You are on page 1of 93

Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din

diferite areale de cultură din românia

CUPRINS

INTRODUCERE..........................................................................................................13

Capitolul I.................................................................................................................15

SITUAŢIA ACTUALĂ A VITICULTURII...........................................................................15

2.1. SITUAŢIA VITICULTURII PE GLOB...................................................................16

2.2. SITUAŢIA VITICULTURII ÎN ROMÂNIA...............................................................20

Capitotolul II.............................................................................................................22

SUBSTANŢE CU EFECT ANTIOXIDANT.......................................................................23

2.1 IMPORTANŢA SUBSTANŢELOR CU EFECT ANTIOXIDANT..................................24

2.2. CLASIFICAREA POLIFENOLILOR.......................................................................32

2.3. PROPRIETĂŢILE FIZICE ŞI CHIMICE ALE POLIFENOLILOR.................................33

2.3.1. Polifenolii..................................................................................................33

2.3.2. Flavonele şi flavonolii...............................................................................33

2.3.3. Taninurile catechinice..............................................................................34

2.3.4. Resveratrolul............................................................................................35

2.3.5. Acidul shikimic ........................................................................................36

2.3.6. Cisteina....................................................................................................36

2.3.7. Tocotrienoli..............................................................................................36

Capitolul III...............................................................................................................37

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CONŢINUTUL STRUGURILOR ÎN
SUBSTANŢE CU EFECT ANTIOXIDANT.......................................................................37

3.1. STRUGURII CA SURSĂ DE SUBSTANŢE CU EFECT ANTIOXIDANT.....................37

3.1.1 Polifenolii...................................................................................................37

3.1.2. Flavonele şi flavonolii...............................................................................39

3.1.3 Taninurile catechinice..............................................................................40

3.1.4 Resveratrolul.............................................................................................46

Capitolul IV...............................................................................................................48

1

Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia

MATERIAL ŞI METODĂ...............................................................................................48

4.1. MATERIAL BIOLOGIC.......................................................................................48

4.2. CADRUL NATURAL DE PROVENIENŢĂ A SOIURILOR.......................................59

4.2.1. Cluj-Napoca.............................................................................................59

4.2.2. Iaşi..........................................................................................................63

4.2.3. Timişoara................................................................................................65

4.3. ANALIZA MECANICĂ A STRUGURILOR............................................................68

4.4. METODE CROMATOGRAFICE DE DETERMINARE A ANTIOXIDANŢILOR..........68

4.5 METODA RES (SPECTROSCOPIA DE REZONANŢĂ ELECTRONICĂ DE SPIN) DE
DETERMINARE A CARACTERULUI ANTIOXIDANT....................................................69

Capitolul V................................................................................................................69

PROIECT DE CERCETARE..........................................................................................69

4.1. MOTIVAŢIA CERCETĂRII..................................................................................69

4.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII..............................................................................70

4.4. ORGANIZAREA EXPERIENȚEI...........................................................................72

Probele luate în studiu provin din trei zone diferite, și anume: Cluj-Napoca,
Timișoara și Iași. Strugurii proaspeţi vor fi aduşi şi prelucraţi în laboratorul de
Viticultură de la Facultatea de Horticultură, USAMV Cluj-Napoca. Se va face
analiza mecanică a probelor la câte 1 kilogram de struguri pe fiecare variantă.. .72

4.4.1. Factorii experimentali..................................................................................72

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................76

1.ADRIAN, M., P. JEANDET, A.C. DOUILLET-BREUIL, I. TESSON, R. BESSIS, 2000,
Stilbene content of mature Vitis vinifera berries in response to UV-C elicitation. J.
Agric. Food Chem. 48 (2000) 6103e6105.................................................................77

2.AFAQ, F., V.M. ADHAMI AND N. AHMAD, 2003, Prevention of short-term ultraviolet
B radiation-mediated damages by resveratrol in SKH-1 hairless mice, Toxicology
and Applied Pharmacology 186 (1) (2003), pp. 28–37..............................................77

3.AHMAD N., MUKHTAR H.,1999, Green tea polyphenols and cancer : biologic
mechanisms and practical implications, Nutr.Rev., 57,78-83...................................77

4.ALDO, T., R. PALMERI, R. N. BARBAGALLO, P. G. PIFFERI, G. SPAGNA, 2008,
Increase of trans-resveratrol in typical Sicilian wine using b-Glucosidase from
various sources, Food Chemistry 107 (2008) 1570–1575.........................................77

2

Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia

5.AMES, B.N., M. K. SHIGENAGA, T. M. HAGEN, 1993, Oxidants antioxidants and the
degenerative diseases of aging, Proceedings of the National Academy of Sciences
90, 7915–7922..........................................................................................................77

6.ANCA BABEȘ, NASTASIA POP, C. BUNEA, 2007, Studies conconcerning physico-
chemical characteristics of several red wines, Buletin of University of Agricultural
Sciences and Veterinary Medicine, vol 64 (1-2)........................................................77

7.ANDREJ, S., V. BREZOVÁ, M. MAZÚR, M. ČERTÍK, M. KALIŇÁK, G. GESCHEIDT, 2008,
A comparative study on the antioxidant properties of Slovakian and Austrian
wines Original Research Article, LWT - Food Science and Technology, Volume 41,
Issue 10, Pages 2126-2135......................................................................................77

8.ANDREW, P. B., G. R. TAKEOKA, M. B. HIDALGO, A. VILCHES, J. VASSE, D. W.
RAMMING, 2009, Antioxidant activity and phenolic content of 16 raisin grape (Vitis
vinifera L.) cultivars and selections, Food Chemistry, Volume 121, Issue 3, 1 August
2010, Pages 740-745................................................................................................77

9.ARDELEAN, M., R. SESTRAȘ, MIRELA CORDEA, 2007, Tehică experimentală
horticolă, Ed. AcademicPres, p. 61...........................................................................77

10.ARNOUS, A., A.S. MEYER, 2008, Comparison of methods for compositional
characterization of grape (Vitis vinifera L.) and apple (Malus domestica) skins, Food
and Bioproducts Processing 86 (7) (2008), pp. 9–86................................................78

11.ARTÉS-HERNÁNDEZ, F., F.A. TOMÁS-BARBERÁN, F. ARTÉS, 2006, Modified
atmosphere packaging preserves quality of SO2-free ‘Superior seedless’ table
grapes, Postharvest Biol. Technol. 39 (2006), pp. 146–154......................................78

12.Asami, D.K., Y. J. Hong, D. Barrett, A. E. Mitchell, 2003. Comparison of the total
phenolic and ascorbic acid content of freeze-dried and air-dried marionberry,
strawberry, and corn grown using conventional, organic, and sustainable
agricultural practices, Journal of Agriculture and Food Chemistry 51, 1237–1247.. .78

13.AVILA, M. A., J. A. VELASCO, J. CANSADO, V. NOTARIO, 1994, Quercetin Mediates
The Down-Regulation Of Mutant P53 In The Human Breast Cancer Cell Line Mda-
Mb468. Cancer Research, 54, 2424-2428.................................................................78

14.BAIS, H. P., T. S. WALKER, F. R. STERMITZ, R. A. HUFBAUER, J. M. VIVANCO, 2002,
Enantiomeric-dependent phytotoxic and antimicrobial activity of (±)-catechin. A
rhizosecreted racemic mixture from spotted knapweed, Plant Physiol. 128 (4):
1173–9. doi:10.1104/pp.011019...............................................................................78

15.BALENTINE, D. A., M. E. HARBOWY, H. N. GRAHAM, 1998, Tea: the Plant and its
Manufacture; Chemistry and Consumption of the Beverage, in Spiller GA. Caffeine.
Boca Raton: CRC Press. ISBN 0-8493-2647-8...........................................................78

16.BASOGLU, F., I. SAHIN, M. KORUKLUOGLU, V. UYLASER, A. AKPINAR, U. CUOPUR,
2004, Improvements in brineless processing of vine leaves, Academical of Food 2,
7–..............................................................................................................................78

3

.......... 2007.....BAYTOP. Antiplatelet activity of synthetic and natural resveratrol in red wine..BRUNETON J... POPESCU V. 2001..... Food Chem........ BUNESCU și IOANA MAN. la câteva soiuri de viţă de vie....CANTOS....CHIRA..... S..... 1208–1214. I....... Andover: Intercept Ltd. Tratat de legumicultură.... S............. TEISSEDRE.......R.... 277. R..79 25........... HERMOSIN- GUTIERREZ... 2774–2779.. pp.....79 26......CHUNG....... 1995....J. 1995................ No................ BERNINI.....C. din diferite areale de cultură din românia 17............... APAHIDEAN S...F și N.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.BERTELLI.. GARCI´A-ROMERO S.... Istanbul.........79 22. American Journal of Enology and Viticulture 52........ Flavonol profiles of Vitis vinifera white grape cultivars....... M. YUN.1-3.......... Resveratrol accumulation and resveratrol synthase gene expression in response to abiotic stresses and hormones in peanut plants.. Edit....... J... GH.79 27.......... K.79 23.... L. 2008...80 4 ............. 2003.. FREGONI et al.... (2005) .......CIOFU..... Studiul variabilităţii principalelor caractere de productivitate şi calitate...BOULTON...... la o colecţie de soiuri de viţă de vie........ International Journal of Tissue Reactions 17(1995)......A....... Journal of Agricultural and Food Chemistry 49.... YUN. HERMOSIN- GUTIERREZ I.......BUNEA C..... privind pretabilitatea acestora la tehnologii ecologice de cultură şi valorificare.. ATANASIU.... CHUN.... The copigmentation of anthocyanins and its role in the color of red wine: a critical review.... 164 (2003) 103e109............ Lung Mihai ...... GOMEZ-ALONSO. PARK..A.. GOMEZ-ALONSO....CASTILLO-MUNOZ............................... Antioxidant and antiradical activities of flavonols... 55 992....... E.......... RUXANDRA... Teză de doctorat. Academicpres Cluj-Napoca. 1999.-H. A..... 3374.. M................. M..... LAUER K..... H.......... MIGLIORI...79 24... Agric. 2001......... BERAR V... p....... TOMÁS-BARBERÁN....... P-L.C......80 28................. T.............80 29......... pp..... Plant Sci.... Pharmacognosy Phytochemistry Medicinal Plants..... GIOVANNINI........ STAN N....... GIANNESS....................... W......79 19............... Journal of Agricultural and Food Chemistry 51 (5) (2003).. 164 (2003) 103e109............ W... N.....1007/s10298-008-0293 .... Therapy with Plants in Turkey......... 2004.. E... MIHAI.......... M. S....992–1002.79 21....CASTILLO-MUÑOZ....... GARCIA-ROMERO........... ESPÍN......... D... 2010. SAUCIER.... N........................79 20......... J. L...... J...... Les polyphe´nols du raisin...... 79-172. S.. 2003.... L...... Journal of Agricultural and Food Chemistry 55..M.... I. București..CHUNG.. Plant Sci.......... UV–C irradiated grapes as a potential source for producing stilbene-enriched red wines pulses.........J....... p.. J......... 67–87 .......C............Condiţiile ecologice şi solurile Podişului Transilvaniei.... CHUN. 3255....... F....................... HORGOȘ A................. M. OLEZSEK. J.............. CHILOM PELAGHIA.. Turkey..R. Ed. Resveratrol accumulation and resveratrol synthase gene expression in response to abiotic stresses and hormones in peanut plants........BUNESCU V.....80 30. Istanbul University Publications.... 2007. Flavonol profiles of Vitis vinifera red grapes and the irsingle- cultivar wines.CERES....... Phytotherapie (2008) 6: 75–82 Springer 2008 DOI 10...78 18... SUH............. C............... PARK...BURDA.. 2003.

..... Bucureşti......W...H...DOROSHOW J................................. Chem.. la câteva soiuri de viţă de vie......COTEA V........ L...... 2005. Bucureşti...... GELDERBLOM....... Ceres....... Molecular mechanism of the chemopreventive effect of resveratrol...... J..... M........... C. C. HARTOG................... M..... Ampelografie.... Antioxidant properties of commercial grape juices and vinegars..Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. M. Ed........... 353–357.....DOBREI A................ SALAGOÏTY............D. J........ M........... A..or conventionally-produced grapes... Characterization and quantification of grape variety by means of shikimic acid concentration and protein fingerprint in still white wines. K. 2574 2580....1......... Lung Mihai ....... Tratat de Oenologie........... R......... ANDRIKOPOULOS. 56 (16) (2008)...P........... ERZSÉBET.......S....... BOLTON......... Food Chem.... 2009. pp... ANDREESCU... A............. 1988. AdLibri. 6785–6790.. Metab.COTEA V.... H... VANDERLINDE..................... KEMP...C..................... Bordeaux II.................. J...... J. Journal Of American Society Of Horticulture....80 34............ Food Compos....P....F...H...DE BEER.. CHAUVET.. S.D.... E.... vol..... GOMEZ-CORDOVES....... P. Timişoara . L. Mutation Research 523–524 (2003).... Food Chemistry 90............ pp. MEDINA....... D.DAVALOS.......... 2009....1985.....80 36. F. L...81 39.......CREASY........... 2005.... J..1995... DAVIES.......... 3068-3067. D............ 2008. Food Chemistry 93 (2005) 325– 330.......... J........ 80 32........ Teză de doctorat ....... România..... A... MANLEY. 125–132.81 41. din diferite areale de cultură din românia 31..... MORELLI..... Phenolic content and antioxidant activities of white and purple juices manufactured with organically.... CHABREYRIE....................81 5 ...81 42..... Redox cycling of anthracyclines by cardiac mitochondria.... STANSBIE.. 113..............81 38........A............. S............. 1986.. MAKRIS. JOUBERT......... BONATTO................. 20 (2007). Z............ A.. 261............... pp......J... Teză de doctorat........ Effect of concentrated red grape juice consumption on serum antioxidant capacity and low- density lipoprotein oxidation.....Biol..80 37.. 569– 577.........................81 43.. GUYON. ANTINELLI.... Sciences................. SALVADOR........ BARTOLOME................... F....DE FRIETAS V.. Ann. 2007................ L..... ROTARU........ Recherches sur les tanins condensés: application a l'étude des structures et propriétés des procyanidines du raisin et du vin.. C............ OLIBONI. 1997..DONG. Anal. 145–150. HENRIQUES. Cercetări privind posibilitatea sporirii timpurietății producției de varză........... Antioxidant activity of South African red and white cultivar wines and selected phenolic compounds: in vitro inhibition of microsomal lipid peroxidation.. ţara vinului....... D.............K.CSÓK B.. Phytoalexin Production Potentials Of Grape Berries....DAY...... în condițiile specifice Podișului Transilvaniei.......... M.. Agric.......DANI....................... 2008.....D.. Food Chemical and Toxicology 45......... 2003....... 2007. Ed......... Nutr.. Solness................ B......... Univ.. pp.... G....... 41 (1997).. B.......... COFEE.. 230-238....80 35..................81 44..... BOSKOU AND N......80 33.. ed.81 40....

...... et al..FERGUSON........83 56.... J............. ERNST. CADERNI....... 2002. J.... N....... 46 (1998)....J.... R..... L............ Eur. D.. Food Chem... HEIDENREICH.... OLIBONI....... 1998..... KINSELLA... 40 (2002) 865e870......... pag.... KIRK......... Beyond Alcohol: Beverage Consumption And Cardiovascular Mortality...82 55....... N..... Physiol.. la câteva soiuri de viţă de vie.... et al... D........ no..N......... Clinica Chimica Acta. C. NORHANOM. double-masked study on the treatment of retinal vein occlusion with troxerutin.......82 48... BONATTO....... A............................. 2005.... PARKS.118:421-9.. Am J Ophthalmol 1994............. BOSANEK... Res.GRIMMING.82 52......A. COSCAS. 32:307 [editorial].......... J..GABY A..... Inhibition of tumor promotion by various palm-oil tocotrienols.... Rev. J.. Agric.......... E... 890-894........ PARKES.. et al..H..... 237.... C.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant....71.. 454-457.. HAHN......... J.. B.. M.......... .... PENUELAS.... W... Commercial grape Juices inhibit the in vitro oxidation of human low-density lipoproteins.. Ethyleneand ozone-induced regulation of a grapevine resveratrol synthase gene: different responsive promoter regions......... WATERHOUSE.. Role of plant polyphenols in genomic stability............... B............ Free radicals in the physihological control of the cell functions. Ferguson..... G... E... 2007.. B..... 2574–2580.... 79-84......82 53. E... pp.... J................L.... D.. L.... pp... 341. SANDERMANN Jr...... F........ A...... E. HAIN.Cancer.....S........ Journal Of Agricultural And Food Chemistry........... F.... 1994. 43. VANDERLINDE... SILLIMAN....FRANKEL............ 1985............. Des Oenologues.... WELZL.....82 47..............or conventionally-produced grapes....GOLDBERG.... M..........GOH S........ SALVADOR...82 51............. Phenolic content and antioxidant activities of white and purple juices manufactured with organically.......... HENRIQUES......... J...... L......Nutr.......FRANKEL...... P.... Lung Mihai .1994...2-dimethylhydrazine induced colon carcinogenesis in rats.. 82........ A.15-19.. Inhibition Of Human Low-Density Lipoproteinby Phenolic Substances In Red Wine....P... 1995.. 2001...... GERMAN. C.. 834–838.... din diferite areale de cultură din românia 45....FABRE S..... 475 (2001).. 2005. Destination de l'oxigen consommé par le vin................ G..................R................ E.DROGE W... LANGEBARTELS. Effect of polyfenolic extracts from red wine and 4-OH-coumaric acid on 1............. H............. R... R.... M.......82 49.83 57....FRANKEL.....N....... VIGNALI... Rev........... KANNER.81 46.... 89–111........ 1994...... N...82 50. Preventing complications of diabetes Townsend Letter... ....................... Food Chemical and Toxicology 45...... 155-187.......... ..... MEYER.....83 6 ... A....FEMIA A.......... 1993....529-531............................ 47-95. P.. A.. L. GONZALEZ-PEREZ. E..... Plant Physiol.. 1995...........J.........GLACET-BERNARD A... G...82 54. Principal Phenolic Phytochemicals In Selected California Wines And Their Antioxidant Activity In Inhibiting Oxidation Of Human Low-Density Lipoproteins............ Biochem...... Int............ S.....57. G.. C. Mut..... 2002... SCHUBERT.... CHABANEL... K............ L........ S...... HEW.... A randomized. 1....... 44......FERGUSON... TEISSEDRE...... BETZ... Lancet...

............JIMÉNEZ....... OREA.....84 65.......... OREA.... ASHENDEL.. Journal Of Natural Products. J..... Ceres Bucureşti..... B.INDREAŞ ADRIANA. 1997............ URENA..... et al.... P... H........... GUADARRAMA... 130 (8S Suppl): 2086S– 92S..... JAYASURIYA. 1993..... GUADARRAMA.HERTOG..... H.. A....... S.. FESKENS.... CHANG......... Technol. SBAGHI..IUORAŞ R................. P......GUSMAN.... B. Flavonoid intake and long-term risk of coronary heart disease and cancer in the Seven Countries Study..... H........... LÓPEZ DE LA OSA......... C. et al.....IFOAM Norms for Organic Production and Processing...HE L... 1993.84 7 ....... Carcinogenesis 22 (8) (2001)............ ROBERT MARTIN.83 59........ R........ Lancet 1993.... P.................... 2007.HAMMERSTONE JF.. Lung Mihai .. R.... 143. A reappraisal of the potential chemopreventive and chemotherapeutic properties of resveratrol.Nutr. J.HOFFMAN.... GUSMAN.... 135-144...... Issue 4............ et al.... pp. C...... ESCRIBANO. URENA....... J.. J... Volume 112.... Tipo Agronomia.....84 67..... L.... Curs de Oenologie..... R........ G... Antioxidants And Disease Prevention...... J... 224 (2007) 373e378...... 224 (2007) 373e378............ Food Res....... LÓPEZ DE LA OSA.83 61... 2007...... P........ Food Res.. P.. H.... J... la câteva soiuri de viţă de vie.................668-674.... M...1997....G... N........ C. J.......... S.... M.M..... A... HOLLMAN....JEANDET.... VIŞAN. Pp.84 70. Nutr... Food Chemistry.. 56.... 1111–1117........... L.. LEE........... 1997. KOONCHANOK...84 66........... S... 2000....G........ Antioxidants And Coronary Disease Prevention. cv.......... . M.. Procyanidin content and variation in some commonly consumed foods... USAMV Cluj-Napoca. Production Of Phytoalexin Resveratrol By Grapes As A Response To Botrytis Attack Under Natural Conditions.... MCLAUGHLIN.......JAYATILAKE...... HADISUSILO... Andmeunier.......84 71......HERTOG. D... 2000.... Short anoxic treatments to enhance trans-resveratrol content in grapes and wine.. Principalele soiuri de masă cultivate în România..... . Short anoxic treatments to enhance trans-resveratrol content in grapes and wine..... H..83 62... S.83 64..... ATASSI......... Isoprenoids supress the growth of murine B 16 melanomas in vitro and in vivo.............. Arch Intern Med 1995.... C...... din diferite areale de cultură din românia 58....... Ed........ E.. H........ L.........JUNGMIN LEE.. Technol....... E... A....84 69.. L... R. P... MO........ L... 2005............84 68....... G.. PMID 10917927......... M.... Influence of grapevine leafroll associated viruses (GLRaV-2 and -3) on the fruit composition of Oregon Vitis vinifera L.........Boca Raton: Crc Press... 1994.. 2009. ESCRIBANO. G........... KROMHOUT....... Eur. Pages 889-896..... LAZARUS. S. L................. Eur....... A.. J. GEAHLEN... Journal Of Phytopathology.... BESSIS... Pinot noir: Phenolics. H......... GAREWALL.. 1805-1810...83 60.... 1995..... G... M.. Dietary antioxidant flavonoids and risk of coronary heart disease: the Zutphen Elderly Study.342:1007-11.............83 63. 15 February 2009. Kinase Inhibitors From Polygonum Cuspidatum... 2001... 127.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant................... J.. 131- 148 ........ A.....M..... J...... ARAVANIS.. M..... SCHMITZ.....155:381-6......JIMÉNEZ. 1995.... P........... MALONNE.

Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia

72.KARVELA E., P. DIMITRIS MAKRIS, NICK KALOGEROPOULOS, VAIOS T.
KARATHANOS, 2009, Deployment of response surface methodology to optimise
recovery of grape (Vitis vinifera) stem polyphenols, Volume 79, Issue 5, 15 October
2009, Pages 1311-1321............................................................................................84

73.KATALINIC, S. S. MOZINA, D. SKROZA, IVANA GENERALIC, HELENA ABRAMOVIC,
M. MILOŠ, I. LJUBENKOV, S. PISKERNIK, I. PEZO, P. TERPINC, M. BOBAN, 2010,
Polyphenolic profile, antioxidant properties and antimicrobial activity of grape skin
extracts of 14 Vitis vinifera varieties grown in Dalmatia (Croatia), Food Chemistry
119 (2010) 715–723.................................................................................................85

74.KING, R. E., J.A. BOMSER, D.B. MIN, 2006, Bioactivity of resveratrol, Compr. Rev.
Food Sci. Food Saf. 5 (2006) 65e70..........................................................................85

75.KINSELLA, J. E., E. N. FRANKEL, J. B. GERMAN, J. KANNER, 1993, Possible
Mechanisms For The Protective Role Of Antioxidants In Wine And Plant Foods, Plant
Echnology, 47, 85-89................................................................................................85

76.KONTEK A., 1975, Evoluţia unor compuşi fenolici în decursul procesului de
maturare a strugurilor roşii, Analele Institutului de Cercetări pentru Viticultură şi
Vinificaţie Valea Călugărescă, Vol. VI, p. 499-509 ...................................................85

77.KONTEK Adriana, 1983, Date referitoare la conţinutul în compuşi fenolici al
strugurilor negri şi vinurilor roşii de Valea Călugărească, Anale ICVV., vol. X,
pag.319-325.............................................................................................................85

78.KOSAR, M., KUPELI, E., MALYER, H., UYLASER, V., TURKBEN, C., BASER, K.H.,
2007. Effect of brining on biological activity of leaves of Vitis vinifera L. (Cv. Sultani
Cekirdeksiz) from Turkey. Journal of Agriculture and Food Chemistry 55 (11), 4596–
4603.........................................................................................................................85

79.LAMIKANRA, O., C. C. GRIMM, J. BEN RODIN, I. D. INYANG, 1996, Hydroxylated
Stilbenes In Selected American Wines. Journal Of Agricultural And Food Chemistry,
44, 1111-1115..........................................................................................................85

80.LAMSON, D. W., M. S. BRIGNALL, 1999, Antioxidants in cancer therapy; their
actions and interactions with oncologic therapies. Altern Med. Res., 4, 304-309.....85

81.LARDO ALBERT, C., A. S. CORDEIRO MARCO, SILVA CATERINA, C. AMADO
LUCIANO, T. GEORGE RICHARD, P. SALIARIS ANASTASIOS, H. SCHULERI KARL, R.
FERNANDES VERONICA, ZVIMAN MENEKHEM, NAZARIAN SAMAN, R. HALPERIN
HENRY, C. WU KATHERINE, M. HARE JOSHUA, A. C. LIMA JOAO, 2006, Contrast-
enhanced multidetector computed tomography viability imaging after myocardial
infarction: characterization of myocyte death, microvascular obstruction, and
chronic scar..............................................................................................................85

82.LAU, F.C., B. SHUKITT-HALE, J. A. JOSEPH, 2006, The beneficial effects of fruit
polyphenols on juice on cognitive and motor deficits in aging, Nutrition 22, 295–302.
.................................................................................................................................86

8

Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia

83.LIZA B. ENRICH, MARGARET L. SCHEUERMANN, ASHLEY MOHADJER, KATHRYN R.
MATTHIAS, CHRYSTAL F. ELLER, M. SCOTT NEWMAN, MICHAEL FUJINAKA, THOMAS
POON, 2008, Liquidambar styraciflua: a renewable source of shikimic
acid Tetrahedron Letters, Volume 49, Issue 16, 14 April 2008, Pages 2503-2505. .86

84.MABRY, HELGA, J. B. HARBORNE, T. J. MABRY, 1975, The Flavonoids. London:
Chapman and Hall. ISBN 0-412-11960-9..................................................................86

85.MARIVEL SANCHEZ, D. FRANCO, J. SINEIRO, BEATRIZ MAGARINOS, MA. JOSE
NUNEZ, 2009, Antioxidant power, bacteriostatic activity, and characterization of
white grape pomace extracts by HPLC–ESI–MS, Eur Food Res Technol, 230:291–301.
.................................................................................................................................86

86.MASA, A., M. VILANOVA, F. POMAR, 2007, Varietal differences among the
flavonoid profiles of white grape cultivars studied by high-performance liquid
chromatography, Journal of Chromatography A, Volume 1164, Issues 1-2, 14
September 2007, Pages 291-297.............................................................................86

87.MATITO C, F. MASTORAKOU, J. J. CENTELLES, J. T. TORRES, M. CASCANTE, 2003,
Antiproliferative effect of antioxidant polyphenols from grape in murine Hepa-
1c1c7. Eur J Nutr 42:43–49.......................................................................................86

88.MATTIVI, F., R. GUZZON, U. VRHOVSEK, M. STEFANINI, R. VELASCO, 2006,
Metabolite profiling of grape: flavonols and anthocyanins, Journal of Agricultural and
Food Chemistry 54, 7692–7702................................................................................87

89.MERRILL, D.A., A. A. CHIBA, M. H. TUSZYNSKI, 2001, Conservation of neuronal
number and size in the entorhinal cortex of behaviorally characterized aged rats, J.
Comp. Neurol. 438, 445 456.....................................................................................87

90.MITJANS M, J. DEL CAMPO, C. ABAJO, V. MARTÍNEZ, A. SELGA, C. LOZANO, J. L.
TORRES, M. P. VINARDELL, 2004, Immunomodulatory activity of a new family of
antioxidants obtained from grape polyphenols, J Agric Food Chem 52:7297–7299. .87

91.MONTVALE, N.J., 2002. PDR for Herbal Medicines, second ed. Medical Economics.
pp. 362–363..............................................................................................................87

92.MUREŞAN ADRIANA, 1997, Speciile reactive ale oxigenului în patologia clinică,
Ed. Dacia, p23..........................................................................................................87

93.MUREȘAN ADRIANA, ȘOIMIȚA SUCIU, SIMONA CLICHICI, DOINA DAICOVICIU,
NASTASIA POP, I. D. POSTESCU, 2006, STUDY ON THE EFFECTS OF GRAPE SEED
EXTRACT EHRLICH ASCITIC CARCINOMA, Prospects of the 3rd Millenium Agriculture,
Oct, 5-6, Cluj-Napoca................................................................................................87

94.NEGRO, L. TOMMASI, A. MICELLI, 2003, Phenolic compounds and antioxidant
activity from red grape marc extracts, Bioresource Technology 87 (2003), pp. 41–
44.............................................................................................................................87

9

Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia

95.OLALLA FEIJOO, ANXELA MORENO, ELENA FALQUE, 2008, Content of trans- and
cis-resveratrol in Galician white and red wines, Journal of Food Composition and
Analysis 21 (2008) 608– 613....................................................................................87

96.OLINESCU, R., 1994, Radicalii liberi în fiziopatologia umană, Ed. Tehnică,
Bucureşti..................................................................................................................87

97.ORHAN, D.D., N. ORHAN, F. ERGUN, 2007, Hepatoprotective effect of Vitis
vinifera L. leaves on carbon tetrachloride-induced acute liver damage in rats, The
Journal of Ethnopharmacology 12, 145–151.............................................................88

98.OSMAN, H.E., N. MAALEJ, D. SHANMUGANAYAGAM, J.D. FOLTS, 1998, Grape juice
but not orange or grapefruit juice inhibits platelet activity in dogs and monkeys
(Macaca fasciularis), J. Nutr. 128 (1998), pp. 2307–2312.........................................88

99.PACE-ASCIAK, C. R., S. E. HAHN, E. P. DIAMANDIS, G. SOLEAS, D. M. GOLDBERG,
1995, The Red Wine Phenolics Trans Resveratrol And Quercetin Block Human
Platelet Aggregation And Eicosanoid Synthesis: Implications For Protection Against
Coronary Heart Disease, Clinica Chimica Acta, 235, 207-219..................................88

100.PALENZUELA, B., L. ARCE, A. MACHO, E. MUÑOZ, A. RÍOS AND M. VALCÁRCEL,
2007, Bioguided extraction of polyphenols from grape marc by using an alternative
supercritical-fluid extraction method based on a liquid solvent trap, Analytical and
Bioanalytical Chemistry Volume 378, Number 8, 2021-2027, DOI: 10.2007/s00216-
004-2540-2 ..............................................................................................................88

101.PALLOTA U., C. CANTARELLI, 1979, Le catechine, loro importanza sulla qualita
dei vini bianchi, Vine e vini, Italia, no.4....................................................................88

102.PENA-NEIRA, A., T. HERNANDEZ, C. GARCIA-VALLEJO, I. ESTRELLA, J. A. SUAREZ,
2000, A Survey Of Phenolic Compounds In Spanish Wines Of Diferent Geographical
Origin, European Food Research And Technology, 210, 445-448.............................88

103.PENG, I-W., S.-M. KUO, 2003, Flavonoid structure affects the inhibition of lipid
peroxidation in Caco-2 intestinal cells at physiological concentrations, J.Nutr.,
133,2184-2187.........................................................................................................88

104.PEZET R., 1998, Purification and characterization of stilbene oxidase produced
by Botrytis cinerea Pers.:Fr. FEMS Microbiology Letters 167, 203-208.....................88

105.PINELO, M., A. ARNOUS, A. S. MEYER, 2006, Upgrading of grape skins:
Significance of plant cell-wall structural components and extraction techniques for
phenol release, Trends in Food Science and Technology 17 (2006), pp. 579–590. . .89

106.POMOHACI N. şi colab., 2001, Oenlologie, vol.2, Ed. Ceres, Bucureşti..............89

107.POP NASTASIA, 2003, Viticultură generală, ed. Academic Press, Cluj-Napoca...89

108.POP NASTASIA, ANCA BABEȘ, C. BUNEA, 2007, The UV-VIS spectral fingerprints
of polyphenols from several red grape varietis, Buletin of University of Agricultural
Sciences and Veterinary Medicine, vol 64 (1-2)........................................................89

10

.. J....... Iași.... CABANIS...... C....... Simpozionul ștințific anual cu paticipare internațonală Hortcultura Știință Calitate. 2008........... pp........89 110......... Oxidativ stress in medicine.......... TIBERIA POP............... C..... la câteva soiuri de viţă de vie....... June........ AZIZ... 5-7.. R............... Opatia.. DE LA TORRE-BORONAT... COLCER DOINA..... FLORIUCA RANGA.........89 114.. 2008. 3............90 119. by spectrophotometrical method.... Cluj- Napoca......... Phenolic compounds and antioxidant activities of skin and seeds of five wild grapes and two hybrids native to Japan..................RUIDAVETS......... 2oo4.. BUNEA...... June...... ...... FERRIÈRES..... M....POP NASTASIA. Romania....... 2000.... ANCA BABEȘ......... BUNEA..................... Croatian and 1st International Symposium on Agriculture...........POP NASTASIA... MOCHIOKA.... Journal of Food Composition and Analysis 21 (2008)... 5-6...... 2006........ Levels Of Cis And Trans-Resveratrol And Their Glucosides In White And Rose Vitis Vinifera Wines From Spain.......... R.......... C........... C............ 13-17 febr.......... 5151–5160...... at some red grape varieties....... I....................... The 10-th Congres of the Romanian Society of Physiological Sciences.... fruit or wine?.......... Oncogene 23 (30) (2004)..... 29-30 mai................ Integr... pp.......... L.. Prospects of the 3rd Millenium Agriculture........... TEISSEDRE............ Multiple dietary antioxidants enhance the efficacy of standard therapies and decrease their toxicity....... Townsend Letter for Doctors and Patients 1996...... CARANDO..................89 112..POP NASTASIA..... NASTASIA POP............... H........ H.......... 2007... CARMEN SOCACIU.. 5-7...... Cancer Ther............ 2006................... 2008. R.. The 10-th Congres of the Romanian Society of Physiological Sciences...... Studies regarding the total polyphenols content from several red grape varieties....... N..90 117.. Lung Mihai .... ANCA BABEȘ........ S.. TIBERIA POP........ Studies regarding the total polyphenols content from several red grape varieties. A. Romania............. 90 115.....90 116..... 44... I............ROMERO-PEREZ........Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.... Cluj-Napoca.POUDEL.......89 113. Oct......R........90 118.. Catechins content of some red grape varieties from Romania..PREDA DUMITRIȚA........................POP NASTASIA. FETEA FLORINELA... Atherosclerosis 153 (1): 107–17..... KATAOKA.. Determination of total catechins from tannins...... 310-322...... Catechin in the Mediterranean diet: vegetable..... TIBERIA POP. M... RANGA FLORICA... 622–625.......... Diversitate și Arminie... nutraceuticals and functional foods.. TIBERIA POP....... F..... Antioxidants.....90 11 . 2006... Oxidativ stress in medicine............... 1996........................... M........... Modulations of critical cell cycle regulatory events during chemoprevention of ultraviolet B mediated responses by resveratrol in SKH-1 hairless mouse skin..... J..... 1996... Journal Of Agricultural And Food Chemistry. FLORINELA FETEA. A... J.......PRASAD K. TAMURA. Cluj- Napoca............. S.Oct:34-5.................. BOUGARD.89 111. P.RONZIO. LOREDANA LEOPOLD.....Croatia... N.... C. AHMAD.. LAMUELA-RAVENTOS. P...... G.... Evaluation of residue composition in catechins compounds from winw industry through spectrometric and chromatographic methods.. 2004... A... AFAQ..... BUNEA..... din diferite areale de cultură din românia 109.......... BUNEA.REAGAN-SHAW. ANCA BABEȘ........ WATERHOUSE... 2124-2128. ANCA BABEŞ....

. Todesco.... Effect of copigment sand grape cultivar on the color of red wines fermented after the addition of copigments..........90 121..213:343-58.... Food Chem............ pp......R.. Bucureşti.. Vitic...I.. SÂRBU G.. GIANNETTI.... Lung Mihai ...........TAROLA................ în: A.....91 124.. J... FERRARINI..91 131. 49 (2001) 5531e5555.. Journal of Agric......M.. Ed. BELCHIOR......ŢÂRDEA C... 401-403...TACHE. S. SADVZADEH.... V....10513-1518 . ed.... S......... Stilbenes: quantitative extraction from grape skins........ŞTEFAN O..................Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.... SPRANGER............. Cultura viţei de vie.......C. R.................... Pages 367-371 .......... Volume 65...... ŢÂRDEA ANGELA.......... 382–390.... Green tea metabolite EGCG protects membranes against oxidative damage in vitro : Life Sci.... Dacia..P.B............. MUREŞAN. Prelucrarea strugurilor şi producereavinurilor...........ŢÂRDEA C......... MORRIS.. P...... Authenticity markers in Aglianico. G..... 74. TACHE.. S..........VINSON.. ultraviolet light exposure.... Pages 221-226.... 2001.....VARMA.... Stilbene compounds and stilbene synthase expression during ripening............. Food Chemistry.P.... 2006...92 12 .... Issues 1-2.. 2004.... 57–64..... wilting.. p. 1995....... 2000.... LEANDRO.. J..91 128.91 125..91 130...........TAMBORRA. 1986.. A........... Ed. S... Analytica Chimica Acta 563 (2006)...... GIULIVO. ORĂSAN (sub red.. 2006..... Ed.................. and UV treatment in grape cv..... Bucureşti.. J...... ed.................... RIBES.. Volume 660. J......... MUREŞAN.91 123. Am.... I...... TORNIELLI... PICAZO-BACETE............. A... R..8372– 8381..... Negroamaro and Primitivo grapes Original Research Article Analytica Chimica Acta..... A.............. 2007.... Numbers 5-6. MARCO ESTI.. din diferite areale de cultură din românia 120..... 50 (1999).. Iaşi. 1-27.A. 1999... Inhibition of aldose reductase by flavonoids: Possible attenuation of diabetic complications.. Chimia şi analiza vinului.......... în: A............ 2007......90 122.... Progr Clin Biol Res 1986... PARPINELLO...... J... pp... A.. M.... 1995. MAUROMOUSTAKEOS........THRELFALL.......... Determination by LC of Polyphenols in Italian Red Wine... Uva di Troia.. no. G. WINTERHALTER........ J.. la câteva soiuri de viţă de vie......SCHWARZ..... Phenol antioxidant index: comparative antioxidant effectives of red and white wines.. P............91 127... p...VERSARI....... NĂMOLOŞANU... I........................ C............. pp. Tratat de vinificaţie. Ion Ionescu de la Brad............. Agric.. 2007...... Y........ Cluj-Napoca. Journal of Agricultural and Food Chemistry 53....... M......... R...SUN. contribution of grape solids to wine and variation during wine maturation.. A.. ......T..... OXIDANŢII ŞI ANTIOXIDANŢII....... 43....... M.... 15 February 2010. Ceres...... D... 2005..91 129. B.............. Corvina..SAFARI......91 132.. Effect of variety.. and enological methods on the trans-resveratrol level of wine....).... Hontz-Barbara A..92 133...... Chromatographia........... HERMOSIN- GUTIERREZ.. M............... 2010............91 126.... 151........ 2006.. M........... Stresul oxidativ în procese fiziologice şi patologice....... Enol........ Ion Ionescu de la Brad.................. Iaşi.......STOIAN V..

. pp.B. Cabernet Sauvignon) and the effect of UV-C on its accumulation.........A. 214-218.... U... WEI-DONG HUANG........ R.M. Kidney Int.93 140. 67.............And Trans Resevratrol And Resveratrol Glucoside Isomers In Wine................... 5. S....... M.......... Lung Mihai . Y.YEUNG...........VRHOVSEK............. din diferite areale de cultură din românia 134. EDER......... R.. X.... Mutation Research/Fundamental and Molecular Mechanisms of Mutagenesis. J.... 68. AHMAD.A... 431–435........... Pages 77-86 ................ JUNG-SHIN KIM... PING ZHANG... cranberry juice and in wine.................92 139.. S..... The sources of oxidative stress in the vessel wall...... S..WOLIN.92 138.. VAN BREEMEN. JANG................ Issues 1-2. RODERICK... F...... M. GLAHN........ CAI. H.... Plant polyphenols exibit lipoprotein-bound antioxidant activity using an in vitro oxidation model for heart disease.93 INTRODUCERE 13 . 28 August 2003..... DABBAGH....... 2009......... HAO-RU YANG... 2003... Journal of Food Science..... R.. Plant Physiology and Biochemistry 48 (2010) 142e152... WU... MILLER........... An LC MS method for analyzing total resveratrol in grape juice... 2002.... In vitro iron availability and antioxidant activity of raisins.....Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.. 48. Daily grape juice consumption reduces oxidative DNA damage and plasma free radical levels in healthy Koreans.. 1995.WEI WANG.. CATANA..... KE TANG.......VINSON........ EUNJU PARK... WENDELIN.................WANG. SERRY... 2798–2799... Volume 529........YOO KYOUNG PARK. Agric.. MYUNG-HEE KANG.. LIU.... Y........ J.... K.......... American Journal Of Enology Viticulture. Journal of Agricultural and Food Chemistry 43 (1995)............ R. Efects Of Various Vinification Techniques On The Concentration Of Cis.. YANG..... J...... PENG-FEI WEN...... P.. 1997. la câteva soiuri de viţă de vie.. R....... 50 (2002)......... D..... Food Chem... cv........... A...... D..92 137......... J. .... 2003.. 2005.... 1659-1661.................92 135............... pp...... GUPTE..... 701–705........... Distribution of resveratrol and stilbene synthase in young grape plants (Vitis vinifera L........ HUI-LING WANG......... Y........... C...... M......92 136......... ..

Este interesant de cunoscut faptul că zahărul din struguri se asimilează foarte uşor de către organism. cum ar fi culoarea. cu mare valoare energetică. Pieliţa strugurilor este bogată în fitochimicale fenolice care influenţează caracteristicile vinului. Acţiunea reconfortantă a strugurilor şi a mustului se datorează conţinutului ridicat în zahăr (glucoză şi fructoză). KARVELA. Acest efect este consecinţa proprietăţilor antioxidante. Proprietăţile biologice ale acestor compuşi sunt numeroase: antifungice.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. fac parte din dieta noastră de zi cu zi. la câteva soiuri de viţă de vie. Există astfel. precum şi în lecitină. sau per masă substanţă uscată. per masă strugure. PINELO. care în multe culturi sunt utilizate în medicina tradiţională şi alimentaţie (DANI. 2010). 1995). NEGRO. rezultate în urma reducerii nivelului de LDL din sânge şi întârzierea aterogenezei (FRANKEL şi colab. constatată la persoanele ce consumă moderat vinul roşu (GOLDBERG şi colab. atât flavonoide cât şi non-flavonoide.. puţine studii privind conţinutul în polifenoli totali din frunze. Lung Mihai . din diferite areale de cultură din românia Pe plan mondial se acordă o importanţă din ce în ce mai mare produşilor naturali care au o biodisponibilitate crescută şi nu prezintă toxicitate. 2008. s-a demonstrat că anumite fitochimicale fenolice din vinul roşu reduc mortalitatea provocată de bolile cardio-vasculare. HOFFMAN şi GAREWAL. trecând direct în sânge la scurt timp după ingerare. 2007). din pieile şi seminţele de struguri.. antimicrobiene şi rezistenţă la boli. (ARNOUS. prezenţi în mod natural în fructe şi legume. coarde (MAKRIS. 1995. substanţă cu conţinut ridicat în fosfor. Aceşti metaboliţi secundari ai plantelor. de vitaminizare şi mineralizare. Din păcate compararea lor este dificilă datorită modului de prezentare a rezultatelor: per volum de extract. aroma şi astringenţa. Sunt însă. POUDEL. 2003. La ora actuală se fac studii privitoare la efectul antioxidant şi antitumoral al unor noi compuşi naturali cum sunt polifenolii şi stilbenele. 2006. 14 . Recent. numeroase studii privind concentraţia în polifenoli totali. 2008). 2009) şi rahis (POP. constatându-se că aceşti compuşi inhibă oxidarea lipoproteinelor cu densitate joasă la om (LDL). Aşa se explică de ce un consum de struguri proaspeţi sau de must are un efect reconfortant asupra organismelor obosite sau ale celor slăbite. Strugurii au asupra organismului o acţiune de reconfortare (energetică). 1997). 2007.

1995). 1994) Aceste legături dintre prezenţa antioxidanţilor fenolici din vin şi efectele benefice asupra sănătăţii consumatorului (KINSELLA şi colab. 1993) au dus la cercetări intense pentru determinarea unor parametri care influenţează prezenţa acestora în concentraţii diferite. şi glicozidul sau rutina sunt cei mai activi. Concentraţia acestor compuşi din vin depinde de zona geografică. de prepararea enologică.. de la constatarea că aceştia protejează mai eficient împotriva oxidării decât alfa-tocoferolul (FRANKEL si colab..Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. 1996. 1995) şi modulează sinteza eicosanoidelor cu scopul de a proteja împotriva bolilor cardio-vasculare (PACE-ASCIAK şi colab. albe şi roşii (LAMIKANRA şi colab. Mai mult. Capitolul I SITUAŢIA ACTUALĂ A VITICULTURII 15 . quercetina. o nouă dimensiune pentru sănătatea persoanelor moderat consumatoare a vinului roşu (AVILA şi colab. Lung Mihai . 1995). 1997).. 1993) exercită proprietăţi potenţial anticancerigen... de vârstă şi cultivarea viţei de vie (VRHOVSEK şi colab. trans-reveratrolul şi quercetina sunt inhibitori ai plăcii trombocitare la şoareci (BERTELLI si colab.. ROMERO-PEREZ şi colab. din diferite areale de cultură din românia Dintre diferiţii antioxidanţi prezenţi în vinul roşu amintim: (+)-catechine. din diferite tipuri de vin. 1996).. Quercetina şi rutina ca puternici inhibitori ai protein-tirozin kinazei (Jayatilake şi colab... la câteva soiuri de viţă de vie. (-)- epicatechine. Există multe rapoarte referitoare la izomerii resveratrolului şi glicozidele acestuia dintr-o varietate de vinuri. resveratrol.

A. se constată o scădere continuă a suprafeţelor ocupate cu viţă de vie. America de Sud. ha în anul 2008. 7. Urmărind evoluţia suprafeţelor de vii pe glob în ultimele decenii (tab. Oceania. iar în cele din Asia soiurile pentru masă şi stafide.442. din diferite areale de cultură din românia 2.761 mil. Suprafaţa viticolă pe plan mondial. urmată de Asia cu 1.127 ha în anul 2008. în ţările Europei. Americii şi Africii predomină mai mult cultura soiurilor de vin.408. la câteva soiuri de viţă de vie.343. de Nord.349.906 2005 7.).1. urmată de Asia. Australia și Noua Zeelandă cu 196 mii ha. ha.2): Europa cu o suprafaţă viticolă de 4. Repartizarea pe continente a suprafeţei viticole mondiale Continentul Suprafaţa mii/ha 16 . 2009 Repartiţia pe continente a suprafeţei viticole (tab. Suprafața viticolă a globului a fost într-o creștere continuă. 7.389. până în anul 1976.1.2.1.O.166.751 2008 7.298 2001 7.1.406. America de Sud.476 1081-1990 8. Tabelul 1.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Africa. Oceania Australia și Noua Zeelandă. America de Nord şi Australia (POP.438. America de Nord cu 389 mii ha.804 2006 7. 2003) Datorită condiţiilor ecologice şi puterii tradiţiei. Lung Mihai . din care aproape 60% în Europa.408. ca să ajungă după ultimele statistici la 7.439 1991-2000 7. SITUAŢIA VITICULTURII PE GLOB Viţa de vie se cultivă în scopuri econoice aproximativ în 48 ţări ale lumii cu o suprafaţă de cca.128 2003 7. din care mai mult de 60% în Europa.497.718 2002 7. Tabelul 1. ha (2008). în perioada 1961-2008 (ha) Perioada Suprafaţa Perioada Suprafaţa 1961-1970 9. Africa.127 Sursa: Anuar F.068 mil. America de Sud cu 511 mii ha.408 mil. Africa cu 455 mii ha.740 1971-1980 9. 2003). Viţa de vie se cultivă în scopuri economice aproximativ în 50 de ţări ale lumii cu o suprafaţă de cca.404.3 milioane hectare.4 milioane hectare (POP.1.580.345.923 2007 7. când a înregistrat suprafața maximă de 10.137 2004 7. urmată de Asia.

). 2006 2007 2008 1990 2000 2005 Spania 1542 1193 1165 1135 1158 1200 Franţa 1002 886 856 885 829 813 Italia 1116 914 807 749 756 770 Portugalia 263 261 219 223 223 223 România 239 246 215 190 188 194 Moldova 165 144 140 138 136 Bulgaria 147 117 126 129 120 111 Grecia 170 127 131 82 80 80 Ungaria 147 102 87 76 75 75 Ucraina 126 87 76 71 71 Sursa: Anuar F.A. 2003).3. Tabelul 1. Principalele ţări cultivatoare de viţă de vie din Europa Suprafaţa mii/ha Media Media Media Ţara 1981.I. 1996. 2001. Africa (Algeria) şi America de Sud (Argentina. (POP. Cipru). din diferite areale de cultură din românia 1986. Asia (Afganistan. Siria.A. faţă de perioada dinainte de 17 . la câteva soiuri de viţă de vie.3. care au condus la defrişarea unor mari suprafeţe de vii în ţările din Uniunea Europeană (în special Spania. La nivel european România ocupă locul cinci în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu viţă de vie (taelul 1. pe primul loc se află Turcia cu o suprafaţă de 483 mii hectare.O. Pe locul doi se află China cu o suprafaţă de 438 mii hectare. Peru) sau America de Nord (Canada). Franţa şi Italia).O. România şi C. 1991. 2009 Descreşterea suprafeţei cultivate cu viţă de vie în ultimii ani s-a datorat unor măsuri economice de conjunctură. 2001- 2006 2007 2008 1990 1995 2000 2005 Total mondial 8251 7616 7270 7406 7389 7350 7408 Europa 5725 4886 4429 4254 4074 4029 4068 UE 4570 4195 3931 3813 3667 3629 3665 Asia 1287 1587 1626 1768 1770 1754 1761 America de sud 464 409 419 475 503 510 511 Africa 343 311 302 324 441 443 455 America de nord 315 314 359 389 390 389 389 Oceania+Australia+ 59 64 92 160 181 194 196 Noua Zeelandă Sursa: Anuar F. cât şi de natură socială în ţările din Europa de est (Ungaria. conform FAO 2008. 1991.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. 2009 În ceea ce priveşte cultivarea viţei de vie în ţările de pe celelalte continente.S.). Lung Mihai .

053 mii tone.793 mii tone.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.714 mii tone (Italia – 7.A.O. mai mare în Europa: 27. Producţia mondială de struguri a fost în anul 2008 de 67. 2009 Tabelul 1. Producţia mondială de struguri (mii tone) şi repartizarea pe continente Perioada/anul Continentul 1986 .O. 2001- 2006 2007 2008 1990 2000 2005 Italia 10094 9255 8218 8327 7393 7793 Franţa 8351 7191 6948 6777 6019 5664 Spania 5499 5112 6318 6595 4965 6053 România 1136 1134 1913 912 873 1010 Germania 1469 1449 1335 1295 1481 1429 Grecia 1435 1232 1188 958 950 950 Portugalia 1157 989 963 1029 822 763 Sursa: Anuar F.664 mii tone. Spania 6.1.6.010 mii tone) apoi în Asia. România 1.5. tone. la câteva soiuri de viţă de vie. 2001- 2006 2007 2008 1990 2000 2005 Mondial 60946 58303 64367 67341 65971 67709 Europa 38485 31152 30087 29386 27443 27714 UE 31252 28148 27666 27303 25096 25279 Asia 8474 12206 16176 18678 18887 19568 America 10610 11051 12660 12944 13868 14200 America de Sud 4895 4883 5946 6842 7041 7052 America de Nord 4241 5681 6313 5843 6456 6826 Africa 2485 2824 3561 4167 4053 4080 Oceania 891 1070 1882 2166 1720 2147 Sursa: Anuar F.6).A.5 şi 1. 2009 Producţia mondială de vin a scăzut în anul 2008 faţă de perioada 1986-1990 de la 29820 mil. America de Nord. 1991. Cea mai mare cantitate de vin este produsă în 18 . Lung Mihai .271 mil. Tabelul 1. Producţia de struguri (mii tone) în Europa repartizată pe ţări Perioada/anul Ţara 1986 . 1991. de Sud şi Africa (tab. Sunt urmate de SUA cu 379 mii hectare. tone la 27. Iran cu 315 mii hectare şi Argentina cu 220 mii hectare. Franţa 5. din diferite areale de cultură din românia 1990 când avea o suprafaţă de 100 mii hectare.709 mii tone.

2009) În Europa cele mai mari ţări producătoare de vin. cu un export de 8. tone) Ţara 1986 – 1991-2000 2001-2005 2006 2007 2008 1990 Franţa 6542 5610 5269 5349 4712 4712 Italia 6583 5853 4894 4963 4251 4610 Spania 3360 3018 3701 3463 3400 3400 Germania 1092 1032 931 892 1026 1026 Portugalia 820 700 719 732 600 600 România 713 582 521 501 529 537 Grecia 432 391 382 398 400 400 Ungaria 431 398 422 314 322 322 Moldova 244 245 194 128 139 Sursa: Anuar F.8. Egipt.O.România etc. România împreună cu Bulgaria și Ungaria exportă cca.5 mil. (Anuar F.A. Tabelul 1.A. din diferite areale de cultură din românia Europa: 17. Argentina și 19 . o are Statele Unite ale Americii ( 6745 mii tone). la nivelul anului 2008.1. sunt: Italia. Producţia de vin în ţările Europei Producţia de vin (mii. urmată de America de Nord şi Sud.561 mil. Lung Mihai . principalele țări exportatoare sunt: Franța.9 mil. etc. Africa de Sud..t) Perioada/anul Continentul 1986 . Producţia mondială de vin pe continente (mii. urmată de China (7285 mii tone). la câteva soiuri de viţă de vie. Turcia și Argentina(3900mii tone). Germania. 2009 Conform OIV 2010.7). Tabelul 1. 1.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.O. 2009 Cea mai mare producție de struguri din țările din celelalte continente. Spania. Oceania şi Australia. Asia. Africa (tab.1990 1991-2000 2001-2005 2006 2007 2008 Mondial 29820 26885 27807 28004 26424 27271 Europa 23092 19708 18794 18498 17177 17561 America 4898 4463 5202 5119 5260 5332 Asia 452 1170 1550 1720 1813 1867 Oceania 472 660 1315 1536 1072 1355 Africa 906 884 947 1131 1102 1156 Sursa: Anuar F. din producția mondială de vin.O. 1. Franţa. (tab. Portugalia. Chile.8. tone.hl.A.).7.hl. Italia și Spania. Se remarcă Australia plus Noua Zeelandă.

de marele arc carpatic cu deschidere spre vest.2 l. SUA (308 tone). în anul 2000 a fost de 14. masa continentală situată între cele două ţări conduce la cu totul alte condiţii climatice. Alba. Turcia. Iran etc. Principalele ţări producătoare de stafide sunt. viticultura românească oferă condiţii de cultură a viţei de vie foarte diferite...h. Topografia. Chiar dacă România este situată la aceeaşi latitudine cu Franţa. clima. hidrografia. Ca urmare. Dealurile subcarpatice meridionale generoase din punct de vedere termic (Dealu Mare. Australia (30 tone). etc. Tunisia . podgoriile Transilvaniei (Târnave.6 kg/locuitor. în ordine: Turcia (320 tone).2 mil. Sâmbureşti. făcându-și loc pe piață inclusiv țările din Maghreb ( Algeria. 2006). la câteva soiuri de viţă de vie. Producţia mondială de struguri pentru masă. producţia strugurilor pentru masă destinată consumului în stare proaspătă reliefează faptul că principalele ţări producătoare sunt: Italia. Drâncea) oferă condiţii excelente pentru producere vinurilor roşii de înaltă calitate (TEODORESCU şi colab.190 kg/locuitor. Fiind o viticultură a microclimatelor.8 mil. 1987 citat STOIAN şi NĂMOLOŞANU. pe coline sau pe versanţi bine drenaţi de ape cu expunere optimă spre soare sau în câmpii ferite de vânturile reci de iarnă sau de gerul de primăvară (COTEA. paleta de vinuri ce pot fi obţinute este foarte largă. Unele zone viticole româneşti se află la limita nordică la care mai este posibilă viticultura. India. producţia de vin pe locuitor este de 5. dispunând de o climă continental-temperată cu ierni reci şi veri calde. 2.hl. Maroc). cu 0. prin urmare condiţiile naturale şi cele culturale privind viticultura sunt foarte diverse. În consecinţă. cea de struguri de masă 1. SITUAŢIA VITICULTURII ÎN ROMÂNIA Plantaţiile viticole sunt răspândite în toate zonele ţării. Având în vedere populaţia actuală a globului.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. sunt preferate doar amplasările favorabile. Lung Mihai . tone. iar cea de stafide 0. solurile. din diferite areale de cultură din românia Chile cu 9. 2009). Vânju Mare. 20 . sunt atât de variate încât recoltarea celuiaş soi poate începe în sud cu 4-5 săptămâni mai devreme decât în zonele nordice.2. Prin opoziţie. Conform FAO 2003. Grecia (86 tone). Oreviţa. orografia. Aiud.164 mil. Definitoriu pentru toporafie este faptul că aproape jumătate din ţară este dominată de munţi.

946 ha. trebuiesc socotite soiuri mixte.2 litri. amenajate în terase). nu întrunesc condiţii pentru obţinerea vinurilor roşii. suprafețele cultivate au scăzut. Chasselas blanc. Majoritatea suprafeţelor erau cultivate cu soiuri pentru vin (albe de patru ori mai mult ca roşii).6% (STOIAN şi NĂMOLOŞANU. printre care domină cei mici şi foarte mici. care au accesat astfel de proiecte. Consumul de struguri proaspeți şi vin a scăzut. pe cea a vinurilor din Franţa. unde 98% din plantaţii erau înființate cu viţe altoite. cu suprafeţe cultivate sub 0. în schimb clima mai răcoroasă împiedică combustionarea compuşilor de aromă din pieliţa bobului şi în felul acesta favorabilitatea producerii de vinuri albe cu aromă şi fructuozitate este cu totul remarcabilă. 2006) Până în 1989. s-au înmulţit soiuri valoroase din sortimentul tradiţional (soiuri vechi şi nou create) şi cel internaţional. După datele recensământului din 1979.1 litri mai mic faţă de 2001.3 ha. La această suprafaţă trebuie adăugată şi o parte din suprafaţa detinuţă de soiurile de tip Chasselas (Chasselas dore. soiurile pentru vinuri albe deţineau 67. cu 4. conform Anuarului Statistic al României din 2009.3% din suprafaţă. iar soiurile pentru vinuri aromate de numai 6. Liberalizarea economiei de după 1989 a condus la o suită de schimbări profunde în industria vinului din România. 2003). Chasselas roze). cea mai mare parte a suprafeţelor a fost organizată în unităţi de stat şi cooperatiste sau asociaţii viticole. se poate spune. (POP. consumul de vin pe cap de locuitor era în 2008 de 11. Lung Mihai .Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. 21 . mai vitrege termic. care deşi inventariate ca soiuri de masă. Există circa un milion de producători de vinuri.4% din suprafaţa pentru struguri de vin. unele suprafețe au fost refăcute prin proiectele de reconversie ale societăților mari viticole. din diferite areale de cultură din românia Lechinţa). la câteva soiuri de viţă de vie. Soiurile pentru vinuri roşii deţineau la nivelul anului 1979 ponderea de 21. Viile aparţinând fermelor cooperatiste au fost retrocedate foştilor proprietari. Astfel. gama de vinuri ce se pot realiza în ţara noastră o depăşeşte pe cea a produselor obţinute în marile ţări viticole ale lumii şi o egalează. privatizate și mai timid s-au facut plantații mici de către cetățenii particulari. din cele 136. Plantaţiile din sectorul de stat şi cooperatist au fost amplasate în zona colinară (mai mult de 33% din suprafaţa totală cultivată cu viță de vie se situează pe terenuri în pantă mai mare de 12%.

Capitotolul II 22 . O mare parte din suprafeţele viticole sunt îmbătrânite. soiurile albe. pe 8% din suprafaţă. Lung Mihai . aproape jumătate din suprafaţa cultivată cu viţă de vie a României trebuie să fie defrişată. la câteva soiuri de viţă de vie. Aceşti producători au o şansă de supravieţuire numai în măsura în care se asociază în unităţi de producători sau cooperative. 12. din diferite areale de cultură din românia Din cele 194. pe 42% din suprafaţă şi soiurile aromate. a viei îmbătrânite şi înfiinţarea de plantaţii cu soiuri autohtone.000 ha de suprafaţă cultivată cu viţă de vie. pe 50% din suprafaţă. La acestea se adaugă şi dotarea total insuficientă cu echipamente de vinificaţie.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. În cadrul acestui program trebuie să cultivăm soiuri roşii. iar altele cultivate cu hibrizi direct producători.000 ha sunt constituite din parcele sub 100 mp. Obiectivele principale ale reconversiei sunt: înlocuirea hibrizilor direct producători. O altă mare problemă: până în anul 2014.

cu valori comerciale exprimate în miliarde de dolari. precum şi ale viţei de vie. peroxidul (apa oxigenată) H2O2 şi radicalul hidroxil (oxidrilul) OH- Ele sunt produse în permanenţă în organism ca rezultat al proceselor biologice. Regnul vegetal continuă să reprezinte principalul furnizor de compuşi fitochimici utilizaţi în diferite ramuri industriale cum sunt cele ale produselor farmaceutice.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. care în cantităţi moderate joacă un rol fiziologic mai bine conturat. Statisticile recente evidenţiază faptul că peste 1500 de compuşi noi sunt identificaţi anual în diferite specii de plante şi că aproximativ un sfert dintre medicamentele prescrise conţin substanţe de origine vegetală (IFOAM. Ei reprezintă o importantă sursă de compuşi antioxidanţi naturali cercetaţi în vederea combaterii stresului oxidativ produs de . dar au şi un potenţial nociv şi distructiv asupra celulelor.. la câteva soiuri de viţă de vie. Specii reactive ale oxigenului sunt: oxigenul singlet 1O2. Lung Mihai . civilizaţia fiind indisolubil legată de lumea lor. taninurile şi pigmenţii sunt substanţe responsabile de gustul. aromatici şi industriali. superoxidul O2-. Din punct de vedere farmaceutic. cosmetice. Acizii din fructe. constituind de milenii sursa majoră de obţinere a unor bio-produse esenţiale pentru supravieţuirea întregului regn animal. din diferite areale de cultură din românia SUBSTANŢE CU EFECT ANTIOXIDANT Plantele sunt surse consacrate de compuşi farmaceutici. fiind astfel extrem de reactive chimic şi cu o durată de viaţă extrem de scurtă. alimentare. 23 . mirosul şi culoarea lor.speciile reactive ale oxigenului”. 2005). perhidroxilul HO2. Încă de la începutul secolului trecut numeroase studii s-au axat pe investigarea substanţelor chimice ce se regăsesc în structura diferitelor părţi anatomice ale diferitelor plante. Speciile reactive ale oxigenului sunt radicali liberi care posedă cel puţin un electron impar pe un orbital exterior. polifenolii sunt cel mai important grup de substanţe ce se găseşte în organele viţei de vie. agrochimice.

O sursă importantă de specii reactive ale oxigenului este reprezentată de microsomii hepatici. Acest proces are implicaţii în apariţia stresului oxidativ endogen (WOLIN. care în actul final al respiraţiei reduc O2 cu patru electroni (DROGE. Numeroase date experimentale sugerează implicarea radicalilor liberi în procesul de carcinogeneză. chimici ( substanţe cancerigene) sau virali. 2007.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. chinonele. 2. Toxicitatea O2 este relativ strâns controlată. Au urmat 24 . ca de exemplu catecolaminele. Lung Mihai . 2005). flavinele. Antioxidanţii au rolul de a neutraliza sau de a îndepărta speciile reactive ale oxigenului şi azotului şi produşii de peroxidare ai moleculelor organice (TACHE. 1994). 2002). 2002). tiolii. • secundari. 2006). care scad frecvenţa reacţiilor ce generează radicali liberi. monozaharidele. iar în cazul în care aceste mecanisme sunt depăşite. Antioxidanţii endogeni pot fi clasificaţi în : • primari (profilactici).1 IMPORTANŢA SUBSTANŢELOR CU EFECT ANTIOXIDANT Importanţa polifenolilor Importanţa polifenolilor a fost pusă în evidenţă în urma cercetărilor intreprinse de către GAYON în 1964 şi SINGLETON în 1969 citaţi de ŢÂRDEA. Producerea de specii reactive ale oxigenului. prin intermediul celor exogeni. Apărarea antioxidantă se realizează prin intermediul antioxidanţilor endogeni. care blochează propagarea radicalilor formaţi şi stopează efectele lor dăunătoare în stadii timpurii (DROGE. toxine şi poluanţi (OLINESCU. are loc şi prin autooxidarea unor substanţe endogene. la câteva soiuri de viţă de vie. existând un echilibru între rata producerii oxidanţilor şi rata îndepărtării lor. unde au loc reacţii de detoxifiere a unor medicamente. din diferite areale de cultură din românia O importantă sursă de radicali liberi ai oxigenului este reprezentată de mitocondrii. La ora actuală este acceptată ideea că apariţia cancerului este legată de acţiunea unor factori fizici (iradiere).

În unele ţări europene. Cu toate acestea. există foarte puţine informaţii despre diferenţele potenţiale dintre strugurii din culturile convenționale și cele ecologice. 1999) şi pentru a reduce glicemia la diabetici (ORHAN. dar unul dintre cele mai importante efecte pare a fi stresul oxidativ (MERRILL. struguri. creşte interesul pentru produse mai sănătoase şi mai ecologice. 2006). cancerul. 2007). din diferite areale de cultură din românia numeroase studii. 2007). de exemplu. 1993. acestea sunt folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale (BASOGLU. varice (KOSAR. MITJANS. la câteva soiuri de viţă de vie. la ora actuală se îndreaptă în două sensuri: care este legătura între riscul de cancer şi continutul de antioxidanţi din dietă şi dacă este indicată administrarea de antioxidanţi la bolnavii la care s-a diagnosticat prezenţa tumorilor şi sunt supuşi la radio-şi/sau 25 . hemoragii. 2007). 2002). LAU. se păstrează frunzele de viţă pentru prepararea diferitelor tipuri de saramuri (ORHAN. Aceste produse au arătat unele diferenţe în conţinutul fenolic în comparaţie cu produsele convenţionale (BUNEA. În ultimii ani. Polifenolii reprezintă o clasă de compuşi de origine vegetală raspândiţi în concentraţii variabile în ceai (Camellia sinensis). În plus. care acoperă domenii de sănătate. 2004). Frunzele de Vitis vinifera au demonstrat. scoţând în evidenţă caracterul antioxidant al compuşilor fenolici. ca produs alimentar. dar şi în legume şi fructe.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. 2003. 2004). jucând un rol important în dieta sănătăţii umane. În Turcia. alimentaţie şi cosmetică. Dezbaterile lansate în literatura de specialitate pe tema utilităţii antioxidanţilor în cancer. Au fost raportate calităţi antiinflamatorii. diaree. 2010). Consumul de fructe şi legume este benefic pentru înlăturarea şi inversarea efectelor nocive ale stresului oxidativ. în mod tradiţional. Mecanismele prin care speciile reactive ale oxigenului interferează cu funcţionarea celulelor creierului nu sunt pe deplin înţelese. 2001). tulburările neurodegenerative. anticancerigene şi imuno-protectoare (MATITO. frunzele de Vitis vinifera sunt utilizate. Lung Mihai . vin. un efect hepatoprotector (MONTVALE. Creierul este deosebit de sensibil la stresul oxidativ produs în timpul metabolismului sau indus de surse exogene. afecţiuni inflamatorii (BAYTOP. îmbătrânirea neuronală de comunicare şi de comportament (AMES.

in vitro”. în special strugurii roşii. Majoritatea publicaţiilor sugerează că EGCG (epigalocatechin-3-galatul) este componenta cea mai activă care imprimă actiunea de prevenţie a apariţiei tumorilor (inițiere. cel puţin în administrarea pe cale orală (PRASAD. prin protejarea celulelor de peroxidarea lipidică şi de inducerea de leziuni ADN prin radicali liberi reactivi . antocianii şi procyanidinele) şi resveratrolul (WANG. Acest compus hidrosolubil. la câteva soiuri de viţă de vie. Compuşi din sucul de struguri pot preveni: agregarea plachetară. Inhibarea fazei de iniţiere a carcinogenezei pare a se datora proprietăţilor lor antioxidative sau antiinflamatorii (SAFARI. 2004). au demonstrat : • efecte de chemoprevenţie şi chemoprotecţie atât pe modele . 1986). Mecanismele moleculare ale acţiunii polifenolilor din vinul roşu nu sunt încă descifrate. • efecte de combatere a invaziei şi metastazării prin inhibarea activităţii MMP (metaloproteaze). 1998.. sunt bogaţi în compuşi fenolici. quercetina. Studiile experimentale. din domeniul medical. cum ar fi flavonoidele (catechina. 2003). Lung Mihai . 2004).. oxidarea LDL.in vitro” şi animale s-a arătat că numeroşi compuşi fenolici au acţiune chemopreventivă prin efecte exercitate în faza de inducţie sau de promoţie a carcinogenezei. Strugurii. menite a lămuri mecanismul de acţiune a polifenolilor în general. deteriorare a ADN-ului. OSMAN. • efecte antiproliferative. • efect antioxidant. Vinul roşu conţine peste 200 compuşi polifenolici diferiţi şi poate fi o importantă sursă de polifenoli în dietă (PENG. propagare. DAY. din diferite areale de cultură din românia chimioterapie. inducerea selectivă a apoptozei în linii celuare tumorale . Cu toate că sucurile de struguri roşii au o cantitate mai mare de 26 . 1998. bolile coronariene și ateroscleroza (FRANKEL. 1997). 2002).. progresie). epicatechina.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. la fel ca şi ceilalți 3 membri ai grupei catechinelor oferă o bună biodisponibilitate.in vivo” cât şi . Pe diferite modele . Studiile epidemiologice retrospective au arătat în multe cazuri că o alimentaţie bogată în alimente cu conţinut ridicat de antioxidanţi poate fi asociată cu un risc de cancer mai mic (DOROSHOW.

uşurând circulaţia sângelui în organism. Flavonele sunt prezente atât în vinurile albe. Tot în vinurile roşii. Dau culoare vinurilor albe. Quercitina protejează LDL de daunele produse de colesterol (RONZIO R. Unii polifenoli din suc sunt capabili să descompună H2O2 reducând astfel daunele provocate de acest agent oxidativ (FERGUSON. 2000). care se găseşte în vinurile roşii în cantitate de 100-200 mg/l. Această enzimă contribuie la agravarea retinopatiei diabetice. BERGER. la câteva soiuri de viţă de vie. consumul de alimente bogate în quercitină scade riscul bolilor de inimă (HERTOG. 2007). 1995). Cea mai importantă este quercitina. 1986). De asemenea a fost demonstrat că inhibă enzima. de 20-100 mg/l. A fost identificată în vin şi rutina care este o glucozidă a quercitinei. Rutina este componenta de bază a vitaminelor din grupa P care asigură permeabilitatea vaselor sanguine. Se sugerează că. 1995). 2000). cât şi în cele roşii. a fost folosită cu succes.1996). care se acumulează în celulele nervoase şi rinichi (GABY. Mai multe studii preliminare au arătat că. 2007). împreună cu acizii fenolici. din diferite areale de cultură din românia polifenoli. În America de Sud. A. 1985). 27 . 1993.. citaţi de TÂRDEA. 1972. iar în vinurile albe până la 100 mg/l (HERRMAN. se găseşte şi mircitina (ŢÂRDEA. Utilizarea vitaminei C cu flavonoide. în cercetări preliminare. rutină şi uneori hesperidină.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. quercitina ar putea ajuta persoanele cu diabet. este recomandat pentru întărirea capilarelor slăbite. deoarece s-a constatat că întăreşte rezistenţa vaselor sanguine capilare şi au efecte antiinflamatorii şi spasmolitice. prezentă în cantităţi mai mari în vinurile roşii. Vitis labrusca este specia principală utilizată pentru vin şi producerea sucului (DANI. Rutina. Lung Mihai . Importanţa flavonelor şi flavonolilor Prezenţa flavonelor în struguri este benefică pentru organism. 2001). datorită capacităţii sale de a reduce nivelurile de sorbitol. de trei ori pe zi (BRUNETON. aldose (VARMA. puterea antioxidantă este mai mare la sucurile provenite din struguri albi (DANI.1994). în special quercitină. Medicii recomandă 400 mg de rutină sau de quercitină de trei ori pe zi sau 1 gram de flavonoide citrice. pentru tratarea retinopatiei (GLACET-BERNARD.

dar încă lipseşte o evidenţă univocă a acestei supoziţii (AHMAD. în tratamentul diareei. taninurile sunt considerate factori de apărare ai plantelor împotriva infecţiilor bacteriene şi virale. profesor de medicina la Harvard 28 . Administrarea pe cale externă se face prin aplicări locale. De asemenea. antimicotică şi antiseptică. În medicină pot fi administrate intern şi cu acţiune antidiareică. Multe studii privind beneficiile pentru sănătate au fost legate de conţinutul de catechine. Lung Mihai . taninurile acţionează ca: inhibitori ai peroxidării lipidelor. din diferite areale de cultură din românia Importanţa taninurilor catechinice Taninurile vegetale sunt substanţe bine cunoscute pentru multiplele lor aplicaţii practice. stabilizează colagenul). în special în medicina tradiţională şi în industria tăbăcăritului. rănile. Se consideră relaţie de determinare directă între proprietăţile antioxidante şi efectul antitumoral. a arsurilor şi a hemoroizilor. ca urmare a precipitării proteinelor bacteriene şi fungice. 2002). transportori de hidrogen.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Catechinele s-au dovedit în numeroase studii având efecte antioxidante însoţite şi de o potenţială activitate antitumorală. Monomerii şi dimerii au proprietăţi de vitamină P (cresc rezistenţa şi scad permeabilitatea capilarelor. la câteva soiuri de viţă de vie. Administrarea internă se face mai ales sub formă de decocturi. Au fost descrise efectele inhibitoare asupra implicării virusurilor. Taninurile au largi utilizări în medicină. enzimei de conversie a angiotensinei şi activează hialuronidaza. ulcerului. Taninurile au efect inhibitor enzimatic manifestat asupra: 5-lipoxigenazei. captatori de radicali liberi. efect evidenţiat şi pentru galatul de epicatechol şi galatul de epigalocatechol. răceala. durerile interne sau alte infecţii ale pielii. inhibitori ai formării de ion superoxid. colitelor şi ca antidot în intoxicaţii cu alcaloizi. Literatura de specialitate aminteşte de vechi triburi din America de Nord care foloseau decocturile şi cataplasmele preparate din rădăcinile unor plante pentru a trata durerile de gât. leucoreea. cresc tonusul venos. Unii autori consideră taninurile substanţe de rezervă pentru organismele vegetale întrucât dispar din seminţe în perioada încolţirii (DUMITRU . în industria pielăriei. antioxidanţi. Taninurile elagice acţionează asupra mecanismelor imunitare (stimulează fagocitoza). în medicina tradiţională. Acestea se datorează denaturării proteinelor virale. 1999). Potrivit lui NORMAN HOLLENBERG. pentru tratarea stomatitelor (sub formă de caluton şi gargarisme). Din punct de vedere fiziologic. glucoziltransferazele microorganismelor implicate în cariogeneză.

2003). El crede că epicatechina ar trebui să fie considerată esenţială cu privire la dietă şi. Importanţa resveratrolului Resveratrolul a fost citat pentru prima dată în pieliţa strugurilor. anti- inflamatorie. protejează împotriva tumorilor pielii (AFAQ. clasificată ca o vitamină. protector împotriva bolilor cardiovasculare (BERTELLI. 2009). epicatechina poate reduce riscul de patru probleme majore pentru sănătate: accident vascular cerebral. Plasmopara viticola) prin stimularea apărării naturale a plantei (CHUNG. 2003. 2004). la câteva soiuri de viţă de vie. • fitopatologic – este mijloc de protecţie împotriva organismelor fitopatogene (Botrytis cinerea. intervine în reacţiile de oxidare. insuficienţă cardiacă. 1985 citat de WEI WANG. interacţionează cu proteinele. 1995). 2001. Lung Mihai . 2006). 29 . Au fost raportate efecte benefice în urma experienţelor cu resveratrol efectuate pe şoareci şi şobolani în ceea ce priveşte protecţia anti-cancer. proprietăţi chimiopreventive împotriva cancerului (GUSMAN. În prezent este subiect de studiu pe animale şi om în ceea ce priveşte efectele sale. la învechirea vinului. previne inflamaţiile asociate cu artrita şi reumatismul. ca un compus în prevenirea bolilor şi apoi în vin ca aport benefic pentru sănătate. de scădere a zahărului din sânge şi alte efecte benefice cardiovasculare. provenit din struguri. ARTÉS-HERNÁNDEZ. 2003. creşte cantitatea de colesterol „bun”(HDL) şi scade pe cel „ rău” (LDL) (VINSON. etc. din diferite areale de cultură din românia Medical School. • farmacologic – face parte din compuşii cu proprietăţi antioxidante sau captatori de radicali liberi în organism. Importanţa resveratrolului derivă din trei domenii de interes: • oenologic – este un nou compus fenolic. DONG. astfel.2003). Cele mai multe dintre aceste experienţe nu au fost efectuate şi la om (WEI WANG. 1995). care participă la formarea culorii. 2010) şi arahidele (CHUNG. Efectele resveratrolului pentru organismul uman rămân controversate (CHUNG. 2003). A fost identificat şi în alte plante. cancer şi diabet. la caracterul gustativ.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. având o activitate antifungică şi antibacteriană. precum pinul (KINDL. Toate plantele sintetizează resveratrolul ca agent de autoapărare. REAGAN.

Este precursorul acizilor fenolici. citaţi de LIZA. utilizat în tratamentul gripei aviare. L-cisteina-protejează împotriva aldehidelor toxice ce pătrund în organism prin fumul de ţigară şi poluare (MUREŞAN. citat de LIZA. Se extrage din Ilicium verum (anason chinezesc) (DRATHS 1999. subtipul H5N1 (LIZA. Spre deosebire de produsul farmaceutic cu N-acetil –cisteină care a fost intens studiat pentru efectelele mucolitice. acizilor aminici aromatici. Acest acid reprezintă o moleculă cheie în biosinteza multor compuşi organici din struguri. a catechinei şi epicatechinei (ŢÂRDEA. Importanţa cisteinei Cisteina este un compus folosit la sinteza glutationului un antioxidant biologic care participă la prevenirea oxidării lipidelor. Proteina din zer este de asemenea. un inhibitor de neuraminidază comercializat sub denumirea comercială de Tamiflu. KNOP. bogată în aminoacizi sulfuraţi ca cisteina şi metionina. 30 . 2008. 2001.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. 2008). şi un indicator suplimentar (alături de antociani) pentru stabilirea autenticităţii vinurilor roşii (CHABREYRIE. antioxidante şi anticancerigene. Lung Mihai . Acest lucru a dus la intensificarea cercetărilor privind sinteza metaboliţilor săi şi utilizarea lor în chimioterapie. 2008). tirozina şi tryptophanul. CHANDRAN. la câteva soiuri de viţă de vie. s-a descoperit că acidul shikimic joacă un rol important în biosinteza a trei aminoacizi: fenilalanina. Proteinele bogate în cisteină au o biodisponibilitate mai crescută şi oferă şi alţi compuşi care participă la sinteza glutationului. cum sunt acidul glutamic şi glicina. din diferite areale de cultură din românia Importanţa acidului shikimic Prin elucidarea structurii sale. germenii de porumb şi fulgii de ovăz. 2007). 2010). 2003. 2008). La o concentraţie crescută a acestor aminoacizi.1961. TAMBORRA. funcţia antioxidantă este crescută prin conversia intracelulară a acestora la glutation. S-a dovedit apt pentru stabilirea autenticităţii vinurilor albe. Există importante surse naturale bogate în proteine ce conţin cisteină cum ar fi: iaurtul. 1997). S-a obţinut astfel. şi a fost identificat în frunze de Liquidambar styraciflua (PLOUVIER.

care alături de tocoferoli fac parte din familia vitaminei E. Continutul de vitamina E ( mg/100g produs) TOCOTRIENOLI TOCOFEROL SURSA α β γ δ α Palmier 14. Tabelul 2. iar zerul rămâne în mediul apos. lactoperoxidaza. Au un efect antioxidant remarcabil (superior tocoferolilor).4 Germeni de grau 2. Lung Mihai . 2005). În timpul procesării. activitate imunomodulatoare.1. la câteva soiuri de viţă de vie. alunele.6 na 34. Se găsesc în uleiurile vegetale. în schimb se absorb rapid după aplicarea pe piele (FEMIA. 32. de la cele gastrointestinale la cele articulare. Uleiul de floarea soarelui. efect anticarcinogenic.1. mai mică decât a tocoferolilor. cel mai ridicat conţinut fiind în uleiul de palmier şi în cel de tărâţe de orez. immunoglobulinele. dar au şi alte proprietăţi. efect neuroprotector etc.0 15. După administrare orală biodisponibilitatea lor este mică.7 8. enzimele. cu caracter lipofil. glicomacropeptidele. lactoferina.6 18. lactoza şi mineralele. serum albumina bovină.). Importanța tocotrienolilor Tocotrienolii sunt substanţe naturale. Astăzi. Tocotrienoli se găsesc de asemenea în carne şi ouă. din diferite areale de cultură din românia Laptele conţine două surse primare de proteine: cazeinele şi zerul.9 . de îmbunătăţire a forţei musculare şi de prevenire a bolilor cardiovasculare şi osteoporozei. susanul şi măslinele conţin doar tocoferoli (tabel 2.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Ele sunt folosite în medicina tradiţională pentru a vindeca o serie de boli.0 Tarate de orez 23. În multe ţări alimentele fermentate care conţin zer sunt considerate ca făcând parte din alimentaţia sănătoasă.0 31 . cazeinele sunt folosite la fabricarea brânzeturilor.1 na na 133. zerul este folosit pentru obţinerea de proteine utilizate ca suplimente alimentare pentru a oferi activitate antimicrobiană. Componenţii zerului sunt: beta-lactoglobulina. arahidele.2 29. cum ar fi reducerea nivelului colesterolului. alpha-lactalbumina.6 3.

1 . polifenolii sunt tot mai des investigaţi şi totodată recomandaţi ca suplimente alimentare. în celulele de cancer de sân. HE (1997) a demonstrat că atât tocoferolii. 1999. din diferite areale de cultură din românia Nuca de cocos 0.5 Soia 0. . atât tocoferolii cât şi tocotrienolii neutralizând radicalul peroxil.1. 0. Lung Mihai .2 0. Activitatea antioxidantă a vitaminei E : vitamina E este încorporată în membranele celulare. Lucrări mai recente (GOH. la câteva soiuri de viţă de vie. cât şi tocotrienolii induc blocajul în faza G1 şi apoptoza în celulele tumorale umane sau de şoarece. caracterul nesaturat al cisteinei facilitează pătrunderea mai eficientă în ţesuturi. tocotrienolii au fost mai puţin studiaţi.5 Masline 0 0 0 0 11. loc unde inhibă efectiv peroxidarea lipidelor.5 0. deşi aceştia s-au dovedit a fi antioxidanţi şi anticarcinogeni mai puternici în comparaţie cu tocoferolii. POLIFENOLI Polifenoli Flavonoid Acizi fenolici nonflavonoid e ici 32 Flavano Flavonon Flavono li Flavo Izoflavon Antociani e li ne e . În ciuda unei biodisponibilităţi reduse la administrarea orală. Polifenolii se împart în mai multe clase şi subclase (Figura 2.). şi apoptoza. na = neanalizat Comparativ cu tocoferolii. CLASIFICAREA POLIFENOLILOR Datorită multiplelor lor insuşiri benefice.9 Sursa: LAMSON. în speţă în bolile cardiace şi cancer. prin mecanisme estrogen-independente. au confirmat că tocoferolii induc inhibiţia. .2. datorită structurii catenei laterale. 1994).1 . În general compuşii polifenolici au o structură de bază care include cel puțin un nucleu aromatic ( fenolic ) alături de diferite vecinătăţi structurale. 7.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. 2.

dar şi în cele roşii. condensare. 2007). PROPRIETĂŢILE FIZICE ŞI CHIMICE ALE POLIFENOLILOR 2. citat de ŢÂRDEA. protejându-i astfel de oxidare. Prin structura moleculară foarte complexă. din diferite areale de cultură din românia (Catechine) Figura 2. cât şi nucleului benzenic care generează reacţii de substituţie electrofile (ŢÂRDEA. la câteva soiuri de viţă de vie. Puterea antioxidantă a compuşilor fenolici este superioară vitaminelor C şi E (VINSON. 2. Se acumulează în pieliţa boabelor de struguri şi în frunzele viţei de vie. compuşii fenolici posedă însuşiri chimice de oxidare.1 Clase şi subclase de polifenoli 2.3. care prin mobilitatea atomului de hidogen are un caracter slab acid. care este formată dintr-o grupă hidroxil legată direct de un nucleu benzenic. Lung Mihai . Compuşii fenolici grupează un ansamblu de molecule cu caracter fenolic: acizii fenolici. Activitatea chimică a acestui tip de moleculă se datoreşte funcţiei fenol. 33 .3. polimerizare şi precipitare. Se întâlnesc.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. taninuri catechinice şi o serie de microfenoli.2.3. Polifenolii Compuşii fenolici se caracterizează prin funcţia fenolică. Flavonele şi flavonolii Flavonele sunt substanţele fenolice cele mai răspândite în plante. Au un rol foarte important în formarea culorii vinurilor albe.1. fenolii volatili. în special în soiurile albe de struguri. 1995. flavone şi flavonoli. pe care le protejează de acţiunea radiaţiilor UV. 2007). antociani. Fixează oxigenul care pătrunde în must şi vin.

din diferite areale de cultură din românia Flavonele reprezintă compuşi fenolici heterociclici cu oxigen în moleculă. în jur de 500 -700 (compuşi dimeri şi trimeri). În pieliţele boabelor de struguri se acumulează următorii flavonoli : quercitina. formează compuşi coloraţi stabili cu metalele trivalente (ŢÂRDEA. a acizilor sau prin simplă încălzire. Mai abundentă în strugurii albi.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.3. 34 . la câteva soiuri de viţă de vie. epigalocatechină şi epigalocatechină-3- orto-galat. Taninurile nehidrolizabile sau catechinotaninuri. având un nucleu de fenilbenzopirină şi un rest de fenil. epicatechină.3. galocatechină. Se formează preponderent în strugurii roşii. Se aseamănă cu antocianii. Taninurile catechinice Taninurile din struguri se împart în două categorii : taninuri hidrolizabile (tanoide) şi taninuri nehidrolizabile (taninuri adevărate). Lung Mihai . Flavonolii se acumulează în cantităţi mici în struguri (NOELIA. solubil în apă și foarte solubil în alcool. rutina.  gradul de condensare. 2010). solubil în apă şi alcool. miricitina. izoramnetine. Kaempherolul este un flavonol de culoare galbenă. Quercitina este un flavonol de culoare galbenă. numite şi taninuri condensate. Taninurile hidrolizabile sau pirogalolice se împart în două subgrupe: galotaninuri (taninul chinezesc şi taninul turcesc) şi elagotaninuri. cu structuri de catechină.  condensarea se face sub influenţa enzimelor. în struguri este mijlociu. Miricitina şi izoramnetina se întâlnesc numai în strugurii negri. ajungând până la 75 mg/L de must. În vinurile albe protejează culoarea de oxidare. 2. kaempherolul. este un antioxidant puternic protejând culoarea vinurilor roşii de oxidare. au următoarele caracteristici:  din punct de vedere chimic sunt polimeri flavanolici condensaţi. 2007). şi 15 atomi de carbon.

atât în soiurile roşii. Prezenţa lor în struguri şi vin are un caracter de soi.3. cât şi în cele albe. Ea se poate esterifica cu acidul galic rezultând galocatechingalaţi. Catechina este derivatul pentahidroxilat al 3-flavanolului. cu un nucleu flavon. Resveratrolul a fost descoperit de către un cercetător japonez în anul 1940. Taninurile catechinice fac parte din grupa flavonolilor având ca unitate de bază nucleul de fenil-benzo-piran. În struguri şi vin a fost pus în evidenţă ◊ (-) epigalocatechingalatul. numite uneori picnogenoli. Resveratrolul Resveratrolul. Lung Mihai . Ele rezultă prin condensarea catechinei. ca unitate de bază. Ele măresc senzaţia de amăreală şi au un efect antibacterian. 2. Pe măsură ce strugurii se coc. 2006). Ea prezintă doi atomi de carbon asimetrici şi pot exista patru izomeri optici: (+) şi (-) catechina. epicatechinei. cantitatea în (+) catechină scade (COTEA. atât în strugurii albi cât şi în cei roşii. Formula brută a catechinei este C15H14O6. 1985).  la încălzire uscată formează pirocatechină. În struguri se formează în principal taninuri condensate catechinice. galocatechinei şi epigalocatechine.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. putându-se stabili autenticitatea vinurilor. la câteva soiuri de viţă de vie. dar atenţia necesară din partea cercetătorilor a venit abia după anul 1992 când prezenţa lui în vin a explicat calităţile cardio-protective ale vinului (LARDO. Galocatechina este derivatul hexahidroxilat al 3-flavanolului prezentând tot patru izomeri optici. îndeosebi aceia care au un grad mare de condensare. din diferite areale de cultură din românia  compuşii din clasa catechinotaninurilor sunt greu solubili în apă.  pot fi descompuse în molecule mai simple numai prin topire alcalină. (+). dintre acestea cele mai importante sunt catechinele şi galocatechinele. Formulele galoide ale taninurilor condensate din struguri au fost identificate de către LEE şi JAWOSKI (1990). Sunt prezenţi în cantităţi foarte mici. Este un 35 .4.  au culoare brun-roşcată. (+) şi (-) epicatechina. Catechina se găseşte în toate organele viţei de vie. alături de acidul shikimic face parte din categoria compuşilor microfenolici.

3. din fructe de Illicium religiosum.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. care se formează în pieliţa boabelor de struguri ca răspuns la atacul ciupercii Botrytis cinerea. 2. citaţi de ŢÂRDEA 2007). 1982. Acidul shikimic se formează în struguri din zaharuri.6. care sunt derivaţi polifenolici neflavonici.7. Acidul shikimic Acidul shikimic a fost izolat pentru prima dată în 1885 de către EIJKMAN. cistina. Tocotrienoli 36 . Cisteina Cisteina (acidul α-amino-β-propionic) este un aminoacid conţinut într-o largă varietate de proteine. comportându-se ca o fitoalexină (RAVENTÓS. CANTAGREL. din diferite areale de cultură din românia microconstituent polifenolic. Procesul este catalizat de către enzime. Face parte din clasa stilbenelor. Din cauza uşurinței cu care se oxidează.5. N-acetilcisteina (NAC) este o formă modificată (acetilată) a cisteinei care serveşte ca precursor pentru cisteină datorită uşurinţei cu care se dezactivează.3. cisteina ia naştere prin hidroliza proteinelor şi se transformă în disulfura corespunzătoare. 2. α-Cisteina este aminoacidul care intervine în etapa cheie a sintezei unei tripeptide : glutationul (γ-glutaril-α-cisteinil- glicina). prin intermediul D-eritrozei- 4-fosfat şi al fosfoenol-piruvatului. Lung Mihai . la câteva soiuri de viţă de vie.3. Este un produs intermediar în biosinteza fenolilor şi aminoacizilor aromatici (SYMONDS. N-acetil-L-cisteina (NAC) este un compus care conţine grupe tiol şi reacţionează neenzimatic şi detoxifiază speciile electrofile reactive şi radicalii liberi. cu formarea unei heptoze. 1993). 2.

γ.1 Polifenolii MARGHERI G. În cazul tocoferolilor catena laterală este saturată în timp ce în tocotrienoli aceasta conţine trei duble legături conjugate de tip izoprenic. gustul catifelat sau astringent (taninuri). 1976. Capitolul III STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CONŢINUTUL STRUGURILOR ÎN SUBSTANŢE CU EFECT ANTIOXIDANT 3. δ denumiri conferite pe baza numărului şi grupărilor metil prezente pe nucleul de bază. Cei patru tocoferoli şi patru trienoli. 2007). din diferite areale de cultură din românia Vitamina E este un termen generic care defineşte opt molecule având un nucleu heterociclic comun-croman (dehidrobenzopiran) pe care este grefată o grupare hidroxil (OH) şi o catenă alifatică compusă din 12 atomi de carbon ce conţin cinci grupări metil (CH3).1. 37 . trec în must şi vin. Lung Mihai . STRUGURII CA SURSĂ DE SUBSTANŢE CU EFECT ANTIOXIDANT 3.9-5. stabilitatea fizico-chimică a vinului. β.. polifenolii au rolul de a conferi culoarea (pigmenţii).1. arată că strugurele conţine un număr mare de substanţe fenolice care au importanţă în metabolismul şi dezvoltarea viţei de vie. pieliţe.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. prezintă patru izoforme : α. prin procesul de macerare-fermentare pe boştină. extractivitatea şi corpolenţa. la câteva soiuri de viţă de vie.7 g/kg ( ŢÂRDEA. Polifenolii se acumulează în părţile solide ale strugurilor (ciochini. De asemenea. seminţe) şi. Polifenolii totali în struguri au valori cuprinse între: 2.

1.0 Timpuriu de Cluj.21 Traminer roz. Lung Mihai .02 Riesling. organic 220.47±1.69 Chasselas dore.1 Concentraţia de polifenoli totali la diferite soiuri de struguri albi Concentraţia în polifenoli Soiul totali mg/Kg probă Aromat de Iaşi. convenţional 330. convenţional 228. organic 219. organic 422. organic 478. BUNEA (2010) determină concentraţia în polifenoli totali având rezultate conform tabelului 3.04±10.23 Aromat de Iaşi. între sistemul de cultură convenţional şi cel organic. convenţional 1231.9 Muscat de Hamburg.38±21. 2003. la câteva soiuri de viţă de vie. Organic 1031.84±6. convenţional 436. organic 1231.12 Muscat Ottonel.12±11. Unii autori au constatat concentraţii diferite de polifenoli totali.37±2. convenţional 453.66 Muscat de Hamburg.5 Timpuriu de Cluj. în funcţie de soi.52 Napoca.33±4. dintre strugurii din culturile convenționale si cele ecologice.1 Chasselas dore.36 Fetească regală.8 38 . convenţional 148. 3.38±21 Napoca.3 Muscat Ottonel.62±23.23±3. În regiunile sudice cu climat călduros şi multă insolaţie se acumulează în struguri cantităţi mai mari (ŢÂRDEA. 2007). convenţional 1341. organic 1341. organic 163.02 Riesling. În această privinţă.38±14.36 Traminer roz. din diferite areale de cultură din românia Conţinutul strugurilor în compuşi fenolici este variabil. există foarte puţine informaţii despre diferenţele potenţiale.72±9. organic 579. DANI. convenţional 1180. convenţional 575. la aceleaşi soiuri. Cu cât gradul de maturare al strugurilor este mai avansat şi cantitatea de compuşi fenolici este mai mare.94±11. Aceste diferenţe sunt atribuite cantităţilor şi calităţilor diferite ale substanţelor cu care sunt efectuate tratamentele fitosanitare (ASAMI. soiurile de struguri roşii acumulează cantităţile cele mai mari de compuşi fenolici.2±3. dar YANG (2002) a obţinut pentru soiul Baco Noir (soi roşu) un conţinut mai mic în polifenoli totali şi flavonoide decât la soiul Riesling (soi alb).43±10. 2007). gradul de maturare a strugurilor şi condiţiile climatice.37±32.42±12. Cu toate acestea. Tab.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Este de ştiut faptul că în general.37±21.06 Fetească regală.

2. rahis şi must Polifenoli totali Soiul mg/100g mg/100ml Pieliţe Seminţe Rahis Must Cabernet Sauvignon Recaş 1000 16250 7750 8.5 19500 12500 12. Lung Mihai . se controlează autenticitatea vinurilor (ŢÂRDEA.25 Merlot Dealu Mare 1125 18750 5750 32. Limitele de variaţie sunt foarte largi: în vinuri albe 180-650 mg/L. Flavonele şi flavonolii 39 . 2007) Tab.50 Muscat Hamburg Recaş 1062.2. tabelul 3. Conţinutul vinurilor în compuşi fenolici este mult mai mic decât în struguri şi depinde de procesul tehnologic de macerare-fermentare a mustului pe boştină. 3. 2007).75 Burgund mare Recaş 1187.5 14750 11500 27. din diferite areale de cultură din românia După: BUNEA. 2009) 3.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. iar în vinurile roşii 1060. Deşeurile viti-vinicole sunt o sursă importantă pentru obţinerea produselor naturale valoroase. (POP. seminţe. dar puterea lor antioxidantă este mai mare decât la soiurile cu seminţe (YEUNG.50 Merlot Recaş 562. O alternativă de utilizare şi valorificare a deşeurilor vinicole.3 mg/100g (ANDREW. care posedă activitate antioxidantă (MARIVEL SANCHEZ. 1995).50 După: POP. prin care se extrage numai o parte de compuşi fenolici (30-35%). 2007 Stafidele au un conţinut total de polifenoli ce variază între 357. iar în must se găsesc sub formă de urme. care măreşte considerabil valoarea lor economică. Conţinutul total de polifenoli din pieliţe. Cantităţile cele mai mari sunt în seminţe şi rahis. la câteva soiuri de viţă de vie.5 15250 17750 16. în pieliţe cantităţile sunt mai mici. este folosirea acestor produse secundare ca sursă de compuşi. 2010 Distribuţia polifenolilor în struguri este foarte diferită.5870 mg/L (VINSON. 2003).7 mg/100g şi 1141. În funcţie de natura compuşilor fenolici conţinuţi în vin. 2009).1.2.

legume. flavonolii influenţează culoarea vinului roşu.. cu toate acestea. 3. Vinul de Pinot noir este cel mai sărac în quercitină (ŢÂRDEA. 2007). flavonolii au fost identificaţi ca fiind unul dintre cei mai buni fenoli cu activitate antioxidantă în vin. la câteva soiuri de viţă de vie. cu care formează fenoli simpli. SCHWARZ şi colab. Flavonolii se acumulează în cantităţi mici în struguri. din diferite areale de cultură din românia Flavonolii sunt pigmenţi galbeni ce contribuie direct la culoare a vinurilor albe. iar vinurile albe 25 mg/L quercitină şi 14 mg/L rutină. 2007).Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Cu toate acestea. decât factorii genetici (CASTILLO-MUNOZ.. Flavonele au demonstrat că pot fi utilizate pentru diferenţierea soiurilor. deşi rezultatele nu au condus întotdeauna la concluzii coerente (CASTILLO-MUÑOZ şi colab. În plus. Au fost izolate îndeosebi în fructe. 120 mg/L rutină. 2007). ceai verde. 2006). Vinurile roşii conţin. dar şi alte principii nutritive. etc. Lung Mihai .3 Taninurile catechinice În produsele alimentare de origine vegetală . 2005).. în medie 86 mg/L quercitină şi 85 mg/L rutină. în vinurile roşii sunt mascaţi de antociani.1. Din punct de vedere oenologic cei 40 . de numai 40-310 mg/kg. Compoziţia flavonoidelor din struguri este determinată în principal de factorii genetici. Există autori care susţin că factorii non-genetici au un efect mai mare asupra concentraţiei de flavonoide. conţinutul de flavonoide suferă modificări în timpul maturării lor. MATTIVI şi colab. 2001. substanţele tanante însoţesc predilect glucidele. 2007. hamei. în special în vinurile albe (BURDA. fiind influenţat şi de condiţiile pedoclimatice (MASA. Mustul conţine. 2005). atât la soiurile albe cât şi la cele roşii. polifenoli şi compuşi fenolici complecşi – ligninele. (BOULTON.. 2001. Viţa de vie sintetizează nuclee benzenice („fene”). pigmenţii roşii. DE BEER şi colab.

Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia

mai importanţi sunt polifenolii din struguri, reprezentaţi prin: acizi fenolici, substanţe
tanante (inclusiv taninurile catechinice) şi majoritatea substanţelor colorante (antociani,
flavone).

Polifenolii se acumulează în părţile solide ale strugurilor (ciorchini, pieliţe,
seminţe), iar prin procesul de macerare-fermentare pe boştină, trec în must şi vin. Se
formează în principal taninuri condensate catechinice, numite uneori picnogenoli, cu un
nucleu flavon, ca unitate de bază. Ele rezultă prin condensarea catechinei, epicatechinei,
galocatechinei şi epigalocatechine; dintre acestea cele mai importante sunt catechinele şi
galocatechinele.

Distribuţia catechinelor în struguri:

• în ciorchini se găsesc taninuri catechinice de tip galoid, care sunt cele cele mai
astringente, acest lucru impunând desciorchinarea la prelucrarea strugurilor
(ŢÂRDEA, 2007).

• în pieliţă predomină catechina sub formă de polimeri micşti cu grad ridicat de
condensare şi redus de esterificare galoidă care influenţează caracteristicile
vinului, cum ar fi culoarea, aroma şi astringenţa. În pieliţe, taninurile au tendinţa
de a se combina cu polizaharidele şi de aceea sunt mai puţin astringente şi amare
(VIŠNJA, 2010).

• în seminţe, raportul dintre catechină şi epicatechină este apropiat de 1 la soiurile
Merlot şi Cabernet Sauvignon, iar la Pinot Noir este mai mare de 1 (KONTEK,
1983). Ele sunt lipsite de epigalocatechină şi au un grad mic de polimerizare,
formând lanţuri cu până la 30-35 unităţi monomerice. Ele se găsesc, fie în stare
liberă, fie esterificate cu acidul galic. De aceea taninurile din seminţe au gust mai
amar decât cele din pieliţe. Cantitatea de procianidine din seminţe diferă cu soiul.
De exemplu, soiul Cabernet are 60% epicatechină, 20% catechină, 20%
ortoepicatechingalat. Cele mai mari cantităţi de tanin se găsesc în seminţe (2-8%)
şi în ciorchini (3-5%), iar în pieliţe se găsesc cantităţi mai mici (0,6-1,0%). Astfel,
seminţele conţin 300-400 mg tanin/100 g seminţe, în ciorchini cantitatea scade la

41

Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia

120-125 mg tanin/100 g ciorchini şi ajunge doar la 30-90 mg tanin/100 g în pieliţe
(TÂRDEA, 2007).

Acumularea taninurilor catechinice în struguri este determinată de soi şi de gradul
de maturare al strugurilor variind între 150-640 mg/kg. În acelaşi an, cantitatea de tanin
şi antociani în struguri are valori diferite în funcţie de gradul de maturare al acestora.

În tabelul 3.3 se prezintă conţinutul în catechină şi epicatechină care se
acumulează în struguri, la principalele soiuri pentru vinuri roşii.

Tab. 3.3
Conţinutul în (+) catechină şi (-) epicatechină care se acumulează în struguri, la
soiurile pentru vinuri roşii
Soiul Pieliţe Ciorchini Seminţe
mg/100 boabe mg/kg de struguri mg/100 boabe
Cabernet Sauvignon
(+) catechină 3,36 33,3 6,0
(-) epicatechină 0,61 4,5 4,7
Merlot
(+) catechină 1,65 66,7 11,7
(-) epicatechină 0,65 6,7 11,0
Pinot noir
(+) catechină 0,95 35,7 37,5
(-) epicatechină 0,15 5,6 13,0
După: KONTEK, 1989.

POMOHACI, (2001) sublinează modificările cantităţiilor de compuşi fenolici care
au loc pe parcursul maturării strugurilor, precum şi repartizarea lor în proporţii diferite în
părţile componente ale ciorchinilor. La intrarea strugurilor în pârgă, conţinutul în tanin
este cel mai ridicat, după care se diminuează continuu ajungând la o concentraţie
echilibrată la maturitatea deplină a strugurilor (tabelul 3.4).

Tabelul. 3.4
Evoluţia compuşilor fenolici în timpul maturării strugurilor la soiul Cabernet
sauvignon, recolta 1970

Epicarp Seminţe
Data recoltării antociani g/l taninuri g/l taninuri g/l
la1000 boabe la1000 boabe la1000 boabe

42

Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia

Epicarp Seminţe
Data recoltării
24 august 0,45 4,20 7,35
31august 1,20 4,15 3,65
7 septembrie 1,45 2,70 3,50
14 septembrie 2,15 3,75 2,10
21 septembrie 2,30 4,25 2,10
28 septembrie 2,65 8,30 1,40
5 octombrie 2,10 4,35 2,15
După: RIBEREAU – GAYON, 1975 citat de POMOHACI, 2001

În pârgă, taninurile sunt localizate în epicarp sub forma unor globule mici, în
exteriorul vacuolelor mari, iar pe parcursul maturării strugurilor taninurile migrează şi se
condensează în interiorul vacuolelor. Conţinutul epicarpului în compuşi fenolici variază
de la un soi la altul, de la an la an, de la un biotop la altul, conferind vinului calitate şi
particularităţi specifice (POMOHACI, 2001).

Taninurile trec în must şi vin în timpul procesului de maceraţie – fermentaţie, în
proporţie de 30-50% din conţinutul strugurilor. Taninul este mai solubil la cald, astfel la
25-28°C în timpul fermentării se favorizează extragerea taninurilor şi copolimerizarea cu
antocianii. Prin termovinificare la 50-70°C, taninurile formează complecşi cu
polizaharidele (materiile pectice), rezultând gustul taninic al vinurilor.

Provenind mai mult din părţile solide ale strugurilor, proporţia compuşilor fenolici
în vin este mult influenţată de tehnologia de vinificare. MARGHERI şi TONON, (1977)
citaţi de ŢÂRDEA (2007), au constatat că vinul ravac se diferenţiază mult de vinul de
presă, atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi cantitatea diferitelor fracţiuni ale
constituenţilor polifenolici.

Polifenolii suferă transformări importante în decursul fermentaţiei alcoolice şi
malolactice, precum şi în decursul conservării şi învechirii vinurilor (RIBEREAU -
GAYON, 1973, BERG ŞI AKIYOSHI,1975, BOURZEIX, 1976, citaţi de ŢÂRDEA,

43

care odată pătruns în vin. maturare. într-un mediu oxido-reducător slab acid.1% (FABRE. influenţând culoarea şi însuşirile gustative ale vinurilor. astfel că la şapte zile după sfârşitul fermentaţiei alcoolice. fenolică mai ales la vinurile roşii. dând naştere la chinone şi melanine. Odată format.1994). dioxid de sulf. devine foarte reactiv formând peroxizi. acetaldehidă. conţinutul în tanin scade treptat ca urmare a reacţiilor de oxidare. condensare şi polimerizare cu aldehidele. taninul reprezintă o componentă importantă a extractivităţii vinurilor. din diferite areale de cultură din românia 2000). Vinul este un produs biologic. stabilizator. Lipsa taninurilor imprimă o vulnerabilitate la bacterii şi o rezistenţă scăzută la păstrare a vinurilor. antociani) 64. 44 . dezvoltând însuşiri calitative noi ”buchetul de maturare”. taninurile au acţiune antioxidantă în must şi vinul roşu.1-0. care cedează uşor un atom de oxigen substanţelor autooxidante din vin: polifenoli. Maturarea vinului se petrece sub acţiunea oxigenului. alcooli. care continuă să evolueze pe parcursul etapelor de formare. ceea ce confirmă că aceşti compuşi sunt puternic angajaţi în modificările produse de către drojdii în substanţe (KONTEC. duritate. amăreală. Lung Mihai . acesta intrând imediat în reacţie cu substanţele din vin în următoarele proporţii: cu polifenolii (taninuri. cu formarea unor compuşi bruni insolubili. dobândind o anumită stabilitate fizico-chimică. cu acetaldehida 23. imprimând o aromă plăcută. Prin învechirea vinurilor. la câteva soiuri de viţă de vie. În vin taninurile au rol conservant. În vin oxigenul nu se găseşte în stare liberă. Chinonele sunt capabile de polimerizare. Prin fixarea oxigenului molecular şi a radicalilor liberi oxigenaţi. acesta intră în etapa de maturare.3%. învechire şi degradare.1983). antiseptic. Compuşii fenolici sunt principalii responsabili pentru diferenţa care există între vinurile albe şi vinurile roşii.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. extractivitate.5 g/l). care degradează culoarea mustului (brunificarea). cu aldehida sulfuroasă 12. antocianii şi polizaharidele din vin. în timp ce excesul imprimă astringenţă. Polifenolii cu proprietăţi de taninuri scad foarte mult în decursul fermentaţiei alcoolice. acizi organici. Pentru a se preveni brunificarea (oxidarea taninurilor catechinice) se face sulfitarea mustului.6%. De asemenea. se mai găsesc 3-43% din cantitatea iniţială din must (0.

Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Prin păstrarea şi învechirea vinurilor roşii în vase noi de stejar. mai ales a celor roşii (IUORAŞ.C8 sau C4 . se formează compuşi de culoare roşu-brun. de mărimea coloizilor. se reduce posibilitatea taninurilor de a forma precipitate cu proteinele din vin. cu punerea în libertate a unor protoni. conţinutul vinului în taninuri hidrolizabile poate creşte (COTEA. Sub acţiunea peroxizilor. Aceşti monomeri deproteinizaţi devin reactivi şi iniţiază reacţii de condensare şi polimerizare. citaţi de ŢÂRDEA. decât catechina în reacţiile de condensare şi polmerizare a taninurilor (DE FREITAS. iar moleculele de tanin. la câteva soiuri de viţă de vie.. 1977. 2007. epicatechină). taninurile influenţând cu câţiva miliechivalenţi aciditatea titrabilă a vinurilor. tetrameri. în timp ce în vinurile vechi. 1985). 45 . în lemnul de stejar găsindu-se un amestec de galotaninuri şi elagotaninuri. S-a constatat că epicatechina este mult mai activă. când condensarea este avansată (n=14-15 monomeri). Lung Mihai . etc.1995). epicatechine prin legături interflavanice C4 . face ca taninurile să prezinte un caracter acid. încep să floculeze pentru ca apoi să se sedimenteze. Condensarea se realizează între moleculele de catechine. Taninurile hidrolizabile din vin provin mai ales din doagele butoaielor în care se păstrează şi se învechesc vinurile. rezultând dimeri. din doage se extrag mici cantităţi de elagotaninuri. moleculele de monomeri care alcătuiesc taninurile proantocianidinice din vin (catechină. se unesc între ele prin legături de tip C-C. 1994). trimeri. în vinurile roşii se întâlnesc catechine condensate şi 3-6 catechine sub formă monomere.C6. taninurile din vin îşi modifică însuşirile: dispare astringenţa şi amăreala specifică taninurilor monomere şi dimere. din diferite areale de cultură din românia În must şi vin sunt prezente mai ales (+) catechina şi (-) epicatechina. Ca urmare a unor tratamente cu adaos de tanin. fenolice şi uneori a grupărilor carboxilice. Odată cu avansarea gradului de condensare şi creşterea masei moleculare. Prezenţa în elementele structurale a grupărilor hidroxilice. Taninurile cu grad mic de condensare (n=4-6 monomeri) sunt compuşi incolori. După RAPP şi colab.

expunerea la lumina ultra violet (ADRIAN. VERSARI. 1992). 3. 1999). Lung Mihai . în pielițele şi seminţele de struguri (JIMÉNEZ.5-3. 2006). din diferite areale de cultură din românia Se constată că în vinurile roşii conţinutul în tanin variază între 1. Diferenţe semnificative privind conţinutul în resveratrol se înregistrează de la un an la altul la acelaşi soi (THRELFALL. În vinuri resveratrolul a fost identificat de Siemman în 1992. resveratrol a fost sintetizat ca răspuns la stresul biotic și abiotic. în 2006. vinul conţine o cantitate mai mare de resveratrol comparativ cu tehnicile de macerare carbonică. Viţa de vie şi vin este o sursă importantă de resveratrol dietetic (King.2-0.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. stres produs de ozon (Grimming. SUN şi colab. Cu toate acestea există şi alţi factori care afectează nivelurile de resveratrol din vin. tratament anoxic (Jiménez. 2001). iar la vinurile albe între 0. 2001). 2002). o mare atenţie se acordată cu privire la schimbările acestuia în timpul dezvoltării strugurilor. 2003).4 Resveratrolul Resveratrolul este sintetizat aproape în întregime în pieliţele strugurilor şi este un constituent al vinului roşu. 2007) şi răniri (CHUNG 2003). 2007) şi este comercializat ca un supliment nutriţional provenit în special din troscot japonez (Polygonum aviculare). Cantităţi mai ridicate se află în vinurile roşii datorită. 1988 citat de WEI WANG. 2000).1. cum ar fi: soiul. Resveratrol este. în principal procesului de vinificaţie în roşu (SIEMMAN. 46 . 2007 şi CREASY. constată că prin metodele de vinificaţie tradiţionale..4 g/l ( ŢÂRDEA. 2000. cum ar fi infecţiile fungice (CHUNG.5 g/l. În viţă de vie. 2010). Întrucât resveratrolul se acumulează. de asemenea produs de sinteză chimică (JIMÉNEZ. la câteva soiuri de viţă de vie. în principal. factorii de mediu şi tehnicile de prelucrare a vinului (KALLITHRAKA.

Lung Mihai . în 2008. din diferite areale de cultură din românia În 2008 OLALLA FEIJOO şi colab. fără a influenţa proprietăţile fizico- chimice şi gustative. Aceştia folosesc soiul Nocera (soi roşu sicilian). cum ar fi iradierea cu UV (CANTOS. vinurile produse din soiuri de struguri albi au fost cele mai abundente în cis-resveratrol. face un studiu. 47 . sunt intreprinse diverse metode de stimulare a sintetizării de stilbene din struguri după recoltare. la care reuşesc să crească nivelul de trans-resveratrol din vin cu până la 75%. la câteva soiuri de viţă de vie. atât la soiurile albe cât şi la soiurile roşii.. La vinurile roşii concentraţia în trans-resveratrol este de şase ori mai mare decât în vinurile albe. determină conţinutul în trans şi cis- resveratrol din 24 de vinuri albe şi 24 de vinuri roşii. 2003). utilizând b-glucozidază la fabricarea vinurilor. ALDO TODARO şi colab. constatând diferenţe de 20 de ori mai mari la trans-resveratrol comparativ cu cis-resveratrolul. Pentru a creşte conţinutul de resveratrol din vin. cu scopul de a creşte biologic cantităţile active de trans-resveratrol din vin.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. cu toate acestea.

VIŠNJA.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. existența polifenolilor este cuantificată de cercetări ale diferiților autori. Muscat Ottonel. Muscat de Hamburg. 2010). 2010. Pinot noir (JUNGMIN. 2010). Napoca. Napoca (BUNEA. Chasselas dore. Lung Mihai . Feteasca albă.). 48 . BUNEA. Soiurile de masă. Muscat Ottonel (ANDREJ. Trebuie subliniat importanța studiului conținutul în polifenoli a strugurilor și sucurilor din struguri (DAVALOS. la câteva soiuri de viţă de vie. din diferite areale de cultură din românia Capitolul IV MATERIAL ŞI METODĂ 4. până în momentul prezentării acestei lucrări nu au fost găsite referințe. Chasselas dore.1. 2007. Pentru celelalte însă. Pentru soiurile străine. chiar și cele rosii. 2008). MATERIAL BIOLOGIC Pentru realizarea obiectivelor propuse se vor lua în analiză opt soiuri de struguri: Victoria. datorită faptului ca vinul este inaccesibil în alimentația copiilor și a convalescenților. mai ales la soiurile roșii de vin (CHIRA. 2009). 2005). nu au fost luate în studiu cu toate că polifenolilor au un efect benefic asupra sănătății în alimentație. Unele din aceste soiuri au fost studiate în privința conținutului în antioxidanți: Muscat de Hamburg (POP. 2008. Fetească neagră şi Pinot noir.

la câteva soiuri de viţă de vie. sunt pielițele strugurilor albi pentru vin care nu sunt supuse macerării în procesul de vinificare și cărora nu le sunt extrași polifenolii. Pulpa semicrocantă. durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare. Tescovina acestora poate constitui o importantă sursă pentru extragerea industrială a substanțelor amintite mai sus. mană. în special normarea inflorescenţelor la 10-14 inflorescenţe pe butuc şi scurtarea lor. Floarea este hermafrodită normală. cca 30 zile. prin hibridarea sexuată controlată a soiurilor Cardinal x Afuz Ali. Se comportă bine faţă de brumele şi îngheţurile de primăvară. Victoria Soiul a fost obţinut în anul 1978. (PALENZUELA. Are o bună afinitate la altoire cu portaltoii 140 Ru şi SO4-4. Însușirile tehnologice Maturarea strugurilor are loc în epocile II-II.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. de către Victoria Lepădatu. Efectul acestor operaţii în verde se reflectă în calitatea sporită a producţiei (DOBREI. albe sau verzi-gălbui cu bronz chihlimbariu. Are rezistenţă mijlocie la ger (-18°C -20°C) şi o rezistenţă bună la secetă. şi putregaiul cenuşiu. 2007). cu gust armonios plăcut. Strugurii sunt mari. Producţiile de struguri sunt mari. de mărime mijlocie. Necesită lucrări şi operaţii în verde. Sinusurile laterale sunt superficiale.50 ochi/butuc. Boabele foarte mari. datorită dezmuguririi târzii. Caractere ampelografice Frunza adultă este întreagă. din diferite areale de cultură din românia De interes special. Conţine 2-3 seminţe. Încărcătura de rod care se lasă la tăiere este de 40 . respectiv 16-18 t/ha. fertilitate bună (65-75% lăstari fertili) şi productivitate foarte mare. Lung Mihai . datorită mărimii strugurilor. făinare. din care producţie marfă 84-88 %. aripaţi. uneori trilobată. oval-alungite. iar sinusul peţiolar este deschis în formă de V. respectiv 14 . La maturitatea de 49 . de peste 4- 4. Limbul este glabru.16 ochi/m2. Este unul dintre cele mai valoroase soiuri româneşti de struguri pentru masă. cilindro-conici. de culoare verde-arămie. pe lângă soiurile de masă.5 kg/butuc. 2008). Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice Victoria este un soi cu vigoare mijlocie spre mare.

Lung Mihai . bi. cu perişori fini de-a lungul nervurilor pe faţa inferioară. îi revine peste 33% din suprafaţa cultivată cu soiuri de masă. din diferite areale de cultură din românia consum. Se cultivă cu bune rezultate în podgoria Drăgăşani. Limbul este uşor băşicat. în oaza Fayoum. Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice 50 . Boabele aşezate potrivit de des în strugure.8- 4 g/l H2SO4. de multe ori cu prima ramificaţie a ciorchinelui transformată în cârcel. Chasselas dore Este un soi foarte vechi. iar aciditatea este relativ scăzută 3. Miezul este semizemos. Cârceii sunt lungi. sferice. A fost adus de romani în Elveţia şi apoi în Franţa în comuna Chasselas (Burgundia). cuceresc consumatorul prin culoarea deosebit de atrăgătoare. Zonare Soiul este recomandat pentru toate podgoriile şi centrele viticole specializate în producţia strugurilor de masă. la câteva soiuri de viţă de vie. strugurii acumulează 140-150 g/l zaharuri. se pare că se cultivă din anul 1200 în Egipt. mijlocii ca mărime. în podgoriile de pe Terasele Dunării şi în Dobrogea. 2008). El ocupă primul loc în sortimentul de struguri pentru masă. galben-aurie şi nuanţele ruginii pe partea însorită. galbeni cu nuanţă cafenie. întrecând în acest sens toate soiurile cu maturare timpurie şi mijlocie. Acest soi face parte din grupa soiurilor de masă cu perioada de maturare mijlocie. cilindro-conici. La noi în ţară s-a extins mult. penta-. Este un soi foarte apreciat în special pentru mărimea boabelor. rar trilobată. la 70 km ce Cairo. Strugurii sunt mijlocii. cu gust dulce-acrişor. unde se găsește şi Chasselas noir.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. care poartă uneori 2-3 boabe. Sinusul peţiolar este în formă de V sau liră. Caractere ampelografice Frunza adultă este mijlocie ca mărime. din care se presupune că s- a desprins soiul Chasselas dore.şi trifurcaţi. foarte caracteristici. uneori şi pe cele cu maturare târzie (DOBREI.

Producţia variază între 14 şi 20 t/ha. Lăstarul are culoare verde cu striuri roţiatice pe partea însorită. coeficient de fertilitate relativ 1. Soiul suportă încărcături de 11-14 ochi/m2. 51 .C. în urma hibridării Alphonse Lavallee x (Regina viilor x Muscat de Hamburg). Lung Mihai . Caractere ampelografice Rozeta este verde gălbuie. acoperită cu scame rare.0-1. Frunza adultă este de mărime mijlocie. cu deosebire la Panciu. dar este sensibil la atacul manei. oidium şi mucegai.5-5.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.P. Pe butuc se lasă 30-32 de inflorescenţe. la câteva soiuri de viţă de vie. iar cel peţiolar este în formă de U. iar peste iarnă se păstrează bine până în luna ianuarie. fără ca boabele să-şi piardă turgescenţa. Acumulează 150-190 g/l zahăr. cu excepţia operaţiei de rărire a inflorescenţelor. Însuşirile tehnologice Este un soi de epoca a III-a.6-2. deci cu o arie de cultură lărgită. pentalobată sau trilobată. Napoca A fost obţinut în 1989 de Ştefan Oprea. Cel mai bine se comportă pe dealuri. 75-85% lăstari fertili. Se caracterizează printr-o fertilitate ridicată. cu creşteri moderate şi frunziş destul de sărac.2 g/l H2SO4 aciditate şi se pretează la vinificare Zonare Este un soi cosmopolit. întâlnindu-se în majoritatea ţărilor cultivatoare de viţă de vie. pe tipul 5 sau 6.P.2 şi cel absolut 1. Nu răspunde bine la alte operaţii în verde. Prezintă rezistenţă la ger. 3. cu polen fertil. S. Cluj-Napoca. 70% producţie marfă (INDREAŞ. 2000). din diferite areale de cultură din românia Este un soi de vigoare mijlocie. sinusurile laterale sunt superficiale. Poate fi cultivat pe semitulpină de la cordon speronat la Guyot. rezistă bine pe butuc până toamna târziu. floarea este hermafrodită.0.

Zonare Este cultivat în podgoriile şi centrele viticole din Transilvania. dulce acrişor şi aromă fină de muscat. pentru asigurarea consumului local. uşor gofrat. intră în pârgă la sfârşitul lunii iulie şi ajunge la maturitate la sfârşitul de august. astfel nevoie de polenizator. cu pieliţa de culoare neagră. ovoidale. Dă producţii mari. Rezistă la ger până la -22oC şi prezintă o bună rezistenţă la mană. cu peste 80% producţie marfă. Frunza adultă este mare. iar după alţii ar fi originar din Franţa.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Crişana şi Maramureş. Acumulează în medie 154 g zahăr/litru şi are o aciditate de 3. iar cele laterale inferioare sunt superficiale. Strugurii se păstrează o perioadă îndelungată pe butuc şi sunt rezistenţi la transport. Strugurii sunt de mărime mijlocie spre mare. Muscat de Hamburg Originea exactă a soiului nu este cunoscută. cu pedunculul semilemnificat. Pedunculul este lung şi erbaceu. Însuşiri tehnologice Ajunge la maturitate înaintea soiului Chasselas dore în intervalul 15 august. Lung Mihai . cu boabele aşezate rar şi cu ramificaţii secundare foarte dezvoltate. după unii autori ar fi original din Anglia.4-3. făinare şi putregaiul cenuşiu. de peste 20 tone/ha. Sinusurile laterale superioare sunt închise. acoperită cu pruină. o perioadă de vegetaţie de 160-170 zile şi o fertilitate ridicată. din diferite areale de cultură din românia Strugurii sunt mari. trilobată sau pentalobată. verde-albicioasă. Este considerat un hibrid între Muscat de Alexandria x Frankenthal. Boabele sunt 52 . Sinusul peţiolar este în formă de V. Miezul este crocant. Are o vigoare mijlocie spre mare.8 g/l H 2SO4.15 septembrie. soiul având. început de septembrie. dar polenul are capacitate foarte redusă de germinare. scămos pe partea inferioară. la câteva soiuri de viţă de vie. Caractere ampelografice Rozeta este pufoasă. Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice Dezmugureşte în prima jumătate a lunii aprilie. Floarea este hermafrodită normală. frunzele tinere sunt roşiatice acoperite cu scame rare. conici sau cilindroconici. Limbul este verde închis.1 g). Boabele sunt mijlocii ca mărime (4.

scurtarea inflorescenţelor şi desfrunzitul parţial în toamnele reci şi umede. Feteasca albă Sinonime: Păsărească albă. Pulpa este crocantă cu gust puternic de muscat. Provine din Fetească Neagră prin selecții populare. Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice Are o vigoare mijlocie spre mare şi o perioadă de vegetaţie de 160-170 zile. Poama fetei. Încărcătura de rodire aste de 12-16 achi/m2. Însuşiri tehnologice Este un soi ce îşi maturează strugurii la 10-15 zile după Chasselas dore. de numai 10-15 zile.5. se găsește răspândit în aproape toate podgoriile de la noi. Dezmugureşte la sfârşitul lunii aprilie. în Dobrogea şi în podgoriile Dealul Mare şi Dealurile Buzăului. normarea inflorescenţelor la 20-25 pe butuc. Caractere ampelografice 53 . Are o rezistenţă mijlocie la ger. cele mai bune condiţii întâlnindule pe Terasele Dunării. La noi în ţară ocupă o pondere importantă în cultură. înflorirea are loc la începulul lunii iunie şi ajunge la maturitate în luna septembrie. Strugurii au o durată destul de redusă de păstrare pe butuc. la câteva soiuri de viţă de vie. Lung Mihai .. din diferite areale de cultură din românia mari şi prezintă neuniformitate în ceea ce priveşte mărimea şi culoarea.regele soiurilor de struguri pentru masă” datorită calităţii deosebite a strugurilor. Necesită multe lucrări şi operaţii în verde: plivitul lăstarilor sterili. Zonare Se cultivă pe suprafeţe mari în majoritatea ţărilor viticole. Madchentraube Origine: Soi autohton. Acest soi este considerat .5 g/l H2SO4. slabă la secetă şi este sensibil la mană.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Leanca. Pieliţa este acoperită cu pruină. făinare şi petregaiul cenuşiu. dă producţii ce pot depăşi 10-15 tone/ha acumulând 160-170 g/l zahăr şi o aciditate de 4.

la câteva soiuri de viţă de vie. Dezmugurirea are loc în prima jumătate a lunii aprilie existând posibilitatea de a întârzia în unii ani până la începutul lunii mai. constituind caracter de soi.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Pedicelul are în medie 4 mm lungime. Floarea este hermafrodită normală de tipul 5. nearomat. Sămânţa are în medie 5 mm lungime şi 4 mm lăţime. Miezul este zemos. Bobul este sferic de 12 mm în diametru. de 8 – 10 cm lungime însă mai scurt decât nervura mediană. Sinusurile inferioare sunt mai puţin decupate şi deschise având formă de U sau V. cu chalaza roşietică. cu punctul pistilar aparent constituind caracter de soi. sunt de culoare verde – monoton. ovală şi cu ciocul scurt. cu boabe dese. cu aspect lucios pe partea superioară şi slab păroase pe partea inferioară. de formă cilindrică şi mărime mijlocie. pe care o acumulează în decurs de 150 – 160 de zile.5 cm lungime. de formă cilindrică sau cillindro-conică de mărime submijlocie. Lung Mihai . Pedunculul are în medie 2. Frunza a treia este de culoare verde – arămie. Sinusurile laterale superioare sunt marcate şi adânci. din diferite areale de cultură din românia Primele două frunze sunt cu 3 lobi. arămii roşiatice. Feteasca albă înfloreşte normal aruncând corola cu uşurinţă. de culoare verde – roşiatică. Următoarele două frunze au 5 sau 3 lobi cu dinţii lungi. uneori uniaripată. Sinusul peţiolar este caracteristic. este de culoare cafenie. având în medie 12 cm lungime. Lăstarul este glabru. larg deschis. are 5 – 6 stamine normal înclinate. striat. având în medie 7 – 9 cm lungime. glabre şi netede. cu urme de scamă pe partea superioară şi peri rari pe partea inferioară. prezentând uneori abateri spre tipul 6. la maturitatea deplină are culoarea verde – rumenită. Soiul este autofertil. Strugurii sunt uniaxiali. Peţiolul este subţire. colorat în roşu – castaniu pe partea însorită. Se comportă bine în podgoriile mai nordice unde strugurii acumulează o cantitate mai mare de zahăr şi păstrează o aciditate mai ridicată. Feteasca albă este un soi de zile lungi. Înflorirea se desfăşoară în cursul lunii mai 54 . Inflorescenţa este uniaxială. Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice Soiul Fetească albă se adaptează bine la climat temperat mijlociu. rareori aripaţi. Pentru încheierea ciclului de vegetaţie activ necesită 2500 – 3200 ° C temperatură. ascuţiţi şi înclinaţi. în formă de acoladă. Pieliţa este destul de groasă şi brumată. neomogene. având formă de U sau formă ovală semiînchisă.

produce lemn mult. Sistemul de tăiere potrivit acestui soi este mixt. Are o rezistenţă la ger destul de mare nefiind însă rezistent la putregaiul cenuşiu. Epoca de coacere predominantă este epoca a IV – a şi a V –a. Pârga începe în cea de-a doua decadă a lunii iulie şi se poate prelungi până spre sfârşitul lunii august. datorită acestui aspect. uneori chiar luxuriantă. Muscat Ottonel 55 . Acest soi reuşeşte bine în podgoriile mai nordice unde strugurii se maturează mai lent. dăunând producţiei de struguri. din diferite areale de cultură din românia sau în primele două decade ale lunii iunie. S-au obţinut producţii variind între 3. Strugurii de Fetească albă trec uşor în faza de supracoacere. la câteva soiuri de viţă de vie. Îl găsim cultivat și în Germania. Lung Mihai . Nu este atacat de Cochylis şi Eudemis în schimb strugurii copţi sunt mâncaţi de păsări. Ungaria. În anii reci şi ploioşi. Deşi nu sunt rezistenţi la putrezire. Este un soi viguros.000 şi 14. se culeg târziu. Zonare Se cultivă cu precădere în podgoriile din Transilvania și Moldova. Este un soi cu coacere relativ timpurie. respectiv între 12.000 kg struguri/ha. Tăierile scurte nu se pot aplica acestui soi. conţinutul în zaharuri a strugurilor crescând în toamnele lungi şi secetoase până la 286 g/l. cu coarde lungi de 16 – 20 ochi. putând acumula maximum de zaharuri fără ca aciditatea să fie coborâtă sub normal. Coacerea strugurilor se încheie în cursul lunii septembrie. Însuşirile tehnologice Strugurii soiului Fetească albă intră în pârgă în a doua jumătate a lunii iulie sau în primele zile ale lunii august în funcţie de condiţiile climatice locale. în momentul în care este supus la tăieri scurte sau altoiri pe portaltoi de vigoare mare are o creştere luxuriantă. iar în unii ani în prima decadă a lunii octombrie. maturitatea deplină întârzie până în epoca a VI – a. Republica Moldova. Soiul Fetească albă dă producţii mijlocii. Soiul Fetească albă are o creştere viguroasă.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.2-3 kg/butuc.

la circa 2 săptămâni de la soiul Chasselas dore. Soi originar din Franţa. relativ 1-1. Coeficientul de fertilitate absolut este de 1. Frunza adultă este mijlocie.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. s-a răspândit în majoritatea ţărilor viticole din Europa. Marginile frunzei sunt îndreptate către faţa superioară. glabră. 56 . de culoare vedre-deschis. Preferă zonele mai răcoroase din Transilvania. din diferite areale de cultură din românia Origine. La noi în ţară a pătruns înaintea invaziei filoxerei (1884). Bobul este sferic. normală. ceea ce o deosebeşte de celelate soiuri din grupa Muscat. de formă conică. rotundă. obţinut în anul 1852 de către Robert Mareau. Strugurele este sferic. Caractere ampelografice La dezmugurire rozeta este scămoasă. Lung Mihai . Din Franţa.2. cu dinţătura puţin evidentă. Nervurile sunt verzi şi prezintă peri rigizi pe partea inferioară. la care dinţătura este foarte puternică. Miezul este consistent.9000 kg/ha. la fel ca şi cel peţiolar. În această zonă. în funcţie de numărul de ochi. mijlociu.8. compact. sinusurile laterale superioare sunt destul de profunde. În zonă se obţin producţii între 5000. Vigoarea soiului impune a fi condus numai în forme semiînalte. floarea este hermafrodită. s-ar părea că soiul Muscat Ottonel este rezultatul hibridării dintre Chasselas dore şi Muscat de Samur. verde-roşiatică. repartizată pe coarde lungi de 12-14 ochi. iar aroma de Muscat nu se degradează. După ultimele cercetări. aciditatea rămâne la parametri normali. Tăierile scurte au dat rezultate mediocre. cu pieliţa alb-verzuie. cu 3-5 lobi. cu lumen elipsoidal. la câteva soiuri de viţă de vie. acoperită cu multă pruină. închise. astfel încât formează o mică pâlnie la punctul peţiolar. soi cu mare plasticitate biologică. În prezent ocupă o suprafaţă de circa 6 000 ha şi stă la baza producerii vinurilor aromate. Încărcătura de ochi este de 16-20 ochi/m2. uneori aripat. Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice Are vigoare mijlocie şi o maturare timpurie. cu gust puternic aromat de muscat. netedă.

şi multă pruină. Frunzele tinere au culoare verde cu luciu metalic. glabră de culoare verde bronzat. din diferite areale de cultură din românia Însuşirile tehnologice Timpurietatea la maturare accentuează aptitudinea mare de supramaturare. Datorită fineţei aromei de Muscat. Sinusul peţiolar este în formă de V sau liră. Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice Are perioadă scurtă de vegetaţie 150-160 zile şi necesită 2600-2800° C temperatură activă. Lung Mihai . Bobul este sferic. cu pieliţa groasă. putând ajunge la 240-270 g/l. Frunza adultă este mijlocie. Locul de origine ar fi în jurul localităţii Urcani din judeţul Iaşi. aripaţi. Caractere ampelografice La dezmugurire rozeta este lucioasă. în mod normal acumulând între 200-220 g/l zahăr. la câteva soiuri de viţă de vie. lipsite de perişori. auriu. cunoscut încă din vremea dacilor şi rezultat în urma selecţiei populare din specia Vitis silvestris. Greutatea medie a unui strugure este 101 g. cu boabele aşezate des. Lăstarii au vigoare foarte mare. Datorită fertilităţii ridicate se obţin producţii de 8-9 t/ha. cu sinusurile laterale superioare în formă de liră şi sinusurile inferioare în formă de U. cu aciditate puţin scăzută. Are rezistenţă bună la ger 57 . cilidro conici. Floarea este hermafrodită normală pe tipul 5. Vinul este blând. având savoarea unui vector aromatizat cu esenţă de salvie şi coajă de lamâie. pârga începe în august.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Are o mare plasticitate ecologică. Cele mai bune rezultate le dă în podgoriile răcoroase din Transilvania şi nordul Moldovei. negru violaceu. Dezmuguritul începe la începutul lui aprilie. exaltând parfumul florilor de lămâi. Strugurii au 200-230 g. Zonare Soiul deţine ponderea ca suprafaţă în ţara noastră pentru direcţia de producţie a vinurilor aromate. soiul poate fi folosit şi pentru înnobilarea unor vinuri de consum curent. Fetească neagră Origine Soi românesc vechi. iar maturarea are loc la 2-3 săptămâni după Chasselas dore.

Floarea este hermafrodită normală. Strugurii sunt mici. Caractere ampelografice La dezmugurire rozeta este albicioasă şi scămoasă.7-5. Bobul este mic.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. cu boabele aşezate des pe ciorchine încât se deformează. Frunzele tinere sunt păroase. iar prin supramaturare se ating 250-270 g/l. Zonare Este un soi de o calitate deosebită. cilindrici uneori aripaţi. Tohanii şi în podgoria Dealu Mare. mijlociu rezistent la putregaiul cenuşiu. Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice 58 . Însuşiri tehnologice Acumulează multe zaharuri 200-250 g/l. întreagă. negru violaceu. pulpa zemoasă cu gust plăcut. cultivat pe suprafeţe mari în regiunea viticolă Bourgogne. tri sau pentalobată. 20-25 ochi/m2. repartizată pe cepi de 2-3 ochi. orbiculară. Sinusul peţiolar este în formă de V mai mult sau mai puţin deschis. pe tipul 5. gofrat. Aciditatea este echilibrată 4. cu pieliţa subţire pruinată. de culoare verde intens.5 g/l H2SO4. La tăiere se atribuie sarcini mari de rod. Se pretează la conducerea pe tulpini înalte şi semiînalte. sensibil al mană şi făinare. din diferite areale de cultură din românia (-24° C) şi la secetă. Frunza adultă este mică spre mijlocie. Are o comportare de excepţie în centrele viticole Urlaţi- Ceptura. gofrate. Lung Mihai . După caracterele morfologice face parte din Proles occidentalis. Limbul frunzei este gros. la câteva soiuri de viţă de vie. Se cultivă în regiunea viticolă a Dealurilor Banatului şi Colinele Dobrogei. cordon bilateral simplu sau dublu. Producţiile de struguri sunt variabile 6- 12 t/ha. molii şi acarieni. acoperit cu peri lungi şi rari pe faţa inferioară. Pinot noir Origine Este un vechi soi francez.

atingând la supramaturare valori de peste 270 g/l.2.2. 4. iar maturarea are loc al 2-3 săptămâni după Chasselas dore.. sarcina de rod fiind de 13-15 ochi/m2. Lung Mihai . Este un soi foarte rezistent la ger -24o C şi la secetă. Astfel se impune o scurtă cercetare bibliografică asupra condițiilor pedoclimatice ale acestor trei zone. Timişoara şi Cluj-Napoca.3-5. Dezmugureşte în a doua parte a lunii aprilie. cordon bilateral cu tăieri în elemente scurte.7 g/l H2SO4. iar pe suprafeţe mai restrânse se întâlneşte în Moldova. Însuşiri tehnologice Tehnologic este un soi de calitate. Se pretează la conducerea pe simitulpină.1. Banat şi Dobrogea. Zonare Este cultivat în Muntenia. Cluj-Napoca Aşezare 59 .Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. pârga începe la finele lunii iulie. este sensibil la mană şi făinare. are o aciditate echilibrată cuprinsă între 4. 90% lăstari fertili. CADRUL NATURAL DE PROVENIENŢĂ A SOIURILOR Recoltarea strugurilor se va face din colecţiile didactice ale Universităţilor de Ştiinţe Agricole din: Iaşi. cu producţii mici de 5-9 t/ha. Acumulează 200- 210 g/l zaharuri. la câteva soiuri de viţă de vie. din diferite areale de cultură din românia Are o perioadă de vegetaţie scură 150-160 zile şi necesită 2300-2800o C temperatură activă. foarte sensibil la putregaiul cenuşiu al strugurilor. 4. Are vigoare mică de creştere şi fertilitate ridicată.

la altitudinea medie de 360 m. Câmpia Transilvaniei. Oraşul este aşezat într-o zonă depresionară. situată la nord de Podişul Târnavelor şi la sud de Podişul Someşan. la câteva soiuri de viţă de vie. din diferite areale de cultură din românia Ca poziție geografică.65% din suprafața Depresiunii Transilvaniei). și este situată în interiorul arcului carpatic din România. În cadrul Depresiunii Transilvaniei se deosebeşte o parte centrală mai cuprinzătoare . Municipiul înglobează în limitele sale o suprafaţă de 166 km2. 2005). Clima Din punct de vedere climatic. acoperind 11% din suprafaţa ţării. cu temperatura celei mai reci luni sub -3°C şi a celei mai calde peste 10°C. nu numai prin structură şi alcătuire pedologică. reprezentând 64.(BUNESCU et al. • Câmpia Transilvaniei • Podişul Someşan. Chintăului.Napoca este situat în partea de nord-vest a ţării. Podişul Transilvaniei se caracterizată prin climă boreală cu ierni friguroase şi umede. Lung Mihai . fiind reşedinţa judeţului Cluj. municipiul ocupă terasa superioară de pe versantul nordic al Feleacului. cantitatea de apă din precipitaţii este mai mare decât aceea pierdută prin evapotranspiraţie. Municipiul este aşezat la contactul a trei mari unităţi geografice: Câmpia Transilvaniei. poate fi considerată o unitate de tranziţie între acestea. Arealul se încadrează în două din cele patru subprovincii climatice: 60 .764 km2.Podişul Transilvaniei (16. Municipiul Cluj . unitatea majoră din Podişul Transilvaniei. orașul Cluj-Napoca se situează în Depresiunea Transilvaniei. pe terasele Someşului Mic şi a Nadăşului cu unele prelungiri secundare ale Popeştilor. Spre partea de sud-est. ci şi prin climat. Aceasta are aproape 26. Borhanciului şi Popii. Podişul Transilvaniei este bine individualizat.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Podişul Someşan şi Munţii Apuseni.000 km2. fiind intersectat de paralela 46°46' latitudine nordică şi meridianul 23°36' longitudine estică. Podişul Transilvaniei cuprinde trei unităţi fizico-geografice complexe şi anume: • Podişul Târnavelor..

vara în general este răcoroasă şi plăcută (dar frecvent cu grindină. Primele zile de îngheţ apar în decada a treia a lunii octombrie (21 oct. iar cea mai scăzută de -32. În timpul iernii predomină pătrunderile de natură maritim-polară sau maritim carpatică din nord-vest.) şi ultimele zile de îngheţ apar între 11-21 aprilie. judeţul Cluj beneficiază de un climat continental moderat.2°C oscilând între 6. se face pe nesimţite. • media multianuală la Cluj-Napoca este de 8. cu temperatura celei mai calde luni între 20-22°C şi cu maximum de precipitaţii la începutul verii. Valorile absolute variază în limite largi.Câmpia Turzii.-4.5°C (11 februarie 1929). Precipitaţiile atmosferice fiind agentul principal climatic în creşterea şi dezvoltarea plantelor.7°C.. Relieful creează diferenţieri climatice între regiunea muntoasă şi deluroasă a judeţului şi o zonare pe verticală a principalelor elemente climatice. • 7-9°C în Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan. mai ales în centrul Câmpiei).9 şi 9... • 3-6°C la periferia zonei înalte. Zona cu cele mai scăzute valori anuale ale precipitaţiilor este Depresiunea Turda .-1 nov. din diferite areale de cultură din românia • în partea vestică. cu iarnă rece şi cu mai mult de patru luni pe an cu temperatura medie peste 10°C. la fel şi cu secetă. iar vara aerul cald din sud-vest. Temperaturile medii ale anului sunt: • între 1. la câteva soiuri de viţă de vie.. aflându-se la limita nordică de cultivare a viţei de vie. primăvara începe timpuriu. Lung Mihai . Acestea sunt caracterizate printr-o creştere a cantităţilor medii anuale (600-700 mm/an) dinspre nord-est spre sud-vest. Datorită poziţiei sale. iulie. august şi în zona deluroasă. iarna este cel mai adesea moderată. cu temperatura celei mai calde luni 18 şi 20°C. amplitudinea maximă absolută de 69.4°C. trecerea la toamnă (în general caldă).5°C în masivul Vlădeasa şi Muntele Mare.8°C (22 iulie 1939). 61 . • în cea mai mare parte a podişului. merită o atenţie deosebită.5°C şi 2. cea mai ridicată fiind de 36.2°C) • luna cea mai caldă în zona montană.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. În ceea ce priveşte mersul anotimpurilor.9°C. În ceea ce privesc temperaturile extreme: • luna cea mai rece este ianuarie (-4.

în Podişul Transilvaniei frecvenţa vânturilor este redusă. este caracterizată printr-un regim pluviometric de tip continental. grosimea maximă depăşind 43 cm în municipiul Cluj . iar din direcţia sudică este de 2. influenţează creşterea şi dezvoltarea plantelor. cu frecvenţe şi intensităţi diferite. în decada a-II a lunii noiembrie în zona deluroasă şi în prima decadă a lunii decembrie în Câmpia Turzii.8 m/s. Durata medie a intervalului cu ninsoare este de 60-70 zile/an în zona deluroasă si 90-120 zile/an în zona înaltă. ca fenomen atmosferic. zvântă aparatul foliar al plantelor. CALCATIN ŞI HOMUTESCU.4 ore pe an. (citați de CIOFU. din diferite areale de cultură din românia Regiunea climatică. Precipitaţiile sub formă de zăpadă cad începând cu prima decadă a lunii octombrie în zona montană. împiedicând înmulţirea agenţilor patogeni. În anii ploioşi se înregistrează şi 925 mm (2005). aceasta variază în funcţie de anotimp. intensitatea este de 3. precum şi pierderea apei din sol şi plantă prin evapotranspiraţie. Din direcţia vestică. la fel şi 62 . deplasarea maselor de aer se realizează din aproape toate direcţiile. 2004)) menţionează că vântul. după ploaie. din care 1622. cu un maxim în luna iunie. 1964. valorile maxime fiind situate sub 35 m/s.3 mm/m2).2 m/s. Nu se înregistrează intensităţi mari ale vântului. Lung Mihai . stratul de zăpadă are o grosime medie de cca. Lunar valorile medii variază între 21 ore în decembrie şi 274 ore în august (CSOK. iar în luna iulie se înregistrează cea mai mare cantitate de precipitaţii (119. iar în perioada cu temperaturi excesive răcesc plantele. atât din punct de vedere a direcţiei din care bate cât şi în ceea ce priveşte viteza. Curenţii slabi de aer au o influenţă favorabilă deoarece. Vântul prezintă o importanţă deosebită.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.2 ore în perioada de vegetaţie. În zona municipiului Cluj-Napoca. Luna cu cea mai scăzută cantitate de precipitaţii este ianuarie (30. 20 cm. În general.9 mm/m2). dar în anii secetoşi precipitaţiile medii anuale pot scădea şi sub 369 mm (anul 2000) În ceea ce priveşte umiditate relativă a aerului. (februarie- septembrie).Napoca. la câteva soiuri de viţă de vie. Durata de strălucire a soarelui la Cluj-Napoca este considerată moderată. 2009). totalizând o medie de 1987. cu valori mai mari iarna şi cu valori mai scăzute vara Durata de strălucire a soarelui influenţează desfăşurarea proceselor biochimice şi fiziologice din plante.

1967 citat de CSOK. determinată nu numai de condiţiile bioclimatice.3 Alte soluri 1. 2009). la câteva soiuri de viţă de vie.Hg.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. 4.7 149.2 42.2 257.1 2 375.2.9 2 546.0 Regosoluri şi litosoluri 10. 1/1967) citată de Tabel 4. Primăvara şi vara sunt frecvente vânturile din nord-vest.9 1 904. CSOK în 2009. sunt prezentate şi suprafeţele aproximativ ocupate de aceste soluri în Podişul Transilvaniei publicate de N.1.7 După: FLOREA.9 2 313.0 Preluvosoluri (soluri brune) 44. din diferite areale de cultură din românia intensitatea lor.6 Soluri ceroziomoide 0. Iaşi Aşezare 63 . cu o textură argiloasă și argilolutoasă. ci şi de cea a reliefului şi a substratului litologic (CSOK.5 321.1 Tipurile de sol dominante din Podişul Transilvaniei Tipul de sol Podişul Transilvaniei % km2 Cernoziomuri levigate 8.4 Preluvosoluri şi Districambosoluri 0. Presiunea atmosferică înregistrată la Cluj-Napoca este situată între 725-750 mm col.4 Faeoziomuri 11. Lung Mihai . identifică.8 Rendzine şi Eutricambosoluri 0. în zona unde este amplasat complexul USAMV.5 2 033.0 9 146.2. 2009 Dintre solurile amintite mai sus. Florea în revista Natura (nr.1 21.0 Soluri podzolice 11. În tabelul 4. destul de frecvente.8 Hidrisoluri 1. preluvosolul tipic.0 Aluviosoluri 9. toamna şi iarna cele sud şi sud-vest.4 Total 100. sol care asigura o bună aprovizionare a plantelor cu apă.0 21 380. Solul O caracteristică importantă a învelişului de sol al Podişului Transilvaniei o constituie diversitatea lui.

est şi nord- est. Suma gradelor de temperatură >0°C. astfel că în lunile mai bogate în precipitaţii (iunie. Clima Temperatura medie multianuală este de 9. când se înregistrează doar 28 . În general. Lung Mihai . cantitate mai mult decât dublă faţă de perioada decembrie . marna loessoidizată şi mai puțin lutul loessoedizat. în urma anticiclonului siberian. Moldova este influenţată în mare măsură de prezenţa anticiclonului atlantic şi continental. Solurile predominante sunt 64 . iar suma temperaturilor active >10°C. la câteva soiuri de viţă de vie. Distribuţia precipitaţiilor este neuniformă. Durata de strălucire a soarelui la Iaşi a înregistrat valori cuprinse între 1815 și 2354 ore. fiind constituit din versanţi adăpostiţi de vânturile puternice şi reci din nord. temperatura este cea specifică ţinuturilor temperat-continentale. Vânturile dominante în această zonă sunt cele din nord-vest.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. mai ales.7 mm. care ridică temperatura. Temperaturile medii lunare cele mai ridicate se înregistrează în luna iulie. determinate de scurgerea maselor de aer provenite din vest şi nord-vest spre sud-est şi est. Data medie a ultimului îngheț este 17 aprilie. fiind peste 3400°C.32mm. lunile ianuarie și februarie să se caracterizeze în mod normal. Solul Substratul litologic este reprezentat de marnă cu intercalaţie de nisipuri şi gresii oolitice. Minima absolută la Iaşi a fost de -30°C. iulie) se înregistrează 68 . cu unele nuanţe excesive. înregistrată în anii 1929 şi 1937. Precipitaţiile medii multianuale au fost de 531. depăşeste 3700°C anual. ca friguroase şi uscate. Relieful este cel specific zonelor de coastă. iar cele mai scăzute temperaturi medii lunare în luna ianuarie. Originea continentală a acestui vânt face ca iarna. O altă particularitate climatică o formează frecvenţa efectelor de "fohn".martie. din diferite areale de cultură din românia Bazinul Iaşi este situat în partea nord-estică a Podişului Central Moldovenesc. iar data limită a fost 25 mai. mai ales în timpul verii. Datorită poziţiei sale geografice. de tranziţie de la o regiune depresionară la una de podiş mai înalt. reduc nebulozitatea şi favorizează producerea secetei.76mm. la care se adaugă în timpul iernii şi vântul de est (Crivăţul). lunar.6°C. din care în perioada de vegetație 1400 -1600 ore.

în cartierul "Între Vii”. Astfel. de asemenea. De la nord la sud. Relieful teritoriului administrativ al oraşului şi al comunelor periurbane face parte din Câmpia Timişoarei şi cuprinde următoarele unităţi principale: • În partea de nord şi nord-est se află Câmpia înaltă Giarmata Vii . cernoziomurile cambice. cu înălţime medie de 88m. • În partea de nord-vest se întinde Câmpia joasă a Torontalului. relieful zonei Timişoara este de o remarcabilă monotonie.2. În detaliu însă. care intră în contact cu vatra oraşului prin câmpia de la Cioreni. în zonele înalte întâlnim solurile cenuşii de pădure. netezimea suprafeţei de câmpie nefiind întreruptă decât de albia slab adâncită a râului Bega (realizată artificial. Cotele cele mai coborâte se situează la vest de cartierul Freidorf. În vatra oraşului Timişoara cea mai înaltă cotă se află în partea de nord-est. afectate de gleizare. 4. Vatra oraşului se suprapune şesului aluvionar. din diferite areale de cultură din românia cernoziomurile.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. desfăşurat în lungul Begăi. relieful oraşului şi al împrejurimilor sale prezintă o serie de particularităţi locale. prin canalizare). 10 m. cu cca. cu înălţimea medie de 100m. 65 . la 95 m. • În partea de est se întinde Câmpia aluvionară a Begăi. cu altitudine medie de 90- 95m şi soluri nisipoase şi argilo-lutoase. Timişoara Relieful Privit în ansamblu. diferenţele de nivel şi formele de relief sunt mai variate. cu marginile uşor mai ridicate. la 87 m. Dacă se are în vedere întregul teritoriu al zonei. Lung Mihai . totuşi modeste. iar punctul cel mai coborât la 84 m. la câteva soiuri de viţă de vie. diferenţa de nivel este de aproximativ 11 m. pe o distanţă de cca 5 km. exprimate altimetric prin denivelări. iar în apropiere de păduri. teritoriul oraşului coboară. altitudinile maxime depăşesc 100 m în nord-est şi se apropie de acest nivel în sud-est şi nord-vest: Slatina Mare (109 m) în nord-est şi Dealul Flămând (98 m ) în nord-vest.3. Condiţiile pedoclimatice din zona de N-E a ţării sunt deosebit de favorabile pentru cultura viţei de vie.Dumbrăviţa. în vestul cartierului Mehala (Ronaţ). care nu depăşesc nicăieri 2-3 m.. Pe o distanţă de aproximativ 7 km est-vest.

ceea ce atestă influenţa benefică a maselor de aer oceanic. adică cele care au medii de peste 15ºC. sub cea a Câmpiei Române. sunt cele temperate. mai rar valuri de frig. apropiată de media ţării. Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea şi neregularitatea proceselor atmosferice. de la 96 m. cuprinse între 7 mai şi 26 septembrie. În mod frecvent. caracteristic părţii de sud-est a Depresiunii Panonice. iulie (34. când se înregistrează un maxim secundar.7ºC. Cu toate acestea. Clima Timişoara se încadrează în climatul temperat continental moderat. sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed. iar vara impun perioade de căldură înăbuşitoare.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Temperatura medie anuală este de 10. iunie. cu unele influenţe submediteraneene (varianta adriatică). rezultând o amplitudine termică medie de 22. de 592 mm. venind dinspre est. Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi ale maselor de aer polar continental. este realizată îndeosebi ca urmare a precipitaţiilor bogate din lunile mai. în timpul primăverii şi verii. chiar în timpul iernii. ceea ce constituie o condiţie favorabilă dezvoltării plantelor 66 . din diferite areale de cultură din românia • În partea de sud se află Bega-Timiş. Din punct de vedere practic.4% din totalul anual) şi a celor din lunile noiembrie şi decembrie. Masele de aer dominante. Temperatura activă. la câteva soiuri de viţă de vie. însumând 2761ºC. care aduc precipitaţii semnificative. este de143/an. de provenienţă oceanică. aducând ploi şi zăpezi însemnate. asigură condiţii foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultură. numărul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltării optime a culturilor. Lung Mihai . reflex al influenţelor climatice submediteraneene.1ºC). Timişoara primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare decât oraşele din Câmpia Română. care iarna generează dezgheţ complet.6ºC. Aflându-se predominant sub influenţa maselor de aer maritim dinspre nord-vest. în Banat se resimte puternic şi influenţa ciclonilor şi maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică şi Marea Mediterană. cu altitudini ce scad pe direcţie nord-est şi sud-vest. luna cea mai caldă fiind iulie (21. Media anuală. la 91 m. inclusiv a unora de provenienţă mediteraneană. cad aproape 80% din precipitaţii. În perioada propice culturilor agricole.

). Lung Mihai . stagnosoluri. Distribuţia vânturilor dominante afectează. preluvosoluri molice etc. cu ani mult mai umezi decât media şi ani cu precipitaţii foarte puţine. Canalizările locale ale circulaţiei aerului şi echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecvenţei vânturilor pe principalele direcţii. ca urmare a faptului că sunt antrenaţi poluanţii emanaţi de unităţile industriale de pe platformele din vestul şi sudul localităţii. din diferite areale de cultură din românia de cultură autohtone. Ca intensitate.). 1960. 1942.). Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) şi cele de vest (9. Celelalte direcţii înregistrează frecvenţe reduse. calitatea aerului oraşului Timişoara. În aprilie- mai. stagnarea acestora deasupra fiind facilitată atât de morfologia de ansamblu a vetrei.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. calcarice cambice şi argice. 1969. valea Mureşului etc. vertisoluri şi protisoluri. Capacitatea generală de susţinere a producţiei agricole este mijlocie. Timişoara suportă. Pe ansamblul Câmpiei Banatului însă. din direcţia nord-vest şi vest. Urmare a poziţiei sale în câmp deschis. gleiosoluri. fără limitări 67 . hidrisoluri. cât şi de ponderea mare a calmului atmosferic (45. sud-vest (1929. dominante sunt solurile cu fertilitate ridicată (cernoziomuri. Regimul precipitaţiilor are însă un caracter neregulat.9%). vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort). numeroasele tipuri şi subtipuri încadrându-se în clasele: cernisoluri. într-o anumită măsură. o frecvenţă mare o au şi vânturile de sud (8. Solurile Învelişul de sol din zona Timişoara este de o mare diversitate. la câteva soiuri de viţă de vie. furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest. vertisoluri etc. o mişcare a maselor de aer puţin diferită de circulaţia generală a aerului deasupra părţii de vest a României. cu pondere notabilă în arealul comunelor Săcălaz. luvisoluri. dar situat la distanţe nu prea mari de masivele carpatice şi de principalele culoare de vale care le separă în această parte de ţară (culoarul Timiş-Cerna.4% din total). ca urmare a ponderii ridicate a unor tipuri de soluri cu fertilitate naturală scăzută ori afectate de umezeală în exces (entricambosoluri. cu aspect de cuvetă. Dumbrăviţa şi Sânmihaiu Român.8%). argiluvisoluri. reflex al activităţii anticiclonului Azorelor. 1994). cu extensiune maximă în lunile de vară. cambisoluri. pelisoluri. compensată însă de prezenţa cernoziomurilor şi a preluvosolurilor molice .

Părţile solide se vor usca în mod natural şi vor fi păstrate la frigider până în momentul determinării antioxidanţilor. semivalatili şi nevolatili din struguri. După natura fazelor cromatografia se clasifică în: • cromatografia pe hârtie. concentraţia în zahăr şi aciditatea. de aceea recoltarea probelor de struguri s-a realizat din trei zone viticole diferite. Principiul metodei constă în separarea substanţelor dintr-un amestec aflat în stare lichidă sau gazoasă. la câteva soiuri de viţă de vie. din diferite areale de cultură din românia semnificative în exploatare. cantitativ şi calitativ antocianii. Se pot determina. prin deplasarea pe o coloană umplută cu un absorbant (faza staţionară). Lung Mihai . • cromatografia pe coloană cu fază lichidă. 4. Strugurii proaspeţi vor fi aduşi şi prelucraţi în laboratorul de Viticultură de la Facultatea de Horticultură. în fenofaze diferite (pârgă şi maturitate). METODE CROMATOGRAFICE DE DETERMINARE A ANTIOXIDANŢILOR Cromatografia de Înaltă Performanţă (HPLC) este o metodă de separare şi determinare a unui număr mare de molecule organice şi anorganice. Se va determina. compuşii volatili. USAMV Cluj-Napoca. • cromatografia pe coloană cu fază gazoasă. de asemenea.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.4. constituindu-se astfel într-o importantă resursă naturală pentru dezvoltarea producţiei agricole intensive. 4. seminţe şi pieliţe. din matrici chimice complexe. Se va face analiza mecanică a probelor de câte un kilogram de struguri. Substanţele din amestecul respectiv sunt absorbite diferit şi se separă în straturi. prin separarea părţilor solide: rahis. 68 . iar cele incolore sunt vizualizate în UV. atât din soiuri de struguri rosii. • cromatografia pe strat subţite.3. ANALIZA MECANICĂ A STRUGURILOR Acumularea catechinelor este influenţată de biotop şi fenofază. cât şi din soiuri de struguri albi. Cele colorate se observă direct cu ochiul liber.

la câteva soiuri de viţă de vie. din diferite areale de cultură din românia Determinarea amprentei spectrale UV-VIS (190-600 nm) Probele măcinate vor fi lăsate la extras 20 minute în metanol. MOTIVAŢIA CERCETĂRII 69 .5 METODA RES (SPECTROSCOPIA DE REZONANŢĂ ELECTRONICĂ DE SPIN) DE DETERMINARE A CARACTERULUI ANTIOXIDANT Metoda RES. pentru a include spectrul în domeniul de absorţii dorit. Dozarea fenolilor totali Determinarea conţinutului de fenoli totali. apoi se va înregistra spectrul UV-VIS.1. Extrasul obţinut va fi filtrat prin faza staţionară. 4. Lung Mihai . a unui extract primar se va face prin dozare cu reactivul Folin-Ciocîlteu. Capitolul V PROIECT DE CERCETARE 4. Se va face determinarea efectului antioxidant al extractelor cu un conţinut de polifenoli şi se va face analiza comparativă cu vitamina C. vitamina C este folosită ca şi etalon în caracterizarea extractelor. Prin caracteristicile sale antioxidante. reprezintă o metodă modernă şi extrem de eficientă de determinare a acţiunii antioxidante a diferiţilor compuşi. Pentru toate probele se vor face diverse diluţii.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.

5 milioane tone anul (PINELO. comparative. 4. din diferite areale de cultură din românia Metaboliţii secundari existenţi în plante reprezină un subiect intens investigat chimic şi farmacologic în lumea ştiinţifică actuală. din areale diferite şi în fenofaze diferite. De un interes special sunt pieliţele şi rahisul strugurilor. Lucrarea de faţă are un mare grad de noutate pe plan naţional datorită faptului că. 2007. substanţe naturale de mult timp cunoscute şi studiate. 2006.2. cu proprietăţi antioxidante din struguri. antioxidante şi antimicrobiene de bună calitate. datorită importanţei terapeutice pe care mulţi dintre aceştia deja şi-au câştigat-o. OBIECTIVELE CERCETĂRII 70 . 2006. Există doar câteva cercetări preliminare mai vechi ale cercetătorilor de la I. 2008. 2010). Este important de ştiut potenţialul individual al soiurilor. 1975) şi unele de dată mai recentă ale colectivului din cadrul catedrei de viticultură-enologie de la USAMV-Cluj (POP. 2007. Se estimează că în Europa. deşeurile din industria vinului depăşesc 14. (KONTEK. acestea putând fi un material ieftin şi valoros. antiinflamatoare.paradoxul francez”. albe şi negre. Interesul oamenilor de ştiinţă. a fost trezit o dată cu identificarea lor în vin şi legarea acestora de . nu există studii detaliate. privind conţinutul de polifenoli al diferitelor soiuri de struguri pentru masă sau pentru vin. extragerea şi utilizarea acestora în medicina umană. la câteva soiuri de viţă de vie. MUREŞAN.V. provenite din diferite zone viticole ale ţării noastre. din diferite epoci de maturare. Una din grupele de substanţe vegetale care a devenit cunoscută şi studiată în ultimele decenii o reprezintă polifenolii de tipul flavonoidelor şi stilbenelor. Lung Mihai . Valea Călugărească. Acest lucru poate constitui baza de plecare pentru identificarea unor surse naturale bogate în substanţe cu efect antioxidant. BUNEA. 2006). care pot fi utilizaţi pentru extragerea şi fabricarea compuşilor cu efect antioxidant. pentru polifenolii şi stilbenele. Acestea reprezintă baza de plecare pentru cercetările propuse.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. dotate cu proprietăţi antihipertensive.V. cu privire la concentraţia în aceşti compuşi activi. BABEŞ. antiaterosclerotice.. până în acest moment.C.

Originea exactă a soiului nu este cunoscută. folosind cromatogarfia lichidă de înaltă performanţă (HPLC). 2. Determinarea capacităţii antioxidante a strugurilor din soiurile de viţă de vie studiate în cele două fenofaze. Analiza mecanică a strugurilor. Napoca. 3. Analiza mecanică a probelor din cele trei zone de provenienţă în fenofaza de pârgă. la soiurile strugurilor analizaţi. la 70 km ce Cairo.C. pârgă şi maturitate. unde se găsește şi Chasselas noir. prin hibridarea sexuată controlată a soiurilor Cardinal x Afuz Ali.P. de către Victoria Lepădatu. MATERIALUL BIOLOGIC Victoria. la câteva soiuri de viţă de vie. Chasselas dore. A fost adus de romani în Elveţia şi apoi în Franţa în comuna Chasselas (Burgundia). Determinări privind cantitatea şi calitatea recoltei la soiurile analizate. Soiul a fost obţinut în anul 1978. 5. Lung Mihai . Analiza calitativă a catechinelor.3. 71 .Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. 4. Este unul dintre cele mai valoroase soiuri româneşti de struguri pentru masă.P. Cluj-Napoca. Soi autohton. utilizând metoda Folin-Ciocâlteu. din care se presupune că s-a desprins soiul Chasselas dore. în faza de maturare deplină. A fost obţinut în 1989 de Ştefan Oprea. se pare că se cultivă din anul 1200 în Egipt. în urma hibridării Alphonse Lavallee x (Regina viilor x Muscat de Hamburg). Determinarea concentraţiei în polifenoli totali. Este considerat un hibrid între Muscat de Alexandria x Frankenthal. Provine din Fetească Neagră prin selecții populare. Este un soi foarte vechi. după unii autori ar fi original din Anglia. din diferite areale de cultură din românia 1. în oaza Fayoum. 6. la strugurii soiurilor testate. Fetească albă. 4. iar după alţii ar fi originar din Franţa. 7. epicatechinelor. se găsește răspândit în aproape toate podgoriile de la noi. S. flavonelor şi resveratrolului. Evaluarea condiţiilor ecoclimaţice şi ecopedologice. Muscat de Hamburg. a zonelor de provenienţă a probelor.

Soi originar din Franţa. În prezent ocupă o suprafaţă de circa 6 000 ha şi stă la baza producerii vinurilor aromate. obţinut în anul 1852 de către Robert Mareau. 4. la câteva soiuri de viţă de vie. Iaşi . s-a răspândit în majoritatea ţărilor viticole din Europa. 72 . Victoria . Soi românesc vechi.4. 4.Cluj-Napoca . Chasselas dore . Este un vechi soi francez. USAMV Cluj-Napoca. Timișoara și Iași.2. Timişoara Formula propusă pentru cele două experiențe se găsește în tadelele 4. cultivat pe suprafeţe mari în regiunea viticolă Bourgogne. maturitate deplină Factorul C: zona .1.1. Locul de origine ar fi în jurul localităţii Urcani din judeţul Iaşi. Napoca .pârgă . și 4. Fetească neagră. cunoscut încă din vremea dacilor şi rezultat în urma selecţiei populare din specia Vitis silvestris. Muscat de Hamburg Factorul B: epoca de maturare . și anume: Cluj-Napoca. Factorii experimentali Experinţa I: Factorul A: soiul . Pinot noir. ORGANIZAREA EXPERIENȚEI Probele luate în studiu provin din trei zone diferite. La noi în ţară a pătruns înaintea invaziei filoxerei (1884). din diferite areale de cultură din românia Soiul Muscat Ottonel.4.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Lung Mihai . După caracterele morfologice face parte din Proles occidentalis. Strugurii proaspeţi vor fi aduşi şi prelucraţi în laboratorul de Viticultură de la Facultatea de Horticultură. Se va face analiza mecanică a probelor la câte 1 kilogram de struguri pe fiecare variantă.

Lung Mihai .Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Fetească albă . Fetească neagră . Muscat Ottonel . la câteva soiuri de viţă de vie. Pinot noir 73 . din diferite areale de cultură din românia Tabelul 4.1 Tabelul variantelor pentru experiența I Varianta Soiul Epoca de maturare Zona V1 Victoria pârgă Cluj-Napoca V2 Victoria pârgă Timișoara V3 Victoria pârgă Iași V4 Victoria maturitate Cluj-Napoca V5 Victoria maturitate Timișoara V6 Victoria maturitate Iași V7 Chasselas dore pârgă Cluj-Napoca V8 Chasselas dore pârgă Timișoara V9 Chasselas dore pârgă Iași V10 Chasselas dore maturitate Cluj-Napoca V11 Chasselas dore maturitate Timișoarav V12 Chasselas dore maturitate Iași V13 Napoca pârgă Cluj-Napoca V14 Napoca pârgă Timișoara V15 Napoca pârgă Iași V16 Napoca maturitate Cluj-Napoca V17 Napoca maturitate Timișoara V18 Napoca maturitate Iași V19 Muscat de Hamburg pârgă Cluj-Napoca V20 Muscat de Hamburg pârgă Timișoara V21 Muscat de Hamburg pârgă Iași V22 Muscat de Hamburg maturitate Cluj-Napoca V23 Muscat de Hamburg maturitate Timișoara V24 Muscat de Hamburg maturitate Iași Experienţa II: Pentru soiurile de vin: Factorul A: soiul .

maturitate deplină Factorul C: zona . din diferite areale de cultură din românia Factorul B: epoca de maturare .2. Iaşi . în fenofaze diferite: pârgă și maturitate 74 . Recoltarea probelor .4.pârgă . Timişoara Tabelul 4.recoltarea strugurilor din cele trei zone diferite.2 Tabelul variantelor pentru experiența II Varianta Soiul Epoca de maturare Zona V1 Fetească albă pârgă Cluj-Napoca V2 Fetească albă pârgă Timișoara V3 Fetească albă pârgă Iași V4 Fetească albă maturitate Cluj-Napoca V5 Fetească albă maturitate Timișoara V6 Fetească albă maturitate Iași V7 Muscat Ottonel pârgă Cluj-Napoca V8 Muscat Ottonel pârgă Timișoara V9 Muscat Ottonel pârgă Iași V10 Muscat Ottonel maturitate Cluj-Napoca V11 Muscat Ottonel maturitate Timișoarav V12 Muscat Ottonel maturitate Iași V13 Fetească neagră pârgă Cluj-Napoca V14 Fetească neagră pârgă Timișoara V15 Fetească neagră pârgă Iași V16 Fetească neagră maturitate Cluj-Napoca V17 Fetească neagră maturitate Timișoara V18 Fetească neagră maturitate Iași V19 Pinot noir pârgă Cluj-Napoca V20 Pinot noir pârgă Timișoara V21 Pinot noir pârgă Iași V22 Pinot noir maturitate Cluj-Napoca V23 Pinot noir maturitate Timișoara V24 Pinot noir maturitate Iași 4. Observaţii şi determinări 1.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Lung Mihai . la câteva soiuri de viţă de vie.Cluj-Napoca .

greutatea pielițelor.5.cântărirea probelor după uscare 3.determinare a caracterului antioxidant prin metoda res (spectroscopia de rezonanţă electronică de spin) 5. Lung Mihai .se exprimă calitatea prin conţinutul mustului în zahăr (g/l) şi aciditatea totală (g/l H2SO4) a mustului 4. INTERPRETAREA STATISTICĂ A REZULTATELOR 75 . semințelor și rahisului. Calitatea producţiei . determinarea polifenolilor totali prin dozare cu reactivul Folin- Ciocâlteu .uscarea naturală a probelor și păstrarea acestora la frigider . Analiza chimică a strugurilor . la câteva soiuri de viţă de vie. flavonelor și resveratrolului . din diferite areale de cultură din românia 2. se exprimă procentul de boabe normale din totalul de pe un ciorchine . Analiza mecanică a probelor în cele două fenofaze .masa a 100 boabe . epicatecinelor.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. determinarea cromatografică a catechinelor.randamentul în must pentru 1 kilogram de struguri . la fiecare probă .greutatea unui ciorchine .

la câteva soiuri de viţă de vie. din diferite areale de cultură din românia Interpretarea statistică a rezultatelor obţinute se va face prin valorificarea seriilor de experiențe polifactoriale în mai mulți ani și mai multe localități (ARDELEAN și colab. variante și localități. Lung Mihai . Seriile de experiențe vor fi valorificate după modelul experiențelor polifactoriale cu factorii.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. 2007). BIBLIOGRAFIE 76 .

S. Issue 3. G. Tehică experimentală horticolă. A. Increase of trans-resveratrol in typical Sicilian wine using b-Glucosidase from various sources. Proceedings of the National Academy of Sciences 90. KALIŇÁK. NASTASIA POP. PIFFERI. SPAGNA. Volume 41. M. P. P. MAZÚR. R. TAKEOKA. J. TESSON. J.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Pages 2126-2135 8. P. BARBAGALLO. MIRELA CORDEA. BESSIS. AMES. SESTRAȘ. F. 1993. V. Food Chemistry 107 (2008) 1570–1575 5. 2008. Agric.. ALDO.. LWT . W.. Issue 10. I. M.N. 2007. BUNEA. 2. 61 77 .. Green tea polyphenols and cancer : biologic mechanisms and practical implications. ANDREW. GESCHEIDT. Food Chem.. Oxidants antioxidants and the degenerative diseases of aging. 2003. Volume 121. AcademicPres. G.Lung Mihai . T. VILCHES.. Food Chemistry. R.. AHMAD N. Pages 740-745 9.Food Science and Technology. SHIGENAGA. 28–37 3. 2007. BREZOVÁ. 2008. JEANDET. 57. vol 64 (1-2) 7. Studies conconcerning physico-chemical characteristics of several red wines. K. DOUILLET-BREUIL. C.Rev. M. A. D. M.. Ed. B.M. R. B. AFAQ. Prevention of short-term ultraviolet B radiation-mediated damages by resveratrol in SKH-1 hairless mice. la câteva soiuri de viţă de vie. ANDREJ. Antioxidant activity and phenolic content of 16 raisin grape (Vitis vinifera L. ADRIAN. ČERTÍK. p. A comparative study on the antioxidant properties of Slovakian and Austrian wines Original Research Article. 2000. HIDALGO. Toxicology and Applied Pharmacology 186 (1) (2003). RAMMING. PALMERI.78-83 4. B. V. R. M. din diferite areale de cultură din românia 1. G. AHMAD. HAGEN. pp. M. ARDELEAN. Stilbene content of mature Vitis vinifera berries in response to UV- C elicitation. N. 7915–7922.) cultivars and selections. VASSE. ADHAMI AND N. 6. M. 1 August 2010. R. ANCA BABEȘ.. Buletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine. MUKHTAR H. M. 48 (2000) 6103e6105. Nutr. T..1999.C. G. 2009.

A. doi:10. A. BAYTOP. VELASCO. din diferite areale de cultură din românia 10. 1237–1247. 1994. U. T. ARTÉS-HERNÁNDEZ. H. N. 2006. D.) and apple (Malus domestica) skins. VIVANCO. KORUKLUOGLU. A. Mitchell. Postharvest Biol. 2424-2428 14.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. TOMÁS-BARBERÁN. S. 2004. Cancer Research. pp.. Therapy with Plants in Turkey. BASOGLU. A. 2008. T. 9–86. ARNOUS. V. GRAHAM. Technol. 11. WALKER. Academical of Food 2. HUFBAUER. A. Y. P.. A. M. A rhizosecreted racemic mixture from spotted knapweed. A. Turkey. F. Enantiomeric-dependent phytotoxic and antimicrobial activity of (±)-catechin. Hong. AKPINAR. Comparison of methods for compositional characterization of grape (Vitis vinifera L. Improvements in brineless processing of vine leaves.1104/pp. 78 . Quercetin Mediates The Down-Regulation Of Mutant P53 In The Human Breast Cancer Cell Line Mda-Mb468. organic. STERMITZ. 1999. J. MEYER. E. CANSADO.. BALENTINE. J. Boca Raton: CRC Press. A. in Spiller GA.. Modified atmosphere packaging preserves quality of SO2-free ‘Superior seedless’ table grapes.Lung Mihai . 39 (2006). 146–154. R. 3255. Journal of Agriculture and Food Chemistry 51. and corn grown using conventional. Istanbul.S. SAHIN. Istanbul University Publications. UYLASER. 54. F. Food and Bioproducts Processing 86 (7) (2008). Plant Physiol. M. strawberry. V. 2002. AVILA. NOTARIO. Barrett. 1998. D. ISBN 0-8493-2647-8.011019 15. Tea: the Plant and its Manufacture. I. No... F.. and sustainable agricultural practices. 16. CUOPUR. 12. H. 3374. 2003. Asami. ARTÉS.K. Caffeine. F. R. p. BAIS. J. J. M. 128 (4): 1173–9. 13. la câteva soiuri de viţă de vie.A. pp. 7– 17. Comparison of the total phenolic and ascorbic acid content of freeze-dried and air-dried marionberry. F. E. Chemistry and Consumption of the Beverage.. HARBOWY. M. D.

2007. HERMOSIN. MIGLIORI. pp. p. GOMEZ-ALONSO. (2005) .. R. GIANNESS.. 67–87 20. GARCIA-ROMERO. I.. 2001. FREGONI et al. I. UV–C irradiated grapes as a potential source for producing stilbene-enriched red wines pulses. E. W.A. 24. Journal of Agricultural and Food Chemistry 55. Flavonol profiles of Vitis vinifera red grapes and the irsingle-cultivar wines. Andover: Intercept Ltd. E.992–1002. 277 21. BERNINI.. BUNESCU și IOANA MAN.. A. American Journal of Enology and Viticulture 52. 1995. TOMÁS-BARBERÁN. Academicpres Cluj-Napoca 23. Flavonol profiles of Vitis vinifera white grape cultivars.C. Antioxidant and antiradical activities of flavonols. din diferite areale de cultură din românia 18. 2001. CASTILLO-MUÑOZ. la o colecţie de soiuri de viţă de vie.. BURDA. J. GOMEZ-ALONSO. OLEZSEK. 79 . BUNESCU V. 2010. 55 992. 1995. Food Chem. Agric.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant.. W. MIHAI. ESPÍN.. Antiplatelet activity of synthetic and natural resveratrol in red wine. N. CASTILLO-MUNOZ. HERMOSIN-GUTIERREZ I. 25. L. 2007. 1208–1214. BUNEA C. M. D.. International Journal of Tissue Reactions 17(1995).GUTIERREZ. CANTOS. Pharmacognosy Phytochemistry Medicinal Plants.A. 2774–2779. Studiul variabilităţii principalelor caractere de productivitate şi calitate. 26. Lung Mihai . J. Edit.. F. BRUNETON J.. Journal of Agricultural and Food Chemistry 49. GIOVANNINI.1-3 19. S. N.Condiţiile ecologice şi solurile Podişului Transilvaniei. pp. privind pretabilitatea acestora la tehnologii ecologice de cultură şi valorificare. The copigmentation of anthocyanins and its role in the color of red wine: a critical review. Journal of Agricultural and Food Chemistry 51 (5) (2003).. H. GH. la câteva soiuri de viţă de vie.. BOULTON. M. 2003. GARCI´A-ROMERO S. BERTELLI.. S. Teză de doctorat 22.

2007.R.H. ANDRIKOPOULOS. S.. B.1985. CHUNG. S. SAUCIER. BOSKOU AND N. CHIRA. 2009. Cercetări privind posibilitatea sporirii timpurietății producției de varză.D. Plant Sci. 30.. S. COTEA V. POPESCU V. SUH. STAN N. J. 56 (16) (2008).K.P. PARK.J. F. vol. APAHIDEAN S. TEISSEDRE. J. J. în condițiile specifice Podișului Transilvaniei.. Food Compos.. PARK. L.C. MAKRIS. la câteva soiuri de viţă de vie. pp. CHABREYRIE. C. L. 2009. 2008.C.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Ceres. Anal. România. Journal Of American Society Of Horticulture. P-L. 31.. ţara vinului. 125–132. 2008. Ed. Resveratrol accumulation and resveratrol synthase gene expression in response to abiotic stresses and hormones in peanut plants. 113. 79-172. Resveratrol accumulation and resveratrol synthase gene expression in response to abiotic stresses and hormones in peanut plants.. 2004. 230-238 34. 2003.M. M. Les polyphe´nols du raisin. ERZSÉBET. GUYON. M. BERAR V. 164 (2003) 103e109.F și N. Agric. Phytoalexin Production Potentials Of Grape Berries. COFEE... 2003. 32. YUN. L. ANDREESCU.. Plant Sci. L. YUN. ATANASIU. Lung Mihai . Tratat de legumicultură.-H.1. Teză de doctorat 35. CHUNG. Phytotherapie (2008) 6: 75–82 Springer 2008 DOI 10. CSÓK B. București. G. Ed. CHAUVET. K. J. 29. Bucureşti 33. M. Characterization and quantification of grape variety by means of shikimic acid concentration and protein fingerprint in still white wines. HORGOȘ A. J. CHUN. J. LAUER K.1007/s10298-008- 0293 28. 80 . M. 1988. Tratat de Oenologie. Sciences. F.J. RUXANDRA. ANTINELLI. 6785–6790 36.. pp. M.F.CERES. D. Food Chem. D. CHUN. AdLibri. MEDINA. Bucureşti. din diferite areale de cultură din românia 27. CREASY. COTEA V. CIOFU. SALAGOÏTY. 164 (2003) 103e109.R.. CHILOM PELAGHIA.. ed. 20 (2007).

2007.. Timişoara 43. Teză de doctorat. pp. la câteva soiuri de viţă de vie. GOMEZ-CORDOVES. A. R. Redox cycling of anthracyclines by cardiac mitochondria.. 569– 577.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Recherches sur les tanins condensés: application a l'étude des structures et propriétés des procyanidines du raisin et du vin. DE FRIETAS V. M. 3068-3067. KEMP. 47-95. B. DAY. 41 (1997). Metab. Food Chemistry 90.. Phenolic content and antioxidant activities of white and purple juices manufactured with organically. MANLEY. Mutation Research 523–524 (2003). JOUBERT. J.S. Nutr. DAVALOS.. MORELLI. GELDERBLOM. M..P. 45.Biol. Molecular mechanism of the chemopreventive effect of resveratrol. L. Rev. C. E. HENRIQUES. 1997... Antioxidant properties of commercial grape juices and vinegars. Ed. C..W. J.C. 44. A. 353–357 40. D. pp. Ampelografie. C.1995. 2003. Solness... din diferite areale de cultură din românia 37. 145–150. D. DE BEER. P.or conventionally-produced grapes. H.. Food Chemical and Toxicology 45. 38. Food Chemistry 93 (2005) 325–330 39..H. A. Lung Mihai . HARTOG. 2574 2580. 41. BONATTO. STANSBIE.. 2008. Ann. Physiol. 1. Chem. Antioxidant activity of South African red and white cultivar wines and selected phenolic compounds: in vitro inhibition of microsomal lipid peroxidation. 2005. DANI. VANDERLINDE. 1986. 2005. SALVADOR. Z. L. S. D. DONG. Effect of concentrated red grape juice consumption on serum antioxidant capacity and low-density lipoprotein oxidation..A.J. Univ. BARTOLOME. 261. 2002. BOLTON. DROGE W. K. DOROSHOW J. DOBREI A. ROTARU. A. 82. J. Free radicals in the physihological control of the cell functions. Bordeaux II 42. OLIBONI. 81 . M. DAVIES.

A randomized.. WATERHOUSE. 2574–2580. Phenolic content and antioxidant activities of white and purple juices manufactured with organically. S. 46 (1998). J. A.Nutr. KANNER. CADERNI. 834–838 53. B. J. pag. A. P.2-dimethylhydrazine induced colon carcinogenesis in rats. 43. J.1994. E. et al. E. KIRK. 1995. MEYER. et al. J. Des Oenologues. J.Lung Mihai . N. Role of plant polyphenols in genomic stability. FRANKEL. Lancet. Food Chem.. 2005. FABRE S.. Food Chemical and Toxicology 45. 890-894 51. E. 89–111 50. Principal Phenolic Phytochemicals In Selected California Wines And Their Antioxidant Activity In Inhibiting Oxidation Of Human Low-Density Lipoproteins. N. 1998. CHABANEL. 2007.J. P. HENRIQUES. 1993. E. Agric. 454-457 52. VIGNALI.15-19. R.S.or conventionally-produced grapes. Preventing complications of diabetes Townsend Letter. 32:307 [editorial]. SILLIMAN. double-masked study on the treatment of retinal vein occlusion with troxerutin.L. L. Inhibition Of Human Low-Density Lipoproteinby Phenolic Substances In Red Wine. L. A.. 79-84. 48. pp. FRANKEL.. pp. GABY A. FRANKEL. G. FERGUSON. Destination de l'oxigen consommé par le vin. TEISSEDRE. A. PARKS. Mut. FERGUSON... Commercial grape Juices inhibit the in vitro oxidation of human low-density lipoproteins. Journal Of Agricultural And Food Chemistry.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. L. GLACET-BERNARD A. 54. C. GERMAN... OLIBONI.A. D. COSCAS. 2005. 44. no. 2001.P. Effect of polyfenolic extracts from red wine and 4-OH-coumaric acid on 1. Ferguson. Eur. 1994. L..N. VANDERLINDE.. K. FEMIA A. KINSELLA. M. la câteva soiuri de viţă de vie. SALVADOR. din diferite areale de cultură din românia 46. 49. Am J Ophthalmol 1994.R. 341.118:421-9. BOSANEK. F.71. BONATTO. C. 1985. 475 (2001). 47. Rev. G. L. Res. E. 82 .

Biochem. R. WELZL. F. HERTOG. Pp. HOFFMAN. Int. S. H. 131-148 83 . Ethyleneand ozone-induced regulation of a grapevine resveratrol synthase gene: different responsive promoter regions. 1111–1117 59. GONZALEZ-PEREZ. M. PENUELAS. D. 40 (2002) 865e870. KROMHOUT. G. M. Inhibition of tumor promotion by various palm-oil tocotrienols. ERNST. LAZARUS.342:1007-11. ARAVANIS. H.. 56.155:381-6. A. SANDERMANN Jr. Isoprenoids supress the growth of murine B 16 melanomas in vitro and in vivo. 61. G. et al. 1997.Cancer. P. LANGEBARTELS. SCHMITZ. H. GOH S. HERTOG. 2000. J. G.N. ATASSI. NORHANOM. BETZ. A. B. R. pp. 130 (8S Suppl): 2086S–92S. GUSMAN.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Clinica Chimica Acta. GUSMAN. L. S. B. PMID 10917927 60. 155-187 57. MO. 62. H. GAREWALL. S. R. J. E. J. M. 63.1997..J. et al. GRIMMING. N. SCHUBERT. 237.. HAMMERSTONE JF. G. D. 2002. H. MALONNE. H. HAIN. D. Beyond Alcohol: Beverage Consumption And Cardiovascular Mortality.. 1995.529-531. HAHN. C. Arch Intern Med 1995. W. Procyanidin content and variation in some commonly consumed foods.. C. HADISUSILO. 1994. Flavonoid intake and long-term risk of coronary heart disease and cancer in the Seven Countries Study. 58. J. et al. HE L. J.Lung Mihai . E. 1997. et al.. S. J. L. Antioxidants And Coronary Disease Prevention.668-674. GOLDBERG. M. 2001. Nutr. M. Carcinogenesis 22 (8) (2001). G.. din diferite areale de cultură din românia 55. 1995. 1993. PARKES. C.Boca Raton: Crc Press.57.. HOLLMAN. A reappraisal of the potential chemopreventive and chemotherapeutic properties of resveratrol.Nutr. M. HEW. Dietary antioxidant flavonoids and risk of coronary heart disease: the Zutphen Elderly Study.. la câteva soiuri de viţă de vie. Plant Physiol. 127.H. FESKENS. Lancet 1993. C.. Antioxidants And Disease Prevention... HEIDENREICH. H.

Short anoxic treatments to enhance trans- resveratrol content in grapes and wine. H. C. Food Chemistry. 1993. URENA. KARATHANOS. USAMV Cluj-Napoca. SBAGHI. Curs de Oenologie. A. L. JIMÉNEZ. Andmeunier. Ceres Bucureşti 66. VAIOS T. P. 143. R.. 2007. R. C. P. L. G. P. ROBERT MARTIN. Volume 79. S. A. 1994. IFOAM Norms for Organic Production and Processing. Issue 4. ASHENDEL. Journal Of Phytopathology. 2005 65. Pinot noir: Phenolics.Lung Mihai . 15 October 2009. Production Of Phytoalexin Resveratrol By Grapes As A Response To Botrytis Attack Under Natural Conditions.. 1995. din diferite areale de cultură din românia 64. A. A. LÓPEZ DE LA OSA. 224 (2007) 373e378. L. LEE. R.M. P. Principalele soiuri de masă cultivate în România. B. 2009. Influence of grapevine leafroll associated viruses (GLRaV-2 and -3) on the fruit composition of Oregon Vitis vinifera L. JEANDET. M. Deployment of response surface methodology to optimise recovery of grape (Vitis vinifera) stem polyphenols. DIMITRIS MAKRIS. GEAHLEN. Food Res. 70. OREA. M. 1805-1810 68. 71. J. CHANG. Short anoxic treatments to enhance trans- resveratrol content in grapes and wine. 67. 2000. 56.G. S. J. 2007. Technol. INDREAŞ ADRIANA.M..G. BESSIS. P. B. 135-144 69. Ed. JAYASURIYA. URENA. cv. L. J. P. MCLAUGHLIN. GUADARRAMA. JAYATILAKE. P. JUNGMIN LEE. Kinase Inhibitors From Polygonum Cuspidatum. VIŞAN. Volume 112. Pages 889-896 72. Journal Of Natural Products. 15 February 2009. Eur. J.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. J. Eur. NICK KALOGEROPOULOS. JIMÉNEZ. GUADARRAMA. Pages 1311-1321 84 .. Issue 5. LÓPEZ DE LA OSA. N. E. 2009. IUORAŞ R.. OREA. la câteva soiuri de viţă de vie. 224 (2007) 373e378.. J. Food Res. Technol. Tipo Agronomia. ESCRIBANO. KARVELA E. KOONCHANOK. ESCRIBANO.

1975. 1983. Journal of Agriculture and Food Chemistry 55 (11)... SALIARIS ANASTASIOS. BRIGNALL.. 2006. S. Sultani Cekirdeksiz) from Turkey.A. S. V. 1996. KONTEK A. 79. AMADO LUCIANO. LAMSON. KOSAR. Possible Mechanisms For The Protective Role Of Antioxidants In Wine And Plant Foods. BOMSER. 1999. I. 304-309. J. J.Lung Mihai . CORDEIRO MARCO. KANNER. HELENA ABRAMOVIC. TURKBEN. 44. la câteva soiuri de viţă de vie.. PISKERNIK. D.B. 85-89 76. SKROZA. Food Saf. H. J. KINSELLA. Rev. their actions and interactions with oncologic therapies. 5 (2006) 65e70. BEN RODIN. 2007. D. Hydroxylated Stilbenes In Selected American Wines. KUPELI. 1993. INYANG. Anale ICVV. LAMIKANRA. M. GERMAN. K. BASER. Altern Med. LJUBENKOV. Plant Echnology. Journal Of Agricultural And Food Chemistry. J. S.. Bioactivity of resveratrol. VI. P. R. S. C. B.. pag.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. (Cv. C. din diferite areale de cultură din românia 73.. LARDO ALBERT. Effect of brining on biological activity of leaves of Vitis vinifera L. 47... Analele Institutului de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărescă. 85 .. Antioxidants in cancer therapy. A. P.H. KATALINIC. Food Chemistry 119 (2010) 715–723 74. vol. W. Polyphenolic profile. E.. T. PEZO. X. KING. Evoluţia unor compuşi fenolici în decursul procesului de maturare a strugurilor roşii. Food Sci. GEORGE RICHARD. KONTEK Adriana.319-325 78. FRANKEL.. D. 499-509 77. SILVA CATERINA. p. M. antioxidant properties and antimicrobial activity of grape skin extracts of 14 Vitis vinifera varieties grown in Dalmatia (Croatia). 75. Vol. E. Compr. M. D. 81. C. J.. E. TERPINC. GRIMM. MALYER. 1111-1115 80. C.. Res. N. S. IVANA GENERALIC. I. I. Date referitoare la conţinutul în compuşi fenolici al strugurilor negri şi vinurilor roşii de Valea Călugărească. MILOŠ. O. UYLASER. C. H. BOBAN. 2010. MOZINA. 4. M. 4596–4603. MIN. E.

JOSEPH. 83. SHUKITT-HALE. Pages 291-297. SCOTT NEWMAN. MATITO C. Eur J Nutr 42:43–49 86 . Liquidambar styraciflua: a renewable source of shikimic acid Tetrahedron Letters. ZVIMAN MENEKHEM. din diferite areale de cultură din românia SCHULERI KARL. Issues 1-2. D. 2003. JOSE NUNEZ. F. 230:291–301. MARIVEL SANCHEZ. 2008. F. HALPERIN HENRY. Eur Food Res Technol. bacteriostatic activity. Journal of Chromatography A.C. microvascular obstruction. MASTORAKOU. Volume 49. MABRY. Volume 1164. ASHLEY MOHADJER. MATTHIAS. T. 295–302. Varietal differences among the flavonoid profiles of white grape cultivars studied by high-performance liquid chromatography. 1975. LIZA B. Nutrition 22. C. M. FERNANDES VERONICA. LAU. MA. MABRY. M. ISBN 0-412-11960-9 85.. C. HARBORNE. CENTELLES. T. M. Issue 16. J. Antioxidant power. ENRICH. The beneficial effects of fruit polyphenols on juice on cognitive and motor deficits in aging. R. WU KATHERINE. LIMA JOAO. R. SINEIRO. F. CHRYSTAL F. B.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Contrast-enhanced multidetector computed tomography viability imaging after myocardial infarction: characterization of myocyte death. NAZARIAN SAMAN.Lung Mihai . FRANCO. J. la câteva soiuri de viţă de vie. 14 April 2008. 86. POMAR. 2006. TORRES. B. VILANOVA. BEATRIZ MAGARINOS. Pages 2503-2505 84. The Flavonoids. CASCANTE. KATHRYN R. 2009. Antiproliferative effect of antioxidant polyphenols from grape in murine Hepa-1c1c7. and chronic scar. London: Chapman and Hall. J. MASA.. MICHAEL FUJINAKA. 2007. 14 September 2007. J. 82. HARE JOSHUA. 87. J. J. MARGARET L. A. HELGA. SCHEUERMANN. 2006. M. A. and characterization of white grape pomace extracts by HPLC–ESI–MS. ELLER. A. THOMAS POON. J.

PDR for Herbal Medicines. p23. VINARDELL. ANXELA MORENO. C. pp. MITJANS M. SIMONA CLICHICI. 5-6. A. CHIBA. Ed. M. Journal of Agricultural and Food Chemistry 54. N..and cis-resveratrol in Galician white and red wines. MATTIVI. D. Immunomodulatory activity of a new family of antioxidants obtained from grape polyphenols. 2004. VELASCO.J. R. M. TUSZYNSKI. GUZZON. din diferite areale de cultură din românia 88. LOZANO. 95. Medical Economics. MUREȘAN ADRIANA. 93. D. ABAJO. 362–363.. TOMMASI. STUDY ON THE EFFECTS OF GRAPE SEED EXTRACT EHRLICH ASCITIC CARCINOMA. U. V. F. R. VRHOVSEK. MICELLI. ELENA FALQUE. Metabolite profiling of grape: flavonols and anthocyanins. Journal of Food Composition and Analysis 21 (2008) 608– 613 96. J. 87 . 89. M. A. 2006. Cluj-Napoca 94. Content of trans. la câteva soiuri de viţă de vie. J Agric Food Chem 52:7297–7299 91. OLINESCU. second ed.Lung Mihai . Phenolic compounds and antioxidant activity from red grape marc extracts. A. L. 1997. R. 2008. J.. Dacia. MUREŞAN ADRIANA. Bioresource Technology 87 (2003). SELGA. NASTASIA POP. 2002. 1994. DEL CAMPO. Conservation of neuronal number and size in the entorhinal cortex of behaviorally characterized aged rats. Prospects of the 3rd Millenium Agriculture. DOINA DAICOVICIU. Comp. STEFANINI. Neurol. A. Ed. I.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Bucureşti. Speciile reactive ale oxigenului în patologia clinică. OLALLA FEIJOO. TORRES. Tehnică. pp. MARTÍNEZ. P. MERRILL. Oct. 445 456 90.A. 438. L. 41–44. MONTVALE. J. 92. 2001.. 2003. 7692–7702. 2006. H. C. NEGRO. ȘOIMIȚA SUCIU. POSTESCU. Radicalii liberi în fiziopatologia umană.

102. S. E. SOLEAS. RÍOS AND M. Nutr. H. A. 210. A... 2307–2312 99. loro importanza sulla qualita dei vini bianchi. C. FEMS Microbiology Letters 167.Nutr. E. A. I-W. 1998. 2007. D.:Fr. 2007. ORHAN. DIAMANDIS. PENA-NEIRA. 1998. GOLDBERG. 2021-2027. Purification and characterization of stilbene oxidase produced by Botrytis cinerea Pers. Lung Mihai . 207-219 100. J. OSMAN. 235. Analytical and Bioanalytical Chemistry Volume 378. C. 2000.. 98. F. T. ARCE. B. Vine e vini... D. 133. 1995. MACHO. din diferite areale de cultură din românia 97.4. N.D. A. GARCIA-VALLEJO. PACE-ASCIAK. C.. Grape juice but not orange or grapefruit juice inhibits platelet activity in dogs and monkeys (Macaca fasciularis). Italia. DOI: 10. R. J. PALLOTA U. J. G. 128 (1998). Number 8. PALENZUELA. J. PENG. A Survey Of Phenolic Compounds In Spanish Wines Of Diferent Geographical Origin. S. M.2007/s00216-004-2540-2 101. HERNANDEZ. Le catechine. The Red Wine Phenolics Trans Resveratrol And Quercetin Block Human Platelet Aggregation And Eicosanoid Synthesis: Implications For Protection Against Coronary Heart Disease.2184-2187 104. I. Bioguided extraction of polyphenols from grape marc by using an alternative supercritical-fluid extraction method based on a liquid solvent trap.E. Clinica Chimica Acta.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. L.-M. SUAREZ. FOLTS. KUO. Flavonoid structure affects the inhibition of lipid peroxidation in Caco-2 intestinal cells at physiological concentrations. European Food Research And Technology. leaves on carbon tetrachloride-induced acute liver damage in rats. 203-208. ESTRELLA.. pp. D. Hepatoprotective effect of Vitis vinifera L. 145–151. SHANMUGANAYAGAM.. la câteva soiuri de viţă de vie.. CANTARELLI. no. The Journal of Ethnopharmacology 12. N. ORHAN. ERGUN. E. 445-448 103. 2003. 88 . 1979. MAALEJ. P.D. HAHN. PEZET R. MUÑOZ. VALCÁRCEL.

The 10-th Congres of the Romanian Society of Physiological Sciences. 107. ANCA BABEŞ. C. C. Academic Press. BUNEA. Lung Mihai . 2006. POP NASTASIA.. Phenolic compounds and antioxidant activities of skin and seeds of five wild grapes and 89 . Cluj-Napoca. Trends in Food Science and Technology 17 (2006). 2006.. 2008. Oxidativ stress in medicine. POP NASTASIA. FETEA FLORINELA. Romania. POP NASTASIA. 2008. TIBERIA POP. Oxidativ stress in medicine. BUNEA. Diversitate și Arminie. şi colab. 108. 5-7 110. The 10-th Congres of the Romanian Society of Physiological Sciences. Studies regarding the total polyphenols content from several red grape varieties. Determination of total catechins from tannins. din diferite areale de cultură din românia 105. Viticultură generală. POMOHACI N. 2008. pp. Cluj-Napoca. Romania. PINELO. June. C. TIBERIA POP. S. June. COLCER DOINA. vol. POP NASTASIA. TIBERIA POP. Studies regarding the total polyphenols content from several red grape varieties.R. 2007. TAMURA. vol 64 (1-2) 109. ANCA BABEȘ. C.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. BUNEA. A. BUNEA. Iași. A.2. KATAOKA. 2007. POP NASTASIA. ANCA BABEȘ. I. Oenlologie. H. ed.. ANCA BABEȘ. MOCHIOKA. C. Buletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine. 2006. Upgrading of grape skins: Significance of plant cell-wall structural components and extraction techniques for phenol release. at some red grape varieties. Croatian and 1st International Symposium on Agriculture. POUDEL. P. 2001. 5-7 111. Bucureşti. Catechins content of some red grape varieties from Romania. 29-30 mai 112. ANCA BABEȘ. 2003. The UV-VIS spectral fingerprints of polyphenols from several red grape varietis.Croatia 113. BUNEA. TIBERIA POP. POP NASTASIA. MEYER. by spectrophotometrical method. Simpozionul ștințific anual cu paticipare internațonală Hortcultura Știință Calitate. 579–590 106. Ceres. Opatia. RANGA FLORICA. Ed. M. 13-17 febr. R. Cluj-Napoca. la câteva soiuri de viţă de vie. ARNOUS.

RONZIO. SADVZADEH.10513-1518 121. WINTERHALTER. BOUGARD. Cluj-Napoca 116. TEISSEDRE. AFAQ. FLORIUCA RANGA. J. 2004. Townsend Letter for Doctors and Patients 1996. J. Antioxidants. Prospects of the 3rd Millenium Agriculture. 622–625 114. 1996. CARANDO. R. 44. HERMOSIN- GUTIERREZ. A. Levels Of Cis And Trans-Resveratrol And Their Glucosides In White And Rose Vitis Vinifera Wines From Spain. M. L.. LOREDANA LEOPOLD. Evaluation of residue composition in catechins compounds from winw industry through spectrometric and chromatographic methods. FERRIÈRES. Oct. PRASAD K. ROMERO-PEREZ. AZIZ. P.. Multiple dietary antioxidants enhance the efficacy of standard therapies and decrease their toxicity. 74. C. Journal of Food Composition and Analysis 21 (2008). M. pp. 115.. pp. P. PICAZO-BACETE. SAFARI. 120. DE LA TORRE-BORONAT. Lung Mihai . M. J. 5151–5160 117. Integr. N.. Catechin in the Mediterranean diet: vegetable. Cancer Ther. 2000. PREDA DUMITRIȚA. M. din diferite areale de cultură din românia two hybrids native to Japan. 3. WATERHOUSE. 2124-2128 118. 310-322. Green tea metabolite EGCG protects membranes against oxidative damage in vitro : Life Sci.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. Effect of copigment sand grape cultivar on the color of red 90 .. S. N. Atherosclerosis 153 (1): 107–17. nutraceuticals and functional foods. 2oo4. Journal Of Agricultural And Food Chemistry. J. H. S. fruit or wine?.. CARMEN SOCACIU. 2006. SCHWARZ. la câteva soiuri de viţă de vie. FLORINELA FETEA. 5-6. Oncogene 23 (30) (2004). G. 2004.. F. AHMAD. NASTASIA POP. I. CABANIS. 2005. R. Y.. M.Oct:34-5 119. Modulations of critical cell cycle regulatory events during chemoprevention of ultraviolet B mediated responses by resveratrol in SKH-1 hairless mouse skin. 1996. A. J.. REAGAN-SHAW. RUIDAVETS. I. A. S. LAMUELA-RAVENTOS.

Analytica Chimica Acta 563 (2006). ŢÂRDEA C.C. în: A. ORĂSAN (sub red. SUN. Iaşi. MARCO ESTI.I..P. SÂRBU G. 2007. 128. B.. 2006. Volume 65. THRELFALL. 126. M. Enol.213:343-58.M. S. R. în: A.). BELCHIOR. D. Numbers 5-6. 151 129. 1986. P. ŞTEFAN O.. Ion Ionescu de la Brad. 124. Prelucrarea strugurilor şi producereavinurilor. ed. S. 2010. Dacia.. Progr Clin Biol Res 1986. p. J. 91 . ultraviolet light exposure. pp. 2000. ŢÂRDEA C. Chimia şi analiza vinului. R. 2006. V. la câteva soiuri de viţă de vie. A.. 1999. Pages 221-226 127. MAUROMOUSTAKEOS. 57–64 131. Ion Ionescu de la Brad. J. VARMA. Cluj-Napoca. ŢÂRDEA ANGELA. MORRIS. Ed. Chromatographia. STOIAN V. A. Lung Mihai . Effect of variety. pp. Pages 367- 371 130. MUREŞAN. p. 382–390 125.. I. TACHE. Bucureşti. contribution of grape solids to wine and variation during wine maturation. Todesco. S. 50 (1999). LEANDRO. Volume 660.T. Ceres. Uva di Troia. Tratat de vinificaţie. Stilbenes: quantitative extraction from grape skins. SPRANGER. Iaşi. TAMBORRA. Vitic.8372– 8381. Issues 1-2. Determination by LC of Polyphenols in Italian Red Wine. 1-27. 123. 15 February 2010. TAROLA. A. Negroamaro and Primitivo grapes Original Research Article Analytica Chimica Acta.. ed.. Cultura viţei de vie.R. Bucureşti. Inhibition of aldose reductase by flavonoids: Possible attenuation of diabetic complications.. din diferite areale de cultură din românia wines fermented after the addition of copigments. 122. M. Journal of Agricultural and Food Chemistry 53. NĂMOLOŞANU.. Am. 2006. M. Ed.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. 2007. Stresul oxidativ în procese fiziologice şi patologice. A. Ed. TACHE. and enological methods on the trans-resveratrol level of wine. 2007. RIBES. GIANNETTI. MUREŞAN. 1995. OXIDANŢII ŞI ANTIOXIDANŢII. Authenticity markers in Aglianico.

la câteva soiuri de viţă de vie. 50 (2002). VERSARI. DABBAGH. C. American Journal Of Enology Viticulture. HUI-LING WANG. WEI-DONG HUANG. J. WOLIN. Efects Of Various Vinification Techniques On The Concentration Of Cis. 67. SERRY. 133. 48. J. G. WANG. GIULIVO. The sources of oxidative stress in the vessel wall. VINSON. S. CAI. 401-403.. din diferite areale de cultură din românia 132.. Food Chem. 92 . WENDELIN. and UV treatment in grape cv. wilting. Y. Journal of Agric. 214-218 136. 2002. A. cv.P. 137. Y. U. 1659-1661. TORNIELLI. cranberry juice and in wine. Cabernet Sauvignon) and the effect of UV-C on its accumulation. Food Chemistry. Y. AHMAD. S. JANG. An LC MS method for analyzing total resveratrol in grape juice. R.. KE TANG. 2009. Food Chem. 2001.A. GUPTE. Lung Mihai . Plant polyphenols exibit lipoprotein-bound antioxidant activity using an in vitro oxidation model for heart disease. R. pp. J. 135. RODERICK. F. 2798–2799. J.B. R. EDER. G.A.. M. Agric. Hontz-Barbara A. no.. 49 (2001) 5531e5555. pp. PING ZHANG.. VAN BREEMEN.M. S. Agric. PARPINELLO. Journal of Agricultural and Food Chemistry 43 (1995).B. PENG-FEI WEN. 1997. Distribution of resveratrol and stilbene synthase in young grape plants (Vitis vinifera L.. A. pp.. Stilbene compounds and stilbene synthase expression during ripening. Kidney Int. VRHOVSEK. J. 2005.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. 1995. CATANA. FERRARINI. J. Corvina. 43. 1995. 431–435. VINSON. 134. Plant Physiology and Biochemistry 48 (2010) 142e152 138. HAO-RU YANG. Phenol antioxidant index: comparative antioxidant effectives of red and white wines.And Trans Resevratrol And Resveratrol Glucoside Isomers In Wine. WEI WANG.A. M.. YANG. M. R. 5.

68. WU. 140. Issues 1-2. D. 701–705. C. D. JUNG-SHIN KIM. Pages 77-86 93 . EUNJU PARK. X. GLAHN. 28 August 2003. MYUNG-HEE KANG. Mutation Research/Fundamental and Molecular Mechanisms of Mutagenesis. LIU. Lung Mihai . R. R.. Journal of Food Science. YEUNG. H. 2003. Daily grape juice consumption reduces oxidative DNA damage and plasma free radical levels in healthy Koreans. Volume 529. 2003. din diferite areale de cultură din românia 139. MILLER.Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant. la câteva soiuri de viţă de vie. YOO KYOUNG PARK. P. In vitro iron availability and antioxidant activity of raisins. K.