1. Tempietto. Roma. Donato Bramante.

Biserica San Pietro în Montorio a fost construita pe locul unei biserici anterioare cu hramul Sf. Petru pe dealul din Roma. Comandat de Ferdinand şi Isabella a Spaniei, ea marchează o locaţie tradiţională de răstignirea Sfântului Petru. Tempietto (în italiană: "mic templu") este un mic templu comemorativ construit de Donato Bramante, mai devreme de 1502, în curtea de San Pietro în Montorio. Este considerat o capodoperă a arhitecturii renascentiste, iniţial patronată de Regele Ferdinand si Regina Isabella a Spaniei. Dupa ce a petrecut primii ani la Milano, Bramante sa mutat la Roma, unde a fost recunoscut de Cardinalul Giuliano della Rovere, în curând-a-fi Papa Julius II. Una dintre primele lucrari ale lui Bramante, "Tempietto" este una dintre clădirile cele mai armonioasă ale Renaşterii. Acesta este menit pentru a marca locul tradiţional al martiriului Sfântului Petru. Cu toate transformările de la renastere şi baroc in Roma, care aveau să urmeze, este greu de inteles acum ca aparitia aceastei clădiri a fost la începutul secolului al 16-lea.Este aproape o bucată de sculptură, pentru că are prea puţin de utilitate din punct de vedere architectural.Cladirea a absorbit o mare parte din stilul lui Brunelleschi. Perfect proportionat, este compus din coloane zvelte, un element doric modelat după Teatrul antic de Marcellus, şi un dom. În conformitate cu o gravură de Sebastiano Serlio Cartea III, Bramante a planificat să-l execute în cadrul unei coloane de curte, dar acest plan nu a fost niciodată finisat. Patronii din acest proiect au fost Isabelle şi Ferdinand al Spaniei. Ambianta romana transforma stilul lui Bramante, care devine mai auster, respectind riguros perceptele compozitiei clasice. Acest mic monument amplasat in incinta manastirii San Pietro in Montorio, este primul exemplu al apogeului renasterii, si anume, al Renasterii clasice. El reprezinta o noua etapa a preocuparilor constructive si teoretice ale lui Bramante, care adopta o solutie perfect centrala, enterpretind in esenta lor formele arhitecturii antice. "Pentru Bramante, planificarea Tempietto trebuie să fi reprezentat uniunea dintre pictura iluzionista şi arhitectura, este lucrarea prin care el şi-a petrecut perfecţionarea carierei sale de constructii. Prea mici pe interior pentru a se potrivi o congregaţie (doar 15 de metri în diametru), a fost conceput ca un "imagine" pentru a fi privit din afara, un "marker", un simbol al martiriului Sfântului Petru. " - Trachtenberg Marvin şi Hyman Isabelle. Arhitectura: de la preistorie la post-modernism. p302.

"Tempietto în mănăstirea San Pietro în Montorio a fost construit de Bramanate după 1502, la Comisia de monarhi spaniol, Ferdinand de Aragon şi Isabella de Castilia. Accentul se pune aici pe armoniaa proporţiilor, simplitatea de volume (cilindru , emisfera) şi sobrietatea Ordinul Doric in circular simbolizează perfecţiunea divină. Inspirat de templele antice, Tempietto este atât un omagiu adus antichitatii, cit si un memorial crestin”. - Mitchell Beazley. Atlas Mondial de Arhitectura. p276.

2. Palazzo della Cancellaria. Roma Palazzo della Cancelleria (în italiană pentru "Palatul Cancelariei", adică Cancelaria Papei, un palat în Roma, Italia, situat prezent Corso Vittorio Emanuele II şi Fiori de Campo, în Rione de Parione. Acesta este desemnat ca fiind unul dintre proprietatile extrateritoriale ale Sfântului Scaun. Acesta a fost construit între 1489-1513, fiind primul Palat la Roma să fie construit de la sol în noul stil renascentist. Faţada lunga cu ritmul său de pilastri plati, dublat între ferestrele arc, sunt florentine ca concepţie, comparabile cu Leone Battista Alberti lui Palazzo Rucellai, deşi conceptul de zidarie elaborat este antic - romane în originea sa.Uşă enorma a fost

adaugata in secolul al 16 - lea de Domenico Fontana la ordinele Cardinalului Alessandro Farnese. Terenul clădirii de culoarea osului a fost ales din ruinele din apropierea Teatrului din Pompei, a fost un camp de ruine, construit pentru un oras de peste un milion de persoane care gazduieste acum aproximativ treizeci de mii.Cele patruzeci şi patru coloane egiptene din granit din curtea interioara sunt din porticuri, a scaunelor superioare acoperite, cu toate acestea ele au fost iniţial luate de la teatru pentru a construi Basilica veche de S. Lorenzo. În centrul curtii dreptunghiulare, cele două etajele inferioare sunt reprezentate de loggii deschise, cu arcade. În timp ce avizul privind identitatea arhitectului este împărţit, e posibil ca Francesco di Giorgio Martini şi Baccio Pontelli sa fi fost implicati în primele stadii de proiectare. Atribuirea tradiţională a lui Bramante şi Bregno Andrea au fost în mare măsură discreditate, deşi mulţi încă o atribuie lui Bramante. Mănăstirile lui Brunelleschi de Santa Croce din Florenţa, care pot fi considerate o sursa de inspiratie, de asemenea, curtea de Luciano Laurana lui Palazzo Ducale din Urbino (circa 1468, a fost sugerat ca o posibilă sursă de inspiraţie).Este mult mai probabil ca forma de curte este derivata din cea a Palatului Ducal din Urbino, deoarece persoanele implicate în planificarea timpurie a Palatului Cancelariei au venit din Urbino. Cancelleria a fost construit pentru Cardinalul Raffaele Riario care a mostenit funcţia de Cardinalul Camerlengo la unchiul său puternic, Papa Sixtus IV. Potrivit zvonurilor, fondurile au venit în câştiguri-o singura noapte de la jocuri de noroc. Din 1753 vice-cancelarul sa întâmplat să fie Stuart Henry, Duce Cardinalul de York, Jacobite "IX Henry al Marii Britanii" pretendent la tronul Marii Britanii. Aceasta apartine Cancelariei papale, şi este o enclava de Vatican, care nu este supusa suveranităţii italiene. Faţada longitudinala a Palatului înghite Basilica Biserica San Lorenzo in Damaso, biserica cardinalului, care sta la dreapta sa, cu fata palatului continuă direct pe: intrarea în biserică este pe partea dreapta a fatadei. Biserica secolul 5 (interiorul său a fost reconstruit) se află, ca şi biserica Sf. Clement printre altele, pe un mithraeum roman (sanctuar păgân); săpături sub cortile în 1988-1991 a relevat fundatiile secolul 4 şi 5 al bazilicii grand de San Lorenzo in Damaso, fondat de Papa Damasus I, este una dintre cele mai importante biserici creştine timpurii de la Roma. Un cimitir în uz din secolul al optulea până cu puţin timp înainte de construcţie Palazzo a fost identificat, de asemenea. În timpul Republicii Romane din 1849, Palatul era sediul parlamentul roman. Cu toate ca autorul acestei lucrari este necunoscut, Palatul Cancellariei este atribuit lui Donato Bramante.

.

Astfel. nu a fost în aceeaşi poziţie ca actuala biserica. care a fost o problemă initial. Acesta a fost înălţat din rampe uşoare şi există acum. San Giorgio Maggiore. Benedictini a fondat o mănăstire acolo. când sala de mese a manastirii a fost refacuta deja.marmură albă strălucitoare ce străluceşte deasupra apei albastre ale lagunei şi formează punctul focal de vedere. San Giorgio Maggiore este o biserica benedictina din secolul al saisprezecelea pe insula cu acelaşi nume din Veneţia. dar corpul bisericii a fost complet inainte de 1575. decorarea interiorului a fost finalizată ulterior. si cu condiţia ca acesta a fost să urmeze modelul lui Palladio. Biserica si manastirea au fost reconstruite după cutremur. primul construit în 1467. Venezia. Corul pare să fi fost proiectat în esenţa de Palladio înainte de moartea sa. Biserica este o bazilica în stil renascentist şi classic . Faţada este extrem de alba şi reprezintă soluţia lui Palladio la dificultatea de adaptare a unei faţade de templu clasic la forma bisericii creştine. Biserica San Giorgio Maggiore este caracterizata prin modul de legare a spatiilor interioare. El a făcut îmbunătăţiri la acest lucru şi în 1565 I sa cerut să pregătească un model pentru o noua biserica.3. una cu un fronton larg şi arhitravă se întinde pe naos şi . dar mai departe înapoi de la marginea ei. Faţada. absidele corurilor se deschid prin colonade spre est – ale caror dimensiuni sunt greu de definit din interior. nordul Italiei. iniţial sub supravegherea lui Simone Sorella. cu excepţia corului din spatele altarului şi faţadă. Au existat manastiri in fata ei. şi in 982 în insula a primit ordinul benedictin de Doge Memmo Tribune. Prima biserică de pe insulă a fost construita in 790. iar piatra de temelie a fost pusă în prezenţa Papei în acelaşi an. Lucrarea nu a fost terminata înainte de moartea lui Palladio în 1580. a scăzut în 1774. Biserica. un lift. proiectat de Andrea Palladio (1508-1580) şi construit între 1566 şi 1610. mici detalii s-au pătrat. Andrea Palladio. Călugării au fost cei care s-au ocupat de refacerea bisericii din anul 1521. avind contractul de pietrar. a fost reconstruita in stil neo-clasic de 1791. cu naosurile sale de mare şi nave mici laterale. care a avut un naos cu capele laterale. Palladio a ajuns in Veneţia în 1560. Campanile (Turnul cu clopot). nu a fost începuta până în 1599. Aceasta a fost finalizată în 1610. Soluţia Palladio suprapune doua fatade. Modelul a fost finalizat şi aprobat în 1566. si de asemenea. şi deci nu au fost decit modificări minore. şi a fost construit între 1580 şi 1589. dar in 1223 toate clădirile de pe insulă au fost distruse de un cutremur. care au fost demolate în 1516.

planul interior este original. Multe picturi remarcabile sunt afişate în biserică. Pe culoarele dintre banci si corul mare din spatele presbiteriul până la acest plan. în combinarea planul central al traditiei clasice. şi alte suprapusă. Interiorul este de asemenea foarte luminos. dedicata. pereţi cu suprafata alba.ambele nave cu o singura linie de pilaştri. cu mai mult decât longitudinal si transversal. alte picturi de Palma il Giovane. cu pilastri masivi nedecorati. Cele mai importante sunt: "Madonna înscăunat cu Sfinţi" de Sebastiano Ricci. cu planul de cruce. Domenico Tintoretto. în cazul în care alte părţi ale bisericii au fost proiectate de Sansovino. este prin urmare cea mai bună poziţie pentru a realiza aceasta . Pe fiecare parte a portalului central sunt statui ale Sfântului Gheorghe şi a Sfântului Ştefan.sub cupola. acest lucru dezvăluie influenţa începutul reformei asupra tendinţelor Renasterii in arhitectura bisericeasca. Ca o chestiune de fapt dom împarte atât axa bisericii în două părţi egale. creand un interior care exprimă simtul clasică si un design Renasterii. . Această soluţie este similară cu o faţadă proiectata puţin mai devreme de catre Palladio pentru San della Vigna Francesco. cu o fatada mai restrânsă în partea din faţă a navei cu un ordin gigant de coloane angajate pe socluri mari. Ca fatada. Cina cea de taină şi toamna de mana de Jacopo Tintoretto (în presbiteriul). carora biserica este de asemenea. Jacopo Bassano.

Prima cladire sacra aici a fost o capelă anexată la un spital. De asemenea. încă mai există si acum în spatele bisericii. Construcţia bisericii a început în 1592. La sfârşitul secolului al 16-lea. deoarece este aproape de Mausoleul lui Augustus. în secolul 14 ca ajutor pentru pelerini bolnavi.f 4. este cunoscut sub numele de San Giacomo în Augusta. Spitalul. Francesco de Volterra. San Giacomo degli Incurabili. şi locul de muncă a fost . fondat de doi cardinali din familia Colonna. Cardinalul Salviati a reconstruit-o ca o biserica mai mare. Roma.

există o sculptură de Pierre Legros. pe partea dreapta. Biserica a fost prima la Roma să fie construita pe un plan eliptic. în timp ce partea superioară a fost finalizată în 1600 de către Maderno. . pentru ca tipul normal de turn-clopotniţă a fost folosit de o parte a faţadei. Ordinele arhitecturale sunt utilizate în conformitate cu principiile clasice. Pictura Madonei ce este încorporata în statuie. Biserica a fost finalizată în 1600. Cele doua turnuri de clopot ce flanchează absida au fost o noutate în Roma. Acesta descrie pe St Francis din Paola care se ruga la Fecioara Bolnavului.condus de Francesco da Volterra şi Carlo Maderno. Etajul inferior al faţadei este construit de Francesco da Volterra. In capela centrala. este din secolul 15. cu coloane dorice mai grele la nivelul inferior şi ordine corintiene mai uşoare pe partea superioară.

se afla în Derbyshire. dupa însăşi regina Elisabeta I. de către Robert Smythson în in secolul al 16-lea târziu. Casa a fost proiectat pentru Bess Hardwick. Proiectata de catre arhitectul Robert Smythson. este una dintre cele mai importante case de ţară in stil elisabetan.5. tapiserie cu unghiuri mari. Hardwick Hall este unul dintre cele mai vechi exemple de interpretare engleză a stilului renascentist de arhitectura. şi a rămas în familie până când a fost predat la Trezoreria Majestăţii Sale în locul Estate Duty în 1956. Hardwick Hall. Hardwick Old Hall. Regatul Unit. a căror principală casa la ţară a fost în apropiere de Chatsworth. cu o friză din ipsos reprezentind de scene de vânătoare spectaculoase. Ferestrele sunt deosebit de mari şi numeroase pentru secolul 16 şi au o declaraţie puternică de avere într-un moment cind sticla era un . de la începutul secolului 19. Hardwick este o declaraţie vizibilă a bogăţiei şi a puterii a Bess de Hardwick. atmosfera sa antica a fost conştient conservata. Acesta a fost unul dintre primele case engleze în care sala mare a fost construita pe o axă care trece prin centrul casei. care a intrat în modă atunci când nu mai era considerat necesar pentru fortificarea casei cuiva. renumit pentru lucrari ca Casa Longleat şi Hall Wollaton. mai degrabă decât în unghi drept la intrare. a fost puţin modificata a lungul secolelor şi. Casa a fost o reşedinţă secundară a Ducelui de Devonshire. England. care a fost cea mai bogata femeie din Anglia. Trezoreria a transferat casa la Trustul National in 1959. Hardwick Hall este situat pe un deal între Chesterfield şi Mansfield. Fiecare dintre cele trei etaje principale este mai mare decât cel de mai jos. Robert Smythson. într-adevăr. cu vedere la peisajul rural din Derbyshire. şi o scară enorma din piatră duce până la o suită de camere de la etajul al doilea. care include unul dintre cele mai mari galerii din orice casă engleză şi un pic camerele sunt modificate. contesa de Shrewsbury şi strămoaşa Ducelui de Devonshire.

Deşi sala a fost neconventionala. O caracteristică remarcabilă a casei este că o mare parte din mobilierul present şi alte conţinuturi sunt enumerate într-un inventar. Sala veche este acum o ruina. Hardwick Hall a fost un model ideal pentru o clădire care a fost destinata să fuzioneze istorismul cu întinderi mari de sticlă care au. majoritatea datând din secolul 16-lea. mai mult fereastră decât perete ") Există o cantitate mare de tapiserie fina si mobilier din secolele XVIXVII. o casă construita puţin mai devreme. Motive extinse conţine. va servi. deschis pentru public. Hardwick Hall conţine o mare colecţie de broderii. ca o sursa principala de inspiratie pentru enorma Centennial Exhibition Building Philadelphia. o gradina de legume şi plante medicinale. devenit de rigoare pentru salile de expozitie principale ale expozitiilor internationale si targuri.lux. . şi o livadă. care a condus la spusele: "Hardwick Hall. care a fost folosita ca cazare pentru oaspeti si personal. de asemenea Hardwick Old Hall. inclusiv la erbacee la frontierele ei. de asemenea. Hardwick este deschis pentru public. multe dintre care sunt enumerate în inventarul din 1601. din 1876. iar în timp nu a nascut multi imitatori contemporani. ca urmare a succesului enorm al Crystal Palace construit pentru expozitii in anul 1851 la Londra. Acesta este administrat de English Heritage. trei secole mai târziu. după ce sala nouă a fost construită. Casa are o grădină adiacenta. în numele Trustului National şi este. datând din 1601.

Palatul actual a fost construit în mare parte intre anii 1309-1324. Palatul Dogilor (în italiană: Palazzo Ducale di Venezia) este un palat gotic din Veneţia. Utilizarea arcelor în partea inferioara produce un efect interesant ce "sfideaza gravitatia". de asemenea. Cele doua mai vizibile fatade se uita spre laguna veneţiană şi Piaţa San Marco. Aceasta a înlocuit clădiri anterioare fortificate din care relativ puţin este cunoscut. Palazzo Ducale di Venezia. Aceasta poarta duce la o curte centrală. sau mai degrabă Piazzetta. Giovanni Bartolomeo Bon a creat della Porta Carta în 1442.6. În lucrarea reconstrucţiei ulterioare sa decis să se respecte stilul original gotic. Palatul a fost grav deteriorat de un incendiu la 20 decembrie 1577.Palatul a fost resedinta Dogilor din Venetia. o poarta monumentala-gotica tarziu pe partea Piazzetta a palatului. in ciuda prezentareii unor proiecte alternative cu influente neo- . Există. proiectat de Giovani Bartolomeo Bon. utilizarea eficientă a culorilor contrastante.

o expresie a fortei institutiilor republicane. vioiciunea plasticii arhitecturale. Veneţia a fost condusă de o elită aristocratică. si Pietro Lombardo (1435-1515). Caracteristicile arhitecturii venetiene. Cladirea este păstrata ca un muzeu. datorita celebrelor statui executate in secolul urmator de catre Sansovino. încă din secolul al 16lea. cunoscuta sub denumirea de ” Scala dei Giganti”. care glorifica statului veneţian.de exemplu. sunt prezentate inca din primele etape de executie. palatul a gazduit instituţiile politice din Republica Veneţia până la ocupaţia lui Napoleon al oraşului în 1797. Cu toate acestea. in conditiile continuarii traditiilor venetiene. Antonio Rizzo realizeaza monunentala scara exterioara. Curte interioara a Palatului Dogilor. la ceea ce era cunoscut sub numele de camera Bussola. vizitatorii pot vedea picturi de Tintoretto şi Paolo Veronese. dar a existat o facilitate pentru cetăţeni să depună reclamaţii în scris. prin logii si portice.clasice ale arhitectului renascentist Andrea Palladio. Precum Palatul era si resedinta Ducala. Palatul Dogilor este cel mai reprezentativ palat venetian. . Rezolvarea ampla. prin ingemanarea formelor arhitecturale ale celor doua perioade. În interior. de catre arhitectii Antonio Rizzo (1430-1499). Aceasta curte reprezinta trecerea de la faza gotica la cea a Renasterii timpurii. decoratia pretioasa. elemente functionale care vor avea un rol din ce in ce mai important in economia constructiilor si organizarea spatiului in urmatoarele perioade. palatul a fost legat de închisoare de către Puntea Suspinelor. referindu-se la această clădire ca "Palatul Dogilor" este uşor înşelătoare. În plus. deschiderea catre exterior a constructiei. exprima importanta pe care o capata scarile. dateaza din perioada gotica si este continuat in timpul Renasterii. există câteva caracteristici clasice . a fost construita intre anii (14851511).Funcţia Palatului principal a fost de a oferi un spaţiu pentru guvern să ducă la îndeplinire responsabilităţile sale civile fata de poporul său. Curtea interioara si Scara Gigantilor a a fost proiectata intre anii (14851489) de catre arhitectul Antonio Rizzo (1430-1499). intre (1409-1424) . Fatada Palatului Dogilor. In ansamblul curtii interioare a palatului Ducal. a fost proiectata de catre arhitectul Giovani Bartolomeo Bon.

Londra. . Cu coloanele sale extrem de inalte si cu coloane bogate. Cladirea care a fost construita în 1694 ca Spitalul Regal pentru marinarilor. şi intre anii 1873 – 1998. este una dintre cele mai bune camere de banchet în Europa. Sir Cristopher Warren. Colegiul Naval Greenwich a fost inaugurat in 1873.7. Sala pictata. a fost folosita pentru ocazii de stat pentru mai mulţi ani. este un exemplu superb de peisaj baroc. inclusivWren şi Hawksmoor. Colegiul Naval Greenwhich. Proiectat de arhitecţi mai mare de zile. Când Spitalul Greenwich a fost închis si a fost convertit intr-o instituţie de învăţământ a Marinei Regale. in cladirea care initial a fost construita in anul 1694. ca spital Regal al Marinarilor. aceasta are o capacitate de 450 de persone. si actualmente este gestionat de catre Fundatia Greenwich. A fost proiectat de catre arhitecti de zile mari – precum Wren si Hawksmoor. este acum gestionate de Fundaţia Greenwich. si prezinta un superb peisaj baroc. John Webb.

Din 1983 de asemenea.a oferit o serie de cursuri pentru ofiţerii Colegiului Naval. cercetare AOS şi reactorul de instruire a fost comandat în clădirea King William în 1962. ce a ocupat o mare parte din clădirea King Charles. deschiderea acestui colegiu prezinta o nouă eră de formare ştiinţifica. o alta bomba a lovit partea din faţă a clădirii. Britannia Royal Naval College a devenit singurul colegiu naval în Marea Britanie. Cursurile de personal erau prevăzute de un training avansat pentru ofiţerii de rang mediu. Privind închiderea Naval Royal College. si a fost de asemenea. departamentul. JASON a fost complet desfiinţate în 1999. Francis Chichester a fost înnobilat pe treptele de la râul Colegiului de către Regina Elisabeta a II pentru a fi prima persoana care de unul singur a efectuat inconjurul lumii pe traseul vechi.000 de bărbaţi şi femei. sarcină majoră a Colegiului a fost de formare a ofiţerilor de luptă. au absolvit în cursul acestei perioade. şi Jason. cel mai rapid ocol (nouă luni şi o zi). Aproximativ 35. În timpul celui de-al doilea război mondial. . Marina Regala a părăsit în cele din urmă colegiul în 1998. inclusiv fiind facultatea personalului Marinei Regale. În 1967. Departamentul de Stiinta si Tehnologie nucleară a fost deschis în 1959. care sa mutat din South Kensington. În 1943. aripa de nord a Curţii a fost avariata de o lovitură directă de la o bombă germană. Acesta combina funcţiile şi resursele din fostul Colegiu Naval de la Portsmouth şi Şcoala de Arhitectură şi inginerie Navala marină. când siteul a trecut în mâinile a Fundaţiei pentru Greenwich Royal Old Naval College. s-a mutat Colegiul de Sevicii al Apararii.

.

Virginia. de asemenea. USA.Începând din copilărie. un conac neoclasic.8. o plantaţie sclavagista de-a lungul . Jefferson a dorit întotdeauna să construiască o casă frumoasă în termen. El a creat aceasta vila in baza stiudiului si analizei sale asupra arhitectului Andrea Paladio si a operelor sale. Thomas Jefferson. Jefferson a mers foarte mult in datorii pentru a crea mediul neoclasic necesar pentru Monticello. Monticello a fost. În 1768 Thomas Jefferson a început construcţia Vilei Monticello. Villa Monticello.

ce incorpora atit traditiile crestine. casa care Thomas Jefferson a trăit în timpul său de pensionare. Jefferson a platit doar citiva din sclavii sai. Sclavii detinuti de Thomas Jefferson duceau o viata spirituala bogata. Villa Monticello este un bun exemplu al neoclasicismului roman. cit si cele africane. alaturi de fiica sa Martha Jefferson Randolph. Casa principală care există si astăzi este. . în cea mai mare parte. Deşi nu există nici o inregistrare că Jefferson instruit sclavi în educaţie gramaticala.a şaptezeci de ani. mai mulţi bărbaţi sclavi Monticello puteau sa scrie şi să citească. si a avut incredere in ei in pozitii importante de pentru munca efectuata sau serviciile indeplinite. cu influente din arhitectura contemporana. In decursul acestei perioade Thomas Jefferson deţinute peste 600 de sclavi.

Acesta a fost apoi lăsat în . Parcul are un drum de pe inelul exterior numit Cercul exterior (4. în care este situat Teatrul la Aer. şi terenuri de joacă pentru copii. un consorţiu de institute de învăţământ superior şi casa de London Business School (LBS). stă în motivele private în partea de vest a parcului. păsări de apă şi o zonă de canotaj.Există mai multe grădini publice. până în 1649. Regent Street and Park. împreună cu toate celelalte Parcuri Regale detinute de Coroana Britanica. şi a fost acest parc a devenit proprietate suverana de atunci. cu flori şi specimene de plante. care se bucură de o gamă largă de facilităţi. precum şi Scoala Europeana de Business. terenuri de sport. Regent's Park este unul dintre parcurile regale din Londra. resedinta oficiala a ambasadorului SUA în Regatul Unit. un lac cu o heronry.9. London. În afară de două drumuri legătură între aceste două. Queen Mary's Gardens. cu excepţia perioadei dintre 1649 si 1660. Prin partea de nord a parcului este Regent's Canal care face legătura între Grand Union Canal la docuri Londrei. un parc cu vederi adiacente la Westminster City. parcul este rezervat pentru pietoni. proprietatea Barking Abbey.3 km) şi şoseaua de centură interioară numită Inner Circle. mai bine cunoscut ca moscheea din Regent's Park. Henry VIII si-a însuşit ţara. British American College London (BACL) şi Webster Graduate School printre altele. Situat la sud de Cercul Interior este Colegiul Regent's. un reper foarte vizibil. Regent’s Park este în principal un parc deschis. Dupa ce a dizolvat manastirile. Primrose Hill este un Parc Regal şi face parte din suveranitate. Acesta conţine Colegiul Regent's si Gradina Zoologica din Londra. Acestea a fost retrase din circuitul agricol ca un parc de vânătoare. În apropiere este bombat Moscheea Centrală din Londra. Partea de nord a parcului este afiliata Gradinii Zoo Londoneze şi sediul Societatii Zoologice din Londra. Sud. inclusiv grădini. cunoscut sub numele de Parcul Marylebone. Winfield House. est şi cele mai multe din partea de vest a parcului sunt căptuşite cu terase elegante din stuc alb de case proiectate de către John Nash. Imediat la nord de Regent's Park este Primrose Hill. inclusiv Gardens Queen Mary's în cercul interior. care înconjoară secţiunea parcului. Este în partea de nord-vest din centrul Londrei parţial în City of Westminster şi parţial în London Borough of Camden. John Nash. În Evul Mediu terenul a fost parte a conacului de la Tyburn.

aducând acea parte a parcului în utilizarea publicului larg pentru prima dată. în unele cazuri. Sistemul constructiv pentru Regent Park a fost integrat cu alte sisteme construite pentru Prince Regent de catre arhitectul John Nash. cea mai lungă faţadă în parc. patruzeci de oameni au murit atunci când capacul de gheaţă pe lac şi sa prăbuşit peste 200 de perso. Lacul a fost ulterior drenat şi adâncimea s-a redus la patru picioare înainte de a fi redeschisă pentru public. A fost executat un mozaic purpuriu format din sapte petale. Terasa Cumberland. finalizarea a fost lăsat în mâinile altor arhitecti. Queen Mary's Gardens din cercul interior au fost create în anii 1930. proiectata de Nash şi construiat de William Mountford Nurse în 1826. . au fost reintroduse în apă. Nash nu a finalizat toate desenele detaliate el însuşi. un nou pavilion sportiv a fost construit. Terasa Chester. omorând şapte soldaţi. mai tirziu Membrii. Regent Prince (mai târziu regele George IV) a comandat arhitectul John Nash crearea unui plan pentru zona respectiva. Cu toate acestea. membrii unei familiei indoliate au prevăzut gresie galbena în centru pentru a termina Mozaicul. În cazul în care contractele de leasing au expirat în 1811. La 15 ianuarie 1867. Terase: Sensul acelor de ceasornic de la nord la terase sunt Gloucester Gate. Nash a avut în vedere iniţial un palat pentru Prince şi un număr de vile enorme detaşate pentru prietenii săi. Reagent’s Park a organizat un eveniment pentru ca oameni să-şi amintească de evenimentele din 7 iulie 2005. dar atunci când aceasta a fost pus în acţiune din 1818 încoace. Ce priveşte frecvenţele de sport. proiectata de Nash şi construita de Richard Mott in 1825. o terasa de 11 case proiectate de Nash şi construita de Richard Mott în 1827. între 2002 şi 2004. La 7 iulie 2006. proiectata de Nash şi construita de James Burton în 1825. inclusiv Regent Street şi Carlton House Terrace. şi în 2005. cum ar fi tinerii Decimus Burton. cind au avut loc atentatele de la Londra. Parcul a fost prima data deschis pentru publicul larg în 1835. iniţial pentru două zile pe săptămână. cu drenaj inadecvat după al doilea război mondial. cele mai multe din terasele propuse pentru case în jurul marginii parcului au fost construite. Site-ul a fost folosit iniţial ca o pepinieră de plante şi mai târziu au fost închiriate Gradina Botanica Regala. Terasa Cambridge. care au fost reintroduse în apă.exploataţiile mici pentru fân şi produse lactate. Poarta Cambridge a fost adăugata în 1876-1880. palatul şi de cele mai multe vile au fost retrase. În 1982 o bombă IRA a fost detonat de la un chioşc.

proiectata de Nash în 1822 şi construit de John Mckell Aitkens. după Buckingham Palace. Sussex Place. proiectata de Nash. Hanovra Lodge: începând cu anul 2005 in curs de restaurare pentru utilizare reînnoită ca o reşedinţă privată. a fost proiectat de Nash. Holford House (nu apare pe harta lui Greenwood): construita în 1832. jumătatea de est construita de James Burton şi jumătatea de vest construita de William Mountford Nurse. deţinută anterior de către Robert Holmes. Grove House: încă o reşedinţă privată.Terasa York.În 1944 Holford House a fost distrus în mare măsură atunci când o bombă a fost lansată în timpul al doilea război mondial. Recent (2007) face obiectul unui caz Curţii (câştigat de către Consiliul Local Westminster împotriva arhitect. Terasa Cornwall. şi cea mai mare din vile la acel moment. Terasa Kent. reconstruite în 1960 în spatele faţadei originale la casa London Business School. Situl acum ocupat de Moscheea din Centrul Londrei. Grădină ruleaza de-a lungul marginii din Regent's Canal. proiectat de Nash şi construit de William Smith în 1827. în 1822-1823. Quinlan Terry. Cabana Albany: demolata. Terasa Clarence. 1830). cu detalii de soarta lor ulterioare: Aproape de marginile de vest şi de nord a parcului: Marchiz de Villa Hertford: mai târziu cunoscut ca Dunstans St. . Se spune ca Grove House a una dintre cele mai mari grădini din centrul Londrei. reconstruit ca Winfield House în 1930 şi în prezent resedinta ambasadorul american. Proprietatea a fost vânduta după ce Robert Holmes a murit de un atac de cord la începutul anilor 1990. cea mai mică terasă. care de asemenea. Din 1856 a fost ocupat de Regent's Park College (care ulterior sa mutat la Oxford în 1927). Terasa Hanovra. Nouă vile au fost construite în parc. proiectat de Decimus Burton. Imediat la sud de parc sunt Parcul Square Park Crescent. . şi contractor. compusa din 19 case proiectate de Decimus Burton. şi a fost demolata în 1948. în spatele Terasei Hanovra si Parcului cu care se confruntă Road. Walter Lilly & Co). care a decis că două clădiri menţionate gradul II au fost demolat ilegal în timp ce proprietatea a fost închiriate. la nord de Hertford House. Există în continuare o listă a numelor lor după cum se arată pe hartă executata de catre Christopher John Greenwood's din Londra (ediţia a doua. om de afaceri australian. iniţial 26 de case proiectate de Nash şi construite de William Smith.

prin Circul Piccadilly si Oxford. cel puţin gradul a format din Regent Street o zona de conservare. Dorinţa de a impune ordinea in modelul strazii medievale din Londra datează de la Marele Incendiu din Londra (1666) atunci când Sir Christopher Wren a intocmit planuri pentru reconstruirea oraşului. Regent Street. au fost înlocuite. la All Souls Biserica. a cărui stradă schita inca supravieţuieşte. tăind modelul secolelor 17 şi 18 prin care trece strada.9. şi este frecvent asociată cu arhitectul John Nash. la capătul de sud. Se rulează de la domiciliul Regent's la Carlton House în St James's. Fiecare clădire în Regent Street este protejata ca o clădire listată. pe model formal clasic. deşi toate clădirile originale de atunci cu excepţia Bisericii All Souls. De acolo Palatul Langham şi Portland Place continua traseului la Regent's Park. şi renumita pentru iluminările sale de Craciun. binecunoscuta pentru turişti şi Londonezi deopotrivă. Este numita după Prinţul Regent (mai târziu George IV). Nu a fost până în 1811 ca John Nash a elaborat planuri pentru artere . Începuturile 1811-1825 Regent Street este una dintre primele dezvoltări planificate din Londra. Regent Street este una dintre străzile comerciale majore în West End din Londra. dar această iniţiativă a fost pierduta. Strada a fost finalizată în 1825 şi a fost un exemplu timpuriu de urbanism în Anglia.

demolarea de mult a fost necesara. Planurile lui Nash au fost prezentate Parlamentului pentru aprobare. Cu toate acestea. şi. şi a ajuns la concluzia că Parcul trebuie să aibă un drum propriu . Designul a fost adoptat prin Actul de Parlament în 1813. magazinele au fost aspiraţia comerciala principala. Sir Soane John Nash şi el însuşi. şi deviate pentru a face utilizarea eficientă a terenurilor aparţinând guvernului. Regent Street a fost destinate unor scopuri comerciale şi. Ele erau mici şi de modă veche. Regent Street si Regent's Park. prin urmare. Strada a urmat linia de drumuri existente. care încă din 1793 au invitat modele pentru Regent's Park. iar multe dintre clădiri au fost considerabil extinse şi acum au fost suspecte din punct de vedere structural. La sud de Oxford Circus. Clădirile au fost lăsate contractelor de leasing pe 99 de ani. Reconstrucţia 1895-1927 Până la sfârşitul secolului 19. Regent Street este un exemplu de abordare a artelor frumoase in design urban: un ansamblu de clădiri separate pe o scară largă. printre altele.arhitecturale largi. în urma războaielor napoleoniene de lungă durată. numit New Street. Swan şi Edgar. nici una dintre cladirile originale nu va supravieţui. restrângeau comerţul. şi veniturile ar putea fi recuperate sub formă de chirie la sol. şi pieţe modă şi străzile din Mayfair spre vest. Dickins & Jones. moda shopping-au schimbat si cladirile originale au fost nepotrivite pentru scopul lor. În epoca Edwardiana. deşi doar ultimele două sunt încă acolo. nu au nevoie de grădini sau spaţii publice. clădirile Nash nu au fost de cea mai înaltă calitate. cu terasele lor enorme. Dupa cum leasingul de 99 de ani a ajuns la capăt. Se crede că Comoara a susţinut propunerea. folosind stuc şi compoziţie de a imita piatra. Regent Street aşa cum o vedem astăzi este rezultatul acestei redezvoltari. prin urmare. deoarece designul bazat foarte mult pe dezvoltatori private. a devenit o linie de demarcaţie între Soho. Clădirile individuale au fost concepute de către Carol Robert Cockerell. Hamleys şi Liberty & Co din această perioadă. La început. Cheltuielile guvernamentale au fost scăzute. inclusiv Nash el însuşi. şi a construit între 1814 şi 1825. şi spaţii publice: Carlton House Terasa pe Mall. care a devenit mai puţin respectabil. a existat o nevoie urgentă a guvernului pentru a crea locuri de muncă. şi absolută multor interese de închiriere a trebuit să fie cumpărat de la valorile de proprietate curente. deoarece. Garrard & Co. Scara de dezvoltare a fost fără precedent în Londra. În timp ce terasele sunt parc rezidential. Planurile au fost pregătite sub autoritatea Oficiului Pădurilor şi veniturilor Teritoriale. Regent Street a fost redezvoltate între anii 1895 şi 1927 sub controlul Oficiului Pădurilor şi Venitul Pminturilor (acum Crown Estate).legătura cu zona la modă din jurul Charing Cross. Mai mult. . Piccadilly Circus.

atât în materie de achiziţie de proprietate. Lucrările de construcţii au început în 1923 şi au fost finalizate în 1928. cu modificările severe. Quadrant a fost subiect de dezbateri considerabile. turnulete si acoperisuri mansarda. Birourile inceputul secolului 20. cu regele George V şi regina Maria. arhitect eminent Norman Shaw a fost adus pentru a rezolva în proiectarea. Joseph Arthur Davis şi Henry Tanner. În plus faţă de magazine şi birouri. a trebuit să fie terminat în piatră Portland. şi comercianţii cu amănuntul "cererea pentru ferestre de afişare mai mari. Un număr limitat de arhitecti au fost responsabili pentru proiectarea reconstructiei Regent Street. Reconstrucţia Cadranul a fost în cele din urmă realizată de către Sir Reginald Blomfield. iar primele propuneri au fost nesatisfăcătoare. Coroana Britanica a demarat un program de reabilitare majoră în Regent Street şi o parte din străzile laterale. şi cu un nivel uniform cornişă 66 de picioare deasupra nivelului trotuar. care au de obicei multe coridoare şi birouri mici individuale. Unitatea de la Piccadilly Circus a fost deranjata de construcţia de pe Shaftesbury Avenue. la capătul sudic al străzii aproape de Piccadilly Circus. flexibile si cu plan deschis. Coroana Britanica – redezvoltarea. Unele dintre magazinele mai mici sunt înlocuite cu unităţi mai mari.destinate să armonizeze şi să producă un efect impresionant de ansamblu. Design-ul Shaw pentru Hotel Piccadilly a fost finalizată în 1908. Cea mai mare element al planului este reconstrucţia Quadrantului. un hotel de cinci stele şi un număr mic de apartamente va fi creat aici. tonul stilistic pentru reconstruirea a fost stabilit prin Quadrant Reginald Blomfield. La rândul său. Prima in redezvoltare a fost Regent House. Proprietatea de la Oxford . Acest lucru se face prin înlăturarea completa a interioarelor şi reconstrucţia în spatele faţadelor reţinute. La vârsta de 73. Arhitectii implicate au fost Sir John James Burnet. desene a lui Shaw. cu excepţia lucarne.Fiecare bloc a fost necesar să fie proiectate cu o fatada unificatoare continuu la strada.Circus la Piccadilly Circus este deţinut de către Coroana Britanica. care a adaptat şi fără îndoială. Fundaţia Crown mutat sediul de la propriul Carlton House Terrace la Regent Street in 2006. la sud de Oxford Circus. Cu toate acestea. . sunt înlocuite cu camere moderne. de mileniu. dar încă supuse indeciziei şi disputei. Reguli stricte au fost puse în loc să guverneze reconstrucţia. Lucrarea a fost întârziată de primul război mondial şi nu a fost până în 1927 ca finalizarea sa fie sărbătorită. adăpate în jos. şi a elaborat propuneri pentru Circus şi Quadrant care au fost aprobate în principiu.

însemnând "Fiecare dumnezeu") este o clădire în Cartierul Latin din Paris. Cu toate acestea. Panthéon (latină: Pantheon."Tempietto". Sainte Genevieve. din greaca Pantheon. Panthéon ofera o priveliste asupra intregului Paris. dar după multe schimbări acum funcţionează ca un mausoleu secular care conţine rămăşiţele cetăţenilor distinsi francezi. Panteon.10. este una . Situat în arondismentul al 5-a pe Muntele Sainte-Geneviève. Soufflot a avut intenţia de a combina luminozitatea catedralei gotice cu principiile clasice. Aceasta a fost iniţial construita ca o biserică închinată Sf. surmontat de o cupolă care datorează o parte din caracterul său lucrarii lui Bramante . dar rolul său ca un mausoleu necesar continea ferestre gotice mari pentru a fi blocat. cu o faţadă modelata pe Pantheon în Roma. France. Este un exemplu timpuriu al neoclasicismului. Genevieve şi conţinea o raclă cu moaştele ei.

va înlocui biserica ruinata de Abbey de St Genevieve cu un edificiu demn de patronul de la Paris. La sfarsitul anului 2006. Proiectarea generală a fost o cruce greacă. care coincide cu stadiile incipiente ale Revoluţiei Franceze. fizicianul Leon Foucault a demonstrat rotatia Pamantului printr-un experiment ce a fost realizat în Panthéon. păstrândul pe Quatremère de Quincy pentru a supraveghea proiectul. Ernesto Neto. Genevieve a fost în cele din urmă finalizata în 1790. cu fresce de Antoine Gros. şi încredinţat Abel-François Poisson. Biserica remodelată a Sf. instalat "Leviathan Thot". În 1755. fiind de 110 metri lungime si de 84 metri lăţime. pana la 31 octombrie de la Paris se numea Festivalul Toamnei. mai degrabă decât din constructii de tamplarie. dar din cauza problemelor economice din Franţa. Cladirea e vasta. marchiz de Marigny cu îndeplinirea acestui jurământ. Cupola periferica este construita din piatra legata împreună cu scoabe de fier şi acoperite cu înveliş din plumb. În 2006. munca a continuat încet. Bazele au fost puse în 1758. construcţia fiind deja începuta doi ani mai târziu. aşa cum se practica in Franta in acea perioada. . De două ori de atunci. Soufflot este ascuns de la vederea persoanei obisnuite: cupola tripla. Panthéonul a fost situl faimoasei sculpture Ganditorul de Auguste Rodin.El a revenit. Din 1906 pina in 1922. a revenit la a fi o biserică. un artist brazilian. cu apoteoza de Saint Genevieve. Instalatia de arta care a fost în Panthéon din 15 septembrie 2006. a comandat Marigny Jacques-Germain Soufflot pentru a proiecta biserica.dintre cele mai importante realizări arhitecturale din timpul său şi primul mare monument neoclasic. fiecare coajă montata în interiorul alteia. prin construirea unui pendul Foucault sub cupola centrală. permite o vedere prin Oculus din cupola interioara casetata de a doua cupola. Jean Guillaume Moitte a creat un grup sculptural de fronton ce încorona virtuţile eroice şi civice. Sfera de fier originala a pendului a fost returnata la Panthéon în 1946 de la Conservatorul National des Arts et Métiers. Soufflot a murit şi a fost înlocuit de către student său. dacă el se insanatoseste. cu portic masiv din coloane corintice. doar pentru a deveni din nou o casa de reuniune dedicată marilor intelectuali din Franţa. Regele Ludovic al XV-a a promis în 1744 că. Nu mai puţin mare a fost cripta sa. în acel moment. Jean-Baptiste Rondelet. În 1780. o instalaţie antropomorfa inspirata de monstru biblic. Adunarea naţionale constituanta a ordonat ca aceasta să fie schimbat de la o biserică la un mausoleu pentru înhumarea francezilor distinsi. In 1851. o "mişcare de gherilă culturală" autointitulata Untergunther a finalizat un proiect de ani de-a lungul prin care au reparat pendulumul antic Panthéonului.

Inscripţia de deasupra intrării citeşte AUX Grands Hommes La Patrie RECONNAISSANTE ("Pentru oameni mari. natiunea recunoaşte onoarea primita de la ei. autorul a treimuschetari. ") rămasitele au fost transportate de la situl lor original de înhumare în Cimitirul Villers de-Cotterêts în Aisne. Drapat într-o pânză albastra de catifea inscripţionate cu motto-ul ultimul muschetar: Un pour tous. preşedintele Jacques Chirac a declarat căa fost o nedreptate fiind corectată cu buna onorare unul dintre autorii mai mari Franţei. Onoruri similare există si în Les Invalides pentru liderii istorici militari. cum ar fi Napoléon. la Panthéon. . Turenne şi Vauban. Victor Hugo. Ca atare.înhumarea aici este foarte limitata şi este permisă numai printrun act parlamentar pentru "Eroii Neamului". Rousseau. Louis Braille. Émile Zola. toţi pentru unul. şase Gărzi Republicane au efectuat sicriul de Alexandre Dumas (1802-1870). Printre cei îngropati în necropola sa sunt Voltaire. pour tous ONU (" Unul pentru toţi. Marie Sklodowska Curie. Franţa. Prin îngroparea oamenilor mari în Panthéon. Jean Jaurès şi Soufflot. patria recunoscătoare"). În discursul său. La 30 noiembrie 2002. arhitectul Pantheonului. Jean Moulin. dar elaborata. într-o procesiune solemnă.

pereţii de lac roşu şi decorul sculptural arată o bună cunoaştere a arhitecturii chineze. în esenţă rococo. Suedia. Arhitectura este. Castelul actual chinez. Pavilionul Chinezesc. Pavilionul este in prezent unul dintre Palatele Regale ale Suediei. Curtea Domneasca-şef al supraveghetorului Jean EricRehn a fost omul care a condus activitatea cu designul interior. Construcţia a pavilionuluia început în 1763 şi a fost finalizată în 1769. si ar fi trebuit să aibă un caracter exotic.atipic.11. . cu elemente chinezesti. situat in parcul Drottninghol m Palace. dar corpul principal al castelului poate fi caracterizat astfel . Pavilionul chinezesc (suedeză: Kina Slott). este conceput de către Carl Fredrik Adelcrantz. care a înlocuit vechiul pavilion de lemn din 1753. este un pavilion regal chinez construit în 1753. care au fost la moda in acea perioada. Cladirea primului castel a fost construita ca o casă prefabricata în 1753 şi a fost un cadou de ziua de nastere a Reginei Lovisa Ulrika de la King Adolf Fredrik la 24 iulie.

.

În acesta s-au alăturat două forme de bază. cu un portic ce prin impunerea cu pilastri cu capiteluri simple Tuscanic. efectul este accentuat de grandoare de clarobscur creat de alternanţa de contrast inte plin şi gol şi generate de pătratele ferestrelor de mansarda şi arcuri semicirculare de mai jos. astfel încât să se suprapun pe o formă cubică. creaza o formă sferică. Mai mult decât atât.12. . Barriere de la Villette. Paris. marcheaza perimetrul orasului si creaza o intrare monumentala. Barrière de la Villette. o cruce greacă şi un cilindru care conţine o cupola. împreună cu alte patruzeci şi cinci barière.

inclusiv situl bibliotecii principale François-Mitterrand sau Tolbiac. stampe. Este. . pe malul stâng al Senei. colecţiile sale includ mai multe milioane de periodice. moştenitoare a colecţiilor regale efectuate de la Evul Mediu mai târziu. si o creştere de aproximativ 150. care oferă reproducerea a peste un milion de documente în text. Se obişnuieşte să fie numit "patrulaterul Richelieu. Biblioteca Naţională a Franţei (BNF) Biblioteca Naţională a Franţei (BNF). restaurare). imagine sau sunet. costume . BNF are o misiune de colectare şi de arhivare de servicii (conservare. Activităţile sale sunt răspândite peste şapte situri. este biblioteca naţională a Republicii Franceze. dar.prima instituţie de colectare de depozit legal. aceasta include două centre tehnice de conservare în Bussy-Saint-Georges şi Sable-surSarthe.13. numită astfel din 1994. Valoarea acestei colecţii la un total de 14 million cărţi şi tipărituri (10 milioane de la Tolbiac). Gallica. medalii. documente. Ea are statut de instituţie publică. audio. peste 10. de cercetare şi diseminarea de cunoştinţe.000 de manuscrise medievale. majoritatea referinţelor este disponibila in catalogul on-line a BNF şi cataloagele sale specializate.000 de volume pe an. inclusiv prin organizarea periodică de expoziţii pentru publicul larg în sediul său şi pe site-ul său.. inclusiv Cabinetul de medalii. fotografii. multimedia." Biblioteca Naţională a Franţei are paisprezece departamente şi mai multe colecţii stocate pe cele patru situri principale de la Paris. aceasta este cea mai mare bibliotecă în Franţa şi una dintre cele mai mari din lume. datând din secolul al XVII-lea. monede. hărţi. manuscrise. Situl istoric. de asemenea din ce în ce mai cunoscuta pentru bibliotecile digitale. de asemenea. situat in arondismentul 13 din Paris. peisaje. digitale sau obiecte de calculator şi obiecte arta. video. prin achiziţie şi de depunerea légala. partituri. În afară de cărţi tipărite. În afara Paris. este situat in arondismentul 2 din Paris..

folosite acum ca galerii expositionale. . care va fi inaugurata în 1936. înainte de construirea şi transferul de colecţii tipărite a site-ului Tolbiac) în toate Richelieu. La Labrouste reuşeşte sa inceapa proiectul. Cele mai vechi părţi ale întregului ansamblu au fost de către arhitectul Peter Francis Mansart Mute si altii. construita în 1964 de către André Chatelin pentru departamentul de muzica. Schimbările au fost puţine. Colbert (nord) şi Richelieu (vest). siteMitterrand.Ea a ocupat o parte din Galeria Vivienne pentru a instala servicii de depozit legal. pentru a reconstrui pur administrativ şi o strada Louvois.Site-ul istoric al BNF (anterior cunoscut sub numele de "Biblioteca Nationala". continuat mai tirziu de Jean-Louis Pascal. Clădirile au fost supuse dezvoltarii din anii 1720 sub conducerea lui Robert de Cotte şi Bignon Abbe. Vivienne (est). cărora le datorăm cele două galerii. BNF foloseşte încă o clădire la 61 rue de Richelieu. delimitat de străzile din Little Champs (sud). în a doua jumătate a secolului XVIII la mijlocul secolului al nouăsprezecelea. Cu toate acestea. Din cauza lipsei de spaţiu. dar aceste premise au fost abandonate cu deschiderea de F. Frontonul clădirii principale este decorat cu o sculptură reprezentândul pe Charles Degeorge Science. care continuă activitatea Curţii de Onoare în 1916 şi a proiectat sala de oval. Biblioteca Naţională a trebuit să se extindă dincolo de Richelieu. O altă fază a lucrărilor majore luate cu Henry Labrouste din 1854: realizările sale principale sunt fatada actuala din curte şi în special în sala de lectură mare (numita camera lui Labrouste).

.

1. Sainte Genevieve. Andrea Palladio. 8. Roma. 12. 11. 3. England. Virginia. Villa Monticello. Venezia. Pavilionul Chinezesc. 9. Villa Monticello. Palazzo Ducale di Venezia. 2. Donato Bramante. Paris. Roma San Giorgio Maggiore. 10. 6. Virginia. Thomas Jefferson. 4. USA. 13. USA. Francesco de Volterra. Regent Street. 7. San Giacomo degli Incurabili. 5. Robert Smythson. Palazzo della Cancellaria. Hardwick Old Hall. France. Suedia. Panteon. Tempietto. Biblioteca Naţională a Franţei (BNF) . Thomas Jefferson. Roma. Barriere de la Villette.