MINISTERUL EDUCA IEI CERCET RII I TINERETULUI CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

PENTRU

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
PROFILUL: TEHNIC MODULUL: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II CALIFICAREA: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTRE INERE I REPARA II NIVELUL: 3

2008
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

AUTOR:

BÂRSAN OCTAVIAN RO U CONSUELA

- prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC ÄGHEORGHE ASACHI´ BOTO ANI - prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC Ä DIMITRIE LEONIDA Ä BUCURE TI

COORDONAT OR: HANCEA GHEORGHE

- prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC ÄGHEORGHE ASACHI´ BOTO ANI

CONSULTAN

:

RO U DORIN

- dr. ing., inspector de specialitate, expert CNDIPT

ASISTEN

TEHNIC : EXPERT, WYG INTERNATIONAL

IVAN MYKYTYN

Aceste materiale au fost elaborate ca parte di n proiectul EuropeAid / Asisten tehnic pentru Construc ia Institu ional a Sistemului de Înv mânt Profesional i Tehnic, România Europe Aid / 122825 / D / SER / RO

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

2

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

Proiect finan at de Uniunea European www.infoerupa.ro

CNDIPT

CUPRINS

1 2 3 4 5 6

INTRODUCERE COMPE ENTE SPECIFICE ± OBIECTIVE FI A DE DESCRIERE A ACTIVIT FI A DE PROGRES COLAR GLOSAR MATERIALE DE REFERIN PENTRU PROFESOR ILOR

4 6 8 9 11 12 13 15 27
PENTRU ELEVI

INFORMA II UTILE FOLII TRANSPARENTE LUCR RI DE LABORATOR
7 MATERIALE DE REFERIN

33 34 115 125 125 126 136

FI E DE DOCUMENTARE FI E DE LUCRU
8 SUGESTII METODOLOGICE. SOLU II DE ACTIVITATE

SUGESTII METODOLOGICE SOLU II DE ACTIVITATE
9 BIBLIOGRAFIE

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

3

sugestii pentru cre terea eficien ei înv Preg tirea for ei de munc presupune desf rii. pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile. Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigur dobândirea competen elor descrise în Standardul de Preg tire Profesional specifice calific rilor de nivelul 3 pentru domeniul Tehnic. cum ar fi: fi e de documentare. calificate. materiale de referin . centrate pe elev. auxiliarul are incluse o serie de materiale didactice: fi e de lucru. Acest auxiliar curricular. se adreseaz deopotriv celor doi parteneri de educa ie ± profesori i elevi. Modelele de materiale de înv are cuprinse. de progres colar. INTRODUCERE Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât s dezvolte abilit i de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc . urarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare. în prezentul auxiliar. exerci ii i teste. în conformitate cu standardele europene. care se instruiesc pe tot parcursul vie ii. exemple de activit i de înv are Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 i metode de evaluare. Pentru a fi un real ajutor celor doi parteneri. fi e conspect. a fost realizat pentru a veni în sprijinul activit ii de instruire pentru ciclul superior al liceului. documente care stau la baza Sistemului Na ional de Calific ri Profesionale i care trebuie s fie utilizate împreun cu respectivele curriculum -uri. auxiliarul con ine urm toarele formulare: fi fi de descriere a activit ii. îndrum ri privind modalit i de evaluare a elevilor . 4 . În acest sens pentru a veni în sprijinul elevilo r în vederea complet rii portofoliului i evaluatorului.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 1.

respectiv clasa a XIII -a. Crearea unui portofoliu al elevului reprezint constata concret cum se desf oar activitatea de instruire. el poate fi folosit în procesul instructiv i pentru evaluarea continu a elevilor. se adreseaz ciclului superior al liceului. El se va stabili de c tre profesor astfel încât to i elevii s le rezolve în ritm propriu.precum i fi e de descriere a activit ii i de înregistrare a progresului colar p ot fi de un real sprijin în predarea modului Lucr ri de între inere i repara ii. Timpul alocat efectu rii activit ilor propuse este orientativ. În in seama de stilurile de înv are acest sens informa iile prezentate completeaz activit ile profesorului i elevului.. autoevaluare. modul ce corespunde unit ii de competen cu acela i nume din Standardele de Preg tire Profesional . Portofoliul ± cartea de vizit faptul c ceea ce este cuprins în obiectivele înv sau sunt capabili s fac . ruta SAM. pentru ob inerea Certificatului de calificare. În aplicarea lor la clas . scrise. se asigur profesor ± elev ± p rin i. profil tehnic. practice. observare sistematic a comportamentului elevului. calificarea Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii . precum i tehnici de activit ii i a elevului. iar elevii devin partenerii profesorului în ac iunea de evaluare i î i pot urm ri propriul progres colar. se studiaz pe parcursul a 124 ore din care: laborator tehnologic: 62 ore teorie: 62 ore (probe orale. prev zute Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 5 . deoarece se poate comunicarea criteriilor de performan Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Standardul de Preg tire Profesional . de nivelul de preg tire i posibilit ile reale de înv are ale acestora. îns . confirm rii reprezint în fapt i ceea ce tiu elevii i prin sarcini specifice ATEN IE Prezentul Auxiliar didactic nu acoper toate cerin ele cuprinse în Standardul de Preg tire Profesional al calific rii pentru care a fost realizat. proiect.P.P. Exerci iile i activit ile practice propuse urm resc condi iile de aplicabilitate ale pentru fiecare competen a a cum sunt acestea precizate în o necesitate. profesorul va trebui s ale elevilor. este necesar validarea integral a competen elor din S. prin probe de evaluare conforme celor Profilul: TEHNIC în standardul respectiv. Prin urmare. dar nu le acoper î n totalitate. Acesta include rezultate relevante ob inute prin c elelalte metode evaluare disciplinei). Modulul Lucr ri de între inere i repa ra ii.

28.2.1 ± Analizeaz stadiul i natura uzurii. Îndeplinirea sarcinilor pentru executarea lucr rilor. Analizeaz stadiul i natura uzurii. OBIECTIVE UNITATEA DE COMPETEN ± COMPETEN E : 28 ± LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 28. Organizeaz lucr rile de între inere. etc. Compar i analizeaz solu iile posibile. Criterii de performan y y 2. Analiza sistemelor de produc ie folosite în construc ia de ma ini.3 ± Planific lucr rile de repara ii.2. Consemnarea sarcinilor în documentele de serviciu. 6 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 .1. 2. Anticiparea unor probleme i a cauzelor provocatoare. Identific probleme complexe.2 ± Rezolv probleme. 2. COMPETEN E SPECIFICE.1. y y y 28. ). Punerea în practic a solu iilor g site viabile. procesul muncii. 2 ± GÂNDIRE CRITIC I REZOLVARE DE PROBLEME 2. y y y 2. 28. Modalit i de m rire a duratei de func ionare a utilajelor i instala iilor.2 ± Organizeaz lucr rile de între inere.3 ± Evalueaz rezultatele ob inute.4 ± Organizeaz lucr rile de repara ii.1 ± Identific probleme complexe. Compararea situa iei problem cu cea normal ar tând modalit ile de remediere. 28. Cauzele apari iei situa iilor problem ( calitatea muncii. Rezolv probleme y y y Identificarea factorilor care impun lucr rile de între inere. interac iuni. Listarea ac iunilor în ordinea efectu rii lor.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 2. Consultarea documenta iei tehnice necesare pentru elaborarea unui plan de între inere i termenele de realizare a acestuia. Competen e y 28.

Realizarea planurilor anuale de reparare pentru diferite tipuri de utilaj e. stabileasc lucr rile de între inere ale echipamentelor i instala i ilor. Organizeaz lucr rile de repara ii. Demontarea utilajelor în vederea repar rii. Analizarea rezultatelor prognozate c u cele reale ale utilajelor din dotarea atelierului. îndeplineasc sarcinile necesare pentru executarea lucr rilor. de . OBIECTIVE Dup parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili s : comunice utilizând limbajul tehnic de specialitate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 7 i instala iilor conform i securitatea muncii.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 28. Evalueaz rezultatele ob inute.3. stabileasc lucr rile de reparare a utilajelor i instala iilor .3. y y y y y y y y 28. Constatarea defectelor i sortarea pieselor demontate. Planific lucr rile de repara ii. evalueze lucr rile conform standardelor din domeniu .4. Identificarea i definirea metodelor de repara ii utilizate la repararea utilajelor i instala iilor. Primirea utilajelor pentru reparare. consulte documenta ia tehnic necesar pentru elaborarea unui plan de între inere i termenele de realizare a acestuia . 2. aplice normele de exploatare specifice echipamentelor documentelor tehnice. asigure consemnarea sarcinilor în documentele de serviciu. Identificarea i definirea tipurilor de repara ii. asigure necesarul de resurse pentru executarea lucr rilor. supravegheze respectarea normelor privind s n tatea prevenire i stingere a incendiilor. Autoevaluarea activit ilor realizate.

Evalueaz rezultatele ob inute. 2.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 3. 28.3. Analizeaz stadiul i natura uzurii. 13. Activitatea de înv are 1. Fi de lucru 7. Rezolv probleme 6. Fi 3.1.reg. Fi de lucru de lucru de lucru Subiectul Factorii care contribuie la uzura ma inilor. Fi de evaluare 28.3. Lucrare de laborator 9. Planific lucr rile de repara ii. Fi de lucru 10. Organizeaz lucr rile de între inere. Lucrare de laborator 5.4. 28. Fi de evaluare 2. Lucrare de laborator 11.2. Fi de evaluare 12.1. Identific probleme complexe. Fi 2. Organizeaz lucr rile de repara ii. Data promov rii competen ei LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Competen a 28. utilajelor i instala iilor dup reparare Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 8 . FI DE DESCRIERE A ACTIVIT ILOR Mai jos se prezint detaliat activit ile i exerci iile propuse în cadrul modulul Lucr ri de între inere i repara ii: Numele candidatului Data începerii unit ii de competen Nr. 8.2. utilajelor i instala iilor Necesitatea lucr rilor de între inere i reparare Managementul între inerii utilajelor i instala iilor Între inerea i repararea unor elemente specifice utilajelor i instala iilor Detectarea defect rii utilajelor i instala iilor Ac iuni de optimizare a procesului de între inere i reparare a utilajelor Preg tirea ma inilor i utilajelor pentru reparare Planificarea instala iilor repar rii ma inilor utilajelor i Realizat 4. Organizarea activit ii de reparare a utilajelor Organizarea atelierului i a echipelor de între inere i reparare Sisteme i metode de organizare i executare a repar rii în sistemul preventiv-planificat Organizarea activit ii de piese de schimb Recep ia ma inilor. 2.

respectiv a competen elor.. Acestea permi ând evaluarea precis a evolu iei elevului. Resurse necesare : aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate. Fi a pentru înregistrarea progresului elevului Modulul: Lucr ri de între inere i repara ii Numele elevului : «««««««««««« Clasa : ««««««««««««« Numele profesorului : ««««««««««. În acest sens. comentarii Data Evaluare Bine Satisf c tor Refacere Comentarii: deoarece elevul nu a reu it s rezolve corect exerci iul «. Competen e care trebuie dobândite Data Activit i desf urate. pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fi e pe durata derul rii modulului. Acest lucru poate s implice continuarea lucrului pentru acelea i competen e sau identificarea altora care trebuie avute în vedere. furnizând în acela i timp informa ii relevante pentru analiz . Aceste informa ii ar trebui s permit profesorilor implica i s preg teasc elevul pentru ceea ce va urma. Priorit i de dezvoltare: activit i pe care elevul trebuie s le efectueze în perioada urm toare ca parte a modulelor viitoare. se recomand refacerea acestuia la o dat ce va fi stabilit de comun acord de c tre elev i profesor Competen e care urmeaz s fie dobândite (pentru fi a urm toare): profesorii trebuie s înscrie competen ele care urmeaz a fi dobândite. FI DE PROGRES COLAR Aceasta este un instrument detaliat folosit pentru înregistrare a progresului elevilor. manuale tehnice.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II UNITATE PROMOVAT CU SUCCES Semn tura candidatului_______________Data_________ Semn tura evaluatorului______________Data_________ 4.. seturi de instruc iuni i orice fel de fi e de lucru care ar putea reprezenta o surs suplimentar de informare pentru un elev care nu a dobândit competen ele cerute. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 9 .

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II SUGESTII PENTRU COMPLETAREA FI EI DE PROGRES  Competen e care trebuie dobândite Aceast fi evolu ia legat de înregistrare este f cut pentru a evalua. de diferite competen e. aceasta permi ând evaluarea precis a evolu iei elevului. Not : Acest format de fi este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor.  Competen ele care urmeaz s fie dobândite În aceast c su . Aceste informa ii ar trebui s permit profesorilor implica i s preg teasc elevul pentru ceea ce va urma.  Priorit i de dezvoltare Partea inferioar care elevul trebuie s a fi ei este conceput pentru a men iona activit ile pe le efectueze în perioada urm toare ca parte a viitoarelor module. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 10 . în acela i timp furnizând informa ii relevante pentru analiz .  Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. care trebuie dezvoltate i evaluate.  Activit i efectuate i comentarii Aici ar trebui s se poat înregistra tipurile de activit i efectuate de elev. Acest lucru înseamn specificarea competen elor tehnice generale i competen e pentru abilit i cheie. Pentru fiecare elev se pot r ealiza mai multe astfel de fi e pe durata derul rii modulului. profesorii trebuie s înscrie competen ele care urmeaz a fi dobândite. în mod separat. seturi de instruc iuni i orice fel de fi e de lucru care ar putea reprezenta o surs de informare suplimentar pentru un elev care nu a dobândit competen ele cerute. materialele utilizate i orice alte comentarii supli mentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed -back. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru acelea i competen e sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. re ete.

indica ii. Termenul ± Cuvântul sistem tehnic ma in utilaj În elesul termenului utilizat ansamblul unitar compus cel pu in în parte din corpuri solide. în vederea asigur rii bunei func ionari între dou repara ii ansamblu de masuri luate pentru recondi ionarea sau înlocuirea pieselor componente uzate ale utilajului proces tehnologic sec ie de produc ie opera ie verificatoare dispozitive tehnologie subansamblu ansamblu normative instruc iuni STANDARD defec iune planificare revizie între inere repara ii Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 11 . Lista începe cu cuvinte cheie. agricultur . prescrip ii cu caracter de norm norme document oficial în care sunt consemnate prescrip iile de standardizare fenomen care aduce un component la un nivel de uzura sub limita admisa derularea unei activit i pe baza de plan ansamblu de opera ii ce se execut in scopul determin rii st rii tehnice a utilajelor ansamblu de opera ii care se fac pentru îngrijirea utilajului f r scoaterea lui din func iune. folosit în industrie. aparate. ma ini. format din procese de baz i procese auxiliare form de organizare a atelierelor i punctelor de lucru succesiune de faze instrumente folosite pentru a m sura i compara unele m rimi ansamblu utilizat la executarea diferitelor opera ii tehnologice norme de execu ie specifice fiec rei opera ii grup de piese montate. Dac g si i i al i termeni care nu sunt inclu i. transporturi sistem tehnic complex utilizat pentru prelucrarea materialelor ansamblu de instala ii. care constituie o unitate func ional într-un ansamblu reunire a dou sau mai multor subansambluri i pies e instruc iuni. instrumente. dispozitive i accesorii folosite pentru executarea unor lucr ri sau pentru realizarea unui proces tehnologic procesul prin care se ob in bunuri materiale. scule. GLOSAR Termenii din list de mai jos este util pentru formarea unui limbaj de specialitate cât i pentru parcurgerea unit ii de competen . ad uga i-i la sfâr itul acestei liste.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 5.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 12 . sugestii pentru completarea fi ei de progres. pagini web i soft-uri educa ionale utile. fi fi de descriere a activit ii . MATERIALE DE REFERIN PENTRU PROFESOR informa ii utile.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 6. lucr ri de laborator. folii transparente. de progres colar.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Ce ofer între inerea planificat ? Economisire de bani Prelungirea vie ii sistemului Reducerea costurilor repara iilor obligatorii Reducerea consumul de energie ca urmare a cre terii eficien ei sistemului Cre terea fiabilit ii sistemului AVANTAJE CHEIE Reducerea costurilor repara iilor ca urmare a planific rii corespunz toare i mai ales a între inerii preventive. efectuate conform programelor i datelor stabilite de sistem. Organizarea mai bun a activit ilor de între inere i repara ii prin definirea activit ilor specifice c rora le este asociat necesarul de resurse. materii prime i piese de schimb. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 13 . Reducerea timpului de imobilizare a utilajelor în repara ii prin stabilirea necesarului i timpului de aprovizionare . Calculul resurselor financiare implicate în activit ile de repara ii pe tipuri de echipamente utilizate i folosirea acestor informa ii ca suport pentru deciziile de achizi ii viitoare.cu ajutorul datelor oferite de sistem. Reducerea activit ilor de înregistrare a documentelor i a datelor referitoare la stocurile de materiale.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 14 .

1 Codul de clasificare Denumirea categoriei.35 0.30 404.050.Strung revolver pentru bare Ø 8-12 mm .8 0.020.023.6 5.Ma ini de frezat universale curs masa 500mm .Strung paralel H=400 mm L=3000mm .011.Strung carusel Ø 3200 mm .41 405. Ciclul de repara ie i intervalul dintre interven ii (în ore de func ionare) Timpul de sta ionare în repara ie(zile lucr toare) Costul în % a repara iilor din valoarea de înlocuire Rt 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1250 1250 1250 1110 1420 710 1250 1110 1250 1250 1250 Rc1 2500 2500 2500 2200 2840 2840 2500 2200 2500 2500 2500 Rc2 10000 10000 10000 8880 11360 14200 10000 8800 10000 10000 10000 Rk 30000 30000 30000 26640 34080 42600 30000 26640 30000 30000 30000 Rt 1 1 1 1 2 4 1 1 1 2 1 Rc1 2 2 6 6 8 13 2 6 4 7 6 Rc2 4 4 12 15 15 30 8 13 9 13 13 Rk 7 7 18 21 23 48 13 21 15 20 21 Rt 1.1 404.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FOLIE TRANSPARENT NORMATIVE DE REPARA II NR.120.6 3.3 1.010. subgrupei. de sch.Ma ini de alezat verticale Ø 165 mm .4 405.1 405.5 Rc2 28 20 11 20 12 6 11 5 22 7 10 15 Rk 55 55 30 45 40 25 35 20 45 20 22 405.020.1 7.0 405.010.1 .1 0.9 4.0 405.Ma in de frezat ro i din ate cilindrice 0/320 mm . L=450 mm .6 6.030.Ma in de rectificat universal H= 125 mm L= 501-750 mm 21/120 21/120 21/120 14/80 30/170 30/170 21/120 14/80 21/120 21/120 21/120 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 .6 1.6 1.090.8 3.3 0. grupei.2 405.6 Rc1 11 5.022.1 0. i a tipului de fond fix Durata de serviciu normat (ani / orex103) Nr.Strung paralel H=250 mm L=2000mm .0 405.5 1.1 1.Ma ini de burghiat vertical pentru Ø21-30mm .Ma ini de burghiat vertical pentru Ø12 mm .Ma ini de burghiat vertical pentru Ø21-25mm .7 1.0 405.1 0.18 1.

5 3.02 654.8 11 11 3.Troliu cu ac ionare manual .4 5.130 405.6 0.3 3 3.Ma in de rectificat plan cu l= 501 -1000mm .Macara funicular de 200 kN .Pod rulant monogrind cu c rucior 50 kN . de sch.2 5.45 0.3 6.0 416. Ciclul de repara ie i intervalul dintre interven ii (în ore de func ionare) Timpul de sta ionare în repara ie(zile lucr toare) Costul în % a repara iilor din valoarea de înlocuire Rt 3 3 3 3 3 2 3 2 2 3 3 1 2 1250 1250 1250 950 1490 660 390 215 615 575 460 460 165 290 Rc1 2500 2500 2500 1900 2980 1320 1170 860 2460 2300 1840 1840 825 870 Rc2 10000 10000 10000 7600 14900 5280 7020 6020 12300 9200 9200 9200 4125 4350 Rk 30000 30000 30000 22800 59600 26400 21060 27600 27600 27600 16500 8700 Rt 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rc1 6 6 1 3 2 3 4 1 1 6 3 2 4 Rc2 13 11 2 10 3 6 7 3 2 12 5 3 3 9 Rk 21 17 4 21 8 10 14 18 10 6 15 20 Rt 0.272.20 653.1 1.5 4.3 8.1 2.Polizor electric Ø 200mm .Vinciuri hidraulice cu ac ionare dubl .051 416.6 Rc2 10 9 10 11 8 17 17 11 9 22 17 17 11 12 Rk 22 17 22 35 25 55 45 55 50 50 22 35 405. subgrupei.1 1.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Codul de clasificare Denumirea categoriei.Pod rulant monogrind cu electropalan 15 kN .Macarale capr deplasabile cu elecropalan .Ma in de ascu it universal 150 x 750mm .1 659.1 1.1 1.40 652.2 405.124.810. grupei.7 0.Ma in de bobinat .12 650.Concasoare cu ciocane .150 405.0 405.5 3.Ma in de îndoit tabl b= 4 mm.44 .6 1.101 650.1 1.1 Rc1 3.2 1.Autostivuitoare pe pneuri 3t 21/120 21/120 21/120 20/114 27 18 16 20 14 25 25 25 15 6 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 16 .00 653. i a tipului de fond fix Durata de serviciu normat (ani / orex103) Nr.3 5.45 0.Pompe cu ro i din ate i angrenaje interioare . l= 2000 mm .1 1.

. . buc e. .Celelalte opera ii sunt ca la Rc1 . .Se înlocuiesc sau se recondi ioneaz piesele cu uzur rapid . materiale.Se execut înlocuirea sau recondi ionarea pieselor de uzur foarte rapid (piese de etan are. . dispozitivele de comand . . . Asigur func ionarea în condi ii normale a utilajelor i instala iilor.Se verific instala iile de comand i ungere. Asigur func ionarea normal pân la urm toarea repara ie planificat . manoper ). Repara ia curent de gradul I (Rc1) Se verific subansamblele principale prin demontarea p r ilor componente care faciliteaz aceast opera ie .Se verific i piesele care nu sunt supuse uzurii mecanice. . . . dar au fost solicitate de ocuri termice. .) deoarece în timpul func ion rii func ion rii utilajului caracteristicile metalelor pot suferi schimb ri.Se verific toate subansamblele prin demontarea lor complet . care asigur men inerea în func ionare a utilajului pân la urm toarea repara ie. . Repara ia curent de gradul II (Rc2) Repara ia capital (Rk) . 17 ÎN CADRUL SISTEMULUI DE REPARA II PREVENTIV PLANIFICATE Revizia tehnic (Rt) Se constat starea utilajului i se remediaz defec iunile ap rute de la ultima repara ie a utilajului.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FOLIE TRANSPARENT CATEGORII DE REPARA II CE SE EXECUT Categoria repara iei Scopul În ce const NR. rulmen i.Se face dup mai multe repara ii curente de gradul I Revizia total a utilajului pentru a se înlocui sau reface piesele sau subansamblele de baz ajunse în stare de uzur avansat . carcase de sus inere.Se repar dispozitivele de protec ie. .Se controleaz piesele de uzur frecvent pentru a stabili volumul repara iei urm toare (piese de schimb.). În instala ie În instala ie În instala ie sau în atelierul mecanic central (utilaje mai mici i u or de transportat) În instala ie sau în atelierul mecanic central (utilaje cu gabarite reduse i u or de transportat) Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 .Se strâng sau se înlocuiesc garniturile de etan are. Este redat integral capacitatea de func ionare a utilajului sau instala iei.Se efectueaz reglajele mecanismelor. etc.Se verific i piesele care formeaz scheletul pe care se sprijin elementele active (supor i.Se controleaz circuitele de ungere i r cire.Se demonteaz complet utilajul i se verific fiecare pies . 2 Locul execut rii Importan a Este o opera ie intermediar între dou repara ii.Se verific dispozitivele care asigur securitatea muncii. .Se verific i se elimin jocurile între piese.Se reface protec ia anticorosiv exterioar .Se verific starea tehnic a utilajului în vederea men inerii în stare de func ionare pân la urm toarea repara ie. etc. . .Se înlocuiesc sau se recondi ioneaz piesele cu frecven de uzur mijlocie.

uzu r excesiv . Dup montarea instala iei hidraulice. Rezervorul de ulei. Protec ia anticorosiv se asigur prin suflarea conductelor cu abur. uleiul mineral. Particulele ce nu pot li re inute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare. f r circula ie în lag re sau alte dispozitive speciale. Între inerea instala iilor hidraulice ale ma inilor i utilajelor const în: între inerea agentului hidraulic (lichidul de lucru). b i cu ap pentru sp lare i neutralizare a urmelor de acizi. lichide sintetice etc. Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scar larg . frecare cu perii de sârm apoi se spal cu solven i (tricloretilen ). între inerea elementelor co mponente ale instala iei. Conductele se degreseaz cu solu ii alcaline calde. agentul de lucru este supus oxid rii. varia iei presiunii.) vehiculat în sistemele hidraulice ale ma inilor i utilajelor. la temperatura de 65 -75°C. Rezervoarele se cur prin sablare. gradului de murd rire. se face gravimetric. acolo unde sunt pete de rugin . Elementele instala iei hidraulice supuse mai des lucr rilor de între inere sunt: conductele. murd ririi. În timpul sp l rii. timpul de sta ionare fiind cuprins între 10 i 30 min. Arm turile trebuie degresate (prin sp lare) i. împreun cu filtrele instala iei. pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticorosiv i închiderea la capete a conductelor. Datorit frec rilor mecanice. Separarea contaminan ilor. apoi. racorduri i garnituri uzate. dup care se introduce succesiv în b i cu acid clorhidric sau sulfuric cald (dilu ie 50%) ce con ine pasivizatori. 3 ÎNTRE INEREA I REPARAREA INSTALA IILOR HIDRAULICE Controlul instala iilor de ac ionare hidraulic se efectueaz la intervale regulate. rezervoarele. i const în: controlul nivelului uleiului i urm rirea schimb rii acestuia Ia intervalele prescrise în func ie de condi iile de lucru. deoarece filtrele pot fi schimbate cu u urin f r . descompunerii. decantoarele sunt compartimentate i se monteaz pe returul uleiului spre rezervorul de lucru. se cur filtrele ori de Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . controlul zilnic al pierderilor. f r pauz . ac iuni care îi modific propriet ile fizice i chimice. eliminând particulele solide prin decantare i filtrare i. f cându -l necorespunz tor scopului s u. au rolul de a contribui la men inerea propriet ilor agentului hidraulic. reductoare de tura ie de mare gabarit etc. a unui lot de ulei de sp lare. Agentul hidraulic (apa. a c ror densitate relativ este mult diferen iat de cea a uleiului. arm turile. compresoare. în cea mai mare parte. cum sunt uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare. s afecteze sistemul de ulei. este depozitat într -un rezervor sau bazin. schimb rii temperaturii etc. observarea men inerii temperaturilor i presiunilor de regim. Decantarea se aplic lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid. asigurând men inerea temperaturii acestuia în limitele admisibile.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FOLIE TRANSPARENT NR. este necesar sp larea întregului sistem prin recircularea intens . Pentru o mai bun separare. semnalarea defectelor personalului de între inere. iar temperatura de 70-80°C. se va interveni cu perii de sârm dup care se pulverizeaz ulei aditivat anticorosiv. conducând i la uzarea instala iei hidraulice.

sc derea vâscozit ii uleiului. . se cur filtrele i se alimenteaz cu ulei hidraulic proasp t. reglarea defectuoas a supapei de siguran . Opera ia de sp lare se consider încheiat când la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumuleaz impurit i. accesoriile.apari ia spumei în toare.se accelereaz oxi.necur ate în utilaj. . 19 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorit supra înc lzirilor.absorbirea de aer de la refulare la rezervor se va pomp . Defec iunile cele mai frecvente ale sistemelor hidra ulice. rezervorul de ulei i .p trunderea particu .accelerarea oxid rii absoarbe ulei.se rectific i se regleaz supapele. se pune în func iune separatorul centrifugal pentru îndep rtarea impurit ilor existente în suspensie. . . . cât i m surile de remediere ce trebuie luate de personalul de între inere sunt date în tabelul de mai jos.se schimb uleiul conform vâscozit ii indicate de constructor. .suprasarcina. în fluid.cur irea întregului circuit hidraulic i repunerea lui în func iune. Impurific ri Infiltra ii de aer . Dup sp lare. uleiul de sp lare. .obturarea fluxului de ulei datorit avariilor la tubulatur . suprapresiuni.dup ce utilajul a f cut trei garnituri. . dup care instala ia poate intra în func iune normal . .uleiul î i închide culoarea i se constat o sc dere de presiune. Cauze Mod de remediere .deteriorarea garni turilor. . Defec iuni i remedieri ale instala iilor hidraulice. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Supraînc lzirea (la temperaturi peste 1000C) . plasa cât mai jos sub nivelul uleiului.montarea unor piese filtrele. demont ri repetate.ulei necorespunz tor.miros urât al uleiului.garnituri necorespunz scurgând uleiul pe racord i . . . ascultând modificarea sistem. înveli ul filtrului zgomotului. se recirculeaz i se filtreaz . impurific rilor i infiltra iilor de aer.înlocuirea tubului avariat. cicluri în gol se descarc . .blocarea comenzilor i a supapelor de siguran .se înlocuie te i se cur darea uleiului.formarea de depu neri i aglomer ri de acizi. lelor în aerisiri i . Defec iunea Consecin e . . . .se controleaz viteza de func ionare a diverselor organe cu comand hidraulic i eventual înlocuirea pompei. acolo unde exist . se îmbun t e te circula ia aerului i se cur punctele înc lzite.ac iuni abrazive. . piese cu impurit i.montarea în utilaj a unor .înlocuirea garniturilor. r cire insuficient .reglarea regulatorului în vederea respect rii caracte-risticilor nominale. Se introduce lotul de ulei de lucru.pierderi interioare la pomp . . .se descoper locurile pe unde p trunde aer. .evile de aspira ie i uleiului. dac se consider c este necesar. .uzuri rapide ale cilindrilor. .nivelul uleiului este sc zut. se evacueaz uleiul i se controleaz dac în instala ie exist impurit i.câte ori se înfund i.

la cilindrii supu i la influen e termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte. urub etc. Se strâng uruburile i se înlocuiesc cele uzate sau lips . Men inerea performan elor sistemului pneumatic depinde în mare m sur de modul cum se realizeaz între inerea i repararea acestor subansamble. membrane. Pentru buna func ionare i pentru scurtarea perioadelor de repara ii este indicat existen a în magazie a unor piese de schimb care se uzeaz mai repede: garnituri. cilindri. magne i. Elementul sistemului Indica ii privind între inerea Are rolul de a cur a aerul ce vine de la re eaua de alimentare înainte de a intra în partea de comand .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FOLIE TRANSPARENT NR. care trebuie nu trebuie s prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei. care poate prezenta defec iuni: acumulare de ap de con dens. Dac nivelul a sc zut se face umplerea cu ulei corespunz tor. Se verific tija pistonului. este indicat s se utilizeze garnituri din poliamide care nu absorb uleiul i deci nu î i modific volumul ini ial. În multe cazuri filtrul este dotat cu separator de ap . Este necesar o cur ire s pt mânal pentru sisteme ce lucreaz în condi ii dure. elemente de a ezare. În tabelul de mai jos se indic câteva opera ii ce trebuie efectuate la revizia tehnic a sistemului pneumatic. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 20 . Necesit verific ri s pt mânale pentru a se împiedica apari ia defec iunilor. garnituri din material plastic. Organele sau elementele defecte se vor înlocui cu altele noi. îmbin ri filetate. ventile. defec iuni ce trebuie remediate la opera ia de revizie. Indica ii privind între inerea instala iilor pneumatice. elemente de comand i de ac ionare (cilindri. Filtrul Ung torul Conductele Îmbin rile filetate Cilindrul Elemente de fixare În cadrul activit ii de repara ii se detecteaz defectele i se înl tur într-un interval cât mai scurt. cilindri. dereglarea arcului. arcuri etc. Din punct de vedere al subansamblurilor de între inut un sistem pneumatic con ine: filtre. iar unele subansamble defecte se vor recondi iona în ateliere specializate. Fiecare subansamblu de comand este constituit din elemente de semnalizare (limitator de sfâr it de curs ). 4 ÎNTRE INEREA I REPARAREA INSTALA IILOR PNEUMATICE Elementele de comand pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri. Se urm re te men inerea nivelului uleiului la nivelul prescris.). În aceste îmbin ri partea susceptibil la defect ri este garnitura de etan ar e. ung toare. la conductele ce vin în contact cu uleiul se indic utilizarea furtunurilor rezistente la ulei.

Principalele surse de zgomot pot fi: lag rele: locul arborelui este mare. ventilatoarele: plasele de intrare turtite sau astupate par ial. repara ie curent . periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului: colectoare sau inele uzate. Acesta trebuie ferit de p trunderea apei i a prafului. se execut urm toarele opera ii: sp larea. cur irea i tergerea p r ilor exterioare. canalele radiale de ventila ie: nedegajate suficient. schimbarea lubrifiantului. Motoarele i generatoarele electrice se verific de cel pu in dou ori pe an. În cadrul sistemului de repara ii preventiv-planificate. vopsirea par ial . mecanismul de transmisie: inele sl bite. Periodic. verificarea i repararea dispozitivelor de ungere. rotorul: dezechilibrarea rotorului. 5 ÎNTRE INEREA I REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC Un rol deosebit de important în buna func ionare a ma inilor. Pentru a determina necesitatea de între inere i reparare a ma inilor electrice este necesar s se cerceteze dac ma ina produce zgomote i vibra ii. ma inile electrice se vor cur i de praf i mizerie pentru a împiedica scurtcircuitar ea lor.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FOLIE TRANSPARENT NR. sp larea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate i remedierea defectelor de suprafa înlocuirea pieselor uzate. la motoarele electrice. repara ie capital . ut ilajelor i instala iilor la parametrii optimi îl are i între inerea corect a echipamentului electric. funda ia: fixarea slab pe funda ie sau în glisiere. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 21 . se prev d pentru motoarele electrice urm toarele activit i: revizie tehnic . a ezate unele în fa a celorlalte. ungerea elementelor ce formeaz ajustaje. rulment montat gre it sau uzat. În cadrul reviziilor tehnice. Principalele surse de vibra ii pot fi: lag rele: uzuri mari.

Distan a dintre Periile sunt la perii pe circum. Scânteierea periilor (total sau par ial). Contact imperfect între perie i colector Supraînc lzirea periilor i a colectorului.s-a sl bit fixarea colectorului. Defec iunea Cauza defec iunii Fenomene observate .distan e neegale p e ferin a colectorului circumferin a coleceste neuniform . Verificarea amplas rii periilor pe colector.se elimin vibra iile ma inii. cu ajutorul unei benzi de hârtie i potrivirea periilor la distan e egale pe suprafa a colectorului. .se verific amplasarea periilor dup marcarea f cut pe tije. .se va strunji colectorul i se va revedea izola ia dintre lamele.periile sunt murdare.se arde arm tura i conductoarele de cupru.periile scânteiaz . . . . cablurilor conduc toare de curent i barele colectoare dintre perii i portperii.sec iunea cabluri lor de leg tur este mic . Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Tabelul 1 Modul de interven ie . Colectorul nu este neted sau este lovit (duritate diferit a materialului din care este executat colectorul) . . .se verific b taia colectorului. Perii sau port perii montate defectuos.contactele î i schimb culoarea. Se verific modul de înc lzire a colectorului la folosirea periilor de alt tip M rirea presiunii periilor prin întinderea arcului sau schimbarea sa. arse sau au capete deformate.perii nefixate.se verific dac contactul dintre perii i portperii nu este slab. .se vor monta corect port periile.verificarea i cur irea tuturor contactelor circuitului de alimentare i de preluare a curentului. . .se vor presa periile prin strângerea arcului. .m surarea cu un voltmetru de precizie a diferen ei de poten ial dintre punctele portperiilor i barele colectoare. .se vor fixa bine periile în portperii. ± se reduce presiunea periei. 22 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 .marginile periilor se ard.periile vibreaz i scânteiaz .ma ina vibreaz .Defec iuni i remedii ale ma inilor electrice.periile fac zgomot. . Starea proast a periilor. torului. . .periile se vor sp la cu petrol apoi se vor ajusta pe colector. .suprafa a periilor necorespunz toare. Presiunea periilor este prea mic sau prea mare. . . .unele din lamelele colectorului sunt ie ite în afar . .suprafa a colectorului este aspr .periile de c rbune se vor lefui pe colector cu hârtie silicat : nu este bine s se foloseasc pânz abraziv . .se verific dac dimensiunile periilor corespund cu ale portperiilor. Tipul periilor este necorespunz tor Presiunea periilor pe colector este prea mic . . .se va scurta arcul portperiei. . .perii cu suprafa neuniform ars . Înc lziri ale periilor Uzura arcului portperie. . Presiune specific sub 150-250 g/cm 2.se va înlocui arcul în caz de uzur pronun at . .refacerea calculului sec iunii cablurilor i înlocuirea lor. .

Colector murdar . Sar scântei pe Colector murdar .periile pot fi de tip necorespunz tor. asigure circula ia liber a aerului. f r scame. verifice dac contactele i conexiunile sunt în stare bun .se verific pozi ia periilor. prin montarea de ampermetre i volt metre în circuitul de alimentare. între in bine ma ina i organele de transmisie.periile nu sunt plasate corect. asigure lubrifierea necesar . cure e orificiile i canalele de ventila ie.se adânce te izola ia dintre lamele suprafa a colectoca urmare a uzurii colectorului. arm turilor polilor auxiliari i polilor principali al tura i. . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 23 . Scânteiere circular . respecte graficul de revizii i repara ii. umezit în petrol gerate sau utiliz rii i se va lefui cu o pânz silicat unor perii de c rbufin . ÄDurata de via " a unui motor electric este o m rime care se deter min statistic pe baza unei exploat ri îndelungate.dup fiecare rodare a periilor sau spre periile altui pol. in seama de situa ia climatic la înc rcarea ma inii. Polii principali i cei auxiliari nu se succed corect. personalul de exploatare i între inere trebuie s : evite suprasarcinile sau s le reduc la minimum posibil. La motoarele mici repara ia se poate face i într -un atelier specializat. ne moale. Pentru a limita înc lzirea. îndep rtarea asperit ilor colectorului prin lefuire sau strunjire. fluctua iile de tensiune i dezechilibrul de tensiune pe faze.se vor monta perii mai tari. supravegheze dac demarajul motorului se face normal. . Polii nu sunt conecta i corect la înf urarea rotorului. Se verific i se monteaz corect polii principali i cei auxiliari.se înlocuiesc periile cu altele mai tari. . .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Defec iunea Cauza defec iunii Polii principali i auxiliari nu sunt repartiza i uniform. atât periile cât i colector ul se vor cur a i sufla cu aer comprimat. rului de la un pol intense a periilor. . evite num rul prea mare de demaraje consecutive. . Aceast m rime depinde în principal de solicit rile termice anormale. supravegheze înc rcarea. dup lefuirea colectorului. Recomandare: Aceste repara ii se fac f r demontarea ma inii electrice din uruburile de fixare (la motoarele mari). Fenomene Modul de interven ie observate Distan e necoresVerificarea distan elor între punz toare între arm turile polilor principali al tura i arm turile polilor i a distan elor dintre marginile principali al tura i. Apari ia unei scânteieri mari ce ia aspectul unui cerc de foc.se spal colectorul cu o pânz datorit ungerii exa curat .

24 Organe de asamblare: uruburi i piuli e Sistemul de transmisie Perii i portperii Lag re Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . a bobinajelor. .Reglarea ap s rii periilor pe inelele colectoare. .Cur irea exterioar a reostatului i a plotu rilor. a portperiilor.Revizia fix rii pinionului. a uruburilor cutiilor portlag r. a ungerii. a uruburilor i piuli elor de la mecanismul de ridicare a periilor. . . .Strângerea piuli elor. .Verificarea uzurii pinionului i înlocuirea lui dac este necesar. . .Cur irea inelelor colectoare. .Înlocuirea periilor uzate.Înlocuirea papucilor în cazul deterior rii.Controlul uruburilor de funda ie.Verificarea înc lzirii contactelor. . .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Lucr rile de repara ii curente la motoarele asincrone cuprind lucr ri mai complexe.Înlocuirea pieselor d efecte.Verificarea func ion rii f r zgomot a lag rului. . .Înlocuirea elementelor de rezisten defecte i a ploturilor în caz de deteriorare. . Lucr ri executate la repara ia c urent a motoarelor electrice asincrone.Verificarea jocului între lag re.Verificarea leg turii la p mânt. Organul de ma in sau subansamblul la care se ac ioneaz Subansamblul motor Opera ii executate în cadrul interven iei Tabelul 2 . . . .Revizia leg rii la p mânt. a uruburilor capacelor de la lag re. .Reglarea portperiilor.M surarea rezisten ei la izola ie.Cur irea aparatului f r demontare.Cur irea contactelor i înlocuirea lor. a canalelor de ventila ie în locurile accesibile i a p r ii exterioare a carcasei. . a cuplajului i a ro ii de curea.M surarea rezisten ei la izola ie. . a modului de func ionare a inelelor de ungere.lefuirea periilor. . care se execut pe ling lucr rile efectuate la revizia tehnic (tabelul 2).

l cuirea bobinajelor. . cuzine ilor lag relor.lefuirea periilor i reglarea ap s rii lor. Verificarea final .verificarea izola iei i a leg turii la p mânt. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 25 . . sunt prezentate în tabelul 3 (nu se consider punctele care se refer la rotorul bobinat). portperiilor. iar pentru motoarele de curent continuu se execut o revizie i o cur ire a colectorului. papucilor defec i ai cablului de alimentare. Cur iri i demont ri.înlocuirea uleiului (pentru reostate cu ulei).Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Lucr rile care se execut la repara ia capital a motoarelor electrice. a reostatului i a aparatajului de pornire. în scurtcircuit.reglarea intersti iului dintre portperie i inel. . Tipul lucr rii M sur tori înainte de demontare. opera ii privind colectorul). Reglarea portperiilor. organelor de transmisie defecte. . inelelor colectoare.demontarea i cur irea reostatului i a ploturilor. . .fixarea pieselor de transmis ie. . cur irea acestuia i a contactelor. a jocului între lag re rezisten ei de izola ie. Înlocuirea pieselor defecte. Con inutul lucr rii Tabelul 3 M surarea întrefierului între sta tor i rotor. . Verificarea i repararea reostatului. .cur irea i sp larea lag relor. Asamblarea motorului electric. . Lucr ri executate la repara ia capital a motoarelor electrice asincrone. a ploturilor i a rezisten elor defecte. .prinderea pe funda ie i strângerea îmbin rilor.m surarea i verificarea întrefierului dintre rotor i stator. Înlocuirea rulmen ilor uza i.verificarea îmbin rii i a func ion rii. .cur irea canalelor de ventila ie. i a . . Verificarea compatibili t ii siguran elor fuzibile i a releelor termice cu intensitatea curentului.fixarea contactelor i reglarea presiunii pe contacte.încercarea în sarcin a motorului electric.demontarea aparatajului. a bobinajelor. . (cât i la motorul sincron (la care se înlocuiesc referirile la inele colectoare cu. periilor uzate.repararea sau înlocuirea pieselor mecanismului de conectare. Recomandare: Lucr rile specificate în tabelul 3 sunt aplicabile atât motoarelor în scurtcircuit (f când abstrac ie de punctele care se refer la rotorul bobinat). . Verificarea i repara rea aparatajului de pornire Verificarea i reglarea protec iei. pl ci de borne i transmisiilor.

grosimea pere ilor tubului de protec ie este insuficient fa de regimul termic la care a fost supus. în tabelul 1. .punct de sprijin la distan mare. Pentru o bun exploatare a termocuplelor trebuie inut seama de o serie de elemente înc de la construc ia lor. Acestea se compun din: tub de protec ie (capsul ). .tubul de protec ie nu a fost suficient de bine cur at înaintea mont rii. câteva indica ii. 26 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 .presiune mare sau vitez mare de curgere a mediului a c rei temperatur se m soar .tubul de protec ie a fost excesiv de rece fa de mediul a c rei temperatur se m soar i în care a fost introdus. Pentru m surarea temperaturii. izola ie. în cazul proceselor tehnologice sau în locurile unde se poate dep i temperatura normal . materialul tubului s reziste în mediul înconjur tor. ansamblul tub-termoelectrozi s asigure o durat i o stabilitate de func ionare cât mai mare. Defec iuni ale termocuplelor.tubul de protec ie este necorespunz tor pentru atmosfera în care lucreaz . .grosimea pere ilor tubului de protec ie este necorespunz toare. iar murd riile au dus la contaminarea acestuia. . termoelectrozi. Principiul lor de func ionare se bazeaz pe transformarea diferen elor de temperatur în m rimi electrice care sunt apoi m surate.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FOLIE TRANSPARENT NR. . . . incluziuni i g uri . materialele pentru termoelectrozi s fie astfel alese ca s asigure o diferen mic între coeficien ii de dila tare liniar . Componentele termocuplului Tubul de protec ie (capsul ) Defectul Cauze posibile Tabelul 1 Fisuri longitudinale Rupturi la temperaturi înalte Coroziuni. se utilizeaz în general termocuple. se prezint schematic.umiditate în izola ie. 6 ÎNTRE INEREA I REPARAREA TERMOCUPLELOR În construc ia de ma ini temperatura constituie cauza i efectul dife ritelor procese. În scopul stabilirii cauzelor defec iunilor ce pot ap rea la principalele componente ale circuitelor ce con in termocuple.

curbei de .tratamentul termic ini ial a fost necorespunz tor. temperaturi . camerei . înalte .temperatura de folosire a dep it valoarea punctului circuitului la de topire a materialului termoelectro zilor. .contaminarea izolatorilor prin difuzia excesiv a metalelor din termoelectrozi.tratamentul termic ini ial a fost necorespunz tor.alungire excesiv la fabrica ie. . . Rezisten de . Circuit deschis . necorespunz tor trata i.leg turi slabe. care au ap rut dup montare.temperatura de folosire mai mare decât cea prescris . întrerupt la .termoelectrozii au avut defecte ini iale. Circuit . Fisuri . izola ie mic . .atmosfer necorespunz toare pentru tipul de fragilitate termoelectrozi.deteriorarea termoelectrozilor datorit ac iunilor nocive (întrerupt) ale mediului ambiant.termoelectrozii s-au defectat dup un timp de func ionare.etan are necorespunz toare la capete. . .termoelectrozii s-au supt datorit întinderii excesive (proiectare necorespunz toare). indica ii. .umezeal .termoelectrozi fragili. asamblare necorespunz toare. Întreruperea . Scurtcircuit. Fragilitate Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 27 .defecte ini iale ale firelor. . Modificarea .termoelectrozii nu au fost suficient de bine cur a i înainte de asamblare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Izolatoarele Termoelectrozii Materialul tubului de protec ia este necorespunz tor regimului termic în care lucreaz .apari ia neomogenit ilor datorit impurific rii etalonare termoelectrozilor.atmosfer necorespunz toare.durate de func ionare dep it . dup care au fost temperatura p stra i sau transporta i la temperaturi joase. Modificarea Contaminarea izolatorilor datorit reac iei lor cu tubul culorii de protec ie sau cu termoelectrozii. .alte defecte ini iale. fluctua ii în conductoare r sucite.

În cadrul sistemului de repara ii preventiv-planificate.i formeze deprinderile de a stabili ac iunile desf urate pentru realizarea i supravegherea activit i lor de între inere i repararea echipamentului electric. d) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II LUCRARE DE LABORATOR LUCRA I PE GRUPE TEMA: Între inerea i repararea unor elemente specifice utilajelor i instala iilor Timp de lucru: 100 minute Lucrarea: Între inerea i repararea motoarelor electrice. Acesta trebuie ferit de p trunderea apei i a prafului.. în orar. Cuno tin e teoretice necesare: Dup studierea FT 5 elevii trebuie s cunoasc activit ile desf urate la echipamentul electric pentru fiecare nivel:  con inutul reviziilor tehnice . Cerin e: 1. f) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.  orele trebuie s fie grupate (succesiv). g) ««««««««««««««««««««««««««««««««««« Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 28 .. e) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. repara ie curent .. Condi ii de lucru:  activitatea se va desf ura în laboratorul de specialitate. Periodic.  con inutul repara iilor capitale.  con inutul repara iilor curente. în cadrul reviziilor tehnice: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.... ma inile electrice se vor cur i de praf i mizerie pentru a împiedica scurtcircuitarea lor... De re inut ! Fiecare lucrare de ordin superior include lucr rile efectuate la nivelul inferior. c) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.  se va lucra în grupe de câte cinci elevi. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. pentru a avea continuitate. la motoarele electrice.. se prev d pentru motoarele electrice urm toarele activit i: revizie tehnic . repara ie capital . Obiective: Elevii trebuie s ... Indica ii de lucru: Un rol deosebit de important în buna func ionare a ma inilor. utilajelor i instala iilor la parametrii optimi îl are i între inerea corect a echipamentului electric... Indica i opera iile ce se execut .

Se d în tabelul de mai jos elementul asupra c ruia se intervine. la motoarele electrice asincrone: Organul de ma in sau subansamblul la care se ac ioneaz Subansamblul motor Opera ii executate în cadrul interven iei ± Repara ii curente Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Organe de asamblare: uruburi i piuli e Sistemul de transmisie Perii i portperii Lag re Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 29 .2. cerându -se s se indice opera iile ce se execut în cadrul repara iilor curente.

Asamblarea motorului electric.3. În tabelul de mai jos se d tipul lucr rii ce se execut ± pentru repara ii capitale ale motoarelor electrice asincrone ± cerându-se s se indice con inutul lucr rii: Tipul lucr rii M sur tori înainte de demontare. Cur iri i demont ri. Verificarea i repararea reostatului. Reglarea portperiilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 30 . Verificarea final . Con inutul lucr rii ± Repara ii capitale Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Înlocuirea pieselor defecte. Verificarea i repara rea aparatajului de pornire Verificarea i reglarea protec iei.

 orele trebuie s fie grupate (succesiv). în orar. Structura ciclului de repara ii reprezint num rul. pentru ma ina. 4. Rc1 = 2500 ore. s se reprezinte grafic durata de serviciu. de obicei ultima. felul i succesiunea diferitelor interven ii tehnice în cadrul unui ciclu de repara ii. în ore lucrate. sau. num rul ciclurilor pentru întreaga durat de serviciu. num rul orelor pentru un ciclu de repara ii. utilajelor i instala iilor. între dou repara ii capitale. Durata ciclului de repara ii este stabilit pentru fiecare tip de ma in .i formeze deprinderile de a stabili plan ificarea pentru reparare a ma inilor. Obiective: Elevii trebuie s . inclusiv durata uneia dintre ele.  se va lucra în grupe de câte cinci elevi. pentru a avea continuitate. s se reprezinte grafic structura ciclului cu datele ob inute anterior. Indica ii de lucru: Ciclul de repara ii reprezint perioada de timp. Cuno tin e teoretice necesare: Dup studierea FD 18 i FT 1 elevii trebuie s cunoasc :  structura unui ciclu de repara ie.LUCRARE DE LABORATOR Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II TEMA: Planificarea repar rii utilajelor i instala iilor Timp de lucru: 100 minute LUCRA I PE GRUPE Lucrarea: Stabilirea unui ciclu de repara ie pentru un strung revolver Condi ii de lucru:  activitatea se va desf ura în laboratorul de specialitate. 5. utilajul sau instala ia nou de la darea lor în exploatare. num rul interven iilor pentru fiecare categ orie de repara ii. Rk = 30000 ore.  citirea i interpretarea normativelor. 2. utilaj sau instala ie în normative de repara ii în func ie de orele de func ionare . 3. Rc2 = 10000 ore. Se cere: 1. pân la prima repara ie capital . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 31 . Cunoscând durata de serviciu i duratele pentru fiecare tip de interven ie: Dc = 120000 ore Rt = 1250 ore.

dar care nu necesit o complexitate tehnologic mai mare. se pot deosebi trei grupe de lucr ri de repara ii: grupa I cuprinde lucr rile legate de piesele supuse uzurii rapide i medii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 32 .  dotarea minim cu utilaje i instala ii a unei sec ii care face lucr ri de reparare. la fel grupa III cuprinde i lucr rile din grupa II. Obiective: Elevii trebuie s . Din punct de vedere al con inutului lor. De men ionat c lucr rile din grupa II cuprinde în afara celor indicate i lucr rile din grupa I. Cuno tin e teoretice necesare: Dup studierea FD 13 elevii trebuie s cunoasc :  grupele de lucr ri în cadrul unei repara ii pentru un utilaj. Indica ii de lucru: În cadrul atelierului de repa ra ie se execut produc ia de piese de schimb i repara iile de tip Rc i Rk. i a dot rii minime a atelierului în func ie de Condi ii de lucru:  activitatea se va desf ura în laboratorul de specialitate. pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului i al dimensiunilor ( Rc2).  se va lucra în grupe de câte doi elevi. grupa III cuprinde lucr ri de complexitate tehnologic deosebit care necesit utilaje specializate (Rk). în tabelul 1. s se completeze corespunz tor.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II LUCRARE DE LABORATOR LUCRA I PE GRUPE TEMA: Organizarea atelierelor i a echipelor de între inere i reparare Timp de lucru: 50 minute Lucrarea: Stabilirea lucr rilor efectuate complexitatea lucr rilor.i formeze deprinderile de organizare a unui atelier de între inere i reparare a utilajelor i instala iilor. spa iile libere cu exemple de lucr ri i dotarea minim a atelierului de repara ii. Se cere: Fiind date grupele i tipul de lucr ri aferente. remediere a defec iunilor medii (Rc1). grupa II cuprinde lucr rile mai mari.

Lucr ri de turn torie III Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. Lucr ri de sudur . Lucr ri de forjare ± presare i tratament termic Lucr ri de sudur i construc ii metalice Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 33 .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Grupa I Tipul de lucr ri Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. Lucr ri de forjare ± presare. Lucr ri electrotehnice. Lucr ri de sudur . II Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. Exemple de lucr ri Dotarea atelierului de repara ii Tabelul 1. Lucr ri de forjare ± presare. Lucr ri electrotehnice.

Profesorul va ine eviden a exerci iilor care au fost rezolvate i a activit ilor care au fost desf urate i va evalua progresul realizat. fi e de lucru. Elevii vor fi sprijini i s rezolve sarcina de lucru. fi e de evaluare. solicitand sprijinul profesorului. Foarte important! Înainte de a trece la rezolvarea exerci iilor i/sau a activit ilor propuse. se va citi cu aten ie sarcina de lucru i se va face o documentare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 7. MATERIALE DE REFERIN PENTRU ELEVI fi e de documentare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 34 .

control. Activitatea de între inere i reparare a utilajelor este impus de faptul c . aceasta asigurân du-se prin: exploatarea ma inilor. Fenomenul de uzur fizic a utilajului poate fi ameliorat i printr -un sistem de activit i de între inere a acestuia. dintre care mai importante sunt: cre terea perioadei de timp în care utilajul este în stare de func ionare i realizarea produc iei conform graficelor. între inerea corect i cur irea zilnic . îndreptate în scopul men inerii în stare de func ionare o perioad cât mai mare de timp formeaz ceea ce în literatura de specialitate poart numele de sistem de între inere i reparare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. Între inerea urm re te s men in ma inile. utilajului i a instala iei respective. care s permit depistarea din timp a eventualelo r defec iuni. a procesului de uzur fizic . precum i printr -un ansamblu de opera ii de control i revizie. Ob inerea unei durate de func ionare normale cât mai lungi se poate realiza prin încetinirea procesului de uzare fizic a pieselor componente. implicit. reducând posibilitatea apari iei unor repara ii accidentale. Realizarea unor activit i de între inere i reparare corespunz toare a utilajelor are o serie de avantaje. ungerea pieselor în mi care. între inere i reparare a utilajelor. pe parcursul folosirii lor productive. observarea continu a st rii i func ion rii lor. Ca urmare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 35 . reducerea costurilor de produc ie i. conform prescrip iilor întreprinderii constructoare. lucrul de bun ca litate a echipelor de între inere i repara ii i executarea repara iilor la timp. în cadrul întreprinderilor se organizeaz un serviciu de între inere i reparare a utilajului de produc ie. În vederea men inerii caracteristicilor func ionale ale utilajului i a func ion rii în condi ii cât mai apropiate de c ele ini iale. chiar dac sunt situa ii când unele dintre acestea sunt folosite mai rar. Importan a activit ii de între inere a utilajelor i instala iilor. Este necesar ca periodic s se verifice i starea accesoriilor din dotarea ma inii. Din analiza comportamentului utilajelor în procesul de uzur fizic se poate constata c uzura în timp a diferitelor componente are loc în mod diferen iat. 1 NECESITATEA LUCR RILOR DE ÎNTRE INERE I REPARARE 1. utilajelor i instala iilor la sarcina normal (prin evitarea supraînc rc rilor). Toate aceste activit i de revizie. utilajele i instala iile în condi ii normale de exploatare între dou repara ii consecutive. are loc un proces de pierdere treptat a valorii de întrebuin are a utilajului . i în final o pierdere a capacit ii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat. cre terea eficien ei activit ii de produc ie. acestea sunt supuse procesului de uzur fizic i moral . cre terea randamentului i a preciziei de func ionare a utilajelor.

livrarea de utilit i în scopuri de produc ie (ap . evitarea întreruperilor de produc ie. metodelor i echipamentelor noi. Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de între inere trebuie s se foloseasc de principalele mijloace: s se constituie într-un organism propor ional dimensionat cu cadre i bine organizat în func ie de specificul întreprinderii. Domeniul de activitate al compartimentului de între inere este diferit de la o întreprindere la alta. Activitatea de între inere i repara ii a devenit o problem tehnologic . montarea i punerea în func iune a noilor echipamente. gaze etc. Obiectivele i mijloacele activit ii de înt re inere i reparare. modific rile aduse acestora. Aceast modificare de optic este fireasc . deoarece ast zi într-o întreprindere constructoare de ma ini exis un num r foarte mare de utilaje diversificate. Mijloacele indicate corespund unor activit i care sunt pre zentate în tabelul 1. controlul i eviden a cheltuielilor de între inere i repara ii. s se informeze permanent în pas cu progresul tehnologic. Existen a unui compartiment de între inere i repara ii este justi ficat de necesitatea asigur rii utiliz rii permanente a echipamentelor i cl diril or din întreprinderile tot mai complexe.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 2. dar cuprinde în general.). limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucr rile de între inere i repara ii. datorit avariilor. Sarcinile sectorului de între inere i repara ii (fig. as tfel ca s se asigure func ionarea utilajelor prin respectarea programelor. în domeniul materialelor. în timp ce o lung perioad de timp era considerat ca o activitate anex neimportant . s lucreze în strâns colaborare cu celelalte compartimente. reducerea timpilor neproductivi în scopul mic or rii cheltuielilor pe unitatea de produs.1) pot fi precizate în timp astfel: înainte i dup producerea uzurii mijlocului fix respectiv: Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 36 . calitatea i continuitatea produc iei. paza contra incendiilor.i organizeze disponibilul de piese de schimb în func ie de necesit i. s eviden ieze i s studieze continuu cauzele avariilor i s pre vad remediile. asigurarea func ion rii utilajelor în condi ii de securitate deplin în exploatare. aer. abur. urm toarele lucr ri: între inerea i repararea echipamentului i cl dirilor. s elaboreze un program de lucru bine conceput. energie electric . s . Obiectivele între inerii i repara iei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: men inerea st rii utilajului la parametrii care s asigure cantitatea.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 37 . înlocuirea pieselor uzate. men inerea utilajelor în bune condi ii de func ionare i evitarea opririlor neprev zute provocate de accident. Activit i ca: previziunea pe termen lung i scurt. studiul de costuri. 1 AC IUNEA Previziunea între inerii Între inerea preventiv Între inerea corectiv Eviden i planificare CE CUPRINDE Activit i efectuate pentru evitarea lucr rilor de repara ii i pentru ca lucr rile de între inere inevitabile s fie efectuate cel mai comod posibil Activit i efectuate pentru reducerea uzurii. Activit i efectuate pentru corijarea defectelor. CUI REVINE Personalului de deservire i a celui de între inere din sec ii Personalului de între inere din sec ii i ateliere care execut reviziile Personalului de între inere din sec ii i ateliere care execut repara iile Persanului de conducere a activit ii de între inere i repara ii. 1. ACTIVIT ILE DE ÎNTRE INERE Tabel nr. înregistrarea cauzelor proastei func ion ri a utilajelor . Sarcinile sectorului de între inere i reparare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Fig. organizarea muncii. revizuirea i renovarea utilajelor într-un mod care s le redea calit ile lor de func ionare i precizie.

utilajele i instala iile se uzeaz fizic. condi ie esen ial pentru ob inerea unei calit i superioare a produselor cerute i a unei eficiente economice ridicate. ma inile. m rirea consumurilor specifice i chiar accidente de munc . utilajele i instala iile trebuie s func ioneze la parametrii optimi. Întrucât în timpul func ion rii ma inile. Factorii care contribuie la uzura pieselor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 38 . sunt da i în figura 1. f r întreruperi sau opriri accidentale. 2 FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR COMPONENTE ALE UTILAJELOR În condi iile produc iei industriale moderne. componente ale ma inilor i utilajelor.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. Fig. Factorii mai importan i care contribuie la uzura pieselor. 1. aceas t uzare poate provoca erori de prelucrare.

se vor ob ine totu i în final suprafe ele cu neregularit i microscopice sau macroscopice . For ele i presiunea de contact. fapt care poate contribui la mic orarea sau intensificarea procesului de uzur . Calitatea lubrifian ilor. Din acest punct de vedere se deosebesc dou feluri de sarcini : sarcini ce provoac solicit ri statice. sarcini ce provoac solicit ri dinamice. De exemplu : la a chiere. b). mi care care poate fi: de alunecare. c). Calitatea materialelor utilizate. Rezisten a la uzur depinde în mod cert de materialele utilizate la confec ionarea pieselor. Viteza relativ a pieselor în frecare intereseaz mai ales ca m rime. care pot fi de dou feluri sarcini ce provoac solicit ri prin oc. Uzura este direct propor ional cu presiunea de contact. De asemenea este important i felul mi c rii dintre dou p iese în frecare. De exemplu: o pies din o el cu duritatea de 600 HB are o durat de func ionare de 10 ori mai mare decât a unei piese cu duritatea de 200 HB. S-a constatat c prin prelucrare se produc unele modific ri în structura superficial a metalelor sau aliajelor pieselor în frecare . d). Dat fiind faptul c for ele de frecare ac ioneaz asupra straturilor superficiale ale pieselor. La o eluri. Prelucrarea pieselor . care influen eaz rezisten a la uzur . În scopul m ririi rezisten ei la uzur a pieselor. For ele care solicit piesele în frecare provoac o stare de tensiune care contribuie la uzura lor. Viteza relativ a pieselor în frecare. e). De men ionat este faptul c o elurile aliate au o mare rezisten la uzur . care.1 m/s pân la peste 10m/s.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II a). se utilizeaz uleiuri. ducând astfel la îmbun t irea rezisten ei la uzur . sarcini ce provoac solicit ri variabil e continue. o presiune de contact considerabil poate duce la ruperea i întreruperea filmului de lubrifiant. de rostogolire.003 . mai au i direc ia constant . Uleiul trebuie s formeze un film stabil absorbant. este cea cu sorbit i perlit .006 mm/rot i vitezele mici sub 3m/min fac s scad rezisten a superficial a materialelor pieselor. i în special cele cu grafit modular. avansurile mici de 0. inând seama i de avans. Oricare ar fi aceast prelucrare. gradul de uzur i de rezisten la uzur depinde de prelucrarea lor. În construc ia de ma ini se utilizeaz pe scar din ce în ce mai mare fontele aliate. combinat . fapt care se explic prin aceea c ecruisarea materialului este mai pu in adânc . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 39 . Acestea trebuie s fie lipsite de acizi i impurit i mecanic e.0. prezentând valori de la 0. contribuind în acest fel la mic orarea coeficientului de frecare. Odat cu cre terea vitezei la peste 15m/min. rugozitatea scade. În cazul ungerii lichide. iar ecruisarea cre te în adâncime. pe lâng men inerea valorii lor constant . cea mai utilizat structur . deoarece provoac coroziuni. care d o bun rezisten la uzur . De re inut este faptul c durabilitatea cre te o dat cu cre terea durit ii.

Jocurile provoac înc lzirea i ruperea filmului de lubrifiant. se pune problema dac uleiul este suficient sau dac el este de calitate bun . unei suprafe e fa de cealalt . Dup cum între suprafe ele în mi care exist sau nu substan e de ungere. rezultat din ac iunea for elor de sprijin din suprafa a de contact deformat plastic. materiale abrazive etc. Pentru protec ia suprafe elor în frecare trebuie luate m suri corespunz toare în vederea etan rii i perfec ion rii continue a mijloacelor de ungere. Sub aspectul ungerii. Mediul i regimul de exploatare. care se produce în planul tangent comun a dou corpuri în contact.. petroliere. se va ine seam de urm torii factori: ungerea ma inii. care alunec sau tind s alunece unul peste altul. Mediul corosiv se întâlne te în special la ma inile i utilajele ce func ioneaz în întreprinderile de produse chimice. h). poate fi de dou feluri: corosiv. rotirea fusurilor în lag rele de alunecare etc. În ce prive te regimul de exploatare. iar cel abraziv la ma inile i utilajele miniere. metalurgice etc. deoarece apar solicit ri dinamice care perturb regimul de lucru al ma inii sau utilajului. Uzura cre te pe m sur ce cresc jocurile dintre piesele aflate în frecare. ro ile unui vehicul de cale ferat pe ine etc.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II f).Frecarea mixt care poate fi interpretat ca o combina ie a frec rii de rostogolire cu cea de alunecare. Exemple de frecare mixt : frecarea în angrenaj. Exemple de frecare de alunecare: mi carea unei s nii pe ghidajele acestuia. Jocurile dintre piese în frecare. se au în vedere posibilit ile de îndep rtare a diferitelor impurit i. y semifluid . . Felul frec rii. cur irea ei. Mediul. g). . putând duce în final la distrugerea pieselor respective. se disting urm toarele tipuri de frec ri: . abraziv. sau a altor piese îmbinate cu acestea.Frecarea de alunecare. frecarea poate fi : y fluid . care influen eaz considerab il de mult frecarea. Exemple de frecare de rostogolire : corpurile de rostogolire a unui rulment pe inele. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 40 . y uscat . frecarea în transmisii prin fic iune etc. acestea furnizând elemente suplimentare fa de cele obi nuite în problema frec rii i uzurii . În func ie de felul mi c rilor. care determin un cuplu de sens contrar mi c rii sau tendin ei de mi care de rostogolire. În privin a cur irii.Frecarea de rostogolire este frecarea asociat mi c rii de rostogolire a unui corp pe altul. protec ia suprafe elor în frecare.

suprafe ele sunt supune unei ap s ri mijlocii i sunt alimentate în mod continuu cu lubrifian i. b. d). c). 3. Fig. . în acest caz. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 41 . din cauza sarcinii de pe arbo re. . Frecarea uscat ia na tere când între cele dou suprafe e în mi care relativ nu exist nici un strat intermediar de lubrifiant. pentru a coincide cu el la tura ie foarte mare. La sta ionarea ma inii. grosimea peliculei de lubrifiant devine constant pe întreaga periferie a fusului. La viteze de rota ie mici. ÎN CONDI IILE FREC RII FLUIDE SE REALIZEAZ .economie de lubrifian i. având form de pan i o oar ecare presiune. . 3. în mod normal. 3. Frecarea semifluid poate s apar ca urmare a unei ung eri defectuoase sau insuficiente. la func ionarea de regim a ma inilor i utilajelor. centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului. : . nici chiar în punctele disparate.reducerea consumului de energie prin frecare. astfel înc ât contactul lor este direct. lubrifiantul este îndep rtat dintre cele dou suprafe e ale fusului i ale cuzinetului. În acest ultim caz (fig. arborele începe s transporte sub el lubrifiant. a). oprirea ma inii când. teoretic. Frecarea fluid se poate men ine când între suprafe e se realizeaz deplas ri cu viteze mari. precum i la pornirea i. ungerea va fi semifluid (fig. La cre terea tura iei. începe s -l ridice. datorit vitezei prea mici.m rirea siguran ei în func ionare. Frecarea în lag re. nu se poate introduce stratul de ulei necesar între cele dou suprafe e în mi care relativ .mic orarea uz rii suprafe elor de frecare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Frecarea fluid se produce. contactul a sta ionat un timp îndelungat (fig.m rirea sarcinilor admisibile. 3. care.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

FI A DE DOCUMENTARE NR. 3
ÎNTRE INEREA MA INILOR I UTILAJELOR INDUSTRIALE 1. Managementul între inerii preventiv -planificate.

Activitatea general de între inere trebuie s se bazeze pe experien , cum a r fi statistica defec iunilor ± proprie sau cea a produc torilor. În func ie de cât de complet este documenta ia de între inere, sarcina de a concepe activitatea de între inere poate s se dovedeasc a fi mai mult sau mai pu in dificil . În activitatea de concep ie a activit ii de între inere, scopul este de a elabora instruc iuni cu privire la: - posibilit ile de eliminare - g sirea rela iei optime - modul de stabilire a a acelor probleme care au dintre între inerea corectiv momentului optim pentru tendin a s se repete; i între inerea preventiv ; înlocuirea unui reper;
Scopul ini ial al configur rii între inerii planificate este de a organiza metodele i personalul de care este nevoie pentru îndeplinirea acestei misiuni ± aceea de a împiedica apari ia defec iunilor i a defectelor, ceea ce înseamn c este nevoie de: formulare ale documentelor standard (tip); descrierea de rutin privind modul de utilizare a formularelor; instruc iuni de m surare a diferi ilor parametri; instruc iuni privind executarea diferitelor activit i preventive; personal disponibil pentru a executa lucr rile conform programului; conven ie cu personalul calificat care s îndeplineasc aceste sarcini, cu sau f r instruc iuni detaliate. Documenta ia de între inere con ine instruc iuni de între inere, lista de referin e la piesele de rezerv i alte documente care pot fi elaborate în faza premerg toare. Documentele care se cer au anumite caracteristici: includ fluxuri tehnologice (de lucru) sau figuri care rezult din desene/plan e f cute de consultan i; constau în descrieri primite de la produc tori ; sunt influen ate de documenta ia standard a cump r torului; sunt adaptate la calific rile meseria ilor care le deservesc; Planificarea activit ii de între inere planifi cat se bazeaz pe diferite informa ii: analiza rezultatelor din procesul de între inere corectiv ; experien a acumulat din alte activit i; caracteristicile utilajelor; monitorizarea st rii/condi iei utilajului (dac este în func iune). Activitatea de planificare con ine urm toarele puncte: identificarea sistemului tehnic/componentelor care urmeaz s fie între inute; definirea ac iunilor de între inere relevante; repartizarea ac iunilor; preg tirea programului de între inere; demararea ac iunii.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

42

Organizarea corespunz toare a lucr rilor de între inere a ma inilor i utilajelor asigur m rirea duratei lor de serviciu, adic a perioadei de timp consumate de la punerea în exploatare pân la scoaterea din uz, respectiv casarea acestora. În func ie de importan i complexitate, lucr rile de între inere se execut : permanent ± de c tre personalul ce deserve te ma ina i utilajul; periodic ± de c tre echipele de între inere, în conformitate cu normele prev zute pentru fiecare ma in , utilaj sau instala ie.
2. Lucr ri de între inere executate de personalul care deserve te utilajele.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

Personalul care deserve te ma inile, utilajele i instala iile, în afar de modul de manipulare în procesul de produc ie, trebuie s cunoasc i s respecte ansamblul de m suri corespunz toare:
Construc ia, func ionarea, reglarea i exploata rea ma inilor, utilajelor i instala iilor deservite. M surile de siguran care trebuie luate înainte de punerea în func iune. Modul cum se pune în func iune, respectându se opera iile în succesiunea i corelarea lor. Supravegherea pe timpul func ion rii pentru evitarea apari iei unor fenomene nedorite. M suri de siguran înainte de oprire.

ANSAMBLU DE M SURI

Modul cum se face oprirea, cu respectarea opera iilor în succesi unea i corelarea lor. M surile de siguran dup oprire.

M surile necesare a fi luate în cazul apari iei unor situa ii anormale. Protec ia contra agen ilor corosivi. Conservarea de scurt i lung durat .

Protejarea de lovituri, zgârieturi i alte degrad ri a organelor care pot influen a precizia. Schema de ungere cu indica iile necesare.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

43

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

3. Lucr ri de între inere a utilajelor executate de personalul de între inere.

Aceste lucr ri se executa la anumite termene planificate, indicate în grafice, în func ie de caracteristicile utilajului, de precizia necesar func ion rii, de gradul de înc rcare al utilajului i regimul s u de lucru. Cu acest prilej se verific sistemul de r cire i de ungere, i comportarea în exploatarea ma inii, în unele situa ii, se fac regl ri sau demont ri par iale ale ma inii i utilajului i, în special, a acelor subansambluri care prezint importan în func ionare. Rezultatul acestor verific ri este men ionat în dosarul ma inii, utilajului sau instala iei, respective, în vederea determin rii cauzelor uz rii i pentru stabilirea volumului i felului repara iei.

4. Cur irea ma inilor utilajelor i instala iilor.

Cur irea i sp larea se execut pe locurile de produc i e (în cazul ma inilorunelte i utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de cur ire i de sp lare special amenajat (în cazul ma inilor i utilajelor deplasabile). Se va acorda aten ie deosebit sistemelor de etan are ce se vor demonta cu regularitate, pentru a fi cur ite i reglate. înainte de sp lare se recomand ca instala iile de r cire i de ungere s fie golite pentru schimbarea lichidului, care întotdeauna con ine impurit i, atr gând dup sine uzarea pompei. Se vor cur a periodic filtrele instala iilor de ungere; rezervorul i conductele de ulei trebuie sp late ori de câte ori se schimb uleiul. Materialele pentru ters trebuie s absoarb lichidele, s nu con in a chii metalice i s aib o rezisten suficient de mare, pentru a nu se rupe în timpul întrebuin rii. P r ile de lucru fine ale ma inii se cur cu cârpe moi, iar cele cromate cu piele de c prioar . Ca materiale de ters se mai folosesc: lavete, de euri de bumbac uscate, pânz de sac moale etc. Ma inile-unelte se spal , de obicei, cu petrol lampant sau cu motorin , cu ajutorul unor cârpe îmbibate în aceste lichide. Dup sp lare, se terg cu cârpe sau se usuc cu aer comprimat. Ma inile care lucreaz în mediu cu mult praf, de Importan activit ii de intretinere si reparare utilajelor exemplu, cele din turnatorii, se spal periodic, la intervale maiamici decât ma inile din celelalte sectoare.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

44

care const în m surarea anumitor piese componente ale ma inii. zgomotele. utilajelor i instala iilor se face prin urm toarele metode: Metoda examin rilor Metoda testelor Metoda m surilor M sur ri speciale Metoda examin rilor prin care se verific starea tehnic a utilajelor observându se func ionarea acestora. în locuri special amenajate. opera ie care se face cu ap rece sau cald la presiuni de (5. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 45 . în vederea îndep rt rii noroiului i altor depuneri.. f r a se opri ma ina sau utilajul. înainte de demontare. utilajului sau instala iei respective . piesele sau sculele anex . p resp larea. Aceast observare se face de c tre personalul de specialitate. M surarea acestor parametri speciali d o imagine clar a st rii utilajului. UTILAJELOR I INSTALA IILOR PENTRU REPARARE Opera iile preg titoare care se efectueaz în vederea repar rii ma inilor. dac intrarea in repara ie este conform planului sau este o repara ie accidental (cu specificarea motivului accident rii i a vinovatului). Constatarea st rii tehnice a ma inilor. cum ar fi: vibra iile. defec iunile constatate în timpul exploat rii recomand rii privitoare la modernizarea utilajului etc. care const în m surarea unor parametri speciali ai ma inii. demontarea. Repara iile se fac la termenele stabilite în planul de repara ii ale fondurilor fixe întocmite la începutul anului.. Anumite tipuri de ma ini i utilaje. diverse presiuni etc. Metoda m sur rilor speciale. numai dac se stabile te necesitatea lor cu ocazia reviziilor tehnice planificate. Persoana care conduce lucr rile de repara ie stabile te împreun cu eful sec iei în care se afl utilajul. Metoda m surilor. vitezele de lucru.10) 10 2 Pa. când se constat uzarea pieselor. temperatura. utilajelor i instala iilor sunt: primirea pentru reparare. în cadrul c reia se fac m sur ri asupra produsului realizat de c tre ma ina respectiv i se constat abaterile. cum sunt cele care lucreaz în aer liber. sunt supuse presp l rii. constatarea defectelor pieselor demontate i sortarea lor. data când utilajul va fi oprit i predat cu proces-verbal de predareprimire. O ma in care d produse cu o abatere mare prezint uzuri mari. în care se consemneaz : denumirea utilajului num rul de inventar. este necesar demontarea ma inii. Pentru aplicarea metodei. cur irea i sp larea pieselor dup demontare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. stabilindu -se astfel gradul de uzare. care se compar cu datele din cartea tehnic . Metoda testelor. 4 PRIMIREA MA INILOR.

atunci ele se cufund pentru 20-30 min în petrolul lampant. Piesele i subansamblurile grele se vor demonta utilizând ma ini de ridi cat cu dispozitive de prindere sigur . Pentru de urubarea prezoanelor ce sunt prev zute cu filet la cap tul liber se folosesc dispozitive universale de scos prezoane (fig. rola striat 3. Piesele de dimensiuni mari (batiurile. Dac subansamblul demontat are dimensiuni mici. Astfel. Pentru a se u ura demontarea piuli elor. utilajului sau a instala iei i de felul repara iei. schema cinematic . interac iunea lor i pozi ia pieselor conjugate.metoda de front. se cunosc dou metode : . 1). Demontarea organelor filetate. neexistând interschimbabilitatea între ele. iar cele de dimensiuni mici se strâng într -o lad separat . pentru a evita deteriorare a i deformarea lor. De asemenea. de urubarea f cându-se cu o cheie obi nuit . În lipsa acestui dispozitiv se folose te o piuli cu o contrapiuli . Pentru executarea opera iei de demontare a ma inilor. schema electric etc.) se recomand s fie a ezate pe pardoseal . UTILAJELOR I INSTALA IILOR Lucr rile de demontare depind de construc ia ma inii. Dac acest procedeu nu este eficient. 5 DEMONTAREA MA INILOR. care const din demontarea utilajului de la început pân la sfâr it într-un singur loc de lucru. Acest dispozitiv se compune din tija 1. Metoda se aplic în cazul demont rii complete a utilajului. pe un suport din lemn sau pe mese joase. Metoda se aplic atunci când utilajul trebuie demontat numai par ial. ele se ung cu petrol lampant.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. întreg utilajul. f r a se a eza unele peste altele. dezangajând prezonul. . utilajelor i instala iilor. pân se deplaseaz din loc. în câteva posturi de lucru pe linia de demontare. Dup demontarea utilajului agregatele care trebuie reparate sunt transportate la locurile de repara ii. Persoana care conduce lucr rile de repara ii trebuie s cunoasc bine construc ia i func ionarea utilajului. la repa ra iile curente R C1 i RC2 se demonteaz numai subansamblurile defecte. Prezonul 6 ce urmeaz a fi scos se introduce în alezajul suportului 5 pân când partea nefiletat ajunge în dreptul rolei striate. stabilind subansamblurile.metoda de band . Piesele m runte provenite din mecanismele demontate ale subansamblurilor trebuie aranjate ordonat în l zi. montat pe tija cu ajutorul penei 4. Pentru a se u ura de urubarea unei piuli e foarte în epenite. scopul precum i ordinea demont rii. la care opera ia de demontare se realizeaz treptat. Demontarea fiec rui subansamblu se face individual. atunci se aplic cu ciocanul de cupru lovituri dese i u oare pe fe ele piuli ei i apoi se de urubeaz . iar apoi se r suce te piuli a sau urubul într -un sens sau altul. aceasta se înc lze te încercându-se permanent de urubarea ei cu cheia. în care scop el studiaz documenta ia tehnic (proiectul i cartea ma inii. Piesele a ezate dezordonat se identi fic greu la asamblare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 46 .) i examineaz utilajul mai întâi în stare de func ionare. apoi dup ce a fost oprit. iar la repara iile capitale R k. carcasele etc. respectându -se cu stricte e normele de s n tate i securitate a muncii. trebuie marcate piesele conjugate. Prin ac ionarea tijei rola striat se rote te o dat cu aceasta. pârghia 2. prezoanelor i a uruburilor care se de urubeaz greu din cauza corod rii.

Fig. executându -se mai întâi un canal pe fa a sa rupt . Dac în l imea la care s-a produs ruptura este prea mic i nu permite executarea unui canal pentru urubelni . în alezaj.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Dac prezonul sau urubul s-au rupt pu in deasupra suprafe ei piesei resturile lui se îndep rteaz din alezajul filetat cu o urubelni . dup care se preseaz în alezajul practicat un dorn conic din o el cu profil triunghiular sau p trat sau. Dispozitiv universal de scos prezoane. 2. având diametrul egal cu jum tate din diametrul prezonului rupt. Când prezoanele i uruburile rupte au duritate mare i nu se pot folosi burghie. 2). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 47 . Fig. atunci de urubarea se va face cu ajutorul unei bare sudate 1 (fig. atât de prezonul 2 cât i de rondeaua 3. 1. alezajul se va executa prin prelucrarea cu scântei electrice. Prin roti rea dornului sau a tijei se de urubeaz cap tul rupt. se execut un filet invers i se în urubeaz o tij filetat cu mâner. De asemenea extragerea se mai poate realiza sudând de capul prezonului rupt o piuli ca de urubarea s se fac cu o cheie. Dac prezoanele i uruburile s-au rupt sub nivelul suprafe ei piesei în urubul sau prezonul rupt se execut un alezaj la adâncimea de 10 -15mm. Procedeu de scoatere a urubului rupt cu o vergea sudat .

Cel mai simplu dispozitiv folosit la demontarea rulmen ilor este un man on de eava 1 (fig. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 48 . La demontarea subansamblurilor penele înclinate se scot prin batere cu ajutorul unui dorn. poate fi scoas . tiftul conic se îndep rteaz în sensul diametrului mare. Când în spatele rulmentului se afl o roat din at sau o roa t de transmisie. Extractor de pan cu ac iune dinamic . iar pe capul arborelui 3 se preseaz axial cu o pres manual . Dup o astfel de înc lzire piesele se elibereaz relativ u or de pan . a) care se aplic pe inelul in terior al rulmentului 2. Rulmen ii nu trebuie demonta i prin lovire cu ciocanul i dornul. 3. oric rui tip de rulment. Pana înclinat montat la cap tul arborelui. În vederea demont rii. Cuiele se smulg cu ajutorul extractoarelor speciale. dup ce au fost strânse cu un cle te. pentru c în acest caz corpurile i c ile de rulare se deterioreaz . În figura 4 sunt reprezentate dou moduri de demontare a rulmen ilor de pe arbore. Acest dispozitiv se aplic numai atunci când arborele împreun cu rulmentul pot fi scoase din carcasa lor. aplicând lovituri puternice cu ciocanul prin intermediul unui dorn. cu un extractor cu ac iune dinamic (fig. cur irea locului i subansamblurilor respective. Demontarea îmbin rilor cu tift i cuie spintecate. se folosesc dispozitive. la: constatarea modului de montare a rulmentului. se corecteaz filetul respectiv cu ajutorul unor tarozi de dimensiuni corespunz toare la treapta de filet imediat superioar . 4. prin consultarea desenelor sau prescrip iilor. Capul 1 al extractorului se a eaz pe capul 2 al penei i se fixeaz cu ajutorul inelului 3 i cu urubul 4. cu gheare (fig. Fig. ale c rui dimensiuni tre buie s fie cava mai mici decât sec iunea canalului pentru pan . Dac una din piese este deplasat din loc i tiftul s -a îndoit. 4. Demontarea rulmen ilor . b). se va proceda. 3). din categoria c rora cel mai frecvent sunt folosite presele manuale. preg tirea sculelor i dispozitivelor de scoatere. Dac pana nu poate fi scoas prin acest procedeu atunci piesa se înc lze te cu o lamp de benzin sau cu un arz tor cu gaze pân la temperatura de 80 -120oC. de asemenea. Lovind de câteva ori cu greutatea 5 flan a 6 se scoate pana din loca ul ei. el se scoate dup ce piesa a fost a ezat la loc.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Dup scoaterea uruburilor i a prezoanelor rupte. Demontarea îmbin rilor cu pan . care se vor fixa direct pe acestea.

Rulmen ii monta i cu buc e de extrac ie 3 (fig. Procedee de demontare a rulmen ilor. iar prinderea lor în vederea demont rii se poate face mult mai u or. 5) se demonteaz prin în urubarea unei piuli e 1 pe filetul exterior al buc ei. opera ia de demontare se simplific deoarece în acest caz se poate separa inelul exterior de cel interior.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Fig. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 49 . trage buc a extractoare. Piuli a se sprijin pe inelul interior al rulmentului 2 i în acela i timp. La rulmen ii demontabili. 5. eliberând astfel rulmentul de pe fusul 4. Demontarea rulmen ilor fixa i în buc cu extrac ie. prin în urubare. Fig. 4. Un procedeu mai perfec ionat îl constituie demontarea buc elor de extrac ie cu presa hidraulic portativ .

Demontarea rulmen ilor din alezaje înfundate. pân când fac contact cu pere ii inelului interior. Fig. pe fus se obi nuie te s se înc lzeasc inelul interior la temperaturi de 80 -90°C. 6. Pentru aceasta se toarn peste inelul interior ulei mineral înc lzit. rulmentul este extras cu ajutorul unui arc i al unor gheare. se dep laseaz pe glisiera. dup aceea. F lcile 1. Pentru demontarea rapid a rulmen ilor cu role cilindrice monta i direct pe fus se folose te un dispozitiv electric de extrac ie care se centreaz pe arbore i înc lze te prin induc ie) rulmentul în circa 30s. iar fusul arborelui este izolat cu azbest sau carton (dispozitivul de demontare trebuie fixat în prealabil). prin deplasarea axial a bacului conic 2.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Pentru a u ura demontarea rulmen ilor mari i cu strângeri mari. Dup ce se înc lze te inelul interior demontarea propriu -zis se realizeaz cu unul din procedeele cunoscute. Extragerea rulmen ilor din alezajele înfundate ale carcaselor se realizeaz cu ajutorul preselor de tipul celei reprezentate în figura 6. dup ce sunt introduse în alezajul interior al rulmentului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 50 . Prin ac ionarea urubului conduc tor 4 ce se sprijin pe fundalul alezajului din carcas se scoate rulmentul. cu ajutorul uruburilor 3.

tija filetat 1. În primul caz.Demontarea lag relor cu alunecare i a buc elor. în cazul c se mai refolosesc. Fig. (fig. este deplasat axial prin rotirea piuli ei 2 ce se reazem pe flan a 3. a) sau prin împingere (fig. se demonstreaz cu ajutorul preselor manuale. dup ce acesta a ven it în contact cu bila. pân când buc a este eliminat de alezajul carcasei. pentru ca aceasta s poat fi extras complet din alezajul carcasei. 9. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Presele manuale folosite la demontarea buc elor pot ac iona prin tragere (fig. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 Fig. Distan ierele 4 trebuie s aib o în l ime egal cu cel pu in în l imea buc ei. 51 . iar dac nu se mai refolosesc. 7. 8) sau cu ajutorul unui tarod 1. 8. în cel de -al doilea caz. Demontarea buc elor cu ajutorul preselor manuale Buc ele care nu se mai refolosesc se pot demonta cu ajutorul dornurilor (fig. Scoaterea buc elor dintr-un alezaj înfundat. pe partea frontal a buc ei se a eaz dopul 7 asupra c ruia se ac ioneaz cu urubul 2. cu ajutorul dornurilor. Fig. p reselor hidraulice i pneumatice sau cu ajutorul dispozitivelor de extrac ie. Extragerea buc ei 2 se face pe m sura în urub rii tarodului. 7. 9) i al unei bile de o el 3. Demontarea buc elo r cu ajutorul dornurilor. 7. Lag rele i buc ele montate prin presare. montat cu un cap t în flan a 5. b).

Îndep rtarea acestor depuneri i impurit i se poate realiza prin me tode mecanice i fizico-chimice. cu perii. METODE FIZICO-CHIMICE au la baz folosirea: ultrasunetelor bombardarea cu ioni solu iilor chimice solu ii chimice asociate cu ultrasunete sau curent electric Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 52 . utilajelor i a pieselor componente ale acestora a bavurilor. de pe suprafe ele ma inilor. vopselei vechi etc. 6 SP LAREA I CUR IREA PIESELOR Suprafe ele ma inilor. Metodele mecanice se preteaz îndeosebi la îndep rtarea. d l i) MANUAL (jet de nisip sau bile) SABLARE (la piese mici. asigur o suprafa perfect curat i pot fi mecanizate i automatizate toate lucr rile legate de sp lare. a). utilajelor i ale pieselor componente ale acestora sunt acoperite la exterior i interior de diferite impurit i. Principalele procedee folosite în aces t scop sunt. prin frecare) ÎN TOBE b). oxizilor. PROCEDEE DE CUR ARE (piese mari. depuneri i pelicule care trebuie îndep rtate complet în procesul de reparare pentru a permite constatarea defectelor i efectuarea lucr rilor ulterioare în condi ii corespunz toare. deoarece sunt foarte productive.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. Metodele fizico-chimice sunt cel mai des utilizate.

Dup sp lare. În timpul sp l rii. iar inelul exterior se rote te pân când c ile de rulare. piesele sunt introduse într -un mediu gazos. în care se produce o desc rcare electric între doi electrozi. rulmentul se usuc i apoi se unge. activ din punct de vedere chimic i care împreun favorizeaz îndep rtarea depunerilor. neutru. cu presiune sc zut . Sp larea în ulei fierbinte se face într-o baie înc lzit electric.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Instala iile de sp lare i cur ire electrolitic sunt folosite la îndep rtarea depunerilor de orice natur de pe piese i ca opera ie prealabil a unor procese ulterioare (cromare. dup ce în prealabil s -a f cut o cur ire grosier . Ungerea se face prin rotirea lent a rulmentului într -o baie de ulei. piesele fiind a ezate la anod sau la catod. Rulmen ii se spal în produse petroliere sau ulei mineral fierbinte. Sp larea cu ultrasunete se bazeaz pe ac iunea mecanic a ultrasunetelor care se propag într-un mediu lichid. în procent de 6-8%. corpurile de rulare i colivia se vor cura i complet. dup care se adaug ulei mineral sub ire. Cur irea pieselor prin bombardarea cu ioni se aplic în scopul ob inerii unor suprafe e foarte curate la piesele cu precizie înalt . Sp larea în produse petroliere se face astfel: într-un vas curat se toarn produse petroliere pân ce acoper to i rulmen ii care trebuie sp la i. Aceast metod se bazeaz pe ac iunea curentului electric asupra unor piese montate la catod i scufundarea într -un electrolit activ din punct de vedere chimic fa de elementele ce trebu ie îndep rtate. Pentru aceasta. pân la temperatura de 80°C. nichelate). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 53 . Ionii care se formeaz în gazul din recipient bombardeaz piesa i înl tur toate depunerile. inelul interior se imobilizeaz .

s fie recondi ionate.. la rulmen i. în vederea refolosirii lor a a cum reiese din figura 1. Vor fi admise ca piese bune numai acelea care se încadr eaz strict în prescrip iile din documenta ia ma inii. r sucirilor etc. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 54 . deform rilor. controlul cu instrumente i dispozitive speciale pentru m surarea uzurilor. rizurilor. Piesele bune se remonteaz în ma ina. piese la care nu se pot sau la care nu se justific . calitatea suprafe elor. durit ii. i sunt bune de utilizat în forma respectiv f r alte interven ii. controlul elasticit ii arcurilor. Dup constatare pot rezult urm toarele categorii: piese care se încadreaz în prescrip iile tehnice privind dimensiun ile. rupturilor. din punctul de vedere tehnico economic. rezult piese bune de utilizat. gr ipajelor etc. din cauza gradului av ansat de uzare sau deteriorare.. piese care nu se încadreaz în prevederile prescrip iilor tehnice.. ro i din ate etc.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. încovoierilor. controlul cu instrumente i aparatur obi nuit pentru determinarea uzurilor. uzurilor accentuate. Constatarea defectelor pieselor se face prin : controlul vizual pentru depistarea cr p turilor. tirbiturilor. segmen ilor etc. piese de recondi ionat (reparat) sau de înlocuit i piese neutilizabile.. îns prin suprapunerea acestora unor opera ii cum sunt cele de recondi ionare printr -un procedeu adecvat i cu o tehnologie corespunz toare. exfolierilor. controlul defectoscopic nedistructiv. utilajul sau instala ia respectiv (de regul . aceasta se afl în repara ie). 7 CONSTATAREA DEFECTELOR PIESELOR DEMONTATE I SORTAREA ACESTORA Dup sp lare i uscare. sau se introd uc cu forme de predare în magazia de piese de schimb. fisurilor care nu se v d cu ochiul liber. piesele se supun procesului de constatare a defectelor i sortarea se face în: piese bune. caracteristicile fizico -mecanice etc.

activitatea de recuperare ± recondi ionare este plasat în cadrul celei de între inere i repara ii (fig. la produc tor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 55 . în mod corespunz tor. 1.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Fig. IMPOANT Datorit ponderii atât de însemnate a valorii pieselor de schimb în cadrul cheltuielilor totale pentru repara ia ma inilor. se desf oar în ateliere i sec ii proprii. prin recondi ionare. i numai aici. De el depinde în mare m sur succesul sau insuccesul acestei activit i. pentru c aici. constituie cheia activit ii de recondi ionare. sau la t er i. va reintra în circuitul normal ± deja cunoscut. 2) care. de regul . s e hot r te soarta unei piese ± dac aceasta va fi retopit sau. în unit i specializate. utilajelor i instala iilor. Schema bloc pentru recuperare piese i subansamble. în industrie. Func ionarea acestui compartiment.

modul de rezolvare i num rul de ordine al schi ei sau desenului. dup recondi ionar e. tehnologul care face constatarea întocme te o schi în care se va ar ta prin linii groase locul ce trebuie reparat. O dat cu întocmirea schi ei se va trece în foaia de constatare natura defectului. modul de recondi ionare i cotele la care trebuie ob inut piesa. Schema bloc de leg turi i atribu ii.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Fig. 2. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 56 . DE RE IUT Pentru piesele care necesit recondi ion ri.

sect orului. dup de stina ie etc. nivelul de preg tire i specialitatea solicitat . identificarea activit ilor care urmeaz s se desf oare în întreprindere.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. stabilirea lucr rilor necesare. frecven a lor. inând seama de persoanele care trebuie s coopereze. se va baza pe reguli universal admise i se va adapta la condi iile i situa iile locale. modul de execu ie. Recomandare: Organizarea trebuie s convin persoanelor pe care le cuprinde. în general. dou func iuni principale: elaborarea proiectului sau a mecanismului pentru coordonarea activit ii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 57 . a infor ma iilor necesare. precizarea sarcinilor pe persoane i gruparea acestora în com partimente (descrierea posturilor). se realizeaz prin definirea i gruparea activi t ilor. sectorului. a func iunilor lor i a atribu iilor conducerii. adic stabilirea structurii organizatorice ilustrat de organigram i regle mentarea func ion rii ei prin regulamentul de organizare i func ionare. sectorului. se succed într -o ordine logic . astfel încât acestea s fie repartizate cât mai logic i mai eficient de realizat. evaluarea structurii. iar liniile de activitate verticale vor fi cât mai scurte. 8 ELABORAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE Proiectarea organiz rii unui sector dintr -o întreprindere. Se vor evita treptele care nu servesc decât la primirea d rii de seam sau la transmiterea de ordine. s fie supl i s permit îndeplinirea func iunilor într -o manier favorabil .. determinarea necesarului de personal pe categorii. Optimul de per soane care trebuie s fie conduse de un responsabil difer în func ie de condi iile locale. sector. în func ie de acestea se va urm ri identificarea deciziilor. ca i a întreprinderii de altfel. urm rindu-se în primul rând atingerea obiectivelo r. Rezultate bune se pot ob ine dac organizarea activit ii comparti mentului de între inere i repara ii va fi clar definit . Activitatea va fi delegat clar. f r suprapuneri. care se prezint astfel: precizarea i clasificarea obiectivelor întreprinderii. în vederea stabilirii unei re ele de leg turi cât mai corespunz toare. a ezarea compartimentelor în orga nigram i precizarea leg turilor (stabilirea tipului de s tructur i de organigram ). definirea rela iilor din interiorul întreprinderii . întocmindu -se lista tuturor lucr rilor i schema succesiunii lor. se va trece apoi la clasificarea lucr rilor dup natura i con inutul lor. elaborarea regulamentului de func ionare. Organizarea structurii îndepline te. Etapele generale ale procesului de elaborare a structurii organiza torice a întreprinderii. i în consecin .

STRUCTURA ORGANIZATORIC i Dimensiunea întreprinderii. m rimea i complexitatea lui depind de mai mul i factori dup cum reiese din sche ma de mai jos: Pozi ia geografic a întreprinderii.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Structura organizatoric a compartimentului de între inere. num rul de utilaje de acela i tip i modul lor de dispersare în întreprindere Continuitatea opera iilor procedeelor tehnologice utilizate. Domeniul de ac iune al compartimentului de între inere i repara ii. care influen eaz efectivul i modul de specializare al personalului compartimentului. Natura întreprinderii. Natura instala iilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 58 . Situa ia calific rii for ei de munc . care poate fi amplasat izolat sau în cadrul unui complex strâns grupat teritorial.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 59 .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Etapele elabor rii structurii organizatorice.

ce trebuie reparate. etc. este necesar s se realizeze o specializare maxim a func iilor de conducere pe ve rtical i a func iilor de execu ie pe orizontal . 9 ORGANIZAREA DE TIP CENTRALIZAT METODE DE ORGANIZARE CENTRALIZAT DESCENTALIZAT MIXT Organizarea de tip centralizat este r spândit în întreprinderile mici. Recomandare: Sistemul de repara ii centralizate este utilizat i pentru întreprinderile grupate din punct de vedere teritorial sau în întreprinderile în care exist num r mare de ma ini de acela i tip. gradul de calificare al for ei de munc . Toate repara iile se execut în cadrul unui atelier mecanic. diminuarea controlului i a responsabilit ilor. specializarea echipelor de repara ii urm rind ca prin aceasta s se ridice productivitatea muncii la lucr rile de repara ii. Num rul de muncitori din aceste subunit i difer de Ia unitate la u nitate i se stabile te dup mai multe criterii. În cazul sectorului de repara ii de tip centralizat repara iile sunt grupate pe tipuri de lucr ri sau utilaje f r s in seama de amplasa mentul acestora.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. în func ie de num rul i tipurile utilajelor tehnologice. Opera iile de demontare i montare a echipamentelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 60 . unde num rul de utilaje de reparat nu dep e te 100 la fiecare sec ie. Înainte de a se trece la executarea centralizat a repara iilor este bine s se studieze urm toarele: evaluarea volumului lucr rilor de repara ii propuse pentru centra lizare. gradul de complexitate al lucr rilor. Pentru a evita dublarea func iilor de conducere pe vertical . asigurarea execut rii pieselor de schimb centralizat. Centralizarea lucr rilor de repara ii este legat de crearea unor subun it i de repara ii specializate în cadrul atelierului mecanic. se execut de c tre echipe ce lucreaz în instala ii i au totodat sarcina înl tur rii i prevenirii deranjamentelor.

Ca obiectiv de lucru al specialistului în aparate este. echilibrare dinamic i static . trebuie g site formele de organizare adecvate. Grupa ma inilor este caracterizat prin prezen a unor organe de mi care (alternativ sau de rota ie). existen a unei rutine. care au nenum rate particularit i legate de etan are. acest compartiment trebuie s fac recomand ri grupelor de proiectare de utilaje. compresoare. înlocuiri de trasee sau realizarea de noi instala ii. În situa ia actual când se iau numeroase m suri în vederea centra liz rii i specializ rii activit ilor de repara ii. recomand ri care s conduc la reducerea frecven ei repara iilor dat orate în special coroziunii. uzuri de s caune ale ventilelor etc. deoarece sunt de rezolvat numeroase probleme i în primul rând problema rela iilor cu sectoarele de produc ie. elaborarea de metode pentru m surarea efectel or coroziunii. practic în foarte multe situa ii . m surarea depunerilor i a grosimii pere ilor. ungere. coroziunii. dar mai ales iner ia unei p r i din personal. Scoaterea din func iune a aparatelor are loc în special în arma eroziunii. vibra ii. De asemenea. pe lâng ela borarea unor metode economice de repara ii.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Recomandare: În scopul determin rii naturii i m rimii subunit ilor specializate de repara ii este necesar analizarea problemei specificului utilajelor tehnologice. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 61 . utilaje de separare etc. a fisurilor. ma ini i instala ii (care vor cuprinde arm turile i conductele). fac necesar o trecere tr eptat la centralizarea acestor activit i. Utilajele se pot împ r i în trei grupe principale: aparate. trecerea de la sistemul de organizare descentralizat la sistemul de organizare centralizat. Aceste forme de organizare trebuie s nu conduc la perturba ii în desf urarea normal a proceselor de produc ie. La instala ii ce cuprind arm turi i conducte apar probleme legate de coroziune. Concentrarea acestui personal reprezint . spargeri. Trecerea la sistemul de organizare de tip centr alizat. având ca faz intermediar sistemul de organizare mixt. influen ei temperaturii i presiunilor înalte. oboselii materialelor etc. Pe baza observa iilor f cute. nu se poate face dintr odat . În func ie de compl exitatea i natura lor aceste ma ini pot fi grupate în: pompe. În acest sistem de organizare personalul necesar lucr rilor de repa ra ii este afectat integral sectorului de între inere i repara ii.

urm toarele sarcini: 1 schimb). între inere. trecând la atelierul central. care poate avea sau 2 nu sediul în sec ia ce o deserve te.s contribuie la planificarea repara iilor preventive i a necesarului de materiale i piese de schimb în calitate de speciali ti. revenindu -i îns acelea i atribu ii ca la varianta anterioar . un inginer sau maistru de specialitate. Organigrama sistemului centralizat. din cadrul sectorului de între i Varianta nere i repara ii. dar cu sediul tot Ia sec iile de produc ie. De fiecare sec ie de produc ie se ocup . Varianta muncitori) i conducere ca la prima . Echipele vor avea un efectiv de Acest personal va avea de îndeplinit în Varianta 3²4 muncitori (câte unul de fiecare principal. urm re te i recep ioneaz lucr rile terminate. cu sediul curent la sec iile de produc ie respective. dar r mân cu sediul Ia sec iile de produc ie.s urm reasc gradul de uzur al pieselor 2 variant apar in administrativ de importante i s noteze datele respective necesare urm ririi fenomenelor de uzur . Fig.s supravegheze lucr rile de între inere i s efectueze unele lucr ri de un maistru de specialitate. dar apar inând sectorului de . Dup cum reiese din organigrama sistemului centralizat de între inere i repara ii (fig. condu i de un inginer sau . .Opera iunea de centralizare necesit parcurgerea mai multor etape: Etapa I Etapa II Etapa III Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Etapa IV Echipele din atelierele de sec ie tr ec sub conducerea sectorului de între inere i repara ii. sec ia de produc ie.s participe la preg tirea i efectuarea repara iilor curente i capitale de c tre între inere i repara ii Echipe cu acela i efectiv (3 ²4 echipele atelierului central. care particip la planific rile lucr rilor de între inere i 1 repara ii. Fiecare sec ie de produc ie are un inginer sau maistru de specialitate a l Varianta sec iei respective. 1). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 62 . principalele activit i au fost divizate în compartimente. 1. Efectivul echipelor se va reduce treptat.

privind utilajele i instala iile. men inerea unei colabor ri strânse cu institutele de cercet ri în p rivin a problemelor între inerii i repara iilor. analiza economic a lucr rilor de repara ii. urm rire repara ii are ca sarcin : Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II eviden a mijloacelor fixe din întreprindere. efectuarea cercet rilor în domeniul recondi ion rii pieselor de schimb. fiind direct subordonate aces teia. elaborarea planurilor tehnologice pentru recondi ionarea pieselor. sarcina lor principal trebuind s fie preg tirea concep iei i controlul activit ii de între inere fi repara ii. controlul stocurilor de magazie i al p str rii materialelor i pieselor de schimb. Atribu iile acestor grupe. elaborarea bilan ului între necesar i posibilit ile existente de repara ii. în linii generale. elaborarea planurilor tehnologice pentru produc ia pieselor de schimb. întocmirea fi elor de lucru. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 63 . în urma repara iilor sau moderniz rii mijloacelor fixe etc. întocmirea bonurilor de materiale. între altele. eviden a asupra num rului. elaborarea planurilor tehnologice pentru repara iile utilajelor i instala iilor. elaborarea planarilor obligatorii de repara ii a utilajelor i insta la iilor. actualizarea i introducerea modific rilor în eviden care rezult . În func ie de specificul i de m rimea fiec rei întreprinderi. inerea statisticii i eviden ei în domeniul repara iilor. verificarea materialelor din magaziile întreprinderii i din scul rie în ce prive te asigurarea efectu rii sarcinilor la locul de munc . efectuarea cercet rilor de exploatate. aceste grupe pot avea un personal mai mult sau mai pu in numeros. urm rirea comand rii i încheierii contractelor pentru livrarea lor i pieselor de schimb. elaborarea documenta iei de repara ii. elaborarea planurilor operative de repara ii. planificarea aprovizion rii cu materiale i piese de schimb. eliberarea documenta iei pentru lucr rile executate în ateliere. sunt urm toarele: Grupa plan. planificarea i calculul cheltuielilor atelierelor de re para ii.. întocmirea statisticii consumului de materiale i piese de schimb. tipului i st rii tehnice a utilajelor i instala iilor. elaborarea normativelor de repara ii. elaborarea planurilor de înc rcare a atelierelor de repara ii.Grupele reprezentate în partea superioar a organigramei sunt în strâns leg tur cu conducerea sectorului. Grupa concep ie are în sarcin : elaborarea instruc iunilor de exploatare a utilajelor i instala iilor.

terasamentelor. compartimentul repara ii instala ii asigur echipamentele care lucreaz nemijlocit în instala ii. y aprecierea calitativ a unsorilor i uleiurilor aprovizionate. precum i elaborarea propunerilor care au ca scop lichidarea cauzelor avariilor. model rie.  participare la recep ia utilajelor i instala iilor noi precum i a celor reparate. ma ini-unelte. ma ini de ridicat i transportat etc. Supravegherea construc iilor: participare la planificarea repara iilor cl dirilor. vopsitorie. controlul exploat rii i utiliz rii construc iilor. privind metodele de stabilire a ma inilor i a pieselor necesare pentru repara ii. izola ii de tot felul i electrod epuneri. tinichigerie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 64 . controlul calit ii lucr rilor de înt re inere i repara ii efectuate.). În cadrul activit ii mecanice. construc iilor. precum i executarea repara iilor în atelier. În cadrul activit ii energetice i AM (aparate pentru m surare) s-a p strat divizarea existent în electro i termoenergetic (aceasta incluzând i problemele hidroenergetice). compartimentul lucr ri speciale execut repara iile ma inilor. y elaborarea graficelor de ungere pe ntru echipele de ungere. care pot fi defalcate în urm toarele activit i: a. execut lucr ri de tâmpl rie. Grupa transporturi are de rezolvat problemele legate de transport. Supravegherea ungerii: y elaborarea instruc iunilor de ungere.  controlul calit ii reviziilor tehnice i a repara iilor efectuate. compartimentelor le revin urm toarele atribu ii: atelierului mecanic îi revine în principal sarcina fabric rii pieselor de schimb necesare între inerii i repara iilor. de la o sec ie la alta. cl dirilor.  p strarea documenta iei i a rapoartelor de avarie. b. c. la care s-au ad ugat problemele legate de AM. elaborarea normelor de recep ionare a cl dirilor dup repara ii.  elaborarea materialelor metodologice.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Grupa control instala ii are sarcini deosebit de importante. y d ri de seam în domeniul gospod ririi lubrefian ilor. în cadrul întreprinderii. atât la lucr ri de între inere cât i în cazurile deosebite când se produc avarii. y elaborarea normelor de consum pentru unsori i materiale necesare pentru între inere. Supravegherea utilajelor i instala iilor:  elaborarea normelor necesare pentru recep ia repara iilor. y controlul calit ii activit ii de ungere. p strarea documenta iei referitoare la avariile construc iilor. (pompe i compresoare. compartimentul lucr ri edilitare asigur între inerea i repara iile drumurilor.

AVANTAJE asigur promptitudinea interven iilor i calitatea lucr rilor efectuate prin crearea echipelor specializate. realizându-se o cre tere însemnat a productivit ii muncii. spa iile de lucru sunt folosite mai ra ional. Recomandare: La introducerea sistemului centralizat trebuie rezolvate numeroase probleme. poat e diferi de la o întreprindere la alta. f r ca structura de baz s se modifice. se pot stabili indicatori reali pentru sectorul de între inere rep ara ii prin inerea eviden ei stricte a realiz rilor i cheltuielilor. crearea unor grupe de planificare i urm rire. cu condi ia s i se pun la dispozi ie mijloacele adecvate de ac iune. de tehnologie etc. întâlnit mai mult în cadrul activit ii ener getice i AM se recomand s . dintre care mai importante sunt urm toarele: optimizarea aplic rii sistemului conform condi iilor concrete din fiecare întreprindere. rezolvarea problemei pieselor de schimb. ma inile i utilajele din dotarea sectorului pot fi înc rc ate la capacitatea nominal prin centralizarea lor în ateliere specializate. reducând perioadele de oprire i ducând deci la economii în produc ie. ofer posibilitatea mecaniz rii i chiar automatiz rii prelucr rii datelor. se asigur asisten tehnic de calitate din partea speciali tilor sectorului pentru lucr rile mai preten ioase.i extind activitatea la tot sectorul de între inere i repara ii. existen a unor normative reale pentru între inere i repara ii.. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 65 . în func ie de condi iile specifice. dar mai ales ofer posibil itatea concentr rii unei importante for e de munc în cazul unor lucr ri dificile urgente. punându-se astfel Ia dispozi ie date pre ioase pentru activitatea de viitor a sectorului.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Dispeceratul interven ii. asigur ridicarea nivelului profesional al cadrelor. for a de munc este mai bine utilizat datorit posibilit ii mai eficiente de supraveghere i control. Organigrama prezentat i descris anterior este orientativ si. prin concentrarea atelierelor de între inere existente în sec iile de produc ie. Centrul de monitorizare al sectorului se recomand s se înfiin eze la momentul trecerii Ia sistemul de prelucrare automat a datelor privind între inerea i repara iile.

atelierele stat deseori solicitate s execute lucr ri minore. care împiedic speciali tii întreprinderii s trateze i s rezolve o problem cu promptitudine. un personal cu o specializare înalt . informa ii sau documenta ii suficiente privind: accidente sau avarii produse în insta la ii similare. care s dovedeasc polivalen tehnic . Aceast situa ie conduce la utilizarea nera ional a timpului de lucru în ateliere i la scumpirea costului repara iei. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 66 . rezultatele cerce t rilor mai avansate în domeniile de lucru similare. speciali tii unei întreprinderi nu au.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II DEZAVANTAJE prin centralizarea repara iilor. reprezint surse de informare limitate. fiecare întreprindere în parte nu . cauzele lor probabile i m surile luate. în general. fiind obligate s întrerup pentru scurt timp lucr rile în curs.i va putea permite s formeze complet. la toate nivelele tehnologice. în cazul în care în instala ii apar deranjamente care trebuie înl turate.

(fig. 10 ORGANIZAREA DE TIP DESCENTRALIZAT În cazul formei descentralizate de organizare a lucr rilor de repara ii. 1. moder niz rile de utilaje i piesele de schimb. deja f cute. Organigrama unui sistem de repara ii descentralizat. la unit ile care sunt r spândite pe un teritoriu vast. Organigrama sistemului descentralizat. 1). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 67 . iar diversitatea tipurilor de utilaje este foarte mare. acestea se execut de c tre atelierele sec iilor de produc ie. În atelierul mecanic central se execut numai repara iile capitale.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. la care sunt valabile observa iile. Aceast form de organizare este utilizat la întreprinderile mari. unde num rul utilajelor dep e te 150 în flecare sec ie a întreprinderii. pentru fiecare grup i domeniu de activitate este: Fig.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 68 . cre te gradul de r spundere al personalului de repara ii din sec ii. prin dispersarea munci torilor pe aceste puncte de lucru. datorit dispers rii atelierelor de între inere i reparare în sec iile de produc ie. interven iile sunt mai prompte. calitatea mai sc zut a lucr rilor. folosirea nera ional a utilajelor (ma ini -unelte. în cazul în care în instala ii apar deranjamente care trebuie înl turate.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II AVANTAJE muncitorii din sec ii se specializeaz în repararea utilajelor din sec ia respectiv . deoar ece personalul de între i nere i repara ii se afl mai aproape de utilaje. f r o bun coordonare este greoaie o colaborare între sec ii i atelierele mecanice la repara ii preten ioase. DEZAVANTAJE prin centralizarea repara iilor. indicatori de plan nereali ai sec iilor de produc ie. fiind obligate s întrerup pentru scurt timp lucr rile în curs. Aceast situa ie conduce la utilizarea nera ional a timpului de lucru în ateliere i la scumpirea costului repara iei. SDV-uri) din atelierele de între inere i reparare i înc rcarea lor sc zut . utilizarea nera ional a for ei de munc . eficacitate sc zut a interven iilor în caz de avarii sau interven ii care necesit un volum important de munc . atelierelor de între inere i reparare. se economise te timp i manoper prin eliminarea transportului pieselor de la sec ie la atelierul central. limitarea asisten ei tehnice la nivel de maistru sau inginer de sec ie. datorit dispers rii munci torilor de între inere i reparare pe sec ii de produc ie. atelierele stat deseori solicitate s execute lucr ri minore. folosirea nera ional a spa iilor de l ucru. datorit subor don rii unei p r i a personalului lor.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. pot exista schimburi de experien calificat între muncitorii de la sec ii i de la atelierul central. Recomandare: Unit ile industriale foarte întinse se pot împ r i pe zone de între inere de tip centralizat sau descentralizat. 11 ORGANIZARE DE TIP MIXT Aceasta este o combina ie a celor dou sisteme anterioare. s se execute mai multe lucr ri cu oameni pu ini. muncitorii fie c primesc dou comunic ri pentru lucru. se ajunge. etc. fie nici una . DEZAVANTAJE solicit rile de repara ii se primesc la sediul central în loc s se primeasc la atelierele de sec ii. AVANTAJE urm rirea simpl a personalului de execu ie între sec ii i atelierele cen trale func ie de complexitatea problemelor ap rute. printr-o bun organizare. Se aplic la întreprinderile cu 100 ± 150 de utilaje i instala ii pe fiecare sec ie. apar greut i i del s ri în lucr rile de eviden . în func ie de m rimea i complexitatea utilajelor. precum i dispunerea lor pe teritoriul într eprinderii. problemele de aglomerare sau de lips de personal calificat la anumite lucr ri sunt operativ rezolvate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 69 .

TIPUL OPRIRII E alonat AVANTAJE . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 70 .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. Tipuri de opriri i caracteristicile acestora.întreruperea produc iei pe o perioad de timp poate conduce la perturba ii în activitatea altor sectoare. în func ie de parametrii nominali. Simultan .urm rirea i conducerea lucr rilor este dificil datorit propor iilor lor. Oprirea e alonat se utilizeaz în cazul întreprinderilor cu un num r mare de ma ini i utilaje similare i la care exist posibilitatea cre rii de stocuri de semifabricate între fazele procesului tehnologic. .volum mare de piese de schimb ce trebuie aprovizionate simultan. a). trimestre etc.întreruperea nu deranjeaz continuitatea produc iei. pentru o perioad de timp.calitatea lucr rilor este stânjenit de concentrarea de for e de munc mari pe un spa iu limitat. . oprirea simultan pentru o perioad de timp scurt (2 ± 4 s pt mâni). . ai tuturor utilajelor. cu utilaje unicat f r posibilitatea cre rii de stocuri în tre fazele de fabrica ie (de exemplu linia de asamblare din cadrul unei întreprinderi de automobile). Tipuri de opriri. executarea unor sistematiz ri de utilaje. . astfel ca acestea s func ioneze normal pân la oprirea urm toare. . moderniz ri sau mont ri de noi utilaje etc. întreg efectivul de utilaje al sec iei este adus simultan în stare de func ionare ameliorându-se uniform.). astfel ca oprirea pentru repara i i s nu întrerup procesul de produc ie (de exemplu sec iile de produc ie din cadrul unei întreprinderi de automobile).repartizare în timp a activit ilor de produc ie. în scopul repar rii. 12 ORGANIZAREA OPRIRILOR PROCESULUI DE PRODUC IE ÎN SCOPUL EXECUT RII REPARA IILOR În întreprinderile industriale opririle pentru realizarea repara iilor se fac prin scoaterea temporar din func iune a tuturor utilajelor unei linii sau sec ii de fabrica ie. de -a lungul unei perioade de timp mai lung . stabilit anterior (ani. DEZAVANTAJE Tabelul 1 Pericol de accidente deoarece se lucreaz în vecin tatea unor ma ini i utilaje în func ionare. Oprirea simultan este impus de caracterul de flux continuu al fabrica iei. înlocuirea pieselor de schimb uzate. În func ie de specificul fabrica iei i al liniilor tehnologice se adopt dou tipuri de opriri pentru efectuarea repara iilor: oprirea e alonat . . Condi ii optime de acces la utilaje. Cu ocazia opririlor se execut repararea util ajelor clasice i a utilajelor f r rezerv . func ionarea.buna utilizare a personalului.volum mare de munc în timp scurt.

Astfel.Propunerea de grafic pentru oprire cuprinzând lucr rile preg titoare.Stabilirea volumului de lucr ri în ore/om pe diferite meserii i ma ini. în func ie de durata opririi. O e alonare a timpilor i opera iilor executate în cadrul preg tirii opririlor se d în tabelul 2. Se întocme te un grafic ce este avizat de întreprindere. anuale. cu indicarea termenelor de sosire ale acestora Analiza stadiului aprovizion rii i a lucr rilor preg titoare în vederea opririi. în cazul produc iei sezoniere. responsabilii de lucr ri i termenele de execu ie. Opririle se planific din timp (de obicei cu un an înainte). Opera ii preg titoare pentru executarea opririlor E alonarea în timp a opera iilor preg titoare Cu un an înaintea opririi Tipul de opera ii preg titoare Tabelul 2 Lunar Cu o lun înaintea opririi Cu o s pt mân înaintea opririi . la mai mul i ani.Stabilirea materialelor i pieselor de schimb necesare. semestriale. utilit i et c.. opririle pot fi: lunare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II sunt: Factorii care condi ioneaz opririle de produc ie în vederea efectu rii repara iilor planul de produc ie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 71 . planul de desfacere . . Periodicitatea opririlor se stabile te în func ie de amploarea lucr rilor executate i de tipul instala iilor. minister. piese de schimb. se va ine seama de posibilit ile de aprovizionare cu materiale. . Se analizeaz împreun cu conducerea întreprinderii studiul lucr rilor preg titoare. planul de aprovizionare. oprirea se va planifica când se preconizeaz goluri de produc ie sau este asigurat o rezerv de produse finite ale întreprinderii. beneficiarii produselor sec iei sau întreprin derii oprite nu trebuie s aib perturba ii în planurile lor de produc ie datorit opririi. . inând seama de factorii men iona i. aceasta se preg te te din timp (un an ± 6 luni). pentru efectuarea repara iei. trimestriale. Recomandare: Pentru a realiza o corelare bun cu sec iunile de plan i pentru asigu rarea unei opriri pentru repara ii eficiente. a între prinderii i de volumul de produc ie pe care îl condi ioneaz oprirea. modul de înc rcare al instala iilor ce furnizeaz energie electric i termic (consum de vârf 1 octombrie ² 31 martie).Executarea unei verific ri a graficelor de lucr ri i punerea în concordan a acestora cu starea tehnic a instala iilor prin completarea unor eventuale lucr ri neprev zute impuse de modific ri în timp a st rii instala iei. influen a anotimpurilor asupra procesului de produc ie . central .

Necesarul de materiale de aprovizionat pentru oprirea general a sec iei. Grafic de opriri pentru repara ii. Nr. materialele i piesele de schimb existente. execut rii la ter i a unor lucr ri pe ma ini -unelte. 5 i 6 se prezint câteva date privind documenta ia necesar . se refer la necesarul de for de munc . Grafic de opriri pentru anul: «««« Nr. materialului 1 2 .. Caracteristici. Necesarul de piese de schimb de aprovizionat pentru oprirea general a sec iei. Ia sculele necesare precum i la asigurarea condi iilor de s n tate i securitate a muncii i PSI.. cu cea mai mare frecven a defec iunilor. dimensiuni U/M Cantitatea Furnizor Comand repara ie Termen livrare Obs. Caracteristici. Denumirea crt. dimensiuni Canti. pieselor 1 2 . desen sau proiect Executant Comand repara ie Termen livrare Obs. Întreprinderea: ««««««««««««. lucr ri de electronic sau electrice speciale etc. Întreprinderea: ««««««««««««. tuturor informa iilor necesare pentru alc tuirea unui grafic realist de oprire pentru repara ii. crt. Denumirea crt. Recomandare: În tabelele 3. materiale piese de schimb.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Lucr rile preg titoare pentru executarea repara iilor în timpul opririi instala iilor.).. Întreprinderea: ««««««««««««. Nr. execut rii unei lucr ri de specialitate (acoperiri de protec ie. posibilit ilor de colaborare în vederea ob inerii de muncitori califica i. 1 2 . Tabelul 3. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 72 .MateU/M tatea rial Nr. punctelor slabe din instala ii. 4. Tabelul 5. poten ialul întreprinderii privind for a de munc . Sec ia Tipul opririi Perioada opririi Num r de zile de oprire Observa ii Tabelul 4. Acestea necesit cunoa terea: am nun it a st rii tuturor instala iilor.

manipul ri de piese grele. O analiz critic a cauzelor dificult ilor întâmpinate la oprirea anterioar . constat în general: lipsa opera iilor preg titoare. Scopul introducerii metodelor rapide de repara ie este mic orarea duratei de sta ionare a utilajului i mic orarea costului lucr rilor de repara ii. altele confec ionate din materiale neadecvate).Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Tabelul 6. Denumirea meseriei Ore de lucru necesare Ore de lucru acoperite cu personalul existent Necesar suplimentar Observa ii Ore lucru Num r muncitori Dup terminarea lucr rilor de preg tire se va emite de c tre direc ie un ordin de serviciu cu indicarea zilei. Pentru completarea echipelor de muncitori califica i reparatori. la sfâr itul fiec rei zile de lucru. mecanicul de sec ie i eful de echip . dup care se încheie procesul verbal de recep ie. În timpul perioadei de oprire pentru repara ii. sp l ri de piese. slaba mecanizare a lucr rilor. a modului de oprire a sec i ilor. În aceast perioad se utilizeaz întreaga capacitate tehnic i de execu ie a întreprinderii pentru a scurta durata de oprire a utilajului i repunerea în func iune în condi ii de siguran . 1 2 . crt. Nr. Întreprinderea: ««««««««««««. poten ial insuficient al atelierelor de repara ii. Conducerea lucr rilor este încredin at unui comandament a c rui activitate este sprijinit de corpuri de dispeceri pe sec ii. programul de lucru. de comisii de SSM i PSI. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 73 . la montaj etc. componen a comandamentului i ora de analiz a lucrului zilnic. în func ie de factorii enumera i anterior. organizare insuficient a depozitelor. care vor fi utiliza i la: opera ii de cur ire. deficien e în organizarea lucr rilor i a echipelor de repar a ii. dotarea necorespunz toare cu scule (lipsa unora. pentru oprirea general a sec iei.. orei. Metode folosite pentru reducerea timpului de oprire. Orele de lucru necesare pe meserii. Pe m sur ce lucr rile sunt terminate se face o ultim verificare de c tre eful de sec ie. Lucr rile pot fi urm rite în urma întocmirii unui grafic re ea. comandamentul are sarcina s analizeze stadiul lucr rilor zilei precedente i preg tirea lucr rilor pentru ziua urm toare. se folosesc uneori muncitorii de la instala iile oprite. Durata opririlor generale este în general de 2 ± 5 s pt mâni. Se constat astfel greut ile ivite pe parcurs i se iau m surile indicate pentru a se încadra repara ia în termen. b). în func ie de complexitatea i num rul lor.

Predarea utilajului în exploatare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II S-a observat o reducere a timpului repara iilor prin luarea unor m suri organizatorice i tehnice cu caracter general: preg tirea locului de munc . preg tirea din timp a foilor de constatare a st rii utilajului. Remedierea defectelor ap rute în urma probelor. Demontarea. preg tirea proceselor tehnologice de repara ie. executarea repara iei simultan cu mai multe e chipe. a pieselor de schimb etc. aprovizionarea i preg tirea tuturor mijloacelor i materiale lor necesare pentru efectuarea repara iilor. mecanizarea lucr rilor echipelor. executarea repara iei pe locul de instalare a utilajului. organizarea personalului ajut tor. preg tirea documenta iei necesare pentru executarea lucr rilor de repara ie. sp larea utilajului i a pieselor. Sortarea pieselor demontate. Repararea pieselor uzate sau cu defecte. Remontarea acestor piese asamblarea întregului utilaj.. executarea repara iilor în dou sau trei schimburi i în zilele de repaos. Executarea încerc rilor prev zute de condi iile tehnice ale utilajului. f r de montarea de pe funda ie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 74 . LUCR RI DE REPARA IE i Reglarea func ion rii utilajului.

Pe de alt parte. iar scurtarea duratei de repara ie este posibil cu 30 ²50% fa de metodele obi nuite.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II METODE DE REPARA II Metoda repara iilor pe subansamble Metoda repara iilor la banc Metoda repara iilor în mai multe schimburi Metoda repara iilor pe subansamble. Aplicarea pe scar larg a acestei metode este adecvat în special la întreprinderile unde: exist un mare grad de uniformitate al utilajelor i al modelelor pieselor. Aceasta const în demontarea i montarea utilajelor pe subansamble. Subansamblurile demontate se înlocuiesc cu altele reparate i preg tite în prealabil. Preg tirea subansamblelor se va face de c tre personal specializat care dispune de o tehnologie nou i instrumente de control de mare precizie. calitatea lucr rilor este superioar . subansamblul s prezinte o combina ie de piese. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 75 . au fost elaborate: toate SDV-urile necesare. normativele de lucru pentru opera iile tehnologice. în ateliere mecanice. desenele pieselor de schimb i confec ionarea acestora. deoarece repara iile se pot executa în condi ii de deplin securitate i igien i la un nivel tehnic ridicat. care s permit îmbinarea cinematic cu alte subansamble i încercarea preala bil la banc. ce se monteaz direct pe agregatul respectiv. Recomandare: La alegerea subansamblelor care trebuie s fie preg tite se vor înde plini urm toarele condi ii: subansamblul s fie format din piese componente care s nu aib greutate prea mare care s influen eze defavorabil condi iile de transport i de montare. Metoda mic oreaz volumul de opera ii cu 30% din lucr rile de repara ie. tehnologia de montaj a subansamblelor. Metoda necesit o ajustare a pieselor la montarea lor în subansamble precum i Ia montarea subansamblelor în ansamblul utilajului sau instala iei. exist un num r mare de ma ini i utilaje.

zile. transportul lui în atelierul de repara ii i montarea agregatului de rezerv . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 76 . Ke ² coeficient de utilizare a timpu lui de lucru de c tre mecanicii de repara ie (în general Ke = 1). Acesta const în func ionarea echipei de repara ie în dou sau trei schimburi. Recomandare: Metoda se poate aplica simultan cu metoda repara iilor pe subansamble. existen a mijloacelor de transport necesare efectu rii opera iei. r ² unit i de repara ie. d ² durata schimbului de lucru. ore. Aceast metod presupune demontarea utilajului. corelarea lucr rilor echipelor din schimburi cu activitatea echi pelor din atelierele de repara ii pentru a se asigura frontul de lucru. ore. Pentru utilizarea metodei sunt necesare urm toarele condi ii: existen a unor agregate de rezerv suficiente i de acela i tip. t ² norma de timp pentru executarea repara iei. manevrarea i montarea unui agregat. Kn ² coeficient de îndeplinire a normelor de timp de c tre echipa de repara ie. cu toate c durata opririlor pentru repara ie se reduce la timpii de montare -demontare. Uneori este necesar completarea (pentru perioada opririi) a echipelor de repara ie cu mun citori deta a i din alte unit i. Are o aplicabilitate limitat . N ² num rul mecanicilor din schimbul respectiv. c). Metoda repara iilor în mai multe schimburi. ob inându-se scurt ri mari ale duratelor de oprire. organizarea unei supravegheri i asisten e tehnice în timpul tuturor schimburilor. M suri generale.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Metoda repara iilor la banc. iar fiecare schimb execut în mod succesiv lucr ri de repara ie. L ² num rul schimburilor de lucru. În afara metodelor enumerate anterior pentru mic orarea duratei opririlor de produc ie pentru efectuarea repara iilor se mai pot stabili m suri cu caracter general care deriv din formula: D = t · r / d·N·L·K n·Ke [zile lucr toare] unde: D este durata repara iei. spa ii i c i de acces în halele de fabrica ie care s perm it demontarea. Aplicarea metodei impune: existen a unui volum mare de repara ii.

În cazul când nu se g sesc resurse de for e de munca pentru completarea num rului de schimburi se face apel la ore suplimentare retribuite corespunz tor. M rirea num rului de schimburi de lucru pentru personalul ce execut repara iile.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II În tabelul 7 sunt date câteva m suri pentru ameliorarea duratei de opriri pentru repara ie. instruirea muncitorilor pentru utilizarea aces tora. f r a afecta performan ele utilajului. aplicarea unor metode efici ente pentru descoperirea rapid a defectelor. redu cerea lucr rilor de ajustare. preg tirea prealabil a pieselor de schimb . M rirea num rului celor care lucreaz simultan Ia repararea utilajului. nedemontarea utilajului de pe funda ie . cointeresarea muncitorilor care execut repara ia. Ke N Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 77 . organizarea corect a locurilor de munc i asigurarea lor cu scule i piese de schimb din timp. modific ri constructive ale utilajului în vederea sim plific rii repara iilor i între inerii. M suri pentru ameliorarea duratei de opriri pentru repara ii M rimea asupra c reia se ac ioneaz Nota ia Denumirea t Norma de timp pentru executarea repara iei Recomand ri pentru ameliorarea duratei opririlor Tabelul 7 r d L Kn Num rul de unit i de repara ie Durata schimbului Num rul de schimburi de lucru Coeficientul de îndeplinire a normelor de timp Coeficient de utilizare a timpului de lucru Num rul mecanicilor care lucreaz simultan într-un schimb la repararea utilajului respectiv Mecanizarea lucr rilor . Introducerea procedeelor cele mai noi de lucrau . Organizarea ra ionali a muncii. Reducerea gamei de tipuri de utilaje.

Ciocan de forjat. . de natura utilajelor i de necesitatea zonei industriale respective (este posibil ca un atelier de reparare s serveasc mai multe întreprinderi aflate în aceea i zon ). . 13 ORGANIZAREA ATELIERELOR DE ÎNTRE INERE I REPARA II Atelierele de repara ii sunt dimensionate în func ie de m rimea întreprinderii. la fel grupa III cuprinde i lucr rile din grupa II.Agregate de sudur . .Confec ionarea cuzine ilor. .Prese manuale sau mecanice. . cu men iunea c lucr rile din grupa II cuprinde în afara celor din tabel i lucr rile din grupa I. Dotarea atelierului de repara ii . . la care se adaug cele din tabel.Confec ionarea bol urilor i a br rilor din o el rotund i profilat. dar care nu necesit o complexitate tehnologic mai mare. grupa II cuprinde lucr rile mai mari. 78 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . . .Agregate de metalizare. . înc rcarea cu sudur a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere.Ma ini de rabotat. .Ajustarea lag relor. se pot deosebi trei grupe de lucr ri de repara ii: grupa I cuprinde lucr rile legate de piesele supuse uzurii rapide i medii. L 700 ± 1500 mm.Prese.Polizoare. .Menghine. Lucr ri de sudur . a pieselor mici i a pieselor de contact ale aparaturii electrice. Din punct de vedere al con inutului lor. Exemple de lucr ri . remedierea defec iunilor medii (Rc1).Revizia pieselor i subansamblelor. Având în vederea aceast grupare.Polizoare. . .Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instal rii lor. .Cur irea i îndreptarea arborilor i a axelor mici. Lucr ri de repara ie i recomand ri de utilaje Tabelul 1 Grupa Tipul de lucr ri Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj.Cuptoare de uscare. . grupa III cuprinde lucr ri de complexitate tehnologic deosebit care necesit utilaje specializate (Rk).Remontarea motoarelor ele ctrice. . . .Repararea utilajelor de transport i înc rcare. I Lucr ri de forjare ± presare.Înlocuirea i ajustarea pieselor aparatajului electric.Sudarea lan urilor. în cadrul atelierului de repara ii se vor executa tipurile de lucr ri din tabelul 1.Ma ini de g urit. . .Strunguri paralele Ø 150 ± 200 mm. În cadrul atelierului de repara ie se exe cut produc ia de piese de schimb i repara iile de tip Rc i Rk.Ma ini de bobinat. pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului i al dimensiunilor ( Rc2). .Sudarea pieselor avariate mai pu in importante. .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. Lucr ri electrotehnice.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

Grupa

Tipul de lucr ri Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. Lucr ri de forjare ± presare. Lucr ri electrotehnice.

Exemple de lucr ri - Prelucrarea la strung a pieselor turnate din font , din o el i bronz cu greut i i dimensiuni mijlocii (lag re, ro i de antrenare, etc.) - T ierea semifabricatelor pentru ro i din ate de mic precizie. - Forjarea arborilor din blocuri pân la 150x150 mm. - C lirea sculelor i pieselor mici. - Rebobinarea par ial sau total a motoarelor electrice i a transfor matoarelor. - Confec ionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mic . - Confec ionarea construc iilor metalice mai u oare. - Repararea unor asambl ri sau construc ii metalice. - Îndreptarea elementelor de construc ii metalice mijlocii. - Turnarea ro ilor din ate din font , a lag relor, a rolelor pentru transportoare i ma ini unelte, cupelor de elevator, tobelor de diferite dimensiuni, ro i de curea, sabo ilor de frân , etc. - Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru ro i din ate, ro i de fric iune i tobe mari. - Confec ionarea arborilor de dimensiuni mari. - Lucr ri de alezaj complicate. - Confec ionarea în serie a pieselor de rezerv cu durat mic de func ionare. - Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm i a semifabricatelor pentru angrenajele ro ilor din ate de dimensiuni mari i de mare precizie. - Confec ionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare. - C lirea de piese mijlocii. - Confec ionarea de piese turnate mari pentru utilaje i ma ini unelte, a construc iior metalice cu dimensiuni mijlocii, lucr rilor de repara ii i de recondi ionare a batiurilor de ma ini.

Dotarea atelierului de repara ii - Strunguri revolver. - Strunguri Carusel mici. - Ma ini de frezat ro i din ate cu module de la 2 la 8 mm. - Ma ini de g urit. - Ma ini de rectificat. - Ciocane pneumatice. - Cuptoare de înc lzire pentru semifabricate. - Ma ini de bobinat. - Cuptoare de uscare. - Tablou de for . - Ma ini de alezat. - Banc de prob . - Foarfece mecanice. - Val uri de îndreptat tabl . - Prese de îndreptat. - Agregate de sudur .

II

Lucr ri de sudur . Lucr ri de turn torie

- Cuptoare normale de topire. - Cubilou pentru topirea fontei. - Ma ini de frezat ro i din ate cilindrice i conice cu module medii i mari. - Ma ini mari orizontale de frezat i alezat. - Strunguri Carusel. - Prese hidraulice de putere mare. - Ciocane de forjare. - Prese. - Nicovale. - Cuptoare pentru tratament termic.

Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj.

III

Lucr ri de forjare ± presare i tratament termic Lucr ri de sudur i construc ii metalice

- Agregate de sudur (electric , în argon, autogen , etc.)

Corespunz tor acestor tipuri de lucr ri se apreciaz c în cadrul atelierului de repara ii se pot afla urm toarele activit i ce vor fi gru pate în cadrul unor sec ii: prelucr ri mecanice; turn torie; forj i tratamente termice; construc ii metalice i sudur ; tâmpl rie; vopsitorie; repara ii electrotehnice.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 79

Pe ling aceste sec ii, atelierul de repara ii poate con ine sec ii specializate în repara iile unor tipuri de utilaje de mare frecven în întreprinderile re spective (de exemplu sec ia repara ii pompe, compresoare), care vor cuprinde l c tu i mecanici specializa i în repararea acestora.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

În afar de suprafe ele de produc ie ale atelierului de repara ii, pe lâ ng aceste ateliere trebuie s existe :

Suprafe e auxiliare (depozite de piese de schimb, de piese recondi ionate, scul rie, sta ie de transformare, punctul termic etc.)

Suprafe e pentru scopuri social administrative (birouri, ateliere de proiectare piese de schimb, vestiare, du uri, WC-uri etc.).

Amplasarea utilajelor în atelierele de repara ii tre buie s asigure: succesiunea logic a procesului tehnologic de fabrica ie a piese lor de schimb, prin a ezarea ma inilor în ordinea opera iilor tehnologice; organizarea ra ional a locului de munc punând în func ie de destina ia sec iilor, utilajele afere nte acestora; totalitatea m surilor de s n tate i securitate a muncii; reducerea pe cât posibil a distan elor de transport, cât i frecven a transporturilor; dimensionarea corespunz toare a spa iilor de repara ie în func ie de gabaritul utilajelor; posibilitatea de a încredin a mai multe instala ii sau ma ini unui singur muncitor; posibilit ile de dezvoltare a atelierului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

80

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

FI A DE DOCUMENTARE NR. 14
ORGANIZAREA ECHIPELOR DE REPARA II

Unul din mijloacele pentru atingerea obiectivelor activit ii de între inere i de repara ii o constituie for a de munc , care este constituit în general în echipe. Acestea sunt dispuse în func ie de structura organizatoric adoptat . În general se deosebesc: echipele care execut repara iile i lucreaz în cadrul atelierelor de repara ii; echipele care între in utilajele i î i desf oar activitatea în sec iile de produc ie. Recomandare: Ponderea personalului de între inere i repara ii în cadrul unei întreprinderi variaz între 20²35% din totalul personalului utilizat pentru produc ie. Aceste valori scad spre limita inferioar în cazul când o serie de opera ii de între inere sunt preluate de c tre personalul productiv sau când repara iile sunt efectuate de o întreprindere specializat .
a). Organizarea echipelor din atelierele de repara ii. Echipele din atelierele de repara ii su nt organizate pe specialit i: mecanice, electrice, electronice, în func ie de m rimea întreprinderii sau sec iei respective. Ele execut în general lucr rile Rc1, Rc2, Rk, modific rile i îmbun t irile utilajelor. Totodat , în ateliere se execut produc ia de piese de schimb, cât i recondi ionarea pieselor de schimb uzate înainte ca acestea s intre în depozitul respectiv. În scopul execut rii repara iilor, personalul din atelier este specializat. Aceast specializare poate acea Ia baz dou criterii: organizarea echipelor specializate pe tip de repara ie ( Rc1, Rc2, Rk,); organizarea echipelor specializate pe tipuri de utilaje (compresoare, pompe, ma ini de prelucrare prin a chiere, ma ini de prelucrat prin deformare plastic , etc.). Cele dou tipuri de organizare au avantaje i dezavan taje (tabelul 1). Compara ie între cele dou moduri de organizare ale echipelor din cadrul atelierelor de repara ii.
Tip de organizare a echipelor AVANTAJE - Echipa se specializeaz într -un anumit fel de lucr ri. - Asigur o succesiune ra ional a lucr rilor de montare i demontare. - Utilizeaz mai bine di spozitivele. - Reduce durate de preg tire a personalului. DEZAVANTAJE Cunoa terea insuficient a comport rii utilajului în exploatare. - Sc derea r spunderii personale pentru lucr rile de repara ie executate, deoarece o func ionare defectuoas poate fi pus pe seama altei echipe de repara ii. - Lipsa unui control sistematic al utilajului în timpul exploat rii.
81

Tabelul 1

Pe tip de opera ie

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

Pe tip de utilaj

- Concentrarea întregii r spunderi, a tuturor felurilor de repara ii, în mâna echipei de repara ie specializat - Insuficienta cunoa tere a altor tipuri pentru utilajul respectiv. de utilaje. - Cunoa terea perfect a utilajului respectiv i supravegherea sistematic a func ion rii utilajului.

Recomandare: În general este de preferat cel de al doilea criteriu care înt re te r spun derea muncitorilor pentru executarea lucr rilor de repara ii.

b). Organizarea echipelor din sec iile de pr oduc ie. Echipele care între in utilajele în sec iile de produc ie se compun din 10 ²20 oameni în func ie de m rimea i complexitatea sec iei i au sarcina de a între ine instala iile i utilajele din sec iile de produc ie precum i executarea unor repara ii simple. În unele întreprinderi în sarcina acestor echipe cade i demontarea echipamentelor ce urmeaz s fie reparate. Echipa asigur asisten a tehnic pe linie de între inere i repara ii în toate schimburile în care exist activitate de produc ie. În cadrul echipelor respective se pot adopta specializ ri pe tipuri de utilaje. Personalul specializat trebuie s urm reasc utilajul în exploatare, s identifice eventualele perturba ii în func ionare i s ia hot râri cu privire la m surile corespunz toare.

Recomandare: Pentru utilajele unice, lucr rile de repara ii curente se pot executa de obicei în pauzele de prânz, iar lucr rile pe ansamble de utilaj se pot executa în zilele de repaos (la utilajele cu func ionare discontinu ) pentru a se evita întreruperile de produc ie i pentru men inerea st rii ini iale a uti lajului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

82

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

FI A DE DOCUMENTARE NR. 15
ORGANIZAREA ACTIVIT II DE PIESE DE SCHIMB

Una dintre opera iile preg titoare pentru executarea repar rii i între inerii utilajelor se refer la activitatea de piese de schimb. Problemele care se pun în organizarea activit ii de piese de schimb necesare pentru între inerea i repararea utilajelor în tr-o întreprindere, se refer la: stabilirea necesarului de piese de schimb; organizarea producerii de piese de schimb sau aprovizionarea lor; organizarea depozit rii i circula iei pieselor de schimb.
a). Stabilirea necesarului de piese de schimb. Necesarul de piese de schimb trebuie s fie stab ilit cât mai aproape de nevoile reale, deoarece: subdimensionarea necesarului conduce la prelungirea duratei repara iilor i deci oprirea nejustificat a produc iei; supradimensionarea necesarului atrage cheltuieli inutile i pro voac stocuri mari în magaziile de piese de schimb. În general, necesarul de piese de schimb depinde de durata lor de func ionare, de produc ia anual i de durata de folosire a ma inilor. Durata de func ionare a pieselor este în func ie de gradul lor de uzur . Piesa se înlocuie te când uzura sa a atins o anumit valoare numit uzur critic . Este recomandabil ca piesele s aib valori ale uzurii apropiate uzurii critice, de i în realitate, datorit condi iilor de exploatare neuniforme, uzura pieselor este diferit . Produc torul de utilaj are obliga ia s indice în catalogul ma inii, piesele de schimb i duratele lor de func ionare.

Recomandare: Atunci când nu dispunem de astfel de date din catalogul fabricantului de utilaj, se poate aplica metoda de mai jos cu urm toarea struct ur ; pe baza urm ririi statistice a consumului de piese i uzurii pe o perioad de timp mai îndelungat , se grupeaz piesele care au uzur critic apropiat . Piesele din aceea i grup de uzur critic se vor înlocui simultan; se stabilesc duratele de func ionare, într-un schimb, pentru fiecare grup de piese cu aceea i uzur critic (tabelul 1 ). Aceast grupare se bazeaz pe dou cerin e economice i anume: men inerea piesei în func iune pân la atingerea uzurii critice, iar pe de alt parte, mic orarea nu m rului de repara ii la un utilai; se identific cauzele care conduc la uzura pieselor, fapt ce permite înl turarea acestora prin stabilirea unor m suri concrete de exploatare sau de reproiectare a anumitor repere; se stabile te necesarul de piese, inând seama de num rul pieselor dintr -o grup , num rul grupelor de piese, num rul agregatelor de acela i tip i num rul de schimburi în care func ioneaz ma ina.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 83

de acel a i tip.... în luni.. d ² durata planificat . în fiecare întreprindere este indicat s se întocmeasc i s se utilizeze un nomenclator de piese de schimb.. în buc i. Întreprinderea«««««««. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 84 (de obicei corelat .. în luni... crt.. 1 2 Piesa Nr.. Nr. sau când eviden a proprie reclam informa ii mai detaliate sau de alt natur ... în buc i.... atunci când prin aceasta se realizeaz o mai bun utilizare a echipamentelor de calcul.Tabelul 1. buc i Nr. Duratele de func ionare i grupele de uzur ale pieselor .. Pentru nevoile interne... Piesele care se înlocuiesc datorit avariilor nu se iau în considerare. în buc i. C ² consumul total al pieselor de schimb în cursul perioadei de timp n. se determin cu ajutorul rela iei: D = n·A·P / C unde: D este durata de func ionare a unei piese de schimb.. A ² num rul agregatelor de acela i tip pe care se monteaz piesele respect ive... în buc i.. P ² num rul pieselor de schimb de acela i tip dintr -un agregat. D ² durata de func ionare a pieselor de schimb..... Datorit num rului mare i a diversit ii pieselor de schim b. Necesarul de piese de schimb pe o perioad de timp planificat cu planul de repara ii) se stabile te la o func ionare într -un schimb: N = P·d / D unde: N este necesarul de piese de schimb pe o perioad de timp plani ficat ... Sec ia . P ² num rul pieselor de schimb de acela i tip dintr -un agregat. desen Durata de func ionare Grupa de uzur Cauza Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Necesarul de piese de schimb se mai poate evalua prin stabilirea duratei de func ionare pe baza datelor referitoare la consumul real de piese pe o perioad determinat . Utilajul««««««««««.. economie de munc i alte avantaje. Astfel durata de func ionare în luni a pieselor de schimb.. întrep rinderile pot folosi sisteme proprii de clasificare i codificare a produselor i serviciilor. contract «««««««« Nr. în luni... n ² num rul de luni din perioada determinat ... diferite de sistemul clasific rii generale. Piesele de schimb se codific dup un sistem care s fac posibil identificarea i urm rirea operativ a lor.... în buc i.. respectiv dup alte grup ri decât cele din clasificarea general .

denumirea pieselor. num rul desenului de execu ie. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II b). etc. Pentru piesele de uzur recondi ionabile se organizeaz în atelierele de între inere i repara ii grupe de recondi ionare unde aceste piese se repar . durata de repara ie este mai lung decât diferen a de timp între demontarea i montarea subansamblului. unde aceste piese recondi ionate se grupeaz în subansambl e ce se depun în magazii ca subansamble de schimb.Sistemele proprii de clasificare i codificare vor fi ins alc tuite astfel încât s permit transpunerea u oar a informa iilor interne în sistemul de clasificare general a produselor i serviciilor. siguran a în func ionare i durata de oprire minim sunt hot râtoare pentru rolul utilajului respectiv. se reco mand o mare aten ie pieselor ce au fost utilizate. Atelierul de execu ie a pieselor de schimb este organizat pe grupe d e specialit i (turn tori. Activitatea de producere a pieselor de schimb se bazeaz pe colabo rarea între grupele de concep ie i execu ie a pieselor din cadrul compartimentului de între inere i repara ii. ma ini unelte etc.). Aceast metoda se poate folosi cu succes acolo unde: exist un num r mare de utilaje de acela i tip (pompe. Dup gradul de uzur . 1 i 2). utilajul la care se folose te. fig.). stocul minim. se controleaz i se reintroduc în circuitul pieselor de schimb degrevând în acest fel importante capacit i de produc ie în atelierele de realizare ale pieselor de schimb. Nomenclatorul de piese de schimb trebuie s furnizeze urm toarele informa ii: codul. unitatea produc toare. nerecuperabile. este posibil s se adopte sistemul de schimbare la repara ie a unui întreg subansamblu asamblat din organe de ma ini ajustate în prealabil. (FD 7. În afara pieselor de schimb care sunt confec ionate în atelier. în cadrul atelierelor de repara ii se disting trei tipuri de piese: bune recondi ionabile. num rul de piese în func iune i norma de consum pe an. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 85 . exist suprafe e de înmagazinare pentru aceste subansamble. greutatea aproximati v i materialul piesei. pre ul unitar i echivalent. prelucr ri mecanice. Organizarea producerii de piese de schimb i a aprovizion rii lor. forj ri. Recomandare: Pentru utilaje care condi ioneaz procesul de produc ie în mod impor tant. iar probabilitatea de defectare a unei grupe de piese este mare.

Tabelul 2 Stocul Minim Formula de calcul Nmin = T·L Observa ii T ± Durata ciclului de produc ie corespunz toare confec ion ri i lotului pieselor de schimb (inclusiv perioada de timp necesar pentru efectuarea tuturor formalit ilor în leg tur cu lansarea comenzii i introducerea ei în plan). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 86 . se stabile te cantitatea de piese care trebu ie s fie depozitat . Stocul minim i maxim de piese de schimb. aprovizionarea pieselor de schimb prin stabil irea de contracte cu furnizorii (întreprinderi sau organe de comer ).Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II De multe ori printre piesele de schimb figureaz pozi ii ce se g sesc în comer (rulmen i. în luni. c). Pentru fiecare reper. Se stabilesc dou stocuri: stoc minim la atingerea c ruia se tie când trebuie s fie lansat comanda c tre executant pentru un nou Iot de piese de schimb i stocul maxim care reprezint limita superioar a cantit ii de piese ce se admite a fi în stoc. 1. organe de asamblare etc. Atât piesele confec ionate în atelierele propr ii. cât i pentru aprovizionarea unor materiale cu specific pentru acti vitatea de între inere i repara ie. Aceste stocuri se calculeaz conform tabelului 2. Compartimentul de aprovizionare are urm toarele sarcini: întocmirea împreun cu tehnicienii a planului de aprovizionare cu pies e de schimb din ar i import. cât i cele aprovizio nate din afar se p streaz în depozite.5 ± 2 ani nu se recomand s fie inute în magazie în stocuri minime. în buc i. L ± necesarul lunar de piese de schimb ce corespunde consumului mediu. Organizarea depozitului de piese de schimb.) Pentru aprovizionarea lor. M rimea acestui compartiment poate varia în func ie de m rimea întreprinderii de la 1 ± 3 oameni. Maxim Nmax = (3«4)L Recomandare: Piesele a c ror durat de serviciu este mult mai m are decât perioada de func ionare între dou repara ii curente succesive i egal cu. iar la atingerea unui stoc minim (specific fiec rei tip de piese) s lanseze comand de aprovizionare. urm rirea stocurilor existente în magazie sau depozitul de piese de schimb. dup nomenclatorul pieselor de schimb. Dimensionarea depozitelor de piese de schimb se face pe baza stocu rilor necesare. se utilizeaz un compartiment de aprovizionare a pieselor de schimb.

palete. Piesele de schimb din depozite se vor împ r i în trei grupe. Recomandare: La piesele din grupa a doua i a treia. utilizarea în bune condi ii a suprafe ei de depozitare. stocul minim este o rezerv care se utilizeaz numai în cazuri accidentale. Primul sistem se utilizeaz pentru piesele de schimb a c ror lips este absolut inadmisibil . l zi. Deosebirea între primul sistem i cel de al doilea. maxime i intermediare. în func ie de gradul lor de utilizare: piese cu întrebuin are mare i consum regulat. pe ba za observa iilor experimentale. Distribuirea rapid a materialelor i a pieselor de schimb se realizeaz . Prin trecerea pe calculator a supravegherii pieselor de schimb. care se afl de obicei în stoc timp mai îndelungat. se poate asigura centralizat la o întreprindere: varia ia stocului de piese de schimb la sec iile unit ii. cabluri. garnituri) trebuie s se g seasc în magazii în cantit i mai mari care se vor corecta în primele luni de folosire. reducerea la minim a opera iilor de manipulare etc. situa ia pieselor de schimb care nu s-au mi cat un num r mare de luni. piese utilizate în caz de avarii. rafturi etc. const în faptul c în siste mul cu stoc intermediar. date referitoare la varia ia produc iei de piese de schimb la unit ile de fabrica ie. o reperare a amplasamentelor. se lanseaz comanda la atingerea stocului minim. dac se adopt : un plan de aranjare. cu piese de schimb din prima grup a echipelor de între inere i repara ii se procedeaz în felul urm tor: pentru fiecare pies se stabilesc stocurile minime. curele. în func ie de condi iile existente în sec ii. piese de întrebuin are mai rar . dispozitive i scule utilizate în confec ionarea pieselor de schimb. Pentru a realiza o aprovizionare ritmic . stocurile se pot modifica prin sc deri u oare. în dep ozitele de piese de schimb mai sunt stocate i diferite materiale care sunt semifabricate pentru produc ia de piese de schimb.Piesele de schimb din comer i piesele utilizate în cantit i mari (rulmen i. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 87 . în func ie de experien a acumulat . Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II În afara pieselor i subansamblelor finite. Piesele foarte grele se vor depozita în apropierea utilajelor respective. Pentru piesele de schimb din grupele a doua i a treia. la atingerea stocului intermediar se lanseaz comand pentru executarea unui nou lot de piese de schimb.) i echipamente de eviden computerizat . Pentru aceasta depozitele vor fi dotate cu inventarul necesar î nmagazin rii pieselor de schimb (stelaje.

depozitarea pieselor de schimb pe grupe de ma ini (cu excep ia pieselor lungi: axe. piesele trebuie sp late i unse din nou. depozitarea se va face astfel ca accesul la piesele de schimb ce se folosesc mai des. care se vor depozita separat în stelaje speciale. uruburi conduc toare). depozitarea pieselor uzate nu trebuie s se fac în aceea i magazie pentru a nu da na tere la confuzii care s provoace grave avarii în func ionare. În cele ce urmeaz se d un exemplu de sistem de leg turi ale depo zitului de piese de rezerv . iar piesele mai u oare în partea de sus. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 88 .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Recomandare: Pentru o mai bun organizare a depozitelor se va avea în vedere. Pe m sura usc rii unsorii de conservare sau a murd ririi. Sistem de leg turi ale depo zitului de piese de schimb. eviden a organizat la depozitele de piese de schimb trebuie s permit : eviden ierea stocurilor i a circula iei pieselor de schimb. piesele grele se vor depozita în partea de jos a stelajelor. toate piesele de schimb trebuie s fie conservate i prot ejate împotriva coroziunii. s se fac u or . piesele recondi ionate vor fi introduse în magazie numai dup ce vor fi controlate sau încercate. comandat de calculator.

un num r mare de muncitori califica i. necesit existen a al turi de unit ile de produc ie de baz a unui ansamblu de unit i de produc ie auxiliare i de servire. urm rind ca activit ile specifice fiec rei întreprinderi în parte s fie executate de unit i propriii auxiliare i de servire. pentru producerea i distribuirea diferitelor SDV-uri necesare procesului de produc ie de baz . Se creeaz posibilitatea ca activit ile auxiliare i de servire specializate s execute lucr ri standard pentru mai multe unit i economice. Pentru desf urarea coerent a acestor activit i este nevoie s existe o repartizare judicioas a volumului i felului activit ilor realizate de fiecare unitate în parte. O întreprindere de produc ie pentru a func iona în mod ritmic i cu eficien economic ridicat . UTILAJELOR I INSTALA IILOR. în plus. Repararea i între inerea în continuare a ma inilor. paralel cu asigurarea acestora de c tre unit i proprii ale întreprinde rii. la lucr rile de repara ii particip un numeros personal muncitor cu înalt calificare. 16 IMPORTAN A REPAR RII MA INILOR.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 89 . m resc perioada dintre repara ii i reduc cheltuielile pentru efectuarea acestora. Defini ie: Repara ia este lucrarea efectuat în scopul men inerii în stare de func ionare a utilajelor. utilajelor i instala iilor necesit cheltuieli importante. Depistarea din timp i eliminarea cauzelor care provoac ie irea prematur din uz a organelor de ma ini au rezultate economice importante: mic oreaz opririle neproductive. pentru alte lucr ri. IMPORTANT În prezent se contureaz tot mai mult tendin a existen ei unui proces mixt de asigurare a întreprinderilor cu activit i auxiliare i de servire de c tre întreprinderi specializate în realizarea acestor activit i. prin care se înl tur defec iunile constatate în func ionare i se realizeaz înlocuirea total sau par ial a acelor componente care au o durat mic de func ionare în compara ie cu altele. Acestea se constituie în unit i specializate în între inerea i repararea utilajelor. eliberând. pentru producerea i distribuirea diferitelor feluri de energie. sau pentru asigurarea proceselor de transport i depozitare.

Dintre piesele care sunt distruse în urma oboselii straturilor superficiale ale metalului fac parte cuplajele cu gheare. 1. iar în unele cazuri i din cauza strivirii. cu caneluri. 1. ca urmare a strivirii. în cazul unei durit i insuficiente a materialului i al unor presiuni mari. rulmen ii etc. meselor etc. are loc în acela i timp i strivirea. Adeseori. din cauza coroziunii sau din alte cauze. c rucioarele. În cazul rostogolirii. Acest fapt este caracteristic pentru îmbin rile cu pan . Schema celor mai caracteristice interac iuni dintre dou suprafe e. utilajelor i in stala iilor pot fi distruse i scoase din uz datorit cauzelor ar tate mai sus. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Fig. a i b). Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale i a unui tratament termic care nu corespund condi iilor de exploatare a pieselor. În cazul interac iunii suprafe elor în contact f r deplasare relativ (fig. În aceste condi ii func ioneaz majoritatea organelor de ma ini. pentru tifturile cilindrice. 1. În cazul rul rii f r alunecare (fig. alegerea incorect a jocurilor i a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor. c). etc. 1.) fiind supus în acest fel unei uz ri abrazive intense. utilajelor i instala iilor au suprafe e active insuficient protejate (ghidajele batiurilor. 1. uruburilor conduc toare. În cazul mi c rii de rota ie (fig. batiurile. d). Organele ma inilor. care se produce atât în procesul de frecare cât i în cazul lipsei unei mi c ri relative. cu filet. sau rectilinii alternative (fig. se observ exfolierea particulelor de metal datorit oboselii straturilor superficiale. datorit abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor în frecare. metalul se distruge datorit uz rii i oboselii stratului superficial. utilizarea unei metode nera ionale de îmbinare a pieselor. mesele. e). f). distrugerea suprafe elor începe în urma strivirii lor.Multe piese importante ale ma inilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 90 . 1. buc ele. utilaje i instala ii: lag rele cu alunecare. utilajului sau instala iei. rezisten a i rigiditatea insuficient a pieselor i montarea sau reglarea incorect a ma inii. caracteristic angrenajelor (fig. Cele mai caracteristice aspecte ale interac iunii dintre dou suprafe e în contact sunt reprezentate în figura 1. cât i unor defecte constructive sau repara iilor defectuoase. alegerea necorespunz toare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafe ele în frecare. suprafe ele se distrug. distrugerea suprafe elor are loc mai ales datorit uz rii i strivirii. reazeme etc. discurile cuplajelor de fric iune i ale frânelor. precum i din cauza a azisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului. de obicei.

depinde de durata de serviciu a pieselor princip ale ale acestora. Aceasta se refer în primul rând la piesele principale ca: batiuri. atunci când acestea se execut în cadrul întreprinderii. de starea sistemelor de siguran . Gruparea utilajelor care urmeaz a fi reparate pe grupe de acela i fel. Durata de serviciu a pieselor este determinat de m rimea uzurii limit . mese. modernizarea subansamblurilor. controlul uz rii principalelor îmbin ri. Cre terea duratei de serviciu a pieselor ma inilor. utilajelor i instala iilor se realizeaz i prin perfec ionarea metodelor de reparare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 91 . de care depind precizia i calitatea execu iei. în cadrul acestei activit i se stabile te felul opera iilor care se vor executa cu ocazia efectu rii activit ii de între inere i reparare a utilajelor. Ob inerea unei produc ii de o bun calitate este condi ia obligatorie pentru stabilirea m rimii uzurii limit a organelor componente ale ma inilor. etc. care serve te drept criteriu pentru declasarea pieselor. în cazul în care acestea nu se execut în cadrul întreprinderii.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Prevenirea ruperii diverselor piese depinde. Activitatea de reparare a utilajelor este precedat preg titoare. dintre care mai importante sunt urm toarele: de o serie de activit i Inventarierea utilajelor se efectueaz în scopul de a stabili num rul. utilajelor i instala iilor. utilajelor i instala iilor. în mare m sur . în condi ii normale de exploatare ma inilor. arbori principali etc. m rirea rezisten ei la uzare a pie selor. Stabilirea tehnologiei lucr rilor de repara ii. mecanismelor. Durata perioadele dintre repara ii. de blocare i a limitatoarelor de curs . Întocmirea desenelor care vor sta la baza execut rii pieselor de schimb. se recomand aprovizionarea din timp a acestora. felul i starea func ional a utilajelor care urmeaz a fi reparate.

Aceste cuno tin e permit efectuarea unor calcule de control i comparative. cu SDV-uri necorespunz toare i personal insuficient calificat se produc frecvent asemenea defecte. la ma inile de tip constructiv recent. Tipuri de defecte. Aceast caracterizare cade în sarcina maistrului sau inginerului de între inere. 17 DETECTAREA DEFECT RII UTILAJELOR I INSTALA IILOR La apari ia unui defect se pune problema caracteriz rii defectului din punct de vedere al provenien ei acestuia. în vede rea înl tur rii cauzei care la produs. care trebuie s pun Ädiagnosticul" utilajului sau organului de ma in defect. Dup acest criteriu pot fi de patru tipuri: DE CONCEP IE DE EXECU IE DE MONTAJ DE EXPLOATARE Defectele de concep ie sunt greu de descoperit i necesit cunoa terea bazelor teoretice care au stat la baza construc iei respective. 1. în general. la care nu exist documenta ie pentru rezolvarea teoretic a problemelor pe care le pune proiectarea sau datele experimentale pe baza c rora a fost conceput utilajul sunt insuficiente. În atelierele slab dotate cu utilaje. Defectele de concep ie apar.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. Defectele de execu ie apar în urma neglij rii condi iilor tehnice prescrise i a nerespect rii disciplinei tehnologice în timpul fabrica iei. Defec iunile pot fi împ r ite du p diferite criterii îns cel mai important este acela al provenien ei defectului. apelându -se în general la cercet tori sau cadre didactice din înv mântul su perior. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 92 .

rugozitate necorespunz toare. în timpul montajului. .rigiditate sau elasticitate necorespunz toare. De montaj A ezare gre it a pieselor. etc.vibra ii. circula ii).ambalare necorespunz toare. . Tehnologie necorespunz toare.filtrare necorespunz toare.necoaxialitate. utilajelor i instala iilor. Tabelul 1 Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Construc ie neadecvat De concep ie Alegerea necorespunz toare a materialului Ungere necorespunz toare.jocuri necorespunz toare. greu controlabile.rezolvare teoretic gre it . etc.sistem de ungere necorespunz tor. . . . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 93 .ipoteze gre ite.procedeu necorespunz tor.grosime neuniform a pere ilor. De exploatare Suprasolicit ri termice.deterior ri ale suprafe elor. Modificarea macrogeometriei Uzuri ale suprafe elor de alunecare. . . cavita ie.rezisten mic (întindere. . . . . Tipul defectului Cauze Calculul necorespunz tor Exemple de defecte curente . Ungere necorespunz toare.tehnologie de turnare necorespunz toare. electrochimic ).evacu ri insuficiente de c ldur . care poate corecta anumite defecte în timpul execu iei. . .tip de lubrifiant gre it ales. Cauzele defectelor utilajelor i instala iilor. Defectele de montaj apar datorit interven iilor manuale. . . conicit ate. . gripare). Manipul ri necorespunz toare.procedeu de ungere neadecvat.cantitate i calitate necorespunz toare de lubrifiant.reglare gre it a sistemului de ungere.propriet i specifice. Aceste defecte depind de cuno tin ele i con tiinciozitatea montatorului.Principalele cauze ale defectelor. . . .cavita ie (prin ocuri.raport necorespunz tor între cotele de gabarit. .zgârieri ale suprafe elor.rotunjiri de muchii.). .coroziune (chimic .grosimi necorespunz toare. Suprasolicit ri mecanice.defecte de form (ovalitate.presiuni locale. . . .modific ri de jocuri. rupere.cur iri necorespunz toare. oboseal . Depozitarea pieselor necorespunz toare.r cire insuficient . De execu ie Prelucrare incorect . .gre eli mecanice.protejare insuficient . .eroziune (abraziune. compresiune. . . . precum i exemplific ri sunt prezentate sugestiv în tabelul 1.dep iri de tura ii i sarcini nominale.sudur i tratament neadecvat.demont ri i mont ri defectuase. . . . . . . . coroziune. .). .duritate necorespunz toare. Deteriorarea suprafe elor func ionale. dar totodat poate provoca i deranjamente.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Defectele de exploatare sunt cauzele frecvente ale avari ilor i influen eaz hot râtor siguran a în func ionare a utilajului. Vibra iile pot fi o consecin a echilibr rii incomplete a pieselor rotative sau a apari iei oscila iilor autoexcitante a c ror frecven nu corespunde cu frecven a tura iei de regim i a c ror intensitate este foarte mare. vibra iile i deranjamentele provocate de oboseala materialului. Compartimentul de între inere este pus în situa ia de a proiecta piese de schimb. paralel cu suprafa a acestuia. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 94 . sunt deosebit de importante pentru coordo natorul activit ii de între inere. 2. ca urmare a suprasolicit rilor de orice fel. Pe de alt parte. Apari ia deranjamentelor datorit oboselii în urma suprasolicit rilor poate avea dou variante: apari ia unor fisuri perpendiculare pe suprafa a de lucru care se propag în direc ii neregulate la supr afa : propagarea fisurilor în grosimea peretelui piesei. Dintre cauzele enumerate anterior. iar în cazul ideal chiar nici o cheltuial . m surile constructive pentru a pune ma inile i aparatele în stare de func ionare i de siguran în serviciu. La alegerea. Odat cu cre terea vibra iilor un defect minor este pe cale s devin un deranjament. referitor la carac teristicile produc iei. Fisurile sunt l rgite i transformate în cr p turi de uleiul care p trunde în ele i care d un efect de pan . v ibra iile sunt considerate ca un instrument util de diagnosticare a st rii ma inilor. În mod normal proiectarea trebuie s satisfac cerin ele între inerii urmând s in seama de: m surile constructive care sunt necesare pentru a proiecta i construi ma ini care într-o anumit perioad de utilizare s aib minimum de uzur fizic . în timpul planificat pentru durabilitatea ma inii. metodele de analizare a ma inilor i aparatelor. vibra iile fiind rezultatul unor defecte minore datorate materialului i fabrica iei. inând seama de între inerea lor i pentru l mu rirea cauzelor avariilor la utilaje. proiectan ii de ut ilaje trebuie s se consulte cu personalul de între inere pentru a mic ora cheltuielile de între inere a utilajelor i a prevedea eventualele posibilit i de defectare. Prevederea defec iunilor utilaj ului din activitatea de proiectare. încât s fie necesar un minim de cheltuieli pentru între inere. subansamble sau chiar dispozitive care trebuie s satisfac necesit ile produc iei întreprinderii. de timp pentru între inere i de cheltuieli de între inere. De aceea. Este normal ca o ma in s vibreze. proiectarea i fabricarea utilajelor de produc ie trebuie create astfel d e condi ii.

.. lor s fie aproximativ egal sau un multiplu al durabilit ii celei ma i mici. ale sistemelor hidraulice i electrice u ureaz descoperirea defect rilor. sistemul de ungere adoptat s permit o între inere u oar . în func ie de schema constructiv . utilizarea de preferin a organelor de ma in identice decât a celor diferen iate. fluxul corect de agent de r cire.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Recomandare: Când se studiaz un proiect al unui nou aparat sau utilaj. tifturile forfecabile. demont rii i mont rii pieselor. prevederea unor deschideri i capace care s dea o bun vizibilitate i s nu necesite scule speciale pentru interven ii. darea formei adecvate organelor de ma in astfel ca acestea s fie ferite de murd rire. num rul cât mai mic de locuri de gresare. disjunctoarele de protec ie. prafului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 95 . care nu cer supraveghere i au posibilit i simple de control. prevederea unor dispozitive de siguran încorporate. piesele electrice s fie plasate în spa ii separate i protejate contra vibra iilor. pulveriz rii uleiului etc. ghidaje etc. cum sunt cuplajele de alunecare. organe de înz vorâre etc. marcarea pieselor constructive. sistemele hidraulice s fie echipate cu clapete de verificare în toate locurile unde sunt necesare verific ri pentru a constata existen a defec iunilor. între inerea i prevederea pieselor de schimb. accesibilitate bun la toate piesele în scopul descoperirii defectelor. durabilitatea pieselor plasate în locuri mai greu accesibile trebuie s fie mai mare ca a pieselor mai u or de înlocuit. trebuie s se urm reasc câteva elemente practice legate de facilitatea opera iilor de între inere i repara ii: dimensiunea pieselor sau a subansamblelor trebuie s fie f cut astfel ca durabilitatea. Aceasta u ureaz alc tuirea ciclurilor de repa ra ii. folosirea de lag re. materialele utilizate în construc ia utilajului trebuie s realizeze un echilibru între costul acestuia i cheltuielile de între inem i exploatare. accesibilitatea bun la locurile de lubrifiere.

etan eitatea conductelor i furtunelor. Dac transmisia energiei este asigurat de instala ii hidraulice (conducte.) se verific : modul cum ajunge uleiul la consumatorii de energie. existen a grip rilor. se verific : starea curelelor. existen a unor zgomote anormale i vibra ii. se urm re te: presiunea i debitul fluidul ui. c). supapelor ventilelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 96 . a). Elaborarea unor procedee cu valabilitate general .. sc p rile în sistem.1. indicii c merge în dou faze). furtune. rulmen ii i fusurile arborilor. Dac consumatorul de energie nu con ine elemente hidraulice.. b).Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 3. cuplaje. ventilele de reglare. tura ia corespunz toare. 3. angrenajelor. Dac transmisia se face prin curea. func ionarea ventilelor de reglaj. Se va urm ri dac : sursa de energie func ioneaz . Defec iuni Ia utilaje. sisteme de reducere a presiunii i de siguran . transmisia energiei este asigurat . Dac consumatorul de energie con ine elemente hidraulice se verific : modul de circula ie al uleiului pân la pistoane. De aceea ne vom limita la indicarea câtorva reguli simple în c utarea defec iunilor. angrenajelor. din cuplaj. starea filtrelor. lan uri. pe lâng motor electric. Descoperirea defec iunilor i stabilirea cauzelor acestora. ungerea ghidajelor. jocurile la rulmen i. func ionarea sistemului de ungere i lubrifiantul. sensul corespunz tor al rota iei. cuplajelor etc. sensul de rota ie i starea motorului. echilibrarea ma inii. organele consumatoare de energie func io neaz . siguran ele. reguli ce pot servi ca ghid pentru alc tuirea unor instruc iuni proprii pentru utilajul sau grupa de utilaje respectiv . solu iilor constructive adoptate i condi iilor de func ionare deosebite. îmbin rile. func ionarea ventilelor. modul de func ionare al cuplajului. pomp . Dac sursa de energie este constituit . angrenaje etc. sistemul de conducte hidraulice i pistonul pentru a constata dac nu exist aer în sistem. de determinare a cauzelor defec iunilor nu este posibil datorit diversit ii utilajelor. ambreiajelor. ventile etc. temperatura rulmen ilor arborelui principal. starea garniturilor. Dac sursa de energie este în general un motor electric se urm re te: func ionarea motorului (zgomote suspecte. se verific : mi carea de rota ie.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 97 .). sunt hot râtoare pentru siguran a în func ionarea ma inilor. înc lzire etc. Controlul st rii sistemului de ungere i a modului s u de func ionare prin: verificarea critic a schemei de ungere. la circuitele electrice este necesar s se lucreze cu schema în fa . zgomote. controlul coresponden ei schemei de ungere cu situa ia de pe utilaj.). Cercetarea aspectelor avariei.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Recomandare: este necesar s se urm reasc energia de la surs la elementele care consum i s se descopere unde este întrerupt lan ul cinematic. dispozitivelor de dezaerare etc.. În unele cazuri. a faptului c deranjamentul sa produs dup un num r de repara ii i ore de func ionare. organe de ma ini. Electricianul trebuie s ra ioneze logic i s aplice o metod care s -i permit s divizeze un sistem în numeroase circuite i s verifice pe fiecare din ele în mod corect. Se procedeaz în felul urm tor: Constatarea st rii ma inii înainte de apari ia defec iunii.2. relativ simple. a frecven ei defec iunii. Determinarea st rii pieselor din apropierea lag rului propriu -zis (arbore etc. Studierea i completarea instruc iunilor de între inere i func io nare a utilajelor ce con in lag re în vederea prevenirii eventualelor defec iuni. se poate verifica partea electric simulând mi c rile mecanice (rotiri manuale etc. controlul fiec rei conducte. 3. a supapelo r. Ini ial se examineaz sursa de energie i nu se demonteaz o parte din sistem f r a ti motivul precis pentru care o demont m (evi tam astfel deterior rile în timpul interven iei). Un astfel de exemplu îl constituie lag rele de alunecare radiale i axiale. precum i a sistemelor care trebuie s semnalizeze defectarea lag rului sau modificarea condi iilor de func ionare ale acestuia. prin întreb ri adresate salaria ilor care exploateaz utilajul respectiv privind fenomene care au precedat defec iunea (trepida ii. R spunsurile la aceste întreb ri vor trebui interpretate critic de c tre personal cu experien . când este posibil ca s func ioneze ma ina f r s se pun în mi care motorul. a condi iilor de exploatare în care s-a produs avaria. Avarierea lor poate ap rea i la utilaje noi sau dup repara ie i perturb considerabil procesul de produc ie. In vederea depist rii eventualelor modific ri care au survenit dup montarea utilajului. Defec iuni la organe de ma ini.). În cele ce urmeaz se va prezenta un exemplu de diagnosticare a unor defec iuni ap rute la lag re dar se poate generaliza la diferite organe de ma ini. verificarea tuturor îmbin rilor.

propunerile sec iilor i sectoarelor care exploateaz ma ina. Timpul de sta ionare în repara ie (zile lucr toare) pe fel de opera ii este orientativ. iar stabilirea. timpul de sta ionare în repara ii. Aceast activitate presupune rezolvarea a dou probleme: determinarea datelor calendaristic e la care va avea loc fiecare interven ie tehnic asupra utilajului considerat. subgrupei i a tipului de fond fix. în serie sau în mas ) i precizia cerut . ciclul de repara ie i intervalul dintre interven ii (în ore de func ionare). costul în procente al repara iilor din valoarea de înlocuire (exemplific ri în tabelul 14). nu m rul de schimburi. repara iilor necesare fiec rei ma ini. durata de serviciu normat (ani/mii ore). 18 PLANIFICAREA REPAR RII UTILAJELOR I INSTALA IILOR. anual de repara ii se ine seama de: starea tehnic a utilajului rezultat din constat rile f cute cu ocazia ultimului control planificat. denumirea categoriei grupei. întocmirea structurii ciclului de repara ii a unui utilaj. De asemenea. precum i termenele de începere i de terminare a acestor repara ii. întâmpl tor. utilaj sau instala ie pe aceast perioad formeaz : Planul anual de repara ii IMPORTANT La întocmirea planului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 98 . În normative sunt prev zute pentru fiecare ma in . varia de la o repara ie la alta i de la o societate comercial la alta. în func ie de posibilit ile i preg tirea repara iei de care dispune unit atea de in toare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. utilajul sau instala ia. utilaj i instala ie în parte codul de clasificare. felul produc iei (de unicate. categoria i durat . Repara iile accidentale nu se includ în planul de repara ii întrucât orice accident este un fenomen ocazional. Planul anual este apoi transpus în graficul anual în care cuprinde toate repara iile ma inilor. poate. Pe baza planific rii cuprinse în p lanul anual se elaboreaz planurile lunare. utilajelor i instala iilor într -un an. costul i intervalul în care se fac repara iile. ultima repara ie executat . num rul de schimb ri. condi iile de exploatare. se indic num rul de ore necesar repara iilor. Pentru executarea repara iilor prin sistemul de repara ii preventiv planificat întreprinderile de produc ie industrial întocmesc un plan de repara ii. Repara iile se planific pentru o perioad de un an calendaristic.

1). rela ia de calcul a num rului de interven ii de acela i fel se determin cu rela ia: Nit = Dcr / dit ± Nit · dit / dit în care: Dcr reprezint durata ciclului de repara ii. inân d cont de num rul interven iilor de acela i fel i de duratele de timp dintre acestea. pân la prima repara ie capital . Rc2 este interven ia pentru repara ia curent de grad II. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 99 . Ciclul de repara ii. în func ie de tipul produc iei. utilaj sau instala ie în normative de repara ii în func ie de orele de func ionare. Porn ind de la faptul c orice interven ie de grad superior le con ine pe toate celelalte inferioare ei. Fig. în general. un ciclul de repara ii cuprinde o repara ie capital . de obicei ultima. felul i succesiunea diferitelor interven ii tehnice în cadrul unui ciclu de repara ii. Rc1 este interven ia pentru repara ia curent de grad I. 1. în ore lucrate. dit reprezint durata de timp între dou interven ii de acela i fel. 6 -12 repara ii curente de gradul 1 i 27 -72 revizii tehnice.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Ciclul de repara ii reprezint perioada de timp. inclusiv durata uneia dintre ele. 2 -3 repara ii curente de gradul 2. Rt este interven ia pentru revizia tehnic . Nit reprezint num rul interven iilor de acela i fel. între dou repara ii capitale. sau. pentru ma ina. Structura ciclului de repara ii reprezint num rul. Durata ciclului de repara ii este stabilit pentru fiecare tip de ma in . Pentru a întocmi o structur a unui ciclu de repara ii este nevoie s se stabileasc mai întâi num rul de interven ii de acela i fel. Odat stabilit num rul de interven ii tehnice de acela i fel se poate trece la întocmirea structurii ciclului de repara ii (fig. utilajul sau instala ia nou de la darea lor în exploatare. în care: Rk este interven ia pentru repara ia capital .

H ± timpul de func ionare al utilajului între dou interven ii consecutive. Ds este durata unui schimb de lucru. exprimat în ore. se determin intervalul de timp. Kcld este coeficientul de transformare din zile efective în zile calendaristice. în zilele lucr toare. Ns este num rul de schimburi. în zile. de la ultima interven ie din anul precedent pân la o anumit interven ie din intervalul precedent. ns ± num rul de schimburi. pentru executarea unei anumite interven ii la un anumit utilaj. exprimat în ore. inând cont de data calendaristic la care a avut loc ultima interven ie tehnic în anul precedent. Nm ± num rul de muncitori din forma ia de lucru care ex ecut interven ia tehnic . tsi este timpul maxim admis de sta ionare în fiecare interven ie tehnic .Pentru întocmirea planului de repara ii este necesar s se determine durata ciclului de repara ii în zile calendaristice. tsi ± timpul total de sta ion ri ale utilajului în interven iile precedente în anul pentru care se întocme te planul de repara ii. Pentru fiecare interven ie tehnic care urmeaz a fi executat pentru anul pentru care se întocm e te planul de repara ii. Rela ia dup care se determin durata ciclului de repara ii este urm toarea: Dcr = (TRK / Ds · Ns + tsi · ni)· Kcld în care: TRK este timpul de func ionare al utilajului între dou repara ii capitale. rela ia: Durata de execu ie a unei repara ii exprimat în zile calendaristice este dat de D = tn / Nm·ds·ns·K în care: tn este timpul normat. în zile calendaristice. Planul de repara ii se întocme te pentru fiecare utilaj în parte. în ore. ± celelalte nota ii au acelea i semnifica ii ca i în rela ia precedent . începând cu ziua când a avut loc ultima interven ie tehnic în anul precedent. K ± coeficientul planificat de îndeplinire a normelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 100 . ds ± durata unui schimb. în ore. Acest interval de timp se determin în zile calendaristice dup urm toarea rela ie: Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II T = (H·n / Ds · Ns + tsi )· Kcld în care: T este intervalul de timp. ni este num rul de interven ii de acela i fel din cadrul ciclului de repara ii.

Pân la prima repara ie capital . Odat cu aceasta. Rela ia care stabile te m rimea stocului de piese de schimb este urm toarea: Sps = Df · Cmz / Nz în care: Df este durata ciclului de fabricare a pieselor de schimb sau de aducere a lor de la furnizor. conform normativelor ( FT 1). Pe toat durata de serviciu. necesare bunei desf ur ri a lucr rilor de între inere i reparare a utilajelor. Un exemplu practic de stabilire a ciclului de repara ii pentru un strung revolver codificat în normative 405. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Fig.Împreun cu desf urarea acestor activit i. între dou repara ii curente de gradul 2 se efectueaz trei repara ii curente de gradul 1. se va acorda aten ie respect rii graficelor de realizare a reviziilor tehnice i a repara iilor curente. (Rc1) la 2 500 de ore de serviciu i patru revizii tehnice ( Rt) la 1 250 de ore de serviciu dup fiecare repara ie curent de gradul 1. i de la ultima repara ie capital pân la casarea ma inii respective i se fac dou repara ii curente de gradul 2 (Rc2) la 10 000 de ore de serviciu. 2). o aten ie deosebit trebuie acordat stocurilor de piese de schimb. 0 cu o durat de serv iciu normat de 120 000 de ore este prezentat în figura 2. strungului revolver i se fac trei repara ii Rk la perioade de timp de 30 000 de ore de func ionare (fig. În vederea îmbun t irii activit ii de organ izare a lucr rilor de între inere i reparare a utilajelor se recomand nominalizarea prin planurile anuale a tuturor repara iilor capitale necesare. a executantului i a termenelor de realizare a acestora. 2. Cmz ± consumul mediu zilnic de piese de schimb pentru activitatea de repara ii. între acestea. Nz ± num rul de zile lucr toare din cadrul unei luni. Ciclul de repara ii pentru un strung revolver. cu precizarea necesarului de piese de schimb. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 101 .023.

cre terea cheltuielilor de rep ara ii de 1.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 102 . Pornind de la aceste cerin e. neeconomice asupra produc iei. utilajul sau instala ia se repar atunci când nu mai pot fi men inute în exploatare. ma ina. datorit uzurii sporite a organelor de ma ini. determinarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea repara iilor. ale c ror obiective principale sunt: cunoa terea datei calendaristice a scoaterii din func iune a utilajului pentru repara ii. au fost elaborate sisteme de între inere i reparare a utilajelor. 19 SISTEME DE ORGANIZARE A REPAR RII Pentru a se evita uzura excesiv a utilajelor i a preveni ie irea accidental din func iune a acestora. stabilirea din timp a felului repara iilor ce trebuie efectuate i a duratei de execu ie. reducerea duratei de serviciu a utilajului i volum sporit de repara ii. în vederea preg tirii materialelor. Dup acest sistem. varia ii însemnate în capacitatea de lucra a utilajelor. utilajelor i a for ei de munc necesare. DEZAVANTAJE necunoa terea datei de scoatere din func ie a utilajului care poate avea i caracter de avarie cu consecin e grave. deci neplanificat.5²2 ori fa de cheltuielile în sistemul de repara ii preventiv planificate. i numai din cauza uz rii avansate a pieselor. au fost elaborate mai multe sisteme de între inere i reparare a utilajelor: SISTEME DE REPARA II DUP NECESITATE PE BAZA CONSTAT RILOR CU PLANIFICARE RIGID PREVENTIV PLANIFICAT Sistemul de repara ii executate dup necesitate este cel mai simplu sistem de organizare a repara iilor.

cu ocazia unei revizii executate la un utilaj. Pe baza acestor uz ri i în raport cu limitel e maxime de uzuri admise pentru fiecare organ.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Recomandare: Acest sistem este considerat învechit i neeconomic nu se mai recomand s fie aplicat. Sistemul de repara ii pe baz de constat ri este sistemul prin care. precum i repararea sau înlocuirea pieselor i organelor componente la terme nele stabilite. Acest sistem const în stabilirea datelor de oprire a utilaj elor pentru intrarea în repara ii. Aceste durate de func ionare sunt folosite pentru stabilirea terme nelor la care ma ina. Sistemul de repara ii cu planificare rigid prevede scoaterea obligatorie a ma inilor. data intr rii în repara ie a utilajului. pe baza c reia se va stabili starea lor de func ionare. fi e ce va con ine informa ii despre: felul defec iunilor constatate. precum i con inutul acestora. utilajelor i instala iilor. în urma unei supravegheri atente a modului de func ionare a utilajelor de c tre personal specializat. utilajului i a instala iei. rezultatele acestora se vor trece în cadrul unei fi e întocmite pentru fiecare utilaj în parte. mai nou în practic se folosesc doar dou sisteme. volumul i termenele repara iei planificate depind de starea ma in ii. pentru executarea repara iilor la anumite perioade stabilite. la toate organele. inându-se cont de importan a serviciilor de între inere i reparare. Sistemul de repara ii pe baza constat rilor. felul repara iilor ce trebuiesc executate. precum i volumul repara iei preg tindu -se din timp piesele de schimb i materialele necesare. se stabile te i termenul la care se face revizia urm toare. independent de starea lor tehnic . Sistemul de repara ii preventiv-planificat se bazeaz pe determinarea cât mai exact a varia iei uz rilor în timp. utilajelor i instala iilor din func iune. piesele i elementele ma inilor. utilajul sau instala ia va fi scoas din serviciu pentru repara ii (structura ciclurilor de repara ii). În urma constat rilor efectuate. pies sau element în parte se determin duratele de func ionare corespunz toare între dou repara ii exprimate în num r de ore de func ionare. La acest sistem de repara ii. precum i de dinamica i specificul întreprinderilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 103 .

iar exploatarea lor se face în condi ii identice. un timp îndelungat . efecte nefavorabile asupra calit ii repara iilor i a costurilor aferente acestor activit i. Sistemul de repara ii cu planificare rigid . Astfel. Planificarea se face în mod rigid având la baz normative de repara ii care sunt realizate avându-se în vedere condi iile exploat rii utilajelor exis tente din întreprinderea respectiv . posibilitatea comand rii din timp a pieselor de schimb necesare activit ii de între inere i reparare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 104 .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II AVANTAJE cunoa terea din timp a datei de intrare în repara ie i felul repara iilor ce trebuie executate. Tehnologia aplicat i elaborat anticipat. care au fost preg tite din timp. piese de schimb. manoper ) . Sistemul prevede scoaterea obligatorie din func iune a utilajelor i instala iilor care urmeaz s intre în repara ii la anumite perioade. DEZAVANTAJE nu permite elaborarea unui plan de repara ii . la perioadele planificate este posibil înlocuirea automat a pieselor i subansamblelor uzate cu elemente noi sau recondi ionate. Recomandare: Acest sistem se aplic acolo unde siguran a în func ionare trebuie men inut cu orice pre . limitele de uzur ale utilajului se men in acelea i. AVANTAJE repara iile se fac în timp scurt i predeterminat . stabilite independent de starea tehnic a pieselor componente. Sistemul poate fi aplicat în condi ii bune la întreprinderile care au un num r mare de ma ini de acela i tip. stabi le te precis opera iile de repara ii ce urmeaz s fie executate. metodele aplicate pot fi ra ionalizate i corectate pe baza observa iilor sistematice a repara iilor efectuate. se creeaz condi ii favorabile pentru planificarea exact a cheltuielilor efectuate (materiale. a utilajelor. pentru o perioad mai mare de timp. apar greut i în comandarea i confec ionarea pieselor de schimb i în folosirea ra ional a for ei de munc .

fapt ce conduce la efectuarea repara iilor la termene necorespunz toare: fie prea devreme (cheltuieli ridicate). Sistemul de repara ii preventiv -planificat. sau reparti ia poate fi înlocuit printr -o repara ie mâi mic sau mai mare. control i reparare care: se efectueaz în mod periodic. Sistemul admite i impune modificarea continu a termenelor de repara ie în raport cu rezultatul verific rilor i ale controlului planificat al ma inii. prin care s se previn posibilitatea apari iei unei uzuri premature. urm re te men inerea în stare de func ionare a utilajelor o perioad de timp cât mai mare. deoarece este cel mai modern sistem de repara ii.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II DEZAVANTAJE lipsa unor normative privind ciclurile de repara ii adaptate situa iei reale d in întreprindere. Sistemul a fost introdus în toate întreprinderile din ara noastr . utilajului sau instala iei din func iune i în posibilitatea unei mai bune organiz ri i preg tiri a repara iei i a planific rii lucr rilor de repara ie pentru orice termen.tiin ifice. i anume: y caracter profilactic. norma de repara ie se modific . datorit c reia utilajul s fie scos din func iune înainte de expirar ea duratei normale de func ionare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 105 . cu motivarea corespunz toare. Caracterul planificat este dat de faptul c diferitele lucr ri de între inere i reparare pe care le con ine sistemul. la intervale de timp bine det erminate. y caracter planificat. a duratei de execu ie a acestora i a costurilor de produc ie. fie avarii datorit uzurii pronun ate a unor piese. Prin elaborarea acestui sistem s-a urm rit asigurarea unui dublu caracter întregului ansamblu de m suri de între inere i reparare. utilajului sau instala iei. fie cu întârziere (posibilitatea sc zut de recuperare cu acelea i cheltuieli a parametrilor ini iali ai utilajului). când se produc varia ii mari ale regimurilor de func ionare (m rirea sau mic orarea num rului de schimburi. influen ând pozitiv asupra calit ii repara iilor. Aceste dou caracteristici ale sistemului preventiv-planificat imprim sistemului o superioritate evident fa de sistemul pe baza constat rilor. Avantajele principale ale acestui sistem constau în evitarea ie irii neprev zute a ma inii. CONCLUZIE Sistemul de între inere i reparare preventiv -planificat este un ansamblu de m suri de între inere. func ionare îndelungat sau pe perioade scurte cu parametri ridica i etc. în cazul în care se constat c la termenul respectiv nu este nevoie s se fac repara ia programat .) se produce fie consum nejustificat de piese de schimb i materiale pentru repara ii. Astfel. bazat pe existen a normelor tehnico . urm re te prevenirea uzurii excesive i a apari iei avariilor. se efectueaz la date calendaristice stabilite dinainte. Caracterul profilactic rezult din faptul c acest sistem prevede adoptarea unor m suri de între inere i control.

indiferent de starea de func ionalitate a utilajului în momentul intr rii în repara ie. Avantajul metodei const în faptul c permite constatarea gradului de uzur a utilajului. volumul i con inutul repara iilor care vor fi efectuate au un caract er standard. sau de c tre persoane specializate în executarea acestor opera ii. metoda dup revizie. ridic nejustificat costul repara iilor. evitându -se executarea repara iilor la acele utilaje unde starea lor tehnic nu impune acest lucru.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. 20 METODE DE ORGANIZARE I EXECUTARE A REPAR RII ÎN SISTEMUL PREVENTIV-PLANIFICAT 1. Metode de organizare a repar rii. cu ocazia efectu rii reviziei tehnice. sunt urm toarele: Între inerea i supravegherea zilnic se execut de c tre persoanele care lucreaz pe utilajele din sec iile de produc ie. f r ca starea lor tehnic s impun acest lucru. DEZAVANTAJE necesit un volum mai mare de munc pentru întocmirea documenta iei tehnice necesare aplic rii metodei. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 106 . Felul. care se execut în cadrul sistemului repara iilor p reventive planificate. Conform normelor în vigoare. Pentru stabilirea felului repara iilor ce vor fi executate se întocme te mai întâi ciclul de repara ii al fiec rei categorii de utilaje în parte. categoriile de repara ii (FT 2). Sistemul de între inere i reparare preventiv -planificat se poate efectua cu ajutorul a dou metode: metoda standard. f r a se face înlocuiri de piese. pentru fiecare din acestea în parte. În cadrul activit ii de între inere i supraveghere zilnic se urm re te înl turarea micilor defec iuni ale utilajului. are eficien ridicat pentru întreprinderile care au în dotare un num r mare de ma ini i utilaje. potrivit unei documenta ii tehnice. Metoda standard const în faptul c fiecare utilaj sau instala ie intr în repara ii la intervale de timp dinainte stabilite. este u or de aplicat. Metoda dup revizie const în faptul c volumul i con inutul repara iilor se determin în urma unei revizii tehnice. AVANTAJE permite efectuarea repara iilor pe baza unei documenta ii bine întocmite. la acele utilaje pentru care se execut activit i de repara ii.

Totodat se verific instala iile de comand . Aceste revizii tehnice fiind de scurt durat este indicat s se execute când ma inile sunt oprite (în schimburile nelucr toare).  repara ii curente de gradul 2 (Rc2). în scopul înl tur rii uzurii materiale sau a unor deterior ri locale prin repararea. de importan a lucr rilor ce se execut i volumul pieselor i subansamblurilor reparate. urm toarele opera ii: repararea sau înlocuirea lag relor sau a rulmen ilor. în cadrul reviziei tehnice. Pe lâng determinarea st rii tehnice. asigurându -se func ionarea normal a ma inii pân la prima repara ie planificat . La repara iile curente de gradul 2 volumul lucr rilor este mai mare. se pot executa i unele opera ii de reglare i consolidare a unor piese i subansambluri. opera ii ce urmeaz a se efectua cu ocazia primei repara ii planificate. repara iile curente se împart în :  repara ii curente de gradul 1(Rc1). reglajul echipamentului electric. sp larea. În func ie de m rimea intervalului de timp d e func ionare între repara ii. executându -se în afar de lucr rile de mai sus i. pentru a se asigura în continuare func ionarea normal a acestuia. Repara ia curent (Rc ) (FT 2) reprezint ansamblul de m suri luate pentru înlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate ale ma inilor. sistemul de ungere i de r cire. precizia de func ionare etc. în mod planificat. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 107 . utilajelor i instala iilor în vederea men inerii caracteristicilor func ionale ale acestora. recondi ionarea sau înlocuirea pieselor uzate de mic importan . recondi ionate sau înlocuite. reglarea sistemului de comand electric i hidraulic. sp larea pieselor provenite de la mecanismele demontate i remedierea defectelor de suprafa . par ial a unor subansambluri uzate. repararea sau înlocuirea aparatajului de pornire. vopsirea. în scopul determin rii st rii tehnice a ma inii. verificarea i repararea pieselor motorului electric. schimbarea uleiului. La repara iile curente de gradul 1 se execut urm toarele opera ii: repara ia ap r torilor. înaintea unei repara ii curente sau capitale. Repara ia curent cuprinde lucr rile ce se execut periodic. utilajului sau instala iei i a principalelor. r zuirea loviturilor. verificarea i repara ia dispozitivelor de ungere i r cire. de pe suprafe ele de ghidare i ajustarea penelor i a adaosurilor. recondi ionarea sau înlocuirea unor piese componente sau chiar înlocuirea.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II CATEGORII DE REPARA II ÎNTRE INERE I SUPRAVEGHERE REVIZIE TEHNIC (Rt) REPARA IE CURENT (Rc) REPARA IE CAPITAL (Rk) GRADUL I (Rc1) GRADUL II (Rc2) Revizia tehnic Rt (tabelul 1) cuprinde opera iile ce se execut .

S constate i s elimine cauzele care ar putea conduce la apari ia unor eventuale defec iuni.Se face cur irea. Tabelul 1 Tipul opera iei Examinare Ce urm re te S constate i s elimine cauzele care ar putea produce o func ionare necorespunz toare. . curele etc. Se urm re te zgomotele anormale în timpul func ion rii.Aceast inspec ie permite ob inerea unui mare volum de informa ii care trebuie consemnate i utilizate la întocmirea programelor de inspec ie. ungere. iar cele s pt mânale de persoane specializate. în scopul men inerii parametrilor nominali i preîntâmpin rii ie irii ma inii sau utilajului din func iune înainte de termen. verificarea preciziei de lucru. remontarea. pe lâng lucr rile prev zute la repara iile curente se execut : demontare de pe funda ie. sau subansambluri componente ale ma inii. 6 luni ± 2 ani Controlul de calitate Prevederea opririlor i defec iunilor. cu cost mai mare de func ionare. uzuri ale echipamentelor de antrenare (came. demontarea par ial sau total . jocurile vizibile. .). Se execut la cererea unit ii de produc ie când utilajul a început s se abat de la parametri ini iali sau dup o ins pec ie general . i redarea în func iune. lan uri. etc. care nu mai pot func iona în condi ii de siguran i precizie.Necesit oprirea instala iei cu acordul compartimentului de produc ie pentru a nu periclita realizarea planului de produc ie. În cadrul repara iei capitale. Repara ia capital (Rk) (FT 2) reprezint gama de lucr ri ce se execut în mod planificat. utilajului sau instala iei. vopsirea suprafe elor exterioare. Când se face Zilnic i s pt mânal Cum se face Cur ire. repararea batiurilor sau a pieselor de baz . recondi ionarea sau înlocuirea par ial sau total a pieselor uzate.De cele mai multe ori nu necesit oprirea instala iei. Mica inspec ie 2 ± 6 luni Inspec ie general Constat i remediaz defec iunile mici. care trebuie s lucreze în condi ii foarte dure. ungerea i reglajul.Se execut asupra ma inilor cu indice mare de utili zare. .Cele zilnice se fac de operator. respectiv a unuia sau mai multor agregate.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Con inutul i modul de executare a reviziilor tehnice. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 108 . supraveghere. probele i rodajul mecanic (atun ci când este cazul). de importan mare pentru fabrica ie. dup expirarea ciclului de fun c ionare prev zut în normativ. înl turarea micilor defec iuni. Descoperirea defec iunilor înainte ca acestea s afecteze calitatea produsului. . montarea pe funda ie. . reglaje. . înlocuirea sau repara ia echipamentului electric. r zuirea pieselor supuse la frecare.

între inerea necorespunz toare. În afara interven iior tehnice cuprinse în sistemul preventiv -planificat. repara iile neexecutate la timp. în cadrul întreprinderilor se mai execut i alte tipuri de interven ii tehnice cum sunt: repara iile accidentale. incendii. repara iile executate necorespunz tor. fiind impuse de scoaterile neprev zu te din func iune a acestora datorit unor c deri accidentale. etc. O dat cu efectuarea repara iilor capitale se pot aduce unele îmbun t iri i moderniz ri. repara iile de renovare. utilajului sau instala iei respective.). îns valoarea acestei repara ii nu trebuie s dep easc 60% din valoarea de înlocuire a ma inii. Cu ocazia acestor repara ii. cu condi ia ca valoarea total a repara iei capit ale. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 109 . Repara iile accidentale (Ra) sunt interven iile care se efectueaz la intervale de timp nedeterminate. exploatarea neglijent . Cauzele accidentelor pot fi: oboseala materialelor care provoac schimbarea structurii materialelor i deci a caracteristicilor mecanice (rezisten . Repara iile de renovare se efectueaz la utilajele care au trecut prin mai multe repara ii capitale i au un grad ridicat de uzur fizic . inclusiv cheltuielile pentru îmbun t iri i moderniz ri s nu dep easc valoarea maxim de mai sus. Repara iile de avarii se execut de fiecare dat când utilajele se defecteaz ca urmare a proastei utiliz ri sau între ineri sau din cauza unor calamit i naturale: cutremure.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II IMPORTANT Cu ocazia repara iilor capitale se pot înlocui circa 50% din pie sele componente. inunda ii. se recomand i efectuarea unor lucr ri de modernizare a utilajului. repara iile de avarii. elasticitate etc.

pe subansambluri. Aceast metod permite o specializare a personalului muncitor în executarea unor anumite opera ii i aplicarea unei tehnologii unitare de reparare. repara ia se execut par ial. Metoda execut rii repara iilor în timpul repausului se aplic la executarea repara iilor ma inilor. utilajelor i instala iilor care nu pot fi scoase din procesul de produc ie. sau a c ror deplasare este costisitoare. pentru a c ror deplasare nu exist mijloace de transport necesare. Metoda lucr rilor simultane const în defalcarea lucr rilor de repara ii pe mai multe grupe de opera ii i se încredin eaz fiecare grup de opera ii unei echipe specializate. se pot întâmpla accidente. deoarece ma ina. se aplic în cazurile când exist mai multe ma ini i utilaje identice. în timpul scoaterii de pe funda ie. utilajului sau instala iei s se realizeze într-un termen foarte scurt (accidente. strangul ri în produc ie etc. Cre terea calit ii lucr rilor de repara ii i reducerea duratei de execu ie a acestora depinde foarte mult de metoda utilizat în executarea activit ii de între inere i reparare a utilajelor. Metoda aceasta se poate aplica îns i pentru ma inile i utilajele mici de ateliere. deterior ri. Metoda necesit îns o tehnologie bine întocmit pentru a se evita suprapunerile dintre opera ii. Înlocuirea subansamblurilor gata reparate aduce o scurtare sim itoare a duratei repara iilor.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 2. În acest fel se poate aproviziona un stoc minim de subansambluri care pot fi montate atunci când este nevoie. Metode de executare a repara iilor. care se aplic ori de câte ori trebuie ca repara ia ma inii. la care este o rganizat deplasarea echipelor reparatoare împreun cu sculele necesare la locul de amplasare a lor în plus. astfel c în fiecare repaus se repar un subansamblu. repara ia se execut în repausul dintre schimburi. utilajul sau instala ia în repara ie se scoate din func iune numai în perioada necesar pentru demontarea i montarea subansamblurilor respective. Avantajul acestei metode const în aceea c suprim cheltuielile i intervalele de timp consumate cu transportul utilajelor de la locul de produc ie pân la atelierul de repara ii. se poate mic ora precizia de la lucru etc. astfel: când utilajul este exploatat într-un schimb sau dou . utilajelor i instala iilor mari. Metoda repara iilor prin înlocuirea de su bansambluri. deregl ri. se vor putea alege una din urm toarele metode de repara ii: Metoda repara iilor pe loc. Repara ia se execut în repausul programului de munc . care se aplic în general la reparar ea ma inilor. în raport cu volumul lucr rilor de executat i condi iile de execu ie. Pentru fiecare fel de repara ie. transportului i al reintroducerii pe funda ie. Metoda lucrului în schimburi continue este metoda în dou sau trei schimburi. Opera iile desf urându -se în paralel se scurteaz sim itor timpul total de repara ie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 110 . Subansamblurile demontate se recondi ioneaz în atelierele de repara ii i se p streaz devenind astfel subansambluri de rezerv pentru viitoarele repara ii. iar când utilajul este exploatat în trei schimburi.).

Cheltuieli minime de între inere i reparare CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVIT II DE ÎNTRE INERE I REPARARE Siguran a în func ionare Durate minime de men inere în repara ii În acest sens. 21 AC IUNI DE OPTIMIZARE A ACTIVIT 1. durata medie de via . Func ia de supravie uire v(t) exprim ponderea utilajelor r mase în func iune la momentul t din totalul utilajelor puse în func iune la momentul 0. probabilitatea de avarie. mortalitatea. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 111 .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. n(t) ± num rul utilajelor r mase în func iune la momentul t. datorit ie irilor accidentale din func iune. dintre care cei mai utiliza i sunt urm torii: func ia de supravie uire. II DE ÎNTRE INERE I REPARARE Defini ie: Prin optimizarea activit ii de între inere i reparare se în elege un ansamblu de m suri care trebuie adoptat pentru asigurarea func ion rii utilajelor d in dotarea unei întreprinderi pe baza unor criterii de optimizare determinate . Acest indicator se determin cu rela ia: v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) este func ia de supravie uire. teoria uzurii aleatoare folose te o gam larg de indicatori de uzur aleatoare. n(0) ± num rul utilajelor puse în func iune la momentul 0. No iuni de optimizare. probabilitatea condi ionat de avarie. probabilitatea de a avea o înlocuire sau mai multe în locuiri într-o perioad de timp.

care exprim ponderea utilajelor scoase din func iune la momentul t fa de momentul 0. Rela ia de calcul este urm toarea: pc(t) = [n(t-1) ± n(t)] / n(t-1) Uzura utilajelor poate fi aproximativ constant lege de distribu ie exponen ial v(t) = e.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Pe baza cunoa terii func iei de sup ravie uire se poate determina probabilitatea contrar I(t). Reprezentarea grafic a func iei de supravie uire. Acest indicator se determin cu rela ia : I(t) = 1 ± v(t) Mortalitatea utilajelor m(t) exprim num rul utilajelor ie ite din func iune între dou momente consecutive de timp (t-1. 1. Rela ia de calcul este urm toarea: p(t) = n(t-1) ± n(t) / n(0) Probabilitatea condi ionat de avarie p c(t) exprim ponderea utilajelor scoase din func iune în perioada (t-1.t. 1. Probabilitatea de avarie p(t) exprim ponderea utilajelor scoase din func iune în intervalul (t-1. a). sau urmeaz o Fig.t) fa de num rul utilajelor existente în func iune la momentul t. v(t) = 0. (fig. b). 1. n(t) ± num rul utilajelor la momentul t.t) fa de num rul utilajelor puse în func iune la momentul 0. acest indicator se determin dup rela ia: m(t) = n(t-1) ± n(t) în care: n(t-1) este num rul utilajelor la momentul t-1. (fig. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 112 . t).

prin costurile de între inere i reparare i prin duratele lor medii de via . Func ionarea în condi ii de eficien a utilajelor este limita t în timp. Cj ± reprezint cheltuielile de între inere i reparare în anul j de func ionare al ultimei achizi ii. A ± reprezint cheltuielile de achizi ie a utilajului la ultima achizi ionare. între inere i func ionare actualizate. sau cu alte cuvinte a acelui moment de la care func ionarea utilajului nu mai este eficient . deoarece de la un moment dat uzura fizic a acestuia impune efectuarea unor cheltuieli cu între inerea i func ionarea acestuia foarte mari. fapt ce determin scoaterea lui din func ionare i înlocuirea cu un utilaj nou. Dup stabilirea costului mediu pentru fiecare utilaj care ar putea fi achizi ionat. Rezult c tipul optim de utilaj care va trebui achizi ionat va fi dat de criteriul costului mediu mini m de achizi ie. Se pune deci problema a legerii momentului optim de înlocuire. Rela ia costului mediu de achizi ie. cu altul nou ceea ce presupune alegerea tipului optim de utilaj care-l va înlocui pe cel scos din func iune. Alegerea tipului optim de utilaj care urmeaz s fie înlocuit. între inere i reparare este urm toarea: k = ( Ai + Cij ) / m·n în care: Ai sunt cheltuielile de achizi ionare a utilajului la achizi ia i. = 1 /1+d. folosit în scopul actualiz rii cheltuielilor. 3. Alegerea momentului optim de înlocuire a utilajelor. m este num rul de achizi ion ri ale utilajului. unde d reprezint procentul de taxe i dobânzi cumulate. între inere i reparare. se alege utilajul cu costul mediu minim de achizi ie. între inere i reparare pe o perioad de timp. Cij sunt cheltuielile de între inere i reparare a utilajului în achizi ionarea i i în anul j de func ionare. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II O politic optim de între inere i reparare a utilajelor trebuie s rezolve i problema înlocuirii utilajului scos din func iune. Aceste utilaje cu caracteristici t ehnologice asem n toare difer între ele prin costurile lor de achizi ie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 113 .2. n este num rul de ani de folosire a utilajului între dou achizi ion ri. din mai multe tipuri de utilaje cu caracteristici tehnologice asem n toare. Acest moment optim se determin cu ajutorul urm toarei rela ii de calcul: Cn+1 > (A + Cj ) / j-1 în care: Cn+1 ± reprezint cheltuielile de între inere i reparare a utilajului în anul n+1 de func ionare. Rezult c momentul optim de înlocuire este dat de anul anterior celui pentru c are cheltuielile de între inere i reparare dep esc suma cheltuielilor de achizi ie.

care constau în urm toarele verific ri: racordarea corect la instala ia de for sau electric . se verific dac func ioneaz corect comenzile utilajului. verificarea leg turilor electrice ce trebuie s fie conectate conform schemei constructive a utilajului. radiatoare). se verific pozi ionarea orizontal a utilajului folosindu -se o nivel cu bul de aer (abaterea acceptat la aceast verificare este de 0. utilajul va func iona cel pu ino or la tura ie maxim pentru ca elementele sale s ating temperatura apropiat de temperatura de regim. verificarea preciziei de prelucrare sau de l ucru a utilajului. precum i a deplas rilor relative ale organelor de ma ini. 22 RECEP IA UTILAJELOR I INSTALA IILOR DUP REPARA II Dup ce au fost supuse unor opera ii de reparare. verificarea sistemelor de ungere. Înainte de pornirea utilajului trebuie luate o serie de m suri de siguran .02 mm/1000mm) . aparatele i dispozitivele de control vor fi inute în aceea i înc pere înainte de folosire. Verificarea preciziei geometrice a unui utilaj se face respectând urm toarele condi ii: într-un loc ferit de trepida ii. dac filtrele sunt corect montate i supapele func ioneaz . de r cire i a sistemelor hidraulice i pneumatice. pentru a avea aceea i temperatur cu piesele utilajului. la instala iile hidraulice se verific dac pompele de ulei au debit. verificarea formei i dimensiunilor. utilajele i instala iile se supun probelor de încercare i recep ie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 114 . ferit de curen ii de aer i varia ii de temperatur . utilajul va fi ferit de orice surs de c ldur (raze solare. se verific dac lan urile de trac iune i curelele sunt bine întinse.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. se verific dac motoarele electrice i pompele de ulei au sensul de rota ie corect. Aceste probe constau în: verificarea geometric a dimensiunilor.

precum i jocurile existente. Folosirea abraziunii controlate. înc lzirea lag relor. Evitarea grip rii se face prin reducerea temperaturii i a vitezei în punctele de contact folosind uleiuri de ungere cu antigripan i sau cu depuneri de grafit pe suprafe ele în contact. dureaz cât mai pu in.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Prima verificare a unui utilaj const în controlul de mers în gol. Rodajul nu las urme dac sunt respectate condi iile: evitarea procedeelor de prelucrare pentru remedierea pieselor care favorizeaz formarea microfisurilor. respectarea regimurilor de lucru. prin uzura produs în condi ii mai u oare decât cele normale. Rodarea utilajelor este opera ia ini ial de func ionare ce are o influen h ot râtoare asupra comport rii ulterioare. vibra iile. modul de pornire al utilajului. nu las urme care afecteaz durata de func ionare sau pe rforman ele utilajului. zgomotul. Folosirea unor lubrifian i cu putere de ungere mare. prin care se urm re te: verificarea nivelului de prelucrare a suprafe elor în contact.sau macrogeometrie ale pieselor conjugate. Un rodaj corect îndepline te urm toarele condi ii: evit griparea. acoperirea suprafe elor cu straturi superficiale. Perioada de rodaj este o necesitate deoarece eliminarea defectelor de form este f cut controlat. Rodajul este o etap obligatorie în scopul cercet rii defectelor de micro . evitarea mont rii pieselor care au microfisuri pe suprafe e. precum i asupra duratei de func ionare a ma inii sau utilajului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 115 . Rodarea cu aditivi. Scurtarea timpului de rodaj se face prin: Folosirea coroziunii controlate limitate la punctele calde. La probele de lucru ale unui utilaj se execut cel pu in dou piese pentru opera ia executat pe acel utilaj.

g)««««««««««««««««««««««« h)««««««««««««««««««««««« 2. provoac înc lzirea i ruperea filmului de lubrifiant. 3. a)«««««««««««««««.. Enumera i factorii care contribuie la uzura pieselor: a)««««««««««««««««««««««« b)««««««««««««««««««««««« c)««««««««««««««««««««««« d)««««««««««««««««««««««« e)««««««««««««««««««««««« f)«««««««««««««««««««««««. aprecia i c afirma ia este afirma ia este fals . a) A chierea cu peste 15 m/min duce la îmbun t irea rezisten ei la uzur . Scrie i în dreptul afirma iilor de mai jos: litera A dac adev rat . c) Durabilitatea unei piese scade odat cu cre terea durit ii. e)«««««««««««««««. b) O elurile aliate au o slab rezisten la uzur . litera F dac aprecia i c afirma ia este fals transforma i-o în una adev rat . Identifica i avantajele frec rii fluide. d)«««««««««««««««. b)«««««««««««««««. În cazul când considera i c Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 116 ...Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR FI DE LUCRU LUCRA I CÂTE DOI Timp de lucru: 20 minute 1... dintre piesele ce formeaz ajustaje. c)«««««««««««««««. d) Jocurile.

NECESITATEA LUCR RILOR DE ÎNTRE INERE I REPARARE FI Timp de lucru: 15 minute DE LUCRU LUCRA I CÂTE DOI Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II I. a unui utilaj. 2. b) «««««««««««««««««««.. b) folosirea intensiv a acestuia. b) dup producerea uzurii. 2. d) «««««««««««««««««««. c) «««««««««««««««««««.... Sarcinile sectorului de între inere i reparare trebuie s se fac sim ite: a) înainte de producerea uzurii. c) înainte i dup producerea uzurii. Înl turarea uzurii morale. se face prin: a) modernizarea utilajului existent. Completa i în tabelul de mai jos obiectivele între inerii i repara iei utilajelor: Obiectivele între inerii i repara iei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: 3. R spunde i cerin elor de mai jos: 1. e) «««««««««««««««««««. Defini i sistemul de între inere i reparare . c) folosirea în caz de necesitate Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 117 .. Indica i principalele mijloace de care trebuie s între inere pentru atingerea obiectivelor: a) «««««««««««««««««««. II. Încercui i litera r spunsului considerat corect: se foloseasc compartimentul de 1.

(1)«.. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 118 .. Completa i spa iile lips cu cuvinte astfel încât afirma iile s fie adev rate: 1.(2)«. de între inere.. Documenta ia de între inere con ine «. scopul este de a elabora instruc iuni cu privire la: 2. În func ie de importan de c tre personalul «. ma ina i periodic ± de c tre «. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. c) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««« d) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. care pot fi elaborate în faza premerg toare. lucr rile de între inere se execut i u tilajul permanent ± 2. R spunde i cerin elor de mai jos: 1. f) «««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. e) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««.. II.. în conformitate cu normele prev zute pentru fiecare ma in . În activitatea de concep ie a activit ii de între inere . i complexitate.(3)«.(4)«.. Pentru a organiza activitatea de între inere este nevoie de: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. utilaj sau instala ie... lista de referin e la piesele de rezerv i alte «.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II MANAGEMENTUL ÎNTRE INERII PREVENTIV-PLANIFICATE FI Timp de lucru: 20 minute DE LUCRU LUCRA I CÂTE DOI I..

.. 1..... Scrie i în dreptul afirma iilor de mai jos: lite ra A dac adev rat .. Defectele de exploatare sunt influen ate în mic m sur de vibra ii i oboseala materialului. de depozitarea (2 puncte) aprecia i c afirma ia este (5 puncte) Defectele de concep ie sunt greu de descoperit. Defectele de montaj depind de cuno tin ele i con tiinciozitatea lucr torilor. La proiectarea i fabricarea utilajelor de produc ie trebuie create astfel de condi ii încât s fie necesar un maxim de cheltuieli pentru între inere i reparare..... b) «««««««««««««««««««««««. Dup criteriul provenien ei defectului... Clasa a ... defectele pot fi de patru tipuri.... litera F dac aprecia i c afirma ia este fals . Completa i în acest sens schema de mai jos: (2 puncte) 2. . Defectele de execu ie sunt greu de depistat în timpul fabrica iei... II.. Not : Un punct se acord din oficiu... 3.. Indica i dou exemple de defecte de execu ie cauzate necorespunz toare a pieselor: a) «««««««««««««««««««««««.. R spunde i cerin elor de mai jos: (4 puncte) 1.. 2. Timp de lucru: 15 minute I...FI DE EVALUARE LUCRA I INDIVIDUAL Numele i prenumele elevului:..... 5... 4.DETECTAREA DEFECT RII UTILAJELOR I INSTALA IILOR Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II ............ Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 119 .

Fiind dat rela ia de mai jos. care stau la baza optimiz rii activit ii de între inere completând schema de mai jos: i reparare. k= Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 120 . Rezult c tipul optim de utilaj care va trebui achizi ionat va fi dat de criteriul costului mediu minim de achizi ie. CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVIT II DE ÎNTRE INERE I REPARARE 3.. O politic optim de între inere i reparare a utilajelor trebuie s rezolve i problema înlocuirii utilajului scos din func iune. Indica i criteriile. cost ce poate fi calculat.. prin costurile de între inere i reparare i prin duratele lor medii de v ia . n(t) «««««««««««««««««. Aceste utilaje cu caracteristici tehnologice asem n toare difer între ele prin costurile lor de achizi ie.AC IUNI DE OPTIMIZARE A ACTIVIT FI Timp de lucru: 20 minute Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II II DE ÎNTRE INERE I REPARARE DE LUCRU LUCRA I PE GRUPE R spunde i cerin elor de mai jos: 1. explica i termenii utiliza i: v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) ««««««««««««««««««. cu altul nou ceea ce presupune o alegere. între inere i reparare pe o perioad de timp. Reda i rela ia costului mediu de achizi ie. n(0) «««««««««««««««««« 4. Defini i conceptul de optimizarea activit ii de între inere spa iul liber de mai jos: i reparare completând în Defini ie: 2. între inere i reparare.

constatarea defectelor i sortarea pieselor. b) natura defectului. Odat cu întocmirea schi ei. Opera iile preg titoare care se efectueaz în vederea repar rii utilajelor sunt : a) primirea pentru reparare. b) ««««««««««««««««««. Demontarea utilajelor i instala iilor prin utilizarea metodei pe band se realizeaz : a) folosind acela i loc de munc . natura i m rimea defectului . 1.. b) folosind mai multe locuri de munc . modul de rezolvare i num rul desenului . b) zgomotelor. se va trece în foaia de constatare: a) num rul pieselor. 4. 3. demontarea. 2. demontarea. constatarea defectelor i sortarea. R spunde i cerin elor de mai jos: (4 puncte. c) cu extractoare cu ac iune dinamic . 5. num rul pieselor i locul unde se afl defectul . vitezei i a presiunii de lucru. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 121 . c) num rul desenului. b) presp larea. UTILAJELOR I INSTALA IILOR PENTRU REPARARE FI DE EVALUARE LUCRA I INDIVIDUAL Timp de lucru: 15 minute Elevul«««««««««««««««« I. cur irea.5 puncte pentru fiecare r spuns corect).. c) ««««««««««««««««««. 1. cur irea. temperaturii.. Not : Un punct se acord din oficiu. Preciza i care sunt cele patru elemente care stau la baza metodelor fizico -chimice a) ««««««««««««««««««. c) sp larea. Constatarea st rii tehnice prin metoda m sur rilor speciale const în m surarea : a) vibra iilor. b) prin înc lzire la 120 oC. Demontarea penelor înclin ate (cu cioc) se poate face: a) prin batere. câte 0.. c) vibra iilor. Indica i metodele prin care se face constatarea st rii tehnice a utilajelor co mpletând urm toarea schem : Constatarea st rii tehnice a utilajelor i instala iilor se face prin urm toarele metode: 2. zgomotelor. pentru piesele ce se vo r recondi iona. c) folosind acela i loc de munc în cazul demont rii complete. d) ««««««««««««««««««« II. vitezei i a presiunii de lucru. presiunii de lucru i a cantit ii de lubrifiant consumat . câte un punct pentru fiecare r spuns corect). (5 puncte.. presp larea. Încercui i litera r spunsului considerat corect.. sp larea i constatarea defectelor. demontarea.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II PREG TIREA MA INILOR.

b) în func ie de cerin ele beneficiarului.. 3.. 3. c) utilajele sunt relativ mici.. oprirea simultan . II..ORGANIZAREA ACTIVIT Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II II DE REPARARE A UTILAJELOR LUCRA I PE GRUPE .. 1. Metoda repara iilor la banc se utilizeaz atunci când: a) se cere o remediere urgent .. c) ««««««««««««««. Organizarea repara iilor de tip centralizat se folose te.«««««««««««««««««««. Încercui i litera r spunsului considerat corect. b) nu exist for de munc suficient . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 122 . R spunde i cerin elor de mai jos: 1. b) mijlocii. Indica i 5 (cinci) avantaje ale sistemului centralizat: a) ««««««««««««««. c) mari (mai mult de 150 utilaje). e) ««««««««««««««..«««««««««««««««««««. 2. În func ie de specificul fabrica iei i al liniilor tehnologice se adopt dou tipur i de opriri pentru efectuarea repara iilor: oprirea e alonat . d) ««««««««««««««. în întreprinderile: a) mici (mai pu in de 100 utilaje).«««««««««««««««««««.FI Timp de lucru: 15 minute DE LUCRU I.«««««««««««««««««««.. Timpul de sta ionare în repara ie este: a) bine stabilit..«««««««««««««««««««. Preciza i când se utilizeaz fiecare tip de oprire. în gen eral. c) orientativ. Indica i metodele de organizare a activit ii de între inere completând diagrama de mai jos: METODE DE ORGANIZARE i reparare a utilajelor 2.. b) ««««««««««««««.

b) Rc i demontarea de pe funda ie. c) sunt de neînlocuit în sistemul de produc ie. Metoda repara iilor pe loc se aplic . 2. Încercui i litera r spunsului considerat corect. II. din valoarea de înlocuire a ma inii. reglarea sistemului de comand . 5. utilajului sau instala iei respective. Metoda repar rii prin lucr ri simultane const în : a) desf urarea lucr rilor în serie. Completa i spa iile libere cu cuvinte astfel încât afirma iile s fie adev rate. b) recondi ionarea sau înlocuirea lag relor sau rulmen ilor. recondi ionarea sau repararea pieselor de mic importan . c) sp larea. Metoda de executare a repara iilor dup revizie const în faptul c «. 3. Repara iile de avarii se execut de fiecare dat când utilajele se defe cteaz ca urmare a proastei utiliz ri sau între ineri sau din cauza unor calamit i naturale .(3)«. La Rc1 se execut urm toarele opera ii : a) sp larea. (5 puncte. c) desf urarea lucr rilor în serie i paralel.(4)«. c) Ra i demontarea par ial . la reperarea ma inilor. (2 puncte): 1. Cu ocazia repara iilor capitale se pot înlocui circa «. III. b) rezultatul verific rilor zilnice. volumul i con inutul repara iilor ce se fac la metoda standard se stabilesc cu ocazia efectu rii repara iilor curente. utilajelor sau instala iilor care : a) au fost defectate accidental. i con inutul repara iilor se determin în urma unei «. c) rezultatul verific rilor i al controlului planificat. (2 puncte): 1.FI Timp de lucru: 15 minute DE EVALUARE LUCRA I INDIVIDUAL Elevul«««««««««««««««« I. Felul. 2.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II SISTEME I METODE DE ORGANIZARE I EXECUTARE A REPAR RII ÎN SISTEMUL PREVENTIV-PLANIFICAT . câte un punct pentru fiecare r spuns corect): 1. 4. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 123 . Sistemul de repara ii preventiv-planificat admite modificarea continu a termenelor de repara ie în raport cu: a) statistica defect rii utilajelor. 2. În cadrul R k se vor efectua i lucr rile prev zute la : a) Rt i înlocuirea par ial sau total a pieselor uzate. în general. litera F dac aprecia i c afirma ia este fals . din piesele componente. îns valoarea acestei repara ii nu trebuie s dep easc «.(1)«..(2)«. b) au gabarit foarte mare. b) desf urarea lucr rilor în paralel. Scrie i în dreptul afirma iilor de mai jos: litera A dac aprecia i c afirma ia este adev rat . repararea pieselor de mic importan . Not : Un punct se acord din oficiu.

În afara pieselor i subansamblelor de schimb în depozite mai sunt stocate: a) scule. b) scule. b) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. lor de func ionare. c) dispozitive i instala ii auxiliare. b) N max = (3«4)L.. Completa i spa iile libere cu cuvinte astfel încât afirma iile s fie adev rate . c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««« 2. R spunde i cerin elor de mai j os: 1. se poate calcula cu rela ia: a) N max = (1«3)L. Stocul maxim de piese de schimb. Preciza i care sunt cele trei probleme ce se pun în organizarea activit ii de piese de schimb: a) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. Încercui i litera variantei de r spuns considerat corect : 1. b) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. 1. dispozitive i ma ini unelte folosite la produc ia de piese de schimb. c) N max = (4«7)L.. dispozitive i semifabricate folosite la produc ia de piese de schimb..(2)«. O pies se înlocuie te când uzura sa a atins o anumit valoare numit uzur «. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 124 urare a activit ii de .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II ORGANIZAREA ACTIVIT II DE PISE DE SCHIMB . Produc torul de utilaj are datoria s indice în catalogul ma inii piesele de schimb i «. 2.. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««« II.(1)«...FI Timp de lucru: 10 minute DE LUCRU LUCRA I INDIVIDUAL I. 2. necesare pentru buna desf între inere i reparare. Indica i sarcinile compartimentului de aprovizionare din cadrul sectorului de între inere i reparare: a) «««««««««««««««««««««««««««««««««««.. III..

i a vitezei în punctele de contact folosind uleiuri de ungere cu «. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. Prima verificare. UTILAJELOR I INSTALA IILOR DUP REPARARE . 2. const în controlul de mers în sarcin . Rodajul este o etap obligatorie în scopul corect rii defectelor de form ale suprafe elor pieselor.. Afirma iile false se vor transforma în afirma ii adev rate. pe suprafe ele în contact.. 2. Completa i spa iile libere cu cuvinte astfel încât afirma ia s fie adev rat . dup repararea unui utilaj..FI Timp de lucru: 20 minute DE LUCRU LUCRA I PE GRUPE I. litera F dac aprecia i c afirma ia este fals .... c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II RECEP IA MA INILOR.(3)«.. La probele de lucru ale unui utilaj se execut cel pu in dou piese. 1. Preciza i condi iile pe care trebuie s le îndeplineasc un rodaj executat corect: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.... R spunde i cerin elor de mai jos: 1. Evitarea grip rii se face prin reducerea «.(1)«. III. Dup ce au fost supuse unor opera ii de reparare. sau cu depuneri de «. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««..(2)«. Scrie i în dreptul afirma iilor de mai jos: litera A dac adev rat .. II. 3. ma inile utilajele i instala iile se supun unor probe de încercare ce constau în: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. aprecia i c afirma ia este Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 125 . b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.

complex. fi e de autoevaluare. prin care elevul compar nivelul la care a ajuns cu obiectivele i standardele educa ionale i î i poate impune/modifica programul propriu de înv are. miniproiectul ± prin care se evalueaz metodele de lucru.uri. se va utiliza atât evaluarea de tip formativ. a materialelor i a instrumentelor. investiga ia. SUGESTII METODOLOGICE. integrator.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 8. Utilizarea metodelor explorative (observarea direct . atitudinilor lor fa de o sarcin dat . modul de organizare a ideilor i a materialelor într -un proiect. În parcurgerea modulului. activitate care permite evaluarea conceptelor. interactiv i centrat pe elev. teste de evaluare. autoevaluarea. scheme i fi e de lucru. activit ile de înv are ± predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. cu pondere sporit pe activit ile de înv are i nu pe cele de predare. acurate ea reprezent rilor tehnice. iar ca metode de evaluare recomand m: observarea sistematic a comportamentului elevilor. utilizarea corespunz toare a bibliografiei. Evaluarea trebuie s fie de tip continuu. pe activit ile practice i mai pu in pe cele teoretice. cum ar fi: realizarea unor miniproiecte din domeniul calific rii citirea. portofoliul. SOLU II ALE ACTIVIT Sugestii metodologice ILOR Pentru dobândirea de c tre elevi a competen elor prev zute în SPP -uri. Îndrum ri privind modalit ile de evaluare Evaluarea continu a elevilor va fi realizat de c tre cadrele didactice pe baza unor probe care se refer explicit la criteriile de performan i la condi iile de aplicabilitate din SPP . corelat cu crite riile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Preg tire Profesional corespunz tor calific rii. observarea independent ). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 126 . cât i cea de tip sumativ. Pentru atingerea obiectivelor programei i dezvoltarea la elevi a competen elor vizate de parcurgerea modulului. ca o modalitate de înregistrare a performan elor colare ale elevilor. recomand m ca în procesul de înv are ± predare s se utilizeze cu prec dere metode bazate pe ac iune . metoda exerci iilor practice Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fi e de observa ie i fi e de lucru. realizarea i interpretarea unor schi e. capacit ilor. ca instrument de evaluare flexibil. a programelor Power Point i a altor programe de grafic i prezentare a diferitelor materiale. poate conduce la dobândirea de c tre elevi a competen elor specifice calific rii.

îndreptate în scopul men inerii în stare de func ionare o perioad cât mai mare de timp formeaz sistemul de între inere i reparare. Activitatea 2 ± Fi de lucru I. Obiectivele între inerii i repara iei utilajelor : Obiectivele între inerii i repara iei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: men inerea st rii utilajului la parametrii care s asigure cantitatea. c) Durabilitatea une i piese cre te odat cu cre terea durit ii. e) for ele i presiunea de contact. d) ± A. e) economie de lubrifian i. 2. asigurarea func ion rii utilajelor în condi ii de securitate deplin în exploatare. control. d) m rirea siguran ei în func ionare. c) ± F.Totalitatea activit ilor de revizie. h) felul frec rii. c) m rirea sarcinilor admisibile. Avantajele frec rii fluide sunt: a) mic orarea uz rii suprafe elor de frecare. d) viteza relativ a pieselo r în frecare. g) Mediul i regimul de exploatare. 1. limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucr rile de între inere i repara ii. f) jocurile dintre piesele în frecare. b) calitatea materialelor prelucrate. 127 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . calitatea i continuitatea produc iei. datorit avariilor. 3. evitarea întreruperilor de produc ie. b) ± F. b) reducerea consumului de energie prin frecare. 2.Solu ii pentru fi ele de lucru/laborator/evaluare Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Activitatea 1 ± Fi de lucru 1. reducerea timpilor neproductivi în scopul mic or rii cheltuielilor pe unitatea de produs. a) ± A. Transformare în adev rate: b) O elurile aliate au o mare rezisten la uzur . c) calitatea lubrifian ilor. Factorii care contribuie la uzura pieselor sunt: a) gradul de prelucrare a pieselor. între inere i reparare a utilajelor.

2 ± a. i între inerea preventiv . e) personal disponibil pentru a executa lucr rile conform programului. (2) = documente. (4) = echipele de între inere. 2. la motoarele electrice.modul de stabilire a a acelor probleme care au dintre între inerea corectiv momentului optim pentru tendin a s se repete. 1 ± c.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 3. Pentru a organiza activitatea de între inere este nevoie de: a) formulare ale documentelor standard (tip).g sirea rela iei optime . b) descrierea de rutin privind modul de utilizare a formularelor. f) conven ie cu personalul calificat care s îndeplineasc aceste sarcini. astfel ca s se asigure func ionarea utilajelor prin respectarea programelor. Activitatea 4 ± Lucrare de laborator 1.i organizeze disponibilul de piese de schimb în func ie de necesit i. s lucreze în strâns colaborare cu celelalte compartimente. 1. înlocuirea unui reper. d) instruc iuni privind executarea diferitelor activit i preventive. metodelor i echipamentelor noi. II. s se informeze permanent în pas cu progresul tehnologic. Activitatea 3 ± Fi I. (1) = instruc iuni. de lucru În activitatea de concep ie a activit ii de între inere. 2. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 128 . cur irea i tergerea p r ilor exterioare. sp larea pieselor provenite de Ia mecanismele de montate i remedierea defectelor de suprafa înlocuirea pieselor uzate. În cadrul reviziilor tehnice . scopul este de a elabora instruc iuni cu privire la: . c) instruc iuni de m surare a diferi ilor parametri. în domeni ul materialelor. II. Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de între inere trebuie s se foloseasc de principalele mijloace: s se constituie într-un organism propor ional dimensionat cu cadre i bine organizat în func ie de specificul întreprinderii.posibilit ile de eliminar e . cu sau f r instruc iuni detaliate. s elaboreze un program de lucru bine conceput. (3) = ce deserve te. s eviden ieze i s studieze con tinuu cauzele avariilor i s pre vad remediile. 1. s . se execut urm toarele opera ii: sp larea.

Reglarea ap s rii periilor pe inelele colectoare.Înlocuirea periilor uzate. Opera iile ce se execut în cadrul repa ra iilor curente. la motoarele electrice asincrone: Organul de ma in sau subansamblul la care se ac ioneaz Opera ii executate în cadrul interven iei Subansamblul motor . . schimbarea lubrifiantului.Cur irea aparatului f r demontare. a modului de func ionare a inelelor de ungere. . a cuplajului i a ro ii de curea. .Înlocuirea papucilor în cazul deterior rii. . . .Verificarea func ion rii f r zgomot a lag rului. a canalelor de ventila ie în locurile accesibile i a p r ii exterioare a carcasei.Verificarea uzurii pinionului i înlocuirea lui dac este necesar.Înlocuirea elementelor de rezisten defecte i a ploturilor în caz de deteriorare. a uruburilor capacelor de la lag re. . . a ungerii. a uruburilor cutiilor portlag r.Verificarea înc lzirii contactelor.Cur irea inelelor colectoare.M surarea rezisten ei la izola ie.M surarea rezisten ei la izola ie. . ungerea elementelor ce formeaz ajustaje.Strângerea piuli elor. . vopsirea par ial . a bobinajelor. a uruburilor i piuli elor de la mecanismul de ridicare a periilor.Verificarea leg turii la p mânt. .lefuirea periilor. . .Revizia leg rii la p mânt. .Cur irea contactelor i înlocuirea lor. .verificarea i repararea dispozitivelor de ungere.Verificarea jocului între lag re. a portperiilor.Înlocuirea pieselor defecte.Revizia fix rii pinionului. . Organe de asamblare: uruburi i piuli e Sistemul de transmisie Perii i portperii Lag re Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 129 .Cur irea exterioar a reostatului i a plot urilor. .Reglarea portperiilor. . . . . Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 2.Controlul uruburilor de funda ie.

Verificarea i repara rea aparatajului de pornire Verificarea i reglarea protec iei. periilor uzate.m surarea i verificarea întrefierului dintre rotor i stator. Înlocuirea rulmen ilor uza i. . . Con inutul lucr rilor efectuate pentru repara ii capitale ale motoarelor electrice asincrone este: Tipul lucr rii M sur tori înainte de demontare. Verificarea final . a jocului între lag re rezisten ei de izola ie.lefuirea periilor i reglarea ap s rii lor. . . portperiilor. Activitatea 5 ± Fi I.verificarea izola iei i a leg turii la p mânt. inelelor colectoare. a bobinajelor.cur irea i sp larea lag relor. . . . . Reglarea portperiilor. Verificarea i repararea reostatului.fixarea pieselor de transmis ie. 1. cur irea acestuia i a contactelor. . Asamblarea motorului electric.fixarea contactelor i reglarea presiunii pe contacte.repararea sau înlocuirea pieselor mecanismului de conectare. . .3. Verificarea compatibili t ii siguran elor fuzibile i a releelor termice cu intensitatea curentului. . papucilor defec i ai cablului de alimentare. a reostatului i a aparatajului de pornire. pl ci de borne i transmisiilor.demontarea aparatajului.reglarea intersti iului dintre portperie i inel. Înlocuirea pieselor defecte. Con inutul lucr rii M surarea întrefierului între sta tor i rotor. i a Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Cur iri i demont ri. . .prinderea pe funda ie i strângerea îmbin rilor.verificarea îmbin rii i a func ion rii. a ploturilor i a rezisten elor defecte. cuzine ilor lag relor. . organelor de transmisie defecte. de evaluare DE CONCEP IE DE EXECU IE Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 DE MONTAJ DE EXPLOATARE 130 .l cuirea bobinajelor.înlocuirea uleiului (pentru reostate cu ulei).cur irea canalelor de ventila ie.demontarea i cur irea reostatului i a ploturilor.încercarea în sarcin a motorului electric. .

4 ± F. II. 1 ± A. 5 ± F. 3 ± A. n(t) ± num rul utilajelor r mase în func iune la momentul t.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 2. 2 ± F. de lucru Defini ie: Prin optimizarea activit ii de între inere i reparare se în elege un ansamblu de m suri care trebuie adoptat pentru asigurarea func ion rii ut ilajelor din dotarea unei întreprinderi pe baza unor criterii de optimizare determinate . Reda i rela ia costului mediu de achizi ie. Cheltuieli minime de între inere i reparare CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVIT II DE ÎNTRE INERE I REPARARE Siguran a în func ionare Durate minime de men inere în repara ii 3. b) ambalare necorespunz toare. 4. a) protejare insuficient . între inere i reparare este. 2. Activitatea 6 ± Fi 1. k = ( Ai + Cij ) / m·n Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 131 . n(0) ± num rul utilajelor puse în func iune la momentul 0. v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) este func ia de supravie uire.

d) solu ii chimice asociate cu ultrasunete sau curent electric II. 2 ± 2. 1. strungului revolver i se fac trei repara ii Rk la perioade de timp de 30 000 de ore de func ionare (fig. 4 ± b. de lucru Constatarea st rii tehnice a ma inilor. 3 ± b. între acestea. Metode fizico-chimice au la baz folosirea: a) solu iilor chimice. conform normativelor ( FT 1). i de la ultima repara ie c apital pân la casarea ma inii respective i se fac dou repara ii curente de gradul 2 (Rc2) la 10 000 de ore de serviciu. Num rul interven iilor: Rt = 12 Rc1 = 9 Rc2 = 2 Rk = 1 Nr. utilajelor i instala iilor se face prin urm toarele metode: Metoda examin rilor Metoda testelor Metoda m surilor M sur ri speciale 2. b) ultrasunetelor. 5 ± c. 4 cicluri Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 132 . 1. 1 ± c. Activitatea 8 ± Lucrare de laborator Pe toat durata de serviciu.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Activitatea 7 ± Fi I. orelor / ciclu = 30000 2. 30000 ore 3. c) bombardarea cu ioni. între dou repara ii curente de gradul 2 se efectueaz trei repara ii curente de gradul 1. (Rc1) la 2 500 de ore de serviciu i patru revizii tehnice (Rt) la 1 250 de ore de serviciu dup fiecare repara ie curent de gradul 1. 2). Pân la prima repara ie capital .

reducând perioadele de oprire i ducând deci la economii în produc ie. Structura ciclului Activitatea 9 ± Fi de lucru I. for a de munc este mai bine utilizat datorit posibilit ii mai eficiente de supraveghere i control. prin concentrarea atelierelor de între inere existente în sec iile de produc ie. realizându -se o cre tere însemnat a productivit ii muncii. Durata de serviciu 4. dar mai ales ofer posibilitatea concentr rii unei importante for e de munc în cazul unor lucr ri dificile urgente. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 5. spa iile de lucru sunt folosite mai ra ional. Avantajele sistemului centralizat: asigur promptitudinea interven iilor i calitatea lucr rilor efectuate prin crearea echipelor specializate. Diagrama completat arat astfel: METODE DE ORGANIZARE CENTRALIZAT DESCENTALIZAT MIXT Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 2.Reprezentarea grafic cerut . se asigur asisten tehnic de calitate din partea speciali tilor sectorului pentru lucr rile mai preten ioase. 1. 133 . ma inile i utilajele din dotarea sectorului pot fi înc rcate la capacitatea nominal prin centralizarea lor în ateliere specializate.

. asigur ridicarea nivelului profesional al cadrelor. 3 ± c. . Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Activitatea 10 ± Lucrare de laborator Exemple de lucr ri i dotarea minim a atelierului de repara ii este redat în tabelul 1.) Dotarea atelierului de repara ii .Ma ini de rabotat. astfel ca oprirea pentru repara ii s nu întrerup procesul de produc ie (de exemplu sec iile de produc ie din cadrul unei întreprinderi de automobile).Înlocuirea i ajustarea pieselor aparatajului electric.Cur irea i îndreptarea arborilor i a axelor mici. I Lucr ri de forjare ± presare.Sudarea pieselor avariate mai pu in importante.Cuptoare de uscare.Repararea utilajelor de transport i înc rcare. . ro i de antrenare. etc. . . . 3. . 2 ± c.Prelucrarea la strung a pie selor turnate din font .Agregate de metalizare.Prese.Strunguri Carusel mici.Strunguri revolver. .Revizia pieselor i subansamblelor.Polizoare. .Remontarea motoarelor electrice. . 1 ± a. cu utilaje unicat f r posibilitatea cre rii de stocuri între fazele de fabrica ie (de exemplu linia de asamblare din cadrul unei întreprinderi de automobile). Grupa Tipul de lucr ri Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. . . din o el i bronz cu greut i i dimensiuni mijlocii (lag re. Precizarea utiliz rii tipului de oprire: Oprirea e alonat se utilizeaz în cazul întreprinderilor cu un num r mare de ma ini i utilaje similare i la care exist posibilitatea cre rii de stocuri de semi fabricate între fazele procesului tehnologic. L 700 ± 1500 mm. .Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instal rii lor. . . a pieselor mici i a pieselor de contact ale aparaturii electrice.Polizoare. Exemple de lucr ri .Agregate de sudur .Ma ini de bobinat. ofer posibilitatea mecaniz rii i chiar automatiz rii prelucr rii datelor. .Confec ionarea bol urilor i a br rilor din o el rotund i profilat. Oprirea simultan este impus de caracterul de flux cont inuu al fabrica iei. . Lucr ri electrotehnice.Prese manuale sau mecanice. . .Menghine. II.Ajustarea lag relor. punându -se astfel Ia dispozi ie date pre ioase pentru activitatea de viitor a sectorului.Ma ini de frezat ro i din ate cu module de la 2 la 8 mm. . . Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj.se pot stabili indicatori reali pentru sectorul de în tre inere repara ii prin inerea eviden ei stricte a realiz rilor i cheltuielilor.Strunguri paralele Ø 150 ± 200 mm. . . .Ciocan de forjat. înc rcarea cu sudur a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere.Ma ini de g urit. Tabelul 1. . . Lucr ri de sudur .Confec ionarea cuzine ilor.Sudarea lan urilor. 134 II Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 .

Val uri de îndreptat tabl . . ro i de fric iune i tobe mari. 5 ± c.Confec ionarea de piese turnate mari pentru utilaje i ma ini unelte. II. . .Agregate de sudur .Ma ini de frezat ro i din ate cilindrice i conice cu module medii i mari. . . .T ierea semifabricatelor pentru ro i din ate de mic precizie. . 3 ± 50%. a lag relor. Lucr ri de turn torie Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. spa ii libere: 1 ± volumul.Cuptoare de uscare.Nicovale.Îndreptarea elementelor de construc ii metalice mijlocii. etc.Cuptoare pentru tratament termic. .Cuptoare normale de topire. a rolelor pentru transportoare i ma ini unelte. . . . .Lucr ri de alezaj complicate.Confec ionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare.Banc de prob . . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 135 . . 3 ± b.Prese hidraulice de putere mare.Confec ionarea arborilor de d imensiuni mari.Confec ionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mic .Ma ini de g urit.Confec ionarea construc iilor metalice mai u oare. Lucr ri de sudur . III Lucr ri de forjare ± presare i tratament termic Lucr ri de sudur i construc ii metalice .Turnarea ro ilor din ate din font . . sabo ilor de frân . Lucr ri electrotehnice. 1 ± F. tobelor de diferite dimensiuni. în argon. . .Prese. cupelor de elevator.Tablou de for .Cuptoare de înc lzire pentru semifabricate. .Prese de îndreptat.C lirea de piese mijlocii. lucr rilor de repara ii i de recondi ionare a batiurilor de ma ini. 2 ± a.Strunguri Carusel.Ma ini mari orizontale de frezat i alezat. 4 ± 60%. . . ro i de curea.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Grupa Tipul de lucr ri Exemple de lucr ri Dotarea atelierului de repara ii . .Forjarea arborilor din blocuri pân la 150x150 mm.Agregate de sudur (electric . .Ma ini de bobinat. 1 ± b. 2 ± revizii tehnice.) Activitatea 11 ± Fi de evaluare I.Ciocane pneumatice. .Cubilou pentru topirea fontei. . . etc.Ma ini de alezat. Lucr ri de forjare ± presare. III.Ma ini de rectificat. . .C lirea sculelor i pieselor mici. . . a construc iior metalice cu dimensiuni mijlocii.Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm i a semifabricatelor pentru angrenajele ro ilor din ate de dimensiuni mari i de mare precizie. 4 ± b. . .Confec ionarea în serie a pieselor de rezerv cu durat mic de func ionare.Rebobinarea par ial sau total a motoarelor electrice i a transfor matoarelor. autogen . . 2 ± A. . .Repararea unor asambl ri sau construc ii metalice. .Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru ro i din ate. .Ciocane de forjare. . .Foarfece mecanice. .

II. 3. III. b) verificarea formei i dimensiunilor. Un rodaj corect îndepline te urm toarele condi ii: a) evit griparea. 3 ± F. 2 ± duratele. 2 ± antigripan i. 2 ± F. 1 ± A. c) aprovizionarea pieselor de schimb prin stabilirea de contracte cu furnizorii . const în controlul de mers în gol. c) organizarea depozit rii i circula iei pieselor de schimb. 1. 2. c) dureaz cât mai pu in. 2 ± a. Prima verificare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Activitatea 12 ± Fi de lucru I. Dup ce au fost supuse unor opera ii de reparare. 2. Completare de cuvinte: 1 ± temperaturi. Problemele care se pun în organizarea activit ii de piese de schimb necesare pentru între inerea i repararea utilajelor într-o întreprindere. Activitatea 13 ± Fi de lucru I. Transform ri în afirma ii false: 2. sunt: a) stabilirea necesarului de piese de schimb. 1 ± critic . Sarcinile compartimentului d e aprovizionare sunt: a) întocmirea împreun cu tehnicienii a planului de aprovizionare cu piese de schimb din ar i import. b) nu las urme care afecteaz durata de func ionare sau performan ele utilajului. 1. precum i a deplas rilor relative ale organelor de ma ini. c) verificarea preciziei de prelucrare sau de lucru a utilajului. iar la atingerea unui stoc minim (specific fiec rei tip de piese) s lanseze comand de aprovizionare. 3 ± grafit. III. dup repararea unui utilaj. Rodajul este o etap obligatorie în scopul corect rii defectelor de micro sau macrogeometrie a suprafe elor pieselor. b) organizarea producerii de piese de schimb sau aprovizionarea lor. II. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 136 . 1 ± b. b) urm rirea stocurilor existente în magazie sau depozitul de piese de schimb. utilajele i instala iile se supun probelor de încercare ce constau în: a) verificarea geometric a dimensiunilor.

usv. Bucure ti.forus. . Constantin.Pentru scurtarea duratei repara iil Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 1.google. 2002. . 1983.ro. F.ro. a. . 2. . Bucure ti. i pedagogic . Banescu. 7. ÎNTRE INEREA I REPARAREA MA INILOR I INSTALA IILOR. ± UTILAJUL I TEHNOLOGIA MESERIEI ± MECANIC MONTATOR ÎNTRE INERE Editura didactic 5. . Badea. RA. A. Editura Tehnic . 1996. a. Bucure ti. 6. a. a. www. Bucure ti. ± ASAMBLAREA. . Badea. Huzum. Pagini Web i soft-uri educa ionale utile: www. Editura didactic i I ÎNTRE INERII UTILAJELOR ± pedagogic . I REPARA II ÎN CONSTRUC IA DE MA INI.ro. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 137 . 3. ± ORGANIZARE REPAR RII Biblioteca digital . 1975. Editura All. ± SISTEME DE ORGANIZARE A PRODUC IEI ± Biblioteca digital . N. ± MA INI I UTILAJE INDUSTRIALE. ± ÎNTRE INEREA I REPARAREA UTILAJELOR I INSTALA IILOR DIN INDUSTRIA CHIMIC . N.. M. F. http://stud. a.. a. Huzum. 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful