Intocmirea planselor de arhitectura- 2

-----------

Pe plan~ii se vor indica In mod distinct elementele existente, cele care 5e desfiinteaza ~i cele propuse - plan de situatie, constructii n01 sau umpluturi de pam an!,

plantatii etc., dupa caz. .

Pentru a se defini clar amplasarea cladirii "in plan orizontal se dau eel putin doua cote fata de un reper fix. (cladiri existente, borne topografice etc.) sau se indica la trei colturi ale cladirii coordonatele fata de reteaua geodezica sau topografica,

Din planul de situatie este necesar sil rezulte si orienterea cladirii fata de punctele cardinale, prin materializarea directiei NOP]), celelalte puncte cardinals rezultand "in consecinta,

Planul de situatie trebuie sa aiba inscris pe el procentul de ocupare al terenului ;;i coeficientul de utilizare a terenului coeficienti calculati cu relatiile urrnatoare:

POT=SC (2.4)

.. , S,

~

CUT =.'::..<!.. (2.5)

S,

uncle:

So - suprafata construita la sol [111\ St - suprafata terenului [m2];

S,r suprafata desfa$urata a constructiei em"].

Cj~p.3 ACTIUNI iN CONSTIlUCTII

, - • ':I'

In elementele structurale, solicitarile apar ca efect 81 diferitelor actiuui. Se considers actiune arlee cauza care poate produce 0 stare de eforturi- intr-un element structural.

Actiunile se rnodeleaza in calcule prin:

-Jncarcari, reprezentate prin diferite sisterne de forte (actiuni directe);

- deformatii sau deplasari impuse, cum ar f cele produse de variatii Ie de

temperatura, de contractie $i curgere lenta, de tasarile de reazerne, de

precomprirnarea betonului (actiuni indirecte), .

Parametrii care caracterizeaza actiunile stint: intensitatea, amplitudinea, rnodul ~i directla de aplicare, frecventa de apatitic ~i durata de actiune.

Principalul criteriu de apreciere a modului cum actioneaza incarcarite este frecventa de aparitie a unui anumit tip de incarcare, la 0 anuruita intensitate maxima. In STAS 1010110;\-77 [40], clasificarea actiunilor se face in categoriile date in tabelul 3.1.

Tabelul 3.1

Sirnbol Mod de actiunc: Ex~mple ~

l P continuu, ell intensitate • greutatea clerncntelor structurale ~i

I pracric cOll$lan(fl in nestructurale de lnchiderc. finisaj, iwla\ii

tirnp • cfortul de precornprimnre

___ i-I-:- __ -:- -t_ . ....>:.Crc;.cu:;_;l"'at"'Ccca .';.~i-<:..:.re.siunea pfln1(Ltilu lui CIC.

I.'. ._J intermitenr, sau cu 0

I i~11~nsilfLlc variabila in

nmp: )-- ~__!

Ie. pc duratc.lungL • greuiatca elcmentelor l1es:rUCI;;r~I~I·lJ

I i sat! m mod pozitie variabila

I frecyeol· contractia bctonuiui

I· ,incarcari din dcpozite. arluve etc. ~

I Variabile 1-\-" -- . pot lips! pe intervale . lncarcarile ciirnatice: zapada, vanl I.

I I lung! de limp. sau au . inl:fncari tcnnologicc

iruensitatea foarie ... incarcari din circulaun oml1CnHOL mcbilicr

! vuri ab i Iii etc

- EXCf~Ptl(!n~!e ---r-- E bne-f"\-'i-ll--f(-IR-rl-t~-ra-r,-c-tl-+";'. "'sc-~js-m -~____.~------+,--.---

! j intensitaie mare - van! lr! reein1 de rezonanta

L __ ... __ .. _._._. ... _._. __ .L- •. __ .L: $ocuri di.~~~£!~~c_._· ._ .. _. ._

I

i ilC\iuni

I Perrnanente:

Catcgorii de

Temporare:

Cvasipermanenze

Pararnetrul canritativ care opereaza eel mai frer;·/en{ in calcule (:51." intensitatea actiunilor. Conform principiilor de ba2.ii ale metodei de calcui 18 stari limita, se urilizeaza notiunile de intensitati norrnate ~i inlensit5\i de calcul,

40 Actiuni in constructii - 3

Intensitatile norm ate ale actiunilor reprezinta valori de referinta, stabilite in standardele de specialitate ([40], [41], [42], [45], [46], [52]), cu considerarea variabilitatii statistice pentru unele tipuri de actiuni. Intensitatile normate ale actiunilor, determinate pe baza de prelucrare statistics, reprezinta In general valori maxime, eu 0 anurnita probabilirate p (%) de a fi depasite rntr-o anumita perioada de timp [I]:

q" = qm.x p% = (I + t c.) q

(3.1 )

Pentru actiunile care nu pot fi analizate statistic, ca intensitati normate se considers valorile nominate date In standarde,

Intensitatile de calcul se obrin prin inrnultirea valorilor normate cu coeficientii actiunilor, 17; sau y, conform relatiei (3.2), prin care se ~ine seama de abaterile posibile In sens defavorabil fata de valorile normate, datorita variabilitatii statistice a actiunilor, Coeficientii IIi, pentru fiecare actiune 111 parte, se stabilesc pentru verificarile la diferite stari limits conform standardelor ~i nonnelor de specialitate.

q""q"'I1; (3.2)

In cadrul unor stari I irnita, pentru intensitatile de calcul se utilizeaza :;i notiunca de fractiune de lunga durata a actiunilor. Actiunile cvasipermanente C' se considers In intregime de lunga durata, ea si cele permanente F'.

Pentru actiunile variabile 1"', se admite ca 0 parte din acestea, obtinute prin multiplicare cu coeficientul ]/ s 1,0, pot fi aplicate tirnp indelungat, restul actiunii considerfindu-se de scurta durata.

In consecinra, fractiunea de lungs durata a actiuni lor se obtine din relatia:

P" + C" + nlly" (3.2a)

Pentru determ inarea celor mal defavorabile solicitari posibile in orice sectiune de calcul a elementelor structurale, efeetul actiunilor se curnuleaza In cadrul unor grupari,

Prill grllparea actiunilor se tine seama de posibilitatea aparitiei sirnultane, cu

efeet defavorabil, a diferitelor actiuni considerate eli valoarea lor de calcul, avand In

vedere specifieul starii limita la care se face verific~~·ea. . .. ..

III tabelul 3.2 se prezinta cele doua categorn de grupari ale acriunilor, utilizate

III determinarea eelor mai defavorabile efecte ale acestora: gruparile fundamentale ;;i grupari le speciale,

In gruparile fundamentale GF se considers:

- actiunile permanente Pi;

_ actiunile temporare, cvastpermanenre C, sau variabile Vi) a carer prezenta

simultana este practic posibila.

In gruparile speciale GS se considera:

actiuni le permanente P,; . .. . actiunilc ternporare (Ci ~i V,), a carer prezenta In mornentul apantici unet

ac;iuni exceptionale este posibila; dacii actiunea exceptionala E este seisrnul, di~tre actiunile temporare se iau In considerate numai cele gravita~ionale;

3.I - Generalitati 41

o actiune exceptionala, E.

Intensitatile de calcul ale actiunilor, III gruparile fundarnentale si speciale se calculeaza cu relatiile (3.3 ... 3.7) din tabelul 3.2.

Tabelul32

Starea limita In care se face verificarea Gruparea de incarcari

Relatia

Gruparea Iundarncntala de lncarcari GF

LniPin + I:njC~ +nsIlljVt

iii

(3Ja)

De rezistenta si de stabilitate

IniP," + InjC~ + IOgjniyjn

i I I

SLU

(3.3b)

Ip: + LC~ + 2>~vt' + Vob

I i j

Oe oboscala

(3.4)

Veriflcari sub efectu! lacarcariior toiale de exploatare

LP,n + LC1' +ng_LYj"

Iii

(3.5a)

"" P" + "'\' C + "'\' n vr ~~ ~I~gll

(J.5b)

SLEN

Verificari sub efectul fractlunilor de lungn durata

LPj" + IC~ + Intw

i i =

(3.6)

Gruparea spcci a! a de lncarcari - GS

SLU

(3.7)

in relaria (3.4), Vj"' sunt date de incarcarile variabile care nu pro due oboseala, iar V ob de actiunea care produce ciclurile de solicitare,

Relatiiie (3.3a, 3.5a) se utilizeaza la calculele obisnuite (neautomatizate) ng fiind coeficientul de grupare III cazul 'in care se iau mai multe actiuni variabi!e, coeficient cu valoare subunitara ee tine seama de probabilitatea redusa ea aceste actiuni sa apara simultan cu intensitatea lor maxima.

Yalorile pe care le ia I1g sunt urmiitoarele:

- 1,0 in cazul unei singure Incarcari variabile;

- 0,9 in cazul a doua sau trei incarcari variabi Ie;

- 0,8 in cazul a patru sau mai multe incarcari variabile.

Relatiile (3.3b, 3.Sb) se aplica i'n cazul In care se utilizeaza mijloace de automatizare a calculelor,

Coeficientii de grupare "nc," se 'lor adopta ell valori diferite penrru verificari in puncte diferite ~i pentru diferitele incarcari astfel:

_ J,O pentru incarcarea cea mai importanta din punctu I de vedere al verificarii efectuate;

- 0,8 pentru urmatoarele doua lncarcari;

- 0,6 pentru ceielalte incarcari.

42 Actiuni in construct: i - 3

La starile lirnita ale exploatarii norrnale pentru verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatare se considera eel mult doua Incarcari variabile.

Pentru simplificarea relaf ilor, in situatiile In care coeficientii incarcarilor n, au valoarea unitara, nu s-au rnai scris in tabelul 3.2.

Pentru actiunile variabile de pe planseele cladirilor etajate, In situatii 'in care este irnprobabil ea acestea sa actioneze CLl intensitate maxima, se pot 'introduce coeficienti suplirnentari de reducere, denurniti coeficienti de simultaneitate

Et?rtll~ilc secti~nalc prod use de ac'tiunile grupate conform relatiei (3.3) se numesc obisnuit eforturi de calcul (M, N. Q, 1'.1,), iar cele care sum prcduse de actiunile

grupate conform relatiilor (3.4 ... 3.7), efOI1.L1ri de exploatare (ME, NE, QE, M,E).

Aile regu!i privind alcatuirea gruparilor de incarciiri sunt date In STAS I OlOl/OA-77 [40}.

3.2 INCARCA..RI PERMANENTE

Incarcarile permaneme, datoratc unor cauze cu caracter permanent, ca greutatea e.I~l1lel.'telor de _co~srrlle~ie (inclusiv a elementelor portante si de inchidere), grcutatea ~I impmgerea pamanlulUl (terasamente, umpluturi), se manifests de regula en

sisteme de forte date, actionand static. ~

== forte se dctermina conform datelor din proiecr !Ii conditiilor prevazute pentru executie.

Intensitarile norrnate ale Incarcarilor datorate greutstii elementetor de constructie si parnfinturilor se determina pe baza greutatilor tehnice salt a valorilor incarcarilor perrnanente precizate In STAS 10101/]-78 [46) sau, in cazurile necesare, pc baza datelor furnizate de intreprinderile prcducatoare ale diferitelor rnateriale de »onstructie sau pe baza unor dererrn inari directe. in evaluarea acestor incarcari so c insidera efectul urniditarii ~i a gradului de indesare in conditiile specifice de executie

~ i expioatarc. '.

In. cazurile cand incfircarile permanente au LUi efect favorabil asupra sigurantei constructiilor, se vor avea In vedere coeficientii subunitari ai acestor incarcari. De regula coeficientii Incarcarilcr permanente, considcrati in calcule, se vor lua in acelati sens pentru toata structure sav partea de structura calculata. .

Valorile norrnate ale inteusitetii lnciirciirilor permanence curente sunt date in tabelul 3.3.

Evaluarea Illcurcflrilor permanente se poate face ~i pe baza greuf:iti;or tehnice

stabiliie prin determinari directe in urmiHoiirde cazuri: ~.

- pentru elernente de c';'l1struqie confectionnre din rnatenale ;:i prod use noi, pentru care rreu!~\ik rehnice respective nu sunt srabilite printr-o p!es'~rir\ie tl:;.r~n~CQ~

3.1 - Generalitat] 43

- pentru clemente de constructie situate in conditii speciale de microclirnat (umiditate peste starea adrnisa de standarde pentru materiale de constructie), impregnari, etc;

- pentru elemente prefabricate tipizate de mare serie;

- pentru elernente si parti de construcrie speciale care nu se incadreaza inrre

cele din prezentul standard sau pentru care 0 determinate cat mal reala a incercarilor perrnanente este strict necesara pentru siguranta constructiei, Pentru cazurile In care se vor face dcterminari directe, incarcarile perrnanente

se vor stabili printr-o analiza temeinic justificata.

Tabelul3.3

Nr.crl

Element de constructic

Beton ell granulit:

, Clasa < C 2,3/3.5 (8 10) 70

liG - Clasa C 2,8/3,5 (B 15 .... 75)

- Clasa C 6(7,5 (B 100) 130

~_77~~-~C~1~~a~C~8~/'L~6~(~B~1~5~0)~~ __ ~~ ~ __ ~1~70~ __ ~

I 1.5 Beton ell agregate din zgura expandaia:

I· - Clnsn C 2.2/3.5 (8 15 ... 50)

I - Clasa C ·\15 (B 75) ~~~

L__ . Clasa C 617,5 ... 8110 (B 100 ... 150)

i OBSERVATH: . , ! I - Grcutatca tehnica a oetonului proaspat turnat 5C dcterrnina sporind vuloarca din tabel cu 20DON/m'

i2 - Greutatca tehnicii a betonului armat de 25000 N/m) corcspundc unci armaturi dc 1000 N/m) bcton Calculul exact se poate face cunoscand cnntitutca de armature dintr-un Ill) de beton ~i greutatea iehnica a betonului simpiu de 24000 N/013. • _ _

Greutatea tchnica a betonului arrnm ell armature rigidfl (din laminate de o(cl) se dCler!1lmU ca surna

~i tehnic~ a betoBului ~i annaturii dintr-un l11_l• .,_-.,..--...",.-----------1

2. iNVJ~LIT01U (1ndiicarc pc m' de suprnfatii inclinat5)

I Azbociment (inclusiv sipcilc ~i capriorii):

i - plad plane de 4 rnrn grosirnc (STAS 5584 - 73)

I asezate simplu

I asezatc dublu

: I _ placi ondulate ell ondule mici de 5,5 mm grosime (STAS 59.16!i - 75) 250

I - placi undulate ';U oudulc medii .de 6 mrn gro:ime ~~;rAS 5936/i - ~~) ;3?

! J_~_plfir,i Qndu]nre eu onduie man O~ 6 rnm ~rO$rme G!..:!\S 593611 - 7) 1 -0'-,_1 -1

I ~_2 r C~[on bituminat de, greutatc medic lntr-un singur strat acoperit C.U oitum I I

I ~i presara; ell uisip (STAS 138" .. 76) ! :.(\

I I OBSERVATIE: Pentru aile alcatuiri, 3 so vcdea nr. crt 3 j Izolajii i

1. .. ._ hidr O!'I.lg£. ~. . ._ " __ " ..... _l_. __ . .. -- _._1

~ :~.~ I Ceramice (mclusiv ·5ir:~ik si ..;~~p!"iorji) I r

I r' 125

! } - olsne de acoperis (23 ;'\J/b~}c) \STAS 513 - 74) t:;.clus~Y H)t:lrti.1rvt Ct' I

i._.~. __ .J~~;:: ~·~~.\.!.L~j':i:'.!:u (I J I r0~J!:ili: ,tc·Sfl ( S T t1 S_2.!.{:'.~:..2J.L .. _~_ ~ ~. L~ --"-+ ......... .J

1.4

[40

~,IO 390

44 Actiuni 'in constructii ·3

Element de constructie

R= ~ :::'~"d"'i

ell jghcab, presaie (26 Nfbuc)

cu joileab, trase (24 Nfbuc)

2.4

Sticla

• geamuri armatc (inclusiv sprosurilc) de: 5 mm grosime

6 mrn grosime

Valoarea
lncarcsrli
!Nfrn~1
1 650
850
I 500
500~
.-.~
400
300
350
30G
120 20 30

Lcmn (inclusiv sipcile ~i capriorii) - sindri If! sau ~itii

2.5

2.7 Diverse

- stuf sau trestie, de 40 em grosime, inclusiv sipcile ~i capriorii 800

- paie, 40 em grosime, inclusiv sipcile ~i capriorii 7~O

- astcreala de 2,4 em grosime pentru Invelitoarc 1)0

OBSERVATIE: Pcntru clemente (luminatoare, platforme suspendate) se vor consulta proiectcle tip 1n

2.6

Tabli"i

• zincata (STAS 2028 - 71) sau ncagrn (ST AS ! 946 - 69) inclusiv astereala si capriorii

- ondulata (del mm zrosime) (STAS 2029 - 68) incl. rnaterialul de fixare)

20

20 1

20

viaoare.

3. IZQLATII (inciircarc ne ml de suprafntii lnclinatn)

3.1 Izolatri hidrofuze

35

60

3.1.1 Materiale biturnate in loi:

- carton bitumat

- J)<tllZ& birumata

3.1.2 Mase bitumiaoase (solutii peruru amorsare, suspensii de bitum Iilerizar,

mastic):

- celochit, strat rezultat in grosime de J, 7 .... 2 mm

• suspensie de bitum filerizat (subif) strat rezultat in grosime de 1,5 111m peste panza

- strat pentru amorsare

j- srrat pcntru lipire ~i etansare, mastic din birum ell circa 30 % tiler de 1,7 ... ? mm grosirne

3.1.3 IStrate ce servesc la bariere de vapuri:

- doua strate de birum topit ClI circa 20 % filer apllcar peste un strat de amorsaj

· un strat de carton bitumat tip CA 500 (STAS 138 - 76) intrc doua strate de bitum cu circa 20 % filer anlicat oeste un strat de arnorsa]

3.1.4. Strate ec servesc la iznlatia hidrofuga de In acoperisuri:

- trei strate de carton biturnnt tip CA 500 (STAS 138 -76) Irurc 4 strate de bitum filerizat eu circa 20 % filer aplicate peste un strut de amorsaj ~i cu protectie dintr-un strat uniform de nisip graunjos.

- doua strate de panzil bitumate A 55 (STAS 1046 - 78)~i un strat de carton bitumat CA 500 (STAS 138 - 76) lntre pairu strate de biturn filerizat cu circa 20 % filer nplicate peste un strat de arnorsa] ~i protejate cu un strat uniform de nisip grauntos

• un strat de panza birurnata tip A 55 (STAS t046 - 78) ~i doua strate de lrnpaslitura de fibre de sticla bitumata lip IA (ST AS 7916 - 75) tntre patru srratc de bilUin !ilerizat eu circa 20 % filer. aplicate pestc un stral de

L._ __ ...J.!::c..::;.:

175

190

3.2 - Indircari pemlanente 45

Nr.ert Element de constructie Valoarea
incareiirii
iNfmll
arnorsa] ~i presarat ell un strat uniform de nisip grauntos. 175
- un strat de panza birurnara tip A 55 (STAS 1046 -73) un strat de
impaslitura din fibre de sticla bitumata tip fA ~i un strut de impiislitura din
fibre de sticla bitumata tip IB (STAS 7916 -75) aplicare peste un srrat de
amorsaj ~i lipitc eu trei strate de mastic 130
- doua strate de panza bitumata lip 50 sau rip 40 (STAS 1046 - 78) lnrre
strate de suspensie de bitum filerlza; - subif - (STAS 58 -71) ~i celochit
(STAS 661 - 71) rara "'p'pa de protectie . !20
3.1.5 Strate de protectie utilizate la hidrnizolatii aplicaic la acoperisuri peste I
hidroizolatia terminata:
- mortar bituminos cu subif (pentru i 111m grosime) 22
· nisip 01 ... 3 mm astcmut uniform 30
• un strat uniform de nisip grauntos astcrnut intr-un strat de mastic (strat
suplimentar) 50
- un strat uniform dc pietris astcrnut irur-un strut de mastic Iicrbintc (strat
unie, exclusiv bitumul) 200
· un strat depietris gros de 4 ern, simplu asezat pe terase necirculabile,
aplicat peste hidroizo latia rerrninata 700
- dale de beton prefabricate (20 x 200 x 3 em) pe pat de nisip de 2 em
I arosimc 100
3,2 [zoiatii terrnice
3.2.1 Azbest placi (pentru J em grosimc) 120
3.2.2 Beton (pentru I em grosimc): I
. ell agregate de granulit 110
- ell agregate de zgllrli. expandata 140
,- cu agregate vegetale (pW.ci nernontute) I 65
- celular autoclaviaz tip GBN 60
- celular autocalvizat tip GBC 69
- -
3.2.3 Mast: plasticc (pentru J em grosime):
- rnasa ceiul ara Ampcra 3
- polisriren expand at 3
- spllll15 rigida de poliuretan 6
3.2.4 PFL noros (pentru I em grosirne) 45
3.2.5 Pasta rninerala cu Iiant bituminos In foi sau salle Ie. conform tabelului 2.
3.2.6 Pilita ) placi:
- expandata (superex) pentru 1 em grosime 15
- expandata $i aglorncrata ell blturn (STAS 6970f.l - 71) pentru I em 18
grosime
- expandata, sub pardoseala ~i la tcrasa, !ipite ~i chituite CU llinln', in
grosirne de: SO
- 1 ern 100
2cm 140
I - Scm
3.2.7 I Sultele de vata conform tabelulul 2 !
3.3 Izolajii fonice in nardoseli ([!cntru 1 em grosirne)
3.3.1 Pasla mincralji P 90 In covoare de 1,5: 2.0; 2,5 em grosime (tip silan) J 9
3.3.2 Vuta rninerala scmirigid<i (tip silan) In placi de 1.0; J ,5: 2,0 em grosime I
- A 90 9
A 100 10 , 46 Acriuni in constructii - J

3.1 - Generalitati 4.7

Nr.crt Element de constructic Valoarca
incarcari i
IN/ml]
3.3.3 Putireta de cauciuc la pereti (pentru I em grosime) 100
3.3..1 Vala rnincrabl (lip silan) saltele ell grosirni de 4,0 ... 10,0 em Ia tratameruc
acustice 10
3.3.5 PFI pores
- pliici fonoabsorbante perforate In grosime de:
1.2 em 30
1,6cm 40
2.0 ern 50
• plHei Ionoabsorbante intepute in grosime de:
- 1.2cI11 35
. 1,6 em ti5
- 2.0em -- 55
- I
3.3.6 VaW minerala ) I
- placi fonoabsorbante de tip FA. 2.0 em arcsimc 12 I
QBSERVA TTE: Matcrialcle de la EeL 3.2 si 3.3 rnarcatc ell *) $C folosest en materi?le fonoizoiatoare
4, PARDOSELI l
,:: Cover PVC de 3 mrn grosime lipit ell arnett sau prenandez inclusiv stratul I.
de caalizare, din mortar de cimcnt de circa 3 ern grosime 750
Cover PVC de 3 nun groslme lipit eu aracct sau prcnandcz inchrsiv dala
flotantii sau sapa de 3.5 em grosime:
- eu strat fonoizolator din pudrcia de cauciuc de 2,0 em grosime ~i un strar
de carton biturnat 1000
- ClI strat fonoizolctor din plflci de val~l minerala rip silan de I em grosirne
I ~i un strat de carton birumrn 900
- cu sua: Ioncizolator din pl;lci de polisurcn celular ccruisat de 1 em I
_£fosime $i un su at de canon bitumat I 900 J
4.3 Parcher LV din stcjur de 2.:! em groslme pc fibrobeton de 3,5 em grosimc I I
I
rostuit eu bitum: I i
- cu mat de nisip de egalizare de ::: em grosirne l__ 900 I
- cu strat de pudreta de cauciuc de 2 em srosime I:::l
4.4 Parchct LU din stejar de 2.2 em grosimc pc PFL pores de 1.6 em grosime
I I i pit eli aracct:
! - cu ~opU de beton de 2 em grosirne
- ell strai de pudrelii de cauciuc de 2 em grosime I 350
_~t de nisip de 2 em g;~sirne I 600 I jPMCllct mozarc de I em groSlI.ne hpJ( ell aracet inclusiv stratul de egalizarc

de mortar de cimem de 3 em Qrosime ~30

--- Parcher mozaic de i em grosirnc pc dnla flotnnta S(IU ~~rfl de 3,5 C.fll

groslIlle;

I - cu strat funnizoiatnr din pudreW de cauciuc de 2.0 em grosime hpi! (U I (ISO J

I aracet ::;i cu un strat dt~ carton r itumat

I - Gil stra: f~lflolzolato: dill pl~-I~j .d~: vata n.)ln~r:d3 up silan de I em grosTI1le: <1g0

l !.::lI aracet ~1 un strat oc curion buumat

, . ,

I i· cu strat fcnoizoiator din plflCl de polisttn:n cctular ecruisat de 1 em r (:7'0.'

I ~~_tt:.t·os~r~v: lipit cu 3[,~C~~ $i lin ~;liat de carton biturnat ~~~"_~~ J . __ . ....,_ <

r .t7 1l\10Z:,:dc po; ~[Ipf~ r_hn mortar d{~ cimeut de 3 en) g.rosimt:-' !. 1

! I' H~~n~t (,i~ i err gJo:;:;I~le, -, . j (\~() I

! ~ .. rl:lCI dtn bet!'H: n;o:;::.qi:':ll de ;) ern grosune I j IJ()U

L . __ ~_~_-'~ .~ .... __ ._." ... "_ .... "_ ... _ .. - -- .... ~-.-.--- .. - .. -~-""-- .. ".-.~--- ... -.- .. --.~-.------ .... _-_ ...... ,

Element de constructi e \ Valoarca
Nr.crt incil.rcarii
IN/m2]
5. PERETI {l2entru 1 m" de sUEnbla a peretcluj)

5.1 Beton celular nutoclavizat; 1300
_ placi de 6,3 em grosime tip GBN 1400
_ placi de 6,3 em grosime tip GBN 1700
.. placi de 12,5 em grosime tip GBN 2000
• plilei de 12,5 em grosirne tip GBN 2200
• blocuri mici de 19 em grosirne tip GBN 2600
.. blocuri mid de 19 em grosirue tip GBN 2600
_ blocuri rnici de 24 ern grosirne tip GBN 3600
_ blocuri mici de 24 em grosime tip GBN
5.2 Placi din fa~ii de ipsos ell diferite adausuri (STAS 1480 - 6~?: >
_ pcreti despartitori din pHiei pline de 7,5 em grosime glCiUl\l pc ambele
fete executati cu adaos de: 700
I . ci ment de rumcgus 650
.. ciment si spumogen 1050
- cirnent ~i zgura . . .
.. percti dcspartitori din !l~ii ell ~oluri de 7,5 e111 !;rOS1mC din lpSOS eu 800
adnus de cirncnt, armati cu trestle
5.3 Zidarie de earamida {iuclusiv tencuiala pc arnbele fete) de: .
_ 7,5 em grosirne din caramida plina presatii pe cnle umeda de 240 x 1 15 x i800
63 mrn {STAS 457 - 71}
_ 7,5 ern grosirne din dlramidii cu goluri vertical e de 290 x 140 x 63 mm 1500
(STAS 5185/2.-75) '". . ., ..0
_ 10cm grosime dill caramlda cu gollin verticale de 290 x 140 x uS mm 2000
(STAS 5185/2 - 75) '"
_ 12,5 em grosirne dill caramid1i pliua (STA'S 457 -71) de 240 x 115 x 6_ 3000
nun 140 (" .
_ 15 em grosime dill cfiramidCl ell goluri vertical e de 290 x x ,~mm 3000
(STAS51S512-7S) .. _ ..' -(<:TAq-7-
_ 25 em grosirnc din diramldr. piIn3 presata pe cale umeda - - ~ 5300
71) de 240 x 11 5 x 63 rnm ., " de
_ 30 em grosirne din dirumidil ell gOIUfl verllcale (STAS 5 .8512 - 75) 5300
290 x 140 x 63 mm . _
5,4 Penrru alte tipuri de percli din zidarie, lnearcarea pennancnta se dclcrmma
conform dntelor din rabclul nr.3,4 crt.?
5.5 Profilit (stidti)
_ perete din profile U, inclusiv rarna: :UO
- simplu 440
- duhlu 6. PLACAJE PENTRU PEronI
5S~
I
Ceramice (rara rnorrarul de poza} c3ramizi penlrtl placaje de I J 5 x 60 x 60 mm
.,

! I

I !

\.~ [1
~~ , i'
f,;-- il:
I:i ~l)
',; l:i"
r.. 48 Aqiuni In constructii - 3

Greutiifi tehnice

Evaluarea greutatilor elernentelor de constructii ~i a actiunilor permanente se stabilesc pe baza valorilor greutatilor tehnice ale materialelor ~i produselor de orice natura, In starea 'in care ele incarca con strnctiile ,

Greutatile tehnice reprezinta:

greutatile specifice pentru materiale omogene si cornpacte (metale, lichide etc.);

greutati specifice aparente pentru rnateriale neomogene, poroase sau cu goluri (lemn, cararnida, beton);

greutati specifice in gramada sau in vrae (pentru balast, carbune, ciment, cereale etc.), in stiva (pentru cherestea, hattie, diramizi etc.) sau In arnbalaj (pentru conserve, oua, fructe etc.).

Pentru evaluarea incarcarilor in caJculul constructiilor de locuit se folosesc greutatile din tabelele 3.4 - 3.6.

Tabelul34

GREUT A TI TEHNICE ALE IVIA TERIALELOR DE CONSTRUCTll
(V ALORI NORMATE)
Nr. Denumirea matcrialuiui Greutatc I
Crt. tehnica
IN/m3]
1. Piatra de constructii In blocuri
LI Roci magmatice (eruptive}:
- Andczit, trahit 26000
- Bazalt, diorit 30000
- Granit, porfir, sieuit, dacit 28000
1.2 Rod sedirncntarc:
- Calcar compact 27000
- Calcar poros, cochilifer 23000
- GresH 26000
. Travertin 26000
- Tufuri vulcanice 18000
L3 Roci mctarnorfice:
- Ardezie, gnais 28000
- Marmurii 28000
2. Lemn de constructle
2, I Foioase (fag, gorun, salcarn, stejar):
- Uscat in acr (15% urniditatc) 8000
- Proaspat taiat sau umed 10000
2.2 Rasinoase (brad, larice, rnolift, pin): I
- Uscat In aer (15% umiditate) 6000
- Proa split LUi at san urned 8000
- Chcrestea de brad a~eznUl. in stive 5000 i
OBS:
- in greutalilc iehnicc ale lemnului de constructii uscat In aer cste cuprinsa ~i
- 3.1 - Generalitati 49

GREUTATI TEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTH
(vALORI NORlV1A.TE) ,
Nr. Denumirea rnaterialului I Greutate
Crt. tehnica
greut~tca ficrari.ei marunte (cuie, buloane etc.), restul fierariei (tiranti, gusee, [N/m'l
sabotl), sc considera separat;
- Greutatile tehnice ale lemnului uscat se rnaresc cu 1000 N/m3 pentru
Iemnul impreznat <
3. Metale
3.1 Fonta I 72500
3.2 O~el nentru construct ii I 78500
4. Betoane de ciruent
4.1 Beton simpiu (eu pictris sau niatra sparta) 24000
4,2 Beton annat (ell pietris sau piatra sparta) 25000
4.3 Beton eu aarezate din sparturi ceramice 18000
4.4 Beton eu agregate din zgura expand ata
. Clasa C 2,8/3,5 (B 15 ." 50) 14000
- Clasa C 4/5 (B 75) 18000
- Clasa C 6/7,5 ... 8110 (B lOa ... 150) 20000
4.5 Beton eu granulit
- Clasa < C 2,813,5 (B 10) 7000
- Clasa C 2,8/3,5 (B 15 .. " 75) 11000
• Clasa C 617,5 (B 100) 13000
- ClaSH C 8flO (B 150) 17000
4.6 Beton celular autoclavizat (gaz beton)
4.6.1 - Produs pe baza de nisip (GBN), in stare uscata
- rnarca GB 25 5000
- marca GB 35 6000
- marea GB 50 7000
4.6.2 - Produs pe baza de cenusa (GBC), in stare uscata
- marca GB 25 5500
- marca GB 50 7500
4.6.3 - Produs pe baza de nisip (GBN), in stare umeda
- marc a GB 25 6000
- marc a GB 35 7200
- marcaGB 50 8400
4.6.2 - Produs pc baza de cenusa (GBC), in stare umeda
- rnarca GB 25 6900
- mares GB 50 9400
OBS:
- in cazu] utilizarii in proicctul constructici a unui bcton ell 0 grcutatc tchnics
rnai mica dedit a betonului obisnuit (simplu sau annat), se va indica in
proiect greutatea tehnica respect iva ~i prescriptia oficiala care rcglementcaza
tchnologia acestui beton;
- Greutatea tehnica D bctonului proaspat turnat se ia mai marc err accea a
betonu!ui uscat, din tabel, eu 2.000 N/ll1J;
- Greutatca tehnica a betonului armat de 25.000 N/mJ corespundc unci
armaturriie 1.000 N/ml beton. 50 Actiuni In constructii - 3

GREUTATI TEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTII
--- (VALOR! NORMA TE)
Nr. Demnnirca materialului Greutate
Crt. tehnica
IN/m'1
5.1 Mortar de c iment:
- lntarit 21009
- proaspal 22000
5.2 Mortar de ciment var:
- intiirit 19000
- proaspat 20000
5.3 Mortar de var sou ipsos:
- intiiril I 17000
~_ - l!roa~l2flt 19000
SAl P:{Sla de ipsos: 1
- lnlflrilft 12000
i-:c-. - proaspatfl 14000
5.5 1 Mortar de argila:
- lnUirit 16000
1 - proaspiit - 1800o __
6. Cfirflrnizi ~i blocuri pcntru zi{lfirie
6.1 Cararnizi pline prcsate pe calc umeda:
- Clasa CI 13000
- Clasa C2 15000
- Clasa C3 18000
6.2 Caramizi ~i bloc uri ccramice ell goluri vcrticalc:
- Clasa Cl 13000
- Clasa C2 15000
6.3 Cflramizi gaurite ell lamba ~i uluc: I I
- Clasa CO 10000
- Clnsa CI
I - Ciasa C2 j 13000
6.4 Blocuri rnici din-bewn, pline sal! cu goluri, cu agregare usuarc: 15000 j
- Clasa Cl - I 13000
• Clasa C2
- Clasa C3
I 6.5 Blocuri mid din beron celular auroclaviaar t
nisip). pcntru zid<irie portanta
- rnarca GB 35
--:-c---- - rnarca GB 50
.. 15000 18000

ip GBN (produs pe baza de

7200 8400

I Blocurl nuci om bcton cclulai autoclavizat IIp OBC (produs pe bazfi de I CCl1l1~[i). pentru zidarie pOI·tant5 __ .J - m~rcn 50

OBS:

9400

I - ~a]l)rile grcut:"i!ilor tehnice ale carflmizilor ~i bJocurilor pcntru zidurle I

I .. _ _I_~'1JC_"tc IS_<l_CC511_.'LlnCt. serv_c. sc la_caJc\!ILlt greurf.!i1N tehnice ale zidariilor If

_ ~_ c';reoPLm~fl!Oar~ __ I

h -------.- ~

_ .. ----.-.~~_-. .... .... 7, ZidTIdl! ·----~..-~--·1

_ I I, I .. ----.-------~ ----~i

L~ __ L~fi~~~_~~ c"r~:!~~::.:~,"c_pe :~~ umed" ---- .. -. ~_I __ 0_5GD __ I

3.1 - Generalitati 51

GREUTATl TEHN1CE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTII
(VA-LORI NORMA TE)
r Nr. Denumirca materialului Greutate
Crt. tehnica
INfmJ]
- Clasa C2 16000
- Clasa C3 I 18500
7.2 Zidarie din caramizi, cu goluri vcrticalc
14500
- Clasa CI 16000
- ClaS2 C2
;.3 Zidaric din blocuri mid ell goluri, din bcton cu agregate usoare
- Clasa CI (eu agregate de Piilarlagele sau granulit) 12000 ~
I - Class CI (CLI alte agrcgate) 13500
I - Clasa C2 15500
!-- 7 il Zidarie din blocuri rnici sau placi de beton celular autoclavizat de tipul GBC:
I . . ~ "

1- Marca 50

8500 9500

Zidaric din blocuri rnici sal! placi de beton cclular autoclavizat de tipul GBN:

- Marca OB 35

- MarcaGH 50

I

I. Valorile date nu cuprind grcutatea tehnica a tcncuiclii; =jl

2. Greutatile tehnice pcntru tipurilc de zidilrie de ruai sus. corespund unui

mortar cu greutatea tehnica de 19.000 Nim' _~ .

8 PI . dcseli.J I ..

OBS:

UCI nentru pcrett, par ose 1. izo alII
I S.I ! Foi de .E.lu~lomeraUi.. din material" plaSlicl! _ 3500
8.2 T Linoleum, diferite arosimi 12000
S.3 I PI:iei de azbest 12000
I 8.4 I Placi din fibre de lemn, dure ~i extradurc PFL
I (grosimi de 3,2: 4.0; 5,0; 6.0; 7,0 mm) 9000 --1
8.5 I Plaei rigide din PVC pentru pardoseli
(l'l"osimi de 1.5 + 0,2 mill ~i 2,0 ± 0,1 mrn) 18600
I 8.6 1 Pliici rigidc din PVC: pentru placnje interioare I
I
~7 (grosime 1.3 ± 0.1 rum) 18600
--
! Plf,ci din vaW rnineralf I
L I (zrosimi de 20; 30; .:10; 50: 60: 70; 80 mm) 3500
.-~-~--.-. - ! s.s i PJaCI presate PAL .---- j 6)00 I

IS. ') I PI" i din beton ,01" lar "1001,, ;'" "r GS N (produ; P' baza de nisi r) "CO <C, I

izo!alii lcrmice 6000 ~

i8:J()1 PHlci din beton ccluiar auroclavizat trp GBC (pr~dll$ pc bazG de cen~-$-ii) I

! __ . , ptllt~u.iw!a\ii ierrnice . ~. .. ~ ~___ _ 69Q_(l~~

52 Actiuni in constructii - 3

Tabelul35

GREUTATl TEHNIC£ PENTRU DIVERSE MATERJALE DE CONSTRUCTD
Nr.crt Denurnirea Grcutatca
tchnica
[N/bue]
I Placi prcsate din stieHi (STAS 2863/2 -76): --
- tip P 12,6
- lip S 22,0
- tip T 18,5
- lip R60 7,6
- tipR80 10.9
2 Tigle de sticla (STAS 2863/2 -76):
tigle cu i aheab 30,0
3 Tigle cu coame din argila arsa (STAS 515 ~ 71);
- iiglc cu jghcaburi laterale, prcsate 26.0
J - tiglc cu jghcaburi laterale si la capetc, presate 30,0
- \;gJc eu jgheab, trase 24,0
_ __j - ugle solzi 13,5 Tabel1113 6

I

\.

I ,

;.

GREUTATI TEHNICE PENTRU DIVERSE r\'IATERIALE DE CONSTRUCTlI
Nr.crt Denumirea Greuratea
tchnica
[N/m21
I Carlon biturnat rara strat de acoperire (STAS 138 - 76J;
- cr 250 5,0
- CI300 6,0
- CI333 6,5
- CI400 8,0
- CI500 10,0
I 2 Carton bitumat cu strat de acoperire (STAS 38 - 76): I
CA 250 13,0
CA270 I 15,0
CA 300 19,0
CA 333 21,0
CA 360 21,6
CA 360/1' 17,0
- CA400 23,0
- CA 400/f 17,0
- CA440 24,0
· CA 500 26,0
· CA 5001F 20,0
· CA 500/E 29,0
- CA 500/3 32,0
- ePB 300 20,0
- CBP 360 21,6
3 Cover PVC pentru pnrdoseli, grosirne:
L5mm 23,0
4 Dale ncxibiie PVC renlfu pardoseli, grosime:
11.5mm 23.0
5 Impaslilura din fibre de stielil bitumata (STAS 7916 -75):
- tip lA 600 15,0 3.2 Incarcari pennanente 53

GREUTATI TEHNICE PENTRU DIVERSE MATERIALE DE CONSTRUCTII
Nr.crt Dcnumirca Greutatca
tehnica
IN/m2]
- tip IA 800 18,0
- tip lA 900 20,0
- tip IA 1100 24,0
- tip IA 1300 28,0
-lip IA 1900 40,0
- tip IE 1200 23,0
- tip IBP 900 29,0
- tip lBP 1200 23,0
6 Panza bitumara (STAS 1046 - 78): , 29,0
• tip 50 5,0
- tip 40 5,0
-tirA55 30,0
- tipA45 28,0
-tipA35 25,0
- tip A 30 28,0
7 Placi rigide din PVC pcntru pardosel i:
- tip K 25 (1,5 ± 0,2 rnrn grosimc) 20,0
- ti£ M 24 (2,0 ± 0,1 rnrn grosirne) 38,0
8 Placi rigidc din PVC pentru placaje iuterioare (1,3 ± 0, I mm grosime): 25,0
9 Placi din talas cu cirnent bine stabilit:
- tip SC de 25 mm grosime 120,0
- tip SC de 50 mm .grosime 200,0
10 Rogojini din vata de stieHl. pc plasfi de rabi] ~j rogojini din valii de sticla pe
carton celulozic ondulat (STA 8077 - 72) eLI grosime de:
- 2,0 em 18,4
- 3,5 em 15,0
- 5,0 em 38,4
- 6,0 em 47,0
I - 7,0 em 52,0
- 8,Dem 62,0
II Saltcle din piislll minerala, inclusiv piasa de rabi] cu grosirne de;
- 2cm 60,0
. 1 em 110,0
. 5 em 130,0
8cm 210,0
- 10 em 260,0
- 12 em 280,0
12 Saltele din vats de sliclli eu piasa de rabi] (STAS 8077 ~ 72) eLI grosirne
de:
- 3,0 em 30,0
4,0 em 39,6
5.0 em 4,8
6,Oem 56,8
- 7.Dcm 68,0
8,0 em 79,3
- 10.0 em 97,8 54 Actiuni In construqii - 3

In aplicarea rnetodei starilor lirnita, incarcarile se iau 111 considerare cu intensitatile de calcul, care se determine prin inmultirea intensitatilor nonnate eu coeficientii incarcarilor (relatia 3.2). Coeficientul incarciirilor pentru incarcarile permanente se deterrnina conform tabelului 3.7.

Tabelul37

Nt·. Tipul indircarii 11
crt max. min.
I - bcton sirnplu sau arrnat ell greutntea 1,1 0,9
Grcutatea clerncntelor pcrrncncnte specifica peste 18 KN/n}
ale constructrilor (greutatca - metal I
~ elernentelor structurale, grcutatca -Icmn
elementelor de inchiderc) cxccutate - beton simplu sau annat cu greutatea 1.2 0,9
din; specific5 sub 18 KN/ml
- zidarie din cflr;lmida
- zidarie din piatrii
J Greutatea elernentclor de izclare, - industrializate 1,2 0,9
~ egalizare ~i Iinisaj [tencuicli, ~ape, - de sanrier, cu mijloace tradintionalc 1,3 0.9
pardoseli, etc) executate in conditii:
5 Greutatea ~i imrin~crca piimantu~i!or ~i umpluturilor 1.2 O,S I
J
6 Fortele de precornprirnarc" 1,1 0,9 I 3.3 INCARCARI UTILE

Valorile normate ale intensitatii incarcarilor utile curente, care reprezinta valori maximein conditii curente de exploatare, sunt date 111 tabelul 3.8. Aceste valori se pot modifiea 111 condiriile unor justificari tebnico-economtce corespunzatoare, aprobate odata ell proiectul. Pentru cazuri nespecificate 111 tabelul 3.8, aceste valori se vor stabili de In caz la caz, ell ajutorul unor metode fundamentate.

VaJori!e precizare II1 tabelul 3.8 llU tin seama de:

- greutatea obiectelor grele situate In incaperile cladirilor de locuit sau social-cu!turale (sobe, case de bani, aparataj special medical etc.);

- incarcarile date de utilajele specials ale cladir-ilor (rezervoare 9i motoare ale mstalati ilor cladirii, cazane de incalzire centra Iii, ascensoare etc.);

- greutatea peretilor despartitori.

In cazul In care planseul urrneaza s5 suporte obiectele grele mentionate lDcarcilrile respective se VOl' considers eil actioneaza pe suprafetele efectiv ocupate de acestea, In conformitate Cli rezernarea lor reala: pe aceste suprafete nu se vor rnai lua 1!1 calcul alte ineiirciiri utile. In acest caz, clemenrele de constructii ~i constructiile se vor verifies ~i la rnciircarile specificate In tabelul 3.&. lncarc<lrile utile enumerate in rabelul 3.&, coloane Ie 3 $; .:'~ aciioneaza pc directie verticala.

3.2 Incarcari permanente S5

Tabelul38

!

Incnrcari in:

Nr. crt

Destinatla cladirii sau incapeeli

incapcri

Spatii de Incarcari pc
acces verticala sau
( coridoare, orizontala la
vestibuluri, balustrade
scari, [N/m]
I podestc)
. [N/m2J
4 5 3

1 2

f---.'TIAcopcri~uri ~i acoperisuri [erase

necirculabile, cu pante: !

a) > 1 ; 20

b)~1;20 _L __ .~~~ ~-- __ --~

2 .~~eoperi~uri terase ci reu I ab i Ie

a) utilizate in copuri de odihna, distructic, etc, aglornerari rnari de oameni nefiind probaoile

b) aglornerari rnari de oarncni fiind orobauilc

e) acopcrisuri le unor lncaperi in hale industriale

5

3000

~--~~--~~--~~~~r-

3 Locuinte (inclusiv coridoarc ~i

dependin]e), case de odihna. gradini,e de copii, cresc, dormitoare comune, hotel uri (cu exceptio salilor de adunare), camerclc sanatoriilor, spitalelor

~i altar institutii similare

4

500

1500

Birouri ~i alte Incapcr] de lucru (care nu sun! utilizate pentru depozltare ~i au cuprind aparate sau utilaje) din insrirutii ~i organizatii administrative,

~tijntificc ~i de proiectare, sali de L':

dasa lara aparatura de laburator 2000 3000 1000 •

ale institutiilor de 1i1\'alamiint,

sa!i de lectern __ L _

a. Laboratoare sau cabincte

"I 1· Conform conditiijur de exploamre, dar nu

medicate ale institutii or met iCO '- 0'

1- sanitare, stiintifice. de mai puun de. I

in\'5.t[:Lrnfint, de calcul, In L._ -~+++--~~-I-----i

I I bucatariile cantinelor si I 1 ,ocn

I loc.~lllfi:or. jn_et~Jel: .lelmi~~ I 2000 • 3(}1l(! . IJ

I 11. !!. bn, puolice. spu,5tOnl. l ! I

L_._j_ :~c~:~~::,::iak (\'~S:~~:~I~~~ _.~ __ ~ __ I ~ ~ __ ,_.,..--..,.--L-! ~. __ ~ _ ___..~,

~. J

J

I

I:

56 Actiuni in constructii - 3

lncarcari In:
Spa~ide Incarcari pe
Nr. Destinatia cladirii san incaperii lncapcri acces verticala sau Obscrvajii
(coridoarc, orizonral a la
crt vestibuluri, balustrade
scan, (a se vedea
podeste) obs. 12)
[N/m~J [Nfm2] [l!/m]
6 Balcoanc, logii - cea mai
dcfavorabila dintre ipotczele:
a. inciircare distribuita pe 0 500 Obs.l0
banda de lillime 0,8 mm In 1000.
lungul balustradei 2000 . 500 Obs.IO
b. tncarcare distribuita pc toata
suprafata
7 Poduri de cabluri electrice,
pasarele de inspectie ~i circulati e 1500 500
13 grinzi de rulare ~i benzi
transportoare
8 Poduri:
a. necirculabile 750
b. circulabilc [500 3000 500 Obs.6
dar nu milt
putin decal
750
suplirnentar
c. utilizate ca ciaje tehnice echipamcnte
lor.
sau avand alte destinatii instalaliilor.
spcciale etc
Conform nr. Art. 5 a 3.4 INCARCARI DATE DE PERETH DESP AR'_fITOru

Daca arnplasamentele unor pereti despartitori neportanti nu pot f indicate. ~i I1U sunt cunoscute III rnomentul proiectarii sau daca forma In plan a acest~r pereti este cornplicata, se admite co incarcarile date d: acesti pereti sa ~e conslde~ate dr~pt incarcari utile, uniform distribuite pe un penmetru al suprafetei planseului, pe care

sprijinirea acestora este posibila, .. _.. .

Prevederile acestui punct se aplicanumai peretilor despartitori nepo.rtant1 a carer greutate distribuita pe lungimea peretilor n.u. este mai mar: de :O~O ~~m, I~ c~zul planseelor la care se poate considera 0 repartitie trans:,ersala a incarcarilor liniare, incarcarile echivalente uniform distribuite pe m1 au valorile:

3.5 - Incarcari date de peretii despar~itori 57

a) pentru pereti despartitori avand greutarea panii la 1500 N/rn inclusiv 500 N!m2

b) pentru pereti despartiton avand greutatea intre 1500 Nlm 9'13000 Nfm,

incl usiv 1000 N/nl

c) pentru pereti despsrtiton avand greutatea peste 3000 N/m lnsa nu

mai 11!are ca 5000 Nlm inclusiv " " " 1500 N/mL•

In funcrie de diversele situatii speciale care pot sa apara In practica proiectarii, se pot adopta si alte valori, pe baza unui calcul justificativ. In toate cazurile In care pozitia si greutatea peretilor despartitori sunt cunoscute, incarcarile date de acesti pereti se vor lua In calcul conform datelor reale. Pentru planseeie prefabricate (de tip fa;;ii ell goluri) modu! de considerare a fncarcarilor date de pererii despartitori va fi dat 'In instructiunils de folosire a catalogului respectiv.

Pentru IncarcariJe variabile, valoriie coeficientilor 11 ~j n" se deterrnina conform tabelului 3.9

Tabelul39

Nr. Tipulinciircarii n 11'1
crt
I Incarcarile distribuite pe acoperisuri ~i tcrase, in locuinje, pana la 2 KN/m< 1.4
~ in lncaperi ale insritu(iilor administrative, ~Iiinlificc. de (inclusiv)
proiecrare, inva!iimant, in sali de mese, pe balcoane ~i lrnre 2 ..... 5 KN/m' --
1,3
fJ- logii, in biii publice, spiilil.torii, anexe sociale, in poduriie iT 0,4
de cabluri electrice, pe pasarelele industriaie, in podurile egale cu 5 KN/m'
necirculabile, avand lntensitari normate (conform STAS sau mai mari
J010JllA - 78 tabelul nr, 1 nr.crt. 1...4,5 b ~i 6 ..... 8nl de:
4 incarcari distribuite in pod uri circulabile, In saJi de adunari pana !a 2 KN/rn" [,4
~j specracole, in siilile cornerciale ale rnagazinclor, in (indus iv)
I-:--- muzee ~i expozlfii, in tribune, in adapOSluri pentru intre 2 ..... :s KN/m' 1,3 0,6
) anirnale, in ateliere cu utilaj user, ea ~i lncarcarea datorita
7- oamcnilor ~i matcrialelor In fabric! sau ateliere avand cgale ell 5 KN/m' 1,2
intensiUi(i normate (cr. STAS [OJOI/2AJ - 78 tabelul 1 sau rnai mari
nr.crt.S b, 9 .... 14) de:
7 Incarcilri distribuite in lungul unci linii la balustrade, pcrc!i despartiron, etc
orientate_2e directie verticala sau orizontala [ .? -
,-
S Inciiracari concentrate aplicate pe treptele scarilor ~i pe elernenteie secundare
ale acoperi~urilor ~i plan$celor I" ..
,-
. ", I .. OBSERVAl IE. Cceficicnt!i IDcareanlor n ~I n nu includ coeficien]i dinarnici.

58 Actiuni in constrllctii __ -_3 _

3.5 INCARCAIU DIN ZAPADA

Actiunea zapezii se manifests prin forte exterioare distribuite, statice, actionand vertical asupra elementelor de constructie expuse.

Incarcarea din zapndii se considera conform STAS ]010]/21-92 [42], cu valori diferite, In functie de zona climatica 111 care este amplasata constructia. Valorile normate Pen §i valorile de calcul pz< se calculeaza Cll formulcle :

\ p0;= C - C • (T 1 (3 8)

\ 7. zi e e-z Ii .

j p ~ = 'Y F . C Z! • C c . gz ,I (3.9)

unde:

Czi _. coeficient ce tine seama de aglornerarea ell zipada pe suprafata

acoperisului, ell valori date in functie de unghiul invelitorii "(1." (tabelul Ll O); c. - coeficient ce fine seama de conditiile de expunere ale cladirii;

gz - greutatea de referinta a stratului de zapada;

YI' - coeficient partial de siguranta ce multiplies incarcarea normata $1 tme seama de clasa de importanta a cladirii 11 de gruparea de incarcjiri la care se face calculul.

Coeficientul Czi se stabileste pentru fiecare forma distincta de acoperis, tinand searna de zapada care cade linistit, de redistribuirea zapezi: datorate vantului, de : fectele de alunecare a zapezii pe acoperisuri in pantii, in functie de conditiile termice acoperisului In cauza, de panta ~i de eventuale obstacole. La stabilirea ientului Czi trebuie avute In vedere ~j extinderile posibile In viitor ale co ·!,:;tiilar sau constructi ile invecinate ce pot f realizate ulterior.

.n cazul acoperisurilor cu configuratie de depresiune sau caldare, trebuie sa se aibfi II ·t~Lere ~i posibiiitatea aglcmerarilor rnari de zf.ipada care se pot produce datorita vantulu: prip adrniterea, in cazuri justificate, eil aglornerarea de zapada poate sa se produca }.,na la nivelul la care corespunde unei suprafetc superioare plate a stratului de

zapada. .

in cazul' unor conditii termotehnice speciale pentru elernentele supuse actiunii z&pozii, incarcarile acesror elemente trebuie reconsiderate, avandu-se In vedere posibilitatile de ,~_:plre a zapezii si redistribuire a incarcarilor.

Pentru consrructii de importanta deosebita si sensibile la actiunea zapezii, valorile ~'zi 5C recormnda sa se determine experimental pe model, In tunel aerodinamic.

O}!~f;~;entul r;" tine searna de conditiile de e xpunere ale cladirii, avand urmatoarele valori:

,. 0,6 pt.'l\r~1 conditii deosebi te de expunere, fura obstacole pentru

cC>!jdl!li uorrnale (, '~xpllllere,

- 0.8 pentn '0'1ciilii normale de expnnere

- 1,0 pcntru «nditii sper iaie de adflpostire

- J, 1 i-'.1~n~ru 2.' 1f." de acop'~rL? cu obstacole fn calea spu!bed'lni zapezii.

k!. '",,,,_,,

3.5 -lnciircfui din zapaa3 ::.,

TabeM3 10

NT. Forma acoperisului si scheme de variatie a CQcfidenlului Coeficienrul
Crt. C,;
Acoperi~uri simple eu un plan Ct. c,;
L »->: 1,0
o <u ~ 30·
r' D: 60-a
30· < a ~ 60' _-
30
-
0 ,
a>30·
I ,
C:::i 1TI1!lllllIlJllIllIllllllllllllllllllllfi
\

0 t:,,;
(se determina conform nr. crt.l )
varianta I
e,l Illlllll!lll!11111!1!I11I111111111I1111!I variants 1 se Dplid pentru
~ ... varianta 2 acoperisuri cu a ~ 15°
- 0,75 c,]
ITlllIIIIIIIIIII!\IIII!! 1111 II Hi III II]]
Greutatea de referinp a stratului de zapada gz se ~et~rmina 111"fu.rJ~fie d~

t . ti - din tabelul 3 11 Zonele caractenshce Romamet sun

zona carae ens ca . .

prezentate in figura 3.1. . de clasa de

. 1 de si t- Y Y 't: tine seama

Coeficientul partia e slgtlran.a Yr, 0, 1, -, 1 I 1 V'I 'I

im ortanta a cladirii si de gruparea de lncarciiri la care se face c~ ~u 1L. . a on .~ p . ' . din tabelul ":t 12 iar vaiorile coefieientilor partialt de slguranta

acestuia se lUU 1 > oJ." ,

Y,-ef din ~albse;ll~ 3a:e13 hnportanta pentru determinarea c. o.eficientUor pa:~ali de

'oJ a v -, • ('1'AS 1'0100/0 rt «;

. • b 1 1 3 14' on'forrrntUle en ;::, . - , ~.

siguranta Y~~r sunt definite m ta e u . , Jl1 C '

[39).

60 Actiuni In constructii - 3

.' ~~ . ~ ~ . - . , ,.

• '_ Y.· .

.-
'N
~
c.
'<;;j
-. N
., <;;j
~
~
-i ~. .~
1)"
(1:l
;:j
....
"E
~
'"'
-
';j)

s
d2
'5
'3
'i::
.8
';::
~
......
ro
<ll
a
Q
0
N
I
';
.......
(';j
....
,::l
bJ)
G:
,', , 3,5 - Incarcari din zapada 61

Tabelu13 11

Pcrioada de rcvenire, in ani
Zona din fig, I Altitudinea 10 25 50
Grcutatca de rcferinta g, in fN/m']
A · 900 1200 1500
B · 1200 1600 2000
C · 1500 2000 2500
D · 1800 2400 3000
700 1500 2000 2500
800 1700 2250 2800
900 1850 2400 3000
1000 2000 2500 3300
liDO 2200 2900 '3600
1200 2400 3200 4000
1300 2600 3450 4800
1400 2850 3800 4700
1500 3100 4100 5100
E 1600 3400 11500 5600
1700 3700 4900 6100
1800 4000 5300 6600
1900 4400 5800 7300
2000 4800 6400 8000
2100 5300 7000 8800
2200 5S00 7700 9600
2300 6200 8300 10400
2400 6700 9000 11200
2500 7200 9600 12000 TabeJul3 12

Simbolul Zonclc din fig, 3.1
Startle Iimita ~i ruperile de coefic, A, B, C, D E
Incarcari partial de Coeflcienti partiali de siguranta
siguran(1i
Starile limita ultimo de Yb -O,4~ 2':O,3Yb
rezistenta ~i stabilltate, sub YF Y. -0,4~?;0,3y.
actiunea gruparilor c a c,gp
fundamentale cOp
Startle llmita ale exploaterii s,
normale, sub efectul O? s, >03 Yo -0,2- ~0,3Yd
incarcarilor toiale de Yo Yo - ,---- , y, c<~
cxploatare c.s,
Statile limita ale exploatari i
normal e, sub efccte de
durata. Starile limita ultime, Ie Ir
sub actiunea gruparilor YI
speciale (In care actiunea
z~p_ec:ii joaca un rol secund)
Statile limita ultima de 0 0,2
oboseala Y2 62 Actiuni in constructii - 3

T b I 1"' n

a e U .). _)
Clasa de importanui Yo '(h ! t: Yo t, Yf
I 2,8 3,0 1,8 2,0 0,40 0,60
-
II 2,5 2,7 1,6 1,3 0,35 0,55
-
III 2') 2,4 1,4 1,6 0,30 0,50
,
IV 2,0 2,2 1,2 1,4 0,25 0,45
V 1,3 2,0 - - -
- Tabelul3.14

C!uSud~~

~::;:::=l=~~==.==~carnC;rizare __ ._~ __ -t __ O_b_S_e_f\_'a_\j_i _as_u_p_ra---::n~:-O_d_U_IU_i _d_e_as_i_:_g_ur_:l_rc_--l

Constru ctl I d!;:c""':i:-:n:-::lp:::o:::r;;ta::ll::t"fi -----f'j'=n---=a;::fa--ra=--u-n-o-r -s-p-o-ruJ.r':-i -n-1-Cai:-"CI m-po-n-a-n-te-d"-c~!

excep!ionali\ asigurarc. prescrise in rcgtcmemarlle

" Constructii a carer avariere arc uriufiri tehnice eu caracter general, pOL 55 lie

catastrofale stabilhe, de la caz la caz, criterii speciale de

- Construqii a carer exploatare asigurare, pe baza unei justificari

neintrerunta estc indispensabila corespunzatoare.

Constructii de lrnportnnta deosebita

- Constructii a caror avariere are urmari deoscbit de grave

- Constructii

Pe baza prevederilor unor reglementnri tehnice sau pe baza un or justificari corespunzatcare. se adopta uncle sporuri fh~ii de asigurarca obi~nuitiL

nccesare pen tru

recuperare in urrna unor evenimente catastrofale (constructi i a carer supravictuirc este nccesara pentru

I asigurarea unui minim de masuri In vederea lnHitlH'flrii urmarilor unor catastrofe).

If

" C~l1s(ruqij de imp?rtantil medic - Clasa cupnnde rnajontarea constructiilor

- Construcjii pcmru care nu exista indicatii de incadrare in alte clase se incadreaza in aceasta clasa

Se utilizeuza vulorile de baza ale coeflcicntllor In vcrificarea sigurantei. De regula nu 5(: introduc dlfereatieri punctul de vedere <II asigurarii necesnrc.

III

din

Pe baza prevederilor unor rcnlernentari I tehnicc sau pc baza unor -justifidlri ccrespunzatoare, se adonta 11l1e1e redu c.::_1 tbta de asigurarca obj~nuitii. ,

Construe pi de imporiallt1i secuudura Constructii a carer avariere implica un

tV pericol reclus pemru viata si sanatarea

I oamenilor $i produce pagube materiale

r.-- rcduse

]1 Constructii neimportante Constructii provizorii de valoare V redusa, a carol' avaricre nu prezinta

J pericole pentru viata ~i sfmutatea

il oarncnilor, constructii pentru

'--____ __ ~!i.E0slil:t:<lJ.~Drarfl!, aninml~ __ ._. _

Uncle critcrii de asigurare pal sa fie mull mai putin severe dccat In mod curcnt sau chiar sa nu fie Iuare in consicerare.

3.6 ~ Incarc1hi din vant 63

3.6 INcARcAru DIN V ANT

Actiunea vantului se manifests prin forte exterioare distribuite, orientate in mod preponderent normal la suprafata expusa, dar avand ~i eomponente tangentiale, importante in special pentru elernentele de suprafata mare, conform ST AS 1 () 10 l!20- 90 [41]. Din punct de vedere a! efeetului asupra constructiilor, fortele prod use de vant se considers ca suma a doua componente, statica si dinamica. In cazul constructiilor curente, putin sensibile la actiunea vfintului, incarcarile din vant se considera ca se aplica static.

In general, directia curentului de aer este orizontala. In raport ell constructia,

vfintul se considera ca poata sa bat a din orice d irectie,

Incarcarea din vant se ia III calcule eu inteusitatea 110r111at[1 p: si ell cea de

calcul p~., gruparea incarcarilor facandu-se conform prevederilor din capitolul 3.

Relatiile de calcul ale intensitatilor incarcatilor din vant sunt:

r P:. ~~,c"; ·c.(z)·g, '\) (3.10j

i p~ =y.p~ (3.l0n)

1..111de '-'-r-n_ . .------'-"~_.~ . ....--., ~ ......... ""._~.T_ ~ •.•..• ~- '··~·~~T

P - coeficientul de rafala;

Cni ~ coeficientul aerodinamic pe suprafata "i" a constructiei;

Ch(Z) - coeficient de variarie a presiunii dinamice de baza in raport cLllnal(irnea

z deasupra terenului liber;

g, _ presiunea dinarnica de baza stabilizata, la Illalpmea de 10m dcasupra

terenulu i:

Y - coeficientul partial de siguranta;

In vcderea determinarii efectelor fluctuante ale vfintuhii, in functie de sensibilitatea la actiunea vantului, se considera trei categorii de constructii, C:, C~, C,.

Din categoria C I fac parte constructiile curente, putin sensibile la actiunea vantului. In aceasta categorie intra toate constructiile, afara de cele din categoriile C2 ~i

C3.

Din categoria C2 fac parte constructiile curenre sensibi le la actiunea vantu lui.

in aceasta categoric intra:

_ stfilpi ai liniilor electrice aeriene, turnuri, cosuri de fum, utilaje de tip coloana,

estacade care au perioada proprie fundamentala mai marc de 0,25s;

_ structuri de cladiri iualte, civile $1 industriale, care depasesc 40 m ina!time sau au perioada proprie fundamentals rnai mare de i 5;

_ alte structuri sau parti usoare de constructie, flexi bile (proeminente, clemente de tnchidere etc.), susceptibile de a amplifica sensibii oscil::\iile datorite flIlGtU3··tiilor presiunii vanrului:

_ construcriile ... care nu fac parte din c[ltegur~,i:l Co_::

64 Actiuni in constructii - 3

Din categoria C, Iac parte constructiile care ridica probleme speciale datorita sensibilitatii la actiunea vantului si complexitatii comportarii lor. In aceasta categorie intra de exernplu turnurile de televiziune, antenele si cosurile de fum eu 1nli1limi de peste 150 rn, turnurile de racire eu Inaltimi de peste 100 rn, grupurile de conduete sau estacade eli deschideri sau inaltimi de peste 50 m.

In cazul constructiilor din categoria C" componentele starica si fluctuanta ale vantului se iau in considerare impreuna, iar cceficientul de rafala f:I = 1,6.

Coeficientul aerodinamic pe suprafata "i" a constructiei Cn; pentru diferite scheme de ccnstructie, pentru presiuni ~i suctiuni sunt precizate In tabelul 3.15.

Tabelul3 15

Pro IiJ ul eons trucjiei ~! scheme de incarciiri date de varu

lndicaui pentru definirea coeficientului Coi ~i folosirea schcmclor

Directin varuului

~ 2.0

Cr'- .-('If""";-. CI\,.'

~I~,-

f"Ll.-_1 _.....- __ _.LJ'-~_- 1-1...J

1

Plan

c"

.. 1

L h !1

1,0 I

L 0.00 I 0,5

a.

1 C I

+ o.S

i 0.01 - 0.6

-0,7

· 0.8

20·

i + 0.2 ! ·0,4

·0,7

• 0.8

90·

,0,45

· 0.6

I 03 .I ·0,05

I + 0.4 I + 0.3

40·

·0.2

·0,1

i + O.S J + 0.8

60·

+ 0.8

h,li

0.0 0.5 1 1,0 I ~ 2,0

• 0.4 • 0.4 1 . 0.5 I . 0,8

11 1

it 11

btl .: 0.5 1 1,0 I ;;, 2.0

c,'

-c I ·0.4 I_ . 0,5 I ·0,6

<2 - 0,5 J - 0,6 I - 0,6

Obscrvajie:

Coeficientul CIlJ se refera ia toate constructiile inchise, cu form" dreptunghiularf in_]JIan.

La valorile pozinve ale coeflcientilor corespund presiuni, iar In valorilc

negative corespund sucuuni, . •

Coeficientii Cni se asociaza in cazul presiunilor cu coeficientul Ch{Z). tar In

cazul sucriunilor cu cb(h mod). .

L~ constructiile cu deschideri mari (hale, hangare, etc.) trebuie sa se tina seama si de variatia presiunii interioare (suprapresiune sau suctiune) aplicata pe toate fetele constructie 1.

3.6 - lncarcar; din vant 65

Pentru determinarea acestor variatii de presiune, constructii Ie se impart in doua categorii: cu permeabilitate normals $i cu permeabilitate ridicata,

Constructiile cu permeabilitate normals se considera cele In care raportul dintre suprafata golurilor, ce pot deschise simultan, din elementele de inchidere (pereti, acoperis) si suprafata elementelor de inchidere, este de eel mult 0, IS, iar constructiile cu permeabilitate ridicata se considera cele la care acest raport este mai mare de 0,15.

In cazul constructiilor cu permeabilitate norrnala, variatia presiunii interioare se ia egala cu ±O,2·ch(hmcd)·g", iar In cazu! celor ell permeabilirate ridicata de

± 0,5· cn (h med)' g,.. incarcarile corespunzatoare variatiilor de presiune ihterioara se suprapun in rnodul eel mai defavorabil peste incarcarile determinate conform relatiei 3.10.

Pentru determinarea coeficientului Ch(Z) se considera trei tipuri de amplasarnente I, II si III, III functie de marimea si distributia obstacolelor situate in vecinatatea constructiei considerate.

in tipul de amplasament I se incadreaza amplasamentele deschise (carnpii, silvostepe, malurile deschise ale rnarii, lacurilor etc.), precum si arnplasamentele din zona construita ell obstaeole cu inaltimi mai mici de 10m.

in tipul de arnplasament II se incadreaza amplasamentele din orase (cu exceptia centrelor rnarilor erase) si imprejurimi, din zone cu rnasive forestiere, alte amplasamente sirnilare, aeoperite relativ uniform ell obstaeole eu 'inaltimi de peste 10 m.

In tipul de amplasarnent III se incadreaza amplasamentele din centrele mad lor erase cu zone dens construite, eu majoritatea cladirilor avand Inaltirni de ordinul a 30 m sau mai mari. Pot fi luate in considerare ~i situatii intermediare intre cele (rei tipuri de amplasamente, ca de exernplu intre tipurile I ~i II, In eazurile III care Inaltirnea medie a obstacolelor hob este pana la 10 m, iar distanta de In aceste obstacole palla la constructie nu este mai mare de 8 hob.

CoeficientuI CheZ) In functie de inaltirnea z deasupra terenului libel', In metri, se determina cu relatia:

• pentru amplasamente de tip I:

( )0.32

ch (z) = .I~ ?: 1,0

(3 .ll)

- pentru arnplasarnente de tip II:

( )0,44

Ch (z) = 0,65 I~ ?: 0,65

(3.12)

- pentru amplasarnente de tip III:

( )0.('6

ell (z) "" 0,65 l~ ?: 0,30

(3.13)

66 Actiuni In constructii " 3

Coeficientul Ch{Z) poate f determinat si din tabelul 3.16; pentru valori intermediate ale inaltimii z fata de cele din tabel, CheZ) se obtine prin interpolate liniara,

Tabelul3.16

Tipul
de arnpla- SIO 20 40 60 80 lOa 150 200 350
sarnent
ell (z)
r 1,00 1,25 1,55 1,75 1,95 2.10 2,40 2,60 3.10
11 0,65 0,90 [.20 1,45 1,65 1,80 2,15 2,15 3,10
!II 0.30 0,50 0,75 0,Q5 1,20 1,35 1,80 2.15 3,10 Presiunea dinamica de baza stabilizara, la ini:il\imea de 10 m deasupra terenului, se determina in functie de arnplasamentul constructiei avand in vedere harta de zonare din figura 3.2 ~i valorile mentionate In rabelul 3.17.

Tabelul3.17

I I Viteza mediate pc doua I Presiunca dinamica de baza stabilizata, la I
I
Zona Altitudinea I minute V.lrn I infLirinlca de 10m dcasupra tcrenului I
III rn/s lli:/rn"]
A 5800 22 300
B 5800 26 420
C s sao 30 S50
D Zone cu ccnditii deosebitc pentru care se cer datc dill partca Institutului de
Meteorologic ~i Hidrologie
E 1000 25 I 400
I 1200 27 450
r ! ]400 32 t-- 650
~ 1600 38 900
I 1800 42 1]00
r_ 2000 46 i 1300 1
I 2200 49 ]500 2100

52

I

I

. -.-..J

1700

OBSERVATI1:

J. Valorile privind presiunea dinarnica de baza stabilizata ~i viteza mediate pe doua minute, au fost stabilite pc baza interpretarii sirurilor de observatii meteorologice obtinute de Institurul de Meteorologic ;;i l-lidroiogie 91 sunt date pentru amplasamentele deschise de tip I, la Inalrimea de 10 111 deasupra terenului ~i pentru 0 perioada de revenirc de 10 ani.

2. La stabilirea valorii presiunii diuamice de baza trebuie avute in vedere ~i condiriile de microrelief care creaza situatii de ad5postire 58U de expunere. conform prevederilor STr\S lOlOl1?O,80 pet. 2.6 [41].

3.6 -lncarcari din vant ,67

3 in zona E se iau valorile din tabel nurnai in abs,enta unor ce.rce~iiri·bs~evcailaOlerJ: mai mici

, , ... .. d )400 P ~I (J nu rrebuie sa aJ a

4. In zone cu altitudm! mal 111]C[ e , ~1, 2m OV ,

decat cele ale zonelor limitrofe, eli altitudine sub 800 IT,.

- -" d d "t se obtine prin inmultirea

Valoarea intensitatii de calcul a incarcarn ate evan, " .

. . . 1 d 'guranta care este notat ¥F , Yo , 11 sau

intensitatii normate cu un coeficient partra e SI .' "" 'fi· carea

, d ' - -. la care se lace ven 1, .

¥21[1 fung~:~~i~~~;;\1:~~.~~~f J~ ~~~~;;~~a s: 1~~~~~~:~~ diferen~iat In functie de:

I ABC D ~i E din fizura 3,2; . " anit I I ~.

" zone e , , , "'=' _ _. I face verificarea definite Il1 capl 0 U .J,

" starea limitii si gruparea de mcarcan a care se .,

- categoria construqiilor;

_clasadeimpOltant5.(cf.tabe13.14). ." b 1 13.18 ~i tabeiul

Valorile coeficientilor partial] de siguran~a sunt prezentatc III ta e u

119. Tabelu13·18

..
Simbolul Zoncle din fig. 3.1 I
I Starile lirnitii ~i grupil.rik de lnccrdiri coeficicn!ului A,B,C D,E
I f!3r\ial de siiQ!!.anlu
I
I Starile limit[i ultirne de rczisten\a ~i \
l s\abilitatc sub actiunea gruparilc! t, Yb
Yr
nmdamenrale
I Starile [imita ale exploaW,rii normalc, J Yo
sub efec!u! lncarcarilor totale de Yo t,
! cx£!oatare
SI;lrik limita ale cxploatarii nonnale \
sub efect de durata 1 t, Yr \
I Starilc limita sub actiunea grup~rilor _ t, I
I sceciale (in care actiunea vantului joaca I
. . lin rol secundar) I 0 0,2 !
I __
1-- Starea lirnita ultima de obosealii· _" y"
I Tabelul 3.19

I Clasa de I

! Fclul conslrucpcl imponan\fi a y, I . Yo I ·t, 'I'd

I, conslruC\iei __L.·~"--·~+----:6--;-O-.f'-;O:-.4;--;:0;-1i-"0,'26(\O

,---- [1,60 I 1,80 I 1,40 r,

I, Constructii curcntc !l UO I ! ,60 1,20 1.40 ~,.~~.\ ~:;~

I', ptl\in scnsibi 1e 1:1 [[! 1,20 1.40 I 1.00 1,20

. \ 085 1 05 0,25 0,45

actiunea vamului IV 1,05 1,25 , ..

l (carcgorln C I) V 0 90 ! .I (} - " 0.40 1 o,~o. \

. ----1 j ~'oo I ~-'DOIl,7O _

I I I -.-, I 0 - ~ 0 ~)

I· Construcrii semibilc Ia \ 1'1 l' 7' l,95 I 1,30 1 1,50 .s - I .~

1 . • t lui ill 1'"0 I 1.70 1 I I (I I 1.30 0,30 0.50 I

i (~~;~~~~:~1 '~:l ;;'C)) tv ~o_ ~_J~.~ __ J _ __9_:j~:_.l ~5? ~_g]_?---"L.2.45_~.J

L ~_ .. __ J...._~~~------ _ ____._

y, I(

68 Actiuni In constructii " 3

3.6 - Inciireari din vant 69

Valorile Yo .... Yf se stabilesc conform tabelului 3.19, eli exceptia celor pentru unele sisteme speciale (linii aeriene de energie electrica, statii electrice, linii aeriene :;;i comunicatie, etc), care se stabilesc conform prescriptiilor speciale referitoarc la asemenea sisteme.

in cazul cornponentelor usoare (eiernentelor de inchidere, etc.), la care solicitarile sunt determinate practic nurnai din actiunea vanrului, vaIorile determinate conform tabelului 3.19 se sporesc cu 50 % daca acestor componente Ii se atribuie aceeasi irnportanta ca structurii principals. In alte situatii se aplica un spar de 0 ... 50 %, apreciat de la caz la caz de proiectant,

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful