You are on page 1of 151

I I I

ALBERT LEPRINCE

CURS

PRACTIC
De

TELEPATIE

ALDO PRESS

Doctor Albert LEPRINCE

Profesor la Institutullntemational de Inane Studii din Nisa Corespondent al SocieUitii de Medicina din Paris Premiul Vauchez 1935 (CerceUiri $tiin~fic)

CURS PRACTIC DE TELEPATIE


UNDELE GANDIRII
Dupa lucrarile Doctorului Calligaris, Dr. docent in Neuropatologie /a Universitatea din Rome

-Tnrea/itate, intreaga suprafa~ cutanat~ este

cea care face din noi ni~te participanti la


echilibnJl universal, ni§te adaptafj dinspre exterior spre interior. Leon Daudet (Melancholia, p.19) Doctorulul Glusseppe CALUGARIS Docent in neuropatologie 1a Universitatea din Roma

Dragul meu Prieien, Accepta omagiul acestei C4rti, care este reflexul ideilor dumita/e !ji care nu are nici 0 alta ambifie decAt sa puna la eurent pub/ieul francez cu remarcabilele durnita/e luc~ri in domeniuJ Psihismului §i a/ subcon!jtientului. De mai bine de un sfert de secol, eu 0 tenaeitate neobosita, ti-ai consacrat toate c1ipele cereetarii legaturilor eare unesc suprafata eutanata eu organele interne §i cu funcpile cerebra/e. Ai reu!jit astfeJ sa sf§!jii voalurlle care acopereau ocultul, sa anJti ca "nimic din ceea ce este omenesc nu ne e st~in" §i, in fine, pe caile logicii §i cu 0 intuitie genia/a, ai ajuns la aceasta descoperire capita/a, care consta in materializarea pe suprafatB pielii Omului a ma/adii/or §i a microbilor. Fie ca rezumatul aoosta modest al unora dintre senzationa/ele dumita/e experiente, sa pastreze amintirea timpului petrecut impreunB, lungile noastre zile de studiu §i serile de conversafii amica/e §i ca el constituie, in sf§(§it, marturia intregii meIe simpatii prietene§ti.

sa

Dr. A. Leprince.

---

---------

CUVANT fNAINTE
Sa ~tie cum, prin procedee de analiza din ce in ce mai
precise, s-a putut cobori de la fiinta cea mai evoluata, adica Omul, paM la celula primitiva, pentru a ajunge, in timpurile din urma, la ultima faza cristalizabila, ultra-virusul, care pare sa fie ultima veriga din lanttll care leaga regnul mineral de tesutul viu. Aceste cercetari, efectuate de nurnerosl savan1i, ciarifica problema evoltJ\iei speciilor §i ne demonstreaza unitatea materiei organioo, vegetale sau minerale, care are ca baza unica energia, al carei principiu ini1ial ar fi electronul, sau, conform lui L. de Broglie, Fofonul, grauntele de lumina. Pentru a ajunge la dezvoltarea sa perfecta, omul de astazi a trebuit sa suporte de-a lungul secolelor muta~li bruste, veritabile revolutii, care au provocat aparitia unor caractere nol §i care s-au transmis apol ereditar. Lumina, caldura, frigul, intr -un cuvant toate elementele, au fost factorii primordiali ai acestor fransformart §i au obligat individul sa se adapteze la aceste noi condi~ii de eXistenta, alttel fiind amenintat cu moartea. $i mai §tim, de asemenea, ca omul actual inca mai evolueaza; dar acum nu functiile sale de nutri~e, de reproducere, de miscare, sunt eele afectate de aeeste schimbari lente. lnsusl creierul sau evolueaza in urma formarii de noi centri de asociere, care ii amplifica inteligen1B §i care ii vor permite probabil, intr-un viitor mal mult sau mai pu~n apropiat, sa triumfe asupra fortelor naturii sau sa Ie stapc1neasca, pentru a-§i spori confortul existen1ei sau pentru a-sl diminua suferintele.

12

ALBERT LEPRINCE

Gra~e acestei ~teri a energiei psihice am putut deja, prjn ada pta rea la studiul omului a achizi~ilor §tiintelor fizice, sa descoperim, sa masuram undele, radj~ile, energia electro-magnetica emise de corpul uman viu. Aceste descoperiri ale exteriorizarii principiului vital ne incitll sa ne intrebam de unde provin aceste fluide, sau aceste forte exteriorizate. Au fost propuse diverse raspunsuri, este probabil ell numeroasele radia\ii ale solului, ale aerului, ale soarelui, ale stratosferei, razele Gamma, razele cosmice etc. contribuie impreuna la formarea acestei energii noi, care emana fie chiar din corp, fie din creier. Corpul uman ne apare astlel ca un transformator de radiafii, dintre care unele il penetreaza fara ca aparent sa~i modifiee structura, in limp ce altele, prin continuitatea actiunii lor, provoaca incetu\ cu incetul schimbari in reparti\ia sau in multiplicarea eelulelor. Astfel s-a putut pune pe seama radia(iilor nocive ale soluiui dezvoltarea anumitor tuman. De asemenea, conform unui proces analog, radia\ii cerebrale emise la celllialt capst al globului pot atinge creierul unui alt individ, in situ3\ia cand eele doua centre de receptie §I ae emisie sunt acordate pe aceeasi lungime de undll. Aceste deduqii, bazate pe constatari flZice, ne indiell drumul pe care trebuie ne angajam pentru a patrunde rna; bine misterul fenomenelar metapsihice al elIror sediu este creierut. Raporturile fiziologice care exista in mod normal intre senzatii, intre impresiile vizuale, auditive, tactile, cutanate, pot fi oare modificate de agen~ (lZiei fi pot ele provoca noi asociaVi de idei? Se pot oare provoca pe cale refiexa, excitand anumite zone cutanate, ernotii, senti mente ~isa pot oare provoca reac(iile cerebrale care sunt la baza

sa

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

13

tenomenelor de telepatie, de psihometrie Acest termen, psihometrie, este foarte prost ales: de tapt nu este vorba de masurarea tacultB1ilor spirituluL in limbajul metapsihic, psihometria este de tapt acea tacuttate care permite unui "vizionar" pus in contact cu un object, care a apartinut unei persoane oarecare, sa patrunda in viata acesteia, sa descrie starea sa prezentB sau trecuta, fizica sau mentala.], de darviziune a trecutului sau a viitorului? Acestea sunt intrebarile Ja care vom incerca sa raspundem in aceastA lucrare.

Din toate timpurile, oamenii s-au preocupat de trecutul !ii de viitarul lor. De unde venim, unde ne afIam acum, unde ne ducem? Acestea sunt intrebarile pe care au incercat sa Ie rezolve filosofiile antice ~i moderne. Na~terea lumilor, nasterea materiei animate sau inanimate, evolutia sau crearea speciilor ,i a omului, dezvoltarea instinctelor !}i a inteligentei au suscitat multiple lucrari ~j numerose teorii. [. in cartea noastra urmatcere, N8tjterea Lumilor §i a Vietii, vom studia teoriile !ii vom relata experientele rece nte , care arunca o lumina noua asupra acestui subiect pasionant] Am ajuns la un punct al evolu~ei !}tiintei de unde se pare ca toate aeaste probleme pot fi macar abordate, daca nu in intregime rezo/vate. Dadl secolele care s-au scurs pana scum ne-au adus notiuni destul de exacte asupra trecutului nostru fizic ,i fiziologic, este sigur ca secolele viitosre vor mai aves de elucidat numeroase probleme, printre care una dintre eele mai importante va fi aceea a personalititii umane, a diverse/or sale manifestSri !}i a dezvoltarii sale in timp tji in spatiu. Un intreg studiu al manifest8rilor psihice exterioare

14

ALBERT LEPRINCE

sau interioare creierului Insusi se afla de-abia in stadiul de scrota. lar acest studiu se revela mult mai important ~i, de asemenea, mutt mai pasionant decat chiar manifestante cerebra Ie ~idecat fiziologia creierului ~ia sistemului nervos. A existat un timp in care abordarea acestui domeniu misterios te clasa imediat in categoria ilumina1i1or sau a celor pe jumatate nebuni. A fost nevoie de tenac:itatea ~i de notorietatea unor savanti precum Prof. Ch. Richet pentru a arata acesta este un adevarat camp de explorat ,i ca subcon,tientul, con~tientul ~i faculta~le psihice paranonnale ale anumitor indivizi sunt tot atat de demne de interes §i de studiat precum localizarea functiilor cerebrale. Nici continuatorilor sai, Dodorii Geley ~iOsty, nu Ie-a lipsit curajul pantru a incerca sa patrunda misterul profund care invaluie manifestarile cerebrale legate de gandire. de citirea gandirii, de resuscitarea trecutului ~i de prevederea viitorului. Domeniul cuno§tintelor pe care Ie avem noi acum in acest domeniu este inca foarte restrans, iar mecanismul viziunii sau al pereeptiei paranonnale este inca abia intrevazut. Totu~i, anumite fapte impresionante, controlate ~i bine observare, au perrrus in ultimii ani se proiecteze cateva licariri de lumina asupra aeestor tenebre. Ve1i gasi aici incercarea unei explica\ii fiziologice a unor fenomene actual mente considerate misterioase. Vom oferi in aceasta luerare rezultatele curioaselor experien\e de te/epatie provocaM §i experimenta/~, la care am participat, ~i care sunt suseeptibile sa arunce 0 noua lumina asupra misterului viitorului nostru ~i al faculta~lor paranonnale ale creierului uman.

ca

sa

Dr. A. LEPRINCE

Partea intai TELEPATIA NATURALA SAU $PONTANA

CAPITOLUL I
METAGNOMIE - TELEPAT1E NATURALA TRANSA MEDIUMILOR Daca, in perioada preistorica, inteligenta umana a fost rudimentara ~i aproape in mod egal distribuita pe supratata locuitfi a globului, incepand eu sfar§itul erei preistorice sMa putut asista la 0 evolu~e progresiva. cu cea mai mare intensitate s-au manifestat mai intlii artele. Desigur, oamenii cavemelor reprodusesera deja imaginile animalelor pe care Ie intalneau in jurul lor, dar apoi, vreme de mai multe mii de ani, pictura, sculptura, apoi literatura, poezia etc., au absorbit toate facultatile intelectuale ale omului. Se citeaza, ca ni~te exemple exceotlonale, nume de medici, astronomi, matematicieni care au pus primele pietre la temelia ~tiintei actuale. Dar trebuie sa ajungem pana in secolul XIX pentru a asista la inflorirea magnifica a descoperirilor pregatite de genera~ile precedente. intr-o suta de ani am vazut nascandu-se ~i triumfand aburii ~i electricitatea. Ma§ina cu aburi, pacheboturile, subrnannete, automobilul, avionul au apropiat indivizii §i popoarele. Nu au trecut decat treizeci de ani de cand Wilbur

16

ALBERT LEPRINCE

Wright efectua primele sale zborun in lrnprejurimile insulei Man !ii de cand Henri Farman zbura la cincizeci de metri deasupra solului, parcurgand cam eincizeci de metri pe deasupra campiei. Am asistat, in urma cu 40 de ani, la primele incercari ale telegrafului, cu ajutorul "lubu/ui cu pilitura allui Branly, iar oamenii se minunau pot auzi eum rasuna, de la un capat /a altul al salii, un timbru de sonerie, fara eomunicare co operatorul postat pe estraoa, Cine ar fi putut sa t>anuiasca ta aeel moment, ca, intr-o zi din viitor, se va putea zbura de la New York la Paris ~i ca se vor auzi, de la un capat al pamantului la eelalalt, vorbele pronuntate de un orator necunoscut, dar care va fi vazut maine? Asttel, dupa un somn care a durat intre 2000 ~i 3000 de ani, spiritul uman a inceput sa cunoasca fortsle care ii sunt exterioare: a putut sa exploreze spa~ile infinite, scruteze infinitul mic al materiei, sa supuna ~i sa mobilizeze energiile impra~tiate in univers, sa patrunda misterul evolutiei lumilor, ~i, in eeea ce it prive~te pe el personal, sa studieze diversele sale functii, joeul numeroaselor sale organe, secre\iile glandelor sale !}i fenomenele de transformare " de aSlmllare care Ii intretin viata. A putut, de asemenea, in anii din urma, sa SfB!iie putin voalul care ascundea misterioasele arcane ale Eredita~i. ~i, co toate acestea, pana astaz! el nu a putut patrunde secretul inSWiii al vielii !ii, daca i-a fost revelata rnutana speciilor, nastersa celulei primitive §i a materiel vii ii sunt inca necunoscute. Dar, in ee pnveste inteligenta insa§i ~i facultatile psihiee, de care omul este atat de rnanoru §i care i-au permis sa faca aeeste muttiple descoperiri, care i-au revelat frumusetile naturii §i care l-au facut simta Armonia care domneste in tot universul, aeastora nu Ii s-a putut decat banui sediul cereH

ca

sa

sa

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

17

bral ~i decat aeorda nume care mascheaza ignoranta: psihism, suflet, principiu vital, enteiehie etc. Caei, in ce priveste esenta sa, ~tim ca, dupa ce s-a erezut ca a fast gasita in compush chimici ai celulei, savan\ii modemi ii atribuie o ongine electromagnetica. Dar, dincolo de aceasta problema material;}, am putea spune, inca nerezolvata, exista 0 alta, extrem de importanta, care ~i ea, la randul ei, canstituie 0 veritabila enigma. Facultatile intelectuale ale Omului s-au dezvoltat in asa fel incat au aservit, in folosul sau, aproape toate forteie exterioare ~i iata ca, in dOfinta sa de a conoaste, aetivitatea sa cerebrala tinde sa patrunda ~imai adanc in EUL sau ~i in EUL semenilor sal. Aceasta patrundere a Ocultului, pe care Prof. Ch. Riehet a botezat-o cu numele de Metapsihism, a facut, de cativa ani incaace, progrese incontestabile. Fapte care nu pot fi negate, legate de viziunea trecutului, a prezentului ~i chiar de precunoasterea viitorului, dupa ce au susdtat zarnbetele batiocoritoare ~i negarile, au fast recunoseute drept exaete ~icativa oameni indrazneti nu s-au temut sa abordeze aceasta problema, eHminandu-i din interiorul acestor studii dificile pe impastori ~i pe ~arlatani, care, de cane lurnea, gasese in ~tiintele misterioase, in previziunea viitorului, procedee facile pentru a-si in~ela can cetatenii . Orice ~tlinta noua i~i are adulatorii ~i detractorii sal. Dar este sarcina timpului sa restabileasea eehilibrul. Astazi se poate vorbi, fara a provoca un zarnbet de incredulitate, de metapsihie, de metagnomie sau de cunoasteri supranormale. Lucrarile Prof. Richet, ale Dr. Geley ~i ale Dr. Osty au permis dezvslulrea in~latoriilor grosolane ~i a mistificarilor cu care se ocupau anurnif mediumi, care, in marea lor majoritate, nu erau decat niste indivizi necinsti~. S-a ras mult pe seama acestor precursori, care s-ar fi

18

ALBERT LEPRINCE

IAsat "du~i de nas" de unii dintre acefti impostori. Dar, dupa ce 0 anumit8 parte dintre ei au fost convinsi de frauda, dupa ce, pe de alta parte, au fost perfectionate metodele de control ~i de examinare, s-a putut constata existau la anumite persoane facultati supranormale care Ie permiteau patrunda, "prin efractie", in trecutul sau in prezentul semenilor lor. Astfel, au putut fi studiate mal intal citirea gandurilor, viziunea la distanta ~j, in anumite cazuri, precuooasterea viitorului. intrebarea care se pune este urrnatoarea: sunt oare aeeste faeulta\i apanajul catorva individualitati predestinate sau pot fi ob\inute de orice persoana, in urma unor antrenamente sau studii speciale? pana in ziua de astazi, clarvazatorii ~i clarvazatoarele au constituit 0 eategorie speciale., iar faeultatile pe care Ie poseda ~i unii ~ialtii au fost considerate nillte daruri naturale. Pythia, ta Delphi, ghicitorul care I-a sfatuit pe Cezar sa se tearna de idele lui Marte, vorbeau in numele unui zeu. Care era, in eazul aeastor indivizi, partea de Metapsihie §t care era partea de in§elaciune, ne este foarte greu sa stlm, intr-o epoca in care chiar eoloanele ternplelor vorbeau §i declamau oracote, pnn mtermedun complieilor ascuns« lnainte de a explica sau de a incerca 0 teone §i de a reproduce experientele, este necesar, mai intai, sa stabilim faptele §i sa Ie controlam. pentru a ne asigura de realitatea lor de netagaduit. Aceste fapte pot fi clasate in dOUBcategorii, conform Dr. Eug. Osty: 1) Cele care par explicabile prin transmiterea gandurilor §i pe care ..cia rvazatoru'"Ie poate citi in vista noastrs prezentlt sau in cea trecuta, careia i-am pastrat amintirea; 2) Altale care, astazi, par inexplicabile ~i care se refern \a trecutul §i, mai ales, la viitorul nostru.

ca

sa

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

19

Transmiterea gandurilor se poate explica printr-un misterios acard de rezonanta intre doua creiere acordate pe unde de aceeasi lungime; dar totu~i ignoram modalitatea prin care acest acord se poate realiza instantaneu, fie in praximitate, fie la distantB. Ca 0 ilustrare a acestui acord de rezonan1a intre doua creiere voi cita cazul urmator: Sub titJul "Reeiprodtate tetepatica", Revista metapsihica a publicat, in urma cu vreo zece ani, relatarea care urmeaza [* Anul 1927, nr. 21. Conform acestei experiente, este yorba nu de vointB., ci de acord, nu ar fi yorba deci de 0 complexiune telepatica: douB fiinte sunt acordate sau nu. lntre frati, asa cum este cazul aiei, poate fi yorba nu numai de un acord psihic, ci ~i fiziologic sau chiar fizic. lata faptele: 01 abate Rehault ii trimite, de la observatorul din Pic du Midi, fratelui sau care lacuia la Paris, pe 6 august, 0 carte po~tala, pe care era specificat 'De pe movila din stanga cartii postale, afla13 dincolo de masa de orientare a observatorului, ti-am trimis prin telepatie amintirile pe care Ie-am avut la ora 10, ca ~i sarutarile mele. Spune-mi daca te-ai gandit la mine in acel moment." Fratele domnului Rehault, la ora indicata. avusese viziunea regiunii Pic du Midi ~i 0 intrebase pe sona sa, care se afla alaturi de el: "La ce ta gande~ti?". $i aceasta i-a raspuns se gande~te la cumnatul sau ~i la PirineL "A daua zi, scrie 01 Rehault, primesc a carte po~tala de \a fratele meu. Experienta de telepatie nepregatita dinainte reusise. Sotia mea a reprodus in mintea ei gandurile masive ale fratelui meu, iar eu Ie-am reprodus in amanuntele lor esentiale. Nimic nu putea sa lase loc presupunerii fratele meu, care se afla la Hopital de Bagneres, s-ar fi putut gas; in ziua aceea la Pic du Midi." Nu este deloc rar, ba chiar este un fapt destul de

ca

ca

20

ALBERT LEPRINCE

cornun, ca doua persoane care traiese lmpreuna, sot ~i so~e de exemplu, sa se gandeasca, in acela~i moment, la acela~i ooiect sau la aceeasi persoana. ~i adesea unul dintre ei precizeaza: "Toemai vroiam sa spun asta ..... Aceleasi ganduri pot fi prod use la distan\a ~i, dace aeest lueru nu iese in evidenta, aceasta se intampla pentru ca, in general, aeeste ganduri sunt de mica lmportanta. Pentru a ni Ie reaminti, este nevoie ca evenimentul sa fie serios sau ca, in acela~i timp, sa fie resim~ta a emope puternicS. Ca este vorba de eitirea gandurilor sau de vedere prin corpuri apace (de exemplu, eitirea unei fraze sau a unui desen). intrebarea ramane aceeasc cum reuseste elarvaza~ torul sa ia euno~tinta de eeea ce ii este aseuns? Ossowiecki, intrebat de Dr. Osty despre acest subiect ~i in legatura cu eon~nutul unei hartii impaturrte ~i sigilate, pe care el iI dezvaluise, raspunde: "Nu rna intereseaza catu~i de pu~n hartia. Nu-rni foloseste la nimie sa 0 privesc. 0 strang in mana, a mototolese pentru a rna pune in legatura eu persoana de la care provine, oncine ar fi ea. Atunei cand fenomenul este pe eale de a se produce, mi se pare, de la un moment dat incolo, ca sum eu msurni persoana cu pricina ~I se intampla atunei ce ceea ee a gandit ea, in momentul in care a scris, apare in mintea mea sub forma unei amintiri, ca l?i cand eu a~ fi ea ~i mi-as aminti. Revact ceea ee ea a gandit. Dar mi se poate intampla sa aud sau sa spun aeest lueru fara sa ~tiu de ce. Important este reusesc sa ma pun in legatura eu aeea persoana, fara asta nu se produee nimic; ~i nu este la fel de usor eu toate persoanele; eu unele se intampla de la sine, cu altele este pur ~i simplu imposibil. Hartia sensa nu imi furnizeaza pdn ea insa~i niei 0 nofiune despre continutul sau: ea ~i eelelalte obiecte folosite eu alte scopuri, ea nu este pentru mine decat un instrument prin care rna pun in legatura cu

sa

CURS PRACTIC DE TELEPATIE


cineva."

21

lata deci ce spune Ossowiecki, om instruit §i inteJigent, despre fenomenuJ de cunoaftere paranormahl Desigur, suntem ignoran~ in ee privefte natura procesului de intercomunicare mentala. Pentru a ajunge in starea in care poate percepe, darvazatorul trebuie sa treaca dintr-o stare normala Intr-o stare secunda: este vorba de Trans~. Cum se efectueaza aceasts schimbare? Ossowiecki nu §tie explice: eeea ee se petrece atunci ii scspa con§tiintei sale; treeerea se efectueaza instinctiv, incep{tnd din momentul in care, dorind se informeze in legarura cu scriitura ascunsa, de exemplu ... se izoleaza de mediul inconjurator fi a§teapta pasiv ca informatiile sa-§i faca brusc apari~a. Cand transa este pe cale se produca, capul incepe sa i se infierbanteze, iar mainile i se raeesc; pierde atunci, pu1in cate putin, con§tiinta lucrurilor care il inconjoara, vede, aude, simte §i spune ceea ce i s-a cerut sa reveleze. Are fata rosie ca focul, iar pulsul sau numara intre 90 §i 100 de pulsa1ii pe minut. Sa refmern, din aeeste constatan bine descrise de catre medium, aeeste fapte importante: in momentul transei, se produc ref/exe fiziologice aflate in ralatie cu dedublarea psihica. Vom regasi aeeste reflexe, care se produc in timpul telepatiei naturale, §i Ie vom provoca sub alte fonne §i in cazul telepatiei provocate. 01 de Fleuriere, un subject studiat tot de catre Dr. Osty, traduce astfel starea sufleteasca pe care 0 resimte, in momentul in care facultatea sa speciala se afla in plina activitate [* OSTY: Connaisance supra nonna/e, p. 190.]: "Iml dau perfect de bine seama ca starea mentala in care ma gasesc nu are nimic comun cu starea mea psihica obi§nuita. Pe loc, intru intr-un fel de stare secunda. Se pro-

inca

sa

sa

sa

22

ALBERT LEPRINCE

duce in mine un fel de dedublare a personalitatii sau mai degraba este ca 'ji cum 0 persoana, ascunsa in adancurile fiintei mele, ar t8~ni dintr-o data la suprafata, pentru a substitui persoana mea normala. Totu§i, nu mi se pare psihismul meu obi'jnuit este complet eludat sau abolit. Nu, ci sub inteligenta con'jtienta care imi conduce vista obi'inuita, simt cum traie'ite 'ii cum lucreaza 0 inteligenta subconsnenta, mai rapida §i mai documentata decat prima, §i care, in felul acesta, 0 informeaza, 0 lumineaza §i 0 cornpleteaza". Cand aceasta stare se prelunge§te, dl Fleuriere se simte cu adevarat ament, prada unei be1ii cu totul speciale. Contrar lui Ossowieeki, el nu resimte nici 0 oboseela din cauza §edinteJor prelungite; dimpotriv8, ele ar fi pentru e! un veritabil antrenament, care ii sporeste facultatile de viziune paranormala. in cazuJ lui, avem de-a face cu predominanta refiexelor psihice, 10 timp ee la dl Ossowiecki domina reflexele fiziologice. . in ce iI priveste pe dl Fortuny, acesta, pastrfmdu-'ii starea de eon~tients deplioa, i§i da seama ca ceea ce are inaintea oehilor nu este un spectacol real, ei "reprezentari menta Ie mai puternice decat de obicei, intermediare, s-ar putea spune, intre ganolrea mtenoera normais ~i Halucina~ie". Ceea ce vede el nu are, de alttel, niciodata limpezimea realita~i: totul ii apare intr-o atmosfera de un gri laptos [* Vom regasi acest fenomen de "atmosfera de un gri Japtos" in expenentele de Telepatie provocata, §i este un fenomen pe care l-am putut constata nol insine]. Percepe totul eu ochii deschisi, uneori viziunea se deplaseaza irnpreuna cu privirea sa, alteori dispare. Durata este seurta, ca ~i in cazul domnului Ossowieeki, in medie de cateva secunde. Incepe sa aiba in fata ochilor fie negru, fie alb, fie un spectacol din care nu lipseste nimic. Uneori aude sunete care "par sa rasune dintr-un punet aflat in capul sau, ca §i cum s-ar

ca

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

23

auzi vorbind singur, cu urechile astupate". Alteori simte un miros, un gust, are 0 viziune simbolica, vede 0 fereastra sau eoborarea unei scan, care corespund pentru eI unor nonunl precise, doliu, griji, sanatate proasta, rewiita, fericire, succes etc. Aceste explica~i ale fenomenului telepatic date de eei trei mediumi, ca ~i repercusiunile lor, fie asupra stan; fiziologiee, fie asupra stani mentale a subiectului, sunt de re~nut, vom regas; elemente identice (reflexe) in TeJepatia provocatlJ a Dr. Calligaris. TRANSA MEDIUMILOR. - descoperirile recente din domeniul Biofizicii ne permit sa apreciem mediumul ca pe un individ care poseda proprietatea de a fi sen sibil la radia~ile umane, caci el este capabil sa-~i modifice propria lungime de unda pentru a-~i atribui momentan 0 lungime de uncta. diferita. Astfel, organismul mediumului s-ar sincroniza cu aceeasi lungime de unda a unui organism apropiat sau indepartat, viu sau mort, dar, in acest caz, ar trebui sa admitem ca radia1iile emise de corpurile vii sunt conservate in eter, asa cum vom explica ulterior cu ocazia teoriei supravietuirii. Variatia de temperatura, obssrvata in momentul Transei la un medium, s-ar explica, dupa Lakhovsky, prin schimbarea care s-ar produce in acel moment cu lungimea sa de unda. Din punet de vedere psihic, aceasta modificare a lungimii de unda se inrude~te cu ceea ce se petrece in cazul telegrafului. Teoria care presupune din partea mediumului capacitatea de a-~i sincroniza oscilatiile cu eele care calatoresc prin spa~u pare singura teorie fizica in stare explice fenomenul prezen~ei jnteligen~elor decorporalizate in manifestarile mediumiee. Vorn reveni, de altminteri, asupra aeestui subiect in ultima parte a aeestei lucran. Personalitatea eelor morti ~i-ar reca~tiga astfel con~tiin\S, forma, substanta,

caci

sa

24

ALBERT LEPRINCE

prin intermediul mediumului, asa cum, pe cale absolut fizica, sunt reproduse vocea, iar in cur~nd ~i imaginea, intr-un aparat radio. Oesigur, aceasta explicatie ar putea sa nu fie deloc pe plaeul a nurnerosi spirituali~ti. Pentru ei, sufletul este eu siguranta ceva mai transcendent, ceva mult mai trumos de~t 0 osdla~e magnetica ee plute~te in eter. Vom vedea, de altfel, ca teona aceasta a persistentei radi8\iilor in eter este adualmente acceptata de numerosi savanti ~i este pe care sa se substituie teoriei spiritiste, care presupune prezenta spiriteror decorporalizate. Adesea, subiectuI metagnom sau darvazator niei nu are nevoie sa fie solidtat pentru a fumiza instantaneu 0 probs a lueidita~i sale. Acordul de rezonanta intre ereierul sau §i eel al unei alte persoane, in mijlocul unei adunari destul de numeroase, este subit §i el anunta imediat eeea ee a vSzut sau eeea ce a simtit. Astfet, domni§oara Laplace, introdusa in mijlocul unui gNp de 25 de medici de la Institutul Metapsihie, a spus imediat doctorului Osty "Am impresia aici se afla eineva care va scrie un articol de jumal. Ar fi mai bine daca nu ar faee acest lucru. Ar putea sa-§i provoace necazuri care vor lua proportJl destul de mario Ar fi rna; prudent sa se ab\ina." Dup8 ce s-a teoninat §edinla, Protesorul a marturisit avea intentia sene un articol virulent la adresa unui tenomen de favoritism cinie, in cazul unei nurniri in legiunea de Onoare, jar una dintre dezvaJuirile sale ar fi constituit, pentru reprezentam;i inv3\8mc!lntului, un veritabil scandal. Numeroase experiente, efectuate de douazeci de ani incoace, au demonstrat deci realitatea aeestei faculta~ paranormale a spiritului uman de a penetra personalitatea indivizilor prezenf sau absenti §i tara sa intervina notiunile de timp ~i de spatu

ca

ca

ca

sa

x...

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

25

Revelatiile unor subiecti inteligen~ au permis sa se patrunda un pic mai adanc in mecanismul acestei disocieri mentale, care favorizeaza cunoasterea supra sau paranormalcl in cazul tuturor, se pare, avem de-a face cu 0 veritabila dedubJare a personalitafii: unii asista la ea ca ni~te spectatori la un spectacol; in cazul altora, subcon~tientul este eel care actioneaza fara controlul con~tiintei. Aceasta dedublare este insotita eel mai adesea de 0 modificare a starii fizice sau fiziologice, care iI avertizeaza pe eel care 0 percepe de ceea ce el nomeste captare. Pentru a explica taptele acestea de transmitere sau de citire a gandunlor, protesorul Grasset a imaginat 0 schema, care permite intelegerea acestei dedublari a personalita~i. EI con sidera , in tapt, exista in creier un centru 0, sediul al co~tiintei §i al vOin,ei, care este legat de al\i centri instinctivi, ai limbajului, ai viziunii, ai auditiei, ai motricit~ii etc. Ace~ti eentri inferiori, care comunic:a intre ei, constituie ceea ce el numea poligonul: aeasta este subcon~tientul lntre centrul ~i centrele instinctive inferioare se poate stabili 0 disoeiere ~i avem atunei diverse stan, preeum visul, somnambulismul, hipnoza etc. Aceasta ipoteza i~i propune, mai ales, sa expliee anumite tapte curente, din viata cotidiana, dar ~j viziunea sau cunoasterea paranormalB. Cand Amimede iese in strada, in costum de baie, el merge eu poligonul S8U §i striga "Evrika" cu centru/ S8U 0, care a gasit solutia problemei. Cand va plimbBti citind ziarul, centrol Oeste eel care citeste, dar de condus va conduce Poligonul dumneavoastra, ajutandu-va sa evitati un trecator, sa cobor~i de pe trotuar etc. Ce se petrece in cazul mediumului? Grasset if define§te: este un subiect dotat cu 0 vie imagin~e poligonala §i, in acelasi timp, cu 0 mare pulere de dezagregare subpolij:1onala.

ca

26

ALBERT LEPRINCE

In ce ma priveste, mediumul imi apare mal degraba ca un individ care poseda facultatea de a-~i face sa vibreze electronii cere bra Ii in armonie sau in acord eu un subiect oarecare l?i aceasta, in anumite circurnstante, aproape instantaneu. De alttel, nu este necesar sa fii medium pentru a-ti aeorda ereierul cu eel al unei persoane aflate alaturi de tine, dupa cum am ~i spus mai inainte. Sa nu eautam explica\ia altundeva decat in vibra\iile identiee ~i sincronizate. Astfel, eititoni de ganduri ar ti, din aeest punct de vedere, ni~e indivizi capabili sa faea sa vibreze electronii poligonului lor in acord eu eei ai unui subiect supus la acest experiment ~i ar eiti, deci, nu in poligonul respectivului subiect, ci in propriullor poligon. Fenomenele de clarviziune, de diagnostic al maladiilor la distantA sunt bine cunoseute, dar, pana astazi, explicarea lor ~tiintitica a fost diticila. Se pare in prezent, in urma experien\elor atent studiate, se poate pune urmaioarea intrebare: Oare subiectul metagnom nu pereepe radia~i emanate de subiectul plasat dinaintea lui ~i oare aeeste emana\ii nu provoaca pe suprarata sa cutanata reflexe care St:j repereuteaza in subconstientel sau? Abrams gasise, prin ciocsnirea abdomenului, a spatelui etc., zone fara rezonan,a provocate de contractiile eiectronice sau de simpla aplicare, la nivelul celui de-al saptslea segment cervical, a unor cultun de bacili ai tuberculozei, a unor prod use canceroase etc. La anumi\i subiec~, suferind de isterie, s-au constatat, de asemenea, zone anestezice , fie la nivelul piati;, fie la niv~ul mucoaselor oculare sau faringiene. Deci, in aceasta. privin\B, nu exista niei un mister. Fie ca este yorba despre proieqii electronice, despre

ca,

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

27

emana1ii, sau pur ~i simplu despre absenta radiatiilor. ca in experientele lui Kilner sau Gentile, la nivelul unui organ boInav, iar aceasta diferen\a de "poten~aI energetic" este perceputa de medium, fie ca un plus, fie ca un minus, ni sa pare tentativa aceasta de explicare este logica sau eel putin plauzibila. Se poate admite, in plus, raportul de la cauza la efect se poate produce in con~tiinta subliminala a medillmului. Aceasta maniera de a coneepe zone aHate in relatie cu maladiile ~i cu psihismul se apropie, de altfel, dupa cum vom vedea eeva mai incolo, de teoria Doctorului Calligaris in legatura cu lanturile lineare care leaga supratata cutanata de psihism. La aeeste considerant teoretice adaugam cateva fapte control ate cu seriozitate: Un postas de tara a adus discordia in sanul satului sau pentru reusea sa afJe continutul plicurilor pe care Ie distribuia doar palpandu-Ie superficial. Unii clarvazatori sunt jucatori de c8rti redutabili. Ch. Richet a relatat cazul unui jucator pe nume Alexis, care putea sa joace cu ochii legati, numind atat carlile sale, cat ~ipe cale ale adversarilor sal. Adus in prezenta lui Robert Houdin, acesta a scos 0 carte din buzunar ~i i-a cerut sa citeasca opt pagini, Incepand de la pagina la care deschisese cartea. Experienta a reusit, lar Robert Houdin a recunoscut niei un prestidigitator nu ar fi capabil de 0 asemenea isprava. Conform relatarii Doctorului Tanagra din Atena, 0 tanara isterica distingea culorile numai pipaindu-le, sa Ie vada: ea a explicat toate culorile li dadeau 0 senza~e de caldura, care varia in functie de gradul de colorare. in timpul experientei, nimeni nu cunostea culoarea hartiei prezentate. Vom eita mai departe 0 experientB practicata de noi, impreuna cu Dr. Calligaris, pentru diagnosticarea culorilor. Un manunchi de culori pus intr -una din mainile mele, ale

ca

ca

sa

ca

ca

ca

fara

28

ALBERT LEPRI NeE

caror nuante nu Ie cuno~team, a provocat la cealalta mAna 0 zona de sensibflitate hiperestezica , in relatie cu nuan\8 experimentata, S-ar putea explica astfel, printr-un reflex analog, eu toate cit diferit, cazul citat de Dr. Tanagra. A percepe 0 scriitura sau ni~te caraetere tipografice dincolo de hArtia unui plic sau de un corp opac este, fara indoiala, un lucru diflcil pentru majoritatea muritorilor. Dar a spune daca 0 placa fotografica este imprimata sau nu, mi se pare cu desavB'lire imposibil. Aceasta experienta a fost totu~i realizata de Rudi Schneider. Is-au plasat dinainte patru placi inchise in sasiul lor. EI a indicat cele doua placi imprimate, dar nedevelopate ~i pe cele care erau intacte. Sa mai mult, el a revelat, exact ca in cazul seriiturii, ceea ce contmeau cele doua placi imprimate. Sa fie oare vorba §i in aeest caz de transmiterea gandurilor fotografului, care luase cliseele, ~i Rudi sa ti vSzut, in creierul acestui om, fotografia peisajului pe care acesta II prinsese eu aparatul sau? Am V8zUt ca mediumii cred ca afiarea con\inutului unei scrisori, de exemplu, nu este altceva oecst citirea gandurilor celui care a scris-o. Daca acesta este cazul general, lata, conform lUI Eiolrac, 0 experienta care contrazice aceasta explica(ie. 0-1 Boirac ia 0 carte, 0 deschide la intamplare exact atata cat sa re(ina numarul paginii ~i 0 pune, lnchisa, evident, in mainile mediumului S ... , care descifreaza imediat ~i tara dificultate, eon(inutul paginii la care a fost deschlsa cartea. Cum nimeni nu avea cuno~tinta despre con~nutul acestei carti, nu se putea admite nici ipoteza sugestiei, niei cea a citirii voluntare a gandurilor aflate in subconsnent, Acest caz de criptestezie, in starea in care se afla cunostlntele noastre actuale, ni se pare complet inexplicabil.

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

29

.....
Ne putem intreba daca facultatea aceasta de perceptie este cu adevarat doar apanajul anumitor subiecti sau dacA nu cumva preexista in numeroase persoane ~i daca, printr-un antrenament con~tient ~i bine pus /a punct, nu este susceptibila de a Ii dezvoltata. Este problema pe care ~i-a pus-o un medic italian, Or. Calligaris, care, in cele douasprezece volume ale sale, a incercat sa rezo/ve aceasta enigma, provocand viziunea la distan\ii ~i citirea gandurilor prin sensib11izarea sau excitarea usoara a anumitor zone cutanate.

CAPITOLUL II
PRECUNOA~TEREA - PREMONrnlLE PREVIZIUNILE VIITORULUI - VIZIUNEA TRECUTULUI

suntem destul de bine informa~ asupra perceperii gandurilor unui individ orin acordul de rezonanta care se poate stabili intre doua creiere, nu se poate spune acetasi lucru despre precuooasterea viitorului, fie ca este vorba despre presentimente personale, despre premonitii sau despre predictii, care trebuie sa se realizeze in timpuri mai mult sau mai putin indepartate. Oricat de extraordinare ar parea aeeste tapte, ele nu sunt mai pU\in exacte ~i pun probleme care pans acum au fost OJ desavar§ire insolubile. lata cc'iteva exemple: • in urma unui duel cu George Vanor, Catulle Mendes s-a trezit cu 0 rana profunda la abdomen. A scapat ca prin miracol de 0 peritonita ~i. in timp ce era felicitat pentru aceasta vindecare aproape nesperata, el a raspuns: "$tiam inca nu mt-a sunat ceasul. Voi muri in accident, intr-un loc intunecat." Cc11iva mai tarziu, cadea dintr-un tren, pe cand ani aoosta trecea prin tunelul de la Saint-Germain. • Poetul Verhaeren, attat in vizita la pictorul Le Sidaner, devine deodata toarte trist, priveste panzele prjetenului sau ~i ii spune: "Mi-am umplut ochll cu ele, caci este ultima oarS: <:clndIe vad." $i cum Le Sidaner ineearca sa il lini~teasca, eI raspunde: "Inutil, am primit avertismentul." C~Ueva saptamani mai tarziu, marele poet belgian era strivit de un tren in gara din Rouen.

Daca

ca

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

31

foarte interesanta, relatata de Prof. Ch. Richet, este urmatoarea, referitoare la asasinarea arhiducelui Ferdinand, la Sarajevo, pe 14 iunie 1914: DI Joseph de Lanyi, episcop de Grosswarden, viseaz8 in dirnineata de 28 iunie (Ia ora 4 dirnineata) ca vede pe masa lui de lueru 0 serisoare eu ehenar negru, care poarta blazonul arhidueelui. (01 de Lanyi fusese profesorul de limba maghiara al arhiducelui). Atunei, in visul sau, DI de Lanyi deschide serisoarea ~i la inceputul acestel scrisori vede 0 strada in care da 0 ulieioara. Arhiducele era asezat intr-un automobil, alaturi de sotia sa: in fata lui se afla un general, iar pe seaunul de langa sorer, un ofiter. ln jurul automobilului, multirne multa, iar din aceasta multims ies doi tineri, care trag asupra altetelor regale. in ee priveste textul scrisoril, acesta era urmatonn: HDragaDoctore Lanyi, te anunt ca eu §i sOfia mea toemai am fast, /a Sarajevo, v;ctimele une! crime politice. Nu ne uita in rogile dumita/e. Sarajevo, 28 junie, ora 4 dimineata " "Atunci, spune 01 de Lanyi, m-am trezit tremurand tot; am vazut era ora 4 l?ijumatate l?i mi-am notat visul, reproducsnd forma literelor care imi aparussra in serisoarea arhiducelui. La ora 6, cand a sosit servitorul meu, rn-a gasit la masa de lueru, tremurand §i spunandu-rni rugaeiunHe. I-am zis imediat: «Cheam-o pe mama ~i pe gazda mea, ca sa Ie anunt visul sumbru pe care l-am avut.» in timpul zilei, mi-a venit 0 telegrama care lmi anunta teribila veste." Este vorba aici de 0 prernontte prin vis, ale carei amanunte sunt extrem de precise, afarn de foeul teas simultan, eaei in realitate a fast vorba de a lansare de bombe in doua reprize. alta prernonltie legata de razboiul din 1914 este tiparita in Viata Noua, din aprilie-martie 1914 (nr. 324 §i 325) ~i vine de la 0 tclranca simpla care, in timpul Transei sale, vorbe~te ca ~i eand ar fi loana d'Arc, concucand Franta.

o premonitie

ca

32

ALBERT LEPRINCE

"lntr-un viitor foarte apropiat, Franta va fi invadata de o mare mesa de dusmars, venind dinspre NV (prin raportare la Domremy). Intrarea lor in tara va fi triumfatoare din cauza nurnarului lor mare §i a jgnorantei in care se afla inca Franta in prtvinta numarului lOf. In momentul in care va avea toe aceasta invazie, corpurile arm ate lor noastre vor fi departe de a se astepta la 0 invazie. Invazia se va face pe la frontiera de NV, care da spre doua departamente. Masa invadatoare va fi atat de mare, incat va atinge mai multe erase, care apartin unui alt departament. Va trebui sa cedarn. lnamicul va coborl in linie dreapta, para lei cu frontiera." Clarvazatoerea descrie apo; 0 batalie in jurul unu; toe fortificat (poate Verdun), adaugand: "Inamicul va gas; locul de trei ori mai fortificat decat se astepta." Apoi mai adauga: "Dar Franta nu este singura, violarea unui teritoriu neutru a nemultumit alte puteri, care se unesc cu francezH; este !impede ca violarea aceasta a fest facuta cu scopul de a pune stapanire pe un teritoriu care va servl drept trecere directS pe la frontiera franceza ... Vocea puterilor aliate se va face auzita, dar inamicul nu va tine catu§i de putin cont de ea ... persistenta inamicului de a action a intr-un teritoriu neutru ca intr-un tinut cucerit. Din acel moment, lupta va continua pentru acest rmc popor §i va fi sangeroasa." in fine, dupa mai multe pasaje, pu~n cam obscure, ea adauga: "Inamicul incepe s8-§i piarda puterea, in ciuda indemnurilor imperioase ale capeteniilor sale. Nu se mai poate spune ca este vorba despre descurajare, ci de constemare, de nimicire, pur §i simplu nu se mai apars. Se lasa ornoran, iar acesta este sfa(§itul. Francezii §i aliatii lor se reunesc pentru a pune bazele unui tratat de pace echitabil, cu scopul de a uni laolalta toate natiunile in acelasi sentiment de dreptate §i de fratemitate." Clarvazatoarea a v8zut Societatea Naliunilor cu patru ani inainte de constituirea sa, iar razboiul - cu ~se luni

cad

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

33

inainte de declansare, cu majoritatea peripenilor sale. CutremuruJ de pam ant care a distrus Messina fusese anuntat de 0 ooamna din aristocrana romans pe 2 deeembrie 1909 pentru data de 8, 18 sau 28 din urmatorul deeembrie. o scrisoare in care fixa aceste date fusese trimisa de ea regelui ltallei. Or, Messina a fost distrusa de un cutremur pe 28 decembrie. in aceasta previziune este de notat precizia datelor, ceea ce se intampla destul de rar. Este interesant de comparat aceasts premonltie cu aceea care prevedea distrugerea Alepului ~I a Antiohiei in 1922; ~i aceasta din urma este foarte cunoasa. ln 1922, in timp ce 01 Wolff se atla la Alep, la un dineu la care asistau ~i domnii Barker, de Lesseps, Maseyk, consulul Danemarcei, se glumea pe seama unei scrison scrise de Lady Stanhope domnului Barker, in care aceasta ii recomanda sa nu se duca la Alep, a carui distrugere este apropiata, conform unei comunicari protetice obtinute de un francez, 01 Lusteneau. Dar cei care erau de fata nu au facut decat sa rada. La cateva zile dupa aceea, un cutremur de pamant inspaimantator a provocat 60.000 de rnorti, a distrus Alepul ~i Antiohia. 01 Barker nu a scapat oecat printr-un mira-

col. [* HOWIT: History of the sum8tura~


Unul dintre exemplele eele rna; remarcabile de cunoasters anticipata a viitorului este eel relatat de Dr. Tardieu, din Mont-Dore. In luna iulie 1869, pllmbanou-se prin gradina Luxembourg impreuna cu prietenul sau Sonrel, astronom, acesta ii facu prezieerea care urrneaza ~j pe care noi 0 rezumam: Sonrel vede razboiul din 1870, infrangerea rapida, apoi propria sa moarte. il vede apo! pe prietenul sau Tardieu ocupandu-se de copiii sai, stabilindu-se ~i apoi lansandu-se in politica. $i, in fine, dupa ee a indicat un anumit nurnar de evenimente, care ulterior s-au Implinit toate, exclama: "Ah!

34

ALBERT LEPRINCE

iat-o salvata, ajunge pana la Rin. 0, Scumpa mea Franta, iata-te triumfatoare!" Reu~ind in 1912 sa realizeze un experiment ~tiin\ific pe care i-I prezisese Sonrel cu 43 de ani inainte, Dr. Tardieu se gllndi ca a sosit momentul noii incercari prin care va trece Franta. in aprHie 1914, el a comunicat doctorului Richet, amanuntit, premonitia prietenului sau, indicand realizarile sale succesive. Un alt mesaj premonitoriu, la fel de remarcabil, priveste predictiile extraordinare facute in cursul ultimului razboi ruso-polonez de catre Dna Przybylska, ~i care este relatat in intregime in cartea Doctorului Osty. Zilele de 10 iunie 1920, 12 iulie, 21 iulie, 6 august, 14 august, 19 august, toate perjpe~ile bataliei sunt anuntate dinainte §i ultimul mesaj pentru 19 august este urmatorul; "peste 0 luna se anunta mari victorii §i un nou dezastru al bolsevlcnor. infrangerea cornpleta a dusrnanilcr." Intr-adevar, a avut loc victoria de la Rovno. Cartea Doctorului Osty ~i Revista Maetapsihica colcaie de fapte similare §I ne lntrebam cum oare pot fi percepute asemenea precunoastert, fie se produc cu ani, cu luni sau cu niste zile inainte. De foarte curard am putut inregistra 0 prernonfie curioasa; Tn iunie 1938, 01 Labadie relateaza ca un medium specializat in darviziune, 01 Cherley, a declarat la Cannes, in prezenta unui anumit nurnar de persoane: "- De la 28 august la 28 septembrie se va produce haosu/ (sic). - Ce intelegeti prin asta? - Haosul unui cornet cu zaruri. Pe 28 septembrie guvernele arunca zarurile ... - ~i atunci? - Nu va fi razboi, sunt convins de asta."

ca

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

35

Pe 27 septembr1e, la dol pa§i de frontiera italiana, 01 Labadie a facut totU!ii bagajele celor doi copii, cu grija carora era insarcinat. La ora noua, prime!ite mesaj de la un alt medium: -Nu e razboi, Mussolini, prietenul nostru ... " Totu!}i, pe data de 28, ce angoasa pana c4nd s-a anuntat la radio aranjamentul finaJ de la MOnchen! Este momentul acum, ne punem intrebarea daca nu cumva, facand apella !itiintele ipotetice, nu va fi existand o Astrologie subcon§tienta, care ar pennite acestor clarvazatori sa citeascil destinul unora dintre semenii lor sau sa prevada evenimente precum un r8zb0i, 0 victorie sau ni~te accidente, de pilda un accident de automobil (prediqie facuta doctorWui Osty ~icare s-a realizat exact in conditiile in care a fost prezisa). Se poate face legatura intre aceste fapte ~i experienla unnatoare, al carei protocol a fost comunicat de cstre Dr. Subert!}i care prezint8 un foarte mare interes. Au tuat parte la ea profesorul C., so~a sa, frateJe sau §i 01 Treyve, bine cunoscutul radiestezist. Se convenise ca Dna C. sa ramana impreuna cu 01 Treyve in biroul sau §i ca profesorul C. §i fratele acestuia sa mearga in ora!} !}i sa cumpere fiecare cate ceva, de 0 suma care nu dep8§easca 500 de franci. Trebuiau sa mearga mai intai intr-o catenea oarecare, aleasB: de ei, §i acolo sa asteote se faca ora 15, pentru a pleca apoi sa cumpere ceea ce !}i-au propus. Era ora 14 caod expenenta a fost hotarata. Dna C.!}i 01 Treyve trebuiau indice pe 0 foaie de hartie pretul fiecarui obiect cumparat !}i ora cumpararii sale; aceasta Mrtie trebuia sa fie introdusa intr-un plic, la ora 14 §i 45 de minute, cu alte cuvinte cu un stert de ora lnainte ca ceilalp doi se indrepte spre magazin. Rezuitatele au fost unnatoarele: Doamna C. a indicat ca aI sau cumnat incepea prin a cumpara. un obiect de 4 franci §i jumatate, apoi sotul sau,

sa

sa

sa

sa

sa

36

ALBERT LEPRINCE

unul de 15 franci ~i jumatate, 01 Treyve a indicat ca 01 C. facea la ora 15 ~i 10 minute 0 cumparatura de 4 franci 80 ~i apoi ca profesorul facea una de 15 franci ~i jumatate, cifra indicata ,i de doamna C. in realitate, profesorul tacuse 0 cumparatura de 15 franci jumatate, iar 01 C., una de 5 franci ,i 10. Exista deei o reu.!lita cornpleta in privin\a profesorului ~i 0 eroare de 0,30 de franei din partea domnului Treyve de 0,60 de franei din parte a doamnei C. in legatura eu 01 C. 01 Treyve, in sfara de ora eumpararii, indicase eu exactitate §i cafeneaua in care asteptasera cei doi cumparatori, preeum §i strada pe care se gasea magazinul. Experien\a reusise deci aproape in totalitate. Ce devine, in fata aeestor tapte, libertatea umana? Se va gssi, in cea de-a doua parte a acestei luersri, 0 experien\a similara de Previziune provocatli, dupa procedeele Ooctorului Calligaris.

,i

,i

in aeeste tipuri de revelatii, ale unui viitor mai mult sau mai pu\in indepartat in timp, nu se mai pune problema ammnru unor sisteme OlnamlCe, tralte " conservate in creier; nu se mai poate vorbi de realita\i treeute sau prezente, care se pot explica prin comunicarea intre Psihisme sau prin aeord de rezonanta, ei de realitBfi viitoare, in stare de neant actual. Creierul uman ne-a aparut pans seum ca un organ receptor de senzarii actua/e. Or, pentru anumite persoane, exista premoni~i, avertismente care Ie adue la cuno§tin\A realita\i inca inexistente, iar pentru altele, sugereaza eventmente care urrneaza sa se produca. la 0 data mai mult sau mai putin indepartata §i eare se realizeaza exact in maniera in care au fost anuntate!

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

37

"Anumiti indivizi, spune Carrel, par susceptibili sa calatoreasca in timp. ClarvazSitorii percep nu numai even imentele care se produc la distanta, ci ~i evenimente trecute sau viitoare. S-ar spune ca ei au 0 con~tiinta care i~i proiecteaza tentaculele cu tot atata u~urinta ~i in spauu ~i in limp. Sau ca, scapand cominuumuiu: psihic, aceasta contempi viitorul ~i treeutul, asa cum 0 rnusca ar contempla un tablou daca, in loe mearga pe supratata sa, ar zbura la 0 oarecare distanta fa~ de el. Faptele de prezicere a viitorului ne poarta p~na in pragul unei lumi necunoseute. Ele par sa indice existenta unui principiu psihic capabil sa evolueze dincolo de limitele corpului nosnu." [. CARREL: L'homme, eet inconnu, pag. 319.] Spiriti~tii interpreteaza unele din aceste fenomene ca o dovada a supravietuirii con§tiinlei dupa moarte. Dupa Board, ar persista dupa moarte nu numai spiritul, ci ~i un factor psihic capabil sa se grefeze temporar pe organismul unui medium §i a carei existenta ar fi tanzitorie. Oar aceasta explicatie nu ne justifica de ce un elarvazator este capabil sa disceama atat treeutul, cat ~i viitorul. $; iats-ne in situa~a de a ne intreba, impreuna cu Dr. Osty: "Dare ereierul Omului este capabil de proprieta~ fiziologice care depa§esc calitativ tot ceea ce ne-am putut imagina pana acum sau este eJcu adevarat producatorul tuturor manifestarilor gimdirii umane?" Tulburatoare enigma, la care nu s-a dat inca niei un raspuns satisfacator.

sa

La drept vorbind, cum se peate imagina transmiterea


gandurilor, proiectarea gandurilor unui individ intr-un creier atlat in apropiere sau la distanta, pentru stabilirea acelui mis-

38

ALBERT LEPRINCE

terios acord de rezonanta care realizeaza comunicarea intre cele doua psihisme? Se pare ca, din punct de vedere fiziologic, se poate admite ipoteza care a fost emisa inca din 1927 de catre 01 Azam: Descoperirea dezintegrarii materiei inerte prin radioactivitate permite constatarea proieqiilor electron ice , inso\ite de perturban ale eterului sub forma de raze penetrante, avand drept rsziduu heliul. Descoperirea dezintegrarii celulelor nervoase sau organice, in cazul fiintelor vii, ar pennite, poate, decelarea proieqiilor electron ice energetice, insotite de perturbari in spatiu sub forma de radiatii sau de frecvente diverse. ~i problemele complicate ale domeniului metapsihic ar gasi atunei 0 solu~e ~tiintifica, in stare raspunda intr-o maniera satistacatoare intrebarilor angoasante ale sufletelor tulburate sau nelini§tite. ~tim ideea aceasta, a dezintegrarii celulare, a primit deja 0 confirmare materiala 11i§tiin~fica pon experien\ele lui Tomasetti asupra radiatiilor electronice in cazul maladiilor (A se vedea cartea noastra despre Bectricitatea Umana). Totusi, aceasta teorie, in ciuda ultimelor experien\e care constituie fenomene obiective, este departe de a susci[a convlngeOie unarurne. COnform lui Carrel, nu este deloc sigur fenomenele telepatice se datoreaza propagarii in spatiu a unui agent fwc. "Sa chiar este posibil, spune el, nu existe niei un tel de contact spatial lntre cej doi indivizi care intra in comunicare. intr-adevar, nol §tim ca spiritul nu este Jn intregime inscris in cele patru dimens;uni ale Continuumulu; fizic. EI se gase§te deci, in acela§i limp, in Universul material §i altundeva. Se msereaza in materie prin . intermediu! creierului ~ se prelunge§te dincolo de spa~u 11i limp, precum 0 alga care se fixeaza pe 0 §i i~ lasa cosma sa pluteasca in misterul oceanului. Ne este permis presupunem ca 0 comunicare telepatic8 consUl in intalnirea,

sa

ca

ca

sa

roea

sa

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

39

dincolo de cele patru dimensiuni ale Universului nostru, a par1;ilorimateriale ale celor doua constiinte." Pentru moment, ar trebui deci sa consideram cornunicarile telepatice ca produse ale unei extensii a individului in

spatiu.
Dupa cum ne-am putut da seama, toate aceste teoni elimina ipoteza spiritista. lntr-adevar, daca in marea majoritate a faptelor citate drept revelatii "post mortem" revelatia pare, conform anumitor pareri, sa provina de la un spirit, este vorba atunci de a "personificare", pe care subiectul are tendmta sa 0 faca sa intervina conform credintelor sale latente ~i nu unei realitati. Exista totu~j 0 ipoteza intermediara ~i asupra carela vom reveni: ar fi vorba nu de personalitatea reala a celui decedat, ci de ceva lasat de acesta in atmosfera ambianta, acest ceva parand sa fie legat mal cu seams de obiecte care au fast in contact cu 0 persoana etc. $i aceasta explicatie ne trimite ta experiente bine cunoscute legate de persistenta emanatiei asupra unei stofe, a bumbacului, a sarii geme, ~i care provoaca devia~a la dis· tanta a acului unui electrometru (Muller) ~i pe de alta parte proiectia de electroni care sensibilizeaza placa radiografica (Tomasetti). Vom vedea de alttel ca aceasta idee este reluata ~i de Prof. Calligaris: ea coroboreaza opiniile lui Lombroso ~i ale lui Leadbeater ~i, de curand, a fost obiectul unei explicatii ~tiin~fice elaborate de 01 Angelo Montani.

CAPITOLUL III
PROCEDEE FOLOSITE DE MEDIUMI PENTRU A PROVOCA TRANSA

Clarvazatorii, metagnomii, foarte antrenati fiind, nu au adesea nevoie de niei tin procedeu accesoriu pentru a-~i pune 1n funcl;iune facultatea denumita "al doilea vaz", Altii folosese, precum ghicitoarele de noroc, zalul de cafea, un albu~ de ou aruneat intr-un pahar cu apa, un joe de carli, radacini, oase, un glob de cristal. Radiestezistul, eare "cite~te" pe un plan sau pe 0 fotografie ~i care i~i exercita astfel facultalile metapsihice sau intuilia, se serveste de un pendul care, dupa parerea noastra, ii serveste ca mijloc de fixare a atentiei ~i de punere in legatura sau in acord cu solul, sau eu un individ mai mult sau mai putin indepartat. in acest caz, este foarte probabil ca indivizii care reusesc aeeste experiente sunt eel mai adesea subiecti metagnomi. Am vazut anumite persoane indica in mod foarte clar senzatiile pe care Ie tncearca atunci cand "capteaza". In cazul celor care descopera izvoarele subterane ~i al radiestezi~tilor am putut stabili ca modificarile fiziologice sau motrice se produceau atunci cand operatorul se gasea deasupra unui curs de apa sau in prezenta unei radialii pe care el 0 desooperea [* Radiesthesie medica/e, vol. 1, ed. Legrand] senzatii de tremuraturi la nivelul gambelor, in mU§chii bratelui, in fat;] etc, au fost, de asemenea, constatate. Date fiind raporturile care exista intre sistemul nervos periferic ~icreier s-a pus intrebarea daca excitarea anumitor

ca

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

41

zone cutanate nu ar fi susceptibila sa provoace fenomene psihice de al doilea V8z, de dedublare a personalitatii, de citire a gandurilor, de acord de rezonanta intre dous creiere situate in apropiere sau la distanta unul de altul. Oaca intrebarea aceasta ar fi rezolvata afinnativ, un mare pas va fi fost facut pe calea explicarii anumitor fenomene metapsihice, a caror sotutie ne este inca necunoscuta. Faptele de netagaduit de transmitere a gfmdurilor, de prernonitie, de cunoastere peranormala, precum cele care au fost reiatate , trebuia sa-i cond uca , in mod fatal, pe cercetatorii paslonan la a-l}i pune intrebarea daca nu exista legi necunoscute, care prezideaza aceste manifestari ale unui psihism exaltat; ~i dacc'i, pe de alta parte, starile acestea anormale nu ar putea fi provocate, asa cum se poate provoca somnul hipnotic printr-un procedeu fizic, actionano asupra sistemului nervos sau asupra organelor simturilor Acesta a fost scopul cercetsrilor profesorului Calligaris, Docent in Neuropatologie la Universitatea din Roma, care de numerosr ani incearca sa elucideze aceasta problema.

Partea a doua TELEPATIA PROVOCATA SAU EXPERIMENTALA

CAPITOLUL I
REZONANTA - CONSONANTA - INSTRUMENTARE
Am vazut in ce consta Telepatia natura/~ ~i fenomenele bine cunoscute de metagnomie, de viziune la distanta, de viziune a trecutului prin indivizi dotati cu facultati zise "paranonnale". Scopul nostru este de a arata aici ca aceasts facultate a Telepatiei este apanajul fiecaruia dintre noi ~i ca, pnn procedee simple ~i ~tiintifice, este posibil ca orice individ sa devina un c/arvszstor. Care este deci diferenta mIre teiepana naturala sau spontana ~i Telepatia experimentala sau provocata? Telepatia naturals este apanajul unui rnic numar de indivizi, special dotali, care pot sa provoace in fiinta lor 0 dedublare momentana a personalitatii. Aceasta facultate este supusa la numeroase eclipse ~ erari: ea nu este constanta la unul ~i acelasi individ, nu se produce decat intr-o stare specials constituita de Transs. Telepatia provocata poate fi suscltata la un individ oarecare: nu determina niei 0 transa, ci provoaca. prin procedee de excitare cutanats foarte usoare, reflexe psihice sau senzoriale care corespund "caplan i- etarvazstori lor.

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

43

cu telepatia provocata, abordam un domeniu nou ~i, pana in prezent, pu~n explorat cu exceptla autorului sau, Or.Calligaris. lata in cateva cuvinte teza Doctorului Calligaris: Pe suprafata corpului exista puncte, placi ~i zone in care excitarea u~oara sau 0 presiune slabs este susceptioila sa provoace reflexe asupra organelor interne ~i sa suscite sentimente, gilnduri sau ernotii, fie asupra subiectu/ui insu§i, fie asupra unui individ care se gase§te in fata acestui subiect. Cum se pot determina exact punctele sau placile legate de aeeste fenomene de telepatie sau de telediagnostlc? inainte de toate trebuie avem pe supratsta corpului niste puncte de reper fixe. Oaca exarninam un subiect vazut din fata, putem stabil; pe trunchi ~i pe membre urmatoarele linii: 1. Un meridian AS, care divizeaza fata in douB pa!1i simetrice, plecand din varful craniului, urmand radacina ~i mijlocul nasului, gura, barbia, apoi laringele, mijlocul sternului, ombilicul, pana la mijlocul pubisului; 2. DOuB meridiane laterale CD, care pleaca de la umar, trec prin mamelon §i coboara de-a lungul membrulu; inferior, trecand prin mijlocul rotulei, pentru a ajunge in mijlocul celui de-al treilea deget al piciorului (Iinii mamilare). Pentru partea posterioara: 1. Un meridian A'B', care divizeaza trunchiul in doua pa~, plecand din varful craniului, pentru a ajunge la ~antul ana-rectal, de-a lungul coloanei vertebrale; 2. Doua meridiane latera Ie C'O', care pleaca de la umar, pentru a ajunge la caldli ~i dedesubtul celui de-al treilea deget al piciorului. Cum poate fi transmis un gand de la un individ la altul, care sunt raporturile intre fizicul ~imoralul unei persoane sau intre fizicul unui subiect ~i moralul unei alte persoane? Acestea sunt problemele tulburatoare pe care s-a straduit sa

o data

sa

44

ALBERT LEPRINCE

Ie rezolve Dr. Calligaris. Cu siguran\8, unele dintre experientele relatate de medicul italian ar putea fi explicate prin transmiterea gandurilor: este posibil ca, in duda faptului ca autorul se fere~te de aeest lucru, fara ~tirea lui, anumite fenomene sa se apropie de aeeasta ipoteza. Este posibil, la drept vorbind, sa presupunem eEl utilizand un subiect cu care este in contact de mai multi ani, subconstlental operatorului poate sa ac~oneze mconstient asupra subiectului §i ca unele imagini, fixate in strafundurile amintirilor sale, sa i~i faca aparitia la suprafata, pentru a influenta psihismul mediumului utilizat. Vom da mai departe un exemplu de viziune prin medium a fizionomiei unui autor ~i modalitatile prin care se prezinta "portretul" autorului plecand de la 0 pagina de sCriitura, pe care subiectul i~i pune mana. Aceasta psihometrie provocatS prin sensibilizarea unei placi cutanate este deja un fenomen extrem de fulburator, dar ce sa mai spunem despre descrierea casei lui Dante sau despre viziunea poetului Horafiu prin intermediul mediumului? Care, printr-un fenomen psihic lnconsuent, experimentatorul nu a dictat cumva, fara sa ~tie, subiectului-medium, viziunea pe care acesta 0 va exterioriza? ,...ceasta este omecna care se prezinta in mod firesc in mintea noastrs ~i care, fara sa diminueze catu§i de pu1in valoarea lucrarilor confratelui nostru, rnerlts sa fie elucidata. Pentru a explica acest fenomen, trebuie sa fseem apel la radia~ile emise de persoanele decedate ~i pastrate in eter, conform teoriilor de curano emise de dlversi autori? Fiind puse aeeste premise, sa examinam teza ~i teoriile Doctorului Calligaris. "Telepatia, spune el, este 0 lege universala, iar capacitatea de a comunica telepatic trebuie sa fie consideratA comuns tuturor fiintelor umane, e-ar putea spune chiar tuturor filntelor vii, caei as exista, de asemenea, ~i Is animale."

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

45

$i faptele urmatoare Yin in spnjinul aeestei ipoteze. in urma publicani rezultatelor ob\inute de el in experien~ele sale asupra Mlimbajului albinelor", 01 Julien Francon Revue des Deux Mondes, 1 aprilie 19391 i~i ineheie studiul asttel: "Toate rezultatele sunt concordante: ele demonstreaza cu 0 limpezime absofuta pe de 0 parte ca reperarea vizuala prealabils este condi~ia necesera ~i suficienta, care comanda succesul albinei atrase, ~i ca mirosul nu intervine pentru a indica celor1alte albine locul unde se gase~te prada exploatata de surata lor. in acelasi timp, ele confirms existenta cornunicarilor intre albine, fara de care colaboratoarelor le-ar fi imposibil ~i cunoasca existenta tezaurului oterit tovarafei lor, ~i sa ajunga pana la el. in plus, aeeste experiente, (ara a pune in evidenta natura misterioaselor "comunlcari", totu~i ne permit, poate, sa ne facem 0 idee des pre ceea ce ar putea fi ele. Aceste incercari ne-au aratat lntr-adevar, in mai mult rimduri, ~i colaboratoarele se comports exact ca sora lor initiala, actioneaza cu acelasi discemamant, reconcscand, la drept vorbind, un obiectiv pe care, cu toate aeestea, nu I-au ~zut nieiodat~. Deci, plecand de aici, nu s-ar putea imagina ca documentana pe care 0 primesc ele de la tovara~ lor le-a fost transmisa sub forma de imagin; printr-un fenomen de telepatie? "Comunicarile" de aceasta natura ar corespunde atitudinii singulare a albinelor in prezenta obiectivului pe care il intiillnesc pentru prima oara ~i pe care ele il identifiea lotu§i ca ~i dind i-ar pastra amintirea vizuala. Ele ar explica asttel ordinea perfecta care guvemeaza principalele fapte ale vietii stupului ~i care pare sa se nascs din profunzimea unui extraordinar instinct colectiv." Acelea~i observaui ar putea fi, de alttel, aplicate lumii

sa

ca

46

ALBERT LEPRINCE

fumicilor, a termitelor etc. ~Toate creaturile, sene Kephren, sunt legate intre ele prin liante subtile, dar extrem de incarcate de fluid vital: existenta noastra consta intr-o lupta nesfar~ita, angajata intre fOl"\ele universale !}i energiile noastre interioare." Ne aflam intr-un raport telepatic constant cu eeilalti locuitori ai pamantuluL lradierea telepatica nu se produce numai intre indivizi care se cunosc ~i care se afla in comunicare spirituals intima, ci ~i in alte directii; caci nu exista niei 0 indoiata ca un sentiment care se naste la un domn Dupont, aflat alatun de mine, poate fi comunicat, tara ca eu sa imi dau seama, propriei mele min~ ~i la fel ar fi stat lucrurile ~i daca Dupont, in loc sa fie aproape de mine, s-ar gasi la eelalalt capat a/ lumii, caci viteza gandului este instantanee, dupB cum a stabilit Charles-Henry. Ca un asemenea fenomen sa nu fie prevazut de mine, ca el sa ramana fara nici un efect in lume, ~i deci sa se piarda, este foarte posibil, dar aceasta pierdere nu distruge gandirea primitiva. Noi to~, tara ~tirea noastra, suportam nenumarate proiectii psihice, cu alte cuvinte, infinite iradien telepatiee, care ne parvin din toate partite. (.e ae mlnunl ar n rezervate ochilar rnuritorilor, daca ar fi posibil ca ei sa perceaps, in atmosfera care ii inconjoara, mesajele infinite care sunt vehiculate de miriade de raze, care se incruci~eaza in taate dire~ile, dar, in acelast limp, am putea adauga, ~i cate deziluziH Influentele reciproce nu se praduc numai intre arganisme vii, intre daus inteligente, ci pot avea multiple comb inatii. Creierullui Jacques transmite gandurile sale creierului lui Pierre, asa cum coarda pianului trans mite vibratia sa celei a instrumentului invecinat, asa cum vocea mea se repercuteaza in ecoul vaii. Astfel, orice element din univers,

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

47

animat sau inanimat, este un emitator, adica un iradiant, ~i, in acelasi timp, un receptor, adiea un iradiat. Este foarte posibil ca in substanta noastra cerebrala, atunei cand se naste un gand care ni se pare spontan §i caruia nu reusim sa ii gasim eauza, fie in lumea noastrs Interioara, fie in lumea extenoara, acest gand sa aiba 0 origine mult mai indepartata, putand proveni de /a diversele elemente ale UniversuluL Astfel, s-ar putea afirma, prin urmare, ea telepatia umana nu este dedit un eaz particular, decat 0 modalitate a telepatiei universale. Oaca exarninam fenomenul telepatiei dintre dOi indivizi, dintre care unul se gase~te la Roma ~i celalalt la Constantinopol, trebuie sa ne lntrebsrn nu prin ce mijloc gandirea celui dintai ajunge la cel de-al doilea, ci rna; degraba din ce pricina eel de-al doilea nu are in mod constant euno~tinta de g~mdirea celui dintai. Se poate presupune eel gandur;le primului constituie masaje, care ajung in subcon~tientul celui de-al doilea tarB a reu~i sa atinga con~tiinta insa~i. Aceasta atingere, aeeasta percepne, nu se produce decat in cazuri exceptonale §i de-abia atunei limbajul nostru utllizeaza cuvantul telepatie, care eapata in aeel moment aspectul de miraeulos. Este foarte probabil ca aceasta treeere de la subliminalla consuent sa se produca atunci eclnd eel care pereepe se gase~te intr-o stare psihica neobi~nuita, intr-o stare de receptivitate speciala. a carei modalitate inca ne scapa, dar care se poate explica prin acordul de rezonanta Se poate presupune, de asemenea, c8 atunei gand gandurile lui Jacques sunt transmise lui Pierre, aceasta se intampla pentru ca telepatia universala a lasat cale libera pentru aeest mesaj interuman. in realitate undele gimdirii lui Jacques ajung intotdeauna in subcon~tientul lui Pierre, tara ca niei unul nici eelalalt sa i~i dea seama. Dar niei in acest caz

48

ALBERT LEPRINCE

mesajul nu cade in gol: conform lui Calligaris, el se repercuteaza pe supratata corpului, pe cai pregatite ~i predestinate ~i, printr-o excitare a uneia din aceste zone de repercutare, care corespunde mesajului trimis, este posibil aducem la suorarata con~tjintej imaginea latenta ~j inmagazinata de subconstient. Carrel, la randul sau, imagineaza un alt proces pentru a explica cunoastsrea suprenorrnaia, dar care deriva din aceeasi idee de telepatie universala. "Limita noastra anatornica, spune el, este numai un aspect al individului: ea nu inconjoara ~i personalitatea noastra rnentala. Daca am putea sa percepem legaturile imateriale care ne leaga unul de celalalt, camenii ne-ar aparea dintr-o data cu caractere noi ~i stranii. Unii abia daca ar depa~i supratata corpului lor, al~i s-ar intinde peste tari intregi, peste continente, peste intreaga lume ... Omul se poate prelungi in spatiu intr-un mod inca ~i mai pozitiv. In cursu I fenomenelor telepatice, el proiecteaza instinctiv 0 parte din el lnsusi, un soi de emanatie, care va ajunge la 0 ruda, la un prieten. EI se intinde astfel pe distante lungi, trece oceanul, continente intregi, intr-un spatiu de timp mult prea mic pentru a putea fi apreciat. Este capabil sa intalneasca intr-o mul~me pe cel canna treOUle sa I se adreseze. Individul care poseoa aceasta forma de activitate se cornporta ca 0 fiinta extensibilB, ca un fel de amiba capabila sa trimita un pseudopod la o distanta prodigioasB." Deci, in rezumat, teoria lui Calligaris este urmatoarea: Pe supratata corpului exista linii, puncte, placi cutanate hiperestezice, care sunt in relatie fie cu organele noastre (rezonanta) , fie cu cele ale altor indivizi (consonan(fJ), fie cu gandurile noastre, fie cu cele ale persoanelor prezente sau afiate la distanta. Se cauta Hiperestezia acestor pJaci asupra subiectului sau asupra persoanei plasate in fata lui, co ajutorul unui

sa

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

49

mic ciocan rece sau al unui usor curent faradic. Placa fiind bine delimitata, dupa indicaliile fumizate de autor, se aplica un mic tampon de cupru pe supratata cutanata l}i se asteap18 ca subiectul sa indice cele trei repercutari de reper semnalate pentru aceasta ptaca (reflexe senzoriale); indata ce eele trei repercutari au fost resimlite de catre subiect, placa este considerata incArcata, adica sensibilizata, iar reusita experientei, asigurata. Astfel, se va fi adus in pragul con§t#n(ei ceea ce nu era decat incon§tient, se va fi facut vizibila imaginea latenta a unui emo~i, a unui gand, a unui obiect etc., l}i, pe de alta parte, se va fi revelat dezech iiibru I unui organ sau al unei funqi, conform plikii sensibilizate. lata un exemplu care tinde sa ilustreze aceasta teorie: 1. Un subiect, Jacques, vede laditfl sau fotografia acestui object. in acelal}i moment, un fel de reflex pomit dIn creierut sau ajunge la ozona cutanata la supratsta propriului corp l}i o sensibilizeaza. Exista deci 0 legatura stabilita intre constientizarea existentei ladilei de catre creier l}i placa situata pe supratata pielii, intr-un anumit loc al corpului. Este ceea ce Calligaris nurneste rezonanta. 2. Sa presupcnem cicum ca in fata acestui subiect, Jacques, Ia care s-a produs acest fenomen de rezonanta, se afla un alt subiect, Pierre. Acesta, fara sa sne, prirneste pe locul simetric de pe corpul sau, ca printr-un fel de reflexie, razele emanate de placa devenita sensibila pe corpul lui Jacques. Corpul lui Pierre este ca oglinda, pe suoratata carela s-ar reflecta imaginea punctului sau a placii devenite sensibile la Jacques. $; lucrul acesta este atat de adevarat, Incat, daca placa lui Jacques se afla pe mana dreapta, imaginea sa reflectata asupra lui Pierre va fi pe mana stanga. 3. Dar fenomenul eel rna; ie§it din comun este urmatorul: In cazul in care, cu ajutorul ciocanului rece sau printr-o usoara

50

ALBERT LEPRINCE ~

excitare cu bagheta faradica, se excita aceasta placa refJectata asupra subiectului Pierre, acesta vede instantaneu irnaginea laditei vazute sau gandite de Jacques. Este ceea ce Calligaris nemeste consonants. *** Aceste expertente ne incita sa respingem anumite dogme, precum cea a dualismului lui Descartes: sufletul §i co rpu I. Omul este un 1ntreg: am invatat sa ii cunoastem anatomia, fiziologia; trebuie sa mergem mai departe ~i sa patrundem nu numai in intimitatea celulelor sale, ci §i in cea a psihismului sau, a constllntei sale, a facultatilor sale naturale §i, de asemenea, a darurilor sale supranaturale de viziune a trecutului ~i a viitoruluL Dar totusi trebuie sa ne ferim sa individualizam ,i sa studiem numai psihicul, dincolo de fiinta rnateriala de care este intim legat; ar insemna sa trecem de la 0 eroare la alta mult mai pencutcasa: din acest motiv menta sa fie studiate expenentele lui Calligaris, care leaga spiritul de materie, senzalia fiziologica de produeerea de stari de con§tiinta, caci ele lie vor cezvalur, poate, 0 parte om rmsterul care invaluie personalitatea umana. intreaga concluzie pe care 0 putem trage de la taptele constatate control ate este ca, atat din punct de vedere fizie, cat §i din punct de ve<fere psihie, supratata corpului nostru, asa cum spune Carrel, nu este adevarata limita a individului: ea constituie numai 0 pavaza impotriva agentilor exteriori, ins8 in realitate ne intindem mult mai mult in spa~u §i timp. Pe de alta parte, asa cum razele cosmice ne patrund §i ne traverseaza, ca §i alte radiatii pe care noi nu Ie percepem, suntem atin§i de Razele vitale, care provin fie din

,i

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

51

lumea exterioara, fie de la alli indiviz;; l?i nurnai unele dintre ele ating constiinta noastra, evoca un peisaj, 0 persoana, un gand indepiktat, iar aeest soc provoaca senza~i vizuale, auditive. Altele ating zone eutanate, care nu fae legatura eu conl?tiinta noastra decat 1n urma unei usoare exeitari a suprafe(ei lor. Toate aceste fenomene fae parte din personalitatea umana in proporti' rna; mult sau mai putin sensibile. Sistemele cuta nate , linii, zone, plae; etc., studiate l?i semnalate de Dr. Calligaris, nu ar fi, dupa el, decat nil?te locuri de trecere (intrare l?i ie§ire, emisie l?i perceptie) ale iradierilor umane. Ele ar fi ni§te reprezentan geometrice, conform carora se face transmisia raze/or vitale. Fiecare raza specifica ar avea astfel fereastra sa speciala la ie§irea din corp (rezonan~) §i fereastra sa particulars, atunei cAnd, provenind de la un element animat sau inanimat din lumea exterioara, se reflecta sau patrunde in corp.

in fata experieO\elor lui Calligaris, ne putem evident intreba daca nu cumva suntem victimele autosugestiei. La aceasta intrebare, Prof. Calligaris raspunde: 1. Prin proba visului. - Daea sensibilizam 0 linie axiala a degetelor sau a mainilor inainte ca subiectul sa adoarrna, pe timpul noptii se va produce un vis determinat, atlat in legatura cu sentimentul corespunzstor Iiniei sensibilizatoare; 2. Obiectivitatea sensibilizarii poate fi pusa in evidentB badijonand cu 0 solutie pe baza de fosfor spa\iile care acopsra Ilniile axiale ale mainii. Oaca punem subiectul in intuneric l?i daca el incearcii in mod violent §oiexclusiv un anume sentiment, atunci se vede stralucind linia axial corespunzetoare,

CAPITOLUL II
EXPERIENTELE DOCTORULUI CALLIGARIS

DIAGNOSTIC DIGITAL - REAC'TlA EMOTlILOR $1 A CU LORILOR. - Uniile axiale ale degetelor mAinii drepte ~i spatiile interdigitale corespund unor sisteme functionale ~i unor senti mente. Daca, utilizand ciocanul rece, se pune in eviden\a 0 tinie mai hipersensibila, se trage conctuzia subiect.ut prezinta tulburari functionale ale organului corespunzator liniel hiperesteziate. Oaca nu se remarca nici 0 senzaue specials ' se decide starea de ssnatate. Controlul acestei stari de sanatate ~i, in acelasi timp, al realita~i acestui diagnostic se obtine in felul urrnator o presiune puternica ta nivelul stomacului, a inimii sau a intestinului determina imediat, in linia corespondenta a rnainil. senzatia de frig pe care subiectul ar resimti-o daca stomacul, inima sau intestinul ar fi bolnave. Acelea~i linii devin la fel de sensibile daca subiectul cu care se expenmenteaza tncearca un sentiment general. Raporturile generale dintre degeta, organe ~i emotii sunt 1. Linia laterala a corpului, infradigitala, laterala a degetelor: Disociere mentala ($istem cerebra-spinal); 2. Linia axiats a degetului mare: Dragoste (Intesfin); 3. Prima linie interdigitala intre degetul mare ~i aratator: Uitare (Stomac); 4. Linia axiala a aratatorului: Memorie (Organe sexuale §i vezico-urinare);

ca

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

53

5. A doua linie interdigitala intre aratator ~i degetul mijlociu: Uri (Ficat); 6. Unia axials a mijlociului: Asociere mentala (Rinichi); 7. A treia linie interdigitala intre mijlociu ~i inelar: Durere (Splina); 8. Unia axials a inelarului: Placere (Pancreas); 9. A patra linie interdigitals intre inelar §i degetul mic: 80mn (Plamfmi); 10. Linia axiala a degetului mic: Emo~e (Inima). Raporturile intre Organe §i senti mente (Palma Mainii Drepte): • $plins (Durere); • Aaman (Somn); • Inima (Emo(ie); • Pancreas (Plseere); • Rinichi (Asociere mentala): • Organ sexual §i vezico-urinar (Memorie); • Intestin (Dragoste); • Creier (Disociere mentala): • Stomac (uitare); • Ficat (Ura). Pe de alta parte, data intr-o mana a subiectului se pune ,tirea lui un manunchi de culori se sensibilizeaza in func~e de culoare liniile urmatoare: • Pentru albastru celest: linia axials a degetului mare; • Pentru gri: prima linie interdigitala; • Pentru alb sau verde deschis: linia aratatorului; • Pentru rosu aprins sau roz aprins: a doua linie interdigitala (ficat); • Pentru ne9ru sau violet: a treia linie interdigitala (splina); • Pentru verde inchis: a patra linie interdigitala; • Pentru rosu ca sangele: banda axials a degetului mic. Am putut controla toate aeeste indicalii tie pe bolnavi, in ce priveste diagnosticul bolilor, fie asupra noastra in§ine,

tara

CURS PRACTIC DE TELEPATJE

55

dul meu de dragoste generala a provocat 0 hiperestezie a Iiniei axiale a degetului meu mare de la mana dreapta ~i, prin consonanta, linia axiala a degetului mare de la mana stanga a domni~oarei N... a fost sensibilizata, iar de acolo s-a propsgat reflexul special pana la creierul sau ~i astfel Ora N... a putut afle gandul meu. Exista, asadar, 0 iradiere a placii sensibile de la degetul mare al mainii mele drepte la degetul mare al mainii stangi a domnisoaret N... : este ceea ce Dr. Calligaris' nomeste consonanfa.

sa

EVOCAREA UNEI AMINTIRI DIN COPILARIE. Subiectul este unul dintre prietenii nostn, M.D., ~i experimentatorul este Dr. Calligaris. Falanga cea midi. a aratatorului este excitata §i, la cinci minute dupa aceasts excitare, M.D. are viziunea unei gradini eu un palmier, gnidina in care se juca atunei cand era mie.

AUTOSCOPIE. - $i iata acum un anumit numar de expenente de autoscopie, de heteroscopie, la care am participat fie ca actor, fie ca experimentator, fie ca simplu spectator. Uimitor este nu faptul experientele aeestea au reu§it, ca au putut fi intreprinse §i realizate cu subiec~ oarecare §i prin mijloace reflexe atEit de simple, "senstbliizand" placUe cutanate cu discuri de cupru al dlror diametru variaza intre 8 ~i 13 mm §i provccand astfel reacli; cutaneo-psihiee, dintre care unete pot fi vazute §i fotografiate. Subiectul care a acceptat aeeasta experien\B nu posada nic; un fel de cuno~tinte anatomiee. Faffl i S8 spunfJ nimic, se sensibilizeaza 0 placa ce ar trebui sa ii dea viziunea unui organ din propriul sau corp. Dupa 0 clipa, subiectul aeuza viziunea unui soi de burduf, divizat vertical

ca

sa

54

ALBERT LEPRINCE

prin evocarea unei ernofii ~i prin experimente cu culorile. Toate precau\iile fiind luate, in aeest ultim caz, pentru ca experimentatorul ~i subiectul sa ignore culorile manunchiului care i se punea in mana. Se pare cA diagnosticul sentimentelor este uneori mal perceptlbil pe dosul mainii, in timp ee bolile se repercuteaza mai bine pe palms. Fieeare dintre aeeste misterioase linii axiale, digitale ~i interdigitale se atla astfel in relatie pe de 0 parte cu 0 stare mentala speciala !li pe de alta parte cu un organ din corpul nostru, asa incat un lant cu trei verigi ar stabili contactul dintre piele, organul intern !li creier, urmand 0 lege fixa ~i prestabilita. Fiecare dintre cele trei verigi ale lantului reprezintii 0 statie de sosire ~i de plecare, fiind rand pe rand centru de receptie, de reflexie ~i de emisie. Astfel, cand un organ intern este comprimat sau stimulat fiziologic, el trimite doua semnale: unul este reception at de creier, celalalt de 0 linie axiala a mainii corespenzand aeestui organ. Sa presupunem, intr-adevar, ca se exercita 0 presiune puternica asupra supratetei cardiace, aceasta actune va suscita 0 emotie cerebrala ~i se va sensibiliza in aeela~i limp nOla aXlaia a oeqetunn rmc. Dad'i se actioneaza asupra zonei splenice (splina), se va provoca a stare melancolica a creierului ~i se va sensibiliza cea de-a freta linie interdigitala. Pentru 'icat, sa va provoca un gand co/eric ~ia hiperestezie a eelei de-a treia linii interdigitale. Pentru a ilustra acest enunt, iata cateva exemple: Asezat in fata dornnisoarel N... , evoc in mintea mea un sentiment general, de dragoste pentru umanitate, patrie, familie. Peste cateva clipe, Ora N... a sensibilizat linia axials a degetului mare ~i im; dezvaluie sentimentul gandit de mine. Mecanismul aeestei experiente a fast urrnatorul; gan-

56

ALBERT LEPRINCE

de 0 membrana mai alba, partea ce mai umflata fiind sus, asemenea unui con rasturnat. Odata terminata experienta, este rugat sa deseneze ceea ce a vazut, este forma unei inimi desenata de 0 persoana care nu are nici 0 no~une despre arta desenului: placa incarcata fusese cea care da viziunea autoscopica a inimii.

GANDIREA CONTROLATA (Fenomen de consonants). - Doamna L .. este instalata intr-o camera l1i domnul X ... in camera alaturata, fiind separati unul de altul de 0 distan1a de aproximativ 6 rnetri l1ide un zid de 0,40 m. 01 X ... l1i Dna L .. nu au facut niciodata expenente de telepatie. Se poate deci considera ca este 0 expelien~ absolut obiectiva, facuta pe subiecti oarecare. 01 X este invitat sa se gandeasca la Dna L... , dar gandul sau nu 0 va atinge pe Dna L.. decat atunci cand se va gasi exact in linie dreapta cu aceasta. De alttel Dna L. .. nu va putea sa l1tie, in nici un moment, unde se gasel1te 01 X ... l1inu va percepe prezenta lui dinaintea sa, dincolo de zid, decat atunci cand 0 placa de consonenta, situata in palma mamn sale suingl, va oeveru OIpersenslDlla. Aceasta experien~, reinnoita in mai multe reprize cu persoane diferite, a fost reul1itB in mod constant.

TELE-ViZIUNE. - Viziune ta 6 metri distanta de 0 persoens separata de subiect de doi pereti despartitori de 0,40 m grosime l1i de un culoar de 2 m. 01 G mennne incarcata 0 placa, situata pe partea stanga a toracelui sau. Oupa aproximativ un sfert de ora, anunta vlziunile urmatoare. pe care eu Ie transcriu cu fideli-

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

57

tate:
1) Un obiect triunghiular stralucitor; 2) 0 bula stralucitoare, 3) 0 persoana care are 0 mare suprafata alba inaintea corpului ~i un soi de rochie inchisa la culoare; 4) Capu\ este firav, aproape nedistinct: exista ceva deasupra capului care ascunde complet fa~, care ramane in umbra. Control: - Pentru a impiedica orice sugestie, pe capul domnului X ... a fost puss 0 caschsta cu cozoroc mare, care ii acopera fa~a aproape complet. inaintea pieptului i-a fost intins un prosop alb. Este lrnbracat cu 0 bluza de culoare albastru inchis. Aceasta transmitere de intorrnatle, de~i incompleta, este totu~i absolut exacta, in timpu/ prime/or viziuni ale domnului G ... pareau inexplicabile obiectul triunghiular stralucitor ~i bula stralucitoare, pana cane, patrunzand in incaperea unde se afla persoan a care trebuia distinsa, au fost zari~i, atarn~i pe perete, la nivelul capului subiectului, un electrod de ma~ina stanca de forma friunghiulara §i nichelaf ~i, alaturi, un al doilea electrod in forma de bula, tot niche/at. Ace~ti doi electrozi au fost primele viziuni percepute de domnul G ... , pentru ca erau aga~ati pe eel de-al doilea perete despar\itor, in fata caruia era a~ezat domnul X ...

CINE

ESTE

ASASINUL?

(Experienfa

de

Psihometrle). - Domnul D... ia in mana un cutit cu forma de pumnal ~iil pastreaza catava minute. "Instrumentul crimei" aste apoi plasat pe un carton ~i dat dornnisoarel N... , care, binein~eles, nu ~tie nimic despre persoana care a atins cutiful, Dupa tncarcarsa placii ~i repercutarea reperelor, dra

58

ALBERT LEPRI NeE

N. .. aeuUi vizjuni fragmentare, rna; inta; 0 rochie albastra, apoi ni§te ochelari, par blond, un ten palid. Viziunea albastra persist8 pe tot timpul acestei experiente §i 0 impiedica pe Ora X ... sa distinga "presupusul asasin". Aeeasta experienta, de~j foarte mcompleta, este interesanta. ea explica de ce un subiect a putut sa ia complet cuno~tinla de fizionomia sau de figura "asasinului". Tot ceea ce semnalase ea era totu~i exact. Pentru a obtine reusita integrala in aceasta experienta ~i cu placa incarcata in vederea acestui etect, trebuie ca instrumentul crime; sa nu fi fost ulterior in contact cu un alt obiect sau nu 0 alta persoana, caci numai ultimele radia~i sunt percepute de subiect, sau yin sa ii tulbure viziunea. Or, in timpul intregului examen de luare la cuno~tinta, o parte din culit s.a odihnit pe rochia albastm a domni~oarei N... §i aceasta culoare albastra persistenta este cea care, pans la stan;;it, a impiedicat-o sa distinga limpede figura domnului D... , care linuse cu~tul. experien\8, chiar daca incomplet reu§ita, este deei susceptibila totU§i sa tumizeze indica~i precise pentru tncercari ulterioare ~i sa arate obstacolele care trebuie evitate.

caci

f,..U,

chestiune foarte comprorrntatoere ~i care a suscitat multiple controverse din ziua in care Abrams din San Francisco s-a hotarat sa 0 studieze. Oaca douB. persoane sunt asezate una in fata celeilalte, chiar separate de un eeran sau de un paravan, sau chiar de un zid, 0 placa de consonants devine hipersensibila daca exista intre ele 0 legatura de consangvinitate, caci daca nu, nu se produce niei 0 senzatie reflexa. Acela,i examen se poate face cu 0 totografie, asa
0

CAUTAREA PATERNITATII. -lata

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

59

cum stabile,te experienta urmmoare: OIl... din Milano introduce intr-un lot de fotografii de acelea,i dimensiuni fotografia unuia dintre fiii sai. A,ezat alaruri de el, eu delimitez pe bratul sau stang p1aca situata dedesubtul cotului, care trebuie sa devina sensibila in cazul in care fotografia fiului lui ar fi pusa in contact cu pielea sa. Persoana insarcinata faca acest lucru va piasa succesiv fotografiile, tara sa Ie priveasca, in spat~le domnului L.. Acesta va trebui la fiecare examen sa spuna daca incearca 0 senzat;e de frig Ia nivelul bra~ului in 'punctul de hiperestezie consangvina. Sunt trecute patru fotografii prin aceasta proba, fara niei un rezultat ~j 01 L .. , care nu ~tie nimiC despre modalita~le experientei, incepe sa ereada ca aceasta nu a reusit, A cincea fotografie este plasata in spatele sau; plaea devine sensibila. Se retrage fotografia: este cea a fiului sau Examenul a fost absolut obiectiv. Nimen; nu a vazut fotografia. nici eu. niei tatal. niei persoana insarcinata sa plaseze probele in spatele domnului L.. Asa cum semnalasem deja, numeroasele expenents pe care Ie incercasem cu radiestezi~ti ~i care fusesera, ea ~i cea a doctorutui Jules Regnault. toate negative. rna lasasera destul de sceptic in privinta diagnostieului eu ajutorul fotografiilor in privinta perslstentei radia1iilor asupra unei probe. Aeeste expenente, ca ~i eele ta care a consirntlt sa se supuna 01 L. ..• oe indeamna sa credem anumi~ radiestezisn, foarte putin numero~i este adevarat, ar fi suseeptibili sa emita diagnostice pomind de la 0 fotografie sau de la scrisul cuiva. De alttel, prezenta tabllui nu este indispensabila: este suficient sa existe 0 scrisoare a tatalui ~i 0 fotografie a fiului pentru a stabili consangvinitatea, a!jia cum s-a putut stabili chiar cu scrtsel aceluia~; domn L. .. ~ cu fotografia fiului sau,

sa

,i

ca

60

ALBERT LEPRINCE

De curand, am putut repeta aceasts experien13 la Nisa, cu concursul doamnei M... fotografia mamei sale a fost amestecata cu alte fotografii, ca ~i cu fotografia unei matu~i (sora mamei sale). Dna M ... , in spatele careta au fost succesiv plasate fotografii, a acuzat 0 senzate foarte pronuntata, in contact cu fotografia mamei, §i 0 senzane slaba pentru eea a matu§ii, niei una pentru eelelalte. EXPERIENTA DE TELE-VIZIUNE (De la Udine la Paris). - Oomni§oara T ... daca utilizand 0 scrisoare poate iI vada la Udine pe eel care a sens-e, care actualmente trebuie sa se gaseasca la Paris, dupa sensibilizarea placii de tele-viziune, scrisoarea fiind plasata sub mana ei, Ora T ... va pronunta frazele urmatoare pe care Ie traducem textual. Sa spunem mai intai cSt toate indicatiile §i detaliile date de Ora T. .. au fost recunoscute ca fiind exacte, afara de situafia ferestrelor §i a orologiului, care au fost vazute ca intr-o oglinda. "Vad mai intai mai multe gheme de lana, de toate culorile, intr-un cos. 0 persoana, intr-o camera cam intunecata, este a§ezata, avand pe umeri un 'lal cu alb §i negru. Are mainile mici 'li pe deget un inel cu piatra de forma ovala. Pe masa vad ni'lte fotografii. .. Are obi§nuinta de a-'li line caput dat pe spate §i de a clipi din ochi... Ochii sunt straluclton ... din cand in cand bate user in masS.cu degetele. Dincolo de 0 fe reastra , pe 0 parte, exista niste plante ... Persoana tu'le'lte sau faee mi§cari de parca ar tu§i ... Are pe cap ceva, care uneori ii acopera urechile ... in jurul g8tului este un fel de colier negru, vechi. Are un tic de inghi~re, ca 'li cum ar ingurgita 0 bomboana, Uneori pune ceva in fats ochilor, ca niste ochelari. Fotografiile pe care le-arn vazut sunt nlste fotografii de copii, ni§te fotografii micute ... intr-un colt se vede un orologiu vechi, cu mecanismul sau, rotite aurite etc ... Fotoliul in care este a§ezata doamna este roz, dar culoarea este nedistincta: variaza.

sa

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

61

- La ce se gande~te ea? intreaba unul dintre noi. - Se gandel;te ta ea insa~i, apot la apa, la mare. intra strafulgerare se gande~te la fiica sa, apoi. .. nu inleleg: vorbeste ca ~i cum ar vorbi despre ea insa~i... Camera in care se gase§te se afla la un etaj mai degraba inalt. Are tavanul jos. Prin fereastra se vad ni§te acopeli~uri §i ni§te rnici clopotni~e de biserica ... " Totul este exact ~ia fost verificat. Fotografiile de copii, in momentul experientei, tocmai fusesera aduse la doamna care, Rind racita, sugea bomboane §i era acoperita cu un ~al. Se gandea vina la Nisa, la tarmul marl! ~i ta data cal atoriei sale. in fine, in acel moment ea tricota cu lana de diverse culori. o alta experienta de tele-viziune a fost implinita de Ora T ... care, cu ajutorul unei sensori, iI vede pe subiect, 01 N... din Rouen, asezat intr-o sala cu tavanul jos, avaod in spatele lui pe perete un tablou care reprezinta 0 persoana in varsta. Ea a descris ticul particular al domnului N... §i a semnalat 0 cicatrice, pe care acest bolnav 0 avea pe partea dreapta. TELE-AUDI'JlE $1 TELE-VIZIUNE, DE LA UDINE (Italia) LA NISA. - Pe 27 martie 1939, dupa 0 Ynlelegere cu Dr. Calligaris, aeasta tncearca sa vada, din laboratorul sau de la Udine, publicul Conferinlei pe care eu 0 lineam la Nisa, la Institutullntemational de 1nalte Studii, dupa ce a sensibilizat a placa situata pe supratsta interioara a piciorului drept. Aceasta placa are un diametru de 12 mm. Este situata intre linia taterata ~i linia axiala, pe marginea unei linii intennediare, care se gase~te in mijlocul celor precedente, §i pe un plan care trece plintre cea de-a treia superioara ~i cea de-a treia medie a pioorului drept. Aceasta placa devine sensibila atunei cano fotografia unei persoane, care se gase~te intr-un lac a carui viziune vrem a obnnem, este plasata in contact cu suoratata

x...

sa

sa

62

ALBERT LEPRINCE

cutanata a observatorului ~i,de preferinta, pe partea-dreapta a corpului. in aceste condi~i, a fost realizata experienta ta Udine de catre Dr. Calligaris, care avea la sine 0 fotografie de-a mea. Reflex~e provocate prin sensibilizarea acestei pJaci sunt urmatoarele: 1) Senzatie de caldura la interiorul buzelor; 2) Oboseata; 3) Fierbinteli, din cand in cand, la nivelul frurl\ii. Voi transcrie exact ceea ce a vBzut subiectw de la Udine, punand intre paranteze explicatiile anumitor viziuni. Era vorba, intr-adevar, de 0 ConferintB cu proieqii, dintre care un anumit numar erau necunoscute doctorului Calligaris, mai ales cele care reprezentau fotografia sa ~i niste scheme. "Vad un fel de tub de aluminiu, avand 0 la~me intre 10 ~i 15 em, foarte luminos, ca un tub de soba (Este varba, dup~ cum se pare, despre tubu/lanfemei de proiecpe.). Multe bucB1;ide sticla coforata, de fonna rotunda sau dreptunghiulara. Un fel de fascicul de lumina, care se plimbB de colo-colo (Proiecfii). Vad doua persoane, dar in special una, care are in mana cava iummos. AI8tUn ae ea exists. 0 u~a. Apoi, un fascicul de lumina albastra ~i alba ~i 0 masa rotunda. Imaginea persoanei revine. Aceasts. persoana este aplecata (Exact). ExistS. un anumit numar de mese mid sau de band: lucru de luat in seama, toate sunt aranjate in ~ir. (in rea/itate, esle vorba aici nu de Mnci, oj de scaune). Vad totul in intuneric (Sa/a fusese pusa tn obscuritate pentru proiect;;). Nu este 0 sala cu fonna regulata, exis~ un fel de dependin'tB. (Foarie exact: 0 U§8 mare a trebuit fie deschisa pentru a marl sa/a, din cauza numarului auditorilor). Vad ni~te tablouri pe pereti ~imulte capele pe aeeste

sa

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

63

tablouri (Exact: sunt portretele familie; regale din Belgia §i eele ale oamenilor de stat belgieni, mini§tri etc ...). Apoi revine imaginea unuia dintre cei doi barbati; acesta are ceva alb in fata gatului (Aceasta viziune este cea a u§ierului, care est« in smoking !ji are un plastron alb. Aceasta viziune revine de alttel de mai multe ori in cursu/ acestei experiente). Pe masa rotunda vad multe obrecte pe care nu Ie disting (Sun! §asiurile de proiectie, placile §i cutii/e). Acest om, pe care I-a~ numi protagonistul scenei, i~i intinde mainile pentru a apuca obiectele ~i pentru a face ni~te semnale (Opera/orul). Vad tot pe acest om impreuna cu un altul, care este alaturi de el §i care este inalt, slab, cu parul negru ~i cu nasul pu~n ascu~t (Imaginea exacM a u§ieru/ui.). Mi se pare ca persoana aceasta ii da niste lucruri celei dintai. Are in jur de 35 de ani. (U!jierul inmfma cli!jeele proiectiilor operatorului. Emare in privinta varstei: nu are decat 28 de ani). Vad ni§te fascicule de lumina, care se plimba de colocolo. Aud niste ~uituri. Apoi 11revad pe omul irnbracat in negru, cu ceva alb in fatS. Aud zgomot, un fel de trosnete; vad din nou multe tablouri cu capete. Vad multa lume. Unii sunt mai bine lumina~ decat al~i. Una dintre aceste persoane, care sta jos, este foarte grasa. Sala, repet, nu are forma regulata. Se reprezinta un tablou cu 0 imagine care searnana cu Dr. Calligaris (Exact.). Este cand lumina, cand Intuneric, cu fascicule de lumina. Revad tubulluminos ~i, alaturi de el, 0 spirala de fire §i de discuri dintre care unul este luminos ~i altulintunecos (Este vorba aiei, intr-adevar, de un reducator de potential, compus din fire spira/ate, de model vechi.). persoana pe care nu a cunosc este cand in

64

ALBERT LEPRINCE

picioare, cand a!}ezata. Prin fereastra, vad ni!}te copaci. Vad razand acea persosna, care imi pare a fi Dr. Leprince.; in vecinatatea sa se afla 0 persosna care llchiopateaza: mi se pare ca este 0 coemna. Doctorul arata ceva (Proiect;;.). Vad 5-6 stide asezate la rand, de diverse culori (???). Aud un euvant pe care, in mintea mea, iI traduc prin incomprehensibil. Revad buca~le de sticla colorata ~i deus persoane cu figura galbejita ~i cu bereta, care se rnisca lli intra pe 0 U§B. Sala are forma neregulata. Vad dauB segmente de brat (Exact: proiecfie tacuM fBffi §tirea Doctorului Calligaris). Aproape de protagonist (operatorul), se atla 0 persoana care ii pune mana pe umar. Vad 0 u~a mare in fata (U§a prin care comumce cele doua camere). Vad din nou bancile cele mici. Acel om (Leprlnce) i~iduce mana la gat !}i tusaste

usor.
Vad ni§te pe§ti sau ceva similar care merg incoace !}incolo (Este vorba de proiecpa pe ecran a fotografiilor cu microbi.). I\UQ pe cmeva care Intreaca cu voce tare: Gat limp cureaza?" (intrebarea, intr-adevar, a fost puss de un spectator). Am impresia de conversatie generala, de confuzie. Vad ceva pe jos. Percep un miros ca de luzoform, de tinctura de iod etc ... (Perceperea acestui miros este ioerte curloasa: iala ce s-a fntamplat tn realitate: 0 doamna, incomodata de calduffi, a pBrasil sala. A fost fntinsa tn anticamera, i s-a clat sa respire apa de Colonia §i eter). Aud un tic-tao continuu, ca de telegraf (Se pare ca subiectul a urmant persoana incomodata plma in anticamera, de unde se euae tscanitul dactilografelor).

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

65

Aud 0 voce ragu~na, puternica. Vine de la personajul principal, care i~i atinge barba sau gatul. Ce de fOi, ce de hartii! (Sunt notele Conferinfei) Aud cuvantul "Negru". Vad cum mul~mea face valuri (pentru a vedea proiectiiJe) . Protagonistul (operatorul) i~i pune mana in fata achilor. Este r8gu~it; pfababil iI doare in gat (Exact.). Vad ni~te cutii puse unele peste altele (CutiHe cu

cJi§ee.J.
Vad 0 figura, care are 0 cicatrice lunga pe obraz. Vad ni~te lazi pe 0 parte (Probabil dauB piane.). Tic-tac-ul continua. 9i acum, este lumina. Oeasupra uneL. exista 0 bolta (Exact.). 9i tot mai persista acel miros special (Bo/nava este tot lungita tn anticamera, tn care va ram§ne p§na la sffl(§itul Conferinfei, respirfmd eter sau apa de Colonia.). Mi se pare vad trecend daua vagoane (Poate un carnian cu remorca lui.). Aud cuvantul "Varnier" sau "Vernier" sau "Ardien" (este vorba, poate, de 0 persoana care a vorbit despre strada "Vernier', care este 0 strada din Nisa.). in jurul protagonistului vad multe persoane aflate intr-un cantinuu du-te-vino. Protagonistul tu~~te. Vad un damn, de 0 anumita vsrsta, care da din cap, ca ~icand ar aproba ceea ce spune

ca

conterentiarul.
Aud zgomot, un fel de batBi in lemn (Aceste zgomote sunt cefe ale baghetei de care se serve§te conferenfiarul pentru a lovi ln podea, pentru a se schimba proiec(ia.). Viziunea s-a oprit la ora 5 ~ijumatate, ora la care s-au tenninat proiectiile. Rezultatul acestei experiente a putut fi controlat de dou;~ sute de persoane care asistau la ConferintS fi carora Ii

66

ALBERT LEPRINCE

s-a comunicat rezumatul de mai sus. (§edinta din 1 aprilia, la Institutul lnternational de inalte Studii §i §edinta de la Societatea Psihlca din Nisa, de pe 6 aprilie 1939). Totu§i, nu ar trebui sa credem in urma acestor expenente ca, din capul locului, un subiect oarecare ar putea savar§i asemenea ispravi. in drumul sau sunt presarate multiple capcane §i numai printr-o ucenicie §i un exercifiu serios va reu§i stapaneasea 0 asemenea capacitate. oaca localizarea placii nu este exacta, daca refiexele provocate nu sunt resimtite, viziunea subiecbJlui va fi confuza sau eronata. oaea, pe de alta parte, el suscita, chiar §i involuntar, in dorinta sa de reu§ita, producerea de imagini, aceasta va fi defectuoasa sau complet inexacta. in cadrul fenomenelor de telepatie, fie ea este vorba de telepatie spontana sau de telepatie experimentala, acelea§i dificulta\i §i acelea§i esecun ii pandesc §i pe vizionari, §i pe experimentatori, ca unii sau altii sa poata spune care este cauza reusitelor sau gre§elilor lor. Suntem aici intr-un domeniu inca necunoscut §i nu trebuie se mire nimeni ea, in privinta tuturor acestor experiente de metapsihie §i metagnomie, ne pastram lntr-o prudent8 rezerva. Experientele pe care Ie-am urmarit, cu subieqi de buna-credintB, ne-au conVlrIS ue reantatsa renornenuaa. oar nu ne-am PUIUI aa seama inca unde s-ar putea afla cauza e§ecurilor sau a erorilor.

sa

tara

sa

*** ULTIMA EX PERI ENTA., - La cateva ore de la piecarea mea de la Udine, Dr. Calligaris imi propune 0 ultima experienta. Ma plaseaza in fata domnisoaret N... §i imi cere sa ii imparta§esc sentimentul pe care il voi resimti indata ce placa sttuata pe antebratul stang al subiectului va fi suficient de sensibilizata §i vor incepe sa se taea reslmnte reflexele.

CURS PRACT/C DE TELEPATIE

67

Dupa cateva minute, am murmurat timid aeeste cateva cuv;nte: "Mi se pare ca im; vine sa rad." $; Dr. Calligaris adauga: "N·am vrut sa parase~ti Udine cu un sentiment de tristete. Vezi, am sensibilizat placa cutanata care provoaca sau da potta de ras persoanei care se afta in rata noastra." intr-adevar, controlul este facut imediat (V. Telepafia §i Telediagnosi, pag. 65.). Trebuie sa adaug ca am provocat de curand un acces de veselie nebuna unuia dintre compatriotli nostri, sensibilizand succesiv liniile axiale ale degetului mijlociu (simpatic) ~i ale inelarului (placere).

**"
Acesta este un rezumat al catorva expenente, alese dintre eele mal tipice ~i realizate in timpul sejurului nostru la Udine. $i acum, in lumina acestor fapte, putem sa ne intrabam care este diferen,a intre fe/epatia natura/a, cea a d arvazatori lor, ~i felepatia provocata prin metoda lui CaUigaris. Luarea de cuno~tinta survine la clarvazatori in urma
Transei.

Ea este provocata subiectului de catre Calligaris, printr-o reac1;iesenzoriala intr-un punct determinat, corespunzator sentimentului care se vrea evocat: se prezinta sub forma de reflexe, care indica momentul dedublarii personaIM,ii. to ambele cazuri, viziunea poate fi tola/a sau fragmentam.

in cazul darvazatorului, imaginea se proiecteaza fie intr-un pahar cu apa, fie intr-un cristal, fie pe un ecran. in cazul 5ubiectului lui Calligaris, viziunea se face fie in spatiu,

68

ALBERT LEPRINCE

fie pe un eeran virtual, situat la un metru distanta de subiect. Peate fi fotografiata aceasta imagine? Am ridicat aceasta problema impreuna cu Dr. Calligaris. intr-adevar, s-a relatat ca, dupa mai multe tentative negative, au putut fi realizate niste fotografii ale Bule; de eristal ~i mai ales acelea facute de Locotenent-Colonelul Johnson, care reprezint8 imaginea "unei fetite de 0 nemaipomenita frumusete". Imaginea era suficient de clara. Bula de cristal fusese plasata pe un voal negru [. Revue metapsychique, 1921, pag. 63 ~i

203].
VIZIUNEA PAROPTICA. - Ce valoare trebuie sa atribuim experientelor domnului Farigoule (alias Jules Romains) asupra fenomenului de viziune prin piele cu ajutorul oee/Hor, descri~i de Ranvier, care sunt niste dezvottari ale terminatiilor nervoase ~i pe care domnul Farigoule Ie identitica sau Ie com para cu ni~te ochi? Ace~ti oceli sunt organele pipaitului ~i au 0 la\ime de 66 de miimi de milimetru: de ce Ie-am atribui 0 functie vizuala !ii nu ar ti mai recomandabil mai degraba sa acceptam teza lui Calligaris? Experien\ele relatate de 01 Farigoule pot fearte bine sa intre in cadrul Metapsihiei $i al Clarviziunii. fara sa tim obli9ati sa apelam la interven\ia acestor ochi ai pie/ii, care sa inlocuiasca ochii spiritului. De alttel, incercarile facute cu oameni care au devenit orbi in urma razboiului au fost toate in intregime negative. Sa Ie lasam, deci, acestor oceli rolullor nervos. Sa ii considersm nifjte organe susceptibile de a fi excitate ~i de a provoca reflexe psiho-cutanate sau organocutanate fji vom fi, credem noi, mult mai aproape de un adavar care se va confunda cu conceptiile lui Calligans. PR01EC"flE DE IMAGINI CUTANATE. - Dr. Osty a relatat cazul doamnei Kahl, care poseda facultatea exceptionala de a provoca, pe suprafa\8 sa cutanata,

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

69

proiectia in rosu a unei imagini, a unui cuvant, a unei citre, ga.ndite de 0 persoana prezenta. Aceste fapte, constatate !ii controlate de dr. o sty, nu ar putea sa explice rezultatele ob~nute de Calligaris in experientele sale preliminare !ii care constau in a demonstra ca 0 imagine mentala se proiecteaza intr-un camp cutanat al corpului uman? Pentru a face vizibila aceasta imagine, Calligaris se folosea de un subterfugiu interesant: contururile imaginii, proiectate astfel pe supratata pielii, pot fi delimitate prin senzatia de hiperexcitabilitate din anumite puncte. Reunind aceste puncte, se obtine desenul schematic al obiectului gandit: aceasta este materializarea obiectului, a carui imagine Iatenta poate fi astfel revelata Dupa aceste experiente ne putem intreba daca imaginile zamislite de subconsfient exista material ~i s-ar putea exterioriza pentru sensibilizarea placii fotografice. [* Exista un fapt, de foarte multa vreme admis de scoela ocultista §i care incepe sa fie acceptat §i de anumi~ cercetatori, §i anume ideea ca gandirea ar fi creatoare de forme, invizibile pentru ochii obi§nuiti, dar reale, de vreme ce placa fotografica Ie inregistreaza §i ca anumlti subie~, sensibili la vibratii care scapa retinelor normale, Ie percep. Orice idee s-ar traduce prin aparitia in eter a obiectului ga.ndit. Uverpool Daily Mail din 24 iunie 1923 a relatat rezultatele expenentetor Vicepre§edintelui de la California Psychical Research, privind fotografierea gandurilor. 0 placa, inta!iurata in hilrtie neagra !ii pusa intr-un plic galben sigilat era suspendata in fata ochilor operatorului; acesta, dupa ce a trasat pe 0 hartie 0 cruce, avand 0 forma §i niste dimensiuni determinate, i!ii concentra gandirea vreme de zece minute privind plicul. Se proceda la developarea plscii §i "crucea aparea cu semne clare §i limpede trasata". Aceste gen de experienta ar fi fost rein-

70

ALBERT LEPRINCE

nOit de nenumarate 00]. Se ,tie cA 01 Comandant Darget a prezen tat la Academia de ~tiinte, in urma cu vreo treizeci de ani, fotografii ale unor obiecte la care se gfmdea intens. Se pot oare explica in aceeasl rnaniera fotografiile oblinute de Dr. Calligaris de pe bicep sui unor bolnavi, atin§i de boli carora nu Ii se cunoaste microbul? Ar trebui deei sa presupunem ca pielea bolnavului a servit drept proieclie imaginii elaborate in subconsnent de operator. Dar aceasta presupunere nu mai are niei 0 valoare atunci cand §i observatorul, §i subiectul ignora cu des8var§ire ce fenomen se va produce. Dr. Pron a relatat, de asemenea, experjen~ele profesorului Toukourai, de la Universitatea din Tokio, care ar fi reusit sa imprime placi cu niste cuvinte a/ese dinainte §i expenentele domnului Sausse din Lyon, "ai carui ce! mai buni subiec~ au regasit imaginile, imprimate pe cartoane albe, prin efortul voluntar de vizualizare al domnului Sausse". Dar aici nu a fost vorba de fotografie §i se poate invoca sugestia. Aceste fenomene sunt destul de relevante, dar putin numeroase. Dimpotriva, proiectlile pe biceps, ale microbilor cunoscun §i necunoscuti, prin procedeul doctorului Calligaris sunt deja in cantitate suficienta pentru a determina convingerea. Cu siguranta, mecanismul acestei produceri de imagine pe piele a unui microb care, poate fi vazut de numeroase persoane ,i fotografiat, acest mecanism deci ne scapa complet §i explicalia pe care l-o dam noi nu poate sa fie decat absolut ipotetica. Tuturor experientetor care privesc psihismul Ii se pot face aceteasi objectii, la care, s-o recuncastem, esta adesea

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

71

dificil de replical Aiel, ne gasim in prezenta unor fapte indiscutabile, care cad sub sim\Urile noastre. Un fapt exista totu~i, probant §i de netagaduit: excitarea unei placi cutanate, situate pe brat, sensibilizeaza un camp pe bicepsul unui bolnav si, in aeest camp, se proiecteaza imaginea unui microb sau a unui agent patogen, considerabil marit: aceasta expertenta, repetata in mai multe randuri, pe bolnavi diferi1i, atin§i de afeqiuni microbiene identiee sau diferite, a dat intotdeauna rezultate corespunzatoare maladiei de care erau afecta~. Or, in Telepatia naturala nici un fapt de acest gen nu a putut fi stabilit §i mai ales nu a putut fi reprodus dupa voin\8. Putem deci sa conch idem eEl descoperirea Doctorului Calligaris constifuie.un progres considerabil in acest domeniu telepatic §i medical. Din 1908, Dr. Calligaris §i-a multiplicat incercarile in toate domeniile medicinei, ale senzatiilor, ale sentimentelor §i ale diverselor radiatii. Ca pentru majoritatea novatorilor, "Conspiratia tacerii~, pe de 0 parte, §i animozitatea sau incredulitatea, pe de alta parte, au incercat sa sufoce lucrarile. Cu 0 tenacitate §i un entuziasm absolut juvenile, Dr. Calligaris i§i continua opera. Aceasta ultima experienta, proiectia fotografica a microbilor pe biceps, este poate cea mai formidabila descoperire facuta in medicina de la cercemrile lui Pasteur §i ale $colii Pasteuriene. Celor care, incapabili sa-I inteleaga, au crezut iI pot acuza CEi §i-a pierdut mintile, Ii s-ar putea raspunde "nebunia" sa este veeina cu geniul [* Se vor gasi in cartea noastra "Radiafiile bo/navilor §i ale microbilor" toate indjca1iile privind sediul punctelor sau placilor care trebuie sensibilizate pentru a stabHi diagnosticul bolii ~j al agentului microbian (Scheme §i reproduceri fotografice, Ed. Legrand, Paris). Aiei nu dam decat un rezumat].

ca ca

72

ALBERT LEPRINCE

Vom aborda acum studiul unei intregi serii de placi usor accesibile, fie pe suprafata mainii, fie pe supratata membrelor, ~i a caror sensibilizare pnn procedeele indicate mai inainte ne va face sa patrundem fie in intirnitatea tesuturilor, fie in insa~i gandirea subiectului.

PUTEREA TELEPATICA A UNUI SUBIECT. Anumi~ indivizi sunt mai sensibili decat al1ii, reac1ioneaza rnai mult sau mai pu~n rapid, ~i acuza mai mult sau mai pu~n rapid senza\iile de frig provocate de aplicarea ciocanului rece sau a unui u~or curent faradic. Pentru a aprecia puterea telepatica a unui subject dat, se va cerceta sensibilitatea sa pe placile urmatoare: 1) 0 placa 1', usor accesibila la nivelullaringelui ~i sensibila la once individ care poseda in acelasi timp 0 putere de recepfie ~i de transmisie telepatica. Placa de rnarire a facultatii de receptie R ~i placa de marire a facult8\ii de fransrruste T vor fi incarcate, daca este necesar, pentru a provoca taculta~le telepatice sau a Ie accentua. L) AI(e Piaci oe diagnostic al puterii telepatice sunt situate dea lungul fetei posterioare a piciorului stang, la 0 jurnatate de centimetru in afara riniei axiale, intre un plan superior, care trece la patru degete pe dedesubtul pliului de flexiune a genunchiului ~i un plan inferior, care trece cu patru degete mai jos. Cele trei placi sunt situate unele dedesubtul celorlalte l?ila distanta de doua dagete. Daca placa superioara (1) este hipersensibila, subiectul posada mari posibilitati naturale telepatice. Cea de-a doua (2) vade~te 0 facultate rnai mica, iar placa inferioara (3) ar arata, prin hipersensibilitatea sa, 9bsenta oricaror puteri.

CAPITOLUL III

o NouA CHIROMANTlE
Dupa cum ne-am putut da seama, liniile mainii, care au facut obiectul studiilor Doctorului Calligaris, nu ofera niei 0 analogie cu liniile chiroman1;ilor. sunt niste linii Virtua/e, pomind din mijlocul fiecarui deget ~i al fiecarui spatiu interdigital, ~i a caror excitare u§oara este susceptibila sa provoace stari emotionale sau sa reveleze tulburari func~onale ale organelor cu care comunica. Am indicat mai sus principalele raporturi func~onale ~j menta/e legate de aeeste liniL Dar aceste lioii user excitate, capabile sa-i transmits creierului ganduri ~i senzatii, sunt la fel de susceptibile sa devina hipersensibile sub influenta unui gand, a unei stimulari senzoriale, viziune, auditie, miros etc. Fenomenele semnalate anterior sunt ded reversibile: eele trei verigi ale lantului functioneaza in acetasi timp ~i spre creier ~i dinspre creier spre organe. Astfel s-au putut stabili raporturile urrnatoare intre culorile, sunetele, co ntactele, aerul sau apa care ac~oneaza asupra unui segment al suprafetei corpului sau asupra intregului corp. Degetul mare: culorile albastru, roz pal, cantecele usoare, muzica patetica, parfumurile usoare sau puternice, dar agreabile, contactele superficiale, precum mangaierile, aerul caldut sau apa caldU18 produc: 1) 0 hiper stezie a liniei axiale a degetului mare; 2) 0 repercutare asupra intestinului §i a zone! sale cutanate;

74
3)
0

ALBERT LEPRINCE

repercutare asupra scoartei cerebrale; §i din puncf de vedere mental; a) 0 senza~e de caldut, de cald, de tihna, de abandon, de bunatate; b) gandun amoroase. Prima linie interdigitalfJ 'intre Degetul mare §i AmtfJtor: culoarea gri ~i penumbra, sunetele dogite de elopot, sunetele de gonguri, de rumori profunde, asocia\iile diverse de mirosuri, contactele calde ~i intepatoare, freearile aspre produe: 1) 0 hiperestezie a primei linii interdigitale dintre degetul mare ~i ariUator; 2) 0 repercutare asupra stomacului (senzatie de balonare) ~i asupra zonei sale de proiectie cutanata: 3) 0 repereutare asupra zonei subcorticale superioare a creierului; iar din punct de vedere mental: a) 0 senzatie de tulbure, de dezorientare a slrntunlor: uitare; b) eforturi de atentie: c) greturi usoare cu senzafie de vertij obnubilant. Amtatorul: culorile alb ~i verde deschis, lumina albS sau verzuie, sunetele sau vOGile metaiice fara rezonanta, sopotul apei curgatoare sau al izvoarelor, patfumurile uscare III agreaOlle, contactele aspre sau usor reei (freqie rece cu un prosop umed), bai cu apa rece, dar nu in ghetata , aerul rece, produc: . 1) 0 vibratie a liniei axiale a indexului; 2) 0 repercutare asupra organelor sexuale ~i asupra zonei cutanate corespondente; 3) 0 repereutare asupra zonei subcorticale inferioare a creierului; §i din punc! de vedere mental: a) 0 trezire a memoriei, a amintirilor; b) 0 senzatle de prospefims :?i de trezire mentala. A dOUB tinie interdigitala dintre A~tator §i Degetul

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

75

miilociu: culorile rosu aprins sau 0 lumina de culoare rosu aprins, sunetele puternice, zgomotele de ferastrau, trosnetele, mirosurile puternice ~i respingatoare, contactele calde lli netede, aerul sau apa mai degraba calde (intr-o singura mana), produc: 1) vibra~a sau hiperestezia celei de-a doua linii interdigitale; 2) 0 repercutare asupra ficatului ~i asupra zonei sale de proiectle cutanata; 3) 0 repercutare la baza creierului; ~i din puncl de vedere mental: a) un sentiment de furie; ura; b) 0 senza~e de caldura. Mi;lociul: culorile armonios asociate, 0 lumina atenuata, diverse zgomote armonice sau muzicale asociate, 0 asociatie de mirosuri res pingatoare, de contacte u~oare, de gadilaturi, de foarte rapide adieri de aer cald, produc: 1) vibra~a llniai axiale a degetului mijlociu; 2) 0 repercutare in toate organele interne; 3) 0 repercutare in tot sistemul simpatic; §i din punct de vee/ere mental: a) un sentiment de usoara confuzie mentala; b) asociatie mentala, A treia linie inlerdigila/a dintre Mijlociu §i IneJar: culorile negru ~i violet ~i luminile corespondente cromalic, ~uiturile prelungi, marsurile funebre, mirosurile de ceara ~i de tamaie, 0 constrictie a vaselor sanguine datorits elementelor reci sau vascoase, aerul rece, apa rece, produc: 1) 0 hiperestezie a eelei de-a treia linii interdigitale; 2) 0 repercutare asupra splinei ~i a proieq;ei sale cutanate; 3) 0 repercutare asupra maduvei cervicale; §i din punct de vedere mental: a) ganduri melancolice; durere; b) 0 viziune cenusle a lumi; inconjurBtoare; c) 0 senzane de trig ~i tremuraturi_

76

ALBERT LEPRINCE

privel?te 0 culoare palida (roz, bleu) l?i se apasa eu degetul pe regiunea splenica, nuantele il?i schimba culoarea l?ipalese. Dupa apasere, viziunea redevine clara l?idistincta. IneJaru/: eulorile sau luminile clare ~i armonioase, sunetele vibrante, fanfarele, muzica vesela, mirosurile agreabile, contactele elastice (guma, eaueiuc), aerul sau apa user ealdute, produe: 1) hiperestezia liniei axiale a inelarului; 2) a repereutare asupra pancreasului l?i a proiectiei sale eutanate; 3) 0 repereutare asupra rnaduvei dorsale; §i din punct de vedere mental: ganduri vesele l?i 0 senzatie de buns dispozi~e ~i de seninatate; placere. A patra finie inferdigita/a dintre tneler §i Degetul mic: umbra, verdele inchis, sunetele slabe ~i Titmice, contactele blande, precum atingerea unei pene, senzana de caldut sau de trig intens, produc: 1) hiperestezia celei de-a patra linii interdigitale; 2) 0 repercutare asupra plamanilor ~i a zonei lor cutanate; 3) 0 repercutare asupra zonei lomba-sacrale; :}I dm punct de vedere mental: a) somnotenta §oi tuse usoara; b) nevoia de a se destinde, de a se odihni in calm ~i lini§ote; calm. Degetul mic: 0 cutoare §oi0 lumina rosie ca sangele, tarcate, sunetele puternice §oi urprinzatoare, mirosurile excis tante, esentele (amoniac, saruri etc.), contactele bruste, adierile de caldura fulgurante produc: 1) hiperestezia !iniei axiale a degetului mic; 2) 0 repercutare asupra inimii §oi a zonei sale cutanate, 3) 0 repercutare asupra radacinilor §i retelelor nervoase periferice;

not): - Oaca 0 persaana

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

rr

§i din punct de vedere mental: a) 0 stare emotiva ,i anxioasa; emolie; b) un lejer spasm cardiac. Unia latera/~ a degetelor §i a corpului: benzile de culoare sau de lumina, sunetele discordante, contactele cu aSCU\i~urile neregulate, aerul sau apa racoroasa, curentii de aer dezordonau, produc: 1} vibra~i ale liniei laterale a corpului; 2) repercutan in toate organele interne; 3} repercutari asupra sistemului nervos cerebrospinal, asupra radacinilor nervoase ~i a nervi lor (senzana de greutate asupra capului, de in\epaturi in spate); §i din punct de vedere mental: a) tendmta la dlsociere: b} tendinta de a taia obiectele, de a rupe uniform/tatea etc. Aceste repercutari, prin jnsa~i legea reversibilitatii, ne furnizeaza deci ENementele necesare pentru citirea 9<3ndurilor, la 0 persoana oarecare, de catre un examinator oarecare, va fi sufieient pentru acesta din urma sa consulte 0 linie a mainii subiectului pentru a cunoaste sentimentele sale profunde ... ~i culoarea lor. Daca doua linii sunt sens/bile, va exista 0 asociere: de exemplu asocierea dintre linia degetului mare ~i cea a aratatorului va fumiza 0 amintire amoroasa; cea a aratatorului ~i interdigitala dintre inelar ~i mijlociu vor provoca 0 durere etc. Unia aratatorului, care trezeste amintirile, daca esta excitata transversal, provoaca in creier viziunea amintirilor cufundate in strafundurile memoriei: am dat deja W1 exemplu de acest tip ~iam putut repeta aceasta experienta de nenurnarate on. Experienla reuseste cu atat mai bine cu cat subiactul i~i proiecteaza cu mai multS perseverenta aten~a spre 0 data fcarte indepartata din copuana sa. Astfel se verifica versullui BaudENaire: "Parfum, culoare, sunet, se-ng§n~ §i-§i rospund."

78

ALBERT LEPRINCE

(Ch. Baudelaire, Corespunderi, trad. Alexandru Phillipide, in An/ologia poeziei franceze, vol. I, Ed. Minerva, Buc., 1975, col. B.P.T). Am arnmtit in cartea noastra nMisterul Cap/ivan/ al Undelor" curioasele raporturi care exista intre anumite vibratii ~i anumite culori. Astfel, raporturile vibra~ilor care exista intre cele ~apte note ale gamei ar fi, dupa 01 Oussaud, identice cu raporturile de Yibra~e care se regasesc intre diferitele culori ale spectrului. Aceleasi cifre guverneaza frumusetea gamei sonore ~i frurnusetea garnei lurninoase. $i aeeste cifre sunt urmatoarele: 24,27,30,32,36,40,45. Or, aceste cifre sau multiplii lor se regasesc in distantele care separa planetele care se invartesc in jurul unor sori in cosmos §i distantele care separa etectronii de nucleul atomului. Electronii care constituie atomii celulelor noastre urmeaza aceeasi lege universals care guverneaza lumile stelare, infinitul mare ~i infinitul mic, cutorile, sunetele §i probabil §i lurnea mirosurilor §i a parfum uri lor. Astfel, se pot explica aqiunile reciproce ale culorilor §i ale sunetelor asupra celulei umane, asupra sistemului nervos :;>1 C:I psmicului nostru. Anumite cutori socheaza prin juxtapunerea ~ibrutalitatea lor, asa cum anumite sunete 0 fac prin acuitatea sau gravitatea lor ~i anumite mirosuri prin emana. tiile lor: ~i unele, ~i altele tulbura Armonia prestabilita a numerelor. Se §tie ca, pentru anumite persoane, sunetele au 0 culoare §i ni se pare interesant sa amintim aici celebrul sonet allui Arthur Rimbaud despre vocale: '~ negru, E alb, I rosu, U verde, 0 albastru. " Corespondenta cu zonele stabilite de Calligaris se dovedeste exacts numai cu Ro§ul. Pe de alta parte, dat fiind ca nu exista decal trei culon

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

79

fundamentale, din care deriva toate celelalte, am cautat sa stabilim raporturile dintre liniile mc1inii ~i eulorile galben, albastru ~i rosu Cc1tevaexpenente facute eu subiee~ diferi,i au aratat in general • Galbenul corespunde aratatorului; • Albastrul, degetului mare; • Rosul, celui de-al doilea spauu interdigital ~i degetului mie. Totu~i, in toate aeeste experiente delicate, caci este yorba adesea de diferente de senzatie extrem de mid, trebuie sa linem eont de starea psihiea ~i fiziologiea a subiectsor. Un usor daltonism poate Intr-adevar influenteze perceptia ~i senzanlle colorate. o alta sursa de eroare: dificultatea de a avea eulori pure, care sa corespunda exact eulorilor spectrului. Poate niei nu trebuie sa cautam in alta parte diferenlele de senza-

ca:

sa

Inutil sa adaugam ca, in toate aeeste lncercart, subiectul ignora cu desavc1r~ire culoarea care ii era pusa in mc1na. in plus, produeerea anumitor eron ni s-a parut susceptibila ~i tn cazul in care culorile erau puse succesiv in mana subiectului, prima impresie persistand ~i in timpul eelei de-a doua experiente, cu 0 euloare diferita. Ne eerem permisiunea, cu ocazia aeestor ultime experiente, sa faeem cateva reflexii asupra culorilor. Trebuie sa \inem cont de faptul ca eele Ilapte eulori ale spectrului, Violet, Indigo, Albastru, Verde, Galben, Orange, Ro§u, ehiar daea formeaza un frumos alexandrin, nu corespund exact realitalii obiective. intr-adevar, nu exista oecat trei culori fundamentale: Albastru, Galban, RO§u; ele nu rezulta din amestecul altor celorl; ~i din amestecul acestor eulori este format Albul §oi poate aeesta este motivul pentru care Albul este destul de prost distins de subieqii pe care i-am studiat noi.

~i.

80

ALBERT LEPRINCE

lntr-adevar, galbenul ~i rOllul amestecate dau Portocaliul, galbenul ~i albastruJ amestecate dau Verde Ie; rosul §i albastrul amestecate dau Violetul. De unde reiese ca in total sunt sase culori lli nu sapte, deoarece cea de-a ~ptea, indigoul, este 0 culoare adaugata ulterior, care rezulta din asocierea albastrului cu violetul, asa cum albastrul-verzui rezulta din asocierea albastrului cu verdele, verdele-oliv din verde ~i galben, iar portocaliul deschis din portocaliu §i gal ben. Fizica moderns ignora indigoul: ne putem convinge consultand, de exemplu, lungimile de unda ale luminii, in anuarul Biroului de Longitudini. Cei vechi iI ignorau §i ei. Indigoul, ca §i albastrul-verzui lli portocaliul deschis etc., sunt numai nuan(e, nu lli culori. Aceste experienle, care nu au nici 0 valoare practica, sunt totulli interesante din punct de vedere psihic lli pot sa explice, intr-o anumita masura, nasterea sau producerea emonilor sau a sentimentelor sub influenta sunetelor sau a culorilor. Este toarte posibil ca anurnite culori sa fie rnai apte (rosu', de exernplu) sa provoace senza~i putemice, in timp ce altele, precum albul, nu sunt capabile sa influenteze psihicul decat in cazul anumitor persoane toarte sensibile. Este nevoie aici de un intreg studiu interesant care ar permite se completeze cercetarile anterioare ale domnului Suarez de Mendoza (Auditie c%ratA) §i ale domnisoarei Diamandi. Exista, nici 0 indoiala. 0 legatura intre diteritele lungimi de unda ale culorilor, ale sunetelor, ale mirosurilor §i repercutarea lor cerebrala, Deja Pitagora, in secolul VI inainte de Christos, descoperind numerele care guverneaza sunetele lirei, avusese ideea anumite citre sunt marcate de Destin §i poseda ceva tatidic, care Ie permite sa

sa

tara

ca

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

81

stapaneasca universul. ~i era firesc sa conch ida, asa cum a tacot §i 01 Oussaud, ca "totul este orclonat de acelea§i numere, intr-o aceea§i armonie, cu ritmuri identice, in etema reintoarcere a cidurilor naturii §i in lumile infinite, luminoase sau sonore care scanteiaza sau cama in noi."

Am vazut cum se pot trezi amintirile, cum se poate cunoaste, grosse modo, gandirea actuala a unui individ. Este oare posibil cunoastern gandul care, peste cateva minute, se va ivi in con;;tiinta sa? 1) Un electrod faradic este aplicat intr-un puncl oarecare al toracelui, de exemplu, sau intr-un punct oarecare al suprafe\ei pielii, in timp ce alt electrod este aplicat in alt punct al corpului. Curentul faradic este reglat in asa fel incat sa dea o u§Oara senza\ie de fumicaturi, nedureroasa; 2) Cel examinat, cunoscand numele §i sediul organelor sale, este invital sa indice usoara parestezie sau senzane de rigiditate pe care 0 va percepe in daua dintre aeeste organe, atunci cand va fi foarte sigur de senzane: 3) Cunoscand numele organ elor, examinatorul va putea sa indice dinainte care va fi urrnatorul gand al celui examinat. Exemp/u: Subiectul examinat a anuntat 0 repercutare la nivelul organelor genitale §i a splinei. Lucrul acesta este suficient pentru a intelege stlmularea eleetrtca, exercitata asupra pie/ii cu varful electrodului faradic, a atins in acest caz lncructsarea dintre liniile tongitudinale §i transversale, care corespund sferei sexuale (aratator) §i splinei (a treia linie interdigitala). De vreme ce aral3torul prezideaza memoria §i a treia linie interdigitala durerea, subiectul va putea fi anuntat peste cateva

sa

ca

ca,

82

ALBERT LEPRINCE.

minute, continuand acnunea sarcinii electrice asupra toracelui, se va produce in mintea sa 0 amintire dureroasa. Pentru a nu-l sugestiona, se va putea nota aceasta pre~tiin\8 pe 0 foaie de hartie, care va fj puss sub oOOii subiectului, atunci cand acesta va anunta el insu§i rezultatul experienlei.

CAPITOLUL IV
CHElA VISELOR

Cei vechi, luandu-§,i rarnas bun seara, aveau obiceiul de a adauga la urarHe obi§nuite de noapte buns: "si vise fericite sa iti Mntuie somnul". Aceste urari erau, de altfel, absolut pJatonice, caci ei ignorau mijloacele care ar fi trebuit puse in aplicare pentru obflnerea viselor placute. Metoda Ooctorutui Calligans a permis sa se acopere aceasta lacuna, caci el ne-a indicat metodele prin care pot fi dirijate visele. Am vazut mal inainte raporturile care exista intre ganduri, !iniile millinii (axialele degetelor sau interdigitalele) §i organe. Se ~tie acum evocarea sau compararea unui organ, excitarea tiniei corespondente, suscita, in stare de veghe, un sentiment particular, §i ca evocarea a doua organe interne, stimularea simultana a doua linii ale mainii, provoaca idei asociate. Printr-un procedeu analog, Or. Calligaris a reu§it sa provcace la aproape 200 de sublecti diferiti vise bine definite §i corespunzstoare unor stan psihice determinate. Dadi, vreme de 15 sau 20 de minute inainte de momentul adormirii, se excita cu un user curent faradic Hniile axiale ale degetetor sau ale spa~ilor interdigitale, 58 vor obtlne vise erotice (degetul mare), de dezorientare mentala (prima linie interdigitala), amintiri, mai ales amintiri din copilarie (aratator), vise pline de ura (a doua linie interdigitala), vise confuze (mijlociul), vise

ca

84

ALBERT

LEPRINCE

pline de spaima (inelarul), vise cu viziuni liliputane (a patra linie interdigitala) ~i, in fine, vise emo1ionante sau care provoaca frica (degetul mic). Aceleast vise sunt provocate prin compresia organelor corespondente, intestin, stomac, ficat etc., sau prin reprezentarea rnentala, inaintea somnului, a acestor organe. Yn fine, daca se asociaza fie doua linii axiale ale degetelor, fie doua organa inteme, avand totulli precautia nu existe un antagonism intre eele doua, precum intre dragoste (intestin) ~i ura (ficat). se vor obtine vise diferite, amintirea unei placeri erotica, de durere etc. Astfel, ~iin somn se produc aceleasi fenomene ca in starea de veghe. Precautiile care trebuie luate pentru a obtine rezultate perfecte sunt urmatoarele: 1) Unia axiala digital a sau interdigitala trebuie intotdeauna exotata in sens transversal, niciodata in sens oblic sau longitudinal; 2) Excitarea trebuie sa fie superficiala ~idelicata, continua Ili ritmica (intre 80 §l 100 de frecari pe minut): 3) Stimularea trebuie se faca la nivelul !iniei mediane, nictodata pe partile laterale (banda laterala a degetelor, care provoaca fenomenele de disociere cerebrala): 4) Experientele se vor efectua de preferinta inaintea somnului. Se cuvine sa remarcam ca ~i condi~ile atmosferice pot avea 0 influenta asupra viselor. Astfel, vremea umeca tavonzeaza tncarcarea liniei somnului §i 0 diminueaza pe aceea a emotiei; timpul frumos faciliteaza tncarcarea liniei placeni ~i 0 intarzie dimpotriva pe aceea a placerii. Ynzilele calde, linia uri; (ticat) vibreaza mal mult, in timp ce in zilele reci este mai reactiva cea a durerii. In fine, nici fazele lunare nu ar fi indiferente.

sa

mea

sa

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

85

Primul patrar al lunii favoriZeaza visele lini~tite ~i sensibilizeaza linia degetului mare (dragoste), a placerii ~i a somnului. in noptile cu luna plina, cu exceptia liniei ficatului ~i a liniei laterale a corpului, toate celelalte linii dau raspunsurile eele mai prompte, mai ales cea a memoriei (aratator). Cand luna se afla la ultimul patrar, atat in stare de veghe, cat ~l in timpul somnului, !inille urii ~l a emo\iei sunt mai sensibile, in timp ce, pe luna noua ~i mai ales in ultimele zile ale aeestei faze lunare, vibratia este mai aceentuata asupra liniilor uitiirii, a liniei laterale !}i a liniei mediane a corpulul. in sfar!}it, in aceasta faza lunara, !}i organele inteme raspund mai intens excitatiilor reflexe. Compresia organelor da §i ea rezultate similare pentru vise. Aceasta compresie se face fie cu mana, cu pumnii, cu 0 caramida, cu 0 scandura, timp de 15-20 de minute Inainte de a adormi. in general, subiectul care doreste ob~na un vis detenninat va putea sa apese el insusi organul corespondent acestui vis. Aceasts compresie a organelor care actioneaza asupra visului este bine cunoscuta. Se ~tie, la drept vorbind, ca daca se doarme pe partea stanga, compnmand regiunea cardiaca, se produc vise agitate ~i treziri anxioase, §i deja Plinius remarcase ca somnul eel mai bun este aeela in care eel care doarme se odlhneste pe partea dreapta. De Sanctis a observat, de asemenea, ca., schirnband pozina, se schimba natura visului. Se §tie, pe de alta parte, bolnavii atin!}i de afeqiuni cardiace au parte de vise emotionante. cu senzatii de frica, de spaima nocturna §i de cosmar; ca aceia care sufera le afectiuni pulmonare au viziuni liIiputane; ca suferinzii de

sa

ca

86

ALBERT LEPRINCE

boli ale splinei viseaza episoade dureroase, in timp ce pancreatici au vise tericite ~i vesele; bolnavii care sutera de stomac au vise dezordonate; enteriticii au vise mai curand anxioase, lar bolnavii atin~i de atecliuni renale au vise confuze. in toate aceste cazuri patologice, nu exista nici 0 indoiaJa ca leziunea naturals a organului este cea care inlocuie!ite compresia artificials.

CAPITOLUL V
RADIESTEZIA FARA PENDUL PUTERI RADIESTEZICE ALE CAUTATORILOR DE IZVOARE • CAUTAREA RADIESTEZICA A PETROLULUI, A AURULUI, A ARGINTULUI PUR, A CUPRULUI, A FIERULUI PUR, A PLATINEI - REGLAREA REZONANTEI FIERULUI, A CUPRULUI, A ALUMINIULUI, A OSE· MINTELOR - 0 EXPERIENTA DE RADIESTEZIE

$-a fecut apropierea, mai ales de catre Chartes Richet ~i G. o sty, intre Radiestezie §i Metapsihie ~i Psihometrie. Exista 0 analogie, destul de indepartata, intre forta care emana dintr-o panza de apa subterana pentru a face sa se contracte muscnii cautatorului de izvoare ~i forta misterioasa care se degaja dintr-o bucla de par, dintr-o e~arfa, pentru a-I face pe medium sa spuna cui i-au aparlinut aceste diverse obiecte ~i a-i permite sa intre in viata posesorilor lor. "Totu§i, spune Ch. Richet, este un fenomen de acetasi ordin ca rnarime. La drept vorbind, se pot deduce de aid dous legi, care, daca sunt bine intelese, ofers un solid punct de sprljin pentru Metapsihie: 1) Ni~te forte necunoscute se degaja din lucruri, care asculta de ni~te legi ce sunt farB. indolala susceptibile de a fi masurate; 2) Aceste forte necunoscute nu influen(eaza nici sensibilitatea noastra constienta, nici aparatele noastre de fizica, ~i

88

ALBERT LEPRINCE

totu§i ele aC\ioneaza cu 0 foarta mare energie asupra organismului nostru incon§tient, in asa fel lncat sa ii comunice realit8~ pe care sim1urile normale nu le-ar putea percepe." Mi§carile musculare incon§tiente reveleaza deci vibra\ii pe care emanatiile lucrurilor Ie provoaca in inteligenta noastra con§tienta. in Radiesiezie Medica/~ am dat indicatii fcarte precise asupra fenomenelor radiestezice genera Ie; rugam cititorul sa consuHe aceasta carte. Pe de alta parte, Dr. Calligaris a constatat la cliutatorii de izvoare hipersensibilitatea unei linii care trece pe la nivelul liniei axiale a degetului mijlociu. Aceasta linie devine, de asemenea, foarte sensibila la un individ care se gase§te in proximitatea unui curs de apa. PUTEREA RAOIESTEZlCA A CAUTArORILOR DE IZVOARE. - Radiestezi§tii §i cautalorii de izvoare pot sa controleze puterea radiestezica pe care 0 au fata de apa cerceti'ilnd pe bratullor stang hipersensibilitatea ptacii. Radja~i Rabdice: Ct. - Placa de Clarviziune a trecutului; 1 - Facultate telepatica excelenta; 2 - Facultate telepatica medie; ..;- raw.tate reiepaaca nUla; 1'. - Placa de facultate de emisie §i de transmisie telepatica; R - Placa avi'ilnd capacitatea de a mari facultatea de recep~e a subiectului; T - Placa avand capacitatea de a mari facultatea de transmisie a subiectului; 4 - Placa de Viziune a unu; microb cu ajutorul Fotografiei; 5 - Citirea unui gand simplu; 6 - Citirea unu; gand (Tele-viziune); 7 - Placa de Tele-viziune (de la Udine la Paris); tnima, ficatIncarcarea aoostor plltci ii permite subiectului sa i§i vada propriile organe (ficat sau ;nima);

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

89

V. - Placa Consonanta care ds Viziunea trecutului subiectului plasat in fata examinatorului; P. - Placa de Psihom etrie. Atunei cano se gase~te in vecinatatea apei pe 0 raza de 10 metri, un cautator de izvoare i§i poate control a prospectia cercetand sensibilitatea placilor urmatoare: 1) 0 placa E, cu diametrul de 12 mm, situata in f$liniei laterale a corpului, intr-un plan care trece cu circa 6 em pe deasupra marginii superioare a rotuleL Cand aceasta placa este normal incarcata, cautatorul de izvoare incearca: 1. 0 senzaue de ameleals; 2. 0 tresarire a corpului, mai ales pe partea stanga; 3. Putin trismus sau contracfie a maxilarelor. Oupa constatarea acestor reflexe, el vade, cu ochii inchi~, cum se indreapta spre el, tara sa il atinga, un fasciculluminos de raze spiralate. ln funqie de situatia apei, razele au 0 directie diferita. Daca exista divers~ izvoare, toate razele care yin de la ele converg spre corpul sau 2) 0 alta placa, mai accesibila §i avand un diametru de aproximativ 9 mm, se gase§te pe fata anterioara a antebratului stang, pe prelungirea calei de-a treia benzi interdigitale, intr-un plan care trace cu 3 cm pe dedesubtul indoiturii cotului. Reflexele provocate cand sarcina este exacta sunt: 1. 0 senzatie de curent de aar asupra cefei; 2. Dureri ale unei parti din bratul stang ~i ale antebratelui drept; 3. 0 impresie de curent efectric in labele picioarelor ~i in gambe. in timpul incarcarii aeestei placi, c8utatorul de izvoare vede 0 singura raza, care se indreapta spre propriul sau corp, foarte marita ~iprovenind din locul in care se gase~te apa.

CAUTAREA RADIESTEZICA A PETROLULUI rNuove merariglie, pag. 275.]. - 0 placa avand un diametru
de 12 em se gase§te pe fata posterioara a piciorului stang,

90

ALBERT LEPRINCE

incalecand linia axiala la 10-11 em sub indoitura genunchiului. Ea devine sensibila in contact cu ciocanul rece in prezenta petrolului. Placile: 3 - Placa de viziune la distantB (fumul Eiffel); 4 - PJaca de viziune la distanta (Piramidele); 22 - Placa avand capacitatea de a provoca rasul; 24 - Placa avand capacitatea de a provoca plansul; 10 - Simpatie sau antipatie; P. - Placa de viziune a razei Gandirii; S. - citirea unui ~nd simplu; T. - Placa de Tele-viziune; PI. - prevederea Ploii; 39. - Ploaia asupra orasului...: 84. - Cautarea radiestezica a Petrolului; 85. - Cautarea radiestezica a Aurului pur; 86. - Cautarea radiestezica a Argintului pur; 87. - Cautarea radiestezica a Cuprului pur; 88. - Cautarea radiestezica a Fierului pur; 89. - Cautarea radiestezica a Platinei. AUR. - 0 placa avand un diametru de 10 mm se gase~te pe partea posterioara a piciorului drept, la 3 cm in mtenonn IInlel axlale, mtr-un plan care trece cu 1 em pe dedesubtul liniai articulatiei piciorului. Placa este sensibila daca este vorba de aur pur. ARGINT. - Placa se sensibilizeaza in prezenta argintului ~i are un diametru de 10 mm; ea se gase~te pe fata anterioara a piciorului drept, la 3 em in interiorulliniei axiale, intr-un plan care treee prin marginea inferioara a fluierului piciorului. CUPRU. - Ptaca de 10 mm care pune in eviden\3 prezenta cuprului este locallzats pe rata intema a gambei drepte, pe linia laterala, eu 0 deplasare de 3-4 em spre partea anterioara ~i intr-un plan care trece prin marginea supertoara

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

91

a fluierului piciorului. FIER. - Placfil de acel~i diametru ca ~i eels precedente, care se gase~te pe tata extema a gambei drepte, la 1 em inaintea liniel laterale, intr-un plan care treee cu 1-2 em pe dedesubtul indoituriJ genunchlului. PLATINA. - Placa de 10 mm, care se gase~te pe dosul piciorului stang, cu 3 em in atara liniei axiale, intr-un plan care trece cu circa 2 em pe dedesubtulliniei articula~ei acestui picior. Un alt procedeu radiestezic de c8utare a meta leior prin metoda lui Calligaris este bazat pe reglarea rezonantei (Sintonizare), mijloc folosit in mod curent de cautatorii de izvoare in prospecnunile for. Exista, conform lui Calligans, pe suprafa\a corpului uman, 0 serie de plac; care devin hipersensibile atunci cand subieetul, daca vre~i radiestezistul, Ie exeita eu un cilindru compresor avand aceea~i compozitie metalica ca ~i metalul care se gase~te in fata lui pe 0 raz8 de cativa mem. SINTONIZAREA FIERULUI. - Placa hipersensibila are un diametru de aproximativ 11 mm ~i sa gase~te pe fata externa a antebratului drept, la 4-5 em inaintea finiel laterale ~i la 11-12 em dedesubtul indoiturii cotului. Ea devine sensioua ra operatonn care S9 gase~te in prezenta fierului ~i daea el "incarca" sau exeitS aeeasta placa cu un cilindru de fier de aceeasi dimensiune. Reflexele provocate ~i care indica orezenta fierului sunt urmatoarele: 1. Tresarirea bicepsului sUing; 2. Trimus; 3. Iritabilitate. CUPRU. - Placa hipersensibila, de acela~i diametru cu cea precede nta, se gase~te pe partea dreapta a spatelui, la 4 em in interiorulliniei axilare posterioare ~i la 5 sau 6 em dedesubtulliniei latera Ie a corpului, care porneste de la umar. Ea trebuie "incarcata" eu un cilindru de cupru, iar reflexele

92

ALBERT LEPRINCE

provocate sunt 1. Senzatie de greutate asupra corpului; 2. Viziunea unor striuri luminoase albe; 3. Salivatie. ALUMINIU. - Placa de 11 mm, care se gase~te pe linia axiaUi ~ipe dosul piciorului drept, CU 0 u~oara deplasare de 2 mm spre interior ~i intr-un plan care trece la 3 cm pe sub linia articuletiei piciorului. Placa ·incarcaU'i" cu un ciUndru de a/uminiu detecteaza prezenta acestui metal daca sunt percepute reflexele urmatoare: 1. Fumicaturi pe fata posterioara a gambei; 2. Tic al nasului, de adulmecare; 3. Senzatie de stomac gol. OSEMINTE. - Placa se gas~te pe fata anterioara a bratului drept, la 2 mm in exteriorulliniei axiale, intr-un plan care trece la 4-5 em pe dedesubtul pliului axilar. Reflexele provocate sunt 1. Fumicaturi pe fata anterioara a membrelor superioare; 2. Dureri in maini ~i in picioare; 3. Frica de lumina, atunci cand examinatorul, sensibilizand placa cu un cilindru OSOS, se gase~te in proximitatea osemintelor. v EXPERIENTA DE RADIESTEZIE. - 0 experienta usor de executat pentru un radiestezist este urmatoarea: o persoana se plaseaza in tata unui pahar eu apa, la o distanta de circa 0,30-2,50 m. Pe fata dorsala a antebratului stang se poate atunei gasi 0 placa, avlind un diametru de aproximativ 11 mm, situata pe prelungirea liniei axiale a degetului mic, cu 0 u~oara deplasare spre cea de-a patra banda interdigitala, 'intr-un plan care trece cu aproape 5 em pe sub indoitura cotului. Reflexele provocate de incarcarea acestei placi (care este in acelasi timp ~j aeeea a hipersensibilita~i la c8utatorii de izvoare) sunt 1. Durere in degetele mainii drepte ~i in oehiul stang;

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

93

2. intepenirea obrazului drept; 3. Angoass. in timpul incarcani acestei plsci, examinatorul vede cu 0 ingro~re sensibila 0 singura raza spiralata care provine de la pahar.l· Am putut man puterea telepatica a subieqiJor ~i puterea radiestezica a cautatorilor de izvoare prin folosirea calculata a MetaJaterapiei, care diminueaza, in plus, ~i obaseala ocazionata de aceste experiente, rnannd curentul electric intern. A se consulta pentru aceasta cartea noastra despre Electricitatea Umana, vol. I ($tiinta ~i Medicina pentru Toti, 57, Avenue d'italie, Paris)].

CAPITOLUL VI
LOCALIZAREA pLACILOR TELEPATICE

AUTOSCOPIE - TELE-VIZIUNE - PSIHOMETRIE - VIZIUNEA LA DISTANTA A UNUI MONUMENT., A UNUI PEISA.f - PREVIZIUNE METEOROLOGICA - PLACA DOTATA CU CAPACITATEA DE ADA POFTA DE pLANS - PLACA CE PROVOACA POFTA DE RAS - PLACA DE CONSANGVINITATE - TELE-VIZIUNE CU SCRIS - VlZIUNEA LA DISTANTA A AUTORULUI UNEI CART! SAU AL UNUI DESEN - CITIREA UNUI GAND SIMPLU CLARVIZIUNEA TRECUTULUI - RAZELE GAND1RII "VRAJITORIILE" - FARMECELE, TRANSFERURILE MICROBIOLOGIE FARA MICROSCOP - CANCERUL $1 SEMNATURA SA - iNCERCARE DE EXPLICARE A FENOMENELOR DE REZONANTA $1 CONSONANTA

AUTOSCOPIE. - Placa dotata cu capacitatea de a provoca viziunea propriei inimi este situata pe fata anterioara a a ntebra\ului drept. Ea are un diametru de 12 mm §i sa gase~te pe linia axiala a bra\ului, la [onctiunea dintre treimea sa inferioara cu cete doua treimi superioare ale antebratelui. Viziunea ficatului este ob~nuta prin sensibilizarea placii de pe bratul drept, situata pe tata posterolmerna, la patru degete deasupra articulS1iei cotului. [* Schemele ~i indica~ile precise ale autoscopiei sunt prezentate in "Radial;; ale Ma/adiilor §i ale Microbilor" Ed. Legrand, Paris]. TELE-ViZIUNE. - Placa de Tele-viziune (experienta domnului Got) este situata pe toraeele bolnavului. Are 0

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

95

dimensiune de 11 mm ~i se gase~te dedesubtul mamelonului drept. PSIHOMETRIE. - Placa de viziune pslhornemca este situata pe dosul mainii drepte. (Experienta domnisoarei N... ). Repereutsrile de reper, indicand tncarcarea exacts a aeestei plaei, sunt urrnatoarele: 1) Nevoia de a intoaree capulla dreapta; 2) Senzatia de miopie; 3) Senzatia de nisip in gurs. Aeeasta placa are un diametru de 12 mm; ea este sltuats in prelungirea celei de-a doua linii interdigitale, intr-un plan care trece la 2,5 em pe sub linia articulatiei mainii. Prima imagine intrevazuta este cea a ultime; persoane care a atins obieetul. VlZIUNEA LA OISTANTA A UNUI MONUMENT, A UNUI PEISAJ. - Trebuie oare sa incadram aeeste fapte la "Citirea gfmdurilor"? Oricum ar sta luerurile ~i oricare ar fi explicana care Ii se va da, posibilitatea de a provoca perceperea, "cu ochii spiritului", a viziunii unui monument sau a unui peisaj, excitand usor 0 placa cutanata, constituie un rezultat eel pulin demn de a fi remarcat. Placa in stare sa procure viziunea Tumului Eiffel are un diametru de aproximativ 12 mm; se gsse~te deasupra genunchiului stang, pe partea extema a liniei axiale a membrului, intr-un plan care trece la 0,5 cm pe dedesubtul mijlocului rotulei. Aceasta viziune este mai clara daca se plaseaza in contact cu pielea, ~i, desigur, tara ~tirea eelui examinat, pe partea stanga a corpului, 0 totograt;e a Tumului Eiffel. Reflexele provocate sunt: 1. 0 durere in catcaiul drept; 2. 0 inlepeneala a coatelor; 3. 0 senzatie de trig in gamba dreapta ~i de caldura in cea stanga.

96

ALBERT LEPRINCE

Viziunea Piramidelor - 0 placa de acela~ dismetru sa gase~te pe fata anterioara a gambei drepte, la 2 em in afara liniei axisle ~i intr-un plan care treee la 6-7 em pe sub marginea inferioara a rotulei. Tremuraturi ale buzelor, durere in partea externa a gambei drepte, senzatie de trig in regiunea splenica, aeestea sunt reflexele provocate de "incarcarea" acestei placi. PREVIZIUNE METEOROLOGICA. -Ploaia. - 0 placa eutanata cu diametrul de 12 mm se gase~te pe antebra1UI drept la 1 ern in afara liniei axiale, intr-un plan care treee la 6-7 em pe dedesubtul liniei artieulatiei miiinii dacli, in eele 24 de are care vor urma, trebuie ploua pe 0 raza de 50 de kilometri. Reflexele provocate sunt: astenie, dipi,; din ochi, furnieaturi in gat ~iin pavilionul urechii stangl. Ploua la Marsilia, la Rama, /a Paris? - dacli examinatorul apliea palma mainii sale stangi pe 0 fotografie a unuia dintre aeeste erase, el poate sa ~tie, prin eautarea ~i sensibilizarea unei plaei cutanate, daca ploua in acest oras. Aeeasta placa are un diametru de aproximativ 1 em; ea este localizata pe dosul degetului mijlociu de la mana d rea pta , pe partea externa (de la e la d spre aratator) a iiniei axiare. ":>iacase gase~te la radacina degetului, iar polul sau superior (intors spre ineheietura mainii) dep8§~e cu 1-2 em linia laterala extema a aceluia~i deget. Plaea este sensibila daea ploua in loealitatea reprezentata de fotografie. PLACA CE PROVOACA POFTA DE PLANS. Aceasta placa, avand diametrul de 1 ern, se gase§te pe dosul antebratelut stang, la 16-18 em deasupra liniei articulatiei rnainii. Reflexele provocate sunt: 1) 0 durere in jumatatea stanga a giitului; 2) 0 durere in degetul mie al mainii drepte;

sa

CURS PRACTIC DE TELEPATIE 3)

97

0 senzatie de racoara in regiunea sprancenet drepte.

Ca !}i placa ce provoaca rasul, aceasta placa transmite aceasta senzatie la 0 distanla de 1-10 metri. PLACA CE PROVOACA POFTA DE RAs. - Este situata pe linia axiala a fetei interne a antebratului stang, putin spre degetul mic, intr-un plan care trece la 10-12 em pe dedesubtulliniei artieulatiei mainii. Reflexele provocate sunt 1) 0 durere in jumatatea stanga a gatului, de-a lungul carotidei; 2) Durere in centrul mainii stangi; 3) intepaturi in limba. SIMPATIE SAU ANTIPATIE. - Placa nr. 10 indica daca individul care se gase!}te in rata voastra nutreste pentru dumneavoastra un sentiment de antipatie sau simpatie. Aceasts placa este situata pe partea extsrna a bratului drept, la 0,5 cm de linia laterala, 1ntr-un plan care trece la 0,5 cm deasupra eotului. Este sensibila la un examinator atunei eand subiectul care se gase!}te in fats lui, separat de un zid despartitor, nutreste pentru el un sentiment de antipatie; ea ramane mum in caz de simpatie. Reflexele care indica incarcarea exacts a placii sunt: 1) Durere imracerebrala: 2) Furnicaturi in cerul gurii, durere la extremitatile degetelor marl. Inca rcarea superficiala sau u!}oara a acestei placi atunei cand se dovedeste sensibila, sporeste antipatia fata de adversar, in timp ce lncarcarea profunda, sustinuta, paralizeaza acest sentiment de annpatie si provoaca tntr-o a doua faza un sentiment opus, de simpatie. Placi care transmit sentimente speciale la distanta, intre 1 §i 10 metri: 1. Razbunare; 2 Invidie;

98

ALBERT LEPRI Net

3. Pietate; 4. Cruzime; 5. Fericire; 7. Manie; 8. Disperare; 9. Curiozitate; 14. Placa de transmitere a unei in\epaturi la distan\a pfltl inteparea unei fotografii; 10. Placa de Telestezie. F. - Placa de sintonizare radiestezica a Frerulul: C. - Placa de sintonizare radiestezica a Cuprului; AI. - Placa de sintonizare radiestezica a aluminiului; Os. - Placa de sintonizare radlestezlca a osemintelor. PLACA DE CONSANGVlNITATE. - Placa devine sensibila atunei cAnd fotografia tatalui, a fiului, a fiicei sau a mamei este plasata in spate Ie subiectuluL Placa este situam pe antebratul stang, cam la jumatatea antebratului, pe partea externa de dinaintea cotului. Senza~a de trig nu se produce la nivetul dupa lovire cu ciocanul rece, decat daca subiectul fotografiat are 0 legatura de rudenie directa cu subiectul supus examenului. TELE-ViZIUNE CU SCRIS. - Placa de Tele-viziune cu ClJUlorUI 6cnsuIUJ are un Olametru oe 11 mm. Este snuata pe dosul mainii smngi, intre linia axiala a aratatorului !ii cea dea doua linie axials interdigitala, in mijlocul incheieturii mainii. Reflexele provocate sunt: 1) Senzatie de durere 1n molani superiori: 2) Senza\ie de durere in gat; 3) Senzatie de durere in degetele mici de la picioare !ii de la maini. Am utilizat aceasta placa in numeroase experiente !ii, in general, cu excelente rezultate, cu concursul doamnei A.M ... CUM SE DERULEAZA. EXPERIENTA VIZIUNII LA

sau

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

99

DISTANT A AUTORUWI UNUI MANUSCRIS,Al UNEI A CARll SAU AL UNUI DESEN. - ·Subiectul medium·,
ignorAnd natura experientei la care este supus, este asezat cu ochii inchi!li sau legat la ochi in fa\a unei mese pe care nu se va afla nici un alt manuscris sau desen in afara celui care unneaza fie examinal EI va piasa mana sa dreapta pe manuscris, pe fotografia unui tablou, a unei statui sau a unei pagini cu note muzicale. Este absolut necesar ca pe spatele documentului nu existe nici un cuvant scris sau tiparit de un alt autor. Teoretic ar fi de preferat ca reversul sa fie alb. Dupa ce s-a determinat sediul placii radiestezice !li dupa ce a fost incarcata cu ciocanul rece, examinatorul a!lteapta ca subiectul sa ii anunte repercutarile reperului sau reflexele provocate, care se produc in generalla capatul a 4 -6 minute. in ace! moment exam inatoru I lass deoparte ciocanul rece sau tamponul de cupru iI roaga pe subiect sa ii anunte imaginile care se vor prezenta in fata ochilor sai. incarcarea, adica aplicarea tamponului rece, va putea fi suspendat8 indats ce subiectul va fi vSzut sau descris elementele principale ale probei sau daca se manifests fenomene de oboseala mentals. in general, cand proba este condusa conform regulilor, in care este inclus ~i timpul nacesar pentru cercetarea pl8cilor cutanate, a reflexelor!li a incerea dureaza intre douazeci §i treizeci de minute. Placa cutanata, care ii permite subiectului sa descrie fizionomia autorului unei scrisori, al unei carli. al unui desen etc. are un diametru de 11 mm. Este situata pe dosul mainii stangi, intra Iinia axiala a aratatorului §i cea de-a doua linie axiala interdigitala, la mijlocul incheieturii mainii. Aceasta placa devine sensibila atunci cand 0 pagins de maouscns este plasata sub aceasta mana. Reflexele provocate (repercutari de reper). 8!la cum am spus rnai inainte, sunt:

sa

sa

,i

cani.

100

ALBERT LEPRINCJ£

1) Senzane de durere la nivelul molarilor superiori; 2) Senzatie de durere in gat; 3) Senza1ie de durere fa nivelul degetelor mici de la picioare ~i de la maini. Este de notat ca aeeste reflexe sunt foarte usoare, Cand eele trei repercutari au fost resimtite de subiect, dupa maximum 15 minute, trebuie sa apara in fata ochilor sai imaginea persoanei, care a scris scrisoarea, in felul urmstor: mai intai 0 nebulozitate confuza, cand rozalie, cand violacee, care ia apoi 0 forma mai mult sau mai putin neregulata ~i in intenorul careia se deseneaza incetul cu incetul 0 imagine indistincta, a carei parte superioara devine treptat mai dara, cu schita unui cap ~i a unui gat. in faza ulterioara, apar trunchiul ~i membrele inferioare, pe urma, caput apare ~i mat distinct. Oaca incarcarea placii este imperfect8, viziunea este mal mult sau rna; punn fragmentara. in general, imaginea persoanei se lirnpezeste pe seg· mente, in planuri transversale, iar cand imaginea este cornpleta, adesea subiectul este izbit de 0 particularitate foarte speciata, 0 cicatrice de exemplu, un tic, care face ca autorul manuscrisului sa fie distins cu exactitate. vana lmagmea este compreta, ea incepe sa-~i rnicsoreze intensitatea, trece din nou prin acelea~j faze, pe urma reincepe mai rapid. Schita primitiva se tormeaza cel mai lent, celelalte se succed destul de rapid. Daca subiectul i~j fixeaza aten~a asupra unui segment al imaginii, ceea ce nu trebuie sa faea niciodatli, dezvoltarea diverseior faze este tulburata. La fel stau /ucrurile ~i daca punctul tncarcat de cilindrut de cupru nu este exact: sarcina trebuie sa fie precisa, adecvata, imuabila. ~i pentru observator, ~i pentru subiect, calmul, tihna, relaxarea corpului ~i a spiritului sunt elemente favorabile.

CURS PRACTIC DE TELEPATIE

101

Subcon,tientul trebuie lasat opereze 1n penumbra ,i in iini§te. Subi ectu I, avand ochii legs~ CU 0 e§arfa, trebuie sa ignore complet natura experien\ei Is care este supus: el va trebui sa forrnuleze eeea ce vede fara sa fie niei incurajat, niei contrazis. in general, nu se vor face experien\e succesive, pentru a evita oboseala §i, in plus, data fiind posibila persistenta a imaginilor care provin de la prima experienta, cea de-a doua ar putea fi defectuoasa, in cazul in care eele doua incercari nu sunt separate de un anumit timp de ooihna, rAceasta recomandare este foarte importanta. eaci, la cea de-a doua experienta, se pot repeta primele imagini]. Vom exprima aici aceleasi rezerve in ce priveste diagnosticulla distanta prin intermediul fotografiei. Hartia folosita de eel care scrie trebuie sa fie alba. o serisoare sensa pe hArtie albastra, galbena sau cu cerneala co lorata , albastra de exemplu, fslsifica in intregime rezultatele ,i un subiect sau un examinator, chiar foarte antrenat, va trebui sa refuze sa se supuna incercarii in aeeste conditli. E,ecul va fi aproape fatal. Am tinut sa descriem in detaliu 0 experienta tip, pentru a arata fazele suecesive prin care treee imagines pentru a deveni din ce in ce mai preclsa Fie este vorba de viziunea unei persosne, de cea a unui agent microbian sau de cea unui organ al corpului, imaginile se succed intr-o maniers aproape asernsnatoare. Numai placile de sensibi1izare a suprafetei cutanate difera in functie de viziunea pe care dorim sa 0 obtinem de la subiect. De alttel, fiecare observator poate deveni el insusi medium §i, dupa un anumit antrenament, sa gaseasca el insu§i placile care ii permit sa puna singur in praetica aeeste

sa

ca

expenente.
CITIREA UNUI GAND SIMPLU. - Placa S (Plac[, de telepatie consonanta) se gase§te pe dosul mainii stangi a

102

ALBERT LEPRINCE-·

examinatorului care dort~~te sA capteze gandul simplu aI persoanei aflate in fa\a lui. Aceasta placa are un diametru de 1 em; este situata intre cea de-a treia linie interdigitala ~i linia axiala a inelarului, intr-un plan care trece cu circa 5 em pe dedesubtul liniei articulatiei mainii, de la c la d, la nivelul spa~ului interdigital. Cand incarcarea este exacta, examinatoruI incearca o senzatie de plenitudine a stomacului, 0 intepeneala a fruntii, a genunchilor ,i a partii de deasupra lsbetor picioarelor, 0 senzatie de c:aldura in interiorul gurii. Daca examinatut formuleaza un gand simplu, acesta Ieste captat de exam inatoru I pia sat in fa\a lui, care me~ne r lncarcerea pe mana sa stanga. Am vazut, pentru sentimentele generate, localizarile la nivelulliniilor axiale ale degetelor ,i alliniilor interdigitale. CLARVIZIUNEA TRECUTULUI. • Placa are un diametru de aproximativ 13 mm '§i este situam pe antebratul stang, spre linia axiala a degetului mare ,i lntr-un plan care trece cu 9 em pe deasupra liniei artieula\iei mainii. Aceasta placa devine hipersensibila la examinator atunei cand acesta se gase,te in prezenta unui individ care evoca un episod lntamplat in ziua precedenta. Este yorba aiei de 0 placa con.. ;:,onanCB. VIZIUNEA PANORAMICA A TRECUTULUI. Viziunea panoramica a trecutului persoanei care se gase,te in fata examinatorului este otJtjnuta de acesta prin cautarea inca rca rea unei placi cutanate cu un diametru de aproximativ 13 mm care se gase,te in regiunea pectorala stanga la 2 em in exteriorul tiniei mamitare_ Acest punct corespunde marginii inteme a capsulei artieulare a umarului, intr-un punct care trece cu aproximativ doua degete pe dedesubtul davieulei. Reflexele provocate la examinator de incarcarea exacts ,i precisa a acestei placi sunt:

,i

CURS PRACTIC DE TELEPAT/E

103

1) Tendinta de a reproduce mimica subiectului plasat in fata lui; 2} Tendinta de a intinde cu violen\a bra\ele ca pentru a lovi; 3} Parestezie, intepeneala la nivelul pavilioanelor urechilor. Efectul incarcarii trebuie sa fie perceperea de cafre examinator, care are ochii inchi~i !li lega~, a viziunii vietH anterioare a subiectului, Incepand cu varsta cea mai frageda. Dificulta~le acestei experiente sunt destul de mari: ele tin de durata incarcarii, care poate fi lunga: 0 jumatate de ora, o ora ~I chiar mai rnult, cu atat mal lunga cu cat subiectul este mal in varsta. in plus, fenomenele cele mai frapante din vlata examinatului sunt cele care iI impresioneaza mai mult pe examinator. Viziunea Gandirii: 1. - Oaca un individ excita acest punct al maini stangi, in timp ce emite un gand, men\inand ochii inchi~i ~i lega~, are viziunea instantanee a unui fascicul de raze valurite care pleaca din propriul sau corp; 2. - Placa autoscopics a carei excitare provoaca viziunea unei singure raze psihice spiralate, in continua miscare: 3 - Oaca doi subieqi, situa~ unul in fata celuilalt, incearca sa i~i transmita un gand, iar un at treilea operator "lncarca" aceasta placa pe dosul mainii sale stangi, el intercepteaza mesajut transmis intre cele dOUBereiere. RAZELE GANDIRII. - Am aratat in cartea noastra "E/ectricifatea Umana §i Radiafiile cerebra/e" cum a putut Dr. Cazzamalli, cu un aparat cu unde scurte, sA capteze §i sa in registreze, sub forma de microfilme, undele emise de ereierul uman, fie in stare de hipnoza, fie sub influenta unei emo~i, a unei arnintin sau a unui gand intens. Hans Berger, printr-un procedeu diferit ~i care, dupa parerea noastra peate fi contestat (caci utilizeaza electrozi aflati in contact cu supratata cutanata a craniului), a revelat, la randul sau, unde/e cerebra/e.

104

ALBERT LEPRINCE,

in sfar~it, Dr. Gentile, din Roma, supunandu-si pacientii la actiunea curentilor de inalta trecvent8 produlli de un aparat al lui Lakhowsky, a determinat vizualizarea campurilor cerebrale, diferite in functie de starea de calm, de exaltare, de extaz, a subiectului. Impreuna cu Dr. Calligaris, abordam un domeniu psihie nou, caci este yorba aici de viziunea directa, aparat, a razelor emanate fie de propriul nostru corp, fie de corpul persoanei care se gase~te in tata noastra. AUTOSCOPIE. - Placa generala cu diametrul de 1 em, care trebuie sensibilizata (incarcata cu un eilindru de 1 em) la 0 persoans care doreste sa transmita alteia propriul sau gand, se gase~te pe dosul mainii stangl, intre cea de-a patra banda interdigitala ~i banda axiala a degetului mie, intr-un plan care trace eu circa 3 em pe deasupra celui de-at patrulea spanu lnterdigital. Aceasta placa este in mod natural hipersensibila la oriee individ care gande~te. Refiexe provocate: 1) Impresia de balansare a eorpului inainte ~i inapoi; 2) Durere localizata in hipocondrul drept; 3) Tremurul pieiorului stang. erectele mcarcaru sunt urmatoarele: Subiectul care vrea sa transmita un gand unei alte persoane, avand ochii inchi~i ~i leg~, vede Tntr-oprim~ faz~ un fascicul de raze emanate de propriul sau corp, sau de placa supusa "incarearii". Aceasta viziune este instantanee. Apoi, el vede aceste raze proiectate in spatiu ca pe un eeran. Aceste raze, care pomesc din corp, sunt spiralate Razele care emana din plaei sunt in forma de spirale; eele care privesc liniile corpului sunt vSlurite.1lli au grosimea unei stori. Au 0 euloare luminoasa, argintie, se maresc cantitativ ~i converg intr-un punct situat in afara corpului. in cazul razetor emanate de corp, subiectul are viziunea fugitiva a unui fasci-

tara