1.

INDICATORI ENERGETICI Caracterizarea din punct de vedere energetic a instalaţiilor electrotermice se face prin randament, factor de putere, puteri absorbite, consum specific de energie şi productivitate.

ηtotal =

Pu Pu ⋅100 % = ⋅100 % Ptotal Pu + ∆Ps + ∆Prs + ∆Pe + ∆Pt

ηtotal = ηc ⋅η s ⋅ηrs
Pu = m ⋅ c ⋅ (θ f − θi ) ti

Bilanţul energetic

η=

Pu Pu ⋅100 % = ⋅100 % P Pu + ∆Pt + ∆Pe

η = ηt ⋅ηe
Randamentul electric - arată ce parte din puterea transmisă încărcăturii din cuptor de către elementele încălzitoare contribuie la încălzirea acesteia şi poate fi exprimat prin relaţia: ηe = Pu ⋅100 % Pu + ∆Pt

Randamentul termic - al cuptorului arată ce parte din puterea cuptorului se transmite încărcăturii şi poate fi exprimat cu relaţia: ηt = Pu + ∆Pt ⋅100 % Pu + ∆Pt + ∆Pe

Puterea activă P - absorbită de cuptor se calculează cu relaţia: P = R⋅I2 Puterea activă a instalaţiei electrotermice este dată de relaţia: Ptotal = Pu ηtotal

Puterea reactivă Q - absorbită de cuptor se calculează cu relaţia: Q = X •I2

unde: X - reprezintă reactanţa totală formată din reactanţa elementelor încălzitoare şi a încărcăturii. X = Xe +Xî Puterea reactivă a întregii instalaţii electrotermice este dată de relaţia: Qtotal = Q + Qrs + Qs − Qc Puterea aparentă a cuptorului S - se calculează cu relaţia: S = P2 + Q2 Puterea aparentă a întregii instalaţii electrotermice, este dată de relaţia:
2 2 Stotal = Ptotal + Qtotal

Factorul de putere - la nivelul cuptorului respectiv la nivelul întregii instalaţii electrotermice se determină cu relaţiile: P S Consumul specific de energie electrică - rezultă din relaţia: cos ϕ = wtotal = Ptotal ⋅ t i = m ηtotal

3.MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA ECHIPAMENTELOR ELECTROTERMICE. -materialele utilizate au o serie de proprietati:refracteritate,stabilitate termicamare,stabilitate structurala,tehnologitate. MATERIALE REFRACTARE Materialele refractare sunt utilizate pentru realizarea părţii interioare a cuptoarelor electrice, fiind capabile să suporte temperaturi înalte, fără a-şi pierde calităţile fizice, mecanice şi chimice. În compoziţia celor mai multe materiale refractare intră dioxidul chimice. de siliciu (SiO2), argila, oxidul de magneziu (MgO), dioxidul de zirconiu (ZrO 2), oxidul de crom (Cr2O3). Aceste materiale trebuie să posede următoarele proprietăţi fizice, mecanice şi electrice: - refractaritate, stabilitate termică, stabilitatea chimică sau rezistenţa la acţiunea termică chimică , conductivitatea termică la temperatura de lucru a materialelor refractare , conductivitatea electrică, căldura masică a materialului refractar, rezistenţa stenţa electrică, refractar, mecanică la temperatura de lucru a materialului refractar, refractar, MATERIALE TERMOIZOLANTE Materialele termoizolante au conductivitate termică şi căldură specifică mică, refracteritate şi rezistenţă mecanică satisfăcătoare, sunt materiale uşoare a căror densitate este cuprinsă între 0,15...0,7 kg/dm3. Sunt folosite de cele mai multe ori ca

C. . ce apare într-un interval de timp dt în elementul rezistiv de dQ.start termoizolant.20 000 ore). Zidăria cuptorului se dimensionează astfel încât temperatura suprafeţei exterioare să nu depăşească 350 K. din această categorie fac parte: . -un mare rol in incalzirea piesei il are contactul electric cu materialul semifabricatului -fixarea se alimentarea pieselor se face prin contacte din Cu sau bronz.condensator pt compensare factorului de putere.INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE CU REZISTENŢĂ ELECTRICĂ Funcţionarea acestor cuptoare se bazează pe încălzirea conductoarelor parcurse de curent electric (efectul Joule-Lenz).Instalaţiile pentru încălzirea directă a semifabricatelor. stabilitate mecanică şi chimică mare la temperatura de lucru. Instalaţii pentru încălzire directă cu acţionare discontinuă Cs. -carcasa ext. MATERIALE REZISTIVE REZISTIVE Sunt utilizate pentru realizarea elementelor încălzitoare.Instalaţii de sudare. 6.Instalaţiile de încălzire prin convecţie.3-semifabricat.Instalaţii pentru producerea materialelor cu temperaturi înalte . durată mare de viaţă (10 000.catuseala.bolta .4-reteaua scurta. Aceste materiale se caracterizează prin rezistivitate ridicată.peretii.elemente incalzitoare. .. este dată de relaţia: dQ = R ⋅ I 2 ⋅ dt În funcţie de modul de transfer a căldurii către materialul ce urmează a fi încălzit.racite cu apa si actionate hidraulic sau pneumatic (pot fi tip rola. Cantitatea de căldură dQ. ELEMENTE CONSTRUCTIVE.Instalaţiile cu radiaţii.2-contacte.1transformatorul. Instalaţii cu încălzire indirectă. 5.usile .Ls. a apei). .strat exterior la zidăria cuptoarelor electrice. rezistenţă R.. parcurs de curentul electric de intensitate I. coeficient de temperatură redus al rezistenţei electrice valoarea acesteia în stare caldă diferă foarte puţin faţă de cea în stare rece.C si L de simetrizare.tip deget) . instalaţiile de încălzire cu rezistenţă electrică se clasifică astfel: Instalaţii cu încălzire directă: . coeficient redus de dilatare liniară.Instalaţiile pentru încălzirea lichidelor (încălzirea sticlei lichide.vatra.

7. pentru menţinerea în stare topită a sticlei. astfel încât prin intermediul unor contacte alunecătoare.Cuptoare Din această grupă fac parte cuptoarele pentru grafitare. pentru realizarea de tratamente termice în băi de săruri şi cele pentru încălzirea apei. Acestea se deplasează cu viteză constantă. 4-reteaua scurta. -alimentarea rolelor se face cu unu sau mai multe transformatoare monofazate prevazute cu prize de reglaj a tensiuni -reglarea tensiuni se face prin modificarea tensiuni a vitezei de deplasare sau a distantei dintre role. -incalzirea este asigurata de un sistem de electrozi realizati din blocuri masive de grafit alimentati de la un transformator monofazat. porţiunea din semifabricat cuprinsă între cele două sisteme de contacte este încălzită datorită trecerii curentului electric. 2-contacte .a amestecului de grafit si cocs care este introdus in cuva de grafitare cu lungimea 20 m si are capacitatea de 50 tone. Unde I contact cam 40kA. 3-semifabricat. trasnformator. C – C pt compensarea factorului de putere. 8. . -incalzirea are loc prin conductia electrica si termica.Instalaţii Acţionarea continuă se utilizează la încălzirea sârmelor.-alimenatrea instalatiei se face cu un transformator monofazat. benzilor sau tablelor din oţel sau cupru.Cuptoare cu încălzire directă 8. Cuptoare pentru grafitare şi pentru producerea carborundului PRocesul de grafitare-dureaza intre 7-13 zile iar in aceasta perioada incalzirea grafitare-dureaza ajunge pana la t=2400-2700 grade . Cs.Ls – C si L de simetrizare. pentru producerea carborundului.Instalaţii pentru încălzire directă cu acţionare continuă 7.

) a unui electrolit format din alumina dizolvata intro sare topita vascoasa sub numele de criolit urmat de un proces chimic de electroliză sau rafinare.cuvă din oţel căptuşită cu cărămizi refractare.3-electrod.aluminiu topit.cosfi=0. 6 . 9. .S=3MVA.P=10MVA.realizati din bloc de grafit pusi intr-un miez conducotr de grafit si cocs. iar curentul între 10…100 kA.4-perete frontal. având tensiunea reglabilă (5…20 V pe cuvă).Cuptoare pentru extragerea şi rafinarea aluminiului -1 . 5 . PROCESUL DE PRODUCERE A CARBORUNDULUI-au o cuva dreptunghiulara cu lungime de pana la 17m si incalzeste amestecul de cocs si nisip silicios pana la 2700grade si este realizat de sist de electrozi .anod precopt. -Consumul 16500-2200 kWh/t. -Cuvele sunt legate în serie şi alimentate de la redresoare cu diode de siliciu.6-transf de alimentare.c. 4 .5-vatra. -Puterea unitară a instalaţiei poate ajunge la 3 MVA. iar tensiunea în secundarul transformatorului de alimentare este de 200…350 V. 20 cm grosime..2-blocuri de grafit.5.bară catodică din oţel.U=50-150. 2 . Consumul specific de energie electrică este în limitele 16500…22000 kWh/t. W=6500-7500[kwh/t] Componente :1-amestec de grafit si cocs.4-perete frontal.U=200-350 V.P=65007600[kwh/t] -Componente :1-amestec de cocs si nisip silicios. pentru a menţine constant curentul. 7bară anodică din aluminiu Extragerea şi rafinarea aluminiului este posibilă datorită electrolizei termice.bloc catodic (cărbune sau grafit). Tensiunea pe cuvă este de 5 V.electrolit. 3 .3electrod. -La temperatura de 950 oC.6-transformator. Consumul specific de energie este de 6500…7500 kWh/t. alumina se descompune şi formează o baie de aluminiu de cca. care constă în încălzirea directă (în c.2-miez conductor de grafit si cocs. -Electroliza aluminei este unul dintre cele mai energointensive procese tehnice.5-vatra.

În cuptoarele cu acţiune discontinuă. detensionare. căldura necesară încălzirii fiind preluată de la elementele încălzitoare plasate în apropiere. În cuptoarele tip cameră cu temperaturi de până la 700 oC. cementare.3. Cuptoarele de tip cameră sunt utilizate în special numai pentru încălzirea pieselor de dimensiuni mari. instalaţiile cu încălzire indirectă pot fi: . 4. Cuptoarele cu elevator sunt utilizate pentru încălzirea pieselor din oţel sau fontă. materialul care urmează a fi încălzit se deplasează în mod continuu în interiorul cuptorului. pentru topirea metalelor şi aliajelor. cuptoare de laborator. în atmosferă controlată ca şi în procesul de cementare în cazul pieselor de dimensiuni mari .1. cementarea şi nitrocarburarea. tratamente termice În aceste instalaţii materialul ce urmează a fi încălzit nu este parcurs de curent electric. 4. datorită circulaţiei aerului în circuit închis.11. au formă cilindrică şi sunt utilizate pentru efectuarea de tratamente termice: călire.3. .de temperatură medie (600…1200 oC). transferul termic se face prin radiaţie şi prin convecţie.cu funcţionare continuă.1. Aceste cuptoare au o construcţie simplă. În figura 4.cu funcţionare discontinuă. În cazul cuptoarelor cu temperaturi de peste 700 oC. pot fi utilizate în diverse procese tehnologice şi au posibilitatea realizării în cuptor a unor regimuri termice variate.de temperatură înaltă (peste 1200 oC). precum şi îmbătrânirea metalelor. materialul care urmează a fi încălzit nu îşi modifică poziţia în timpul încălzirii. În cuptoarele cu funcţionare continuă. Cuptoare electrice cu rezistoare pentru tratamente termice Acestea sunt utilizate pentru călirea şi revenirea. Cuptoare electrice industriale cu rezistoare cu încălzire indirectă Aceste tipuri de cuptoare sunt utilizate pentru tratamente termice şi încălziri. Clasificarea acestor instalaţii se face în funcţie de : . .modul de lucru. b) În funcţie de temperatura medie de funcţionare. aparate electrocasnice şi aparate pentru încălzirea electrică a spaţiilor de locuit. În funcţie de modul de desfăşurare al procesului tehnologic aceste cuptoare pot fi cu acţiune discontinuă sau cu acţiune continuă. . Cuptoarele verticale. a) În funcţie de modul de lucru. cuptoarele cu încălzire indirectă sunt: . etc. sunt prezentate principalele tipuri de cuptoare cu rezistoare cu încălzire discontinuă. transferul termic se face numai prin radiaţie. radiaţie şi convecţie liberă sau convecţie forţată.1. Transmiterea căldurii are loc prin radiaţie.temperatura medie de funcţionare.de temperatură joasă (sub 600 oC). recoacerea. .10. Instalatii cu rezistenta electrica cu incalzire indirecta cuptoare pt.

4.alimentarea din reţeaua de medie tensiune (sub 20 kV. Cuptoare cu rezistoare cu încălzire indirectă cu acţiune discontinuă: a) Cuptor tip cameră. . c) Cuptor cu elevator. prin intermediul transformatoarelor cu prize de reglaj a tensiunii sau autotransformatoarelor. 1 – izolaţia termică. d) Cuptor tip clopot. sisteme care intrebuinteaza fie regulatoare bipoziţionale sau cu semnal binar. justificată de necesitatea protecţiei personalului împotriva electrocutării. la puteri P>50 kW). de tipul milivoltmetrului sau logometrului care acţionează asupra contactorului principal din schema de alimentare. b) Cuptor tip vertical. care acţionează asupra comenzii reactanţelor saturabile sau a tiristoarelor variatoarelor.alimentarea directă din reţeaua de joasă tensiune (la puteri sub 50 kW). . 5 – suport. Echipamentul electric al cuptoarelor cu rezistoare Cuptoarele electrice cu rezistoare sunt alimentate la o tensiune de 220…500 V. 2 – material refractar. modificarea puterii realizându-se cu autotransformatoare sau variatoare cu tiristoare. 6 – semifabricat. 3 – elemente încălzitoare. 7 – dispozitiv pentru ridicarea semifabricatului 11. permiţând un reglaj precis al temperaturii. 4 – uşă de acces.11. Cuptoarele cu incalzire indirecta in marea majoritate a cazurilor sun echipate cu sisteme de reglaj automat a temperaturii . Această tensiune se obţine prin: .Fig. fie utilizeaza regulatoare continue.

fazele reţelei de alimentare. consum specific de energie electrică ridicat (tabelul 4. zincului.A. c.1. Wh . rafinarea sau menţinerea în stare caldă a cuprului şi a aliajelor sale.conductorul neutru de lucru. C. W. sunt utilizate pentru topirea. Np .e3.R . C .). iar piesele turnate sunt de calitate superioară. magneziului. Majoritatea instalaţiilor de încălzire electrică a apei utilizează rezistoare tubulare pentru încălzire directă.sigurente fuzibile . Cuptoarele de tip cuvă sunt destinate în principal menţinerii în stare topită a materialelor uşor fuzibile. Capacitatea cuptoarelor de tip creuzet nu depăşeşte 500 kg. precum şi de temperatura acesteia. cositorului şi plumbului (figura 4. Consumul specific de energie electrică este de 420…470 kWh/t. 6 – capac 13. Cuptoarele cu creuzet funcţionează până la 1200 oC. B. 4 – creuzet. 5 – metal. Aceste cuptoare sunt utilizate în special la topirea aluminiului.Cazan pt producerea aburului tehnologic. respectiv de protecţie împotriva electrocutării. e1. A.contatctor principal. unde temperatura metalului topit trebuie menţinută la 750…800 oC.cuptor cu rezistoare. de exemplu a aluminiului.aparate de măsură. durată de funcţionare redusă a elementelor încălzitoare. Cuptor de tip creuzet.). de distanţa dintre electrozi. La topirea în aceste cuptoare lipsesc produsele de ardere.e4. . 3 – elemente încălzitoare. m . Dezavantajele principale ale acestor cuptoare sunt: randament termic scăzut. 2 – material refractar.releee intrerupatoare 12. T . b) Cuptor de tip cuvă 1 – izolant termic.Instalatii pt incalzirea directa a apei.Cuptoare electrice cu rezistaoare pt topire.13.autotransformator.e2. N. V.termocuplu . e5 – releu termic d. Comportarea electrică a apei depinde de natura şi cantitatea sărurilor dizolvate în ea.

T < 700 K. Randamentul cazanului este de 99%.reglarea precisă a temperaturii. 4 . Protecţia împotriva electrocutării în instalaţiile de înaltă tensiune se realizează fie prin intermediul unor tuburi izolante.randament ridicat.instalaţiile de încălzire sunt relativ simple şi ieftine. . Reglajul puterii de încălzire se realizează prin deplasarea unui ecran izolant (teflon) (figura 4.76…10 µ m. . . În aplicaţiile industriale. fie prin utilizarea izolatoarelor ceramice între cazan şi mantaua exterioară sau prin legarea la pământ a mantalei exterioare. Avantajele acestui procedeu sunt: . tensiuni de 10 şi 30 kV.).manta metalică. .cazan.electrod. T = 700…1500 K. In functie de temp medie de funct. .In functie de modul de lucru sunt instalatii cu funct.icalziri fiind prelucrata de la elem .surse de radiaţii infraroşii scurte: λ =0. determinat pe de o parte de randamentul surselor de radiaţie iar pe de altă parte de modalitatea transmiterii energiei între sursă şi corp. -materialul ce se incalzeste nu este . având lungimea de undă cuprinsă între 0.caldura necesara. Surse de radiaţii infraroşii: Sursele de radiaţii infraroşii se clasifică după lungimea de undă si respectiv dupa temperatura pe care o transmite in 3 categorii.10. 2 . 3 . Avem temp joase si medie sau inalta temp.pardcurs de curent elefctric .76…100 µ m.discontinua(intermitenta si cu functionare continua. . incalzitoare amplasate in apropiere.Componente : 1 .76… 2 µ m. Încălzirea se bazează pe proprietatea corpurilor de a prelua energia acestor radiaţii şi de a o transforma în energie de oscilaţie a moleculelor şi atomilor din corpurile respective. -variatia coeficientului de absorbtie al unui material in functie de lungimea de unda reprezinta spectrul de absoirbtie in infrarosu.surse de radiaţii infraroşii medii: λ = 2…4 µ m. . -clasificarea se face in functie de modul de lucru si de temperatura medie de functionare.Transmiterea acalduri are loc prin radiatie si convectie libera sau radiatie si convectie fortata. .siguranţă în exploatare.Incalzirea cu radiatii infrarosii Radiaţiile infraroşii fac parte din spectrul undelor electromagnetice.surse de radiaţii infraroşii lungi: λ = 4…10 µ m.tuburi izolante Cazanele pot produce abur tehnologic la presiuni până la 40 atm şi se construiesc pentru puteri până la 20 MW. T > 1500 K. 6 .ecran izolant.posibilitatea obţinerii unor densităţi de putere ridicate. 14. 5 izolator.permit încălzirea materialelor inflamabile.stiintific si medical se utilizează radiaţii având λ =0. .

.38 kW/kg. având rol de radiator secundar.3 kW/kg. Sursele de radiaţii infraroşii scurte. numite şi radiatoare întunecate. .28…0. . care pot fi iradiate simultan pe o mare suprafaţă. de circa 1500 C.Aceste surse sunt cunoscute sub numele de radiatoare ceramice.se face in cateva secunde.uscarea hârtiei şi cartonului. . 3 – piesa. Construcţia instalaţiilor de încălzire cu radiaţii infraroşii Cuptoarele cu radiaţii infraroşii sunt în general cu acţionare continuă. materialele ce urmează a fi încălzite fiind transportate cu benzi sau alte mecanisme. derivă din lampa electrică cu incandescenţă.20 kW/kg.uscarea produselor agricole.uscarea suprafeţelor vopsite.a timpului de expunere sau modificarea distantei dintre sursa de infrarosi si produs. sunt lămpi tubulare cu cuarţ opac.2…0. -a) cu trei panouri radiante. Aplicaţii ale încălzirii cu radiaţii infraroşii Încălzirea cu radiaţii infraroşii este deosebit de eficientă în procesarea materialelor de grosime mică. Sursele de radiaţii infraroşii lungi.1 – incinta.uscarea legumelor şi fructelor. la care s-a realizat creşterea radiaţiei prin scăderea temperaturii filamentului.sunt utilizate pentru echiparea instalatiilor de tip tunel unde se impune ajungerea la o temperatura ridicata intr-un interval de timp foarte scurt. . 2 – sursele de radiaţii. . putere specifică necesară 0.uscarea materialelor textile.15…0..8 kW/kg apă eliminată. Sursele de radiaţii infraroşii medii.uscarea miezurilor de turnătorie. Puterea specifica a unui astfel de element incalzitor poate ajunge la 15…40 kW/m2.4…1.uscarea făinii şi a pastelor făinoase. Radiaţiile infraroşii sunt emise de un filament metalic încălzit la temperaturi cuprinse între 1000…1600 K. dreptunghi se compun dintr-un element rezistiv din aliaj Ni-Cr înglobat într-un înveliş din material ceramic. putere specifică necesară 0. care au ca element încălzitor un strat metalic depus pe o parte a unei plăci din sticlă. Panouri radiante din sticlă electroconductivă. putere specifică necesară 1. numite şi radiatoare incandescente. Principalele domenii de utilizare ale acestor instalaţii sunt: . putere specifică necesară 5…15 kW/m2. putere specifică necesară 3…20 kW/m2. puterea specifică necesară 0.Puteri specifice de 1…3 kW/cm2. sunt de două categorii: Radiatoare ceramice de forma circulara. numite şi radiatoare luminoase.7…2 kW/kg.uscarea materialelor ceramice şi minerale. Aprinderea acestor surse se face instantaneu iar ajungerea la temp. . . b) cu un singur panou radiant . 4 – ventilator -reglarea procesului de incazlire se face prin modificarea puteri cuptorului . putere specifică necesară 0.

arc electric şi rezistenţă. independentă de lungimea arcului şi care creează un câmp electric de 10 la puterea -6…10-7 V/m . CLASIFICARE ŞI DOMENII DE UTILIZARE Clasificarea cuptoarelor cu arc electric se face în funcţie de modul de transfer a energiei termice spre materialul de încălzit şi în funcţie de domeniul de utilizare.3 ori mai mare decât zona catodică.CUPTOARE CU ARC ELECTRIC Funcţionarea cuptoarelor cu arc electric se bazează pe cantitatea de căldură dezvoltată de arcul electric.zona anodică. . Arcul electric se stabileşte între electrozi solizi sau lichizi.cu acţiune directă. . temperatura poate ajunge pana la 15000 grade K. Temperatura anodului poate ajunge până la 4000-5000 K.1. Caracteristicile arcului electric alimentat cu tensiune continuă . ceea ce provoacă o emisie secundară a anodului. b) În funcţie de domeniul de utilizare sunt întâlnite următoarele tipuri de cuptoare: .aplicarea unei tensiuni de aprindere Uap. de aproximativ 10 V.cu acţiune indirectă.-. . separaţi de un mediu gazos ionizat (aer sau gaz). destinate obţinerii feroaliajelor . . la care arcul electric se dezvoltă între electrozi şi materialul ce urmează a fi încălzit. care se transmite prin radiaţie materialului c urmeaza a fi topit. 5. la care are loc disipare de căldură atât în arcul electric cât şi în rezistenţa electrică a materialului. ARCUL ELECTRIC Arcul electric reprezintă o descărcare electrică autonomă. Principalele procese care determină apariţia de sarcini electrice în spaţiul dintre electrozi sunt: .Aceasta zona se intinde pe o distante mai mare pana la 20de ori fatza de zona catodica.cuptoare cu arc electric sub vid. la care arcul electric se dezvoltă între doi electrozi. dependentă de natura gazului sau a vaporilor metalici şi de distanţa dintre electrozi. iar căldura se transmite spre materialul de încălzit prin radiaţie.zona catodică. zona caracterizate printr-o tempereatura medie care poate atinge valori Tm=6000grade K.ionizarea continuă (termoelectrică) a acestora.cuptoare pentru topire sub strat de flux protector. este de 2 . produsă de electronii emişi de electrozii încălziţi prin trecerea curentului electric (emisia termoelectrică). a) În funcţie de modul de transfer al energiei electrice sunt întâlnite următoarele tipuri de cuptoare: .2. caracterizată de densităţi mari ale curentului electric. .cuptoare pentru elaborarea oţelurilor. căreia îi corespunde căderea de tensiune Uc.cu acţiune mixtă. 5.zona care formează coloana arcului.15. in centrul coloanei. . .cuptoare pentru reducere cu arc şi rezistenţă electrică. care se întinde pe o distanţă de aproximativ 10-6 m. în prezenţa unei tensiuni corespunzătoare. .2.

catod si anod.2.Caracteristica statica a arcului el defineste variatia tensiunii la bornele arcului in fct de intensitatea curentului electric prin coloana arcului astfel la aceasi valoare a intensitatii valorii curentului electric. Caracteristicile arcului electric alimentat cu tensiune alternativă Tensiunea de alimentare este de forma: uS = U S sin ωt Curentul trece de două ori prin valoarea zero în timpul unei perioade de variaţie a tensiunii. in aceasta zona rezistenta electrica este negativa zona bc. mariind distanta dintre electrozi se obtine o crestere a tensiunii anodice. . procesele de ionizare ating nivelul de saturatie . respectiv stingerea arcului in timpul unei perioade in cazul arcului de curent alternativ fiecare electrod este alternativ . 5. conductivitatea ramane constatanta.2. zona cd – zona caracteristica printr-o crestere semnificativa a intensitatii curentului electric . Caracteristica statică a arcului electric poate fi impartita in 3 zone: zona ab – zona care datorita proceselor de termoionizare intense se obtine o crestere a temperaturii prin coloana arcului .zona in care datorita cresterii intensitatii curentului electric . temperatura arcului se aproprie de valoarea initiala. Caracterisiticil ale arcului electric pot fi statice sau dinamice. conductivitatea canalului creşte căderea de tensiune pe coloana arcului electric rămâne constantă. . fapt c determina aprinderea . Aceasta zona de fapt corespunde unei functionari stabile a arcului electric. In aceasta zona .

Acesta asigura alimentarea electrozilor legatura intre transformator si sistemul de alimentare al electrozilor se realizeaza prin intermediul retelei scurte (4) realizata din bare sau cabluri racite cu apa Conexiunile retelei scurte pot fi: . 1 . Durata procesului de topire este deplasării de obicei mai mult de jumătate din durata necesară preparării şarjei şi în acest interval de timp se consumă 60…80% din energia necesară întregului ciclu de preparare.coloana de pivotare.incinta unde se afla transformatorul 11. CUPTOARE CU ARC ELECTRIC CU ACŢIUNE DIRECTĂ PENTRU TOPIREA OŢELULUI Cuptoarele cu arc electric cu acţiune directă sunt utilizate pentru: -topire.electrozii.topirea metalelor şi aliajelor greu fuzibile.. care asigura sustinerea electrozilor si deplasarea acestora in timpul golirii cuvei si respectiv in timpul incarcarii acesteia. realizati din carbune sau grafit 8 . 2 .conexiune stea . 9. Lungimea arcului electric (2…3 cm) se modifică în timpul surpării şi deplasării încărcăturii. elaborarea oţelurilor aliate şi înalt aliate.conexiuni triunghi nesimetric .jgheabul de golire.arcul electric 12. 7 .elemente de sustinere pentru reteaua scurta 10 .6 kgde elctrozi.conexiuni simetrice . Are in componenta sa urmatoarele elemente.5 . din punct de vedere energetic a procesului de topire este Principala funcţionarea instabilă a arcului electric. La ora actuala pentru realizarea unei tone de hotel se consuma intre 1. Aceste cuptoare nu sunt recomandate la topirea materialelor neferoase având în vedere procentul ridicat de material ars pe durata procesului tehnologic.dispozitivul de comandă hidraulică a electrozilor. Electrozii sunt caracterizati prin : .portelectrodul. . -Electrozii cuptorului se confecţionează din cărbune sau grafit.16.transformatorul de alimentare. amplasat intr-o incapere separata de restul cuptoarului . 3 .metalul topit -Principala caracteristică.cuva de topire.are rolul de a asigura sutinerea electrozilor si deplasarea acestora in pozitie verticala 6 ...conexiune triunghi simetric 5.

Q4. cu influenţe importante asupra reţelei electrice de alimentare. stabilite pe baza densităţilor de curent admisibile: S1.5 − 0. Alimentarea cuptoarelor cu arc se poate face fie din statia U=6[kv] .73. este realizat dintr-o infasurare bifazata alimentat la o tensiuni alternativa de frecventa redusa 0. TC – transf.73 Elementele retelei scurte pot fi conectate in serie in cazul cuptoarelor cu capacitati mai mici de 10 tone in triunghi nesimetric pentru cuptoarele cu capacitati n=50-100 tone sau in triunghi simetric pentru cuptoarele mai mari de 100 de tone.Q3.5…0.conductivitate termică redusă. -Randamentul total al instalaţiei are valori cuprinse între 0. . . Alegerea elementelor retelei scurte se face in functie de densitatea de curent care trece prin acesta .preţ de cost redus. au secţiuni mari.Q2. Elementele reţelei Randamentul 0.cuptorul cu arc AI – agitatorul inductiv care asigura o omogenizare a temp.L2.73. pentru masurarea tensiunii .S3 – separatoare Q1.rezistenţă ridicată la acţiunea agenţilor chimici.bobina care asigura funct.5…0. stabila a arcului electric in faza de topire a incarcaturii din intensitatea cuptorului .C2 – filtrele de armonici Agitatorul termic are dezavantajul ca prezinta o uzura rapida a vatra cuptorului Randamentul total al cuptoarelor cu arc este cuprins intre ηt = 0. astfel : . in celelalte faze bobina este intrerupta. respectiv a curentului B. din interiorul cuvei de topire..S2.C1.conductivitate electrică ridicată. T1 – transformator pentru alimentare cuptorului RS – reteaua scurta CA. . .intrerupatoare TT. scurte fiind parcurse de curenţi importanţi (mii sau zeci de mii de A). Echipamentul electric al cuptoarelor pentru topirea otelului trebuie să asigure desfăşurarea în condiţii optime a procesului tehnologic. .posibilitate de prelucrare mecanică.20 [kv]pt cuptoarele cu capacitati mai mici de 50 tone sau din statia 110 [kv] pentru cuptoarele cu capacitati mai mici de 50 tone sau din statia 110 [kv] si mai mari din statia 220[kv] cazult cuptoarelor cuprinse intre 50-100 tone.temperatura de înmuiere ridicată.2-2HZ SRA – sitemul de reglare automata a temperaturii BC – bateria de condensatoare L1.

pt.5 [A/mm2] .pentru cablurile de cupru : densitatea de curent admisibila este J<1[A/mm2] . barele din cupru racite cu apa : j<=3.5 [A/mm2] a)conexiune stea b) triunghi nesimetric c) triunghi simetric 1.pt.electrozi 3 – legaturi electrice 17.In vatra cuptorului este plasat electrodul de intorcere a curentului. Cuptor elect.CUPTOARE CU ARC ELECTRIC ALIMENTATE LA TENSIUNE CONTINUA Sunt folosite pt obtinerea otelurilor aliate si inalt aliate.transformator 2.Un astfel de cuptor are in componenta:-cuva de topire in centrul careia se afla electrodul central din grafit. barele din cupru racite cu aer : j<1.Electroduleste amplasat in centrul cuvei de topire. In faza de inceput a procesului tehnologic arcul electric se dezvolta in electrodul central si materialul din interiorul cuptorului rezultand un material solid o guma cu diametrul intre 1.5-2 fata de diametrul electrodului..alimentat cu tens continua. .alimentat de la o sursa de tensiune continua.

prin electrod.de valoarea consumului specific impus utilizand relatia: ST ≥= S Randamentul total.Cuva de topire se realizeaza din material refractar.Electrozi sunt realizati din teava de otel sau aluminiu umplut cu pasta de carbine care se intareste prin autocoacere in zona contactului portelectrodului datorita calduri transmisa prin conductie din cuptor.conectat de obicei in triungi nesimetric la electrozi sau in stea. Din punct de vedere constructive aceste cuptoare pot fi cu actiune continua sau discontinua.CUPTOARE CU ARC ELECTRIC SI REZISTENTA In cazul acestor cuptoare caldura necesara desfasurarii procesului tehnologic este obtinuta atat de la arcul electric cat si datorita treceri curentului electric prin rezistenta electrica a incarcaturii.In cazul acestor cuptoare consumul de de electrozi este redus cu aproximativ 1-1.85 cos δ − factorul _ de _ putere Cos=0.In aceste cuptoare se obtin feroaliaje:ferosiliciu. I= S 3 ⋅U 2 -alimentarea cu energie electrica a cuptorului cu arc electric si rez se face printr-un transf monofaszat sau trifazat prin intermediul retelei scurte . D⋅ 0 w η ⋅cos ϕ t η = 0.85-0. .fero-crom.5kg pe tona de otel. Cuva de topire ae forma cilindrica sau paralelipipedica cu vatra realizata din grafit.In faza urmatoare are loc topirea materiaului din din apropiere prin radiatie si conductie la materialul deja topit. rezultă în funcţie de puterea aparentă S şi tensiunea de la ieşirea transformatorului U2 (tensiune între faze).Durata intregului process fiind de 50 min. Cu 3 transf monofazate. Pt alimentarea electrozilor se utilizeaza un transformator a carei putere aparenta se determina in functie de productivitatea cuptorului. Schema electr.In faza finala tot materialul din cuptor este topit.feromangam. 18.93 Puterea aparenta a acestor cuptoare:S=3-100[MVA] Curentul electric I. 75 − 0.

4 . 4 .Partea interioara a creuzetului denumita si soclu este coborata in momentul in care lingoul atinge lungimea det astfel incat oglinda baii de flux sa fie mentionata la inaltime constanta. portelectrozii. taliu. Tensiunea alternativa de topire se aplica electrodulu si creuzetului. 3 – fund mobil.a – conectare în triunghi. etc. Acest strat de flux se introduce intre varfurile electrodului si incarcatura din cuptor. 2 – electrozi.baia metalică.Schema de alimentare a unui cuptor cu arc electric şi rezistenţă .tijă.baia de flux. 1 – cristalizor. taliu. Cuptoare cu arc electric cu topire in vid Cuptoarele cu arc electric în vid sunt destinate producerii de zirconiu.2000grade. ce urmeaza a fi topit. 8 . Cuptoare pt topire sub strat de flux Baia de flux-este un amastec de oxid de calciu. -Principalele elemente ale acestor cuptoare sunt: mecanismul de deplasare a Principalele electrodului. 2 – lingou.lingou.cobalt si carburi metalice.CUPTOARE PT TOPIRE CU STRAT DE FLUX.transformatorul cuptorului .avand rolul de a asigura protectia metalului inpotriva actiuni atmosferice. 7 . Cuptor cu arc electric în vid.. 1 – transformator monofazat. materiale greu fuzibile şi active din punct de vedere chimic. det topirea capatului inferiror al electrodului Aceste cuptoare sunt utilizate pt obtinerea materialelor pure.electrodul acestor cuptoare se realizeaza din lingoul obtinut in faza unei topiri anterioare .electrod.soclu. 4.Prin trecerea curentului electric prin baia de flux aceasta se incalzeste puternic la temperaturi de 1600….mecanismul de susţinere şi deplasare a electrodului.19. 5 – inel de etanşare. Aceste cuptoare permit obtinerea unor materiale de mare puritate. cu electrod consumabil a) cu extragerea lingoului. 2 .oxid de magneziu. b) cu lingou fix. 3 .pot fi prevazute cu electrozi comunicanti realizati din bare de forma cilindrica sau patrata sau din acelasi material cu incarcatura sau pot fi cu electrodul necomunicant realizat din grafit sau wolfram.florura de calciu si alumina in anumite proportii.creuzet. 5 . titan.acelor greu fuzibile. Principiul de funcţionare al cuptorului pentru topire sub strat de flux 1 . 6 – electrod consumabil.procesul tehnologic se desfasoara in interiorul unui creuzet de forma cilindrica sau primatica prevazuti cu doi peretii realizatii din cupru sau otel prin care circula apa de racier. 7 – incintă vidată.CUPTOARE CU ARC ELECTRIC CU TOPIRE IN VID. 5. 3 – încărcătura. b – conectare în stea.alimentarea electrodului se face prin intermediul unui transformator. 6 .cuptor 19. creuzetul şi echipamentul electric. Electrodul este realizat sub forma de bara din metalul .aliaje pe baza de nichel. etc. molibden. Fig.

-In cazul unei bobine parcursa de un current alternative acesta va crea atat in interiorul sau cat si in exterior un camp magnetic variabil.Daca in interiorul bobinei se introduce un material conductor. e=− dΦ dt Puterea transformata in caldura in corpul de incalzit este P = Rg 2 = I E2 R Rezistenta in c.uxul inductor altenativ este alternativ de pulsatie omega in piesa apar curenti indusi I2 si densiate J2 a caror sens se opune fluxului magnetic incductor Ф2. -conditii optime de lucru si adaptare usoara a acestor instalatii la procesul tehnologic. este mult mai mare dacat in c. AVANTAJE-caldura se dezvolta in corpul ce urmeaza a fi incalzit obtinanduse un transfer de energie>1000KW/m^2 si o viteza mare de incalzire.Curenti electrici turbionari det de tensiunile electromotoare indusa conduc la incalzirea materilaelor conductoare prin efectul Joule.PRINCIPIUL INCALZIRI ELECTROMAGNETICE. De incazlire in profunzime. .(Focault). Daca fl . CAtegorii :echipamente pt topire . -Conta in transformarea energiei electromagnetice absorbite de piesa de lucru in energie termica.a. Incalzirea prin inductie electromagnetica se bazeaza pe efectul de patrundere a campului electromagnetic in materialele conductoare aflate intrun camp magnetic variabil in timp. Sunt relative simple fiind posibil lucrul in vid sau atmosfera controlata. -posibilitate de automatizare si functionare in flux continuu. Tens electromotoare indusa .fluxul magnetic variabil in timp care traverseaza materialul induce in acesta o tensiune electromotoare ce det aparitia curentilor turbionarii.c.20 INCALZIREA PRIN INDUCTIE ELECTROMAGNETICA.((corp conductor) . echip pt tratamente termice si echup pt aplicatii speciale PRINCIPIUL INCALZIRI PRIN INDUCTIE ELECTROMAGNETICA. -inst.echip.

Echipamentul electric al instalaţiilor de încălzire prin inducţie cuprinde sursa de alimentare şi inductorul. -gabaritul.transferul de căldură în material pe baza energiei electrice. .modul de răcire. prin efect Joule. . . Alegerea sursei Alegerea sursei se face în funcţie de următorii parametri: -frecvenţa tensiunii de alimentare a inductorului – este stabilită de forma produsului.PATRUNDEREA CAMPULUI ELECTROMAGNETIC SI PUTEREA TRANSMISA PISEI. . Pentru determinarea densităţii curentului electric turbionar indus în conductoare determinarea masive şi a puterilor dezvoltate de aceştia se utilizează ecuaţiile lui Maxwell pentru regimul cvasistaţionar: regimul cvasistaţionar: rotH = J rot E =− divH = 0 ∂B ∂t B = µ ⋅H J =σ ⋅E = 1 ⋅E ρ 2 & E & S = & × H [VA/m -vectorul poynting ] 22.Frecvenţa este parametrul care impune alegerea sursei. inclusiv pierderile termice. pierderile Joule în inductor şi în înfăşurările transformatorului. -regimul de alimentare -puterea de ieşire. acesta depinde de spaţiul disponibil din apropierea inductorului.) Curba de histerezis B=f(H) În cazul încălzirii prin inducţie întâlnim trei fenomene fizice succesive: . prin conducţie termică în întreaga masă a corpului 21. pierderile în circuitul magnetic. aceasta trebuie să asigure puterea necesară încălzirii sarcinii. răcirea se face cu apă.transferul de căldură.natura procesului dorit şi natura materialelor.transferul de energie pe cale electromagnetică de la bobină la corpul de încălzit.ECHIPAMENTUL ELECTRIC AL INSTALATIEI DE INCALZIRE PRIN INDUCTIE ELECTROMAGNETICA.

a metalelor şi aliajelor neferoase: aluminiu. Înfăşurarea are una sau mai multe spire. La frecvenţă înaltă sunt utilizate concentratoare de câmp..Astfel. care dă posibilitatea obţinerii unei compoziţii chimice omogene a metalului.8. . La frecvenţă medie 10 kHz. (puterea specifică este de 200…400 kW/t. cuptoarele cu creuzet pot funcţiona la frecvenţă industrială (50 Hz). problema importantă a acestora fiind asigurarea răcirii 23.mediul ambiant.0. randamentul total al cuptorului cu creuzet este =0. cu schimbătoare interne de răcire spre mediul ambiant. Din punct de vedere al frecvenţei tensiunii de alimentare.Astfel. consumul mediu de energie electrică este de circa 600 kWh/t şi sunt utilizate în special la obţinerea oţelurilor speciale Randamentul electric al cuptorului de inducţie electromagnetică cu creuzet este η e=0. perpendicular pe fazorul curentului electric din inductor. nichel. iar consumul specific de energie electrică variază între 550…750 kW/t) sau medie (100. fluxul magnetic nu este canalizat în întregime spre piesă. Alegerea inductorului Inductorul este dispozitivul care asigură transmiterea pe cale electromagnetică a puterii de la circuitul electric la sarcină. La frecvenţă medie. Când circuitul magnetic este realizat din tole. Acesta este constituit dintr-o înfăşurare parcursă de curent electric care determină câmpul magnetic ce va induce curenţi Foucault în sarcină.5 %). etc.5. 10 000 Hz). realizate din piese de ferită. Pentru cuptoarele de topire prin inducţie este caracteristică agitaţia electrodinamică şi termică a metalului topit în baie. Efectul termic al acestor curenţi conduce la încălzirea sarcinii. La frecvenţe de până la 600 Hz. fluxul magnetic se închide într-un circuit constituit din tole cu reluctanţă redusă ca şi la un transformator obişnuit.. dacă acesta conţine praf sau pulberi echipamentul se amplasează în incinte închise. acestea sunt dispuse în planul liniilor de câmp magnetic. cupru..CUPTORUL DE INDUCTIE CU CREUZET PT TOPIREA METALULUI.8.... a căror formă şi dimensiuni asigură efectul termic dorit.0.ECHIPAMENTUL ELECTRIC AL CUPTOARELOR DE INDUCTIE CU CREUZET.5. Randamente ridicate de transfer se obţin prin reducerea fluxului de scăpări şi reducerea reluctanţei circuitului magnetic.. Cuptoarele de inducţie cu creuzet sunt utilizate pentru elaborarea oţelurilor de calitate superioară. a fontei. a unei temperaturi uniforme în tot volumul băii şi reducerea pierderilor de metal (sub 0.

Echipamentul electric al cuptoarelor de inducţie cu creuzet În timpul procesului de topire parametrii cuptorului se modifică. Dezavantajele cuptoarelor cu creuzet sunt: sunt: . acesta putând fi redusă prin reducerea tensiunii de alimentare Schemade alimentare a cuptoarelor de inductie cu creuzet la f=50Hz este cea de mai jos.. ecranul magnetic.permit obţinerea de temperaturi foarte ridicate în toată masa metalului. Principale elementele constructive ale cuptoarelor cu creuzet sunt: creuzetul. . În faza de început a procesului de topire. -se obţin metale sau aliaje foarte pure.ca urmare a agitaţiei intense a băii metalice topite sub acţiunea forţelor electrodinamice. . =0.8 %).... .5.0. se produce uniformizarea temperaturilor..5…0. . Cuptoarele cu creuzet prezintă următoarele avantaje: .0.zgomot redus în funcţionare 70. Pentru menţinerea unui regim optim de funcţionare al cuptorului cu creuzet se impune menţinerea curentului electric şi a factorului de putere la valori optime. ceea ce duce la variaţia intensităţii curentului electric absorbit şi a factorului de putere a instalaţiei.0. . reţeaua scurtă compusă din cabluri flexibile..4.8).300 kW/t pentru fontă la 50 Hz).η =0.puteri specifice mari. .80 dB. .posibilitatea automatizării proceselor.68.4. inductorul. barele sursei de alimentare şi mecanismul de golire. valoarea curentului electric I este ridicată...solicitarea mecanică puternică a căptuşelii creuzetului datorită agitaţiei intense a băii topite. se elimină supraîncălzirile locale şi se reduc în consecinţă pierderile de metal (0.poluarea mediului ambiant este foarte redusă.randament electric ridicat (0. .68. ca urmare a unei concentrări mari de putere direct în aceasta (200.costul ridicat datorat surselor de alimentare şi bateriilor de condensatoare necesare compensării factorului de putere...

Avantaje: . Atât canalul cât şi cuva cuptorului sunt realizate din material refractar.o bună omogenizare a aliajelor elaborate. Încălzirea are loc datorită efectului Joule determinat de curenţii electrici induşi.24. utilizat în special pentru topirea cuprului sau aluminiului.6. Canalul cuptorului este zona cea mai solicitată din punct de vedere termic. în mod uzual aceasta este de 50…70 mm. forţe care determină o agitaţie a metalului în canal. utilizat în special pentru topirea fontei. circuit feromagnetic şi inductor) Interacţiunea curenţilor dintre metalul conţinut în canal şi câmpul magnetic intens creat de inductor determină apariţia unor forţe electromagnetice orientate de la suprafaţa inductorului spre suprafaţa exterioară a canalului. . . datorită repartiţiei uniforme a temperaturii ca rezultat a agitaţiei băii cu metal topit. dar trebuie să reziste fluxului de scăpări.Fig. -cu canal oblic. Conversia energiei electrice în energie termică are loc în canalul situat în jurul inductorului.respectarea strictă a regimului de temperatură impus.pondere redusă a materialului ars (0. . în canal fiind transferată o densitate de putere ridicată.8%) datorită lipsei supraîncălzirilor locale. Cuptoarele de inducţie cu canal constau din două părţi: cuva sau creuzetul şi unităţile de topire (canal.ajustarea cu precizie mare a compoziţiei metalului. cuptoarele de inducţie pot fi: -cu canal vertical. motiv pentru care căptuşeala refractară a acestora este mai intens solicitată termic decât aceea a cuvei. . . Din punct de vedere constructiv.5…0.randament energetic superior (60…95%. . Schema de alimentare a cuptoarelor de inducţie cu creuzet la f = 50Hz 24)Cuptorul de inducţie cu canal pentru topirea metalelor Cuptoarele cu canal sunt utilizate la menţinerea şi supraâncălzirea metalului topit în vederea turnării.conţinut redus de gaze în metal (cuptorul putând funcţiona în lipsa contactului cu atmosfera şi chiar în vid). în funcţie de tipul materialului şi procesul tehnologic). Grosimea izolaţiei termice trebuie să fie cât mai redusă pentru a limita fluxul de scăpări.

. alimentarea se face de obicei de la barele de 0. Pentru cuptoarele cu puteri de 30. conectarea cuptorului se face la barele de medie tensiune ale întreprinderii.investiţii relativ reduse şi echipamente electrice simple.puteri unitare relativ reduse (până la 10 MW) având în vedere că energia se disipă numai în canal. ..28).0.. ..spaţiul ocupat este relativ redus.4 kV ale întreprinderii. Durata procesului de topire relativ mare datorită puterii specifice limitate. . .necesitatea utilizării unor materiale refractare de calitate superioară.lipsa proceselor de oxidare în zona de disipare a căldurii.factor de putere superior faţă de cuptorul cu creuzet. reţeaua scurtă (figura 6. factorul de putere al cuptorului este de 0. aparate de conectare. .10000 kW). în mod obişnuit încărcătura este sub formă de calupuri de materiale. protecţie.300 kW.necesitatea menţinerii unei cantităţi de metal în canal (circa 15…20% din capacitatea totală a cuptorului) după turnarea şarjei.7. Condensatoarele de compensare au o treaptă fixă şi mai multe trepte comutabile. . . ..2. măsurare. .încărcătura cuptorului nu poate fi constituită din şpan sau alte impurităţi metalice pentru a nu conduce la înfundarea canalului. în acest fel apare o diferenţă între capacitatea totală a cuptorului şi capacitatea utilă.dificultatea utilizării aceluiaşi cuptor pentru metale diferite. Pentru puteri mai mari de (300. . . Echipamentul electric al cuptoarelor de inducţie cu canal Alimentarea cu energie electrică a cuptorului de inducţie electromagnetică cu canal se face în general de la reţeaua uzinală de frecvenţă industrială.productivitate ridicată. metal care trebuie menţinut în stare topită până la următoarea încărcare a cuptorului.în timpul pauzelor de funcţionare masa topită din canal trebuie complet evacuată sau menţinută în stare topită (cu consum de energie) pentru a evita solidificarea metalului şi deci blocarea canalului. Echipamentul electric al cuptoarelor de inducţie electromagnetică cu canal cuprinde: transformatoare sau autotransformatoare de alimentare şi reglare a puterii...pornirea de la rece a cuptorului nu este posibilă fiind necesară aducerea din exterior de metal lichid pentru umplerea canalului. schimbarea aliajului de preparat impune golirea completă a cuptorului şi reîncărcarea acestuia cu noile materiale. Dezavantaje ale cuptoarelor cu canal sunt: . condensatoare pentru compensarea factorului de putere.

. Din punct de vedere al deplasării semifabricatelor.acţionare continuă. c) conectare la reţeaua de trifazată de joasă tensiune.utilizarea încălzirii numai în perioadele necesare. fără menţinerea caldă a cuptorului. Inductoarele întrebuinţate la frecvenţe medii au în general formă solenoidală. utilizate pentru semifabricate având lungimi mici. Avantajele încălzirii în profunzime: . 2-transformatorul sau autotransformatorul cuptorului. s-a dezvoltat datorită avantajelor pe care acest procedeu le are faţă de încălzirea indirectă cu rezistoare sau cu flacără.29). ceea ce micşorează pierderile de metal.reglajul simplu şi precis al temperaturii. inductoarele având forme diferite depinzând de formele. cupru. într-unul sau mai multe inductoare.acţionare discontinuă. ce urmează a fi prelucrate la cald prin forjare. 1-întreruptor cu protecţie la suprasarcină. prin inducţie.crusta de oxid (ţunder) formată la suprafaţă are o grosime foarte redusă.posibilitatea încălzirii locale a semifabricatelor.Fig. -condiţii optime de exploatare. presare. aluminiu şi aliaje ale acestora. Schema electrică de alimentare a cuptorului de inducţie cu canal cu o unitate de topire: a) conectare monofazată la reţeaua de înaltă tensiune.. într-un singur inductor.5-elemente de simetrizare. Încălzirea la frecvenţă industrială se utilizează pentru piese având secţiuni mari (în cazul oţelului pentru diametre ce depăşesc 150 mm). laminare etc. matriţare. 3-contactor cu relee termice. 6. Din punct de vedere al frecvenţei tensiunii de alimentare.suprafaţa ocupată de instalaţia de încălzire este redusă. 4. instalaţiile de încălzire în profunzime sunt cu: .28. a semifabricatelor din oţel. . b) conectare la reţeaua trifazată de înaltă tensiune. instalaţiile de încălzire în profunzime pot fi de frecvenţă industrială sau medie. pentru semifabricate de lungimi mari încălzite local sau pe toată lungimea. ce urmează a fi încălzite pe toată lungimea. 6. dimensiunile semifabricatelor şi de suprafaţa necesară a fi încălzită. reduce uzura matriţelor precum şi adaosurile de prelucrare. . . . o caracteristică a inductoarelor o constituie prezenţa circuitului ferromagnetic (figura 6. 7-cuptorul de inducţie 25) Încălzirea în profunzime prin inducţie electromagnetică Încălzirea în profunzime. fără circuit feromagnetic de cele mai multe ori. precum şi automatizarea completă a procesului de încălzire.viteză mare de încălzire având influenţe favorabile asupra productivităţii. . .condensatoare de compensare cu reglare automată a factorului de putere.

urmată de răcire.).pot fi adaptate procesului tenhnologic. la acest procedeu există fie numai o mişcare de translaţie a piesei sau inductorului (călirea axelor sau ţevilor lungi). fie o combinaţie a acesteia cu o rotaţie a piesei (călirea axelor lungi. Călirea la suprafaţă Călirea la suprafaţă are scopul de a mări duritatea unui strat superficial al pieselor din oţel. Încălzirea este eficientă când raportul a /δ > 3. între aceasta şi inductor existând o deplasare relativ longitudinală. sau are o mişcare de rotaţie în jurul axei de simetrie (călirea arborilor cotiţi. păstrând proprietăţile maleabile ale miezului.29. Avanateje:pot fi incalzite benzi cu dimensiuni variabile.fara zgomot.este solenaţia unei crestături a inductorului.călire succesivă. -unde: I .circuit feromagnetic.).2…2 kW/cm2. 3 . λ .călire simultană. Încălzirea în flux transversal Acest tip de încălzire se aplică produselor plate utilizând un inductor obişnuit de tip solenoidal. ρ rezistivitatea electrică a materialului benzii. datorită orientării liniilor câmpului magnetic pe direcţie perpendiculară pe planul spirelor şi deci tangenţial suprafeţei materialului de încălzit. Pentru cea mai mare parte a aplicaţiilor domeniul de frecvenţe este cuprins între 300…400 kHz. F – factorul de transfer al puterii active. 2 . la o putere de 25…50 kW. δ . . d) semifabricate lungi 1 . cilindrilor de laminor.) (figura 6. frecvenţa utilizată este de 300…500 kHz. intensitatea câmpului magnetic în vecinătatea piesei creşte. 32).pasul polar. a benzii este mai mică cu atât adâncimea de pătrundere δ trebuie să fie mai redusă Încălzirea în flux transversal poate fi utilizată şi pentru piese de dimensiuni reduse (figura 6.conditi optime de lucru. . este definită ca fiind o încălzire în flux longitudinal. Pentru a respecta această condiţie.control permanent al temp. capetelor sau a anumitor porţiuni ale bolţurilor.30). b). Grosimea stratului călit este cu atât mai mică cu cât frecvenţa are valori mai ridicate. puterea variază între 10…50 kW.adâncimea de pătrundere în bandă. pieselor mici etc. Este posibilă creşterea eficienţei sistemului adăugând elemente magnetice cu ajutorul cărora pentru un curent inductor dat. Dezavantaje:costul ridicat al bobinelor. cu cât grosimea a. Puterea specifică are în acest caz valori superioare cuprinse între 2…4 kW/cm2. Inductoare pentru încălzirea în profunzime la frecvenţă industrială: a) ţeavă.inductor. care constă în încălzirea simultană a suprafeţei piesei la temperatura de călire. Procedeele de călire se clasifică astfel: .semifabricat. arborilor cu came. roţilor dinţate etc.Fig. În cazul pieselor de dimensiuni mici. la acest procedeu piesa este fixă (procedeul se aplică lagărelor. c) semifabricate scurte. care constă în încălzirea succesivă pe porţiuni a suprafeţei piesei. Puterea specifică are valori cuprinse între 0. bielelor. 6. pieselor de motoare. orificiilor etc.

evaporarea relativ importantă a metalului. compus dintr-o bobină de levitaţie şi o bobină de stabilizare a oscilaţiilor şarjei. agitarea inductivă a metalelor topite.timpul redus de topire (sub o oră pentru o şarjă). . ca urmare a curenţilor turbionari induşi. obţinută în atmosfera dorită.32. Topirea metalelor fără creuzet. .timpul de călire este redus şi stratul de ţunder este foarte mic.posibilitatea turnării direct în forme. lipirea şi sudarea prin inducţie. Călire succesivă: a) inductor cu mai multe spire.grosimea stratului călit este controlabilă. cu un randament cât mai bun. Procedeele de topire fără creuzet utilizează fie starea de levitaţie electromagnetică a şarjei. transportul electromagnetic al metalelor topite. .mărimea şarjei este limitată la circa 10…15 g (pentru a nu se depăşi tensiunea superficială a şarjei). transformatorul de adaptare având raportul de transformare variabil va permite şi utilizarea diferitelor tipuri de inductoare.Fig. fie un electrod metalic introdus în inductor.regimul termic poate fi controlat în cazul formelor variate ale pieselor. 26)Aplicaţii speciale ale încălzirii prin inducţie Principalele aplicaţii speciale ale încălzirii prin inducţie sunt: topirea metalelor fără creuzet. Starea de levitaţie este obţinută prin interacţiunea forţelor electrodinamice produse de bobina parcursă de un curent de înaltă frecvenţă şi forţele apărute în şarjă (sub formă de sferă). care produc şi topirea acesteia. utilizează un inductor de formă specială. 6. Topirea în stare de levitaţie electromagnetică. . transformând impedanţa sarcinii într-o impedanţă corespunzătoare sursei. . b) inductor cu o singură spiră Echipamentul electric al instalaţiei de călire superficială constă din sursa de medie sau înaltă frecvenţă. .amestecarea rapidă a metalului (de ordinul secundelor). necesară călirii. încălzirea recipienţilor şi conductelor.puritatea ridicată a metalului. are drept scop obţinerea metalelor şi aliajelor de foarte mare puritate. Tensiunea surselor de medie frecvenţă (750…500 V) sau înaltă frecvenţă (10…15 kV) este redusă la tensiunea joasă de 20…50 V. Dezavantajele constau în: . .procesul poate fi automatizat total sau parţial. acesta are rolul de a transmite puterea de la sursă la sistemul inductor-piesă. Avantajele acestui procedeu de topire sunt: . care alimentează inductorul prin intermediul unui transformator de adaptare. . Avantajele călirii la suprafaţă prin inducţie sunt următoarele: .

Formele inductoarelor sunt asemănătoare celor de la călirea la suprafaţă. .4…0. este utilizată la fabricarea ţevilor prin cusătură longitudinală. alimentată la 50 Hz. rezultând o distribuţie uniformă a temperaturii. . este utilizată în industria chimică. inductoarele au pasul polar cuprins între 1…2 m. Lipirea prin inducţie. rezultând o productivitate ridicată a procedeului. alimentate la frecvenţă medie sau înaltă. utilizând un inductor liniar sau solenoidal şi la îmbinarea cap la cap a ţevilor.. Aici efectul de antrenare a băii este cel principal. Agitarea inductivă a metalelor topite. Deoarece grosimea căptuşelii are valori de 0. Dezavantajele sunt de ordin economic. efectul electrotermic fiind asigurat prin arcul electric. utilizează un inductor în scopul încălzirii pieselor la temperatura necesară lipirii (sub 450 oC la lipirea moale şi peste 450 oC lipirea tare) şi a materialului de topire. frecvenţa tensiunii de alimentare este de 1…5 Hz. Prin acest procedeu se realizează un reglaj precis al temperaturilor ridicate necesare reacţiilor chimice ale substanţelor fluide.8 m.. Încălzirea recipienţilor şi conductelor. Puterea necesară este de 1…50 kW.randament total al procesului de circa 50…60% .. 28)Puterea necesară încălzirii unui material dielectric omogen . Avantajele încălzirii capacitive sunt următoarele: . .timpul necesar încălzirii este redus. alimentat de către un generator de înaltă frecvenţă în limitele 0. Transportorul constă dintr-un jgheab construit din material refractar. este utilizată în cazul cuptoarelor cu arc electric. Baia metalică este antrenată în sensul câmpului progresiv în zona inductorului.căldura se dezvoltă în întreaga masă a dielectricului. costul iniţial al unei instalaţii de încălzire capacitivă este de 4…6 ori mai mare decât al unui cuptor cu rezistoare de aceeaşi putere.instalaţiile de încălzire sunt simple şi au un gabarit redus.randamentul extrem de scăzut (circa 1%). amplasată în crestăturile unui circuit feromagnetic (statorul unui motor liniar).căldura dezvoltată în alte elemente ale instalaţiei de încălzire este neglijabilă faţă de energia transferată materialului de încălzit.densitatea de putere în material este ridicată 300…5000 kW/m3. Transportoarele electromagnetice.3. cu inductoare circulare sau plane. . Sudarea prin inducţie. favorabilă atât din punctul de vedere al vitezei de topire cât şi în desfăşurarea fazelor ulterioare ale elaborării. prevăzut la partea inferioară cu un inductor constând dintr-o înfăşurare trifazată plană. rezultând o circulaţie intensă. astfel încât câmpul magnetic inductor să fie suficient de intens în baia metalică lichidă. Pentru ca pătrunderea câmpului electromagnetic să fie suficient de profundă.100 MHz. 27)ÎNCĂLZIREA CAPACITIVĂ În instalaţiile de încălzire capacitivă. permit golirea şi dozarea automată a metalului topit din creuzetul sau cuva oricărui cuptor de topire. materialul ce urmează a fi încălzit (dielectricul) se introduce între armăturile unui condensator de lucru. având lungimea de 1…4 m.

confecţionarea tuburilor din oţel acoperite cu fibre de sticlă). b) diagrama fazorială Această putere se consumă pentru: .transformări de fază. a) Schema electrică echivalentă.industria alimentară (uscarea laptelui praf.Fig.industria electrotehnică (confecţionarea pieselor din materiale termoplastice.industria construcţiilor de maşini (uscarea miezurilor de turnătorie. . 7.industria chimică (uscarea produselor sub formă de granule. stratitex sau sticlostratitex). . .acoperirea pierderilor termice în mediul ambiant. schimbarea stării polimorfice sau pentru efectuarea unor reacţii chimice. deshidratarea fructelor. până la o anumită temperatură. pudră sau tablete). fabricarea plăcilor şi cilindrilor din pertinax. . sterilizarea produselor. dezgheţarea produselor congelate).6. coacerea biscuiţilor. uscarea produselor).încălzirea unui material într-un timp determinat. . . . dintre care se menţionează în primul rând uniformizarea gradului de umiditate. 30)Aplicaţii ale încălzirii capacitive Utilizarea încălzirii capacitive în procese de uscare reprezintă un procedeu cu multiple avantaje. .industria lemnului (lipirea semifabricatelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful