot fi date inapoi trei ani. Franta garanteaza impozite simplificate pentru afacerile mici. Baza legala a acestui impozit direct se regaseste de asemenea in Codul general de impozitare francez in cadrul articolului 205. Studiind sursele puse la dispozitie de pe site-ul Comunitatii Europene30". societatile de investitii si societatile care zeaza determinarea disponibilitatii bunurilor pentru membrii lor. in Franta. dar exista si o rata redusa. a adoptat un sistem care garanteaza un credit fiscal primitorilor de didende corespunzatoare cu impozitele corporationale asupra profiturilor distribuite. cu exceptia unor anumite castiguri de capital de natura financiara. dar si de articolul 144 al Codului general de impozite. Legislatia franceza prevede insa o seama de scutiri fiscale care precizeaza organismele scutite de la plata. Aceste masuri sunt destinate anihilarii dezvantajelor noilor si micilor intreprinderi pentru finantarea proiectelor de investitii. ca de altfel in multe tari europene. aceasta insemnind un procent al impozitelor asupra muncii in veniturile fiscale totale de peste 50%. Franta impreuna cu alte tari. mult peste media comunitara. aditional unor regimuri speciale si indemnizatii. in anumite conditii acestea incluzand regiuni. mai exact 51. Pierderile pot fi. in acesta categorie de impozitare. de 19 procente care se aplica castigurilor de capital pe termen lung. participante la actitatea administrativa. Societatile noi si cele aflate in sectoare care trebuie dezvoltate pot beneficia de scutiri temporare daca indeplinesc unele cerinte particulare. aflam ca.

dar in cazuri speciale se aplica cote reduse de 6. Luxemburg. care aratau ca pentru cele mai multe tari UE. » unele actitati intrerpinse de organizatii non-profit. in Franta domina taxa pe valoarea adaugata. insa o cota de 0. presiunile fiscale mari asupra muncii reflecta in mare parte rolul important jucat de contributiile bazate pe salarii pentru finantarea sistemului de tranferuri. daca sistemul contine unele elemente rezltate din mecanismul catului familial. dar si in alte tari. » actitati supuse impozitului local pentru distractii. Danemarca. Din lucrarile studiate reiese ca Franta este una din primele tari care au aplicat tehnica impunerii multistadiale care s-a extins apoi in alte saizeci de tari situate pe toate continentele.In categoria impozitelor indirecte.7 procente este repartizata bugetului special pentru beneficiile asistentei acordate agriculturii. organisme guvernametale sau autoritati locale. precum si intinderea sa mare si natura sa publica. dar si unele importuri. astfel. cum ar fi evenimentele sportive. Explicatia acestei poveri fiscale ridicate asupra muncii o intalnim in lucrarile de specialitate a unor autori precum Tabellini si Daveri (anul 2000)."310. presiunile fiscale marginale mari asupra muncii ar putea descuraja un potential castigator secund de a-si lua un serciu. Actualmente indiferent de gradul lor de dezvoltare economica. Ratele acestor contributii sunt silite inca din 1 ianuarie 1998 la 7. saizeci de tari situate pe toate continentele aplica aceasta tehnica de impunere din cauza avantajelor care nu pot fi contestate. acest fapt datorandu-se in special contributiilor sociale platite de angajatori. 4 . adica impozitul de solidaritate asupra averii. Spania) in majoritatea tarilor dezvoltate.8%. cluburilor de jocuri si cazinourile.nationala de alocatii familiale si Fondul de solidaritate al varstnicilor. Olanda. dar cu respectarea prevederilor silite de Directiva Comunitatii Europene nr. Norvegia. Presiunile fiscale mari asupra muncii ajuta de asemenea si la explicarea gradului scazut al utilizarii resurselor muncii din moment ce impozitele asupra muncii ar putea fi in schimb transformate in costuri de munca. Germania.2% si chiar 3. Beneficiarul principal al acestor resurse fiscale este tot statul francez. care au jucat rolul cel mai important in determinarea acestei sarcini fiscale avand drept consecinta cresterea costurilor muncii si reducerea cererii de munca. tehnica impunerii multistadiale aparuta in anul 1954 in Franta a inlocuit treptat tehnicile bazate pe impunere unistadiala (din Canada. Islanda. Italia. » unele operatiuni imobiliare. Grecia. » unele operatiuni bancare si financiare. care se refera la: » exporturile si tranzactiile echivalente.In cadru! Codului general de impozitare francez sunt prevazute numeroase scutiri de TVA. 77/388 din 17 mai 1977). Baza legala a acestui impozit se regaseste in Codul general de impozitare incepand cu articolul 256. Belgia. Printre impozitele directe. Impozitarea puternica a muncii din Franta pozitiona acesta tara in anul 2002 pe locul 5 in cadrul tarilor OCDE. Franta detine si asa-intitulatul isf-ul". practic este inclusa in cadrul ratelor taxei pe valoarea adaugate.5%. Portugalia si Suedia) sau multistadiala a cifrei de afaceri brute (din Austria. Noua Zeelanda. in plus. un impozit asupra proprietatii. care. Marea Britanie. Irlanda.

Beneficiarul acestei accize este bugetul special pentru beneficii acordate de asistenta sociala agriculturii.5 procente.prin articolul 265-l al Codului vamal francez. autovehiculelor cu remorca cu tonaj de peste 12 tone.74 procente apHcata asupra pretului de vanzare. Veniturile fiscale provenite din taxa pe valoarea adaugata in Franta atingeau in perioada 1995-2005 o cota medie de 7. » taxe speciale pe bere . Se aplica asupra uleiurilor minerale si a produselor derivate care sunt folosite drept combustibil pentru incalzire sau pentru motoare in momentul in care sunt distribuite pentru consum. De asemenea.In ceea ce priveste tutunul manufacturat. exclusiv TVA. sunt silite de Actul financiar din 1999 (articolul 26). » accizele pentru tigarile din productia proprie . in timp ce in ceea ce priveste importurile. Ratele anuale. Acest articolul 26 al Actului financiar a silit o rambursare partiala a accizelor asupra motorinei.1 procente. Baza de impozitare o constituie preturile unitare.5 procente in PIB (conform elului nr. ca impozite indirecte in Franta se remarca accizele. dar o parte din incasarile provenite din accize impuse conform articlului 403 din Codul general este alocata schemelor de asigurari de 5 . Beneficiai' este de asemenea statul francez.000 de litri de vehicul/an. » actitati educationale. manufacturieri si distribuitori de produse derivate din uleiuri minerale care vand aceste produse pentru consum. Alaturi de TVA.prin articolul 1609 ale Codului general. carti si bilete de cinema si teatru. fara a tine cont de originea acestora. » rata minima de 2. in special pentru produsele medicinale si ziare. cota este de 0.» actitati medicale si paramedicale. fie pe baza alcolului pur continut de un hectolitru.prin articolul 564. s accizele pe nurile fermentate . Acciza pe tutun este colectata atunci cand produsele derivate sunt furnizate spre consum. majoritatea produselor alimentare. aceasta rambursare este acordata pentru primii 40. Beneficiarul este fondul de solidaritate pentru batranete.6 procente.In Franta din data de 1 aprilie 2000 se aplica urmatoarele cote de TVA: » rata standard de 19. 63). Nu exista o acciza de export. guvernul francez urmarind ca ratele pentru consum sa fie semnificativ aliniate la media Comunitatii Europene.prin articolul 402 bis si 406 ale Codului general. Beneficarul acestui impozit indirect este statul francez.articolul 520 a Codului general. tarifele se aplica tuturor lichidelor impozabile. fiind silite rate standard (ca procentaj din pretul unitar) corespunzatoare diferitelor grupuri de produse. reglementate dupa cum urmeaza: » accizele pentru produsele petroliere si asimilate . » rata redusa de 5. trebuie remarcat ca in perioada anilor 2000 si 2001 s-au inregistrat reduceri noile in cadrul ratelor de TVA. Accizele pe uleiurile minerale si asupra produselor asimilate sunt platite de importatori.3 si graficului nr.In final.prin articolul 438 din Codul general. accizele pe alcool sunt platibile asupra produselor intermediare si bauturilor si sunt impuse fie la hectolitru de produs finit. » accizele pentru tutun . » accize pentru alcool . 575A si 575B ale Codului general de impozite. in special pentru produsele agricole.

" in continuare se arata ca fiecare nivel ai administratiei locale. reglementata din nou de articolul 1609. taxa pe valoarea adaugata. gneta in beneficiul departamentelor. alte impozite si taxe. precum si o taxa comunala asupra drepturilor de mutare. reglementata de articolul 169 din Codul general. fiind exemplificata aceasta afirmatie in cazul taxei profesionale. Alaturi de acestea. Autoarea Carmen Cordtmeanu3" surprinde o trasatura mtereasanta a impozitelor locale franceze subinnind ca Impozitele locale se caracterizeaza prin diversitate si intrepatrundere. Daca taxa pe sectiunea gri se percepe in beneficiul regiunilor. al carei beneficiar este Fondul National Forestier. taxe de habitat. departament. De aceea doar valorile peste acest prag sunt complet impozabile: acestea sunt supuse impozitului pe venit personal. in ceea ce priveste impozitul pe societati platit deja in acele tari. taxa pe abatoare si taxa pe bowling in beneficiul comunelor. obligatiunilor si a unor actiuni necotate sunt impozabile doar daca suma totala castigata (in 2001) depaseste pragul de 7. Acelasi tratament este valabil pentru veniturile financiare chiar daca in acest caz nu exista acelasi prag mentionat anterior. Acest sistem de imputatii nu asigura reduceri pentru rezidentii care sunt actionari ai societatilor din alte tari. din care se amintesc: » taxa forestiera. 1693 si 1788 din Codul fiscal general. beneficar fiind statul francez pentru incurajararea si sustinerea industriei nationale a audiozualului. se observa ca. Totusi. o taxa departamentala si o taxa comunala pe jocurile mecanice. astfel ca sunt intotdeauna impozabile. dar acest lucru fiind aprobat pentru societatile rezidente. beneficiari fiind liniile aeriene franceze. respectiv regiune. taxei funciare pe proprietati neconstruite si construite.sanatate obligatorii. guvernul francez utilizeaza un sistem de imputatii asupra didendelor: acestea sunt impozitate in functie de impozitul pe venitul personal al actionarilor care beneficiaza de un credit fiscal (avoir fiscal") egal cu 50 procente din didende. se arata ca exista o taxa aditionala regionala. o taxa aditionala departamentala si o taxa departamentala. Franta garanteaza credite fiscale rambursabile nonrezidentilor. De asemenea. in Franta impozitele administratiei centrale de stat pron din impozitul pe venitul global.reglementata prin articolul 302. independente de impozitele de care beneficiaza statul francez.reglementata de articolul 302 din Codul general. » taxa pentru aatia cila . incasarile fiind colectate de stat pentru bugetul special pentru aatia cila si pentru interventii speciale pe aeroporturi si pentru transportul aerian. exista un numar corsiderabil de impozite (peste 41) de impozite locale. Cateva precizari prind impozitarea veniturilor din capital in Franta in ceea ce priveste impozitarea actitatilor financiare. impozitul pe societati.In Franta mai exista si alte impozite indirecte. Exista insa si alte impozite care prezinta un caracter 6 . » taxa pentru biletele de cinema ca suport pentru industria cinematografica franceza. Din centralizarea unor date prezentate anterior. accize. reglementata de acelasi articol 1609. Castigurile de capital provenite din transferul actiunilor. comuna. cota fiind de 16 procente plus 10 procente care reprezinta o retinere sociala. datorita contractelor bilaterale cu unele tari. fiind rare impozitele integral autonome in raport cu alt impozit. nu acelasi lucru se poate spune despre alte impozite locale in aceasta tara. » taxa pentru serciile de teleziune .623 a‚¬.. are dreptul sa voteze o cota de impunere care se aplica la aceeasi baza. » taxa pe aeroporturi.

86 procente. anumite impozite retinute la sursa). utilizarea efectelor de credit.000 franci francezi. de exemplu in 2001 pentru comune a fost de 10.3%. in ambele cazuri.7 procente. care inlocuieste taxa profesionala.2. in acest caz. Acest lucru a fost posibil printr-o ajustare graduala a sistemului fiscal existent. Taxa de habitare.2. mai sus amintita taxa de habitat.2 procente pana la 1. in 1997 . accize. iar in 2001 . TVA asupra importurilor. respectiv transferul banilor de ia contribuabil catre trezoreria publica. in final.valoarea sa era de 1. chiar daca impozitul foncier bati" zeaza propietatea de cladiri inchiriate in timp ce impozitul foncier non bati" alte proprietati inchiriate (mine. in cazul obligatiunilor garantate. Rata se poate modifica in mod noil. adica impozitul pe cladiri. impozitul pe societate a cunoscut urmatoarea evolutie: in 1995. in 1996 . cum este cazul taxei de sejour care se percepe de la persoanele care nu sunt rezidente intr-o comuna si nu sunt supuse taxei pe habitat. taxe speciale). pentru toate taxele percepute de administratia vamilor generate de relatiile economice cu tarile din afara Uniunii Europene. Independent de majorarea cotelor standard de TVA de la 18. impozitele directe locale. contribuabilul recunoaste obligatiile fiscaie care ii ren. ratele pot varia de la 0. Aceeasi crestere a 7 .6% in anul 1995. contribuabilul trebuie sa prezinte o obligatiune acceptata de o banca sau de o societate de garantii colective. adica ansamblul operatiunilor prin care se asigura strangerea impozitelor. Acestea apartin unor administratii diverse: Conilitatea publica (pentru impozitul pe societate.2%. Ca o curiozitate. impozitul pe venit. se accepta alaturi de mijloacele de plata traditionale. politica fiscala urmarind indeosebi cresterea veniturilor fiscale. adica un impozit pe proprietatea imobiliara.3%.2. impozitul foncier non bati" funciar fara cladiri. stalare).funciar. care sa accepte efectuarea platii obligatiilor fiscale care ii ren in caz de insolvabilitate. urmand ca plata sa se realizeze la o data ulterioara.7%.alternativ. Pentru a fi acceptate ca mijloc de plata. Primul si al doilea sunt extrem de similare. Societatile care desfasoara actitati miniere platesc redeventa minelor.8%. Directia Generala a Vamilor (taxele vamale. in 1999 . se realizeaza in Franta prin mai multe circuite. Perioada anilor 1995-2005 a fost una a consolidarii fiscale pentru statul francez. Actitatea de incasare a creantelor fiscale. calculata tinand cont de valoarea locativa estimabila si care intentioneaza sa finanteze bugetele comunitatilor este o taxa mai personala": de fapt. mentionez ca in Franta.Impozite locale pot fi considerate si impozitul foncier bati" . Directia Generala a impozitelor (pentru taxa pe valoarea adaugata. insa urmarindu-se in acelasi timp nu si cresterea a presiunii fiscale asupra muncii.! %. baza de calcul o reprezinta in mod oportun valoarea estimabila adecvata. Dintre impozitele locale amintite anterior.2. aceasta trebuie platita de persoanele fizice si juridice care de obicei practica o actitate profesionala nesalarizata in Franta. o retragere in favoarea statului. 9).7%. la care se adauga TVA si monopolul fiscal asupra alcoolului. mai importanta este asa numita taxa profesionala"' (taxe professionelle. in 2000 . sunt reduceri ale bazelor de calculatie corelate cu situatia familiala a platitorilor de impozite. in timp ce pentru judete a fost de 5.38 procente. dar exista o reducere de 30 si respectiv de 20 procente. Astfel (conform elului nr. o trasatura majora a perioadei 1995-2005 a fost extinderea constanta a bazei de impozitare asupra societatilor si in ceea ce priveste venitul personal. daca valoarea locativa depaseste 30.6% la 20. in 1998 .3. Este un impozit local important a carui relevanta a scazut in ultimii ani. denumite obligatiuni garantate sau obligatiuni pe cautiune.

in 1997 -6%.8. in 1999 . dupa cum s-a aratat anterior si in cazul impozitului pe venitul persoanelor fizice (conform elului nr.4%. in anul 2003 cotele au fost reduse cu circa 3.5%. 8): in anul 1995 .3%.5%.5 procente. » crearea unui credit fiscal rambursabil. o masura legislativa care a silit o limitare a scarii de crestere a accizelor cuprinse in pretul combustibilului a fost incorporata in Actul financiar. Baza fiscala pentru PIT" (impozitul pe venitul personal) este extrem de limitata in Franta.5%.cu faze graduale asupra componentelor salariale pentru extinderea bazei de impozitare.6% la 19. Ca o concluzie. care sa incurajeze dorinta de angajare a personalului si astfel o crestere a angajarilor.6%.5. printr-o prima de angajare. respectiv 2001-2003.6%. Contributiile la asigurarile sociale (cunoscute in Franta sub denumirea de CSG. 2001 . iar in 2004 la 2. in toamna anului 2000. adica contributii sociale generale) au fost instituite in Franta inca din anul 1991 si s-au utilizat in scopul de a remedia anumite probleme financiare ale institutiilor prind securitatea sociala.incasarilor raportate la PIB se constata. guvernul francez anunta un program multianual de reducere a fiscalitatii globale distribuit pe o perioada de 3 ani.mai ales a taxelor profesionale . Restrictii au fost impuse asupra imputarii creditului atasat didendelor franceze (avoir fiscal). Ambele aceste doua impozite directe inregistreaza insa in ultimii ani o usoara scadere: impozitul pe societate coboara in 2002 si 2003 la 2.8. in contrast insa. in 1998 . adica contributii pentru refinatarea unor datorii ale institutiilor de securitate sociala. Cota standard de TVA a fost redusa cu un procent. adica de la 20. » reducerile contributiilor sociale au fost noile in cazul muncitorilor subcalificati si cu venituri reduse. demostrand ca PIT actioneaza ca o sarcina complementara asupra nivelurilor de venit extrem de mari. pentru 2005 2. politica fiscala franceza isi propune o reducere a presiunii fiscale. Masurile variate prind impozitarea muncii cuprinse in cadrul programului multianual amintit anterior erau orientate mai ales pentru o reducere a platii de impozite pentru muncitorii cu calificari inferioare. care desi prezinta cote reduse. in 1996 . in 2000 . Franta este similara cu celelate tari europene. se observa ca in relatia cu principalele impozite.5. in timp ce impozitul pe venit la 8% in 2002 si la 7. 8 . in ceea ce priveste impozitarea societatilor. Totusi. De exemplu. Subliniez faptul ca politica recenta fiscala franceza si-a silit ca obiectiv major reducerea presiunii fiscale asupra muncii.1%. in august 2000. au largit totusi baza contributiilor sociale. calcularea responsabilitatii fiscale folosind metoda catului familial" . ia acestea s-au adaugat alte contrubutii cunoscute sub denumirea de CRDS. o suprataxa de 10% asupra profiturilor societatilor a fost introdusa in anul 1995 si ea a fost majorata la 25% in anul 1997. accizele pe combustibil au fost crescute constant. in plus.3%.8.3%. » reforma impozitelor locale .8% si 8. iar nivelul progresitatii fiscale este mai mare in atie cu celelalte tari OECD. exista numeroase elemente deosebite. Cateva din aceste masuri sunt: » reducerea ratelor statutare pentru veniturile personale. introdusa inca din anul 1945.8. cu o reducere finala a acestui credit in anul 1999. Aplicarea unei cote reduse de 19% asupra capitalului a fost de asemenea limitata. Numeroase reduceri se adreseaza mai ales persoanelor fizice (gospodariilor). in anul 1996. Anul 2004 si 2005 inregistreaza urmatoarele valori: 7.6%. un nivel de 2% a fost instituit asupra veniturilor din mosteniri si veniturilor din investitii ale persoanelor cu domiciliul fiscal in Franta.In ultimii ani (incepand din anul 1999).7% in 2003.

Desigur ca raspunsurile Curtii de Justitie Europenevor avea doar consecinte limitate in ceea ce priveste impozitul de 3% pentru proprietatea imobiliara franceza. Franta detine si ISF-ul (impozitul de solidaritate asupra averii). Interesant de mentionat in acest modul apreciez a fi o dezbatere de data recenta prind impozitarea proprietatilor imobiliare detinute de societati nerezidente (decembrie 2005):^In Sectiunea 990D din Codul fiscal francez. un impozit asupra proprietatii. Prima intrebare care s-a pus la Curtea Europeana de Justitie este daca prevederile franceze sunt discriminatoare. atingandu-se valoarea de 45. in timp ce taxa pe valoarea adaugata domina printre impozitele indirecte. Printre impozitele directe.in ceea ce priveste impozitul pe societati. Astfel conform Restei Ernest&Young nr. Evolutia presiunii fiscale in Franta in perioada 1990-2005. Totusi. dar coboara din nou in urmatoarii ani: 2004 si 2005. companiile care detin in mod direct sau indirect proprietati imobiliare sunt supuse unui impozit anual de 3% din valoarea pe piata a proprietatilor. deoarece se observa ca si tarile cu vechime in interiorul Uniunii Europene se confrunta cu probleme de ordin fiscal care necesita adeseori identificarea de solutii si de rezolvari. societatea in cauza a prezentat cazul in fata Curtii Cile Supreme. din moment ce in majoritatea carurilor.7%. din care extragem urmatoarele informatii: locul 1 in procurarea resurselor fiscale franceze il ocupa 9 . 13/Iunie 2006. 32. in timp ce companiilor franceze nu le este impusa o astfel de conditie. demonstreaza ca tendinta crescatoare constanta pana la nivelul anului 1999. A doua si a treia chestiune dezbatute sunt corelate cu aplicabilitatea Directivei Consiliului din 19 decembrie 1977 referitoare la asisenta mutuala. deoarece astfel de societati au fost in mod expres excluse pe motivul clauzei de asistenta administrativa continuta in Tratatul dublei impozitari incheiat intre Franta si Luxemburg. Curtea Cila Suprema Franceza a prezentat Curtii De Justitie Europene intrebarea daca un resident UE care detine proprietati imobiliare in Franta poate invoca clauza de asistenta mutuala sau clauza de nediscriminare inclusa in Tratatul de dubla impozitare incheiat de Franta si alta tara cu scopul de a beneficia de scutirea de la impozite. societatile strane beneficiaza de scutirea prevazuta in Sectiunea 990 E a Codului fiscal francez. referitor la subiectul principiului natiunii celei mai favorizate dezbatut in decizia D (C-376/03). este inlocuita in ultimii ani (pana in 2002 inclusiv) de o usoara scadere a acestui indicator francez. astfel ca.6. Totusi anul 2003 marcheaza din nou o majorare. companiile silite in state membre UE pot argumenta ca prevederile Directivei pot fi inlocuite cu o clauza de asistenta mutuala mentionata in articolul 990 E din Codul fiscal francez. care a solicitat pe 13 decembrie 2005 o hotarare preliminara a Curtii Europene de Justitie. in final. o societate mama luxemburgheza nu a beneficiat de scutirea garantata de Sectiunea 990 E. in conformitate cu Sectiunea 990E. redata de graficul nr. Apreciez aceasta dezbatere deosebit de interesanta. Fiind reeevaluata de autoritatiile fiscale franceze. impozitul nu trebuie platit de companiile al caror loc de management este in Franta si nici de companiile straine al caror loc personal cu atributii de conducere este situat intr-o tara care a incheiat un tratat de dubla impozitare cu Franta care include o clauza de asistenta mutuala sau o clauza de nediscriminare bazata pe nationalitate. din moment ce necesita existenta unei clauze de asistenta mutuala sau o clauza de nediscriminare pentru a acorda pesoanelor juridice din Uniunea Europeana scutiri fiscale. Componenta fiscalitatii acestei tari este creionata in graficul nr. Franta adopta sistemul de imputatii si principiul teritorialitatii.

5% din PIB.contributiile sociale. dar nu surprinzator (dat fiind faptul ca contributiile sociale in aceasta tara sunt ridicate). interesant este procentul ridicat. iar impozitele directe 25.de 21.1% in PIB.2%.4%. Repartizarea veniturilor fiscale pe nivele de administrare arata urmatoarea organizare: guvernul central colecteaza 18. Impozitele indirecte insumeaza peste 35%. cu un procent impresionat de 38.7% in totalul veniturilor. 10 . in timp ce comunitatile locale doar 4. Institutiilor Comunitatii Europene le ren un procent de 0. ale incasarilor fiscale raportate la PIB orientate catre steriile Fondurilor pentru protectia sociala franceze -.9% (la nivelul anului 2005).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful