COROANA-METALO-cERAMICA

PREPARAREA COROANEI METALO-CERAMICE

În pactica dentara coroana metalo-ceramica este pe scara larga una dintre cele mai utilizate restaurari fixe. Acest lucru a rezultat in mare parte datorita imbunatatirilor tehnologice aduse in fabricarea restaurarilor de laboratoarele de tehnica dentara si in mare parte datorita numarului crescut de cereri cosmetice la care dentistii sunt provocati in ziua de astazi. Restaurarea

constă dintr-o coroană de acoperire din metal topit complet de (sau infrastructura), care este acoperit cu un strat de portelan pentru a imita aspectul unui dinte natural. Gradul de acoperire poate varia. Pentru a avea succes, preparatia pentru coroana metalo-ceramica necesită o reducere considerabilă a dintelui deoarece structura metalică trebuie să fie acoperita cu portelan dentar. Doar cu o grosime suficientă culoarea inchisa a structurii metalice poate fi mascata prin aplicarea dubla a stratului de portelan pentru aspectul natural al dintelui. Fateta de portelan trebuie să aibă o grosime minimă pentru estetica. În consecinţă, reducerea considerabila a dintelui este necesara, deci preparatia pentru coroana metalo-ceramica este una dintre cele mai puţin conservatoare a structurilor dentare.

Incearcarea restaurarii prin coroana metalo-ceramica a intampinat cateva probleme. O provocare majoră a fost adaptarea dintr-un aliaj si un material ceramic cu proprietati fizice compatibile care ar putea asigura puterea de lipire adecvată. În plus, iniţial a fost dificil obţinerea unui aspect natural. Aspectele tehnice de fabricare a restaurarii sunt discutate mai mult în Capitolul 24. Pentru moment, doar o scurtă descriere este furnizata. Structura metalică este cerata şi apoi turnata întrun aliaj special metalo-ceramic care are o putere de fixare superioara şi o expansiune termică mai mică decât aliajele de aur convenţionale. După terminarea procedurii de preparare, aceasta substructura, sau scheletul, este acoperit cu portelan dentar. Porţelanul este topit pe schelet în acelaşi mod ca şi articolele de uz casnic emailate.
Portelanul dentar este topit la o temperatură de aproximativ 960 ° C (1760 ° F). Deoarece aliajele convenţionale de aur s-ar topi la această temperatură, sunt necesare aliajele speciale. INDICAŢII Coroana metalo-ceramica este indicata pe dintii care necesită acoperire completă, în cazul în care cerintele estetice sunt semnificative,fiind realizate de dentist (de exemplu, dinţii anteriori).Totusi, ar trebui să se vada, caci, consideraţiile estetice

Dacă peretele vestibular este intact. precum şi fetele proximale (vezi capitolul 21).prin acordarea de sprijin derivat din structura metalica puternica. sau restaurarilor existente anterioare care exclud utilizarea unei restaurari mai conservatoare.sunt ideale in privinta coroanei total ceramice (vezi capitolele 11 şi 25) are avantaje cosmetice distincte comparativ cu restaurarea metalo-ceramica. coroana metalo-ceramica este mult mai durabila decât coroana total ceramica şi in general se ajusteaza mai bine marginele superioare. ca urmare a cariilor. un dinte tratat endodontic imbinat cu o structură de sprijin adecvat .Aspectul natural poate fi urmarit indeaproape cu ajutorul unei tehnici bune si daca se doreste resaurarea cu coloratii pe plan extern sau intern. şi este necesara reconturarea suprafeţelor axiale sau malpozitiile minore.este o soluţie mai conservatoare. coroana metalo. şi este.ceramica . este contraindicată din cauza riscului ridicat de aparitie a pulpitei(vezi Fig. Calităţile retentive sunt excelente. includ pacienţii cu carii active netratate sau boala parodontala. traumelor. de obicei. medicul ar trebui să decidă dacă este cu adevărat necesar să se implice restaurarea propusa pe toate suprafeţele axiale a dintelui. deoarece toţi pereţii axiali sunt preparati. Aspectul de acoperire totala permite corectarea restaurarii in zona axiala. AVANTAJE Restaurarea metalo-ceramica combină. destul de usor pentru a asigura o rezistenţă adecvată în timpul preparării dintelui. La pacienţii tineri cu camera pulpara mai mare.este de preferat o răşină compozita sau o foita de porţelan laminat (vezi Cap. Acesta poate fi un bun dipozitiv de retentie pentru fixarea partiala a protezei deoarece substructura metalica se poate acomoda marginal sau sa lipeasca conectorii. ca pentru o lunga perioada de timp.Deşi. deoarce are rezistenta de lungă durata. satisfacand nevoile pacientului. 7-4). În anumite cazuri aceasta restaurare poate fi deasemenea folosita pentru a corecta planul de ocluzie. cu toate acestea. CONTRAINDICATII Contraindicaţiile pentru coroana metalo-ceramica : pentru toate restaurările fixe. probabil este mai retentiva. într-o mare măsură rezistenta materialului de metal turnat cu estetica coroanei ceramice. 25) . Indicaţilei tipice sunt similare cu cele pentru coroanele total-metalice: distructie coronara extinsa.O restaurare metalo-ceramica nu ar trebui să fie considerata oricand o abordare mai conservativa.Daca este posibil. din punct de vedere tehnic este o metoda mai exigenta şi consumatoare de timp. o opţiune restaurativa mult mai conservatoare .coroana metalo- ceramica poate fi modificata pentru a încorpora cu succes marginile ocluzale şi cingulumul .Intrucat restaurarea total-ceramica nu poate fi adaptata marginal in cazul protezei detasabile . necesita retentie superioara si rezistenta. Principiul de bază este consolidarea cu un material casant. pregătirea necesară este adesea mult mai puţin exigenta decât pentru . cu excepţia cazului în care este nevoie de retenţie maximă. În plus.

in cazul unei fabricari inadecvate de restaurare).sonda parodontala. DEZAVANTAJE Pregătirea pentru o coroana metalo-ceramice necesită o reducere semnificativă din dinte pentru a oferi suficient spatiu pentru materiale de restaurare.pietre pentru finisaj. INSTRUMENTARUL • Instrumentele necesare pentru prepararea dintilor pentru o coroana metaloceramica includ: instrumentar rotativ:freze sferice diamantate . gradul de dificultate al unui preparat metalo-ceramic este comparabilă cu cea a unui dinte posterior preparat pentru o coroana turnata. Deoareceeste nevoie de mai multi pasi procedurali . dar poate fi folosita în situaţii de stres pe dintii superiori .freze efilate. care nu ofera sprijin adecvat pentru o restaurare total ceramica. Acest lucru este intotdeauna subestimat de incepatori. PREPARAREA Recomandarea secventiala pentru preparare este ilustrata de incisivul central superior drept.ramane printre mai scumpe proceduri dentare. microproteza este adesea plasata subgingival.aceeasi abordare pas cu pas poate fi aplicata si la alti dinti.turnarea metalului şi acoperirea acestuia cu portelan. Comparativ cu o restaurare total ceramica.acoperirea partiala. restaurarea metalo-ceramica.freze sferice din carbura de tungsten. o abordare sistematică şi organizată ajuta la reducerea timpului. Pentru a realiza o mai bună estetica pe fata vestibulara. coroana metalo-ceramica poate avea estetica uşor inferioara. În general.Cu toate acestea . ceea ce măreşte riscul de boala parodontala. o coroana metalo-ceramica este condiţionată de fracturare fragilă (deşi un astfel de esec poate fi atribuit. Cu toate acestea marginea supragingivala trebuie utilizata în cazul în care sunt probleme semnificative de cosmetica sau în cazul în care restaurarea încorporează marginea labiala de porţelan (vezi capitolul 24). de obicei. Din cauza naturii transparente al de materialului de acoperire .freza diamantata de forma sferica sau circulara (pentru reducerea linguala a dintilor anteriori) . Ca şi în cazul tuturor preparatiilor dintilor. costurile de laborator în general sunt crescute.O problema frecventa este dificultatea de selecţie a nuantei exacte si comunicarea acesteia tehnicianului dentar.

in unele cazuri particulare o mica inclinare labiala va imbunatati retentia pe un dinte cu o inaltime cingulum mica. in mod normal. portiunea incizala (ocluzala) va urma conturul facial normal (vezi Fig. pct. Santurile cervicale se fac.Se fac 3 santuri mai adanci (in jur de 1. La pozitionarea initiala a diamantului pentru dintii anteriori. de la A la E). ar trebui sa aiba in jur de 1. de regula. reducere labiala sau bucala in zona care va fi placata cu portelan. Aceste vor fi in doua planuri: portiunea cervicala va fi paralela cu axa lunga a dintelui. de la F la G). La dintii posteriori unde ocluzia va fi stabilita in portelan trebuie sa existe o degajare de 2 mm. Reducerea ocluziilor posterioare va incorpora un varf conic pe varful lingual. 3. Adancimea acestor santuri poate fi verificata cu o sonda parodontala. reducere incizala sau ocluzala.Se fac trei santuri (Fig.3 mm pentru a oferi posibilitatea reducerii aditionale in timpul procesului de finisare. Cu toate acestea ele pot fi ajustate pentru a crea calea de retragere dorita. poate fi de folos observarea axei lungi a dintilor din partea opusa . 9-2. Santuri de ghidare 1. Pregatirea este impartita in cinci etape importante: santuri de ghidare. desi (in functie de forma dintelui) ar putea fi extinse pentru a include si cele doua treimi din zona incizala.8 mm) in marginea incizala a unui dinte anterior. Daca ocluzia va fi stabilita in metal este nevoie de aceeasi degajare pentru o coroana completa. Procedura pas cu pas. 2. Planul cervical va determina traseul retragerii restaurarii finalizate. unul in centrul fetei vestibulare si cate unul pe fetele distala si vestibulara(vezi Fig. finisarea finala a suprafetelor pregatite. Acestea vor determina reducerea necesara de 2 mm si vor facilita finisarea (vezi Fig.• • • • Freza diamantata conica cu varful plat Pietre pentru finisare Sonda exploratorie si parodontala Ciocan si dalta Ordinea pasilor poate varia in functie de preferintele operatorului. paralele cu axa lunga a dintelui.Se face reducerea faciala in planurile cervical si incizal. La dintii mai mici este de dorit ca santurile cervicale sa fie mai putin adanci cand se lucreaza in apropierea marginii. 9-2. Santurile incizale se intind. Planul incizal sau ocluzal va oferi spatiul necesar pentru placarea cu portelan. D si E). 9-5). 9-2. pana la jumatatea suprafetei faciale. reducerea axiala a suprafeteilor proximala si linguala. similar cu cel pentru o coroana turnata completa.

5. apical fata de varful gingiei libere.7 pana la 1 mm. de la I la L) creand astfel un umar in marginea cervicala (Fig. 9-2. 4. Pentru aceasta este necesara o reducere substantiala a dintelui. Santurile nu trebuie sa fie prea adanci pentru ca va rezulta o suprafata supraredusa si ondulata. Finisarea aditionala va da o margine de 0. de la A la C). umarul se va face la aproximativ 0. In zona cervicala a dintilor mici obtinerea reducerii optime nu este intotdeauna realizabila (vezi Fig. Reducere labiala (bucala) Reucerea suprafetei bucale finalizate trebuie sa creeze destul spatiu pentru a incapea subtructura metalica si placajul cu portelan. Pentru aceasta se va folosi un varf conic centric desi va fi necesara reducerea ocluzala aditionala in locul unde va fi aplicat portelanul (vezi Fig. mare parte a retentiei provine de la peretii proximali. Reducerea incizala (ocluzala) Reducerea completa a marginii incizale a unui dinte anterior trebuie sa aiba 2mm pentru a permite grosimea de material adecvata si transluciditatea necesara restaurarii finalizate. Reducerea ocluzala excesiva scurteaza peretii axiali si faciliteaza retentia si rezistenta inadecvata a pregatirii complete.2 mm pentru a obtine o restaurare cu o estetica buna dar este de preferat ca spatiul sa fie de 1. 9-2. subgingival. 9-6). Aceasta poate pune probleme mari la dintii anteriori unde. 9-3.5 mm. Este necesar de cel putin 1. Daca se va face o restaurare cu un guler metalic subgingival ingust si este suficienta adancimea sulculara. La dintii anteriori accesul nu este restrictionat si se poate folosi portiunea mai groasa a instrumentului pentru a maximiza eficienta taierii (vezi Fig. ca o consecinta a formei dintelui.in pozitia intercuspala pentru a orienta instrumentul perpendicular pe aceasta (Fig. Umarul rezultat va trebui sa aiba aproximativ 1 mm latime si sa se intinda pana la deshizatura proximala cand .5mm) pentru ca estetica nu este asa de importanta. Se va folosi suficienta apa in totalitatea fazei de pregatire deoarece se elimina o cantitate insemnata de material iar irigarea zonei va accelera procesul de pregatire si deasemenea evitarea lezarii pulpei. Dintii posteriori au nevoie de mai putin spatiu (1. Adeseori se face un compromis reducand mai putin in zona unde se pregateste marginea umarului cervical.Se inlatura „insulele” de material ramase. La dintii posteriori se va folosi acelasi model ca la pregatirea santurilor de adancime pentru o coroana turnata completa (vezi cap 8). 9-7).5 mm. 7-4). H).Se inlatura materialul ramas intre santurile adanci (vezi Fig.

Trebuie indepartat suficient material pentru a crea o tesitura neteda si usor vizibila cu o latime de 0. Locatia si caracteristicile marginii faciale depinde de anumiti factori: tipul restaurarii metal-ceramince.acesti pereti trebuie sa fie usor convergenti din zona cervicala spre cea incizala sau ocluzala. 7. Cand contactul se face pe portelan este necesara reducerea suplimentara. 6. Acest lucru va minimaliza sansele de a crea umarul prea aproape de epithelial attachment. preferintele pacientului legate de aspect si preferintele executantului. de la M la P). Se recomana o ascutire de aproximativ 6 grade. Se verifica alinierea .Reducerea suprafetelor proximoaxiala si linguoaxiala se face tinand diamantul paralel cu traseul intentionat de retragere a restaurarii. Localizarea optima a marginii va trebui aleasa impreuna cu pacientul. 9-8). Totusi nu este folosita mereu pentru ca unii pacienti au obiectii in privinta gulerului metalic vizibil sau a diferentei de culori intre dinte si zona sa inferioara.este vazut din partea incizala (vezi Fig. Pentru molari se realizeaza trei santuri intr-o maniera similara celei descrise in cazul coroane metalice turnate. 24). Acest lucru limiteaza folosirea marginilor gingivale la dintii posteriori si la dintii anteriori nedecolorati. Reducerea axiala a suprafetelor linguala si proximala (vezi Fig. 9-10). Daca este posibil se prefera ca acest umar sa fie realizat din zona proximal gingivala spre mijlocul peretelui facial. In cazul dintilor anteriori se realizeaza un singur sant in centru suprafetei linguale. Din punct de vedere parodontal se prefera intotdeauna o margine supragingivala. Acest lucru poate fi evitat foarte usor prin desprinderea cu mare atentie a gingiei (Fig.5mm. Cand diamantul cu varf rotund de marime potrivita este aliniat corect va fi scufundat aproape jumatate in dinte. Este necesara mentinerea corecta a marginii in raport cu varful gingiei libere. In locul in care se va pune o margine subgingivala este necesara o atentie sporita la manipularea tissue pentru a nu rezulta leziuni care vor cauza recesiunea gingvala permanenta si expunerea gulerului metalic.Se va face un sant pentru aliniere pozitionand diamantul paralel cu planul cervical al reducerii faciale. In mod normal este necesar 1mm in cazul in care centric contacts a restaurarii finalizate for fi pe metal. Tot acum se incheie si configurarea marginii (Fig. 9-11). 9-2. Daca marginea este creata din zona faciala spre cea proximala se manifesta tendinta de a introduce instrumentul prea adanc si de a depasi limitele epithelial attachment. caz in care se prefera o margine labiala de portelan (vezi cap. Pe dintii anteriori se executa o concavitate linguala pentru a crea degajarea necesara pentru materialul de restaurare.

O margine vestibulara pentru portelan necesita un suport adecvat pentru acel portelan. Bordura proximala Ce a rezultat din prepararea coletului poate fi utilizat ca si punct de referinta pentru aliniera intrumentului rotativ. Este de ajutor sa ne oprim cand am ajuns la jumatatea reductiei pentru a evalua clearence-ul in pozitia intercuspidata si toate excursiile mandibulei si maxilarului. Marginea interproximala nu trebuie plasata inatvertent prea departe de gingie astfel compromitind adaptarea protezei. si preparatie completa ar trebui sa aibe un aspect de matase fina fara semne de zgarieturi evidente de la freza diamantata. Cateodata acest pas este amanat pana la luarea amprentei .santului si se va mentine traiectoria reducerii axiale de la sant pe marginea suprafetei linguale pana la zona proximala mentinandu-se alinierea initiala a diamantului. Acest tip de unghi la colet poate fi folosit de asemeni pentru o coroana metalica conventionala si ofera avantajele coletului de a ramane ingust. intrumente de mana sau carbon. Se poate folosi si o abordare faciala. Este necesar un unghi de 90 de grade la colet. Se foloseste o freza sferica diamantata pentru a reduce suprafata linguala la dintii anteriori. reducerea peretelui lingual se combina cu reducerea suprafetei ocluzale. totusi este necesar ca diamantul sa fie tinut paralel cu traseul de retragere. Pasii de terminare a marginii vestibulare depind de design’ul ales pentru margini. 8. Terminarea. Trebuie sa urmareasca conturul tesutului moale. Structura ramasa intacta din dinte poate servi ca si punct de referinta. La dintii posteriori. Din acest motiv marginea este deseori . Finisarea marginilor trebuie s se execute cu freze diamantate. si trebuie sa fie continue si line circuferential. Cu toate acestea exista riscul de a ramane smalt nesustinut. Toate liniile unghiurilor ar trebui sa fie rotunjite pentru a facilita faza de amprenta si turnare. Acestea trebuie sa aiba aproximativ 1 mm adancime. Deplasarea tesutului este de ajutor in mod particular in momentul terminarii marginilor subgingivale.In timp ce se dezvolta tesitura linguala se va extinde buccally in zona proximala pentru a se imbina cu umarul interproximal realizat anterior (Fig. 912). Dintii anteriori au nevoie de un pas in plus: dupa prepararea peretelui oral. Desi la inceput poate fi mai dificila in timp se poate efectua reducerea proximala si linguala intr-o singura etapa. Marginile trebuie sa aibe rezistenta diferita la deplasarea verticala a unui varf de sonda. se executa unul sau mai multe canale pe fata linguala. Toate celelalte linii trebuie sa fie rotunjite.

In general un sant scurt in unghi de 135 de grade se foloseste. Chamfer’ul trebuie sa fie lin si continuu. O atentie sporita trebuie acordata in locul unde santul intalneste chamfer’ul interproximal.5 mm pentru restauratie la margine. trebuie acordata o mare atentie sa nu subcotam peretele axial a preparatiei in locul unde intalneste pragul cervical. Acest aspect al evaluarii ar trebui facut cu grija. in special la marginile vestibulare. Convergenta excesiva ar trebuie de asemenea evitata. Unghiul chamfer’ului ar trebuie sa fie usor obtuz sau de 90 de grade. deoarece aceasta ar putea duce la expunere a pulpei. Cu toate acestea. Din nou. Se impreuneaza toate suprafetele si se indeparteaza toate zonele ascutite. Chamfer’ul ar trebuie sa fie in continuarea santului cervical interproximal. Trebuie avut grija sa nu se distruga atasamentul epitelial in timpul crearii santului. In nici un caz nu trebuie sa ramana structuri dentare nesustinute. O freza fina diamantata la viteze mici este folositoare. desi santuri mai lungi au fost recomandate pentru o imbinare marginala mai buna. . este preferata o freza conica diamantata mai mare din cauza ca diametrul varfului mai mare impiedica infundarea chamfer’ului. Evaluarea. Trebuie avut grija de asemeni la orientarea intrumentului rotativ in timp de il miscam in jurul dintelui daca trebuie evitate taieturi nedorite. zonele ratate in timpul finisarii sunt adesea marginile incizale la preparatiile anterioare si tranzitia de la ocluzal la peretele axial a preparatiilor posterioare. Aceasta va facilita o amprentare si turnare mai buna si de asemeni o adaptare mai buna. Un prag cervical mai rotund este mai benefic pentru a asigura eliminarea smaltului nesustinut si pentru a minimaliza adancirea margnii. Un prag cervical rotunjit se realizeaza cel mai adesea cu o freza din carbon flacara sau cu un intrument de mana. avand grija deosebita la configuratia structurii dintelui de la cervical pana la margine. unde permite accesul. Tot debrisul rezidual trebuie indepartat prin irigatie. In cazul unei coroane de acoperire metalice unghiul de 90 de grade nu este atat de critic. Chamfer’ul complet are trebuie sa ofere un spatiu de 0. trebuie sa se simta o rezistenta verticala distincta la inspectia cu sonda parondondala. O freza cilindrica dreapta diamantata folosita la viteze mici la piesa de mana creeaza un unghi de 90 de grade. Alternativ. poate fi folosita o dalta de smalt pentru a aduce marginile la angulatia corecta. si la evaluare. Un asemenea unghi poate fi realizat cu o freza cilindrica dreapta diamantata prin schimbarea directiei.rotunjita pentru a crea un unghi cervical obtuz. depinzand de lungimea necesara a pragului. Trebuie avut de asemeni grija pentru a evita sa se creeze o fractura intre peretii vestibulari si linguali. Santul si chamfer’ul trebuie sa se continue unul cu altul. se rotunjesc toate liniile unghiurilor preparatiei. Dupa ce s-a obtinut o margina vestubulara satisfacatoare. Orice smalt nesustinut trebuie indepartat cu o dalta ascutita. se recomanda indepararea tesutului inaintea inceperii manoperei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful