ROMÂNIA JUDEŢUL SIBIU COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL LOCALITĂŢII ________________ NR.

_______________

NESECRET Exemplar unic

Doar pentru orașe șimunicipii APROB PREŞEDINTELE COMITETULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL JUDEŢULUI SIBIU PREFECT,

APROBAT PREŞEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTU SITUAŢII DE URGENŢĂ PRIMAR,

VIZAT SEFUL INSPECTORATULUI JUDETEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ SIBIU

PLANUL DE APARARE IN CAZUL PRODUCERIIUNUI DEZASTRU SPECIFIC: CUTREMUR SAU ALUNECARE DE TEREN
(Conform Ordinului nr. 1.160 din 30 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenta specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren)

CAPITOLUL 1 In mod firesc, când se vorbeşte despre cutremurele din România, implicit mai toată lumea se refera la seismele care se produc în Vrancea. Şi pe buna dreptate, fiindcă aceasta zona epicentrală este, de departe, cea mai activă din ţara şi printre cele mai active din Europa. În plus, prin caracteristicile sale, zona seismogenă Vrancea se deosebeşte considerabil de alte regiuni de pe glob unde se mai produc seisme subcrustale, de adâncime. Totuşi, nu se poate neglija faptul că, pe teritoriul României, exista mai multe zone epicentrele care se manifesta diferenţiat, ca magnitudine maximă şi frecvenţă de apariţie a evenimentelor semnificative. „Riscul seismic al României provine din Vrancea, regiune seismologică unde se produc cutremure caracterizate prin eliberarea unei mari cantităţi de energie, determinând cele mai mari pagube pentru populaţie. Pe lângă această regiune, pe teritoriul României mai sunt cunoscute şi alte arii seismice, cum ar fi: aria Făgărăşeană, aria Banatică-Danubiană, aria de Nord-Vest, aria Transilvană şi aria Pontică. În conformitate cu studiile efectuate în acest domeniu de instituţii specializate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani. Pe baza aceloraşi studii au fost stabilite şi perioade de revenire a cutremurelor cu diferite intensităţi în Bucureşti. Cel mai puternic cutremur cu epicentru în Vrancea a fost înregistrat în 26 octombrie 1802 şi a avut magnitudinea pe scara Richter de 7,5.-7,8 căreia îi corespunde o intensitate IX+ pe scara Mercalli în aria epicentrală şi VIII în Bucureşti. Din cauza intervalului lung de revenire a cutremurelor de mare magnitudine, percepţia asupra riscului seismic scade, aspect ce se poate manifesta prin neglijarea proiectării şi realizării construcţiilor, dar şi prin neglijarea unei educaţii şi informări adecvate privind astfel de situaţii. În arealele unde revenirea cutremurelor puternice are loc la intervale mari de timp, sondajul de opinie a reliefat în cele mai multe cazuri inexistenţa unei culturi seismice preventive, iar această situaţie de fapt poate produce efecte catastrofale în caz de seism major.” (Hotărârea nr. 548 din 21 mai 2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă)

1. SCOPUL PLANULUI Aplicarea măsurilor de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenta specifice se realizează în mod unitar pe baza Planurilor de analiza şi acoperire a riscurilor, precum şi a Planurilor de intervenţie şi cooperare, întocmite la nivel de judeţ, municipiu Bucureşti şi sectoarelor acestuia, localitate, operator economic şi instituţie publica. Planul de apărare împotriva unui dezastru specific se întocmeşte în scopul realizării, în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor unor dezastre, informări oportune asupra unor fenomene naturale, precum şi desfăşurării de urgenţă pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor asupra persoanelor, bunurilor materiale şi mediului cu maxim de eficientă.

2. DEFINIŢII Cutremur – (1) Mişcare puternică şi bruscă, verticală, orizontală sau de torsiune a scoarţei pământului, provocată de dislocări subterane, de erupţii vulcanice etc.; seism. (2) Ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră, datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale; (3) Mişcare a pământului, ce constă în vibraţii cu origini în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci,vibraţii ce rezultă din mişcările plăcilor tectonice. In momentul în care se declanşează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat deasupra vetrei cutremurului, vor porni unde de soc. Primele valuri care vor porni, se numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu undele sonore: produc mişcări în sens înainte – înapoi, în direcţia de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau altfel zis undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direcţia de mers. Al treilea tip, undele de suprafaţa, provoacă unduirea solului şi accentuează efectul distrugător al undelor secundare. 1. unda p - este o unda longitudinala, de compresie - determina mişcarea particulelor solului paralel cu direcţia de propagare - deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare) în direcţia de mers - are viteza de circa 7,8 km/s (pentru structura geologica Vrancea) - amplitudinea acestei unde este direct proporţională cu magnitudinea (energia cutremurului) - este percepută la suprafaţă de către oameni ca pe o saltare, un mic şoc în plan vertical - nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece conţine (transportă) aproximativ 20% din energia totala a cutremurului 2. unda s - este o undă transversală, de forfecare - determina mişcarea particulelor solului perpendicular (transversal) faţă de direcţia de propagare - deplasarea acestei unde este similara cu înaintarea unui şarpe (mişcări ondulatorii stânga-dreapta fata de direcţia de înaintare) - are viteza de circa 4,6 km/s (pentru structura geologica Vrancea) - ajunge, din acest motiv, la suprafaţa solului întotdeauna după unda p - este resimţită la suprafaţă sub forma unei mişcări de forfecare, de balans în plan orizontal - este periculoasă, deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a cutremurului - determina distrugeri proporţionale cu magnitudinea cutremurului şi cu durata de oscilaţie - clădirile cad datorita intrării în rezonanţă a frecventei proprii de oscilaţie a structurii clădirii cu frecventa undei incidente, in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat Severitatea unui cutremur poate fi exprimată în mai multe feluri, atât prin intermediul magnitudinilor cât şi prin cel al intensităţilor. Cu toate ca aceşti doi parametri sunt foarte diferiţi, ei sunt de foarte multe ori confundaţi. Magnitudinea unui cutremur, exprimată de obicei pe scara Richter, este o măsură a tăriei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Este o mărime specifica unui cutremur, şi se determina instrumental folosind amplitudinea maximă şi frecvenţa oscilaţiilor, măsurată pe seismogramele înregistrate. Intensitatea, exprimată de obicei pe scara Mercalli modificată , este o măsura subiectiva care descrie cat de puternic a fost simţit un soc într-un loc dat. Ea se bazează pe efectele observate ale

Predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung şi mediu cu o mare probabilitate de reuşită. Predictibilitate: după frecvenţa de apariţie. japoneză.densitate mare de locuinţe şi populaţie pe suprafeţe reduse. d. pregătirea şi antrenarea populaţiei privind normele de comportament în caz de cutremur.asistenţă medicală de urgenţă. c. . fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic. . (2) Deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri.distribuirea de ajutoare. clădirilor. lichefieri ale terenului şi alunecări de teren.mişcărilor produse de un cutremur asupra oamenilor. MSK. . Măsuri postdezastru: . erupţii vulcanice. reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate. căutare-salvare. e.informarea redusă (în special a populaţiei) despre cutremure.proiectarea lucrărilor de investiţii conform normelor de zonare seismice.pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic). terenului etc. b. istoricul acesteia şi observaţii în teren. întocmirea şi exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecţie şi intervenţie. etc. . g. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reuşită redusă.). b. f. replici seismice. Efecte: . informarea.evaluarea distrugerilor şi pierderilor. pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activităţii seismice. Alunecare de teren – (1) Deplasare a terenului aflat în pantă sub acţiunea apelor în special după ploi îndelungate. etc. Factori de vulnerabilitate: . extinderea fenomenului şi consecinţele generate de .sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii chirurgicale. .construirea de localităţi în zone cu risc seismic ridicat.măsuri de pregătire specifice: înştiinţarea populaţiei.). clădiri cu structuri de rezistenţă antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare). Alunecare de teren a. alunecări de teren etc. Caracteristici generale: mişcare vibratorie generată de undele seismice care poate genera prăbuşiri de teren. Caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur. Măsuri de reducere a riscului: . incendii. fenomene meteorologice periculoase. tsunami. . Cutremur: a.distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură. Instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli. contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a condiţiilor sanitare minime de supravieţuire). . accidente hidrotehnice.).

prezintă un factor de risc la cutremur. Efecte: distrugeri materiale. înştiinţare şi evacuare. 32 B. adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat. localizare. 4. e. g. Zonele cu clădiri de 10 etaje sunt: Zona :Str. spitalul. Zona cu clădiri vechi: Zona centrală – între zidurile cetăţii. c.drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase. • • • • • .căutare-salvare. Păltiniş Zona Str. distrugerea liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă. refacerea şi reabilitarea. CARACTERISTICILE ZONELOR CU RISC RIDICAT. săli de sport şi de spectacole. Târnavei Zona Str. Baznei –str. Zone cu unităţi de învăţământ: C. f. În municipiul Mediaş risc ridicat la cutremure prezintă clădirile înalte în special cele cu 10 etaje.realizarea unui sistem de monitorizare. .nr.asistenţă medicală. reducerea producţiei agricole sau forestiere.delimitare ( conform anexei şi Hărţii anexate) A. 1 Decembrie .conducte aeriene sau îngropate. OBIECTIVE Planurile de apărare sunt documentele pe baza cărora se realizează măsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive şi de gestionare a situaţiei de urgenta specifice. clădirile aglomerate ( unităţi de învăţământ. pierderi umane. blocarea drumurilor. Din acest punct de vedere în tabelul următor se prezintă cu vechimea clădirilor din Mediaş : Total clădiri Mediaş 7256 Până la 1900 19011914 198 19151929 424 19301944 702 19451960 1764 19611970 1825 19711975 864 19761980 386 19811985 159 19861990 115 19912000 154 20012005 120 661 Zonare.) Vechimea clădirilor din Mediaş. d.acesta. instituţii publice. Măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată. Măsuri postdezastru: . clădiri cu fundaţii slabe. Bastionului. prin studiul zonei geografice. Instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţii. în vederea conducerii unitare a acestora. Factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor. Măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc. După Zid. h. incluzând pregătirea şi intervenţia operativă.etc. asigurarea bunurilor şi persoanelor. pot fi estimate zonele de risc. 3. Govora Zona Str.

precum si a efectelor negative ale acestora Planificarea si pregătirea resurselor şi serviciilor Căutarea. STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE. RESPONSABILITĂŢI * * * * * * * * * - Neutralizarea efectelor materialelor periculoase Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie.288 /2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele. celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă structurile organizatorice implicate în prevenirea şi limitarea efectelor cutremurelor şi alunecărilor de teren sunt următoarele: Ministerul Economiei şi Comerţului CAPITOLUL II Ministerul Administraţiei şi Internelor * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 10 9 8 7 6 5 4 3 Logistica intervenţiei 2 Informarea. instalaţiile şi amenajările afectate Asigurarea hranei şi apei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate Asigurarea energiei pentru iluminat. Crt.1 2. 2. descarcerarea. Nr. despăgubiri si asistenta sociala si religioasa . Conform HG. înştiinţarea şi avertizarea Comunicaţii şi informatică Acordarea asistentei medicale de urgenta Prevenirea îmbolnăvirilor în masă Localizarea si stingerea incendiilor Efectuarea depoluării şi decontaminării Menţinerea şi restabilirea ordinii publice Reabilitarea zonei afectate 1 Monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice. nr. populaţiei sau bunurilor periclitate 1. persoanelor evacuate şi altor resurse Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. încălzire şi alte utilităţi Acordarea de ajutoare de prima necesitate. salvarea persoanelor Evacuarea persoanelor.

10. Ministerul Justiţiei * * * * * * * * * * * * * * * * 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 8 * 7 * * 6 * 5 4 3 2 * * 1 * * * * Monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice. instalaţiile şi amenajările afectate Asigurarea hranei şi apei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate * * Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate Asigurarea energiei pentru iluminat. descarcerarea. 4. precum si a efectelor negative ale acestora * * Informarea. 6. populaţiei sau bunurilor periclitate * * Acordarea asistentei medicale de urgenta * * Prevenirea îmbolnăvirilor în masă * * Localizarea si stingerea incendiilor * * Neutralizarea efectelor materialelor periculoase * * * Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. despăgubiri si asistenta sociala si religioasa Ministerul Sănătăţii Ministerul Finanţelor Publice Ministerul Apărării Naţionale Ministerul Culturii şi Cultelor Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Ministerul Agriculturii. Crt. 12. 8. Construcţiilor şi Turismului * * - 11. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Ministerul Transporturilor. Nr. salvarea persoanelor * Evacuarea persoanelor. 3. persoanelor evacuate şi altor resurse Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. încălzire şi alte utilităţi * * * * Efectuarea depoluării şi decontaminării Menţinerea şi restabilirea ordinii publice * * * * * Logistica intervenţiei * * * * * Reabilitarea zonei afectate Acordarea de ajutoare de prima necesitate. 7. înştiinţarea şi avertizarea * Planificarea si pregătirea resurselor şi serviciilor * Comunicaţii şi informatică Căutarea. 5. .9.

populaţiei sau bunurilor periclitate Acordarea asistentei medicale de urgenta Prevenirea îmbolnăvirilor în masă Localizarea si stingerea incendiilor Neutralizarea efectelor materialelor periculoase Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. Solidarităţii Sociale şi Familiei Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare Agenţia Naţională pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Autoritatea Naţională Sanitar . precum si a efectelor negative ale acestora Informarea.20. 17. despăgubiri si asistenta Crt. 19. salvarea persoanelor Evacuarea persoanelor. 13. înştiinţarea şi avertizarea Planificarea si pregătirea resurselor şi serviciilor Comunicaţii şi informatică Căutarea. Nr. 18. descarcerarea. persoanelor evacuate şi altor resurse Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. 14. . încălzire şi alte utilităţi Efectuarea depoluării şi decontaminării Menţinerea şi restabilirea ordinii publice Logistica intervenţiei Reabilitarea zonei afectate Acordarea de ajutoare de prima necesitate. 15. Cooperaţie Alimentelor Ministerul Afacerilor Externe Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale Ministerul Muncii.Veterinară şi pentru Siguranţa * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * sociala si religioasa Monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice. instalaţiile şi amenajările afectate Asigurarea hranei şi apei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate Asigurarea energiei pentru iluminat. 16.

26. 22. Televiziune. societăţi private de radioteleviziune 27.1 21.Societatea Romana de * * * * 2 * * * * * - 3 - 4 * - 5 - 6 * * * 7 * - 8 * - 9 - 10 - 11 - 12 - 13 * - 14 * - 15 - 16 - 17 - 18 * * * * * * - 19 * * - 20 * - . 23. 25. 24. Operatorii de telefonie fixă şi mobilă Banca Naţională a României Serviciul Roman de Informaţii Serviciul de Protecţie şi Pază Serviciul de Informaţii Externe Societatea Naţională de Cruce Roşie din România Inspectoratul de Stat în Construcţii Societatea Romana de Radiodifuziune. 28.

luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii si cele de cooperare. Piaţa Corneliu Coposu. mail: 112@primariamedias. funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă” Structura centrului operativ. desfăşurate din timp şi orientate spre diminuarea maximă a riscului apariţiei situaţiilor excepţionale.508. • Măsuri de intervenţie. reducerea daunelor şi pierderilor materiale şi spre localizarea zonelor situaţiilor excepţionale. este următoarea: Ofiţer la continuitate 1 persoană Ofiţer la permanenţă 1 persoană Grupa de cercetare observare 4 persoane 3. nr.ro. şi transmiterea datelor la autorităţile competente. c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra . protecţia sănătăţii şi vieţii oamenilor. 2. 1491/2004 pentru aprobarea „Regulamentului – cadru privind structura organizatorică. CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR. Dotarea centrului operativ este cea conform HG nr. a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor fata de obiectivele urmărite. PLANIFICAREA ACŢIUNILOR Activităţi şi etape de realizare a intervenţiilor în caz de dezastru A) Prevenirea situaţiei excepţionale – un complex de măsuri. • Măsuri de prevenire. Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie. telefon mobil: 0754. 3. crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare. Apărarea împotriva dezastrelor presupune realizarea unor activităţi complexe care cuprind : • Predicţia. reducerea frecventei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni: a) monitorizarea permanenta a parametrilor meteo. seismici. identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomanda planul de acţiune ce urmează să fie aplicat). fundaţiile şi alte organizaţii neguvernamentale de interes public si mass-media participa la îndeplinirea unor funcţii de sprijin potrivit documentelor de constituire şi specificului activităţii acestora. pe domenii de competenta. în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă. hidrografici etc. selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie. CENTRUL DE CONDUCERE A ACŢIUNILOR Centrul de conducere a operaţiunilor este : Centru Operativ pentru Situaţii de Urgenţă in caz de cutremure. generate de dezastre. telefon/fax 0269.049.07. definirea obiectivelor. • Măsuri de protecţie. atribuţiile.889. de mediu. alunecări sau prăbuşiri de teren cu activitate temporară.Notă: Asociaţiile.803. având sediul la Primăria Municipiului Mediaş.2008 pe care o ataşăm adresei. conform dispoziţiei primarului municipiului Mediaş nr. • Măsuri de reabilitare-refacere Aceste categorii de măsuri se desfăşoară în principiu pe patru etape dacă ne raportăm la timpul de producere a dezastrului : • Înainte de dezastru – PREDEZASTRU • PE TIMPUL producerii dezastrului • După dezastru – POSTDEZASTRU • ACŢIUNI PE TERMEN LUNG CAPITOLUL III 1. 1049/31. Evitarea manifestării riscurilor. b) activităţi preventive ale autoritarilor.

