You are on page 1of 6

PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE

Suport de curs pentru studenţii anului II FSIA

SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM


BIBLIOGRAFIE
Segal, R. – Principiile nutriţiei, Ed. Academica, 2002
Costin, M.G. şi Segal, R. (Ed.) – Alimente funcţionale.
Alimentele şi sănătatea, Ed. Academica, 1999
Costin, M.G. şi Segal, R. (Ed.) – Alimente pentru nutriţie
specială. Alimentele şi sănătatea, Ed. Academica, 2001

ALIMENTAŢIA
Una dintre cele mai importante necesităţi fiziologice în 65 de ani de viaţă omul
consumă peste 50 tone de hrană
Unul dintre cei mai importanţi factori de mediu prin care este promovată creşterea şi
dezvoltarea organismelor vii
Constă în introducerea, din mediul înconjurător, a substanţelor nutritive sub formă de
alimente
RAŢIA ALIMENTARĂ
Reprezintă totalitatea alimentelor consumate în decursul a 24 de ore
O raţie trebuie să furnizeze organismului nutrienţi care corespund nevoilor sale zilnice,
atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ
Nevoile nutriţionale ale oamenilor nu sunt identice: depind de vârstă, sex, activitate
profesională, efort fizic extra-profesional, stare fiziologică, condiţii de mediu.
Nevoile nutriţionale sunt normate de organisme specializate FAO/OMS, norme
europene, norme specifice unei ţări
NUTRIENŢI sau SUBSTANŢE NUTRITIVE
PROTEINE (P)
LIPIDE (L) nutrienţi calorigeni
GLUCIDE (G)

VITAMINE (V)
MINERALE (M) nutrienţi necalorigeni
APĂ

COMPONENTELE HRANEI
participă la metabolismul organismului

NUTRIENŢI – se referă la cele 6 categorii prezentate anterior


NUTRACEUTICE – componente naturale ale hranei sau substanţe/elemente adăugate
prin procesare, care au dovedit unul sau mai multe efecte benefice asupra sănătăţii
FITONUTRIENŢI SAU FITOCHIMICE – nutraceutice prezente în mod natural în
vegetale (de ex. antociane, carotenoide)

NUTRACEUTICELE SI FITONUTRIENŢII SUNT TOŢI COMPUŞI BIOLOGIC-


ACTIVI (majoritatea neesenţiali) IAR UNII NUTRIENŢI SUNT SAU CONŢIN
COMPUŞI BIOACTIVI ESENŢIALI PENTRU ORGANISM (de ex. vitaminele sau
aminoacizii esenţiali din proteine)
FACTOR ESENŢIAL – indispensabil funcţionării organismului, nu poate fi sintetizat în
organism fiind furnizat exclusiv prin hrană

NUTRIENŢI NUTRACEUTICE
FITONUTRIENŢI

NUTRACEUTICE
CAROTENOIDE
TOCOFEROLI
FITOSTEROLI
FLAVONOIDE
ANTOCIANE
INDOLI
ACIZI GRAŞI POLINESATURAŢI
CLA
PREBIOTICE ŞI PROBIOTICE
MINERALE
etc.

ALIMENTE FUNCŢIONALE
Alimente naturale sau concepute, care au efect fiziologic pozitiv sau previn, uneori
tratează, anumite maladii, în special cele cu substrat alimentar (hipercolesterolemii,
BCV, diabet etc.)
Considerate ca ALIMENTELE VIITORULUI
Asimilate, uneori, cu noţiunea de NUTRACEUTICE
Interes şi priză rapidă la producători şi consumatori
Piaţă deschisă, câştig cert – numai în SUA, in 2002 s-au comercializat produse în
valoare de peste 50 miliarde $ (faţă de aprox. 38 miliarde $ în 2001)
Reglementări speciale
FUNCŢIILE ALIMENTAŢIEI
1. PLASTICĂ
- asigurată de aportul de P, L, G şi M
- pune la dispoziţia organismului substanţele necesare sintezei structurilor proprii
“CEEA
CEEA CE MANÂNCI AZI DEVINE MÂINE PARTE DIN TINE” deoarece organismul
îşi reînnoieşte continuu structurile
2. ENERGETICĂ
- asigurată de P, L şi G (1g P=4,1 kcal; 1g L=9,3 kcal; 1g G=4,1 kcal)
- furnizează organismului energia necesară (energia din hrană este energie
chimică ce poate fi convertită în energie mecanică, termică sau energia legăturilor
macroergice – energie chimică de rezervă, stocată –de ex. – în ATP)
3. BIOLOGICĂ
- asigurată de componentele biologic active, în special cele indispensabile
(esenţiale) din hrană: aminoacizi esenţiali, acizi graşi esenţiali, vitamine şi minerale

ALIMENTELE
Un produs oarecare este aliment dacă îndeplineşte simultan 3 condiţii:
condiţii
- să posede valoare nutritivă (VN)
- să prezinte calităţi senzoriale (CS)
- să fie salubru (inocuitate, I)
SUNT LATURILE TRIUNGHIULUI CALITĂŢII

VN CS
VN CS

I
Alimentele se deosebesc prin aptitudinea de a satisface, mai mult sau mai puţin,
aceste 3 condiţii
Alimentele posedă:
Valoare energetică
Valoare biologică (conferită de calitatea nutrienţilor, raportul dintre aceştia, aportul
de compuşi bio-activi, biodisponibilitate)
Valoare nutritivă (include valoarea energetică şi valoarea biologică)

ESENŢA ALIMENTAŢIEI SĂNĂTOASE


Asigurarea unui echilibru perfect, continuu şi dinamic, între nevoile nutriţionale ale
individului şi aportul de alimente
Nevoile nutriţionale ale oamenilor nu sunt identice: depind de vârstă, sex, activitate
profesională, efort fizic extra-profesional, stare fiziologică, condiţii de mediu
NNEVOI APORT
NUTRIŢIONALE

Cât, ce, cum şi când mâncăm???

CAUZELE ŞI EFECTELE ALIMENTAŢIEI GREŞITE


Alimentaţia greşită sau MALNUTRIŢIA induce dezechilibre metabolice grave, ce
reprezintă cauza majorităţii bolilor
Malnutriţie

Dezechilibru alimentar

Dezechilibru metabolic

Boala

Malnutriţia prin lipsă totală


parţială
prin exces

CAUZELE MALNUTRIŢIEI
Prin lipsă totală: – cauze economice (subnutriţie)
Prin lipsă parţială: – 1. cauze economice
2. selecţia greşită a alimentelor raţiei (cazul ţărilor dezvoltate
economic)
Prin exces: - dezechilibru între aportul energetic alimentar şi aportul de compuşi
bioactivi (“calorii goale”)
- selecţia greşită a alimentelor
- consum excesiv de alimente procesate
- tentaţia pieţei de alimente, RECLAMA AGRESIVĂ
- necorelarea efortului fizic cu consumul de hrană
LIPSA EDUCAŢIEI NUTRIŢIONALE ŞI/SAU A VOINŢEI

EDUCAŢIA NUTRIŢIONALĂ
Promovarea unei alimentaţii sănătoase de către toţi factorii responsabili, inclusiv
producătorii de alimente
Educarea consumatorilor, în şcoli, prin mass-media şi etichetare nutriţională
Conştientizarea faptului că siguranţa alimentară, implicit calitatea hranei, reprezintă
direcţie prioritară în UE programe nutriţionale

CERINŢE PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ


ALIMENTE FUNCŢIONALE – bogate în fibre alimentare, antioxidanţi naturali, acizi
graşi polinesaturaţi etc.
ALIMENTE FORTIFIATE - cu vitamine, minerale, proteine
AMBALAJE INTELIGENTE – care să pastreze nealterate principiile nutritive, un timp
cât mai lung
ETICHETARE NUTRIŢIONALĂ – informaţii privind aportul energetic, conţinutul în
nutrienţi la 100 de g produs şi cât acoperă acesta din necesarul zilnic, prezenţa
compuşilor bio-activi, daca produsul este fortifiat, cu ce şi în ce proporţie, revendicări
nutriţionale (daca există)

MĂSURI EDUCAŢIONALE
Aportul adecvat de nutrienţi esenţiali previne:

În timpul sarcinii:
- greutatea redusă a nou-născutului
- rezistenţa scăzută la boli
- unele forme de retardare fizică şi mentală
În copilărie:
- întârzierile de creştere
- rezistenţa scăzută la boli
La vârsta adultă:
- rezistenţa scăzută la infecţii
- riscul faţă unele forme de cancer, obezitate, BCV, diabet

MĂSURI EDUCAŢIONALE
MODERAREA APORTULUI CALORIC previne: obezitatea, diabetul, hipertensiunea
arterială, BCV
MODERAREA APORTULUI DE GRĂSIMI, ÎN GENERAL, ŞI LIMITAREA
CONSUMULUI DE GRĂSIMI SATURATE previn: ateroscleroza şi susceptibilitatea
faţă de unele forme de cancer
APORTUL ADECVAT DE FIBRE ALIMENTARE previne unele afecţiuni digestive,
BCV şi diabetul
APORTUL REDUS DE ZAHĂR reduce riscul de diabet şi carii
APORTUL REDUS DE SARE reduce riscul de hipertensiune, implicit BCV, şi boli
renale
MODERAREA CONSUMULUI DE ALCOOL limitează malnutriţia, riscul de ciroză şi
anumite afecţiuni transmise descendenţilor
Florin va ureaza doar note de 10 la examene!!!