You are on page 1of 10

CULTURA BOIAN

Sterian Ana , Grupa D, Anul I

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi 2010

1 Neoliticul şi eneoliticul din spaţiul carpato-danubiano.52-54 .În această epocă omul devine producător . Iaşi .care i-au conferit o pronunțată individualitate în cadrul peisajului cultural european. începe să cultive plante şi să crescă animale . Analizarea complexelor culturale din punct de vedere istoric permite o data cu intensificarea cercetărilor să cunoaștem tot mai multe amănunte despre 1 Nicolae Ursulescu . în decursul dezvoltării sale. 2 Vasile Chirică. ţesutul . D. Arheologia preistorică a lumii .137-151. 2002 . epoca neo-eneolitică carpato-danubiano-pontică a cunoscut diferite procese de sinteză și asimilare. este caracterizat în primul rând prin tehnica şlefuirii pietrei spre deosebire de paleolitic în care se utiliza procedeul cioplirii uneltelor de piatră. Începuturile istoriei pe teritoriul României . primele piese de aramă apărând în mediul fazelor târzii ale culturii Starcevo-Cris. I Introducere Neoliticul. confecţionarea hainelor. Cu toate acestea.pontic reprezintă un caz particular al proceselor etno-culturale care s-au dezvoltat în zona anatoliană și egeo- balcanică cu care este strâns legat genetic și evolutiv . Eneoliticul (aproximativ 4250-2700bc) nu a început ca etapă istorică pe tot teritoriul în același timp. 2003 . debutând mai timpuriu în regiunile sudice. 2 Studierea problemelor legate de originea culturii Boian reprezintă o preocupare continuă a arheologilor români. renunţă la aşezări de tip nomad şi începe să practice un enele meşteşuguri casnice precum: torsul . . Casa Editorială Demiurg . Helios. lucrarea pieilor.epoca nouă a pietrei .O altă caracteristică importantă a aceestei epoci a fost producerea ceramicii. Iaşi .Boghian. p. p.

este prima componentă a marelui complex cultural Boian Gumelniţa .1 Originea Cultura Boian . II CUPRINS II .la nord de Dunăre. Kazarov. care s-a încheiat în 1923 când au fost descoperite (de Radu Vulpe şi Vladimir dumitrescu) aşezarea Boian A. iar primele fragmente de tip Boian au fost descoperite de G. Mikov). în urma săpăurilor de la Glina din 926-1927 a fost precizată cronologia relativă dintre pricipalele culturi neolitice din Muntenia şi nordul Bulgariei.deoarece deși au asimilat anumite credințe și obiceiuri de la civilizațiile anterioare au știut să le dezvolte pentru a-și asigura un trai mai bun. Aldeni. În a doua perioadă.p. p.5 Ocupând la început o zonă mai restrânsă(Muntenia). p.2004 6 Dragomir Popovici.Muzeul National de Istoria a Românilor. germani (Carl Schuchardt. Bucureşti. . intrând în contact cu populația culturii Hamangia. Petru Rareş (1936). în cursul fazelor următoare suprafața ocupată s-a lărgit spre Transilvania și Moldova .Targoviște. Membrii acestei culturi au reprezentat un exemplu pentru culturile ce au urmat. rezultată din contactul dintre cultura Dudeşti şi cultura liniară cu note musicale. Alte cercetări au mai avut loc la: Vidra (1934). Moritz Hoernes) şi iugoslavi (Vladimir Milojocic).Bucuresti. Al. G. Westen în anul 1867.Strategii și resurse la comunitățile Hamangia și Boian.9 4 V. 1974. specific regiunii Dunării de Jos. A urmat apoi o perioada în care aceasta s-a restrâns până către sfârșitul evoluției sale când s-a extins din nou spre est.Cetatea de scaun. Cultura Boian este considerată una dintre cele mai representative culturi de la începutul eneoliticului.145 5 Adrian Bălăsescu.6 II.Viata pe malul Dunării acum 6500 de ani.trecutul îndepărtat. în special bulgari (R.Omul și animalele.14. Editura Academiei.1925) din sudul Munteniei. Cultura Boian precede cultura Gumelniţa şi datează din epoca neolitică. 2 Evoluţia 3 Eugen Comşa.Cercetări recente sugerează extinderea sa în cursul ultimei sale faze la sud de Dunăre atingând litoralul Marii Egee. Istoria comunităţilor culturii Boian.Dumitrecu. Popov. V. Astfel a început prima perioadă din istoria cercetărilor referitoare la cultura Boian. cu prilejul săpăturilor efectuate în apropiere de satul Brăduţ din judeţul Braşov3. Vulpe. 1988. Dacia înainte de Dromihete. Bucureşti. Această cultură a fost studiată şi de arheologi străini.Radu Valentin.4 Cultura Boian și-a primit numele de la așezarea cercetată pe o insulă a lacului Boian (Christescu.

Dumitru Berciu. Capidava. unde s-au stabilit pentru o perioadă mai îndelungată. . Sciva.Ea a urmat în timp fazei Giulești.Vidra.consideratii generale. În cursul etapei Aldeni din cadrul fazei Giuleşti s-a produs o deplasare a unui grupe de comunităţti din zona de formare spre zona unde ele sunt documentate abia mai târziu. comunităţile din această fază s-au răspândit în zonele vecine. Până în prezent pe teritoriul Munteniei și în sud-estul Olteniei se cunosc 29 de descoperiri tip Bolintineanu în următoarele . Gălbinași și Baieși la est .În vestul Moldovei . Uzunu.carpatice ale României.Roman. Un alt grup de comunităţi din faza Giuleşti. Vidra și faza de tranziție. adesea cu câte două niveluri de locuire.Această fază constituie o perioadă de legatură genetică între ele. 1987 .10 7 Eugen Comșa. 8 Ibidem. 1987. Contribuţii privind neoliticul şi eneoliticul din regiunile est. Cernavodă etc.89 10 Idem.Berciu în 1935 în cuprinsul stratului de cultura Boian de la Tangîru a delimitat douaă niveluri unul caracterizat prin bordeie cu materiale de tip Giulești. Cele mai importante complexe aparţinând acestei faze se găsesc la: Sudiți.Despre raportul dintre cele cele 2 faze sunt menționate două descoperiri.Astfel putem sublinia continuitatea directă de la o cultură la alta. p. cele de la Aldeni și săpăturile de la Cernica delimitează arealul fazei Bolintineanu între satele Vărăști.cit. op. Editura Academiei . A patra fază este cea de tranziție de la cultura Boian la cultura Gumelnița. Ed. p504 9 Idem. a pătruns de-a lungul Siretului.Ioan Cuza. 2.localități: Băiești. la vest de linia Greaca-Cățelu. Cercetări și descoperiri arheologice în regiunea București Materiale. din Muntenia.În diferite așezări precum(Boian. Aldeni. Hârșova. Iaşi. de-a lungul trecătorilor din nord-estul provinciei sau de-a lungul Trotuşului în regiunea de sud-est a Transilvaniei. Neoliticul pe teritoriul României. Gălbinași.Spanțov)stratul de cultură format în decursul locuirii din faza Vidra este suprapus de un altul. apoi sondajele de la Cățelu.Magurele).8 Faza Giulești a urmat în timp fazei Bolintineanu de care este legată prin numeroase elemente de cultură. cu materiale din faza de tranziție(București-Glina.259-269 . Giulești. Crăsani.Limita nordică provizorie corespunde cu o linie ce ar uni poalele dealurilor de 300m altitudine și cea sudică fiind Dunărea. şi anume.Al.Tangîru. iar al doilea prin locuințe de suprafață. mai exact în Transilvania s-au descoperit resturi ale culturii Boian aparţinând acestei faze.Pentru stabilirea raportului stratigrafic dintre faza Vidra și faza de tranziție sunt câteva descoperiri clare.Majoritatea specialiștilor admit că elementele de bază atât din punct de vedere etnic cât și cultural care au contribuit la sfârșitul culturii Boian sunt reprezentate prin majoritatea componenetelor de cultura Dudești. foarte probabil aproximativ în zona mărginită de Argeş-Carpaţi-Dunăre. Evoluția culturii Boian a fost împărţită în patru faze:Bolintineanu. II. dinspre sud. 1956.P. fiind documentate într-o serie de aşezări. O aşezare neolitcă la Măgurele. etapa Aldeni. Ritmul cercetărilor cu privire la faza Bolintineanu a fost foarte lent.7 Regiunea de formare a culturii Boian în faza Bolintineanu se află în centrul Munteniei.Univ.București.p 40-43.9 Faza Vidra este cea de-a treia fază a culturii Boian. Greaca. Treptat. Băneasa. în partea de est a Moldovei. p. Săparea parțială din cartierul Floreasa de Ion Nestor și Dinu V. XIII.Rosetti . 2000. D.

purtătorii acesteia au folosit în paralel unelte de silex și cele din alte roci. O așezare cercetată este acea de la Cățelu. De la începutul până la sfârșitul perioadei de evoluție a comunității culturilor Boian . margini simple de terase. Ea se află pe vârful unui cot mare al terasei din stânga Dâmboviței. piatră șlefuită. În așezările din această fază s-au descoperit până acum numai gropi având dimensiuni destul de mari. gorgane. p. marginile simple de terase. Încălzirea locuinţelor în anotimpurile friguroase era realizată prin focurile menţinute continuu pe vetrele din colţuri sau din mijloc.Ioan T. . Pe lângă acestea s- au adăugat cu timpul câteva elemente noi inventate de ei : uneltele de piatră șlefuită și mai târziu folosirea metalului.Materialele au fost adunate numai de la suprafața solului. Cele mai vechi topoare de piatră din această fază au fost descoperite încă de la sfârșitul celui de-al doilea deceniu cu prilejul săpăturilor din cuprinsul unui cărămidării din cartierul Floreasa. Lemnul ce servea drept combustibil se găsea din belşug în preajma aşezărilor iar fumul ieşea direct prin acoperiş. Dintre așezările înălțate pe gorgane cea mai cunoscută este cea de pe piscul Crăsani. III. II. materialul arheologic găsindu-se în cantitate mai mare în preajma locuințelor. Au fost descoperite trei obiecte de 11 Eugen comsa consideratii 12 Eugen Comşa.4 .294 . op cit. Burești.marginile simple de terasă.Astfel de locuințe au fost folosite încă de purtătorii culturii Criș . râuri sau bălţi . gorgane și boturi de deal. 1957. Problema tipurilor de așezare în cultura Boian este foarte importantă deoarece tipul de așezare se află în stânsă corelație cu acțiunea economică depusă de oamenii neolitici. Bordeiele sunt de origine locală.12 Oamenii fazei Vidra și-au făcut așezările pe : ostroave.3 Aşezări şi locuinţe Tipurile de locuințe folosite de purtătorii culturii Boian au avut origini deosebite . os și corn.gorgane. grindurile din luncile văilor. Oamenii alegeau ostrove.cea mai veche cultură neolitică documentată până acum în regiune.Dragomir . Așezarea era alcătuită dintr-un grup redus de locuințe. Din cursul fazelor Bolintineanu şi Giuleşti se cunosc câteva mărgele mărunte descoperite în cuprinsul necropolei de la Cernica. gresie silicificată.11 Din cursul fazei Giulești se cunosc așezări situate pe grinduri sau popine în luncile râurilor . În concluzie purtătorii culturii Boian își alegeau drept loc de așezare o margine de terasă joasă în preajma unor izvoare .Unelte Oamenii din epoca neolitică au păstrat de la predecesorii lor cunoștințe despre materii prime din care își făceau uneltele necesare activității zilnice. obsidiană.Dimensiunile popinei erau reduse . Una dinte cele mai importante așezări din faza Vidra este Boian A de pe extremitatea de est a grindului Grădiștea Ulmilor din mijlocul lacului Boian.boturi de deal. Cercetări arheologice pe valea Călmățui.Preferința oamenilor fazei Giulești de a alege pentru așezările lor grindurile sau popinele din luncile râurilor este argumentată de complexul de pe popina din lunca Călmațui de lângă satul Lișcoteana . Datele documentare despre locuințe din faza Bolintineanu sunt puține. fără a i se amenaja un orificiu special. II. Uneltele utilizate de oamenii epocii erau făcute din silex.

La Feldioara s-a descoperit o teslă sau dăltiță din rocă vucanică . Din prima etapă a fazei Vidra se cunosc numai două toporașe plate descoperite în complexe de pe malul lacului Gălățui. Editura Academiei .16Cu prilejul săpăturilor de la Glina .Istoria comunității culturii Boian. Ceramica culturii Boian a fost împărţită pe categorii în funcţie de compoziţia pastei (sau tehnica de lucru). câteva piese au fost scoase la iveală în aşezarea de la Vidra din stratul Vidra II A. Acesta este primul obiect perforat pe care-l cunoaștem din evoluția culturii Boian. județul Ialomița din faza Giulești a fost descoperită o piesă de os de formă ovală având un orificiu la o extremitate. Materia primă pentru modelarea vaselor (argila) era scoasă din malurile teraselor din câmpie sau din coastele golaşe ale dealurilor din apropierea aşezărilor.I. .la Bogata. Dintre 13 Gr. p.03 m.o sulă de aramă cu mâner de os.dură.Editura Academiei. Uneltele de os se găsesc în proporție redusă în așezările culturii Boian. Dumitru Boghian .15Din cursul fazei Bolintineanu se cunosc numai mărgele mărunte descoperite în cursul necropolei de la Cernica . Din pământul de umplutură de la Greaca au fost scoase la iveală o sulă. de culoare cenușie. Unelte de piatră șlefuită s-au găsit și în unele din așezările Boian din sud estul Transilvaniei. Tot atât de rare sunt şi piesele de aramă din faza de tranziţie. În faza Giulești majoritatea uneltelor de piatră au fost făcute din tuf vulcanic .Din cursul fazei Boian.5 Ceramica Ceramica este reprezentată prin numeroase fragmente de vase descoperite în diverse aşezări. formă şi decor. din cauza numărului redus al săpăturilor se cunoaște o unealtă de os de la Aldeni. Toată ceramica a fost lucrată cu mâna. Din perioada de la sfârșitul etapei Greaca se cunosc două toporașe sau dăltițe care provin din așezarea de la Slom de la Greaca.81 14 Vasile Chirică.88-94 16 Eugen Comșa .Arheologia preistorică a lumii neolitic-eneolitic . eventual cu folosirea.p. București . o verigă deschisă de sârmă de aramă cu diametrul de 0.neornamentat. a unor suporturi mici.. p 67-89 15 Eugen Comșa. Materiale și cercetări. ascuţită la ambele capete13. o placă triunghiulară. o sulă de aramă în patru muchii. Tocilescu. 1974. 1987 .aramă în faza Vidra: o sulă patinată de 0. Săpăturile arheologice din București în anul 1958.Helios . gălbui. frânturi din două spatule și un tub mic .Val. Bucureşti. București . căci treptat cunoașterea avantajelor obiectelor din metal a contribuit la răspândirea lor și mai ales la intensificarea utilizării lor și diversificarea tipurilor de unelte de metal. Osul a fost pe o scară relativ redusă de oamenii fazei Giulești în Muntenia și în Transilvania. Neoliticul pe teritoriul pe teritoriul României.Leahu. II.085 m lungime.Iași . Întreaga evoluție a comunității culturii Boian este caracterizată printr-o variabilitate funcțională din ce în ce mai mare a uneltelor de piatră șlefuită. 14Lânga satul Bara .Nestor a găsit în stratul Boian. În faza de tranziție piesele de aramă sunt din ce în ce mai rare. 1880. Din pământul de umplutură al gropii bordeiului I de la Bogata de la începutul etapei Greaca s-au descoperit 4 dăltițe trapezoidal .2003. probabil de piatră ce puteau fi rotite. în anumite cazuri. op cit. Răspândirea primelor obiecte de metal la comunitățile culturii Boian din sudul țării este foarte importantă. Dacia înainte de romani.

vasele piriforme. prin două tăieturi vertical paralele. Istoria comunităților culturii Boian. deoarece oamenii acestei culturi au modelat figurinele de lut începând din faza Bolintineanu și până la sfârșitul evoluției culturii. București.A doua figurină a fost modelată realist. cu partea de deasupra dreaptă şi cea inferioară cilindrică scundă).V.67 18 Eugen Comșa.6. Viaţa economică În ceea ce privește viața economică cultura Boian se singularizeaza de culturile anterioare prin faptul că oamenii încep să valorifice resursele solului prin exploatarea resurselor și prin practicarea agriculturii. după aceea suprafaţa vaselor era lustruită. tăviţe de formă rectangulară cu câteva picioruşe înalte şi zvelte. caneluri. 1974. associate adesea cu grupuri de linii incizate17. Meridiane.Munca efectuată în comun de toți 17 Vladimir Dumitrescu. II . Prima dintre ele este stilizată .7.19 II. Decorul excizat se realiza prin două metode: mai întâi suprafaţa exterioară a vasului era lustruită şi apoi buzele scobite erau făcute cu o lamă. după care se desprindea fâşia de lut. pahare.18În cadrul complexului Bogata au fost găsite două figurine feminine căzute din pămîntul de umplutură al gropii unui bordei. Din faza Bolintineanu. străchini tronconice (cu buza îngroşată. Bucureşti. Arta preistorică în România.Mulți arheologi erau de părere că purtătorii culturii Boian nu cunoșteau plastica. Ed.1974 19 idem . datorită numărului restrâns al săpăturilor s-a găsit o singură figurină antropomorfă fragmentată.Această afirmație este falsă.vasele utilizate de purtătorii culturii Boian putem aminti: borcane (cu corpul bombat. Piesa a fost descoperită în pământul de umplutură al gropii bordeiului de la Cățelu în 1947.Christescu semnala prezența unor piciorușe de figurine.are capul redat printr-o proeminență tectonică masivă. iar apoi benzile se delimitau pe suprafaţa netezită a vasului şi apoi se trasa banda cu un instrument cu vârful ingust şi arcuit.Plastica Până de curând s-au dus discuții contradictorii cu privire la prezența plasticii în cultura Boian. p. Benzile excizate realizate prin aplicarea primei metode sunt mai regulate. Decorul este alcătuit din motive realizate prin excizie. În anii 1958-1959 pe grindul Grădiștea Ulmilor în zona corespunzătoare așezării Boian A au fost descoperite două figurine fragmentate din faza Vidra. Astfel se desprindea dintr-o dată fâşia de lut corespunzătoare benzii.Încă de la primele săpături de la Boian A . cu faţătă deasupra). capace în formă de calotă sferică. castroane. cu pereţii arcuiţi sau bitrontonici). Editura Academiei Socialiste România.

vulpea. p. S-au constatat urmele următoarelor specii de peşti: ştiucă. în care erau fixate segmente de lame de silex. Terenul loturilor ce urmau a fi cultivate se afla în imediata apropiere a aşezărilor şi era.a uneltelor principale . porcine. op cit. În urma descoperirilor realizate. boul. castorul. somn. însă informaţiile cresc considerabil pentru fazele Giuleşti şi Vidra. erau prinse broaştele ţestoase şi erau vânate păsările. p. ovicaprine. crap. O altă ocupaţie. În funcţie de documentările efectuate. creşterea animalelor domestice. pescuitul şi culesul) şi cele privind realizarea uneltelor şi restul ocupaţiilor (prelucrarea silexului. în activitatea economică a purtătorilor culturii Boian juca un rol secundar. care. Pe baza cercetărilor s-a constatat urma boabelor de grâu. căprioara. În ceea ce priveşte fauna. scăzând iarăşi în faza de tranziţie către cultura Gumelniţa. lupul. există foarte puţine descoperiri pentru faza Bolintineanu. torsul.cu toate produsele lor. În cazul culturii Boian grânele nu erau adunate în depozite colective ci erau împărțite după cules.membrii comunității duce la o împărțire echitabilă a produselor obținute. chiar şi de câini. Activitatea economică a purtătorilor culturii Boian era cea care influenţează în mod direct modul lor de a trăi. împletitul şi olăritul). cerbul. cunoscute din toate aşezările aparţinând culturii Boian.95 . fie în regiunile de dealuri. De asemenea. Astfel au fost găsite resturi de: bovine.92 21 Ibidem. Toate aceste animale erau vânate de purtătorii culturii Boian prin diferite metode ( de exemplu arcul şi săgeata) 21. ca şi în restul terenului din jur în proprietatea colectivă a întregii comunităţi. se poate afirma că se ocupau cu pescuitul în special membrii comunităţilor Boian ce îşi aveau aşezările în preajma Dunării. a coarnelor. pisica sălbatică. Organizaţiile practicate de purtătorii culturii Boian pot fi împărţite în două categorii: cele privind obţinerea hranei (cultivarea primitivă a plantelor. dihorul. ursul.Munca în comun duce la o proprietate comună asupra locuințelor . oamenii culturii Boian au vânat următoarele specii de animale: iepurele. a lacurilor şi a râurilor principale. şalău. Radu Valentin. apelor . probabil de lemn (sau mandibule de bovine) cu o despicătură în lungul lui. era vânătoarea. Una dintre 20 Adrian Bălăşescu. Cultivarea primitivă a plantelor a fost principala ocupaţie a tuturor comunităţilor Boian. mistreţul. a oaselor. vânătoarea. Documentările arheologice arată că la culesul grâului erau folosite un fel de seceri compuse dintr-un mâner arcuit. fie că erau stabilite în cămpie. a bărcilor și în special a pământului. a lemnului. boabe de mei şi probabil boabe de hrişcă. felul cum îşi construiau locuinţele şi îşi organizau aşezărilor20.

Sfârşitul culturii În funcţie de strânsele legături genetice dintre cultura Boian şi cultura Gumelniţa. Este aproape imposibil de fixat o limită precisă între ele.În perioada corespunzătoare fazei Vidra și de tranziție toate scheletele studiate s-au găsit în poziție chircită. p. tot mai mulți dintre cercetători se ocupă cu problemele relative ale riturilor funerare din epoca neolitică. podoabe. 9. În urma analizării acestor aspecte s-a admis că între 22 Idem. După cum oamenii vii aveau nevoie să trăiască în comun tot așa pentru decedați era asigurat locul comun în apropierea așezării propriu- zise.22 II. O descoperire importantă o reprezintă necropola de lângă Cernica. foarte rare în vremea aceea.8.ocupaţiile de mai mică importanţă a oamenilor culturii Boian o constituia culesul. În privința poziției scheletelor descoperite în diferite complexe funerare se constată o variabilitate. Neoliticul pe teritoriul României. 1974. Viaţa spirituală În ultimii ani . sau vase de lut ars. Prin urmare. Se pot menţiona greutăţile pentru războaiele de ţesut. unelte. Aceste descoperiri sugerează că oamenii acestei culturi aveau grijă să asigure celor decedați un loc comun. Deşi s-ar putea zice ca este vorba de două culturi ce corespund unor comunităţi cu orgini diferite. purtătorii celor două culturi aparţin (în zona lor principală de răspândire) aceleaşi populaţii ce a trăit şi s-a dezvoltat în regiune de l aformarea culturii Boian şi până la sfârşitul culturii Gumelniţa când. purtătorii acestei culturi au practicat ritul înhumației.123 . Obiceiul reflectă credința într-o viață de după moarte . II. păstrându-se până în prezent doar valvele de scoici şi cochiile de melci. În privinţa torsului şi a ţesutului.Editura Academiei .București. în regiunea Dunării inferioare s-au produs modficări esenţiale de ordin cultural şi etnic. În schimb pentru faza Vidra şi pentru faza de tranziţie există o serie numeroasă de obiecte. Pe teritoriul culturii Boian se constată o grijă deosebită față de copii. În toate mormintele acestei culturi s-au descoperit schelete . cărora li se punea la gât nu numai şiraguri de mărgele din scoici simple ci și mărgele de aramă.majoritatea scheletelor se aflau în poziție întinsă pe spate cu mici variații în ceea ce privește poziția capului. datele referitoare la fazele Bolintineanu şi Giuleşti sunt foarte reduse. în realitate. unde s-au descoperit 346 de morminte. În cadrul necropolei de la Cernica .de aceea în morminte se punea mâncare.caracterizată prin aceleași necesități ca și a oamenilor în viață.

Cultura Boian se remarcă prin faptul că oamenii încep să realizeze faptul că într-o comunitate este nevoie de ajutorul tuturor.de la care au preluat modul de construire al caselor . În concluzie cultura Boian reprezintă una dintre cele mai enigmatice culturi din perioada eneolitică de pe teritoriul României. dar pe care l-au îmbunătațit după nevoile lor.respectul față de semeni și de viața de apoi . Este de admirat dorința purtătorilor acestei culturi de a duce mai departe moștenirea înaintașilor. ceea ce denotă că aceștia s-au adaptat pefect mediului în care au trăit. dar serioase transformări în domeniul culturii materiale şi să dureze până la formarea deplină a culturii Gumelniţa.Astfel cultura Boian se remarcă prin rigurozitate . de aceea munca era divizată între membrii societății. .În această perioadă oamenii încep să renunțe la folosirea săpăligilor pentru ararea pământului și încep să folosească un plug primitiv . După părerea mea .cele două culturi a existat o fază de tranziţie al cărei început s-ar plasa in perioada apariţiei în cadrul culturii Boian a primelor elemente ce indică începutul unor treptate.Numeroși arheologi au încercat să cunoască această cultură. culturaBoian a reprezentat un model de organizare pentru civilizații care au urmat. dar din cauza unui număr mic de izvoare acest lucru nu e fost posibil în totalitate.