i) manevra de forte. analiza situaţiei. dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta. deblocarea cailor de acces si a adăposturilor. luarea deciziei si darea ordinului de intervenţie. şi se refera la: 1. 7. identificarea şi paza elementelor de muniţie nefuncţionale sau neexplodate. 2.comportamentului de adoptat in cazul manifestării unui pericol. Activităţile preventive planificate. n) întocmirea a raportului de intervenţie. g) evacuarea. f) recunoaşterea. ETAPELE DE REALIZARE A ACŢIUNILOR Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale: a) alertarea si/sau alarmarea unităţilor si a subunităţilor pentru intervenţie. l) regruparea forţelor si a mijloacelor după îndeplinirea misiunii. c) acordul. k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului. j) localizarea si limitarea efectelor evenimentului/dezastrului. 4. descoperirea. a consecinţelor acestora. pe urgente. b) avizare/autorizare de securitate la incendiu si protecţie civilă.asigurata prin ISU Sibiu prin de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţi în raionul/obiectivul afectat. acordarea asistentei medicale de urgenţă. c) deplasarea la locul intervenţiei. intervenţiile în situaţii de urgenta sunt organizate astfel: a) urgenta I . organizate si desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt: a) controale si inspecţii de prevenire. 2. natura. 6. g) constatarea si sancţionarea încălcărilor prevederilor legale. 3.asigurata de subunităţile Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenta şi administraţia locală şi instituţiile locale deconcentrate. e) transmiterea dispoziţiilor preliminare. limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire a unor construcţii. amploarea şi de evoluţia evenimentului. salvarea si/sau protejarea persoanelor. c) urgenta a III-a . in scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă. d) asistenta tehnica de specialitate. sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către structurile specializate.asigurata prin grupuri operative. b) urgenta a II-a . f) pregătirea populatei. 5. FAZE DE URGENŢA A ACŢIUNILOR In funcţie de locul. evacuarea si asigurarea masurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în zonele . adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă. Operaţiunile de intervenţie sunt executate în succesiune. d) urgenta a IV-a . b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create. 2. în cazul unor intervenţii de amploare şi de lunga durată. d) intrarea in acţiune a forţelor. salvarea victimelor. după caz. limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de utilităţi locale. de regula. h) realizarea. e) informarea preventiva.asigurata de doua sau mai multe Inspectorate pentru Situaţii de Urgenţă limitrofe. animalelor şi bunurilor. limitării sau înlăturării. amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie. h) alte forme. d) exerciţii si aplicaţii. o) analiza intervenţiilor si evidenţierea masurilor de prevenire/optimizare necesare. astfel: a) In urgenta I.

decontaminarea personalului. definirea obiectivelor (niveluri. 3. in funcţie de momentul in care s-au declarat. in cazul unor intervenţii de amploare si de lunga durata. f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenta specifice si înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. c) aplicarea masurilor privind ordinea si siguranţa publica pe timpul producerii situaţiei de urgenta specifice. clădirile instituţiilor cu responsabilitate in gestionarea situaţiilor de urgenta. 6. şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni specifice. până la terminarea acţiunilor de intervenţie. spitale si alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie si de urgenta. ACŢIUNILE DE PROTECŢIE INTERVENŢIE Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenta. garajele de vehicule ale serviciilor de urgenta de diferite categorii. 10. executarea controlului sanitar-epidemic in zonele de acţiune a forţelor si mijloacelor proprii. aprovizionarea cu alimente. evacuarea. c) elaborarea concepţiei: stabilirea etapelor si fazelor de intervenţie. identificarea direcţiilor principale de concentrare a efortului. in apărarea si securitatea naţionala. controlul si stabilirea masurilor pentru asigurarea viabilităţii unor cai de comunicaţie. 10. concentrându-se la locul evenimentului forţe si mijloace de intervenţie. însuşirea misiunii. 11. asigurarea mijloacelor de subzistenta. Planificarea activităţilor de pregătire a intervenţiilor cuprinde următoarele etape: a) iniţierea planificării: stabilirea scopurilor şi obiectivelor. evacuarea si transportul victimelor. asigurata prin grupări operative. d) dirijarea si îndrumarea circulaţiei pe direcţiile si in zonele stabilite ca accesibile. 4. 2. medicamente si materiale de prima necesitate. stingerea incendiilor. asigurata de doua sau mai multe unităţi limitrofe. precum si participarea la evacuarea populaţiei. staţiile de producere si distribuţie a energiei si/sau care asigura servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate. 8. crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare. acţiuni. stabilirea principalelor elemente necesare planificării acţiunilor de intervenţie rezultate din analiza situaţiei si elaborarea documentaţiei specifice. rezervoare de apa si staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenta. pentru: a) salvarea si/sau protejarea oamenilor. protejarea si. asigurarea suportului logistic privind amenajarea si deservirea taberelor pentru sinistraţi. executarea recunoaşterilor in teren. constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuala si colectiva. 9. 9. a căror integritate pe durata cutremurelor este vitala pentru protecţia populaţiei: unităţile de pompieri si sediile politiei. b) acordarea primului ajutor medical si psihologic. izolarea persoanelor contaminate. după caz. animalelor si bunurilor materiale. precum si pentru cai de transport. termene). continua sa se execute acţiunile din primele doua urgenţe. în funcţie de evoluţia probabila a situaţiilor de urgenţă. 4. decontaminarea personalului. instituţiilor publice si a operatorilor economici afectaţi. clădirilor si tehnicii. cu forte si mijloace sporite. îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege. pentru transportul si accesul forţelor si mijloacelor de intervenţie. In cadrul urgentelor a III-a. executarea controlului contaminării surselor de apa potabila. refacerea sistemului de alarmare si a celui de comunicaţii si informatica. clădirilor şi tehnicii. 8. clădiri care conţin gaze toxice. dispersarea personalului si bunurilor proprii in afara zonelor supuse riscurilor complementare. asigurarea mijloacelor de subzistenta. 7. al Inspectoratului General. explozivi si alte substanţe periculoase. a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă .supuse riscurilor. clădiri pentru învăţământ. b) In urgenta a II-a se continua acţiunile din urgenta I. e) diminuarea si/sau eliminarea avariilor la reţele si clădiri cu funcţiuni esenţiale. b) orientarea personalului implicat in planificarea acţiunii de intervenţie şi transmiterea dispoziţiilor preliminare. cazarea sinistraţilor. Acestea se refera la: 1. 5. terenului. daca situaţia o impune. terenului. si a IV-a. dislocate la ordinul inspectorului general.

000 de US$. intermediare. structură cu 8 etaje din beton armat. amplasamente nucleare şi chimice.2 grade pe scara Richter) şi cele subcrustale. unde au existat circa 300 de morţi.578 de victime. Tot oraşul Zimnicea a fost distrus.000. producând distrugeri mari nu doar pe teritoriul României. e) revederea planului acţiunilor de intervenţie.300 de răniţi şi aproximativ 35. Zona epicentrală VRANCEA este de cel mai mare interes.9 grade). selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie.4 grade pe scara Richter. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii. cursuri de apă şi eventuale zone de blocare. foarte modernă la acea vreme. identificarea ăi planificarea elementelor de cooperare. majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton.000. Datorită contextului în care s-a produs. de mare adâncime (60<220 km). de obicei intre 80-160 km. localizarea şi inventarierea hazardului dezastrelor pe baza studiilor de zonare seismică şi analizei condiţiilor geologice. luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii si cele de cooperare. aplicarea planului si evaluarea rezultatului. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. A avut o intensitate de 7. Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei. la o adâncime de circa 100 km. produs la ora 3. Cutremurul s-a simţit şi în Bucureşti. dar şi in tari vecine. in Vrancea se produc 2 tipuri de cutremure: cele crustale. Protecţia civilă împreună cu autorităţile publice centrale. cele mai puternice şi cu efecte dezastruoase pe ansamblul teritoriului tarii. de energie relativ joasa si magnitudini destul de mici (maxim 5. In fapt. si cu magnitudini Mw=7. dar şi în Muntenia. construcţii hidrotehnice.max~7. • Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7. şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km. cea mai activă zonă seismică din ţară. deoarece aici se produc cele mai numeroase cutremure din România. A. cercetarea.8-8. • Cutremurul din 1977 a fost deosebit de puternic . majoritatea în Moldova. La nivelul întregii ţări au fost circa 11. 1. cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută.2 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 de secunde. d) elaborarea planului acţiunii: planificarea acţiunilor forţelor şi mijloacelor structurilor de intervenţie.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea. hidrometeorologice şi caracteristicilor agenţilor economici stabilind : zona seismică pentru teritoriul analizat.39 din 10 noiembrie 1940. planificarea asigurării acţiunilor si protecţiei formaţiunilor. cu efecte devastatoare asupra României.. locale şi institute de specialitate desfăşoară următoarele activităţi : Identificarea. din care 1. alte 10-15 cutremure vrâncene din fiecare secol au magnitudini mai mici (6-6. informaţiile fiind cenzurate în timpul războiului. deoarece ating cele mai mari magnitudini (Mw. a urmărilor dezastrelor luând în consideraţie frecvenţa şi caracteristicile evenimentului. completarea şi modelarea acestora în vederea reluării activităţilor. Pagubele au fost estimate la circa 2. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morţi şi 4000 de răniţi. planificarea logisticii.0 sau mai mare. 5. identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează sa fie aplicat).de obiectivele urmărite.424 numai în Bucureşti. dar care s-a dovedit mai târziu că avea o eroare de proiectare. . nu produc pagube mari. A fost primul mare cutremur din România contemporană. precum si a celor abilitate pentru asigurarea funcţiilor de sprijin. s-a produs în data de 4 martie 1977 la ora 21:22. dar sunt totuşi suficient de puternice pentru a fi resimţite pe arii întinse si a provoca panica destul de mare în rândul populatei. de mică adâncime (h<60 km). ( Capitolul I punctul 4) Evaluarea riscului. Acestea din urma sunt cu adevărat periculoase. posibile alunecări de teren. Activităţi predezastru Activităţile predezastru constituie ansamblul de măsuri realizate în vederea asigurării condiţiilor de apărare împotriva efectelor dezastrului şi reducerii pierderilor umane şi materiale. vulnerabilitatea şi estimând volumul de pierderi şi distrugeri.0) si se resimt pe arii foarte întinse. In fiecare secol se produc cam 4-5 cutremure majore vrâncene de adâncime intermediară. organizarea sistemului de comunicaţii şi informatică. GESTIONAREA ACŢIUNILOR.

dar cu o frecventa considerabil mai mica decât a celor din regiunea Banat. seismul din 1916 s-a produs la o adâncime de 10-20 km si a avut o intensitate maxima de IX grade pe scara Mercalli în zona epicentrală. Gheorghe de pe marginea Dobrogei de Nord sau în Maramureş.9 grade Richter) 1 şi în 8 decembrie 1793 .6 grade Richter) 1 • 19 ianuarie şi 11 mai 1894 au loc mişcări seismice făgărăşene cu magnitudinea de 4. ( estimat la 5. si o data pe secol (de fapt. ( estimat la 6. în falia Sf. în sistemul de falii din Carei – Oradea. pentru ca deja au trecut 90 de ani de la precedentul seism făgărăşean major şi încă nu se întâmplă nimic semnificativ în zonă ! Cutremurele făgărăşene fiind produse mai aproape sunt şi cele mai periculoase pentru zona Mediaş. ( estimat la 3. Cutremurele de suprafaţă sunt de joasa energie şi intensitate (magnitudinea lor nu depăşeşte 6. Cum sunt cele produse la o adâncime cuprinsa între 5 şi 40 de kilometri.2. In ultimii 300 de ani. National Institute of Research and Development for Earth Physics (NIEP) • Cel mai puternic cutremur transilvan.5 grade Richter în zona munţilor Făgăraş.România este însa încercată şi de alte cutremure. ( estimat la 6. pe de o parte.4 grade Richter 1 • După 1916. aceasta ciclicitate este destul de relativă. cu intensitatea de IX grade Mercalli. • Anul 1910 consemnează cutremurul produs în Munţii Făgăraş in date de 13 octombrie .2 grade Richter) 1 • Cutremur „Făgărăşean” în 26 ianuarie 1916. Catalog ce conţine evidenţa cutremurelor produse în România începând cu anul 984 şi până în 2007.5 grade pe scara Richter. delimitează masivul făgărăşean de Depresiunea Transilvaniei.2 grade Richter) 1 Prevenirea se face în scopul minimizării pierderilor şi distrugerilor asigurând condiţiile necesare pentru : 1 www.9 grade Richter)1 . spre Vest de-a lungul Tisei. • La 1569 in 17 august are loc un cutremur făgărăşean de magnitudinea de 6. Ultimul cutremur făgărăşean major s-a produs la 26 ianuarie 1916 si a atins o magnitudine de 6.1 grade Richter. 1832 si 1916.5 şi respectiv 3. precum cele din Munţii Făgăraş.1 grade Richter şi în12 aprilie 1969 – 5. Cutremurele făgărăşene tipice au epicentrele localizate în lungul versantului sudic al Munţilor Făgăraş. Aici se produc cele mai puternice cutremure crustale (de mica adâncime. Totuşi. s-a produs la 26 octombrie 1550.5-6. 5. la intervale de 80-100 de ani) ating magnitudini de ordinul 6. iar.4 grade Richter.2 grade Richter) 1 • 1826 în 16 octombrie are loc un cutremur cu magnitudinea de 5. ( estimat la 5. cunoscut din documentele istorice. 5 martie 1967 – 3. in zona Făgăraş.5 grade pe scara Richter. nu sunt înregistrate cutremure „Făgărăşane” cu intensităţi mai mari de Vl grade Mercalli ori magnitudini mai mari de 5 grade Richter (cele mai puternice fiind în 20 septembrie 1942 – 4.4-6. chiar 6.0 şi 4. • Cel mai vechi eveniment seismic consemnat în Transilvania datează din 8 ianuarie 1223.4 grade Richter • In 1586 are loc un cutremur care s-a simţit şi la Mediaş. ( estimat la 5. • In 19 februarie 1832 are loc un cutremur de suprafaţă cu epicentru în zona Sadu de lângă Sibiu. Aceste seisme „intracrustale” au loc în zonele unor rupturi de falie. Acesta este primul cutremur „ Făgărăşean” menţionat in „Catalogul cutremurelor din România” al Institutului Român de Fizica Pământului.5 grade Richter) 1 . în 1746. el fiind permanent actualizat.9 grade pe scara Richter. • Cutremure făgărăşene au mai avut loc în 7 decembrie 1746 . cu magnitudinea de 6. cu epicentrul în zona Mediaş –Târnaveni şi o intensitate maxima de VIII grade Mercalli.7). urmat în aceiaşi zi de alte 3 replici cu magnitudinile de 5. Cutremurul este reţinut de cronicile din oraşul Sibiu datorită faptului că pictorul Johann David ce lucra la decorarea bolţii Turnului Sfatului este omorât . pe de alta parte.infp. Seismele făgărăşene sunt legate de o serie de falii majore care. din zona Timişoara.ro – Institutul Naţional de fizica pământului . 5-30 km) din ţară. delimitează masivul Cozia de Iezer. seismele făgărăşene s-au repetat la intervale medii de 85 de ani. O alta zona seismica importanta este FAGARAS-CAMPULUNG.

c) conştientizarea riscurilor modificării clădirilor fără consultarea specialiştilor şi avizele autorităţilor competente în domeniu. dar şi prin neglijarea unei educaţii şi informări adecvate privind astfel de situaţii. Cel mai puternic cutremur cu epicentru în Vrancea a fost înregistrat în 26 octombrie 1802 şi a avut magnitudinea pe scara Richter de 7. Pe baza aceloraşi studii au fost stabilite şi perioade de revenire a cutremurelor cu diferite intensităţi în Bucureşti. l) importanţa consultării unui expert autorizat la cumpărarea sau închirierea unei locuinţe sau a unui sediu de firmă. coşurilor. sondajul de opinie a reliefat în cele mai multe cazuri inexistenţa unei culturi seismice preventive.5.notificarea către organele de decizie a datelor despre producerea dezastrelor se face conform Hotărârii nr. În arealele unde revenirea cutremurelor puternice are loc la intervale mari de timp. cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani. d) necesitatea efectuării expertizelor tehnice pentru clădiri. Pe lângă această regiune. încălzire. h) cunoaşterea şi respectarea modului de fixare în interiorul sau exteriorul clădirilor a obiectelor grele: antene de satelit. exploziilor.8 căreia îi corespunde o intensitate IX+ pe scara Mercalli în aria epicentrală şi VIII în Bucureşti. cum ar fi: aria Făgărăşeană. k) importanţa verificării periodice a tavanelor. canalizare. informarea populaţiei cu date despre dezastru. reguli de comportare şi respectarea unor recomandări specifice în zona de risc Cutremurele . terasei şi învelitorii blocului/casei. cum ar fi la apă. percepţia asupra riscului seismic scade. c) resursele umane şi materiale necesare îndeplinirii responsabilităţilor de informare publică legate de situaţia creată vor fi mobilizate rapid şi eficient. cornişelor. aria Banatică-Danubiană. i) cunoaşterea şi respectarea măsurilor necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. m) necesitatea asigurării locuinţei în caz de cutremur.aspecte-cheie la care trebuie să facă referire informarea Informarea populaţiei cu privire la starea construcţiilor: a) evenimentele seismice precedente şi efectele lor asupra clădirilor. Din cauza intervalului lung de revenire a cutremurelor de mare magnitudine. eventuale consecinţe ale acestor demersuri în caz de cutremur. regiune seismologică unde se produc cutremure caracterizate prin eliberarea unei mari cantităţi de energie.” • • înştiinţarea membrilor Comitetului local pentru situaţii de urgenţă Mediaş şi a structurilor constituite pentru intervenţie în vederea activării lor pe baza unor scheme operative de înştiinţare. gaze. f) dezavantajele intervenţiilor neavizate şi neautorizate în cazul construcţiilor. determinând cele mai mari pagube pentru populaţie. b) necesitatea lucrărilor de întreţinere şi a reparaţiilor curente. calcanelor. În conformitate cu studiile efectuate în acest domeniu de instituţii specializate. g) cunoaşterea de către asociaţiile de locatari a modului în care firmele cu sediul în apartamente de bloc respectă normele de prevenire a incendiilor. deversărilor de materiale combustibile. podului. iar această situaţie de fapt poate produce efecte catastrofale în caz de seism major. 548 din 21 mai 2008privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă. balcoanelor. b) informaţiile specifice necesare populaţiei vor fi diseminate unitar şi coordonat. numai pe baza raportului de expertiză şi a proiectelor autorizate. în special a celor care au rezistat mai multor cutremure. e) necesitatea executării lucrărilor de consolidare a clădirilor şi a instalaţiilor aferente. „Riscul seismic al României provine din Vrancea.-7. toxice sau chimice. aria de Nord-Vest. precum şi a locurilor de amplasare a robinetelor şi vanelor. aria Transilvană şi aria Pontică. j) cunoaşterea şi respectarea planului de subsol al blocului. aspect ce se poate manifesta prin neglijarea proiectării şi realizării construcţiilor. acoperişului. pe teritoriul României mai sunt cunoscute şi alte arii seismice. • . În cazul producerii unui cutremur se asigură coordonarea următoarelor activităţi: a) informaţiile vitale vor fi comunicate populaţiei afectate. electricitate.

Cunoştinţe despre protecţia antiseismică în interiorul locuinţei sau al locului de muncă privind: a) cunoaşterea elementelor de construcţie rezistente din interiorul locuinţei. f) comportamentul în situaţia blocării sub dărâmături. lichefierea unor terenuri nisipoase. calculatoare. căderea unor elemente de construcţie nestructurale: tencuieli. d) analizarea oportunităţilor părăsirii locuinţei/locului de muncă fără folosirea scărilor sau a liftului. avalanşe în zona muntoasă. 6. alunecări de teren. b) importanţa amplasării şi asigurării pieselor mari de mobilier. maşini de spălat. Reguli de comportare după producerea unui cutremur: a) acordarea primului ajutor. căderea unor stâlpi şi linii electrice. j) necesitatea cunoaşterii punctelor slabe/particularităţilor localităţii. 2. frigidere. b) protecţia individuală şi a copiilor. Reguli de acţiune în timpul producerii seismului: a) poziţionarea în interiorul locuinţei. d) cunoaşterea şi respectarea normelor de construire pentru asigurarea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate a construcţiilor. . g) acordarea primului ajutor. răsturnarea unor instalaţii de încălzire. 5. g) cunoaşterea locului de amplasare a comutatoarelor. c) contactarea societăţii de asigurare. b) consultarea unui specialist în construcţii. a) necesitatea asigurării locuinţelor în caz de alunecări de teren. e) comportamentul după părăsirea locuinţei. gaze şi apă. dacă este cazul. 3. apă şi a modului de manevrare. cărămizi. h) cunoaşterea locului de întâlnire cu membrii familiei.aspecte-cheie la care trebuie să facă referire informarea Alunecările de teren sunt evenimente de multe ori previzibile. robinetelor de gaze. c) pregătirea pentru evacuare sau părăsirea locuinţei. victimelor sau bătrânilor. cartierului. g) cunoaşterea modalităţilor de supravieţuire în cazul prinderii sub dărâmături şi a mijloacelor de semnalare a prezenţei. conducte de gaz rupte. locuinţei: a) evaluarea pagubelor prin observaţie proprie. serviciu. Alunecările de teren . d) cunoaşterea locurilor indicate pentru păstrarea recipientelor cu substanţe chimice. de exemplu gazele. f) importanţa existenţei unui stingător de incendiu în locuinţă. b) îngrijirea copiilor. care în cea mai mare parte se produc după precipitaţii intense. împrejurimilor locuinţei şi ale drumului spre şcoală. avându-se în vedere următoarele pericole: 1. incendii rezultând din scurtcircuite electrice. b) promovarea necesităţii de asigurare a culturilor agricole. h) importanţa existenţei unei truse pentru situaţii de urgenţă. Măsuri de verificare a stării clădirii. 4. siguranţelor de electricitate. f) utilizarea surselor de electricitate. c) importanţa amplasării echipamentelor tehnice şi a aparatelor casnice mari sau a celor pe rotile: copiatoare. d) utilizarea telefonului. spargerea şi căderea unor geamuri. chiar pentru mediul rural. în cazul în care locuinţa este distrusă. cumpărături. c) promovarea zonelor de risc şi hazard natural pentru a se evita amplasarea de construcţii sau desfăşurarea de activităţi umane. c) închiderea surselor care pot provoca pagube colaterale. i) importanţa existenţei unui plan familial de acţiune în caz de cutremur. e) stingerea incendiilor. e) dotarea uşilor dulapurilor cu închizători eficiente.

Valea Lacului Cantitatea de materiale rezultate în urma alunecărilor de teren din iunie 1998 a fost de peste 7. a structurilor şi forţelor de intervenţie şi pregătirea populaţiei pentru cunoaşterea regulilor de comportare. ale autorităţilor publice locale. o societate comercială. f) informarea populaţiei cu privire la aceste norme şi controlul respectării acestora. Pe Cetate. Concluzia: Deşi anumite în anumite zone ale localităţii exista risc de alunecare a terenului. transport prin conducte magistrale inclusiv ale protecţiei civile pentru cercetare-observare. Vasile Pârvan. • protecţia individuală prin pregătirea locuinţei. regiilor de distribuţie gaze. • supravegherea şi controlul are în vedere atât supravegherea seismică prin mijloacele specializate cât şi celelalte sisteme de supraveghere.000 tone. DN 14 A Mediaş – Târnăveni. Astfel în municipiul Mediaş sunt mai multe zone cu pericol de alunecări de teren. centralizate sau acţionate local de către obiectivele sursă de risc şi echipele de alarmare organizate de protecţia civilă. g) cunoaşterea condiţiilor în care se face evacuarea. i) cunoaşterea regulilor de convieţuire în locurile de refugiu. În caz de cutremurele sau alunecare de teren alarmarea prin sirene este aproape imposibil de realizat datorită faptului că acestea sunt evenimente foarte greu predicţionabile. Alunecările sunt provocate de: • Precipitaţii . În acel an au fost afectate de alunecări de teren 9 locuinţe.000 $ ) . De asemenea precipitaţiile din 1998 au produs inundaţii asociate cu un alt dezastru complementa – alunecări de teren. Stadionului. h) importanţa planului personal pentru evacuare. bunurilor materiale împotriva efectelor dezastrelor are în vedere în principal : • instruirea persoanelor cu responsabilităţi în domeniu. De asemenea urmările ploilor din acel an s-a simţit şi în Ighişul nou fiind avariate de alunecări de teren trei locuinţe pe str. • Protecţia – ca ansamblu de măsuri aplicate în scopul realizării unei protecţii cât mai eficiente a oamenilor. patru proprietăţi municipale. animalelor. apă. transportat şi depozitat pământ a fost de 133. furtuni • Topirea zăpezilor • Cutremure • Eroziunea sau intervenţia umana • Incendii • Variaţii de temperatură cald-rece În municipiul Mediaş la aceste surse ce pot produce alunecări de teren se adaugă sursele de deteriorare a solului reprezentate de poluarea chimică a societăţii SOMETRA SA Copşa Mică ce produce eroziune de suprafaţă.e) cunoaşterea şi respectarea normelor şi autorizaţiilor administraţiilor publice locale. Ulmului. Se realizează prin planificarea şi executarea unui program de instruire şi pregătire adecvat acestui scop. Clasificare : ( at/pt ) alarmarea (avertizarea) populaţiei despre pericolul sau iminenţa producerii unui dezastru – cu ajutorul sirenelor de diferite puteri.000 lei.400. a familiei şi respectarea regulilor de comportare în fiecare fază a dezastrului. Alunecări de teren Alunecările de teren sunt fenomene des întâlnite şi reprezintă alunecarea unor straturi de pământ aflate la suprafaţa solului peste cele de dedesubt sau desprinderea unor bucăţi masive de sol şi pietre ca urmare a infiltrării cantităţilor mari de apa în timp scurt. electricitate. . Precipitaţiile masive din anii 1970 şi 1975 au avut ca efect nu numai inundarea unei părţi a oraşului dar şi alunecarea unor suprafeţe masive de teren pe versanţii Hula Veche. Valoarea totală a lucrărilor de încărcat. telecomunicaţii. Sistemul de alarmare se verifică periodic prin exerciţii şi se completează pentru asigurarea unei avertizări eficiente a populaţiei. evidenţiate în HCL 23/1999 efectele manifestându-se pe zone mici considerăm că riscul de alunecare de teren pentru municipiul Mediaş este minor. măsurare şi control ale agenţilor sursă de risc. ( peste 15.

E-ON. Supravegherea şi controlul zonelor de risc rezultate. Introducerea de restricţii privind consumul şi circulaţia – după caz. Evacuarea din zona de pericol şi adăpostirea populaţiei în edificii de protecţie. • Înştiinţarea şi avertizarea în caz de cutremur sunt aproape imposibil de realizat. 15. Activităţi postdezastru Activităţile protecţiei civile în perioada care succede dezastrului urmăresc să asigure continuarea protecţiei în zonele periclitate prin menţinerea măsurilor aplicate anterior şi desfăşurarea acţiunilor de intervenţie. 2. Activităţi în timpul producerii dezastrului Activităţile pe care le organizează şi desfăşoară sau la care participă structurile de protecţie civilă în timpul producerii dezastrelor ţin seama de faptul că acestea au loc prin surprindere şi se manifestă pe o anumită perioadă de timp. al centrelor pentru bătrâni sau de cei ce îi au în îngrijire) 3. porci. • Înştiinţarea şi avertizarea în caz de alunecări de teren se execută de către Protecţia Civilă prin mijloacele mass-media şi prin sirene ) în acord cu Direcţia Urbanism . RomTelecom. bătrânii şi bolnavii se evacuează de aparţinători (de personalul spitalului.salvare în situaţii de urgenţă sunt un complex de lucrări incluzând localizarea (limitarea) focarului situaţiei de urgenţă. Lucrări de deblocare – salvare în situaţii de urgenţă – lucrările primordiale efectuate în zona afectată în vederea consolidării sau distrugerii clădirilor. 5. organizarea punctelor de primire şi distribuire a mijloacelor de protecţie individuală. Lucrări de deblocare . funcţie de avariile suferite introduc restricţii şi iau măsuri pentru rebranşarea beneficiarilor. bunurilor şi valorilor de patrimoniu.) • Valorile de patrimoniu sunt protejate de personalul muzeelor şi caselor memoriale. II. • Furnizorii de utilităţi ATM. 4. acordarea primului ajutor medical sinistraţilor şi evacuarea lor în caz de necesitate. precum şi lucrările de degajare şi dezinfectare a încăperilor şi construcţiilor.• protecţia colectivă – asigurându-se în funcţie de situaţie : părăsirea temporară a zonei periclitate. Scopul acţiunilor de intervenţie îl constituie localizarea şi înlăturarea urmărilor având ca obiectiv principal salvarea oamenilor şi diminuarea pierderilor. Eficienţa protecţiei în timpul dezastrului mult depinde de acţiuni de alarmare şi corectitudinea respectării regulilor de comportare de către fiecare cetăţean ca persoană particulară sau investită cu responsabilităţi la locul său de muncă. Transportarea. • Controlul se execută de către: MLPAT. acţiuni de protecţie care cuprind în principal : 1. Direcţia de urbanism. • Supravegherea se execută de către patrulele Poliţiei Comunitare. • Punctele de primire şi locurile de evacuare prezentate în Planul de evacuare Anexele 13. de preoţi şi membrii cultelor. Copiii. a obiectelor de importanţă vitală pentru populaţia sinistrată şi salvatori. IV. Protecţia animalelor. 14. evacuarea sau relocarea (mutarea definitivă) fie potrivit planurilor de apărare fie pe baza corectivelor aduse acestora după dezastru. Activităţi pe termen lung Aceste activităţi sunt o continuare a acţiunilor de localizare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor şi . care ameninţă să se prăbuşească. Protecţia Civilă 2. căutarea şi salvarea oamenilor. • În municipiul Mediaş nu se permite creşterea animalelor mari ( vite. • In caz de cutremur populaţia se autoevacuează. • De arhiva municipiului se ocupă arhivarii angajaţi şi responsabilii cu arhiva. de reparaţie şi restabilire. Electrica. utilizarea mijloacelor de protecţie individuală. Înştiinţarea şi avertizarea populaţiei despre pericolul dezastrului sau urmările acestuia. etc. III. În timpul producerii dezastrelor structurile protecţiei civile şi formaţiunile protecţiei civile desfăşoară. potrivit planurilor şi procedurilor elaborate.

• Organizarea relocării pentru persoanele şi familiile care trebuie strămutate din zonele afectate. formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi in intervenţia in situaţii de urgenta si organizaţi in organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice. 2. organizaţiile neguvernamentale specializate in acţiuni de salvare. RESURSELE FINANCIARE Consiliul local prevede anual. mecanismele si condiţiile de producere/manifestare. unităţile pentru asistenta medicala de urgenta ale Ministerului Sănătăţii Publice. de amploarea si efectele posibile ale acestora. In funcţie de categoriile de riscuri identificate. CAPITOLUL IV 1. incluse in planurile de apărare si dotate cu forte si mijloace de intervenţie. materiale si financiare necesare analizei si acoperirii riscurilor din Municipiul Mediaş. după caz. Resursele materiale constituit la nivelul municipiului sunt cele prezentate în anexa12. în afara de forţele şi mijloacele care au desfăşurat acţiuni de intervenţie. Resursele umane pentru intervenţia în caz de cutremur sau alunecări de teren sunt prezente în Anexa 7. Activităţile pe termen lung cuprind în afară de unele din măsurile anterioare care se continuă. unităţile si formaţiunile sanitare si de inspecţie sanitara veterinara. La aceste activităţi de durată. formaţiuni de paza a persoanelor şi a bunurilor. participă deţinătorii şi proprietarii construcţiilor (instalaţiilor) afectate şi alte unităţi specializate. mijloace şi tehnică pentru intervenţie în caz de situaţii de urgenţă . în bugetul propriu. Reabilitarea unităţilor economice vitale pentru viaţa colectivităţii. precum si detaşamente si echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate si al societarilor comerciale specializate. CAPITOLUL V 1. Deblocarea căilor de circulaţie şi curăţirea locurilor de dărâmături.• • • • • au drept scop restabilirea vieţii social-economice şi restabilirea zonelor afectate. 3. Consolidarea unor construcţii avariate pentru împiedicarea prăbuşirii lor. structurile politiei comunitare. acţiuni care au în vedere : Îndepărtarea construcţiilor distruse total de către dezastru. • Refacerea construcţiilor afectate. elaborate de Comitetul local pentru Situaţii de Urgenţa. jandarmeriei. LOGISTICA ACŢIUNILOR Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unui cutremur sau unei alunecări de teren se stabileşte după cum urmează: In caz de cutremur cu afectarea clădirilor din localitate participă toate forţele prevăzute în anexa 7 . unitatea speciala de aviaţie a Ministerului Administraţiei si Internelor. prin planurile de asigurare cu resurse umane. unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării. se stabilesc tipurile de forte si mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor. materiale si financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenta. fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane. Pe lângă tipurile de forţe precizate în Anexa 7 mai pot acţiona. RESURSE UMANE Alocarea resurselor materiale si financiare necesare desfăşurării activităţii de analiza şi acoperire a riscurilor se realizează. RESURSELE MATERIALE Resursele materiale sunt cele ce potrivit legii s-au constituit la nivelul Municipalităţii Mediaş precum şi la nivelul societăţilor comerciale şi instituţiilor ce aveau obligaţia de constitui . în condiţiile legii: unităţile politiei. Refacerea avariilor la reţele şi a sistemului de canalizare. potrivit reglementarilor în vigoare. resurse.

Nu se foloseşte în nici un caz ascensorul. toc de uşă solid. se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice. la serviciu. . La nevoie se consulta organele de protecţie civila locale sau alţi specialişti. instituţiile publice. tocul uşii. de prevenire si gestionare a situaţiei de urgenta specifice se asigura de autorităţile. jandarmi. . pe timpul producerii cutremurului şi după ce mişcarea seismică a trecut. bătrâni. birou sau masa rezistenta etc. de politie. sa se stea înspre centrul locuinţei (clădirii). sunt următoarele: . precum si alte adrese utile.. Acestea. conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri. In masurile de protecţie a locuinţei este necesar: . scări etc. a unui aparat de radio cu tranzistor şi bateriile necesare. poliţie comunitară. . a unei rezerve de alimente a unor materiale şi obiecte necesare realizării unei truse de prim ajutor familial.Identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa in timpul seismului .Dacă suntem în interiorul unei locuinţe rămânem acolo. cu mijloacele de transport etc.Recunoaşterea locurilor în care ne putem proteja. femei.Păstrarea calmului. apa. şcoala.Cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentarii cu aceste surse. Masurile ce trebuie luate in timpul producerii unui cutremur puternic.. 2. ne ferim de . 3. Regulile de comportare şi masurile de protecţie în caz de cutremur.Asigurarea masurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu: protecţia şi evitarea distrugerilor la instalaţiile de alimentare cu electricitate. In masurile de protecţie în afara locuinţei este necesar: . societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu. avarierea unor conducte de gaze. căderea unor obiecte de pe balcoane. LOGISTICA PREGĂTIRII Logistica acţiunilor de pregătire teoretica şi practică. etc. sediile inspectoratelor pentru situaţii de urgenta ( pompieri.Asigurarea stării de rezistenta a locuinţei. a îmbrăcămintei pentru timp rece. trebuie să le realizam înainte de producere. Pentru protecţie înainte de cutremur este necesar să se realizeze masuri de protecţie a locuinţei şi în afara acesteia.Cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţi medicale. . .Asigurarea. in raport de răspunderile. să nu se intre în panică şi să liniştiţi pe ceilalţi membrii ai familiei: copii.. în locurile publice. grindă.INSTRUIREA Pentru a preveni urmările dezastruoase ale cutremurelor. este necesar să cunoaştem bine modul şi locurile care pot asigura protecţie în toate împrejurările: acasă. cu atât mai mult cu cat timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru realizarea unei oarecare protecţii este foarte scurt. cumpărături. tencuieli ornamentele etc. . masurile si resursele necesare. etc. apărut de regula prin surprindere. de autorităţile. instituţiile si operatorii economici cu atribuţii în domeniu. protecţie civilă. . obiecte mobile suprapuse. Protejarea se face sub o grinda. în locuri cunoscute şi uşor accesibile. având in vedere pericolele care pot apărea: spargeri de geamuri. apa si gaze.Dacă suntem surprinşi în afara unei locuinţe (clădiri) rămânem departe de aceasta.Asigurarea unei lanterne.cu dotarea specifică instituţiei sau societăţii pe care o reprezintă prin planurile de apărare specifice elaborate. . apariţie unor incendii sau explozii. birou. Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează. departe de ferestre care se pot sparge.Prevenirea tendinţelor de a păraşi locuinţa: putem fi surprinşi de faza puternica a mişcării seismice în holuri. potrivit legii. un rol important revine instruirii tuturor oamenilor cu regulile de comportare pe timpul cutremurului şi cu perioadele următoare ale acestuia. masa sau banca din clasa suficient de rezistente spre a ne feri de căderea unor lămpi.. serviciu. . lângă un perete. Întrucât mişcarea seismica este un eveniment imprevizibil.Cunoaşterea bine a drumului pe care vă deplasaţi zilnic la. . SMURD).

. linii electrice aeriene şi ne ferim de firele de curent electric căzute. Staţi calm şi liniştiţi-va vecinii .Părăseşte calm locuinţa după seism. şcoala. Alunecările de teren. sa se degajeze.parapete.Verificaţi preliminar starea instalaţiilor de electricitate. cărămizi.Daca va aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt similare cu cele aplicate în caz de cutremur. Atenţie! Nu mişcaţi răniţii grav (daca nu sunt în pericol imediat de a fi rantii suplimentar din alte cauze).). Daca nu reuşiţi. pană la acordarea unui ajutor sanitar – medical calificat. Nu daţi crezare zvonurilor privind eventualele replici seismice şi urmările acestora. este posibila protecţia dacă se preconizează si se planifica din timp masuri . daca acesta s-a oprit intre staţii in tunel.Nu ascultaţi sfaturile unor aşa-zişi specialişti necunoscuţi de dvs. Calmaţi persoanele speriate şi copii.Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate. bolnavilor. . . organele de specialitate. canal din locuinţa. se închid imediat sursele de foc cât se poate de repede. . care în asemenea situaţii apar ad-hoc. utilizând un scaun.tencuieli. bătrânilor.Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radio-televiziune şi recomandările acestora. . nu fugim la uşi. stadion etc. se pot preîntâmpina asemenea evenimente daca se aplica procedeele adecvate de ţinere sub control. Curăţaţi traseele de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice.5 – 3 m/s.Dacă suntem la serviciu. Conducătorul trebuie să oprească şi sa deschidă uşile. dincolo de poduri. In aceste condiţii. stadion. . se evita clădirile prea aproape de stradă. . . utilizând numai informaţiile şi recomandările transmise oficial. nu se desfăşoară chiar prin surprindere. geamuri care de obicei se pot prăbuşi pe strada. Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze de 1. nu se aleargă pe scări. fără a lua cu dvs. chimicale vărsate. . După producerea unui cutremur puternic este necesar să luam următoarele măsuri: . lucruri inutile. un rol important revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren si alarmării (avertizării) populaţiei în timp util realizării protecţiei. Deplasaţi-vă într-un loc deschis şi sigur (parc. Deplasarea se face cu calm spre un loc deschis şi sigur. şi nu din auzite. care de regulă este mai redusă decât cea iniţială. fără a părăsi vagoanele. recepţionate direct de dvs. îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. liniştiţi-i asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului in care ne aflam.Dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren. alimente etc. au ajuns la următoarele concluzii: .Nu plecaţi imediat din locuinţă. obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute. sală de şedinţa etc. . gaz.) nu alergaţi către ieşire. procedaţi cu calm la spargerea geamurilor şi curăţaţi bine şi zona de cioburi. Verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire. staţi pe locul dvs. In metrou păstraţi-va calmul şi ascultaţi recomandările personalului trenului. este necesar a se evita amplasarea unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele în care asigurarea stabilităţii straturilor nu se poate realiza sau este foarte costisitoare.Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri (replici) ulterioare primei mişcări seismice.Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor. pasaje.Dacă seismul ne surprinde in autoturism. supunând unui control permanent aceste fenomene. acţionaţi fără panică pentru deblocare. iar daca a luat foc ceva se intervine imediat. Ajutaţii pe loc. dar nu este indicat sa vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele. . Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul. nu alergaţi pe stradă. apă. cornişe. ne oprim cat se poate de repede într-un loc deschis.Dacă a trecut socul puternic al seismului. iar in unele situaţii şi peste 3 m/s.Ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier. cu rare excepţii.Alunecările de teren pot fi preîntâmpinate dacă sunt făcute din timp investigaţiile necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi de dezvoltare a lor. coşuri. pană se termina mişcarea seismica. nu se utilizează liftul. Masuri de protecţie Masurile planificate pentru prevenire. Pentru prevenirea urmărilor dezastruoase ale alunecărilor de teren. nu sărim pe fereastră. cinematograf. o vaza metalica (lemn) etc. . oferind posibilitatea pentru realizarea unor masuri în astfel de situaţii. .

SEMNATURA . 2. De asemenea în funcţie de efectele seismului ( alunecării de teren) se aplică una sau mai multe proceduri de lucru ale Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă Mediaş. . În cazul unui cutremur se aplică procedura prevăzută în Anexa 4.Planul de gestiune a acţiunile de protecţie – intervenţie. . Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţiile similare acţiunilor preconizate in cazul cutremurelor de pământ. în afara unor cazuri particulare. DISPOZIŢII FINALE 1. In general. Întocmit.corespunzătoare si se realizează o informare oportuna a populaţiei in zona de risc. se va urmări recuperarea bunurilor materiale si refacerea avariilor. în completarea acestui plan se aplică şi : Planul de evacuare în situaţii de urgenţă al municipiului Mediaş . În caz de cutremur sau alunecări de teren .Planul de instruire şi pregătire ( Anexa 10) şi Ordinul Prefectului judeţului Sibiu privind pregătirea.Planul de rechiziţii. in acţiunile de intervenţie. PLANURI.Planul de analiză şi acoperire a riscurilor. ( Anexa 9) .Planul municipiului cu localizarea zonelor de risc la cutremur şi alunecări de teren.POCEDURI. .A.

Responsabilităţile privind luarea masurilor de apărare si de evacuare a oamenilor si bunurilor pe fiecare obiectiv afectat. ANEXA 13 ANEXA 14 ANEXA 15 ANEXA 16 ANEXA 17 NOTA: Anexele.A Procedura de urgenţă în caz de cutremur. după ce au fost întocmite conform situaţiei specifice. tabelul cu stocul de mijloace si materiale de apărare existente. Comunicate. Planul de gestiune a acţiunilor de protecţie-intervenţie Planul de instruire şi pregătire. Responsabilităţi pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice despre evenimentul produs si efectele acestuia la nivelul superior de decizie. ANEXA 2 Componenta nominala a membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Mediaş. Situaţia resurselor. etc. modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale si cu sprijin de la Comisia de apărare superioara etc. Forţele şi mijloacele de intervenţie. Tabel cuprinzând obiectivele ce pot fi afectate de seisme. Schema fluxului informaţional-decizional (în caz de cutremur sau alunecări de teren). Organizarea. ANEXA 4. . decizii. Planul de evacuare-relocare. Reguli de comportare in cazul producerii unui seism sau alunecare de teren. devin părţi componente ale planului de apărare.).ANEXE ANEXA 1 Hotărârea Consiliului Local Mediaş nr. avertizări. adresei si a telefoanelor de la serviciu si de la domiciliu. funcţiei. B Lista legăturilor fir cu eşaloanele cu care se cooperează ANEXA 5 ANEXA 6 ANEXA 7 ANEXA 8. 33/2005 privind constituirea Comitetului local pentru situaţii de urgentă al Municipiului Mediaş.Centrul Operativ cu Activitate Nepermanentă pentru cutremure alunecări si prăbuşiri de teren. ANEXA 9. prognoze. ANEXA10 ANEXA 11 ANEXA 12 ( se primesc şi se transmit informaţii. cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi. ANEXA 4. ANEXA 3 Încadrarea Secretariatului Tehnic al Comitetului Local al municipiului Mediaş pentru Situaţii de Urgenţă . logistica şi etapele investigării de urgenţă post-seism a construcţiilor. Harta de risc..

Harta cutremurelor din România ( ROMPLUS – catalog) .

.

Seismicitatea în zona Vrancea în anul 2007 .

2008 2 2 http://www.08.org .Harta seismelor din România intre 1964 – 29.emsc-csem.

501742 45.574081 Adâncime senzor (m) 83 1164 763 780 581 870 43 3 http://www.Staţii de monitorizare seismice ale Institutului Român de Seismologie Aplicată 3 (Str. Voluntari. 4A Cartier Pipera. Ilfov) Cod BUCF (BUCUREŞTI _office) PMRF (Poiana Mare) ISRF (Istrita) LOPT (Lopătari) NARJ (Naruja) BISC (Bisoca) MAI2 (2 Mai) Latitude(N) 44.473971 45.332824 45. Ioan Micu Moldovan Nr.540184 43.937398 26.118628 45.786530 Longitude(E) 26.832293 45.ro/ .fotonsas.543286 26.141584 25.750965 26.687395 28.569143 26.

În temeiul prevederilor art.1 ex. Art.ANEXA 1 HOTARAREA NR. 2 şi 3 ale Consiliului Local Mediaş la proiectul de hotărâre înscris la punctul nr.02. conform anexei nr.2005 întocmit de Serviciul Protecţie Civilă. Prefectură. 38 lit. 1 ex. Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Mediaş se va întruni semestrial si ori de cate ori situaţia o impune in vederea prevenirii si gestionarii situaţiilor de urgenta. 71/23. Primar . Afişat. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. 8 de pe Ordinea de Zi . Protecţie Civilă . materiale.02.2005. Hot. 1 care face parte integranta din prezenta hotărâre.2. _____________ CONTRASEMNEAZÃ SECRETAR. conform tabelului nominal prezentat in anexa nr.101/23. În conformitate cu prevederile art. prin care se propune constituirea Comitetului local pentru situaţii de urgentă al Municipiului Mediaş. ___/_____ privind constituirea Comitetului local pentru situaţii de urgentă al Municipiului Mediaş Consiliul local municipal Mediaş întrunit in şedinţă ordinară la data de 28 februarie 2005 . Adoptată în Mediaş la 28 februarie 2005 PREŞEDINTE ŞEDINŢÃ.1. HOTÃRÃŞTE Art. financiare si de alta natura. a asigurării resurselor umane. Se constituie Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Mediaş. 716/12. înregistrate sub nr. ______________________ Se comunică la: 1 ex..3. 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.2005 . „f” şi art.01. Se aprobă Regulamentul de funcţionare al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Mediaş.1 din Legea 215/2001 – legea administraţiei publice locale. 12 alin. 1 ex. Dos. 1 ex. Art. Văzând raportul comisiilor de specialitate nr. Analizând referatul nr. SC/DD . necesare restabilirii stării de normalitate. (2) din OUG nr. 46 alin.

COL. 803803 S. 803802 A 835792 M 0722353727 C.01969 D POLITIE INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ SIBIU GOSP.SEDIU PRIMĂRIA MEDIAŞ TEL/FAX 0269.LOCALA APA TÂRNAVEI MARI APELE ROMANE ELECTRICA SA COMANDANT ŞEFUL POLIŢIEI COMANDANT DETAŞAMENT POMPIERI MEDIAŞ DIRECTOR DIRECTOR SEF SISTEM SEF CENTRU TÂRNAVEI 7 AVRAM IANCU 168 BRAZILOR 7 TURDA 4 AP 20 STADIONULUI 27 ST.889 . CRT 1 NUMELE SI PRENUMELE THELLMANN DANIEL FUNCTIA IN COMISIE PRESEDINTE LOC DE MUNCA PRIMARIA FUNCTIA PRIMAR ADRESA H COANDĂ TELEFON C. – COMANDOR BĂLCĂU IOAN COMISAR CRISTEA MIRCEA. 824129 M 0744 782491 C 844895 A 831821 M 0723 665019 C 841212 D 841037 A 0745 126448 C 842222 D 841099 A 839892 C 843812 A M 0744 311910 C 841425 A 813282 C 843872 A C 844222 A 822692 M 0744 505367 2 NEAMŢU TEODOR VICEPREŞEDINTE PRIMARIE VICEPRIMAR SINAIA 1/BL 39/AP 38 3 COSTACHE SORIN MEMBRU PRIMARIE SECRETAR STADIONULUI 4 5 6 7 8 9 10 LT. CEL MARE 34 .ANEXA 2 TABEL NOMINAL cuprinzând Comitetul Local al Municipiului Mediaş pentru Situaţii de Urgenţă CENTRU OPERATIV PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ . MAIL: 112@primariamedias.508.PRIPON TIBERIU SERBAN RADU CĂTALIN BUCSE VIRGIL STROI RODICA CSORIC ANDREI MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU UM.831781 M. 803805 A. 803803 S 803801 A.ro NR. LT. MOBIL O754.803. 803803 S.0744522399 C. 049.

CRT 11 12 13 14 NUMELE SI PRENUMELE FUNCTIA IN COMISIE MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU LOC DE MUNCA MEDITUR CONMAG ROMPOST SPITAL FUNCTIA DIRECTOR SEF SANTIER DIRIGINTE DIRECTOR GENERAL AUTORITATEA DE SĂN.G. IANCU I. PUBLICĂ COMP TERIT.NR. SEF CENTRU OPERAŢIONAL MEDIAŞ PREŞEDINTE Consilier Local DIRECTOR DIRECTOR ADRESA GOVORA 4 ET III ULMULUI 17 MARTIAN NEGREA 37 TURDA NR 3 BLOC 5 ET 3 AP 57 MĂRĂŞEŞTI 5 BLAJ A.2051 C 831033 A 846677 C 842550 S 845564 A 844477 M 0744 709808 D 844443 D 846787 M 0744291102 C 844774 M 0747774007 S 845565 A 839233 M 0740 066678 C 843004 S 841431 M 0744 577086 C 845901 S 844592 A 842886 M 0744 664592 C 842441 S 842182 A 871339 M 0744 668182 C 845164 D 801008 S 845864 A 821661 M 0744 662301 C 842330 S 841897 M 0745 255 004 POPA GHEORGHE STUPARU GLIGOR PRISĂCARU LUCIA 15 16 17 18 19 FODOR IULIU IOACHIM SIMU IOAN FLORIN TAROPA FLOAREA CRIŞAN VALER HOLOM ILARIE MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU POLICLINICA E-ON DISTRIBUŢIE COOPERATIVA CONSUM. DUCA IZVORULUI 19A TELEFON C. 845678 S. 845678 M C 841381 M 0744 662305 GS 2087.MED. GENERAL ULMULUI 15 21 VESCAN MIRCEA SIMION MEMBRU ARMAX DIRECTOR GRAVORILOR 50 22 ALECU GHEORGHE MEMBRU AUTOMECANICA SEF SERVICIU Consilier Local BLAJULI . MEDIAŞ BAT RELEE GAZ DE 20 MENDEA FANEL MEMBRU MEDIMPACT DIR.

BRATEIULUI 23 BUZIAŞ 3 M.NEGREA 9C H.SLAVICI 20 SIBIULUI 46 BL.MORARU EUGEN.6 STADIONULUI 9 SIBIULUI 46 27 28 IRIMIE IOAN BLAJAN OLIMPIU MEMBRU MEMBRU PRESEDINTE DIRECTOR I.DOJA 16 TELEFON C 843330 S 844308 A 821879 M 0744 565819 S 841692 C 84 1455 M 0745 394864 C 845718 A 813627 M 0744 645701 C 841671 A 843922 M 0723 811268 D 845367 A 874014 S 821039 D 833615 A 834476 M 0744 508844 D 845579 M 0722 658556 D 204443 A 841664 M 0744 542422 D 841892 A 846390 D 841630 A 831361 M 0744 477186 D 822971 A 812573 M 0744 666012 C 841668 A 815978 M 0744 591300 D 841123 C 846101 C 803803 D 803880 M 0723 736929 24 25 26 VAIDACUŢAN ELISABETA POPESCU MARIA CĂTANĂ MARIA MEMBRU MEMBRU MEMBRU VITROMETAN APROV SA PANMED BOROMIR GRUP MESTESUGARUL ICPAO DIRECTOR GENERAL DIRECTOR DIRECTOR DÂRSTEI Nr.NR.8 AP. OBERTH 2 M VITEAZU .2 29 30 31 32 33 34 35 36 MARTIN IONIŢA CIOLPAN VASILE BARBATEI RADU ANDRON IOAN HADAREAN POMPEI CALBUREAN GHEORGHE ZAMOSTEANU FLORIN COL.NEGREA 11 M. CRT 23 NUMELE SI PRENUMELE CRETU TRAIAN FUNCTIA IN COMISIE MEMBRU LOC DE MUNCA EMAILUL FUNCTIA DIRECTOR ADRESA GH. MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU ASIROM ROMTELECOM OCOL SILVIC CIRCA VETERINARA GRANIT SRL DAFORA STATIA CFR POLIŢIA COMUNITARĂ DIRECTOR ŞEF COMPARTIMENT SEF OCOL SEF CIRCA PATRON DIRECTOR SEF STATIE SEF POLIŢIE DÂRLOS BAZNEI 59 SOS.

4 TELEFON S 844177 A M 0721 690986 S 834001 A 88816 M 0745 979082 D 803808 A M0744 662610 803807 P 842355 A 822861 M Horia 17 PRIMAR. NECULCE 21 AVRAM IANCU 23 CALUGARENI 6 BL. CRT 37 38 39 40 41 NUMELE SI PRENUMELE ALECUŞAN MARIA LIGIA MOLDOVAN DAVID IOAN ŞERBAN MIHAI GÂDEA GRIGORE DORU FUNCTIA IN COMISIE MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU CONSULTANT LOC DE MUNCA ŞCOALA NR. Ioan David ANEXA 3 .NR.77 AP.7 GRĂDINIŢA PINOCHIO PRIMARIE PRIMARIE PROTOPOPIATUL ORTODOX FUNCTIA DIRECTOR Consilier Local DIRECTOR CONSILIER PROTECŢIE CIVILĂ CADRU TEHNIC PSI PROTOPOP ADRESA CR. Daniel Thellmann CONSILIER PROTECŢIE CIVILĂ.

LOCALA ELECTRICA SA ROMTELECOM E-ON GAZ DISTRIBUŢIE PRIMARIE Şef serviciu patrimoniu INSPECTOR INSPECTOR DIRECTOR SEF CENTRU SEF ATELIER SEF CENTRU OPERAŢIONAL MEDIAŞ CONSILIER PROTECŢIE CIVILĂ SIBIULUI 51 BLOC 40 AP 9 TURDA 4 AP 20 ST.4 NOTĂ: * Se anunţă în urgenţa 1. Ioan David ANEXA 4 A . MOBIL 0754 049508. CRT 1. E-MAIL : 112@primariamedias. 803801 A.0744522399 D 803816 A 830902 M 0744 662595 0741 138265 0741 138264 C 843812 M 0744 311910 C 844222 A 822692 M 0744 505367 D 404443 A 841664 M 0744 583926 C 844774 M 0747774007 6 C 803803 D 803808 M 0744 662610 2 3 4 5 6 7 8.S E C R E TAR IAT U L TE H N I C ( ÎNCADRAREA) Comitetului Local al municipiului Mediaş pentru Situaţii de Urgenţă CENTRUL OPERATIV PENTRU CUTREMURE ALUNECARI SI PRABUSIRI DE TEREN SEDIUL CENTRULUI OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARĂ ÎN CAZ CUTREMURE SAU ALUNECĂRI DE TEREN – PRIMPRIA MEDIAŞ TELEFON/FAX 0269/803889. ! PRIMAR. CEL MARE 34 GOVORA 6 AP. NUMELE SI PRENUMELE THELLMANN DANIEL* FUNCTIA IN COMISIE PRESEDINTE LOC DE MUNCA PRIMARIA FUNCTIA PRIMAR ADRESA H COANDĂ TELEFON C.31 BLAJ CALUGARENI BL.ro NR. OANCEA DOINA* MĂIEŢ DORIN PANĂ IOAN SERBAN RADU CĂTALIN CSORIC ANDREI CIOLPAN VASILE SIMU IOAN FLORIN DAVID IOAN* MEMBRU CONSULTANT CONSULTANT MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU PRIMARIE ICLPUAT ICLPUAT GOSP. 803803 S.831781 M. 9.77 AP. Daniel Thellmann CONSILIER PROTECŢIE CIVILĂ.

PROCEDURĂ DE LUCRU A CENTRULUI OPERATIV PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ MEDIAŞ Cutremure PRIMIREA ŞI VERIFICAREA INFORMAŢIEI DECIZIA (OFIŢERUL LA PERMANENŢĂ) SITUAŢIE DE URGENŢĂ. ( 112) despre rezultatele cercetări 3. Evenimentul se consemnează în procesul verbal de schimb şi se raportează ofiţerului la continuitate. FĂRĂ VICTIME 1. 2. Se informează Detaşamentul de Pompieri Mediaş : 0269. 2. incendii. curent afectată.842. Ofiţerul la continuitate se prezintă la serviciu. infrastructură de apă. etc. 4. 1. unde ia măsuri pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă. case dărâmate parţial sau prăbuşite. Se trimite patrula auto pentru cercetare şi culegere de informaţii. gaz.) EVENIMENT FORTUIT. (victime. Ofiţerul la continuitate întocmeşte raportul de activitate pe care prezintă primarului.222.( Vezi „Dispoziţia Primarului de constituire şi Regulament de organizare şi funcţionare a Centrului Operativ Mediaş pentru Situaţii de Urgenţă aflate la ofiţerul la permanenţă ) . poluări accidentale. Se convoacă CLSU 3. Se pune în aplicare planul de intervenţie în caz de cutremure.

2 Dr. 3 Calea Surii Mari nr. avertizări. Ioan Andron Str. L. compartimentul Tel. General Magheru nr. 0722. 16 – 22 Str. Andrei Şaguna nr. 14 cod 550185. 1 Denumirea instituţiei Prefect Nr. Revoluţiei nr. Tel/fax: 210071 Tel/fax: 217752 Tel: 0269 223069 Tel: 0269 223314 Fax: 0269 223753 Tel/fax 211139 Adresa Str. 2 3 4 Subprefect Preşedintele Judeţean Consiliului Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean Sibiu Direcţie de Sănătate publică a Judeţului Sibiu Direcţie Sanitar . Cloşca nr. Vasile Cârlova nr. 6 Inspector şef Str. Cornel Muntean Obs. Gh. Tel: 0269 216368 Fax: 0269 218159 Tel. 10cod 550009. Direct 841099 teritorial Mediaş 0745 483177 Circa Sanitar Veterinară Mediaş Tel: 0269 844581 Spitalul Municipal Staţia CFR Mediaş Poliţia Mediaş Poliţia comunitară Mediaş Meditur Tel: 0269 842550 Fax 0269 845564 Tel:026 846101 Tel direct 841123 Tel. 5 Lt col Pripon Tiberiu Str. filiala Sibiu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Tel 0269 208215 Fax: 0269 210591 Tel direct 208200 Inspectoratul pentru Situaţii de Tel 0269 841213 Urgenţă Judeţean Sibiu Detaşamentul Mediaş Direcţie de Sănătate publică a Tel 0269 844443 Judeţului Sibiu. Bariţiu nr.Veterinară a Judeţului Sibiu 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Societatea Naţională de Căi Ferate.403068 Tel: 0269 210104 Fax: 0269 218177 Tel direct:214610.B Lista legăturilor fir cu eşaloanele cu care se cooperează ( se primesc şi se transmit informaţii. Sibiu Str. etc. 2 Dr. 21 Martin Bottesch Maior Balcu Cosmin Dr. telefon/fax Tel: 0269 210104 Fax: 0269 218177 Tel:direct 214610. Unirii nr. direct: 216368 Tel: 0269 211212 Fax: 0269 211928 Tel. St.1 Dr. Crt. Lucia Mediaş Prisăcaru Str. 2 Zamoşteanu Florin Str. Ioan Maniţiu Dr. Szasz Mediaş Anton Str. Andrei Şaguna nr.ANEXA 4. 0269 841212 Tel direct 841037 0745 117776 Tel 0269 844242 Tel direct 841394 0723 736929 Tel/fax 845678 M 0745 593350 Piaţa 1 Decembrie 1918. direct 215910 788206982.) Nr. prognoze. nr. 10 cod 550009. Pompierilor nr. 3 Moraru Eugen Sos. Sibiu Str. Roth nr. 6 Munten Lucian Ioan Str. 5 Comisar Cristea Mircea Piaţa Corneliu Coposu Comandor nr. Sibiului 100 A . Cloşca nr. decizii. 112. Sibiu Str. Piloţilor nr.

PRIMUL MINISRTU MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR CENTRUL NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ T.ANEXA 5 SCHEMA FLUXULUI INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL ÎN CAZ DE CUTREMUR SAU ALUNECĂRI DE TEREN LEGENDĂ : Înştiinţarea producerii unui cutremur Culegerea de informaţii privind evaluarea cutremurului Transmiterea deciziilor DECLARAREA SITUAŢIEI DE URGENŢĂ CONFORM O. RADIO ROMÂNIA.V. MASS-MEDIA CENTRALĂ INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ CENTRUL OPERAŢIONAL NAŢIONAL SECRETARIATUL TEHNIC PERMANENT INCERC REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ NOD BB INTERNET -INCERC INSTITUTUL NAŢIONAL DE FIZICA PÎMÂNTULUI LABORATORUL REŢEA NAŢIONALĂ A STAŢIILOR SEISMICE INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCTII COMITETUL MINISTERIAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ CENTRU OPERATIV GRUPUL OPERATIV DE COORDONARE A ACŢIUNILOR (constituit în cazul producerii unui cutremur cu efecte asupra populaţiei şi/sau construcţiilor) SECRETARTIAT TEHNIC PERMANENT SERVICII PUBLICE DESCENTRALIZATE CIMITETUL JUDEŢEAN SIBIU PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ CENTRUL OPERAŢIONAL SIBIU ( ISUJ) SECRETARIATUL TEHNIC PERMANENT ( ISUJ) INSPECTOR ŞEF CIMITETUL LOCAL MEDIAŞ PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ CELULE DE URGENŢĂ CENTRU OPERATIV CU ACTIVITATE NEPERMANENTĂ MEDIAŞ NIVEL LOCAL PREFECT INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONSTRUC’II /INSPECTORAT TERITORIAL ÎN CONSTRUCŢII MINISTRU JUDEŢUL SIBIU PRIMAR JUDEŢUL SIBIU INSTITUŢII PUBLICE CENTRTALE NIVEL CENTRAL MASS -MEDIA LOCALĂ . ROMPRES.G.21/2004 ART. 20 LIT C.R..

9. nr. nr. Merilor. L. Brâncoveanu. nr. 12 . nr. 21. 1 Decembrie. 9. 18. 15 . Str. Stadionului. nr. Blaga. Şcoala Generală nr. Sticlei. Viteazu. 15 Grădiniţa nr. 12 Grădiniţa nr. 2. 2 – 4. Str. După Zid. nr. 14 P-ţa Castelului Str. Str. 23 ŞCOLI GENERALE "M. nr. Sondorilor. 13. nr. Şcoala Generală nr. Str. 11 Grădiniţa nr. Dealul Furcilor. Str. Str. nr. 7. L. Roth. Avram Iancu. CREŞE Str. 5. 2 Şcoala Generală nr. Str. 7 Grădiniţa nr. nr. 6. 5. Clujului. nr. 3 Grădiniţa nr. Str. 11 Prietenul Str. C. nr. 6. Grădiniţa nr. nr. 17 ”Grădiniţa Copiilor” ADRESA UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT GRĂDINIŢE. nr. nr. Rubinului. 1 Str.ANEXA 6 TABEL CUPRINZÎND OBIECTIVELE CE POT FI AFECTATE DE SEISME NR. Azilului. 0269/841759 0269/845967 0269/836755 0269/845780 0269/843290 0269/844912 . 2 Grădiniţa nr. 26. 16 . 14 Grădiniţa nr. TELEFON OBSERVAŢII 0269/830375 0269/844563 0269/830375 0269/842007 0269/841749 0269/834001 0269/841275 0269/845281 0269/845490 0269/843928 0269/839115 0269/836333 Şcoala Generală Eminescu” Şcoala Generală nr. 5 Str. Izvorului. 18 DENUMIREA OBIECTIVULUI Grădiniţa nr. 1 Grădiniţa nr. 11 . 13 . 20 Str. Sticlei. St. 5. 12 Str. 36 Str. 17 . 13 Grădiniţa nr. 5. 4. 3 Şcoala Generală nr. Str. 10 . 14. M. 5. CRT 1. 3. 14 . nr. 4. nr. 8.

3 Str.D. Brateiului. centru Mediaş DENUMIREA ADRESA TELEFON OBSERVAŢII OBIECTIVULUI Academia de Ştiinţe Str. 12 32 . 27 . 36 Str.D. 24 . 6 Maşini Grup Şcolar Uşoară Industrie Str. 33 . 832303 Sibiu. Eminescu.1. Şcoala Generală "Hermann Oberth ". 7 Aleea Comandor Moraru 0269/843831 0269/832703 0269/841866 0269/831473 0269/843270 Şcoala Generală Ighişul str. 22 . 0269/836006 Economice Bucureşti a înfiinţat la Mediaş . nr. Lotru. nr. Tel. 28 . Liceul Axente Sever. Şcoala Generală "St. 30 . nr. nr. 1 Decembrie. nr.19 . M. 8. Mediaş P-ţa Regele Ferdinand I. Metanului. Bănci şi Burse de Valori". 7 Şcoala Generală nr. nr. LICEE Str. NR. specializarea "Finanţe. Sebes. Sală de cultură 16 Cinematograful ”Mediensis” str. G. Nr. nr. 21 . Metanului. CRT 31 . nr. nr.1. Şcolii nr 42-44 Nou ( cu grădiniţă) Şcoala Naţională de Gaz Liceul St. Str. Enescu. Sticlei. nr. Şcoala Generală nr. 20 . A. Bathory". 23 . 3 845235 Hermann Oberth Sibiu centru tutorial Mediaş Universitatea Alma Mater Str. Iancu. 29 . I. Metanului. 18 0269/845876 0269/844406 0269/841662 0269/844177 0269/836748 Grup Şcolar Construcţii Str.L Roth. 1 Str. 25 . nr. Enescu. 26 . Asigurări. nr. G. SALI AGLOMERATE Sala Traube. . 9 INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR Facultatea de Inginerie Str. 7 Str.

15 Adventistă de Ziua a Şaptea” Biserica Penticostală str. 48 . 36 . Strada Lotru f. 47 . Biserica „Petru şi Pavel” Biserica Romano-Catolică Biserica Geco-Catolică Str. Biserica „Creştin Str. 1 Mediaş.7 „Înălţarea Domnului” Biserica „Sf. Sala Sporturilor Mediaş. 28 str. 6 Biserica Romano-Catolică Mihai Viteazu nr. Biserica Greco-Catolică Str. 0269/837978 Instituţie cultură de Casă de cultură LĂCAŞE DE CULT Catedrala Ortodoxă „Sfinţi Piaţa Şaguna Arhangheli Mihai şi Gavril” Biserica Sfânta Margareta Piaţa Castelului nr. Casa Schuller.34 . 25 a Piaţa Coposu nr 1. Sticlei nr. Mihai Viteazul nr. Izvorului nr. Casa de Cultură Sindicatelor Mediaş.3 str. 49 .n. 38 . 37 . 46 . 45 . 35 „Betel” Biserica Cultul Creştin Str. 13 după Evanghelie. Izvorului nr. Izvorului nr. 39 . 40 . 41 . 35 .4 str. Piaţa Regele Ferdinand I. Calafat nr. 35 . 42 .44 (manastirea Franciscanilor) Biserica Creştin Baptistă str.. Nr. 1 Decembrie nr. Treime” Biserica „Buna Vestire”. 8 str. 43 . După Zid nr. 44 . Avram Iancu nr. Sticlei nr.

culegere date. o Gospodăria Comunală.Sal SA. o Alex-Rom SRL În paralel cu activităţile specifice de conducere pe care le desfăşoară structurile protecţiei civile şi autorităţile publice (centrale şi locale). Degajarea căilor de acces către obiectivele prioritare de intervenţie. o ATM.M. o Serviciul Public de Ecologizare.ANEXA 7 FORŢELE ŞI MIJLOACELE DE INTERVENŢIE Deblocarea salvarea se va face de către • ISU Sibiu prin Pompierii Militari din Mediaş.D. transportul traumatizaţilor şi spitalizarea. Deblocarea şi salvarea supravieţuitorilor.R. o Comitetul Local Pentru Situaţii de Urgenţă. • Cercetarea-căutarea în vederea depistării supravieţuitorilor şi victimelor. distrugerilor la clădiri. o Electrica. analizează. căilor de acces blocate. coordonează. o E-ON. o S. Întreruperea alimentării cu gaze şi energie electrică a zonelor grav afectate pentru evitarea incendiilor. • Firmele de construcţii: o Gospodăria Comunală. a avariilor la reţele.U. elaborează decizii şi le transmit in teren. pericolului de incendii şi alte riscuri complementare. o Comserivice SRL. Mediaş o Salvarea Mediaş o Spitalul Municipal • • • • . o Granit SRL. o Eco . • Voluntari din societăţile comerciale. Primul ajutor. ajutorul medical de urgenţă. asigurarea cooperării – potrivit planului de protecţie şi intervenţie se realizează acţiuni care vizează : Informarea populaţiei prin folosirea intensă a mass-mediei.

o Poliţia Comunitară. Organizarea transportului şi distribuţiei apei potabile. o Renel. . Realizarea măsurilor de ordine. Înhumarea persoanelor decedate. o E-ON. a surselor de pericol complementare (chimic) şi neutralizarea acestora dacă este cazul. pentru stabilirea priorităţilor şi organizarea conlucrării între forţele participante. o Eco – Sal SA o Direcţia de Asistenţă Socială. Organizarea unor puncte de primire şi evidenţă a persoanelor decedate. • • • • • • • • In desfăşurarea activităţilor se poate solicita sprijin unităţilor militare prin ordin al prefectului. edificii) destinate pentru adăpostirea acestora. Supravegherea şi controlul zonelor afectate. o Poliţia Municipală. o Compartimentul de Mediu din cadrul Municipalităţii o Eco . pentru identificarea lor de către rude şi rezolvarea operativă a formalităţilor legale necesare o La Morga Spitalului Municipal. o Cultele . o Serviciul Public de Ecologizare. o Agenţia Teritorială de Mediu. Supravegherea factorilor de mediu.• Refacerea unor avarii la reţelele comunale pentru prevenirea amplificării dezastrului. alimentelor şi articolelor de îmbrăcăminte pentru sinistraţi. o Serviciul Public de Ecologizare. pază şi îndrumarea circulaţiei.Sal SA. o Gospodăria Comunală Evacuarea sinistraţilor şi realizarea de locuri (tabere. o Municipiul Mediaş conform Planului de Evacuare. o Protecţia Civilă Municipală. Refacerea drumurilor şi podurilor afectate. o ATM. o Comitetul Local Pentru Situaţii de Urgenţă.

diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a clădirilor şi a anexelor gospodăreşti sau pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecării de teren. . cât şi cu mijloacele tehnice din dotarea serviciilor publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă şi informarea populaţiei despre zona supusă riscului şi măsurile instituite în areal. locuinţelor de la sistemul de alimentare cu energie electrică. vederea colectării. pe baza experienţei acumulate În caz de cutremur (1) activarea imediat după seism a Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă şi a Centrului operaţional pentru situaţii de urgenţă. a bunurilor cât şi a anexelor gospodăreşti. canalizare etc. analizării. (2) elaborarea deciziei privind declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă specifice şi transmiterea urgentă a dispoziţiilor către autorităţile. forţele şi mijloacele destinate intervenţiei. a operatorilor economici şi organizaţiilor nonguvernamentale. (3) desfăşurarea intervenţiei. apă.coordonarea formaţiilor serviciilor de urgenţă voluntare aflate în subordinea municipalităţii. stocării. . (2) alarmarea populaţiei asupra alunecării de teren de către Inspectoratul local/judeţean pentru situaţii de urgentă cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni. gaze.INTERVENŢIE În etapa de incidenţă a alunecărilor de teren (1) activarea imediată.deconectarea clădirilor. . sintezei informaţiilor şi elaborării deciziei de intervenţie. a Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă şi a Centrului operaţional pentru situaţii de urgenţă. a instituţiilor publice. (5) revizuirea şi actualizarea planului de apărare.ANEXA 9 PLANUL DE GESTIUNE A ACŢIUNILE DE PROTECŢIE . . a animalelor. încălzire. potrivit legislaţiei.pregătirea evacuării locuinţelor.sprijinirea formaţiilor de intervenţie organizate ale comitetului judeţean şi local în acţiunile de oprire. prin executarea acţiunilor planificate în etapa de prevenire a unei situaţii de urgenţă specifice. pentru a limita eventualele avarii sau distrugeri. de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă (3) după recepţionarea informării privind declanşarea unor alunecări de teren se vor lua următoarele măsuri: . (4) realizarea evaluării daunelor şi facilitarea acordării unor compensaţii către cei afectaţi de dezastru.

• Instructaje. cunoaşterea actelor normative care reglementează activitatea în domeniul situaţiilor de urgenţă . operatori economici. după caz. (8) realizarea evaluării daunelor şi facilitarea acordării unor compensaţii către cei afectaţi de dezastru. (5) investigarea de urgenţă a dotărilor proprii şi a altor instituţii din sistem ce ţin de municipalitate. pentru revenirea la normal a vieţii social-economice. reţelelor de utilităţi etc.(4) aplicarea prevederilor din planul de apărare şi a procedurilor acestuia pentru investigarea de urgenţă a construcţiilor. In pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se va urmării ca la toate nivelele. vicepreşedinţii. secretarii şi membrii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă îşi vor perfecţiona pregătirea prin următoarele forme: • Cursuri de pregătire. capacităţilor funcţionale şi a capacităţilor operaţionale şi de aprovizionare afectate. managerii de la operatorii economici. • Convocări de pregătire. Masurile organizatorice şi pregătirea au caracter permanent şi se intensifica la instituirea stărilor excepţionale. pe baza experienţei acumulate ANEXA 10. • Studiu individual. respectând reglementările în vigoare din diferite domenii şi punerea în siguranţă provizorie potrivit priorităţilor stabilite de specialiştii abilitaţi şi luarea deciziilor de evacuare. • Participarea la exerciţii şi aplicaţii. directorii de instituţii. • Antrenamente de specialitate. prin realizarea capacitaţii operative. preşedinţii. (7) aplicarea prevederilor din plan privind refacerea căilor de acces. structuri . pregătirea şi conducerea activităţilor de intervenţie pentru limitarea si înlăturarea urmărilor unor situaţii de urgenţă . reţelelor de utilităţi. (9) revizuirea şi actualizarea planului de apărare. Forme şi metode de realizare a pregătirii Inspectorii de specialitate de la localităţi. Pregătirea in domeniul situaţiilor de urgenta se va realiza pe niveluri de competenţă .. PLANUL DE INSTRUIRE ŞI PREGĂTIRE Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenta are ca obiectiv creşterea competentei în organizarea şi conducerea activităţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă. (6) comunicarea permanentă între municipalitate şi populaţie pe toată perioada de intervenţie şi refacere prin compartimentele specializate ale municipiului şi mass-media. utilizând "Manualul pentru investigarea de urgenţă post seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţa provizorie a construcţiilor avariate".să se pună accent pe organizarea desfăşurării teoretice şi practice a activităţilor şi iniţierea participanţilor în aplicarea corecta si in scurt timp a masurilor de protecţie şi intervenţie. potrivit legislaţiei.

36 alin. precum şi presa scrisă sunt obligate să asigure prezentarea în emisiunile. exerciţii si concursuri organizate de structurile profesioniste din structura Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Structura pregătirii Salariaţii din instituţiile publice şi operatorii economici se pregătesc prin instructaje şi antrenamente de avertizare. Pregătirea personalului de conducere din cadrul municipalităţii cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă. sub formă de bilanţ. Pregătirea elevilor se desfăşoară în orele de dirigenţie. Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu si Protecţie Civilă si centrul zonal Cluj Napoca. Pregătirea elevilor şi studenţilor se organizează şi se desfăşoară conform protocolului încheiat între Ministerul Internelor și Reformei Administrative. lunile decembrie. Comunităţile de elevi şi studenţi se instruiesc şi prin participarea la exerciţiile şi activităţile practice organizate şi conduse de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. ianuarie şi februarie sunt prevăzute pentru finalizarea documentelor de planificare si evaluare.712/2005. prim ajutor.2007 . fiind structurata astfel: 1. Evaluarea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă se analizează de către fiecare eşalon.funcţionale si categorii de personal.2007 și nr. prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Ministerul Educației. Pregătirea personalului nominalizat la punctele nr. principiile. educaţie civică şi consiliere. în şedinţa comitetelor pentru situaţii de urgenţă în concordanţă cu baremele prevăzute în criteriile minime de performanţă ale serviciilor pentru situaţii de urgenţă. măsurilor preventive şi a modului de acţiune şi comportare a populaţiei pe timpul situaţiilor de urgenţă civilă. adăpostire. respectiv în ştirile şi reportajele acestora. centrelor operative si celulelor de urgenţă. cerinţele şi condiţiile organizării activităţii de instruire sunt stabilite prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. a inspectorilor si personalului de specialitate cu atribuţii în domeniile apărării împotriva incendiilor si protecţiei civile. Evaluarea programelor de pregătire se realizează permanent prin analiza modului de organizare şi desfăşurare a activităţilor şi a rezultatelor obţinute de către eşaloanelor care organizează pregătirea şi/sau pe timpul inspecţiilor. Cercetării și Tineretului nr. 2. modalităţile. în funcţie de tipurile de risc la care sunt expuşi. controalelor şi concursurilor profesionale. Studenţii şi cursanţii colegiilor se instruiesc în cadrul disciplinelor de învăţământ prin integrarea cunoştiinţelor de specialitate si prin activităţi de antrenare privind modul de protecţie şi de acţiune în cazul producerii situaţiilor de urgenţă.481/2004) Evidenţa şi evaluarea pregătirii. La stabilirea bugetelor de timp alocate pregătirii. alarmare. de radio şi televiziune. Categoriile de instructaje. obiectivele propuse şi modul de îndeplinire a acestora. Pregătirea salariaţilor si a populaţiei neîncadrate în muncă. a riscurilor potenţiale. antrenamente de specialitate. instructaje. Pregătirea membrilor comitetului local pentru situaţii de urgenţă. funcţie de specificul acestora şi prin programele de activităţi extraşcolare. respectiv pentru organizarea următorului an de pregătire.3 din Legea protectiei civile nr. precum si a personalului serviciilor publice voluntare si serviciile private pentru situaţii de urgenţă. aplicaţii. 3. Planul de pregătire se întocmeşte de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de urgenţă şi se aprobă prin ordin al prefectului. Societăţile publice şi private naţionale şi locale. . evacuare. aplicaţiile şi exerciţiile de specialitate. 1 si 2 se va executa prin: a) cursuri organizate în cadrul Centrului Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă.250/12. etc. potrivit specificului acestora. Populaţia se instruieşte prin participarea la exerciţiile de alarmare publică.07. în cazul disciplinelor predate. prin intermediul mass-media şi prin acţiunile organizaţiilor neguvernamentale.13527/07. b) convocări.09. (in conformitate cu art. cu modificările ulterioare.

• Evacuarea populaţiei sinistrate – în cazul în care unele categorii de persoane au fost izolate ori sunt afectate de unele situaţii de dezastre şi nu mai pot reveni la locuinţele proprii o perioadă de timp.” ANEXA 11 PLANUL DE EVACUARE – REALOCARE Concepţia acţiunilor de evacuare. se prevăd şi se finanţează. dupa caz. Desfăşurarea acestei acţiuni impune intervenţia persoanelor specializate ale primăriei pentru evitarea confuziei. precum şi cele pentru constituirea stocului de materiale şi mijloace de apărare. 68 alin. venituri din prestari de servicii.481 din 2004 privind protectia civila. institutiile publice si agentii economici au obligatia de a realiza materiale de popularizare a activitatilor de protectie civila. • Evacuarea planificată şi organizată . donatii. din bugetele locale şi din surse proprii ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice. Variante de evacuare: . ea poate şi trebuie gestionată de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă – CLSU şi de organele de pază şi ordine). Acţiunea de evacuare se poate realiza în următoarele modalităţi şi situaţii: • Autoevacuarea . aglomeraţiei.în cazul producerii unor dezastre cu efecte rapide. astfel: • Parţial sau total din una sau mai multe zone ale localităţii sau din întreaga localitate.” Finantarea cheltuielilor cu protectia civila se asigura. din bugetul de stat. Luand in considerare Legea nr. ale institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii si din bugetele proprii ale agentilor economici. emisiuni de radio si de televiziune. precum si alte activitati cu resurse proprii sau altele legal constituite.72 din Legea 481/2004: ”Pentru finantarea unor cheltuieli curente si de capital privind protectia civila pot fi utilizate. • Simultan sau succesiv ( funcţie de urmările dezastrului sau posibilităţile de transport). potrivit legii. potrivit legii. după caz.2 „Autoritatile publice. blocajelor pe căile de comunicaţii. contributii ale societatilor si ale caselor de asigurare sau de reasigurare. precum şi a dezordinii şi a actelor antisociale. în aceiaşi localitate sau în alte localităţii.” Cheltuielile pentru acţiunile operative.conform prezentului plan de evacuare condusă şi organizată de CLSU. din bugetele institutiilor publice autonome. potrivit legii. de interes public. cu acordul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si al serviciilor de urgenta profesioniste. In conformitate cu art.Asigurarea logistică şi financiară. după caz. din bugetele locale. când populaţia este alarmată şi se deplasează în mod organizat. art. Evacuarea poate fi efectuată în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă şi de gradul de asigurare cu mijloace de transport. Potrivit OUG 21/2004 – „Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigură din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale. sponsorizari. precum si alte surse legale. precum şi din alte surse interne şi internaţionale. de apărare împotriva inundaţiilor. din bugetul de stat. La propunerea prefectului. ele urmează să fie asigurate din Fondul de Intervenţie prevăzut în bugetul de stat. în cazul în care sumele prevăzute în bugetele unităţilor administrativteritoriale în care au avut loc inundaţii sunt insuficiente pentru combaterea şi înlăturarea efectelor acestora. panicii. spre anumite locuri de refugiu în care este ferită de efectele distrugătoare ale acestora ( acţiunea se poate derula şi spontan însă pe parcurs. potrivit legii.

. documente arhivistice. • 30 – 35 % evacuare o dată cu instituţiile şi agenţii economici( salariaţi şi familiile acestora). săli de sport. ( în municipiul Mediaş conform HCL 70/2004 este interzisă creşterea animalelor mari în intravilanul localităţii). • Populaţia disponibilă. cămine.de regulă locaţiile pentru evacuare se stabilesc în clădiri ( şcoli. complexe sportive sau alte spaţii deoarece acestea asigură un minim de confort şi utilităţi necesare şi în care se pot asigura condiţii de cazare şi hrănire. • 10 – 5 % populaţia care se evacuează la nivelul oraşului sau nu au mijloace sau posibilităţi de evacuare. Se evacuează: • Se evacuează personalul Primăriei şi unele instituţii sau operatori economici importanţi cu membri de familie care nu sunt încadraţi în muncă şi bunurile materiale necesare continuării activităţii acestora. • Copiii bătrânii şi bolnavii.• Varianta I . în apropierea apelor curgătoare. De regulă acestea nu pot funcţiona mult timp. • Varianta II – dacă nu se poate realiza varianta I. eventual în afara localităţii. Aceştia se iau în calcul la stabilirea anexelor Planului de evacuare. • . Calculul numărului populaţiei evacuate ( de principiu) 60 % . petroliere farmaceutice şi cerealiere. grădiniţe. • Colectivităţile de animale ce pot fi în pericol. industriale. internate. pe timpul sau după producerea acestuia”. cazărmi militare. moteluri. • Serviciul Public de Evidenţă a Persoanei. hoteluri.etc. Participa la evacuare: • Protecţia Civilă. Timp de evacuare • • imediat după identificarea pericolului. • Spitale şi unităţi sanitare( dacă este cazul şi dacă e posibil).prin autoevacuare ( 95 -97% în cazul accidentelor majore cutremur sau accidente chimice). • Bunurile materiale din patrimoniu naţional. zone în care se înfiinţează tabere. sau clădirile vizate pentru această variantă I sunt în zona de dezastru se stabilesc alte zone. tehnice. un trai decent şi prevenirea îmbolnăvirilor şi a epidemiilor. • Depozitele de produse alimentare. precum şi alte categorii de cetăţeni care nu pot participa la acţiuni de salvare sau în sprijinul acestora. până pa înlăturarea pericolului în orice anotimp. Aceste locaţii pot funcţiona o perioadă mai lungă de timp. • Diferite alte materiale importante. • Instituţiile publice şi operatorii economici propuşi de autorităţile de specialitate ale administraţiei centrale şi locale care îşi pot desfăşura activitatea în alte locaţii. asistenţă medicală şi socială. fiind o măsură provizorie se funcţionează de obicei pe timp favorabil. pe înălţimi . cămine culturale. utilaje unicat. • Direcţia de Asistenţă Socială.

ANEXA 12 SITUAŢIA RESURSELOR Gestiunea obiecte de inventar .• Cultele.

Buc Buc. Cazmale Sirenă electrică 5. 24 1 1 Necesar 89 3. 41. 14. 21. Buc Buc. 39. Buc. 17.5 Fierastrau cu pana Sirenă electrică 5.Nr. Buc. 53. 25. 26.5 Felinare Sirenă electrică 5. 37. 10 1 15 1 41 2 1 1 5 1 8 1 1 1 4 1 4 1 25 65 5 9 10 2 29 1 10 1 6 1 1 2 1 1 2 18 2 4 1 2 10 150 1 Deficit 5. 23. 42. 51. crt. 52.5 Cort STS Sirenă electrică 5. Buc. Buc. Buc. 0. 1. Afişe planşe color Birou Camera foto digitala inventariate Denumirea bunurilor Căşti metalice 1.5 Cort sanitar Sirenă electrică 5. 6. Bolnavi Sirenă electrică 5. 0 0 0 Deficit 0 5. 48. 50. 45. crt. Filtru RM 6 Staţie fixă GM 300 Furtun Stelaj tablă Furtun refulare Stingătoare Furtun tip C Stingătoare Geantă sanitară Stingătoare Greblă cu 12 dinţi Stingătoare Greble cu 14 dinţi Stingător G3 Încărcător aparat foto Stingător P1 Lucrare specială 503 Tablă sticlă Lanterne Targă lemn pliantă Lopată fier Ţeavă refulare tip C Lopeti tip C Târnăcop Masă tip sc. 40. 47. Necesar 3. Buc. Buc Buc Buc Buc. 11. Buc Buc. 20 1 15 1 40 1 2 1 20 1 10 1 2 1 4 4 25 25 10 30 10 6 1 1 4 10 10 10 150 1 Existent 4. Buc Buc. 38. 13. Buc. 5. Conv. 22. Durata de serviciu depăşită cu 10 ani Durata de serviciu depăşită cu 10 ani Durata de serviciu depăşită cu 10 ani Durata de serviciu depăşită cu 10 ani Durata de serviciu depăşită cu 10 ani Durata de serviciu depăşită cu 10 ani Durata de serviciu depăşită cu 10 ani Durata de serviciu Durata cu 10 ani depăşită de serviciu depăşită cu 10 ani Durata de serviciu depăşită cu 10 ani Durata de serviciu depăşită cu 10 ani Durata de serviciu depăşită cu 10 ani . 46.5 Chingă trans. Buc Buc. 35. 54. Buc. 9. 7. Modul de acoperire a deficitului 6. 15. Buc Buc. 0 Vechime 30 de ani 0 Vechime 30 de ani 0 Vechime 30 de ani 1 Vechime 30 de ani 15 Vechime 30 de ani 2 Vechime 30 de ani 1 Vechime 30 de ani Vechime Vechime 30 de ani 30 de ani Vechime 30 de ani 0 0 0 Vechime 30 de ani 0 0 0 0 2 8 9 0 Vechime 30 de ani 0 Modul de acoperire a deficitului 6. 24 1 1 Existant 89 4. ML Buc.5 Chingă trans. Buc Buc. 24. 36. Buc Buc. 49. 2. 8. 18. 27. 10. Buc. Denumirea bunurilor inventariate 1. militară Mască contra gazelor Panou incendiu UM 2. 43. Buc Buc. 16. Buc Buc. Buc Buc. Buc. 19. 12. 0. Nr. Buc BucUM Buc Buc 2. Buc.5 Filtru praf 2 intrări Sistem alarm. Răniţi Sirenă electrică 5. 44. 3. 20. 4. ML Buc. Buc Buc.

13. 6. Buc. 9. Buc. Achiziţionare Municipiu Modul de acoperire a deficitului: Achiziţionare Municipiu sau/şi Planul de rechiziţii SITUAŢIA RESURSELOR Gestiunea obiecte de inventar . 16.SirenaEL1 Cablu MYYM Cuplă cp Filtru aer Fisă 8115 BIP 16 A Lăzi ambalaj M:Ap. 12. crt. 7. Buc.N Oring Oring Pachet antichimic Planşetă date meteo Saci PVC Supape suprapresiune Ţeavă refulare C Tub absorbţie Tub absorbţie Tub absorbţie 2. ML Buc. 1. Buc. Buc ML ML ML 3. 8 10 5 50 3 2 3 58 2 2 40 1 150 7 5 10 10 10 5. Buc. 5. Buc Buc Buc. 8. 15. 10. 17. 0. Buc. 18. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 450 0 0 0 0 0 6. 3.Nr. 11. 2. 14. Buc. Buc. 4. A5 PL Hidrant A6 PL Pericol EL Automatpt. Modul de Denumirea bunurilor inventariate UM Necesar Existent Deficit acoperire a deficitului 1. Buc. 8 10 5 50 3 2 3 58 2 2 40 1 600 7 5 10 10 10 4.

) aceste trebuiesc asigurate prin OMEPTA prin planul de mobilizare. Gestiunea mijloacelor fixe Municipiul nu dispune de maşini şi utilaje de construcţii ( autobasculante. Modul de Denumirea bunurilor inventariate UM Necesar Existent Deficit acoperire a deficitului 1. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6. 3. buldozere. 9. Adaptor DNC Antenă Yagi Barcă gonflabila Cablu coaxial Grup electrogen Motopompă Honda WT30 Motopompă Honda WT40 Pompa Aversa Staţie radio Staţie radio Staţie radio 2. 11. 1. 10. crt. 2. 8. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 5 1 4. 7. 0. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 5 1 5. 5. Buc Buc Buc Buc 3. 6. Buc Buc Buc Buc Buc Buc. excavatoare. ANEXA 13 REGULI DE BAZA PRIVIND PROTECTIA ANTISEISMICA IN CAZ DE CUTREMUR . Buc. etc. 4.SITUAŢIA RESURSELOR Nr. macarale.

etajere. sau sa se scurga combustibili. cartierului si imprejurimilor locuintei. studentii si restul populatiei sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind. fixati-le contra detasarii sau mutati-le astfel incat sa nu va pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele. conform normelor PSI. paturi. CE TREBUIE SA INTREPRINDETI ANTICIPAT PENTRU PREVENIREA UNOR AVARIERI. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. apa si gaze si modul lor de manevrare. Pastrati la indemana truse de scule adecvate. in dulapuri in care sa nu se poata rasturna. • Verificaţi periodic tavanele. .Caderea unor elemente de constructie nestructurale (ziduri.asigurarea pentru daune seismice. acoperişul. • Asigurati usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii. • Este util sa aveti depozitate grupat. pentru 3 zile. inclusiv din îmbinarea cu blocul alăturat sau gardul de zid al vecinilor. intr-un loc cunoscut. spre a intelege sensul protectiei antiseismice si a participa la unele din ele: • Identificati mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre. cornise. placaje. mese. boxe. chimicale etc. tencuieli. • Amplasati toate aparatele grele pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare. ziduri. calcane. astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente. • Retineti locul de amplasare al comutatoarelor. depinde de masurile luate! • Adresati-va numai institutiilor autorizate in acest scop. la seisme. spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti. • Este recomandabil sa aveti in spatiile comune extinctoare. terasa si învelitoarea. acoperisuri. dulapuri. dupa seism. ce pot cadea peste acestea. • Consultati un specialist in structuri de rezistenta. iar vasele mari pentru chimicale si combustibili. etc. apa. tencuieli.proiectarea si executarea lucrărilor necesare. ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa. intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii. cu privire la tipul si starea peretilor despartitori nestructurali. in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu exista pericol de comunicare si incendiu. o rezerva speciala de alimente uscate si conserve.1. acvarii. ornamente. Este util insa ca si elevii. cosuri de fum. astfel incat la nevoie. calculatoare. balcoanele. străzilor sau la vecini. placaje. • Amplasati obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur. mai ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati. repararea si ancorarea cu tiranti. sigurantelor. calcanele. lanterne. mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc.). cornişele. respectand prevederile si termenele legale. amplasate in locuri cunoscute si accesibile. • Limitati deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur. . ACCIDENTARI SI RANIRI INTR-O SITUATIE DE CUTREMUR ? Aceste recomandari se adreseaza in principal cadrelor didactice. spre a nu le bloca prin deplasari. grinda solida. robinetelor generale si locale pentru electricitate. • Asigurati piesele de mobilier grele. • Semnalati celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control. locuri circulante. ornamente. si prin prindere de un perete. • Recomandati cadrelor didactice. avand in vedere eventualele pericole descrise in cele ce urmeaza: . oglinzi. jardiniere asupra intrărilor. vaze. o trusa de prim ajutor cu medicamente. astfel încât la seisme sa nu cada cărămizi. de conducere si personalului tehnic-administrativ din institutii. . langa surse potentiale de incendiu si sa stiti cum sa le utilizati. urmand a fi concretizate in sarcini de serviciu judicios distribuite. racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se degaje gaze. asupra aleilor înconjurătoare. podul. • Nu uitati ca timpul actioneaza si asupra cladirilor proiectate si executate spre a rezista la seisme si ca viata dvs. • Procedaţi similar fata de elementele care ar putea sa cada dinspre clădirea învecinata.evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii clădirii.reparaţiile si consolidările necesare. material didactic. • Informati-va despre indeplinerea obligaţiilor legale ale detinatorilor de cladiri privind: . ţigle. suprapuse si inalte intre ele. sa puteti lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere). caramizi. apa de baut. personalului si elevilor sa retina in memorie particularitatile localitatii. inlocuiti-le cu altele mai usoare. rafturi. forme si taxe necesare. . tablouri. zvelte.

dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. • Preveniti tendintele de a se parasi sala de clasa. tencuieli ornamentale etc. conducand la accidente nedorite. . un specialist in structuri de rezistenta . masa. inspirand curaj. spre a va asigura stabilitatea.Căderea unor stâlpi si linii electrice. ramaneti departe de aceasta.). laboratorul. • Pastrati-va calmul. batranii si femeile. conducte de gaze rupte. aplicati imediat.In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea. dar aceasta se va efectua in liniste. cosuri.Incendii rezultand din scurt circuite. . stati inspre centrul cladirii. mobile suprapuse. departe de ferestre care se pot sparge. etc. in aglomeratie si panica. • Explicati anticipat adultilor si minorilor modalitatile de autoprotectie in caz de cutremur si recomandati exersarea periodica. . in corelare si cu recomandările organelor de apărare civila sau a celor de prevenire si stingere a incendiilor. protejati copiii. care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi.spre a cunoaste care sunt elementele rezistente). etc. iar daca a luat foc ceva. cornise. • Sprijiniti-va cu palmele pe podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic. 2. (Consultati anticipat. . obiecte. • Obisnuiti-va sa va ganditi la protectie si atunci cand va aflati in alta situatie (in concediu. Consultati brosurile despre protectia antiseimica in diferite situatii. sau in locuri publice. nu intrati in panica. birou. pe durata calatoriilor zilnice. a unor astfel de masuri in spatiile de invatamant. parapeti. in special la clădirile înalte. Pot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective. ghemuit pe genunchi si coate. • Daca sunteti intr-un atelier. • Profesorii vor indica elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si vor inspira încrederea in eficienta autoprotecţiei. • Protejati-va sub o grinda. elevii pot fi solicitati sa execute autoprotectia sub banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie rezistent (grinda. ordonat. de curs. cornise. lichefierea unor terenuri nisipoase. spre a controla vizual si prin sfaturi. feriti-va de tencuieli. Efectuaţi periodic exerciţii de evacuare controlata din diferite spatii. parapete. caramizi. linistiti-i si pe ceilalti. .Căderea unor obiecte. langa un perete structural rezistent. masurile de protectie specifice locului dvs. Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii. care de obicei se pot prabusi in strada. va puteti proteja stand la podea langa un perete solid. rasturnarea unor instalatii de gatit si incalzit. iar copiii sub bancile din clasa sau mese. CE TREBUIE SA FACETI IN TIMPUL UNUI CUTREMUR PUTERNIC? Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intro cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator.cosuri de fum. cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa). in vizita. Nu va speriati de zgomotele din jur. etc. mobilier. • Discutati cu toti membrii familiei despre procedura utilizata in caz de cutremur.Alunecari de terenuri. iar cu antebratele pe lateral.Spargerea si căderea unor geamuri. • Explicati anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. toc de usa). toc de usa solid. locuinta etc.. geamuri. • Daca va aflati in fata unei cladiri. in masura posibilitatilor. avalanse in zona muntoasa. in alta localitate. etc. la spectacole. fata. • Inchideti sursele de foc cat puteti de repede. • Daca va aflati inauntru ramaneti acolo.). fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere. se va selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare categorie de varsta. • In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile. dupa caz. De exemplu. . deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. ordonata.

de gaz. alimente. cărti groase. nu săriţi pe fereastra. pompieri. apa. dincolo de poduri. in vederea unei eventuale evacuări din clădire pentru o anume perioada. spre a nu bloca circuitele necesare altor acţiuni. canal. stati pe locul dvs. închideţi pe măsura posibilităţilor alimentarea locala sau generala si anunţaţi imediat după aceea instituţia de specialitate pentru intervenţie. un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta. Nu folosiţi in acest scop chibrituri sau brichete. • Pentru orice eventualitate. etc. ghiozdan.). Stati calm si linistiti-va vecinii de pe rand. in vederea eventualei evacuări după terminarea mişcării seismice si verificarea stării scărilor si a zonei de la ieşire. fara a parasi vagoanele. bătrânilor. • Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru. acţionaţi fără panică pentru deblocare. 3 . liniştiţi-i. pana se termina miscarea seismica. Atenţie! Nu mişcaţi răniţii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze). etc. feriti-va de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren. dar – daca puteţi – deschideţi uşa spre exterior. • Evitaţi clădirile grav avariate. Curăţaţi căile de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice. verificaţi mai întâi scara si drumul spre ieşire. in privinţa intervenţiei post-seismice. nu alergaţi pe scări. sau organisme cu însărcinări oficiale. lucruri inutile. la ieşirea din clădire utilizând o casca de protecţie sau . Importanta revenirii cat mai rapide la situaţia anterioara este subliniata si de necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau şcolile ca centre de prim-ajutor. stadion.de activitate. daca exista zone învecinate grav afectate de seism. cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie întreprinse cu un minim de masuri de securitate şi fără riscuri inutile. obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute. sala de sedinte) nu alergati catre iesire. evacuare-cazare temporara pentru alte persoane. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. utilizând un scaun . • Daca la ieşire întâlniţi uşi blocate. • Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare. pentru a permite verificarea clădirii fără a lua cu dvs. • Ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier. preveniţi rănirea provocata de căderea unor tencuieli.în lipsa acesteia. procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi zonei de cioburi. o vaza. etc. • Nu alergati in strada sau pe strada. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. asigurându-le îmbrăcăminte si încălţăminte corespunzătoare sezonului. etc. • Nu fugiţi pe uşa. iar acestea au vitraj. biserica. evitand cladirile prea apropiate de strada. opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis. să se degajeze. dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. • Daca seismul va surprinde in autoturism. verificaţi vizual si starea construcţiei in interior. Evitati aglomeratia. bolnavilor. • Nu plecaţi imediat din spaţiul in care va aflaţi. daca acesta s-a oprit intre statii in tunel. spre a preveni blocarea acesteia. cărămizi. nu utilizaţi liftul. • Îngrijiţi-va de siguranţa copiilor. • Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren. de la câteva ore la câteva zile. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. • In caz de avarii constatate. Evitaţi să fiţi confundat cu răufăcătorii pătrunşi . CE TREBUIE SA FACETI DUPA UN CUTREMUR PUTERNIC? Aceste recomandări privesc acţiuni deosebit de importante de revenire la normal după impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicaţi. ajutaţi-i pe loc. • Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice. Calmaţi persoanele speriate si in special copiii de vârsta mai frageda. Feritiva de firele de curent electric cazute. linii electrice aeriene si stati inauntru. deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur. chimicale vărsate. • In metrou pastrati-va calmul si ascultati recomandarile personalului trenului. cinematograf. pasaje. Daca nu reuşiţi. • Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandările de acţiune imediata ale organismelor in drept. in cazuri justificate. imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. • Părăsiţi calm clădirea numai după seism. Nu utilizaţi foc deschis pana nu aţi verificat daca nu sunt scăpări de gaze.

activitatea seismica se reduce. • Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice (replici). care întotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a clădirii si decizia finala de evacuare sau revenire. sau alta persoana din grup are posibilitatea de mişcare. utilizaţi doar informaţiile si recomandările transmise oficial. daca energia consumata indică un eveniment puternic de o anumita magnitudine şi veţi fi informaţi. sa nu permiteţi reacţii de panica.în astfel de clădiri. deoarece in astfel de condiţii. • In primul rând trebuie sa fiţi calmi. Deplasaţi-vă într-un loc deschis şi sigur (parc. de regula ziua.). iar daca aţi stabilit controlul verbal. • Nu va preocupaţi de durata pana la salvare. • Ascultaţi în primul rând aprecierile specialiştilor seismologi romani. • La evacuare daţi prioritate celor rantii sau copiilor. la analiza stării construcţiilor. corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioada critica. sa ii liniştiţi pe cei şocaţi. înregistrate in tara noastră in 1977 si in mod similar in întreaga lume. dar fiţi conştient că aceasta se petrece în mod natural. sa faceţi un mic plan de salvare. Daţi concursul dvs. si la celelalte activităţi. si ascultaţi recomandările salvatorilor. prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze. ascultaţi posturile de radio si televiziune. fie în câteva ore. • Experienţa cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii pana la intervenţia echipelor de salvare in cazul unei situaţii extreme in care. aţi fi surprins sub nişte dărâmături. de exemplu. inclusiv pentru evaluarea de către specialişti a stării post-seismice a structurii clădirii si operaţiunile de proiectare si execuţie a reparaţiei sau consolidării. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca răniri prin căderea lor. deşi timpul pare nesfârşit. furnizaţi informaţiile cerute si cereţi prim-ajutor necesar. nu aglomeraţi zonele calamitate fără rost. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp după socul principal. femeilor. pe baza înregistrării mişcării respective. etc. mobilier răsturnat sau intr-o incinta (spaţiu) blocata. buni cunoscători ai activităţii focarului din Vrancea. iar daca dvs. in vederea despăgubirii prin sistemul de asigurări. ANEXA 14 A MODEL DE COMUNICAT . este dificil totuşi de evaluat probabilistic dacă eventuala energie presupus neconsumată se va degaja ulterior brusc sau treptat şi în ce succesiune din domeniul timp. • Deblocarea caii de acces se poate încerca numai daca prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia (de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau mobilierului). • Nu trebuie sa daţi crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmările lor. Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a cărui competenta nu va îndoiţi. bătrânilor. cu intensităţi variabile. • Informaţi-va cum trebuie sa procedaţi pentru înregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurare) produse de cutremur. • Nu ascultaţi sfaturile unor aşa-zişi specialişti necunoscuţi care apar ad-hoc. de regula. după care. • După părăsirea ordonată a clădirii căutaţi sa obţineţi informaţii corecte despre intensitatea mişcării si efectele sale si verificaţi mai întâi afara si apoi – cu precauţii – si in interior. si nu din auzite. organizaţiilor de intervenţie post-seismice. stadion. întreprinse de organele in drept. Pentru cutremurele de Vrancea. este sa bateţi la intervale regulate cu un obiect tare in conducte învecinate sau in pereţii incintei. recepţionate direct de dvs. săptămâni sau luni. sa acordaţi prim ajutor celor rantii. Numai intr-un număr redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decât primul. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. specialiştii vor putea aprecia relativ rapid. care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare în masa naţionale şi care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile. fie peste zile. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile.

..... Funcţia: …....... Numele: …...... Din partea INCDFP............ km şi cu intensitatea în zona epicentrală …... Cutremurul s-a simţit/nu s-a simţit la Bucureşti................................. Ora: …....... la ora …................ Numele: …....... un cutremur cu magnitudinea ….................................NOTĂ TELEFONICĂ Laboratorul reţea naţională a staţiilor seismice.. Din partea Centrului operaţional al IGSU....................................... pe scara Mercalli..... primit comunicatul: Ziua: ….......................... …................................................................ Ora: …..... la adâncimea de …......... Din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii – ISC............ primit comunicatul: Ziua: …......................” Alte date comunicate: …...... din cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului.. primit comunicatul: Ziua: ….......... Funcţia: …...................... transmis comunicatul: Ziua: …....... transmite următorul comunicat: .... Numele: …....................... pe scara Richter.................. ora României................ …............. transmite următorul comunicat: „În ziua de …..... Ora: …....................................... ANEXA 14 B MODEL DE COMUNICAT NOTĂ TELEFONICĂ Prefectura . Din partea Centrului operativ al MTCT................................... Funcţia: …............. Ora: ….......................... s-a produs în zona …........... Numele: …......................................... Funcţia: …........

............................................................ Ora: ....... ANEXA 15 RESPONSABILITĂŢI PRIVIND LUAREA MPSURILOR DE APĂRARE ŞI EVACUARE A OAMENILOR ŞI BUNUROLOR PE FIECARE OBIECTIV.......... Funcţia: .............. CF afectate................................................... Efecte semnalate: pierderi de vieţi omeneşti: ... învăţământ.... Din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii ............. la ora ....................... Ora: ...................... Ora: ........ Din partea Centrului operativ al MTCT...... termoficare căi de comunicaţie etc........................................................ Funcţia: .. pompieri....... Din partea Centrului operaţional al ISGU................................... Ora: ...... drumuri afectate........ Numele: .............. reţele vitale: energie electrică............................. afectate: ………………………………………………………… ................................................................... primit comunicatul: Ziua: ... km: ............................................................................................................................................................................... primit comunicatul: Ziua: ................................................. Funcţia: .................................. primit comunicatul: Ziua: ..................................... clădiri avariate/distruse: .......... administraţie etc........... gaze........ alimentare apă........................ Din partea prefecturii....................... . Funcţia: ............................ răniţi: ......... gospodării şi anexe gospodăreşti avariate/distruse: .................... afectate: ………………………………………………………................................................................ ........................................................... km: ...... s-au înregistrat efectele produse de seism/alunecări de teren ............ Numele: ............ Numele: ............................. Numele: ................................................ transmis comunicatul: Ziua: ....................................................... funcţiuni şi servicii: reţeaua medicală................................."În ziua de ......... poduri afectate: .............................ISC.. Alte date comunicate: ....

Evacuarea municipiului se face conform planului de evacuare întocmit municipalitate, aprobat de primar şi avizat de prefect si inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Sibiu. Evacuare se execută sub conducerea şefului centrului de conducere a evacuării (a vicepreşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă Mediaş – viceprimarul municipiului. NR. CRT 50 . 51 . 52 . 53 . 54 . 55 . 56 . 57 . 58 . 59 . 60 . 61 . 62 . 63 . DENUMIREA OBIECTIVULUI Grădiniţa nr. 1 Grădiniţa nr. 2 Grădiniţa nr. 3 Grădiniţa nr. 5. Grădiniţa nr. 7 Grădiniţa nr. 11 Grădiniţa nr. 12 ADRESA UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT GRĂDINIŢE, CREŞE Str. Azilului, nr. 1 Str. Sondorilor, nr. 20 Str. Sticlei, nr. 14 P-ţa Castelului Str. Merilor, nr. 2 – 4, Str. Rubinului, nr. 5, Str. C. Brâncoveanu, nr. 13, Str. L. Blaga, nr. 18, Str. Stadionului, nr. 5 Str. Clujului, nr. 12 Str. După Zid, nr. 11 Prietenul Str. Izvorului, nr. 23 ŞCOLI GENERALE "M. Str. M. Viteazu, nr. 14, Str. Avram Iancu, nr. 36 TELEFON
RESPONSABIL

0269/830375 Directorul 0269/844563 Directorul 0269/830375 Directorul 0269/842007 Directorul 0269/841749 Directorul 0269/834001 Directorul 0269/841275 Directorul 0269/845281 Directorul 0269/845490 Directorul 0269/843928 Directorul 0269/839115 Directorul 0269/836333 Directorul

Grădiniţa nr. 13 Grădiniţa nr. 14 Grădiniţa nr. 15 Grădiniţa nr. 17 ”Grădiniţa Copiilor”

Şcoala Generală Eminescu” Şcoala Generală nr. 2

0269/841759 Directorul 0269/845967 Directorul

64 . 65 . 66 . 67 . 68 . 69 . 70 . 71 . 72 . 73 . 74 . 75 . 76 . 77 . NR. CRT 78 . 79 . 80

Şcoala Generală nr. 3 Şcoala Generală nr. 4, Şcoala Generală nr. 5, Şcoala Generală nr. 6, Şcoala Generală nr. 7 Şcoala Generală nr. 8, Şcoala Generală "Hermann Oberth ", Şcoala Generală "St. Bathory",

Str. Sticlei, nr. 9, Str. St. L. Roth, nr. 21, Str. 1 Decembrie, nr. 26, Str. Dealul Furcilor, nr. 5, Str. 1 Decembrie, nr. 36 Str. Sebes, nr. 3 Str. G. Enescu, nr. 7 Aleea Comandor Moraru

0269/836755 Directorul 0269/845780 Directorul 0269/843290 Directorul 0269/844912 Directorul 0269/843831 Directorul 0269/832703 Directorul 0269/841866 Directorul 0269/831473 Directorul 0269/843270 Directorul

Şcoala Generală Ighişul str. Şcolii nr. 42-44 Nou ( cu grădiniţă) Şcoala Naţională de Gaz Liceul St.L Roth, Liceul Axente Sever, Tel. LICEE Str. Metanului, nr. 1 Str. G. Enescu, nr. 7 Str. A. Iancu, nr. 18

0269/845876 Directorul 0269/844406 Directorul 0269/841662 Directorul 0269/844177 Directorul 0269/836748 Directorul
RESPONSABIL

Grup Şcolar Construcţii Str. Brateiului, nr. 6 Maşini Grup Şcolar Uşoară Industrie Str. Sticlei, nr. 9

DENUMIREA ADRESA TELEFON OBIECTIVULUI INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR Facultatea de Inginerie Str. Lotru, nr. 3 845235 Hermann Oberth Sibiu centru tutorial Mediaş Universitatea Alma Mater Str. Metanului, nr.1, 832303 Sibiu, centru Mediaş Academia de Ştiinţe Str. Metanului, nr.1,

Conducătorul Instituţiei Conducătorul Instituţiei

0269/836006 Conducătorul

Economice Bucureşti a înfiinţat la Mediaş , I.D.D. specializarea "Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori". 81 . 82 . 83 . 84 . 85 . 86 . 87 . 88 . 89 . 90 . 91 . 92 . 93 . 94 . 95 . 96 . Sala Traube, Mediaş Cinematograful ”Mediensis” Casa Schuller, Casa de Cultură Sindicatelor Mediaş, Sala Sporturilor Mediaş, SALI AGLOMERATE P-ţa Regele Ferdinand I, nr. 16 str. M. Eminescu, Nr. 12 Piaţa Regele Ferdinand I, Nr. 25 a Piaţa Coposu nr 1. Strada Lotru f.n.,

Instituţiei

Director direcţiei de cultură Director direcţiei de cultură Reprezentanţii FDGR Directorul casei de cultură 0269/837978 Director direcţiei de cultură Preotul Preotul Preotul Preotul Preotul Preotul Preotul Preotul Administratorul Administratorul Administratorul

LĂCAŞE DE CULT Catedrala Ortodoxă „Sfinţi Piaţa Şaguna Arhangheli Mihai şi Gavril” Biserica Sfânta Margareta Piaţa Castelului nr. 1 Mediaş, Biserica Greco-Catolică Str. Mihai Viteazul nr.7 „Înălţarea Domnului” Biserica „Sf. Treime” Biserica „Buna Vestire”. Biserica „Petru şi Pavel” Biserica Romano-Catolică Biserica Geco-Catolică Str. Calafat nr.3 str. 1 Decembrie nr. 28 str. După Zid nr. 8 str. Sticlei nr.4 str. Sticlei nr. 6

Biserica Romano-Catolică Mihai Viteazu nr.44 (manastirea Franciscanilor)

Biserica Creştin Baptistă str. Izvorului nr. 35 „Betel” Biserica Cultul Creştin Str. Izvorului nr. 13 după Evanghelie,

98 . Alte date şi elemente în raport de evoluţia situaţiilor critice intervenite.Locuinţe şi anexe gospodăreşti afectate: .Persoane traumatizate: pierderi de vieţi. 7. Avram Iancu nr.Judeţe .Obiective socio-economice .Localităţi . durata acestora. 35 Administratorul Administratorul Pentru direcţiile. poduri şi podele avariate sau distruse. Forţe şi mijloace de intervenţie . rezultate obţinute. data şi ora producerii dezastrului. . persoanelor şi gospodăriilor evacuate. Cereri de forţe. Data şi ora trecerii de la o etapă a operaţiunilor de intervenţie la alta. Izvorului nr.Persoane în pericol/evacuate/relocate . . . ajutoare asistenţă sanitară. contaminaţi etc. ANEXA 16 Conţinutul cadru al Raportului operativ 1. Măsuri urgente întreprinse. 2. Locul. a liniilor de telecomunicaţii şi transport a energiei electrice. 5. nr. Situaţia la locul evenimentului: . 6. măsuri luate: forţe şi mijloace cu care s-a acţionat.Surse de mare risc .Suprafaţa de manifestare a dezastrului: . materiale.existente . 15 Adventistă de Ziua a Şaptea” Biserica Penticostală str. precum şi a reţelelor de transport ale operatorilor energetici.Animale mari moarte sau ameninţate .necesare din alte judeţe 4.Persoane decedate . judeţene şi comunale avariate sau distruse.Teren agricol .Avariate . arşi.Situaţia căilor de comunicaţii: drumuri naţionale. răniţi. măsuri de cazare. mijloace şi asistenţă tehnică internă şi internaţională. elemente descriptive.97 .Distruse .Distrugeri de alte bunuri 3. serviciile şi companiile organizate de municipalitate responsabilitatea privind instituirea măsurilor de apărare şi de evacuare a oamenilor şi bunurilor materiale revine conducătorilor acestora. Biserica „Creştin Str.

2. Rapoartele comitetelor locale se transmit secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor judeţene. . ANEXA 17 Organizarea. logistica şi etapele investigării de urgenţă post-seism a construcţiilor. Raportul se trimite de consilierul cu protecţia civilă şi este semnat de primar.*) NOTE: 1. Rapoartele operative se transmit din 12 în 12 ore de la notificarea situaţiei de urgenţă specifice şi ori de câte ori situaţia impune. respectiv comitetului municipiului Bucureşti şi de către acestea din urmă către Secretariatul tehnic permanent al Comitetului ministerial şi către Secretariatul tehnic permanent al Comitetul naţional.

CONFORM REGULAMENTELOR ŞI PLANURILOR DE APĂRARE SPECIFICE (Comitet Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. ingineri constructori şi experţi tehnici . indicativ M. 1999 cu completările şi modificările ulterioare) ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR TEHNICE POST-SEISM. Normativ P100-1/2004 MĂSURI DE INTERVENŢIE DEFINITIVĂ conf. comitet judeţean pentru situaţii de urgenţă. 548 din 21 mai 2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare . B. C .E.reparaţii locale . pregătire inspectori. evacuări locale PLACARDA ROŞIE Clădiri nesigure evacuare totală Necesită investigaţii amănunţite. echipamente. publicat în Buletinul Construcţiilor vol. EVALUAREA TEHNICĂ RAPIDĂ (aplicarea de criterii şi procedee de evaluare) Marcarea finală STABILIREA SOLUŢIILOR CADRU ŞI METODELOR DE INTERVENŢIE RAPIDĂ PENTRU PUNEREA ÎN SIGURANŢĂ PROVIZORIE A CONSTRUCŢIILOR AVARIATE (. 003-99.pregătire baze de date pe clase de clădiri A.evaluare necesar personal abilitat. semnare convenţii cadru de colaborare cu acesta. Comitet ministerial. LOGISTICA ŞI ETAPELE INVESTIGĂRII DE URGENŢĂ POST-SEISM A CONSTRUCŢIILOR AVARIATE (în conformitate cu Manualul privind investigarea de urgenţă post-seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate.sprijiniri provizorii .ORGANIZAREA.Marcarea clădirilor) INSPECŢIA RAPIDĂ POST-SEISM (aplicarea de criterii şi procedee de inspectare) PLACARDA VERDE Clădiri aparent sigure – utilizare fără restricţii PLACARDA GALBENĂ Clădiri cu restricţii de utilizare PLACARDA ALBASTRĂ Clădiri nesigure restricţii de utilizare. cu colaborarea Inspectoratului de Stat în Construcţii) PREGĂTIREA ŞI LOGISTICA EVALUĂRII POST-SEISM A STĂRII TEHNICE ŞI PUNERII ÎN SIGURANŢA PROVIZORIE A CONSTRUCŢIILOR AVARIATE .demolări complete sau parţiale) EXPERTIZĂ TEHNICĂ conf. tehnică de calcul şi materiale necesare pentru investigaţii pe teren ETAPELE DE EVALUARE Criterii de bază pentru inspecţia post-seism şi criterii de evaluare a clădirilor avariate la cutremur (formular . Normativ P100-1/2004 ANEXA 18 Centrul de comunicare şi informare publică (Hotărârea nr. 2.pregătire stocuri formulare.

Responsabilităţile purtătorului de cuvânt Ofiţer de informare publică Ioan David Personalul de sprijin adus pentru situaţia de urgenţă. c) Structura de acreditare şi contact . . În timpul unei situaţii de urgenţă.schema de organizare: Preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă PRIMAR DANIEL THELLMANN Purtătorul de cuvânt Corina Minciună Comunicatori: Purtători de cuvânt din cadrul : Politiei Poliţiei Comunitare Spitalului ISU Sibiu Secţia Mediaş Jandarmeria Detaşament Mediaş Direcţiilor şi serviciilor înfiinţate prin HCL. centrele de comunicare şi informare publică se înfiinţează sub conducerea comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi au ca bază structura de comunicare şi relaţii publice care trebuie să existe în fiecare centru operaţional. b) soluţionarea solicitărilor telefonice primite din partea publicului. Funcţiile centrului de comunicare şi informare publică sunt următoarele: a) furnizarea informaţiilor şi sprijinirea presei într-o situaţie de urgenţă. Centrul de comunicare şi informare publică este compus din 3 compartimente: a) Structura de monitorizare.monitorizează şi sintetizează informaţiile apărute în presă sau provenite din alte surse. 2. având ca principală responsabilitate coordonarea activităţilor de informare a populaţiei. d) coordonarea comunicării şi informării în cadrul echipei de management al situaţiei de urgenţă. e) asigurarea legăturii comitetului pentru situaţii de urgenţă cu mass-media. gestionează linia telefonică gratuită ce trebuie activată în cazul unei situaţii de urgenţă şi actualizează informaţia pe pagina de internet. 1. primeşte întrebări şi furnizează răspunsuri. b) Structura de informare şi comunicare .lucrează direct cu publicul şi cu mass-media. analiză şi sinteză . acreditează şi însoţeşte reprezentanţii mass-mediei sau alte persoane care participă la locul intervenţiei ori vizitează zona afectată. 3.instruieşte. f) administrarea paginii de internet destinate informării publicului. etc I. analizează şi realizează materialele ce vor fi utilizate ca bază pentru comunicarea şi informarea ulterioară a populaţiei. Centrul de comunicare şi informare publică .publică pentru situaţii de urgenţă) Centrul de comunicare şi informare publică se înfiinţează în primele ore ale situaţiei de urgenţă. c) monitorizarea şi analizarea informaţiilor apărute în presă.

Acesta face parte din echipa de comunicare. Ofiţerul devine manager şi direct responsabil pentru activitatea centrului şi a voluntarilor solicitaţi pentru funcţiile de sprijin. utilizându-se toate mijloacele disponibile şi întreg personalul. Odată desemnat. Informaţia trebuie transmisă simultan tuturor canalelor mass-media. aceste informaţii. Toate instituţiile publice reprezentate în comitet sau implicate în gestionarea situaţiei de urgenţă trebuie să primească. "vocea" comitetului pentru situaţii de urgenţă în cadrul conferinţelor de presă şi în interviurile media. Reguli referitoare la difuzarea de informaţii După adunarea şi verificarea informaţiilor în vederea difuzării. Purtătorul de cuvânt se va asigura că următoarele reguli vor fi respectate: a) toţi comunicatorii primesc acelaşi mesaj în timp util. fiind direct responsabil de conţinutul şi calitatea informaţiilor făcute publice. cât şi pentru instituţii. informaţia trebuie transmisă prin fax. precum şi în cazul în care apar informaţii noi. V. Ofiţerul de informare publică şi personalul de sprijin Ofiţerul de informare publică este coordonatorul echipei de sprijin.Purtătorul de cuvânt este responsabil cu elaborarea şi prezentarea mesajelor în numele comitetului pentru situaţii de urgenţă şi cu asigurarea informării în timp util atât a mass-mediei. b) informaţia este distribuită la nivelul tuturor instituţiilor implicate. colaborând permanent cu ofiţerul de informare publică. dar numai după verificarea informaţiilor. e-mail sau personal centrului pentru preluarea apelurilor . în acelaşi timp. cum ar fi operatori telefonici. 4. Dacă acest lucru nu este posibil. Comunicatele de presă trebuie să reprezinte instrumentul principal de informare atât pentru presă. se vor respecta următoarele reguli: 1. Conferinţele de presă se vor organiza cât mai curând posibil. Purtătorul de cuvânt şi purtătorii de mesaj Purtătorul de cuvânt este subordonat preşedintelui comitetului pentru situaţii de urgenţă. aceste reguli vor fi respectate de conducătorii instituţiilor sau de persoanele delegate să comunice cu mass-media. de asemenea. Verificarea informaţiei înainte de difuzare. III. Înainte de difuzare. II. În cazul în care instituţiile nu au un purtător de cuvânt. Personalul de sprijin trebuie să respecte instrucţiunile ofiţerului de informare publică. În timpul situaţiei de urgenţă toţi ceilalţi purtători de cuvânt din cadrul instituţiilor implicate sunt obligaţi să respecte instrucţiunile şi recomandările purtătorului de cuvânt şi să deţină o listă actualizată cu numele şi datele de contact ale celorlalţi purtători de cuvânt din instituţiile publice/ministere. 3. trebuie notate datele de contact ale jurnalistului. IV. purtătorul de cuvânt va coopera cu purtătorii de cuvânt/personalul responsabil cu comunicarea din toate instituţiile reprezentate în comitetul pentru situaţii de urgenţă sau implicate în orice fel în situaţia de urgenţă. c) purtătorii de cuvânt din fiecare instituţie implicată vor furniza mass-mediei doar informaţiile aflate în domeniul lor de competenţă. cât şi a populaţiei. asistenţi administrativi şi ofiţeri de presă. Atunci când purtătorul de cuvânt nu este disponibil. Solicitările de informaţii care nu vizează domeniul de responsabilitate al unei anumite instituţii trebuie transmise de purtătorul de cuvânt al instituţiei respective către purtătorul de cuvânt al instituţiei responsabile sau specializate în domeniu ori către persoana desemnată să ofere date despre acel sector. Purtătorul de cuvânt este principala persoană de contact pentru mass-media şi. Pe lângă agenţiile de presă şi canalele de televiziune principale. iar după aflarea informaţiei solicitate jurnalistul va fi contactat pentru a i se oferi răspunsul la întrebare. 2. înlocuitorul desemnat preia atribuţiile şi responsabilităţile acestuia. declaraţiile publice pregătite de purtătorul de cuvânt sau de centrul de comunicare şi informare publică trebuie prezentate comitetului pentru situaţii de urgenţă şi/sau instituţiilor implicate.

serviciilor profesioniste de urgenţă.telefonice din partea publicului. dar şi asupra celor afectaţi de situaţie. dar şi organizaţiilor neguvernamentale. spitale. d) opinia publică şi mass-media locală. Reguli de comunicare pentru instituţii publice şi reprezentanţi ai partidelor politice în timpul situaţiilor de urgenţă În vederea unui mod de acţiune unitar şi coordonat. VI. biserica. firmelor afectate. e) autorităţile implicate în managementul situaţiilor de urgenţă: instituţiile cu funcţii de sprijin. tuturor serviciilor profesioniste de urgenţă. Este contraindicat ca liderii politici care vizitează zone afectate să dea instrucţiuni sau sfaturi tehnice reprezentanţilor instituţiilor care gestionează situaţia sau comandantului acţiunii de intervenţie. instituţii guvernamentale. toate instituţiile publice trebuie să respecte regulile de comunicare specifice situaţiilor de urgenţă. Mass-media va apela la orice sursă posibilă pentru a obţine informaţii şi este esenţial ca toţi cei implicaţi sau care au legătură cu situaţia de urgenţă să fie informaţi în mod regulat despre evoluţia evenimentului şi despre măsurile adoptate. Grupuri-ţintă: a) victimele şi rudele acestora. grupurilor speciale de interes. paginilor de internet relevante. instituţiile de învăţământ. VII. partidelor politice. VIII. f) categoriile speciale ale publicului-ţintă: organizaţii economice. organizaţii umanitare internaţionale. organizaţii neguvernamentale. agenţii locale sau naţionale. g) membrii structurilor de management al situaţiei de urgenţă şi membrii echipelor de intervenţie. c) cetăţenii din zonele potenţiale de risc. societăţi de asigurări. Acest lucru poate submina încrederea publicului în personalul implicat în rezolvarea crizei şi poate ştirbi autoritatea reprezentanţilor locali care gestionează situaţia de urgenţă. ce ar putea avea consecinţe grave asupra autorităţilor. b) locuitorii din zona afectată de situaţia de urgenţă. Nerespectarea acestei reguli va duce la crearea de confuzie în rândul publicului. . naţională şi internaţională.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful