Biblioteca antroposofic

Corecturi

C utare Index GA Lucr ri Online Urm toarea

Rudolf Steiner Rudolf Steiner - A PATRA DIMENSIUNE Matematic i adev r
GA 324a
ase conferin e inute la Berlin între 24 martie i 7 lunle 1905 Dou conferin e inute la Berlin la 7 noiembrie 1905 i 22 octombrie 1908 R spunsuri la întreb ri puse între 1904 i 1922 Traducere din limba englez de Florin SECO AN Confruntare cu textul german de biolog dr. Petre PAPACOSTEA Nr. bibliografic 324a Traducerea s-a f cut dup The fourth dimension. Sacred geometry, alchemy and mathematics Anthroposophic Press, 2001 Titlul în original: Die vierte Dimension. Mathematik und Wirklichkeit © Toate drepturile pentru traducerea în limba român sunt rezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC Bucure ti 2008

1

COLEC IA INI IERI Seria Biblioteca antroposofic Coordonatorul colec iei: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA Redactor: MARIA STANCIU Tehnoredactor: MIHAELA TUDOR Coperta: SILVIU IORDACHE

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României STEINER, RUDOLF A patra dimensiune Matematic i adev r : ase conferin e inute la Berlin între 24 martie i 7 iunie 1905, Dou conferin e inute la Berlin la 7 noiembrie 1905 i 22 octombrie 1908, R spunsuri la întreb ri puse între 1904 i 1922 / Rudolf Steiner ; trad. din lib. eng.: Florin Secosan ; confruntare cu textul german: Petre Papacostea. - Bucure ti : Univers Enciclopedic, 2008 ISBN 978-973-637-167-7 I. Secogan, Florin (trad.) II. Papacostea, Petre 141.332

Societatea antroposofic din România Strada Vi inilor nr. 17, sector 2, Bucure ti Tel.: 021 323 20 57 www.antroposofie.ro email: romantrop@yahoo.com

ISBN 978-973-637-167-7

COPERTA IV În acest ciclu de conferin e Rudolf Steiner pune în discu ie valoarea spa iului tridimensional imaginat ca fiind construit pe trei axe, x, y, z, perpendiculare fiecare pe celelalte dou . El consider acest spa iu un produs al abstractiz rii i-l nume te spa iu rigid. El crede c acest concept nu ne permite s în elegem realitatea vie, atât la nivel cosmic cât i al indivizilor lumii vii. Prin cre terea sa antigravita ional , planta ne permite s constat m existen a unei a patra dimensiuni, animalul are cinci dimensiuni, iar omul ase dimensiuni.
2

Rudolf Steiner dezv luie numeroase aspecte ce nu pot s nu trezeasc interesul cititorului pentru lucruri care, în majoritatea cazurilor, nu fac parte din preocup rile obi nuite ale acestuia. Explica ia const în logica impecabil a discursului. Acest fapt se explic prin competen a cu care unific punctele de vedere matematice cu cel interior spiritual al celei de a patra dimensiuni i prin bog ia surselor de specialitate citate. Noi nu putem în elege spa iul tridimensional decât descoperind continuu c el este str b tut de manifest rile pluralidimensionalit ii. biolog dr. PETRE PAPACOSTEA

CUPRINS
Treptele adev rului (biolog dr. Petre Papacostea) În leg tur cu publicarea conferin elor lui Rudolf Steiner. Despre aceast edi ie. Prefa la edi ia englez (David Booth)

Table of Contents
Biblioteca antroposofic .................................................................................................................................................. 1 Rudolf Steiner ................................................................................................................................................................. 1 Rudolf Steiner - A PATRA DIMENSIUNE - Matematic i adev r ............................................................................ 1

GA 324a ...................................................................................................................................................................... 1 CUPRINS ................................................................................................................................................................ 3 Partea I Conferin e despre a patra dimensiune................................................................................................................. 6 PARTEA I - Conferin e despre a patra dimensiune........................................................................................................... 10 CONFERIN A I ............................................................................................................................................................ 10 CONFERIN A a II-a ...................................................................................................................................................... 17 CONFERIN A a III-a ..................................................................................................................................................... 22 3

............................ 17 mai 1905 .......................... 103 NOTE PARTEA I ............................................................................. 62 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 3 ) ........................................... 81 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 95) ............................................................................ 66 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 26 ) .......................................................... 90 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 125) ................................................................................................... 66 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 21 ) .......................................................................................................................................................................................................................................................................... 113 Conferin a a III-a Berlin............................................................................................ 105 Conferin a I Berlin............................ 115 Conferin a a IV-a Berlin................................................... 31 martie 1905................................................... 63 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 11 ) ............................................................................................................................................................................. 68 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 34) ......................................................... 30 CONFERIN A a V-a............................... 65 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 20 ) ........................................................................................... 56 PARTEA a II-a Întreb ri i r spunsuri (1904-1922) .................................................................................. 29 CONFERIN A a IV-a................................................................................... 74 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 72) ......................................................................................... 116 4 .............................................................................................................................................. 77 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 77) ... 69 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 47) .................. 73 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 54) ........ 97 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ........................................ 24 martie 1905 .................................................................................................................................................... 36 CONFERIN A a VI-a.............................................. 105 Conferin a a II-a Berlin............................................. 67 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 31) ...................................................................... 50 DESPRE SPA IUL MULTIDIMENSIONAL ............................................................................................................................................................................................................. 68 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 35) ................................................................................................................................................Întreb ri i r spunsuri........................................................................................................................................................................................ 24 mai 1905 ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 85 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 118) ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 80 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 82) .................................... 91 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 139) ......................................................................................................................................................... 43 SPA IUL CVADRIDIMENSIONAL.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 62 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 6 ) ................... 64 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 18 ) ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 95 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 144) .................................... 63 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ...........

............... 15 ianuarie 1921 ................ 7 martie 1920 ................... 138 Stuttgart........................................ 156 5 ............................................................................................................................. 156 LUCR RI CITATE ÎN NOTE .................................. 123 NOTE PARTEA a II-a ........................................................................................................................................ 22 aprilie 1909 ........................................ 1 octombrie 1911 ..................................................................................................... 127 Berlin............................. 142 Stuttgart......................................................................................................................................... 1919 ........................................... 22 octombrie 1908 ............................. 11 martie 1920 ...... 21 aprilie 1909 .......................................................... 130 Stuttgart..................................................................................................................................................................................................................................................................... 142 Stuttgart........................................................ 11 martie 1920 ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 154 Haga............. 7 martie 1920 ...... 128 Berlin.............. 2 septembrie 1906 .................. 144 Stuttgart....................................................................................................................................................................................... 30 martie 1920 .................................................................................................................................... 127 Stuttgart..... 128 Basel......................................... 129 Berlin........ 15 octombrie 1920... 26 august 1921 ................................................................................................... 128 Düsseldorf......... 117 Conferin a a VI-a Berlin..................................................... 141 Stuttgart..................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 130 Stuttgart................................ 29 decembrie 1922 ..... 154 Dornach.... 155 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................... 127 Nürnberg................................................ 151 Dornach.............................................................................................. 13 februarie 1913 .................................... 129 Berlin..................................... 31 martie 1920 ....................................................................................... 7 iunie 1905 ...... 28 iunie 1908 ........ 12 aprilie 1922 .............. 27 noiembrie 1913 ...... 2 noiembrie 1910 . 130 Stuttgart..................................................................................................................................................................................................................................... 150 Dornach....................... 7 aprilie 1921................................................................................................................................................................ 129 München.......................... 137 Stuttgart............................................................................................................................................................................................... 31 mai 1905 .............................................................................................................................. 127 Düsseldorf...................... 25 noiembrie 1912 ...............................Conferin a a V-a Berlin.........................................................................................................

pecetea i ceara de pecetluire. ÄBucle³ în spa iu ca procese i for e naturale reale. Animalul ca stagnare a celor dou curente opuse al plantei i al omului. 7 iunie 1905 ² Un hexagon este proiec ia unui cub în spa iul bidimensional. Moralitatea apare. Taina alchimic i adev rata vedere a spa iului cvadridimensional. P tratul fizic i cel mental. Reprezentarea celei de a treia dimensiuni în plan prin mi carea unui p trat bicolor printr-o a treia culoare. Aplica ia acesteia la p trat i cub. în forme inversate sau imagini-oglind . Rela ii simetrice. Axele cubului i ale dodecaedrului rombic. un punct radiind lumin în afar este opusul unei sfere radiind întuneric spre centru. Simetria în oglind . figurile spa iale i perioadele de timp trebuie s fie citite simetric. Atribute caracteristice ale lumii astrale: numerele. Via a uman ca o stagnare a dou curente venind dinspre trecut i viitor. Periferia este centrul. P tratul fizic ca o stagnare a dou perechi de curente opuse. 31 martie 1905 ² Gânduri despre spa iul cvadridimensional în conexiune cu opera lui Hinton. Vizualizarea meditativ a mercurului i sulfului. Vitalizarea reprezent rii spa iului. 17 mai 1905 ² Studierea spa iului cvadridimensional ca preg tire pentru în elegerea lumii astrale i a altor forme de existen superioar . Alegoria pe terii a lui Platon ca imagine a rela iei dintre realitatea cvadridimensional i spa iul tridimensional. Legarea figurilor bi i tridimensionale prin forma iuni curbate: p tratul curbat i cubul curbat. Lumea astral . Dimensiuni pozitive i negative: Lumea astral este cvadridimensional . Transferarea acestei opera ii la reprezentarea unei figuri cvadridimensionale. Inversarea acestei opera ii prin curbarea unei figuri tridimensionale poate da na tere unei figuri cvadridimensionale. CONFERIN A a III-a ² Berlin. Omul ca fiin cvadridimensional . Abilitatea de a radia ca dimensiune suplimentar . ca tr ire astral a panoramei evolu iei viitoare. Mi carea sau timpul ca expresie i manifestare a vie ii. 31 mai 1905 ² Desf urarea cubului conduce la o nou analogie pentru reprezentarea tridimensional a tessarakt-ului (cubul cvadridimensional). adic în ordine invers sau ca propriile lor imagini în oglind . Desf urarea i reprezentarea în culori a celor trei dimensiuni ale cubului. tessarakt-ul. CONFERIN A a VI-a ² Berlin. Analogii ale lumii exterioare cu senza ia interioar : curbarea unor segmente de dreapt tot mai mari în cercuri. de exemplu. include întrebarea: Vrei s intri? Kamaloka reveleaz natura animal nepurificat a fiin ei umane. un dodecaedru rombic este proiec ia unui tessarakt în spa iul tridimensional. Pragul.Partea I Conferin e despre a patra dimensiune CONFERIN A I ² Berlin. mi carea Lunii i a P mântului în jurul Soarelui. Cubul în planul fizic i în cel mental. Înjum t irea num rului de fe e ale unui octaedru d na tere unui tetraedru. Substan a astral . Analogia ca metod pentru elaborarea unei reprezent ri mentale a figurilor cvadridimensionale. Punct i periferie. CONFERIN A a V-a ² Berlin. Propriet ile geometrice ale dodecaedrului rombic comparate cu cele ale cubului i ale tetraedrului/octaedrului. CONFERIN A a II-a ² Berlin. Construc ia dimensiunilor. 24 mai 1905 ² Exerci ii de reprezentare a forma iunilor tridimensionale în dou dimensiuni. cu referire la Hinton. de asemenea. Desf urarea tessarakt-ului prin compara ie cu desf urarea cubului. cea de 6 . Cubul obi nuit este rezultatul aplatiz rii unui cub curbat. A patra dimensiune ca o posibilitate conceptual i ca realitate. Cubul pol opus spa iului tridimensional. CONFERIN A a IV-a ² Berlin. Dimensiunile spa iului. Cubul i opusul s u. aceast opera ie nu poate fi efectuat în cazul cubului. modelele lui Oskar Simony. acesta este semnifica ia mai adânc a doctrinei transmigra iei sufletelor. în stadiile timpurii ale evolu iei el era tridimensional. Trecerea de la dimensiuni inferioare la dimensiuni superioare prin mi care. 24 martie 1905 ² Gândirea matematic i realitatea.

crescând continuu. Partea a II-a Întreb ri i r spunsuri (1904-1922) STUTTGART. Lumea astral este cvadridimensional . în timp ce lucrurile vii au frontiere sferice (celulele). 2 septembrie 1906 ² Educa ie ocult înseamn a lucra asupra corpului nostru astral i asupra corpului eteric. cinci i respectiv ase dimensiuni. Via a î i reveleaz a patra dimensiune prin cre tere. Spa iul astral este con inut în sine. Dezvoltarea abilit ilor spirituale prin munc interioar intensiv . Con tien a de sine este proiec ia celei de a asea dimensiuni în lumea fizic tridimensional . plus dou dimensiuni superioare. NÜRNBERG. cu analogiile prezentate aici. Încercarea de a în elege spa iul de exemplu.a patra dimensiune. 1 octombrie 1911 ² Lumina posed interioritatea ca a patra dimensiune. nu este limitat. lungimea. Timpul. BASEL. Distrugerea celei de a patra dimensiuni a lucrurilor vii conduce la imaginea sa tridimensional static . animale i fiin e umane ca fiin e cu patru. Vizualizarea unui cerc care se extinde pentru a deveni o linie dreapt . Timpul ca rezultat al interac iunii unor fiin e inferioare cu altele superioare. BERLIN. A cincea dimensiune care rezult din întâlnirea dintre fiin e cvadridimensionale se manifest în cea de a treia dimensiune ca activitate extrasenzorial . El se comport ca o linie dreapt proiectiv con inut în sine. Numerele nu au nicio rela ie sau au o rela ie neutr cu spa iul. Ce este o suprafa plan ? O simpl tranzi ie prin calcul la dimensiunile superioare nu conduce la realitate. DÜSSELDORF. DÜSSELDORF. în contrast cu spa iul fizic. O linie dreapt con inut în sine (proiectiv ) ca exemplu de rela ii spa iale astrale. 21 aprilie 1909 ² Spa iul în perspectiv esoteric . Transformarea unui cerc într-o linie dreapt . Ceea ce a experimentat Moise pe muntele Sinai este un exemplu de fiin cvadridimensional real cu dou dimensiuni obi nuite. spa iul exist ca o crea ie a Treimii. R suciri în curbe închise ale unor benzi de hârtie ca un exemplu de înnodare a unor dimensiuni. Desf urarea frontierelor unui p trat i ale unui cub. mi carea i dezvoltarea ca expresii ale celei de a patra dimensiuni la plante. Chiar i pentru ierarhii. 2 noiembrie 1910 ² Plante. 7 noiembrie 1905 ² Crearea dimensiunilor prin mi care. Tranzi ia la realitate. Vitalizarea concep iei noastre despre spa iu. Dac însu i timpul devine viu. Dispari iile i reapari iile repetate indic existen a unei a patra dimensiuni. Un hexagon este proiec ia unui cub. mi c rile Lunii i P mântului în jurul Soarelui sunt i ele înnodate. 22 octombrie 1908 ² Matematicienii nu pot face mai mult decât s discute despre posibilitatea spa iului multidimensional. Rela ia ierarhiilor i a Treimii cu spa iul. l imea i în l imea. Cele trei dimensiuni ale cubului. devine o linie dreapt . 7 . SPA IUL CVADRIDIMENSIONAL ² Berlin. DESPRE SPA IUL MULTIDIMENSIONAL ² Berlin. Cristalele au plane ca frontiere. Importan a recentei geometrii proiective sintetice pentru o concepere corect a spa iului. 22 aprilie 1909 ² Lucrul cu concepte geometrice de baz treze te facult i clarv z toare. Compara ie cu un cerc care. 28 iunie 1908 ² Spa iul astral. un dodecaedru rombic este proiec ia unui tessarakt. În realitate. infinitul pe baza numerelor conduce la confuzie. Spa iul este de sine st t tor. timpul i activitatea senzorial . aptitudinea senzorial se na te la animale ca expresie a celei de a cincea dimensiuni. Desf urarea celor opt cuburi ale tessarakt-ului. Respingerea unui argument materialist. Fiin ele umane au ase dimensiuni.

În mecanic timpul este o abstrac ie. dar nevoia pentru control mecanic exclude fiin ele i conduce la multe realiz ri tehnice pe socoteala progresului cunoa terii. Dimensiuni superioare. Extinderea perspectivei noastre cere. Eterul nu este de imaginat în termeni materiali. numerele superimaginare adev rata fiin a Eului. BERLIN. 11 martie 1920 ² Numerele pozitive i negative ca realit i. Formula lui Einstein E = mc2 este un tip de energie poten ial . Durata vie ii unui organism i m rimea sa nu sunt relative sau arbitrare. viteza. Discu ii despre formula vitezei. Divizorii lui zero trebuie inclu i. apar ine experien ei noastre l untrice. numerele imaginare domeniul astral. BERLIN. Teoria relativit tii trebuie contracarat de o teorie a caracterului absolut al sistemelor totale. Geometrie inerent mobil sau fluid . Necesitatea de a putea concepe numere negative i imaginare f r ajutorul geometriei. Rela ia unei axiome cu corela iile geometrice este comparabil cu rela ia unui fenomen arhetipal cu fenomenele derivate. de asemenea. ca i concluziile fenomenologice. Metodele mecanice de m surare nu sunt aplicabile luminii. Nevoia de a clarifica conceptul de experien . Exemplul unei linii drepte proiective. cer verific ri empirice în realitate. 25 noiembrie 1912 ² Problema realit ii dimensiunilor superioare. Teoria culorilor a lui Goethe. numai viteza este real . 30 martie 1920 ² Fenomenologia ca sistematizare a fenomenelor. Când intr m pe t râmul eteric. Problema absolutiz rii procedurilor aritmetice. Fiin a uman ca o stare de echilibru între suprasensibil i subsensibil. Vederea stereoscopic ca interac iune echilibrat între ochiul stâng i cel drept. 1919 ² R spunsuri scrise la întreb ri despre matematic . STUTTGART. STUTTGART. 27 noiembrie 1913 ² În via a de dup moarte. 31 martie 1920 ² Extinderea matematicii. extinderea câmpului matematicii. Timpul imanent al sistemelor totale. STUTTGART. 8 . aceast vedere vitalizat este centrul dinamic al organelor asimetrice.MÜNCHEN. 11 martie 1920 ² Domeniul matematicii i geometriei sunt st ri intermediare între un arhetip i imaginea sa în planul fizic. STUTTGART. adic a cunoa terii fiin ei umane. STUTTGART. Realitatea superioar este într-adev r multidimensional dar am avea nevoie de o matematic mai bun pentru a o fundamenta corect. Conceptul de Ädoar calculabil³ în matematic . Unele subiecte de la frontierele matematicii sunt importante. Timpul este dependent de procesele dezvolt rii l untrice. DORNACH. Matematicienii pot formula idei teoretice despre aceste dimensiuni. numerele negative realit i extraspa iale eterice. Fenomenologia real este preocupat de fiin e. Fiin a uman ca imagine fizic a lumilor spirituale. spa iul i timpul sunt total diferite. Pe m sur ce se r spânde te în spa iu lumina nu este pierdut în infinit ci este supus unei legi a elasticit ii. Simbolizarea spectrului culorilor. Sistemele de numere pe suprafe e curbe. DORNACH. materie ponderabil i imponderabil . Descoperirea geometriei neeuclidiene arat c formulele matematice. Numerele pozitive realit i fizice. Dac vrem s trecem dincolo de domeniul vie ii trebuie s introducem m rimi imaginare care ar putea oferi o ie ire din incapacitatea actual de a controla natura numai tehnic. 13 februarie 1913 ² Semnifica ia ocult a Sec iunii de aur. 7 martie 1920 ² Viteza luminii i propagarea undelor luminoase. Extinderea geometriei fluide printr-un factor de intensitate cu ajutorul culorilor. Perspectiva cromatic . trebuie s substituim numerele pozitive prin numere negative în formulele matematice. Nu trebuie s supraestim m matematica. 7 martie 1920 ² Energia stocat într-o mas (conform teoriei lui Einstein) poate fi utilizat tehnologic dac poate fi controlat . Probleme privitoare 1a teoria relativit ii a lui Einstein din perspectiva tiin ei spiritului. mai degrab decât timpul.

15 octombrie 1920 ² Cea de a treia lege a lui Copernic este în mod nejustificat ignorat . ca i rela iile spa iale. Perspective care depind de via a noastr sufleteasc . tiin a trebuie s includ fiin a uman . Prin geometria sintetic noi dezvolt m treptat un mod de a manipula spa iul bazat pe realitate. DORNACH. dar aceste concepte nu se potrivesc unul cu cel lalt. Soarele se mi c de-a lungul unei linii spiralate.DORNACH. Timpul este m surat de obicei numai în unit i spa iale. Imagina ia conduce la vizualizare bidimensional . Trebuie ad ugat direc ia radiar i centripet a efectului. Nu acesta este cazul în experien a adev rat a timpului care apare odat cu vederea imaginativ . Gândirea matematic c reia îi lipse te sim ul realit ii conduce la ireal. Teoria relativit ii evalueaz totul din perpectiva observatorului i nu poate fi comb tut aici din aceast perspectiv . Sec iunea include întregul trecut p mântese al persoanei. Derivarea dimensiunii adâncimii care nu se poate schimba cu nicio alt dimensiune. Pentru a în elege corpul fizic ca fiind un corp spa ial i corpul for elor formative ca fiind un corp temporal trebuie s separ m conceptele de spa iu i timp. Concep ia lui Kant despre spa iu este anulat de matematic . Pozi ia antroposofic nu precede fenomenele dar se bazeaz în mod corespunz tor pe ele. La un anumit moment în via a uman apare o sec iune temporal a vie ii sufletului. Nevoia de a distinge între m rginire i infinitate (Riemann). Formulele matematice trebuie verificate pe baza realit ii. Soarele se mi c pe o spiral iar P mântul îl urmeaz . Totu i validitatea sa înceteaz atunci când intr m în domeniul spiritual. Teoria lui Einstein este bazat pe experimente gândite. Consecin ele metageometriei con in un cerc vicios. Corpul eteric ocup spa iul total. ÄMai târziu³ i Ämai devreme³ sunt legate în mod organic i nu superficial. doar viteza este real . Teoria relativit ii este logic dar str in de realitate. În spa iul real dimensiunile nu se pot schimba între ele. Prin vederea interioar noi ajungem la absolut. exist intensit i diferite în direc ii diferite. avem nevoie de o intensificare a adev ratei abord ri tiin ifice. Mâinile împreunate la tinere e devin mâini care binecuvânteaz la b trâne e. STUTTGART. În domeniul eteric apar mi c ri de glisare i r zuire. ca un exemplu. În realitate. a a c r mân doar dou dimensiuni. unde grani ele dintre obiect i subiect sunt de asemenea eliminate. C ldura de contact i cea radiant ca pozitiv i negativ . Hermann Keyserling ofer numai înveli uri goale de cuvinte. cinci i în cele din urm cu n dimensiuni. 15 ianuarie 1921 ² Studiul fenomenelor ca baz a extinderii antroposofice a cunoa terii. DORNACH. Pentru a explica forma unei flori trebuie s a ez m originea sistemului de coordonate într-o sfer infinit de mare i s ne mi c m centripetal. Spa iul fix este o abstrac ie derivat din spa iul real. spa iul lui Riemann sau al altor geometrii este abstract. A patra dimensiune o neag de fapt pe a treia. dac e s reflecte realitatea. dimensiunile spa iale se pot schimba între ele. Spa iul i timpul sunt abstrac ii. Cea de a treia lege a lui Copernic i corec iile lui Bessel. 7 aprilie 1921 ² În matematic . Hiperbola. Teoria relativit ii conduce 1a abstrac iuni. iar P mântul i celelalte planete îl urmeaz . Lucrurile arat altfel atunci când facem tranzi ia la domeniul eteric. 26 august 1921 ² Un scurt rezumat al cercet rii tiin ifice spirituale despre mi carea spiralat a P mântului i Soarelui. HAGA. Organismul temporal 9 . La fel. Teoria c ldurii. Teoria relativit ii a lui Einstein este absolut corect i de net g duit cu privire la spa iul tridimensional perceput. inspira ia la vizualizare unidimensional . Pentru a ob ine un concept de spa iu care corespunde realit ii trebuie s începem cu experien a uman . Timpul ca a patra dimensiune este bazat pe o în elegere abstract a spa iului. Spa iul matematic fie spa iul euclidian. În realitate se schimb numai direc ia din care privim de pe P mânt spre Soare. În Declinul Occidentului. Oswald Spengler dezvolt în mod curajos concepte bazate pe realitate. Gauss. Toate celelalte mi c ri sunt mult mai complicate. 12 aprilie 1922 ² Generalizarea sistemului de axe de coordonate la un nivel abstract conduce la spa ii cu patru. Conceptele metageometriei (geometrie neeuclidian ). În teoria multimilor numerele sunt dizolvate iar noi plutim în abstrac iuni. Hinton i tessarakt-ul. cea de a cincea dimensiune o neag pe a doua i astfel r mânem cu o dimensiune. Cea de a treia lege a lui Copernic a fost omis . În viitor. Concluziile celor mai multe modele ale sistemului solar sunt unilaterale i rezult din perpective foarte specifice.

explicând spa iul tactil i vizual în termenii ecua iilor diferen iale. Perspectiva culorilor este un alt analog al lumii imaginative. dar se pot complica atunci când abord m conceptul celei de a patra dimensiuni. Diferen a integralelor este aproape zero. 24 martie 1905 Pentru c voi începe prin a discuta aspecte elementare ale celei de a patra dimensiuni. DORNACH. Spa iul cvadridimensional are de-a face cu o realitate care dep e te cu mult realitatea senzorial obi nuit . Întâi trebuie s fim l muri i asupra a ceea ce în elegem prin dimensiuni. Analogul s u în geometria proiectiv este planul limit al spa iului tridimensional. Lumea timpului este de fapt lumea planului timpului.] Subiectele cu care vom avea de-a face sunt la început simple. ea este bidimensional . pe când într-o ma in elementul temporal este doar o func ie a spa iului. Lumea intuitiv este asemenea punctului (nuldimensional ).Conferin e despre a patra dimensiune CONFERIN A I Berlin. A dori pentru început s v înzestrez cu concepte foarte generale i elementare. Totu i acesta nu poate fi aplicat spa iului euclidian. c în i i matematicienii nu pot face m car un singur pas în realitatea celei de a patra dimensiuni. 29 decembrie 1922 ² Matematica este un produs al spiritului uman. spre deosebire de procesele mecanice. care trebuie integrate conform cu metoda lui Lagrange. o dimensiune în lumea inspirat . Cea mai bun cale pentru a ob ine claritate este de a verifica dimensionalitatea diferitelor obiecte geometrice. Trebuie s ne d m seama c la fiecare pas pe care îl fac matematicienii trebuie s fie con tien i de efectul pe care acesta îl are asupra întregului curs al ra ionamentului. ceea ce ve i auzi ast zi v va putea dezam gi. Când ne ocup m de matematic trebuie s realiz m. Dou dimensiuni devin reale în lumea imaginativ . Sarcini concrete pentru matematicieni: a în elege realitatea în termeni matematici de exemplu. nu sunt reversibile. Ostwald spune c procesele organice. Timpul real nu este o a patra dimensiune a a cum este în continuumul spa io-temporal a lui Einstein. Variabilele pentru spa iul tactil sunt pozitive. Este dificil s se foloseasc matematica pentru a întrevedea realitatea. [Ei pot ajunge la concluzii doar plecând de la ceea ce poate fi sau nu gândit. Note ‡ Partea I Note ‡ Partea a II-a Bibliografie PARTEA I . Calcule adi ionale scot la iveal ecua iile pentru acustic . 10 . Trebuie s înv m s ne restric ion m calculele la domeniul realit ii concrete. Trebuie s distingem între realitatea spa iului cvadridimensional i posibilitatea de a gândi despre el.este revelat în întregime doar imagina iei dar putem ob ine o idee despre el studiind procesele temporale în via a noastr sufleteasc . dar abordarea lor în detalii de mai mare profunzime ar cere o real cunoa tere a conceptelor superioare ale matematicii. iar pentru spa iul vizual sunt negative. Când intr m în acest domeniu trebuie s ne transforrn m gândirea i s ne familiariz m cu modul în care gândesc matematicienii. Acesta joac un rol în ceea ce este numit observator în lumea imaginativ . Tranzi ia de la o sfer la un plan proiectiv. de asemenea. În fiin a uman elementul temporal este o realitate.

el poate fi numai gândit. Cel mai simplu obiect geometric este punctul. ea p r se te prima dimensiune i devine un plan. în l ime. Pentru a face asta trebuie s îndoim segmentul. l ime i adâncime (figura 1). planul. Un plan are dou dimensiuni. Nul pute i face s p r seasc spa iul tridimensional mi cându-l. dou puncte finale. 11 . A i B (figura 2). Prima dimensiune este dat de o linie. Gauss i Riemann ( Nota 1 ). Când mi c m o linie care nu are grosime. Pentru a uni aceste dou puncte trebuie s p r sim linia dreapt adic prima dimensiune i s intr m în a doua dimensiune. S consider m un segment de linie dreapt . rezultatul este tot un corp tridimensional. Linia dreapt are o dimensiune. segmentul devine o curb închis . de exemplu un cerc (figura 3).care apoi ne vor conduce la considera ii care au fost f cute prima dat de mari matematicieni ca Bolyai. Când facem s -i coincid capetele. S presupunem c vrem s facem ca punctele A i B s se suprapun . Când mi ca i un corp solid (de exemplu. Nu are nicio dimensiune. lungimea. Rezultatul este un corp solid cu trei dimensiuni. Mai exist înc câteva concepte de care avem nevoie. Ce se întâmpl atunci? Este imposibil s facem ca punctele A i B s se suprapun dac r mânem în dreapta unidimensional . Are dou limite. Când mi c m un plan el p r se te aceste dou dimensiuni. El este fixarea unei pozi ii în spa iu. lungime i l ime. un cub) prin spa iu. Nu are absolut nicio extindere.

trebuie s intra i în a treia dimensiune.Un segment de linie dreapt poate fi transformat într-un cerc numai p r sind prima dimensiune. ar fi s întoarcem unul din cuburi i apoi s -l facem s coincid cu cel lalt (figura 5). Aceast opera ie este îndeplinit în acela i mod ca cea precedent în care am adus la suprapunere cele dou puncte. Pute i face ca unul din cuburi s alunece în cel lalt. Singurul mod de a face acest cub s coincid cu cel lalt. trebuie s ne mi c m în a treia dimensiune pentru a face ca cele dou capete s coincid (figura 4). Acum imagina i-v c un cub este ro u pe o fa i albastru pe fa a opus . Pentru a transforma dreptunghiul într-un cilindru sau tub. Pute i relua acest proces cu o suprafa dreptunghiular dar numai dac nu r mâne i în cele dou dimensiuni. Putem oare imagina o opera ie asem n toare cu un obiect care are deja el însu i trei dimensiuni? Gândi iv la dou cuburi congruente ca limite ale unui corp tridimensional. În cazul unui dreptunghi. 12 . care este geometric identic dar ale c rui fe e ro ie i albastr sunt inversate. care este a ezat în plan. p r sind prima dimensiune.

i acum s consider m unul din exemplele lui Zollner ( Nota 5 ). respectiv dreapt numai trecându-le prin spa iul cvadridimensional ( Nota 3 ). ci doar mi care spa ial care intr în ochi i este preluat apoi de nervul optic i transmis la creier unde apare. Aici avem un cerc i. în mod special cu privire la problema epistemologic a obiectivit ii con inuturilor percep iei. contopim cele dou imagini ( Nota 4 ). Acela i lucru este adev rat pentru cele dou jum t i simetrice ale pielii unei persoane ( Nota 2 ). a treia dimensiune a spa iului perceput. percep ia culorii ro ii. Dar dac v imagina i o pereche de m nu i care sunt imagini simetrice una alteia în oglind i apoi lua i în considerare segmentul de linie dreapt cu capetele sale A i B. În construirea adâncimii. Cum putem aduce punctul P în interiorul cercului f r s t iem circumferinta? Nu putem face asta dac r mânem în plan. trebuie de asemenea s p r sim a doua dimensiune în acest exemplu. în cazul sferei. La fel. Cum dobândim cuno tin e despre obiecte prin sim uri? Vedem o culoare. de exemplu.S consider m un alt obiect tridimensional. noi suprapunem (tragem) imaginea ochiului drept peste cea a ochiului stâng. O m nu dreapt sau stâng pot fi trase pe mâna stâng . pute i vedea cum de fapt m nu ile apar in una alteia. dar sunt de semnifica ie practic pentru epistemologie. este imposibil s ajungem în interior f r s str pungem suprafa a sferei sau f r s p r sim a treia dimensiune ( Nota 6 ). cu alte cuvinte. Acestea sunt posibilit i conceptuale. Cum pot fi f cute s coincid dou obiecte tridimensionale care sunt simetrice una alteia? Numai p r sind a treia dimensiune a a cum am p r sit prima i a doua dimensiune în exemplele precedente. Nu am putea percepe culoarea ro ie dac nu am avea ochi sau sunetul soneriei dac nu am avea urechi. Nu pute i pune m nu a stâng pe mâna dreapt . F r ochi nu am percepe-o. Întâi trebuie s în elegem clar cum percepem de fapt. Toate senza iile noastre depind de tiparele de mi care care sunt transformate de aparatul nostru fizico13 . A a cum am avut nevoie s p r sim cea de a doua dimensiune i s intr m în a treia pentru a face tranzi ia de la p trat la cub. Ele formeaz o singur figur tridimensional cu o suprafa limit (planul oglind ) în mijloc. Fizicienii ne spun c ceea ce se afl afar în spa iu nu este culoare. în afara lui. un punct P (figura 6). Mai departe ne putem întreba dac culoarea ro ie exist i în cazul în care nu exist senza ia.

mi care. Chestiunea devine i mai complicat dac ne întreb m unde este localizat acea unic calitate pe care noi o numim ro u. form i de toate celelalte calit i percepute senzorial. Este prin urmare imposibil s vorbim despre cum ajunge ro ul s întâlneasc ochiul sau sunetul do diez urechea? Întrebarea este: Ce este o reprezentare de acest tip. obiectul respectiv nu se mi c . Dac senza iile Äsubiective³ cum este culoarea. Oriunde v uita i g si i procese vibra ionale i procese nervoase. S ne întoarcem la segmentul de dreapt cu capetele sale A i B. dar trebuie s ne întreb m cum anume ajung diferite aspecte ale acestei lumi în untrul nostru sub forma reprezent rilor? Este necesar s formul m aceast întrebare într-un mod diferit. nici în creier. Pentru a explica senza iile care apar în noi trebuie s presupunem c lumea exterioar exist . de form i mi care. la fel trebuie c utate senza iile Äobiective³. ca subiec i. 14 . Ce mai r m ne. în acest caz. S consider m câteva analogii care sunt necesare pentru descoperirea leg turii dintre lumea exterioar i senza iile interioare. o s avem impresia c vedem mereu acela i cal i c picioarele sale se mi c ( Nota 8 ). primare. Dac privim dintr-o parte la cilindrul rotitor. cum intr ele în noi? Unde este punctul în care exteriorul este transformat în interior? Dac dezbr c m lumea exterioar de tot con inutul percep iilor senzoriale. nicidecum culoarea ro ie.psihic. ea nu mai exist . c ldura i mirosul care apar în con tien a individualit ilor ca un rezultat al stimulilor mediului trebuie c utate în untrul nostru. intercept m aceste mi c ri. Pentru a face aceste puncte s coincid trebuie s ne mi c m dincolo de prima dimensiune i s îndoim segmentul (figura 7). Ce este deci materia? Dac dezbr c m materia de culoare. pentru corpul exterior? A a cum o reprezentare de culoare poate fi Äcreat ³ prin mi care. sunetul. Nu o ve i g si de asemenea nici studiind ochiul însu i. nu mai r mâne nimic. S presupunem c lipim 12 instantanee ale unui cal în mi care pe suprafa a interioar a unui cilindru echipat cu 12 fante (cr p turi) între aceste imagini. Organizarea noastr corporal poate induce impresia mi c rii chiar atunci când. Ro ul exist numai atunci când noi. Lumea exterioar dispare cornplet. În acest mod ceea ce noi numim mi care se dizolv în nimic. Presupunând c toate calit ile obiectelor exist în afara noastr . Este pe obiectul pe care îl percepem sau este un proces vibra ional? O mul ime de mi c ri care î i au originea în afara noastr intr în ochi i se continu în creier. la fel i percep ia mi c rii poate ap rea în noi prin ceva care nu se mi c . Schopenhauer a propus defini ia ÄLumea este reprezentarea noastr ³ ( Nota 7 ). Aceast stare de lucruri creeaz grave dificult i pentru epistemologie ( Nota 9 ). în realitate. Ea nu se afl nici în afara noastr . Epistemologia începe s semene cu baronul Münchhausen care încerca s se in suspendat în aer inându-se de propriul p r ( Nota 10 ). unde se na te ea? Aceste întreb ri abund peste tot în filosofia secolului al XIX-lea.

cercul rezultat este mic. Astfel.S ne imagin m acum c facem s coincid aceste puncte în a a fel încât s se întâlneasc sub linia original . Când trece prin limita inferioar A. Acum putem s ne imaginam c dac ne mi c m i mai departe de-a lungul liniei drepte în cele din urm vom trece prin infinit i ne vom întoarce din cealalt parte. În mod asem n tor. 15 . Curbura cre te încet pân când nu mai putem distinge cu ochiul liber circumferin a cercului de o linie dreapt (figura 8). S ne imagin m c punctul C devine tot mai rece pe m sur ce se mi c de-a lungul circumferin ei cercului i se îndep rteaz de punctul de plecare. cercul chiar coincide cu o linie dreapt ( Nota 11 ). dar dac curb m segmente mai lungi în cercuri. Dac segmentul original este scurt. o linie dreapt poate fi interpretat ca un cerc al c rui diametru este infinit. temperatura începe s creasc (figura 9). În locul unei linii s ne imagin m o situa ie pe care o putem asocia cu realitatea. punctul unde se întâlnesc capetele se mi c tot mai departe de linia original pân când ajunge la distan a infinit . atunci când umbl m pe P mânt el apare ca fiind o suprafa plan . B i începe c l toria de întoarcere pe cealalt parte. de i este rotund. Dac ne imagin m cele dou jum t i ale segmentului extinzându-se în infinit. Putem trece apoi prin punctele suprapuse i s ne întoarcem la punctul de la care am plecat.

i la linia care se extinde în infinit temperatura descre te într-o parte i cre te în cealalt .Astfel. t ind-o. rezult un nod ( Nota 16 ). va rezulta un singur inel r sucit care nu se va separa. Dac vom r suci o panglic cu 360° înainte de a-i lipi capetele se vor separa dou inele care trec unul prin interiorul celuilalt. atunci i acestea pot fi f cute s coincid numai cu ajutorul unei noi dimensiuni. Aici avem dou activit i mutual dependente. de i la început numai la nivelul gândirii. Tendin a de înc lzire continu pân când este atins temperatura ini ial . În realitate. dac avem o panglic r sucit cu 720°. procesul care se mi c spre dreapta nu are nimic de-a face cu procesul care se întoarce dinspre stânga. Numai acolo unde suntem uni i cu lumea exterioar i cu impresiile interioare putem descoperi ce au ele în comun. dar dac ne uit m mai atent ne d m seama c de fapt descrie o linie care este r sucit în jurul orbitei P mântului. mi carea P mântului în jurul Soarelui i mi carea Lunii în jurul P mântului. Oricine care gânde te la procese naturale tie c asemenea r suciri au loc în natur . i. toate forma iunile spa iale r sucite posed asemenea for e. Spunem c Luna descrie un cerc în jurul P mântului. Dac rela ia dintre lumea exterioar i impresiile interne este analog cu rela ia dintre figurile care sunt imagini în oglind . ele sunt legate i dependente una de alta în acela i fel ca i procesele pe care tocmai le-am descris. fiind înc într-a treia. V zând în acest fel leg tura dintre lumea exterioar i impresiile noastre ne d m seama c imaginile simetrice în oglind sunt ca i m nu ile dreapta i stânga. În sprijinul celor spuse despre rela ia lor putem folosi i metafora pece ii i cerei. pe drumul de întoarcere punctul C întâlne te condi ii care sunt opuse celor întâlnite în prima jum tate a c l toriei. Pentru a le face s coincid cu o mi care continu avem nevoie de o nou dimensiune a spa iului. în sfâr it. Ce în elegem prin rela ii de simetrie? Atunci când punem în leg tur figuri spa iale apar anumite complica ii: Aceste complica ii apar in numai spa iului tridimensional. adic o spiral în jurul elipsei P mântului. ele nu apar în spa iul cvadridimensional ( Nota 15 ). Acesta este un exemplu despre cum putem aduce via a i mi carea în lume i începem s în elegem lumea într-un sens mai înalt. Dac t iem un inel cilindric de-a lungul liniei mediane ob inem dou inele. i acum s punem în leg tur obiectele lumii exterioare cu starea de r cire. De i lumea exterioar i senza iile noastre interne nu se afl în leg tur în mod direct prin nimic perceptibil cu sim urile. spre exemplu. Un set de circumstan e îl determin pe cel lalt. Leg tura dintre lumea exterioar i senza iile noastre interioare este similar . Numai aspectul esen ial este transmis. Pentru a face asta avem nevoie s d m via ideii noastre de spa iu. Dac r sucim o panglic cu 180° înainte de a-i lipi capetele. putem s ne mi c m pas cu pas de la spa iile cu nicio dimensiune pân la imaginarea unui spa iu cvadridimensional. i apoi avem Soarele care se mi c rapid prin spa iu. Curbele cu noduri i panglicile bidimensionale ofer o alt metod de a studia calit ile unice ale spa iului tridimensional empiric a a cum se raporteaz la spa iul cvadridimensional. o copie a ei îns i în cear chiar dac nu r mâne în contact cu ceara i nu exist transfer de substan între ele. dar nu are loc niciun transfer de substan ( Nota 13 ). Astfel ajungem. t ind-o apoi în lungul mijlocului panglicii. Ceara re ine o impresie fidel a pece ii. c ldura descre te ini ial i apoi cre te din nou. a a încât Luna mai face o mi care 16 . Atât cât prive te observa ia senzorial . la ceva care este real dar transcende spa iul tridimensional. i totu i cele dou sunt mutual dependente ( Nota 12 ). Pecetea las o impresie exact . Ne putem închipui imagini-oglind plutind într-o mare în care pot fi f cute s coincid . Spa iul cvadridimensional poate fi recunoscut cel mai u or cu ajutorul imaginilor-oglind sau a rela iilor de simetrie. Oskar Simony a încercat s foloseasc modele pentru a descrie forma iuni spa iale vitalizate ( Nota 14 ). Pentru a stabili o conexiune între lumea exterioar i impresiile interioare trebuie s trecem printr-o a patra dimensiune. S încerc m câteva exerci ii de gândire practic . Lua i. iar senza iile noastre interne cu starea de înc lzire. Procesul r mâne acela i indiferent cât de mare este cercul. A a cum am v zut.

31 martie 1905 Ast zi voi discuta aspecte elementare ale ideii de spa iu multidimensional cu referire particular la Charles Hinton. S recapitul m ceea ce am discutat ast zi. i astfel s disting numai fiin e unidimensionale. punctele sunt singura op iune. trebuie s spunem c . este. Dar nu este la fel de simplu cu imaginile-oglind de mai jos (figura 11). Pur i simplu îl inserez pe cel ro u în cel albastru rotindu-l (este vorba de o rota ie în jurul centrului cercului care face ca unul din semicercuri sa Äalunece³ peste cel lalt) (figura 10). cum ar fi un cub. O fiin bidimensional ar fi capabil s întâlneasc numai linii. Dac tragem concluzia just .spiralat în jurul Soarelui. suprafa a dou dimensiuni iar corpul solid are trei dimensiuni. dac ar încerca s deseneze ceva în interiorul unei linii. ci le permitem s r mân fluide. Punctul nu are nicio dimensiune. liniile de for care se extind în spa iu sunt foarte complexe. Astfel. Ce în elegem printr-o rela ie de simetrie? Cum pot s fac s coincid dou figuri plane simetrice una fa de alta. de asemenea. un om foarte în elept ( Nota 18 ). ar percepe numai fiin e bidimensionale. o fiin care poate percepe trei dimensiuni trebuie s fie cvadridimensional . A a cum v aminti i. Da i-mi voie s recapitulez pe scurt ideile despre spa iile bidimensionale i tridimensionale. ultima dat am început prin a lua în considerare dimensiunea zero i am ajuns la spa iul multidimensional. Fiin a uman poate percepe trei dimensiuni. Trebuie s realiz m c avem de-a face cu concepte spa iale complicate pe care le putem în elege numai dac nu încerc m s le fix m. a a cum sunt aceste figuri ro ie i albastr ? Acest lucru este relativ u or de f cut cu dou semicercuri. dreapta are o singur dimensiune. i 17 . Indiferent cum încerc s inserez partea ro ie în cea albastr nu pot s le fac s coincid r mânând în interiorul planului. Cum se raporteaz aceste concepte spa iale unul la cel lalt? Imagina i-v c sunte i o fiin care se poate mi ca numai de-a lungul unei linii drepte. Ce fel de imagini spa iale pot avea asemenea fiin e? Asemenea fiin e ar fi capabile s perceap numai puncte i nu propria lor dimensiune deoarece. adev rat c fiin ele umane nu pot percepe a patra dimensiune în care tr im. A a cum un cub poate percepe numai dou dimensiuni i nu propria tridimensionalitate. CONFERIN A a II-a Berlin. a a cum o fiin unidimensional poate percepe numai puncte. Pentru c putem delimita fiin ele exterioare tridimensionale i putem manipula spa ii tridimensionale trebuie s fim fiin e cvadridimensionale ( Nota 17 ). Exist un mod de a realiza acest lucru p r sind planul. adic a doua dimensiune. O fiin tridimensional . o fiin bidimensional numai o dimensiune i o fiin a tridimensional numai dou dimensiuni.

Fiin ele umane pot percepe propria lor tridimensionalitate. Situa ia este similar cu cea a perechii de m nu i. Nu putem s le facem s coincid f r s p r sim spa iul tridimensional. Aceste mi c ri includ for e i for ele sunt de asemenea împletite. O fiin bidimensional ar întâlni numai linii. în mod special în cazul mi c rilor împletite ale obiectelor materiale. o suprafa este bidimensional i un obiect solid este tridimensional. A a cum am spus mai devreme. Ultima dat am spus c dac vrem s ob inem o idee despre a patra dimensiune trebuie s permitem rela iilor spa iale s r mân fluide pentru a produce circumstan e similare cu cele prezente când facem tranzi ia de la a doua la a treia dimensiune: Am creat figuri spa iale încol cite reciproc din panglici de hârtie i am v zut c aceasta aduce anumite complica ii. Luna descrie un cerc care se r suce te în jurul orbitei P mântului în jurul Soarelui. Astfel un cub are trei dimensiuni: în l ime. Dac vrem s în elegem natura spa iului trebuie s -l concepem la început ca fiind imobil iar apoi s -i permitem s devin din nou fluid. rezultând foarte complicate linii de for care se extind în spa iu. Trebuie s p trundem în cea de a patra dimensiune. Dac tragem concluzia 18 . Luna mai face înc o mi care spiralat în jurul lui.folosind a treia dimensiune. Rela iile corpurilor cere ti se aseam n cu panglicile r sucite ale lui Simony pe care le-am v zut ultima oar . cu alte cuvinte dac a ez m figura albastr peste cea ro ie rotind-o prin spa iu în jurul axei de simetrie. Este ca i când parcurgem tot drumul pân la zero unde g sim esen a vie a unui punct. l ime i adâncime. ar percepe fiin e bidimensionale dar nu i propria tridimensionalitate. trebuie s realiz m c avem de-a face cu concepte spa iale complicate pe care le putem în elege numai dac nu le permitem s devin rigide. Din cauza mi c rii Soarelui însu i. Oriunde ar merge ar fi în stare s .i imagineze numai puncte deoarece sunt tot ceea ce putem desena în timp ce r mânem în interiorul liniei drepte. O fiin tridimensional cum este un cub. S vizualiz m din nou cum sunt construite dimensiunile. Ave i doar o dimensiune i v pute i mi ca numai de-a lungul unei linii. adic ar percepe numai fiin e unidimensionale. o linie este unidimensional . Dac asemenea fiin e ar exista care ar fi ideea lor despre spa iu? Ele nu ar fi în stare s perceap propria lor unidimensionalitate. Lua i de pild mi carea P mântului în jurul Soarelui în conexiune cu mi carea Lunii în jurul P mântului. Cum se raporteaz figurile spa iale de diferite dimensiuni una la cealalt ? Imagina i-v c sunte i o linie dreapt . de exemplu. adic Luna descrie o spiral în jurul unui cerc. Asta nu este doar un joc deoarece asemenea încol ciri reciproce apar peste tot în natur . Un punct este zero dimensional.

A a cum un proces de oglindire bidimensional trebuie s treac prin a treia dimensiune. Dac vrem s facem ca aceast figur s coincid cu cubul original trebuie s trecem prin a patra dimensiune. Aparatul nostru senzorial schi eaz o reprezentare a cubului. Ideea mea despre cub se raporteaz la cubul însu i ca imaginea oglindit la original. la lumea material . fizice. Atunci când vizualiz m un obiect. aparatul nostru senzorial trebuie s fie cvadridimensional pentru a fi în stare s stabileascâ o leg tur direct între reprezentare i un obiect exterior ( Nota 19 ). Faptul c putem delimita fiin ele exterioare în trei dimensiuni i putem manipula spa iile tridimensionale înseamn c noi în ine trebuie s fim cvadridimensionali. Un cub din afara mea îmi apare ca o reprezentare în interiorul meu (figura 12). la existen a material în termeni matematici. Dac a i vizualiza doar în dou dimensiuni v-a i confrunta doar cu o imagine de vis. Cum ar ar ta lucrurile din cealalt parte. tridimensional . Mai târziu oamenii au f cut trecerea de la stadiul astral la cel al spa iului fizic. Raportând reprezentarile noastre la obiectele exterioare trecem prin a patra dimensiune suprapunând reprezentarea peste obiectul exterior. În starea astral în timpul perioadelor timpurii ale evolu iei fiin elor umane ei erau doar vis tori. înainte de aceast tranzi ie oamenii astrali erau fiin e tridimensionale.corect trebuie s realiz m c dac o fiin unidimensional poate percepe numai puncte. 19 . într-a treia. S ne întoarcem la discu ia noastr despre imaginile în oglind (figura 11). Astfel vede i c fiin a uman trebuie s fie cvadridimensional . de aceea ele nu i-au putut extinde reprezent rile bidimensionale la lumea obiectiv . au dobândit cea de a patra dimensiune i prin urmare au putut experimenta via a în trei dimensiuni. S consider m acum rela ia dintre spa iul exterior i percep ia interioar . Când fiin ele umane au devenit fiin e materiale. Structura unic a aparatului nostru senzorial ne permite s ne facem reprezent ri care s coincid cu obiectele exterioare. Acestea fiind spuse am definit trecerea de la astral la fizic. neîntrerupt a imaginii cu originalul trebuie s presupunem c exist o a treia dimensiune pe lâng prima i a doua. A a cum un cub ar fi în stare s perceap numai dou dimensiuni i nu propria tridimensionalitate este clar c nu putem percepe cea de a patra dimensiune în care tr im. o fiin bidimensional numai linii drepte i o fiin tridimensional numai suprafe e. Procesul de reflectare indic dincolo de a doua dimensiune. Nu a i avea nicio idee c un obiect real exist în lumea exterioar . Plutim în marea celei de a patra dimensiuni ca ghea a în ap . o fiin care percepe trei dimensiuni trebuie s fie cvadridimensional . Pentru a în elege rela ia direct . noi extindem capacitatea noastr pentru imagini mentale direct asupra obiectelor exterioare prin intermediul spa iului cvadridimensional. Aceast linie vertical reprezint o sec iune în oglind . Singurele imagini care ap reau în con tien a noastr erau doar imagini de vis ( Nota 20 ). Oglinda reflect o imagine a figurii din partea stâng .

Sursa întunericului i sursa luminii sunt opuse. un punct mi cându-se pe o linie nu dispare în infinit ci se întoarce din cealalt parte (figura 15). Care ar fi opusul unui asemenea punct? A a cum opus unei linii care merge de la dreapta la stânga este o linie mergând de la stânga la dreapta. În realitate. de asemenea. Rela ia lumii noastre fizice cu lumea astral este cvadridimensional . 20 . Imagina iv o sfer gigantic . un punct a a cum este el înf i at aici nu este pasiv. A a cum am explicat în conferin a precedent .dac am putea ajunge în interiorul lor i le-am privi de acolo? Pentru a face asta ar trebui s trecem prin a patra dimensiune. Dar luat împreun cu reflec ia în lumea fizic este totu i cvadridimensional . La fel. tim c o linie dreapt care dispare în infinit se întoarce la acela i punct din cealalt parte. Aceast sfer este opus unui punct care radiaz lumina. i acum s consider m cazul opus. Adev ratul opus al unui punct care radiaz lumina este un spa iu infinit care nu este întunecat în mod pasiv. ci care inund spa iul cu înuneric din toate direc iile. când un punct radiaz lumina în toate direc iile. Opusul s u este atunci un spa iu care radiaz lumina spre interior din toate direc iile. un punct care radiaz lumina are. ci radiaz lumina în toate direc iile (figura 13). lumina se întoarce din infinit. Lumea astral îns i nu este o lume cu patru dimensiuni. Când suntem în stare s privim lumea astral i cea fizic simultan atunci exist m în spa iul cvadridimensional. Considera i punctul ca pe o surs de întuneric. un opus. Trebuie s înv m s în elegem diferen a dintre un punct i o sfer . ca întuneric. o sfer infinit de mare care radiaz întuneric înspre înauntru din toate p r ile (figura 14).

A a cum p tratul de mai sus este compus din patru subp trate ne imagin m un cub compus din opt subcuburi (figura 17). Nu putem evita polarit ile atunci când încerc m s ne imagin m lumea în termenii for elor dinamice. nu abstracte. Ocultistul are nu numai simple existen e în sine. care trebuie ad ugat la în l ime. el are reprezent ri vii. capacitatea de a radia. Spa iul s l luie te în punct. Care este opusul unui cub? Nimic altceva decât totalitatea spa iului infinit minus partea ocupat de cub. Trebuie s ne imagin m cubul ca fiind format din spa iul infinit plus opusul s u. l ime i adâncime. Un p trat compus din dou p trate ro ii i dou albastre (figura 16) este o suprafa care în diferite direc ii radiaz în moduri diferite. Când oculti tii vizualizeaz un cub ro u. Ceea ce am f cut aici cu o suprafa poate fi f cut. Rezultatul este o alt dimensiune. Reprezent rile noastre sunt moarte. un punct care se extinde sau radiaz nu dispare în infinit ci se întoarce din infinit sub forma unei sfere. În plus trebuie s distingem o anumit capacitate de a radia lumina în fiecare subcub. Sfera este opusul unui punct. Punctul este opusul spa iului. Când facem astfel de exerci ii ne putem antrena gândirea i câ tiga încredere în modul de a ne putea reprezenta dimensiuni. Atunci când ne reprezent m o stea care radiaz lumin trebuie s ne reprezent m. Numai polarit ile ne dau acces la via a inerent obiectelor. ti i c un p trat este bidimensional. moarte. La început cubul are trei dimensiuni: în l ime. 21 . în timp ce lucrurile în lume sunt vii. imaginea sa opus adic spa iul infinit în culoarea complementar corespunz toare. l imii i a capacit ii de a radia. de asemenea. Astfel avem aici cele trei dimensiuni ale lungimii. restul spa iului este verde deoarece culoarea ro ie este culoarea complementar pentru verde. l ime i adâncime. i cu un cub. Noi nu tr im cu reprezent rile noastre în lucrurile însele.În mod analog. Capacitatea de a radia în diferite direc ii este o capacitate tridimensional . Ocultistul trebuie s ias din sine intrând în lucruri. de asemenea.

un num r ca 467 trebuie citit 764. Astfel. 17 mai 1905 Ast zi voi continua cu subiectul dificil pe care am început s -l explor m. Data viitoare când ne vom întâlni vom înv a cum s ne imagin m spa iile multidimensionale. dublându-l cu opu ii s i trebuie deci s -l compun din 16 cuburi ( Nota 21 ). În lumea astral .Dac fiecare din cele opt subcuburi are o capacitate diferit de a radia. În cel mai simplu exemplu pe care l-am men ionat. Trebuie s te obi nuie ti s cite ti fiecare num r în mod simetric. Am indicat deja c a intra în lumea astral este la început derutant pentru studen ii în esoterism. A a cum titi. A aplica aceast regul la figurile spa iale sau numere este u or. Studen ii în tiin e esoterice care sunt obi nui i s citeasc numerele numai a a cum sunt citite ele aici în lumea fizic nu vor fi în stare s . cel pu in la un nivel teoretic. intrepretate simetric aceasta înseamn c evenimente mai vechi apar primele iar cele mai recente apar mai târziu.i g seasc drumul prin labirintul domeniului astral. Pot doar sugera caracterul acestor fenomene care pot ap rea întru totul grote ti dac nu ai nicio idee despre ceea ce se întâmpl . atunci. de la sfâr it spre început. trebuie s înv m s citim toate numerele în ordine invers . dar devine mult mai complicat când începem s avem de-a face cu rela ii temporale care trebuie. În domeniul astral. CONFERIN A a III-a Berlin. fiul este primul i abia 22 . motivul pentru care am încercat s ne reprezent m posibilitatea spa iului cvadridimensional a fost acela de a ob ine cel pu in o idee despre a a-numitul domeniu astral i despre unele forme de existen superioare. dac am doar un cub cu capacitatea sa unilateral de a radia i vreau s ob in un cub care s radieze în toate direc iile. F r a face un studiu aprofundat al teosofiei i al subiectelor esoterice. ca imaginea sa oglindit . trebuie s -i adaug câte unul în toate direc iile. este extrem de dificil s se formeze vreo idee despre natura foarte diferit a obiectelor i fiin elor pe care le întâlnim în a a-numita lume astral . Dup asta a dori s dezvolt câteva concepte de baz în a a fel încât în ultimele dou conferin e s fim în stare s folosim modelele domnului Shouten pentru a reuni în totalitate rela iile geometrice i perspectivele teosofice practice ( Nota 22 ). Va fi necesar s ne referim la aspectele men ionate în ultimele dou conferin e. când observi evenimente astrale trebuie s fii capabil s le cite ti de-a-ndoaselea. Aceasta este cerin a de baz . de asemenea. Da i-mi voie s schi ez pe scurt aceast diferen pentru a v ar ta cât de mare este ea.

Aceasta este o imagine a patru încarn ri succesive. i moralitatea apare în form inversat sau ca imaginea sa în oglind . chinuindu-ne ca Înger al mor ii. dar de fapt trebuie s v-o imagina i ca radiind dinspre dumneavoastr în afar în toate direc iile. În domeniul astral. Cronos lumea astral i Zeus lumea fizic . în fiecare încarnare întâlnim ceva venind dintr-o direc ie i ceva venind din 23 . Imagina i-v un curent venind dinspre trecut i unul venind dinspre viitor. În realitate. triste e. Acolo vechiul se na te din ceea ce este nou. Se spune despre Cronos c i-a înghi it copiii ( Nota 23 ). Vine înapoi spre noi din toate p r ile ca de la periferie. durere etc. În lumea astral . spre exemplu. Lumea astral pare s vin spre dumneavoastr din toate p r ile. Cel ce a atins un anumit nivel de dezvoltare esoteric trebuie s înve e s vad în lumea exterioar astral i tot ce este înc predispus în el prin karm : bucurii. În domeniul astral. dar rareori este în eles corect. Uranus reprezint lumea cereasc sau Devachanul. oul este primul. ordinea este invers . descendentul nu este n scut. El bântuie în foarte diferite curente de cercetare oculte. elementele patern i matern apar ca înghi ind fiul sau fiica. Ceea ce vine ca sugrum tor este o calitate înr d cinat în propriile noastre dorin e. de exemplu. V pute i imagina cât de mult difer aici cxplica iile evenimentelor fa de explica iile noastre obi nuite în lumea fizic . Imagina i-v un curent ro u curgând dintr-o direc ie i unul albastru curgând din cealalt direc ie. acesta va putea ap rea în form exterioar . Rezultatul este format din dou curente împletite care se unesc în fiecare din aceste puncte (figura 19). ci devorat. Trebuie s interpret m tot ceea ce pare a se apropia de noi în lumea astral ca radiind din noi în ine (figura 18). Mitologia greac ofer o alegorie fermec toare. Acest lucru nu trebuie conceput ca în plan fizic. care tr ie te în propriul nostru corp astral i care ne sugrum . Acum imagina i-v patru puncte diferite unde cele dou curente se unesc. Cei trei zei Uranus. c vedem un animal s lbatic apropiindu-se de noi în domeniul astral. ordinea este diferit na terea se întâmpl prima i înseamn c ceva nou se na te din ceva vechi. În acest punct a dori s v fac cuno tin cu un concept care este foarte important în educa ia esoteric . În realitate. totul în lumea astral radiaz dinspre noi. Imagina i-v . ne confrunt m doar cu ceea ce propriul corp astral trimite în afar . din spa iul infinit. Problema devine i mai complex când consider m moralitatea în planul astral. Acesta este fenomenul cum îi apare cuiva care este obi nuit s foloseasc interpret rile evenimentelor externe. Animalul s lbatic ne ucide. i apoi g ina. În fiecare din aceste puncte curentul ro u i cel albastru interac ioneaz . s construim periferia ca elementul central. În lumea fizic .apoi tat l. În realitate. Gândirea teosofic corect v permite s v da i seama c în accast epoc via a dumneavoastr exterioar i corpul fizic nu sunt altceva decât rezultatul sau intersec ia a doua curente care converg venind din direc ii opuse. Dac ave i un gând de r zbunare. animalul s lbatic este ceva care exist în noi în ine. Cronos i Zeus simbolizeaz cele trei lumi. Interpret m lumea astral corect i descoperim adev rul ei numai dac suntem în stare s aducem periferia în centru.

dou curente curg împreun pentru a forma via a dumneavoastr . La acest punct al dezvolt rii esoterice care este cunoscut ca pragul sau ca momentul deciziei ne experiment m pe noi în ine împreun cu tot ceea ce avem înc de tr it. în timp ce al ii simt c trebuie s intre. Acest fenomen care este cunoscut ca întâlnirea cu P zitorul pragului nu este altceva decât întâlnirea cu via a noastr viitoare. În acela i timp. Când studentul atinge acest prag apare o întrebare: Vrei s experimentezi toate acestea în cel mai scurt timp posibil? Aceasta este problema pentru candida ii la ini iere. Pentru a ob ine o reprezentare a acestei st ri de lucruri imagina i-v în felul urm tor: a a cum sunte i ast zi aici ave i o anumit sum de experien e. Propriul nostru viitor este dincolo de prag. În orice punct din timp. sau al leg turii dintre corpul eteric i cel astral. Unul curge dinspre viitor c tre prezent. Unii decid s nu intre în domeniul astral. Tot ceea ce ne r mâne de experimentat în via a noastr apare sub forma de fenomene astrale care face o impresie uria asupra noastr . ap rând o interfa oriunde se întâlnesc. O alt particularitate a lumii evenimentelor astrale este aceea c la început ea este de neîn eles pentru cel c ruia aceast lume îi este revelat dintr-o dat printr-un eveniment neprev zut. A le con tientiza ar fi ca i când a i vedea o panoram a evenimentelor venind înspre dumneavoastr în spa iu. Imagina i-v c elevii esoterismului ating acest punct în dezvoltarea lor atunci când se presupune c v d în lumea astral . Este bine de tiut despre ea în cazul în care lumea astral apare brusc ca rezultat al unui eveniment patologic cum ar fi pierderea leg turii dintre corpul fizic i cel eteric. Aceast priveli te face o puternic impresie asupra fiec rui elev. în timp ce viitorul vine s v întâlneasc . care este limita încarn rilor noastre. mâine. Acum imagina i-v c experien ele pe care le ve i poseda mâine sunt deja acolo. Pe m sur ce medita i la aceast întrebare întregul vostru viitor va ap rea într-un singur moment în panorama exterioar caracteristic viziunii astrale. iar cel lalt dinspre prezent c tre viitor. Asemenea evenimente pot revela o viziune a lumii astrale oamenilor care sunt complet nepreg ti i pentru aceasta. F r excep ii. Sunte i sus inu i de trecut. Sim urile lor sunt deschise i ei percep toate experien ele lor viitoare pân la sfâr itul acestei perioade ca fenomene exterioare înconjurându-i în lumea astral . Ace ti oameni descriu atunci apari ii 24 . Calea li se deschide. studen ii ocultismului experimenteaz toate fenomenele exterioare pe care le vor întâlni din viitorul apropiat pân la a asea ras r d cin . Nimic nu este mai tulbur tor decât aceast viziune însp imânt toare. A i putea spune c întotdeauna un curent c l tore te spre dumneavoastr i c pe cel lalt curent îl aduce i cu dumneavostr . suma acestor evenimente va fi diferit . Imagina i-v c acel curent care vine spre dumneavoastr din viitor v aduce experien ele pe care le ve i avea între ast zi i mâine. Fiecare fiin uman este confluenta a dou curente de acest fel. Un important nivel în educa ia esoteric este atins când studen ii experimenteaz panorama astral a tot ceea ce au înc de întâlnit pân la mijlocul celei de a asea raser d cin .cealalt direc ie.

dar în practic au aruncat-o pe fereastr . Cel mai u or este s înv m s citim invers când ne ocup m de idei matematice elementare ca acelea sugerate în conferin a precedent . dar aceste nevoi sunt imposibil de satisf cut. Se inten iona numai s se încurajeze oamenii s . dorin ele i poftele nu sunt o priveli te pl cut . Gândi i-v la cet eanul obi nuit actual care nu a devenit cineva important în via i nu a f cut niciun efort particular pentru dezvoltarea sa religioas . Ele cauzeaz suferin e teribile în Kamaloka. În discu iile care urmeaz vom deveni din ce în ce mai familiari cu aceste idei. S presupunem c asemenea nevoi persist tr ind în corpul astral dup ce corpul fizic nu mai exist . De exemplu. cum ar fi. în timp ce un tigru exprim alte pasiuni. În lumea fizic . forma unui leu exprim unele pasiuni. nevoile i pasiunile iau forme animale. în Kamaloka. al timpului i al moralit ii avem de-a face cu o imagine în oglind complet a tot ceea ce facem i gândim în mod obi nuit. 25 . A permite individualit ilor s apar în Kamaloka în form uman este scopul doctrinei transmigra iei sufletelor. ci numai la via a superioar . Trebuie s ne facem obiceiul de a citi invers. În lumea astral . Acest fapt este sursa unei în elegeri gre ite în privin a doctrinei transmigra iei sufletelor predat de preo ii i înv torii egipteni i indieni. natura animal a nevoilor. iar pisica altele. Am v zut c atunci când intr m în domeniul astral al numerelor. noi aproxim m natura animalelor prin pasiunile noastre.pe care nu le pot interpreta pentru c nu tiu c trebuie s le citeasc în ordine invers . Elevii care nu reu esc s în eleag adev rata înv tur au doar o idee absurd despre aceast doctrin . Ce con ine corpul s u astral? Nu con ine nimic altceva decât ceea ce poate fi satisiacut prin organismul fizic. spre exemplu. în planul fizic.i tr iasc via a lor p mânteasc în a a fel încât s nu ia forme animale dup moarte. A dori s încep cu una foarte simpl . Este interesant s ne d m seama c fiecare form animal este expresia unei pasiuni sau nevoi. unde cei care mor f r s . Nu a fost un element vital în via a lor. Sau individualitatea respectiv poate tânji dup alte pl ceri.i mai poate satisface dorin ele i poftele. ei nu tiu c un animal care îi atac trebuie interpretat ca o reflec ie a unei însu iri interne.i lase dorin ele deoparte. Voi desena fiecare latur a sa în alt culoare. Pentru c aceste fiin e astrale pot s fac uz de alte corpuri este periculos s permitem mediumurilor s intre în trans f r prezen a unui clarv z tor care poate îndep rta r ul. Când corpul material nu mai exist . care nu pot fi satisf cute decât mi cându-se într-un corp fizic. În Kamaloka for ele astrale i pasiunile unei persoane apar într-o mare varietate de forme animale. i anume cu ideea de p trat. cineva care în timpul vie ii are un caracter de pisic apare în form de pisic în Kamaloka. În lumea astral . individualit ile recent dezîncarnate care posed înc toate pasiunile. Atâta vreme cât o fiin uman este încarnat întrun corp fizic. Ne g sim în aceast situa ie dac murim înainte de a trece printr-o cur ire i purificare astrale. În Kamaloka. Înc avem nevoia de a ne bucura de mâncarea gustoas etc. De aceea în corpul astral o individualitate este o reflexie a nevoilor i a pasiunilor lui sau ale ei. poftelor i pasiunilor este valorificat . Corpul astral este eliberat numai dup ce a înv at c nu. în Kamaloka. Asemenea oameni. forma corpului astral se conformeaz mai mult sau mai pu in celei a corpului fizic uman. r zbe te în forma ei proprie.i purifice întâi corpul astral trebuie s . c trebuie s se dezve e de ele. impulsurile. p streaz totu i în corpul lor astral toate elementele care l-au legat de lumea fizic i care pot fi satisf cute numai printr-un corp fizic. de i nu mai sunt în posesia corpurilor fizic i eteric. Aceast doctrin care ne înva c ar trebui s tr im în a a fel încât s nu ne încarn m în animale nu se aplic la via a fizic . îndemânare care ne va fi necesar când intr m în domeniul astral. De exemplu.. dorin a de a se bucura de o mâncare gustoas . Pentru a satisface aceast dorin sunt necesare papilele gustative. Imagina i-v un p trat a a cum sunte i obi nui i s -l vede i (figura 20). Poate c ei nu au respins religia teoretic. aici.

a adar. iar pe aceste curente contraconcurente lucrând din afar spre în untru (figura 22). Contrapartea fizic a unui p trat mental poate fi cel mai bine reprezentat ca stagnare a dou curente care se intersecteaz . Este imposibil s desen m precis aceast figur . S ne imagin m aceste axe perpendiculare ca fiind curente sau for e ce lucreaz înspre afar din punctul lor de intersec ie. Este format din dou axe perpendiculare sau. dar vreau s v dau cel pu in o idee despre cum ar ar ta în planul mental. Un p trat apare în lumea fizic când ne imagin m c aceste dou tipuri de curente sau for e unul venind din untru iar cel lalt venind din afar se întâlnese. Curentele de for sunt. Acum voi desena un p trat a a cum arat în Devachan. dac vre i. dou linii care se intersecteaz . 26 .A a arat un p trat în lumea fizic . Contrapartea fizic este construit desenând linii perpendiculare pe fiecare din aceste axe. Echivalentul mental al unui p trat este ceva care aproximeaz o cruce (figura 21). provocând o stagnare reciproc . limitate prin stagn ri.

Trebuie s ne implic m aici acest concept al opozi iei. Tocmai a i definit un cub. Încerca i s v imagina i o form uman i contrapartea sa mental cu toate diferitele ei activit i i forme. Rezult complica ii mult mai mari. Imagina i-v c limitele for elor stagnante constau din suprafe e perpendiculare în loc de linii perpendiculare i presupune i c ave i trei în loc de dou axe perpendiculare. Cubul este foarte asem n tor cu p tratul. Cu alte obiecte decât p tratul acest proces este. mult mai complicat. imagina corespondentul cubului la nivel mental. Dac pentru orice obiect fizic dat pute i construi un corespondent care s se raporteze la obiect la fel ca cele dou linii perpendiculare la p trat. rezult din întâlnirea a dou curente. unul de fiecare parte. rezultatul va fi imaginea obiectului în Devachan. la nivelul mental. Un cub este o figur m rginit de ase p trate. ca i via a uman descris mai devreme. Avem din nou dou figuri care sunt complementare una alteia. Cartea mea Teosofia d o idee aproximativ despre cum ar trebui s arate contrap r ile mentale ( Nota 24 )). În locul celor patru linii m rgina e ale p tratului imagina i-v ase suprafe e formând frontierele. În acest punct trebuie s în elege i clar c fiecare suprafa a unui cub. sunt perpendiculare pe fiecare ax . Pute i construi. Imagina i-v una din aceste direc ii axiale. Exemplele pe care le-am folosit sunt simple. aceast activitate ne va ar ta pân la un anumit punct calea spre o cunoa tere superioar . ca i cele dou axe i patru laturi ale p tratului. Un cub are trei axe perpendiculare i trei direc ii diferite la suprafe ele sale. Pute i concepe ce complicat structur mental ar fi aceasta. Oricine care gânde te cât de cât la acest subiect trebuie s concluzioneze c pentru a imagina aceste figuri trebuie întâi s ajungem la un anumit concept al opozi iei dintre activitate i contraactivitate sau stagnare. în acela i fel. Trebuie s ne imagin m c stagnarea are loc în aceste trei direc ii-suprafe e (figura 23). Dou planuri. Acum în loc de p trat s ne imagin m un cub. de asemenea. pot fi imaginate numai dac ne gândim la o anumit opozi ie. În cazul unui cub avem trei extensii sau trei axe. Spa iul curge spre exterior pornind 27 . desigur. ar tând cele ase p trate ce m rginesc cubul. Acest p trat este cel mai simplu exemplu posibil.Aceast imagine descrie cum orice lucru din planul mental se raporteaz la tot ce exist în planul fizic. Cele trei direc ii ale axelor i cele ase suprafe e. dar ocupându-ne de asemenea concepte geometrice vom înv a cum s construim a a cum trebuie oponentele mentale ale unor obiecte mult mai complicate. Pute i s v imagina i curente curgând înspre afar din punctul central. contrapartea mental a oric rui obiect fizic. Domnul Shouten a f cut un model. În acest punct v pute i probabil. Pute i s v da i seama deja de complexitatea monumental a încerc rii de a g si contrapartea mental a altor figuri.

De-a lungul epocilor. ÄCapul³ plantei. Astfel putem vedea suprafa a unui cub ca întâlnirea a dou curente opuse într-o suprafa . Am încercat s v ofer unele idei despre cele trei dimensiuni obi nuite i despre cele trei dimensiuni adi ionale i opuse. Când v gândi i la totalitatea interac iunilor lor ave i de-a face mai degrab cu ase decât cu trei curente: înainte/înapoi. unul ro u i altul albastru. În partea superioar planta dezvolt tulpina. a unei coac ion ri a unor for e opuse. care exist între lumea fizic i cea mental . curg împreun pentru a forma o suprafa . oculti tii au folosit trei linii pentru a simboliza acest fenomen (figura 24). Formele fizice apar ca un rezultat al ac iunilor opuse ale acestor dimensiuni. Orice direclie în spa iu trebuie s fie interpretat ca dou curente care se opun i orice form fizic trebuie imaginat ca rezultatul lor. A dori s v dau înc un exemplu din lumea natural despre un concept care include o asemenea pereche de for e opuse i ne arat unul din cele mai profunde taine ale evolu iei lumii. a i f. d. Aceasta ne d o reprezentare vie a naturii cubului. Rezultatul invers rii plantei este o fiin uman . Indic spre o tain profund . Da i-mi voie s descriu unul din ele.din punctul central i spre acest punct din cealalt direc ie dinspre infinit. r d cina sa. Aceasta poate fi numit modul cast de reproducere. e i f. Imagina i-v întreaga plant inversat cu r d cina sa devenind cap uman. de i pare a fi a a. V rog s observa i c aceste patru care r mân sunt acelea pe care le pute i percepe când privi i numai lumea astral . Problema se complic mai departe prin faptul c exist dou tipuri de curente. S numim aceste ase curente sau direc ii a. unul mi cându-se dinspre un punct în afar iar cel lalt mi cându-se dinspre infinit înspre în untru. Dac înl tura i o dimensiune la nivelul fizic i una la nivelul mental r mâne i cu cele patru dimensiuni care reprezint lumea astral . Studiul teosofic al lumii trebuie s lucreze cu o geometrie superioar care transcende geometria obi nuit . sus/jos i dreapta/stânga. frunzele. Care parte a plantei este în p mânt? Este r d cina. florile i fructul. ar r mâne patru. În arpele verde i frumosul crin Goethe vorbe te despre Ätaina revelat ³ una din cele mai adev rate i în elepte fraze rostite vreodat ( Nota 25 ). aproape de Soare. Geometrul obi nuit descrie cubul ca fiind delimitat de ase p trate. În momentul întâlnirii lor ele. Aceasta v va da o perspectiv asupra aplica iilor practice ale teosofiei teoretice superioare. b. Noi trebuie s concepem cubul ca rezultatul a ase curente care se întrep trund. Animalul ocup o pozi ie median . S ne imagin m acum aceste curente în dou culori diferite. Acesta nu este un joc. c. Natura con ine într-adev r taine nev zute dar tangibile. S compar m fiin a uman cu planta. Un cub este intersectarea a trei curente ce interac ioneaz . Dac v-a i putea imagina cele ase direc ii i data viitoare vom discuta despre cum s cultiv m asemenea imagini mentale i apoi a i elimina prima i ultima. ca stagnare. incluzând multe procese de inversiune. se afl în p mânt iar organele sale de reproducere se dezvolt deasupra solului. 28 . Sunt de fapt ase direc ii. Ave i astfel în fiin a uman cu capul deasupra i organele reproductive jos planta inversat . a adar ca rezultat al unei mi c ri i a invers rii ei.

Animalul st perpendicular pe direc ia celorlalte dou . Între aceste dou lumi. apare o stagnare Kamaloka a c rei expresie exterioar este regnul animalelor. Cei care au deja organe de percep ie pentru aceast lume care trebuie cuprins cu for vor recunoa te ce trebuie s vedem în cele trei regnuri. Fiecare regn inferior serve te pentru cel imediat superior ca hran . corespunde animalului trei linii care formeaz o cruce. complementare. în rela iile dintre ele. Ac iunea real const în întâlnirea a dou curente opuse. Întreb ri i r spunsuri Ce înseamn s ne imagin m ase curente i apoi s elimin m dou i a a mai departe? 29 . reprezentând stagnarea care apare între ele. a c ror rela ie este cea a imaginilor în oglind . am v zut c un p trat apare atunci când dou axe sunt t iate de linii. Platon vorbe te despre un suflet universal care este crucificat pe corpul P mântului. Planta i fiin a uman reprezint dou curente complementare i divergente dar i interactive. în timp ce animalul se insereaz pe sine între un curent ascendent i unul descendent. Data viitoare vom vedea ce figur rezult când un cub formeaz grani a unei figuri cvadridimensionale. Animalul ocup pozi ia orizontal adic el intersecteaz ceea ce avem noi oamenii în comun cu plantele. opus . care sunt curente interpenetrate. animal i om rezultatul este o cruce. De vreme ce tr ie te în aceste trei regnuri. înc tu at de crucea P mântului ( Nota 26 ). Acest fapt arunc lumin asupra modului complet diferit al înrudirii dintre om i plant i a celei a omului cu animalul. Aici g si i o extensie a conceptului stagn rii. Un cub apare atunci când trei axe sunt t iate de suprafe e. dac ve i concepe cele trei regnuri ca fiind stagn ri reciproce. Un p trat formeaz grani a unui cub tridimensional. Pute i s v imagina i patru axe t iate de ceva? Cubul este grani a figurii spa iale care apare când patru axe sunt t iate. cealalt reprezint fiin a uman i o a treia linie. La fel. Dac v imagina i sufletul P mântului ca plant . Kamaloka sau sfera astral este plasat între Devachan i lumea fizic . F când aceast afirma ie ini iez un ir de gânduri pe care le ve i vedea reap rând mai târziu într-un mod foarte ciudat sub o cu totul alt form . sufletul lumii este legat de crucea pe care ele o formeaz . În concluzie. A a cum ti i. atunci ve i descoperi care este pozi ia regnului plantelor fa de cel al animalelor i cea a regnului animalelor fa de cel al oamenilor. Dac interpreta i regnul animal ca izvorând dintr-o stagnare.O linie simbolizeaz planta.

CONFERIN A a IV-a Berlin.Cele ase curente trebuie imaginate ca de dou ori trei. Astfel pentru fiecare direc ie axial exista dou tipuri unul mergând din untru spre înafar iar cel lalt mi cându-se spre interior din afar . spre exemplu +a i a. S încerc m s aducem un cub în spa iul bidimensional. l ime i adâncime. 24 mai 1905 Într-o conferin anterioar am încercat s dezvolt o idee schematic despre spa iul cvadridimensional. Da i-mi voie s încep prin a ar ta cum poate fi introdus spa iul tridimensional în spa iul bidimensional. iar celelalte trei în direc ie opus . Pentru a lega elementul nefamiliar al spa iului cvadridimensional de ceva pe care îl cunoa tem trebuie s aducem un obiect cvadridimensional în trei dimensiuni a a cum am adus un obiect tridimensional în dou dimensiuni. ob inem un spa iu tridimensional. lucru care ar fi foarte greu de f cut dac nu am folosi ca imagine a acestui spa iu o analogie. pozitiv i negativ. Tabla noastr este o suprafa bidimensional . venind din infinit. rezultatul este urm torul: +a +b +c a b c Pentru a intra în t râmul astral trebuie s elimin m un întreg cuplu. Problema cu care ne confrunt m este cum s indic m o figur cvadridimensional aici în spa iul tridimensional care este singurul tip de spa iu accesibil nou la început. Dac numim aceste dou tipuri. Ad ugând adâncimea la dimensiunile sale. adic în plan. mi-a putea imagina suprafe ele care delimiteaz cubul ca fiind întinse într-o form de cruce. Putem lua un cub i s -l desfacem în a a fel încât cele ase p trate s se r spândeasc în plan (figura 25). A dori s folosesc metoda domnului Hinton pentru a demonstra pe cât posibil pe în elesul tuturor solu ia la problema reprezent rii spa iului cvadridimensional în trei dimensiuni ( Nota 27 ). 30 . în l imea i l imea. Cubul este o figur tridimensional pentru c are în l ime. În acest fel. trei dintre ele lucreaz din centru spre exterior în direc iile definite de cele trei axe. i acum s încerc m s înf i m într-un mod intuitiv o figur tridimensional pe aceast tabl .

Mutarea prin verde sau dispari ia în dimensiunea celei de a treia culori reprezint tranzi ia prin cea de a treia dimensiune. Voi colora de asemenea toate muchiile orizontale ale celorlalte p trate cu albastru i cele verticale cu ro u (figura 26). Voi colora laturile celor ase p trate în mod diferit. Aceste trei culori înlocuiesc i reprezint cele trei dimensiuni ale spa iului. verde (întrerupt) i albastru (linie întreag ). Uita i-v la aceste dou p trate. Reprezentându-v aceste muchii colorate v da i seama c avem transformate cele trei dimensiuni în trei culori. Au mai r mas p tratele 2 i 4. Când vi le imagina i nedesf cute g si i c laturile lor sunt ro ii i verzi. Pentru noi. pe tabla vertical unde p tratul 2 este ro u înseamn în l imea iar albastru adâncimea. cea de a treia dimensiune. Pute i explica ad ugarea celei de a treia dimensiuni spunând c albastrul i ro ul au fost mutate prin verde. adic de la stânga la dreapta în figura 26.Aceste ase p trate formeaz din nou un cub dac le ridic iar în a a fel încât p tratele 1 i 3. 2 i 4. Pentru aceasta vom avea nevoie de o alt analogie. 1 i 3. P tratul 5 are laturile albastre i verzi i tot a a p tratul 6. Imagina i-v c o 31 . Vom avea nevoie s utiliz m culori. Cele dou dimensiuni ale lor sunt reprezentate de dou culori. Aceasta este o cale simpl de a transfera figuri tridimensionale în plan. Nu putem folosi aceast metod în mod direct atunci când vrem s desen m a patra dimensiune în spa iul tridimensional. ro u i albastru. în a a fel încât seturile de laturi opuse s fie de aceea i culoare. Folosind în mod consecvent ro u pentru în l ime i albastru pentru adâncime. Pentru p tratele 1 i 3 voi face o pereche de laturi ro ii (liniile punctate) i alta albastr (liniile continue). 5 i 6 s fie în pozi ii opuse. i s complet m cubul nedesf urat. Acum imagina i-v întreg cubul desf urat din nou. s ad ugam verde (liniile întrerupte) pentru l ime. În loc de în l ime. l ime i adâncime le numim ro u (punctat).

Astfel. Celelalte trei p trate din rândul din mijloc reprezint tranzi ii. În locul acestor linii colorate imagina i-v p trate i în loc de spa iu gol imagina i-v p trate peste tot.cea verde coloreaz p tratele ro ii i albastre. Atunci pot desena întreaga figur în înc un fel (figura 27). Dac vrem s proced m a a cum am f cut cu p tratele trebuie s ad ug m o a patra culoare. Într-un pas urm tor. a a încât ambele muchii (ro ii i albastre) apar colorate. Urm torul pas evident este s ne imagin m cuburi în locul p tratelor i s vizualiz m aceste cuburi ca fiind compuse din p trate cu trei culori (dimensiuni). permi ând unui p trat ro u-verde s se mi te printr-un spa iu albastru. Muchia verde devine albastr -verde i muchia ro ie cap t o nuan tulbure. în timp ce p tratele verzi-albastre trec prin ro u. Pute i face acela i lucru cu cele dou p trate albastre-ro ii. Astfel. p tratul dispare dintr-o parte i scufundându-se într-o culoare diferit care-l coloreaz pân când apare de cealalt parte în culoarea sa original . A putea face acela i lucru cu p tratele 2 i 4. a a c ele dispar în albastru. 32 . Aici ele sunt în ro u i verde. Pur i simplu am folosit culori pentru cele trei direc ii. 5 i 6. Facem ca aceste culori s dispar în a treia culoare pentru a reap rea în cealalt parte. Cele trei culori corespund celor trei dimensiuni ale spa iului. mutându-l pe unul dintre ele prin ro u. p tratele albastre-verzi trec prin p tratul ro u. i într-al treilea pas cele dou p trate ro ii-albastre trec prin cel verde. a a cum am construit p tratele noastre din linii de dou culori. A a cum vede i. Avem pur i simplu patru cuburi de tranzi ie colorate diferit albastru. Pentru a vizualiza schimb rile prin care trec cele trei perechi de suprafe e ale cubului ne imagin m c ele trec prin verde. Din cele nou p trate aranjate aici numai ase irul superior i irul inferior formeaz suprafa a cubului însu i (figura 27). P tratele ro ii-albastre trec prin verde. alb. în leg tur cu mi carea tranzi iei trebuie s lu m dou dimensiuni deodat deoarece fiecare din aceste p trate din rândurile superior i inferior este f cut din dou culori i dispare în culoarea care nu le con ine. în a a fel încât s facem ca fiecare cub s dispar prin culoarea care lipse te. ro u respectiv albastru. Aici vede i un alt fel de desf urare a cubului. În fiecare caz. P tratele ro ii-verzi nu au laturi albastre. putem astfel construi cubul nostru din p trate bidimensionale adic bicolore care trec printr-o a treia dimensiune sau culoare ( Nota 28 ). cele trei culori a ezate la unghiuri drepte una fa de cealalt sunt reprezent ri simetrice ale cubului nostru. Ambele muchii reapar în propriile lor culori numai acolo unde verdele înceteaz . P tratul prin care trec celelalte este colorat în albastru i cele dou care trec prin el înainte i dup ce ele fac tranzi ia sunt desenate flancându-l. ele înseamn pur i simplu c celelalte dou culori dispar într-o a treia.

Am folosit culori pentru a reprezenta cele patru direc ii încorporate de figura evadridimensional . Avem nevoie de ase p trate pentru a delimita limitele unui cub ( Nota 30 ). acest lucru devine posibil. În cazul unui cub am avut nevoie de trei p trate adi ionale care semnific dispari ia prin dimensiunea r mas . Într-o parte el se scufund într-a patra culoare i reapare în culoarea sa original (figura 28. Am f cut acum cu un cub ceea ce am f cut cu cele ase p trate în exemplul anterior. De fiecare dat când am ales o nou culoare am ad ugat o nou dimensiune. Proced m la fel cu patru dimensiuni atunci când folosim patru culori pentru a crea o imagine în spa iul tridimensional. 33 . cubul albastru-verdealb trebuie s treac prin dimensiunea ro ie. Astfel. Folosind îns trei culori.3). Aceste patru cuburi se raporteaz unul la celalalt în acela i fel ca cele trei p trate în exemplul precedent. i. Similar. în ultima figur (figura 28.1). A a cum am f cut ca un p trat s treac prin alt p trat trebuie acum s facem ca un cub s treac printr-un alt cub de culoarea pe care el nu o are. tessarakt-ul ( Nota 31 ). Sensul pe care-l are înlocuirea dimensiunilor cu culori este acela c atât timp cât r mânem la cele trei dimensiuni noi nu le putem aduce pur i simplu într-un plan bidimensional. La fel avem nevoie de opt cuburi pentru a forma limitele figurii analoge cvadridimensionale. Modelele domnului Schouten folosesc astfel de cuburi colorate ( Nota 29 ).4). Un tessarakt cere un total de 12 cuburi care se raporteaz unul la cel lalt în acela i fel ca i cele nou p trate în plan. cubul alb-ro u-verde trece printr-unul albastru. În loc de p trate trecând prin p trate avem acum cuburi trecând prin cuburi. adic fiecare cub trebuie s dispar în culoarea care îi lipse te i s reapar în cealalt parte în culorile sale originale. Astfel avem aici o culoare sau dimensiune care este legat de dou cuburi ale c ror suprafe e au trei culori diferite. Cubul albastru-ro u-alb trece prin cel verde (figura 28. Acesta este unul din modurile de a v introduce în acest subiect altfel complicat. Fiecare din cuburile acestei figuri are trei culori i trece printr-o a patra. trebuie s facem acum cubul verde-albastru-ro u s treac prin cubul alb (figura 28.verde i ro u în loc de trei p trate de tranzi ie. Hinton a folosit aceast metod pentru a rezolva problema reprezent rii figurilor cvadridimensionale în trei dimensiuni.2).

Dac am putea înf ura aceste figuri a a cum putem face cu cele ase p trate desf urate ale cubului. în a a fel încât unul dintre ele este în mijloc. ca unul dintre p trate. Am ar tat cum prin tranzi iile prin culori se poate forma o reprezentare a acestui proces ( Nota 32 ). [Prima variant de text:] Dac vrem s ob inem o adev rat vedere a spa iului cvadridimensional trebuie s facem exercitii foarte precise. vizualiza spa iul cvadridimensional. Pentru moment ignora i p tratul de la baz din figura 25 i imagina i-v c pute i vedea doar în dou dimensiuni adic pute i vedea numai ceea ce pute i întâlni în suprafa a tablei. Al aptelea cub. În aceast situa ie am plasat cinci p trate. este invizibil din orice parte am privi. noi fiin ele umane. fiindc pute i vedea doar în dou dimensiuni. Pute i merge de jur împrejur dar. dar acum avem cuburi în loc de p trate. Am demonstrat cel pu in cum putem. A ezarea celor apte cuburi este analog cu aceea a suprafe elor cubului desf urate în planul tablei. în loc s lu m cinci din cele ase p trate ale cubului s facem acela i lucru cu apte din cele opt cuburi care formeaz limitele tessarakt-ului. am putea s ne mut m din a treia dimensiune în cea de a patra dimensiune. pentru c o adev rat vedere a spa iului cvadridimensional este înrudit cu ceea ce alchimi tii numesc transformare.Mai departe a vrea s desf or cubul din nou i s -l a ez în plan. în ciuda faptului c percepem doar în trei dimensiuni. Mai întâi trebuie s ne form m o foarte clar i profund viziune i nu 34 . Nu poate fi v zut de nicio fiin capabil s vad numai în trei dimensiuni (figura 30). Pentru c v pute i întreba cum câ tig m o idee despre spa iul cvadridimensional real. Îl voi desena pe tabl . Figura tridimensional care rezult este analog cu structura în form de cruce f cut din p trate i este echivalentul ei în spa iul tridimensional. Acum. desf urând figura noastr cvadridimensional în spa iu. Zona din interior râmâne invizibil (figura 29). a dori s v fac con tien i de a a-numitul mister alchimic. nu ve i vedea transpus p tratul 5.

Dup ce ne-am trezit capacitatea de a crea lumina din munca noastr cu concepte pure. yoginii sau studen ii în esoterism dobândesc capacitatea de a produce lumin . extragem puterea aerului. Cealalt parte trebuie s fie ad ugat prin activitate proprie. a adar. Numai o parte din ceea ce este astral poate fi g sit în exterior. aprinde i prin sentiment focul.o reprezentare a ceea ce numim ap . Este un lucru care necesit participarea l untric a fiin ei umane. Prin medita ie. Multe fenomene presupus astrale sunt simple proiec ii ale aspectelor lumii astrale în spa iul fizic. Dup cum vede i. Spa iul astral arat foarte diferit de lumea noastr . Prezen a acestui aer de foc într-un element lichid este materia astral despre care Biblia spune: Ä i Duhul lui Dumnezeu plutea deasupra apelor³ ( Nota 34 ). o component este extras dintr-un element existent. Cei care mediteaz cu adev rat asupra conceptelor pure. în astral g sim substan subiectiv-obiectiv . cu viziunea luminii. Apele biblice nu sunt ape obi nuite. pe jum tate ap i aer. ci ceea se nume te. Rezultatul este ceea ce este numit aici Duhul lui Dumnezeu. În limbajul alchimiei. Prin medita ie dobândim contrapartea interioar a luminii exterioare. mercurul nu este pur i simplu argintul viu obi nuit. Apoi. 35 . Al treilea element apare când extragem puterea p mântului i o combin m apoi cu for ele spirituale ale sunetului. c ci lumina i sentimentul (focul) sunt obiective. Printr-un proces spiritual . care pot gândi liber de senzorialitate fac acest lucru. oarecum ca în chimie. pe care au cultivat-o. Ca un al doilea exerci iu trebuie s ne cre m o viziune a naturii luminii. prin obiectivare activ . Ea const din patru tipuri de for e: ap . A adar. în ambian . A a cum poate ti i. care este unul dintre elementele lumii astrale. de fapt. Omul trebuie s fac el însu i ceva pentru a atinge aceste lumi. irul acestor patru for e este revelat viziunii astrale ca fiind cele patru dimensiuni ale spa iului astral. aerul. ca fiind dat subiectului. Din aceast cauz . mercurul apare ca amestecul acestei lumini cu viziunea noastr despre ap . ap plus lumin este egal cu mercur. În Devachan nu mai exist decât un element în totalitate subiectiv. Restul este ob inut din for e ale conceptelor i ale sentimentelor. Adic ceea ce sunt în realitate. materie astral . Este dificil s obtinem asemenea viziuni care cer meditatii de lung durat . deasupra substantei astrale. l sând aceste concepte s lucreze asupra sufletelor lor în timpul medita iei. din ceea ce este dat. în domeniul astral g sim un element care trebuie s fie creat mai întâi de fiin ele umane. Ceea ce se afl în aceste lumi superioare poate fi atins numai prin noi posibilit i de vedere. o cunoa tem numai în forma în care o primim de afar . concentrând puterea sentimentului într-un anume fel. Întregul mediu înconjur tor le apare ca lumin curg toare. Tot ceea ce facem aici este numai simbol. În tradi ia alchimic . Acest aer plus foc d ceea ce alchimi tii numeau sulf sau aer de foc str lucitor. a lumii devachanice. puterea aerului cu puterea focului produs prin sentiment ob ine i Äaer de foc³. Trebuie s ne scufund m în natura apei cu mare precizie. ajungem s tim de unde i cum apare lumina. Din aceast cauz este numit i tunet. Lu m în posesie puterea acestei ape p trunse de lumin . lumin i foc. reprezentare simbolic a lumilor superioare. Studen ii în esoterism trebuie s Äcombine alchimic³ viziunea apei. adic produse în mod activ de c tre subiect. De i lumina ne este familiar . Din aceast cauz . acest aer de foc este men ionat în Faust-ul lui Goethe ( Nota 33 ). Când combina i. lumina se na te din concepte. Trebuie s ne târâm în untrul naturii apei. focul sau c ldura. noi în ine suntem în stare s producem ceva ca lumina. Aceste lumi sunt adev rate în modul în care vi le-am prezentat prin aceste referiri aluzive. Duhul lui Dumnezeu plute te. în timp ce noi în ine îl producem pe cel lalt. ceea ce este astral este pe jum tate subiectiv (adic este dat subiectului în mod pasiv). Duhul activ a lui Dumnezeu este tunet. a a cum înainte am cultivat o viziune a apei. Apa p truns pe de-a-ntregul de lumin este ceea ce alchimi tii au numit mercur. aer. p mânt plus sunet. Al doilea element apare când cultiv m o viziune a aerului.

numai o parte a substan ei astrale poate fi ob inut din mediul înconjur tor. Trebuie întâi s ne trezim propria noastr capacitate de a crea mercur din conceptul luminii. a adar. Am substituit dimensiunile cu culori. Mai întâi trebuie s cultiv m o viziune clar i profund a apei. Al doilea element apare când ne facem o reprezentare vie a aerului i apoi extragem puterea aerului printrun proces spiritual. Acest mercur alchimic nu este argintul viu obi nuit. puterea apei p truns de lumin . lumin i foc. Apoi trebuie s cre m o viziune a naturii luminii. Pe acesta aer plus foc alchimi tii îl numeau sulf sau aer de foc str lucitor. au reprezentat cele trei dimensiuni în spa iul bidimensional. Înv m de unde vine lumina. Cealalt parte este ob inut prin obiectivizare din for ele conceptuale i cele emo ionale. acolo nu exist niciun fel de obiectivitate. Tot ceea ce facem aici este o simpl reprezentare simbolic a lumii Devachanului. a a încât devenim noi în ine în stare s producem lumina. adic p mânt combinat cu sunet. Asemenea viziuni nu pot fi atinse de la sine. care este unul dintre elementele lumii astrale. Un element este. 36 . Apoi am desfa urat cubul în a a fel încât toate suprafe ele s-au a ezat în plan. Întregul nostru mediu înconjur tor ne este revelat ca lumin curg toare. construind imaginea noastr prin folosirea a trei culori pentru a reprezenta cele trei dimensiuni ale cubului. ci ceea ce numim substan astral care const din patru tipuri de for e: ap . extras. în timp ce pe cel lalt îl producem noi în ine. Trebuie s ne afund m noi în ine în natura apei cu cea mai mare precizie. A a cum pute i vedea. Aceste patru for e constituie cele patru dimensiuni ale spa iului astral. Al treilea element este ÄDumnezeul-Spirit³. combinându-l cu sentimentul în interiorul nostru aprindem astfel conceptul c ldurii sau al focului. Prin medita ie ob inem contraimaginea interioar a luminii exterioare. rezultând ase p trate ale c ror laturi. În limbajul alchimiei. diferit colorate. ap plus lumin egal mercur. Apa total p truns de lumin este ceea ce alchimi tii au numit mercurius. o tim numai în forma în care o percepem din exterior. 31 mai 1905 Ultima dat am încercat s ob inem reprezentarea unei forma iuni spa iale cvadridimensionale reducând-o la trei dimensiuni. Putem face asta l sând ca aceste concepte s lucreze cu adev rat asupra sufletelor noastre în timpul medita iei i având o gândire liber de senzorialitate. materia astral este jum tate subiectiv . De i lumina ne este familiar . Trebuie s ne târâm în untrul apei. ÄApele³ biblice nu sunt ape obi nuite. CONFERIN A a V-a Berlin. ca s spunem a a. aer. Apoi trebuie s combin m ca într-un proces chimic reprezent rile ob inute despre ap cu cea despre lumin . Fiin ele umane trebuie s fie active pentru a atinge aceste lumi.[A doua variant (Vegelahn):] Dac vrem s dobândim o percep ie adev rat a spa iului cvadridimensional trebuie s facem exerci ii specifice. Este ceea ce apare atunci când extragem puterea p mântului i o combin m cu sunetul. Elementul lichid este în adev r materia la care se face referire în afirma ia biblic : ÄDuhul (Spiritul) lui Dumnezeu plutea deasupra apelor³ ( Nota 35 ). În Devachan am g si numai un element complet subiectiv. Lu m apoi în posesie mercurul. Mai întâi am convertit o figur tridimensional într-una bidimensional . Ceea ce se afl în lumile superioare poate fi atins numai dezvoltând în noi în ine noi c i de percep ie.

dar pentru 37 . Hinton nume te aceast figur cvadridimensional tessarakt. Trebuie s ne imagin m construind cubul din ase p trate. cubul din ase p trate. în timp ce p tratele 3 i 4 trebuie s fie coborâte (figura 32). adic a disp rut în a patra dimensiune sau culoare. pentru a reprezenta un cub în dou dimensiuni am folosit trei culori. Pentru a reface cubul trebuie s plasez un grup deasupra celuilalt a a încât p tratul 6 s stea deasupra p tratului 5. Ne-am imaginat toate suprafe ele p trate mi cându-se prin i fiind colorate de p tratele de tranzi ie. Fiecare asemenea cub s-a mi cat printr-un cub de a patra culoare. Înf i area unei figuri cvadridimensionale în spa iul tridimensional cere o a patra culoare. am f cut ca fiecare cub limit s se mi te prin a patra culoare i s reapar în cealalt parte în culoarea sa original .Apoi ne-am imaginat c transfer m fiecare p trat în cea de a treia dimensiune. Sarcina noastr de a pune aceste opt cuburi împreun într-un singur Äcub³ nu este simpl . Apoi ne-am imaginat un cub cu trei culori de suprafa diferite în mod analog cu p tratul nostru cu dou culori de muchie. Atunci. Pentru a reprezenta p trate într-o singur dimensiune am folosit dou culori diferite pentru laturile lor perechi. Acum a vrea s v dau o alt analogie. În conformitate cu analogia lui Hinton. perechile corespunz toare segmentelor liniare adic cele de aceea i culoare (aici cu acela i num r i fel de liniu e. mi cându-l printr-o cea colorat i permi ându-i s reapar în cealalt parte. am împ r it cubul în dou sisteme a trei p trate fiecare. Astfel am folosit culori pentru a încerca s înf i m cubul tridimensional în dou dimensiuni. Vom începe din nou prin a reduce trei dimensiuni la dou pentru a preg ti reducerea a patru dimensiuni la trei. a a cum este ar tat în figura 31. dar în loc de a l sa toate p tratele ata ate atunci când le desf ur m în plan le vom aranja diferit. Ambele grupuri sunt a ezate în acela i plan. Odat ce p tratul 5 este în pozi ie trebuie s ridic p tratele 1 i 2. Aceste linii care sunt r spândite în spa iul bidimensional coincid atunci când facem tranzi ia spre spa iul tridimensional. A a cum vede i. iar domeniul cvadridimensional ar trebui s fie alc tuit atunci din opt cuburi ( Nota 36 ). P tratul const din patru laturi. a a cum se vede în figura 31) vor coincide. Trebuie s în elegem unde este a ezat fiecare grup când reasambl m cubul.

Trebuie s manevr m cele patru cuburi în spa iul tridimensional la fel cum am manevrat p tratele în spa iul bidimensional. Metoda celor opt cuburi este foarte ingenioas . Când fac cu un tessarakt ceea ce am f cut cu un cub trebuie s respect aceea i lege. rezult un sistem de opt cuburi (figura 34). Prin desf urarea cubului în spa iul bidimensional au rezultat linii corespondente care s-au suprapus când am reconstruit cubul. suprafa a stâng a cubului 1 coincide cu suprafa a frontal a cubului 3 i suprafa a inferioar a cubului 1 coincide cu suprafa a frontal a cubului 6. Am transferat reflec iile noastre privitoare la spa iul tridimensional asupra celui cvadridimensional. La fel. Prin desf urarea unui tessarakt în spa iul tridimensional rezult suprafe e corespunz toare ale cuburilor respective care vor coincide mai târziu. F când opera ia corespunz toare cu un tessarakt. Privi i îndeaproape la ceea ce am f cut aici. În cazul unui cub desf urat aveam dou grupuri de trei p trate. Prin desfacerea unui cub în spa iul bidimensional a rezultat un grup de ase p trate. Coresponden e similare exist i în cazul celorlalte suprafe e. într-un tessarakt suprafa a orizontal superioar a cubului 1 se afl în acela i plan cu suprafa a frontal a cubului 5 când ne mi c m în cea de a patra dimensiune. Trebuie s folosim analogia rela iei unei figuri tridimensionale cu contrapartea sa bidimensional pentru a descoperi rela ia unei figuri cvadridimensionale cu contrapartea sa tridimensional . Ceva similar se întâmpl cu suprafe ele diferitelor cuburi ale tessarakt-ului. Când opera ia este complet cubul care r mâne este cubul 7. Astfel. 38 . prin desf urarea unui tessarakt în spa iul tridimensional rezult dou grupuri a câte patru cuburi care arat ca în figura 33. cubul interior care era înconjurat de celelalte ase cuburi ( Nota 37 ). suprafa a dreapt a cubului 1 coincide cu suprafa a frontal a cubului 4.aceasta trebuie s -l facem pe fiecare s treac prin a patra dimensiune. În mod similar. Îmbin rii p tratelor i suprapunerii muchiilor în spa iul tridimensional le corespund îmbinarea cuburilor i suprapunerea suprafe elor lor în spa iul cvadridimensional.

Într-un tessarakt acest al aptelea cub corespunde cu un al optulea cub. Toate aceste analogii servesc pentru a ne preg ti pentru a patra dimensiune. (Nota traduc torului: cred c este valabil din nou aceea i observa ie. la fel se întâmpl . întrucât nimic din concep ia noastr obi nuit asupra spa iului nu ne for eaz s ad ug m alte dimensiuni la cele familiare nou .) Când ele se intersecteaz sub unghiuri obtuze. aceste muchii sunt intersec iile dintre dou suprafe e. dou se intersecteaz de-a lungul lui AB i dou de-a lungul lui EB. De exemplu. 39 . a a cum se întâmpl aici se formeaz un octaedru. V rog s v imagina i aceast figur i apoi s urmari i împreun cu mine urm torul ir de gânduri. A dori s vorbesc despre un alt fel de reprezentare a corpurilor cvadridimensionale în spa iul tridimensional care ar putea s v fac s în elege i mai bine care este de fapt problema.) F când ca suprafe ele s se intersecteze sub unghiuri diferite construim alte figuri geometrice ( Nota 38 ). cu al aptelea cub în acest caz. este vorba înc o dat de g sirea analogiilor dintre a treia i a patra dimensiune. a a cum se întâmpl în cub. Avem un octaedru care are opt fe e triunghiulare care formeaz între ele unghiuri obtuze (figura 35). El r mâne ascuns vederii tridimensionale. Când suprafe ele se intersecteaz sub unghiuri drepte. Altfel decât prin asemenea analogii este aproape imposibil s d m vreo sugestie despre felul în care trebuie s concepem o figur cvadridimensional . contrapartea sa în cea de a patra dimensiune. Dup cum am v zut într-una din figurile din conferin a precedent (figura 29). Vede i. am putea folosi culori i gândi cuburile puse laolalt în a a fel încât s coincid culorile corespunz toare. acum fiind vorba îns de suprafe e triunghiulare. Singura diferen dintre un octaedru i un cub este unghiul format de dou fe e al turate.A a cum vede i. figura care se formeaz trebuie s fie un cub. tot a a cum un al cincilea p trat înconjurat de alte patru r mâne invizibil pentru cel care poate vedea numai în dou dimensiuni. (Nota traduc torului: se refer probabil la fe e p trate care se intersecteaz sub unghiuri drepte pentru c altminteri se poate ob ine în cel mai general caz un paralelipiped dreptunghic. Urmând exemplul lui Hinton.

i suprafe ele ADF i EDC. A a cum vede i. un tetraedru. dar mai întâi a dori s folosesc un alt exemplu ( Nota 40 ). din spatele figurii. este extins în toate direc iile i c suprafa a inferioar . Jum tate de cub este întotdeauna un alt cub. un sistem de patru fire le voi numi fire axiale care se îndreapt în diferite direc ii. cum este AEB. Imagina i-v c una din aceste suprafe e. ele formeaz . EBC. În stereometrie sau în cristalografia geometric . jum tate de octaedru din cauz c jum tate din suprafe ele octaedrului se intersecteaz . ve i ob ine întotdeauna un cub. Aceasta este foarte u or de vizualizat în cazul unui octaedru ( Nota 39 ). Aceste suprafe e extinse trebuie de asemenea s se intersecteze. BCF. Când aceste suprafe e sunt extinse celelalte patru suprafe e originale ale octaedrului. Când sunt extinse celelalte suprafe e ale octaedrului pân când se intersecteaz . sunt extinse în mod similar. Avem. Din cele opt suprafe e originale r mân doar patru i acestea patru formeaz un tetraedru care poate fi numit. Nu este jum tate de octaedru în sensul c acesta se taie în dou prin mijloc. sunt eliminate. de asemenea. suprafe ele sale se intersecteaz sub anumite unghiuri. de asemenea.S ne imagin m mai departe un mod diferit de a face suprafe ele unui octaedru s se intersecteze. ABF. EAD i DCF. Avem un dodecaedru rombic (figura 37). Dac v imagina i un cub înjum t it în acela i fel f când ca una din suprafe e s se intersecteze cu o alt suprafa . adic sunt diagonale care unesc col uri opuse ale dodecaedrului rombic. Din acest fenomen se poate trage o important concluzie. ceea ce este numit jum tate de figur este mai degrab rezultatul înjum t irii num rului de suprafe e decât al împ r irii figurii originale în dou . i anume se intersecteaz potrivit unei duble simetrii. de asemenea. Octaedrul original este intersec ia acestor dou tetraedre. Aceste fire 40 .

ori de câte ori folosim termenul cub pentru a desemna cubul teoretic vorbim despre cub ca fiind contrapartea spa iului tridimensional. Rela ia este clar aparent dac transform m treptat un octaedru într-un tetraedru. F când ca axele s se intersecteze sub alte unghiuri se ob ine o alt forma iune geometric . Pentru acest scop s lu m un tetraedru i s -i t iem unul dintre vârfuri. Acest lucru este adev rat. pân când sec iunile se intersecteaz pe muchiile tetraedrului. Inserarea de plane perpendiculare pe aceste axe produce întotdeauna un cub (figura 39). Imagina i-v întregul spa iu al Universului ca fiind structurat de trei axe perpendiculare una pe cealalt . îns numai pentru un cub. Un cub are propriet i cu totul speciale prin aceea c este contrapartea spa iului tridimensional. a a cum se arat în figura 38. De exemplu. Obtinem un cub atunci când într-un sistem de trei axe perpendiculare se pun în eviden suprafe e de intersectare prin aceea c în fiecare din aceste axe apar stagn ri. Continu m s t iem por iuni din ce în ce mai mari. Atunci când se înjum t e te num rul suprafe elor unui dodecaedru rombic se ob ine. axele unui dodecaedru rombic se intersecteaz sub unghiuri care nu sunt drepte. Forma care r mâne este un octaedru. o forma iune spa ial complet diferit ( Nota 43 ).reprezint sistemul de axe ale dodecaedrului rombic similar cu sistemul de axe pe care vi-l pute i imagina în cub ( Nota 41 ). A a cum tetraedrul este contrapartea unui octaedru prelungind jum tate din fe ele octaedrului pân când se intersecteaz . i acum haide i s observ m cum se raporteaz un octaedru la un tetraedru. L sa i-m s v ar t ce vreau s spun. T ind vârfurile sub unghiuri corespunz toare am transformat o figur spa ial m rginit de patru plane într-o figur cu opt fe e. Înjum t ind un cub ob inem tot un cub ( Nota 42 ). Ceea ce am f cut cu un tetraedru nu poate fi f cut cu un cub ( Nota 44 ). Din aceast cauz . de asemenea. Dac v imagina i întregul 41 . un cub individual este contrapartea întregului spa iu ( Nota 45 ).

Dar dac cercul a devenit atât de mare încât formeaz o linie dreapt . aceste sfere devin planele care definesc un cub. Atunci când v da i seama clar c aceste ase sfere se aplatizeaz în plane corespunzând p tratelor pe care le-am folosit mai devreme pentru a defini cubul adic atunci când vizualiza i o figur sferic fiind transformat într-una plat ob ine i cea mai simpl figur spa ial . în loc de cercuri. atunci cubul este negativ. Acum. imagina i-v ase sfere formând ceva asem n tor cu o mur (figura 41). orice punct de pe cerc poate ajunge la orice alt punct. Un cub poate fi imaginat ca rezultat al aplatiz rii a ase sfere secante. S presupunem c în loc de un spa iu tridimensional m rginit de plane bidimensionale avem un spa iu m rginit de ase sfere care sunt figuri tridimensionale. Atunci în loc de patru cercuri avem patru linii drepte care se întretaie i un p trat. exact ca i cercurile. a a cum p tratul este un caz special al intersect rii a patru cercuri. În cele din urm . a a cum cercurile au devenit liniile care definesc un p trat. Cubul este polar fa de întregul spa iu. Încep prin a defini un spa iu bidimensional cu ajutorul a patru cercuri secante. Cu timpul. 42 . Atât timp cât cele patru forma iuni care definesc p tratul sunt cercuri ele sunt bidimensionale.spa iu ca fiind pozitiv. Putem spune c un punct de pe un cerc trebuie s treac prin a doua dimensiune pentru a ajunge la un alt punct de pe cerc. Imagina i-v c sferele devin tot mai mari. De aceea cubul este un caz particular al intersec iei a ase sfere. adic figuri bidimensionale. cercurile se vor transforma în linii drepte (figura 40). Acum imagina i-v c aceste cercuri devin tot mai mari. mi cându-se numai prin prima dimensiune. S consider m un p trat care este marginit de figuri bidimensionale. adic razele lor cresc tot mereu i centrele devin tot mai dep rtate. Odat ce devin linii drepte ele sunt unidimensionale. Cubul fizic este figura geometric care corespunde efectiv întregului spa iu. Acest cub este rezultatul a ase sfere care au devenit plate.

dac ne mi c m într-o direc ie. Inversând procesul. lucrurile stau invers: moartea este aplatizarea a patru dimensiuni în trei. Fiecare din cele trei axe perpendiculare a sacrificat dimensiunea urm toare pentru a deveni dreapt . i-au sacrificat astfel o dimensiune. Astfel. de i eu de fapt a vrea s prezint mai detaliat un sistem complicat. ne-am întoarce în cele din urm la punctul ini ial din direc ia opus . Apoi. curbând o figur tridimensional se ob ine o figur cvadridimensional . fiecare dimensiune obi nuit a spa iului a ap rut prin pierderea dimensiunii superioare urm toare. Noi am v zut c în spa iul bidimensional un p trat are patru laturi. Atunci ar rezulta urm torul ir de gânduri: când curba i o forma iune unidimensional figura care rezult este bidimensional . Un sistem triaxial este inerent în spa iul nostru tridimensional. Corespondentul s u în spa iul tridimensional este cubul. În acest fel ob inem. Dac avem o form tridimensional cu limite bidimensionale i astfel reducem formele tridimensionale la dou dimensiuni. Pentru con tien a uman moartea nu este nimic mai mult decât curbarea tridimensionalului în cvadrimensional. Aceste suprafe e apar ca fiind dezdoite prin reducerea dimensiunilor lor de la trei la dou . trebuie s concluziona i din aceasta c dac consider m spa iul tridimensional trebuie s gândim la fiecare direc ie ca fiind versiunea plat a unui cerc infinit. Desigur. Tot ceea ce pot face este s v indic cele trei c r i temeinice i pline de p trundere ale sale ( Nota 47 ). În acest punct putem face tranzi ia de la neviu la viu. La trecerea spre tridimensional. care are ase fe e p trate (figura 42). 7 iunie 1905 Ast zi trebuie s încheiem aceste conferin e despre a patra dimensiune a spa iului. a adar. în final. Astfel spa iul cvadridimensonal poate fi imaginat ca spa iu tridimensional curbat ( Nota 46 ). 43 . În aceast curbare pute i g si forme spa iale care reveleaz aceast tranzi ie de la neviu la viu. o forma iune bidimensional devine tridimensional . Astfel am putea spune c fiecare dimensiune a spa iului ia na tere prin sacrificarea dimensiunii imediat superioare. g sim un exemplu special de spa iu cvadridimensional. Ele intr în a doua dimensiune sacrificând dimensiunea adâncimii. spa iul tridimensional prin îndreptarea fiec reia din cele trei direc ii axiale. i. nimeni dintre cei ce nu vor s foloseasc analogii ca cele prezentate în conferin ele anterioare nu va fi apt s ob in o imagine mental a spa iului cvadridimensional. Se cere un nou mod de a dezvolta gânduri. În privin a corpului fizic luat în sine. CONFERIN A a VI-a Berlin. el a devenit plat. Ar trebui s fac cunoscute multe alte modele ale lui Hinton.Planele care definesc un cub se dezvolt din figuri tridimensionale (sferele) prin aceea c o dimensiune este înl turat din fiecare din cele ase sfere. Acum a vrea s dezvolt o imagine real (proiec ie paralel ) a unui tessarakt. fiecare element al spa iului poate fi de asemenea curbat din nou.

Pentru a ob ine o proiec ie pe care o putern aplica unui tessarakt v rog imagina i-v cubul din fa a dumneavoastr pozi ionat în a a fel încât punctul din fa A acoper punctul din spate C. Da i-mi voie s desenez aceasta pentru dumneavoastr (figura 44). rezultatul este din nou o umbr hexagonal . Astfel am creat o imagine a cubului tridimensional în spa iul bidimensional. fe ele cubului apar scurtate i unghiurile lui nu mai sunt unghiuri drepte.Contrapartea cvadridimensional este tessarakt-ul. rezultatul este un hexagon. ca fiind romburi ( Nota 49 ). formând un hexagon. În consecin . Dac face i apoi abstrac ie de a treia dimensiune. trebuie s ne imagin m cele ase fe e p trate ale cubului ca fiind p trate deformate. Imagina i-v un cub inut în a a fel încât lumina s lase o umbr pe tabl . 44 . Gândind cubul în aceast pozi ie vede i numai aceste trei fe e anterioare. Putem astfel fixa umbra cu creta pe tabl (figura 43). care este delimitat de opt cuburi. cubul arat ca un hexagon regulat. Prin aceasta. Am v zut cum pot coincide aceste opt cuburi în spa iul tridimensional. Voi construi acum o proiec ie diferit a unui tessarakt ( Nota 48 ). Pentru c aceast proiec ie scurteaz laturile cubului i modific unghiurile. Dac v imagina i cubul ca fiind transparent pute i observa c în proiec ia sa pe un plan cele trei fe e anterioare coincid cu cele trei fe e posterioare în aceea i suprafa . celelalte trei fe e sunt ascunse în spatele lor. proiec ia unui tessarakt în trei dimensiuni const din opt cuburi care se întrep trund. A a cum vede i. V zut din aceast perpectiv plan .

aceast proiec ie con ine opt cuburi interpenetrate.i acum haide i s repet m opera ia de proiec ie pe care am f cut-o cu un cub tridimensional în plan cu o figur cvadridimensional pe care trebuie s-o introducem în spa iul tridimensional. Aceast afirma ie nu este complet arbitrar . un tessarakt poate fi reprezentat printr-o proiec ie în spa iul tridimensional. Evident. A dori s leg ceea ce tocmai am f cut cu imaginea minunat oferit de Platon i Schopenhauer în alegoria pe terii ( Nota 52 ). Ca i aceea a tessarakt-ului pe care v-am ar tat-o. dar prizonierii v d numai umbrele proiectate pe peretele din fund. a a cum este orice altceva.i întoarc capetele. Îndeplinind aceast opera ie. Astfel. interpenetrându-se. Cred c aceast opera ie este u or de în eles. prin proiec ie paralel în cea de a treia dimensiune. c 45 . Proiec ia ce rezult se comport fa de tessarakt ca imaginea-umbr a cubului fa de cub. Îmi v d propria mân numai ca pe o imagine-umbr . Ace ti oameni i obiecte sunt tridimensionali. De i noi în ine suntem cvadridimensionali. care exist toate în spa iu i nu sunt a ezate în realitate în planul proiec iei. Suntem oameni înl n ui i în pe ter . tot ceea ce putem vedea apare numai în imagini în spa iul tridimensional ( Nota 53 ). suntem redu i la a vedea numai umbrele tridimensionale ale lucrurilor în loc de realitatea lor. ea este cvadridimensional . Astfel încerca Platon s exemplifice. în vechea Grecie. Tot ceea ce oamenii v d este. În spatele lor al i oameni car diferite obiecte. care este în întregime valid . a adar. La început. A a cum am ob inut o proiec ie a cubului într-un plan. Platon ne cere s ne imagin m oameni înl n ui i într-o pe ter . tessarakt-ul. care se prezint ca fiind cuburi rombice. Aceast figur are o ax în plus fa de cubul tridimensional. Trebuie s introducem. în realitate. Conform cu Platon. a a cum voi argumenta pe scurt. c corpurile pe care le cunoa tem sunt de fapt cvadridimensionale i c noi vedem numai imaginile-umbr ale lor în spa iul tridimensional. trecând prin fa a pe terii. Chiar atunci când componentele se întrep trund tot mai r mân patru axe. Apoi Platon ne spune c situa ia noastr în lume este similar . de asemenea. Dac lua i opt asemenea figuri pute i asambla cele opt cuburi ale tessarakt-ului în a a fel încât. imagine a realit ii cvadridimensionale. v zând doar peretele din fund. Acum imagina i-v un cub distorsionat în a a fel încât din el se ob ine un paralelipiped rombic ( Nota 50 ). Am ajuns la aceste rela ii prin analogie. desigur. astfel încât ei nu pot s . forma iunea din opt cuburi. o figur cvadridimensional are patru axe. Totul în aceast înc pere ar ap rea numai ca umbre bidimensionale pe peretele opus. am ob inut la cub trei laturi vizibile i trei invizibile. Un dodecaedru rombic este o imagine simetric sau o imagine-umbr a unui tessarakt proiectat în spa iul tridimensional ( Nota 51 ). putem spune. ele s produc cele opt cuburi rombice dublu acoperite ale acestei forma iuni spa iale. ale dodecaedrului rombic (figura 45).

În una din conferin ele mele precedente am încercat s trezese o idee asem n toare în dumneavoastr ( Nota 54 ). fiin a. Chiar dac v-o imagina i înghe at într-un anumit moment. ci este dependent de obiectul real. iar rezultatul ar fi un tessarakt sferic ( Nota 55 ). Trebuie s trec dincolo de imagini pentru a descoperi fiin ele. Acum imagina i-v c aceste momente diferite ar disp rea. Motivul schimb rii. trebuie s în elegem c este imposibil pentru a patra dimensiune de a intra direct în cea de a treia. Dintr-o dat umbrele încep s se mi te. De i o simpl imagine posed o anumit realitate i atribute specifice. în afara spa iului imaginilor-umbr bidimensionale. A patra dimensiune nu poate s cad pur i simplu în cea de a treia. Dac ne imagin m c acele imagini imaginate a fi substan iale. Imagina i-v c avem un cerc care devine tot mai mare. nu are abilitatea de a se mi ca ea îns i. Îmi dau seama c imaginile-umbr de pe perete nu se pot mi ca ele însele. ele nu pot s treac unele pe lâng altele f r a p r si a doua dimensiune. ea este totu i în mod esen ial diferit de obiectul real. Dac v imagina i suprafa a cercului curbat din nou în spa iu. Atâta vreme cât imaginile de pe zid r mân nemi cate nu am niciun motiv s conchid c ceva se întâmpl în afara peretelui. O imagine în oglind este de asemenea neîndoielnic doar imagine. o a treia dimensiune. Nu v pute i imagina c umbrele de pe perete se pot mi ca f r s p r seasc a doua dimensiune. Imaginea în oglind face acelea i mi c ri ca i originalul. Acum a vrea s v ar t cum trebuie s ob inem conceptul transcenderii celei de a treia dimensiuni. Cauza pentru care lumea se schimb în mod continuu. lucru pe care imaginile lor umbr nu-l pot face dac vi le imagina i inpenetrabile adic constând din substan . ve i descoperi c ea este de fapt imobil . O linie dreapt are doar o dimensiune. Dac nu ar fi timp. Lumea este tridimensional dar. În acest fel putem distinge între imagine i o fiin . de aceea ele nu pot fi fiin e. Se schimb . În spa iul tridimensional obiectele pot trece unele pe lâng altele. În felul acesta. 46 . Cum putem ob ine din nou dintr-o dimensiune o a doua? Prin îndoirea unei linii drepte astfel încât s formeze din nou un cerc. cauza schimb rii trebuie c utat în afara celei de a treia dimensiuni. imaginile de pe perete r mân bidimensionale. Ea nu poate face aceasta. La fel. în cea de a treia dimensiune. lumea nu s-ar schimba niciodat . lumea nu este aceea i în dou momente diferite. dac continua i s o curba i. i. trebuie s-o c ut m în a patra dimensiune. V vede i în oglind . Când o imagine se mi c pe perete aceasta arat c în afara peretului ceva a trebuit s induc mi carea în obiectul real. Cum ne putem noi reprezenta c exist vreo realitate în aceste figuri care apar pe perete? Dar imagina i-v acum c sta i aici într-un rând incapabili s v mi ca i. i acum s aplic m acest ir de gânduri la lume în general. De îndat ce ele încep s se mi te sunt for at s caut sursa mi c rii i s concluzionez c schimbarea î i are sursa în afara zidului. o linie curb cap t o a doua dimensiune i o suprafa curb o a treia dimensiune. astfel încât r mâne ceea ce este. Concepem astfel întreaga lume tridimensional ca umbra-proiec ie a unei lumi cvadridimensionale. el ar trebui s se curbeze într-a patra dimensiune.este o simpl specula ie. ea este totu i tridimensional . spunând c numai o fiin poate produce schimbare sau mi care din ea îns i. dar faptul c se schimb sugereaz existen a unei a treia dimensiuni. F r prezen a unui al treilea element adic a unei fiin e active nu pute i ti cu adev rat care sunte i dumneavoastr . în afara celei de a doua dimensiuni. dar un cerc are dou . ob ine i mai întâi o cup i în cele din urm . Desigur. Singura întrebare este cum trebuie s în elegem realitatea acestei a patra dimensiuni. Astfel schimbarea imaginilor ne-a informat c exist . a a încât orice segment de cerc devine tot mai plat. r mânând totu i tridimensional chiar i f r mi care. diametrul devine în cele din urm atât de mare încât cercul se transform într-o linie dreapt . ceva care nu se afl pe perete. În acest punct în elege i existen a celei de a patra dimensiuni i justificarea pentru metafora lui Platon. dar sunte i în acela i timp prezent aici. dac o ve i considera în ea îns i cuprinzând-o în gânduri. dar chiar i f r timp sau schimb ri ea ar fi totu i tridimensional . devine o sfer . În realitate. dac a i putea s curba i un cub.

Ne întreb m: Ce trebuie s apar la o fiin cvadridimensional ? ( Nota 57 ) Trebuie s aib loc o schimbare în cadrul celei de a treia dimensiuni. v rog s v gândi i la urm toarele. a treia dimensiune ca ap rând din dimensiunea urm toare. cea mai mic fiin vie. a vie ii organice. A a cum cristalele sunt construite din sfere plate. Mineralele în forma lor cristalin sunt întotdeauna m rginite de suprafe e plane. Este caracteristic pentru cele trei dimensiuni c ele sunt perpendiculare una pe cealalt . i anume celulele. Timpul este o imagine sau o proiec ie a celei de a patra dimensiuni. O plant î i schimb singur forma. A a cum un cub. Cubul are trei dimensiuni. O forma iune tridimensional este m rginit de forma iuni bidimensionale. Dar dac curba i întreg spa iul figura rezultat este ceva care se raporteaz la spa iul tridimensional ca sfera la plan ( Nota 56 ). ceea ce înseamn c schimbarea trebuie s fie cauzat de un factor care exist în afara celei de a treia dimensiuni i este o expresie a celei de a patra dimensiuni. Esen a vie ii este aceea c este construit din suprafe e curbe. Dac Äcurba i³ un cub care este tridimensional rezultatul este o forma iune cvdaridimensional . forma sa se schimb numai când îl sparge i. ob inem ceva viu alc tuit din opt articole (celule). Un octaedru este m rginit de opt triunghiuri. Pentru a clarifica cum se raporteaz fiecare dimensiune succesiv la cea precedent . Când g si i c au loc schimb ri în a treia dimensiune trebuie s trage i concluzia c o a patra dimensiune are un efect asupra fiin elor care sufer schimb ri în interiorul celor trei dimensiuni spa iale ale lor. este m rginit de suprafe e plane. de tessarakt-uri sferice. Un cub r mâne neschimbat. ca obiect tridimensional. Aici avem diferen a dintre viu i neviu. Fiecare lucru viu indic spre un element superior în care s l luie te fiin a sa adev rat . tot astfel orice cristal este m rginit de plane. De aceea analogia noastr este pe deplin valid . originalul se va fi schimbat. i timpul este expresia acestui element superior. în timp ce o forma iune aflat pe un nivel i mai înalt de existen ar fi delimitat de structuri cvadridimensionale. via a este construit din celule sau sfere curbate împreun . Plantele se schimb continuu. Dac ne imagin m cele opt fe e ale sale ca fiind sfere.Suprafa a poate fi considerat o forma iune bidimensional curbat . Plantula de crin se schimb pentru c timpul are o însemn tate real pentru ea. în timp ce via a este construit din celule i deci m rginit de suprafe e sferice. Esen a unui cristal este aceea a delimit rii sale prin suprafe e plane. Schimbarea este un aspect esen ial al plantei. Care este acest factor? Vede i. în cele trei dimensiuni spa iale ale lumii fizice. desenându-l în diferite momente ve i g si c el r mâne mereu la fel. Închipui i-v c a i modifica cubul 47 . o caracteristic superioar a acesteia. a patra. Pentru a o imagina pe cea de a treia v spune i c ea este perpendicular pe cea de a doua i c cea de a doua este perpendicular pe prima. Cu alte cuvinte. Nu recunoa tem cu adev rat o plant când o cunoa tem numai în cele trei dimensiuni ale sale. sau plane. Dup trei sau patru ani cubul va r mâne la fel. Când vede i imagini bidimensionale mi cându-se. În natur . de asemenea. Noi mai putem concepe. tessaraktul sferic. Astfel vede i c trebuie s urc m de la fiin e tridimensionale spre fiin e cvadridimensionale i apoi spre fiin e pentadimensionale. Cu alte cuvinte. O fiin pentadimensional este m rginit de fiin e cvadridimensionale. Frontiera unei celule este sferic . dac ave i un cub i face i o copie a lui. Diferen a dintre viu i neviu const în caracterul frontierelor lor. Dar când ve i desena o plant i ve i compara originalul cu copia dumneavoastr trei s pt mâni mai târziu. când ag a i pe perete imagini care sunt bidimensionale ele r mân în general imobile. trebuie s concluziona i c motivul mi c rii se poate afla numai în afara suprafe ei zidului adic a treia dimensiune a spa iului este cea care impulsioneaz schimbarea. Timpul este expresia simptomatic a manifest rii vie ii (conceput ca cea de a patra dimensiune) în cele trei dimensiuni ale spa iului fizic. sfera apare în forma unei celule. toate fiin ele pentru care timpul are o însemn tate interioar sunt imagini ale fiin elor cvadridimensionale. de sfere i celule. O fiin cvadridimensional adic o fiin vie este m rginit de fiin e tridimensionale.

Trebuie s fim în stare s vedem noua dimensiune ca ad ugarea unei linii în care dou curente de for e sunt neutralizate. Noua dimensiune apare numai ca o expresie a neutraliz rii for elor. distruge i fin a. F r ad ugarea celei de a cincea dimensiuni adic f r s intr m pe t râmul sim irii niciodat o fiin nu ar fi capabil s tie ceva despre aspectele altei fiin e. A i fixat aceast imagine distrugându-i cea de a patra dimensiune. ar trebui s urca i la a asea dimensiune. cea de a patra dimensiune. Acest nou element are grani ele sale în afara acestor dimensiuni. care este perpendicular pe a patra dimensiune. Astfel în eleg fiecare dimensiune ca un curent de for e polare cu o component pozitiv i una negativ . factorul timp. trebuie s urca i la a cincea dimensiune. a a cum a f cut Hinton. sim irea trebuie s-o în elegem aici numai ca proiec ie sau expresie a celei de a cincea dimensiuni în lumea fizic . Întâi trebuie s ne imagin m aspecte pozitive i negative ale celei de a patra dimensiuni despre care tim c este expresia timpului. Plantele posed o dimensiune în plus. Luând aceasta ca punct de plecare. Noi am v zut c rela ia dintre a patra dimensiune i a treia este similar cu rela ia dintre a treia i a doua dimensiune. este con tien a de sine. A i putea spune c aceast dimensiune ar trebui s aib o alt frontier . O astfel de modificare se poate face i ea corespunde exact schimb rilor pe care le sufer o fiin tridimensional când se dezvolt de-a lungul timpului trecând în cea de a patra dimensiune. la sfera astral . o fiin uman . Este ceea ce noi numim empatie sau sim ire. Pentru acest motiv nu ve i g si niciodat ultima fiin propriu-zis a plantei în cuprinsul celor trei dimensiuni ale spa iului. Dac îns a i vrea s în elege i o fiin care posed sim ire. omul pe care îl întâlnim în prezent este cu adev rat o fiin cu ase dimensiuni. i acum ajungem la cea de a cincea dimensiune. dar putem folosi înc o dat o analogie pentru a ne face o idee despre ea. Desigur. numai acolo poate fi recunoscut adev rata lui natur . Ceea ce numim sim ire sau empatie i con tien a de sine sunt proiec ii ale celei de a cincea i a celei de a asea dimensiuni în spa iul tridimensional obi nuit. ci ar trebui s urca i la cea de a patra dimensiune. iar dac a i vrea s în elege i o fiin cu con tien de sine. omul proemineaz în aceste sfere spirituale. Ca fiin tridimensional omul are în comun cu alte fiinte tridimensionale plasticitatea imaginii sale. plasat în lumea tridimensional fizic . Dac am continua pe aceea i linie de gândire am g si ca expresie a celei de a asea dimensiuni ceva care. înseamn c îi lua i cea de a patra dimensiune. ca pozitiv în primul caz i negativ în cel de al doilea. A cincea dimensiune este consecin a unui schimb sau a neutraliz rii ac iunii for elor polare prin care dou fiin e vii care se influen eaz reciproc produc ceva ce nu au în comun nici în cele trei dimensiuni obi nuite ale spa iului. Este mult mai dificil s ne imagin m a cincea dimensiune. Neutralizarea for elor polare componente este noua dimensiune. Cum apare orice dimensiune? Când desena i o linie nicio dimensiune nu mai apare atâta vreme cât linia continu în aceea i direc ie. Dac face i acest lucru unei plante este ca i când a i lua o amprent a plantei. Astfel. este de o importan critic pentru o anumit fiin tridimensional oarecare înseamn c acea fiin trebuie s fie vie. Când pentru o fiin tridimensional oarecare timpul. S ne imagin m o coliziune între dou fiin e pentru care timpul este plin de însemn tate. Ar fi prea dificil s construim cea de a asea dimensiune în acela i fel. aceasta este a cincea lor dimensiune. capacitatea de a informa o fiin despre cealalt . turnând-o în ghips. Când sec iona i o fiin cvadridimensional într-un punct oarecare. a patra. De i în mod incon tient în cea mai mare parte. în timp. Când intr în interac iune dou fiin e cvadridimensionale. Ne putem imagina dimensiunea ca venind sau dinspre dreapta sau dinspre stânga. Este recunoa terea aspectului l untric (sufletesc-spiritual) al altei fiin e. Aceast fiin cu ase dimensiuni poate 48 .colorându-i fe ele i a i manipula culorile într-un anumit mod. i rezultatul este o figur tridimensional . Devachanul inferior sau sfera Rupa. Atunci trebuie s apar ca rezultat ceva similar cu ceea ce am numit mai înainte stagnarea for elor opuse. a a c deocamdat v voi spune pur i simplu ce este ea. O alt dimensiune este ad ugat numai când v imagina i dou curente opuse sau for e care se întâlnesc i se neutralizeaz într-un punct. nici în cea de a patra dimensiune. Devachanul superior sau sfera Arupa. s dezvolt m o reprezentare a celei de a cincea dimensiuni. aspecte aflate în afara timpului i a spa iului.

era activ în senza ie i în timp. În sens asem n tor. el trebuie s înlocuiasc treptat reflec iile cu realitatea. cu atât mai mult v scufunda i în ele. timpul el ajunge s ob in o reprezentare pentru o fiin bidimensional în mi care. Lua i în considerare apa i apa înghe at . Înv ând s ignore una din dimensiunile spa iale ale unei plante i s o substituie cu dimensiunea corespondent superioar i anume. Imagina i-l curbându-se pentru a deveni o fiin sim itoare împingând o suprafa bidimensional în fa a lui. Asemenea fiin e exist într-adev r. Printr-o asemenea fiin . Ele sunt realit i m re e pe care omul le poate cunoa te luând în st pânire ceea ce am încercat s în elegem prin analogii. dar apa i ghea a au forme cu totul diferite. O asemenea fiin trebuie s ac ioneze foarte diferit fa de o fiin tridimensional din spa iul nostru. În ambele cazuri substan a este aceea i. Aceast fiin . lumea noastr material are contrapartea ei polar . succesiunea imaginilor adaug dimensiunea timpului. Nu pot face mai mult decât s sugerez motivul pentru care cred oamenii c lumea este doar tridimensional . Într-o oglind pute i vedea cel mult o imagine oglindit a dumneavoastr în iv . De fapt. În consecin . cu atât mai mult lucreaz ele asupra spiritului dumneavoastr eliberând capacit i 49 . când contempl o plant el trebuie s înve e s înlocuiasc dimensiunile inferioare cu cele superioare. Imagina i-v dou dimensiuni spa iale adic un plan i presupune i c acest plan este înzestrat cu mi care. c am ajuns la concluzia real a studiului dimensiunilor. V pute i imagina un proces similar pentru cele trei dimensiuni superioare ale fiin ei umane. ci s corespund unei realit i? Dac ar ignora pur i simplu a treia dimensiune i ar ad uga-o pe a patra rezultatul ar fi ceva imaginar. polare. ini ia ii fac cuno tin cu alte fiin e.ajunge la o reprezentare chiar i a lumilor superioare numai dac încearc s se descotoroseasc de caracteristica propriu-zis a dimensiunilor inferioare. la dimensiunile a patra pân la a asea. sim irea i timpul i c aceste trei dimensiuni sunt reflectate în lumea fizic în cele trei dimensiuni obi nuite. Când yoghinul (studentul în esoterism) vrea s accead la cunoa terea lumilor superioare. spiritual în grupul urm toarelor trei dimensiuni superioare. Fiin a suprafa pe care am construit-o astfel este deschis complet într-o direc ie. Rezultatul acestei opera ii este o figur cvdaridimensional ale c rei dimensiuni includ dou din dimensiunile spa iale obi nuite i dou superioare. Dac apoi ad ug m sim irea la aceast imagine animat realiz m o opera ie similar cu aceea pe care am descris-o când am curbat o forma iune tridimensional într-una cvadridimensional . Descrierea lui Moise primind cele Zece Porunci pe muntele Sinai arat c el a fost abordat de o asemenea fiin i c i-a putut percepe dirnensiunile ( Nota 58 ). a cincea i a asea. chiar dac sustragem a treia dimensiune evenimentelor care erau ini ial tridimensionale. pe care le descriu ca mesageri divini care se apropie de ei în fl c ri de foc. adic a patra. se comport i dimensiunile aflate dincolo de aceast grup de dimensiuni ale unor lumi spirituale numai b nuite. imagini materiale a trei dimensiuni superioare creatoare cauzale. Cu cât v d rui i cu mai mult râvn i energie contempl rii unor astfel de analogii. i anume timpul i sim irea. Concep ia lor se bazeaz pe reprezentarea c lumea este numai o reflec ie a unor factori superiori. vine spre dumneavoastr i nu pute i ajunge de jur împrejurul ei. Ea prezint un aspect bidimensional. De exemplu. cele trei dimensiuni ale spa iului nostru fizic sunt reflec ii. Aceast fiin este o fiin luminoas i nu este nimic altceva decât deschiderea într-o singur direc ie. i acum. a dori s le numesc pentru dumneavoastr . Când v imagina i omul ca fiin pur spiritual trebuie s -l gândi i ca posedând numai cele trei dimensiuni superioare: con tien a de sine. care seam n cu o fiin uman c reia i s-a luat a treia dimensiune. Imaginile abstracte din documentele religioase nu sunt numai simboluri exterioare. Urm toarea reprezentare ne va ajuta s ne mi cam mai departe spre un r spuns: filmând o fiin vie. Ce trebuie s mai fac studentul în esoterism pentru ca aceast fiin s nu r mân numai o imagine.

Aceast tabl este un plan. Când nu numai c a i urmat sugestiile mele dar a i i f cut ca aceast opera ie s devin vie. adic . Devachanul pân la Arupa este a asea dimensiune ( Nota 59 ). lungimea. ve i observa c figurile cvadridimensionale vor începe s apar în visele dumneavoastr . Cum apare o figur tridimensional ? 50 . explica iei analogiei dintre un cub i un hexagon i a aceleia dintre un tessarakt i un dodecaedru rombic. Când privi i aceste figuri ca i când ele ar poseda via proprie adic permi ând cubului s creasc din proiec ia sa hexagonul. Un obiect solid se întinde în trei dimensiuni. nu sunte i departe de a fi ap i de a le aduce în con tien a de veghe. în deplin con tien de veghe. are dou dimensiuni. l ime i adâncime. Sfera astral este a patra dimensiune. a a cum o fac studen ii în esoterism.superioare. Ultimul reprezint proiec ia tessarakt-ului în lumea tridimensional fizic . În acest punct. de exemplu. Lumile i mai înalte Omul SPA IUL CVADRIDIMENSIONAL Berlin. astral i cereasc (devachanic ) sunt opusele polare ale acestor dimensiuni. lungime i l ime. Aceste trei lumi fizic . 7 noiembrie 1905 Spa iul nostru obi nuit are trei dimensiuni lungime. Devachanul pân la Rupa este a cincea dimensiune. Mineralul Arupa Rupa Planul astral Planul fizic Con tien Sim ire Via Form de sine Con tien Sim ire Via Form de sine Con tien Sim ire Via Form de sine Con tien Sim ire Via Form de sine Planta Animalul cuprind ase dimensiuni. O linie are numai o dimensiune. Ve i fi atunci în stare s vede i a patra dimensiune în fiecare fiin cvadridimensional . Aceasta se aplic . i tessarakt-ului s dezvolte din proiec ia sa dodecaedrul rombic corpul dumneavoastr mental inferior înva s în eleag forma iunile pe care tocmai le-am descris.

De vreme ce cercul devine tot mai plat. merg întotdeauna în jos pe o parte i vin înapoi în sus de cealalt parte înainte de a m întoarce la punctul de plecare. Am reu it s în eleg în aceast via natura spa iului când am început s studiez geometria modern proiectiv sintetic i s sesizez semnifica ia transform rii cercului în linie dreapt (figura 47). spre exemplu s-au sim it tenta i s aduc lumea spiritual în armonie cu lumea noastr senzorial prin presupunerea c lumea spiritual exist în spa iul cvadridimensional ( Nota 60 ). El are zero dimensiuni. Rezultatul este un plan care are lungime i l ime. În mod corespunz tor. a a cum o linie dreapt nu are sfâr it. Vedem astfel c spa iul nu are cap t. Lumea este revelat în cele mai subtile gânduri ale sufletului ( Nota 62 ). Putem trasa circumferin a sa i s ne întoarcem la punctul de unde am plecat. i acum s ne imagin rn un cerc. În cele din urm m mi c într-o direc ie s spunem spre dreapta pân când ating infinitul. un plan care se mi c descrie o figur tridimensional . în sfâr it. Când un punct se mi c într-o direc ie constant rezult o linie dreapt sau o forma iune unidimensional . Trebuie sau s intersect m circumferin a cercului sau dac nu vrem s atingem circumferin a s ridic m moneda în spa iu i s o a ezam în untrul cercului. Pentru a mi ca magic moneda în untrul unui cub sau a unei sfere trebuie s p r sim a treia dimensiune i s trecem prin cea de a patra dimensiune ( Nota 61 ). din stânga. ceea ce cere s p r sim a doua dimensiune i s intr m în cea de a treia. Imagina i-v un cerc. S ne imagin m cercul crescând tot mai mare. în iruirea punctelor sale fiind aceea i ca la cerc. în cele din urm va deveni o linie dreapt . S presupunem c cineva ne cere s mi c m o moned din afara cercului în untrul lui (figura 46).Imagina i-v o forma iune f r nicio dimensiune. trebuie s ne 51 . o figur complet închis aflat într-un plan. i anume punctul. Astfel trebuie s m întorc din infinit de cealalt parte. Cum putem folosi imaginile pentru a dezvolta un concept despre a patra dimensiune? Unii matematicieni i oameni de tiin Zollner. i. de vreme ce succesiunea de puncte dintr-o linia dreapt se comport ca un cere. Acum imagina i-v dreapta mi cându-se. în timp ce linia tangent r mâne constant . Nu putem continua îns acest proces pentru a ob ine prin mi care dintr-un obiect tridimensional o forma iune cvadridimensional sau o a patra dimensiune. Când trasez aceste cercuri succesiv mai mari.

a a cum suprafa a unei sfere este închis în sine. avem pozitivul într-o parte i negativul în cealalt parte. Aceast separa ie a avut loc în acela i fel ca i întrep trundera inelelor noastre de hârtie. Al aselea p trat este a ezat sus. R sucind pur i simplu panglica am f cut posibil realizarea în cuprinsul celor trei dimensiuni a unei opera iuni care altfel poate fi efectuat numai prin ie irea în a patra dimensiune ( Nota 64 ). orbita P mântului în jurul Soarelui i orbita Lunii în jurul P mântului (figura 48). Luna s-a rupt de P mânt. Când privim spa iul în acest fel el devine viu în sine. În cursul evolu iei P mântului. Pentru c P mântul se mi c în jurul Soarelui. O astfel de rela ie este împletirea a dou dimensiuni. 52 . Dac ne imagin m schimb rile în intensitate ca pozitive i negative. Desf urarea unei figuri tridimensionale o transform într-o figur bidimensional . Acest gând conduce la conceptul spa iului ca fiind ceva plin de for i la ideea c for ele active în spa iu nu sunt nimic altceva decât manifest ri ale acestei for e îns i. Pot reconstrui cubul ridicând aceste p trate în sus. Imagina i-l mi cându-se prin spa iu pân când formeaz un cub. Am descris spa iul infinit cu ajutorul cercurilor i sferelor. T ind de-a lungul prin mijloc acest inel r sucit rezult dou inele întrep trunse care nu pot fi separate f r s -l rupem pe unul din ele. haide i s ne imagin m c purt m o lumin . Pentru a forma aceast figur în cruce am desf cut cubul în dou dimensiuni. Mi carea p tratului trebuie s fie perpendicular pe pozi ia sa ini ial . lumina radiant devine din ce în ce mai slab pe m sur ce ne îndep rt m cu lumin i tot mai puternic când ne întoarcem cu ea din infinit. Fixez apoi cele dou capete ale panglicii cu ace de g m lie. Acesta nu este doar un joc. adic in fix un cap t în timp ce r sucesc cel lalt cap t cu 360°. Un cub const din ase p trate care-i formeaz suprafa a.imagin m extinderea infinit a spa iului ca fiind con inut în sine. A a cum este v zut dintr-un punct fix de pe dreapt . mi cându-le în cea de a treia dimensiune. Pentru a v da o imagine de ansamblu a cubului pot s a ez cele ase p trate unul lâng cel lat într-un plan (figura 49). Pentru a face dou inele s se întrep trund trebuie s -l deschidem pe unul din ele pentru a-l insera pe cel lalt. M voi convinge acum de varietatea inerent a spa iului r sucind o bucat dreptunghiular de hârtie de dou ori. Acest concept ne va conduce la conceperea realit ii spa iului ( Nota 63 ). Avem Soarele. este realitate cosmic . În loc s ne imagin m pe noi în ine îndreptându-ne spre infinit i întorcându-ne neschimba i din cealalt direc ie. Nu ne vom mai îndoi de posibilitatea de a descoperi o for care lucreaz în interiorul spa iului tridimensional i ne vom da seama c toate fenomenele spa iale sunt bazate pe rela ii reale în spa iu. Mai departe s lu m în considerare un p trat. G sim ace ti doi poli care sunt pur i simplu efecte opuse ale spa iului în toate efectele din lumea natural . orbita Lunii i cea a P mântului sunt întrep trunse a a cum sunt cele dou inele de hârtie.

Laturile care definesc una din dimensiunile p tratului sunt desenate în ro u cu linii continue iar cealalt dimensiune este colorat cu albastru i desenat cu linii punctate. Acum imagina i-v c a fi în stare s restrâng aceast forma iune în a a fel încât s o r sucesc în mod corect i s-o asamblez astfel încât cel de al optulea cub s acopere întreaga forma iune. Pot reconstrui cubul din ase p trate. Hinton nume te aceast 53 . El este bidimensional i este m rginit de segmente de dreapt unidunensionale. F când un pas mai departe. frontierele unui cub sunt p trate. Am aranjat aceste opt cuburi pentru a forma corespunz torul tridimensional al figurii anterioare. S ne uit m la un singur p trat. Pot a eza aceste patru segmente într-o singur dimensiune (figura 50). spre num rul ase (num rul planelor care formeaz fe ele cubului). În loc s zic lungime i l ime pot vorbi despre dimensiunile ro ie i albastr . Folosesc cele opt cuburi pentru a crea o figur cvadridimensional în spa iul cvadridimensional. care const din ase p trate. mergem de la ase la opt (num rul cuburilor care formeaz Äfe ele³ unei figuri cvadridimensionale). Asta înseamn c m duc dincolo de num rul patru (num rul laturilor p tratului).Dup cum vede i. Un cub tridimensional este întotdeauna m rginit de p trate bidimensionale. în planul bidimensional (figura 51).

Când prive te la p tratele desf urate ale cubului vede numai p tratele 1. Imagina i-v acum cubul desenat în a a fel încât conturul s u s apar ca un hexagon. dar niciodat p tratul 5. În acest fel pute i proiecta întregul cub în spa iul bidimensional. Imaginea-umbr bidimensional a cubului tridimensional const din romburi. pute i vedea i romburile din spate. Proiectând aceast figur în spa iul tridimensional trebuie s ob inem patru cuburi deformate oblic (paralelipipede) Care nu se întrep trund: Unul din aceste cuburi deformate oblic ar trebui s fie desenat ca în figura 54. S ne imagin m o fiin care poate vedea numai în dou dimensiuni. 2. 54 . nu ve i putea vedea cubul ascuns din mijloc. Aceast proiec ie arat ase romburi suprapuse. Frontierele sale constau din opt cuburi. paralelograme echilaterale. o proiec ie a cubului tridimensional în spa iul bidimensional (figura 53). Astfel. Dac v imagina i cubul f cut din fire. cel ha urat din centrul figurii (figura 52). un tessarukt cvadridimensional este m rginit de opt cuburi tridimensionale. Acum imagina i-v tessarakt-ul nostru format în spa iul cvadridimensional. 3. a a cum frontierele cubului constau din ase p trate.figur tessarakt. Ceea ce vede i este o imagine-umbr . 4 i 6. Deoarece pute i vedea numai obiecte tridimensionale. Ceva similar vi se întâmpl când privi i obiectul cvadridimensional desf urat. Restul este ascuns în spate.

chiar dac nu tessarakt-ul. Vom r mâne întotdeauna neputincio i în lumile superioare dac nu dezvolt m facult i care s ne permit s vedem în lumile superioare aici.i reprezinte în rnod viu o asemenea imagine-umbr tridimensional . Imagina i-v o fiin bidimensional str duindu-se în mod repetat s . nu matematic. Astfel. putem construi umbra tridimensional a unui corp cvadrimensional. la fel i în proiec ia tessarakt-ului. numai patru cuburi rombice care nu sunt interpenetrate sunt vizibile ca proiec ii ale celor opt cuburi-frontier ale tessarakt-ului de vreme ce patru cuburi rombice învecinate le acoper complet pe celelalte patru ( Nota 65 ).Opt asemenea cuburi deformate oblic ar trebui îns s se interpenetreze pentru a ob ine o imagine tridimensional complet a tessarakt-ului cvadridimensional în spa iul tridimensional. în lumea con tien ei obi nuite. Când trecem de la planul fizic la cel astral trebuie s ne dezvolt m capacitatea de a forma reprezent ri. a dodecaedrului rombic. A a cum în proiec ia rombic a unui cub trei romburi adiacente coincid cu celelalte trei în a a fel încât sunt vizibile numai trei din cele ase fe e ale cubului. La fel suntem i noi în ine umbre ale unor fiin e cvadridimensionale. Figura spa ial care rezult este un dodecaedru rombic cu patru diagonale spa iale (figura 55). aceasta va alimenta for e interioare care v vor permite s privi i în spa iul cvadrirnensional real. Putem descrie prin aceasta umbra tridimensional complet a unui tessarakt cu ajutorul a opt cuburi rombice potrivite care se interpenetreaz . Dac ve i construi mental rela ia dintre dimensiunea a treia i a patra. Ochii pe care îi folosim pentru a vedea 55 .

Avem patru dimensiuni în domeniul eteric (planul astral). Dar cuprinderea subiectului în toat realitatea sa cere o p trundere adânc în esoterism. Fiin ele umane posed de asemenea geniu adic viitorul lor. proiectat în spa iul tridimensional ca mi care. Avem deci. Lumea astral aruncat ca umbr în spa iul eteric ne confer corpul nostru eteric i a a mai departe ( Nota 66 ). Dac via a s-ar mi ca numai într-o direc ie nimic nou nu ar ap rea vreodat . Un cub trebuie s fie construit folosind dimensiunile lungimii. Timpul este perpendicular pe cele trei dimensiuni i constituie a patra dimensitme. altfel ajungem la ceva f r fundament. Viitorul se îndreapt continuu spre noi pentru a ne întâlni. intui iile lor care curg spre ele. Când timpul este vitalizat într-o fiin apar abilit ile senzoriale. Aceasta a fost soarta multor oameni pe care îi cunoa tem. spa iul cvadridimensional. o asemenea fiin are cinci dimensiuni. sau timpul. Ve i g si c gândurile noastre geometrice cu ajutorul c rora am construit cele trei dimensiuni obi nuite continu în via a real . Când se mi c spa iul tridimensional. l imii i în l imii. el determin fiin a a a cum a evoluat ea pân în momentul prezent. Trecutul care a fost prelucrat este curentul care vine din cealalt parte. Cele dou puncte unde se întâlnesc aceste curente sunt na terea i moartea. Deoarece cre te. El r mâne invizibil în cele trei dimensiuni ale spa iului obi nuit i poate fi perceput numai cu puteri clarv z toare. Astfel izvor sc în dumneavoastr variatele manifest ri ale spiritului. DESPRE SPA IUL MULTIDIMENSIONAL Berlin. în a a fel încât s putem fi n scu i în lumile superioare ca v z tori. iar aici trebuie s cuprindem conceptele noastre în mod foarte precis i strict. o plant iese afar din spa iul tridimensional. El cre te. rezultatul este cre terea i dezvoltarea. 56 . În realitate. Dac se urm re te o în elegere profund a subiectului. atât prieteni cât i inamici. o linie în mi care creeaz un plan. La fel.în lumea fizic perceptibil prin sim uri se dezvolt când suntem înc în pântec. Când Devachanul î i proiecteaz umbra sa în spa iul astral rezultatul este corpul nostru astral. 22 octombrie 1908 Subiectul de ast zi ne va confrunta cu unele dificult i i aceast conferin inut la cerera dumneavoastr trebuie s-o considera i ca fiind un episod dintr-o serie. oferind doar un stimul pentru unii dintre dumneavoastr . aici. Orice fiin care tr ie te în timp se elibereaz de cele trei dimensiuni obi nuite. cu ad ugarea unei a patra. trebuie s dezvolt m organe suprasenzoriale când suntem înc în pântecul P mântului. sunt necesare unele cuno tin e matematice. în timp ce o fiin uman are ase. Este foarte dificil s vorbim despre dimensiuni superioare deoarece pentru a ne forma prin reprezentare o p rere despre ceva mai mult decât cele trei dimensiuni obi nuite trebuie s intr m în domenii abstracte. rezultatul este fiin a animal sensibil . Ast zi vom fi în stare s ne referim la acest aspect în mod foarte superficial. Dezvoltarea ochilor fizici când ne afl m în pântecul mamei este un exemplu care lumineaz acest proces. Timpul este a patra dimensiune. cre tere i dezvoltare. Un tessarakt trebuie s fie construit folosind acelea i dimensiuni. cinci dimensiuni în domeniul astral (Devachanul inferior) i ase dimensiuni în Devachanul superior. Un punct în mi care creeaz o linie. iar un plan în mi care creeaz o figur tridimensioual . Când timpul este multiplicat în interiorul unei fiin e în a a fel încât are loc mi carea de sine. Lumea natural moare când timpul se mi c într-o direc ie i este revitalizat când se mi c în cealalt direc ie. chiar i la un nivel formal.

l imea i în l imea. Trebuie îns s ne ocup m de detaliile conceptului de spa iu. indiferent de materialul din care sunt f cute. l ime i în l ime. pentru c am ob ine întotdeauna un strat cu o anumit grosime adic un obiect solid. care a f cut în acest domeniu o munc excep ional ( Nota 68 ). S consider m un punct. Ce este o suprafa plan ? În acest punct. apte sau chiar n dimensiuni. i un obiect solid. S ne uit m la cea mai simpl form solid . ob inem un cub. c noi umbl m prin spa iu i a a mai departe. Aceste segmente de spa iu sunt de aceea i dimensiune pentru toate cuburile. Cu ajutorul cubului ne putem informa în modul cel mai clar cu privire la detaliile unei forma iuni tridimensionale. adic o figur tridimensional . o linie limita unui plan i un punct limita unei linii. care nu are nicio dimensiune. cum sunt cuburile. Când ridic m aceast suprafa pân când în l imea sa deasupra pozi iei ini iale este aceea i cu lungimea i l imea. matematicienii se întreab dac este posibil s mai ad ug m o a patra dimensiune. Care este atunci frontiera unei suprafe e plane cum este un p trat? Din nou. i au toate lungime.Conceptul spa iului multidimensional nu este atât de str in matematicienilor pe cât se crede în general ( Nota 67 ). defini ia cere cel mai înalt grad de abstractizare. La un nivel pur tehnic. a a cum un plan este limita unui corp solid. Când examin m frontierele unui cub g sim c ele constau în suprafe e plane legate prin laturi de lungimi egale. dac dorim s dobândim un concept mai precis. aur i a a mai departe. Aici avem de-a face numai cu concepte pure care dac sunt precis în elese vor clarifica într-adev r conceptul nostru de spa iu. Materialele sunt diferite. lungimea. o linie. L imea a fost eliminat . cei incapabili de abstrac iuni extreme vor începe s se poticneasc . care are una. un plan. care are trei. adic posedând o anumit lungime. Noi numim spa iul în care ne mi c m tridimensional. Desigur. Ce este spa iul? În mod obi nuit noi spunem c spa iul este în jurul nostru. o linie una i un plan dou . dar dac le facem de aceea i m rime fiecare ocup acela i volum în spa iu. din orice material cear . care are dou . ase. Dac elimin m apoi toate aceste materii pe care le con in aceste cuburi r mânem doar cu anumite segmente specifice din spa iu. imaginile spa iale ale cubului. Lungimea i la imea fe ei de baz a cubului sunt egale. Nu putem ajunge la grani a cubului în acest fel. matematicienii pot trece la considerarea forma iunilor cu cinci. În acest punct apare o anumit neclaritate atunci când spunem c un punct nu are nicio dimensiune. este imposibil s separ m prin t iere una din fe ele unui cub de cear sub forma unui strat foarte sub ire de cear . cubul. limita unei figuri cvadridimensionale ar trebui s fie o figur tridimensional . A determina dac asemenea spa iu este real sau nu trebuie l sat în seama celor care pot privi în el. argint. iar un obiect solid trei. Desigur. Putem face obiecte solide. Dac ar fi a a. în mod esen ial ei pot discuta numai despre posibilitatea existen ei lor. Astfel noi elimin m întotdeauna o dimensiune pentru a g si limita unei forma iuni geometrice. Care este limita unui segment de dreapt ? Este un punct care nu are nicio dimensiune. în fa i în spate. Se extinde în sus i în jos. unde n este un num r întreg pozitiv. l ime i în l ime. inclusiv Riemann. De exemplu. Cel care vrea s aib o reprezentare mai clar despre spa iu trebuie s p trund anumite abstrac iuni. matematicienii pot vorbi despre spa ii pluridimensionale numai într-o m sur foarte limitat . spre dreapta i spre stânga. Frontiera sa real are numai lungime i l ime. Matematicienii fac deja calcule implicând opera ii pluridimensionale. S urm m irul gândurilor a numero i matematicieni. Putem imagina asemenea spa ii cubice extinzându57 . Frontiera unei figuri plane este o linie care are doar o dimensiune. dar nu are grosime. Astfel ajungem la propozi ia formal : o suprafa plan este frontiera unei figuri tridimensionale c reia îi lipse te o dimensiune. El ne arat în modul cel mai clar ce este lungimea. Un cub are ase asemenea suprafe e plane. Când ne uit m la obiecte le vedem extinzându-se în spa iul tridimensional.

A calcula nu schimb întru nimic realitatea. i nu cu nou . matematicianul calculeaz numai în cazul unor astfel de evalu ri. 3’ i a a mai departe. Pe cât este de adev rat c în primul caz spa iul este infinit. s poat fi extinse la realit i superioare? De fapt. Sunt sigur c pute i fi ispiti i de asemenea considera ii matematice. dac le vorbi i de infinitate. multiplicarea nu poate schimba acest fapt chiar dac multiplic m corect. Trebuie s fim foarte clari în acest punct. Matematica nu poate dovedi de fapt c spa iul pluridimensional exist cu adev rat. Obiectul material este numai un segment al acestui spa iu. nu poate demonstra c acest concept este valid în realitate. care. Pentru c aceast figur plan este extins la infinit. ace ti oameni se gândesc la infinitate. Eu pot întinde aceast figur plan spre dou direc ii. Calculând c 3x3 = 9 nu vom ob ine nou boabe de maz re. în anumite condi ii. Simpla gândire nu schimb nimic în asemenea cazuri. În acela i fel pot s ajung i la ’ = 3’. La fel. iar calculele numerice sunt simpl gândire. patru sau cinci dimensiuni. pân când ajungem la o figur plan care se extinde la infinit între dou linii (figura 56). m rimea sa este infinit (’). 58 . Dar. ’ = 2’.se spre infinit. ca i boabele de maz re sau orice alte obiecte. De ce? Va fi suficient s v spun un singur lucru. Urm toarea întrebare este dac putem extinde astfel de evalu ri conceptuale. Acum s presupunem c al i oameni aud c zona cuprins între aceste dou linii este infinit de mare.i fac . rezultând astfel spa iul infinit tridimensional. dar ele dovedesc doar c este posibil s facem calcule privitor la spa ii cu mai multe dimensiuni. În calculul cu numere. Este permis acest lucru? A a cum v voi ar ta. Vede i cum conceptul spa iului infinit legat de o abordare numeric nu ne d nicio posibilitate de a p trunde mai adânc în realit ile superioare. Rezultatul este din nou infinitatea. plecând de la spa iu. la fel de adev rat este c ulterior el este 2’. adic un al doilea rând de infinit de multe p trate. asemenea considera ii includ numai numere. reprezent ri total gre ite despre ceea ce vre i s spune i. folosirea numerelor pentru a calcula m rimile spa iului poate da na tere la o mare confuzie. trei. ei pot s . Imagina i-v c ave i o figur p trat . aici noi lucr m potrivit numerelor. dar o infinitate diferit care este exact de dou ori mai mare decât prima (figura 57). Dac avem trei boabe de maz re. infinitul poate fi folosit la fel de u or ca orice alt num r finit. chiar dac am f cut multiplicarea corect. S presupunem c adaug un p trat la fiecare din cele existente. spa iul cu care ne confrunt m este numai tridimensional. Numerele nu au de fapt nicio leg tur cu spa iul. În mod firesc. Prin urmare. A adar. de i matematicienii fac astfel de calcule referitoare la dou . Am r mas cu trei boabe de maz re.

m voi m rgini ast zi numai la explica ii simple. dar de îndat ce se mi c în afara planului el devine invizibil. ajungem într-adev r la un punct în care putem s ne în urub m. punctul este vizibil numai din cauz c se afl în plan. Din punctul de vedere al fiin ei bidimensionale el dispare. 59 . R spunsul la întrebarea Exist oare ceva care dispare i reapare în mod repetat? este foarte u or de dat. Obiectul a disp rut pur i simplu i de fiecare dat când a ap rut a fost creat din nou³. Fiin a-suprafa ar putea face dou lucruri. În acest caz. de i chestiunea nu este a a de simpl ca primul exemplu unde am încercat s folosim numere pentru a în elege infinitatea spa iului. Apoi acela i sentiment reapare din cauza unui eveniment oarecare. Nu ar avea nicio idee despre nimic care exist deasupra sau sub ele ( Nota 69 ). Acum. nici nu-i va trece prin minte s-o accepte. Desigur. Este adev rat c poate exista o fiin care s poat percepe numai ceea ce se mi c într-un plan. Ar fi capabile s se mi te i s perceap numai spre dreapta i stânga. iar apoi a ap rut din nou³. atunci trebuie s recunoasc c obiectul dispare undeva unde ea nu-l poate vedea. dar î i poate spune: ÄÎntre timp punctul a fost undeva unde eu nu îl pot vedea³. i acum s presupunem c punctul apare din nou. Sau ar putea spune. S ne imagin m fiin e capabile s perceap numai în spa iul bidimensional. ci doar s-o deducem. Fie v spune i c acest sentiment a disp rut într-un spa iu unde nu-l pute i urm ri. Matematicienii spun c este într-adev r posibil s gândim c fiin a uman este limitat în acest fel particular. Noi fiin ele umane gândim. O asemenea fiin ar fi total incon tient c mai exist ceva sus sau jos. În ultimul caz ar trebui s spunem c fiin a bidimensional p c tuie te împotriva ra iunii. Imagina i-v c un punct din plan devine vizibil pentru fiin a respectiv . ea trece prin spa iul cvadridimensional ( Nota 70 ). în starea sa actual de orbire. Atât timp cât nu este clarv z tor el este for at s spun : ÄSunt limitat la trei dimensiuni dar de îndat ce observ ceva care dispare i apare periodic sunt îndrept it s spun c este implicat o a patra dimensiune³. Astfel de fiin e sunt cu totul imaginabile. devine vizibil din nou. Situa ia noastr în spa iul tridimensional ar putea fi asem n toare. a a încât ar fi incapabile s p r seasc a doua dimensiune. Organizarea lor corporal le-ar for a s r mân în plan. Desigur. a calculului matematic. Atât timp cât punctul se mi c în plan el r mâne vizibil. Gândi i-v numai la bucuria care r sare uneori în dumneavoastr i apoi dispare. Haide i s ne furi m în sufletul acestei fiin e bidimensionale. Ea ar putea spune: ÄExist o a treia dimensiune în care obiectul a disp rut. sim im în spa iul tridimensional. Este imposibil ca cineva care nu este clarv z tor s-o mai poat percepe. Pentru aceasta nu este necesar clarvederea. dispare din nou i a a mai departe.S focaliz m acum alte considerente aduse cu deosebit ascu ime de spirit de matematicieni. Acela i lucru este adev rat i pentru om. Situa ia acestei concluzii nu este aceea i ca aceea a evalu rii pur formale. Când punctul iese în afara planului fiin a bidimensional nu-l poate urm ri. ca fiin a bidimensional v pute i purta în dou feluri. înainte i înapoi. auzim. Acum vedem ce trebuie ad ugat unei abord ri matematice a acestei chestiuni. Organizarea noastr corporal ar putea fi în a a fel adaptat la spa iul tridimensional încât s nu putem percepe a patra dimensiune. s-ar putea spune i c acesta poate fi pur i simplu un comentariu. de asemenea: ÄNumai pro tii pot vorbi despre a treia dimensiune. a a cum fiin ele bidimensionale ar trebui s deduc existen a celei de a treia dimensiuni. Dac nu vrea s presupun c obiectul se dezintegreaz i este recreat în mod repetat. Aici este cerut din nou o abordare mult mai exact . În mod deliberat. Ar trebui s se g seasc ceva în câmpul nostru de observa ie care apare i dispare în mod repetat. Tot ce a fost spus pân acum este cu des vâr ire incontestabil i confirmarea este atât de simpl încât omului. Dac fiin a bidimensional ar fi clarv z toare ar ti din experien c exist o a treia dimensiune i nu ar trebui s -i deduc existen a. fie ve i fi de p rere c sentimentul a disp rut i este creat din nou de fiecare dat când reapare. Când o comet dispare.

La toate acestea se poate obiecta cel mult ceea ce urmeaz . de asemenea. luând în considerare orice obiec ie ce ar putea fi adus de o concep ie materialist . Dac v str dui i s obiecta i împotriva unui astfel de gând plauzibil pentru dumneavoastr . de asemenea. lucrând în sens opus. A doua mi care nu o poate elimina pe prima f r a se elimina pe sine. Acesta este un mod pur geometric de a ne imagina un spa iu cvadridimensional. Dar exist . un sentiment care se bazeaz pe mi carea molecular se spune c poate fi eliminat de o mi care molecular opus . În 60 . am descris limitele unei figuri unidimensionale în multidimensional. Desfacem frontierele unui cub a a încât el este a ezat în plan. iar ma ina r mâne nemi cat . O proiec ie de un anume fel ne pemite s facem asta. La fel. c am admis posibilitatea s existe o astfel de lume cvadridimensional . Tot a a niciun sentiment care exist în con tien a mea nu ar putea vreodat s elimine altul f r a se elimina totodat pe sine. toate celelalte sunt foarte u or de comb tut. Putem roti o figur plan pân când umbra pe care o arunc devine o linie. Acum s presupunem c noi compens m mi carea sa cu un piston identic. Astfel.Adev rul este c orice gând care dispare în incon tient este dovad c ceva dispare i apoi reapare. Vreau s v dau un exemplu c ceva poate disp rea i ap rea în cadrul proceselor materiale. A i desf urat forma iunile limit ale figurii bidimensionale în a a fel încât ele sunt a ezate într-o dimensiune (figura 58). Imagina i-v un p trat care are dou dimensiuni. Oamenii ar putea pretinde c totul se explic în mod pur materialist. Presupunerea c un sentiment poate elimina un altul este de aceea total fals . Mi carea se opre te. S presupunem c un alt factor cauzeaz o mi care opus a moleculelor. În caz contrar nu ar mai r mâne niciun sentiment i ar rezulta o total absen a sentimentului. oamenii ar putea pretinde c senza ia pl cerii nu este nimic altceva decât o mi care a moleculelor în creier. un mod diferit de a-l vizualiza cu ajutorul geometriei. A adar. ne putem întreba dac putem observa un obiect cvadridimensional f r a fi clarv z tori. Atât timp cât for a ac ioneaz asupra pistonului noi percepem mi carea sa. în a a fel încât limitele figurii se reduc la dou puncte. Pl cerea dispare. Rezultatul este totala absen a mi c rii. Mi carea dispare. S continu m. Acum imagina i-v cele patru segmente care-l delimiteaz îndreptate pentru a forma o singur linie. umbra unei linii poate fi un punct i umbra-imagine a unui obiect tridimensional este o figur bidimensional . Astfel. Putem. Ast zi am vorbit numai despre idei pur matematice f r s lu m în considerare percep ia clarv z toare. Ce se întâmpl când mi carea unui piston este compensat de mi carea celuilalt? Ambele mi c ri dispar. Dar haide i s analiz m mai atent aceast obiec ie. face i un lucru corect. Imagina i-v un segment de dreapt . Atât timp cât se mi c moleculele experimentez pl cerea. S-ar mai putea spune cel mult c primul sentiment ar putea fi împins de cel de-al doilea în subcon tient. Voi men iona acum cea mai pertinent obiec ie. Imagina i-v un piston cu aburi în ac iune. Cineva care ar putea merge prea departe în evalu rile sale ar putea g si c acesta este într-adev r un argument important împotriva ideilor prezentate mai înainte. odat ce suntem convin i de existen a unei a patra dimensiuni este firesc s spunem c figurile tridimensionale sunt imaginile-umbr ale figurilor cvadridimensionale. Acum. nu mai r mâne nicio mi care. Atunci îns se admite c exist ceva care se sustrage observa iei noastre directe. Proced m la fel cum am procedat cu p tratul (înl turând o dimensiune). dup cum mi carea pistonului dispare ca rezultat al unei mi c ri opuse. La fel. desf ura un cub a ezându-l în ase p trate (figura 59).

acest fel putem spune c o linie poate fi descris ca dou puncte, un p trat ca patru segmente iar un cub ca ase p trate. Observa i irul numerelor: dou , patru, ase.

Mai departe lu m opt cuburi. A a cum exemplele precedente constau din frontierele desf urate ale figurilor geometrice, cele opt cuburi formeaz frontierele unei figuri cvadridimensionale (figura 60). Desf urarea acestor frontiere d na tere unei cruci duble care reprezint desf urarea unui corp cvadridimensional. Hinton nume te acest cub cvadridimensional tessarakt.

Acest exerci iu ne d o reprezentare a marginilor unui tessarakt. Ideea noastr despre aceast figur cvadridimensional este comparabil cu reprezentarea unui cub pe care fiin ele bidimensionale ar putea-o avea prin desf urarea frontierelor unui cub.

61

PARTEA a II-a
Întreb ri i r spunsuri (1904-1922)

Nota editorului: În publica ia german original prima întrebare i r spunsul ei sunt din 1904, la Berlin ( Nota 1 ). Nu exist întrebare înregistrat , numai aceea pus de domnul Shouten ( Nota 2 ), iar r spunsul este pur i simplu o replic a lui Steiner c va ine în curând o scurt conferin despre a patra dimensiune.

ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 3 )
Stuttgart 2 septembrie 1906
O întrebare despre lucrarea Eului Eul lucreaz asupra corpului astral, asupra corpului eteric i asupra corpului fizic. Fiecare om lucreaz asupra corpului astral prin autoeduca ie moral . Dar chiar dac o persoan începe procesul ini ierii sau educa iei oculte, r mâne mult munc de f cut asupra corpului astral. Ini ierea marcheaz începutul unei munci mai intensive asupra corpului eteric prin cultivarea sim ului estetic i religios. Ini iatii muncesc con tient asupra corpului eteric. Într-o oarecare m sur con tien a astral este cvadridimensional . Pentru a v da o idee aproximativ despre ea da i-mi voie s spun c orice este mort tinde s r mân în cele trei dimensiuni obi nuite, în timp ce orice este viu trece dincolo de ele în mod continuu. Prin mi carea sa, orice lucru care cre te încorporeaz cea de a patra dimensiune în cele trei dimensiuni ale sale. Dac ceva se mi c în cerc, iar acesta devine ca urmare mereu mai mare, ajungem în cele din urm la o linie dreapt (figura 61).

Dac continu m s ne mi c m de-a lungul acestei linii nu vom mai putea s ne întoarcem la punctul ini ial deoarece spa iul nostru este tridimensional. În spa iul astral care este închis din toate p r ile, ne-am întoarce. În spa iul astral nu exist nicio posibilitate de a ajunge la infinit ( Nota 4 ). Spa iul fizic este deschis pentru a patra dimensiune. În l imea i l imea sunt dou dimensiuni, iar a treia este în l area din i coborârea în dimensiunea a patra ( Nota 5 ). În planul astral domne te o alt geometrie.
62

ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 6 )
Nürnberg 28 iunie 1908
ÎNTREBARE: Întrucât timpul a avut un început, este evident s presupunem c spa iul de asemenea are limite. Care este realitatea de fapt? Aceasta este o întrebare foarte dificil pentru c facult ile necesare pentru a în elege r spunsul nu pot fi dezvoltate de cei mai mul i dintre oamenii de ast zi. Deocamdat va trebui s lua i r spunsul ca pe o simpl comunicare, dar va veni o vreme când el va fi în eles complet. Spa iul lumii fizice, cu cele trei dimensiuni ale sale, când este numai gândit de oameni este un concept iluzoriu. De obicei se crede c spa iul trebuie s fie cumva limitat, b tut în scânduri sau s mearg în infinit. Kant a inaugurat aceste dou concepte ale infinitului i-ale m rginirii spa iului i a ar tat c exist ceva de spus atât pentru cât i contra amândorura ( Nota 7 ). Nu se poate îns judeca atât de simplu. De vreme ce toat materia exist în spa iu i toat materia este o parte condensat a spiritului, devine evident c putem ob ine claritate în problema spa iului numai urcând de la lumea fizic la cea astral . Matematicienii no tri, care nu sunt clarv z tori, au intuit existen a a ceva foarte special legat de acest aspect, i anume: când ne imagin m o linie dreapt în spa iu, se pare c ea ar înainta în ambele direc ii, pân la infinit. Dar de îndat ce am urm ri-o în spa iul astral am vedea c ea este curbat , iar c dac ne mi c m de-a lungul ei într-o direc ie, ne întoarcem din cealalt parte, ca i cum ne-am mi ca pe un cerc ( Nota 8 ). Pe m sur ce cercul devine tot mai mare, timpul necesar pentru a merge de jur împrejur cre te. În cele din urm , cercul devine atât de mare încât orice sec iune dat se va apropia de o linie dreapt i se va g si c exist o diferen foarte mic între circumferin a cercului foarte u or curbat i o linie dreapt . În planul fizic este imposibil s ne întoarcem din cealalt parte, a a cum am face în planul astral. În timp ce direc iile spa iului sunt drepte în lumea fizic , spa iul este curbat în lumea astral . Când intr m pe t râmul astral trebuie s avem de-a face cu rela ii spa iale total diferite ( Nota 9 ). Lucrurile se prezint astfel încât se poate spune c spa iul nu este forma iunea iluzorie, ci o sfer închis în sine ( Nota 10 ). Iar ceea ce omului îi apare ca spa iu fizic este numai o amprent a spa iului închis în sine. Astfel, nu putem spune c spa iul are limite b tute în cuie, ci c spa iul este închis în sine pentru c ne întoarcem mereu la punctul de plecare.

ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 11 )
Düsseldorf 21 aprilie 1909
63

Nu ar exista timp dac toate fiin ele s-ar afla la acela i nivel de dezvoltare. Nu ar exista timp dac toate fiin ele din Univers s-ar afla pe aceea i treapt de dezvoltare. Fiin ele spirituale trebuie s ni le imagin m f r spa iu. exact ca viermele sub suprafa a P mântului. de vreme ce vorbim despre zonele lor de influen ? Despre om putem spune c se înf ptuie te fiin a omului în untrul spa iului. Nu trebuie îns s ne imagin m Trinitatea suprem în termeni spa iali pentru c spa iul este de asemenea produsul Trinit ii. Este extrem de dificil de vorbit despre geneza timpului deoarece în cuvântul Äa ap rea³ este deja con inut conceptul de timp. Prin faptul c ele devin diferite ia na tere conceptul de timp i prin faptul c multe grade de evolu ie coac ioneaz . spa iul este ceva creat. (Nota traduc torului: autorul folose te terminologia din cartea sa tiin a ocult . precum cele ale omului. Prin coac ionarea dintre o sum de fiin e inferioare i o sum de fiin e superioare ia na tere timpul. prin ac iunea lor conjugat devine posibil timpul. În atemporalitate sunt posibile diferite grade de dezvoltare. dar cele mai înalte procese spirituale din fiin a uman conduc spre ideea c ele se desf oar în afara timpului. Lucruri subtile intr aici în considera ie. Aceast crea ie se afl înaintea activit ilor i ac iunilor celor mai înalte ierarhii. a a c putem presupune spa iul. i în cazul Divinit ii. Spa iul este semnificativ numai pentru ceea ce se dezvolt în existen a p mânteasc . Timpul Cele mai înalte st ri ale omului sunt atemporale. Îns ac iunile ierarhiilor în lumea noastr sunt limitate spa ial. El este ca atare ceva creat. El apar ine lumii noastre. Mai degrab ar trebui s se spun : natura timpului i asupra acestui lucru nu este a a de u or de discutat. Activit ile ierarhiilor sunt atemporale. despre esen a timpului. Dar din punct de vedere esoteric. ÎNTREBARE: Ce este spa iul? Trebuie s ne imagin m Trinitatea f r spa iu pentru c produsul Trinit ii este deja spa iul. Evolu ia este prezent evolueaz . nu este de loc u or s se vorbeasc . În atemporalitate ne putem imagina grade de evolu ie de acela i fel. Pe masur ce evolu ia continu chiar conceptul de evolu ie ÎNTREB RI I R SPUNSURI Düsseldorf 22 aprilie 1909 64 . Ceea ce se mi c în spa iu sunt celelalte ierarhii. spa iul însu i trebuie v zut ca fiind de asemenea ceva produs creativ. ÎNTREBARE: Se aplic timpul proceselor spirituale? Desigur. Timpul a avut semnifica ie numai de la desp r irea vechii Luni de Soare.) Tot ce este exterior este în spa iu i tot ce este interior se desf oar în timp.ÎNTREBARE: Se aplic conceptul tridimensionalit ii la ierarhiile spirituale. Despre conceptul genezei timpului. Amândou ne m rginesc. Între na tere i moarte omul este în spa iu i timp izolat de spiritual.

65 . În direc ia celei de a patra dimensiuni lucreaz o for de jos în sus. Frunzele se comport indiferent cu privire la cele dou direc ii orizontale. Planta are patru dimensiuni. Suntem în stare s vizualiz m spa ului tridimensional. pentru a ajunge în spiritual. Astfel. în spa iul astral punctul A ac ioneaz asupra punctului B f r vreo conexiune între ele ( Nota 16 ): Se introduce materialismul în teosofie atunci când se face gre eala de a presupune c . Geometria analitic (cu coordonate) demonstreaz c acela i punct este peste tot pe circumferin punctul infinit dep rtat din dreapta este acela i ca i punctul din stânga. care este opus for ei gravita iei. planta se poate mi ca liber într-o direc ie spa ial . Aici spa iul tridimensional se întoarce la punctul de plecare. astfel seva poate urca în sus. De aceea în plante direc ia gravita iei este anulat de a patra dimensiune. materia devine tot mai pu in dens . dac leg tura fizic dintre cele dou segmente ar lipsi i cele dou p r i s-ar mi ca împreun .Formularea întreb rii nu s-a p strat. Universul este o sfer i ne întoarcem la punctul de unde am plecat ( Nota 14 ). ci prin astfel de reprezent ri ca punctul A punctul B se ajunge la reprezent ri ale celei de a patra dimensiuni. De câte ori folosesc teoreme geometrice ele ajung în concepte-grani ( Nota 15 ). Din aceast cauz . Un principiu important al colii platonice este ÄDumnezeu geometrizeaz ³ ( Nota 12 ). Conceptele geometrice de baz trezesc abilit i clarv z toare ( Nota 13 ). Acest fapt. în cele din urm . Ca urmare. Prin aceasta nu se ajunge în spiritual. d na tere aranjamentului spiralat al frunzelor. Ca un exemplu putem s ne gândim la viespea gogo ilor de ristic cu talie sub ire (figura 63) ( Nota 17 ). Extinde i acum acest concept: multe sfere de activitate (figura 64) în spa iul pluridimensional. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 18 ) Berlin 2 noiembrie 1910 Formularea întreb rii nu a fost p strat . în combina ie cu direc ia ascendent . fiind legate numai prin ac iune astral .

La început. Da i-mi voie s -l men ionez pe Simony din Viena ( Nota 23 ). perceptibil prin sim uri i în care spa iul are trei dimensiuni. În consecin . Ea se extinde în patru direc ii. Omul pleac de la ce tie din lumea fizic . Cea de a patra i cea de a cincea dimensiune sunt opuse celorlalte dou dimensiuni. Pentru cel care este familiarizat cu aceste chestiuni adic pentru cel care pune inim i suflet în problem i are. Exist întotdeauna mul i oameni care argumenteaz : ÄCum putem fi siguri c tot ceea ce afirma i nu este bazat pe halucina ii?³ 66 . C ldura se poate extinde în spa iu în trei direc ii. unde suntem imediat for a i s ne acomod m cu mai mult de trei dimensiuni. Vederea lor începe de fapt numai când se p trunde în lumea spiritual . interioritatea fiind cea de a patra. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 21 ) München 25 noiembrie 1912 ÎNTREBARE: S-a ajuns pe calea tiin ei spiritului la ceva în leg tur cu cea de a patra i cu alte dimensiuni superioare? Nu este u or s fac în eles r spunsul la întrebarea dumneavoastr . ele se pot mi ca liber în dou direc ii. reprezent ri despre o a patra dimensiune i dimensiuni superioare prin faptul c î i pot l rgi analitic reprezent rile despre spa iul tridimensional prin m rimi variabile. Matematicienii î i formeaz . Trebuie s atribuim. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 20 ) Basel 1 octombrie 1911 ÎNTREBARE: Ce este electricitatea? Electricitatea este lumin într-o stare submaterial . Omul are ase dimensiuni. trei dimensiuni sunt anulate la oameni. dac vrem s le numim neap rat rela ii spa iale. C ci în lumile superioare predomin rela ii spa iale cu totul diferite. De aceea cel pu in în contextul gândirii matematice este posibil s se poat vorbi de multiplicit i superioare ( Nota 22 ). Tot a a i în leg tur cu timpul. dar în cazul luminii trebuie s vorbim despre a patra direc ie. nu este nimic mai mult decât o reflec ie a propriilor procese suflete ti. adic orice posed înc caracteristicile tridimensionalit ii. lumina este ea îns i în fiecare punct. de asemenea. Din cauz c dou dimensiuni sunt anulate la animale. cel pu in la nivel teoretic. de asemenea. omul posed trei dimensiuni spa iale i se poate mi ca în trei direc ii ( Nota 19 ). C ci tot ce este reprezentat în imagini. interioritate luminii.Animalul are cinci dimensiuni. lumina comprimat în cel mai înalt grad posibil. Ca urmare. cuno tin ele matematice necesare multe lucruri se lumineaz . Dimensiunile a patra pân la a asea sunt opuse celorlalte trei dimensiuni. dimensiunile superioare exist numai în reprezentare.

ea nu este o posibilitate de a ajunge la realitate. i anume s indic schimbarea pe care o sufer lucrurile în privin a timpului i spa iului atunci când ajungem în lumea spiritual . De aceea geometria obi nuit nu se potrive te pentru aspectele lumii spirituale. Goethe a spus c aceast lege este cea mai ascuns i cea mai revelat . c o linie dreapt . Trebuie s l s m fenomenele s lucreze asupra noastr . ca i reprezent rile matematice despre infinit. cum s-ar spune. dar ar trebui s nu tragem concluzii de aici. care domin în matematic . dac nu ne abatem i continu m drumul în linie dreapt suficient de mult. devin realitate. aceasta conduce la cunoa terea lumii spirituale. Este nevoie de fapt de o matematic înc mai bun pentru a calcula ceva cu privire la chestiunile cu care are dea face cercet torul spiritual. i anume este 67 . concluziile nu conduc la nimic în cercetarea spiritual . i totu i r spunsul la întrebarea dumneavoastr este Äda³. Întrebarea dumneavoastr ofer o oportunitate pentru a completa cele spuse în cadrul conferin ei. pe o linie dreapt extinzându-se în infinit. punctul infinit dep rtat din stânga este identic cu cel infinit dep rtat din dreapta. ne întoarcem din cealalt parte ( Nota 25 ). Exista aici o rela ie cu conceptul c .Nu se ia în considerare faptul c în domeniul tiin ei spiritului se lucreaz cu fenomene care sunt cu totul altceva decât halucina iile. c am avut o iluminare subit privind un atribut foarte important al spa iului astral atunci când cu mul i ani în urm studiam geometria sintetic proiectiv i mecanica analitic la Universitate ( Nota 24 ). Este important s nu supraestim m matematica atunci când avem de-a face cu lumea suprasensibil . Acest lucru îl are în comun cu tiin a spiritului. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 26 ) Berlin 13 februarie 1913 ÎNTREBARE: Se bazeaz Sec iunea de aur pe legi oculte? Deoarece este fondat pe efectul a ceea ce exist în spa iu. atunci ceea ce revine are sens numai dac se abordeaz pluridimensional. se intorc iar i. De obicei. Sec iunea de aur este într-adev r bazat pe o lege ocult . c reia aceste spa ii deduse nu-i corespund întru totul. Corela iile cu o lume suprasensibil . este în realitate un cerc. Aceasta este atunci tot atât de natural i de la sine în eles ca i tridimensionalitatea în lumea perceptibil prin sim uri. în privin a dispunerii punctelor sale. pentru c nu este niciodat posibil s se spun totul. Matematica este util numai la un nivel formal. iar conferin a de ast zi a fost i a a foarte lung . în mod special anumite aspecte de la domeniile de grani ale matematicii. le-am dat pieirii. Când imaginile pe care. Aceasta o putem doar observa. trebuie spus c specula iile despre a patra dimensiune încep atunci s aib valoare real . dar matematica poate fi în eleas prin for ele inerente sufletului însu i i are aceea i valablitate pentru orice alt om. spa iile pluridimensionale sunt numai generaliz ri deduse din spa iul euclidian tridimensional i nu dezvolt ri din realitate. i invers. Iat un exemplu pe care îl tiu din propria experien . Pentru matematicieni.

ve i g si c acela i con inut este adesea repetat. atunci când vrem s în elegem timpul în lumea spiritual trebuie s vorbim întâi de o cantitate de vitez pe care o are fiin a în cauz . La Sec iunea de aur nu este pur i simplu vorba de o repeti ie. Astfel. Caracterul de închidere în sine a repeti iei. a lumii fizice i intrarea în cu totul alte leg turi cu spa iul i timpul. chiar i în cazul unui obiect anorganic. ci de o reg sire în lucrul însu i. ceva ce apar ine lumii senzoriale. Putem face tranzi ia de la factorii din formula mi c rii spre circumstan ele lumii spirituale numai dac -i folosim în forma: c = s t pentru c s i t sunt. de exemplu. care nu este îns format în sine însu i. cu u oare varia ii care nu trebuie omise. deoarece timpul pe care îl experiment m acolo este dependent de procesele de evolu ie interioar i din aceast cauz nu poate fi comparat în termeni matematici clari cu perioade de timp din lumea fizic . Asemenea investiga ii ne dau o impresie despre cum este rela ia cu timpul în via a spiritual i în via a sensibil . Pentru ast zi da i-mi voie doar s spun c via a dup moarte înseamn p r sirea rela iilor senzoriale. de vreme ce acolo sunt de fapt numai trei componente ( Nota 30 ). 68 . este motivul pentru care Sec iunea de aur ac ioneaz atât de atr g tor asupra noastr . Printr-un fel de compara ie. legea repeti iei i a repeti iei variate ( Nota 27. putem descoperi c viteza este de trei ori mai mare în via a din Kamaloka. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 34) Stuttgart 1919 Formularea întreb rii nu s-a p strat. a a cum îi tim. 28 ). aceste principii sunt interiorizate i variabile. noi ca observatori exteriori putem determina ceva despre rela iile temporale. În compara ie cu acelea ale lumii perceptibile prin sim uri. de exemplu. aceea i percep ie a timpului ca i omul încarnat? Conferin a mea din 19 martie 1914 pe tema Între moarte i o nou na tere va oferi mai multe informa ii asupra acestui subiect ( Nota 32 ). În teoria relativit ii încep s fie dezvoltate deja alte concepte legate de timp ( Nota 33 ). Dac analiza i cuvânt rile lui Buddha. între moarte i o nou na tere. în timp ce c (sau v pentru vitez ) este un factor care apar ine de fapt domeniului experien elor interioare. În lumea spiritual guverneaz alte principii legate de timp. apoi. din cauz c nu con inutul este singurul factor important ( Nota 29 ). ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 31) Berlin 27 noiembrie 1913 ÎNTREBARE: Are omul.legea legat intim de constitu ia noastr uman . prin compara ie.

În cazul Soarelui. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 35) Stuttgart 7 martie 1920 PRIMA ÎNTREBARE: Este corect legea propag rii absolute a luminii? A DOUA ÎNTREBARE: Are vreo realitate relativitatea timpului presupus de Einstein? Presupun c prima dumneavoastr întrebare este dac lumina se propag în spa iul absolut cu vitez constant . am fi obliga i s mergem pentru m surarea vitezei luminii continuu înapoi la sursa de r spândire a luminii. etc. Acum v întreb dac în viziunea dumneavoastr este înainte de toate posibil s se vorbeasc despre viteza de propagare a luminii în acela i sens în care vorbim despre viteza de propagare a oric rui alt corp? HERMANN VON BARAVALLE: Categoric nu. am fi obliga i s mergem înapoi la originea propag rii luminii. desigur. Dar dac vorbim despre viteza de propagare a nivelului luminii. În acest caz este imposibil folosirea acestei metode de m surare. S presupunem c nu p r se te aceste puncte. Pentru c presupunem: Dac un corp obi nuit. ci r mâne plin corespunz tor traiectoriei atunci nu am nici o posibilitate s aplic aceast metod de m surare. nu putem vorbi în realitate despre propagarea luminii în spa iul absolut deoarece acesta nu exist . i nu mai am posibilitatea s aplic metoda obi nuit de m surare atunci când în loc s am de-a face cu materie care las gol spa iul în urma ei am de-a face cu o entitate care nu elibereaz complet spa iul. nu putem vorbi despre un o desf urare a vitezei a luminii în acela i sens în care vorbim despre viteza unui obiect material. ajungem în necesitatea de a nu mai putea vorbi în problema propag rii luminii de altceva decât de viteza nivelului cel mai exterior al luminii. Aceast metod de m surare r mâne valabil numai dac corpul material aflat în mi care p r se te complet punctele de pe linia pe care se mi c . aceasta se bazeaz pe faptul c omul se afl în acelea i linii de for ca i alte fiin e i c el poate face abstrac ie de tot ce nu este schema spa iului. Nu pentru c nu putem m sura diferen ele. Ce temei avem de fapt pentru a vorbi despre spa iul absolut? A i spus pe bun dreptate: Considera i c propagarea luminii este infinit de mare i c viteza efectiv de propagare deriv din rezisten a mediului.Matematica este suma abstractizat a for elor active în spa iu. În acest fel. Când se spune c teoremele matematice sunt valabile a priori. ci las urme în spate. de exemplu. Astfel. zboar prin spa iu cu o anumit vitez . atunci el este la un anumit moment într-un anumit loc i întreaga noastr metod se bazeaz pe faptul c pentru m surarea vitezei iau în considerare diferen a dintre dep rtarea loca iei obiectului fa de punctul de plecare în dou momente de timp succesive. Dac nu se identific în mod ipotetic lumina cu un corp oarecare nu putem m sura viteza sa în acela i fel ca aceea a oric rui alt corp. A a cum ti i. Ar trebui s începem prin a m sura unde începe împr tierea luminii i ar trebui s presupunem în mod ipotetic c lumina continu s se reproduc tot mai mult i mai mult. un obiect material. pentru c nu putem formula o ecua ie bazat pe diferen ele de pozi ie care ofer . Aceast presupunere nu este 69 . o baz pentru calcularea vitezei. ci las o urm . ci pentru c viteza propulsiv modific neîncetat obiectul care este împins mai departe. deoarece spa iul pe care l-a parcurs corpul nu este p r sit de corp.

ci cu o astfel de întoarcere în sine pe acelea i traiectorii. astfel c nu pot face altfel decât s pun întrebarea fundamental : Am de fapt de-a face cu viteze în sensul obi nuit atunci când consider transmiterea luminii? Nu tiu dac m-am f cut în eles. ci cu întâlnirea a dou entit i. Dac sunte i obi nui i s v limita i gândirea la realitate nu pute i s duce i la bun sfâr it asemenea gânduri ( Nota 41). i anume c Einstein aplic la întregul Cosmos principiile care se aplic sistemelor mecanice de puncte care interac ioneaz . unde un bra este ridicat cu avânt i aproape c ave i sentimentul ca ve i primi o palm . Cam a a ceva este atunci când Einstein trage concluzii din ceea ce s-ar întampla dac un ceas ar pleca în zbor cu viteza luminii i apoi s-ar întoarce ( Nota 40). iar aceast reac ie ac ioneaz foarte diferit de vitezele dintr-un sistem mecanic închis ( Nota 38). Pentru c aceste dou aspecte principale sunt fundamentale. de exemplu. cu o revenire în sens invers a luminii. Dac sistemul Universului. De aceea nu pot folosi formula obi nuit atunci când trec la descrierea comportamentului luminii. Mi se pare c acestea sunt cele dou erori principale ale lui Einstein. Faptul c felul în care lumina stelar trece pe lâng Soare. Lumina este un eveniment în spa iu care las înapoi o urm luminoas . nu pur i simplu devine tot mai mare. Einstein ajunge întotdeauna la un mod de gândire atât de paradoxal i de abstract. el nu este determinat în mod esen ial numai de sistemul mecanic închis. În pasajele în care 70 . i apoi v d o a doua eroare care este legat de fapt de prima. lumina las întotdeauna o urm i nu pot spune c este transmis cu o anumit vitez . asemenea formule trebuie s reflecte cum se comport din punct de vedere elastic por iuni din spa iu dintr-un sistem elastic închis de o sfer fix ( Nota 36). Când este transmis . Pentru acest motiv. Dac pot folosi imaginea mi c rii materiale. atunci nu avem de-a face cu o simpl r spândire în sine a luminii. Este oare acceptabil s aplic m o formul care a fost elaborat pentru alte mi c ri mi c rilor luminii? Nu cumva este implicat reac ia întregului Cosmos? Un sistem al Universului f r lumin este i mai dificil de imaginat f r ca s apar reac ia întregului Univers. Nu am a adar de-a face încontinuu numai într-un anumit loc pe care-l admit într-un spa iu plin de lumin . una dintre ele venind dinspre centru. A vrea s tiu dac un ceas care zboar cu viteza luminii i apoi se întoarce este un gând real. de exemplu. Când nu are loc un proces mecanic în mâna mea. ar fi un organism. iar când trec de la vitezele obi nuite la vitezele luminii trebuie s g sesc formule bazate pe formule de elasticitate. În mod categoric nu pot s continui gândul pentru c sunt for at s întreb ce se întâmpl cu ceasul. Aceasta este problema principal . ci e supus unei anumite legi a elasticit ii. în a a fel încât când o m sor (referiri la desen care nu s-a p strat) nu pot pur i simplu s o fac ca i când obiectul a ajuns pân aici nel sând nimic în urma lui. cu ceva care se propag de la un punct la altul. El nu ia în considerare c lumina care se r spânde te nu const din particule cosmice materiale care se deplaseaz cu vitez . ignorând astfel faptul c Cosmosul ca sistem întreg nu poate fi doar o sum de procese mecanice. deoarece întregul meu corp începe s reac ioneze. Numai planul frontal se propag . astfel încât dac a atins o anumit m rime se întoarce înapoi. eu v d o eroare fundamental care la Einstein se afl la baz în aceea c el aplic formulele mecanice obi nuite pentru c asta sunt ele la r spândirea luminii i presupune în mod ipotetic c lumina ce se propag poate fi m surat ca orice alt obiect material zburând prin spa iu ( Nota 37). coincide cu predic iile teoretice nu verific în mod incontestabil teoria 1ui Einstein ( Nota 39). nu ar trebui s accept fenomenele mecanice. Situa ia este similar într-o oarecare m sura cu exemplul lui Wilhelm Busch pe care l-a i folosit mai devreme.justificat deoarece în momentul când suprafa a de nivel în care se împr tie lumina. Am de-a face cu o anumit entitate în spa iu care a fost monopolizat de elementul autopropag rii. M-am ocupat de teoria lui Einstein numai în trecere i tim cu to ii c deduc iile matematice pot într-adev r coincide cu rezultatele empirice. Nu am de-a face cu viteza de propagare în sensul obi nuit. iar cealalt dinspre periferie.

timpul ca atare nu este o realitate. nu-i a a. Ar fi de preluat câte ceva i din teoria elasticit ii. El devine un element ce coac ioneaz în fenomene i nu trebuie s facem abstrac ie de aceast realitate relativ ( Nota 45). ar fi vorba de timp. Prin extensie. pentru acest s nu se poate ob ine decât ceea ce. Acum. Acesta a fost primul meu comentariu. ci s prelu m i s punem la baz formule de elasticitate. Viteza este o realitate ( Nota 44). Lua i cea mai simpl formul . Timpul este ceva ce deduc din numitor. Orice alte concluzii sunt abstrac iuni. Aceasta este realitatea situa iei indiferent dac îmi imaginez atomi. iar distan a parcurs este ceva ce deduc din num r tor. Colaborarea acestui factor pe care l-am abstractizat chiar eu este ceva care coac ioneaz astfel încât ob inem un concept fundamental pentru ceea ce ne apare ca fiind durata de via a unui organism viu. din evenimente i procese. 71 . În aceasta formul pot gândi numai despre spa iu ca fiind matematic identic cu c. Aici avem un spa iu s de o anumit m rime care-mi este dat relativ la m rimea numarului t. În cazul luminii. Astfel. ca esen . Astfel încât tot ce am în adev r în spa iul empiric trebuie s mi-l închipui ca având o anumit vitez . Astfel. timpul nu trece prin toate aceste transform ri. De fapt. în domeniul mecanicii. Durata de via a unui organism nu poate fi m surat din exterior. s = c × t. Conform cu obi nuita lege a multiplicarii. Apoi mai exist înc problema timpului însu i.Einstein prezint asemenea gânduri se vede c concluziile sale sunt bazate pe erori fundamentale ca aceea pe care tocmai am men ionat-o. nu-i a a? Trebuie s -l exprim m pe unul în termenii celuilalt. cursul ei este imanent. dar acestea sunt abstrac ii. Acest lucru îl pot comunica numai ca un fapt. nu trebuie s spun niciodat fa de realitate c Soarele radiaz lumina care dispare la infinit. Realitatea i aceasta se aplic numai la sisteme mecanice este viteza imanent a fiec rui corp. În loc de asta g sim întotdeauna o situa ie comparabil cu cea a undelor sta ionare. Orice entitate care se r spânde te atinge o limit de unde se întoarce ca i când ar fi supus legii care guverneaz corpurile elastice. Rezultatul este viteza c. se atinge întotdeauna o anumit sfer de unde procesul se întoarce înapoi. dac fizicianul accept teoria atomic pentru alte motive. Când în elegem aceasta în întregime nu mai putem decât s ne reprezent m c ceea ce numim timp apare ca rezultat al fenomenelor. Nu putem s multiplic m mere cu pere. De exemplu. Pot fi privite ca realit i a ceea ce avem în fa a noastr numai vitezele. molecule sau materie care ocup un anume loc din spa iul perceptibil. este identic cu c. Nu exist un sistem infinit care s se acopere cu conceptul de r spândire i care s se risipeasc în neant. Este de fapt o abstractizare din evenimente. orice distribu ie sau împr tiere care formeaz un plan frontal nu trebuie s fie imaginat ca o entitate care se extinde i care continu s se r spândeasc la infinit. ceea ce nu înseamn c realitatea timpului este un num r. În formulele matematice timpul poate fi numai un num r. Putem scrie formula în acest fel numai când presupun c avem de-a face cu un num r neprecizat ( Nota 43). Exist întotdeauna o frontier unde for a elastic ce se propag este epuizat i se întoarce în sine. am avea nevoie s începem prin a nu pune la baz ecua iile obi nuite ale mecanicii. Aici. Altceva este formula c = s/t. trebuie s spunem c noi abstractiz m timpul ca atare. altfel spa iul s trebuic s fie identic cu timpul. Aici este locul în care trebuie s c utam formula i nu în mecanica obi nuit ( Nota 42). el nu trebuie s presupun c atomii exist f r o vitez imanent . Aceasta nu se întâmpl niciodat . Orice organism are o durat de via inerent i specific care apar ine i rezult din toate procesele care au loc în organism. Când vorbim despre lumin nu avem de-a face niciodat cu ceva care continu s se r spândeasc indefinit în toate direc iile.

comparat cu al nostru. M rimea lor este îns important pentru om pentru c acesta are în sine o anumit m rime imanent . Este la fel de imposibil s vorbim despre capul uman ca despre o totalitate pentru c îi apar ine i restul corpului. Despre aceasta este vorba. pentru c o fiin dotat cu auz. Omul are o anumit m rime. Am vedea atunci cu adev rat c teoria lui Einstein este ultima expresie a str daniei pentru abstrac iune. Nu este a a. despre perioada silurian din evolu ia P mântului ca despre o totalitate pentru c perioada silurian trebuie s fie conceput împreun cu o alt perioad de evolu ie pentru a forma un sistem care este o totalitate. Aceast întrebare este un nonsens. Pentru acest motiv. Când fac asemenea evalu ri p c tuiesc împotriva întregului sistem al Universului. în a a fel încât am putea vedea sistemele întregi sau totalit ile. Omul nu poate fi în mod întâmpl tor mai mare sau mai mic. s-ar destr ma. O perioad este o realitate aflat în leg tur cu întreaga evolu ie a P mântului. Pentru oricine gânde te în termeni reali. M pot uita la o bucat de obiect anorganic independent de orice altceva. ar trebui s ne întoarcem la un anumit tip de monadism. raportat la celelalte obiecte. În acel punct. dar conceptul de cal cere ceva în plus.Acela i lucru este adev rat i despre m rimea unui organism. a a cum un organism viu este o realitate din care nu pot separa o parte. pentru c fiecare sistem are în existen a sa imanent propriul s u timp i propriul s u regim de vitez . un asemenea concept nu poate fi aplicat. trebuie s in seama dac entitatea pe care o observ este sau nu o totalitate. Caii individuali exist în realitatea exterioar a spa iului. Pentru orice alt aspect. un întreg. Nu putem vorbi. nu m gândesc mult la un timp abstract care ar exista în afara obiectelor. Exist o necesitate interioar care face ca atât m rimea cât i durata vie ii fiin elor reale pe care le întâlnim s aib o anumit dimensiune i o anumit durat a vie ii. Concluzia potrivit este c asemenea concepte nu sunt valide în felul în care presupunem noi în mod obi nuit. Da i-mi voie acum s presupun în mod ipotetic c în universul nostru obi nuit ar exista oameni foarte mici. Asemenea concepte nu sunt înr d cinate în observa iile lumii reale ( Nota 46). anumi i oameni de tiin se întreab cum ar fi via a într-un sistem universal care. un sistem de sine st t tor. în termenii totalit ii. în loc de o teorie a relativit ii care presupune întotdeauna c putem raporta un sistem axial de coordonate la un altul. Privind timpul despre care se presupune c se mi c de la început spre sfâr it este ca i cum s-ar elabora conceptul abstract cal pe baza cailor individuali. dac s-ar mi ca cu viteza sunetului. În loc s raport m procesele noastre la sisteme de coordonate. Astfel. a prefera s fundamentez o teorie a absolutit ii care s plece de la cercetarea situa iilor în care exist sisteme totale care pot fi tratate în acela i fel în care trat m un organism ca o totalitate. Viteza oric rui proces anorganic sau vital ne trimite la acest timp imanent. în schimb gândesc asupra timpului care este inerent fiec rui obiect sau eveniment. Aceasta este intrinsec organismului i nu poate fi m surat în rela ie cu nimic altceva. m rimea fiin ei umane nu este important . 72 . Acela i lucru este adev rat i pentru timp. dar nu pot s fac acela i lucru cu o frunz pentru c existen a ei depinde de copac. ar fi mult mai pertinent s le raport m la propria lor realitate interioar . În consecin . De exemplu. Orice totalitate pe care o observ încorporeaz timpul ca pe un factor intrinsec. de exemplu. Descriem perioade geologice consecutive independent una de alta ca i când ar exista o astfel de realitate. Întrebarea: Este timpul în sine variabil sau nu? nu are con inut real. Am dep i teoria relativit ii i am ajunge la o teorie a absolutit ii. Abstrac iunile sale devin uneori intolerabile când este aplicat pur i simplu i la chestiuni elementare premisa: Cum lucreaz sunetul când eu m mi c cu viteza sunetului? Dac fac a a nu voi auzi desigur niciodat sunete adev rate pentru c sunetul c l tore te cu mine. ar fi infinit mai mare sau infinit mai mic. În acest punct trebuie s afirm c orice entitate care poate fi considerat o totalitate poart în ea în mod esen ial propriul s u timp.

Formula lui Einstein cu masa i energia E = mc2 ar fi atunci doar o deghizare a vechii formule pentru energia poten ial ( Nota 52). ÎNTREBARE: Ar fi posibil s elimin m masa. dac ele distrug motorul pe care sunt destinate s -l fac s mearg . în care energia i masa apar simultan.i tot a a este i când întreb: Este timpul transformabil în sine însu i sau nu? Desigur. ea este eliminat . exist o uria cantitate de energie stocat într-un kilogram de materie. timpul absolut nu ar putea s dea vreo posibilitate s constat schimb ri în el dup felul i modul în care îl gândesc a priori. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 47) Stuttgart 7 martie 1920 ÎNTREBARE: Conform cu teoria lui Einstein. a adar. Am fi în stare s punem la lucru for ele gigantice care ar fi eliberate? Nu am fi. Din punct de vedere pur teoretic. Este posibil s se extrag o nou surs de energie prin distrugerea materiei prin spiritualizarea sa? adic Problema pe care o ridica i nu se raporteaz în mod direct la acea parte din teoria lui Einstein pe care am discutat-o ast zi ( Nota 48). Ar trebui întâi s dezvolt m sisteme mecanice capabile s in în frâu aceast energie. R mâne doar un curent de electricitate. Aspectele teoretice nu prezint dificult i particulare. numai viteza. Dar aceasta nu-o pot face dac nu iau în considerare sistemele totale care exist în lume imanente legate scurgerii timpului. S eliber m energia este posibil i mult mai u or decât s o folosim. atunci 73 . Singura chestiune este dac avem tehnologia pentru a utiliza aceast energie. se ia oare în considerare în mod suficient faptul c masa ca atare este altceva decât energia? Dac doar separ foarte abstract dou lucruri care sunt de fapt unul i acela i? Este aceast formul justificat ? ( Nota 51) Este poate s nu fie nimic altceva decât pur i simplu o energia poten ial . ceea ce se întâmpl în tuburile vidate. ÎNTREBARE: Nu putem lua p × s ca punct de plecare? ( Nota 53) Aici apare dificultatea rezult pur i simplu din faptul c atunci când raportez doi membri ai unui sistem de m rime la ceva care apar ine celuilalt sistem de exemplu. R mâne. trebuie s cuprind realitatea timpului. de fapt. eliberarea unor cantit i mari de energie radiant pentru a o utiliza într-un sistem mecanic necesit o substan care s reziste energiei. raportez doi membri ai unui sistem de m rimi la ceva ce apar ine unui alt sistem de m rimi. Întrebarea este: Dac scriu formula E = mc2. în a a fel încât s r mân numai energia sau radia ia? ( Nota 49) Într-o oarecare m sur . Ar fi în mod cert posibil s eliber m energie prin sf râmarea materiei. dac raportez timpul de care au nevoie doi oameni pentru a face o anumit munc la ceva ce-mi este indicat prin evenimentul apusului Soarelui . timpul abstract. i prin vitez p trundem în formula matematic ce se refer la acest fenomen ( Nota 50). dar dac vorbesc despre schimb ri în timp.

Aparen a de validitate se produce pentru c ne-am obi nuit s ne raport m la sisteme de m rimi. acum câteva zile ( Nota 55). Cel pu in în acel caz am fost totu i în stare s vizualiz m obiectele i deci tranzi ia de la un obiect la celalalt. Astfel nu pot s trec dincolo de organism ca sistem viu tot ce este actual. întreb rii domnului dr. pute i foarte bine calcula urm toarele: dac constata i modific rile inimii umane din cinci în cinci ani pute i apoi deserie starea inimii unei persoane a a cum era acum cinci ani în compara ie cu acum. Sistemul total îmi permite s p strez conceptele mele în interiorul sistemului i violez sistemul de îndat ce p esc în afara grani elor lui. i care aspecte formale în particular necesit o dezvoltare mai departe în sensul tiin ei spiritului? Da i-mi voie s încep cu a doua întrebare. Nu trebuie s presupune i c ceea ce este o abstrac ie spa ial a sistemului solar este valabil i în alt sistem. s întreba i cum era inima acelui om acum 150 de ani sau cum va fi peste 300 de ani de acum înainte. Asta este ceea ce fac astronomii când pleac de la starea actual a P mântului. Când am r spuns. Când vrem s privim imaginarul ca realitate spiritual ( Nota 57). 74 . Müller a i v zut c pentru a oferi o leg tur concret pentru un caz matematic a trebuit s m întorc la tranzi ia de la oasele lungi la cele ale capului i cu toate astea exemplul grafic a fost valid ( Nota 56). ca i cum ar fi ceva ce nu apar ine unui sistem. ne d m seama c avem nevoie s ne deplas m de la pozitiv la negativ. foarte u or. Uit m întotdeauna c o concluzie care este valabil în privin a timpului imanent al unui proces înceteaz s mai aib în eles atunci când procesul ajunge la sfâr it. caracterul pentru c eu îl pot aplica. în fapt. tuturor membrilor sistemului . Ei calculeaz în mod pedant schimb rile peste perioade de timp care au tot atât sens în privin a condi iilor prezente de pe P mânt ca i calculele noastre despre starea inimii umane în 300 de ani. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 54) Stuttgart 11 martie 1920 PRIMA ÎNTREBARE: Poate fi desemnat încercarea prezentat . R spunsul nu este u or de formulat din cauz c pentru a face asta trebuie s p r sim într-o foarte mare m sur domeniul a ceea ce poate fi vizualizat. Dar chiar i când vizualiz m domenii foarte obi nuite apar necesit i care arat cum trebuie s dep im desenele simbolice curente. ca fiind corespunz toare adev rului? A DOUA ÎNTREBARE: Este posibil s ajungem la o vedere vie a domeniului numerelor imaginare? Exist entit i adev rate la baza acestui domeniu? A TREIA ÎNTREBARE: Care aspecte ale matematicii moderne. a a cum am demonstrat recent în conferin ele de fizic ( Nota 58). iar apoi s absolutiz m aceste lucruri care se aplic în interiorul unor asemenea sisteme de m rimi. ci care e valabil de sine st t tor.acest proces ia în întregul sistem. Deplasarea face ca ideile noastre s fie conforme cu realitatea atunci când vrem s ob inem reprezent ri corespunz toare adev rului cu privire la anumite rela ii dintre a a-numita materie ponderabil i a anumitele imponderabile. de a defini hiperimaginarul prin rela ii ale punctelor pe suprafete curbe sau multiplicit i. De exemplu. în sensul sistemelor totale. de asemenea. Dar continuând pur i simplu acest proces aritmetic pute i.

Explic acest lucru aproape oric rui om despre care cred c poate avea o 75 . În consecin a aceste calcule sunt lipsite de realitate. Din acest motiv nu m-am sim it niciodat familiar cu antipatia academic pentru numerele hiperimaginare. în spectrul obi nuit. este oare corect s afirm m c a × b = 0 când numai unul dintre factori este nul? Dac sau a sau b este egal cu zero atunci produsul lor este în mod cert zero. dac descriem realitatea fizic ca fiind pozitiv . unde p r sim spa iul pentru a intra în spirit. pentru a înf i a violetul mergem la tabl i în spatele tablei. În domeniul realit ii superioare. de asemenea. De exemplu. în loc de mi carea pe un cerc i reîntoarcerea la punctul ini ial. dar este posibil s fim atunci chiar obliga i s modific m regulile care guverneaz calculele ( Nota 64). aceasta ar putea fi posibil dac realitatea ne-ar for a s ajungem la numerele hiperimaginare care sunt în corela ie cu realitatea hiperempiric ( Nota 63). pentru a simboliza ro ul se deseneaz o curb cu aceast alur în acest plan. pentru a caracteriza violetul ca mi cându-se în domeniul chimic. Asta este tot atât de nesatisf c tor ca i a ne mi ca în linie dreapt de la ro u prin verde spre violet. rela ia numerelor reale cu cele imaginare i rela ia numerelor hiperimaginare cu numerele imaginare i numerele reale. spa iul i spa iul negativ nu mai sunt de ajuns. o problem care demonstreaz foarte clar marea dificultate de a raporta procedura matematic la realitate.Doresc s men ionez doar un exemplu. Problema este pur i simplu cum s folosim conceptul corect în matematica formal . În leg tur cu prima întrebare: În fiin a uman putem distinge numai ceea ce se afl deasupra unui anumit nivel i sub un anumit nivel. Acest proces este ca mi carea de-a lungul unei spirale. Este în orice caz imposibil s conchidem din calculele actuale c unii indivizi vor muri exact în anul prezis. Astfel. o dreapt de la ro u prin verde spre violet ( Nota 59). Trebuie s c ut m acest al treilea element. Un asemenea desen nu cuprinde în simbolizare totu i toate aspectele relevante care sunt cuprinse numai când desen m o dreapt . în a a fel încât ro ul. Dar este oare posibil ca produsul s fie zero când niciunul dintre cei doi factori nu este zero? Întradev r. mai mult sau mai pu in în acest plan (referire la un desen care nu a fost p strat). în matematic . Pe un plan putem desena. Ar trebui s m mi c în afara planului pentru ro u i înapoia lui pentru violet. Ar trebui. de asemenea. Trebuie într-adev r s încerc m s clarific m. A a c oriunde altundeva unde dou specii diferite pot fi reunite într-o uniune care le con ine pe amândou putem. avem nevoie de un concept care este hiperimaginar în rela ie cu imaginarul. suntem obliga i s descriem domeniul eteric. st în fa a violetului. Dac îns vrem s p im în domeniul astral. Când vrem s ob inem claritate cu privire la anumite fenomene ale realit ii superioare nu este de ajuns s ne deplas m de la aspectul material pozitiv spre cel negativ. Iar dac apoi p im din spa iul astral spre fiin a adev rat a Eului. Apoi. Atunci când ne mi c m din domeniul spa ial spre cel nonspa ial (simbolizat prin pozitiv i respectiv negativ) trebuie s ne deplas m spre o form superioar de spa ial i nonspa ial. Rezultatele calculelor sunt adesea corecte din punct de vedere formal. Trebuie s ne îndrept m spre un al treilea element care se raporteaz la spa iul pozitiv i negativ în exact acela i fel ca i numerele imaginare la numerele pozitive i cele negative în matematica formal . pentru c acest concept este cu adev rat necesar atunci când urc m la nivelul Eului i nu poate fi omis decât dac vrem ca formul rile noastre matematice s p r seasc domeniul realit ii ( Nota 62). a a cum este v zut de deasupra. iar ro ul ie ind în afar spre c ldur ( Nota 60). ca fiind negativ ( Nota 61). sunt for at s extind linia aici i s v d desenul devenit o proiec ie a ceea ce de fapt trebuia s desenez. s ne imagin m existen a a ceva care este atât spa ial cât i nonspa ial. Companiile de asigur ri pot calcula când este probabil s moar o persoan i numerele lor sunt precise când se aplic la grupuri. Cineva pe care l-am întâlnit ast zi discuta problema probabilit ii. totu i nu corespund realit ii. s corect m în unele privin e aspectele formale ale matematicii pentru a le acorda cu asemenea rezultate ale realit ii hiperempirice.

pe care anumi i oameni i le-au imaginat. Deasupra nivelului voin ei libere se afl tot ceea ce permite omului s . Aceste suprafe e pot fi definite mai precis ca fiind paraboloizi de revolu ie. iar lucrurile s-au putut schimba. Urm torul meu comentariu poate face o nedreptate matematicii formale. Drumul pe care l-a i scos ast zi în eviden pentru noi îl consider a fi un început. cu Lucifer i Ahriman de o parte i de cealalt . cu y for ele cosmice care pot fi observate i aici cu z. le schimb conform anumitor legi. am avea nevoie pur i simplu s g sim numerele de pe aceste suprafe e. îi explic c într-adev r trebuie s ne imagin m omul pe care îl avem în fa ca fiind într-o stare de echilibru. de vreme ce am fost în mai mic m sur în stare s in pasul cu ea în ultimii ani. mi c rile cosmice pe care le putem privi. De aceea vedem c trebuie s poat fi exprimat leg tura dintre fiecare detaliu al fiin ei umane i un fenomen corespondent în macrocosmos.i are curba ei care se deschide continuu el se încorporeaz în macrocosmos. iar cel lalt care este deschis deasupra). suprafe e care iau na tere atunci când sunt rotite conuri în a a fel încât fiecare punct care se rote te î i schimb continuu viteza ( Nota 65). de o func ie de x. Sunt paraboloizi de revolu ie care se complic i prin aceea c punctele. 76 . Rela iile pe care le descriu constituie un context extrem de dificil. ob in astfel a a ceva. ale c ror vârfuri se suprapun într-un punct. De exemplu. ceea ce fiin a uman are în con tien a sa. Desigur. Avem nevoie. Aici este locul aproximativ al deciziilor voin ei umane libere. un posibil prim r spuns la provocarea de a descoperi ce corespunde asocierii func iilor corelate care se refer la sisteme de numere de pe suprafe ele a doi paraboloizi de rota ie (unul care este închis dedesubt. care dedesubt formeaz împreun un nod. fiin a uman este legat ca un fel de microcosmos de macrocosmos. aici. ca o curb deschis . Pentru a pune în leg tur omul suprasensibil cu omul subsensibil trebuie s fac apel la ecua ii care con in numere ce apar in unor sisteme aflate pe suprafe e curbe. Fiin a uman reprezint propriu-zis întotdeauna starea de echilibru între suprasensibil i subsensibil.i lase for ele s ias afar . Oricui ajunge la cunoscuta sculptur din lemn a lui Christos. C ci prin aceast suprafa cu form de ghem omul se sustrage macrocosmosului. în macrocosmos. În leg tur cu viitoarea dezvoltare a matematicii formale trebuie s admit c r mâne mult de f cut i c se i pot face multe. dac a vrea s ob in ceea ce corespunde întotdeauna în om acestora ar trebui s formez o func ie din datele de mai sus. Dac am încerca s g sim în interiorul domeniului acestor figuri plane ceea ce ar da na tere acestei curbe anumite date a desemna cu x o serie de date reprezentând gândurile cosmice pe care le putem observa. în loc s . de alt parte este subsensibilul.i men in fixe raporturile dintre ele. Dar în clipa în care a vrea s g sesc numere care s exprime aceast rela ie nu le pot g si în domeniul sistemului de numere care este disponibil în acest plan. Tot ceea ce este sub acest nivel reune te for ele macrocosmice în a a fel încât el s fie o form specific . Da i-mi voie s ilustrez aceasta în felul urm tor: dac acesta este planul de echilibru (referire la un desen care nu s-a p strat) i îmi imaginez elementul subsensibil din fiin a uman ca o curba închis . de la Dornach. a putea spune. ceea ce corespunde într-adev r unei situa ii reale.în elegere pentru el. dar calculele formale vor deveni posibile numai când tiin a spiritului va colabora cu matematica. De o parte este suprasensibilul. y i z. dac aceast colaborare va fi posibil cândva. Înainte de terminarea secolului aveam întotdeauna sentimentul c articolele publicate în domeniul matematicii formale erau teribil de indiferente dac calculele i opera iile lor erau într-adev r posibile sau dac ar fi avut nevoie s fie modificate într-un anumit punct în conformitate cu unele situa ii reale. aflat în centru ca reprezentatul omenirii. i deasupra se despart. iar elementul suprasensibil. i care a fost descoperit ca o necesitate. A trecut o lung perioad de când eram pe deplin con tient de ceea ce se petrece în acest domeniu. A a cum am descris. în timp ce prin aceast suprafa care. suprafe ele care servesc scopului meu sunt parabolizi de revolu ie vii în sine. Aceasta reprezint felul în care este fiin a uman încorporat în macrocosmos. Astfel.

dar nimic nu se schimb . dar acest num r nu este nimic mai mult decât o încercare de a îndeplini o opera ie care nu poate fi îndeplinit în realitate. pentru c nu m-am ocupat eu însumi de subiect i nu tiu destul despre el. prin conceperea obiectele matematice ca elemente de leg tur între arhetip i copie c ci ceea ce am f cut în domeniul simplu al geometriei ar trebui s poat fi f cut în toate domeniile matematicii . ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 72) Stuttgart 11 martie 1920 PRIMA ÎNTREBARE: Întrebarea este dac acest mod de în elegere corespunde adev rului i dac în acest domeniu. ti i dac putem aborda domeniul matematicii 77 . nu e mai pu in adev rat c trebuie s ne întreb m dac o opera ie ca aceasta corespunde vreunei realit i sau este numai ceva ce ne putem imagina. într-un anume sens. Ar trebui s se r spund la întrebarea cum putem s ne imagin m rela ia dintre numerele pozitive i cele negative la un nivel pur elementar. A i v zut cum este posibil aceasta. a a cum ne este ea dat în conferin a de acum. solu ia lui Gauss i anume de a presupune c diferen a dintre numerele pozitive i cele negative este pur conceptual îmi pare a fi insuficient ( Nota 68). Când trecem îns la celelalte numere numere imaginare. dar numai prin aceea c ie im din spa iul nostru obi nuit.putem întreba ce se întâmpl atunci când o varietate unidimensional este înmul it cu una bidimensional . Ca un exemplu. Când calcul m cu numere atâta vreme cât folosim numere obi nuite ele sunt doar numere. adic în sensul c eu pot reprezenta o func ie liniar printr-o serie de numere pozitive i negative. i nu este necesar s vorbim despre sisteme de numere într-un anume domeniu spa ial. numere complexe. Dühring abordeaz num rul ¥ í1 într-un mod similar. i înscrierea de puncte corespondente în anumite domenii ale spa iului matematica formal trebuie s cerceteze cum anume pot fi reprezentate asemenea numere superioare f r ajutorul geometriei ( Nota 67). Pentru a ajunge undeva. Nu ajungem nic ieri în matematica formal pân când nu sunt rezolvate aceste probleme. de i nota ia pentru ea exist ( Nota 70). A DOUA ÎNTREBARE: Poate fi aceasta o cale i spre a a-numitul domeniu hiperempiric la care putem ajunge prin controlul i intensificarea gândirii noastre? Dac în eleg corect prima dumneavoastr întrebare. De i este posibil s r spundem la asemenea întreb ri. numere hipercomplexe. Abordarea lui Dühring îmi pare de asemenea unilateral . iar solu ia se afl probabil undeva la mijloc. dori i s ca un stadiu intermediar între arhetip i imagine ( Nota 73). s verific teorema lui Pitagora în termeni pur numerici. Interpretarea lui Dühring a numerelor negative ca fiind nimic altceva decât sc dere f r desc zut pare a fi la fel de neadecvat ( Nota 69). Nota ia pentru aceast opera ie exist . dac aceasta ar putea fi o baz pentru metoda de calcul care trebuie pus la baza fizicii. cu mult timp în urm am încercat s demonstrez. s-ar putea s fie totu i necesar s definim clar conceptul de Änumai conform calculului³. Este vorba de a formula elementul pur aritmetic atât de strict încât s nu se ajung f r voie în domeniul geometriei. Dac am 3 i nimic de sc zut din el r mâne 3. În concep ia lui Dühring operatorul diferen ial este numai o opera ie notat care nu corespunde la nimic altceva ( Nota 71). numere hiperimaginare trebuie s vorbim despre domeniul superior al spa iului. De i nu pot oferi un r spuns definitiv. Din aceast cauz mi se pare necesar ca înainte de a stabili numere care pot fi doar simbolizate i simbolizare este. f r s m bazez pe ajutorul figurii ( Nota 66).

posibilit i ale realit ii în domeniul matematic. ci s ni-l reprezent m ca fiind ceva în contextul conceptual. dac vrem s ne gândim în priml rând la domeniile spa ial-geometrice? Sau v gândi i i la domenii aritmetice? ALEXANDER STRAKOSCH: M gândeam la domenii geometrice. cand am mers de la corpul fizic la Eu. în toat realitatea. trebuie s în elegem. i defini ia noastr ar da un num r infinit de triunghiuri sau un triunghi în curgere. se poate spune c omul în experien a sa. care a fost numit aici domeniul legit ilor obiectelor matematice percepute. Ele sunt scoase din natura volitiv a entit ii umane. chiar i empiric. s ne-o reprezent m ca fiind con inut . Ar trebui s ne imagin m atunci lungimile celor trei laturi ale sale ca fiind infinit variabile. a spune. de asemenea. chiar i modul de abordare spiritual-empiric ar ar ta c atunci când în elegem geometricul noi avem un stadiu intermediar între arhetip i imagine. A a încât r spunsul la întrebarea dumneavoastr este da. aici a vrea s consider m sfere sau panuri când deci ne reprezent m urm torul plan. nu este necesar s corespund arhetipului s u. în timpurile recente oamenii i-au f cut un obicei din a se refugia în dimensiunile superioare atunci când vor s intre în domeniile superioare ale realit ii. care trebuie s fie prezente ca experien e precise. Acesta nu a fost cazul întotdeauna în formalismul care este pus la baza reprezent rii noastre despre ocult. îns ea devin atât de ideale abia în sfera imaginilor. O proprietate care ce-i drept devine mai mult ideal . aceast concep ie este o reprezentare care corespunde realit ii. Dac domeniile geometrice i matematice sunt stadii intermediare între arhetip i imagine. cel pu in latent. astfel încât s-o concepem interior mobil . Adic ar trebui ca toat matematica. Ar trebui s fim în stare s demonstr m c aceast geometrie fluid are o anumit semnifica ie i pentru natur de exemplu. Oricum exist ceva ce trebuie s mai facem pentru a verifica acest ir de gânduri. încât. Mai de mult oamenii spuneau c avem nevoie s ne reprezent m forma iunile noastre fizice obi nuite ca fiind tridimensionale. ar trebui s ni-l reprezent m ca imaginea unei suprafe e bidimensionale. planul astral. aceea de a corespunde unui aspect al legii cristalizarii. O imagine poate fi de asemenea o combina ie. Orice imagine cu care ne confrunt m nu corespunde neap rat unui arhetip. De exemplu. în elegând astfel constructele matematice. are propriu-zis întotdeauna cel pu in posibilit i de a fi activ. Vede i. s o concepem în acest sens. nu ar trebui s ne imagin m un triunghi ca fiind imobil în sine. pe care îl tr im l untric. Acest mod de a privi lucrurile ar da na tere unei geometrii curg toare ( Nota 75). de i r mâne mult de f cut pentru a face clar întregul concept. Ele sunt astfel. i con inutul existen ial nemijlocit. Astfel. ci trebuie s le c utam în propriile lor domenii. Dar dac avem o stare intermediar care s fi preluat deja o anumit cantitate de realitate este necesar s putem descoperi pentru aceasta un domeniu specific corespondent al realit ii ca s nu putem combina în mod arbitrar asemenea domenii. construc ia sa i ca fiind o stare intermediar între arhetipurile cu totul fixate i un enorm num r de copii arbitrare. Astfel. ci mai întâi constructele matematico-geometrice sunt deja un fel de intui ie. Forma iunile care apar in spa iului astral a adar vorbesc acum in alt sens decât am discutat mai înainte cu domnul Blümel. 78 . pe care le putem avea numai sub forma copiilor.Noi cuprindem domeniile matematicii în primul rând din perspectiv pur empiric-spiritual . deja un fel de stare intermediar între realit ile externe. Ce este un triunghi? Un triunghi este o suprafa m rginit de linii drepte i având suma unghiurilor sale de 180°. Atrag aten ia c aici mai intervine ceva care trebuie men ionat. atunci este necesar ca ele s aib o anume proprietate pe care imaginile un o au. i în special geometria. Nu ajungem la ele pe calea abstractiz rii din reprezent ri empirice. ca s cuprindem în mod corect acest domeniu de mijloc. Ce sunt ele. i deoarece ce sunt scoase din aceasta. C ci nu vom putea niciodat combina viu arhetipurile. De-a lungul acestei serii de conferin e am sugerat deja cum ajungem la constructele geometrice obi nuite ( Nota 74).

adic realizez imagini din culori. În acest fel putem spune c pe m sur ce mergem spre reprezent ri tot mai spirituale suntem obliga i s reducem chiar num rul dimensiunilor. de asemenea. acest ir de gânduri conduce direct spre un altul. Oricine poate recunoa te c albastrul tinde s se retrag în timp ce ro ul i galbenul avanseaz . când imit culori. în timp ce elementul spiritual mai cuprinz tor înc nu are o asemenea expresie. Astfel încât pot întreba: Ceea ce exprim culorile în imagine se afl în vreuna din cele trei dimensiuni ale spa iului? Este posibil s suger m ceva în culori. Când trecem la sufletesc. planul Rupa. Ea este spiritual din noi i prin sine însu i tinde s perceap numai senzorialul. Atunci când ne mi c m în jos. Apoi apare întrebarea interesant : Cum devine o imagine combinat prin fantezie o imagine real ? Asta se întâmpl când intr în ea i ceea ce am men ionat. doar prin oferirea culorii noi exprim m trei dimensiuni. putem comprima tridimensionalitatea în dou dimensiuni. Dar dac ne întreb m ce este acest spiritual într-un om care umbl pe P mânt. ci ceva în care realitatea intr în joc. Tot a a de exemplu când ne l s m noaptea corpul fizic i cel eteric în pat. Dac consider m dou dimensiuni. pentru a ajunge la aceast geometria fluid . trebuie s spunem: Acest spiritual este de fapt prezent extraordinar de filtrat. o conexiune matematic extins între triunghiurile ro u i albastru desenate într-un plan? Îmi este într-adev r permis s desenez linii simple care formeaz un triunghi ro u în acela i fel în care desenez un triunghi 79 . eu acolo direct în plan. atunci tot ce corespunde formelor bidimensionale poate fi desenat în aceste dou dimensiuni.Dac ne-am reprezenta planul urm tor. corporalul. care poate sta acolo în locul celor trei dimensiuni? Odat ce avem o imagine de ansamblu a elementului culorilor putem aranja culorile într-un anume mod. conform imaginii. i în anumite privin e asta facem. trebuie s spunem: Trei treimi au ajuns la expresie. l-am extinde unidimensional i am ajunge la punct dac ne-am reprezenta planul Arupa ( Nota 76). Da i-mi voie s adaug înc o observa ie: atunci când consider m dou dimensiuni. nu îns ceea ce este în spa iul tridimensional. sufletescul. În dou dimensiuni ajungem s realiz m o imagine a tridimensionalit ii. întâlnim ceva ce nu este simpl imagine. încep s pun culori. ci intr abia când devie copie. arhetipul în coborârea sa tot mai u or las ceva în urm din entitatea sa. Se pot foarte bine lega acestora i alte asemenea considera ii. Astfel. dar mijlocul acestei perceperi este spiritual. atunci devine a a încât trebuie s spunem: Dou treimi din lumea spiritual la care particip omul are expresia sa în corpul uman. Folosind aspectul intensiv al culorii pentru a exprima aspectul extensiv al tridimensionalit ii. în copie exist i ceva care nu provine numai de la arhetip. Suntem subordona i acestui lucru atunci când ne mi c m de sus în jos. i putem fi într-adev r în stare s extindem geometria pentru a încorpora considera ii ca acestea: În matematic putem construi triunghiurile congruente A i B dar nu am putea descoperi. Pe m sur ce ne mi c m de sus în jos trebuie s ne imagin m c în progresul de la arhetip la imagine. care îl poate ilumina pe primul. ci for e superioare intr i îl vitalizeaz în timpul în care corpul astral i Eul sunt plecate. care înlocuie te cele trei dimensiuni. a ez spa iul. noi turtim tridimensionalitatea în dou dimensiuni. nu ne scoatem pur i simplu corpul astral i Eul afar din corp i corpul este gol de ele. când trecem la culori. Atunci când urm rim spiritualitatea gândirii pân în elementul corporal g sim c ea are o expresie în corpul fizic uman. încerc m urm torul ir de gânduri: Putem diferen ia foarte bine spiritualul. Prin aceasta sunt date tocmai caracteristicile esen iale ale trpescului nostru. dac imaginea apar ine entit ii. Atunci când mergem în sus descoperim noul: ceea ce nu a devenit imagine. Astfel încât se poate spune la modul grosier: O treime din lumea spiritual la care particip omul î i are expresia în corpul fizic uman. atunci când de exemplu. a ajuns la expresie în corpul fizic uman. Dar oricine va admite c astfel c în momentul când în loc s desenez o perspectiv sau ceva asem n tor. Chiar gândirea abstract este ceea ce omul datoreaz de fapt spiritului. În acest fel. Iar când trecem la corpul fizic. nu s le cre tem.

s v ofer o reprezentare cum de fapt tot ceea ce este în noi oamenii de exemplu i vederea noastr static stereoscopic este în fond o stare de echilibru care continuu tinde s se abat spre unul sau celal lalt pol. de exemplu. aceast întrebare este atât de cuprinz toare încât r spunsul nu poate fi decât sumar. astfel. acest fenomen este acela i ca i atunci când îmi cuprind mâna stâng cu mâna dreapt . care este stereoscopic . înainte i înapoi.albastru? Nu ar trebui s spun c atunci când desenez un triunghi ro u i unul albastru în acela i plan cel ro u ar trebui s fie mic numai pentru c este ro u în timp ce cel albastru ar trebui s fie mare pur i simplu pentru c este albastru? Apare. Înainte de orice ar trebui s recunoa tem c ar fi necesar s dezvolt m o fenomenologie corespunz toare. Astfel încât. pentru acest motiv. de i nu cuprinde realitatea Eului. ochiul dumneavoastr stâng ar fi semnificativ mai mic decât cel drept. Aceast concep ie depinde de a fi capabil s atingi o parte a fiin ei cu cealalt . Ce s-ar întâmpla dac . O fiin care nu ar putea niciodat s ating o parte a corpului s u cu cealalt parte ar fi fizic incapabil s conceap Eul. Pot s m experimentez pe mine însumi ca un Eu în spa iu numai din cauza unui fenomen care este u or ascuns de empirismul obi nuit. Prin aceasta la vederea dumneavoastr static . f când ca imaginile stereoscopice stângi i drepte s fie foarte diferite? Ochiul dumneavoastr stâng ar produce o imagine mai mic care ar încerca continuu s se m reasc . Acest fapt. ne permite s form m o concep ie corect a Eului. Este o conducere înapoi a ceea ce este mai complicat la ceea ce este mai simplu. i ceea ce suntem noi ca oameni. într-un fel. În domeniul opticii. sar ad uga o vedere vie. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 77) Dornach 30 martie 1920 ÎNTREBARE: Cum va afecta antroposofia evolu ia urm toare a chimiei? Presupunând c noi prelu m tipul de fenomenologie descris de dr. suntem într-adev r prin aceea c în fiecare moment trebuie s ne cre m stare noastr de echilibru între sus i jos. Fenomenologia real este o sistematizare a fenomenelor ca aceea încercat de Goethe în cartea sa Teoria culorilor ( Nota 78). Kolisko. întrebarea: Este posibil s încorpor m un factor de intensitate în geometria noastr în a a fel încât s putem face calcule cu intensit i? Aceasta ar revela întreaga semnifica ie a felului în care lucreaz împreun ochii no tri drept i stâng. reprezentantul omului. în mod continuu elementele asimetrice se al tur unul altuia. Fenomenologia nu este pur i simplu un ansamblu de fenomene sau rezultate experimentale. s fie înf i at cu o puternic asimetrie pentru a ar ta prin aceasta cum se urc la spirit. Aceast vederea cu adev rat vie ar trebui îns s o produce i în momentul în care începe i s urca i spre percep ia imaginativ . De aceea a fost necesar ca figura central din sculptura de la Dornach. i anume faptul c vederea mea dreapt i cea stâng se încruci eaz . stânga i dreapta. pân la fundamente unde apar elementele de baz . Aceast percep ie se realizeaz prin faptul c . în timp ce ochiul dumneavoastr drept ar trebui s încerce s reduc m rimea imaginii sale. Viziunea stereoscopic depinde de faptul c ambii ochi lucreaz impreun . fenomenele de baz . 80 . Acum imagina i-v cum ar fi afectat abilitatea noastr fizic de a concepe Eul în cazul în care ochii no trii ar fi puternic asimetrici în loc s fie mai mult sau mai pu in simetrici.

Au fost f cute experien e interesante în acest domeniu. nu este valid i este pur i simplu rezultatul unei epistemologii incorecte. pe de alt parte. noi ajungem la afirma ii ca aceasta: Suma celor trei unghiuri ale unui triunghi este mai mare decât 180°. Aceast confuzie rezult în parte din amestecarea haotic confuz a no iunii de experien cu alte no iuni. mai exact. sunt con tient c unii oameni cu adev rat inteligen i vor argumenta c o prezentare sofisticat a acestei conexiuni dintre fenomenul calitativ i fenomenul arhetipal nu este comparabil cu felul în care rela iile geometrice complicate sunt derivate în mod matematic din axiome. gândul geometric c cele trei unghiuri ale unui triunghi însumeaz 380° este într-adev r posibil. a a cum reiese cu claritate din studii f cute în secolele al XIX-lea i al XX-lea de matematicieni foarte talenta i care i-au dat seama în cele din urm c matematica se bazeaz pe experien în sensul în care folose te tiin a empiric acest termen. 81 . i anume c atunci a ap rut necesitatea de a ad uga geometriei euclidiene o geometrie neeuclidian i de a efectua calcule pentru pluridimensionalit i superioare. Spa iul nostru obi nuit are o m rime normal i curbura nul . A a cum poate ti i. de i este r spândit i afirmat în cercuri largi. Asemenea eforturi arat c dintr-o anumit perspectiv este deja necesar s spunem c concluziile pe care le-am formulat în teoreme matematice sau geometrice au nevoie de verificare empiric la fel de mult ca orice concluzii fenomenologice. S presupunem c m confrunt cu o imagine arhetipal goethean . câmpul matematicii ca atare trebuie s fie extins în mod potrivit dac vrem s cuprindem matematic domenii superioare într-un mod corespunz tor dar numai în mod analog cu matematica. Când o complic. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 82) Dornach 31 martie 1920 ÎNTREBARE: Matematica elementar cuprinde formele. c felul în care se prezint experien a este în întregime format în raport cu subiectul uman. ca cele ale lui Oskar Simony care a studiat subiectul în mare detaliu ( Nota 81). nevoia de a extinde matematica a devenit evident deja în secolul al XIX-lea. Exist vreo diferen . Cum v-a i imagina o matematic a domeniilor c ldurii. în timp ce. Ace ti matematicieni au dezvoltat geometrii neeuclidiene care la început s-au juxtapus doar geometriei euclidiene ( Nota 79). având drept rezultat. în principiu. Teoretic. Tr im dezvoltarea viitoare a matematicii plecând de la aceste axiome ca pe o continuare inerent necesar a proceselor matematice. chimiei i vie ii? Înainte de toate. de i trebuie s presupunem c spa iul are o alt curbur ( Nota 80). între aceast rela ie subiect-obiect i ceea ce se întampl când demonstrez c suma unghiurilor într-un triunghi este 180° sau când demonstrez empiric teorema lui Pitagora? Exist într-adev r vreo diferent ? De fapt nu exist nicio diferen . Nu se poate dezvolta un concept al experien ei f r s ne imagin m rela ia dintre obiect i subiectul uman.Desigur. suprafe ele i liniile de for ale solidelor. Pur i simplu imaginându-ne c spa iul se curbeaz mai mult. Vreau numai s men ionez un singur lucru pe care l-am discutat i cu alte ocazii ( Nota 83). Acest argument. depindem de observarea st rii de fapt exterioar a lucrurilor atunci când sistematiz m fenomenele i fenomenele arhetipale. În aceasta avem deja o indica ie pentru extinderea matematicii ( Nota 84). de exemplu. adic curbura sa este mai mare decât 1. un amestec confuz al conceptului experien ei cu alte concepte. Asta se datoreaz faptului c rela iile geometrice sunt sistematizate pe baza structurii interioare. lichidelor i gazelor. rezultatul este un fenomen derivat i pare c depind de experien a exterioar pentru a-mi sus ine concluzia.

Extinderea gândirii matematice în aceste domenii în prezent este cu adev rat extrem de problematic ( Nota 85). În acest sens este necesar s scoatem în eviden diferen a radical dintre fenomenologia inten ionat de Goethe. continuând cu chimia i urcând la organic nu este aceea c aceste domenii superioare au de-a face numai cu propriet i calitative. Aceasta nu are nimic de-a face cu avantajele metodei mecaniciste pentru impulsul nostru de a controla natura ( Nota 88). nonmatematice despre lume. cu siguran . Ceea ce în elegea Goethe când spunea c nu ar trebui s vorbim despre fiin a sau natura luminii. În m sura în care fizica este i vrea s fie o fenomenologie. i aceia care coc o filosofe pe baza concep iei conven ionale. ne confrunt m cu consecin ele adverse ale concep iei mecaniciste. Tocmai pentru c s-a refuzat de a se ajunge la o astfel de cunoa tere ca cea râvnit în mecanic . dar afirm chiar c este imposibil s se fac a a ceva. fizicienii în elep i refuza s p trund în natura esential a lucrurilor în cadrul domeniului lor. i. o anumit satisfac ie pentru dorin a noastr de domina ie. Este de la sine în eles c domeniul tehnologiei i mecanicii care a produs cele mai mari triumfuri ale ultimelor câteva secole i bazele sale mecaniciste pentru în elegerea naturii ar trebui s satisfac într-o oarecare m sur pornirea noastr de a st pâni natura. Cu toate astea matematicienii de ast zi nu sunt înclina i s exploreze puncte de vedere potrivite domeniului c ldurii. actele i suferin ele ei c ci acestea dau o descriere complet a naturii luminii . fizica nu este pur i simplu o chestiune de geologie. a spune ca o r zbunare a naturii. ci numai cu ceea ce Goethe nume te imaginea luminii. de fapt. care poate fi cultivat în goetheanism. Desigur. ci mai degrab ar trebui s încerc m s devenim familiari cu faptele. Diferen a dintre tehnologie sau mecanic i domeniile de studii începând cu fizica. Astfel. Dac cineva construie te 82 . i este o fenomenologie veritabil . ci indic direct tocmai c o fenomenologie veritabil care este structurat în modul pe care l-am discutat ieri ( Nota 86) ofer în cele din urm o imagine a esen ei în cauz ( Nota 87). concep ia noastr actual despre P mânt este unilateral din cauz c . Chiar i în domeniul tehnologic putem experimenta foarte u or e ecuri în în elegerea i în controlul naturii. Ca rezultat. nu exist o alt utilizare mai potrivit a altor dimensiuni superioare decât cele trei dimensiuni euclidiene obi nuite. ponderabil . ceea ce nu este câtu i de pu in acela i lucru cu a refuza din principiu cercetarea naturii luminii. În acest punct apare o întrebare: Cum satisfacem nevoia noastr de domina ie atunci când ne mi c m spre domenii superioare. Diferen a este pur i simplu c mecanica i fiziologia mecanic sunt aspecte foarte simple i c pot fi abordate în mod foarte simplu i u or de v zut. Concep ia pe care o propun ast zi matematicienii nu creeaz . ea ofer cel pu in în privin a mecanicii o imagine a adev ratei naturi a fenomenelor. cel mai elementar. efectelor chimice i elementelor vie ii. pentru c este cel mai simplu. mai pu in mecaniciste? Vor veni timpuri în care se va dep i în dominarea naturii domeniul pur mecanicist. pe care fizica a dezvoltat-o de-a lungul timpului. Fizicienii refuz s aib de-a face cu natura esen ial a lucrurilor la oricare nivel. În acest domeniu. Dar s ne întreb m în ce m sur a r mas în urm aceast pornire de a controla (sau impuls de cunoa tere) a naturii în alte domenii. fizicienii ar trebui s admit c fizica nu are de-a face cu natura esen ial a luminii. materiale a fizicii nu numai c refuz s investigheze natura esen ial a lucrurilor. a adev rului. Poate fi spus c atunci când nu avem de-a face numai cu aspectele mecanice ale fenomenelor fizicii adic atunci când avem de-a face cu alte domenii decât mecanica o concep ie mecanicist împiedic capacitatea noastr de a recunoa te natura adev rat a lucrurilor. o contrapondere la necunoa terea esen ei masei de c tre fizic .Când consider m materia obi nuit . i orice sistem ale c rui principii exclud posibilitatea abord rii naturii adev rate a lucrurilor. am putut ob ine. pentru a fi consecven i. progresul cunoa terii a r mas în urm în celelalte domenii. ci are de-a face cu suma total a ceea ce poate da un asemenea domeniu specializat pentru cunoa terea general . Rezultatul este o nefericit stare de lucruri.

Dovada nu este întotdeauna a a de u or de f cut când controlul este bazat pe domenii mai complicate care nu sunt derivate din aspectele mecanice. Erorile inerente din ideile i conceptele despre eter nu sunt datorate faptului c am f cut prea pu in în matematic sau altceva de genul sta. Linia dreapt de dezvoltare care a început cu nevoia noastr de control pur tehnologic a condus direct la distrugere. În cazul unui doctor al c rui pacient moare nu este atât de u or s constat m o conexiune similar între dorin a practicianului de în elegere i controlul s u asupra naturii. Planck a for at fizica s se ab in de la atribuirea de propriet i materiale eterului. vom sim i de asemenea nevoia de a c uta o adev rat extindere a matematicii îns i. ar trebui s fim ceva mai pu in gr bi i în a sublinia importan a nevoii noastre de a controla natura uman pur i simplu numai pentru c concep ia noastr mecanicist asupra naturii s-a dovedit capabil s satisfac aceast nevoie doar în domeniul tehnologiei mecanice. dar face de asemenea întregul subiect relevant din punct de vedere uman. În acest caz apare imediat reac ia împotriva controlului inadecvat datorit unei cunoa teri gre ite. Satisfacerea temeinic a nevoii noastre de control a dus la distrugere. În unele privin e ar fi benefic s atragem aten ia oamenilor în mod repetat asupra faptului c o mare parte a decaden ei pe care o tr im ast zi în cultura vestic este legat de satisfacerea nevoii noastre de control numai din perspectiva mecanicist . care în mod indiscutabil a produs explica ii fiziologice foarte bune. care nu poate fi discutat pân în cele mai mici amanunte întro singur or . În munca noastr a tiin ei spiritului. explorând efectele senzoriale i morale ale culorilor ( Nota 90). În aceast privin ne-am descurcat foarte bine. Pentru noi este mai u or s spunem c un inginer proiecteaz gre it un pod decât c un doctor a tratat boala i a omorât pacientul. 83 . Nu trebuie s ni-l imagin m în termeni materiali. Teoria culorilor a lui Goethe nu numai c prezint fenomenele fizice i fiziologice ale culorii. Îndat ce ne d m seama c atunci când intr m în domeniul eterului nu mai putem introduce numere obi nuite în formule matematice. Nu am dezvoltat numai c i ferate. va conduce de asemenea spre o extindere a matematicii bazate pe realitate. în cele din urm podul se va d râma iar trenul va fi aruncat peste parapet. putem trece de la efectele culorii indicate de Goethe spre subiectul larg al în elegerii întregii fiin e umane i apoi spre subiectul i mai larg al în elegerii întregii naturi. Acest aspect distructiv va fi eliminat complet când vom înlocui extinderea patologic a concep iei mecaniciste asupra fenomenelor fizicii cu o concep ie care nu eradicheaz specificul fenomenelor fizice pur i simplu prin în bu irea lor în idei mecaniciste. Ele au ap rut pentru c propun torii ipotezei eterului erau în întregime preocupa i de tendin a care încerca extinderea matematicii pentru a acoperi specificul din fizic . Dup mult efort. Alte concep ii asupra naturii vor putea satisface în cu totul alt mod nevoia noastr de control. Matematica lor era gre it pentru c ei se purtau ca i când ar fi avut de-a face cu materie ponderabil atunci când au introdus numere în formule în care efectele eterului jucau un rol. Ne vom îndep rta de la concep ia mecanicist .un pod f r o cunoa tere adecvat a legilor mecanicii aplicate c ilor ferate. telegrafe i telefoane i chiar telegrafie f r fir i multipl . Da i-mi voie s m îndrept din nou c tre ceva ce cred c am men ionat ieri dintr-o perspectiv diferit . Se poate spune cu oarecare siguran c un pod care colapseaz atunci când al treilea tren îl traverseaz trebuie s fi fost construit de cineva motivat nesatisf c tor pentru a în eleage mecanica implicat . pe care l-am men ionat mai devreme într-un alt context. Trebuie s ne d m seama c în ultimii 30 pân la 50 de ani idei mecaniciste confuze au f cut posibile tot felul de opinii despre a a-numitul eter. ci din procedeele de dezvoltare a unei fenomenologii. dar am b gat sub beton totodat i am distrus mari p r i din acest continent. Pe scurt. Noua noastr concep ie. fizicianul Planck. spre specificul fenomenelor fizice. a ajuns la aceast fonnulare: Dac vrem s vorbim despre eter în fizic nu trebuie s -i atribuim nicio proprietate material ( Nota 91). Nu putem niciodat s trecem pr pastia dintre concep ia mecanicist despre lume i fiin a uman decât prin aplicarea unei adev rate abord ri fenomenologice ( Nota 89).

Vede i. ci ceva pe care trebuie s -l imagin m ca posedând propriet i care sunt opuse propriet ilor materiei. dar trebuie s v atrag aten ia asupra faptului c este posibil ca pe m sur ce trecem de la materia ponderabil spre for ele vie ii s fim nevoi i s introducem numere negative în formulele noastre tocmai pentru a marca inversarea aspectului cantitativ al materiei. Din aceast cauz teoria relativit tii a lui Einstein sau orice alt teorie a relativit ii ne for eaz s elimin m complet eterul ( Nota 92). ceea ce întâlnim în eter nu este nici nimic (a a cum crede Einstein). Pe de alta îns oamenii eare vorbesc continuu despre progresul glorios al tiin elor naturale ca un rezultat al calculelor conventionale ale fizicii ar trebui s nu uite c alte domenii au suferit ca rezultat al faptului c ne-am întors privirea complet spre domeniul tehnic. dar problema principal este pur i simplu c atunci când trecem la eter trebuie s introducem numere negative în formulele fizicii adic formule matematice care se aplic la fenomene ale fizicii. atunci când trecem de la numere pozitive la numere negative în fizica formal . domeniul mecanicii poate u or s renun e la natura esen ial a lucrurilor pentru c aceast natur esen ial este disponibil . Când 84 . cunosc faptul c pe t râmul matematicii a avut loc o dezbatere semnificativ în secolul al XIX-lea între cei care au v zut ceva calitativ în semnele plus i minus i cei care au v zut semnul minus numai ca sc z tor în lipsa unui desc zut negativ ( Nota 94). Fizicianul Planck spune c dac vrem s vorbim despre eter în fizic trebuie cel pu in s ne ab inem de la a-i atribui propriet i materiale. dac ceea ce ofer o fiziologie cu adev rat ra ional i nu pur fizic-mecanicist satisface mai pu in nevoia uman de a controla natura. În acest punct începem s interac ionam cu numere relevante pentru natur . Ar trebui s verific m rezultatele formulelor atunci când dorim s manipul m m rimile în acest fel. dar este necesar s observ m c atunci când fizica trece de la efecte ponderabile la efecte eterice ea este for at s ia acela i drum pe care îl lu m în matematica formal atunci când trecem de la numerele pozitive la cele negative. calitativ i intrinsec. ci din aspectul substan ial care este raportat. ar trebui s ne întoarcem spre o fiziologie i o fizic care. nu pot vorbi de o respingere a cunoa terii naturii esen iale a lucrurilor. De fapt. Astfel. tiu c am schi at toate acestea foarte pe scurt i le-am rezumat în doar câteva cuvinte. Acesta este motivul întregii vorbiri despre refuzul de a p trunde în natura esen ial a lucrurilor. spre deosebire de cunoa terea noastr mecanic i mecanicist . Aceste numere trebuie s fie negative pentru c . Aceast dezbatere nu este în mod special important . În realitate nu trebuie s -l elimin m. Aceasta pe de o parte. Ar fi deosebit de regretabil dac încerc rile de a face ideile noastre s aproximeze realitatea sau de a scufunda ideile noastre în realitate ar da gre din cauza reprezent rilor triviale. exist într-adev r o leg tur între matematica formal i anumite domenii ale realit ii. ci numere cu propriet i derivate nu din materia pozitiv sau negativ . de îndat ce trecem dincolo de via . Foarte mult munc bun a fost f cut în matematica formal pentru a justifica conceptul numerelor imaginare. Aceast tehnologie mecanicist a produs desigur mari rezultate pentru dezvoltarea cultural a omenirii. l-ar satisface mult mai mult decât aplicarea concep iei mecaniciste asupra lumii tehnologiei pe care am glorificat-o atât de mult. fiind r spândit peste tot în spa iul din jurul nostru. De i putem dezbate ce sunt numerele negative. care nu sunt doar numere formale. Pentru a sc pa de decaden a adus de controlul doar tehnic al naturii i de fundamentarea acestuia. extensia pur matematica a irului de numere în zon negativ devine semnificativ pentru realitate chiar înainte de a în elege clar caracterul numerelor negative. Pot da aici doar o indica ie scurt . Desigur. În fizic . a a cum numerele negative sunt opusele numerelor pozitive ( Nota 93). de asemenea.Exist doar dou lucruri care trebuie f cute în acest sens. i ca apoi. nici un negativ pur (a a cum spune Planck). Este într-o oarecare m sur mai dificil pentru întregul domeniu al fizicii s progreseze în felul în care a progresat domeniul mecanicii. atât la aspectul eteric sau materia negativ cât i la aspectul ponderabil sau materia pozitiv în acela i fel în care se raporteaz irul numerelor imaginare la irul numerelor reale pozitive i negative. suntem obliga i la un moment dat s înlocuim numerele imaginare cu numere pozitive i negative. s fim nevoi i s trecem de la numere negative la numere imaginare.

anuale i de lung durat cuprinse în a treia lege a lui. El a conchis apoi c dac consider m schimb rile zilnice i cele dependente de mi carea circular a P mântului în jurul Soarelui asupra pozi iei P mântului în raport cu alte corpuri cere ti se ob ine o anumit concep ie despre mi carea P mântului în jurul Soarelui. cum ar fi anotimpurile i precesia care anuleaz de fapt presupunerea c P mântul se rote te în jurul Soarelui. Pentru a putea introduce în fenomenele care se desf oar între P mânt i celelalte corpuri cere ti posibilitatea unui anumit fel de calcul. Prima dintre aceste trei legi vorbe te despre mi carea circular anual excentric a P mântului în jurul Soarelui. o explica ie matematic i geometric detaliat ar lua ore dar dac luam în serios cea de a treia lege copernican . Pe m sur ce astronomia a progresat. nu se realizeaz mi carea 85 . Nu exist nicio fiin dincolo de formulele care sunt folosite ast zi pentru a exprima mecanica în termeni matematici. f r a intra în detalii care ne-ar ine aici pân la miezul nop ii. Aceast solu ie este simpl atâta vreme cât ne crampon m în mod dogmatic de presupunerea copernican c Soarele nu se mi c deloc. ci când p trundem în esen a matematicii îns i. a doua vorbe te despre mi carea Pamântului în jurul axei sale. Aceast concep ie este opus celorlalte fenomene. i aproape elimin orice asemenea mi care anual ( Nota 97). pe care l-am calculat în mi carea zilnic i care d mi carea anual a P mântului. sper. ei pot refuza u or s în eleag fiin ele. Pot rezuma acest subiect numai pe scurt a a cum am spus. Asta este tot ce pot spune despre aceast lege. Nu este posibil s vorbim despre a treia lege a lui Copernic într-un timp atât de scurt. ea nu a luat în considerare în deplin tatea ei aceast a treia lege. Pe baza fenomenelor accesibile lui. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 95) Dornach 15 octombrie 1920 O întrebare despre a treia lege a lui Copernic. Dac lua i în considerare lucrarea de baz a lui Copernic privind mi carea corpurilor cere ti care a zdruncinat într-o anumit m sur vechiul sistem ptolemaic ve i g si c ea cuprinde trei legi ( Nota 96). Fiin ele încep numai când nu mai aplic m pur i simplu aceste formule. la întrebarea despre cum trebuie în eleas extinderea domeniului matematicii la imponderabil. Oricum. Acesta este r spunsul. dac includem a treia lege în calculele noastre. a treia lege a lui Copernic a fost ignorat . iar a treia despre mi carea P mântului în jurul Soarelui în rela ie cu anotimpurile i precesia. este comod s se fac mai întâi abstrac ie de schimb rile care pot fi observate numai în cursul unui an sau peste secole. ea contrabalanseaz factorul con inut în prima lege. am fost obliga i s p r sim aceast afirma ie i s repunem în drepturi cea de a treia lege a lui Copernic de mai mult timp ( Nota 98). c ci a fost efectiv eliminat de succesorii lui Copernic. timp în care înainteaz i se mi c în jurul Soarelui în cursul unui an. Oamenii au preferat presupunerea simpl c P mântul se rote te în jurul axei sale în 24 de ore. ignorând schimb rile sezoniere. În orice caz.fizicienii aleg s gândeasc în termeni pur mecanici. Calculând schimb rile zilnice pe baza presupunerilor f cute de Copernic în prima i a doua sa lege se ob ine revolu ia anual a P mântului în jurul Soarelui. A a cum a spus însu i Copernic. Copernic a calculat mai întâi schimb rile zilnice cauzate de mi carea circular a P mântului în jurul Soarelui. i care complic schimb rile zilnice care depind de mi carea circular a P mântului în jurul Soarelui. A vrea s fac numai unele observa ii privind istoria sa.

astfel încât avem de-a face cu o linie elicoidal . dar cu nimic din ce se întâmpl în interiorul acestora. Gândirea aceasta care se scufund în lucruri i ia în calcul lucrurile trebuie s fie din nou însu it i abia atunci ne vom putea baza pe o form s n toas de astronomie. Dac ave i o piatr a ezat aici (referirea la un desen care nu s-a p strat). pot s scriu doar v = s / t . a a cum a men ionat deja dr. Acest subiect nu atrage mult interes pentru c dac ar fi s aplic m astronomiei o abordare fenomenologic adev rat ar trebui s con tientiz m mai întâi c . apar întotdeauna deregl ri i suntem for a i s recurgem la ipoteze ajut toare ( Nota 102). Dac îl separ de r d cinile sale. El trebuie s se dezvolte în leg tur cu altceva. Aceasta se va întâmpla numai când vom progresa spre o form de tiin natural care va implica în mod real fiin a uman i care va înv a s observe fenomenele din fiin a uman . Totul depinde de presupunerile dumneavoastr . i timp) este l muritoare. condi iile pentru existen a sa nu mai sunt prezente i el nu mai poate exista. Deoarece corpurile cere ti nu se supun unor asemenea procese simple. Deci P mântul nu se poate învârti în jurul Soarelui c ci Soarele ar fi ar plecat deja de acolo. Pentru a face dreptate deplin lui Copernic. i cu o alt vizare mi carile elicoidale progresive. Vom fi scuti i atunci de abstrac iunile teribile ale unor idei cum este teoria relativit ii. Astronomia noastr a fost dezvoltat f r aceast a treia lege. A a cum a men ionat dr.P mântului în jurul Soarelui. Prin faptul c trebuie s o facem prima dat cu vizarea P mânt ± Soare. pentru c un trandafir cules nu poate exista ca obiect. Suntem for a i s spunem c în timp ce piatra. se creeaz aparen a rota iei P mântul în jurul Soarelui ( Nota 99). În realitate este o înaintare a Soarelui. se pot înr d cina numai din cauz c tiin a modem este atât de total înstr inat de realitate încât are de-a face cu tot ceea ce se afl în afara fiin elor umane. Abia dup ce se vor lua în considerare asemenea fenomene se va obtine o concep ie privind evenimentele i procesele din spa iul cosmic. Putem spune c atunci când consider m ceea ce vedem în interiorul limitelor unei pietre putem dezvolta o anumit concep ie despre piatr . S presupunem acum c în locul pietrei avem un trandafir pe care l-am cules. ceea ce duce la faptul c alte fenomene neag mi carea anual a P mântului în jurul Soarelui. Esen a teoriei relativit ii este bazat pe idei care nu sunt realit i. fiin a uman a fost de fapt eliminat din tiin a de azi care face abstrac ie de elementul uman. Noi am omis pur i simplu cea de a treia lege din evolu ia postcopernican a astronomiei. în interiorul limitelor descrise. Formula obi nuita s = v × t (distan a este egal cu produsul dintre vitez descriu o realitate. care se deplaseaz i ar fi oarecum într-un punct Soarele i la un alt cap t P mântul. Soarele s-ar fi îndep rtat deja de P mânt în timpul acestei revolu ii. ci lucrurile se desf oar astfel încât Soarele se mi c . pute i vedea în ea ceva care duce o existen independent cel pu in într-o oarecare m sur . astronomia va ar ta cu totul altfel. avem dea face cu mi c ri extrem de complicate. Când 86 . Nu este posibil s atribuim trandafirului o realitate în acela i fel ca pietrei în interiorul limitelor ei. iar P mântul i celelate planete îl urmeaz . Idei ca teoria relativit ii ( Nota 104). Iar în construc iile geometrice obi nuite pe care le folosim în încercarea de a descrie aceste mi c ri sunt folosite numai procese geometrice simple. Vreede ( Nota 101). care în mod cert nu corespund realit ii. Unger ( Nota 103). Aspectul interesant în toate acestea este faptul c Copernic era mai avansat decât suntem noi cei de azi. posed o anumit existen real trandafirul nu o posed pentru c el poate exista numai în asociere cu tufa sa. aceast lege va trebui reintrodus ( Nota 100). Când vom ajunge dincolo de asemenea ipoteze. A gândi într-un mod care corespunde realit ii este o deprindere pe care umanitatea va trebui s o înve e din nou. i dac revolu ia P mântului ar fi în jurul Soarelui.

rezultatul nu ar trebui s fie afectat de aceast schimbare. De fapt. care ar fi distrus în timpul experimentului. Astfel.Putem calcula tot ceea ce este într-un obiect real atunci când cuprindem o realitate cu ajutorul abstractiz rii. i avem o pan de cauciuc. de fapt? Aplic m a doua lege copernican . Nu este nevoie s crede i ceea ce voi spune acum. pe când atât timpul cât i spa iul sunt numai abstrac iuni. Dac con tientiz m implica iile lor depline. c l torind prin spa iu cu vitez mare. Ce înseamn când Einstein prezint un întreg complex de gânduri despre cineva care este sigilat într-o cutie i care. A a c introducem corec iile zilnice cunoscute sub denumirea de corec iile lui Bessel ( Nota 107). Ce facem. Într-un sens. apare necesitatea de a lua în considerare cea de a treia lege copernican adic începem s p trundem în realitate. Dac nu conteaz . împreun cu mine. dar nu este mai pu in adev rat. O d m deoparte pentru c este incomod . în timp ce solul Äalearg ³ sub mine. Ceea ce ne-am însu it din modul de gândire al matematicii ireale a devenit treptat o piatr de încercare a genialit ii. ele reflect realitatea ( Nota 106). A adar. de i asemenea obiec ii sunt teribil de naive din punctul de vedere al teoreticienilor relativi ti. a avea de-a face cu abstrac iuni este foarte confortabil pentru c nu avem nevoie s înv m mai întâi s ne scufund m în obiecte i evenimente. intr m în domeniul nerealului. Un exemplu clasic este ignorarea celei de a treia legi a lui Copernic. Oricine are un sim al realit ii nu poate vedea asemenea gânduri pân la cap t. Domnul Steffen a ar tat ast -sear în mod remarcabil trei asemenea c i într-un anumit domeniu de cunoa tere ( Nota 108). Asemenea c i gre ite ne întâmpin frecvent i joac un rol în via a real . când începem s facem calcule implicând timpul i spa iul. i odat ce începem s gândim în termeni nereali nu ne mai putem întoarce la realitate. Din aceast cauz . Trebuie s v scufunda i în obiecte i evenimente 87 . Este o tortur pentru o persoan care a cultivat o capacitate de a gândi i o dorin de a în elege realitatea s citeasc teoria relativit ii a lui Einstein. umanitatea a f cut total abstrac ie de spirit. A a cum am spus mai devreme. încercând s în eleag natura. Pentru c este posibil s cuprindem diferite lucruri într-un mod abstract. dar pentru adev r ea trebuie totu i luat în considerare. de exemplu. În lumea anorganic numai vitezele sunt realit i. Când gândim asupra unei asemenea situa ii. aceste chestiuni sunt legate intim cu importante lipsuri ale timpurilor noastre. Aceast obiec ie poate p rea a fi naiv gânditorilor fanatici cu privire la relativitate. pentru c ne înva c nu se poate calcula atât de comod cum se obi nuie te. Pentru a în elege aspectul principial din spatele acestor probleme trebuie f cut în adev r mai mult. S presupunem c nu conteaz dac gândesc c ma ina. S presupunem c circul m într-o ma in . gândim desigur numai în termenii spa iului i ai timpului i ignor m natura trupeasc exterioar a persoanei sau obiectului. de ce ar trebui s se opreasc solul dintr-odat din cauza unei minore defec iuni care prive te numai ma ina? Dac nu conteaz cum concepem aceast situa ie. C ci noi tr im în prezent în a a fel în ceea ce este principial încât ne putem r t ci în direc ii diferite. pentru c i dac toate ideile lui Einstein sunt foarte consecvente din punct de vedere matematic ele sunt literalmente de negândit pentru cineva cu un oarecare sim al realit ii. Nu trebuie s credem îns c aceste abstractiuni sunt de asemenea realit i. putem s facem multe calcule în cadrul abstractului. un sim al realit ii este uneori mult mai de ajutor decât geniul în lipsa sim ului realit ii pentru c dac ave i un sim al realit ii trebuie s v ine i de realitatea situa iei. dar calculele noastre nu ies la socoteal iar timpii de amiaz nu se potrivesc. Este mai u or s gândim în termenii spa iului i timpului decât s ne scufund m în calit ile lucrurilor sau s realiz m faptul c orice putem gândi ca fiind real în leg tur cu altceva poate fi gândit ca realitate din aceast cauz (nota editorului: i nu abstract). În timpurile recente. Äzboar ³ la suprafa a solului sau este fix . iar sufletescul din noi s se mi te în întregime în abstrac iuni. se reîntoarce i g se te o nou genera ie de oameni i circumstan e complet diferite? ( Nota 105). Oricine a c rui gândire este bazat pe realitate i nu pe abstrac iuni chiar i abstrac iuni în cadrul c rora se poate gândi foarte consecvent trebuie s semnaleze aceste consecinte. noi tr im în fond într-o astronomie teoretic .

în timp ce citim cartea lui Spengler. În aceast carte. Oswald Spengler gânde te în categorii care corespund realit ii. biologie. Problema real este nevoia de a dezvolta o gândire s n toas . istoric etc. Impulsuri care trebuie s ia na tere din nucleul cel mai l untric al fiin ei umane i care sunt invizibile pentru orice tiin bazat numai pe gândirea contemporan . pe de-o parte. i anume. Aici ave i. pentru c nu mai vede în num r num rul obi nuit. Pentru c Spengler gânde te într-adev r în acest fel. cu aceea i claritate cu care se poate demonstra a doua lege a termodinamicii ( Nota 111). Se poate g si aici. faptul c la începutul celui de al treilea mileniu civiliza ia vestic va degenera într-o complet barbarie. Ele se spulber reciproc i se elimin reciproc. Oswald Spengler cunoa te desigur cum s gândeasc i s dezvolte concepte. gândire care nu este numai logic . posibil dezvoltarea anumitor teorii ale infinitului. Nu tot ceea ce gânde te el se îmbin . Dac nu ave i sim ul realit ii i folosi i numai formule i metoda matematic pute i calcula în modul cel mai spiritual în spa iu i în timp i pute i s ajunge i la abstrac iuni îngrozitoare. clasificând entit ile individuale f r leg tur cu calit ile i irul lor ( Nota 109). Ele formeaz o structur pe care a dori s o compar cu forme ale unor cristale crescute laolalt . i la matematic . Aceste abstrac iuni pot fi uneori foarte seduc toare. Putem încorpora logica în matematic i rezult forma iuni întru totul coerente în sine care nu sunt neap rat aplicabile la realitate. Concluziile sale pot fi ocolite numai de aceia care v d factorii pe care Spengler nu-i vede. V-am prezentat dou opozi ii. Autorul acestei c r i a avut curajul de a formula ultimele consecin e ale gândirii moderne. Aparent. ci i faptul c poate dovedi evenimente viitoare a a cum se obi nuie te s se dovedeasc în tiin a actual diferite lucruri. sculptur i a a mai departe nu se leag între ele. de aceia care vor transmite de acum înainte impulsuri complet noi pentru umanitate. Este foarte important s observ m c treptat ne-am obi nuit s ignor m nevoia de a ne scufunda în realitate. o carte care încearc s rezume tot ceea ce are de oferit tiin a modern . tiin a spiritului chiar trebuie s pun la punct unele lucruri. Trebuie s admitem c aceast carte nu ne-a ar tat numai declinul civiliza iei moderne. Conceptele pe care le dezvolt el despre astronomie. Nimic nu r mâne întreg pentru c 88 . aceasta înseamn cam de patru sau cinci ori mai mul i oameni care au citit cartea i tim ce influen uria a avut ea asupra gândirii moderne. dar în realitate are mult de-a face cu ea aceasta se poate corecta de la sine dac este prezentat un mod de gândire s n tos. În termenii metodelor tiin ei moderne. ci doar compar o mul ime obi nuit cu alta. În leg tur cu aceasta. pur i simplu pentru c a izvorât din gândirea modern . Dar cum este gândirea lui Spengler? Spre deosebire de teoreticienii relativi ti. se leag . el are curajul s trag ultima concluzie despre cum trebuie gândit dac e ti în sensul corect al timpului actual astronom.i s tr i i cu ele. aceasta pare s nu aib leg tur cu teoria. botanist. Spengler prezint tot ceea ce au avut de oferit astronomia. Dac avem un sim al realit ii pentru conceptele sale. dar înotând tot timpul în abstrac iuni. În realitatea concret este imposibil s facem asemenea opera ii. de asemenea. istoria artei. pentru c logica se aplic . Teoria mul imilor face. Mii i mii de exemplare cred c 70 sau 80 de mii au fost deja vândute. M gândesc la teoria modern a mul imilor. într-un anumit sens. care a fost folosit ca baz pentru explicarea infinitului. Este vorba de cartea lui Oswald Spengler Declinul Occidentului ( Nota 110). demonstra ia lui Spengler a declinului Occidentului este desigur la fel de bun ca orice demonstra ie astronomic i mult mai bun decât orice demonstra ie a teoriei relativit ii. dar conceptele sale se distrug reciproc. Dup cum ti i. Am ajuns acum la punctul în care putem ar ta cum stau lucrurile pentru acest mod nedisciplinat de gândire care este lipsit de orice sim al realit ii. astfel. dovedit cu stricte e. chiar principiul matematic. Ele sunt toate amestecate i se distrug reciproc. istoria. g sim c conceptele sale sunt foarte pline (referire la un desen care nu sa p strat). Teoria mul imilor desfiin eaz numerele. tiin ele naturale i arta i trebuie s admitem c for a de dovedire este deosebit de mare. arhitectur .

În timp ce conceptele lui Spengler sunt suculente.un concept neag întotdeauna un altul. în particular. de asemenea. Aceasta este mai cu seam adev rat dac acest gânditor impotent le spune. se pulverizeaz . chiar dac contele Keyserling în idealismul s u abstract insist s fac din ele o unitate. 89 . Desigur. ca de exemplu vesta. de i nu este pream rit în m sura în care este Spengler. Nu se ajunge la un vârf. Asta este ceea ce mai doream s spun despre acest subiect. Filosofii asocia i cu aceast tendin definesc pedant totul la un asemenea nivel abstract încât toate conceptele pe care le deduc din tiin e individuale pot fi adunate laolalt i unite într-un sistem de un anume tip într-o încercare de a ajunge la un vârf. Sunte i constrân i s participa i la toate acestea mai ales dac ave i o oarecare sensibilitate artistic . vedem pe Oswald Spengler care are experien în toate tiin ele i este bun cunosc tor a tot ce poate fi elaborat în prezent în tiin din practicile filosofice. Avem pe de o parte pe Oswald Spengler cu conceptele sale care se distrug reciproc i. se distruge reciproc. i a a mai departe ( Nota 116). sufletul senza iei i a a mai departe în timp ce. Singurul gând al lui Keyserling care este. dar de fapt nu este cu nimic mai inteligent decât s spunem c un costum este o unitate i nu ar trebui dezmembrat în componente. fiin a uman este o unitate i func ioneaz ca atare ( Nota 114). un înveli golit de con inut este c spiritul trebuie unit cu sufletul ( Nota 113). Acesta este polul opus. i anume contele Hermann Keyserling ( Nota 112). rezultând construc ii comice despre care se spune c sunt consecin e filosofice ale diferitelor investiga ii tiin ifice luate izolat. Gândul c spiritul trebuie unit cu sufletul pare al naibii de inteligent. dar nu este nimic acolo care s -i fac pe oameni s în eleag aceste concepte i s se simt confortabil cu ele. de asemenea. Contele Keyserling atac vehement antroposofia. Vorbele sale despre art . c de i în faptele pe care le confirm tiin a spiritului ar putea fi ceva adev rat el nu poate s le verifice i deci nu poate presupune c sunt adev rate. m acuz c împart fiin a uman în diferite m dulare corpul eteric. de vreme ce el nu este unul din acei oameni care are intui ii. de i v fac p rul m ciuc . Cartea lui Spengler este o construc ie total neartistic . ace ti filosofi confund întotdeauna gheara tigrului cu laba pisicii când se refer la tiin în filosofie. Keyserling difer de Oswald Spengler prin aceea c niciunul din conceptele sale nu are con inut. în filosofiile lor. Ele nu se contrazic pentru c sunt de fapt numai înveli uri de vorbe goale. Pentru oricine are un sim al realit ii este o tortur s -l citeasc pe Spengler i s vad toate conceptele sale izbindu-se i distrugându-se reciproc i for ându. dar când citi i cartea lui Keysereling v opri i i v sim i i sufoca i dup o pagin pentru c conceptele sale nu au aer în ele ( Nota 115). Spengler reprezint un pol în gândirea modern . pe Keyserling cu conceptele sale complet goale. polul care construie te o unitate din conceptele diferitelor domenii. Vrem s form m un gând. Desigur. oamenii se las îmbrobodi i de acest gen de discu ii mai ales dac nu pot ei în i i s ofere demonstra ia necesar . sunt foarte populare. toate aceste lucruri formeaz o unitate pe fiin a uman care le poart . ci la ceva care se f râm . a a încât croitorul nu ar trebui s fac jacheta i pantalonii separat i apoi s se mai mearg i la cizmar pentru cizme potrivite. ei prefer un scriitor care admite c este incapabil s confirme faptele celui care îi impune un efort pentru a fi în eles. cizmele etc. Cel lalt pol este reprezentat de un filosof. de cealalt parte. Dac privim în mod serios la ceea ce rezult . Pentru c . Este o unitate. În periodicul Zukunft. de asemenea popular.i calea unul în cel lalt. pantalonii. ale lui Keyserling sunt complet goale. Spengler este un filosof mult mai bun al tiin elor moderne decât mul i al i filosofi ale c ror concepte nu se distrug reciproc pentru c cei care le formuleaz nu au curajul de a le defini atât de precis. de fapt. de exemplu. Vedem ac iuni teribil de distructive când urm rim cu un sim al realit ii dezvoltarea ideilor lui Spengler. Dar nu are niciun sens s spunem c jacheta i pantalonii i probabil cizmele ar trebui de asemenea reunite într-un singur articol de îmbr c minte. corpul senza iei.

Trebuie s ne imagin m o for care lucreaz radial în domeniul ponderabil. Dac trecem la alte imponderabile. Nu trebuie s crede i c ceea ce v-am spus în aceste patru conferin e vi le-am spus a a pentru c eu m-am a ezat în pozi ie antroposofic . i aici ceva este putred. A dori îns s scot în eviden altceva. În leg tur eu teoria lui Einstein g sim în mod ciudat c au fost f cute experimente. Iar acelea apar inând domeniului eteric ca venind de la periferie. într-un curs pe care l-am inut aici pentru o audien mai restrâns acum câteva luni ( Nota 119). conductiv sau radiant .Pân acum a i dezvoltat. i ceea ce este pozi ie antroposofic urmeaz numai din faptul c cuprindem cu privirea lucrurile conform cu 90 . Pentru c experimentele nu au confirmat teoria a fost dezvoltat o alt teorie. Dar Goethe tia c o concep ie despre lume depinde de cum vedem întregul în coordonarea. chiar dac este neimplicat în antroposofie. ve i g si c realitatea confirm formulele ( Nota 123). poate. Mai presus de orice altceva. când trecem la alte imponderabile trebuie s inser m valorile corespondente în mod diferit. dac încerca i s ave i de-a face cu fenomenele c ldurii inserând pur i simplu semnele pozitive i negative relevante care depind de tipul c ldurii cu care ave i de-a face. Dac vre i s în elege i ce se întâmpl când un gaz aflat sub presiune este înc lzit. De asta putem spune. Aceasta este calea pe care o poate urma oricine. aceasta se poate face i f r a lua o pozi ie antroposofic . nu este suficient s scriem pur i simplu semnul negativ. dar lua i în considerare cu mai mult seriozitate Cum-ul³ ( Nota 117). Am ar tat cum se observ f r prejudec i fenomenele a a-numitei teorii a c ldurii. referindu-ne la Spengler: Lua i în considerare Ce-ul. Aceste experimente sunt elaborate pentru c se presupune c anumite teorii ar fi corecte. Goethe ne provoac s consider m cum sunt aranjate ideile. putem spune c posed un Cum aparent. a a cum se procedeaz în multe alte domenii tiin ifice pur i simplu prin studierea fenomenelor. organizarea i armonia inerent a ideilor. adic atunci când rezultatele formulelor corespund i pot fi verificate de realitate. ve i aplica într-un mod artificial formulele lui Clausius i altele. Particularitatea unor asemenea formule este aceea c ele sunt corecte numai când corespund proceselor pe care le putem observa. Astfel. îns cu valori negative. ci trebuie s ad ug m i alte rela ii. nu crede i? ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 118) Stuttgart 15 ianuarie 1921 O întrebare despre necesitatea pozi iei antroposofice. Dimpotriv . În privin a lui Keyserling. lucrând numai în interiorul unei suprafe e circulare. ci pentru c ele a a sunt. dar ignor în totalitate Cum-ul. de i asta se poate face ( Nota 120). Pute i considera Ce-ul când îl citi i pe Spengler pentru c el are o mul ime de Ce-uri de oferit. Trebuie apoi s încerc m s exprim m aceste fenomene în formule matematice. dar ve i constata. c faptele nu corespund formulelor ( Nota 121). bazat exclusiv pe experimente gândite ( Nota 122). De ce în problema Einstein trebuie s lucr m brusc cu semn inversat atunci când trecem de la ponderabil la eter? Desigur. a a cum se admite ast zi în mod oficial. un sentiment pentru ce vrea s spun fraza lui Goethe: ÄConsidera i Ce-ul. Spengler consider Ce-ul a a cum ar trebui considerat. dar acesta nu con ine Ce-ul. Vom descoperi atunci c ajungem la formule care sunt verificate de fenomene.

de exemplu. Ar fi r u pentru ceea ce v-am spus dac ar trebui s plec m de la o atitudine dictat de prejudec i. Dac încerc m s recunoa tem i s în elegem obiectele i evenimentele f r p rtinire. de exemplu. A vrea numai s amintesc. Din perspectiva gândirii conceptuale pure nu exist . În termenii spa iului matematic nu exist .ele. la Stuttgart. la urma urmei. de i nu vreau s sus in nimic altceva decât c ea cu toate acestea poate fi întotdeauna cea mai bun . Pur i simplu nu ne interes m de limitele lui. f r s atingem undeva cap tul. Multele neîn elegeri care au ca subiect tiin a spiritului nu sunt rezultatul unui adev rat spirit tiin ific. Atât de mult nu deosebim dimensiunea sus jos. ci pentru c nu sunt tiin ifici îndeajuns. Atitudinea antroposofic nu precede lucrurile. ci ea rezult în urma lor. a a cum vor ar ta investiga iile urm toare ( Nota 124). Dup ce a r spuns altor întreb ri. nu numai în domeniul material. el nu poate s fie decât un progres de a a natur încât s ne conduc i în domeniul spiritual. Oponen ii tiin ei spiritului o combat nu pentru c ei în i i sunt prea tiin ifici. nicio necesitate s presupunem c Änem rginirea³ spa iului i Äinfinitatea³ sunt identice. nicio diferen dac spunem c planul axelor y i x care este perpendicular pe planul format de axele x i z este Äorizontal³ sau Ävertical³. 91 . de asemenea. ceea ce nu înseamn c în mod obi nuit ni-l imagin m ca fiind nelimitat. ci este o chestiune de a urm ri fenomenele într-un mod strict empirie. i anume. dreapta-stânga i înainte-înapoi încât chiar credem c pot fi înlocuite una cu alta. De i for ele sale sunt înc slabe. Atunci când consider m acest spa iu din perspectiva uzual a matematicii noi trat m cele trei dimensiuni ca i când ele ar fi la fel. Rudolf Steiner spune în concluzie: Pot doar s subliniez mereu c tiin a spiritului orientat antroposofic care se dezvolt aici. dar aspectul la care probabil v referi i este urm torul. Avem mai întâi spa iul matematic pe care ni-l imagin m dac ne facem o reprezentare exact a lui ca fiind format din trei dimensiuni sau direc ii perpendiculare pe care le definim printr-un sistem de coordonate de trei axe perpendiculare. Cu cât va fi testat mai mult tiin a spiritului cu atât mai mult ve i realiza c este adecvat pentru orice metod de testare tiin ific . De-a lungul secolului al XIX-lea metageometria a prezentat multe idei contrare acestei reprezent ri a spa iului din geometria euclidian ( Nota 126). poate urma o atitudine antroposofic . Presupunem c din orice punct de pe axa x. Suntem de asemenea neinteresa i de m rginirea acestui tip de spa iu. Atitudinea antroposofic trebuie s fie atunci ultimul lucru. ci s intensific m un progres adev rat al aspectului tiin ific. În ce const aceast diferen ? În orice caz afirmatia nu a fost niciodat formulat astfel: ÄCele trei dimensiuni ale spa iului nu sunt la fel în structura lor³. cum a f cut Riemann diferen a dintre Änem rginirea³ spa iului i Äinfinitatea³ spa iului ( Nota 127). ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 125) Dornach 7 aprilie 1921 ÎNTREBARE: S-a spus c cele trei dimensiuni ale spa iului difer în structur . Nu acesta este cazul. ea se str duie te pentru a fi o tiin real i autentic . suprafa a exterioar a unei sfere. nu este o mi care sectant sau de amatori. de exemplu. putem continua s ne mi c m de-a lungul axei indefinit. Când desena i pe o asemenea suprafa nu întâlni i niciodat limite spa iale care v-ar împiedica s continua i s desena i. În viitor îns trebuie nu s sl bim. Lua i.

se bazeaz pe un concept foarte abstract despre spa iu. În cursul secolului al XIX-lea acest concept a fost zdruncinat de matematic i interior. Mult din ceea ce prezint Kant mai departe în a sa Critic a ra iunii pure teoria paralogismelor. Aici ajungem la un punct de turnur . Poate fi la fel de bine curbat i finit. i anume c ajungem la ele luând ca punct de plecare ideile noastre din geometria euclidian care nu se preocup de vreo limitare a spa iului. referitor la con inutul reprezent rii sale ( Nota 130). Defini iile lui Kant despre spa iu. Nu pot duce acest ir de gânduri pân la cap t c ci el str bate aproape întreaga metageometrie recent . Conceptul s u nu se ocup la început de nem rginire sau de infinitate. Pe baza acestei presupuneri ob inem o anumit curbur . Pe baza acestor deduc ii i a formelor care rezult putem s întreprindem anumite transpozi ii i apoi s facem reinterpret ri ale spa iului. de exemplu. în ideea c spa iul pe care-l lu m în calcul. descoperim c exist un curios cerc vicios în deduc iile metageometriei modeme. putem presupune c este în mod inerent curbat i c putem s ne întoarcem într-un anume fel la punctul ini ial. destule puncte de sprijin pentru a în elege. Dar din perspectiv pur matematic-geometric . Trecem apoi la anumite reprezent ri derivate ca acelea care se aplic suprafe ei sferei. Dar ce fel de abstrac ie? La aceast întrebare trebuie r spuns mai întâi. Tot ceea ce se spune presupune geometria euclidian a coordonatelor. ve i intersecta desenul precedent. dar este nem rginit. i pe care îl întâlnim în geometria analitic . desigur. dar atâta vreme cât r mâne i pe suprafa a sferei nu ve i întâlni o limit care s v for eze s v opri i. Este acest spa iu singurul despre care putem discuta? Mai bine spus. Aceasta nu înseamn c oricine poate pretinde c o asemenea suprafa este infinit . singurul argument posibil împotriva presupunerii c spa iul este curb este acela c ne mi c m la început într-un domeniu al abstrac iunilor pure care este destul de departe de realitate. Dac ne reprezent m c nu vom fi niciodat împiedicâ i de a prelungi o ax x sau y prin continuarea ad ug rii de segmente. Folosim idei ca aceea a curburii pe care le-am dezvoltat numai cu ajutorul geometriei euclidiene pentru a ajunge la o alt reprezentare care poate conduce la un nou punct de vedere i la o nou 92 . ca pe o suprafa sferic . tiu c acest concept al spa iului curb pune probleme modului nostru obi nuit de a ne imagina lucrurile. este o abstrac ie. pornind de la anumite premise matematice. Trebuie s distingem între aceste dou concepte.În cele din urm . Toate argumentele pe care le-am men ionat pân acum sunt bazate numai pe conceptul nem rginirii. de exemplu ar bate în retragere dac am fi nevoi i s trecem la conceptul spa iului nem rginit. pute i spune c suprafa a unei sfere este nem rginit în raport cu capacitatea dumneavoastr de a desena pe ea. Acestea sunt argumentele pur matematice împotriva spa iului neutru al geometriei euclidiene. Toate aceste calcule presupun geometria euclidian . la un nivel pur conceptual. Dac spa iul este nem rginit dar nu infinit. curbat în sine ( Nota 131). Ajungem la deriva ii. Este vorba dac trebuie s ne oprim la aceast abstrac iune Äspa iu³ sau nu. Poate fi pur i simplu nem rginit. aceast proprietate a spa iului vorbe te despre nem rginirea ei i nu despre infinitatea ei. Nu este u or s se ridice obiec ii împotriva acestor presupuneri pentru c nu putem conchide c spa iul este infinit din experien a noastr despre el. Astfel. Faptul ca pot continua s adaug mereu segmente nu înseamn c spa iul este în mod necesar infinit. Aceast distinc ie se poate extinde i la spa iu. Gauss i ale altora. Anumite reprezent ri din metageometria modem depind de asemenea presupuneri. Nici nu poate fi vorba ca defini iile lui Kant s mai poat fi valabile pentru un spa iu care nu este infinit. atunci când avem de-a face cu sistemul de axe coordonate perpendiculare unele pe altele. G si i în lucr rile lui Riemann. În acest fel. dac sunte i interesa i de reprezent ri matematice de acest gen ( Nota 128). atunci este posibil o singur obiec ie i aceast obiec ie este cea care a fost suficient ridicat în geometria lui Riemann sau în alt metageometrie ( Nota 129). Întrebarea dumneavoastr este îns înr d cinat altundeva. care sunt u or de g sit. Privind situa ia mai îndeaproape. de exemplu. putem distinge nem rginirea de infinitate. dac acest concept abstract de spa iu este singurul despre care suntem justifica i s vorbim.

ea ne este dat de percep ia direct . ne mi c m într-un domeniu departe de realitate. Aceasta are loc într-o anumit m sur când ne ridic m la nivelul imagina iunii. Dar când înv m s acord m aten ie unor asemenea procese tim c activitatea niciodat pe deplin con tient de estimare a adâncimii este cel mult semicon tient sau o treime con tient este mult mai asem n toare unei activit i ra ionale. dreapta i stânga. La acest nivel mai trebuie s elabor m i reprezentarea direc iei stânga-dreapta. a a cum l-a imaginat Euclid. cu deconectarea activit ii sistemului neurosenzorial. este vorba de a r spunde la întrebarea: Unde corespunde spa iul abstract experien ei noastre? C ci spa iul ca atare. chiar dac aceste dou dimensiuni sunt în fa a noastr este asociat cu p r i diferite din creierul nostru. dar ajunge deocamdat . în timp ce a treia dimensiune apare pentru noi în acea parte a creierului a ezat foarte aproape de centrii asocia i cu activitatea ra ional . Trebuie s lucr m pentru a recunoa te adâncimea. noi ne elabor m cea de a treia dimensiune. vedem c pân i în leg tur cu vie uirea ei a treia dimensiune prezint o deosebire esen ial fa de celelalte dou dimensiuni. Ele sunt acolo ca date. Ca rezultat al propriei noastre experien e noi percepem de fapt numai o dimensiune a spa iului. în imagina iune la reprezentarea bidimensional . Folosim îns ambii ochi pentru a prelucra dimensiunea adâncimii. tot a a de u or de atins ca la elaborarea în domeniul dimensiunii a treia în reprezentarea obiectiv i având i acum o anumit tr ire a dimensiunii stânga-dreapta. în timp ce a treia dimensiune apare ca rezultat al unei activit i care de obicei nu devine con tient . Faptul c noi experiment m activ aceast dimensiune o face s fie de neconfundat cu orice alt dimensiune. Dar când ne adres m direct sistemului ritmic. derivând abstrac iuni din abstrac iuni. noi nu tim niciodat c aceste dou dimensiuni iau na tere printr-o activitate proprie. Apoi. A adar. deci în procesul senzorial al vederii. În acest mod noi cucerim activ o dimensiune a spa iului tridimensional în beneficiul con tien ei noastre obiective. Din punct de vedere fundamental. Numai c aceast percep ie activ a adâncimii este foarte diferit de reprezentarea unui plan. tiind cât de dep rtat este un obiect fa de noi. Aceast activitate ar fi justificat numai dac o realitate empiric ar necesita s ne orient m cu rezultatele ob inute dup reprezent rile acestora. printr-o participare a sufletului. decât orice obiecte privite în plan. 93 . Când ne uit m afar în lume cu ambii ochi. Este de asemenea adev rat c percep ia noastr a bidimensionalit ii adic a lui sus i jos. Vie uirea primei dimensiuni o avem când ne ridic m la nivelul inspira iei. Când ne ridic m apoi la nivelul imagina iunii p r sim ceea ce vie uim în cea de a treia dimensiune trecând. Noi nu elabor m extinderea unui plan. Modul în care experiment m adâncimea este foarte aproape de grani a dintre con tient i incon tient. de fapt. Lucrurile nu stau chiar a a.interpretare a ceea ce am câ tigat din forrnele curbe ( Nota 132). cârd ne ridic m la nivelul inspira iei acela i lucru este adev rat i pentru dimensiunea sus-jos ( Nota 134). unui proces sufletesc activ. În m sura în care este implicat reprezentarea obi nuit legat de sistemul nostru neurosenzorial. Astfel. întrucât este inerent în procesul vederii. În ce const aspectul s u empiric. noi vie uim cea de a doua dimensiune. perceptibil? Trebuie s lu m ca punct de plecare experien a noastr uman despre spa iu. înainte i înapoi care o face de neconfundat cu orice alt dimensiune. este o abstrac iune ( Nota 133). i anume dimensiunea adâncimii. i trebuie s spunem c în timp ce privim pozi ia vertical a omului prin aceasta ne este dat ceva referitor la dimensiunea adâncimii adic . a unei extensii în dou dimensiuni. Pentru fiin a uman dimensiunea adâncimii nu poate fi înlocuit cu nicio alt dimensiune. adic atunci când înaint m la al treilea m dular al organizarii noastre umane. Aceast percep ie elaborat a adâncimii se bazeaz pe un proces al con tien ei noastre adeseori ignorat.

Pute i vedea din aceasta c lucruri pe care se construie te ast zi foarte mult. Aceste dimensiuni nu sunt interschimbabile ( Nota 135). sus . în a a fel în cele trei posibilit i de expansiune total diferite. c axele x. în care trebuie s tr iasc reprezentarea suprasensibil . Spa iul rigid este o abstractizare a spa iului real care este dezvoltat din fiin a uman i principiul echivalen ei intensit ilor nu se aplic la spa iul real. Dac am m ri axa x în mod elastic cu o anumit intensitate ar trebui ca i axele y i z s creasc cu aceea i intensitate. În timpurile i culturile mai vechi. adic toate cele trei dimensiuni ale spa iului euclidian. de asemenea.Astfel. nimeni nu ajunge la o reprezentare ca cea care a devenit a spa iului rigid. este ceva ce extragem din noi în ine. Modul în care este tratat spa iul demonstreaz cât de pu in corespunde gândirea modern cu natura. ceea ce întâlnim în spa iul abstract se dovede te a fi exact. Credem 94 . Când consider m spa iul real nu mai putem spune c intensitatea expansiunii este aceea i pentru toate cele trei dimensiuni. Trebuie s ne imagin m c Universul are o configura ie care ar trebui reprezentat tot printr-un elipsoid cu trei axe. dar s accept m o intensitate interioar a celor trei axe. dac tot r mânem la un fapt pur fizic. direc ia sus jos. când se pune atât de mult accentul pe empirism. când spa iul euclidian a început s fie tratat prin calcule. Mai cu seam configura ia anumitor stele sugereaz c aceast idee este corect . atunci ar trebui s ne reprezent m aceste intensit i ca fiind echivalente. a a cum este cazul cu spa iul euclidian. Trebuie s g sim un alt mod de reprezentare. Nu putem spune c spa iul euclidian original a încorporat o idee clar a spa iului rigid cu trei intensit i de expansiune egale i trei linii perpendiculare. conceptul spa iului fix. Formula care este o expresie abstract a spa iului real trebuie s fim con tien i c i aceast formula este o abstrac ie descrie un elipsoid cu trei axe. dreapta . nu este necesar nici s ni le reprezent m cu aceea i intensitate. spa iul tripartit. a luat na tere reprezentarea abstract a spa iului ( Nota 136). Este foarte departe de orice ne poate înv a experien a. noi spunem de obicei c galaxia Calea Lactee are forma unei lentile i a a mai departe. În esen . care ne este dat prin corpul nostru fizic. y i z este aceea i. Cu alte cuvinte. rezultatul nu este spa iul abstract cu cele trei dimensiuni diferite având aceea i valoare. când aplic o anumit intensitate pentru a extinde o dimensiune. Cuno tin ele pe care le aveau oamenii în Antichitate erau similare cu cele pe care le-am redezvoltat acum pe baza percep iei suprasensibile. z. c tot ceea ce gândim ca existând în universul tridimensional nu poate fi explicat dac intensitatea expansiunii axelor x. au aceast importan numai pentru c lucreaz într-o sfer care este str in realit ii. În vremea noastr . Acum ni se ofer prilejul de a ne reprezenta acest spa iu triaxial. ne raport m foarte frecvent la abstrac iuni f r ca m car s fim con tien i de aceasta. a dori s numesc acest tip de spa iu Äspa iul rigid³. Spa iul cu care suntem obi nui i ast zi este o abstrac iune. Din aceast cauz . intensitatea depinde de propor iile umane care sunt rezultatul intensit ilor expansiunilor spa iale. În prezent. Atunci îns când coborâm în noi prin reprezentarea suprasensibil . Consecin ele matematice. Din aceasta mai rezult i altceva: dac cele trei dimensiuni nu sunt interschimbabile. y. Dac vrem s r mânem la ceea ce ne spun ecua iile geometriei analitice trebuie. abstractizarea devenind un atribut esen ial al gândirii. ci trei valen e diferite pentru înainte înapoi. Trebuie s ne imagin m intensitatea expansiunii ei ca fiind mai mare decât cea a axei x care corespunde cu direc ia stânga-dreapta. Dac ne reprezent m acest lucru. Abia în timpurile recente. suntem adeseori mul umi i cu abstrac iunile. De exemplu.stânga. trebuie s consider m. Aceasta este esen ialul spa iului euclidian. lua i axa y. fiind considerate de la sine în elese. y i z se presupune aceasta pentru orice calcul geometric ni le reprezent m cu aceea i intensitate. Nu putem s ne-o imagin m ca o sfer . De exemplu. for a expansiunii trebuie s fie aceea i pentru toate cele trei axe.jos. pentru c toate cuceririle noastre matematice vin din untrul nostru. s recunoa tem acest spa iu ca fiind ceea ce duce concomitent i la exprimarea rela iei dintre ac iunile corpurilor cere ti aflate în acest spa iu. încât cu tr irea celor trei axe reale x.

Dar ele nu sunt numai simboluri. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 139) Dornach 26 august 1921 ÎNTREBARE: S în elegem c Soarele se mi c prin spa iu pe o spiral i c P mântul se mi c de asemenea într-o spiral urm rind Soarele. Cercetatorul spiritual nu întreab pentru fiecare reprezentare dac este logic . în timp ce pe baza unei concluzii la care s-a ajuns gândirea este întoars cu susul în jos ( Nota 137). Voi începe prin a r spunde la întreb rile dumneavoastr rezumând pur i simplu rezultatele cercet rii de tiin a spiritului ( Nota 140). se dovede te a fi o form spiral complicat . este îns aproape imposibil s explici ceea ce se afl la baza acestui lucru într-un r spuns scurt la întrebare. Nu poate fi gândit îns pân la concluziile sale pentru c îl abord m cu mijloacele unei gândiri foarte abstracte. Aceasta este deci ceea ce am vrut s spun în leg tura cu întrebarea dumneavoastr . sunt întotdeauna completate sau modificate prin mi c ri care nu pot fi apreciate din acest punct de vedere. În ea îns i aceast teorie este cât se poate de logic pentru c este în eleas numai în cadrul abstrac iunilor logice. nu exist un r spuns u or la întreb ri care ating asemenea domenii. Pentru el acesta este factorul decisiv în acceptarea sau respingerea unei reprezent ri. judecate dintr-un anumit punct de vedere. F r ele întregul proces ar r mâne ag at în aer ( Nota 138). Înainte de toate orice concluzie pe care o tragem privitor la rela iile spa iale din Univers. pe baza observa iilor. O versiune simplificat ar ar ta astfel (figura 65a): 95 . Concluziile noastre despre rela iile obiectelor aflate în mi care. Ni se spune c aceste idei exist numai ca simboluri. Dar vede i cât de mult au nevoie ideile noastre de rectific ri din acest punct de vedere.c avem de-a face cu lucruri reale în lumea real . El accept o reprezentare când aceasta este conform cu adev rul. Nimic nu poate fi mai logic decât teoria relativit ii. inclusiv modelul copernican. Dup ce am f cut aceast introducere precaut v cer s accepta i un alt rezultat al tiin ei spiritului care ne va ajuta s dezvolt m o concep ie despre rela ia dintre mi carea P mântului i cea a Soarelui. Conceptul de spa iu al lui Riemann este i el cu adev rat logic. a adar nu se rote te în jurul Soarelui? Ar fi realtiv u or s se discute aceste probleme în detaliu într-o serie mai lung de conferin e. Ele sunt simple idei aruncate de colo-colo. Cealalt întrebare este îns dac reprezent rile ei pot fi realizate. Este suficient s privi i la reprezent rile prezentate în aceasta ca fiind analoge i ve i descoperi c ele sunt foarte str ine de realitate. de i într-o oarecare m sur este numai o dependin a spa iului euclidian. A a cum vede i. Coresponden a eu realitatea se va folosi ca un criteriu când se va adânci în mod potrivit o reprezentare ca aceea care este o justificare a teoriei relativit ii. El întreab dac ea corespunde sau nu realit ii. Sistemul solar ptolemaic a reprezentat o vedere unilateral i la fel toate celelate modele de sistem solar. Dac tras m aceast curb destul de departe. Cercet torul spiritului nu întreab pur i simplu dac o idee este logic sau nu. sunt întotdeauna unilaterale. Trebuie s ne imagin m c Soarele se mi c prin spa iu pe un drum curb.

A a cum am spus. Adev rul este c numai direc ia de privire se rote te. a doua c P mântul se rote te în jurul Soarelui. aceast mi care mai este diferen iat i de anumite rela ii care ar necesita mai multe ore ca s fie explicate.P mântul se mi c de-a lungul aceleia i curbe. Voi desena acum o alt pozi ie posibil (figura 65b). Odat privim Soarele dintr-o direc ie. În timp ce avem de-a face cu urm rirea Soarelui de c tre P mânt. Din perspectiva istoriei tiin elor naturale a dori s observ c ceea ce uime te în prezent omul la rezultatele cercet rii pe care le-am prezentat mai sus exist deja în concep ia copernican . acest rezumat este rezultatul unor investiga ii de tiin a spiritului de lung durat i se complic i mai mult când lu m în considerare alte relatii. în oarecare m sur . iar alt dat din direc ia opus . S ge ile indic direc ia de privire. prin faptul c alternativ se prive te dintr-o parte i din cealalt . urmând Soarele. Prima afirm c P mântul se rote te în jurul propriei sale axe. Dac v modela i interior în mod corespunz tor acest lucru. Copernic a postulat trei legi. iar a treia c mi carea P mântului în jurul Soarelui ofer numai o explica ie 96 . ca i cum P mântul s-ar mi ca în jurul Soarelui pe o orbit circular sau eliptic . C ci trebuie s ne d m seama c pe m sur ce ob inem o perspectiv mai bun asupra mi c rilor Soarelui sistemul copernican pe care-l prezent m colarilor în linii simple devine tot mai complex. Asta este ceea ce am vrut s spun din perspectiva tiin ei spiritului. ve i în elege u or c aceast urm rire a Soarelui de c tre P mânt se prezint . Dac lua i în considerare diferitele pozi ii posibile ale P mântului în raport cu Soarele descoperi i c atunci când P mântul este aici un observator ar trebui s priveasc spre dreapta pentru a a vedea Soarele. pân când în cele din urm liniile nu mai pot fi desenate deloc i oricum ies din domeniul spa ial ( Nota 141).

folosind formulele i calculele astfel încât s lu m în considerare saltul pe care îl facem. A patra dimensiune o anuleaz pur i simplu pe a treia i r mân doar dou . dac presupunem existen a unei a cincea dimensiuni trebuie s folosim pentru ea nota ia b i a pentru a asea. ne putem opri în domeniul intelectual atâta vreme cât nu avem nevoie s vizualiz m ceea ce facem. A a se petrec lucrurile în realitate. Rezultatul este un spa iu abstract cvadridimensional. pentru c a trece în timp este diferit de a ne mi ca de la prima la a doua. Tessarakt-ul nu este îns un corp real. s scriem a patra dimensiune ca fiind +d. dimensiune. În timp ce irul nostru abstract de gânduri conduce la un regressus in infinitum. adeseori. Vede i cum este.provizorie la un nivel conceptual. +b pentru a doua dimensiune i +c pentru a treia dimensiune nu putem. evolu ia tiin ific . ci prin natura lucrurilor suntem for a i s scriem c. de fapt. la a treia dimensiune spa ial . La fel. Adic ne întoarcem la punct ( Nota 146). Ast zi. dac descriem spa iul real. într-un spa iu n-dimensional. dimensiuni. Acest fenomen nu este prezent numai în imagina iune ca un experiment subiectiv . Când ne ridic m la nivelul percep iei imaginative nu putem pur i simplu s repet m procesul la infint. continuând la un nivel abstract procesul care ne conduce de la un plan la spa iul tridimensional. prin admiterea existen ei unei a patra etc. ci doar proiec ia adev ratului tessarakt în spa iul tridimensional ( Nota 145). noi ignor m în mod consecvent aceast a treia lege i credem c modelul copernican al sistemului solar cuprinde doar primele dou legi. 97 . era numai o conven ie f cut pentru u urin a anumitor calcule i c el nu a inten ionat s o afirme ca pe un fapt. Ajungem astfel în a patra. Acum trecem mai departe pe baza anumitor premise algebrice discut m aceasta numai în mod schematic . Putem chiar construi atunci corpuri cum este tessarakt-ul lui Hinton. Dac r mânem la nivelul pur abstract. Dac ar fi s studiem cu adev rat întreaga concep ie copernican am ajunge s accept m aceast concluzie i plecând de la astronomia de calcul. Putem spune c sistemul axial de coordonate descrie spa iul tridimensional. atunci când încerc m s facem asta ne confrunt m intuitiv cu o problem de elasticitate. mi carea P mâtului în jurul Soarelui. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 144) Haga 12 aprilie 1922 Întrebare despre spa iul pluridimensional. ceea ce ar conduce la acceptarea acestei a treia legi ( Nota 143). La sfâr tiul acestui proces r mânem doar cu dou dimensiuni în loc de patru. ci se realizeaz în felul în care l-am prezentat alalt ieri ( Nota 147). i în cazul pendulului ne putem imagina la început c el va continua s balanseze indefinit. a cincea etc. La un nivel teoretic putem de asemenea s trecem de la spa iul tridimensional la cea de a patra dimensiune în timp. Rafinând îns acest proces putem într-adev r face tranzi ia c tre timp. Dac folosim nota iile +a pentru prima dimensiune. Aceast a treia lege dovede te c Copernic era cu adev rat convins c a doua mi care pe care el o descrie. dar în dinamic vom ob ine o stare oscilatorie. Prin principiul elasticit ii ne-am întors la punctul de plecare. Ceea ce trebuie admis este faptul c P mântul se afl într-o rela ie cu Soarele ( Nota 142). La un nivel pur teoretic i abstract nu exist nimic de obiectat unor asemenea deduc ii.

opusul sistemului obi nuit de coordonate. În aceasta se afl cauza pentru care eterul este greu de definit. Aici ne afl m în cadrul dimensionalit ii obi nuite a spa iului. A adar. Numai c . atâta vreme cât. care nu pot fi descrise corect luând intresec ia axelor ca punct de plecare al coordonatelor noastre. În acea conferin am ar tat c . De exemplu. Asemenea chestiuni devin interesante atunci când sunt urm rite matematic trecând în domeniul fizicii. asemenea teorii g sesc foarte pu in în elegere. în loc de a pleca din interior spre afar . aici avem P mântul i avem în vedere r d cina plantei (figura 66a). Dac teoriile noastre care încep s devin aici foarte realiste ar fi duse pân la cap t. când ca fiind un gaz. avem de-a face cu o manifestare specific a gravita iei. De îndat ce p trundem îns în eter trebuie s lu m sfera i s construim întregul sistem din afar spre în untru. În loc s ne im c m centrifugal înspre în afar trebuie s ne mi c m centripetal înspre în untru (figura 66a). În loc s se pulverizeze în distan . Gre eala const în faptul c se pleac de la sistemul de coordonate privit din punctul central. în timp ce partea din stânga devine convergent . Atunci trebuie ca în loc s lu m intersec ia axelor ca punct de plecare trebuie s începem cu spa iul infinit care este numai cealalt form pentru punct. Asemenea considera ii ne 98 . s spunem. Ajungem la aceast suprafa ondulat . dac acestea sunt asimptotele unei hiperbole i acestea sunt ramurile ei. trebuie s ne imagin m c partea din dreapta se disipeaz . Adic are loc o inversare complet (figura 66b). Când îns încerc m s explic m forma florii aceasta nu mai ajunge. Este considerat când ca fiind un fluid. în prezent. de îndat ce trecem în domeniul eteric se ob ine un sistem de coordonate care este. calitativ vorbind. ci trebuie s lu m ca centru al coordonatelor o sfer infinit de mare i apoi coordonatele îndreptându-se numai spre centru ( Nota 148). am încercat o dat s introduc acest subiect într-o conferin la societatea matematic a unei universit i ( Nota 149).Atâta într-adev r de-a face. Teoria obi nuit a eterului gre e te în a nu lua în considerare aceast diferen . ar putea contribui la rezolvarea unor probleme de grani . se preseaz din afar . rezultând acele mi c ri care sunt mi c ri de alunecare sau de r zuire sau mi c ri presive.

conduc treptat la o tratare mai concret a spa iului, dar aceast tratare g se te pu in acceptare. Matematicienii analitici puri sunt deseori într-o oarecare m sur ostili unei geometrii sintetice. Geometria sintetic modern ne permite s ie im din matematica pur formal atunci când trebuie în eles aspectul empiric. Atâta vreme cât aplic m numai geometria analitic pur nu putem aborda domeniul realit ii. Geometria analitic ne permite s stabilim numai punctele finale ale coordonatelor, pozi ia lor geometric etc. Atunci când limit m construc iile noastre la linii i cercuri avem nevoie s ne ajut m de o anumit plasticitate, concrete e. Aceasta face ca geometria analitic s fie atât de benefic în a ie i din formal i de a ar ta cum trebuie s concepem elementul matematic în natur ( Nota 150). Întrebare despre teoria relativit ii Discu ia despre teoria relativit ii este f r sfâr it ( Nota 151). Cât timp ne plas m strict pe punctul de vedere al spa iului tridimensional ca spectator al dinamicii Universului, nu poate fi vorba s putem respinge teoria relativit ii. Atât cât prive te percep iile noastre, desigur, nu exist nicio diferen dac sfera, se aplatizeaz sau dac spa iul ca întreg se extinde spre interior în direc ia în care se aplatizeaz sfera. Astfel, atâta vreme cât avem de-a face cu perspectiva spa iului tridimensional, teoria relativit ii a lui Einstein este absolut corect . Aceast teorie a ap rut într-un anumit moment în evolu ia umanit ii i a istoriei tiin ei, atunci când am început s gândim în termeni pur spa iali adic s lu m spa iul euclidian ca punctul nostru de plecare pentru a gândi mai departe i în sensul spa iului neeuclidian ori în sensul teoriei relativit ii. Este imposibil s se resping teoria lui Einstein în cadrul spa iului tridimensional.

Posibilitatea de a discuta respingerea acestei teorii apare numai atunci când descoperim cum s facem trecerea la domeniul eteric adic trecerea de la corpul fizic, corpul spa ial tridimensional la corpul eteric. Corpul eteric este format în direc ie centripetal , nu centrifugal . i atunci tr i i cu corpul dumneavoastr eteric în interiorul întregului spa iu, a spa iului total. Atunci când de exemplu, observa i o distan între punctul A i punctul B, dac o ave i ca tr irea dumneavoastr , atunci lua i distan a de la A la B ca adev rat o dat ca aceasta i alt dat ca cealalt (figura 67a). Când con tientiza i aceast situa ie pute i spune: în momentul în care o am în mine, prima dat sau cealalt dat unul sau altul dintre puncte trebuie s se fi mutat, în termeni absolu i, dar pentru a face aceasta dumneavoastr în iv trebuie s sta i în totalitatea spa iului. Abia în acest punct discu ia devine posibil . Pentru acest motiv sunt convins c toate discu iile noastre privind concepte valabile asupra teoriei relativit ii se vor sfâr i cu întrebarea: P i, de unde ti i acest lucru? Dimpotriv , în momentul în care i trecem la astfel de lucruri, unde ne putem d rui chiar absolutului, adic trecem la vederea interioar , acolo chestiunea începe sa devin în a a fel încât trebuie s spunem: Tocmai în asemenea chestiuni ca teoria relativit ii se v de te c am ajuns la ceea ce Nietzsche nume te punctul de vedere al spectatorului. Acesta în teoria relativit ii este cultivat pân la extrema
99

extrem . i pentru oricine accept acest punct de vedere, teoria relativit ii este valabil . Aici nu este nimic de obiectat. În schimb ea poate fi z d rnicit . Un teoretician relativist fanatic din Stuttgart a explicat o dat de ce nu exist nicio diferen dac mergem într-o direc ie sau în cea opus . Dac in o cutie de chibrituri într-o mân i un chibrit în cealalt rezultatul este acela i, indiferent dac mi c chibritul pe cutie sau cutia pe chibrit. Desigur, în asemenea cazuri teoria relativit ii este absolut corect , dar a fi vrut s -i strig: Te rog, f din nou demonstra ia dup ce fixezi cutia de zid cu un cui! Aceasta nu diminueaz în niciun fel validitatea teoriei relativit ii. Arat doar c , a a cum putem trece din spa iul bidimensional în dimensiunea adâncimii, putem p trunde oriunde în lume în elementul spiritual, i atunci înceteaz teoria relativit ii s fie adev rat , abia atunci. Acesta este motivul pentru care am spus c discu iile asupra teoriei relativit ii tind s mearg la infinit, pentru c strict din punctul punct de vedere al observ rii ea nu poate fi respins . Întotdeauna pot fi aduse contraargumente la contraargumente. Daca te opre ti la pura lume a spectatorului, acolo ca observator stai de fapt întotdeauna în afara a ceea ce observi i trebuie s faci o distinc ie radical între subiect i obiect. De îndat ce v ridica i la niveluri superioare de cunoa tere, aceast subiectivitate i obiectivitate înceteaz . Se mai pot spune înc i alte lucruri. Numai c nu este posibil s se spun totul în cadrul unor astfel de r spunsuri la întreb ri. Dar a dori s prezint cel pu in urm torul lucru pentru stimulare. Atâta vreme cât r mânem în lumea spectatorului, în lumea spa iului, teoria relativit ii este ca atare de necomb tut. Când ie im din lumea spectatorului atunci intr m în lumi unde nu mai suntem doar spectatori, ci unde exist participare, de exemplu la durere. i în clipa când g si i trecerea de la simpla rela ie cu alte fiin e i este de în eles c o teorie a relativit ii este posibil numai în cadrul rela iilor , când ajunge i la ceea ce este intrinsec, a adar avansa i pân la tr irea interioar , în acel moment pentru durere de exemplu, inceteaz posibilitatea de a specula asupra ei, dac este relativ sau nu. Din aceast cauz , nu pute i construi contradic ii i apoi s spune i c deoarece exist o contradic ie situa ia nu este real . În via , contradic iile sunt reale pentru c entit ile vie ii apar in unor sfere diferite, care curg una în alta. De îndat ce trece i la realitate nu mai este permis s spune i: Când stabilesc o contradic ie trebuie s o rezolv. Dac este real , ea nu poate fi rezolvat . Chestiunea este de fapt, c în lumea rela iilor teoria relativit ii în mod firesc a trebuit s rezulte. i dac ar fi vorba numai de a men ine strict punctul de vedere al spectatorului, atunci nu ar fi nimic de obiectat împotriva teoriei relativit ii. De îndat îns ce intr m în ceea ce este intrinsec, în durere i bucurie, teoria relativit ii nu mai st în picioare. ÎNTREBARE: Dr. Steiner, ce în elege i când spune i c corpul fizic este un corp spa ial în timp ce corpul for elor formatoare este un corp temporal? i corpul fizic tr ie te în timp atunci când cre te i se descompune. Da, aceasta este doar neprecis gândit, dac pot s spun a a. Pentru a readuce unei gândiri exacte ar trebui întâi s face i o analiz a conceptului de timp. Gândi i-v numai: A a cum se afl în fa a noastr realitatea socotit în sensul obi nuit, spa iul i timpul sunt între esute. Putem s gândim corpul fizic ca fiind spa ial i corpul for elor formatoare ca fiind temporal numai când separ m spa iul i timpul. În cunoa terea noastr obiectiv obi nuit nu avem de fapt timpul efectiv. A a cum ti i, timpul este m surat în termenii spa iului; asta înseamn c schimb rile în unit ile spa iale sunt mijloacele prin care cunoa tem ceea ce noi numim timp. Dar acum imagina i-v un mod diferit de a m sura timpul. Nu mai m sura i timpul în termenii spa iului atunci când trece i la o experien adev rat a timpului. Aceasta oamenii o fac de cele mai multe ori în mod incon tient. Propriu-zis gândirea noastr este ridicat în con tien prin cunoa tere imaginativ . Ave i îns o adev rat experien a timpului, dac de exemplu, examina i s spunem sufletul vostru la data de 12 aprilie 1922, la 4:04 i eventual tot atâtea secunde. Vede i o sec iune temporal a vie ii sufletului vostru. Cu toate c nu pute i spune c aceast sec iune temporal con ine vreo sec iune spa ial , ea include în primul rând tot trecutul dumneavoastr p mântesc
100

i, dac vre i s -l prezenta i schematic, iar curentul experien ei dumneavoastr curge de la a la b, trebuie s desena i sec iunea AB (figura 67b).

Nu pute i face altceva decât s transpune i întreaga dumneavoastr experien în aceast sec iune, i totu i exist în ea o perspectiv . Pute i spune c evenimentele a ezate mult în urm în timp se formeaz cu mai mic intensitate decât evenimentele mai recente. Totu i, toate aceste evenimente sunt prezente într-o singur sec iune. Astfel încât ob ine i alte conexiuni decât cele ce apar când analiza i timpul. Putem ridica timpul la nivel de reprezentare numai dac nu-l analiz m a a cum facem în fizic , conform cu metodele de a în elege spa iul, ci reflectând doar la via a noastr sufleteasc . V afla i îns în via a dumneavoastr sufleteasc , chiar i dac ave i numai gânduri abstracte, în corpul dumneavoastr temporal. Important este s fim în stare s concepem cu adev rat acest corp temporal ca pe un organism. A a cum ti i, atunci când ave i un deranjament digestiv resim it în stomac, de exemplu, descoperi i c i alte p r i ale organismului spa ial sunt de asemenea afectate. În organismul spa ial, zonele individuale sunt separate spa ial una de cealalt . În organsimul nostru temporal în ciuda faptului c deosebim între mai târziu i mai devreme , timpii diferi i se afl într-o leg tur organic . Eu însumi folosesc uneori urm torul exemplu. S admitem c exist un om foarte b trân care, când acesta vorbe te cu cei mai tineri, în mod special cu copii, cuvintele lui par c rico eaz ; ele nu înseamn nimic pentru copii. i g sim alt om care, atunci când vorbe te cu copiii, vorbele lui par s curg direct în sufletele copiilor. Pentru a g si originea puterii anumitor oameni în vârst de a binecuvânta pe al ii, trebuie s merge i uneori în copil ria lor timpurie. De obicei nu se studiaz probleme ca aceasta pentru c foarte rar este luat în vedere întreaga persoan . Nu este men inut aten ia îndeajuns de mult timp pentru a se observa asemenea lucruri. Observa ia nu se extinde atât de mult. Aceasta trebuie s-o fac antroposofia. Dac merge i înapoi, ve i g si c aceia care posed o putere spiritual neobi nuit de a binecuvânta pe al ii la b trâne e, ale c ror cuvinte se revars ca o binecuvântare în cei tineri au înv at cum s se roage în propria lor copil rie. Eu exprim acest lucru în imagine astfel: mâinile împreun te în copilarie devin mâinile binecuvânt toare ale b trâne ii ( Nota 152). Aici vede i o leg tur între influen a unei persoane asupra altora la b trâne e i sentimentul de pio enie care era prezent în copil ria timpurie a persoanei respective. Calit ile timpurii i târzii sunt legate organic. Exist un num r infinit de asemenea conexiuni în fiecare persoan , dar le vedem numai când în elegem întreaga fiin uman . Ast zi, întreaga noastr via este exterioar acestei realit i. Credem c suntem plini de realitate, dar ne în el m pe noi în ine. În cultura noastr de via de ast zi suntem abstrac ioni ti. Nu acord m aten ie adev ratei realit i i de aceea ignor m calit i ca cele pe care le-am men ionat. Nu acord m de asemenea aten ie faptului c atunci când prezent m copiilor ceva, mai ales în clasele elementare, trebuie s evit m s le d m concepte foarte clar definite. Efectul unor asemenea concepte asupra vie ii de mai târziu este similar celui al leg rii membrelor i a nu le permite acestora s creasc .
101

în timp ce în dispozitivele mecanice elementul temporal este numai o func ie a spa iului. De exemplu. V mi ca i numai în sfera spa iului. ci el este scos din spa iul tridimensional i este tot atât de bine undeva ca i peste tot. despre o dreapt ca limit a unui plan nu despre un cerc i despre un punct infinit dep rtat ca limit a unei linii drepte. Dac în eleg corect a i spus c a patra dimensiune devine bidimensional în timp ce a patra dimensiune este o a treia dimensiune negativ . pentru c nu putem ajunge la nicio în elegere a acestuia dac nu tim c în om elementul temporal î i desf oar cursul ca o entitate în sine i c elementul spa ial este guvernat de elementul temporal ca de ceva dinamic. Ea trece în ceea ce devine percep ie în lumea imaginativ . trecerea la a patra dimensiune desfiin eaz pur i simplu pe cea de a treia. ob ine i momente dintr-un trecut mai îndep rtat dar nu v mi ca i mai departe cu lucrurile. Nu exist alt cale de a ne imagina situa ia. ajungem la o reprezentare a unui organism numai dac realiz m cu claritate c ceea ce în om curge temporal nu se raporteaz la organismul spa ial ci la organismul temporal. De fapt. Desigur. La oameni elementul temporal este ceva real. Avem de-a face cu lumea planului timpului. Aceasta este diferen a. Astfel dezvolt m o idee corect a corpului fizic uman actual numai când suntem în stare s separ m elementul temporal de cel spa ial. acest lucru este pe deplin posibil numai în cadrul imagina iunii. adic . Astfel ajungem. ÎNTREBARE: Einstein spune c continuumul spa iu-timp este cvadridimensional. cele scrise de cel ce pune întrebarea sunt gândite foarte antroposofic. cu toate c este consecvent s vorbi i despre un plan ca limit a spa iului tridimensional. elementul temporal este numai o func ie a ceea ce este spa ial. treptat. calculele obi nuite r mân întotdeauna exterioare proceselor temporale i nu ne permit s le abord m. dac vrem s folosm o expresie luat din geometrie. dar ve i g si o situa ie analog în geometria sintetic . Cred c Oswald a adar nu un adept al antroposofiei. A dori s adaug urm toarele: Este absolut corect c atunci când încerc m s trecem de la cele trei dimensiuni la a patra în mod real i nu abstract trebuie s folosim un semn negativ pentru a descrie a patra dimensiune. la ceea ce numesc eu un organism. În acest loc ajunge i la necesitatea de a nu putea acoperi integral percep ia cu gândirea dumneavoastr . iar aceast linie dreapt are doar un punct limit i nu dou ( Nota 154). Cu excep ia câtorva observa ii. la aceasta se ajunge. geometria sintetic presupune c spa iul tridimensional este m rginit de un plan.Ceea ce comunic m copiilor trebuie s fie un organism i trebuie s fie mobil. Dar acesta este un mod abstract de a continua. Acestea sunt reprezent ri reale pentru geometria sintetic . Aceasta este greu de în eles. ci un om care nu este chiar materialist a fost cel care a indicat într-o frumoas discu ie despre acest subiect c spre deosebire de procesele mecanice procesele organice care au loc în timp nu sunt reversibile ( Nota 153). Când atinge i limita tridimensionalit ii g si i un plan a c rui limit trebuie imaginat ca o linie dreapt i nu ca un cerc. Adic . a a cum debitul anuleaz creditul. În final. Este probabil c acest lucru nu este gândit antroposofic. Aceasta este for at s considere grani a tridimensionalit ii dac impunem grani e lumii tridimensionale ca o suprafa plan i nu ca o suprafa sferic . care nu trebuie s fie drept i nici s se afle în spa iu. Dar dac ne gr bim pur i simplu spre abstract ajungem la regressus in infinitum care înseamn existen a tot mai multor dimensiuni. dac introduce i numere negative în formula de calcul a eclipselor Lunii. Aceasta este de o importan fundamental în leg tur cu omul. Ar putea fi acest lucru interpretat în sensul existen ei unei leg turi între lumea imaginativ i continuumul lui Einstein? Conform cu modul de gândire conven ional ar trebui s conchid c lumea imaginativ ar fi un plan specific în spa iul tridimensional. Atunci când intr m în lumea imaginativ avem în adev r de-a face cu o lume plan . nu o observare direct a lucrurilor. dar a dori s tiu ce are de spus antroposofia despre asta. Asta este dificil de imaginat pentru c suntem obi nui i s ne reprezent m lucruri în spa iul 102 . Vede i acum c timpul posed o realitate inerent a a cum o pute i prelua i din matematic . Aceasta are particularitatea c înceteaz posibilitatea ca ea s mai fie raportat la cea de a treia dimensiune a spa iului. La ma ini. dar ar trebui s fie posibil s -i confirm m prezen a în orice moment. Numai c atunci când spunem c lumea imaginativ se afl într-un plan nu putem raporta acest plan la spa iul tridimensional definindu-i coordonatele. Totu i.

r mâne adev rat c matematica este un produs al spiritului uman sau al fiin ei umane în general. totu i este experien a mea. Nu pot s le definesc în termenii geometriei euclidiene. Atunci când func iona i în lumea obiectiv cu un bun-sim s n tos. a a cum poate ti i. abia acum câteva secole ( Nota 155). i chiar dac lucr m i pe o suprafa curb . De i ideile exprimate în întrebarea dumneavoastr sunt gândite foarte antroposofic. nu al gândurilor. Pentru acest motiv nu pot s spun c ele se raporteaz la un sistem de coordonate în spa iu. Aceasta este ce a vrea s dau numai pentru ilustrare. c pur i simplu lumea imaginativ are o leg tur cu continuumul lui Einstein. orientarea dumneavoastr este derivat numai din cele trei dimensiuni ale spa iului. Dac ar trebui s localizez aceste dimensiuni în spa iu ar trebui s iau o sec iune vertical prin corpul omenesc. i pe m sur ce 103 . ci altor circumstan e. Avem numai un analog pentru lumea imaginativ în art atunci când practic m pictura pornind de la culoare. A a cum a i putut desprinde din conferin a mea ( Nota 157). curbura sa nu se datoreaza picturii. Tocmai aceast deosebire ne poate impulsiona s nu trebuiasc s r mânem la observarea elementului matematic pe de o parte i a lumii fizice de cealalt parte. Nu are sens s vorbim despre cele trei dimensiuni în contextul lumii imaginative. care se manifest mai întâi ca imagina iune i poate fi exprimat în termeni spa iali numai permi ându-i celei de a treia dimensiuni s fie anulat de negativul s u. Acolo dumneavoastr s l lui i numai în dou dimensiuni. nu pe percep ie. În contrast. foarte târziu în pictur . Dumneavoastr nu s l lui i în aceste trei dimensiuni atunci când v afla i în lumea imaginativ . dac vrem s le localiz m în spa iu.tridimensional. Când v mi ca i în lumea imaginativ acestea sunt singurele dimensiuni pe care le purta i cu dumneavoastr . care este numai un corelat pentru spa iu dar noi avem i perspectiva inerent culorii ( Nota 156). În realitate. Intui ia este punctual dar nu poate fi raportat nici ea la un sistem de coordonate. nu putem spune. Astfel este posibil s exprim m fenomene tridimensionale chiar dac este disponibil doar o extindere bidimensional . Dar lumea imaginativ nu se afl în spa iul tridimensional. galbenul pare c se îndreapt spre noi atât de tare încât începe s devin agresiv. Trebuie s ne d m seama c avem de-a face cu o experien a bidimensionalit ii. ceea ce nu este acceptabil atunci când ne mi c m de la cunoa terea obiectiv în spa iu c tre cunoa terea suprasensibil real . Prima dimensiune este inerent posturii dumneavoastr verticale. Pentru percep ia noastr ele sunt reale. f r unele preciz ri. o experien a pe care nu o putem avea în lumea obiectiv . pentru c lumea imaginativ este totu i altceva decât lumea pictural . Ceea ce voi spune va p rea unora foarte îndr zne . Continuumul lui Einstein este bazat pe abstrac iune. Noi lucr m în plan i avem acum nu numai posibilitatea perspectivei grafice perspectiva a ap rut. De aceea nici defini iile tridimensionalit ii nu îi sunt aplicabile. a doua în direc ia stânga-dreapta i a treia în focalizarea ochilor. Toate inspira iile se mi c vertical. La Dornach s-a pictat dup asemenea principii. Dou dimensiuni sunt o realitate în lumea imaginativ i o singur dimensiune este o realitate în lumea inspira iei. În imagina iune putem vorbi numai despre dimensiunile lui sus-jos i dreapta-stânga. Din interiorul sentimentului. Totu i ambele culori sunt a ezate pe aceea i suprafa . atunci când folosim culoarea albastr . situa ia arat astfel. În aceste domenii superioare nu putem reveni la spa iul euclidian. A patra dimensiune a sa este construit ca un analog la celelalte trei dimensiuni. Când facem asta lucr m pe o suprafa plan . este un lucru nou faptul c noi pict m în perspectiv . ÎNTREB RI I R SPUNSURI Dornach 29 decembrie 1922 A a cum a i dedus din conferin se poate face o deosebire între spa iul tactil i cel vizual. culoarea se retrage.

Dac vre i s capta i. inclusiv dimensionalitatea pe care o con ine în rela iile gravita ionale. Punerea problemei este urm toarea. dac însemna i variabila cu x. a adar pentru ceea ce vie uim în spa iu tactil. în timp ce diferen ialele ne conduc întotdeauna în afara realit ii. Dumneavoastr vede i. Ele se anuleaz reciproc. Integrând aceste diferen iale se ajunge la diagramele despre care v-am vorbit alalt ieri ( Nota 162). plus. dac am lua în considerare c variabila x a fost pozitiv . trecerea de la sfera infinit din geometria proiectiv la plan i abia ve i fi în stare s reconcilia i aceast piatr unghiular a geometriei proiective cu reprezent rile noastre obi nuite despre realitate care sunt bazate pe comportamentul empiric fa de lumea din jurul nostru ( Nota 159). sarcina noastr i mul i oameni având preg tirea potrivit ar trebui s lucreze intens în acest sens este s încerc m s folosim ideile matematice pentru a cuprinde realitatea în domenii foarte concrete ( Nota 160). i dumneavoastr primi i din diferitele direc ii periferice cu for e centripetale pe care le pute i identifica în spa iul tactil posibilitatea de a elabora ecua ii diferen iale. Iar integralele pentru spa iul tactil îmi amintesc foarte mult numai c ele vor fi mai am nun ite de toate formulele de care am nevoie pentru circumstan ele i rela iile care se refer la geometria analitic i la ceea ce este mecanic în general. Despre aceasta a dori s fac unele preciz ri. a a încât în aceast ecua ie. În consecin . Aceasta face posibil s stabilim integrale pentru tr irea noastr a spa iului tactil. Omul se afl în interiorul gravita iei. acesta trebuie s fie precedat de un semn. Acestea trebuie tratate pentru spa iul tactil în acela i fel în care trat m ecua iile pentru mi c rile obligatorii din geometria analitic i mecanica analitic ( Nota 161). Încerca i s trata i ceea ce am dezvoltat teoretic ca fiind spa iul tactil în a a fel încât s trebuiasc s inser m pentru tr irea terestr a omului întreaga tr ire tactil . ob in aproximativ zero. Devine apoi posibil s integr m aceste ecua ii. pe care va trebui s le trat m în acela i fel în care am tratat ecua iile pentru mi c rile obligatorii din geometria analitic i din mecanica analitic . Vom vedea c atunci când integr m ob inem integrale foarte asem n toare dar de a a fel încât. Trebuie s v mi ca i cu ecua iile integrale în domeniul palp rii reale. 104 . S mergem mai departe i s aplic m acela i principiu spa iului vizual. Solu ia poate reu i numai dac matematicienii încep în mod real s lucreze asupra ei. de exemplu. ceea ce ne d integrale specifice. trebuie s-o concepem acum ca fiind negativ . trebuie s o face i a a cum am indicat în acea conferin . Adic atunci când integrez în raport cu spa iul vizual ob in integrale care le anuleaz pe cele pentru spa iul tactil. numai c în formulele mecanice trebuie inclus gravita ia. Prin aceasta v va deveni evident c pentru palpare dimensiunea vertical are o anume diferen iere. din aceast cauz vede i dificultatea care apare mereu în timpurile moderne când se încearc folosirea matematicii pentru a descrie realitatea. Înc o dat cre m ecua iile diferen iale. Când trat m apoi integrarea în acest fel ob inem un rezultat care conduce la alte integrale: œf(x)dy Dar când le scad pe cele dou una din alta. pentru aceste diagrame. s conturez o problem .ne mi c m mai departe în domenii pur matematice adic în domenii care sunt delimitate în termeni pur matematici ajungem tot mai pu in s cuprindem realitatea ( Nota 158). de exemplu. Da i-mi voie s o formulez schematic astfel: œf(x)dy Rezultatul ar fi integrala pentru tr irile spa iului tactil. din nou adev rul.

A adar nu ar trebui s scriem zero. Nu este pe de-a-ntregul adev rat c diferen a dintre integrale este zero. János (Johann) Bólyai (1802-1860). c dx este un num r imaginar în sens matematic. c vederea este întotdeauna for at în necesitatea imperioas opus gravita iei ( Nota 163). ob ine i formulele acustice i. îl consider de la început cum trebuie matematic. este considerat unul din fondatorii geometriei neeuclidiene hiperbolice. Articolul despre acest subiect.Ob in integrale pentru spa iul vizual care îmi vor apare foarte utilizabile. Dac se ia în considerare acest lucru devine posibil. matematician ungur. NOTE ‡ PARTEA I Conferin a I Berlin. pe de o parte. voi vie ui un rezultat surprinz tor. de asemenea. prin urmare. În aceast direc ie lucrând asupra lor i nu numai prin observa ii descriptive. la optic . A i înv at c trebuie s scrie i mecanica în jos pe vertical i vederea în sus pe vertical lumina este egal cu garvita ia negativ . foarte mult vreme s-a crezut c nu ar fi o axiom i c . vezi Stäckel [1913]. Dar ve i vedea c se poate desf ura pe aceast baz . ci prin prelucrare descoperim diferen e între tiin ele naturale moderne i antroposofie. numai dac în mod real ceea ce este spa ial la vedere. Când pune i la punct aceste calcule nu ve i observa numai discrepan e matematica pe de o parte i fizica de cealalt parte ca un rezultat al ecua iilor lui Lagrange ( Nota 164). (Nota traduc torului: de fapt. în timp ce auzul are loc pe orizontal . ci trebuie s scriem: dx=œ œ + Dac îmi creez posibilitatea ca prin c ut ri repetate de astfel de integrale i diferen iale s ob in ecua ii diferen iale corespunzând lui dx. 24 martie 1905 1. o munc fertil în domeniul matematicii i fizicii la fel cu munca la care m-am referit mai devreme în domeniul filogeneticii ( Nota 165). atunci când îl iau pe dx pozitiv aici i negativ acolo. s raport m integralele la mecanic . Astfel a i captat cu matematica un adev r interior. Pute i tr i acest lucru dac rezolva i problema corect. În acest fel ob inem mecanica. Unul dintre primii care a tratat problema paralelelor i a conchis c explicarea ei cerea o geometrie neeuclidian . în integrale utilizabile care cuprind realitatea. Pentru c pornind de la trivial ridic m construc ii despre vedere i nu consider m c atunci când avem în vedere spa iul vizual trebuie s calcul m cu mi carea vertical inevitabil . Pentru mai multe informa ii despre cei doi Bólyai. A studiat problema liniilor paralele i. Farkas (Wolfgang) Bólyai (1775-1856). Va trebui s demonstr m c în domeniul calculelor ne afl m în realit i întru totul concrete. ci rezult o diferen ial . prin aceasta. i anume. s-ar 105 . unica sa publica ie. optica etc. putem vedea. Carl Friedrich Gauss (1777-1855). matematician i fizician din Gottingen. acustica. Dac îns acum integrez ecua ia diferen ial care rezult . iar pe de alt parte. al turi de Carl Friedrich Gauss i Nikolai Ivanovici Lobacevski. a ap rut în 1832 ca o anex la textul matematic scris de tat l lui.

adic pe baza a a-numitei geometrii absolute. 2. vezi Zöllner. Primul exemplu rezult prin Äaltoirea³ pe trunchiul geometriei absolute a postulatului care afirm c printr-un punct exterior unei drepte se pot trasa cel pu in dou paralele la acea dreapt . postulatul paralelelor. Vezi Reichardt [1976]. Kant a luat acest fenomen ca o dovad c fiin ele umane sunt capabile de a cuprinde numai percep iile senzoriale ale obiectelor adic aparen ele lor i nu natura lor intrinsec . Wirkungen in die Ferne (Efecte la distan ) [1878a]. În cele din urm . a a-numitele geometrii neeuclidiene. adic a structurii geometrice a spa iului (topologia).³ Vezi de asemenea lucr rile lui Kant Lebendige Kräfte (For e vii) [1746]. sub o form mascat . prima este o expresie a rela iilor spa iale. Immanuel Kant a atras aten ia asupra acestui fenomen în cartea sa Prolegomena [1783]. Fiecare a a-zis demonstra ie con inea îns . § 13: ÄCe poate fi mai asem n tor. pot fi f cute s coincid prin mi c ri spa iale continue. intrinsece. F poate fi f cut s coincid cu F' printr-o rotire spa ial în jurul axei a. pp. 3. care sunt deci simetrice fa de o ax . matematician din Gottingen i primul care a descoperit geometria neeuclidian eliptic . Aceasta a oferit un stimulent pentru cercetare (pe atunci în copil ria ei) în spa ii multidimensionale. cei trei matematicieni cita i mai sus au ajuns la concluzia c acesta nu se poate demonstra i c înlocuindu-l cu postulate care îl neag se ob in sisteme necontradictorii. Dac F este o figur în plan i F' figura sa oglindit de cealalt parte a axei a.putea demonstra pe baza celorlalte axiome. pentru c . în toate p r ile sale. Vezi Scholz [1980]. Pentru o analiz a concep iei lui Kant despre spa iu cu privire la problema dimensiunii. Figura 68 arat câteva stadii ale acestei rota ii în proiec ie normal pe plan. Aceast distinc ie a condus la diferen ierea clar dintre topologie i geometria diferen ial . iar cel de-al doilea exemplu rezult din Äaltoirea³ pe acela i trunchi a postulatului care afirm c printr-un punct exterior unei drepte nu se poate trasa nicio paralel la acea dreapt . §§9-11. Riemann a fost primul care a f cut deosebire între nem rginirea i infinitatea spa iului.) Niciunul dintre studiile sale asupra acestui subiect nu a fost publicat în timpul vie ii lui. 106 . i totu i sim urile noastre ne înva c ele sunt într-adev r intrinsece deosebite deoarece în ciuda tuturor asem n rilor mâna stâng nu este con inut între acelea i frontiere ca i mâna dreapt (adic nu sunt congruente) iar o m nu care se potrive te pe o mân nu poate fi purtat de cealalt . Teza sa despre Ipotezele de la baza geometriei a dezvoltat geometria diferen ial prin generalizarea ei în spa iul n-dimensional. cu mâna mea sau cu urechea mea decât imaginea ei în oglind ? i totu i nu pot înlocui originalul prin ceea ce v d în oglind . i Gegenden im Raum (Domenii în spa iu) [1768]. Figurile simetrice în oglind care sunt a ezate în acela i plan. în timp ce ultima este o consecin a rela iilor numerice. imaginea sa în oglind este o mân stâng iar imaginea unei urechi drepte este o ureche stâng i nu poate lua locul originalului ei. 220227. Bernhard Riemann (1826-1866). dac originalul este mâna dreapt . cele hiperbolice cum este cea a lui Lobacevski-Bolyai i cele eliptice cum este cea a lui Riemann. Nu exist între ele diferen e ra ionale. de i evident contrare Äintui iei³ euclidiene.

Observa i c contururile figurilor F i F' pot fi f cute s coincid prin rota ii în plan (adic în jurul unor puncte din plan) numai dac sunt desf cute în segmente de dreapt care sunt rotite în jurul anumitor puncte de pe axa a. Printr-o opera ie analog . (În sensul geometriei proiective. Aceast transformare poate fi interpretat ca o proiec ie ortogonal (în spa iul tridimensional) a unei rota ii euclidiene cvadridimensionale în jurul planului a. pot fi transformate una în cealalt printr-o afinitate ortogonal tridimensional cu planul a ca plan al afinit ii (figura 69). figura rotit prin spa iu pare a pierde o dimensiune trecând prin axa a i devine paralel cu direc ia de proiec ie. cele dou figuri geometrice tridimensionale F i F'.) În proiec ia sa pe plan. În aceast proiec ie. figura tridimensional F pare c pierde o dimensiune trecând prin planul bidimensional a. 107 . aceasta este o perspectiv de ax a i centrul A pe linia de la infinit a planului.Interpretat ca figur plan . acestea pot fi rotite în jurul axelor corespunz toare din planul a pentru a forma suprafa a lui F'. Dac suprafa a lui F este desf cut în fe ele corespunz toare. aceast transformare reprezint o proiec ie ortogonal pe axa a. care sunt imagini în oglind fa de planul a.

Bazându- i teoriile pe aceast analogie dintre figurile simetrice bi i tridimensionale, August Ferdinand Möbius a fost, se pare, primul matematician care a conceput posibilitatea unui spa iu cvadridimensional în care figurile simetrice tridimensionale pot fi f cute s coincid f r întreruperea contactului (vezi Calculul baricentric al lui Möbius [1827], §140, not ). Totu i el a respins aceast idee ca fiind Äimposibil de gândit³ i nu a urmat-o mai departe. 4. Faptul c avem doi ochi face posibil percep ia adâncimii; vezi, de asemenea, r spunsurile la întreb rile lui A. Strakosch, 11 martie, 1920, retip rite în acest volum. Despre semnifica ia activit ii independente în perceperea dimensiunii adâncimii vezi întreb rile i r spunsurile din 7 aprilie 1921 (GA 76, retip rit aici) i nota 17 de mai jos. 5. (Johann Karl) Friedrich Zollner (1834-1882), astrofizician din Leipzig, considerat unul dintre fondatorii astrofizicii pentru contribu iile experimentale i teoretice la fotometrie i spectroscopie. Teoria lui despre structura cometelor a deschis direc ii pentru toate cercet rile ulterioare. Cartea sa Despre natura cornetelor Contribu ii la istoria i teoria cunoa terii (1886), ca aproape toate tratatele sale, con ine comentarii filosofice i istorice de mare r sunet, ca i critici polemice ale activit ii tiin ifice a contemporanilor s i. În leg tur cu studiile sale despre Principiile teoriei electrodinamice a rnateriei [1876], Despre efectele la distan [1878a] i Despre natura cometelor [1886], Zöllner a devenit familiar cu studiile contemporane ale geometriei neeuclidiene i multidimensionale. Pân la începutul anilor 1870 el a presupus c numai spa iul curb sau o a patra dimensiune ar putea explica anumite fenomene din fizic . În jurul anului 1875, cercet rile chimistului i fizicianului William Crookes (1832-1919) l-au determinat pe Zöllner s studieze spiritismul. El a dezvoltat ideea c existen a fenomenelor spiritiste s-ar putea explica prin presupunerea existen ei spa iului cvadridimensional i c aceste fenomene au dovedit c spa iul cvadridimensional este o realitate i nu doar o simpl posibilitate conceptual (Zöllner [1878a], pp. 273 i urm.). La scurt timp, Zöllner a început propriile sale studii asupra fenomenelor spiritualiste (vezi [1878b], pp. 752 i urm.; [1878c], pp. 330 i urm.; i în mod special [ 1878d]).
108

Pentru o sintez a experimentelor spiritiste ale lui Zöllner, vezi Luttenberger [1977]; pentru o analiz contemporan a lui Zöllner vezi Manifest rile spiritiste a lui Simony [1884]. Despre spiritism în general vezi Hartmann, Ipoteza spiritelor [1891 ] i Spiritism [1898]. Despre istoria spiritismului, din punctul de vedere al lui Rudolf Steiner, vezi conferin ele lui din 1 februarie i 30 mai 1904 (GA 52) i conferin ele din 10-25 octombrie, 1915 (GA 254). Zöllner a conceput Älucrurile în sine³ ale lui Kant ca fiind obiecte cvadridimensionale reale proiectate în spa iul perceptibil ca obiecte tridimensionale. El a g sit demonstra ia acestui mod de gândire în existen a figurilor tridimensionale simetrice în oglind care de i congruente din punct de vedere matematic nu pot fi f cute s coincid f r a pierde contactul una cu cealalt [în trei dimensiuni] (vezi nota 3): ÄDe fapt, spa iul care poate explica f r contradic ii lumea pe care o vedem trebuie s posede cel pu in patru dimensiuni, f r de care existen a actual a figurilor simetrice nu poate fi niciodat redus la o [singur ] lege³ (Zöllner [1878a], p. 248). Zöllner considera ideile lui Kant ca fiind precursoare ale propriilor sale vederi (vezi nota 2). În eseul citat, Zöllner descrie unele din caracteristicile unice ale tranzi iei de la a treia la a patra dimensiune. Atât considera iile sale teoretice cât i experimentele spiritiste sunt bazate pe aceste caracteristici. El începe cu o discu ie despre noduri în spa iul tridimensional i atrage aten ia asupra faptului c ele pot fi deznodate numai dac Äpor iuni ale corzii dispar temporar din spa iul tridimensional în m sura în care este vorba de fiin e de aceea i dimensionalitate (vezi nota 15). Acela i lucru s-ar întâmpla dac printr-o mi care executat în cea de a patra dimensiune un corp ar fi îndep rtat dintr-un spa iu tridimensional închis i rea ezat în afara acestuia. Astfel pare posibil s anul m a a-numita lege a impenetrabilit ii materiei în spa iul tridimensional într-un mod întru totul analog pentru a îndep rta un obiect din interiorul unei curbe închise con inut într-un plan prin ridicarea obiectului peste linia curbei f r a o atinge³ (Zöllner [1878a], p. 276). Vezi, de asemenea, nota 6. 6. O perpendicular poate fi construit în orice punct al unei suprafe e bidimensionale. Dac un punct P se mi c în sus de-a lungul perpendicularei, se distan eaz de toate punctele suprafe ei f r s - i schimbe proiec ia M pe suprafa . Dac M este centrul unui cerc, în timp ce punctul P se îndep rteaz de suprafa , el r mâne echidistant de toate punctele cercului, de i aceast distan cre te continuu. Dac l s m punctul P s se mi te de-a lungul perpendicularei pân când distan a de la centrul M devine mai mare decât raza cercului i apoi rotim perpendiculara pân când se a az în planul cercului, punctul P se va fi mutat în afara cercului f r a intersecta circumferin a. În mod analog, un punct P aflat în interiorul unei sfere poate ie i din interiorul acesteia f r a-i str bate suprafa a de îndat ce facem apel la cea de a parta dimensiune. Orice punct aflat în spa iul tridimensional poate p r si acest spa iu i poate p trunde în spa iul tridimensional în lungul unei drepte perpendiculare f r a atinge vreun punct din spa iul originar. Dac îndep rt m punctul central al unei sfere din spa iul tridimensional în acest mod, punctul M se va distan a din ce în ce mai mult de toate punctele suprafe ei sferei în mod egal. De îndat ce distan a fa de locul ini ial M este mai mare decât raza sferei punctul a fost scos din sfer i opera ia poate deveni vizibil prin rotirea liniei drepte în lungul c reia s-a deplasat puncul, ajungându-se din nou în spa iul tridimensional. 7. Arthur Schopenhauer (1788-1869): ÄLumea este reprezentarea mea; acesta este un adev r care se aplic oric rei fiin e vii, cunosc toare³ (Lumea ca voin i reprezentare, vol I, §I [1894], p. 29. 8. Rudolf Steiner folose te, de asemenea, acest exemplu în cartea sa Filosofia libert ii (GA 4), capitolul VI, ÄIndividualitatea uman ³, p. 106. Vezi, de asemenea, conferin a sa din 14 ianuarie, 1921 (GA 323, p. 252).
109

9. Rudolf Steiner discut aceste dificult i în detaliu în Filosofia libert ii (GA 4), capitolul IV, ÄLumea ca percep ie³ i în introducerea sa la Lucr rile de tiin e naturale ale lui Goethe (GA 1), capitolul IX, ÄEpistemologia lui Goethe³, i capitolul XVI. 2, ÄFenomenul arhetipal³. 10. Rudolf Steiner folose te, de asemenea, aceast compara ie în conferin a sa din 8 noiembrie 1908 (GA 108) în care investigheaz mai îndeaproape rela ia dintre senza ie, percep ie, reprezentare i no iune. 11. Strict vorbind, aceast afirma ie despre tranzi ia de la cerc la linia dreapt este valabil numai în geometria euclidian . În geometria proiectiv cercul coincide atât cu tangenta care r mâne fix cât i cu dreapta de la infinit (vezi Locher [1937], capitolul IV, în mod special pp. 69 i urm.). Numai atunci când planul euclidian devine plan proiectiv prin încorporarea dreptei de la infinit este posibil s treac prin infinit (vezi, de asemenea, Ziegler [1992], capitolul III). 12. Acest fenomen este legat direct cu faptul geometric c este imposibil s treci prin infinit far s p r se ti domeniul geometriei euclidiene (vezi nota 11). Cu alte cuvinte, punctul pe care ni-l imagin m mi cându-se într-o direc ie nu este transformat în punctul pe care ni-l imagin m întorcându-se înapoi din cealalt parte. Ceea ce leag cele dou por iuni ale liniei drepte pe care le putem imagina senzorial ca fiind legate prin infinit este legitatea pe care o putem în elege, ceea ce le separ este alc tuirea lor reprezentat a fi din puncte. 13. Rudolf Steiner folose te în mod repetat metafora sigiliului, a cerei de sigilat i a amprentei, în leg tur cu considera iile epistemologice, cu privire la rela ia dintre lumea obiectiv i con tien a individual a celui ce cunoa te. Aspectul decisiv al acestei metafore este acela c în ea, ca în domeniul psiho-fizic, transmiterea formei nu este legat de transmiterea substan ei. Vezi, de asemenea, eseul lui Steiner Filosofie i antroposofie (GA 35) i Fundamentele psihologice i pozi ia epistemologic a antroposofiei (GA 35), p. 138. 14. Oskar Simony (1852-1915), matematician i om de tiin din Viena, fiul geografului i cercet torului alpin Friedrich Simony (1812-1896) i profesor la Colegiul de Agrotehnic din 1880 pân în 1913. Studiile sale matematice se refer mai ales la teoria numerelor, topologia experimental a nodurilor i suprafe elor bidimensionale din spa iul tridimensional (vezi Müller [1931] i [1951]). Unele din modelele pe care le men ioneaz Steiner sunt ilustrate în tratatele lui Simony. Implicarea lui Simony în topologie era inspirat de întâlnirile lui cu experimentele spiritiste ale lui Zöllner (vezi nota 5). El s-a sim it înclinat s studieze problemele spa iale puse de descoperirea geometriei neeuclidiene i a celei multidimensionale. Investiga iile sale s-au extins la a include considera ii psihologice i epistemologice (vezi Simony [1883], [1884], [1886]). Simony tia c nu trebuie s se confunde domeniul empiric cu cel al ideilor matematice. Ca matematician, posibilitatea conceptual a spa iului cvadridimensional nu era o problem pentru el, dar nu putea s accepte teza lui Zöllner c toate obiectele în spa iul tridimensional sunt proiec ii ale obiectelor cvadridimensionale care nu sunt senzorial perceptibile. Totu i inten ia sa nu era s resping existen a fenomenelor spiritiste neobi nuite. Dimpotriv , el a sus inut, ca i Zöllner, necesitatea unor investiga ii tiin ifice exacte ale unor asemenea fenomene. El a ar tat, de asemenea, cum fenomenele spiritiste relatate de Zöllner ar putea fi demonstrate folosind metodele tradi ionale ale fizicii i psihologiei sau cel pu in reconciliate cu aceste domenii (Simony, Manifest ri spiritiste [1884]) . El a sim it c era important s se demonstreze c explicarea unor asemenea fenomene nu cerea p r sirea spa iului empiric tridimensional. El a ar tat c ipoteza lui Zöllner despre existen a spa iului cvadridimensional contrazicea experien a noastr obi nuit a spa iului; dac aceast ipotez este corect , obiectele din spa iul tridimensional obi nuit al fizicii sunt imagini-umbr pe care le putem schimba dup voie, f r s avem acces la prototipurile lor (Simony [1881b], §6 i [1884], pp. 20 i urm.). A a cum s-a ar tat, prin exemplul unei umbre proiectat de un obiect tridimensional pe o suprafa nu este posibil nicio schimbare a umbrei f r
110

478) discut subiectul doar în termeni generali. Felix Klein (1848-1925) pare s fi fost primul matematician care a atras aten ia asupra acestui fenomen la începutul anilor 1870. rotind o sec iune a curbei prin spa iul tridimensional în jurul unei linii drepte a ezat în plan. la aceast întâlnire i a exprimat opinia c aceasta a inspirat teza lui Zöllner despre existen a spa iului cvadridimensional i a semnifica iei sale în explicarea fenomenelor spiritiste (Klein [1926]. El a demonstrat c asemenea suprafe e pot fi t iate în moduri care sau nu le distrug caracterul de închidere sau produc noduri în anumite circumstan e (Simony [1880]. dar. pentru a r mâne independent de orice ipotez posibil despre natura spa iului perceput³ ([1883].). acest nod nu poate fi dezlegat în 111 . Cel mai simplu i mai faimos exemplu de acest gen este men ionat de Rudolf Steiner în conferin a sa. pp.accesul direct la obiectul care o arunc . cursul dezvolt rii pe care l-am ales eu face de asemenea clar de ce în investigarea diverselor sec iuni de primul i al doilea ordin am evitat s folosesc atât geometria analitic cât i calculul infinitezimal. Simony era interesat în mod special de felul în care se dezvolt nodurile în suprafe e inelare curbate i în suprafe e închise neînnodate. [1881a]. În plus. Ca matematician. 169 i urm. 15. întret ierea. pp. El cerceteaz mai întâi desfacerea unui nod bidimensional într-o curb închis (figura 70): f r a t ia curba. f r t iere. În spa iul cvadridimensional nu exist noduri. Durège [1880] i Hoppe [1880]). Conform unei relat ri a lui Zöllner [1878a]. de vreme ce apar in domeniului sim urilor. În Efecte la distan ([1878a]. f r s fie puse în leg tur cu a a-numita teorie a variet ilor superioare. Zöllner demonstreaz desfacerea nodurilor în spa iul cvadridimensional cu ajutorul unei analogii. p. În timp ce Klein ([1876]. în forma de cruce. 963 i urm.³ F r a fi t iat. Klein a vorbit cu el in timpul unei conferin e tiin ifice despre acest subiect cu pu in timp înainte de a publica un tratat în care discuta în treac t aceast tem . o band r sucit la 720° i închis inelar. Hoppe [1879] folose te un exemplu formulat analitic pentru a dezlega în mod concret un nod simplu tridimensional în spa iul cvadridimensional (vezi.) ÄDac aceste considera ii sunt transferate printr-o analogie la un nod din spa iul tridimensional. de asemenea. [1881 b]). pp. 272-274). de asemenea. (Nota traduc torului: autointersec ia nu poate fi eliminat dac r mânem în plan.). este u or de v zut c un asemenea nod poate fi legat i dezlegat numai prin opera ii în care elementele firului descriu o curb dublu îndoit . adic fiecare nod dintr-un fir sau o panglic închis poate fi dezlegat pur i simplu prin tragerea firului sau panglicii. Experimentele topologice ale lui Simony inten ionau s investigheze natura spa iului tridimensional empiric opus spa iului curb sau oric rui spa iu matematic imaginabil: ÄFenomenele investigate aici. pot fi încorporate doar într-o geometrie empiric . Klein s-a referit. pot fi evitate autointersec iile.

³ (Zöllner [1878a].. se ob ine o suprafa care este echivalenta cvadridimensional a unui inel cilindric (figura 72).³ ÄÎn mod clar. În al doilea caz. sau trecerea printr-a patra dimensiune. Cu alte cuvinte. Pp. Este de presupus c Simony era con tient de acest fenomen. aceste fiin e ar fi în stare s lege i s dezlege asemenea noduri cu ajutorul unei opera ii complet analoge cu dezlegarea nodului descris anterior.spa iul tridimensional. transformând inelul r sucit într-un inel ner sucit (vezi tranzi ia de la figura 73 la figura 74). 273-276). pe când în primul caz ele nu sunt. profesor de matematic din Munchen.] Observa iile mele asupra form rii nodului dintr-un fir flexibil în diferite dimensiuni ale spa iului au fost inspirate de comunic rile orale ale lui Felix Klein. 112 . de vreme ce era preocupat în primul rând de calitat ile empirice ale spa iului tridimensional. r sucirile care sunt multiplu întreg de 360° pot fi desf cute în spa iul cvadridimensional (vezi discu iile de mai jos). Fiind dat o panglic r sucit cu 360° înainte de a-i fi unite capetele într-un inel. 3 i p. În spa iul cvadridimensional r sucirea poate fi desf cut f r vreo suprapunere. ÄDac totu i ar exista printre noi fiin e capabile s fac mi c ri cvadridimensionale cu obiecte materiale. Echivalen a unei benzi cilindrice ner sucite în spa iul tridimensional i a unei benzi cu o r sucire de 360° în spa iul cvadridimensional rezult din faptul c ambele inele sunt caracterizate de dou muchii care nu se intersecteaz . Desfacerea unui nod în spa iul tridimensional este într-adev r posibil întotdeauna dac sunt permise autoîntret ierea. în opera iile indicate aici.. 16. de i el nu-l men ioneaz explicit în lucr rile sale de topologie. în m sura în care o pot percepe fiin ele cu aceea i dimensionalitate. de vreme ce ultima face posibile rezultatele autoîntret ierii f r autoîntret iere (vezi Seifert/Threlfall [1934]. aceste muchii curbe sunt r sucite una în jurul celeilalte. [. por iuni ale firului trebuie s dispar temporar din spa iul tridimensional. Tot ce trebuie s facem este s rotim o sec iune anume a curbei din planul în jurul planului prin spa iul cvadridimensional (figura 71). 315). p.

A patra dimensiune [1904]. De aceea unei fiin e tridimensionale cu acest tip de vedere toate obiectele i-ar ap rea ca fiind proiectate pe o suprafa . 31 martie 1905 18. pe care nu o putem percepe senzorial. matematician i scriitor. incluzând câteva despre arta de a gândi în care respingea orice restric ii artificiale impuse gândirii sau experien ei de reglement ri de comportare religioase. Charles Howard Hinton (1853-1907) a ajuns i el la concluzia c fiin ele umane trebuie s aib patru sau chiar mai multe dimensiuni. de i o putem deduce. un chirurg care a scris i el eseuri. un inel cilindric încorporând o r sucire de 180° (figura 75). Geometric vorbind. indiferent de dimensiune.Observa i c aceast operarie nu poate fi f cut asupra a a-numitei benzi Mobius. ÄPoate fi argumentat c simetria. a ceva ce intr de afar în lumea anorganic ³ (Hinton. Aceast suprafa are doar o singur muchie. (Acest fenomen are de-a face cu faptul c o asemenea suprafa nu poate fi orientat . sociale sau juridice. Pe baza geometriei i fizicii. p. chiar în spa iul cvadridimensional nu poate fi transformat într-un inel ner sucit în niciun fel f r a t ia suprafa a. Chiar faptul c fiin ele umane au vedere tridimensional e o dovad a naturii noastre cvadridimensionale. §2. atât în structura lor cât i în diferitele lor moduri de ac iune. Banda Möbius a fost descris pentru prima dat de c tre Möbius [1865]. vezi Seifert/Threlfall [1934]. viziunea static într-un plan sau în spa iu poate fi interpretat ca proiec ia central a obiectelor din plan sau spa iu pe o suprafa . dar nu ar fi în stare s o experimenteze. Hinton a fost putemic influen at de tat l s u. cu privire la fiin ele vii exist dovada. Conferin a a II-a Berlin. Aceast fiin are o impresie indirect a celei de a treia dimensiuni numai dac este în stare s vad dinamic. Dac nu. este dovada unei ac iuni într-o dimensionalitate superioar . James Hinton (1822-1875).) 17. adic dac aparatul s u vizual include dou direc ii de proiectare i dac are abilitatea s le pun de acord. Charles Howard Hinton (1853-1907). §11. Prin leg tura p rin ilor s i cu Mary 113 . o asemenea fiin ar fi în stare s deduc c exist a treia dimensiune (a a cum fac oamenii cu vedere monocular pe baza experien ei i a numeroaselor ocazii de compara ie). 78). Astfel.

Zollner prezint pe scurt experimentele i opiniile sale despre realitatea celei de a patra dimensiuni. de exemplu. 19. Figura cvadridimensional corespunz toare. Hinton credea c lumea include o extensie material în cea de a patra dimensiune i încerca s demonstreze aceast ipotez prin diverse experien e în psihologie i fizic . în 1886. Rezultatul este un p trat mai mare împ r it în patru p trate mai mici (figura 16). În leg tur cu asta Hinton a studiat tranzi ia de la a doua la a treia dimensiune în diferite moduri pentru a crea un fundament solid pentru descrierea celei de a patra dimensiuni în spa iul tridimensional perceptibil. el a întâlnit problema subdiviz rii imaginii oglindite a dou cuburi i s-a întrebat dac acest fenomen nu s-ar putea dovedi a fi i el determinat în mod subiectiv. Un cub împ r it în opt cuburi mai mici poate fi construit permi ând fiec rui p trat mic s devin suprafa :a comun a dou cuburi adiacente (figura 17). prezentate aici. C utarea certitudinii i-a provocat în 1875 o serioas criz . A tr it în Japonia pân în 1891. Vezi Rudolf Steiner. adiacente. În conferin a sa din 24 mai. tiin a ocult în rezumat (GA 13). retip rit în acest volum. Mary Ellen. conceptele de Ädeasupra³ i Ädedesubt³ (Casting Out the Self [1886]. el a încercat s se elibereze de toate limit rile subiective impuse ca. În acest proces. Hinton a studiat matematica la Oxford i a predat la diverse institu ii înainte de a p r si Anglia i de a pleca în Japonia. este urm torul: un segment de dreapt împ r it în jum tate poate fi transformat într-un p trat permi ând fiec rei jum t i de segment s fie latura comun a dou p trate mai mici. el le utilizeaz într-un mod foarte diferit. În particular el a dezvoltat exerci ii metodice pentru dobândirea unei concep ii consecvente despre spa iul tridimensional. intens citit i foarte respectat de publicul laic. v duva matematicianului i logicianului George Boole (1815-1864). cubul cvadridimensional.Everest Boole (1832-1916). El a recurs la ideea c numai aranjarea obiectelor în spa iu ar putea conduce la o cunoa tere absolut cert . 1905. de i cu pu in succes. [1985] i [1988]). De i i Hinton folose te culori pentru a ilustra tranzi ia de la a doua la a treia dimensiune i în mod special tranzi ia de la a treia la a patra dimensiune. Hinton a fost un scriitor controversat. apoi i-a petrecut restul vie ii în Statele Unite. În acest articol. În timp ce investiga aceast problem . el a descoperit un tratat de Friedrich Zö llner despre a patra dimensiune [1878e] în Quarterly Journal of Science (editat de William Crookes). Hinton i-a petrecut resul vie ii studiind problema celei de a patra dimensiuni. viitoarea sa so ie. 205-229). Vezi explica iile corespunz toare din conferin a precedent . Steiner recapituleaz gândurile lui Hinton despre acest subiect. pp. 20. Lucr rile sale s-au concentrat asupra populariz rii ideilor despre spa iul cu patru dimensiuni i se ocupau în mod special cu felul în care trebuie dobândit abilitatea de a-l vizualiza. în mod special de teosofi i arti ti avangardi ti (vezi Henderson [1983]. capitolul IV: ÄEvolu ia cosmic i fiin a uman ³ 21. Hinton a întâlnit-o pe fiica lui Boole. s foloseasc metodele tiin ifice pentru a aborda spiritismul. Aceast concep ie a întâlnit rezisten atât din partea materiali tilor care acceptau existen a a doar trei dimensiuni cât i din partea spiriti tilor care preferau s interpreteze a patra dimensiune ca având un caracter pur spiritual (vezi Ballard [1980]). Fundamentul geometric al gândurilor lui Steiner. El a fost respins sau ignorat în cercurile academice. Crookes (chimist i fizician) i Zollner apar ineau ambii grupului de cercet tori universitari care încercau. În preocup rile sale cu exerci ii de gândire privind aranjarea cubului divizat în cuburi mai mici. rezult când fiecare din 114 . Nu este posibil pur i simplu o reconstruc ie a ceea ce Steiner a vrut sa spun prin aceast analogie i nu exist nimic în lucr rile lui Hinton care s corespund cu acest tip de idea ie. iar pentru o vreme a p strat opinia c este posibil în acela i fel i dobândirea unei concep ii nonsenzoriale a spa iului cvadridimensional (vezi O nou er de gândire [1900] i A patra dimensiune [1904]).

Primul manuscris al lucr rii sale a fost trimis la Academia Regal . În s pt mâna în care ve i fi la Haga. va deveni membru al Societ ii antroposofice. modelele folosite pentru conferin a dumneavoastr se afl înc în posesia dumneavoastr . Cartea lui Schouten. Dup ce a studiat ingineria electric la colegiul tehnic din Delft. a dori s v rog cât se poate de prietene te s -mi trimite i modelele. era membr a Societ ii teosofice i mai târziu a Societ ii antroposofice. într-o scrisoare (de asemenea din arhiva Steiner) de la mama lui Schouten c tre Rudolf Steiner. La pu in timp dup aceea a fost numit profesor la Delft. În arhivele Rudolf Steiner Nachlassverwaltung exist o scrisoare a lui Schouten c tre Steiner. J. Rezultatul este un cub cvadridimensional împ r it în 16 cuburi cvadridimensionale. este vorba de Jan Arnoldus Schouten (1883-1971). unde a r mas pân în 1943. cu o dedica ie personal a autorului. 17 mai 1905 22. Pân acum a fost g sit numai o indica ie a leg turii dintre Schouten i Rudolf Steiner. H. matematician olandez din Delft. i asta pentru c propria lui munc academic cere foarte mult de la el deocamdat . Schouten a studiat matematica de unul singur i a scris cartea Grundlagen der Yektor und Affinoranalysis [ 1914] pe care a prezentat-o ca diserta ie la Universitatea din Delft. De vreme ce inten ionez s in câteva conferin e despre a patra dimensiune. A. a a încât nu este în stare pentnt moment s reia din nou studiile teosofice. Schouten i-a practicat profesia pentru câ iva ani la Rotterdam i la Berlin.T. Mama lui Schouten. a fost g sit în biblioteca lui Rudolf Steiner. În plus. inten ionând s renun e la Societatea teosofic . Domnul Schouten dup toate probabilit ile. Schouten. dar din p cate dumneavoastr era i deja plecat. care a fost fondat cu pu in timp în urm . 1913. în acest an. incluzându-l pe cel din Delft. datat 4 martie. m-am oprit s v spun la revedere. Pentru a fi în stare s în eleag teoria general a relativit ii. Slav Domnului. Conferin a a III-a Berlin. Aceste conferin e sunt destinate mai multor cercuri. dar el spune c pentru moment nu poate s fac acest lucru cu o con tiin clar pentru c nu a fost în stare s in pasul cu studiile sale teosofice.cele opt cuburi mai mici ale cubului tridimensional este interpretat ca grani a comun a dou cuburi cvadridimensionale. În aceast scrisoare se spune printre altele: ÄAm fost foarte încrez toare c fiul meu. Societatea de filosofie din Amsterdam i-a cerut s in o conferin despre conceptele sale de matematic imaterial . Schouten M. atât el cât i 115 . el ine conferin e s pt mânal despre matematic la Delft i despre electricitate la Rotterdam. Înainte de a pleca acas în iulie. Mi-a spus c î i face un scop din a studia serios tot ceea ce întreprinde în via a lui.S. Ca urmare. Al dumneavoastr sincer. Partea care se refer la aceast conferin este urm toarea: Delft 1 decembrie 1905 Stimate domnule doctor.

i A patra dimensiune [1904]. r spunse b trânul. mi carea unui cub cu ase suprafe e în spa iul cvadridimensional creeaz o figur cu opt cuburi formând frontierele sale cubul ini ial i cel final. Vezi Teosofia lui Rudolf Steiner. Aceste modele nu s-au g sit printre lucrurile lui Steiner dup moartea sa. probabil datorit diferitelor moduri de a adapta folosirea culorii de c tre Steiner (în mod special albul). Aceasta apare evident în proiec ia paralel a acestei mi c ri pe un plan adic în spa iul bidimensional (vezi figura 88). 30. capitolele XI-XIII). sec iunile 1 i 2.) 24. Geea. Sper c dumneavoastr i fiul meu ve i g si prilejul s v întâlni i. Platon (427-347 î. pe care Rhea l-a încredin at mamei ei. 28.). în volumul 12. Conversa ii ale unor emigran i germani. 29. Cre tinismul ca fapt mistic (GA 8. Vezi. El vedea reprezentarea bidimensional a figurilor tridimensionale ca preg tire pentru reprezentarea tridimensional a figurilor cvadridimensionale (vezi O nou er de gândire [1900]. 31. La fel. Demetra i Hera) i la doi fii (Poseidon i Zeus). S-a c s torit cu sora lui Rhea care a dat na tere la trei fete (Hestia. Basmul: Între timp regele de aur spuse omului cu lampa: ÄCâte taine cuno ti?³ ÄTrei³. Nu este evident din contextul conferin ei dac Steiner a inten ionat ca culorile s sugereze atribute specifice ale dimensiunilor corespunz toare. Un cub m rginit de ase suprafe e poate fi creat mi când un p trat cu cele patru laturi ale sale în spa iul tridimensional. Steiner pare s se fi referit la o versiune mult simplificat a unuia dintre sistemele lui Hinton. a a cum este u or de v zut dintr-o proiec ie paralel a mi c rii cubului în spa iul tridimensional (vezi figura 90). con ine aproape acela i ra ionament i figuri identice. capitolul XII. Cele ase suprafe e constau din p tratele de început i de sfâr it. pp. 65 i urm. 116 . 32. partea a II-a. un articol din Verhandelingen der Koninglijke Akademie van Wetenschapen te Amsterdam a ap rut în 1918. r spunse b trânul. Hinton pare s fi atribuit termenul tessarakt figurii cvadridimensionale analog cubului. Hinton a folosit câteva sisteme de culori i distribu ii de culori. Timaeus 36b-37a. de asemenea. A patra dimensiune [1904]. Ei ar dori s participe la conferin ele dumneavoastr publice. 26. 25. Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832). dar pare improbabil. Hinton a dezvoltat i popularizat nu una ci mai multe metode de reprezentare a spa iului cu patru dimensiuni în spa iul tridimensional perceptibil. Die Mytologie der Griechen [ 1966]. Conferin a a IV-a Berlin. Vezi lista lucr rilor lui Hinton în Bibliografie. Probabil ele au fost returnate lui J. I. vol.Ch. 23. (Vezi Kerenyi.A.³ Primul articol al lui Schouten din Verslagen en Mededeelingen der Koninglijke Akademie van Wetenschappen a ap rut în 1917 în volumul 26. capitolele I-IV i VII. Pronun ia tesserakt apare de asemenea în lucr rile sale. ÄCare este cea mai important ?³ ÄCea revelat ³. capitolul I. 24 mai 1905 27. Cronos i-a devorat pe to i.so ia lui au asimilat adev rurile despre reîncarnare i karm . de Hinton. Cronos (a nu fi confundat cu Chronos sau Timpul) este unul din fii lui Uranus i al Geei. Schouten (vezi scrisoarea din nota 22). trecându-le de la tabla neagr la hârtia alb . În cursul vie ii sale. plus cele patru produse de laturile în mi care. El a fost remarcat mai mult pentru lucr rile de popularizare ale acestui subiect decât pentru originalitatea sa matematic . iar fiut meu crede c i unii din colegii lui ar putea participa dac subiectul li se pare interesant. cu excep ia lui Zeus. plus ase cuburi create prin mi carea fe elor . Diferitete transcrieri ale conferin ei difer substan ial în acest loc.).

31 mai 1905 36. Ibidem. latura inferioar a p tratului 4 i laturile dreapt i stâng a p tratelor 3 i 1 trebuie v zute ca identice cu laturile p tratului 6. Desf urarea unui cub face s fie u or de observat coinciden a dintre muchiile celui de al aselea p trat i cele ale p tratelor vecine (figura 77). Dar nu adu o boccea prea mare În timp ce faci acest pas îndr zne . în mod special conferin a din 20 august. Pu in aer de foc ce eu voi preg ti U or ne va ridica de la p mânt Deveni i mai u ori. partea I. 117 .33. Misterul biblic al Crea iei (GA 122). Faust. Felicit ri în noua ta carier ! 34. Suprafe ele de jos i de sus ale cuburilor 5. nu poate fi descris în mod direct în plan. direct deasupra p tratului 5. respectiv 6. 1910. Situa ia descris aici corespunde cu figura 76. Conferin a a V-a Berlin. Vezi nota 30. Latura superioar a p tratului 2. Geneza. În mod corespunz tor. repede noi ne vom ridica. 37. versetul 2065: Mefisto: Întindem acum pur i simplu mantia Care ne va purta pe amândoi prin aer. cuburile 7 i 8 Äcoincid³ i nu pot fi deosebite în spa iul tridimensional prin mijloace directe. camera de studiu a lui Faust. de Goethe. în cazul unui cub desf urat în plan: Pozi ia p tratului 6. din dreapta i din stânga ale cuburilor 3 respectiv 4 i din fa i din spate ale cuburilor 1 respectiv 2 constituie de asemenea suprafe e ale cubului 8. scena 4. Vezi Rudolf Steiner. 35. Geneza 1:2.

octaedrul. Suprafe ele celui de al optulea cub trebuie considerate ca fiind identice cu suprafe ele cuburilor vecine. 118 . 38. Trei asemenea triunghiuri pot forma un vârf de tetraedru. ase asemenea triunghiuri se a az într-un plan i nu pot forma un vârf. adic toate muchiile lor sunt egale între ele i toate unghiurile lor sunt egale între ele.Figura 78 arat situa ia corespunz toare în cazul unui tessarakt. dodecaedrul i icosaedrul toate unghiurile diedrelor formate de suprafe ele al turate sunt egale între ele. în a a fel încât s ob inem o list complet a tuturor poliedrelor regulate posibile. S începem cu triunghiurile echilaterale (figura 79). În fiecare din cele cinci poliedre regulate convexe cubul. patru formeaz un vârf de octaedru iar cinci formeaz un vârf de icosaedru. Dou triunghiuri echilaterale nu pot forma singure un vârf al poliedrului. trebuie doar s investig m câte poligoane se pot învecina în jurul unui punct. Astfel. Suprafe ele oric rui poliedru regulat sunt poligoane regulate egale între ele. Valoarea comun a acestor unghiuri diedre este unic pentru fiecare poliedru regulat. tetraedrul.

Schoute [ 1905]. orice pereche de suprafe e secante se intersecteaz într-un unghi drept. poliedre cu a patra parte din num rul de fe e ale figurilor holoedrale corespunz toare i cu un grup de simetrii redus în mod corespunz tor (subgrupul de ordinul 4 al holoedrelor). 190 i urm.Trei p trate pot forma un vârf de cub. 40. 39. Cele apte clase de cristale se bazeaz pe cele apte sisteme cristalografice de axe. 119 . Grupul de simetrii a hemiedralelor este redus în mod corespunz tor (subgrupul holoedralelor de ordin 2). Un grup de simetrii care reprezint toate simetriile elementelor unei clase este numit o holoedrie. 129 i urm. Într-un cub. unghiuri drepte.. Pentru mai multe informa ii vezi Hochstetter/Bisching [ 1868]. Rudolf Steiner se refer aici la o procedur standard din cristalografia geometric . prelungindu-le. Indiferent ce suprafe e alegem. într-un cub.. la intersec i. în timp ce patru se a az în plan. dar patru asemenea pentagoane s-ar suprapune (figura 80). În orice caz. un tetraedru este o varia ie hemiedral a unui octaedru deoarece are jum tate din num rul de fe e ale acestuia. formele tetradoedrice. iar patru hexagoane se suprapun. 20 i unn. Trei pentagoane regulate formeaz un vârf de dodecaedru. vom ob ine întotdeauna. i pp. Formele hemiedrale sunt poliedre cu jumatate din num rul de fe e ale formelor holoedrale corespondente. Cristalografii au introdus. pp. Poliedrele apar inând acestor grupuri de simetrii sunt numite forme holoedrale. de asemenea. pp. prin reducerea num rului de suprafe e nu se mai ob ine un poliedru închis. Deci nu pot exista mai mult decât cele cinci tipuri de poliedre regulate men ionate anterior. În acest sens. Trei hexagoane se a az într-un plan. 70 i urm. Hemiedralele sunt derivate din holoedrale prin prelungirea unora dintre fe ele holoedralelor i prin dispari ia altora. Ele sunt poliedre simple care pot fi transformate unul în cel lalt prin simetrii care apar in unui singur sistem de cristale. pp. Niggli [1924].

41. Apoi sunt construite în afara cubului simetricele celor ase piramide interioare fa de cele ase fe e ale cubului (figura 83). 120 . o pereche de suprafe e este perpendicular pe fiecare ax . de asemenea. Prin axele cubului se în eleg aici cele trei direc ii perpendiculare care se intersectez în centrul cubului. axele celor trei zone ale cubului (figura 81). O zon sau o asocia ie de zone este un set de cel pu in trei suprafe e care sunt paralele cu o ax zonal . Înainte de toate sunt construite ase plane diagonale care unesc muchiile cubului dou câte dou (figura 82). Aceste patru grupe a câte ase plane sunt numite zonele dodecaedrului rombic. Cele patru Äaxe³ men ionate în conferin sunt diagonalele dodecaedrului rombic care coincid cu diagonalele cubului. Aceste patru axe sunt numite axele zonale ale dodecaedrului rombic adic fiecare din ele este paralel cu ase suprafe e ale acestei figuri. Un dodecaedru rombic este u or de construit cu ajutorul unui cub. Aceste axe sunt.

distorsiuni care trebuie luate în considerare. Pe lâng axele descrise în nota precedent . atunci axele trec prin centrele a opt din fe ele dodecaedrului. Figura format de aceste suprafe e este un octaedru constând dintre cele patru perechi de suprafe e care sunt perpendiculare pe axele zonale (rotite cu 45°) ale dodecaedrului rombic (figura 85). Dac un dodecaedru rombic este inut fix în timp ce axele sale sunt rotite cu 45° în jurul axelor perpendiculare ale cubului din care provine. fiecare suprafa a dodecaedrului rombic este perpendicular pe una din ele.Deoarece nu toate vârfurile sale sunt la fel. Trei suprafe e se intersecteaz în fiecare din vârfurile cubului în timp ce patru suprafe e se intersecteaz în fiecare din celelalte vârfuri. un dodecaedru rombic nu este un poliedru regulat. ca i celelalte figuri geometrice descrise aici. Axele zonale trec prin vârfurile unde se întâlnesc trei suprafe e. este desenat în proiec ie paralel oblic care este cel mai potrivit mod de desen cu mâna pe tabl . un dodecaedru rombic are i axe perpendiculare pe fe ele sale. Ad ugând la aceste patru axe cele dou axe orizontale (rotite i ele cu 45°) ale cubului (vezi nota precedent ) rezult un sistem de ase Äaxe³. Aceast proiec ie cauzeaz u oare distorsiuni ale figurilor în cauz . 121 . Pentru reprezentarea grafic : dodecaedrul rombic. Observa i c Äaxele³ descrise aici reprezint o anume selec ie din cele apte diagonale posibile (segmentele de dreapt care unesc vârfurile opuse dou câte dou ). 42.

Aici i în restul conferin elor. 122 .43. 45. conferinta lui Steiner din 31 martie 1905. rezultatul prelungirii lor în spa iu este o Äfigur ³ care se întinde la infinit. T ind succesiv vârfurile unui cub în a a fel încât suprafe ele de sec iune s fie perpendiculare pe diagonalele cubului se ob ine mai întâi un cub-octaedru i. rezultatul este o figur geometric constând din trei axe perpendiculare i trei plane care le con in dou câte dou . în final. Un dodecaedru rombic poate fi Äînjum t it³ în câteva moduri diferite (figurile 86 i 87). de asemenea. Atunci când aceast opera ie produce un poliedru închis. de asemenea. Dac cele trei suprafe e alese sunt perpendiculare între ele. acela este un paralelipiped oblic. Indiferent care trei din cele ase plane sunt selectate. având ca rezultat faptul c diferite perspective se suprapun. Aceast afirma ie presupune c t ierile vârfurilor tetraedrului sunt f cute paralel cu suprafe ele existente. 44. fundamentul geometric al fiec rui sistem de coordonate euclidian sau cartezian. prezentarea lui Steiner pare s fi fost în mod substan ial prescurtat . Vezi. O asemenea figur poate fi v zut ca reprezentând spa iul euclidian tridimensional i este. 46. un octaedru. Înjum t irea num rului suprafe elor cubului nu produce noi unghiuri diedre.

suprafa a sferic (sfera bidimensional ) i sfera solid (tridimensional ) sunt topologic echivalente cu elementele liniare care definesc grani ele unui p trat. Considerând cadrul format de muchiile unui cub. O nou er de gândire [1900] i A patra dimensiune [ 1904]. În mod similar. ci pur i simplu o vedere desf urat . luând una din diagonale ca direc ie a proiec iei. un cerc poate fi construit din dou segmente de dreapt ale c ror capete sunt unite. O sfer (grani a unei bile) este bidimensional .] Conferin a a VI-a Berlin. 48. În acest fel. Probabil c se face aceast referire la c r ile lui Hinton Roman e tiin ifice [1886]. cu laturile paralele împreun cu segmentele care le unesc vârfurile corespunz toare (figura 88: proiec ia paralel oblic a unui cub). cubul respectiv tessarakt-ul. respectiv ale unui tessarakt. 49. Curbarea unui disc d na tere unei figuri tridimensionale. o proiec ie paralel oblic a cubului pe plan const în general din dou p trate care nu coincid. Strict vorbind. Pe de alt parte. o suprafa sferic poate fi construit din dou discuri care au fost întâi curbate i ale c rei muchii au fost apoi unite. În conferin a de fa . [Matematicianul David Cooper comenteaz : În ambele cazuri compara i figuri pline mai degrab decât grani e. o parte dintr-o sfer cvadridimensional ). Discul. Cercul. 7 iunie 1905 47. descrierea tessarakt-ului din conferin a precedent (31 mai 1905) nu este o proiec ie. bila i bila cvadridimensional sunt topologic echivalente cu p tratul. o emisfer goal pe din untru.La seria p trat-cub-tessarakt putem ad uga o alt serie de figuri geometrice unde planele sau fe ele figurii sunt mai degrab curbate decât drepte sau plate. Într-o asemenea figur elementele care formeaz muchiile i fe ele ei au acela i num r de dimensiuni ca i întreaga figur . în spa iul tridimensional. În spa iul cvadridimensional se ob ine o sfer tridimensional atunci când sunt unite suprafe ele a dou sfere solide curbate (sfere bidimensionale). unui cub. Steiner trece la construirea unei proiec ii paralele ortogonale a unui tessarakt în spa iul tridimensional. Putem numi figurile din aceast a doua serie p trate curbe. Aceast sfer tridimensional se raporteaz la spa iul tridimensional a a cum o bil (suprafa a unei sfere obi nuite) se raporteaz la un plan. a a c volumul sferei bidimensionale înseamn bila tridimensional . cuburi curbe i tessarakt-uri curbe. 123 . Curbarea unei sfere solide d na tere unei figuri cvadridimensionale (într-un caz special. curbarea potrivit a unui segment de dreapt unidimensional ne d un segment bidimensional de curb sau într-un caz special un arc de cerc.

Dac este aleas diagonala A'C ca direc ie de proiec ie. de asemenea. este un cub oblic adic un paralelipiped ale c rui muchii au toate aceea i lungime. Observa i c cele trei diagonale ale hexagonului reprezint . iar suprafa a hexagonului este acoperit de dou ori de c tre fe ele cubului. cele trei axe ale cubului. Fiecare din aceste paralelograme se suprapune cu alte dou . Dac vedem tessarakt-ul ca fiind cadrul format din muchiile sale. rezultatul proiect rii tessaraktului în spa iul tridimensional const din dou cuburi oblice paralele i din segmentele care unesc vârfurile corespunz toare (figura 90: proiec ie paralele oblice ale unui tessarakt). Mai devreme. care este de fapt un paralelogram cu laturile rgale. în aceast conferin Steiner numea Äromb³ un p trat distorsionat sau oblic. 124 . imaginea rezultat este un hexagon regulat (figura 89: proiec ia paralel ortogonal a cubului). 51. dând na tere unui hexagon oblic i diagonalelor sale: Imaginile celor ase fe e individuale ale cubului pot fi reconstruite din acest hexagon desenând toate paralelogramele posibile definite de structura de linii existent . paralelipipedul rombic al lui Steiner. 50. vârfurile A' i C coincid. Figura solid corespondent . Când direc ia proiec iei este perpendicular pe planul de proiec ie. Asocierile de zon apar inând fiec rei axe adic cele patru fe e ale cubului care sunt paralele cu ea apar ca patru paralelograme sau romburi cu una din muchii coincizând cu axa corespunz toare.

cele patru axe trec exact prin centrele acestor paralelipipede. În prima figur sunt u or de urm rit imaginile celor opt cuburi definite de grani ele tessarakt-ului: ele sunt toate paralelipipedele posibile formate de muchiile structurii existente. În proiec ie paralel . Cele patru diagonale ale dodecaedrului rombic care apar în proiec ia tessarakt-ului sunt axele zonale ale celor patru grupuri de ase fete ale dodecaedrului rombic. Aceste paralelipipede includ cubul original. prin studierea tuturor celor opt paralelipipede ale unui dodecaedru rombic.) Aceste patru axe sunt în acela i timp i proiec iile celor patru axe ale tessarakt-ului care sunt perpendiculare în spa iul cvadridimensional. În mod analog. 514a-518c. 125 . ca în cazul cubului. 53. În dodecaedrul rombic. 260 i urm. Zöllner atrage aten ia asupra acestei interpret ri a alegoriei pe terii a lui Platon în eseul s u Über Wirkurtgen in die Ferne [1878a]. Aceast situa ie nu se schimb în mod fundamental atunci când facem tranzi ia c tre dodecaednrl rombic. 52. axele tessarakt-ului trec prin centrele cuburilor care formeaz Äfe ele³ sale. pp. centrul unui cub este transformat în centrul paralelipipedului corespunz tor.Când proiec ia se face de-a lungul diagonalei A'C. Nu a fost înc posibil s stabilim unde folose te Schopenhauer aceast metafor . Cele trei axe ale unui cub trec prin centrele p tratelor fe elor. Platon. celulele apar inând fiec rei axe sunt u or de g sit: ele sunt cele ase paralelipipede avâud una din muchii ce coincide cu acea ax . cubul deplasat (oblic) i cele ase paralelipipede care au câte o fa comun cu cubul original i cu cel deplasat. Republica. A a cum putem descoperi. cu excep ia c în acest caz toate Äcuburile rombice³ (paralelipipede) se întrep trund în a a fel încât umplu spa iul interior al dodecaednrlui rombic de exact dou ori. cele patru axe ale tessarakt-ului sunt axele zonale ale celor patru grupuri a câte ase celule fiecare (celula fiind oricare din cuburile care formeazl o Äfa ³ a tessarakt-ului). capetele A' i C coincid i se ob ine un dodecaedru rombic cu patru diagonale. (Observa i c într-un dodecaedru rombic axele trec prin vârfuri mai degrab decât prin centrele fe elor. Cele trei axe perpendiculare ale cubului sunt totodat axele zonale ale celor trei grupuri a câte patru fe e fiecare. cartea 7. La fel. fiecare paralelipiped incluzând por iuni ale altor trei. Fiecare asemenea grup const din toate cele ase suprafe e care sunt paralele cu o singur ax zonal .

22 octombrie 1908 67. 7 noiembrie 1905 60. 62. Teoria lui Zöllner despre comete (vezi Zöllner [1886]) a devenit baza i punctul de plecare pentru teoria modern conven ional despre comete i nu exist nicio indica ie c Zöllner ar fi v zut vreo leg tur între teoria sa despre comete i ideile spiritualiste despre spa iul cvadridimensional. conferin a lui Rudolf Steiner din 17 mai 1905. Nu ne-a fost posibil s confirm m presupunerea c aceast afirma ie a lui Steiner se refer la concep ia lui Zöllner despre acest subiect. ci mai degrab echivalentul s u topologic. Vezi conferin ele lui Steiner din 24 i 31 martie 1905 precum i notele înso itoare. Rudolf Steiner se refer la planul îndep rtat (sau absolut) al spa iului euclidian. Primele studii matematice asupra problemei spa iului multidimensional dateaz de la mijlocul secolului al XIX-lea. 20. conferin a a V-a. Capitole în cursul vie ii mele (GA 28). conferin a I. de asemenea. Ceea ce pare c în elege Steiner aici prin tessarakt nu este un cub cvadridimensional în sensul îngust. Vezi nota 46. conferin a a V-a. vezi. r spunsul lui la întreb rile puse de A. 63. de asemenea. Vezi nota 6. cele trei regiuni superioare ale rii spiritului sunt numite regiunile Arupa. 22 i 26 august 1923 (GA 227). 66. Vezi conferin a din 24 martie 1905. conferin ele din 19. 65. 64. 59. i de asemenea Exodul 33 i 34. Vezi nota editorului la Die Grundelemente der Esoterik (GA 93a). rezultând un spa iu proiectiv. Despre problema dimensionalit ii în leg tur cu planurile sau regiunile lumii spiritelor.54. 68. Hinton. 63 i conferin a sa din 3 aprilie 1922 ÄDie Stellung der Anthroposophie in den Wissenschaften³. întreb rile i r spunsurile din 7 aprilie 1921 (GA 76) i 12 aprilie 1922 (GA 82). Un episod al lumii plate [1907]. de asemenea. Vezi explica iile de la începutul conferin ei precedente (7 iunie 1905) i notele înso itoare. conferin a lui Rudolf Steiner din 10 aprilie 1912 (GA 136). de asemenea. în Roman e tiin ifice [1886] (pp. capitolul III. 56. Restul textului acestei conferin e încorporeaz fragmente de traduceri citate în eseul lui Haase [1916]. Rudolf Steiner se bazeaz pe studiile lui Riemann asupra geometriei variet ilor n-dimensionale. Lumea plat [1884]. Devachanul superior i inferior sunt domenii cere ti pe care sufletul le str bate dup moarte. însemnând c putem c l tori spre Äinfinit³ în orice direc ie i ne putem întoarce din direc ia opus . care erau bine cunoscute i populare în timpul lor: Abbott. Un spa iu proiectiv nu are limite sau grani e. 70. Vezi introducerea la Geometria cu patru dimensiuni [1914]. 58. În acest pasaj. urm toarele c r i. 129-159) i Hinton. în contrast cu cele patru regiuni inferioare sau Rupa. pp. Exodul 19. 61. în Damit der Mensch ganz Mensch werde: Die Bedeutung der Anthroposophie im Geistesleben der Gegenwart (GA 82). sfera tridimensional în spa iul cvadridimensional care este format prin curbarea i ata area a dou sfere tridimensionale. 55. 69. Vezi Teosofia lui Rudolf Steiner. Vezi. 57. Autobiografie. Vezi. capitolul ÄO lume plan ³. Vezi nota 1. Vezi autobiografia lui Rudolf Steiner. În literatura teosofic . Spa iul Cvadridimensional Berlin. Strakosch la 11 martie 1920. care a ajutat la clarificarea sensului lui. p. Vezi. 126 . Vezi nota 46. explica ia din conferin a sa din 24 martie 1905 i notele înso itoare. conferin a I. Despre spa iul multidimensional Berlin. 281 i urm. În pasajele care urmeaz .

afirma ia poate fi un fragment al unei explica ii cu aproximativ urm torul con inut: în a doua dimensiune un obiect bidimensional aflat în interiorul unui cerc nu poate p r si cercul f r s -i intersecteze circumferin a. Afirma iile lui Rudolf Steiner sunt bazate aici pe descoperirea c geometria euclidian este inclus în geometria proiectiv . inut în fa a sec iei de la Berlin. 28 iunie 1908 6. Aparent. 127 . Aceast întrebare sugereaz c problema celei de a patra dimensiuni era de actualitate chiar i în cercul apropiat lui Steiner i c prin conferin ele sale referitoare la a patra dimensiune el voia s trateze problemele de tiin a spiritului legate de aceasta. Antinomiile ra iunii pure.) Nürnberg. iar direc iile dreapta i stânga sunt separate de infinit (punctul de la infinit). un obiect aflat în interiorul unei sfere din spa iul tridimensional nu poate fi înl turat f r a str punge sfera. Totu i obiectul poate fi u or mutat în afara cercului. 7. 2 septembrie 1906 3. conferin a din 17 mai 1905. O linie dreapt proiectiv nu are asemenea limite în privin a ordon rii punctelor sale ea este închis ca un cerc. (Vezi explica iile în conferin a din 24 martie 1905 i notele înso itoare. care este definit de legile geometriei euclidiene. Spa iul proiectiv este închis în sine. 5. aceasta nu se aplic spa iului astral a c rui structur este înrudit cu aceea a spa iului proiectiv. Jan Arnoldus Schouten (1883-1971). Idei cosmologice . O linie dreapt euclidian dispare la infinit în ambele direc ii.NOTE ‡ PARTEA a II-a Berlin. atunci conflictul ideilor dispare. Introducere la orice metafizic viitoare [1783]. Kant. Pentru el. Conform lui Steiner. Pe baza desenului care a fost p strat (figura 62). Vezi nota 22. La fel. Kant arat c argumentele pot fi prezentate atât pro cât i contra infinit ii spa iului. Stuttgart. 22 octombrie 1908 1. infinitul (sau planul de la infinit atunci când acesta este încastrat în spa iul proiectiv) este o frontier impenetrabil . 4. 2. i anume doar ca imagini mentale (moduri de a privi lucrurile sau fenomenele) ale lucrurilor în sine. În acest tip de spa iu nu exist limite i nici infinit de neatins. 8. i Critica ra iunii pure (1787). perceptibil. prin spa iu Rudolf Steiner în elege spa iul ordinar. Dac ele sunt în elese în sensul în care spune Kant. adic putem s ne îndrept m. Aceast sesiune întrebare. prin folosirea celei de a treia dimensiuni. Nu a fost înc posibil s reconstruim exact ceea ce vrea s spun aceast afirma ie.i-r spuns a avut loc în timpul ciclului de conferin e Vor dem Tore der Theosophie (GA 95). Aceste r spunsuri la întreb ri au fost date dup o conferin despre cre tinism (înc nepublicat în edi ia complet a operelor lui Rudolf Steiner). cu excep ia trecerii prin cea de a patra dimensiune. §50-53. §454 i urm. pornind de la un punct fix. primul conflict de idei transcendentale .i-r spuns a avut loc în timpul ciclului de conferin e Apocalipsa Sfântului Ioan (GA 104). în orice direc ie pentru ca în cele din urm s ne întoarcem la acela i punct. originea acestei contradic ii const în presupunerea implicit c spa iul i obiectele sale trebuie luate ca date absolute i ca legi obiective ale lucrurilor în sine ( von Dingen an sich ). În acest tip de spa iu. Aceast sesiune întrebare.

În sens topologic nu este echivalent nici cu planul proiectiv al unei sfere bidimensionale i nici cu spa iul proiectiv al unei sfere tridimensionale. Acolo un participant la conversa ie spune: Dumnezeu face continuu geometrie. în sensul unui spa iu proiectiv. se pare c Steiner folose te termenul sfer numai pentru a atrage aten ia asupra caracterului închis în sine al spa iului astral. Dou puncte A i B ale unei drepte proiective s împart linia în dou segmente (figura 91). 21 aprilie 1909 11.i-r spuns i urm toarea au avut loc în timpul ciclului de conferin e Ierarhiile spirituale i lumea fizic (GA 110). Termenul geometrie de pozi ie este un nume anacronic al geometriei sintetice proiective. Se poate ca cel care a luat notele s fi auzit gre it numele insectei. 15. 13. toate teoremele din geometria euclidian având de-a face cu pozi iile i aranjarea punctelor. dac aceast afirma ie poate fi cu adev rat atribuit lui Platon. 2 noiembrie 1910 128 . 14. Stephanus 718c). Aici.9. În geometria euclidian . Vezi notele la întreb rile i r spunsurile din 2 septembrie 1906 i 28 iunie 1908. întrebarea a doua. Düsseldorf. Düsseldorf. O linie dreapt proiectiv închis în sine nu este curbat . Viespea gogoa ei de ristic de pe frunzele de stejar: discu ii similare despre posibilitatea ca p r i individuale ale unui întreg s se poat influen a reciproc f r a fi în contact spa ial se g sesc i în conferin ele lui Rudolf Steiner din 22 octombrie 1906 de la Berlin (în GA 96) i 22 martie 1922 de la Dornach (în GA 222). dreptelor i planelor ( i f r vreo opera ie de m surare) sunt v zute ca fiind cazuri particulare sau cazuri limit ale teoremelor de geometrie proiectiv . ( Quaestiones convivales . dar exist suficiente dovezi c îi apar ine i c este în armonie cu caractetul s u (Plutarh. Aceast sesiune întrebare. 22 aprilie 1909 12. Aceast afirma ie nu poate fi g sit în lucr rile lui Platon. în Filosofie i antroposofie (GA 35). unul dintre ele include punctul de la infinit al dreptei s. povestite de Plutarh. Plutarh adaug : Aceast afirma ie nu este de g sit nic ieri în scrierile lui Platon. care formeaz o sec iune a lucr rii sale Moralia. îns se consider c numai segmentul care nu con ine punctul de la infinit al liniei drepte leag unul de cel lalt cele dou puncte A i B. În geometria proiectiv se consider c ambele segmente leag punctele A i B unul de cel lalt. 16. Textul care a fost p strat este insuficient pentru a stabili dac Steiner atribuie spa iului astral o anumit curb geometric . Din punctul de vedere al geometriei proiective. Niciuna din multele subspecii ale acestor viespi descrise în literatura tiin ific nu se potrive te descrierii lui Rudolf Steiner. Vine de la conversa iile inute la mas . Este posibil ca Steiner s fi vrut doar s scoat în eviden rela iile structurale de pe o linie dreapt proiectiv i felul în care se comport acestea pe circumferin a unui cerc. Berlin. cartea VIII. de asemenea. în mod special la subspeciile viespilor de nisip. 17. eseul lui Rudolf Steiner Matematic i ocultism (1904). dar la câteva din speciile viespilor s p toare de galerii. 10. Vezi. de asemenea. Moralia. exist o por iune de leg tur lung i sub ire între cap i abdomen.

i-r spuns dup conferin a inut membrilor intitulat Eterizarea sângelui. Pentru discu ii ulterioare asupra legii oculte generale a repeti iei i repeti iei cu varia ie vezi tiin a ocult a lui Rudolf Steiner (GA 13). Semnifica ia repeti iilor în cuvânt rile lui Buddha este. 8. pp. Rudolf Steiner se refer aici din nou la studiile lui Bernhard Riemann. Vezi conferin a lui Rudolf Steiner din 24 martie 1905 (conferin a I) i nota 14. Evolu ia cosmic i fiin a uman . 129 . vezi. capitolul 11). a scris Divina proportione (Vene ia. 30. 167-177. Vezi Rudolf Steiner. Notele unei sesiuni de întreb ri i r spunsuri dup o conferin public . Notele unei sesiuni întrebare. Aceast sesiune întrebare.18. 5.. Berlin. Oskar Simony (1852-1915). 1. inut la Berlin în Casa Arhitec ilor. 13 februarie 1913 26. conferin a lui Rudolf Steiner din 21 octombrie 1908 (GA 107). 1509) folosind desene copiate de la prietenul lui Leonardo. de exemplu. frac iile care aproximeaz aceste frac ii. nr. 22. 25 noiembrie 1912 21. 3. 24. 27. rezultatul este un ir de segmente astfel încât raportul dintre oricare dou segmente adiacente este Sec iunea de aur. unde el ilustreaz acest principiu folosind exemplul cre terii unei plante i scoate în eviden repeti ia cu varia ie în procesul continuu al form rii frunzei. Nu a fost înc publicat în edi ia complet (GA) a operelor lui Rudolf Steiner. despre Lionardos geistige Grösse am Wendepunkt zur neuren Zeiten (GA 62). 1 octombrie 1911 20. vol. 29. 2. în Cre tinismul esoteric i conducerea spiritual a omenirii (GA 130). 19. Despre legea repeti iei ca principiu elementar al lumii eterice. 23. de asemenea. men ionat în conferin ele lui Steiner inute în 18 septembrie 1912 (GA 139) i în dup -amiaza zilei de 27 septembrie 1921 (inclus în GA 343). men ionate de câteva ori în conferin e.. Mai mult decât atât. Interven ia lui Hristos eteric în evolu ia P mântului . 25. Ad ugiri care au fost f cute la textul german de c tre editorul ini ial pentru a clarifica în elesul sunt bazate pe conferin a lui Rudolf Steiner din 7 iunie 1905. Vezi nota l. Sec iunea de aur (sectio aurea) numit i diviziunea constant rezult din dividerea unui segment de dreapt în dou segmente în a a fel încât raportul dintre segmentul cel mic i cel mare s fie acela i cu cel existent între segmentul cel mare i segmentul întreg. 20. Dac continu m s diviz m segmentul conform cu Sec iunea de aur. Aceast scriere era primul studiu complet. Notele unei sesiuni întrebare. Basel.i-r spuns a avut loc dup o conferin despre Wahrheiten der Geistesforschung" care a fost publicat în periodicul Mensch und Welt: Blätter für Anthroposophie. iar întreb rile i r spunsurile au avut loc dup conferin a din 17 mai 1905. München. Fra Luca Pacioli (c. în Anthroposophie-Psychosophie-Pneumatosophie (GA 115). Un alt caz al principiului repeti iei i al repeti iei variate în contextul Sec iunii de aur este apari ia Sec iunii de aur în frac iile continue. 5. care joac un rol major în aranjarea frunzelor la plante (phyllotaxis) (vezi Coxeter [1981]. Das Märchen a lui Goethe. 28. Autobiografie (GA 28). Aceasta explic termenul diviziune constant .i-r spuns din timpul unui ciclu de conferin e Psychosophie . conferin a I. concentrat asupra caracteristicilor matematice i estetice ale Sec iunii de aur. Vezi r spunsurile la întreb rile premerg toare i notele înso itoare. 1445-1517).. care a fost influen at de Piero della Francesca (1410-1792) i Leonardo da Vinci (1452-1519).iruri sunt raporturile membrilor succesivi ai seriei lui Fibonacci 1. capitolul 4.

158-161. 36. nu a fost descoperit nicio transcriere a conferin ei lui Baravalle. Stuttgart.5 i [1986]. Stuttgart. Acest model î i are originile în investiga iile lui James MacCullagh (1809-1847). Pân în prezent. Arnold Sommerfeld (1868-1951) discut un model de eter bazat pe ideea unui corp cvasielastic. Impulsuri ale tiin ei spirituale pentru dezvoltarea fizicii. În orice caz. p. Un facsimil al acestei note este inclus în volumul Impulsuri ale tiin ei spirituale pentru dezvoltarea fizicii. Primul curs de tiin e naturale (GA 320). întreb rile i r spunsurile din 7 martie 1920 i notele înso itoare. Teoria elasticit ii era unul din ajutoarele folosite de fizicienii secolului al XIX-lea în formularea variatelor lor teorii ale opticii. Mai târziu. Friedrich Dustmann [1991] arat c acest model de eter îndepline te toate cerin ele pentru o teorie a luminii pe care o prezint Steiner aici i în alte p r i. dup o conferin a sa asupra teoriei relativit ii (Stuttgart. 1919 34. care presupuneau toate existen a unui eter fizic cvasimaterial. trebuie s inem cont c sugestiile lui Steiner pentru transformarea sau reformularea unei teorii despre eter pentru matematic i fizic nu trebuie imaginate doar în contextul unei fenomenologii pur materiale i energetice a luminii. Georg Herberg (1876-1963) este unul dintre primii ingineri cu doctorat din Germania. pp. nu sunt de interpretat ca o critic la fundamentele tiin ifice ale teoriei speciale a 130 . pentru mai multe informa ii vezi Klein [1926]. În plus. vezi r spunsurile lui Steiner la întreb ri din 31 martie 1920 (Blümel) i din 15 ianuarie 1921 precum i notele inso itoare. Întreb ri i r spunsuri dup conferin a public Vom Tode . În volumul II al conferin elor sale despre fizica teoretic [ 1944]. 1987. Zwischen Tod und Wiedergeburt des Menschen (publicat în GA 63). 7 martie 1920 35. 27 noiembrie 1913 31. a înlocuit ideea unui eter cvasimaterial dar a e uat în a-l elimina total din fizic . Sommerfeld arat c ecua iile mi c rii acestui corp iau forma ecua iilor electrodinamice ale lui Maxwell pentru spa iul vid. formând astfel o punte c tre teoria numerelor hipercomplexe. § 15. (Despre evolu ia teoriilor eterului i statutul lor la sfâr itul secolului al XIX-lea i începutul secolului al XX-lea. Al doilea curs de tiin e naturale (GA 321).Berlin. 192. Ca o completare a acestei sesiuni de întreb ri i r spunsuri vezi. Întreb ri i r spunsuri în timpul ciclului de conferin e C ldura la grani a dintre spa iu i anispa iu. 32. vezi Whittaker [1951-1953]). Din acest punct de vedere remarcile lui Steiner. (Pentru mai multe despre acest subiect vezi Gschwind [1991].) Nu mai este posibil s stabilim dac Steiner se referea aici indirect la scrieri despre teoria mecanic i elastic a luminii i dac se gândea la o extensie potrivit sau la un suplement la teoriile din vremea sa. Aceste întreb ri au fost puse de Hermann von Baravalle (1898-1973). baza acestui model de eter cvasielastic este un tensor antisimetric specific. de aici i din pasajele care urmeaz . cu începere din 1913. 33. de asemenea. O not scris de Rudolf Steiner ca r spuns la o întrebare pus de Georg Herberg. inut la Berlin în Casa Arhitec ilor (publicat în GA 63). Conferin a lui Rudolf Steiner din 19 martie 1914. în mod special sec iunea 8. inginer consultant independent în domeniul c ldurii i economiei de energie la Stuttgart. pe care Steiner o men ioneaz în r spunsul s u la o întrebare pus de Strakosch la 11 martie 1920. în conjunc ie cu rezultatul negativ al experien ei deplas rii eterului a lui Albert Michelson (1852-1931) i Edward Morley (1838-1923). Dornach. profesor de matematic i fizic la prima coal Waldorf din Stuttgart. care din punct de vedere geometric reprezint un complex liniar. 7 martie 1920). dup 1913. teoria electromagnetic a luminii a lui James Clark Maxwell (1831-1879).

relativit ii a lui Einstein. Mi carea unui obiect poate fi conceput numai petrecându-se în rela ie cu alte obiecte. Geometria devine o parte a fizicii. aceste obiecte i evenimente trebuie s furnizeze matematica. conferin a sa din 6 ianuarie 1923. Un eveniment petrecut cu un obiect poate fi descris numai ca având loc la o distan spa ial i temporal de alte evenimente. Timpul devine a patra dimensiune care este similar cu cele trei dimensiuni ale spa iului. nu mai putem spune c legile geometriei pot fi enun ate înainte ca obiectele s fie observate. Singurul pasaj din scrierile lui Steiner adresat teoriei speciale a relativit ii se afl în Enigmele filosofiei (GA 18). În acest caz. Conform cu aceast concep ie despre spa iu i timp.i-r spuns. sunt de g sit în conferin a sa din 6 decembrie. în afara obiectelor i evenimentelor i independent de ele. 131 . Niciun eveniment nu exist la un anumit moment în timp. de asemenea. Afirma ii similare despre comportamentul energiei se g sesc în întreb rile i r spunsurile din 12 noiembrie 1917 (GA 73). o proprietate a obiectului ca oricare alta pe care el o posed . 37. El admite ceva similar i despre timp. teoria relativit i nu con ine nimic altceva decât anularea oric rei tiin e reale despre natur . ci doar distan e relative fa de alte obiecte. Teoria relativit ii detroneaz aceast geometrie. Aceast geometrie apare în lumea gândurilor pure. fondatorul teoriei speciale a relativit ii i a teoriei generale a gravita iei. Albert Einstein (1879-1955). Pân acum fizica a descris fenomenele accesibile ei imaginându-le aranjate în spa iul gol tridimensional i în timpul unidimensional. în GA 326). se spune c obiectele naturale i procesele naturale determin rela iile spa iale i temporale. ( O anumit distan de la un alt obiect este un atribut. acest pasaj va fi citat aici în întregime: O nou direc ie în gândire a fost stimulat de încercarea lui Einstein de a transforma conceptele fundamentale ale fizicii. Aceast concep ie a fost contracarat de teoria relativit ii introdus de Einstein. întrucât aspectul tiin ific al matematicii era considerat înainte a consta în abilitatea sa de a stabili legile spa iului i timpului independent de observa iile asupra naturii. din contra. Remarci asem n toare ale lui Steiner privind oscila ia elastic / intoarcerea luminii. iar obiectele trebuie s i se supun . Niciun obiect nu are o pozi ie în spa iu. ci mai degrab ca un apel la o completare potrivit a perspectivelor fizicii prin metodele i conceptele tiin ei antroposofice a spiritului (vezi. Pentru a clarifica concep ia de baz a lui Steiner asupra teoriei relativit ii. Astfel. se întâmpl la o distan temporal de un alt eveniment. pe când presupunerea existen ei unui spa iu independent i a unui timp independent conduce la gânduri contradictorii referitor la aceste procese. distan a i durata nu apar in obiectelor i evenimentelor. 590-593. Numai de la acest punct de vedere se a teapt s ofere explica ii neeronate ale anumitor procese din fizic . Putem spune c în lume rela iile trebuie s se supun legilor care au fost formulate în gândire înainte ca obiectele s fie observate. 1919 (GA 194). în conferin a c tre profesori din 25 septembrie 1919 (GA 300a) i în conferin a din 16 februarie 1924 (GA 235). Acum. Singurul factor cert este abandonat incertitudinii. obiecte ale c ror rela ii pot fi descrise în termenii geometriei. Acest pasaj este de importan fundamental pentru evaluarea tuturor comentariilor lui Steiner despre teoria relativit ii din conferin e i sesiuni de tip întrebare. Din aceast perspectiv distan a dintre dou obiecte apar ine obiectelor însele. Când lu m în considerare faptul c mul i gânditori au acceptat numai acele aspecte ale tiin elor naturale care pot fi prezentate în termeni matematici. iar în afara acestor rela ii nu exist ceea ce noi numim spa iu. Presupunerea existen ei independente a spa iului face posibil conceperea unei geometrii pentru acel spa iu. cu privire la evenimente se m surau durate în timp. Cu privire la obiecte se m surau distan e în spa iu. Rela iile dintre ele sunt inerente obiectelor. o geometrie care poate fi aplicat lumii obiectelor. pp. Astfel distan ele spa iale i temporale între obiecte aflate în leg tur sunt similare i curg împreun . se presupunea c spa iul i timpul exist în cantit i fixate. Berlin i Princeton. fizician la Zürich. Numai obiectele exist .

p. Einstein. pe care Einstein a numit-o de asemenea teoria general a relativit ii. Minkovski. i Gschwind [1986] i literatura pe care ei o citeaz . TR. Dac totu i experien a noastr despre noi în ine ca fiin e ne p ze te de a ne pierde în pure relativit i ca într-o stare de paralizie sufleteasc . Conferin a Anul 27 1913 noiembrie 1914 20 august 1915 15 aprilie 1916 21 august 1916 7 august 1917 GA 324a Pagina Î&R Cuvinte cheie TR. Vezi. 114/115. nu ne va mai fi permis s c ut m fiin are intrinsec în domeniul naturii. vezi Unger [1967]. dar ea ne va conduce în cunoa terea spiritului. Flammarion (lumen). Faptul c teoria relativit ii ne for eaz s gândim în acest mod î i arat valoarea în evolu ia concep iei noastre despre lume. (Baravalle) difrac ia luminii 132 . fiecare gând despre o realitate esen ial care î i manifest natura în existen este exclus. gravit ie TR. ad ugirile la aceast not în Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. Lorentz TR. Dornach. Poincare Conceptul de eter al lui Planck. capitolul VIII. TR. a patra dimensiune Viteza luminii. TR. Einstein Gravita ie. Planck. Totul este doar raportat la altceva. Nu vom sc pa de teoria relativit ii cu privire la lumea fizic . în regatul spiritului. Semnifica ia teoriei relativit ii const în sublinierea necesit ii de cunoa tere a spiritului care este c utat prin mijloace spirituale i independent de observa iile noastre asupra naturii. Urm toarele conferin e i sesiuni de întreb ri i r spunsuri (Î&R) discut sau men ioneaz teoria relativit ii (TR). TR. Einstein. În m sura în care noi fiin ele umane ne uit m la noi în ine în contextul obiectelor i proceselor naturale nu vom fi în stare s sc p m de concluziile acestei teorii a relativit ii. 1995. vitez 18 164 65 170 176 294 300a 590-593 251-267 657-658 178-181 239 121-123 92-93 Einstein. de asemenea. Lista nu pretinde c este exhaustiv . ci doar deasupra i dincolo de natur . nr. refrac ia i difrac ia luminii Einstein.Conform cu acest punct de vedere. Einstein TR. Einstein. spa iu. TR. Rudolf Steiner a vorbit în mod repetat despre teoria relativit ii i în mod aparent nu a f cut o deosebire clar între teoria special a relativit ii i teoria general a gravita iei. Einstein. timp Vitez . 41. Pentru discu ii ulterioare despre probleme specifice privitoare la teoria relativit ii adresate de aceast sesiune de întreb ri i r spunsuri. Lorentz 29 august 1919 25 1919 septembrie 1 martie 3 martie 7 martie 1920 1920 1920 321 321 324a 20-22 57 Î&R Einstein.

logic (men ionat ) Eter. TR (men ionat ) 14 1921 octombrie 15 1921 octombrie 4 1921 noimebrie 207 168-169 TR (men ionat ) 208 137 Einstein. Lorentz. 1950 324a 201 201 201 201 300a Î&R 90-91 129-131 163 233 233 27 martie 1920 TR.7 martie 1920 324a Î&R Ecua ia mas -energie. mas /energie 24 martie 1920 73a 12-13 edi ie special . TR (men ionat ) 133 . Einstein (men ionat) TR. TR TR. viteza luminii. Mie. TR (men ionat ) Einstein. gravita ie Einstein (men ionat) 22 1920 septembrie 15 1920 octombrie 15 ianuarie 1921 7 aprilie 1921 324a Î&R TR. 1950 73a 45-51 edi ie special . TR. eter. (Herberg) Einstein Einstein. TR. teoria mercurului ! Einstein. TR 150-151 110 74 Einstein. Einstein. gravita ie. TR. Einstein TR. vitez . Nordstrom 31 martie 1920 18 aprilie 1920 24 aprilie 1920 1 mai 15 mai 1920 1920 Conceptul de eter al lui Planck. Einstein 324a 76/324a 313 250f 205 205 206 339 Î&R Î&R 30 TR. Einstein (men ionat) 12 aprilie 1921 27 iunie 28 iunie 8 iulie 7 august 1921 1921 1921 1921 42-13. materie imponderabil Einstein. logic Einstein. 51 Einstein.

141 TR. Einstein (men ionat) TR TR (men ionat ). astronomie TR. TR 352 175-191 Einstein. gravita ie TR. Newton (men ionat) 326 228 228 291 291 113 25-30 52-53 209-210 126-127 TR (men ionat ) TR. Einstein. propriet i 316 352 25 Î&R. lumin TR. sunet TR (men ionat ) TR. gravita ie TR. Copernic. Einstein 16 aprilie 1924 30 aprilie 1924 17 mai 20 iulie 22 iulie 1924 1924 1924 19 august 1924 38. Einstein. Einstein.31 1921 decembrie 15 martie 1922 12 aprilie 1922 27 1922 decembrie 2 ianuarie 1923 28 iulie 29 iulie 29 iulie 1923 1923 1923 209 186 Einstein (men ionat) 300b 82/324a 326 77 Î&R 68 Einstein (men ionat) TR. Einstein 15 1923 septembrie 16 1923 noiembrie 2 ianuarie 1924 20 1924 februarie 27 1924 februarie 1 martie 1924 319 Î&R. astronomie 235 309 300c 353 310 310 311 84-85 64 159-160 248 75-76 116 120-121 TR (men ionat ) TR. Einstein. TR. Einstein. 134 . absoluturi TR. 152 TR (men ionat ) Einstein.

135 . Acest pasaj face clar faptul c critica f cut de Steiner gândurilor lui Einstein nu are de-a face cu fundamentarea lor tiin ific . Descoperim apoi c ar t toarele abia dac s-au mi cat în timpul acestei întregi c l torii. 40. Procedeul const în determinarea cu precizie a pozi iilor acelor stele cu coordonate cere ti apropiate de cele ale Soarelui în timpul în care acesta este eclipsat total de c tre Lun . De exemplu.. Steiner scrie despre aceast problem : Judec ile matematice.) Dou expedi ii britanice (una dintre ele pe coasta vestic a Africii. Este complet gre it s presupunem c o ipotez trebuie s fie adev rat dac faptele empirice pot fi explicate prin ea.39. (Nota traduc torului: adic cu pozi ia apropiat de cea a Soarelui. ca oricare altele. vol.75 secunde de arc. Trebuie s ad ug m c ceea ce este adev rat în cazul acestui ceas. se aplic de asemenea oric rui sistem închis. Nu putem trage totu i concluzia opus . Aceste coordonate sunt apoi comparate cu coordonatele acelora i stele. i nu într-un mod ocolit prin folosirea consecin elor pentru a le confirma ( tiin a goethean . dup zbor. s-au mi cat considerabil. partea I. a a încât se întoarce la pozi ia ini ial de unde a fost aruncat în spa iu. m surate în timpul în care Soarele se afl . chiar foarte precis . Astronomul i fizicianul britanic Arthur Eddington (1882-1944) a condus un test experimental al prezicerii lui Einstein c razele de lumin sunt influen ate de câmpurile gravita ionale (abera ie gravita ional ). era de aproximativ 1. în partea opus a sferei cere ti. Pentru un organism ce se mi c aproximativ cu viteza luminii. cât cu o chestiune de principiu. editat de Rudolf Steiner. introdus de noi ca reprezentativ pentru toate evenimentele din fzic . În comentariile sale asupra scrierilor de tiin e naturale ale lui Goethe. De exemplu. Principiul relativit ii [1911]: Situa ia este cât se poate de comic când ne imagin m f când acest ceas s zboare cu o vitez constant (aproape egal cu c) i într-o direc ie constant .) Rezultatul a fost publicat la 6 noiembrie 1919 i proclamat ca un triumf al teoriei lui Einstein. Dup ce a parcurs o distan mare. timpul lung de c l torie s-ar însuma la doar un moment. pentru tot timpul. sunt rezultatul anumitor presupuneri care trebuie acceptate ca adev rate. Un fapt empiric poate s corespund foarte bine concluziilor matematice la care am ajuns i totu i în realitate presupunerile care se aplic pot s nu fie cele ale unei cercet ri tiin ifice matematice. Vezi Einstein. diviziunea 6: Personalitatea lui Newton. un organism viu pe care îl a ez m într-o cutie i îl supunem aceleia i mi c ri ca a ceasului ar trebui s r mân relativ neschimbat la întoarcerea la punctul ini ial. aceasta trebuie s corespund concluziilor acelui rezultat. ci mai degrab cu faptul c ele au fost aplicate contextelor i domeniilor de via a care nu mai pot fi atribuite exclusiv fizicii ca o tiin anorganic . care au fost mai târziu înlocuite pe m sur ce acest experiment i altele au fost repetate. îi d m un impuls în direc ia opus . în timp ce ar t toarele unui ceas identic care a r mas nemi cat la punctul de plecare. faptul c fenomenul interferen ei i refrac iei luminii coincid cu concluziile teoriei ondulatorii a luminii nu înseamn c ultima trebuie s fie adev rat . de obicei unghiuri. f r s conteze distan ele pân la Soare sau Pamânt. Acelea i efecte se pot datora unor cauze diferite. Dar pentru a aplica aceste presupuneri în mod corect experien ei. 4. Istoria teoriei culorilor. iar justificarea pentru presupunerea pe care trebuie s o accept m trebuie demonstrat direct. Devierea de la marginea discului solar. S-au ridicat imediat întreb ri dac acurate ea m sur torilor era suficient pentru a confirma teoria lui Einstein. pozi ie pe sfera cereasc care este dat de dou coordonate.. a unui model matematic teoretic constituie o garan ie adecvat c modelul este adev rat sau corespunde realit ii. i anume dac o confirmare experimental cantitativ . a a cum prezice teoria lui Einstein. Testul trebuia s m soare schimbarea pozi iei aparente a stelelor fixe apropiate Soarelui în timpul unei eclipse solare. iar cealalt în nordul Braziliei) au fost desemnate s fotografieze vecin tatea Soarelui în timpul eclipsei de Soare din 29 mai 1919 i s le compare cu pozi iile cunoscute ale stelelor. s spunem. Totu i obiec ia lui Steiner are mai pu in de-a face cu inacurate ea tehnicilor de m surare ale contemporanilor s i. 41. (Nota traduc torului: cele m surate atunci când Soarele se afla în alt parte a cerului. Aceasta este o consecin a de net g duit a principiilor de baz pe care ni le impune experien a . GA1d). în timp ce un organism similar care r mâne în acela i loc ar trebui s dea de mult na tere la noi genera ii.

în anumite circumstan e.. nervii no tri . Einstein a reluat exemplul de mai sus despre durata unei c l torii spa iale i a conchis c . deci mi c ri. Totu i Einstein a replicat c în ultim instan toate procesele care au loc în sângele nostru. care trebuie men ionate aici. Aceast concep ie relativ nediscriminatorie este principalul motiv al obiec iilor severe ale lui Steiner la ceea ce el nume te abstrac ionismul i lipsa realit ii în gândirea lui Einstein. Astfel.Teoria relativit ii are mai multe concluzii importante pentru fizic . În conferin ele sale de la Societatea de fizic i de la Societatea pentru cercetarea naturii din Zürich.. timpul petrecut pare a fi mai lung pentru un observator aflat «în repaus» decât pentru unul care c l tore te odat cu ceasul [.. Vezi pasajul comparabil în întreb rile i r spunsurile din 15 octombrie 1920. În mod clar. Faptul c Einstein chiar alege s nu recunoasc vreo diferen semnificativ între diferitele domenii ale realit ii reiese cu claritate dintr-un raport contemporan scris de Rudolf Lämmel (1879-1971). vezi studiile complete ale lui Hentschel [1990]. Totu i natura furnizeaz obiecte care au un caracter asem n tor ceasului i care pot fi f cute s se mi te foarte rapid. Chestiunea în cauz a devenit cunoscut mai târziu sub numele de paradoxul gemenilor . Aceast intui ie nu mai este doar o remarc filosofic .]. 42. despre teoria eterului. c l torind cu jum tate din viteza luminii. este de a teptat ca influen a mi c rii acestor atomi asupra frecven ei lor de oscila ie s fie similar cu ceea ce am dedus cu privire la ceasurile care se mi c . un fizician i înfocat popularizator al teoriei relativit ii a lui Einstein. deci relativ. Pentru mai multe detalii despre dezbaterea asupra teoriei relativit ii de-a lungul primelor decenii ale secolului al XX-lea. concluzia despre îmb trânirea inegal este de admis! (pp. dup 11 ½ ani de absen . ci mai degrab de a semnala problema realit ii cantit ilor i 136 . în timp ce ei în i i c l toriser doar timp de câ iva ani. ei vor afirrna c au petrecut pe drum exact zece ani [. Astfel. t nu este în mod cert adimensional i nu asta este ceea ce a vrut s spun Einstein pentru c rezultatul ar fi f r sens în calculul dimensional al fizicii. exploratorii i-ar putea g si la întoarcere contemporanii de odinioar considerabil îmb trâni i. Conform cu teoria. ci c întregul Cosmos se supune acestei teorii. Vezi nota 36.m. când c l torii se întorc. dar nu la fiin e vii. 84 i urm. el pretinde implicit c teoria relativit ii nu cuprinde doar sisteme apar inând domeniului fizicii în sensul restrâns.).]. Spunem c în conformitate cu teoria relativit ii un ceas care se mi c func ioneaz mai încet decât unul identic care nu este în mi care. Vezi explica ia complet dat de Steiner în conferin a sa din 20 august 1915 (GA 164). Acest autor contesta preten ia lui Einstein i afirma c concluzia se putea aplica la unit ile de m sur i la ceasuri. la întreb rile «Cât de lung este aceast distan ?» i «Cât de lung este aceast durat ?» nu se mai poate r spunde în termeni absolu i. De vreme ce principiul relativit ii se aplic tuturor mi c rilor. Nu vom fi probabil niciodat în stare s folosim un ceas de buzunar pentru a verifica aceast afirma ie pentru c viteza care poate fi imprimat unui ceas este minuscul în compara ie cu viteza luminii. În cartea sa. Die Grundlagen der Relativitätstheorie [1921]. 43. Dac formula s = c × t este interpretat ca o ecua ie cu cantit i. În orice caz. La fel. atunci este inevitabil s conchidem c t este de o dimensiune diferit de cea a lui s i c. dac trimitem ast zi o expedi ie în spa iu. ci doar în raport cu anumi i observatori. 44. care este bazat numai pe considera ii apar inând domeniului fizicii. asupra obiectelor care nu apar in doar acestui domeniu.d. Prin folosirea unui câmp electric ace ti atomi pot atinge viteze de câteva mii de kilometri pe secund (raze canal).. L mmel spune: Cea mai ciudat consecin a acestor noi idei ale teoriei relativit ii este aceasta: distan ele sunt mai scurte pentru observatorii afla i în repaus decât pentru cei care le parcurg.a. Astfel. i anume atomii care produc liniile spectrale. ci o rela ie matematic confirmat . Einstein nu ezit s extind teoria sa. sunt oscila ii periodice. Inten ia lui Steiner nu este de a corecta calculul dimensional. cu aceea i vitez .

aceast formul este v zut ca un postulat aflat la baza fizicii relativiste. Stuttgart. este vorba despre produsul vectorial dintre vectorul vitez i vectorul câmpului magnetic.) Despre subiectul razelor catodice vezi. 2. R spunsuri la întreb ri ridicate de Georg Herberg în timpul ciclului de conferin e C ldura la grani a dintre spa iu i anispa iu. 27 decembrie 1919 i 2 ianuarie 1920 (GA 320). Al doilea curs de tiin e naturale (GA 321). Este improbabil ca întreb rile s fi fost puse la 13 martie 1920 timpul atribuit lor de c tre Hans Schmidt în cartea sa Das Vortragwerk Rudolf Steiners. întreb ri i r spunsuri din 15 octombrie 1920. Timpul t nu este un factor adimensional. Dornach 1978. nu poate fi atribuit nicio realitate cantit ii t. conferin a lui Steiner din 2 ianuarie 1920 (GA 320). 137 . Este adesea considerat cel mai important rezultat al teoriei speciale a relativit ii. Data acestei sesiuni de întreb ri i r spunsuri nu poate fi stabilit cu precizie pe baza documentelor din arhiva Rudolf Steiner. 45. de i în formule ea trebuie s apar ca având o anumit dimensionalitate. 50. dar în cel mai bun caz anumite justific ri (vezi mai jos) ale formulei E= mc2. Steiner se refer aici la fenomenul conductan ei electrice în gazele rarefiate i în particular la razele catodice adic la fasciculele de electroni de mare vitez emi i de catodul unui tub vidat. conferin a din 6 ianuarie 1923 (GA 326).calculelor care apar în fizic . p. 46. a doua edi ie l rgit . capitolul XVI. i nu la c l toria în avioane sau vehicule asem n toare. for a K (for a lui Lorentz) cu care este deviat o sarcin e într-un câmp magnetic B depinde de vitez : K = evB (Nota traduc torului: de fapt. Impulsuri ale tiin ei spirituale pentru dezvoltarea fizicii. 27 iunie 1921 (GA 250f). Vezi pasajele comparabile din conferin ele sale din 7 august 1917 (GA 176). Cuvântul rota ie din noti ele documentului pare a fi f r sens în acest context i a fost înlocuit de cuvântul radia ie. 51. 49. Vezi urm toarele pasaje despre vitez ca realitate în: întreb ri i r spunsuri din 27 noiembrie 1913. de asemenea. Energia cinetic mv2 = eU care este atribuit electronilor individuali (cu sarcina electric e) de c tre un câmp electric de voltaj U joac un rol determinant în toate calculele referitoare la razele catodice. Fenomenul originar . Astfel. În acest sens. În acest punct vezi Introduceri la scrierile de tiin e naturale ale lui Goethe de Rudolf Steiner (GA 1). Formula amintit in text se refer la valorile absolute ale vectorilor i numai în cazul particular în care electronul intr în câmpul magnetic pe o direc ie perpendicular pe vectorul câmpului magnetic. 30 aprilie 1924 (GA 300c). 20 iulie 1924 (GA 310). nu exist demonstra ii reale. Remarcile lui Steiner coincid cu concep ia fizicienilor despre acest subiect. Steiner se refer aici la mi carea neprotejat prin aer. 48. Mai mult. 28 iunie 1921 (GA 205). Felul în care a abordat Steiner întrebarea sugereaz c ea poate apar ine sesiunii precedente de întreb ri i r spunsuri (7 martie 1920) care a avut loc dup conferin a lui Hermann von Baravalle Despre teoria relativit ii. 6 decembrie 1919. conferin ele din 20 august 1915 (GA 164). 47. A a cum este cazul cu alte formule de baz din fizic . 25 septembrie 1919 (GA 300a). ci unul f r realitate adic este un num r pur f r realitate. 319 pentru c teoria relativit ii nu era men ionat în niciuna din conferin ele lui Steiner de la acea dat sau în conferin a lui Eugen Kolisko despre chimia liber de ipoteze de la aceea i dat . 7 martie 1920 47. Formula lui Einstein stabile te propor ionalitatea energiei cu materia inert .

în cazul în care ea a fost corect înregistrat . Blümel a predat matematica la coala de educa ie continu de la Goetheanum i în prima coal Waldorf de la Stuttgart. adic 9. rezultatul este Dac v << c termenul r mânând în cazul limit nonrelativistic 0 este mc2 + mv Astfel. Întreb rile puse de Ernst Blümel (1884-1952) dup conferin a sa Über das Imaginäre und den Begriff des Unendlichen und Unmöglichen din 11 martie 1920.. Ekin pentru energie cinetic . Ceea ce s-a inten ionat aici este probabil formula pentru energia poten ial U a unui corp de mas m în câmpul gravita ional: U = mgz unde g este constanta gravita ional (nota traduc torului: valoarea accelera iei gravita ionale. 52. energia de repaus mc2 trebuie ad ugat la energia cinetic obi nuit mv2 (pentru c în cazul limit 0) Aceasta nu schimb cu nimic mecanica nonrelativist pentru c mc2 este o constant care influen eaz numai punctul zero. iar z este a treia coordonat (nota traduc torului: este vorba de câmpul gravita ional creat de P mânt. unde c este viteza luminii.81 m/s2). atunci formula W = p × s reprezint lucrul mecanic W efectuat de o for constant p de-a lungul unei distan e s. 138 . Pân in prezent nu a fost g sit nicio stenogram a transcrierilor acestei conferin e. iar z este în l imea la care se afl corpul în cauz fa de sol). gândurile prezentate în nota 40 arat c E = mc2 joac rolul unui fel de energie poten ial (energie de repaus). al scalei energiei. § 15. de i nu este în mod direct semnificativ pentru calculele din mecanica nonrelativist .. Dac p este interpretat ca for în sensul de potentia. 53. Nu a fost posibil s reconstruim în elesul acestei formule. 11 martie 1920 54.g. Stuttgart. Acest pasaj în noti e este urm torul: .Conform lui Einstein [1917]. energia cinetic a unui corp cu masa de repaus m mi cându-se cu viteza v este Dac dezvolt m în serie expresia de mai sus. dac e ca mecanica nonrelativist s rezulte din mecanica relativist . De fapt. energie (energia poten ial gravita ional ) .masa ei energia sunt numai noi deghiz ri ale vechii formule p. conven ional ales.

62. Vezi explica iile lui Steiner despre eter ei spa iul negativ în conferin ele sale din 8. În timpul unei conferin e inute la 11 mai 1917 (GA 174b). Despre istoria descoperirii i rafin rii sistemelor de numere hipercomplexe. despre matematica numerelor hipercomplexe vezi Ebbinghaus i al ii [1988]. Astfel de numere se numesc divizori ai lui zero. Diferen a de opinie dintre adep ii calculului cu quaternioni. partea B. e posibil ca rolul elementului neutru la adunare. 15 i 18 ianuarie 1921 (GA 323). Divizorii lui zero sunt numere generalizate al c ror produs este zero. A a cum numerele complexe câ tigau încet recunoa tere. Pentru mai multe informa ii asupra dezbaterii sus-men ionate. conferin ele lui Steiner din 12 martie 1920 (GA 321) i 18 ianuarie 1921 (GA 323). Acestea i alte sisteme generalizate de numere au multe aplica ii în fizica modern teoretic .55. În conferin a sa din 11 mai 1917 (GA 174b). Pentru discu ii ulterioare despre metamorfoza oaselor lungi în oase ale capului vezi. C ldura la grani a dintre spa iu i anispa iu. adic cu alt adunare. adic ceea ce noi numim zero. 56. 61. vezi Gschwind [1991] i Bibliografia acestei c r i.) Königsberger men ioneaz aceast problem în prima conferin din cartea sa Vorlesungen über die Theorie der elliptischen Funktionen [1874]. pp. 10 aprilie 1920 (GA 201). conferin ele din 8 i 9 aprilie 1922 (GA 82) i întreb rile i r spunsurile din 12 aprilie 1922 (GA 82). vezi Schouten [1914] (introducere) i Crowe [1967]. Exist îns posibilitatea de a dota mul imea numerelor reale sau complexe cu alte legi de compozi ie . 63. scriitor ei savant în ebraic i cabalistic a inut o conferin despre Methoden der Mathematik la Stuttgart. un bine-cunoscut matematician al momentului. Impulsuri ale tiin ei spirituale pentru dezvoltarea fizicii. O variant a textului spune: Ro ul conform pozi iei iese în afar . 60. 57. numerele hiperimaginare sau hipercomplexe erau doar în sil acceptate de matematicieni. vol. 1. Compar pasajele care urmeaz cu conferin ele lui Steiner din 12 i 14 martie 1920 (GA 321). i adep ii analizei vectoriale dezvoltat de Oliver Heaviside (1850-1925) i Josiah Gibbs (1839-1903) forma fundalul dezbaterilor la care face Rudolf Steiner aluzie aici. Aceast afirma ie este aproape de la sine în eleas în cazul numerelor reale. 139 . Leo Königsberger (1837-1921). exist cazuri în care noua lege de înmul ire s duc la situa ia bizar în care produsul a dou astfel de numere exotice s fie zero de i fiecare din cei doi factori ai produsului sunt diferi i de zero . dac cantit ile de acest gen pot fi încorporate în calcule pur aritmetice. a respins conceptul numerelor hipercomplexe deoarece acestea ar conduce la divizori ai lui zero. analiza vectorial a câ tigat întâietate în aplica iile practice din cauza progresului în fizica teoretic care a înso it dezvoltarea sa. unde vorbe te despre existen a numerelor hipercomplexe: Presupunând c valabilitatea regulilor de calcul obi nuite pentru toate cantit ile aritmetice r mâne o condi ie care trebuie îndeplinit . La început. Al doilea curs de tiin e naturale (GA 321). calcule care le implic i care sunt f cute conform regulilor stabilite pentru numerele discutate anterior. Rudolf Steiner vorbe te despre o experien personal în timpul unui curs la Universitatea din Viena. datând de la William Rowan Hamilton (1805-1865). 1987. de asemenea. 95/96. 10-12. 58. Conferin e despre fizic : Rudolf Steiner. Conform cu cele spus de Steiner. Totu i aproximativ în acela i timp dezvoltarea algebrei abstracte a dus la descoperirea i clasificarea diferitelor sisteme de numere hipercomplexe. de asemenea. sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 7 aprilie 1921 (GA 76). Ernst Müller (1884-1954) matematician. de i numerele nu sunt egale cu zero. 59. Vezi îndeosebi conferin ele din 10 i 11 martie 1920. conferin ele lui Steiner din 1 septembrie 1919 (GA 293). 11. 10. Pân in prezent nu a fost g sit nicio stenogram a conferin ei lui Müller i nici vreo înregistrare a r spunsurilor lui Steiner la întrebarea lui. În asemenea cazuri. Aceea i situa ie apare atunci când avem de-a face cu numere exotice i nu numai cu legi de compozi ie exotice. (Nota traduc torului: se tie c factorii unui produs de numere întregi sunt divizori ai num rului rezultat prin înmul ire i c în general dac un produs de numere reale este egal cu zero atunci este obligatoriu ca m car unul dintre factorii produsului s fie egal cu zero. Mai mult. 15 i 17 ianuarie 1921 (GA 323). Despre realitatea numerelor imaginare vezi. cu alt înmul ire decât cele cu care suntem noi obi nui i. O colec ie de materiale cu privire la un experiment despre curbarea spectrului prin folosirea unui magnet puternic poate fi g sit in Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. Rudolf Steiner spune c a devenit con tient de problema matematic a divizorilor lui zero în timpul unei conferin e inute de Leo Königsberger. s fie jucat de alte numere. vezi Van der Waerden [1985]. la 8 martie 1920.

Material suplimentar cuprinz tor poate fi g sit în Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. i anume. 114/115. Materiale adi ionale despre acest subiect pot fi g site în Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. De aceea [0. Astfel.0]×[y. în conformitate cu regulile pentru expresii pluriparticulate. Aceste numere se pot compune folosind o lege de adunare i una de înmul ire definite în mod special. Din context pare improbabil ca termenul de mai sus s fi fost inten ionat. vol.1 ] este numit num r imaginar i este notat cu i. Paraboloizii de rota ie sunt suprafe e care rezult din rotirea unei parabole în jurul axei sale de simetrie. Într-adev r: [x. pp. ceea ce contrazice regula de baz pentru numere reale dup care un produs nul se poate ob ine numai dac dispare unul dintre factori . iar produsul nu poate disp rea (nu poate deveni zero) decât dac unul din factori devine zero.c+d] (adunarea) [a. 114/115. În mul imea numerelor reale nu exist niciun num r cu proprietatea c înmul it cu el însu i îl furnizeaz pe 1. 1995. Gschwind [1991] a avut bune motive s decid i s bazeze pe aceste spuse concluzii importante i fructuoase. Aceast interpretare a stenogramelor ridic problema modului în care s-ar putea face o leg tur între asemenea suprafe e i conurile care se rotesc.0] Ca urmare se pot asocia-identifica numerele complexe de tipul [x.d] = [a+b. §8).atunci trebuie s conduc la rezultate care s nu contrazic teoremele principale ale aritmeticii care au fost descoperite pentru numere reale i complexe imaginare. se poate dovedi cu u urin c orice num r complex [a. înmul irea a dou numere de acela i tip d na tere unui num r de acela i tip.0] [x.0]x[0. Vezi cercet rile lui Gschwind [1991] i lista referin elor pentn lectur ulterioar .) Astfel. 65. În calcule este folosit aceast form a num rului complex utilizându-se semnul + în loc de *.b] = [a. de asemenea cu o dedica ie personal pentru Rudolf Steiner.x·0+0·] = [x·y. Pe de alt parte: [0. dintre care unul include divizori ai lui zero ([1885]. Apoi s-a observat c asupra numerelor de tipul [x. folosind aceste legi de compozi ie. divizorii lui zero sunt men iona i la p.b].b] se poate scrie astfel: [a. folosite în mul imea numerelor reale.a·d+b·c] (înmul irea).d]=[a·c b·d.b]*[c. 5-7. 64.0] = [x·y 0·0. Steiner a primit o copie a articolului lui Oskar Simony Über zwei universelle Verallgemeinungen der algebraischen Grundoperationen [1885]. Dornach. în virtutea acelea i asocieri.1]×[0. unde i2 = 1. 15. este identificat cu 1.b]×[c. unde + este adunarea obi nuit iar ·" este înmul irea obi nuit .b] = a * b×i. include o introducere la sistemele de numere hipercomplexe (pe care Schouten le nume te sisteme asociative). vol. Simony discut problema existen ei divizorilor lui zero chiar la începutul articolului s u care este dedicat construc iei concrete a dou sisteme de numere hipercomplexe. (Nota traduc torului: în realitate un num r complex este o pereche ordonat de numere reale [a. 5. p. 140 . i anume: [a.0] noile legi au efectul pe care îl au legile de adunare i înmul ire obi nuite asupra numerelor reale x.0] cu numerele reale x. Lucrarea lui Schouten [1914].1] = [ 1.0]*[b. Dornach. Mai târziu. În transcrierile dactilografiate apare paralelepopode rota ionale . F r a aprofunda problema în am nun ime.1]. 1995.0] = [x+y.0]*[y. În toate stenogramele pe care le-a primit arhiva termenul paralelepopode a fost t iat i înlocuit cu paraboloizi (scris de mân ). termen care nu exist în matematic i asta se datoreaz une gre eli în transcriere. cu o dedica ie personal a autorului. Pasajul care urmeaz demonstreaz concret c produsul a dou asemenea numere hipercomplexe poate s dispar într-adev r f r ca unul dintre factori s fie egal cu zero.0] care. el a demonstrat o rela ie între asemenea suprafe e i numerele hipercomplexe. Ca urmare: [a.

11 martie 1920. de asemenea. 71. D. de i la început a r mas o problem intern a matematicii. Despre rela iile dintre arhetip i imagine în contextul matematicii. Vezi.d. . Stuttgart. Eugen Dühring (1833-1921). 68. Dühring [ 1884]. 88 i urm. Pân acum nu a fost g sit nicio stenogram a acestei conferin e.: Numerele pozitive i negative pot avea o explica ie numai acolo unde uniunea dintre ceva num rat i opusul s u anuleaz cantitatea. eseul lui Rudolf Steiner despre Matematic i ocultism din Filosofie i antroposofie (GA 35). ci indic . Impulsuri ale tiin ei spirituale pentru dezvoltarea fizicii. 73. Dühring [ 1884]. Asemenea numere sunt cunoscute ca triplete pitagoreice. Trebuie s distingem cu grij între aceste dou opera ii sau. de asemenea. Sesiunea de întreb ri i r spunsuri din timpul ciclului de conferin e C ldura la grani a dintre spa iu i anispa iu.i g seasc drumul s u în manuale i în predarea matematicii. Pentru discu ii ulterioare despre evolu ia conceptelor geometrice i matematice care apar din natura volitiv a fiin ei umane. 67. i 122 i urm. 69. o opera ie în care poate fi pus în aplicare sc derea. vezi. Vezi [1884]. vezi. El i-a explicat punctele sale de vedere despre acest subiect în a sa Theoria Residuorum Biquadraticorum [1831]. i c rela ia dintre A i B poate fi considerat aceea i ca cea dintre B i C . capitolele 2-4 i 13. ci doar în rela iile dintre obiectele care sunt enumerate. 70. Pentru compara ie între vederile lui Gauss i cele ale lui Dühring despre numerele negative. pp. Algoritmii pentru g sirea tuturor solu iilor acestei ecua ii adic toate tripletele pitagoreice au fost cunoscu i înc din Antichitate. de asemenea. 88 i urm. 14 i 15. pe care ei o v d ca pe singurul aspect esen ial al numerelor negative.. a a încât dac rela ia dintre (sau tranzi ia de la) A i B este +1. O discu ie despre gândurile lui Dühring comparate cu alte încerc ri de a trata aceast chestiune pot fi g site în Kowol [ 1990]. capitolele 4.66. aceast condi ie esen ial nu se aplic când sunt implicate substan e (adic obiecte care pot fi imaginate ca fiind de sine st t toare). Carl Friedrich Gauss (1777-1855).. În m sura în care un asemenea ir nu are limite în niciuna dintre direc ii.a. matematician la Göttingen care a explicat numerele negative ca simple opuse ale numerelor pozitive. Alexander Strakosch (1879-1958). Conform cu concep ia lui Dühring. S-a scurs ceva timp înainte ca aceast dezvoltare s . C. B. În acest caz conceptul de opus nu înseamn nimic mai mult decât s invers m membrii într-o rela ie. Despre concep ia lui Dühring asupra numerelor complexe vezi E. 12. contrastul sau opozi ia care caracterizeaz numerele negative rezult dintr-o sc dere neefectuat . conferin ele lui Rudolf Steiner din 3 ianuarie 1920 (GA 320). E de presupus c Steiner se refer aici la problema din teoria numerelor de a g si numerele întregi a. i U. Pentru alte discu ii despre geometria fluid sau mobil . A fost una din cele mai importante realiz ri ale secolului al XX-lea. vezi. conferin a lui Rudolf Steiner din 20 ianuarie 1914 (GA 151). aceste dou p r i ale unei opera ii generale. în a a fel încât amenin a s înlocuiasc geometria. Vezi în mod special cartea scris împreun cu fiul s u Ulrich [1884]. 141 .m. Apelul lui Rudolf Steiner pentru stabilirea unei funda ii a aritmeticii i algebrei independent de geometrie fusese reluat la sfâr itul secolului al XIX-lea când tendin a de a aritmetiza matematica a mers uneori prea departe. Al doilea curs de tiin e naturale (GA 321). În conferin a din 5 martie 1920 (GA 321). discu ia în Kowol [1990]. care con ine o critic aspr la adresa defini iei lui Gauss a numerelor negative. pp. 11 martie 1920 72. de asemenea. b i c care sunt solu ii pentru ecua ia a2 + b2 = c2. a pus aceste întreb ri dup ce a inut o conferin despre Figurile matematice ca o verig intermediar între arhetip i copie la Stuttgart. 118 i urm. rela ia dintre B i A poate fi descris ca 1.. inginer de c i ferate i profesor la prima coal Waldorf din Stuttgart. pp. p. dac vre i. Este postulat c aceste obiecte sunt aranjate în iruri ca de exemplu A. fiecare num r real întreg reprezint rela ia dintre un membru care a fost ales arbitrar ca fiind începutul i un altul al irului. 16 martie 1921 (GA 324) i 26 decembrie 1922 (GA 326). i U. 75. vezi Kowol [1990]. 74. de asemenea. Vorbind precis. 29 septembrie 1920 (GA 322). Vezi E. 175 i urm. 16: Caracteristica incisiv a unui num r negativ izolat este aceea c nu rezult doar dintr-o opera ie numeric în care sc derea nu mai poate fi continuat . filosof i autor de c r i de economie politic . pp.

m surarea unui asemenea spa iu este determinat de o func ie de coordonate. Zur Farbenlehre [1810] i Der Versuch als Vermittler von Object und Subject [1823]. în spa iul euclidian tridimensional. capitolul 4. matematician i profesor. Kleine Reihe. Vezi Simony [1888b]. vol. i anume d2 (A. Notizen zur Biographie des Mathematikers und Lehrers Ernst Blümel. Într-o geometrie eliptic ca aceea a lui Riemann (Riemann [1867]). În contrast cu geometria euclidian (teorema lui Pitagora). Stuttgart. fiind de fapt nimic altceva decât o alt form a ei. capitolele X i XVI. Vezi Renatus Ziegler. întrebarea care geometrie se aplic spa iului pe care îl experiment m a devenit o problem epistemologic pentru tiin e. Heft 1 (Serii scurte. 31 martie 1920 82.l. respectiv (x2. Eugen Kolisko (1893-1939) era fizician i a predat la prima coal Waldorf din Stuttgart. Pân acum nu s-a g sit nicio stenogram a acestei conferin e. capitolul 15. §5. 3 ianuarie 1920 (GA 320). 1). 79. Despre istoria acestei descoperiri vezi Bonola/Liebmann [1919]. fenomenelor arhetipale i experien vezi Ziegler [1992]. 30 martie 1920 77. Despre rela iile axiomelor.y2. 81. Despre importan a descoperirii geometriei neeuclidiene în istoria con tien ei vezi Ziegler [ 1987]. [1883].) Despre acest subiect vezi Klein [1927]. 45. Goethe. în Arbeitshefte der MathematischAstronomischen Sektion am Goetheanum. 80. 1995. Nr. de asemenea. 1 i 7 ianuarie 1921 (GA 323). [1886]. nr. 20 octombrie 1910 (GA 60). din 21 martie pân în 7 aprilie 1920. capitolul din Goethes Weltanschauung (GA 6) intitulat Die Erscheinung der Farbenwelt . generalizat în spa iu. Stuttgart. m sura curburii matricei este mai mare decât 1. Întreb rile i r spunsurile dup conferin a lui Karl Stockmeyer despre Antroposofie i fizic din timpul conferin ei despre Antroposofie i tiin ele specializate inut la Goetheanum. 27 martie 1920 (GA 73a). 78. sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 7 aprilie 1921 (GA 76) i 12 aprilie 1922 (GA 82) i conferin ele din 19. Linii fundamentale ale unei teorii a cunoa terii în concep ia goethean despre lume (GA 2). Descoperirea geometriilor neeuclidiene a ar tat c geometria euclidian nu era singura geometrie imaginabil .76. Vezi raportul scurt despre conferin în jurnalul Dreigliederung des sozialen Organismus. Pentru mai multe informa ii despre rela ia dintre planele sau regiunile lumii spirituale i dimensiunile superioare. Vezi Rudolf Steiner. iar suma unghiurilor unui triunghi este întotdeauna mai mare decât 180°. 142 . Ca urmare. Klein [1926]. conferin ele lui Rudolf Steiner din 17 mai i 7 iunie 1905. 5 aprilie 1921 (GA 76). Dornach. Introduceri la scrierile de tiin e naturale ale lui Goethe (GA 1). Mai mult despre impactul descoperirii geometriilor neeuclidiene în conferin ele lui Rudolf Steiner din 26 august 1910 (GA 125). aceast func ie nu mai este o sum de p trate. formula care m soar distan a dintre dou puncte din spa iul respectiv nu mai are aceast form simpl . Ceea ce vrea s se spun în propozi ia anterioar este c . în spa ii sau variet i a c ror geometrie intrinsec nu este cea euclidian . 22 i 26 august 1923 (GA 227). (Nota traduc torului: se refer la m surarea distan ei dintre dou puncte A i B de coordonate (x1. Reichardt [1976].B) + (x2 x1)2 + (y2 y1)2 + (z2 z1)2 formul care se ob ine din i se bazeaz pe teorema lui Pitagora. capitolul III. 20. la Dornach. Rela ia spa iilor sau variet ilor cu curbur constant fa de geometriile neeuclidiene a fost descoperit de Eugenio Beltrami (1835-1900) i Bernhard Riemann (1826-1866). vezi. În general. capitolele VII i VIII.z2). Ernst Blümel (1884-1952). capitolul 3C i Scholz [1980]. Sesiunea de întreb ri i r spunsuri dup conferin a lui Eugen Kolisko despre Antroposofie i chimie în timpul conferin ei despre Antroposofie i tiin ele specializate inut la Goetheanum din 21 martie pân în 7 aprilie 1920. y1. În geometria hiperbolic aceasta este mai mic decât 1 iar suma unghiurilor unui triunghi este întotdeauna mai mic decât 180°. z1). 1919/1920.

Pân acum nu s-a descoperit nicio stenogram a acestei conferin e. cu cuvântul Beherrschung (control). faptele i suferin ele ei. conferin a I. vol. de asemenea. Caracteristica principal a ipotezei eterului a secolului al XIX-lea era cuantificabilitatea.83. Planck accentueaz [1910] totu i: Eu cred c nu voi întâmpina vreo opozi ie serioas printre fizicieni dac voi rezuma situa ia dup cum urmeaz : Presupunerea c ecua iile diferen iale simple ale lui Maxwell-Hertz sunt pe deplin valide pentru procesele electrodinamice în eterul pur exclude posibiltatea de a le explica mecanic (p. Pentru c de fapt încercarea noastr de a exprima natura esen ial a a unui lucru este în van. c pare discutabil s se repete sau s se adauge ceva la ceea ce s-a spus. 87. Ernst August Karl Stockmeyer (1886-1963) a fost profesor la prima coal Waldorf din Stuttgart. i atât de des. nota 1. Max Planck (1858-1947). Zur Farbenlehre [1810J. sec iunea 6. va rezulta o imagine a caracterului ei. tipizeaz aceast tendin . Vezi întreb rile i r spunsurile din 30 martie 1920 i conferin ele lui Steiner din 27 martie 1920 (GA 73a). Köln i Berlin. Ipoteza unui eter cvasimaterial care servea ca mediu pentru procesele i fenomenele electrice î i avea r d cinile în gândirea lui Isaac Newton (1642-1727) i René Descartes (1596-1650). Vezi sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 11 martie 1920. Sinnlich-sittliche Wirkung der Farbe. Mai târziu el spune: La fel este cu certitudine corect s afirm m c primul pas spre descoperirea principiului relativit ii al lui Einstein coincide cu întrebarea despre ce fel de rela ie trebuie s existe între for ele naturale de vreme ce este imposibil s se atribuie vreo proprietate eterului luminii adic dac undele de lumin se transmit prin spa iu f r vreo conexiune cu un vehicul material. ar fi imposibil s definim ca s nu mai vorbim de a m sura viteza unui corp în raport cu eterul luminii. R spunsul scurt i onest cu privire la aceast întrebare este acela c s-au spus atât de multe despre lumin . Devenim con tien i de efectele unei fiin e i o relatare complet a lor cuprinde probabil întreaga ei natur esen ial . Eforturile noastre de a descrie caracterul unei persoane sunt toate în van. de asemenea. Gauss i Riemann. observând c contextul cere semnifica ia de control sau în elegere . Astfel. În acest caz. Vezi. Vezi. aici i în alt parte în conferin . Vezi începutul sesiunii de întreb ri i r spunsuri din 11 martie 1920 (întreb rile lui E. 45. 89. conferin a lui Rudolf Steiner din 30 martie 1920 (GA 312) i sesiunea de întreb ri i r spunsuri care a avut loc la aceea i dat . Spusele lui Goethe chiar de la începutul Prefe ei la Zur Farbenlehre [1810]: Atunci când se analizeaz subiectul culorilor apare întrebarea foarte natural dac lumina ar trebui discutat în primul rând. desigur. pe care îl men ioneaz adesea Steiner. oricine vede acest punct 143 88. 84. Editorii versiunii germane. 37). 3 ianuarie 1920 (GA 320). culorile i lumina sunt înrudite foarte precis. de asemenea. fizician teoretician din München. dar trebuie s le consider m pe amândou ca apar inând Naturii i numai Natura încearc s se reveleze sim ului v zului. Bernhard Riemann (1826-1866). 85. §758-920. 86. Spusele exacte ale formul rii lui Planck nu au fost g site. dar dac prezent m toate ac iunile i faptele sale. au substituit cuvântul Beharrung (perseveren ). care apare de multe ori în manuscrisele dactilografiate ale notelor stenografice. Acest tip calitativ de eter a f cut posibil interpretarea proceselor ale c ror mecanisme mult mai precise nu erau în elese. . Goethe. 1919/1920. care f cea posibil încorporarea unor asemenea procese în teoriile matematice despre fenomenele fizicii. Vezi. Culorile sunt faptele luminii.1. 91. nr. despre Bolyai. Nu e nevoie s accentuez c concep ia mecanic asupra naturii este incompatibil cu aceast concep ie. 90. Blümel) i notele înso itoare. începutul sesiunii de întreb ri i r spunsuri din 7 martie 1920 i notele corespunz toare. În acest sens putem s a tept m de la ele s ne furnizeze concluzii despre lumin . Vezi scurtul raport despre conferin din jurnalul Dreigliederung des sozialen Organismus.

diurn-nocturn . capitolul 3. este actuala succesiune a zilei i nop ii. aprox.m. 2. cu a ezarea P mântului în centrul s u. Vezi sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 11 martie 1920 i notele corespunz toare. Prima mi care este cea a rota iei zilnice a P mântului în jurul axei sale. ca pe o ipotez .m.). Copernic o formuleaz în felul urm tor: De vreme ce multe fenomene planetare importante depun m rturie c P mântul se mi c vom descrie aceast mi care în termeni generali. la Goetheanum. Compar acest pasaj cu urm toarele de la sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 11 martie 1920 (Blümel) i 15 ianuarie 1921. sau [ 1990]. Multe conferin e inute de al i participan i au fost tip rite în Aenimagtisches aus Kunst und Wissenschaft. este acela c Soarele însu i pare s fac o mi care similar prin zodiac. Aceia care sunt mai flexibili în judec ile lor vor întreba totu i unde ne conduce acest principiu (p. pp. Almagest. în jurul Soarelui de la vest la est adic în sens direct .) Cu privire la orbitele planetare care rezult din combina ia mi c rilor circulare. Rapoarte ale acestei conferin e de Alexander Strakosch i Günther Wachsmuth au ap rut în acela i periodic (nr. 1. Vezi Kowol [1990]. care se petrece în jurul axei P mântului de la vest la est în acela i fel în care se credea c se mi c P mântul în sens opus. atât argumentele lui Ptolemeu cât i ale lui Copernic sunt în mod esen ial cinematice (Steiner ar fi spus phoronomice ) adic ei nu iau în considerare rela iile for elor. iar a treia mi care este mi carea în declina ie . 15 octombrie 1920 95. Trebuie s ne imagin m c înclinarea Ecuatorului i axa P mântului variaz în raport cu planul cercului care trece prin centrul semnelor zodiacale. pe care grecii o numeau nychthemerinon. anun ul conferin ei care include un program detaliat în periodicul Dreigliederung des sozialen Organismus. În lucrarea sa de c p tâi. vol. sec iunea 40. vol. I i II. Astfel. Teichmann [1983]. Ziegler [1976]. capitolul 3.de vedere ca postulat al fizicii nu se va sim i niciodat confortabil cu teoria relativit ii. de zile egale. Stuttgart. Rezultatul acestei mi c ri. 94. Leu . între Venus i Marte. a a încât atunci când P mântul (centrul lui) se mi c prin Capricorn. Vezi. Soarele pare c se mi c prin Cancer. 92. 28 i urm. pe care unii îl numesc cercul zilelor egale. cu excep ia faptului c Soarele i P mântul schimb locurile. pp.d. Sesiunea de întreb ri i r spunsuri din timpul unei conversa ii despre tiin a spiritului . în Dornach. capitolul XIX. Der Kommende Tag Verlag. De Revolutionibus Orbium Coelestium. a doua este mi carea sa pe o orbit excentric în jurul Soarelui. Comentarii asupra dezbaterii din jurul conceptului de numere negative pot fi g site la sfâr itul sesiunii de întreb ri i r spunsuri din 11 martie 1920 (Blümel). Stuttgart. 1543. Nicolaus Copernicus (1473-1543) separ mi carea P mântului în trei componente (vezi Copernic [1879]. nu se schimb nimic esen ial prin trecerea de la sistemul ptolemaic geocentric la sistemul copernican heliocentric. Trebuie s presupunem c aceast mi care este tripartit : prima mi care. 100-170). 1920/1921. Stuttgart.2. În opera sa de c p tâi. capitolul IVB.d. 9.a. 96. 15. cu notele corespunz toare. Mai mult. (Vezi Ptolemeu [1962]. 39). capitolul 11. a a cum am spus. Der Kommende Tag Verlag 1922 (disponibile la libr ria de la Goetheanum) sau în Kultur und Erziehung. imitând pe greci care l-au numit isemerinos. de asemenea. 16 i 18). Dac înclinarea ar fi constant i s-ar mi ca numai punctul central nu ar ap rea nicio schimbare în lungimea zilelor i nop ilor i am avea întotdeauna sau solsti iu de var sau solsti iu de iarn sau un echinox în orice caz un anotimp neschimb tor. 139 i urm. vol. Van der Waerden [1988]. A doua este mi carea anual a centrului P mântului i sateli ilor s i prin zodiac. Vezi Vreede [1980]. nr. Ptolemeu folose te o construc ie complicat de cercuri concentrice pentru a explica în detaliu mi c rile planetare. în contextul conferin elor antroposofice din 26 septembrie pân în 16 octombrie 1920. în m sura în care confirm fenomenele. 1921 (disponibil la libr ria de la Goetheanum). V rs tor . Conferin ele introductive ale lui Rudolf Steiner la Grenzen der Naturerkenntnis au fost inute din 27 septembrie pân în 3 octombrie 1920 i au ap rut în GA 322. Conform lui Ptolemeu (Claudius Ptolemeus. 93. i Neugebauer [1983]. ceea ce corespunde unei simple transform ri geometrice. structura de baz a sistemului solar era geocentric . a treia 144 . Aceast succesiune define te cercul echinoc ial sau Ecuatorul.a.

dar în sens opus mi c rii punctului central (P mântul). ca i când ar fi imobile. 3. Dac ar exista aceast mi care. (Nota traduc torului: deplasarea la care se face referire este pus astfel pe seama sus-numitei mi c ri în declina ie care face ca cercul ecuatorial s alunece pe cercul eclipticii în sens retrograd.). pare s se mi te prin planul oblic al zodiacului într-un fel care nu este diferit de ceea ce ar face dac P mântul ar fi în centrul sistemului solar. Prin aceasta. i în plus apare u orul exces care explic precesia. pp. (Nota traduc torului: nu este vorba de un con cu vârful în centrul P mântului. rota ia axei P mântului produs de cea de a doua mi care devine retrograd . prima mi care (dac este considerat în izolare.) Cu alte cuvinte. În loc s fie paralel . Ca rezultat al acestor dou mi c ri opuse dar aproape egale. nu ar fi posibil nicio schimbare a anotimpurilor pentru c pozi ia P mântului fa de Soare ar fi tot timpul aceea i. de vreme ce acesta este el însu i în mi care. 98.) Mi carea în declina ie . Mi carea în declina ie: axa P mântului descrie un con. Fenomenul este cunoscut sub numele de precesia anotimpurilor. raportat la centrul P mântului ea descrie un con. în sfera stelelor fixe. Mi carea anual a P mântului în jurul Soarelui pe o orbit excentric . primul. sau [1990]. este dat de dou coordonate sferice. Exist mai multe sisteme de astfel de coordonate folosite în astronomia de pozi ie. asemenea unui titirez dezechilibrat. dac ne amintim numai c distan a de la Soare la P mânt. sau mi carea în declina ie. numit de asemenea mai simplu Commentariolus. pp. este m surat spre polul nord ceresc [în sens pozitiv] sau spre polul sud ceresc [în sens negativ]. §292.) 145 . Aceast mi care const în rota ia anual a axei P mântului în sens opus mi c rii în jurul Soarelui. 9 i urm.). datorit mi c rii progresive a centrului P mântului. sfer imaginat ca având centrul în centrul P mântului i raz arbitrar . În sens geometric sau cinematic. format din ascensiunea dreapt i declina ia. fiind m surat spre est de-a lungul Ecuatorului ceresc. Copernic a trebuit s introduc o alt mi care pentru a explica fenomenul schimb rii anotimpurilor. 28 i urm. pp. (Nota traduc torului: a a cum am spus într-o not anterioar . a dep it deja capacitatea noastr de percep ie (Copernic [1879]. Totu i citatul de mai sus este cel pe care îl folose te i Copernic în discutarea celor trei mi c ri ale P mântului în De Hypothesibus Motuum Coelestium a se Constitutus Commentariolus. Observa i c axa P mântului nu r mâne paralel cu ea îns i cu excep ia unui caz special când axa este paralel cu axa rota iei. axa P mântului. În fiecare an Soarele r sare prim vara cu aproximativ patru secunde de arc în spatele pozi iei în care a r s rit în anul precedent. 2. Rudolf Steiner pare s fi inversat ordinea celor dou legi men ionate de Copernic în De Revolutionibus. pe de o parte. i astfel i Ecuatorul cel mai mare cerc-paralel . mi cându-se în sensul opus mi c rii de revolu ie în jurul Soarelui. ambele unghiuri. servea acestui scop. 12 i urm.mi care. a treia mi care în ordinea lui Steiner. adic declina ia. Cel târziu în 1783 faptul c Soarele însu i se mi c a fost recunoscut când William Herschel (1783-1822) a descoperit mi carea acestuia (numit mi carea apexului) în direc ia constela iei Hercule. r mân îndreptate c tre aproape aceea i zon de cer.) 97. Unul dintre ele se nume te sistem de coordonate ecuatorial. i precesia (deplasarea punctului vernal) pe de alt parte. se petrece anual. ceea ce nu este cazul aici. Ca urmare. intersec ia prelungirii axei P mântului cu o linie perpendicular pe planul orbitei excentrice a P mântului (nota traduc torului: se refer la axa conului) este un punct fix al acestei mi c ri . ignorând a doua i a treia mi care) este revolu ia P mântului în jurul Soarelui. 1. (Vezi Wolf [18911893]. fa de Ecuatorul ceresc. în timp ce Soarele. publicat în 1514. pozi ia unei stele pe sfera cereasc geocentric . iar al doilea. Mi carea zilnic a P mântului în jurul axei sale. asem n tor latitudinii. asem n tor longitudinii. fa de punctul vernal adic punctul în care r sare Soarele prim vara . (Vezi Copernic [1948]. În pasajele care urmeaz am p strat succesiunea lui Steiner a celor trei legi.

Bessel Spirala Copernic 3. corec iile lui Bessel i/sau problema mi c rilor spiralate sau pe lemniscat ( ) ale Soarelui i P mântului. Bessel Copernic 3. pp. linia elicoidal 4 septembrie 1919 25 septembrie 1919 26 septembrie 1919 28 septembrie 1919 3 octombrie 3 octombrie 1919 1919 . Din 1916 încolo el a ad ugat aspectul unei calit i progresive de lemniscat a mi c rii. 10 aprilie 1920 (GA 201). de exemplu. Conferin a Anul GA (Opere complete) 324a 324a 95 Con inutul 24 martie 31 martie 1905 1905 Linia elicoidal Linia elicoidal Copernic 3 1 septembrie 1906 16 septembrie 1907 29 aprilie 7 noiembrie 21 martie 5 mai 13 iulie 20 august 1 octombrie 28 mai 1908 1910 1913 1914 1915 1916 1916 1918 101. (Pentru o vedere de ansamblu a acestei probleme vezi Vreede [1980]. Rudolf Steiner a vorbit adesea despre spirala sau mi carea de urub a P mântului în timp ce urm re te mi carea Soarelui.GA 284/285 Copernic 3 98 124 145 286 159 272 171 181 295 300a 300a 192 261 191 Copernic 3.) Urm toarea list include marea majoritate a conferin elor i sesiunilor de întreb ri i r spunsuri (Î&R) în care Steiner discut problema mi c rilor Soarelui i P mântului. Bessel Copernic 3. Bessel 146 Circula ia sangvin Linia elicoidal Circula ia sangvin Copernic 3 i inima i inima Copernic 3. în mod special cea de a treia mi care copernican (Copernic 3). conferin ele sale din 24 i 31 martie 1905. Cele din 1 octombrie 1916 (GA 171). el a legat adesea cea de a treia mi care copernican cu propria sa descriere a problemei mi c rilor Soarelui i P mântului.99. 349 i urm. 2 i 17 ianuarie 1921 (GA 323). vezi. Bessel Copernic 3. Bessel Copernic 3. Începând cu conferin a sa din 1 septembrie 1906 (GA 95). Über das Kopernikanische System.

Bauer [1981. 1988]. lemniscat . Hemming/Pinkall [1983]. Vetter [1967]. Copernic 3 Copernic 3 Copernic 3 Copernic 3 100. Bessel Copernic 3 . matematician i astronom. vol. Hagemann [1966]. Pentru unele din cele mai semnificative eforturi vezi (în ordine cronologic ): Locher [1942]. desigur. Au fost f cute numeroase încerc ri de a unifica. Schmidt [1966]. Copernic 3 Bessel. Beweis von der dreifachen Bewegung der Erde (Copernic [1879]. 102. indica iile împr tiate date de Rudolf Steiner. appendix. dar niciuna nu le-a cuprins cu succes pe toate. derivat din fizic . conferin a lui Rudolf Steiner din 25 septembrie 1919 (GA 300a) men ioneaz de asemenea opera poetului i autorului Johannes Schlaf (1862-1941). lemniscata progresiv Lemniscata progresiv Î&R. Elisabeth Vreede (1879-1943). Rudnicki [1984].10 aprilie 11 aprilie 18 aprilie 1 mai 2 mai 1920 1920 1920 1920 1920 201 201 201 201 201 324a 323 323 323 323 323 324a 343 220 349 Spirala progresiv Circula ia sangvin . ar fi fost. Vezi Schlaf [ 1914] i [ 1919].28-31). Aceast interpretare. În timpul 147 . Adic dac P mântul este v zut ca un titirez aproape simetric rotindu-se în câmpul gravita ional al Soarelui atunci. Interpretarea mecanic a sistemului solar care a devenit curent de la Newton considera c presupunerea unei a treia mi c ri copernicane este superflu . direc ia L a axei de rota ie a P mântului r mâne fix în spa iu. iar din 1924 primul conduc tor al sec iunii pentru matematic i astronomie a colii de tiin a Spiritului de la Goetheanum. Bessel i inima 15 octombrie 1920 2 ianuarie 11 ianuarie 12 ianuarie 17 ianuarie 18 ianuarie 26 august 8 octombrie 5 ianuarie 5 mai 1921 1921 1921 1921 1921 1921 1921 1923 1924 Î&R. Van Bemmelen [1967]. Unger [1981]. Despre acest subiect vezi nota informativ a lui C. Dornach. Adams [1989] (capitolul4) i Vanscheidt [1992]. Menzzer asupra De Revolutionibus. 1. Kaiser [1966]. orbite planetare lemniscate lemniscat de rotaxie. conform legii conserv rii rota iei. 101. capitolul 11. pp. str in lui Copernic. Junge [1983]. Printre succesorii lui numai câ iva autori se plâng de neglijarea celei de a treia mi c ri copernicane sau chiar o considerau un factor serios. Copernic 3. Hardorp [1983]. ambele au fost g site în biblioteca lui Steiner iar prima con ine o dedica ie scris de mân a autorului c r ii adresat lui Rudolf Steiner. În acest context.L. într-o interpretare consecvent i la zi.

105. nu este nici m car elipsoid de rota ie. 107. Gschwind [1986] i referin ele listate acolo. Atât erorile instrumentale cât i influen a atmosferei P mântului (refrac ie) trebuie eliminate atunci când este m surat pozi ia unei stele. astronom. asemenea pozi ii trebuie calculate în termenii unui punct comun în timp. 138 i urm. sistemul de referin P mânt ( ca orice alt sistem rotativ) este un sistem accelerat. de exemplu. Interpretarea sa. Asta cere o cunoa tere exact a precesiei i nuta iei (o u oar oscila ie a axei P mântului cauzat de Lun nota traduc torului: atrac ia gravita ional exercitat de Lun nu se manifest uniform datorit formei neregulate a P mântului. al antroposofiei (vezi conferin ele primului i celui de al doilea curs tiin ific. o ma in care se mi c uniform execut o mi care accelerat . Analiza lui Bessel asupra pozi iilor a 3 222 de stele. la sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 7 martie 1920. în mod special. în mod special sec iunile III i IV. Trenul i terasamentul c ii ferate pe care circul acest tren reprezint dou sisteme de referin . a a cum este sistemul de referin ma in . anuale i pe termen lung (cauzate de viteza finit a luminii i schimb rile aparente ale pozi iilor astrelor datorate mi c rii P mântului). incluzând îmbun t iri ale instrumentelor. Steiner se refer aici la problema cunoscut mai târziu ca paradoxul gemenilor sau paradoxul ceasurilor . Friedrich Wilhelm Bessel (1784-1846). este înrudit cu semnifica ia conceptului de timp în fizic dar mai mult. având o u oar umfl tur care face ca atrac ia Lunii s îi imprime un tremur numit mi care de nuta ie) i a abera iilor zilnice. deci asemenea exemple e ueaz în a corespunde realit ii chiar din perpectiva fizicii. Vezi pasajul din Einstein citat în nota 37. Vreede a inut dou conferin e (la 13 i 14 octombrie 1920) despre Justificarea i limitele matematicii în astronomie [ 1922]. 104. conform lui Steiner întreaga realitate a domeniului unor asemenea fenomene nu poate fi cuprins f r a extinde fizica cu ajutorul tiin ei spiritului. manufacturier. calculate de James Bradley (1693-1762) la Observatorul 148 . a a cum subliniaz i Einstein [1917] în conferin a sa. acesta î i m re te viteza pe când în partea îndep rtat de Soare î i încetine te viteza. luând în considerare efectele datorate punctului de observare i ale mi c rii P mântului. Astfel.) Deoarece înfrânge rezisten a frec rii. În realitate. de dragul unui standard obiectiv care poate fi comparat cu alte m sur tori. dr. Din cauza frec rii. pentru a face în eles principiul relativit ii restrânse [speciale]. pp. Mai mult. GA 320 i GA 321). §18. de exemplu. inginer i filosof. Pentru mai multe detalii despre teoria relativit ii cu privire la pasajul care urmeaz vezi sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 31 martie 1920 i 15 ianuarie 1921. geodez i matematician din Konigsberg. de asemenea. citat adesea. i 160. Conform lui Einstein [1917]. (Nota traduc torului: este vorba de exemplul de la care pleac Einstein în cartea sa Teoria relativit ii pe în elesul tuturor. Totu i. Vezi. raportul despre aceste conferin e scris de Willz Storrer în Unger [1921]. analizelor sistematice ale erorilor. Carl Unger (1878-1929). Considera ii similare se aplic i în exemplul.acestui congres. i prin reducerea complet a observa iilor. principiul special al relativit ii afirm c legile naturale universale ale fizicii sunt din punct de vedere formal identice pentru dou sisteme de referin supuse unei mi c ri uniforme (sisteme iner iale). cu interpretarea timpului propriu unui sistem fizic în contextul teoriei relativit ii. Vreede [1922]. datorate instrumentelor i gre elilor de observare. Despre acest subiect vezi. 103. În timpul acestui congres el a inut ase conferin e (11-16 octombrie 1920) despre opera lui Rudolf Steiner [ 1921 ]. controversat înc ast zi. Desigur. ma ina nu este un sistem neschimbat cu atât mai mult când are un cauciuc dezumflat i viteza îi descre te. 106. (Nota traduc torului: aflat pe arcul de orbit apropiat Soarelui.) Singurele exemple de comportament relativist pe care fizica le consider realiste au loc la nivelul atomic sau subatomic. a adus contribu ii fundamentale la tehnicile i tehnologia observa iilor matematice. Exemple populare luate din mecanica elementar nu satisfac în mod strict cele mai multe din cerin ele preliminare. al trenului i terasamentului de cale ferat . aceast afirma ie presupune c exist sisteme iner iale. 108.

adic dat fiind forma aproape circular a orbitei terestre segmentul determinat de Soare i P mânt. Dornach. a devenit o piatr de hotar în observa iile astronomice deoarece a f cut disponibile pentru prima dat pozi ii stelare exacte. de asemenea. (Cantor [1932].. Cantor d urm toarea defini ie unei mul imi: În general..din Greenwich. primul conduc tor al sec iunii pentru arte i litere a colii de tiin a spiritului de la Goetheanum. Cantor a trimis o copie a c r ii lui Lehre vom Transfiniten [1890]. Oswald Spengler (1880-1936) la început matematician i mai târziu scriitor. §22 i urm. pp. Paralaxa unei stele singulare este unghiul sub care se vede semiaxa orbitei P mântului. În timpul acestei conferin e Steffen a inut dou expuneri (la 14 i 15 octombrie 1920) despre subiectul tiin a spiritului i crizele din via a artistului . i anuare de astronomie ca The Astronomical Almanac. a anumitele sisteme binare precum i sisteme multiple. de exemplu. Cred c am definit astfel ceva înrudit cu eidos-ul sau ideea lui Platon. Studii înrudite f cute de Bessel au dat na tere la metode îmbun t ite de determinare a mi c rilor independente ale stelelor fixe i la primul mijloc de determinare a paralaxei stelelor fixe individuale. pp. 204). i Tabulae Regiomantanae Reductionum Observationum Astronomicum ab Anno 1750 usque ad Annum 1850 Computatae (Königsberg [1830]). s'. cu o dedica ie personal i corecturi de mân . (Pentru mai multe despre acest subiect vezi Schmidt [1967]. 1981 i urm.) Aceste paralaxe au constituit prima demonstra ie astronomic a mi c rii anuale a P mântului (despre aceasta i alte demonstra ii ale acestei mi c ri vezi Teichmann [1983]. Vezi în mod special eseul cu acela i titlu din partea a II-a. Calculul acestui unghi este necesar deoarece aceea i stea este v zut de pe P mânt în dou pozi ii diferite atunci când el se afl pe orbit în dou pozi ii diametral opuse.. 23 i urm. Dornach. nu a avut c utare în aceea i m sur . 387). capitolul 3. Sau [1932] p. Este rezumatul elementelor specifice care pot fi unite într-un întreg.. Declinul Occidentului. Într-un tratat datat 1884.. Albert Steffen (1884-1963). pp. 149 . Instituti (Konigsberg [1818]). 111. Declinul Occidentului a fost publicat în Statele Unite în 1926-1928. (Nota traduc torului: precizarea individuale este necesar deoarece exist i foarte multe stele duble. lui Rudolf Steiner. din 1924 încolo. În contextul fizicii. i care este definit i conturat de ele) conceptul universal sau general pe care îl putem ob ine prin abstractizarea din mul ime atât a caracterului elementelor sale cât i a tuturor rela iilor acestor elemente fie între ele. 31 i urm. Dou mul imi S i T se numesc echivalente când fiecare element al uneia poate fi f cut s corespund în mod clar cu exact un element al celeilalte (Cantor [1890]. Baza acestar studii este aceast defini ie pe care Steiner o parafrazeaz : În eleg prin num r prim sau num r cardinal al unei mul imi S (care const în elemente separate conceptual s. Bessel a publicat rezultatele sale în cartea Fundamenta Astronomiae pro Anno 1755 Deducta ex Observationibus Viri Incomparabilis James Bradley in Specula Astronomica Grenovicensi per Annos 1750-1762. eseul intitulat Georg Cantor i Rudolf Steiner . eu în eleg printr-o «varietate» sau «mul ime» un grup de multe elemente care poate fi conceput ca un întreg. pp.) 109. Form i actualitate . 112. i care reflect numai ceea ce este comun tuturor mul imilor care sunt echivalente cu S. la aheliu i periheliu. nr. care a ap rut în 1922. poet i. §609 i §613. Perspective asupra istoriei mondiale . 110.. primul volum al operei principale a lui Spengler. Teoria mul imilor a fost întemeiat aproape de unul singur de matematicianul Georg Cantor (18451918). Acest concept afirm c entropia tinde c tre un maximum în orice proces termodinamic care are loc într-un sistem fizic de sine st t tor (self-contained). A doua lege a termodinamicii este bazat pe conceptul entropiei care a fost prima dat formulat de Rudolf Clausius (1822-1888). 114/115. nota de subsol de la p. publicat în prima sa edi ie în 1918 i ap rut pân în 1920 în 32 de edi ii. Vezi. Wolf [18901893]. Steffen a publicat autoreferatul acestor conferin e în colec ia Die Krisis im Leben des Künstlers [ 1922].4). 1995. fie cu alte obiecte i în mod special ordinea care predomin între elemente. A a-numitele formule de reducere ale lui Bessel pentru coordonatele stelelor au de-a face cu influen ele anuale i de lung durat ale precesiei i nuta iei. Remarcile lui Rudolf Steiner se refer la investiga iile lui Cantor privind diversele niveluri (tipuri) de infinit. în Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. Al doilea volum.

33. 293: « coala în elepciunii» trebuie s devin un al treilea element al turi de Biseric (luând termenul în cel mai larg sens neconfesional) i Universitate. 120. de con tien . 257-268. versetul 6 989 i urm. Dup cum a fost poruncit strânge elementele vie ii ci une te-le cu grij unele cu altele. Das Reisetagebuch eines Philosophen [1919a]. 225-236 i nr. 31. sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 15 ianuarie 1921. Keyserling. împreun cu Ludwig Boltzmann (1844-1906) i James Clark Maxwell (1831-1879). Aceste conferin e vor fi publicate în GA 73a. 4. vol. 1920-1921. publicat în periodicul Gegenwart. nr. cunoa terea i via a devin una într-o unitate vie. 20-25. cofondatorul i conduc orul tiin ific al colii de în elepciune ( Societatea pentru filosofie independent ) din Darmstadt. nr. Comentarii despre Keyserling pot fi g site în conferin a lui Rudolf Steiner din 26 august 1921. Der Weg der Vollendung: des Grafen Hermann Keyserling philosophischen Schaffen [1919b] i Philosophie als Kunst [1920]. Goethe. nr. de exemplu. 14 ianuarie 1921. 2. pp. 1953-1954. Proben über die Beziehungen der Geisteswissenschaft zu den einzelnen Fachwissenschaften. actul 2. 15. Stuttgart. 8. punctul pe i. 15 ianuarie 1921 118. Sesiunea de întreb ri i r spunsuri de la sfâr itul celor patru conferin e inute unei audien e academice despre rela ia dintre tiin a spiritului i domeniile specializate ale tiin ei. raportul asupra acestei conferin e de Eugen Kolisko (1893-1939) în periodicul Dreigliederung des sozialen Organismus. încoronat de « coala în elepciunii» a c rei sarcin ar fi s încorporeze în mod organic cunoa terea academic abstract într-o sintez vie i s transforme pur i simplu «a cunoa te» în «a fi» . 2.demonstra ia acestei legi este posibil numai pe baza altor ipoteze nedemonstrabile sau postulate. în teoria cinetic statistic a gazului datând de la James Clark Maxwell (1831-1879) i Ludwig Boltzman (1844-1906). 97-118. C ldura la grani a dintre spa iu i anispa iu. Homunculus spune lui Wagner. De exemplu. 1-14 martie 1920. Vezi. 119. 115. 4-5. nr. scena 2. Cele patru conferin e din acest ciclu. 1892-1922). În timp ce cutreier printr-o buc ic de lume Voi descoperi. 116. Würzburg i Bonn. În plus. Rudolf Clausius (1822-1888). Faust. nr. nr. p. Laboratorul . vol. Ca fiecare din aceste alte dou elemente inten ia ei este s dea form întregii fiin e umane i s spiritualizeze sufletul uman. în nr. nr. Vezi. superioar . de asemenea. Considerând Ce-ul dar mai ales Cum-ul. Pân acum nu a fost g sit eseul scris de Hermann Keyserling pe care îl mentioneaz Steiner. în mod special raportul scris de Ernst Uehli (1875-1959) despre conferin a lui Rudolf Steiner din 16 noiembrie 1920. Philosophie als Kunst [1920]. pp. vol. Stuttgart. 2. 117. 3. Pân în prezent sursa acestei afirma ii f cut de Keyserling nu a fost descoperit . a a încât nici credin a nici cunoa terea abstract nu reprezint autoritatea final . p. 118. p. pp. 1920/1921. filosof. 14 (1952-1953): 11 ianuarie 1921. 145-167. dar credin a. fizician din Berlin. pp. 12 ianuarie 1921. 7. ea aspir la o sintez între via a sufletului omenesc i spiritul deplin con tient i independent. nr. vol. aceast a doua lege ia forma unei teoreme demonstrabile (a a-numita teorem H a lui Boltzman) bazat pe ipoteza haosului molecular complet. 305-317. 2. discu iile despre Keyserling în periodicul Dreigliederung des Sozialen Organismus. nr. 32. 4/5. Contele Hermann Keyserling (1880-1946). este considerat unul dintre fondatorii 150 . 5. au fost inute în Stuttgart în perioada 11-15 ianuarie 1921 i au fost publicate în urm toarele edi ii ale periodicului Gegenwart. nr. pp. pp. pp. 6. 21 i 22. Zürich. 114. pp. Steiner se refer aici probabil la revista s pt mânal Die Zukunft editat de Maximilian Harden (volumele 1-118. Impulsuri ale tiin ei spirituale pentru dezvoltarea fizicii. Clausius. Al doilea curs de tiin e naturale (GA 321). 49-64. care r mâne în urm : Desf oar pergamentele antice. de asemenea. 49-67. partea a II-a. 113. Vezi opera sa ca. f r îndoial . 15 ianuarie 1921.

Despre formulele pentru c ldura conductiv i radiant i despre explica iile care urmeaz aici. Einstein a folosit o serie de experimente care exist doar în gândire pentru a deduce i ilustra teoria sa. vol. constan a absolut a vitezei luminii). pp. Cartea lui Clausius Die Mecanische Wärmetheorie include tratatul lui asupra teoriei c ldurii [1876-1891]. În a doua jum tate a secolului al XIX-lea. nr. din presupunerile de baz ale teoriei speciale a relativit ii (principiul relativit ii. O explica ie teoretic a acestor constat ri a fost dat de Hendrik Antoon Lorentz (1853-1928) i George Francis Fitzgerald (1851-1901). 126. 1905). 130.) 123. Metageometria lui Riemann înseamn probabil sau a a-numita geometrie eliptic . în general geometria spa iilor cu curbur (geometria lui Riemann). de exemplu. Întreb ri i r spunsuri (disput ) în timpul celei de a doua conferin e antroposofice de la Goetheanum. Vezi. i geometria spa iilor multidimensionale. lucrând independent unul de cel lalt. Astfel. Certitudinea apodictic a tuturor teoremelor geometrice se bazeaz pe aceast necesitate a priori i pe posibilitatea construc iei lor a priori (CRP.termodinamicii moderne care este bazat pe teoria cinetic a gazului i pe mecanica statistic . Geometria este o tiin 151 . contrac ia Lorentz. Gauss: vezi nota 1. în mod special al spectroscopiei. Despre acest subiect vezi Harman [1982J. 128. cuprinzând diverse tipuri de geometrie neeuclidian . invita ia la aceast conferin i programul detaliat din Dreigliederung des sozialen Organismus. Editorii celui de al doilea curs de tiin e naturale al lui Steiner (GA 321) arat c diver i autori i-au exprimat preocup rile de a explica termodinamica pe baza mecanicii. vol. Rapoartele lui Eugen Kolisko au fost publicate în Die Drei. (Nota traduc torului: a a-numitele Gedankenexperiment. Rezultatul acestui extrem de precis experiment a fost negativ i a ridicat întreb ri despre validitatea tuturor teoriilor despre lumin i electricitate care erau bazate pe ipoteza unui eter absolut sta ionar. Metageometria este un termen aproape învechit. vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 12 martie 1920 (GA 321) i 8 ianuarie 1921 (GA 323). hiperbolic i eliptic . 122. 1 (1921-1922). B 38). Întreb rile relevante sunt discutate conform cu metodele matematicii moderne în Dustmann/Pinkall [ 1992]. 121. Rapoartele lui Willy Stokar despre aceast conferin pot fi g site în periodicul Dreigliederung des sozialen Organismus. 127. El l-a interpretat pe ultimul ca o condi ie preliminar subiectiv necesar a percep iei senzoriale. sau teoria general de asemenea bazat pe lucr rile lui Riemann a spa iilor curbe (variet i cu o metric riemannian ) din care geometria eliptic este doar un caz particular (spa iul cu curbur constant pozitiv ). 129. 2 (1920-1921). 124. Dornach. 7 aprilie 1921 125. Riemann: vezi nota l. care a fost descoperit prima dat de Riemann i este strâns înrudit cu geometria suprafe ei sferice. A 24). Kant nu f cea distinc ie între concep ia matematic sau geometric a conceptului despre spa iu i legile spa iului perceput. Albert Einstein (1879-1955) a dedus formulele rezultate.36. 471-478. aceste geometrii neeuclidiene includeau geometria proiectiv . vol. Conferin a 1 (24 martie. La scurt timp dup . Conferin ele lui Rudolf Steiner despre Antroposofia i tiin ele specializate au ap rut împreun cu sesiunea de întreb ri i r spunsuri (dispute) în Die befruchtende Wirkung der Anthroposophie auf die Fachwissenschaften (GA 76). Am dori s ad ug m aici c înaintea descoperirii mecanicii cuantice i a statisticii cuantice nu era posibil s se reconcilieze încerc rile diverse de a dezvolta un model mecanic al structurii moleculare a materiei cu ajutorul unor constat ri experimentale. capitolul din Enigmele sufletului a lui Rudolf Steiner (GA 21) intitulat Max Dessoir i antroposofia i discu iile despre Hermann Keyseling de la sfâr itul sesiunii precedente de întreb ri i r spunsuri (15 octombrie 1920). capitolele V i VI. 2 (1920-1921). Conferin a 1 (24 mar'tie 1905). de asemenea. nr. Spa iul este o idee necesar a priori i st la baza tuturor concep iilor exterioare (Critica ra iunii pure = CRP. de exemplu. din 3-10 aprilie 1921. 42 i 43. Vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 1 i 11 martie 1920 (GA 321). Vezi. Dornach. Experimentul eterului drift condus de Michelson i Morley început în 1881 era menit s determine viteza P mântului în raport cu presupusul eter sta ionar cvasimaterial al fizicii. ca.

formele percepute ale spa iului i timpului) nu este posibil a privi direct în constitu ia lucrurilor în sine. Astfel. ca fiind calitatea formal a acestuia de a fi afectat de obiecte i prin aceasta de a ob ine reprezentarea direct a acestora. B 41). de i nu erau cazuri speciale ale spa iului euclidian. noile fornie de spa iu erau derivate din natur . Un paralogism logic este falsitatea formal a unei concluzii ra ionale. 132. Astfel. În particular. dac este infinit i f r limite. De exemplu. propriet lile spa iului (CRP. pentru Kant. a adar numai ca form a sim ului exterior (CRP. B 515). 152 . unde el proclam insolvabilitatea unor anumite probleme care nu pot fi interpretate din pespectiva sa. ele au l rgit conceptul de spa iu pe baza conceptelor euclidiene fundamentale.) mai degrab decât o discu ie asupra paralogismelor clasice. B 41). asemenea afirma ii nu se pot constitui i nu pot fi deduse pe baza judec ilor empirice (CRP. Dialectica transcendental a Criticii ra iunii pure [1787]. B 42). i anume c noi putem cunoa te numai manifestarea lucrurilor în sine i c în timp ce ra iunea noastr poate ordona aceste manifest ri conform cu principii regulatoare (ca. Kant încearc în discu ia sa despre paralogisme s demonstreze c ele se dizolv numai când este aplicat propria sa concep ie. Astfel. Kant a inten ionat s fac prin critica sa despre criteriile paralogismelor ra iunii pure o critic a preten iilor psihologiei ra ionaliste a zilelor lui (incluzând problema preexisten ei sufletului. Kant spune: Acela i lucru este adev rat cu privire la r spunsul dual la întrebarea despre m rimea Cosmosului. În timpul lui Kant. neschimb rii etc. i anume în cel de-al patrulea paralogism despre rela ia sufletului cu posibile obiecte din spa iu (CRP. a a c el nu a v zut nicio diferen între atributul topologic al nem rginirii i atributele metrice ale infinitului. Referirea lui Steiner la logica circular are de-a face cu faptul c ob inem doar o aparent generalizare a conceptului de spa iu cât vreme conceptele relevante depind în mod esen ial de un punct de plecare euclidian. ini ial. o concluzie gre it de acest gen are motivele sale în natura ra ionamentului uman i poart cu sine o iluzie inevitabil . Conceptul lui Kant despre spa iu care se aga de geometria tridimensional euclidian nu poate fi reconciliat cu diversele concepte despre spa iu care s-au dezvoltat pe m sur ce matematica a continuat s se dezvolte . concep ia lui Kant despre spa iu este de importan fundamental în discu ia sa asupra sistemului de idei cosmologice din sec iunea despre antinomiile ra iunii pure. B 399). ideile despre m sur tori i spa ii neeuclidiene cu mai mult de trei dimensiuni nu ap ruser înc în matematic . A a cum face mai târziu în discu iile sale asupra antinomiilor ra iunii pure. indiferent de con inutul ei. Desigur. spa iul are doar trei dimensiuni. în explica iile sale despre antinomiile gândirii pure . spa iul euclidian tridimensional era punctul istoric de plecare i. fundamentul din care au fost dezvoltate conceptele neeuclidiene în geometria proiectiv i în geometriile spa]iilor curbate i multidimensionale. Cum poate mintea s cuprind o concep ie exterioar care precede obiectele însele i în care conceptul ultimului poate fi determinat a priori? Aparent în m sura în care î i are sediul numai în subiect. dac nu cumva insolubil (CRP. Dac este finit i limitat. adic condi ia subiectiv a naturii senzoriale care singur face posibil percep ia noastr exterioar (CRP. În contrast. Discu ia lui Kant despre paralogisme (concluzii false sau în el toare) i antinomiile ra iunii pure constituie marea parte a volumului al doilea. atunci suntem îndrept i i s întreb m: Ce îi determin limitele? (CRP. de exemplu.care determin sintetic. Unul dintre primii care a ar tat clar acest lucru din perspectiva fizicii i psihologiei a fost Hermann von Helmholtz (1821-1894). În aceste limite. B 402). Spa iul nu este nimic altceva decât forma tuturor manifest rilor simturilor exterioare. Astfel. Un paralogism transcendental are totu i un motiv transcendental de a ajunge la o concluzie formal fals . B 40). Problema spa iului joac doar un rol periferic în discu iile lui Kant asupra antinomiilor ra iunii pure. 131. i totu i a priori. este prea mare pentru toate conceptele empirice posibile. legile spa iului perceput coincid cu principiile geometrice care pot fi gândite. Despre acest subiect vezi discursul lui Helmholtz în Die Tatsachen in der Wahrnehmung [1878]. adic de a ob ine intui ia. nu f cea distinc ie clar între propriet ile topologice i cele metrice care dateaz doar de la Riemann. deoarece.

V zut sistematic. 133. 16 septembrie 1907 (GA 101. Vezi. Pân la sfâr itul secolului al XVIII-lea. sistemele de coordonate erau folosite în primul rând în conexiune cu figurile geometrice specifice. Dornach. care indic numai care forme spa iale sunt posibile. 1995. Aplicarea sistematic a dou direc ii perpendiculare sau oblice ca sisteme de referin i pentru coordonate i discu ia curbelor algebrice a avut loc prima dat în tratatul lui Isaac Newton (16431727) intitulat Enumeratio Linearum Tertii Ordinis (1676). pp. Geometria analitic a spa iului tridimensional i folosirea corespunz toare a sistemului celor trei axe perpendiculare dateaz de la studiile sistematice asupra suprafe elor f cute de Leonhard Euler (1707-1783). nu mai exist nicio logic circular implicat în acest proces. Cu privire la acest subiect. Newton a fost. noti ele scrise ale lui Rudolf Steiner i notele de subsol corespunz toare în nr.) poate fi g sit în cel de-al 13-lea volum al cuprinz toarei sale lucr ri Elementele. adic studiul propriet ilor geometrice ale obiectelor tridimensionale. 137. Geometria analitic în sensul modem a fost formulat definitiv în ultima parte a secolului al XVIII-lea i începutul secolului al XIX-lea de c tre Gaspard Monge (1746-1818) i elevul s u François Lacroix (1765-1843). Aceast concep ie asupra spa iului se concentreaz asupra fundamentelor stereometriei. 274283). pp. 49. 138. 15 ianuarie 1921 (GA 323. 135. În mod esen ial. Atunci când Steiner a r spuns la aceast întrebare aceste chestiuni nu erau clarificate final nici chiar printre matematicieni. amândoi ace ti matematicieni au folosit adesea axele oblice iar în munca lor sistemul de coordonate nu a jucat înc un rol ca structur independent care poate fi disociat de obiectul geometric în discu ie. Începem cu o varietate topologic care este definit ca liber de coordonate. conferin ele lui Rudolf Steiner din 9 i 10 aprilie 1920 (GA 201). geometria tridimensional este înc stereometrie. Unghiurile drepte i conceptul de perpendicularitate joac un rol important în geometria euclidian . Totu i. Despre rela ia imagina iei. adic calcularea volumelor obiectelor tridimensionale. dar în noua geometrie analitic un sistem de coordonate preexistent oferea un reper pentru studiul figurilor geometrice. în cartea I. pp. conferin ele sale din 17 mai 1905 (GA 324a).Evolu ia ulterioar a matematicii a ar tat c ne putem dispensa de fundamentele euclidiene. de asemenea. cu structuri geometrice diferen iale. de asemenea. Vezi. Conceptul de spa iu care dateaz de la Euclid (aprox. pp. vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 19 i 26 august 1923 (GA 227. vezi opera de referin a lui Boyer [1956]. propor iilor lor interne i rela iilor dintre ele. acela i lucru era adev rat despre dezvoltarea geometriei analitice bazat pe munca acestor pionieri. 134. 136. 24 iunie 1922 (GA 213) i sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 12 aprilie 1922 (GA 82 i 324a). de asemenea. primul care a folosit coordonatele negative în mod sistematic pentru a desena curbe în toate cele patru cvadrante ale sistemului de coordonate. dar Euclid nu a pus niciun accent pe cub sau pe sistemul înrudit al celor trei axe perpendiculare. Înainte. conceptele matematice. Vezi discu ia asupra acestei probleme în nota 132 de mai sus. 288-295). 189 i urm. p.Ch. 26 i 27 decembrie 1922. Vezi. în mod special în cartea al XI-a i într-o m sur mai mic . cu privire la structura spa iului real. Vezi sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 7 martie 1920 i notele corespunz toare. 153 . c legile spa iului pot fi dezvoltate pas cu pas f r a presupune dezvoltarea vreunui concept euclidian. de asemenea. În sec iunea despre conceptul lui Goethe despre spa iu din Introduceri la scrierile de tiin e naturale ale lui Goethe (GA 1. dar dintr-o perspectiv total diferit . 8 aprilie 1922 (GA 82). 39-41 i 161-163). dotat cu o metric . atâta vreme cât coresponden ele lor cu realitatea nu au fost stabilite. 114/115 din Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. de asemenea.). În orice caz. 320-260 î. ajungând la geometria euclidian ca la un caz special de varietate tridimensional metric . care a fost unul dintre cei mai de succes autori de manuale de matematic din secolul al XIX-lea. inspira iei i intui iei cu dimensiunile spa iului. sunt într-adev r abstracte i îndep rtate de realitate în acest sens. iar dac este necesar. 1 ianuarie 1923 (GA 326). ideea c cele trei dimensiuni nu se pot schimba între ele. Steiner dezvolt . Introducerea implicit a unor asemenea axe ca sistem de referin pentru tratarea algebric a curbelor dateaz de la Pierre de Fermat (1601-1665) i René Descartes (1596-1650). 17 martie 1921 (GA 324).

318-320). Vezi notele 135 i 136 i pasajele corespunz toare din sesiunea de întreb ri în r spunsuri din 7 aprilie 1921. 417-428.139. din 21 august 1921. 14. 14. Dornach. vol. Vezi. Dornach. care a inclus o pledoarie a propriilor sale concep ii despre lume bazate pe energie. f cute chiar de el. în vol. 11. conferin a din 26 august 1921. pe care le men ioneaz în sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 15 octombrie 1920. GA 58 i 59. pp. îndeosebi p. 1962. 9/10. 2. nr. Pentru mai multe despre acest subiect vezi conferin ele din 28 octombrie 1909 i 10 februarie 1910. Friedrich Wilhelm Ostwald (1853-1932). Vezi pasajele similare de la sfâr itul conferin ei lui Rudolf Steiner din 10 ianuarie 1921 (GA 323. 1994). în vol. 14. Se pare c Rudolf Steiner se refer aici la reducerile lui Bessel. nr. Pentru mai multe detalii despre aceast conferin vezi eseul Über einen matematischen Vortrag Rudolf Steiner in Basel. Sesiunea de întreb ri i r spunsuri de la sfâr itul unei serii de conferin e inute profesorilor universitari la Haga în perioada 7-12 aprilie 1922. 199200) i începutul conferin ei din 18 ianuarie 1921 (GA 323. Vezi. pp. nr. C li ale tr irilor suflete ti. Sesiunea de întreb ri i r spunsuri apare aici tip rit pentru prima dat . 65) i 5 aprilie 1921 (GA 76). în Metamorfozele vie ii suflete ti. 12 aprilie 1922 144. 1953-1954. nr. 142. (Începând cu num ru129 din 1970. 9 i 10 aprilie 1922 (GA 82). 8. în vol. Vezi sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 7 martie 1920 i notele corespunz toare.5 i Das Goetheanum. pp. 15. Conferinta introductiv . au fost publicate în Nachrichten der Rudolf Steiner Nachlassverwaltung. 15. 150. 143. nr. 147. în Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. notele 96 i 97 la sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 15 octombrie 1920. 1921-1922. 49-67. 26 august 1921 140. Pentru mai multe informa ii despre Hinton vezi nota 1 la conferin a din 31 martie 1905. 1. 114/115. Rezumatele conferin elor lui Rudof Steiner din timpul acestei conferin e. 1952-1953. 1. 145. 353-363. conferin ele lui Rudolf Steiner din 2 mai 1920 (GA 201) i 16 ianuarie 1921 (GA 323). 1. conferin a din 23 august 1921. 151. Die Bedeutung der Anthroposophie im Geistesleben der Gegenwart (GA 82. Copii ale conferin elor au fost publicate prima dat în periodicul Gegenwart. pp. Se pare c Steiner se refer aici la conferin a pe care a inut-o în cadrul Societ ii matematice din Basel în iarna lui 1920-1921. numele acestei publica ii este schimbat cu Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. de asemenea. vol. nr. nr. de asemenea. 141. conferin a din 24 august 1921. În conferin a sa Die Überwindung des wissenschaftlichen Materialismus din 20 septembrie 1895.) Un program detaliat al conferin ei a fost publicat în jurnalele Dreigliederung des sozialen Organismus. a ap rut în vol. Dornach. Vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 8. Haga. vol. în contrast con tient cu concep ia 154 . 4-20. nr. 1995. chimist. 153. 148. 4-19. pp. 149. pp. În aceast conferin Rudolf Steiner enumer aceste legi în ordinea dat de Copemic în capitolul 11 din primul volum al lucr rii sale principale De Revolutionibus Orbium Coelestium. pp. pp. 44-63. Întreb ri i r spunsuri (discu ie deschis ) din timpul Cursului de art de la Goetheanum din 21 pân în 27 august 1921. teoretician al culorilor i filosof al tiin ei. Vezi pasajele paralele din conferin ele din 11 ianuarie 1921 (publicate în Gegenwart. 3. Aceste conferin e au fost publicate în volumul intitulat Damit der Mensch ganz Mensch werde. Publicarea acestei serii de conferin e este pl nuit în GA 73a. Compara i asta i pasajele care urmeaz cu sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 15 octombrie 1920 i notele corespunz toare. 146. Despre tessarakt vezi conferin a din 31 mai 1905 i notele corespunz toare. 152.

Aceast eroare devine mai vizibil atunci când ne confrunt m cu urm torul fapt. Vezi conferin ele inute în perioada 26-28 decembrie 1922 (GA 326). arhitectul i constructorul cupolei catedralei din Floren a. Ast zi mi c rile specifice sunt în elese ca posedând doar un singur grad de mi care. Comentariile suplimentare ale lui Rudolf Steiner din timpul ciclului de conferin e Der Enstehungsmoment der Naturwissenschaft in der Weltgeschichte und ihre seitherige Entwickelung. pl nuit pentru publicare în GA 73a). 160. Noua teorie a perspectivei a fost promovat prima dat de arhitectul i savantul Leon Battista Alberti (1401-1472) i de c tre pictorul i matematicianul Piero della Francesca (1416-1492). Astfel. Asupra unei perspective a culorii vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 2 iunie 1923 (GA 291) i 19 aprilie 1922 (GA 304. 28 iunie 1908 i 25 noiembrie 1912. Cartea lui Albrecht Dürer (1471-1528). ebnen und ganzen corporen [1525] a avut o importan decisiv asupra regiunii culturale de la nord de Alpi. faptul c succesul este chiar mai pu in posibil cu privire la fenomenul incomparabil mai complex al vie ii organice este o concluzie inevitabil . 2. pp. Fondatorul perspectivei moderne a fost Filippo Brunelleschi (1377-1446). sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 12 aprilie 1922 (GA 324a i 82). nr. 156. O însu ire a tuturor ecua iilor mecanice este aceea c ele permit schimbarea semnului unit ii de timp. vol. Adic din punct de vedere teoretic procese mecanice perfecte pot s se deruleze înapoi ca i înainte. Despre spa iul tactil i vizual vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 17 martie 1921 (GA 324) i 1 ianuarie 1923 (GA 326). 14. Rudolf Steiner indic în foarte multe locuri tranzi ia de la sfer la plan sau de la cerc la linia dreapt . 159. 1952. Vezi pasajele paralele din acest volum în conferin a din 24 martie 1905 i întreb rile i r spunsurile din 2 septembrie 1906. 155. Concep ia mecanicist nu poate explica de ce se întâmpl asta i din cauza susamintitei însu iri a ecua iilor mecanice. 20). 29 decembrie 1922 157. adic mi c rile care sunt astfel restric ionate încât exist doar un singur parametru liber pentru mi care. Steiner vrea s spun c o linie dreapt proiectiv trebuie vizualizat ca având numai un punct infinit dep rtat ( i nu dou ). Pân în prezent nu s-a g sit nicio copie a conferin ei lui Blümel. De aceea într-o lume pur mecanic nu ar exista mai devreme i mai târziu a a cum le cunoa tem în lumea noastr . Aceea i contradic ie principial se aplic i aici iar preten ia c toate fenomenele naturale pot fi reduse la fenomene mecanice nu poate fi considerat nici m car o ipotez de lucru folositoare. 208) i sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 11 martie 1920. Totu i se pare c ceea ce Steiner vrea s indice aici este problema foarte general a mi c rii supuse unor condi ii secundare sau for e de constrângere. ireversibilitatea fenomenelor naturale dovede te existen a proceselor care nu pot fi descrise prin ecua ii mecanice i prin aceasta am pronun at condamnarea materialismului tiin ific ([1895]. un fluture s-ar putea transforma înapoi într-o omid . 161. este pur i simplu o eroare. Un copac ar putea s revin la stadiul de s mân . aceast formulare face dificil s fie introduse 155 .mecanicist a lui Emil du Bois-Reymond (1818-1896). 154. Dornach. Ostwald a spus: În timp ce eforturile de a interpreta fenomene familiare din fizic în termeni mecanici par zadarnice. Pentru mai multe informa ii despre realitatea întrev zut prin geometria proiectiv vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 11 ianuarie 1921 (publicate în Gegenwart. e uând pân la urm în fiecare încercare serioas . Underweysung der messung mit dem zirkel und richtscheyt in linien. 158. Formularea newtonian a mecanicii se dovede te a nu putea fi mânuit în calcularea mi c rilor supuse condi iilor secundare. 5 aprilie 1921 (GA 76). pp. GA 326. 49-67. Mai mult. p. Comentarii asupra discu iei care a urmat dup o conferin a lui Ernst Blümel (1884-1952) în Die vier Raumdimensionen im Lichte der Anthroposophie. nici nu este posibil o asemenea explica ie. iar o persoan în vârst într-un adult.

Dornach: Philosophisch Anthroposophischer Verlag am Goetheanum. 1-16. discu ia i aplica iile ecua iilor numite mai târziu dup numele lui Lagrange constituie marea parte a c r ii sale Mécanique analytique (Paris. London: Seeley & Co. Herausgegeben von Siegrified Gottwald. 1788). Dornach: Rudolf Steiner Verlag. 1925-1940. Despre numerele negative vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 7 i 8 ianuarie 1921 (GA 323). Schmidt. Berlin i Paris. Hans. 1917-1925. fizician i astronom la Turino. Adams. New York: Charles Scribner Sons. 164. KarlHeinz Schlote. Joseph-Louis Lagrange (1736-1813). Almanac. (Übersichtsbände zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. Vezi conferin a lui Rudolf Steiner din 27 decembrie 1922 (GA 326). Deducerea. matematician. Kurse und Zyklen. Herausgegeben von Heinz Herbert Schöffler. By the Author A. Leipzig: Barth. Square. The Astronomical. Berlin: Verlag Chemie. 162.) Dornach: Philosophisch-Anthroposophischer Verlag am Goetheanum (Mathemtisch-Astronomische Blätter Neue Folge. 1987. Das literarische und künstlerische Werk von Rudolf Steiner. Berlin. 1984. 1863-1919. George [ 1989]. BIBLIOGRAFIE REFERIN E BIBLIOGRAFICE I BIOGRAFICE Biographisch-literarisches Handwörterbuch zur Geschichte der exakten Wissenschaften. Washington: U. Das Votragswerk Rudolf Steiners. Government Printing Service/London: Her Majesty's Stationery Office. 6 Teile in 11 Bänden. herausgegeben von Renatus Ziegler..S.coordonate nerectilinii standard pentru mi care. care sunt bazate pe un principiu al calculului mecanic varia ional. Eine anschauliche Einführung in die Liniengeometrie und Imaginärtheorie. Band 19). 1950 (2. Edited by Charles Coulston Gillispie. Herausgegeben von Johann Christian Poggendorff. Stuttgart i Dornach. ofer solu ii elegante pentru ambele probleme. Lexikon bedeutender Mathematiker. Ecualiile Lagrange. 1970-1980. Verzeichnis der von Rudolf Steiner gehaltenen Vorträge. Flatland: A Romance of Many Dimensions. Lemniskatische Regelflächen. Erster Band). 163. Vol. Herausgegeben vom Archiv der Rudolf Steiner Nachlassverwaltung. Dictionary of Scientific Biography. erweiterte Auflage. Hans-Joachim Ilgauds. 1990. Bibliographische Übersicht. Edwin [1884]. Dornach: Phylosophisch-Anthroposophischer Verlag am Goetheanum. 1978). Ansprachen. (Mit erläuternden Anmerkungen und einem Anhang über die Geometrie der elliptischen linearen Kongruenzen. 1981 ff. Thun/Frankfurt (Main): Harri Deutsch. 156 . Vezi conferin a lui Rudolf Steiner din 28 decembrie 1922 (GA 326). Das Wirken Rudolf Steiners. 165. LUCR RI CITATE ÎN NOTE Abbott.

Braunschweig: Vieweg. [1980]. Coxeter. 1985). S. Mathematisch-Physikalische Korrespondenz.). Düuhring. Braunschweig: Vieweg. Gesammelte Abhandlungen aus der Zeitschrift für Philosophie und Philosophische Kritik. (Zweite. Planetenbahnen als Rotationslemniskaten. [1988]. Wien. Abteilung II. 2. Stuttgart: Freies Geistesleben. Mathematisch-Physikalische Korrespondenz (Dornach). stark erweiterte Auflage der Abhandlungen uber die mechansiche Wärmetheorie. Boyer. Functionsrechnung und zugehörigen Geometrie sowie Principien zur mathematichen Reform [1. Cantor. Georg [1890]. M. Über die Hoppe'sche Knotencurve. Elemente einer Himmelsorganik. Über die lemniskatischen Planetenbewegungen. Claudius. 157 . S. New York: Yeshiva University (Scripta Mathematica. [1935]. Notre Dame/Londron: University of Notre Dame Press (Reprint: New York. Functionsrechnung und zugehörigen Geometrie sowie Principien zur mathematichen Reform. No. Blacksburg. Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften. 1864-1867. Non-Euclidean Geometry. soweit sie sich aus den beiden Hauptsätzen ableiten lässt (1876. Algebra. und Springer. Crowe. 121. 160. Harold S. Projective Geometry. Durège. Zwei Bände. Die thertheorie von MacCullagh. Band 56. 1966. Leipzig: Reisland. Heinrich [ 1880]. Ulrich [1992]. Mathematisch-Naturwissenschaftliche Klasse.A. 1887). 6/7). Rudolf [1876-1891]. Bonola. Algebra. Dusmann. New York: Dover.Ballard. Die Gleichung der vier therarten in Rudolf Steiners zweitem naturwissenschaftlichen Kurs. Heft 1. Zweiter Theil: Transradicale Algebra und entsprechende Lösung der allegemeinen auch überviergradigen Gleichungen.) Bauer. Neue Grundmittel und Erfindungen zur Analysis. Die mechanische Wärmetheorie. Nr. Michael [1967]. Abhandlungen mathematischen und philosophischen Inhalts. Marvin H. Auflage. Heinrich [1954]. New York: Springer Verlag. Hildesheim: Olms (Nachdruck: Olms. Dover. Carl B. 10-35. Eugen und Ulrich [1884]. Nr. A History of Vector Analysis. S. (Thesis for the degree of Master of Arts in History. [1903]. 1-33. Dusmann. Lehre vom Transfiniten. [1956]. 6-16. The Live and Thought of Chrales Howard Hinton. History of Analytic Geometry. 1990). Halle/Saale: Pfeffer. Virginia (U. Elemente der Naturwissenschaft. [1987]. Band 3: Die kinetische Theorie der Gase (1889-1891). Leipzig: Fues. Hermann [1981]. Roberto/Liebmann. Theil].S. Band 2: Die mechanische Behandlung der Elektrizität (1879). 135146. Friedrich Wilhelm [1991]. Friedrich Wilhelm/Pinkall. Neue Grundmittel und Erfindungen zur Analysis. S.) Band 1: Entwicklung der Theorie. Band 82.

Zeit. 1975 (GA lc). Albrecht/Pinkall. gehalten zur Stiftungsfeier deer Friedrich-Wilhelms-Universität zu Berlin am 3. Force and Matter. Johann Wolfgang [1810]. Freiburg. Eine Studie. S. Helmholtz. Band 3. Zweiter Band. S. Die Geisterhypothese des Spiritismus und seine Phantome. August 1878). 71-330. Erster Band. Relativity: The Special and the General Theory. Berlin: Hirschwald. Zahlen. Erstes Heft = Goethes Naturweissenschaftliche Schriften (Herausgegeben von Rudolf Steiner). Tübingen: Cotta = Goethes Naturwissenschaftliche Schriften (Herausgegeben von Rudolf Steiner). Crown Publishers. Dornach 12. Dornach: Rudolf Steiner Verlag. bis 17. Der lineare Komplex eine überimaginäre Zahl. [1823]. Harman. 23. Albert [ 1924]. [1991]. 158 . Gschwind. Auf dem Wege zu Urbildern von Organisationsstrukturen. 169-178. Erster Jahrgang. Heinz Dieter et al. Raum. Einstein. The Principle of Relativity. Leipzig: Haacke. Dornach: PhilosophischAnthroposophischer Verlag am Goetheanum (2. Der Versuch als Vermittler von Objekt und Subjekt. Haase Julius [1916]. Cambridge: Cambridge University Press (Cambridge History of Science Series). Hardorp. Mathematisch-Astronomische Bläter . Dornach: Rudolf Steiner Verlag. Zur Farbenlehre. Mathematisch-Physikalishche Korrespondenz (Dornach). Peter [1986]. commentatio secunda. Buch 1. Ulrich [ 1983]. Goethe. S. 1-3. [Anzeige von] Theoria residuorum biquadraticorum. S. 3-10. Berlin/Heidelberg/New York: Springer. April 1831 = Werke. 130. Geschwindigkeit. Band 2. [1955]. Hemming. Hermann [1878]. 10-21. Manuskriptdruck im Selbstverlag. 1876). Auflage. Dornach: Philosophisch-Anthroposophischer Verlag am Goetheanum (Mathematisch-Astronomische Bläter Neue Folge. S. Gauss. [1992]. Göttingische gelehrte Anzeigen. Band 4). 29-48. [1898]. Band 15). Die Thatsachen in der Wahrnehmung (Rede. Leipzig: Friedrich. 1975 (GA lb). The Conceptual Development of NineteenthCentury Physics. Die Bewegungen des Ardkörpers ermittelt nach dem allgemeinen Dopplerprinzip. Carl Friedrich [1831]. (Bericht von der Mathematisch-Astronomischen Hochschulwoche der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum. Ernst [1966]. April 1966). Nr.Neue Folge. 1879. S. Zur Naturwissenschaft. Eduard von [1891]. Lemniskatisch-Planetarische Bewegungen im Kosmos. Peter Michael [1982]. Das Reich.Ebbinghaus. Der Spiritismus. Die vierte Dimension. In: Die Erforschung Kosmisch-Irdischer Entsprechungen. Energy. Johannes [1983]. New York: Dover. Hagemann. Hartmann. Band II (Göttingen: Königliche Gesellschaft der Wissenschaften.

[1900]. (Berichte von der Mathematisch-Astronomischen Hochschulwoche der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum. In: Das Geistige in der Kunst: Abstrakte Malerei 1890-1985 (Hrsg. (Read before the Philosophical Society of Washington. S. 159 . The Recognition of the Fourth Dimension. Reinhold [1879]. Band 65. Archiv der Mathematik und Physik. [1886]. [1988]. The Fourth Dimension. What is the Fourth Dimension? [London]. ÄDie vierte Dimension³ und die Relativitätstheorie in den zwanziger Jahren. [1902]. Karl Friedrich Zöllner. S. London: Sonnenschein & Co. Von M. Junge. Hentschel. Leipzig: Teubner (Biographien hervorragender Naturwissenschaftler. 165173. S. November 9. Freeman). Theo van Doesburg. Wilhelm [ 1966]. pp. Band 64. Dieter B. Bemerkungen betreffend die Auflösung eines Knotens in vierter Dimension. London: Sonnenschein (2. [First Series]. In: Die vierte Dimension in der Kunst. relativity theory. Linda Dalrymple [1983]. Klaus [1997]. Ein Versuch. CA). 1901. 179-203.Henderson. An Episode of Flatland or How a Plane Folk discovered the Third Dimension. Heft 5. Chrles Howard [1883]. Beiträge zur Erweiterung der Heilkunst. Archiv der Mathematik und Physik. Band 57). S. Band 36. Romantik und die vierte Dimension³. pp. Leitfaden der beschreibenden Krystallographie. Ideen über Bewegungen im Sonnensystem bei Dr. Techniker und Mediziner. pp. Hinton. 203-230. Auflage). ÄMystik. Revised reprint: [1904]. bis 17. 195-205. Herrmann. The Einstein Tower: an interpretation of dynamic construction. [1904]. In: Die Erforschung Kosmisch-Irdischer Entsprechungen. 3-32. Second Series. Dornach 12.) Bulletin of the Philosophical Society of Washington. S. Kaiser. Stanford University Press. Volume 14. Tuchmann und J. Weinheim: Acta Humaniora. [1901]. Scientific Romances. 1868. [1982]. The Fourth Dimension and Non-Euclidean Geometry in Modern Art. (Palo Alto. London: Sonnenschein. Hochstetter. Wien: Braumüller. Anton [1868]. [1907]. Rudolf Steiner eine vergleichende Betrachtung. London: Sonnenschein. [1880]. Hoppe. [1985]. Reprinted in [1886]. Princeton: Princeton University Press.423-426. A New Era of Thought. 224. Gleichung der Curve enes Bandes mit unauflösbarem Knoten nebst Auflösung in vierter Dimension. Werner [1983]. April 1966). Ferdinand von/Bisching. Scientific Romances. London: Sonnenschein. 7-9. Stuttgart: Urachhaus. and astronomy. das kopernikanisch-keplershe Planetensystem durch eine multiplikative Grundlage zu erweitern.

S. Kowol. Math Science Press. übersetzt und erläutert von Fritz Rossmann. K. Felix [1876]. Von dem ersten Grunde des Unterschieds der Gegenden im Raume. [1920]. Der Weg zur Vollendung.Kant. S.) Hamburg: Meiner. Das Reisetagebuch eines Philosophen. Akademische Verlagsgesellschaft. (Übersetzt und mit einer Einleitung und Anmerkungen versehen von Hans Günter Zekl. poulärwissenschaftlich dargestellt. II. De revolutionibus I. Band 1. Über die Kreisbewegungen der Weltkörper. Vorlesungen über die Theorie der elliptischen Functionen. Kerenyi. 160 . Brief gegen Werner. [1919b]. Eine historisch-phänomenologische Darstellung. Klein. Wissenschaftliche Buchgesellschaft. Des Grafen Hermann Keyserling philosophishes Schaffen. Development of Mathematics in the Nineteenth Century. Erster Entwurf seines Weltsystems. Menzzer). New York: Springer Verlag. Koenigsberger. 476-483 = Gesammelte Mathematische Abhandlungen. 1922). [1948]. Bernhard Riemann 1826-1866: Turning Points in the Conception of Mathematics. Das neue Weltbild. [1979]. Band I. Weischedel. Rudolf [1921]. Detlef [ 1999]. Darmstadt: Reichl. Leipzig: Teubner. Die Grundlagen der Relativitätstheorie Berlin: Springer. [1996].63-77. Werke. Ed. Graf Hermann [1919a]. München: dtv. Band 1. (Nach den Handschriften herausgegeben. (Übersetzt und mit Anmerkungen von C. [1966]. Gleichungen. London: Routledge. Hrsg. Werke. Darmstadt: Wissenschaftliche Buchgesellschaft. 1939). Band (Berlin: Springer. Stuttgart: Freis Geistesleben. Die Mythologie der Griechen. [1965]. L. 1966. Laugwitz. Thorn: Lambeck (Nachdruck: Leipzig. Band 9. 7218. Über den Zusammenhang der Flächen. Drei Texte: Commentariolus.) München: Hermann Rinn (Nachdruck: Darmstadt. Lämmel. Martin's Press. 2. S. Prolegomena to any Future Metaphysics. Nikolaus [1879]. 1974). Erster Theil. Mathematische Annalen. Kopernikus. von W. [1768]. Immanuel [1746]. Beryl Logan. Darmstadt: Reichl. Critique of Pure Reason. Gedanken von der wahren Schätzung der lebendigen Kräfte. Leo [1874]. Keyserling. New York: St. [1956-1960]. Werke. 9911000. Gerhard [1990]. S. [1990]. Philosophie als Kunst. Darmstadt: Reichl.

Locher, Louis [1937], Urphänomene der Geometrie. Zürich: Orell Füssli (Nachdruck: Dornach, Philosophisch-Antroposophischer Verlag am Goetheanum, 1980). [1942], Nachwort. Mathematisch-Astronimische Blätter, Helf 4, S. 100-107. Luttenberger, Franz [1977], Friedrich Zöllner, der Spiritismus and der vierdimensionale Raum. Zeitschrift für Parapsychologie und Grenzgebiete der Psychologie, Band 19, Heft 4, S. 195-214. Manning, Henry Parker [ 1914], Geometry of Four Dimensions. New York: Macmillan (Reprint: New York: Dover, 1956). Möbius, August Ferdinand [ 1827], Der barycentrische Calcul. Leipzig = Gesammelte Werke, Band I (Leipzig: Hirzel, 1885), S. 1-388. [1865], Über die Bestimmung des Inhaltes eines Polyeders. Berichte über die Verhandlungen der Königlitthen Sächsisnen Gesellschaft der Wissenschaften, Mathematisch-Naturwissenschaftliche Klasse, Band 17, S. 31-68 = Gesammelte Werke, Band II (Leipzig: Hirzel, 1886), S. 473-512. Müller, Ernst [1931], Oskar Simony und seine topologischen Untersuchungen. In: Mathesis, Stuttgart: Orient-Occident-Verlag, S. 175-226. [1951], Erinnergungen an Oskar Simony. Blätter für Anthroposophie, Band 3, Heft 8, S. 288-292. Neugebauer, Otto [ 1983], Astronomy and History. Selected Essays. New York: Springer. Niggli, Paul [1924], Lehrbuch der Mineralogie. Teil I: Allgemeine Mineralogie. Berlin: Bornträger (2. Auflage). Ostwald, Wilhelm [1895], Die Überwindung des wissenschatlichen Materialismus [Vortrag, gehalten in der dritten allgemeinen Sitzung der Versammlung der Gesellschaft Deutscher Naturforscher und Arzte zu Lübeck am 20. September 1895). Leipzig: Veit & Co. Planck, Max [1910], Die Stellung der neueren Physik zur mechanischen Naturanschauug (Vortrag, gehalten am 23. September 1910 auf der 82. Versammlung Deutscher Naturforscher und rzte in Königsberg). Verhandlungen der Gesellschaft Deutscher Naturforscher und Ärzte zu Königsberg, 1910; Teil 1, S. 58-75 = Max Planck, Physikalische Abhandlungen und Vorträge, Band III (Braunschweig: Vieweg, 1958), S. 30-46. Ptolemäus, Claudius [1962-1963], Handbuch derAstronomie, 2 Bände. (Deutsche Übersetzung und erläuternde Anmerkungen von K. Manitius, Vorwort und Berichtigungen von O. Neugebauer.) Leipzg: Teubner. Reichardt, Hans [1976], Gauss und die nichteuklidische Geometrie. Leipzig: Teubner. Riemann, Benahrd [1867], Über die Hypothesen, welcher der Geometrie zugrunde liegen (Habilitationsvortrag vom 10. Juni 1854). Abhandlungen der Königlichen Gesellschaft der Wissensehaften, Göttingen, Band 13, S. 133-152 = B. Riemann, Mathematische Werke (2. Auflage, Leipzig: Teubner, 1892), S. 272-287.
161

Rudnicki, Konrad [1984], Kann das lemniskatische System nicht doch die körperliche Sonnen-PlanetenBewegung beschreiben? Mathematischen-Physikalische Korrespondenz (Dornach), Nr. 133, S. 34-35. Schlaf, Johannes [1914], ProfessorPlassmann und das Sonnenfleckenphänomen. Weiteres zur geozentrischen Feststellung. Hamburg: Hephaestos-Verlag. [1919], Die Erde nicht die Sonne. Mänchen/Wien/Zürich: Dreiländer Verlag.

Schmidt, Thomas [1966], Zur Phänomenologie von Planetenbahnen. In: Die Erforschung KosmischIrdischer Entsprechungen. (Bericht von der Mathematisch-Astronomischen Hochschulwoche der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum, Dornach, 12. bis 17. April 1966), S. 5-6. [1967], Besselsche Korrekturen und dritte kopemikanische Bewegung. In: Die lemniskatischen Bewegungsprinzipien im Sonnensystem und im Blutkreislauf. (Bericht von der MathematischAstronomischen Hochschulwoche der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum, Dornach, 28. M rz bis 2. April 1967), S. 7-8. Scholz, Erhard [1980], Geschichte des Mannigfaltigkeitsbegriffs von Riemann bis Poincaré. Boston/Basel: Birkhäuser. Schopenhauer, Arthur [1894], Arthur Schopenhauers sämtliche Werke in zwölf Bänden, mit Einleitung von Dr. Rudolf Steiner. 2. Band, Stuttgart o. J. (1894). Schoute, Pieter Hendrik [1902], Mehrdimensionale Geometrie, Erster Teil: Die linearen Räume. Leipzig: Göschen (Sammlung Schuberth, Band 35). [1905], Mehrdimensionale Geometrie, Zweiter Teil: Die Palytope. Leipzig: Göschen (Sammlung Schuberth, Band 36). Schouten, Jan Arnoldus [1989], Tensor Analysis for Physicists: New York: Dover. Seifert, Herbert/Threlfall, William Lwipzig: Teubner [1934], Seifert and Threlfall 's Textbook of Topology. Simony, Oskar [1880], Über jene Flächen, welche aus ringförmig geschlossenen, knotenfreien Bändern durch in sich selbst züruckkehrende Lägsschnitte erzeugt werden. Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie er Wissenschaften, Wien, Mathematisch-Naturwissenschaftliche Klasse, Bteilung II, Band 82, S. 691-697. [1881a], Über jene Gelbilde, welche aus kreuzförmigen Flächen durch paarweise Vereiningung ihrer Enden und gewisse in sich selbst zurückkehrende Schnitte entstehen. Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften, Wien, Mathematisch-Naturwissenschaftliche Klasse, Abteilung II, Band 84, S. 237-257. [1881b], Gemeinfassliche, leich controlirbare Lösung der Aufgabe: In ein ringförmig geschlossenes Band einen Knoten zu machen³ und verwandter merkwürdiger Probleme. Wien: Gerold, 1881 (3. Auflage). [1883], Über eine Reihe neuer mathematischer Erfahrungssätze. Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften, Wien, Mathematisch-Naturwissenschaftliche Klasse, Abteilung II, Band 88, S. 939-974.
162

 

[1884], Über spiritistische Manifestationen vom naturwissenschaftlichen Standpunkte. Wien/Pest/Leipzig: Hartleben. [1885], Über zwei universelle Verallgemeinerungen der algebraischen Grundoperationen. Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften, Wien, MathematischNaturwissenschaftliche Klasse, Abteilung II, Band 91, S. 223-328. [1886], Über die empirische Natur unserer Raumvorstellungen (Vortrag vom 17. Februar 1886). Wien: Verein zur Verbreitung naturwissenschatlicher Kenntnisse. Sommerfeld, Arnold [1956], Thermodynamics and Statistical Mechanics: Lectures on Theoretical Physics. Academic Press. Spengler, Oswald [1996], Decline of the West: Vol: I, Form and Actuality. New York: Random House. [1966], Decline of the West: Vol. II, Perspectives of World History. New York: Random House. Stäckel, Paul [1913], Wolfgang und Johann Bolyai: Geometrische Untersuchungen. Erster Teil: Leben und Schriften der beiden Bolyai; Zweiter Teil: Stücke aus den Schriften der beiden Bolyai. Lepzig und Berlin: Teubner (Urkunden zur Geschichte der nichteuklidischen Geometrie, hrsg. Von F. Engel/P. Stäckel (Teil II). Steffen, Albert [1922], Die Krisis im Leben der Künstlers. Bern: Seldwyla (2. Auflage: 1925). Teichmann, Jürgen [1983], Wandel des Weltbildes. Darmstadt: Wissenschtliche Buchgesellschaft (2. Auflage). Unger, Call [1921], Rudolf Steiners Werk. (Referat über sechs Vorträge von Carl Unger während der Anthroposophischen Hochschulkurse vom 26. September bis 6. Oktober 1920 am Goetheanum in Dornach durch Willy Storrer.) Tribüne (Zürich), 1. Jahrgang 1921, Heft 6/8, S. 32-40. (Gekürzter Abdruck ohne Quellenangabe in: Carl Unger, Schriften, Erster Band [Stuttgart: Freies Geistesleben, 1964]), S.230-243. Unger, Georg, Forming Concepts in Physics. Parker Courtney Press. [1981], Vorbemerkungen zur Arbeit von H. Bauer. Mathematisch-Physikalische Korrespondenz (Dornach), Nr. 121, S. 2-5. Van Bemmelen, Martin [1967], Bewegungsformen von Herz und Kreislauf sind Abbilder von kosmischen Bewegungen. In: Die lemniskatischen Bewegungsprinzipien im Sonnensysem und im Blutkreislauf. (Bericht von der Mathematisch-Astronomischen Hochschulwoche der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum, Dornach, 28. Marz bis 2. April 1967), S. 10-16. Vanscheidt, Ralf [1992], Über einige Konsequenzen der geometrichen Naturbeschreibung. Evidenz 1992/1993. Jahrbuch des Novalis-Hochschulverein, Dortmund. Dornach: Gideon Spicker Verlag. Van der Waerden, Bartel Leenert [1985], A History of Algebra. Berlin/Heidelberg/New York: Springer. [1988], Die Astronomie der Griechen. Eine Einführung. Darmstadt: Wissenschaftliche Buchgesellschaft.
163

4-7. Londron/New York: Nelson. Kessinger Publishing Co. Bemerkungen zur Bewusstseinsgeschichte des 10. Band I-IV Leipzig: Staackmann. WA. Band. Leipzig: Englemann. Volume II: The Modern Theories 1900-1926. 121. Edrnund Taylor [1951-1953]. 710-732. Elemente der Naturwissenschaft. WA. Marz bis 2.1173-1193. On Space of Four Dimensions. The Quarterly Journal of Science and Annals of Mining (London). Thomson's Dämonen und die Schatten Plato's. S.) Zöllner. Heft 2.. S. Transcendental Physics. Band I. WA. Heft 1. [1987]. A History of the Theories of Aether and Electricity. Zur Metaphysik des Raumes. S. Dornach: Philosophisch-Anthroposophischer Verlag am Goetheanum (2. [1878a]. 227-237.3158. 16-288. WA. [ 1897]. Die Berechtigung der Mathematik in der Astronomie und ihre Grenzen. [ 1886]. Beiträge zur Geschichte und Theorie der Erkenntniss. September bis. In: Die lemniskatischen Bewegungsprinzipien im Sonnensystem und im Blutkreislauf. S. Nr. April 1878. Astronomie und Anthroposophie. Notizen zur Biographie des Mathematikers und Lehrers Ernst Blümel. Zur lemniskatischen Sonnen-Erden-Bewegung nach Arbeite von Joachim Schultz. Dornach: Philosophisch-Anthroposophischer Verlag am Goetheanum. Über die Natur der Cometen. 28. Mathematik und Geisteswissenschaft. Gera: Griesbach (3. [1995]. Ernst Blümel (1884-1952). Band IL1. [1980]. 1. Band I/II (Stuttgart: Kommende Tag AG). [1878b]. S. S. Wissenschaftliche Abhandlungen (WA). 164 . Wolf. [ 1878c]. 181-433. Mathematisch-Physikalische Korrespondenz (Dornach). pp.Vetter. 1-26. [1878d]. 5-9. Rudolf [1891-1993]. Band 11. Jahrhunderts. [1878-1881]. Anthroposophische Hochschulkurze vom 26. Die Entdeckung der nichteuklidischen Geometrien und ihre Folgen. S. neu bearbeitete Auflage). Kleine Reihe. (Bericht von der Mathematisch-Astronomischen Hochschulwoche der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum. 1981. April 1967). (Arbeitschefte der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum. Über die metaphysische Deduction der Naturgesetze. Oktober 1920. S. Vreede. Band 47. [1992]. 16. 135-164. 99. S. Whittaker. Mathematische Einführung in die Philosophie als Geisteswissenschaft.2. In: Aenigmatisches aus Kunst und Wissenschaft. Firedrich [1876]. Auflage). Dornach. Principien einer elektrodynamischen Theorie der Materie. Wieder abgedruckt in: MathematischPhysikalische Korrespondenz (Dornach). S. 892-941. Nr. Suso [1967]. [1878e]. Volume I: The Classical Theories. Elisabeth [1921]. Über Wirkungen in die Ferne. Dornach. Die Planetenbewegungen nach tolemäus.

Acas Lucr ri Online Index GA324a Precedenta 165 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful