PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE Suport de curs pentru studenţii anului II FSIA SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM BIBLIOGRAFIE

Segal, R. – Principiile nutriţiei, Ed. Academica, 2002 Costin, M.G. şi Segal, R. (Ed.) – Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Ed. Academica, 1999 Costin, M.G. şi Segal, R. (Ed.) – Alimente pentru nutriţie specială. Alimentele şi sănătatea, Ed. Academica, 2001

ALIMENTAŢIA Una dintre cele mai importante necesităţi fiziologice în 65 de ani de viaţă omul consumă peste 50 tone de hrană Unul dintre cei mai importanţi factori de mediu prin care este promovată creşterea şi dezvoltarea organismelor vii Constă în introducerea, din mediul înconjurător, a substanţelor nutritive sub formă de alimente RAŢIA ALIMENTARĂ Reprezintă totalitatea alimentelor consumate în decursul a 24 de ore O raţie trebuie să furnizeze organismului nutrienţi care corespund nevoilor sale zilnice, atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ Nevoile nutriţionale ale oamenilor nu sunt identice: depind de vârstă, sex, activitate profesională, efort fizic extra-profesional, stare fiziologică, condiţii de mediu. Nevoile nutriţionale sunt normate de organisme specializate FAO/OMS, norme europene, norme specifice unei ţări NUTRIENŢI sau SUBSTANŢE NUTRITIVE PROTEINE (P) LIPIDE (L) nutrienţi calorigeni GLUCIDE (G) VITAMINE (V) MINERALE (M) APĂ nutrienţi necalorigeni

COMPONENTELE HRANEI

ALIMENTE FUNCŢIONALE Alimente naturale sau concepute.participă la metabolismul organismului NUTRIENŢI – se referă la cele 6 categorii prezentate anterior NUTRACEUTICE – componente naturale ale hranei sau substanţe/elemente adăugate prin procesare. carotenoide) NUTRACEUTICELE SI FITONUTRIENŢII SUNT TOŢI COMPUŞI BIOLOGICACTIVI (majoritatea neesenţiali) IAR UNII NUTRIENŢI SUNT SAU CONŢIN COMPUŞI BIOACTIVI ESENŢIALI PENTRU ORGANISM (de ex. 38 miliarde $ în 2001) Reglementări speciale . nu poate fi sintetizat în organism fiind furnizat exclusiv prin hrană NUTRIENŢI NUTRACEUTICE FITONUTRIENŢI NUTRACEUTICE CAROTENOIDE TOCOFEROLI FITOSTEROLI FLAVONOIDE ANTOCIANE INDOLI ACIZI GRAŞI POLINESATURAŢI CLA PREBIOTICE ŞI PROBIOTICE MINERALE etc. anumite maladii. câştig cert – numai în SUA. care au dovedit unul sau mai multe efecte benefice asupra sănătăţii FITONUTRIENŢI SAU FITOCHIMICE – nutraceutice prezente în mod natural în vegetale (de ex. uneori. in 2002 s-au comercializat produse în valoare de peste 50 miliarde $ (faţă de aprox. antociane. care au efect fiziologic pozitiv sau previn.) Considerate ca ALIMENTELE VIITORULUI Asimilate. diabet etc. uneori tratează. BCV. în special cele cu substrat alimentar (hipercolesterolemii. cu noţiunea de NUTRACEUTICE Interes şi priză rapidă la producători şi consumatori Piaţă deschisă. vitaminele sau aminoacizii esenţiali din proteine) FACTOR ESENŢIAL – indispensabil funcţionării organismului.

termică sau energia legăturilor macroergice – energie chimică de rezervă.să posede valoare nutritivă (VN) . stocată –de ex. sex. aceste 3 condiţii Alimentele posedă: Valoare energetică Valoare biologică (conferită de calitatea nutrienţilor.furnizează organismului energia necesară (energia din hrană este energie chimică ce poate fi convertită în energie mecanică. G şi M .să fie salubru (inocuitate. stare fiziologică.pune la dispoziţia organismului substanţele necesare sintezei structurilor proprii “CEEA CE MANÂNCI AZI DEVINE MÂINE PARTE DIN TINE” deoarece organismul CEEA îşi reînnoieşte continuu structurile 2. L. 1g G=4. efort fizic extra-profesional.3 kcal. vitamine şi minerale ALIMENTELE Un produs oarecare este aliment dacă îndeplineşte simultan 3 condiţii: condiţii .1 kcal. raportul dintre aceştia. BIOLOGICĂ . L şi G (1g P=4. 1g L=9.1 kcal) .FUNCŢIILE ALIMENTAŢIEI 1. ENERGETICĂ . PLASTICĂ . biodisponibilitate) Valoare nutritivă (include valoarea energetică şi valoarea biologică) ESENŢA ALIMENTAŢIEI SĂNĂTOASE Asigurarea unui echilibru perfect. în special cele indispensabile (esenţiale) din hrană: aminoacizi esenţiali.să prezinte calităţi senzoriale (CS) . mai mult sau mai puţin. I) SUNT LATURILE TRIUNGHIULUI CALITĂŢII VN VN CS CS I Alimentele se deosebesc prin aptitudinea de a satisface. condiţii de mediu .asigurată de aportul de P. acizi graşi esenţiali.asigurată de P. aportul de compuşi bio-activi. activitate profesională.asigurată de componentele biologic active. între nevoile nutriţionale ale individului şi aportul de alimente Nevoile nutriţionale ale oamenilor nu sunt identice: depind de vârstă. – în ATP) 3. continuu şi dinamic.

cum şi când mâncăm??? CAUZELE ŞI EFECTELE ALIMENTAŢIEI GREŞITE Alimentaţia greşită sau MALNUTRIŢIA induce dezechilibre metabolice grave. ce.NNEVOI NUTRIŢIONALE APORT Cât. cauze economice 2. ce reprezintă cauza majorităţii bolilor Malnutriţie Dezechilibru alimentar Dezechilibru metabolic Boala Malnutriţia prin lipsă prin exces totală parţială CAUZELE MALNUTRIŢIEI Prin lipsă totală: – cauze economice (subnutriţie) Prin lipsă parţială: – 1. selecţia greşită a alimentelor raţiei (cazul ţărilor dezvoltate economic) .

RECLAMA AGRESIVĂ .Prin exces: . implicit calitatea hranei. hipertensiunea arterială. în şcoli. inclusiv producătorii de alimente Educarea consumatorilor. cu ce şi în ce proporţie. minerale.tentaţia pieţei de alimente. ALIMENTE FORTIFIATE .cu vitamine. diabetul.întârzierile de creştere . conţinutul în nutrienţi la 100 de g produs şi cât acoperă acesta din necesarul zilnic. diabet MĂSURI EDUCAŢIONALE MODERAREA APORTULUI CALORIC previne: obezitatea.rezistenţa scăzută la boli La vârsta adultă: . prin mass-media şi etichetare nutriţională Conştientizarea faptului că siguranţa alimentară. BCV.consum excesiv de alimente procesate .rezistenţa scăzută la infecţii . BCV .dezechilibru între aportul energetic alimentar şi aportul de compuşi bioactivi (“calorii goale”) .unele forme de retardare fizică şi mentală În copilărie: . antioxidanţi naturali.rezistenţa scăzută la boli .selecţia greşită a alimentelor . acizi graşi polinesaturaţi etc. daca produsul este fortifiat.riscul faţă unele forme de cancer. prezenţa compuşilor bio-activi. proteine AMBALAJE INTELIGENTE – care să pastreze nealterate principiile nutritive. un timp cât mai lung ETICHETARE NUTRIŢIONALĂ – informaţii privind aportul energetic.necorelarea efortului fizic cu consumul de hrană LIPSA EDUCAŢIEI NUTRIŢIONALE ŞI/SAU A VOINŢEI EDUCAŢIA NUTRIŢIONALĂ Promovarea unei alimentaţii sănătoase de către toţi factorii responsabili. obezitate. reprezintă direcţie prioritară în UE programe nutriţionale CERINŢE PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ ALIMENTE FUNCŢIONALE – bogate în fibre alimentare.greutatea redusă a nou-născutului . revendicări nutriţionale (daca există) MĂSURI EDUCAŢIONALE Aportul adecvat de nutrienţi esenţiali previne: În timpul sarcinii: .

MODERAREA APORTULUI DE GRĂSIMI. BCV şi diabetul APORTUL REDUS DE ZAHĂR reduce riscul de diabet şi carii APORTUL REDUS DE SARE reduce riscul de hipertensiune. şi boli renale MODERAREA CONSUMULUI DE ALCOOL limitează malnutriţia. implicit BCV. ŞI LIMITAREA CONSUMULUI DE GRĂSIMI SATURATE previn: ateroscleroza şi susceptibilitatea faţă de unele forme de cancer APORTUL ADECVAT DE FIBRE ALIMENTARE previne unele afecţiuni digestive. ÎN GENERAL. riscul de ciroză şi anumite afecţiuni transmise descendenţilor Florin va ureaza doar note de 10 la examene!!! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful