BRD Groupe Société Générale

Istoria B.R.D. dateazǎ din anul 1923, când Societatea Naţionalǎ pentru Credit Industrial a fost înfiinţatǎ ca instituţie naţionalǎ. La 1 Decembrie 1990, BANCA ROMÂNǍ pentru DEZVOLTARE a fost înfiinţatǎ ca o bancǎ comercialǎ cu statutul legal de companie pe acţiuni, preluând activele si pasivele Bǎncii de Investiţii. Banca Romanǎ pentru Dezvoltare este una din bǎncile de prestigiu şi cu traditie în mediul bancar românesc. Acţionând pe baza unor strategii şi politici flexibile, cu prudenţa impusǎ de evoluţia mediului economic, B.R.D. a reuşit sǎ se adapteze cerinţelor economiei de piaţǎ actuale, concomitent cu dezvoltarea sa permanentǎ sub aspect organizaţional, patrimonial şi financiar. La inceputul anului 1999, Banca Românǎ pentru Dezvoltare a devenit prima bancǎ privatizatǎ din sistemul bancar românesc, prin achiziţionarea de cǎtre GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE a pachetului majoritar de acţiuni (51%). Achiziţionarea de cǎtre Groupe Société Générale a reprezentat un succes din cel puţin trei puncte de vedere: - calitatea parteneriatului – Société Générale situându-se printre primele 10 grupuri bancare din lume; - recunoaşterea de cǎtre partenerul francez a activitǎţii multifuncţionale a BRD ca şi adoptarea de cǎtre Société Générale a obiectivelor strategice ale BRD privitoare la extinderea si diversificarea activitǎţii; cuantumul afacerii – creşterea de capital. Succesul privatizarii BRD a fost remarcat la nivel intern şi internaţional prin: decernarea premiului ”Privatizarea anului 1998 în Europa de Est”, distincţie acordatǎ acordarea titlului de cea mai bunǎ bancǎ din România, de cǎtre revistele Central acordarea premiului pentru excelenţǎ şi a titlului de cea mai bunǎ bancǎ de cǎtre
1

de revista de specialitate Privatization International; European şi Piaţa Financiarǎ; publicaţiile Central European, Global Finance, Euromoney.

BRD – Groupe Société Générale a confirmat în anul 2000 evoluţia conturatǎ în anul anterior fiind distinsǎ cu numeroase premii acordate de mai multe publicaţii şi observatori care i-au subliniat realizǎrile: acordarea titlului de “Most Dynamic Bank” de cǎtre Bucharest Business Week; acordarea premiului pentru excelenţǎ cu ocazia vânzǎrii card-ului Maestro cu

numǎrul 150.000 de cǎtre Europay; - acordarea premiului pentru sprijinul acordat IMM din România de cǎtre Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici si Mijlocii; - pentru contribuţia adusǎ la dezvoltarea asigurǎrilor, revista PRIMM a acordat premiul "Banca anului 2000"; - acordarea premiului pentru cel mai bun produs bancar – card-ul de credit VISA Classic – de catre revista Piaţa Financiarǎ; - acordarea premiului “Banca anului 2000” de cǎtre revista Capital pentru excelenţa în afaceri. Pentru o cât mai mare apropiere de clienţii - peste 900.000, BRD - Groupe Société Générale a dezvoltat şi va continua sǎ dezvolte o reţea teritorialǎ de unitǎţi bancare formatǎ, în prezent, din 186 de sucursale, agenţii, reprezentanţe şi peste 800 bǎnci corespondente în peste 80 de ţǎri. 1.1 Rezultate BRD – Groupe Société Générale Banca Românǎ pentru Dezvoltare a confirmat în anul 2000 creşterea conturatǎ în anul precedent, deşi contextul macroeconomic a rǎmas dificil, în ciuda anumitor semne de relansare economicǎ. Rezultatele bancii sunt elocvente: cu un rezultat net de 1354,8 miliarde de lei, care indicǎ o nouǎ îmbunǎtǎţire a indicatorilor sǎi financiari, BRD şi-a manifestat capacitatea de a depǎşi dificultǎţile inerente perioadei de transformari pe care o traverseazǎ. Ca dovadǎ a imaginii de bancǎ stabilǎ de care se bucurǎ atât în mediul financiar bancar din România cât şi în rândul clienţilor, evoluţia numarului total de clienţi ai BRD – Groupe Société Générale a fost de la 545.620 în 31.12.1999 la 830.196 în 31.12.2000 ceea ce reprezintǎ o creştere cu 52,27%. Defalcând aceste cifre pe persoane fizice şi persoane juridice putem spune cǎ numǎrul clienţilor persoane fizice a crescut de la 451.118 în 31.12.2000 la 731.386 în 31.12.2000 reprezentând o creştere cu 62,12% în timp ce numǎrul clienţilor persoane juridice a crescut de la 88.343 în 31.12.1999 la 98553 în 31.12.2000 reprezentând o creştere cu 11.55% Banca
2

Românǎ pentru Dezvoltare – Groupe Société Générale a obţinut în 2000 un profit net de 1.354,8 miliarde de lei (52,25 milioane USD), la un profit brut de 1.608,3 miliarde lei (62,03 mil. USD). Profitul net a crescut cu 76,8% în valori nominale şi cu 25,68% în termeni reali faţǎ de 1999. Fondul de dividende pentru anul 2000 este de 752,2 miliarde lei. În anul 1999, profitul net a fost de 766,4 miliarde lei, iar dividendele distribuite au totalizat 454,8 miliarde lei, adicǎ o creştere de +65,4% în termeni nominali şi de +17,5% în termeni reali pentru anul 2000. 1.2 Evenimentul anului: Oferta Publica. Evenimentul anului 2000, pentru Banca Românǎ pentru Dezvoltare, a fost punerea în vânzare prin ofertǎ publicǎ secundarǎ a acţiunilor pe care Fondul Proprietatii de Stat le mai deţinea din capitalul bancii. Aceastǎ acţiune reprezenta o nouǎ etapǎ din strategia de privatizare. BRD şi-a început activitatea ca societate bancarǎ cu capital de stat la sfârşitul anului 1990, prin preluarea patrimoniului Bǎncii de Investitii, bancǎ specializatǎ în finanţarea investiţiilor. 1.3 Privatizarea BRD: un proces în mai multe etape Martie 1999 : Un pachet de 8,33% din capitalul social este vândut personalului, conducerii si pensionarilor bǎncii de cǎtre FPS. Martie 1999 : Lansarea oficialǎ a privatizǎrii: Société Générale cumpǎrǎ 51% din capitalul social. Noiembrie 1999 : Sucursala din Bucureşti a Société Générale este integratǎ în BRD. Ea era prezentǎ în România din anul 1981 si deschisese doua agentii în provincie, în 1998. Noiembrie 1999 : Continuarea procesului de privatizare: BERD cumpara 4,99% din acţiuni. Octombrie 2000 : FPS propune spre vânzare prin ofertǎ publicǎ pachetul de 9,87% din acţiuni, rǎmas în posesia acestuia. Noiembrie 2000 : Un pachet de 2,55% din capital este vândut prin ofertǎ publicǎ – FPS mai deţine încǎ 7,32%. BRD – GSG este declaratǎ societate deschisǎ şi înscrisǎ la Oficiul de Înregistrare a Valorilor Mobiliare.
3

de la zero carduri în noiembrie '99. 593 erau angajati BRD.Ianuarie 2001 : BRD – GSG este cotatǎ la Bursa de Valori din Bucureşti. banca are 13% din totalul activelor bancare. precum şi de acţionarul majoritar. prin ofertǎ publicǎ. a afirmat preşedintele BRD-SG. şi a 4.99% de cǎtre BERD. a fost de peste 80 de milioane de dolari în ultimii 3 ani. Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare a validat închiderea Ofertei Publice Secundare Iniţiale si a declarat BRD societate deschisǎ.87% rǎmas în posesia FPS. iar coeficientul de solvabilitate al bǎncii este de peste 20%. FPS si Comisia de Privatizare au apreciat sprijinul oferit de management. 19% din totalul împrumuturilor cǎtre clienţi.87% din capitalul social. Pe data de 15 octombrie 2000. de 9. din care 11. în cumpǎrarea de acţiuni se aşteaptǎ în general ultimele zile. În opinia lui Bogdan Baltazar. fiindcǎ altfel banii ar fi blocaţi. 19% din creditele neguvernamentale şi 18% din depozitele populaţiei. precum şi în sistemele informatice. Investiţia BRD în acest domeniu. de numai 4%. au subscris. În ciuda unui context economic dificil. dar cǎ totul merge conform planului alcǎtuit împreunǎ cu FPS. Acesta era procentajul rǎmas în posesia FPS la sfârşitul primei etape din privatizarea bǎncii. pânǎ la încheierea ofertei publice. au ramas in proprietatea FPS. Printre acestia. Société Générale. Sper ca şi alţii sǎ aibǎ încredere în mine." În legǎturǎ cu acţiunile vândute deja. a 8. Bogdan Baltazar crede cǎ investiţia în acţiuni 4 . Nivelul creditelor neperformante este foarte scǎzut. 11. "Eu am încredere deplinǎ în banca pe care o conduc. întregul personal al bǎncii. Bogdan Baltazar a precizat cǎ nu poate da cifre exacte. 2. în timpul pregǎtirii şi desfǎşurǎrii ofertei publice. management şi pensionarii bǎncii.55% din capitalul social a fost alocat. adicǎ 9. Subscrierea acţiunilor puse în vânzare de cǎtre FPS a luat sfârşit la 15 noiembrie 2000. ele fiind scoase acum la vanzare. Fondul Proprietatii de Stat a lansat oferta de vânzare a pachetului de acţiuni deţinut la BRD. dupǎ achiziţionarea pachetului majoritar de 51% din capitalul social de cǎtre Société Générale. aşa cǎ nu îşi face nimeni griji cǎ aceastǎ ultimǎ etapǎ a privatizǎrii nu va fi un succes. Restul de acţiuni.000.33% de cǎtre personal. acestea sunt motive suficiente pentru ca cineva sǎşi doreascǎ sǎ investeascǎ într-o asemenea bancǎ. Din pachetul de 9.7%. s-a ajuns acum la circa 250. În ceea ce priveşte serviciile speciale oferite populaţiei. Oricum. La 28 noiembrie.604 de investitori.321 de persoane fizice şi 283 de persoane juridice. farǎ sǎ beneficieze de dobândǎ. Evolutia post-privatizare a BRD-SG este consideratǎ de preşedintele Bogdan Baltazar ca fiind foarte bunǎ: acum. Cotarea efectivǎ a bǎncii la Bursa de Valori din Bucureşti a avut loc pe 15 ianuarie 2001.

metode. tehnici. Sistemul informaţional bancar Ca orice bancă. în puţin mai mult de un an. Toate aceste activităţi şi relaţii se materializează în evenimente pe care instituţia B. ţinând seama de realizările în acest domeniu pe plan internaţional şi realizarea unei educaţii în acest sens a personalului propriu. De asemenea se exercită o serie de relaţii permanente între unităţi operaţionale şi funcţionale ale întreprinderii bancare. Suntem foarte multumiţi de investiţia facutǎ.R. În ceea ce priveste nivelul investiţiei. pentru cǎ. întreţine în activitatea sa curent-operativă relaţii cu toţi cei care acţionează asupra conturilor sale sau ale clienţilor ei. sunt o investiţie serioasǎ".D. Sperǎm sǎ se facǎ distincţia între un depozit la o lunǎ şi acţiuni.R. într-o reţea începuta de la zero. 5 ." Profitul net obţinut în '99.R. a fost prima alegere a Groupe Societe Generale în campania sa de extindere europeanǎ. Realizarea acestui deziderat presupune organizarea sistemului informaţional al B. de 42 milioane de dolari. a fost ca aceasta sǎ însume maximum 10% din totalul economiilor. i-a convins pe investitorii francezi cǎ au facut o alegere bunǎ. procedee. sfatul dat de preşedintele BRD.D. Acţiunile nu sunt nici jetoane de cazino. Conform declaratiei lui Pierre Andre Taulet . trebuie să le organizeze în cadrul sistemului informaţional pentru profitabilitatea activităţii sale. corespunzător exigenţelor ce decurg din aplicare în practică a cerinţelor mecanismelor economiei de piaţă .trebuie fǎcutǎ pe termen lung: "Cel puţin un an de zile. S. nici unitǎţi la FNI. S. mai ales la nivel bancar. personal ce trebuie să fie în măsură a gestiona corect informaţia bancară cu costuri cât mai mici şi utilitate cât mai ridicată.D. B. Sistemul este un ansamblu de elemente materiale sau nemateriale. a declarat dl Taulet.C. persoanele fizice nu ar trebui nici mǎcar sǎ se uite la preţul acţiunilor cumpǎrate. personal utilizate în interacţiune prin intermediul unui mecanism specific şi al unui sistem de control. în legǎturǎ cu cumpǎrarea de acţiuni bancare în general. modele. dacǎ vrei sa faci o treabǎ într-o tara strǎinǎ.A. "România. potrivit situaţiilor actuale. trebuie sǎ vorbeşti limba. am obţinut rezultate pe care. format în general din echipamente. le-am fi obţinut în 7-10 ani.

prelucrarea informaţiilor. tehnici. metode. 6. în vederea transformării lor în date ce pot fi furnizate sistemului de conducere în condiţiile de eficienţă economică acceptabilă. Sistemul informaţional bancar îndeplineşte rolul de prelucrare normală/automată a informaţiilor transmise de către sistemul operant. 5. având la bază un mecanism de freed-back. cunoaşterea funcţionării şi specificul prelucrării realizate la nivelul subsistemului operant.bancar. modele. furnizarea de date pertinente. în limitele cadrului legal financiar. diversificate şi exploatate prin intermediul tehnicilor operative. generarea de informaţii cu caracter particular financiar-bancar. prelucrate şi transmise ca date. la rândul său . 4. Se poate afirma că activitatea bancară de calitate este influenţată direct de organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional. implementarea funcţiilor esenţiale relative la informaţiile cu specific financiar-contabil. Acest sistem informaţional bancar lucrează ca un sistem de interfaţă între sistemul decizional şi cel operativ. exacte şi operative subsistemului de conducere. precizia şi calitatea informaţiilor culese. definit ca un set finit de concepte. coordonare. reglare şi control). într-un context operaţional controlabil. de operativitate. în cadrul sistemului informaţional bancar. Astfel se poate afirma că legătura din activitatea de decizie şi cea operaţională se realizează printr-un flux continuu de informaţii. O analiză a acestor funcţii ale sistemului informaţional bancar conduce la ideea că acestea pot fi simplificate. În sistemele bancare evoluate între sistemul de conducere şi cel operativ intervine unul informaţional. Practic sistemul informaţional are următoarele funcţii: 1. informatizarea sistemului informaţional cuprinde două nivele distincte: 6 . în scopul realizării funcţiilor organismului financiar-contabil şi a atributelor conducerii acestuia (comandă. pentru domeniul bancar transformarea unor fluxuri financiare de intrare în fluxuri financiare de ieşire. 3. În aceste condiţii. în scopul furnizării datelor necesare controlului activităţii globale asigurate de către sistemul de conducere. procedee. 2. memorarea acestor informaţii.Acest sistem de control/conducere intră în legătură cu un sistem operant ce asigură . instrumente şi procese utilizate pentru prelucrarea informaţiilor şi a interacţiunilor lor provenite de la sistemul lor operativ.

D. utilitatea fiind principalul criteriu de selecţie.1. a sarcinilor umane. 7 .A. de perfecţionare a principalelor sale laturi. S. sistem informatic mixt (SIM). La nivelul operaţional acest sistem informaţional este format fizic din reţele de calculatoare interdependente instalate la nivelul organismului bancar. sistem expert (SE). S. sistemul interactiv de asistare a deciziei (SIAD) sau sistem executiv (ESS). în care fiecare constituie suport pentru cealaltă. în cadrul acestei problematici a sistemului informaţional bancar pune accentul pe primul nivel al acestuia şi anume subsistemul informaţional organizaţional care reflectă activităţile generatoare şi consumatoare de informaţii: . nivelul subsistemului informaţional informatizat prin care se înţelege memorarea. manageri. B. 2. În primul rând. legături informaţionale directe şi indirecte). iar logic din baze de date manipulate prin intermediul unor baze de proceduri şi standarde prelucrate/comunicaţie şi/sau generatoare de sisteme expert.operaţii curente de ghişeu. În sistemul actual de organizare a sistemelor financiar bancare la nivel naţional şi internaţional. perfecţionarea sistemului informaţional bancar presupune ca volumul de informaţii bancare să fie redus la strictul necesar.C. prelucrarea şi transferul automat al datelor prin intermediul sistemelor electronice de calcul şi comunicaţie. Astfel sistemul informaţional bancar este supus unui proces continuu de îmbunătăţire. există patru tendinţe de organizare a subsistemului informaţional informatizat:     sistem informatic standard (SIS). În concluzie se poate observa că sistemul informaţional bancar structurat pe cele două nivele trebuie să asigure derularea unui flux continuu de informaţii între activitatea de conducere şi cea operaţională. activităţi aflate într-o interdependenţă. Pentru o dinamizare accentuată a acestui flux informaţional se impune o structurare a informaţiilor corespunzător necesităţilor curente şi de perspectivă în ceea ce priveşte prelucrarea automată a datelor. a sarcinilor informatice. nivelul subsistemului informaţional organizaţional care reflectă activităţile asociate întregului organism financiar-bancar prin prisma informaţiilor.R. inclusiv a modalităţilor de funcţionare (servicii.

ierarhizarea informaţiilor bancare după importanţa şi gradul de operativitate ceea ce va duce la o creştere a numărului de operaţiuni efective pe unitatea de timp şi implicit se vor încasa mai multe dobânzi şi comisioane. . . .operaţiuni de scont cu efecte comerciale. . acţiuni ce contribuie la înlăturarea paralelismelor. tipizarea documentelor bancare ţinând cont de forma şi elementele pe care acestea le conţin.. . .activitatea de personal. inclusiv contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor.gestiunea operaţiilor de transfer şi clearing. 4. organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar astfel încât aplicarea în practică a măsurilor de îmbunătăţire să se realizeze cu cheltuieli cât mai reduse şi într-o perspectivă de timp cât mai scurtă. .D IAŞI ca reflectată de eficienţa sistemului informaţional bancar se poate spune că acest sistem apare integrat 100% în activitatea bancară contrar dificultăţilor cu care se confruntă banca la nivel central.gestiunea clienţilor băncii. . Se are în vedere o unificarea a codificării operaţiunilor.evidenţă contabilă analitică şi sintetică.R.R.-ului ce va avea în vedere reducerea volumului şi frecvenţei transmiterii informaţiilor pe măsura trecerii lor de la veriga inferioară spre cea superioară. concentrarea şi centralizarea informaţiilor bancare.gestiunea şi controlul tuturor sistemelor de credite utilizate de către bancă. 2.D. 8 .gestiunea depozitelor bancare.operaţiuni valutare şi de plăţi. conceperea. a documentelor în care cestea se reflectă şi totodată adoptarea documentaţiei bancare la cerinţele automatizării activităţii bancare. iar pe ansamblu se va realiza o mai bună circulaţie bănească. conceperea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar în funcţie de structura organizatorică a B.gestiunea operaţiunilor de decontări cu alte bănci. 3. Dacă se are în vedere complexitatea sistemului informaţional bancar se impune ca dezvoltarea nivelelor sale să aibă în vedere o serie de principii cum ar fi: 1. 5.gestiunea operaţiunilor specifice proiectelor de investiţii finanţate total sau parţial de la bugetul statului. la asigurarea informării operative şi o mai bună fundamentarea a deciziilor. Dacă se consideră activitatea sucursalei B. .

R.A se caracterizează printr-o slabă informatică la nivelul întregii structuri organizatorice.A va trebui să realizeze un sistem informatic standard bancar distribuit în sensul deplin al definiţiei care presupune: 1. 4. pagina de tip portal fiind de fapt o colecţie de obiecte numite portleţi.În ceea ce priveşte subsistemul informaţional informatizat S. 3. Portleţii se prezintă ca porţiuni de cod HTML sau XML afişate într-o anumită zonă a paginii. 2. portalurile oferă cea mai puternică legătură dintre utilizator şi Internet. aplicaţii) şi interactivitate (comunităţi) pe baza preferinţelor utilizatorului şi a regulilor de business. computerizarea nucleului. Un portlet se poate 9 . computerizarea punctelor din reţea ca sisteme gestionate de sistemul monetar. Programul funcţionează bine ţinând cont că operaţiunile se actualizează on-line.R. Aplicaţie de tip portal După părerea mai multor specialişti în domeniul informatic. descentralizarea şi optimizarea serviciilor de prelucrare automată la nivele inferioare. creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea fluxului de utilizatori. Portalurile furnizează un context mai bun pentru activităţile productive şi adaugă valoare siturilor existente prin conexiuni personalizate". o ieşire a utilizatorului către informaţie.C B. O definiţie mai abstractă îi aparţine vicepreşedintelui Meta Group. sistemul se oblochează pentru câteva secunde.D S.D S. 5. o pagină portal nu mai este un obiect unitar. Informatica bancară constă în totalitatea mijloacelor şi metodelor utilizate în culegerea. informaţii şi servicii cu publicul. În viitor B. În perioadele în care sunt multe operaţiuni în curs. partajarea informaţiilor şi a cunoştinţelor. Date generale despre portal-uri Spre deosebire de o pagină WEB clasică. Matt Cain. Lucrând cu programul de iBank nu am observat neajunsuri ale acestuia. O caracteristică importantă a portleţilor este că pot prelua informaţii din diverse locaţii. interfaţa personalizată automatizarea activităţilor şi recuperarea semnificativă a investiţiei) propun realizarea în cadrul BRD unui portal pentru angajaţi. proiectarea reţelei bancare. care descrie portalurile drept "un cadru ce oferă diferite niveluri de funcţionalitate (conţinut. prelucrarea şi transmiterea informaţiilor. Plecând de la avantajele portal-urilor (acces bun la informaţii.

Compartimentul Calitate . pe linia activităţii privind sistemele informatice.organigrama: Departamentul Sisteme Informatice cuprinde următoarele direcţii de compartimente: • • Compartimentul Securitate defineşte normele de securitate de acces la informaţii. Specificitatea departamentului sisteme informatice a BRD-GSG Caracteristici: . portlet. modificarea acestuia fiind ulterior vizibilă pe toate paginile în care este apelat. . ceea ce uşurează foarte mult întreţinerea portalului. • Compartimentul Control de Gestiune: 10 .defineşte metode. baze de date. 1. Organizare . profilarea membrilor şi a utilizatorilor ocazionali.este subordonat directorului general al Băncii.  includerea în mediile Java a unor facilităţi de securitate şi criptografice puternice. Printre resursele tehnice ale unui portal se numără: serverul de aplicaţie.regăsi pe mai multe pagini din portal. stocarea informaţiilor tip metadata. serviciile WEB. .are vocaţie strategică pentru Bancă.  administrarea sigură şi eficientă a serverelor . Securitatea serverelor web poate fi abordată la cel puţin următoarele nivele:  protecţia criptografică a canalelor de comunicaţii . filtrele.  proiectarea unor extensii de securitate la standardele existente . Misiune: Defineşte soluţiile strategice şi asigură coerenţa sistemului informatic în concordanţă cu strategia globală a Băncii. sistemul de management al conţinutului.este condus de un director de departament. roboţii de indexare. motorul de categorizare. . standarde şi proceduri de lucru privind activitatea de informatică în general şi în special proiectele informatice-elaborează metodologia specifică domeniului informatic.este o structură funcţională şi operaţională. serverul WEB.

asigură studierea.este un proiect informatic care face obiectul unei organizări speciale având ca misiune proiectarea aplicaţiei iBank şi integrarea acesteia în sistemul informatic al Băncii. implementarea si menţinerea sistemelor de baze de date care sa suporte aplicaţiile necesare în vederea exploatării. 2. etc.XUI şi utilizatorii accesează aceeaşi bază de date comună situate la Centrala Bucureşti. controlul. Documente şi programe informatice utilizate de BRD-GSG Fiecare entitate are un server propriu .asigură producţia informatică a Băncii prin exploatarea aplicaţiilor dezvoltate de către Direcţia Dezvoltare şi Studii. Entitate noncontabilă . .este o structură funcţional-operaţională. . . urmăreşte realizarea bugetului propriu şi informează conducerea Departamentului Sisteme Informatice. implementarea şi menţinerea sistemelor „maşină” care să suporte aplicaţiile necesare în vederea exploatării. controlul.elaborează studii pentru implementarea de noi produse şi servicii sau ameliorarea celor existente. o Informatic. • Direcţia Dezvoltare şi Studii .acordă asistenţă utilizatorilor.o o centralizează datele privind fundamentarea bugetului activităţii de informatică. Entitate contabilă . 11 .sunt punctele de lucru propriu zise. • Direcţia Exploatare . • Direcţia Sisteme şi Reţele .entitate unde se întocmeşte balanţa de verificare. • urmăreşte derularea contractelor încheiate de Departamentul Sistemului Proiect iBank .asigură studierea. Aceeaşi schemă este prevăzută şi la Botoşani cu Dorohoi şi Vaslui cu Huşi şi Bârlad.

Pentru licitaţia valutară este folosită o aplicaţie generală numită LICIT .n User 1 User2.banca se comportă ca un dealer pentru client. pentru achiziţionare de titluri. User 1 User 2. B .Iaşi se numeşte iBank scrisă pe arhitectura CLAIN SERVER. Vechea aplicaţie în PCBANK era scrisă în (Bucureşti) FOX. Se lucra în DOS. O altă aplicaţie este MEGARA. Pentru tranzacţiile WESTERN UNION este folosit un program cu acelaşi nume care face transferuri cu străinătatea. Codificarea categoriilor de clienţi în IBank A . cod fiscal) se face cu ajutorul aplicaţiei INFO.Aplicaţia utilizată de BRD ..personalul Centralei BRD (inclusiv director executiv). XUI-Independenţei XUI-Iaşi XUI-Târgu în vederea industrializării O nouă aplicaţie paralelă este TRANSACT-ul şi este folosită Frumos (A. Aflarea informaţiilor despre clienţi (nume.. folosită pentru Fondul deschis de investiţii SIMFONIA. D .familiile personalului propriu din unităţile băncii. G .2002 este prima zi de lucru în iBank..04. În acest mod informaţia se scrie direct pe serverul de la Bucureşti.n User 1 efectuate sunt vizualizate şi de ceilalţi utilizatori. 12 .3.PANU) Baza de date unica creditelor pentru persoane fizice. Aceasta aplicaţie are legătură cu aplicaţia carduri. cod numeric personal. iar iBank este sub sistemul de operare UNIX. 08. Aplicaţia FCEX (folosită pentru achiziţionarea şi răscumpărarea de titluri prin BRD). adresă.personalul unităţilor băncii (inclusiv directori executivi). F .plata salariilor se face pe card.familiile personalului Centralei. Aceasta exportă informaţia către iBANk şi este preluată în contul clientului.clienţi uzuali. BRD-ul mai are o aplicaţie care gestionează carduri la nivel de convenţie şi de utilizatori .n Fiecare utilizator are parolă proprie cu care utilizează programul iar modificările User2.

art. fax un ordin de plata 722 .n.prin documente ce pleacă telex.personalul unităţilor băncii care se încadrează in categoria persoanelor fizice prevăzute in Norma 8.persoane fizice care sunt în acelaşi timp familii ale personalului BRD din unităţile băncii şi familii ale persoanelor fizice prevăzute în norma 8. familii ale personalului BRD din Centrala băncii. acţionari BRD şi administratorii acestora.prin salariaţii BRD care doresc sa transmită telex.n. lit.n. P .personalul Centralei. acţionarii care si-au desemnat un reprezentant . cu scopul de a evita întârzierile provocate de PRIORIPOST.personalul Centralei băncii care se încadrează si in categoria de “familie” a persoanelor fizice prevăzute in Norma 8.1. fax.acţionari care si-au desemnat un reprezentant având una din calităţile prevăzute la art. K .1. M .acţionari semnificativi ai BRD (care deţin cel puţin 5% din acţiunile băncii). T . acţionarii care si-au desemnat un reprezentant.membrii CA ai BNR. lit.personalul BNR care exercita atribuţii de control sau de supraveghere bancară. fax din unităţile băncii.personalul unităţilor băncii.n.1999 a Directorului de Informatică. L . J .persoane fizice care sunt în acelaşi timp conform definiţiilor din norma 8. se va face astfel: 704 . lit. DECONTARILE FARA NUMERAR 13 .1. N . codificarea documentelor care se transmit prin telex.1. S . R .I . din norma 8/1999 BNR. V .acţionari care deţin cel puţin 10% din capitalul persoanelor juridice. art. art.prin documente ce pleacă telex la comanda clientului 517 .familiile persoanelor fizice prevăzute în norma 8. În conformitate cu adresa numărul 60/22/01. lit. O .

oricare ar fi suportii utilizati.Gestiunea si punerea la dispozitie a mijloacelor de plata si implicit a incasarilor. pentru gestionarea bancii nu mai intervine trezoreria ci doar conturile clientelei (contul platitorului 'X' se va debita in contrapartida cu contul incasatorului'Y' care se va credita). fiind vorba de doua banci . ocupa locul central al activitatii unei banci.pentru fiecare. Se retine deci: a) In exemplul de mai sus. b) Daca agentii 'X' si 'Y' sunt clientii aceleasi banci. pe partea cealalta a "tejghelei" circulatiei banilor de cont. moneda (evident scripturala) sau drepturi asupra unor Presupunand un client al bancii 'A' bani( instrumente de plata sau instrumente de trezorerie). chiar daca. 14 . SAGITAIRE= prelungire in Franta a sistemului SWIFT. nu devine sursa esentiala a veniturilor. Intr-o acceptiune foarte larga prin "mijloace de plata" se intelege totalitatea instrumentelor pe orice suport ar fi si indiferent de tehnica utilizata care permite oricarei persoane sa transfere bani. pe termen scurt. pe langa conturile specifice ale clientilor. simpla si arata astfel: care cere transferul unei sume in favoarea unui partener aservit de banca 'B' problematica este Banca 'A' Client ‘x’ Banca 'B' Client 'Y' Suport -CEC-uri -efecte de comert -viramente pe suport de hartie sau magnetice -prelevari Legenda: ODC SIT SWIFT =Ordinator de compensare. in operarea contabila. = Sistem interbancar de telecompensare. Canale -Casa de Compensare -ODC/SIT -SWIFT/SAGITAIRE -Corespondenti = Societatea pentru Telecomunicatii Financiare Interbancare. mai intervin si conturile proprii de trezorerie.

c) In cazul in care cei doi agenti 'X' si 'Y' nu sunt domiciliati in aceeasi tara. Platitor este prima persoana care emite. Emitent este o persoana careemite un ordin de plata pe cont propriu. atunci intervine o a treia banca situata in tara lui 'Y'(incasatorului) si care agreeaza banca 'A' si care se numeste 'banca corespondent'. societatea bancara initiatoare. fie prin debitarea unui cont al emitentuli. Platitorul poate fi: a) b) un client al societatii bancare initiatoare. o anumita suma de bani. ordinul de plata in cadrul unui transfer. intermedierea relatiilor de decontare fiind asigurata prin conturile curente ale bancii implicate deschise la BNR si chiar la celelalte banci. DECONTAREA PE BAZA ORDINULUI DE PLATA Definitie: Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata. Beneficiar poate fi : 15 . A pune la dispozitia unui beneficiar. Beneficiar este persoana desemnata prin ordinul de plata de catre platitor sa primeasca o anumita suma de bani. inseanma a plati sau a face sa se plateasca acestuia. pe baza unui ordin de plata. respectiva suma de bani. O astfel de dispozitie este considerata ordin de plata numai daca: a) societatea bancara receptoare dispune de fondurile reprezentate prin respectiva suma de bani – denumite in continuare fonduri banesti. in nume si pe cont propriu. Transfer-credit este o serie de operatii care incepe prin emiterea de catre platitor a unui ordin de plata dat unei societati bancare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani si care se finalizeaza prin acceptarea respectivului ordin de plata de catre societatea bancara destinatara. fie prin incasarea acesteia de la emitent. data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani.credit. b) nu prevede ca plata trebuie sa fie facuta la cererea beneficiarului.

consecutive. Acceptarea este procedura prin care o societate bancara recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat.credit. ce emite un ordin de plata. b)societatea bancara destinatara. Dobanda de intarziere in executarea unui ordin de plata este o suma de bani ce reprezinta valoarea ce se asociaza la un moment dat sumei prevazute de emitent in ordinul de plata. inclusiv societatea bancara initiatoare. Receptia este procedura prin care o societate bancara ecunoaste ca a primit spre autentificare. acceptare si executare un ordin de plata. calculata la o rata a dobanzii comunicata public si prin metode de calcul acceptate de catre societatile bancare. fie in numele sau. Societatea bancara initiatoare este prima societate bancara care emite ordinul de plata in cadrul unui transfer. fie pentru a pune la dispozitia beneficiarului o anumita suma de bani. Ziua bancara este acea parte a unei zile lucratoare pe parcursul careia o societate bancara receptioneaza si emite ordine de plata cu data acelei zile. Perioada de executare este o perioada de una sau doua zile bancare. care incepe cu prima zi si se sfarseste cu ultima zi in care o plata poate fi executata conform art. Societate bancara receptoare este o societate bancara ce receptioneaza un ordin de plata in vederea executarii acestuia. alta decat societatea bancara initiatoare sau destinatara. in vederea executarii. 10. in cadrul unui transfer. cu exceptia unitatii bancare destinatare. obligandu-se sa execute serviciul de a transfera fondurile banesti la termenele si in conditiile dispuse de emitent prin ordinul de plata.credit.a)un client al societatii bancare destinatare. Autentificarea este procedura prin care societatea bancara determina daca un ordin de plata a fost emis de persoana indicata pe ordinul de plata ca emitent in aceasta calitate. Societate bancara intermediara este orice societate bancara emitatoare sau receptoare. Continutul ordinului de plata 16 . inclusiv societatea bancara destinatara. Executarea este o procedura de emitere de catre o societate bancara emitatoare a unui ordin de plata cu scopul de a pune in aplicare un ordin de plata acceptat anterior. Societatera bancara destinatara este societatea bancara ce receptioneaza si accepta unordin de plata. Societate bancara emitatoare este orice societate bancara.

dupa caz. unui beneficiar. eroarea sau neconcordanta din continutul ordinului de plata. ce contine urmatoarele mentiuni obligatorii: a) ordinul neconditonat de a plati o anumita suma de bani. Obligatiile partilor si principii de procedura Obligatiile emitentului: 1). numarul de cont al acestuia deschis la societatea bancara initiatoare. e) denumirea societatii bancare receptoare. b) numele sau denumirea beneficiarului si. o eroare sau o neconcordanta a ordinului de plata . b) folosirea respectivei proceduri de catre societatea bancara receptoare a aratat sau ar fi aratat duplicatul gresit. 17 . in termenii in care s-a facut receptia la societatea bancara receptoare. daca: a) emitentul si societatea bancara receptoare au consimtitasupra unei proceduri de detectare a duplicatelor gresite. c) numele sau denumirea platitorului.Mentiuni obligatorii Este ordin de plata si se supune prezentului regulament orice dispozitie neconditionata data unei societati bancare de a plati o anumita suma de bani. erorilor sau neconcordantelor unui ordin de plata. 3). f) elementul sau elementele care sa permita autentificarea emitentului de catre societatea bancara initiatoare. dar aceasta plata nu se face pana la inceputul perioadei de executare a respectivului ordin de plata. Un emitent este obligat sa plateasca societatii bancare receptoare pentri ordinul de plata emis atunci cand societatea bancara receptoare il accepta. Emitentul nu este obligat printr-un duplicat gresit. numarul de cont al acestuia deschis la societatea bancara destinatara. Un emitent e obligat printr-un ordin de plata. 2). d) denumirea societatii bancare initiatoare. Un emitent este obligat printr-un ordin de plata numai daca acesta a fost emis de el sau de catre o alta persoana care are mandatul de a-l reprezenta.

in ziua bancara urmatoare zilei in care fondurile au fost facute disponibile si societatea bancara receptoare cunoaste acest lucru. b) in momentul in care l-a instiintat pe emitent prin accept.In cazul in care plata se face inaintea perioadei de executare a ordinului de plata. c) in momentul in care a creditat contul beneficiarului sau a pus in alt mod. bancare emitatoare. se considera a fi facuta: a) b) in momentul in care s-a facut debitarea contului emitentului. Acceptarea sau refuzul unui ordin de plata de catre societatea bancara destinatara Momentul acceptarii unui ordin de plata de catre o societate bancara destinatara este: a) la receptia sa de la emitent. Intervalul de timp in care societatea bancara receptoare trebuie sa execute Ordinul de Plata bancare receptoare deschis la BNR. 4). fondurile banesti la dispozitia acestuia. d) in momentul in care a comunicat beneficiarukui ca are dreptul sa retraga sau sa utilizeze fondurile provenite in urma acceptarii respectivului ordin de plata. se considera efectuata pe riscul emitentului. in cazul in care intre emitent si societatea bancara destinatara exista un acord in acest sens recunoscut de parti si in vigoare la inceputul perioadei de executare a ordinului de plata. Plata obligatiei emitentului fata de societatea bancara receptoare. 18 . in cazul in care acesta are in momentul in care societatea bancara emitatoare crediteaza un cont al societatii un cont deschis la societatea bancara receptoare. c) in momentul in care decontarea finala este facuta prin creditarea contului societatii d) printr-un alt mod prevazut de lege. crediteaza un cont al societatii bancare receptoare deschis la ea si aceasta din urma foloseste fondurile.

indepartata.credit a) in cazul in care un ordin de plata a fost emis in scopul stingerii unei obligatii a platitorului fata de beneficiar.credit. având în 19 . aceasta obligatie e stinsa in momentul in care societatea bancara destinatara accepta ordinul de plata in favoarea beneficiarului. b) un transfer. Finalizarea transferului-credit 1. Cooperarea bancara Pana la finalizarea unui transfer. O societate bancara receptoare este obligata sa execute un ordin de plata in ziua In cazul in care ordinul de plata indica expres o anumita data a platii mai bancara in care l-a acceptat. societatea bancara receptoare il va executa in asa fel incat acea data sa poata fi O societate bancara receptoare ce receptioneaza un ordin de plata dupa inchiderea zilei sale bancare are dreptul sa trateze respectivul ordin de plata ca si cum ar fi fost primit in urmatoarea sa zi bancara. Referentul verifică documentul respectiv. DECONTAREA PE BAZA CECULUI Cecul simplu.credit e finalizat fara a se tine cont de faptul ca suma inscrisa pe ordinul de plata acceptat de catre societatea bancara destinatara este mai mic decat suma inscrisa initial de catre platitor pe ordinul de plata datorita faptului ca una sau mai multe unitati bancare receptoare au dedus spete bancare. se prezintă de casierul clientului. 3.Finalizarea transferului. 2. fiecare societate bancara are obligatia de a sprijini pe platitor sau pe oricare societate bancara emitatoare anterioara si dreptul de a cere sprijinul oricarei unitati bancare receptoare ulterioare in vederea completarii procedurii bancare prin respectivul transfer. sau de posesor (beneficiar) referentului de la ghişeu care ţine contul trăgătorului.credit. respectata. 2.1.

pct.1. secţ. termenul de valabilitate al buletinului nu este expirat. 4. dacă există disponibil în cont. 20 . precum şi înregistrarea în jurnalul de casă. suma înscrisă de unitatea emitentă în cifre şi litere. referentului cu drept de primă semnătură. referentul cu drept de primă semnătură verifică cecul sub aspectul întocmirii lui. precum şi dacă prezentatorul cecului are dreptul să-l încaseze. va reţine cecul şi va lua legătura cu conducerea titularului de cont pentru clarificarea situaţiei.vedere prevederile cap. În continuare. 3. referentul verifică dacă semnătura de primire de pe verso-ul cecului corespunde cu specimenul de semnătură de pe delegaţia care se află la dosarul titularului de cont. seria şi numărul buletinului tipărite pe prima filă corespund cu cele tipărite pe fila a doua (cea cu fotografia). La primirea documentelor. după care semnează cecul cu semnătura întâi. 3. după care semnează cecul cu semnătura a doua în spaţiul „Dispoziţia băncii” şi aplică ştampila de ghişeu în locul rezervat în acest scop. iar jurnalul de casă îl înapoiază referentului de la grupa de evidenţe contabile pentru înregistrarea operaţiunii în contul beneficiarului. După semnarea şi ştampilarea documentului de plată referentul înregistrează suma de plată în jurnalul de casă şi predă documentul împreună cu jurnalul de casă. pe cale internă. secţ. În cazul în care referentul constată la documentul de identitate nereguli. La primirea cecului casierul plătitor este obligat să verifice dacă: semnătura de pe cec a referentului cu drept de primă semnătură corespunde cu specimenul primit de casier de la compartimentul de contabilitate. va sesia imediat conducerea unităţii care va suspenda efectuarea plăţii. după care solicită persoanei care ridică suma să completeze în spaţiul destinat certificarea primirii sumei şi să semneze. pe faţa cecului. în conformitate cu prevederile de la cap. După semnare. spre verificare.1. datele înscrise în buletin nu prezintă corecturi sau ştersături necertificate de autoritatea emitentă şi poartă ştampila rotundă a acesteia. legalitatea plăţii. punând şi data. casierul sau prezentatorul a semnat pentru primirea sumei. 3. pct. După verificarea valabilităţii actului de identitate. 4. solicitând acestuia buletinul de identitate pentru a verifica dacă: după fotografie buletinul aparţine prezentatorului şi dacă este aplicată ştampila timbru sec pe acesta. trimite cecul la casier. este identică şi corespunde cu cea trecută de casier sau prezentator pe verso-ul cecului. 3. referentul verifică dacă datele din acesta corespund cu cele trecute pe verso-ul cecului.

De asemenea. în momentul plăţii vor fi îndepărtaţi plumbii şi etichetele de la săculeţii cu monedă metalică. De asemenea. în camera de verificare. îndepărtându-se sigiliile şi cartoanele de protecţie. Desigilarea pachetelor cu bancnote şi a săculeţilor cu monedă metalică se efectuează de către salariatul desemnat să supravegheze în mod treptat pe măsura verificării numerarului de 21 . sub menţiunea „ACHITAT” şi aplică pe faţa cecului. Este interzis să se revină asupra structurii numerarului eliberat pe baza monetarului înscris pe cec. Este interzis să se elibereze suma de plată. Pentru efectuarea plăţii. casierul plătitor completează monetarul pe verso-ul cecului cu suma ce trebuie eliberată. După aceea. care a semnat de primit. În situaţia în care acesta declară că nu se efectuează numărarea banilor. se aplică ştampila cu menţiunea „PLĂTIT”. Atunci când persoana ce ridică suma declară că numără banii la bancă. fie în camera de verificare. altei persoane decât casierului înscris pe documentul de plată. Până la terminarea operaţiunii de verificare. persoana ce ridică numerarul îşi declară banii personali pe tabelul de acces aprobat de conducerea unităţii. fiind instruit6v în acest scop de şeful compartimentului de tezaur şi casierie. această operaţiune se face într-o încăpere separată sau într-un spaţiu special amenajat. În asemenea situaţii casierul plătitor face plata sumelor fie la ghişeu. Înainte de începerea verificării. Casierul plătitor va întreba persoana ce ridică suma dacă numără banii la ghişeul casieriei. sub supravegherea unui salariat desemnat de semnul compartimentului de tezaur şi casierie sau de către directorul unităţii băncii în cazul când salariatul respectiv face parte din alt compartiment. menţiunea „PLĂTIT”. tabelul şi banii sunt păstraţi de salariatul desemnat care asigură supravegherea. După efectuarea plăţii. pachetele cu bancnote ce urmează a se elibera acesteia vor fi desfăcute de casierul plătitor în faţa lui. după ce s-a efectuat plata. după ce se semnează de către casier. solicită casierului (prezentatorului) buletinul de identitate şi confruntă datele din buletin cu datele înscrise pe verso-ul cecului. cu ştampilă sau perforator. casierul plătitor semnează pe verso-ul cecului.După efectuarea acestor verificări. înapoiază buletinul de identitate casierului pe care îl întreabă ce sumă are de primit şi efectuează plata. persoana în cauză transportând banii la locul de numărare însoţit şi supravegheat de un salariat din bancă Verificarea numerarului primit se face de către persoana ce ridică suma. pe ordinul de plată. scoate numerarul respectiv din casa de fier sau dulapul metalic şi îl verifică.

banii primiţi. În acest sens. trebuie să cuprindă: • • • • • • • • denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului. dispune băncii la care îşi are contul deschis. Banca nu răspunde pentru lipsurile de bani reclamate de către beneficiarii care nu au verificat la bancă. data şi locul emiterii. după caz. este un înscris – instrument de plată. numele sau denumirea. etichetele şi sigiliile până la terminarea completă a verificării. să plătească în numerar. o sumă de bani determinată. denumit trăgător. ştampila acestuia. Eventualele reclamaţii făcute de cei care nu au verificat banii la bancă vor fi totuşi analizate temeinic de către directorii unităţilor băncii şi soluţionate în mod corespunzător. Cecul simplu pentru ridicarea numerarului. suma de plată. • • • . Banca nu răspunde pentru reclamaţiile făcute ulterior”. denumit în continuare cec. adresa şi codul fiscal a celui care a emis cecul semnătura celui ce a emis cecul. păstrându-se cartoanele. prin care titularul de cont. ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani.către persoana ce ridică suma. salariatul care asigură supravegherea verificării banilor va desface sigiliile acestor pachete (săculeţi) şi va îndepărta cartoanele de protecţie (etichetele). numărul contului trăgătorului şi codul unităţii băncii trase. după caz. denumirea şi adresa celui care trebuie să plătească (trasul). unde trebuie făcută plata. Când persoana ce ridică suma renunţă la verificarea unor pachete cu bancnote sau săculeţi cu monedă metalică primiţi de la casierul plătitor. beneficiarul cecului. în condiţiile de mai sus. se va afişa la ghişeele de plăţi cât mai vizibil textul „Verificarea şi numărarea banilor se face la ghişeele băncii. 22 (trăgătorul). din fondurile pe care le are la aceasta. semnătura trăgătorului şi. însăşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar sau unei terţe persoane. în mod obligatoriu. denumită tras. Cecul.

Titularul carnetului de cec simplu are următoarele obligaţii în legătură cu emiterea şi folosirea carnetului de cecuri: • • emiterea cecului se face numai pentru încasări de numerar numai de la banca (tras) cecul. • cecul se emite numai în limita disponibilului din cont în ziua ridicării numerarului. 23 . precum şi numărul contului său şi codul unităţii băncii trase. neadmiţându-se ştersături şi corecturi în textul cecului. adresa. seria. iar pe fiecare filă de cec. în acest scop.). Carnetul de cec se predă. numai cu cerneală sau pastă (neagră sau albastră). Aprobarea eliberării carnetului se dă de către conducătorul compartimentului decontări – contabilitate. de către casier titularului de cont sau delegatului acestuia.Carnetele de cecuri pentru ridicarea numerarului se eliberează de bancă titularilor de cont de disponibilităţi şi de credite. Cererea trebuie. ştampila cu numele sau denumirea trăgătorului. înscrisă pe cec în momentul eliberării carnetului. pe baza cererii acestora. în mod obligatoriu. pe ambele părţi – faţă şi verso – şi cotorul se completează citeţ. codul fiscal. după verificarea identităţii. numele delegatului împuternicit să ridice carnetul. Referentul de la ghişeu care o primeşte trebuie să urmărească ca solicitantul să aibă cont deschis la bancă iar cererea trebuie să cuprindă toate elementele necesare. semnată de persoanele autorizate. prevăzute mai sus. După încasarea costului carnetului.. la nr…. după care solicită delegatului să aplice. numai la banca emitentă. Titularii de cont pot avea numai un singur carnet de cecuri pentru ridicarea numerarului şi el poate fi folosit. persoanelor juridice şi fizice. să cuprindă elemente de identificare a titularului de cont şi numărul contului acestuia. numărul şi data eliberării buletinului de identitate al acestuia. înscrie sau aplică ştampila cu denumirea unităţii băncii trase şi adresa acesteia. care semnează de primire pe cerere. Cererea se depune de către titularul de cont la ghişeul băncii. casierul completează pe coperta carnetului numerele blanchetelor cec (de la nr…. de aceeaşi mână. precum şi angajamentul solicitantului de a respecta întocmai normele şi indicaţiile de completare şi folosire a blanchetelor din carnetul de cecuri. pe fiecare filă de cec. Cererea aprobată se predă de referentul de la ghişeu la casieria băncii pentru încasarea costului carnetului de la delegatul titularului de cont şi eliberarea carnetului.

când încetează dreptul de a Titularul carnetului de cec simplu pentru ridicarea numerarului poartă întreaga răspundere pentru daunele cauzate de pierderea. băncii trase pierderea carnetului de cecuri sau a unor blanchete care trebuie să corespundă cu fişa specimenelor de semnături din bancă. în scris. cu există disponibil în cont pentru acoperirea sumei solicitate. când un cec simplu a fost completat greşit. • • • mai folosi astfel de cecuri. suma în cifre corespunde cu aceea în litere. în relaţiile cu terţii. de folosirea în alte scopuri. este scris citeţ. se anulează şi nu se decupează din carnet. semnăturile şi ştampila de pe cec corespund cu cele din fişa specimenelor de semnături aceeaşi cerneală sau pastă. fără ca acesta să dispună de fondurile necesare la bancă în momentul prezentării înscrisului. La primirea în bancă a cecului pentru eliberarea numerarului. atrage sancţiuni civile şi penale. după caz. ştampila locul liber. 24 . furtul sau înstrăinarea carnetului sau a unor cecuri. un astfel de instrument de plată. • să prezinte băncii carnetele neutilizate la cererea acesteia. precum şi de neregulile săvârşite de persoanele autorizate să semneze cecurile. înainte şi după suma în cifre. să verifice concordanţa sumelor înscrise în cotoarele cecurilor utilizate cu extrasele de să comunice. cec simplu. arătând numerele blanchetelor din carnet rămase neutilizate.• • • • • cecul şi cotorul se semnează de persoanele autorizate şi se aplică. • din bancă. Titularul carnetului de cec simplu mai este obligat: cont primite de la bancă. existentă în bancă. nu conţine ştersături şi corecturi. se barează cu 2 linii. constituie incident de plată care conduce la interdicţia de a mai utiliza. cecul are toate elementele şi datele completate (pe faţă şi verso). respectiv a blanchetelor pierdute şi să completeze o cerere tip de înscriere la CIP a incidentului. Emiterea unui cec simplu de către titularul carnetului. referentul de la ghişeu verifică dacă: • cecul prezentat face parte din carnetul de cecuri emis de unitatea băncii respective şi dacă numărul blanchetei corespunde cu numerele trecute pe cererea de eliberare a carnetului.

referentul de la ghişeu. pentru a se efectua plata în numerar primit şi data. • • dacă prezentatorul (beneficiarul) cecului a completat datele de identitate. cecuri ale căror valabilitate a expirat. Semnătura conducătorului trebuie să corespundă cu semnătura existentă la casierie. După aceste verificări. pe cale internă. suma de verifică datele de identitate cu cele din buletinul de identitate al beneficiarului cecului şi Totodată în cazul în care numerarul solicitat este destinat plăţii salariilor (chenzina a IIa). pentru care nu există disponibil în cont la nivelul sumei solicitate sau în care semnăturile sau ştampila nu sunt conforme cu cele din fişa specimenelor de semnături. completează data. Pentru cecurile care îndeplinesc condiţiile de a fi onorate de către bancă. va solicita refacerea documentului de plată astfel încât impozitul pe salarii să fie virat proporţional cu valoarea salariilor nete ridicate. dacă titularii persoane juridice au completat scopul plăţii şi simbolul statistic dacă ofiţerul de credite a dat viza pentru concordanţa dintre natura creditului şi scopul corespunzător. cu ştersături şi corecturi. Cecul astfel completat se predă de către referentul de la ghişeu la casieria băncii. semnează împreună cu conducătorul compartimentului decontări – contabilitate şi aplică ştampila unităţii băncii.Banca nu acceptă cecuri pentru eliberarea numerarului cărora le lipseşte una sau mai multe din menţiunile şi datele obligatorii ce sunt cuprinse în formular. Cecul respectiv se înregistrează în Jurnalul de casă pentru plăţi de către administratorul contului plătitorului. referentul de la ghişeu mai verifică pe verso următoarele: • • plăţii. sub semnătură. referentul de ghişeu va solicita ordinul de plată privind impozitul pe salarii iar dacă disponibilul din cont nu acoperă atât salariile cât şi impozitul aferent. obţine semnătura acestuia pe cec la primirea lui. Cecurile prezentate la ghişeele băncii care nu îndeplinesc una din condiţiile menţionate mai sus se restituie celor care le-au prezentat. 25 .

26 . 5. numit tras. aratarea datei si a locului emiterii. 2. numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta.sunt titluri de credit negociabile si instrumente de plata care constau in obligatia asumata de catre debitor de a plati.Cecul încasat în numerar de către beneficiar de la casieria băncii. beneficiarului sau la ordinul acestuia o suma de bani determinata. trasul si beneficiarul. DECONTAREA PE BAZA CAMBIEI SI A BILETULUI LA ORDIN Cambia si biletul la ordin . 3. CAMBIA . în baza Jurnalului de casă pentru plăţi. fie la ordinul acestuia din urma. Cambia cuprinde: 1. fie unui beneficiar. ordinul neconditionat de a plati o suma determinata. Tragatorul poate fi in acelasi timp si beneficiar al cambiei in situatia in care vrea sa- si recupereze direct o creanta a sa de la debitor. la vedere sau la o scadenta fixata. denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu. aratarea scadentei. In legatura cu utilizarea cambiei: 1. pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tagatorul. 4. numele aceluia care trebuie sa plateasca (tras). Titlul este creat de tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului sau. la care are deschis contul. se înregistrează în debitul contului de disponibilităţi al acestuia şi în creditul contului Casa operativă. 8.este un titlu de credit sub semnatura privata. I. 6. care. sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp. 7. aratarea locului unde plata trebuie facuta. semnatura celui care emite cambia (tragator).

toate drepturile decurgand din aceasta. fara a duce la nulitatea ei. 7. care nu este expres indicat pe cambie dar fata de care tragatorul are o obligatie de plata. Intr-o cambie platibila la vedere sau la un anumit timp de la vedere. 12. odata cu predarea titlului.2. adresa acestuia. Dobanda "curge" de la data emiterii cambiei daca o alta data nu este indicata pe document in acest sens. care de regula este in pozitia de debitor fata de beneficiar si in cea de creditor fata de tras. tragatorul poate fi insusi tras in situatia in care prin cambie se obliga sa plateasca beneficiarului o suma de bani la o anumita data. Girul poate fi : 27 Cambia pe care tragatorul stipuleaza sau nu mentiunea " la ordin" este transmisibila . prin girara acesteia sa-si achite alte obligatii ale sale. Intre tragator si beneficiar poate sa nu existe o relatie directa. urmatoarele elemente: . optional. Cambia in alb este un titlu care la emitent contine in mod obligatoriu numai semnatura tragatorului si. 4. titlul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni de creanta ordinare. numita giratar. . Tragatorul este raspunzator de acceptarea si de plata cambiei. respectiv. Daca tragatorul a inscris pe cambie mentiunea "nu la ordin". intre ei interpunandu-se un tert. in care caz acesta va fi cel inscris langa numele trasului. 6. 3.mentiuni privind locul de emitere al cambiei. 9. In anumite cazuri. tragatorul poate stipula ca suma va fi producatoare de dobanda. 10. 11. Girul este operatiunea prin care posesorul titlului. mentiuni privind locul de plata. numit girant. Pot lipsi de pe cambie. Cambia se emite de catre tragator. 8. asupra altei cambii sau asupra unui titlu de credit. prin gir. transfera altei persoane.mentiuni privind locul de plata. Beneficiarul cambiei poate fie sa incaseze suma inscrisa in cambie sau. 5. poate sa contina o parte din elementele obligatorii ale cambiei. in care caz cambia se considera platibila la vedere.

Acceptarea este operatiunea prin care trasul se obliga sa plateasca la scadenta suma inscrisa pe cambie posesorului legitim al titlului.pe spatele (verso) titlului. - in alb . Girul in alb permite atat darea in gaj a cambiei cat si prezentarea cambiei la scont. Cambia cu scadenta nescrisa este considerata platibila la vedere. Pentru a fi valabila cambia. 17. 21. numele giratarului si data girarii.. unica si posibila. caz in care cambia este platibila la cerere. Scadenta unei cambii poate fi: . 13. 16.la o data fixa 20. Girarea cambiei catre o societate bancara de scadenta.la vedere.la un anumit timp de la data emiterii . mai inainte 15. " voi plati". 19. " voi onora" spre a nu fi confundata cu girul. Cambia poate fi data in garantie pentru asigurarea unei alte creante pe care giratarul o are asupra girantului. 14. Scadenta este o data calendaristica certa sau termenul maxim la care cambia este exigibila si trebuie platita. .pe fata cambiei fiind suficienta numai semnatura trasului. poarta denumirea de scontare si constituie o modalitate prin care posesorul cambiei isi poate procura prin gir bani.la un anumit timp de la vedere . Avalul este o garantie personala data de catre o persoana denumita avalist care garanteaza obligatia unuia dintre obligatii cambiali numit avalizat pentru suma mentionata pe titlu sau pentru o parte din ea.cuprinde trei elemente obligatorii: semnatura girantului. 18. 28 . in acest caz.in plin . Acceptarea se poate face: . scadenta inscrisa trebuie sa fie certa. . semnatura trasului va fi insotita de una din mentiunile: "acceptat".format numai din semnatura girantului si deci lipsesc numele giratarului si data girarii.

Obligatia subscriitorului (emitentului) unui bilet la ordin este identica cu cea a trasului acceptant al unei cambii. 3. 5. acesta poate gira titlul catre o societate bancara.posesorul cambiei (beneficiarul) sa fie client al BRD. . o suma fixa de bani. Biletul la ordin cuprinde: 1. . 29 . denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului. cambia va putea fi admisa la scont numai daca este avalizata de societatea bancara ce-l deserveste pe tras si aceasta este agreata de BRD. 7. la un anumit termen sau la prezentare.cambia sa fie acceptata legal la plata. II. in calitate de debitor.este un instrument de plata si un titlu de credit prin care o persoana numita subscriitor sau emitent. se obliga sa plateasca unei persoane numita beneficiar care are calitate de creditor. 2. se obliga personal si in mod neconditionat sa plateasca la scadenta suma inscrisa pe titlu. . numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta. semnatura emitentului. aratarea scadentei .intervalul de timp dintre momentul prezentarii la scont si scadenta cambiei sa nu depaseasca un an. promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata. Biletul la ordin . In cazul in care posesorul legal al cambiei doreste incasarea banilor mai inainte de scadenta. 4. 6. operatiune ce poarta denumirea de Unitatile teritoriale ale BRD vor putea primi la scont cambii care pe langa respectarea tuturor cerintelor legale de forma si fond indeplinesc si urmatoarele conditii cumulative: . in sensul ca. aratarea locului unde plata trebuie facuta.in situatia in care trasul (acceptantul) este client al altei societati bancare. scontare.22. aratarea datei si a locului emiterii.

biletul la odin este acceptat .in situatia in care trasul (acceptantul) si respectiv emitentul (subscriitorul) este client al altei societati bancare. b) remiterea spre avizare a biletului la ordin.la biletul la ordin. Termenul de incidente de plati majore se refera la urmatoarele situatii: 30 . d) scontarea.In cazul biletului la ordin platibil la un anumit interval de timp de la vedere. c) primirea biletului la ordin in banca in vederea platii sau remiterii la plata. Operatiunile pe care unitatile teritoriale ale BRD le poate efectua in legatura cu biletul la ordin sunt: a) primirea in garantie a biletului la ordin.cambia este acceptata legal la plata si respectiv. cambia respectiv biletul la ordin vor putea fi admise la scont numai daca vor fi avizate de societatea bancara ce-l deserveste pe tras sau respectiv subscriitor si aceata este agreata de BRD. c) Unitatile teritoriale ale BRD vor primi cambii si bilete la ordin in vederea remiterii la plata prin circuitul bancar numai in cazul in care atat posesorul cambiei cat si trasul sunt clienti ai BRD d) Unitatile teritoriale ale BRD vor primi la scont cambii si bilete la ordin care indeplinesc urmatoarele conditii cumulative: . sunt clienti ai BRD. si respectiv biletul la ordin avizat b) Unitatile teritoriale ale BRD vor primi cambii si bilete la ordin in vederea remiterii spre acceptare numai in cazul in care atat beneficiarul cat si trasul (la cambie) dar si emitentul (subscriitorul) si posesorul (beneficiarul) .intervalul de timp dintre momentul prezentarii la scont si scadenta cambiei sau a biletului la ordin sa nu depaseasca un an . acesta trebuie prezentat spre avizare emitentului in termen de un an de la data emiterii.beneficiarul cambiei sau biletului la ordin este client al BRD si accepta in schimbul acestui serviciu plata taxei de scont care este echivalenta cu dobanda aferenta creditelor curente pe termen scurt . a) Unitatile teritoriale ale BRD vor primi drept garantie a creditelor numai cambia acceptata la plata.

R.cambia cu scadenta la un anumit timp de la data emiterii sau la o data fixa. a. in cazul prezentarii la plata in termen . in cazul prezentarii la plata la termen . la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa. refuzata din lipsa totala/ partiala de disponibil. b) Visa Electron. refuzat din lipsa totala/ partiala de disponibil. refuzat din lipsa totala/ partiala de disponibil.bilet la ordin cu scadenta la un anume timp de la vedere. sunt: a) Visa Business (lei şi dolari).a) pentru cambie: .D. c) Maestro.cambia cu scadenta la vedere refuzata din lipsa totala/ partiala de disponibil.1. in cazul prezentarii la plata in termen . d) Visa Clasic (lei şi dolari). in cazul prezentarii la plata la termen .bilet la ordin cu scadenta la vedere.cambie falsa b) pentru biletul la ordin: .bilet la ordin fals INSTRUMENTE MODERNE DE PLATA Principalele tipuri de carduri emise de către B.scontarea cambiei fara existenta in total/ in parte a creantei cedate .Cardul VISA BUSINESS în lei 31 .

pentru a acoperi cheltuielile de protocol (transport.pentru a efectua retrageri de numerar (24 de ore din 24. un mijloc practice şi universal de plată a cheltruielilor profesionale curente şi este destinat persoanelor juridice române (Societăţile Comerciale (Posesorii Principali)) care permit salariaţilor lor să efectueze cheltuieli în interes de serviciu. Beneficiarii Visa Business este un card de debit emis sub însemnele organizaţiei VISA Internaţional. cât şi neelectronic de la comercianţii ce afişează marca Visa. prin emiterea unui nou card. 4. Perioada de valabilitate Perioada de valabilitate este de doi ani de la data emiterii cardului. 7. 5. în mediul electronic (automate bancare – ATM) sau neelectronic 1. cu posibilitatea reînnoirii contractului. Decontarea operaţiunilor Decontarea operaţiunilor se va face în lei la momentul prezentării acestora la Bancă. 2. cazare…) şi pentru a cumpăra bunuri şi servicii atât în meniul electronic (POS). Posesorii desemnaţi Posesorii sunt presoanele nominalizate de societate pentru a efectua operatiuni în numele şi în contul societăţii respective. Avantaje pentru client (Societate Comercială) : 1 32 . 7 zile din 7). .1. Modul de utilizare Cardul poate fi utilizat cu condiţia menţinerii permanent in cont a sumei minime obligatorii. Utilizarea cardurilor se va efectua numai în limita disponibilităţilor din cont. Aria de utilizare Numai pe teritoriul României: . 6.R. – Group Société Générale – cât şi la agenţiile concurenţei care afişează marca Visa.D. 3. atât la unităţile B.

permite accesul la întreaga reţea naţională (pentru Visa Business în lei) şi internaţională (pentru Visa Business în USD) la comercianţii care afişează marca Visa . -permite o mai bună cunoaştere a cheltuielilor profesionale prin intermediul unui extras de cont detaliat.Cardul Visa Business (lei) prezintă următoarele avantaje: a.depunerile în numerar vor fi înregistrate în aceeaşi zi în conturile de card ale posesorului principal. 33 . .banca percepe comision anual pentru utilizarea cardului si comision de emitere a cardului. c. . .oferă accesul non-stop la reţeaua naţională de automate bancare (ATM) a BRD „Group Société Générale” cât şi la cea a concurenţei. Simplificarea plăţilor legate de deplasările în interes de serviciu. . b. .eliminarea avansurilor pentru cheltuielile de deplasare şi protocol şi a operaţiunilor cu numerar în USD. La eliberarea de numerar în reţeaua de acceptare a ATM-urilor şi unităţilor BRD „Group Société Générale”. posesorul nu plăteşte comisioane.pentru utilizarea cardului pentru operaţiuni de cumpărare efectuate la comercianţii acceptanţi . Viramentele efectuate prin ordine de plată (OP) din conturile deschise la orice unitate BRD „Group Société Générale” vor fi înregistrate în ziua imediat următoare în contul posesorului principal. cu excepţia cardului Visa Business USD.simplificarea gestiunii (ex: dispariţia avansurilor spre decontare). individual sau consolidate.rezolvă problemele legate de deplasarea (transport) şi manipularea numeralului .  neprevăzute pe parcursul deplasărilor.    cardurile Visa Business oferă: posibilitatea de a efectua cheltuielile de deplasare cu ajutorul cardurilor. posesorul plăteşte comisioane mai mici decât pentru eliberarea de numerar din reţeaua celorlalte bănci. . . d. . securitatea sumelor în lei pe care le deţin posesorii desemnaţi (reducerea eliminarea plăţilor din bugetul personal pentru acoperirea unor cheltuieli sumelor în numerar pe care ar trebui să le deţină posesorii desemnaţi asupra lor). Comisioane percepute de bancă. Alimentarea rapidă a contului.

un mijloc de plată sigur şi fiabil. cazare…) şi pentru a cumpăra bunuri şi servicii atât în mediul electronic (POS). . Perioada de valabilitate Perioada de valabilitate este de doi ani de la data emiterii cardului. Beneficiarii Visa Business este un card de debit emis sub însemnele organizaţiei VISA Internaţional. Modul de utilizare Cardul poate fi utilizat cu condiţia menţinerii permanent in cont a sumei minime obligatorii. . utilizabil 24 de ore din 24. 34 . Utilizarea cardurilor se va efectua numai în limita disponibilităţilor din cont. Aria de utilizare Poate fi utilizat: . 7 zile din 7.eliminarea riscurilor legate de deţinerea de numerar. 4. 2. cu posibilitatea reînnoirii contractului.2.pentru a acoperi cheltuielile de protocol (transport. poate fi utilizat numai în străinătate şi este destinat persoanelor juriodice române (Societăţile Comerciale (Posesorii Principali)) care permit salariaţilor lor să efectueze cheltuieli în interes de serviciu. a. 3. cât şi neelectronic de la comercianţii ce afişează marca Visa.Cardul VISA Business în USD 1.Alte avantaje: .un răspuns efficient pentru cheltuielile neprevăzute. prin emiterea unui nou card.

. Furnizarea. 6. Alimentarea rapidă a contului . Posesorii desemnaţi Posesorii sunt presoanele nominalizate de societate pentru a efectua operatiuni în numele şi în contul societăţii respective.permite o urmărire mai bună a cheltuielilor de deplasare şi protocol . La solicitarea posesorului principal. de liste săptămânale sau lunare cu operaţiunile efectuate de posesorii desemnaţi. 7. . Banca poate furniza două tipuri de extrase: unul în care sumele sunt detaliate pe fiecare posesor desemnat în parte. Servicii aferente contului de card Furnizarea de extrase de cont în care se regăsesc detaliate operaţiunile efectuate de către toţi posesorii desemnaţi. c. la solicitarea societăţii.permite accesul la întreaga reţea internaţională (pentru Visa Business în USD) la comercianţii care afişează marca Visa .oferă accesul la reţeaua internaţională de automate bancare (ATM) a BRD „Group Société Générale” cât şi la cea a concurenţei. Stabilirea. în cursul luni precedente. la solicitarea societăţii. . a unor limite de utilizare a cardurilor : plafoane de retragere numerar.rezolvă problemele legate de deplasarea (transport) şi manipularea numerarului .5. Avantaje pentru client(societate) Cardul Visa Business (USD) prezintă următoarele avantaje: a. plafoane pentru operaţiunile de cumpărare. Decontarea operaţiunilor Decontarea operaţiunilor se va face în USD la momentul prezentării acestora la Bancă.eliminarea avansurilor pentru cheltuielile de deplasare şi protocol şi a operaţiunilor cu numerar în USD. . iar cel de-al doilea în care sumele sunt detaliate în funcţie de data operaţiunii.alimentarea contului se face numai prin ordin de plată (OP) din contul curent în USD deschis la unitatea băncii de unde s-a primit cererea de emitere şi va fi decontată în maximum 48 de ore în contul posesorului principal. 35 . b. .

Regenerarea PIN-ului. Cardul Visa Electron 1. Aria de utilizare Cardul Visa Eletron este emis în lei.Anunţarea telefonică a cardurilor pierdute sau furate.Beneficiarii Visa Electron este un card de debit emis sub însemnele organizaţiei VISA Internaţional şi este destinat persoanelor fizice. Cardul va fi eliberat în cel mai scurt timp posibil (de obicei după aproximativ două săptămâni). 5. Utilizatorul autorizat 36 .pentru retragerea de numerar efectuată la ghişeele unităţilor bancare şi/sau automate bancare (ATM). cu posibilitatea reînnoirii contractului. pe baza cererii de emitere aprobată de bancă (banca îşi poate rezerva dreptul de a refuza cererea de emitere a cardului). Înlocuirea cardului pierdut sau furat. 2. prin emiterea unui nou card.pentru plăţi ale unor bunuri şi servicii furnizate de comercinaţii ce afişează marca de acceptare a cardurilor Visa Electron. Utilizarea cardurilor se face în limita disponibilităţilor din cont. b. poate fi utilizat numai în România. numai în mediul electronic (automat bancar şi terminal electronic de plăţi): . . 4. 3. Modul de utilizare Cardul poate fi utilizat cu condiţia menţinerii permanente în cont a sumei minime obligatorii. Perioada de valabilitate Perioada de valabilitate a acestui card este de 2 ani de la data emiterii cardului.

.PIN-ul (numărul personal de identificare) protejează posesorul cardului. e.banca nu percepe comisioane de emitere şi de utilizare.soluţia ideală a problemelor legate de transportul şi manipularea numerarului.toate operaţiunile sunt efectuate în mediul electronic.La cerere. părinţi. Persoana desemnată va avea propriul card. Alimentarea rapidă a contului: .Comisioane percepute de Bancă: . căruia banca îi va atribui un card care va funcţiona pe acelaşi cont. .depunerile efectuate în numerar vor fi înregistrate în maximum 48 ore în conturile de card ale posesorilor.viramentele efectuate prin ordin de plată (OP) din conturile deschise la orice unitate BRD „Group Société Générale” vor fi înregistrate în ziua imediat următoare în conturile de card ale posesorilor. .la cumpărarea de bunuri şi servicii de la comercianţii acceptanţi nu se percepe comision din contul de card. . c. posesorul contului de card Visa Electron poate desemna un membru al familiei (rudă de gradul I: soţ.accesul la întreaga reţea naţională de comercianţi care afişează marca Visa Electron. copii peste 18 ani). soţie. . Este un produs sigur: .retragerile de numerar efectuate la automatele bancare şi la unităţile BRD „Group Société Générale” sunt supuse unor comisioane mai mici decât retragerile efectuate la concurenţă. . d. tranzacţiile fiind (efectuate) ordonate numai de posesorul cardului Visa Electron. Dobânda acordată de către Bancă 37 . dar emis pe contul posesorului.accesul non-stop la reţeaua naţională de automate bancare (ATM) a BRD „Group Société Générale” cât şi a concurenţei. b. 6. Este un produs modern şi comod: .Avantaje a.

.pentru retrageri de numerar efectuate la ghişeele unităţilor bancare şi/sau automate bancare (ATM). Cardul Maestro 1. c. 2. Beneficiarii Maestro este un card de debit emis sub însemnele organizaţiei MASTERCARD. 3. Salariaţii acestor societăţi comerciale au de semnat cererile de emitere. prin emiterea unui nou card.7 zile din 7. atât pe teritoriul naţional cât şi în afara graniţelor ţării cu respectarea prevederilor Regulamentului Valutar. Perioada de valabilitate Perioada de valabilitate a acestui card este de 2 ani de la data emiterii cardului. 24 de ore din 24. 38 . beneficiarii acestui tip de card fiind Societăţile Comerciale care au încheiat convenţie pentru plata salariilor cu Banca. Aria de utilizare Acest card este emis în lei. poate fi utilizat numai în mediul electronic (automate bancare şi terminale electronice de plăţi (ATM şi POS)). individual. atât în România cât şi în străinătate: . cu posibilitatea reînnoirii contractului.pentru plăţi ale unor bunuri şi servicii furnizate de comercianţii care afişează marca de acceptare a cardurilor Maestro şi/sau CIRRUS.-BRD „Group Société Générale” acordă dobândă la disponibilităţile din contul de card.

b) Pentru posesorii salariaţi: .4. . b. Comisioanele . acestea trebuie să plătească toate drepturile salariale cuvenite angajaţilor în conturile de card. Modul de utilizare a) În cazul Societăţilor Comerciale. comod şi sigur: .posibilitatea obţinerii unui credit de până la 70% din valoarea salariului net. .banca nu percepe comision la virarea sumelor din contul curent al societăţii. Este un produs modern.decizia acordării creditului este luată de directorul Societăţii Comerciale şi de unitatea bancii. 39 .utilizarea cardurilor se va face în limita disponibilităţilor din cont.simplificarea procedurilor legate de plata salariilor prin virarea drepturilor băneşti în contul de card. c. . dar emis pe contul posesorului. Utilizatorul autorizat La cerere. căruia banca îi va atribui un card care va funcţiona pe acelaşi cont. posesorul contului de card Maestro (salariat al unei societăţi comerciale) poate desemna un membru al familiei (rudă de gradul I: soţ. soţie. Înregistrarea rapidă a depunerilor: . . Depunerea în conturile angajaţilor se va efectua cu aceeaşi dată cu cea a ordinului de plată (OP). în conturile de carduri ale salariaţilor posesori.societatea va efectua un singur virament al tuturor sumelor în conturile angajaţilor posesori şi va pune la dispoziţia băncii un borderou centralizat (pe suport informatic şi de hârtie) cu sumele pentru fiecare posesor.Avantaje a.cardul poate fi utilizat cu condiţia menţinerii permanente în cont a sumei minime obligatorii.35%. 6.eliminarea riscurilor legate de operaţiunile cu numerar (riscuri de securitate şi erorii).evitarea transportării fondurilor şi manipularea numerarului destinat plăţii drepturilor salariale. copii peste 18 ani). părinţi. 5. Persoana desemnată va avea propriul card. În loc de a achita comisionul obişnuit de 0.

Servicii oferite de bancă .Avantaje pentru angajatul posesor a.rambursarea creditului şi a dobânzilor aferente urmând să se facă prin virarea lunară/ bilunară a drepturilor băneşti în contul de card de către Societatea Comercială.PIN-ul (numărul personal de identificare) protejează posesorul cardului. Această posibilitate nu poate surveni decât cu acordul prealabil al Direcţiei Comerciale care va decide în urma analizei unui dosar complet (studiul rentabilităţii globale.accesul non-stop la reţeaua naţională de automate bancare (ATM) a BRD „Group Société Générale” cât şi a concurenţei. d. Alimentarea rapidă a contului: . Comisioane percepute de Bancă: . Acordarea de credite . . 40 . . .importanţa clientului).Societatea Comercială va putea suporta un comision de numai 0.posibilitatea amplasării unui automat bancar de eliberare de numerar la sediul societăţii în cazul în care există un număr mare de angajaţi posesori. b. . .2% plătit de salariat în momentul retragerii banilor de la automatele bancare ale BRD „Group Société Générale” . c.depunerile efectuate în numerar vor fi înregistrate în maximum 48 ore în conturile de card ale posesorilor. 7.banca nu percepe comisioane de emitere şi de utilizare.toate operaţiunile sunt efectuate în mediul electronic.viramentele reprezentând drepturile salariale efectuate prin ordin de plată (OP) din contul societăţii vor fi înregistrate în ziua imediat următoare în conturile de card ale posesorilor. comod şi sigur: . Este un produs modern.accesul la întreaga reţea naţională de comercianţi care afişează marca Maestro. . tranzacţiile fiind (efectuate) ordonate numai de posesorul cardului Maestro. .soluţia ideală a problemelor legate de transportul şi manipularea numerarului. d.retragerile de numerar efectuate la automatele bancare şi la unităţile BRD „Group Société Générale” sunt supuse unor comisioane mai mici decât retragerile efectuate la concurenţă.Banca împreună cu Societatea Comercială oferă angajaţilor posesori de carduri posibilitatea obţinerii unui credit în procent de 70% din salariul net lunar.

2.plăţi ale unor bunuri şi servicii furnizate de către comercianţii care afişează marca Visa Clasic pe teritoriul naţional.maximum echivalent a 1000 USD (aceeaşi procedură ca şi pentru Prima). Visa Clasic în lei prezintă caracteristici apropiate de cele ale cardului Prima. 41 . d. e. pentru că oferă posibilităţi de credit mai importante trebuie să fie rezervat unor clienţi selecţionaţi. atât în mediul electronic (automate bancareATM..BRD „Group Société Générale” acordă dobândă la disponibilităţile din contul de card. pentru: . 24 de ore din 24. sau terminale electronice de plată. Totuşi.retragere de numerar.POS) cât şi manual prin imprintere. până la o limită maximă valorică stabilită de bancă.la cumpărarea de bunuri şi servicii de la comercianţii acceptanţi nu se percepe comision din contul de card. Dobânda acordată de către Bancă: . 7 zile din 7 .Cardul VISA CLASSIC în lei 1. Lunar clientul este obligat să plătească 20% din soldul evidenţiat în extrasul de cont lunar până pe data de 20 ale lunii următoare. 3.1. Modul de utilizare Cardul funcţionează pe baza unei linii de credit acordată de bancă posesorului. Aria de utilizare Cardul poate fi utilizat numai în România. Beneficiarii Visa Clasic este un card de credit emis sub însemnele organizaţiei VISA Internaţional şi este destinat persoanelor fizice rezidente (cu venituri permanente şi cu bonitate recunoscută) pe baza cererii de emitere aprobată de bancă (banca îşi poate rezerva dreptul de a refuza cererea de emitere a cardului). Cardul va fi eliberat în cel mai scurt timp posibil.

6. .viramentele efectuate prin ordin de plată (OP) din conturile deschise la orice unitate BRD „Group Société Générale” vor fi înregistrate în ziua imediat următoare în conturile de card ale posesorilor. b. 5. Este un produs modern. Perioada de valabilitate Perioada de valabilitate a acestui card este de 2 ani de la data emiterii cardului. . Decontarea operaţiunilor Decontarea operaţiunilor se va face în momentul prezentării lor la bancă în lei funcţie de tipul cardului. prin emiterea unui nou card.4. . Beneficiarii 42 . d. .Cardul VISA CLASSIC în USD 1.2.PIN-ul (numărul personal de identificare) protejează posesorul cardului împotriva unor eventuale fraude. Alimentarea rapidă a contului: .accesul la întreaga reţea naţională de comercianţi care afişează marca Visa.depunerile efectuate în numerar la orice unitate a băncii vor fi înregistrate în aceeaşi zi în conturile de card ale posesorilor. Avantaje pentru client a. cu posibilitatea reînnoirii contractului.soluţia ideală a problemelor legate de transportul şi manipularea numerarului.accesul non-stop la reţeaua naţională de automate bancare (ATM) a BRD „Group Société Générale” cât şi a concurenţei. comod şi sigur: .

2.accesul non-stop la reţeaua naţională de automate bancare (ATM) a BRD „Group Société Générale” cât şi a concurenţei. Avantaje pentru client a.accesul la întreaga reţea naţională de comercianţi care afişează marca Visa. 5. Alimentarea rapidă a contului: 43 . Este un produs modern. 3. 7 zile din 7.POS) şi manual.PIN-ul (numărul personal de identificare) protejează posesorul cardului împotriva unor eventuale fraude. . 6. . pentru: . Utilizarea cardului se va face în limita disponibilităţilor din cont. Aria de utilizare Cardul poate fi utilizat atât în ţară cât şi în străinătate. . Modul de utilizare Cardul poate fi utilizat cu condiţia menţinerii permanente a unei sume minime în cont. prin imprintere. Perioada de valabilitate Perioada de valabilitate a acestui card este de 2 ani de la data emiterii cardului. sau terminale electronice de plată.retragere de numerar. b. Decontarea operaţiunilor Decontarea operaţiunilor se va face în momentul prezentării lor la bancă în USD funcţie de tipul cardului. cu posibilitatea reînnoirii contractului. în mediul electronic (automate bancare-ATM. 24 de ore din 24. .banca îşi rezervă dreptul de a refuza cererea de emitere. 4.Visa Clasic este un card de debit emis sub însemnele organizaţiei VISA Internaţional şi este destinat persoanelor fizice (cu venituri permanente şi cu bonitate recunoscută) pe baza cererii de emitere aprobată de bancă.soluţia ideală a problemelor legate de transportul şi manipularea numerarului. comod şi sigur: .plăţi ale unor bunuri şi servicii furnizate de comercianţii care afişează marca Visa Clasic atât pe teritoriul naţional cât şi în afara graniţelor ţării. prin emiterea unui nou card.

. . MOBILIS Dacă se doreşte ca. 44 . Depunerea iniţială şi suma minimă menţinută în cont sunt cele mai avantajoase.alimentarea contului se face numai prin ordin de plată(OP) din contul curent în USD deschis la unitatea băncii de unde s-a primit cererea de emitere şi va fi înregistrată a doua zi în contul posesorului de card. clientul să aibă controlul deplin asupra contului de card BRD-GSG împreună cu Orange oferă clienţilor un serviciu inovativ de Mobile Banking. La cumpărarea de bunuri şi servicii de la comercianţii acceptanţi nu se percepe comision din contul de card cu excepţia cardului Visa Clasic în USD.4 Servicii asociate cardurilor A.efectua plăţi de facturi către facturierii indicaţi de bancă (Ex: Orange). c.. Folosind Moblis clientul poate: -recepţiona informaţiile privind soldul contului de card disponibil şi limita de credit.reîncărca conturi Orange Prepay.taxele de emitere şi de utilizare sunt cele mai mici de pe piaţă.recepţiona alarme care să avertizeze clientul cu privire la modificările ce au loc în conturile de card. . 1. -realiza transferuri între conturile de card pe care clientul le-a selectat în contractul încheiat cu banca. Comisioane percepute de bancă: . În plus banca va furniza informaţii utile despre produsele şi serviciile sale şi despre cursurile valutare. Retragerile de numerar efectuate la automatele bancare şi unităţile BRD „Group Société Générale” sunt supuse unor comisioane mai mici decât retragerile efectuate la concurenţă. Avantaje: a. Mobilitate Cu Mobilis clientul este în legătură cu banca din orice locaţie aflată pe teritoriul României în zona de acoperire Orange dar şi în străinătate în reţelele operatorilor cu care Orange are acorduri de roaming.

24 de ore din 24. precum şi cheltuielile de refacere a cardului. sunt acoperite operaţiunile frauduroase de plată sau retragere de numerar. CONFORT-ASIGURARE PENTRU CARD.b. B. d. Atuuri . paşaport. Ergonomic Accesul la funcţionalităţile serviciului este la îndemâna oricui fiind facilitat de existenţa unui meniu simplu. Astfel. BRD-GSG furnizează informaţiile utile despre produsele şi serviciile sale şi despre cursurile valutare. permis auto) 45 . -clientul dispune de un ansamblu complet de servicii şi asistenţă. În plus. c. care conduce direct către operaţiunile pe care clientul doreşte să le efectuieze. DOCUMENTE ŞI CHEI Posesorul unui card pentru persoane fizice poate beneficia de un instrument de protecţie împotriva utilizării frauduroase a cardurilor pierdute sau furat „Confort” este prima asigurare de pe piaţa românească care acoperă riscurile aferente pierderii sau furtului cardului clienţilor. Sigur Cu Mobilis desfăşurarea operaţiunilor bancare securizate se face de un sistem de coduri care protejează împotriva oricărei utilizări frauduroase a serviciului. prin asigurarea „Confort” clientul este despăgubit pentru cheltuielile ocazionate de refacerea documentelor de identitate (buletin/carte de identitate. Practic Cu Mobilis clientul nu mai depinde de orarul de funcţionare a băncii. Clientul este identificat în sistem de o manieră unică. fiind purtător al unei semnături bancare. 7 zile din 7 Mobilis oferă posibilitatea de a transmite informaţii utile desfăşurării activităţilor curente prin intermediul telefoniei mobile.prin Mobilis.

Modern Clientul are acces la singurul serviciu de acest fel de pe piaţa românească OPERATIUNI DE CREDITARE BANCARA CATEGORII DE CREDITE ACORDATE DE BDR Creditele acordate de BRD sunt grupate in credite acordate persoanelor fizice si credite acordate persoanelor juridice. asigurarea”Confort” se reînnoieşte automat (cu excepţia cazului în care clientul solicitărezilierea acesteia. prin semnarea unei cereri şi plata primei de asigurare pentru un an. iar prima de asigurare se remire direct din contul de card al clientului. Alături de acestea clientul beneficiază de seriozitatea şi profesionalismul pe care BRDGSG alături de partenerii acesteia: societatea de asigurări ASIG România şi brokerul în asigurări Gras Savoye România. casetă de valori închiriată la BRD-GSG). în cazul în care acestea au fost pierdute sau furate. Avantaje a. Simplu şi accesibil Clientul are posibilitatea să incheie asigurare „Confort” pentru cardul său la oricare dintre unităţile băncii. Credit Expresso Dublu Credit Revolving 46 . b. c. maşină. Creditele acordate persoanelor fizice sunt grupate la randul lor in : Credite personale Credite imobiliare Creditele persoanele : 1.şi/sau a cheilor (de la locuinţă. Practic Anual. 2.

iar ideile pot fi puse in practica. 4. Creditul Revolving este o rezerva de bani pentru cheltuieli neprevazute Cardul VISA Classic in lei permite dispunerea de o rezerva de bani capabila sa finanteze cheltuielile neprevazute. Creditul Expresso Dublu este o finantare adaptata pentru cele mai indraznete proiecte ale oricarei persoane. Fara a fi necesare documente justificative pentru folosirea lui.taxe de scolarizare pe teritoriul Romaniei . permite finantarea oricarui tip de proiect: aniversarea unor evenimente fericite sau dorinta de a imbunatati standardul de viata etc. Pentru a asigura protectia financiara a celor apropiati dumneavoastra.participarea la conferinte si simpozioane in strainatate Acest credit permite realizarea proiectelor clientilor. Valoarea acestei rezerve. care poate merge pana la 120 milioane lei. 2. Creditul Expresso pentru nevoi personale. 3. pentru a-si realiza scopul propus (cu exceptia creditelor pentru vacante si calatorii). acest credit are atasata asigurarea de viata “Optimist”. sau a celor dragi lor. Se poate imprumuta o suma mare de bani. 5. De la amenajarea completa a locuintei si achizitii de orice fel. pe o durata extinsa. Astfel cei apropiati pot beneficia de sumele pe care le imprumuta clientul. 4. dupa analizarea situatiei financiare. Credit Expresso pentru nevoi personale Credit Expresso pentru nevoi personale nominalizate Credit pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata Credit Auto in lei sau euro 1.tratamente medicale in tara si strainatate . 47 . Finantarea proiectelor avand ca destinatie: . pana la cele mai intraznete si ambitioase proiecte personale oricat de variate. pentru o perioada de pana la 5 ani. BRD are solutia finantarii. Acest imprumut acordat in functie de situatia financiara.vacante si calatorii in tara si strainatate .3. Acest credit se poate solicita si in euro. 6. acest credit este propus. Creditul Expresso pentru nevoi personale nominalizate este solutia de finantare pentru fiecare proiect. este calculata in functie de nivelul veniturilor disponibile.

constructia. Se Finanteaza pana la 80% din valoarea de comercializare a autovehiculului. se poate opta pentru un credit in lei sau euro. 3.Acest tip de credit se acorda pe o perioada de pana la 5 ani prin prezentarea documentelor care sa ateste obiectul creditului. se ofera Creditul MODERATO in lei sau euro. 4. extinderea. Se finanteaza pana la 100% din valoarea bunurilor de folosinta indelungata care se cumpara (electrocasnice.pentru autovehiculele Dacia si de pana la 6 ani . fondurile sunt varsate direct in contul furnizorului de bunuri si permite ridicarea bunului cumparat in cel mai scurt timp. pe o perioada de pana la 5 ani . 5. Gratie partenerilor.Renault. terenuri intravilane pentru constructii. minihoteluri. pe o perioada cuprinsa intre 5 si 7 ani.…) pentru o perioada de pana la 5 ani. 2. Credite ipotecare: 1. Creditul pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata este solutia optima pentru imbunatatirea confortului casei dumneavoastra. Creditul Auto este insotit de avantaje deosebite. aparate audio-video. clinici private. Credit imobiliar in lei Habitat Plus Primo Plus Credit ipotecar ANL Oricare ar fi natura proiectului se poate furniza finantarea necesara pentru: cumpararea. aceste credite finanteaza pana la 90% (numai cu prezentare de garantii personale din partea unor terti) din valoarea autovehiculului care se cumpara. 6. Pentru unele credite. pe o perioada de 7 ani sau Creditul Dacia Logan in lei cu dobanda fixa. Determinata in functie de capacitatea lunara de rambursare. 48 . Astfel. dupa aprobarea cererii de credit. Pentru a veni in intampinarea acelora care doresc sa achizitioneze un autoturism Dacia LOGAN. In baza parteneriatului cu grupul Dacia-Renault BRD raspunde imediat cererilor de credit depuse in reteaua concesionarilor Dacia . pensiuni. modernizarea de imobile cu destinatia : locuinte.pentru autovehiculele Renault/Nissan. suma finantata poate atinge 80% din valoarea investitiei. pe o durata de pana la 5 ani. case de vacanta. durata finantarii poate atinge 20 ani. spatii comerciale. sau birouri. restaurante.

1.

Creditul imobiliar in lei. Optand pentru un credit imobiliar in lei, se pot finanta proiecte

legate de cumpararea sau constructia unei locuinte sau case de vacanta. In functie de posibilitatile de care dispun clientii, atat valoarea avansului depus cat si durata de rambursare a creditului poate fi stabilita de clint.
2.

Habitat Plus. Completeaza cu succes gama produselor de creditare oferite de BRD, cu un

credit in valuta, destinat finantarii proiectelor, legate de cumpararea, constructia sau terminarea unei locuinte sau case de vacanta. Disponibil atat in euro cat si in dolari, alegand Habitat Plus se pune la dispozitie o oferta avantajoasa din punct de vedere al dobanzii existente pe piata pentru aceste tipuri de imprumuturi.
3.

Primo Plus. Un produs de creditare care vine in intampinarea planurilor de investitii

precum si in sustinerea dezvoltarii afacerilor. Flexibil, fiind disponibil atat in Euro cat si in Usd, comod, cu rate de rambursat usor de calculat, Primo Plus are vocatia de a fi un produs performant care sa raspunda necesitatilor de finantare.
4.

Credit ipotecar ANL. Gratie parteneriatului incheiat cu Agentia Nationala a Locuintelor,

BRD finanteaza constructia de locuinte pe amplasamente ANL. Astfel, se ofera o finantare in EUR de pana la 70% din valoarea proiectului la o dobanda avantajoasa si pe o perioada de creditare care poate ajunge pana la 20 ani. Credite acordate persoanelor juridice se grupeaza in : 1. Nevoi de trezorerie precum: 2. 3. Descoperitul de cont temporar Descoperitul de cont autorizat Credite de trezorerie Garantii bancare Finantarea creantelor din activitatea de export scontarea acreditivelor scontarea efectelor de comert factoring export Finantarea creantelor din activitatea interna
49

4. 5.

factoring intern Credite pentru investitii Leasing

ANALIZA CRITERIILOR LUATE IN CONSIDERARE IN DECIZIA DE CREDITARE 1.Principii generale • BRD prin unitatile sale denumite in continuare “Banca” acorda credite sau alte

angajamente pe termen scurt a caror durata de rambursare nu depaseste 12 luni, pe termen mediu cu o durata de rambursare cuprinsa intre 1 si 5 ani si pe termen lung cu o durata de rambursare care depaseste 5 ani. • Pot beneficia de credite sau alte angajamente persoanele juridice care au deschise conturi la

unitatile bancii, denumiti in continuare “Clienti” • Sucursalele si agentiile pot acorda credite si alte angajamente clientilor care au sediul social

pe raza teritoriala a judetului in care unitatea bancii isi desfasoara activitatea sau in localitatile cele mai apropiate din judetele limitrofe in care nu exista alte unitati BRD, cat si clientilor care au sediul social in alte localitati dar au deschise subunitati(sucursale, filiale, reprezentante, agentii) pe raza teritoriala a judetului respectiv • Banca analizeaza si urmareste imprumutatii de la acordarea creditului si pana la

rambursarea integrala a acestuia • La analiza solicitarii de credite precum si pe parcursul derularii activitatii de creditare pana

la rambursarea integrala a acestuia; salariatii implicati in activitatea de creditare vor sesiza orice elemente neobisnuite, raportate la contextul activitatii curente ale clientilor, informand operativ, in scris, Directia Inspectiei Generale, Directia Credite sau dupa caz Directia Marilor Clienti Corporativi
50

La credite si la alte angajamente acordate, Banca percepe dobanzi si\sau comisioane ale

caror nivele se stabilesc si aproba de Comitetul de Directii • Cererile de credite sau alte angajamente indiferent de competenta de aprobare, se

analizeaza si se insusesc si\sau se aproba de unitatile bancii, pe baza documentelor prezentate de solicitanti, potrivit competentelor aprobate de Consiliul de Administratie sau Comitetul de Directie, dupa caz. • Valoarea creditelor, destinatia, duratele de creditare, garantiile, dobanzile, comisioanele, conditiile de rambursare a creditelor, precum si alte clauze se stabilesc prin contractele incheiate intre banca si clientii sai • Volumul total al angajamentelor bancii(credite, scrisori de garantie bancara, scontari,

avalizari ale efectelor de comert, investitii si alte valori mobiliare, acreditive deschise sau confirmate, factoring si alte angajamente bancare fata de un singur client(debitor) nu poate depasi 20% din fondurile proprii ale bancii(Legea bancara nr. 58/1998; art. 3,lit. 5 si Normele BNR nr. 8/1999, art. 6) • Banca poate acorda credite clientilor sai; pentru preluarea imprumuturilor contractate de

acestia de la alte banci • Creditele se pun la dispozitia clientilor dupa aprobare, in conditiile negociate prin

contractele de credit incheiate inregistrand concomitent angajamentul si garantiile aferente in evidenta extrabilatiera a bancii • Creditele acordate clientilor nu se elibereaza in numerar decat in cazuri bine justificate,

conform prevederilor legale in vigoare, cu aprobarea conducerii unitatilor bancii • Banca nu acorda credite pentru rambursarea altor imprumuturi scadente si/sau plata

dobanzilor contractate de la BRD

51

altele decat bancile Societati de leasing Asociatii. republicata si completata      Consiliul General al Municipiului Bucuresti.189/1998 si nr.  constituie potrivit Legii 31/1990. fara a fi limitative:  Majoritatea de voturi  Puterea de a guverna politicile financiare si operationale ale firmei in virtutea unui statut sau a unei intelegerii  Puterea de a confirma sau a destituii majoritatea Comitetului Director sau a Organizatiei de conducere echivalente  Puterea de a intruni majoritatea voturilor la o intalnire a Comitetului Director sau a Organizatiei de conducere echivalente 52 . cu personalitate juridica Grupuri de firme definite in conformitate cu Legea 58/1998 si normele BNR nr. direct sau indirect putere de control. cu capital de stat.2. organizate in conformitate cu Legea Administratiei Publice Locale nr. in sensul ca: • Una dintre persoane exercita asupra celorlalte. 8/1999. Consiliile Judetene. respectiv daca are. fundatii cu sau fara scop lucrativ. capital mixt(particular si de stat) Societati agricole constituite potrivit Legii 36/1991 Regii autonome Societati nationale. ca orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau juridice fata de care banca are o expunere si care sunt legate economic intre ele. respectiv: Societati comerciale cu capital privat.04.Clientii bancii Clientii bancii care pot beneficia de credite pot fi persoane juridice romane care au conturi deschise la banca. companii nationale. 215/23.2001)     Societati si institutii financiare.primarii si unitati de interes local. multinationale si filialele acestora Institutii publice constituite pe baza de Hotarari ale guvernului Autoritati ale Administratiei Publice Locale (Consiliile Locale.

dupa prezentarea unui bilant certificat sau in cazuri una este filiala celeilalte sunt filiale ale aceleiasi societati sau se afla sub controlul comun al altei sunt afiliate. daca unele dintre ele vor intampina dificultati de rambursare. reprezinta un singur risc de credit pentru banca. 4.• Nivelul cumulat al imprumuturilor acordate societatii din grup. aceeasi conducere 2. Societatile nou infiintate care apartin unui grup de firme cu angajamente in derulare la banca. urmatoarele situatii: • • societati. 3. intrucat persoanele sunt legate intr-o asemenea masura incat. membrii aceleiasi familii 5. fara a fi limitative urmatoarele situatii: 1. alta sau celelalte vor intampina dificultati similare. respectiv doua societati comerciale care se afla in oricare dintre inter sunt dependenta comerciala directa. tii incrucisate 3. dupa obtinerea avizului din partea sucursalei zonale. pot beneficia de credite.Analiza creditelor Beneficiarii de credite   Clientii bancii care inregistreaza o anumita performanta economica-financiara Clientii la inceput de activitate. In cazul acestor persoane se vor lua in considerare. care nu poate fi substituita intr-un termen scurt garan au justificate. analiza efectuandu-se la nivelulu grupului Nu pot beneficia de credite: 53 .

La analiza acestui indicator analistul va trebui sa acorde atentie asupra: gradul de utilizare. 2. pentru activitatea existenta si pentru proiect. Cheltuielile de productie totale(B) Costurile de exploatare se vor prezenta functie de caracterul fix sau variabil al fiecarui element de cheltuiala.    54 . indoielnic sau pierdere 4. Clienti ai altor banci care potrivit datelor existente la Centrala Riscurilor Bancare. cu incidente de plati Clientii pentru care banca a primit de la Agentia de Valorificare a Activelor Bancare Clientii care potrivit performantelor financiare se incadreaza in categoria D sau E si/sau majore  (AVAB). reactiile posibile ale concurentilor.trebuie sa cuprinda toate incasarile preliminate a fi realizate din activitatea existenta si vanzarea productiei ce se va obtine ca urmare a realizarii proiectului investitional In estimarea veniturilor trebuie sa se tina seama de:  Capacitatea de productie existenta si cea realizata. tendintele gustului consumatorului. ordin de poprire a contului in lei si valuta  cei care au serviciul datoriei substandard. veniturile (A). efectul reclamelor.Stabilirea necesarului de credite(Fluxul de numerar) La determinarea elementelor cuprinse in fluxul de numerar analistul de risc va avea in vedere urmatoarele: 1. C (rate restante peste 30 de zile) si X (contracte investite cu formula executorie)  Clientii inregistrati la Centrala Incidentelor de Plati din cadrul BNR. inregistreaza restante de tip B (rate restante intre 7-30 de zile). atingerea parametrilor proiectati si Structura productiei Unitatile de produse vandute Pretul de livrare Pentru o estimare cat mai realista a pretului de livrare este necesar sa se aiba in vedere preturile existente pe piata pentru produsele respective sau similare.

pentru nevoi sezoniere si alte categorii de credite pe termen scurt potrivit specificului activitatii si cerintelor proiectului de investitii. Acest capital va cuprinde:  Surse proprii( participarea firmei cu numerar la realizarea proiectului. iar acolo unde resursele proprii ale investitorului nu sunt suficiente acesta sa prezinte care sunt resursele si corespunzator costurile aferente  Alocatii bugetare sau fonduri speciale.  dupa plata impozitelor si este utilizata pentru achitarea obligatiilor Alte resurse:cuprind toate celelalte categorii de resurse care concura la realizarea proiectului de investitii si care din punct de vedere al celui ce realizeaza investitia ( la analiza financiara ) reprezinta intrari de numerar.solicitate pentru realizarea si punerea in Alte cheltuieli financiare. discounturile acordate pentru stimularea vanzarilor. Cuprinderii cheltuielilor administrativ-gospodaresti. materialelor auxiliare. cheltuielile cu provizioane etc.se estimeaza prin insumarea valorii existente in evidenta contabila si a valorii determinata pentru proiect:  Dobanzi. altele decat profitul Creditele pe termen mediu si/sau lung solicitate pentru realizarea investitiei Creditele pe termen scurt care pot fi :credite pentru aprovizionare.reprezinta suma de numerar ramasa disponibila functiune a investitiei si a creditelor aflate in derulare  valutar. energie.vor cuprinde sursele provenite din alte activitati decat cea care face obiectul 55 investitiei. chirii. fie participatii ale altor investitori.pentru obiectivele de investitii care sunt prevazute cu resurse in bugetul statului sau in bugetele locale. 3. donatii.Pentru analist este foarte important ca toate cheltuielile necesare pentru proiect sa fie acoperite financiar. dividende. productie si desfacere.se includ cheltuielile cu diferentele nefavorabile de curs Fluxul de numerar net din exploatare. Respectarii in calculatia costurilor a consumurilor specifice de materii prime. net aferent anului in care se realizeaza investitia)   credite de nevoi temporare. utilitati ca si a preturilor de achizitie folosite in calcule( in varianta de baza acestea trebuie sa fie in preturi practicate pe piata interna la data efectuarii analizei)   Includerii pe costuri a cheltuielilor salariale. . asigurari sociale etc.dobanzile aferente CTS si CTM/CTL.aceste resurse vor fi inscrise in proiectia fluxului de numerar corespunzator prevederilor din buget  Alta resurse.Amortizarea(C). emiteri de obligatiuni etc. prime de asigurare etc.

aceasta cheltuiala va fi evidentiata in mod corespunzator in situatia fluxului de numerar la capitolul “Iesiri”. furnizori pe termene  Situatia stocurilor pe vechimi  Situatia altor datorii. scrisori de intentie. In perioada premergatoare darii in folosinta a obiectivului de investitii. potrivit graficului de realizare a obiectivului de investitii  Cheltuieli de capital de lucru .Flux de numerar pe termen scurt.cuprind in mod obligatoriu si calculul necesarului de capital circulant pentru desfasurarea activitatii curente a agentilor economici.Iesiri de numerar:  Cheltuieli de investitii . etc.Fisa sintetica de prezentare a clientului si analiza a creditului 3.Documente financiare ale clientului:  Ultima balanta de verificare  Detalierea posturilor contabile:  Situatia principalilor clienti.cuprind totalitatea cheltuielilor necesare pentru realizarea proiectului de investitii( conform devizului general ). esalonata pe ani. comenzi ) 5. mediu sau lung ( dupa caz ) aferent perioadei de creditare ( contracte economice de aprovizionare si desfacere.  Alte situatii care se refera la documentele financiar-contabile  Anexa MATEX intocmita la data aprobarii creditului si cele redactate la data efectuarii analizei trimestriale a bonitatii clientului 56 .Buget de venituri si cheltuieli aferent perioadei de creditare 4. precum si modul de acoperire financiara a acestor cheltuieli. Lista documentelor obligatorii cuprinse in Dosarul de credit sau de Scrisoare de garantie bancara 1.Cerere de credit 2.

gaj. furnizori. )  Dosarele grupurilor de firme conform listei 57 . acorduri 9.Situatia limitelor de competenta autorizate pe client Lista documentelor obligatorii cuprinse in dosarul clientului 1. extrase din Cartea Funciara.Rapoarte de urmarire a serviciului datoriei 12.Studiu de fezabilitate sau plan de afaceri 10.Rapoarte de urmarire a derularii creditului 13. graficul de utilizare a creditului si de rambursare a creditului/contractul de SGB inclusiv contractul angajament-copie.Limita de creditare comunicata de catre compartimentul de creditare 14. autorizatii.Contract de credit. CRB. AVAB.6. 7. etc. contracte de vanzare – cumparare.Documente de aprobare a facilitatilor detinute de client  Documente de aprobare a competentelor  Situatia aprobarilor cu privire la facilitatile acordate clientului pentru produsele bancare si documentele de aprobare 2.Documente privind urmarirea destinatiei creditului conform aprobarilor 11. clienti. )  Rapoarte de evaluare aferente fiecarui tip de garantie in parte  Polite de asigurare pentru bunurile patrimoniale – copie 8. etc  Atestari ale existentei bunurilor patrimoniale corporale si necorporale (acte de proprietate.Avize. etc.Garantii:  Contracte de ipoteca.Rapoarte de intalnire  De intalnire cu clientul  De prezentare a produselor si serviciilor bancii  Informatii privind calitatea managementului obtinute din diferite surse (mass – media. alte banci. scrisori de cautiune.

Acte si date juridice          Statut. raportul auditorilor independenti.Bunuri mobile si imobile/Garantii   Lista cu garantiile si sarcinile aferente Centralizator sintetic al rapoartelor de evaluare 5. contract de societate sau act constitutiv Certificate de inregistrare la Registrul Comertului Cod fiscal al societatii Cod CAEN Certificate de inscriere de mentiuni Acte ale CA sau ale asociatilor Rapoarte AGA Declaratii de impozit pe profit Imputerniciri 6.3. cu tertii ) Corespondenta de interes secundar 4.Fisa produselor bancare detinute declient de la BRD – GSG 9.Diverse Urmarirea creditelor acordate de banca 58 . etc ) 7. pe ultimii 3 ani Rapoarte de verificare a evidentei contabile ( raportul cenzorilor.Corespondenta    Corespondenta interna ( cu unitatile bancii si Directii din Centrala Bancii) Corespondenta externa ( cu clientul.Documente financiar – contabile   Bilanturile anuale si anexele.Situatia principalilor competitori 8.

celelalte sarcini superioare fiind in favoarea unui tert creditor  Plati 59 Clientul e in fisierul persoanelor cu risc inregistrate la Centrala Incidentelor de . constatarile si propunerile de masuri si se va prezenta conducerii unitatii bancare. politicii si a normelor de creditare a bancii Cresterea profitabilitatii bancii din activitatea de creditare Cunoasterea si imbunatatirea calitatii portofoliului de credite al bancii Incasarea de la clienti a veniturilor bancii si a ratelor aferente derularii contractelor de credit incheiate Reducerea pierderilor la portofoliul de credite Identificarea problemelor cu privire la situatia si evolutia calitatii portofoliului de credite Urmarirea performantelor financiare si capacitatea de rambursare a imprumutului 2. b. Concluziile rezultate din verificarile efectuate pe teren sau in banca cu ocazia intalnirilor cu clientul se vor consemna intr-un raport ce va cuprinde obiectul controlului.Activitatea de urmarire a creditelor acordate de banca are drept scop cunoasterea si actionarea in sensul limitarii/diminuarii riscurilor la care este expusa banca ca urmare a activitatii de creditare. g.Atributiile si periodicitatea verificarilor Atributiile personalului implicat in activitatea de creditare si periodicitatea verificarilor din cadrul perioadei de derulare a creditelor. c. d.Obiective: a. 1.Masuri ce pot fi luate pana la punerea la dispozitie a creditului Se poate sista punerea la dispozitie a creditului in situatia in care se constata urmatoarele:   Imprumutatul a prezentat bancii date nereale Din verificarea extrasului din Cartea Funciara rezulta ca sarcina inscrisa in favoarea BRD e de rang inferior. Respectarea strategiei. e. 3. f.

pentru clientii cu serviciul datoriei in observatie analistul de risc va proceda astfel:  Se va informa directorul care coordoneaza activitatea de creditare referitor la situatia clientului si stabileste o intalnire cu conducerea firmei pentru a se informa asupra cauzelor si posibilitatilor de onorare a datoriilor restante fata de banca.La solicitarea clientului si in urma analizei efectuate de banca. urmarind. analistul de risc va urmari zilnic ca din incasarile firmei sa se reduca datoriile fata de banca  Daca pana la 5 zile de la scadenta. analistul de risc va informa conducerea unitatii BRD si va putea face propunerea de reesalonare a ratei de creditare.2/2000. pana la urmatorul termen de plata a acesteia  Firma se confrunta cu probleme dar exista posibilitatea de redresare a activitatii in urmatoarele 2-3 luni. Neindeplinirea tuturor conditiilor de punere la dispozitie prevazute in contractul de credit 4. daca este cazul.Masuri ce pot fi luate in cadrul perioadei de derulare a creditului a) Pentru clientii la care pe parcursul lunii inainte de efectuarea operatiunilor de clasificare si determinare a provizioanelor specifice de risc.  Se va intocmi un dosar/raport cu privire la: cauzele ce au condus la deteriorarea serviciului datoriei. actiunile intreprinse de client pentru onorarea serviciului datoriei. iar conducerea firmei prezinta asigurare a disponibilului necesar achitarii obligatiilor la scadenta  documente care asigura ca in perioada de cel mult 15 zile de la data scadentei va achita obligatiile fata de banca. 60 . clientul nu-si diminueaza satisfacator restantele inregistrate la banca. incasarea dobanzilor restante. se va proceda la reesalonarea creditelor aflate in sold si recuperarea treptata a datoriilor b) Dupa efectuarea operatiunilor lunare de clasificare a portofoliului de credite si de determinare a provizioanelor specifice de risc potrivit Regulamentului BNR nr. se vor intreprinde urmatoarele masuri:  Se va contacta clientul in vederea informarii asupra posibilitatii acestuia de Daca societatea are probleme accidentale. se estimeaza ca serviciul datoriei la finele lunii se va deteriora.

propuneri privind colaborarea pe mai departe cu clientul.posibilitatile de recuperare a datoriilor restante.Solvabilitatea patrimoniala arata gradul in care capitalul propriu al clientului asigura acoperirea creditului si imprumutului. 1. contul de “Profit si Pierdere” si ultima balanta de verificare incheiata. Elementele de baza utilizate in determinarea si cuantificarea indicatorilor bonitatii se regasesc in principalele situatii financiar-contabile intocmite periodic de agentii economici. situatia patrimoniului si din rezultatele financiare. iar pentru analizele efectuate in cursul celorlalte trimestre pe langa bilantul anual se vor utiliza elemente din ultima balanta de verificare incheiata. analistul de risc utilizeaza in principal 4 tipuri de indicatori financiari si anume:  Indicatori de lichiditate – care masoara capacitatea firmei de a-si onora Indicatori ai indatorarii – care arata masura in care firma se finanteaza prin Indicatori ai rentabilitatii – care arata masura in care o firma realizeaza vanzari Coeficienti de rotatie – care arata eficienta cu care firma isi gestioneaza obligatiile de plata pe termen scurt  creditare  care depasesc costul activitatii si obtine profit  resursele Indicatorii financiari utilizati in prezent si formulele de calcul sunt prezentate in continuare. in calculul indicatorilor se vor utiliza elementele din bilantul anual. In determinarea bonitatii clientului.Se calculeaza cu ajutorul relatiei: CP x100 CP + CI 61 . Cand analiza se efectueaza in cursul trimestrului 1. ANALIZA BONITATILOR CLIENTILOR Bonitatea clientului se stabileste cu ajutorul indicatorilor ce o definesc si exprima capacitatea acestuia de a-si achita obligatiile care urmeaza sa si le asume prin semnarea contractului de credite.

mediu si lung. imprumuturi si alte datorii catre terti Ap.G.G.S.= ∑CID ∑Ap x100 K.P. Se determina prin: K.Active curente Sn.Stocuri nevalorificabile Ci sau l.S.Pasive curente 62 .Indicatori gradul de indatorare CID. Se determina astfel: KIT= Ac − ( Sn + CIsaul ) x100 Pc KIT.I.Gradul de indatorare arata cat din volumul total al activului clientului e acoperit din credite bancare si datorii catre terti.Indicatorul lichiditatii totale Ac.I.Clienti incerti sau in litigii Pc..P.Lichiditatea totala arata capacitatea clientului de a acoperi obligatiile de plata exigibile pe termen scurt prin activele curente care se pot transforma in scurt timp in mijloacele banesti. mediu si lung si al imprumuturilor si datoriilor asimilate 2.= K.Totalul activelor 3.K.-Indicatorul solvabilitatii patrimoniale CP-Capitalul propriu CI-Volumul total al creditelor pe termen scurt.Volumul total al datoriilor credite pe termen scurt.

rata marjei nete de rentabilitate.Indicatorii lichiditatii imediate S-Stocuri 5.G.Lichiditatea imediata. creditelor si imprumuturilor in termen scurt si se determina cu ajutorul relatiei: KLI= Ac − ( S + Cisaul ) x100 Pc KLI.m h l K. Se mai numeste si marja de profit la vanzari.G.Profit net obtinut 6.4.CVt= Vm l x100 C . in functie de incadrarea acestuia in limitele stabilite.Venituri medii lunare Ch.Rata rentabilitatii PN.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri K. management sa obtina un anumit nivel de profit la un anumit volum de vanzari.Cvt.Indicatorul gradului de acoperire a cheltuielilor din venituri Vml.in functie de cifra de afaceri exprima capacitatea clientului in functie de conditiile concrete de productie.Rentabilitatea. organizare. se acorda urmatoarele punctaje: 10 puncte pentru indicatorii care se incadreaza la categoria A 8 puncte pentru cei din categoria B 5 puncte pentru cei din categoria C 2 puncte pentru cei din categoria D 0 puncte pentru cei din categoria E 63 . Se determina: KRr= PN x100 CA KRr.ml-Cheltuieli medii lunare Pentru fiecare indicator de performanta financiara a clientului. rata rentabilitatii comerciale.reflecta posibilitatea clientului de a-si achita imediat datoriilor. tehnologie.

dar nu pot menţine acest nivel în perspectiva C mai îndelungată -performanţele financiare tendinţă de înrăutătire -performanţele financiare sunt 11-25 Intre satisfăcătoare dar au o evidentă D E sunt 1-10 Intre scăzute -performanţele financiare arată 0 pierderi ANALIZA CREDITELOR – LINIA DE CREDIT 1. Creditul se pune la dispozitie sub forma de linie de credit pentru acoperirea diferentei de fonduri intre capitalul de lucru necesar desfasurarii activitatii intr-o perioada determinata si fondurile proprii ale clientului si cele atrase. astfel: Criteriile de performanţă A B Caracteristici -performanţele foarte bune -performanţele Punctaj total sunt 41 si 50 Intre sunt 26-40 Intre financiare financiare foarte bune sau bune.Prin insumarea punctelor obtinute de client pentru fiecare indicator se obtine punctajul total pe baza caruia se face incadrarea intr-una din cele 5 categorii de performanta. valorificare si transformare in mijloace banesti prin incasarea marfurilor livrate.creditul asigura impreuna cu celelalte fonduri acoperirea tuturor cheltuielilor pe care clientul le face pentru productie.Obiectul creditarii. cu caracter temporar si permanent Creditul se acorda de regula pe o perioada de pana la 12 luni Aceste categorii de credit se pot acorda si pe perioade mai mari 12 luni. servicii prestate si reluarea continua a activitatii. in cazuri bine justificate 64 . lucrarilor executate.

Analiza plafonului de credit Analiza solicitarii de credit se realizeaza pe baza documentelor prezentate de client.2.Aceste fonduri pot fi asigurate din: Creditul comercial pe care firmele si-l ofera una alteia Imprumuturile de la institutiile financiare Creditul pe care il constituie obligatiile lunare sau semestriale acumulate Efecte de comert Fluxul de numerar prognozat va cuprinde numai incasarile si platile ce se vor Determinarea disponobilului sau necesarului de lichiditati pe baza cash-flow-ului categorie de active curente. desfacere. modalitati de finantare a acestor active La analiza fluxului de numerar trebuie avute in vedere urmatoarele reguli: efectua in perioada prognozata se va influenta cu incasarile si platile aferente unor cheltuieli de aprovizionare. evidentiind capacitatea firmei de a face fata angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. avand in vedere: Performantele financiare ale clientului Bugetul de venituri si cheltuieli previzionat Politica capitalului de lucru adoptata de clientul respectiv: nivelul stabilit pentru fiecare Necesarul de capital de lucru Proiectia fluxului de numerar Volumul creditelor se determina pe baza analizei fluxului de numerar. 65 . sau la efectuarea platilor exigibile. productie. Necesarul de lichiditati intervine in momentul in care incasarile sunt mai mici decat platile pe intreaga perioada prognozata si reprezinta nivelul maxim de fonduri al firmei necesar pentru desfasurarea activitatii curente prognozate. productie. Disponibilul de lichiditati e determinat de realizarea unor incasari superioare platilor din perioada prognozata si va fi utilizat la rambursarea unor credite scadente. desfacere. Acesta ofera informatii relevante privind incasarile si platile firmei in cursul perioadei analizate. iar diferenta dintre acestea reflecta disponibilul sau necesarul de lichiditati nete. finantate prin alte modalitati Linia de credit se poate acorda numai pentru acoperirea activitatii curente de aprovizionare.

asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului • La clientii din categoria C. titluri de valori. se vor solicita garantii care sa acopere 100% volumul creditelor si a dobanzilor aferente pe 3 luni din care: • La clienti din categoria A si B. garantii emise de fondurile de garantare agreate de banca. minimum 50% sa fie reprezentat separat sau cumulativ de: scrisori de garantie. 100% sa fie reprezentat. asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului 4. titluri de valoare. ajustate cu intrarile si iesirile de lichiditati pentru stocurile activitatii sezoniere. 3. valoarea limitei de credit justificate. De asemenea. in conformitate cu prevederile legale in vigoare si cu aprobarea conducerii bancii respectand ordinea legala de plati si dupa rezervarea sumelor care urmeaza sa se plateasca din fondurile proprii ale clientului prin blocarea acestora in cont. la sfarsitul zilei lucratoare. care e contul de activ. se poate rambursa creditul utilizat ♦ Rambursarea se poate face zilnic pe baza Ordinului de Plata prezentat de client sau pe baza clauzei din baza contractului de credit 66 .Acordarea creditelor in lei si valuta Conditii speciale – linia de credit ♦ ♦ ♦ Soldul debitor al contului de imprumut. garantii reale mobiliare constituite asupra bunurilor mobile corporale individualizate sau pe sume de bani prezente. separat sau cumulativ de: scrisori de garantie/contragarantie bancara.Garantia creditelor – linia de credit In cazul tuturor clientilor. se va corela acest plafon cu capacitatea clientului de a-si achita la scadenta obligatiile fata de banca. in limita disponibilitatilor din contul curent. ipoteci. garantii emise de fondurile de garantare agreate de banca. nu va putea depasi Nu se pot efectua plati cu numerar din contul de credit decat in cazuri bine Zilnic. urmarindu-se ca acesta sa nu depaseasca de regula 60% din media lunara (totalul platilor anuale aferente activitatii de exploatare impartit la 12 ) a platilor aferente activitatii de exploatare. ipoteci. garantii reale mobiliare constituite asupra bunurilor mobile corporale individualizate sau pe sume de bani prezente.Volumul creditului se determina pe baza analizei proiectiei fluxului de numerar.

majorand concomitent si angajamentul din evdenta extrabilantiera ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Comisioanele si dobanzile cuvenite bancii se incaseaza din contul curent Dobanzile se incaseaza cu prioritate. se trece la credite restante urmand a se rambursa cu prioritate. in conformitate cu costul resurselor de creditare si dobanda de refinantare practicata de BNR.♦ Pe baza Ordinului de Plata prezentat de client la banca sau a notei contabile emisa de Banca. Noul procent de dobanda se va comunica imprumutatului in scris. de contractele de aprovizionare si desfacere incheiate pentru perioada pentru care a solicitat creditul ♦ In cazul in care clientul nu solicita reinnoirea liniei de credit. se diminueaza la sfarsitul zilei soldul de imprumut. BANCA poate indexa procentul de dobanda. linia de credit se poate reinnoi periodic. Pe parcursul utilizarii si rambursarii creditului. calculata la soldul creditului din ziua precedenta alimentarea contului curent expirarea duratei pentru care a fost acordata la nivelul plafonului aprobat initial sau modificat. de la data punerii la dispozitie si pana la rambursarea integrala a creditului. lunar in ziua in care s-a pus la dispozitie Comisioanele. pe an. tinand seama de performantele financiare si fluxul de numerar. in cazul lipsei de disponibilitati. se incaseaza si din credit prin In cazul lipsei de disponibilitati dobanda calculata se trece la restanta in aceeasi zi La solicitarea clientului. DOBANZI SI COMISIOANE Creditul se acorda cu o dobanda. la sediul ales pentru comunicarea actelor. inainte de creditul sau la fiecare rambursare de credit. sau prin fax la numarul indicat mai jos in termen de 10 zile de la 67 . soldul debitor aferent contului de imprumut inregistrat la sfarsitul perioadei de creditare. care se va calcula la sold. indexabila. respectand ordinea de plati UTILIZAREA CREDITULUI Creditul aprobat se pune la dispozitie imprumutului integral esalonat conform graficului de punere la dispozitie ( anexat prezentului contract ) Utilizarea creditului se face prin debitarea contului de imprumut pe masura efectuarii platilor pana la nivelul valorii aprobate.

Calculul dobanzii se va efectua la un numar exact de zile raportat la un an 365 zile. calculat si Comision de neutilizare …. la termene stabilite prin grafic. Ratele de credit se incaseaza de catre banca din contul curent al imprumutatului . in ultima zi lucratoare ( sau la data tragerii creditului ) % la soldul creditului existent in ziua de … a fiecarei luni. de la data modificarii a alta nivelului dobanzii. in conditiile negociate cu banca. la data corespunzatoare zilei in care s-a pus la dispozitie creditul sau decada/direct de catre BANCA din contul de disponibilitati al clientului. Ratele de credit se incaseaza de catre banca. Banca elibereaza imprumutatului un extras de cont sau in cazul liniei de credit dobanda se calculeaza zilnic si se incaseaza lunar in ziua din luna punerii la dispozitie a liniei sau cu acordul imprumutatului la fiecare rambursare . in conditiile solicitarii de catre imprumutat si a acceptului bancii. acesta va suporta riscul de schimb valutar generat de 68 . din creditul acordat imprumutatul efectueaza plati in alte valute cotate de BNR . Dobanda se calculeaza si se incaseaza lunar. de anulare. pe baza de nota contabila fara nici o alta notificare. la soldul creditului din ziua precedenta. la sfarsitul fiecarei zile lucratoare in limita disponibilitatilor din contul curent al imprumutatului ( respectand ordinea de prioritate a platilor si dupa rezervarea sumelor care urmeaza sa se plateasca din fondurile proprii ). ♦ Alte comisioane : de ramburasare anticipata .% /an . pe baza de nota contabila: ♦ ♦ ♦ creditare. imprumutatul autorizand banca sa ramburseze cu nota contabila creditul. cu prioritate. cu nota contabila . calculat zilnic asupra sumei neutilizate din Comisionul de urmarire (gestionare ) a respectarii conditiilor contractuale de … incasat la semnarea contractului de credit ( sau pe masura tragerii creditului ) credit si se incaseaza lunar. etc. pe baza de nota contabila .Banca percepe pentru creditul acordat urmatoarele comisioane care se vor retine pe baza de nota contabila din contul curent al imprumutatului . Creditul poate fi rambursat si anticipat. In cazul in care . anexa la prezentul contract. calculat lunar pe toata perioada de RAMBURSAREA CREDITULUI Creditul se ramburseaza conform graficului de rambursare convenit intre parti. Comision initial de angajament …% la valoarea creditului acordat.aprobare si se va aplica la soldul creditului existent.

atunci se vor preda si dosarele de credit ale celorlalti membri ai grupului. pentru toate Dosarul clientului care va cuprinde documentele prevazute in anexa 2. In cazul in care clientul face parte dintr-un grup de firme . ♦ ♦ ♦ Situatia sintetica a creantelor in sold la data predarii Dosarul de credit care va cuprinde documentele prevazute in anexa 1 . In cazul in care creditul este in evidenta unei agentii . Decizia de predare a unei firme sau a intregului grup la compartimentul Credite Neperformante se va face si la nivelul departamentului Credite si Credite Neperformante sau dupa caz la Directia Marilor Clienti Corporativi. Fisa sintetica de prezentare a clientului si de analiza a creditului.nota de predare . actualizata la data angajamentele in derulare Dosarele ce se vor preda vor fi numerotate. se va trece in gestiunea creditelor neperformante numai clientul cu probleme. insusita de directorul agentiei va fi inaintata sucursalei .efectuarea platii cat si de reconstituirea sumelor pentru rambursarea creditului in valuta in care a fost acordat. Pentru creditele aprobate la nivelul Centralei nota de predare aprobata pentru trecerea creditului la credite problema si neperformante va fi transmisa de analistul de risc de credit spre informare si Directiei Credite sau Directiei Marilor Clienti Corporativi respectiv analistului care urmareste activitatea de creditare a sucursalei.La nota de predare se vor anexa : ♦ predarii. Predarea in gestiunea creditelor problema si neperformante se va face pe baza unei note de predare intocmita de analistul de risc de credit care a urmarit derularea imprumutului devenit problema sau neperformant. analiza economico-financiara se va efectua la nivelul intregului grup .In situatia in care se constata ca neperformanta unei firme din grup determina neperformante pentru toate firmele din grup. In situatia in care la analiza trimestriala a bonitatii clientului se constata inrautatirea situatiei economico-financiare fata de data analizei. daca nu . Pentru toti clientii din categoriile de 69 . iar pentru creditele din evidenta sucursalei nota de predare va fi insusita de seful serviciului Creditare in vederea aprobarii acestuia de catre directorul sucursalei. Dosarele de credit ale clientilor care inregistreaza 45 zile intarziere la plata debitelor ( rata de credit sau dobanda ) se vor preda compartimentului Credite Neperformante potrivit competentelor revazute in Norma de Recuperare a creditelor neperformante.

Se vor comunica clientului noile conditii de creditare (procent de dobanda si garantii suplimentare ) dupa caz. Circuitul. atunci se vor face propuneri de diminuare a expunerii. Pentru creditele care au fost in competenta de aprobare a Centralei Bancii masurile intreprinse de sucursala pe parcursul derularii creditelor. respectiv a analistului de risc care urmareste activitatea de creditare a sucursalei. Rezultatul analizei si propunerile se vor consemna intr-un raport care se va prezenta conducerii unitatii bancii. in cazul in care se constata ca imprumutatul a prezentat bancii date nereale.Aceasta masura se ia numai dupa expirarea unui termen de preaviz scris de minimum 5 zile ♦ Intreruperea imediata. se va proceda astfel. pastrarea si accesul la 70 . iar atunci cand aceasta nu este posibila se trece la restanta. atunci se va urmari lunar mentinerea serviciului datoriei la nivelul standard. fara preaviz.performanta D si E dar cu serviciul datoriei standard. a punerii la dispozitia imprumutatului de noi transe din creditul aprobat in cazul in care s-a constatat utilizarea creditului in alte scopuri decat cele pentru care a fost solicitat si aprobat. urmarindu-se: ♦ Identificarea cauzelor ce au condus la deteriorarea performantelor financiare ♦ Masurile intreprinse de client si perspectivele pentru redresarea performantelor societatii Daca din analiza rezulta casunt conditii de redresare. se vor comunica Directiei Credite sau Directiei Marilor Clienti Corporativi dupa caz.Daca nu sunt conditii de redresare.Creditul utilizat in alte scopuri cu dobanzile aferente se retrag imediat din contul de disponibilitati al imprumutului. CIRCUITUL SI PASTRAREA DOCUMENTELOR AFERENTE CREDITELOR Documentele prezentate de catreclienti in vederea obtinerii creditelor cat si cele elaborate in banca in legatura cu acestea cu caracter confidential intrucat ele contin informatii care daca sunt divulgate aduc daune materiale clientilor. In situatia in care clientul nu respecta clauzele contractuale banca va proceda dupa caz astfel: ♦ Anularea sau redresarea creditului aprobat. Se va efectua impreuna cu clientul analiza situatiei economico-financiare. de intarire a garantiilor si modificare a procentului de dobanda.

Finanţele întreprinderii . 1997 www. Iaşi. Filip .6 si 7 precum si un ghid de completare in anexa 5. Editura Ankarom. Bibliografie: 1.ro 1997 3. 4. fisa sintetica de prezentare a clientului si de analiza a creditului/scrisoare de garantie bancara/alt angajament. Sucursala BRD – Iasi. Vasile. Monedă şi credit. dosarul de credit/scrisoarea de garantie. Neagoe. Finanţe. Editura Junimea. Editura Ankarom. Ion .Gheorghe . 5.acestedocumente trebuie sa fie bine delimitate si clar evidentiate. 2. 2002 Turliuc. 71 .Dosarul clientului se intocmeste separat de dosarul de credit si trebuie sa cuprinda documentele prezentate in anexa a. Iaşi.Aceste documente sunt: cererea de credit.brd. Cocriş. dosarul clientului. Vasile. contractul de credit. Iaşi. Pentru rapoartele de intalnire cu clientii sunt prezentate mai multe modele in anexele 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful