Sistemul fiscal al frantei

Franta este o alta semnatara a "bibliei Uniunii Europene", adica a tratatului de la Roma si prin urmare una din tarile constitutive a Uniunii Europene. Aceasta tara este analizata in acest modul din perspectiva caracteristicilor semnificative ale sistemului sau fiscal si aspectelor majore ale reformelor fiscale franceze recente. Simona Scraboseti308 apreciaza ca: Franta este a doua tara europeana, dupa Germania, care prezinta o presiune fiscala totala foarte mare, conform modelului Rhine, caracterizata de un mixaj diferit de impozite directe si indirecte si contributii pentru finantarea unei asistente sociale de stat de tip Bismarckian extrem de generoasa." Inca de la o prima prire, studiind ativ presiunea fiscala din Franta fata de media europeana se observa ca procentul venituri fiscale/PIB este fara indoiala ridicat ativ cu media europeana. Cu o medie de 44,4% a indicatorului fiscalitatii globale, Franta este prima tara de dupa Belgia in ordinea poverilor fiscale inalte din Comunitatea: Europeana (ocupa asadar un fruntas loc cinci in acest clasament) (elul nr.l). Franta a incercat sa isi alinieze sarcina sa fiscala la media specifica Europei si a si reusit acest lucru in perioada anilor '70, dar in anii '80 si mai ales '90, diferentele au devenit insa ca timpul destul de pronuntate. in anul 1985, de exemplu, diferenta era de circa 5 procente (mai exact de 4,6%) din produsul intern brut, iar in anul 1995, de circa 3 procente, iar in anul 1999, presiunea fiscala franceza se situa peste media europeana cu circa 4 puncte procentuale. Aceeasi diferenta se mentine si in anul 2003 (Franta 45,7%, iar media EU25 - 40,6%), dar si in anul 2005 (Franta 44,3%, iar media EU25 39,2%). Desigur ca si Franta este o tara cu un nivel PIB/capita ridicat de 24.770 USD in anul 2003, asadar este o tara dezvoltata cu o fiscalitate ridicata. Politica fiscala franceza este caracterizata, la fel ca celelalte state comunitare, de reforme fiscale semnificative, care i-au silit caracteristicile fiscale de baza. Astfel, in perioada anilor '90, deficitul bugetar francez depasea limita de 3% silita prin tratatul de la Maastricht. in acest context, prioritatea politicii fiscale din Franta a fost determinata de dorinta respectarii legislatiei bugetare din EMU. Ca rezultat, guvernul francez a marit temporar presiunea fiscala asupra societatilor comerciale si asupra gospodariilor in perioada anilor 1997 si 1998. Efectul imediat a fost o reducere a deficitului bugetar de la 2,7% din PIB in anul 1997 la 1,6% din PIB in anul 1998. Doar in cursul anului 1999, politica fiscala franceza incepe sa-si propuna ca obiect complementar reducerea presiunii fiscale. Aceasta deoarece in anul 1999, acest indicator era de 45,7% incasari fiscala in PIB, prin urmare extrem de ridicat. Bugetele anilor 2000 si 2001 isi propun in acest sens si au reusi o scadere a poverii fiscale de circa 0,4% din PIB. Cu toate acestea, asa cum s-a aratat si in paragraful precedent, presiunea fiscala franceza este in continuare una destul de mare ativ cu media europeana. Urmeaza o scurta prezentare a impozitelor si taxelor specifice statului francez. Pentru inceput, se analizeaza impozitului pe venitul personal. Baza legala a acestui impozit se gaseste in cadrul articolelor 1-204 din Codul general de impozite (Code general des impots), beneficiarul incasarilor din acest impozit este statul francez, iar platitori sunt desigur persoanele fizice, dar si societatile de persoane care nu au optat pentru plata impozitului specific societatilor, ci pentru plata acestui impozit de catre fiecare partener (asociat) al societatii. Procedeul impunerii este caracterizat prin impunerea unitara a

1

drepturile si oligatiunile de o valoare considerabila. cat si castigurile de capital. Mecanismul catului fiscal utilizat in Franta este bazat pe utilizarea variantei catului familial. ne retine atentia impozitarea societatilor franceze. Cu alte cunte. beneficiind de un drept de optiune irevocabil. la cele in comandita simpla. societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic-persoana fizica. Rata progresiva este aplicata acestui venit rezultat. dupa cum s-a prezentat si in paragrafele precedente. utilizarea catului familial (prin Legea din 31 din decembrie 1945) pentru calcularea raspunderii fiscale: veniturile familiei sunt totalizate. unele pensii. fata de societatile de persoane si societatile cu un singur actionar. in acest fel. care pot opta pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice. Deosebit de interesant este si faptul ca statul francez acorda reduceri fiscale diferentiate pe transe diferite (silite in sume fixe) in functie de trecerea copilului la un alt nivel de scolarizare. Pentru a diminua sarcina fiscala a familiilor a fost introdusa. exceptand orice cheltuiala deductibila din punct de vedere legal (cum ar fi platile pentru intretinere.caminului fiscal si utilizarea mecanismului catului fiscal. plusuri valorice. Profiturile afacerilor realizate pe teritoriul francez reprezinta profitul impozabil (se observa ca se aplica regula teritorialitatii).Intrucat impozitul pe venitul persoana! a fost studiat anterior. desi exista numeroase scutiri de la aceasta cerinta. costurile de acomodare a unei persoane in varsta si totalul platilor insuficiente din anii anteriori).300 a‚¬ per copil. iar in final. Baza calcularii o reprezinta venitul net total. Mai exista o reducere fiscala. Mentionez ca acest regim fiscal poarta denumirea de transparenta fiscala" si se aplica in Franta societatilor in nume colectiv.250 a‚¬: acest prag creste pana la 7. prezinta importanta pentru intelegerea regimului fiscal aplicat firmelor din aceasta tara. beneficiile si alocatiile. in scopul atenuarii efectelor progresitatii baremului de impozitare. acordate pe bazele situatiei familiei platitorului de impozit. Prin urmare. rente agere. fie sub incidenta impozitului pe venitul persoanelor fizice. dobanzile pentru imprumuturile bugetare. in valoare de 25 procente din suma platita in 2001 pana la 2. se iau in calcul obligatiile reprezentate de copii in cadrul global al politicii familiale promovate in Franta. pentru profiturile ce ren comanditatilor. veniturile provenite din capitalul mobiliar. venitul impozabil este un venit global. platibil din castiguri de capital realizate de persoanele fizice atunci cand isi transfera activele.920 a‚¬ pentru persoanele peste 65 ani. precum si optional. dar venitul total este impartit intr-un numar de puncte. in Franta societatile de capital si cele asimilate acestora sunt incluse in sfera impozitului pe societate. pensii. Clasificarea societatilor comerciale franceze in functie de natura asocierii.55 a‚¬ sau valoarea fixa de . referitoare la cheltuielile pentru copii. in functie de persoanele din componenta caminului fiscal.994. venituri funciare. veniturile provenite din profesiilor nesalarizate. deoarece include totalitatea veniturilor nete apartinand urmatoarelor categorii: salarii. Scutirile zeaza persoanele ale caror venit net nu depaseste minimul garantat de 5. acest impozit partial este multiplicat cu numarul de puncte pentru a determina impozitul recuperabil. Impozitul pe venitul personal este totusi. determinat in functie de formula aplicabila fiecarui tip de venit (incluzand si venitul din surse straine in cazurile in care platitorii de impozite sunt rezidenti in Franta). venit privat. care sta la baza formarii lor. Beneficiul realizat de societatile franceze poate intra fie sub incidenta impozitului pe societate. iar calcularea acestuia se bazeaza pe diferenta dintre valoarea neta la sfarsitul anului financiar si valoarea acestuia la inceputul 2 .

in acesta categorie de impozitare. poate produce o rata combinata mare asupra echitatii. creditele fiscale fiind incluse.8%. mai exact 51. dar si pentru a indeplini obiectivele echitatii. ca de altfel in multe tari europene. Cota de impunere implicta a impozitarii muncii era de asemenea foarte inalta. participante la actitatea administrativa. cu exceptia unor anumite castiguri de capital de natura financiara.000 a‚¬. precum si o rata de 24 procente sau 10 procente se aplica venitului din proprietatea imobiliara sau cooperatii sau anumitor tipuri de venit din proprietatea imobiliara acumulata de institutiile publice. fie reportate pentru o perioada de cinci ani sau in anumite conditii. scazandu-se infuziile aditionale de capital.5%. judete. Deprecierea amanata din perioada de pierderi poate fi reportata pe o perioada nelimitata. in plus. Aceste masuri sunt destinate anihilarii dezvantajelor noilor si micilor intreprinderi pentru finantarea proiectelor de investitii. Didendele pe care societatile mama le primesc de la filialele lor franceze sau straine sunt substrase din profitul total net dupa o deducere de 5 procente din didendele totale. atingand 41. societatile de investitii si societatile care zeaza determinarea disponibilitatii bunurilor pentru membrii lor. aflam ca. impozitele asupra muncii prezinta o presiune fiscala ridicata. aditional unor regimuri speciale si indemnizatii. a adoptat un sistem care garanteaza un credit fiscal primitorilor de didende corespunzatoare cu impozitele corporationale asupra profiturilor distribuite. in Franta. Legislatia franceza prevede insa o seama de scutiri fiscale care precizeaza organismele scutite de la plata. Franta impreuna cu alte tari. dar exista si o rata redusa. asociatiile familiale. aceasta insemnind un procent al impozitelor asupra muncii in veniturile fiscale totale de peste 50%. la care se adauga platile catre actionari. Rata acestei contributii a fost redusa la 6 procente pentru anul 2001 si la 3 procente pentru 2002 (Legea financiara pentru 2001). care sunt reglementate de articolul 136 din Codul de Securitate Sociala. municipalitati. O dilema deosebita este reprezentata de faptul ca dubla impozitare a profiturilor distribuite. Franta garanteaza impozite simplificate pentru afacerile mici. De aceea. de 19 procente care se aplica castigurilor de capital pe termen lung. cu ajustari ale formei deducerilor statistice si cu completari pentru a respecta regulile fiscale specifice. dar numai daca aceasta depaseste 76.8%. Legea financiara complementara din 4 august 1995 a obligat organismele corporationale sa plateasca o contributie de 10 procente din venitul societatilor. Studiind sursele puse la dispozitie de pe site-ul Comunitatii Europene30". Rata standard este de o treime. mult peste media comunitara. proprietatea imobiliara a asociatiilor cice si a organizatiilor non-profit.aceluiasi an financiar. Baza legala a acestui impozit direct se regaseste de asemenea in Codul general de impozitare francez in cadrul articolului 205. profitul unei societati comerciale este determinat pe baza conturilor sale anuale (este vorba de contul de rezultate). la nivelul anului 2002. in practica. Societatile noi si cele aflate in sectoare care trebuie dezvoltate pot beneficia de scutiri temporare daca indeplinesc unele cerinte particulare. se includ contributiile pentru asigurarile sociale. presiunea fiscala asupra muncii atingea valoarea de 22. Beneficiarii acestor contributii sociale sunt: Casa 3 . Toate companiile trebuie de asemenea sa plateasca o rata forfetara anuala in functie de cifra lor de afaceri. dar si de articolul 144 al Codului general de impozite. asociatiile fermierilor si cooperativele. beneficiarul incasarilor fiscale din acest tip de impozit fiind statul francez. in anumite conditii acestea incluzand regiuni. mai intai la nivel corporational si mai apoi la nivel de actionari. pot fi date inapoi trei ani.In Franta. Pierderile pot fi.

Spania) in majoritatea tarilor dezvoltate. precum si intinderea sa mare si natura sa publica. care au jucat rolul cel mai important in determinarea acestei sarcini fiscale avand drept consecinta cresterea costurilor muncii si reducerea cererii de munca. Marea Britanie. Belgia. Din lucrarile studiate reiese ca Franta este una din primele tari care au aplicat tehnica impunerii multistadiale care s-a extins apoi in alte saizeci de tari situate pe toate continentele. Olanda. » unele operatiuni imobiliare. practic este inclusa in cadrul ratelor taxei pe valoarea adaugate.In categoria impozitelor indirecte. » unele actitati intrerpinse de organizatii non-profit. insa o cota de 0.2% si chiar 3. dar in cazuri speciale se aplica cote reduse de 6.7 procente este repartizata bugetului special pentru beneficiile asistentei acordate agriculturii.In cadru! Codului general de impozitare francez sunt prevazute numeroase scutiri de TVA. Impozitarea puternica a muncii din Franta pozitiona acesta tara in anul 2002 pe locul 5 in cadrul tarilor OCDE. Danemarca. Franta detine si asa-intitulatul isf-ul". care. presiunile fiscale marginale mari asupra muncii ar putea descuraja un potential castigator secund de a-si lua un serciu. adica impozitul de solidaritate asupra averii. acest fapt datorandu-se in special contributiilor sociale platite de angajatori. Luxemburg. Printre impozitele directe. Portugalia si Suedia) sau multistadiala a cifrei de afaceri brute (din Austria. Irlanda. un impozit asupra proprietatii."310. dar si in alte tari. Noua Zeelanda. daca sistemul contine unele elemente rezltate din mecanismul catului familial. cluburilor de jocuri si cazinourile. organisme guvernametale sau autoritati locale. Baza legala a acestui impozit se regaseste in Codul general de impozitare incepand cu articolul 256. 77/388 din 17 mai 1977). 4 . Ratele acestor contributii sunt silite inca din 1 ianuarie 1998 la 7. Actualmente indiferent de gradul lor de dezvoltare economica. Islanda. astfel. Presiunile fiscale mari asupra muncii ajuta de asemenea si la explicarea gradului scazut al utilizarii resurselor muncii din moment ce impozitele asupra muncii ar putea fi in schimb transformate in costuri de munca. » actitati supuse impozitului local pentru distractii. Explicatia acestei poveri fiscale ridicate asupra muncii o intalnim in lucrarile de specialitate a unor autori precum Tabellini si Daveri (anul 2000). dar cu respectarea prevederilor silite de Directiva Comunitatii Europene nr. tehnica impunerii multistadiale aparuta in anul 1954 in Franta a inlocuit treptat tehnicile bazate pe impunere unistadiala (din Canada. dar si unele importuri. in plus. cum ar fi evenimentele sportive.nationala de alocatii familiale si Fondul de solidaritate al varstnicilor. Italia. » unele operatiuni bancare si financiare. Norvegia.5%. Grecia. Beneficiarul principal al acestor resurse fiscale este tot statul francez. in Franta domina taxa pe valoarea adaugata. care se refera la: » exporturile si tranzactiile echivalente. Germania. presiunile fiscale mari asupra muncii reflecta in mare parte rolul important jucat de contributiile bazate pe salarii pentru finantarea sistemului de tranferuri. care aratau ca pentru cele mai multe tari UE. saizeci de tari situate pe toate continentele aplica aceasta tehnica de impunere din cauza avantajelor care nu pot fi contestate.8%.

In final.prin articolul 265-l al Codului vamal francez. fara a tine cont de originea acestora. 63). accizele pe alcool sunt platibile asupra produselor intermediare si bauturilor si sunt impuse fie la hectolitru de produs finit.000 de litri de vehicul/an. in special pentru produsele medicinale si ziare. fie pe baza alcolului pur continut de un hectolitru. Beneficiarul este fondul de solidaritate pentru batranete.6 procente.74 procente apHcata asupra pretului de vanzare. reglementate dupa cum urmeaza: » accizele pentru produsele petroliere si asimilate . in timp ce in ceea ce priveste importurile.3 si graficului nr.5 procente in PIB (conform elului nr.5 procente.prin articolul 564. Alaturi de TVA. 575A si 575B ale Codului general de impozite. fiind silite rate standard (ca procentaj din pretul unitar) corespunzatoare diferitelor grupuri de produse. cota este de 0. manufacturieri si distribuitori de produse derivate din uleiuri minerale care vand aceste produse pentru consum. trebuie remarcat ca in perioada anilor 2000 si 2001 s-au inregistrat reduceri noile in cadrul ratelor de TVA. in special pentru produsele agricole. Veniturile fiscale provenite din taxa pe valoarea adaugata in Franta atingeau in perioada 1995-2005 o cota medie de 7. Nu exista o acciza de export. » taxe speciale pe bere . Beneficiarul acestei accize este bugetul special pentru beneficii acordate de asistenta sociala agriculturii. Acciza pe tutun este colectata atunci cand produsele derivate sunt furnizate spre consum. dar o parte din incasarile provenite din accize impuse conform articlului 403 din Codul general este alocata schemelor de asigurari de 5 . » rata redusa de 5. Beneficiai' este de asemenea statul francez. Accizele pe uleiurile minerale si asupra produselor asimilate sunt platite de importatori.In Franta din data de 1 aprilie 2000 se aplica urmatoarele cote de TVA: » rata standard de 19. exclusiv TVA. guvernul francez urmarind ca ratele pentru consum sa fie semnificativ aliniate la media Comunitatii Europene.prin articolul 438 din Codul general. De asemenea. Baza de impozitare o constituie preturile unitare. tarifele se aplica tuturor lichidelor impozabile.1 procente. » accizele pentru tutun . aceasta rambursare este acordata pentru primii 40.prin articolul 1609 ale Codului general. s accizele pe nurile fermentate . Ratele anuale. Beneficarul acestui impozit indirect este statul francez. autovehiculelor cu remorca cu tonaj de peste 12 tone. » actitati educationale. carti si bilete de cinema si teatru. » accizele pentru tigarile din productia proprie .prin articolul 402 bis si 406 ale Codului general. Se aplica asupra uleiurilor minerale si a produselor derivate care sunt folosite drept combustibil pentru incalzire sau pentru motoare in momentul in care sunt distribuite pentru consum.» actitati medicale si paramedicale. ca impozite indirecte in Franta se remarca accizele. » rata minima de 2. sunt silite de Actul financiar din 1999 (articolul 26). Acest articolul 26 al Actului financiar a silit o rambursare partiala a accizelor asupra motorinei. » accize pentru alcool .articolul 520 a Codului general.In ceea ce priveste tutunul manufacturat. majoritatea produselor alimentare.

exista un numar corsiderabil de impozite (peste 41) de impozite locale.sanatate obligatorii. De asemenea. respectiv regiune. Totusi. gneta in beneficiul departamentelor. o taxa departamentala si o taxa comunala pe jocurile mecanice. cota fiind de 16 procente plus 10 procente care reprezinta o retinere sociala. din care se amintesc: » taxa forestiera. se observa ca. in ceea ce priveste impozitul pe societati platit deja in acele tari. al carei beneficiar este Fondul National Forestier. accize.reglementata de articolul 302 din Codul general. impozitul pe societati. Alaturi de acestea. astfel ca sunt intotdeauna impozabile. in Franta impozitele administratiei centrale de stat pron din impozitul pe venitul global. taxe de habitat. Autoarea Carmen Cordtmeanu3" surprinde o trasatura mtereasanta a impozitelor locale franceze subinnind ca Impozitele locale se caracterizeaza prin diversitate si intrepatrundere. departament. beneficiari fiind liniile aeriene franceze. obligatiunilor si a unor actiuni necotate sunt impozabile doar daca suma totala castigata (in 2001) depaseste pragul de 7. Castigurile de capital provenite din transferul actiunilor. o taxa aditionala departamentala si o taxa departamentala. datorita contractelor bilaterale cu unele tari. Exista insa si alte impozite care prezinta un caracter 6 . comuna. independente de impozitele de care beneficiaza statul francez.623 a‚¬. Acelasi tratament este valabil pentru veniturile financiare chiar daca in acest caz nu exista acelasi prag mentionat anterior. taxei funciare pe proprietati neconstruite si construite. beneficar fiind statul francez pentru incurajararea si sustinerea industriei nationale a audiozualului. Daca taxa pe sectiunea gri se percepe in beneficiul regiunilor.. » taxa pentru biletele de cinema ca suport pentru industria cinematografica franceza. Din centralizarea unor date prezentate anterior. taxa pe valoarea adaugata. reglementata de articolul 169 din Codul general. precum si o taxa comunala asupra drepturilor de mutare. are dreptul sa voteze o cota de impunere care se aplica la aceeasi baza. fiind rare impozitele integral autonome in raport cu alt impozit. reglementata de acelasi articol 1609. taxa pe abatoare si taxa pe bowling in beneficiul comunelor. » taxa pentru serciile de teleziune .In Franta mai exista si alte impozite indirecte. fiind exemplificata aceasta afirmatie in cazul taxei profesionale. incasarile fiind colectate de stat pentru bugetul special pentru aatia cila si pentru interventii speciale pe aeroporturi si pentru transportul aerian. Acest sistem de imputatii nu asigura reduceri pentru rezidentii care sunt actionari ai societatilor din alte tari. » taxa pe aeroporturi. nu acelasi lucru se poate spune despre alte impozite locale in aceasta tara. Franta garanteaza credite fiscale rambursabile nonrezidentilor.reglementata prin articolul 302. se arata ca exista o taxa aditionala regionala. guvernul francez utilizeaza un sistem de imputatii asupra didendelor: acestea sunt impozitate in functie de impozitul pe venitul personal al actionarilor care beneficiaza de un credit fiscal (avoir fiscal") egal cu 50 procente din didende. reglementata din nou de articolul 1609. alte impozite si taxe. » taxa pentru aatia cila ." in continuare se arata ca fiecare nivel ai administratiei locale. De aceea doar valorile peste acest prag sunt complet impozabile: acestea sunt supuse impozitului pe venit personal. Cateva precizari prind impozitarea veniturilor din capital in Franta in ceea ce priveste impozitarea actitatilor financiare. 1693 si 1788 din Codul fiscal general. dar acest lucru fiind aprobat pentru societatile rezidente.

contribuabilul trebuie sa prezinte o obligatiune acceptata de o banca sau de o societate de garantii colective. se accepta alaturi de mijloacele de plata traditionale. Este un impozit local important a carui relevanta a scazut in ultimii ani.3. mentionez ca in Franta. in 1999 .000 franci francezi. politica fiscala urmarind indeosebi cresterea veniturilor fiscale.3%. anumite impozite retinute la sursa).3%. ratele pot varia de la 0.7%.2. adica un impozit pe proprietatea imobiliara. respectiv transferul banilor de ia contribuabil catre trezoreria publica. urmand ca plata sa se realizeze la o data ulterioara. stalare). taxe speciale). aceasta trebuie platita de persoanele fizice si juridice care de obicei practica o actitate profesionala nesalarizata in Franta. Aceeasi crestere a 7 . daca valoarea locativa depaseste 30.funciar. Ca o curiozitate. impozitul foncier non bati" funciar fara cladiri.86 procente. Perioada anilor 1995-2005 a fost una a consolidarii fiscale pentru statul francez. Actitatea de incasare a creantelor fiscale. de exemplu in 2001 pentru comune a fost de 10.38 procente. insa urmarindu-se in acelasi timp nu si cresterea a presiunii fiscale asupra muncii.8%.2. adica impozitul pe cladiri. contribuabilul recunoaste obligatiile fiscaie care ii ren. cum este cazul taxei de sejour care se percepe de la persoanele care nu sunt rezidente intr-o comuna si nu sunt supuse taxei pe habitat.alternativ. in 1996 . o retragere in favoarea statului. 9). chiar daca impozitul foncier bati" zeaza propietatea de cladiri inchiriate in timp ce impozitul foncier non bati" alte proprietati inchiriate (mine. impozitul pe venit. Acestea apartin unor administratii diverse: Conilitatea publica (pentru impozitul pe societate. Primul si al doilea sunt extrem de similare. Acest lucru a fost posibil printr-o ajustare graduala a sistemului fiscal existent. pentru toate taxele percepute de administratia vamilor generate de relatiile economice cu tarile din afara Uniunii Europene. Dintre impozitele locale amintite anterior. in final.2%.2. Directia Generala a impozitelor (pentru taxa pe valoarea adaugata. utilizarea efectelor de credit. baza de calcul o reprezinta in mod oportun valoarea estimabila adecvata. in acest caz. la care se adauga TVA si monopolul fiscal asupra alcoolului. Directia Generala a Vamilor (taxele vamale. Pentru a fi acceptate ca mijloc de plata.7 procente. impozitul pe societate a cunoscut urmatoarea evolutie: in 1995. Rata se poate modifica in mod noil.6% in anul 1995. denumite obligatiuni garantate sau obligatiuni pe cautiune.2 procente pana la 1. Independent de majorarea cotelor standard de TVA de la 18. Taxa de habitare. in timp ce pentru judete a fost de 5. Societatile care desfasoara actitati miniere platesc redeventa minelor.2. mai sus amintita taxa de habitat.7%. in ambele cazuri. mai importanta este asa numita taxa profesionala"' (taxe professionelle. iar in 2001 .Impozite locale pot fi considerate si impozitul foncier bati" . se realizeaza in Franta prin mai multe circuite. TVA asupra importurilor. o trasatura majora a perioadei 1995-2005 a fost extinderea constanta a bazei de impozitare asupra societatilor si in ceea ce priveste venitul personal. sunt reduceri ale bazelor de calculatie corelate cu situatia familiala a platitorilor de impozite. in 1997 . dar exista o reducere de 30 si respectiv de 20 procente. in 1998 . impozitele directe locale.valoarea sa era de 1. calculata tinand cont de valoarea locativa estimabila si care intentioneaza sa finanteze bugetele comunitatilor este o taxa mai personala": de fapt. in 2000 . care inlocuieste taxa profesionala. Astfel (conform elului nr. accize. in cazul obligatiunilor garantate.6% la 20. care sa accepte efectuarea platii obligatiilor fiscale care ii ren in caz de insolvabilitate. adica ansamblul operatiunilor prin care se asigura strangerea impozitelor.! %.

care desi prezinta cote reduse. guvernul francez anunta un program multianual de reducere a fiscalitatii globale distribuit pe o perioada de 3 ani. printr-o prima de angajare.1%. pentru 2005 2.5%.5%. in 1999 . o masura legislativa care a silit o limitare a scarii de crestere a accizelor cuprinse in pretul combustibilului a fost incorporata in Actul financiar. calcularea responsabilitatii fiscale folosind metoda catului familial" . respectiv 2001-2003. Cota standard de TVA a fost redusa cu un procent. Contributiile la asigurarile sociale (cunoscute in Franta sub denumirea de CSG. Subliniez faptul ca politica recenta fiscala franceza si-a silit ca obiectiv major reducerea presiunii fiscale asupra muncii. » reducerile contributiilor sociale au fost noile in cazul muncitorilor subcalificati si cu venituri reduse. in plus. Numeroase reduceri se adreseaza mai ales persoanelor fizice (gospodariilor).8.6%.3%.6% la 19. Anul 2004 si 2005 inregistreaza urmatoarele valori: 7. au largit totusi baza contributiilor sociale. demostrand ca PIT actioneaza ca o sarcina complementara asupra nivelurilor de venit extrem de mari. adica contributii sociale generale) au fost instituite in Franta inca din anul 1991 si s-au utilizat in scopul de a remedia anumite probleme financiare ale institutiilor prind securitatea sociala.5 procente. cu o reducere finala a acestui credit in anul 1999.3%. Baza fiscala pentru PIT" (impozitul pe venitul personal) este extrem de limitata in Franta. o suprataxa de 10% asupra profiturilor societatilor a fost introdusa in anul 1995 si ea a fost majorata la 25% in anul 1997. adica de la 20. exista numeroase elemente deosebite. Totusi. 2001 . se observa ca in relatia cu principalele impozite. Franta este similara cu celelate tari europene. in timp ce impozitul pe venit la 8% in 2002 si la 7. politica fiscala franceza isi propune o reducere a presiunii fiscale. in august 2000. un nivel de 2% a fost instituit asupra veniturilor din mosteniri si veniturilor din investitii ale persoanelor cu domiciliul fiscal in Franta. in 1996 .3%. accizele pe combustibil au fost crescute constant. in toamna anului 2000. iar nivelul progresitatii fiscale este mai mare in atie cu celelalte tari OECD. dupa cum s-a aratat anterior si in cazul impozitului pe venitul persoanelor fizice (conform elului nr. in anul 2003 cotele au fost reduse cu circa 3.5%. iar in 2004 la 2. care sa incurajeze dorinta de angajare a personalului si astfel o crestere a angajarilor.5. in 2000 .7% in 2003. » reforma impozitelor locale .6%. Cateva din aceste masuri sunt: » reducerea ratelor statutare pentru veniturile personale.5. Restrictii au fost impuse asupra imputarii creditului atasat didendelor franceze (avoir fiscal). in 1997 -6%. in 1998 .8.cu faze graduale asupra componentelor salariale pentru extinderea bazei de impozitare. in anul 1996.4%. ia acestea s-au adaugat alte contrubutii cunoscute sub denumirea de CRDS. Aplicarea unei cote reduse de 19% asupra capitalului a fost de asemenea limitata. Ambele aceste doua impozite directe inregistreaza insa in ultimii ani o usoara scadere: impozitul pe societate coboara in 2002 si 2003 la 2. Ca o concluzie.6%.In ultimii ani (incepand din anul 1999). adica contributii pentru refinatarea unor datorii ale institutiilor de securitate sociala. 8): in anul 1995 .mai ales a taxelor profesionale .8.8. » crearea unui credit fiscal rambursabil. 8 . De exemplu. introdusa inca din anul 1945.8% si 8. in contrast insa.incasarilor raportate la PIB se constata. Masurile variate prind impozitarea muncii cuprinse in cadrul programului multianual amintit anterior erau orientate mai ales pentru o reducere a platii de impozite pentru muncitorii cu calificari inferioare. in ceea ce priveste impozitarea societatilor.

7%. Componenta fiscalitatii acestei tari este creionata in graficul nr. din care extragem urmatoarele informatii: locul 1 in procurarea resurselor fiscale franceze il ocupa 9 . deoarece se observa ca si tarile cu vechime in interiorul Uniunii Europene se confrunta cu probleme de ordin fiscal care necesita adeseori identificarea de solutii si de rezolvari. societatile strane beneficiaza de scutirea prevazuta in Sectiunea 990 E a Codului fiscal francez. astfel ca. redata de graficul nr. din moment ce in majoritatea carurilor.in ceea ce priveste impozitul pe societati. companiile care detin in mod direct sau indirect proprietati imobiliare sunt supuse unui impozit anual de 3% din valoarea pe piata a proprietatilor. Franta adopta sistemul de imputatii si principiul teritorialitatii. Printre impozitele directe. deoarece astfel de societati au fost in mod expres excluse pe motivul clauzei de asistenta administrativa continuta in Tratatul dublei impozitari incheiat intre Franta si Luxemburg. o societate mama luxemburgheza nu a beneficiat de scutirea garantata de Sectiunea 990 E. Fiind reeevaluata de autoritatiile fiscale franceze. Totusi anul 2003 marcheaza din nou o majorare. din moment ce necesita existenta unei clauze de asistenta mutuala sau o clauza de nediscriminare pentru a acorda pesoanelor juridice din Uniunea Europeana scutiri fiscale. Evolutia presiunii fiscale in Franta in perioada 1990-2005. este inlocuita in ultimii ani (pana in 2002 inclusiv) de o usoara scadere a acestui indicator francez. in final. in timp ce companiilor franceze nu le este impusa o astfel de conditie. Totusi. societatea in cauza a prezentat cazul in fata Curtii Cile Supreme. impozitul nu trebuie platit de companiile al caror loc de management este in Franta si nici de companiile straine al caror loc personal cu atributii de conducere este situat intr-o tara care a incheiat un tratat de dubla impozitare cu Franta care include o clauza de asistenta mutuala sau o clauza de nediscriminare bazata pe nationalitate. Curtea Cila Suprema Franceza a prezentat Curtii De Justitie Europene intrebarea daca un resident UE care detine proprietati imobiliare in Franta poate invoca clauza de asistenta mutuala sau clauza de nediscriminare inclusa in Tratatul de dubla impozitare incheiat de Franta si alta tara cu scopul de a beneficia de scutirea de la impozite.6. un impozit asupra proprietatii. Astfel conform Restei Ernest&Young nr. atingandu-se valoarea de 45. 13/Iunie 2006. companiile silite in state membre UE pot argumenta ca prevederile Directivei pot fi inlocuite cu o clauza de asistenta mutuala mentionata in articolul 990 E din Codul fiscal francez. Prima intrebare care s-a pus la Curtea Europeana de Justitie este daca prevederile franceze sunt discriminatoare. Desigur ca raspunsurile Curtii de Justitie Europenevor avea doar consecinte limitate in ceea ce priveste impozitul de 3% pentru proprietatea imobiliara franceza. demonstreaza ca tendinta crescatoare constanta pana la nivelul anului 1999. Franta detine si ISF-ul (impozitul de solidaritate asupra averii). Apreciez aceasta dezbatere deosebit de interesanta. dar coboara din nou in urmatoarii ani: 2004 si 2005. A doua si a treia chestiune dezbatute sunt corelate cu aplicabilitatea Directivei Consiliului din 19 decembrie 1977 referitoare la asisenta mutuala. referitor la subiectul principiului natiunii celei mai favorizate dezbatut in decizia D (C-376/03). in conformitate cu Sectiunea 990E. Interesant de mentionat in acest modul apreciez a fi o dezbatere de data recenta prind impozitarea proprietatilor imobiliare detinute de societati nerezidente (decembrie 2005):^In Sectiunea 990D din Codul fiscal francez. care a solicitat pe 13 decembrie 2005 o hotarare preliminara a Curtii Europene de Justitie. in timp ce taxa pe valoarea adaugata domina printre impozitele indirecte. 32.

1% in PIB.7% in totalul veniturilor. Repartizarea veniturilor fiscale pe nivele de administrare arata urmatoarea organizare: guvernul central colecteaza 18. dar nu surprinzator (dat fiind faptul ca contributiile sociale in aceasta tara sunt ridicate).2%. cu un procent impresionat de 38. 10 .9% (la nivelul anului 2005). interesant este procentul ridicat. ale incasarilor fiscale raportate la PIB orientate catre steriile Fondurilor pentru protectia sociala franceze -.de 21. iar impozitele directe 25.5% din PIB.contributiile sociale. Institutiilor Comunitatii Europene le ren un procent de 0. Impozitele indirecte insumeaza peste 35%. in timp ce comunitatile locale doar 4.4%.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful