COTA UNICĂ DE IMPOZITARE VS.

COTA PROGRESIVĂ
CAPITOLUL I COTA UNICĂ DE IMPOZITARE
Definiţie: Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie directă din partea statului. Impozitele directe pot fi grupate în impozite reale si impozite personale:

IMPOZITE DIRECTE

IMPOZITE REALE

IMPOZITE PERSONALE

Impozit Funciar Impozit pe clădiri

Impozit pe activităţi comerciale şi profesii libere

Impozit pe venit

Impozit pe avere

 Impozitul pe venit, în cazul persoanelor fizice se calculeaza după 2 metode, şi anume: Sistemul impunerii separate şi Sistemul impunerii globale.  Prin comparatie reiese ca impunerea separata permite tratarea diferentiata a veniturilor in ceea ce priveste modul de asezare si nivelul cotelor de impozitare,deoarece difera in functiede sursa de provenienta a veniturilor.

1

 Cota unică de impozitare a veniturilor, va duce la creşterea deducerilor acordate pentru salarii brute de până la 10 milioane inclusiv şi la scăderea progresivă a deducerilor aferente veniturilor salariale care depăsesc acest nivel. Cota unică de impozitare implică înlocuirea setului complex al diferitelor tipuri de impozitare, în funcţie de venit, cu un sistem conform căruia statul va declara o rată unică de impozitare a tuturor veniturilor superioare unui plafon anterior stabilit. În general, plafonul minim de impozitare este destul de scăzut, astfel încât să ofere „un stimulent” cetăţenilor care s-ar putea eschiva de la plata taxelor. Astfel, venitul global este impozitat o singură dată. În ceea ce priveşte taxa pe profit, se va aplica acelaşi sistem – o rată unică de impozitare pentru toate categoriile de profit. Ca o concluzie, succesul regimului cotei unice de impozitare depinde de nivelul acestei rate: cu cât aceasta este mai mică, cu atât mai eficientă tinde să devină. După cum se poate observa din informaţiile de mai sus, deşi cota unică de impozitare nu reprezintă un leac universal la slăbiciunile economice ale unui stat, o serie de state europene, printre care şi câteva state membre UE, au introdus regimul „o singură taxă pentru toate tipurile de venit/profit”. Multe dintre aceste ţări se confruntă, însă, cu deficite bugetare substanţiale, iar pentru unele se impune alinierea statutului economic la cerinţele „zonei euro”. Caracteristicile cotei unice de impozitare:

Reduce inegalitatea (aceeaşi rată de impozitare pentru toţi; Oferă stimulente pentru cei ce doresc să economisească şi să investească; Elimină toate tipurile de excepţii şi scutiri de la plata taxelor; Favorizează persoanele bogate în detrimentul celor sărace; Favorizează investiţiile în acţiuni (obţinerea de dividende), deoarece profiturile

 Reduce evaziunea fiscală;
   

sunt impozitate o singură dată, la sursă. Cota unică de impozitare presupune acelaşi rag de impozitare pentru persoane fizice şi companii, deci un sistem de impozite corelate, cu rată unică de impozitare, pentru toate tipurile de venituri obţinute din diferite activităţi. Succesul regimului cotei unice de impozitare depinde, se pare, de nivelul acestei rate: cu cât aceasta este mai mică, cu atât este mai eficientă colectarea ei. Deşi s-a constatat că o rată mai mică de impozitare conduce, în general, la sporirea gradului de plată a taxelor respective, impozitele mai scăzute pot conduce, după stabilizarea apetitului de plată al celor impozitaţi, la scăderea veniturilor la Bugetul de stat. 2

cota unică începe să se impună din ce în ce mai mult nu numai în conştiinţa liderilor UE. Taxa unică de impozitare este mai simplă. mai uşor de administrat şi înteles. format dintr-o singură taxă. Eamon Bultler. „Sunday Times”. „Cred. „Este vorba chiar de o competiţie în domeniul fiscal”. astfel. scria din vara lui 2005. a subliniat că ţările Europei de Est stau mărturie a încasărilor suplimentare la buget datorate taxei unice. cota unică de impozitare la nivelul de 17% a fost propusă în SUA. În toamna aceluiaşi an. în 1996. adoptarea ei va duce la simplificarea sistemului fiscal care va fi. a mai spus el. director la Adam Smith Institute din Londra. care exercita presiuni asupra vechii Europe. Cota unică ar fi o soluţie chiar şi pentru economiile dezvoltate. de către miliardarul Steve Forbes. mai eficientă şi stimulează economia. de asemenea. acestea sunt concluziile unui studiu intreprins de englezul George Osborne. 3 . Argumentele în favoarea taxei unice sunt directe şi convingatoare. către o acceptare mai restrânsă a unor rate de impozitare ridicate”. că această tendinţă reflectă o schimbare de atitudine în Europa. Odinioara o fantezie a ideologilor pieţei libere. prin stabilirea unui nivel mai scăzut al taxelor în comparaţie cu ţările vecine. spunea Erik Nielsen. economist în cadrul Băncii de Investiţii Goldman Sachs. ci şi în realitatea faptică propriuzisă. „Wall Street Journal Europe” sublinia că noile state membre ale UE au început să adopte un sistem fiscal mai simplu.Iniţial. referindu-se la jocul de a atrage noi companii în mecanismul economic. care „schimba comportamentul” plătitorului de taxe. În primul rând.

Georgia (2004) si România (2005). au decis reducerea taxelor şi impozitelor pe care le plătesc cetăţenii şi firmele din ţările respective. Opinia Republicii Cehe „Republica Cehă are nevoie de un sistem de impozitare simplificat. Ungaria nu a luat încă o hotărâre în acest sens. ţările membre UE. Stanislav Gross.CAPITOLUL II: EVOLUȚIA COTEI UNICE IN ALTE ȚĂRI Opinia Comisiei Europene Comisia Europeană consideră că nu este necesară uniformizarea sistemelor de impozitare ale statelor membre UE. nu va introduce cota unică de impozitare”. Slovacia (2004). Rusia (2001). nu va introduce cota unică de impozitare”. a afirmat primul ministru ceh. Opinia Ungariei „Pentru moment Ungaria preferă să nu urmeze acest capriciu”. Stanislav Gross. discuţii pe aceasta tema s-au purtat şi în Cipru şi Malta. „deşi are o rată de creştere economică. Ucraina (2003). Austria. Polonia şi-a propus introducerea cotei unice de impozitare la începutul anului 2007. Valul introducerii cotei unice de impozitare s-a experimentat şi se experimentează de la Estul către Vestul european: cota unică de impozitare a fost aplicată pentru prima dată în Estonia (1991). statele membre sunt libere să aleagă sistemul de impozitare pe care îl consideră cel mai potrivit situaţiei economice existente. Finlanda. însă. Serbia (2003). Danemarca şi Grecia. Opinia Poloniei „Odată cu adoptarea unui nou set de măsuri privind politica fiscală. Lituania (1994). Italia. deşi această ţară are o rată de creştere economică de două ori mai mare decât media zonei euro. a afirmat Victor Orban. în vederea stimulării investiţiilor şi a cresterii consumului. Dacă transpun şi implementează corect reglementările adoptate la nivel comunitar. Având în vedere aceste legităţi în plata impozitelor. precum Germania. fiind urmată de Letonia (1994). 4 . iar Republica Cehă. conducător adjunct al grupului parlamentar Platforma Civică din Polonia. Polonia şi-a propus introducerea cotei unice de impozitare la începutul anului 2007” a afirmat Zbigniew Chelebowski. primul ministru al Ungariei. de două ori mai mare decât media zonei euro. a afirmat ex-prim-ministrul ceh.

Unii analişti susţin că impactul pozitiv al acestui regim fiscal este exagerat şi se bazează. precum si pentru noile locuri de muncă pe care aceste ţări leau creat. se pare. socialistul ungar Lászlo Kovács. Comentariile oficialului european nu fac decât să alimenteze criticile celor care susţin că noile economii care au costuri şi niveluri reduse de impozitare din Europa de Est afectează creşterea economică a „vechilor“ membri UE. Suporterii sistemului egal de impozitare susţin că acesta elimină birocraţia şi încurajează munca. adoptarea cotei unice de impozitare s-a corelat cu o creştere a investiţiilor străine directe. anul următor de Letonia. este o adevărată erezie ca un milionar şi un măturător să platească acelaşi nivel de impozit. mai degrabă. În 1991. Comisarul european pentru taxe şi impozite. fonduri care pot fi cheltuite pe bunuri de larg consum. nu poate fi considerat corect. Este însă foarte clar că reducerea taxelor eliberează. Problema este că această cotă unică de impozitare să fie destul de scazută pentru a fi acceptată din punct de vedere politic.Comisia Europeană consideră că nu este necesară deocamdată uniformizarea sistemelor de impozitare ale statelor membre UE. dar şi destul de ridicată pentru a asigura buna funcţionare a economiei. Cota unică de impozitare pare să fie responsabilă pentru creşterea economică pe care ţările central şi est-europene au înregistrat-o. ţări care au aderat la UE în 2004. în vreme ce criticii văd în cota unică un fenomen de 5 . Estonia a fost prima ţară europeană care a adoptat cota unică de impozitare.acelaşi prag de impozitare pentru persoane fizice şi companii drept „absolut legitimă“ şi a declarat că multe state din Europa Occidentală ar putea fi tentate să introducă această masură. Alţii susţin că un astfel de regim de impozitare. pentru persoanele fizice şi juridice. a fost. în care un bogat şi un sarac plătesc acelaşi nivel de impozit. pe mâna de lucru ieftină şi calificată sau pe pozitia geografica. Dacă transpun şi implementează corect reglementările adoptate la nivel comunitar. a descris cota unică de impozitare . în primul rând. mai mică decât cota de impozitare din ţara de origine atrage şi noi investiţii străine. În Slovacia. Cel puţin 11 dintre cele 27 de state membre UE au introdus sau intenţionează să introducă un astfel de regim fiscal. urmată imediat de Lituania şi. pot fi realizate noi investiţii sau noi locuri de muncă. motivul principal pentru care acestea au înregistrat o creştere economică susţinută şi au creat noi locuri de muncă. Doar politicienii francezi denunţă ceea ce ei denumesc „dumpingul social“ şi riscul pe care îl are un astfel de regim fiscal asupra standardelor sociale din ţările respective. statele membre sunt libere să aleagă sistemul de impozitare pe care îl consideră cel mai potrivit situaţiei lor economice. Cota unică de impozitare. Adoptarea cotei unice de impozitare în cele trei state baltice şi Slovacia. decât pe cota unică de impozitare.

care s-a confruntat în anii 2005-2006 cu o criză a datoriei publice şi un declin economic. model propus de democratul Kirchhof..77%. în timp ce disproporţia între averi se adânceşte. un susţinător al ideii de taxă unică în stafful său. în care s-a inregistrat o puternică creştere economică. prin care se fură de la salariaţii sărăci şi se taie din cheltuielile publice. Silvio Berlusconi. S-a luat în calcul exceptarea de la plată a celor cu venituri cuprinse între 10 şi 20 de mii de euro anual. Cehia. în Germania pluteşte suspiciunea eventualităţii adoptării sistemului. impozitele au început să se reducă. supranumită „locomotivă” UE. ceea ce înseamna că 10 sau 11 state membre UE ar putea să adere la regimul cotei unice de impozitare“.„economie voo-doo“. este aşteptată modificarea filosofiei fiscale . Malta. Apoi a renunţat la acest plan. La sfârşitul lunii septembrie 2005. Această idee nu este o chestiune specifica doar noilor state membre. Guvernul grec a adus în discutie adoptarea unei taxe unice de 25%. cu un impozit de 8. a declarat Lászlo Kovács.în locul impozitului progresiv. Iniţial. Dar. patru ţări membre UE au introdus acest regim fiscal şi sunt mulţumite de rezultate. Italia si Spania.îl plătesc salariaţii portughezi. dar nu şi pentru economiile sofisticate. care ar îndepartă consecinţele nefaste ale cotei unice asupra celor cu venituri mici. „în ceea ce priveşte poziţia UE. În Germania. va fi introdusă o cotă unică de impozitare a veniturilor şi profiturilor. Lászlo Kovács a precizat că. Alte şase sau sapte state analizează posibilitatea introducerii unei cote unice de impozitare. Parlamentul olandez a recomandat impunerea unei taxe unice pe venitul persoanelor fizice..6. În această ţară. reacţia Vestului a fost destul de ciudată. de 25%. Irlanda este urmată de Cipru. considerăm că acest regim fiscal este absolut legitim. Germania. Cel mai mic impozit pe venit. preşedintele Uniunii CreştinDemocrate. 6 . cu scopul impulsionării creşterii economice şi al reducerii ratei somajului.îl plătesc muncitorii irlandezi. Angela Merkel. inclusiv asigurările sociale . Ungaria au introdus deja cota unică de impozitare. l-a cooptat pe Paul Kirchhof. care va înlocui impozitele actuale de 15%. principalul consilier pe probleme economice al fostului şi actualului prim-ministru. Polonia. susţinea ideea unei cote unice de impozitare pentru sporirea veniturilor şi combaterea evaziunii fiscale. Se pare că taxa unică este potrivită pentru ţări care îşi reconstruiesc sistemul fiscal din temelii. 30% şi 40%. fiind dezbătută şi de politicieni din Grecia. În ultimii ani. prima şi ultima din aceste ţări au inaintat deja planuri de simplificare şi reducere a impozitarii. dezvoltate. Olanda. Comisarul european pentru taxe şi impozite. În Italia.34% . Irlanda. Cipru. Impozitul pe venit variază intre 15%-42% în Germania. Cel mai mare impozit pe salariu aproximativ 50% .

alaturi de cea a Macedoniei . Petar Dimitrov.introdusă la aceeași dată. creșterea accizelor aplicate băuturilor alcoolice. cel mai probabil. fixând-o. „Prin intermediul unei cote unice de impozitare de 10% oferim un mesaj clar investitorilor străini.Bulgaria a adoptat de la 1 ianuarie 2008 cota unică de impozitare de 10% . țigărilor și combustibililor începând cu aceeași data.12% . Și Albania va trece la cota unică de la 1 ianuarie 2009. urmând să genereze slujbe și creșterea salariilor”.cea mai mică din Europa. 7 . a declarat cu acest prilej. la 10%. Această decizie va contribui în mod clar la stimularea investițiilor. Cele trei partide din coaliția guvernamentală a Bulgariei au decis. în compensație. ministrul bulgar al Economiei.

CAPITOLUL III COTA UNICĂ ÎN ROMÂNIA Slaba disciplină a colectării impozitelor la începutul actualului deceniu făcea ca sistemul fiscal din România să incaseze venituri mai mici cu aproximativ 7-10 puncte procentuale din PIB decât în alte țări central-europene. Comparativ cu celelalte state candidate la integrarea în UE.081 miliarde. cu datorii totale la aceste bugete cifrate la 20. cota maximă era de 42%.182. când rata s-a redus de la 38% la 25%. un număr de numai 100 de companii au cumulat datorii la Bugetul de stat cifrate la peste 43. fie pentru că beneficiau de reglementări legale mai puțin drastice. urmat de Compania Națională a Huilei Hunedoara. cu 2. România se situa atunci aproape de media celorlalte state (cea mai mica rată era atunci 18%. Per ansamblu. cu 2. În fruntea listei se afla Combinatul Sidex Galați. la cote ale impozitării similare.873 miliarde lei. Eliminarea la noi a ratei reduse de TVA la începutul anului 2000 a afectat un număr relativ mic de 8 . Existau foarte multe firme și persoane fizice care nu își plăteau impozitele. iar veniturile din titluri de stat erau scutite de impozitare. La depozitele bancare se percepeau venituri din dobânzi de 1%. în Ungaria și cea mai mare . SC Electrica București.458 miliarde. asigurări sociale și către fondurile speciale. România avea un regim mai restrictiv de impozitare decât în alte state candidate la aderare. iar în Slovenia . TVA aplicată în România era de 19%. cu 6. La aceste datorii se adăugau și cele către bugetele locale. La finele anului 2000. la dividende .31%. cu 11.000 de miliarde lei.000 de miliarde lei. cu 4.6 miliarde lei. Compania Națională a Lignitului Gorj.389 miliarde lei. peste 10% din PIB. SNCFR. autoritățile române trebuiau să ridice impozitele aplicate până la un nivel de 15%-20%. în Cehia). după reforma fiscală de la începutul anului 2000.între 17% și 50%. din veniturile bugetare. în timp ce în Ungaria sistemul aplicabil includea TVA redusă de 12% și TVA standard de 25%. fie pentru că practicau evaziunea fiscală. în acest caz cuantumul datoriilor depășind 80. Pentru stimularea resurselor umane și evitarea muncii la negru era nevoie ca ratele maxime de impozitare a venitului să fie mai mici. În ceea ce privește impozitul pe profit. În ceea ce privește impozitarea indirectă. Reforma fiscală din România a adus multe schimbări care ne apropie de legislația din statele membre ale Uniunii Europene.571 miliarde lei și RAFO Bacău. nivelul ratelor de impozitare a venitului global era de 18% minim și 40% maxim. în Slovacia. se arată în Raportul pe anul 2000 al Curții de Conturi a României.un impozit de 5%. reprezentând 43. Statul Român pierdea astfel. Potrivit documentului.780 de miliarde lei. Totodată.3% din totalul obligațiilor de plată ale agenților economici. datoriile neachitate ale agenților economici din România către Bugetul de stat se ridicau la cca 95.

circa a noua parte din totalul valorii adaugate la nivelul economiei.produse . adoptarea cotei unice de 16% a stimulat relansarea companiilor. sistemul fiind caracterizat de impunere la cote mari chiar și pentru veniturile mici sau medii. pentru ca aveam cea mai inaltă rată de impozitare – contribuții pentru asigurări sociale (CAS) de 60. Impozitul pe profit a fost redus la 16%. pe câștigurile din tranzacţiile la bursă. Introducerea cotei unice a preîntâmpinat această problemă şi a impozitat veniturile. La 1 ianuarie 2005. pe câştigurile din tranzacţiile imobiliare ale persoanelor fizice și juridice. pe dobânzile bancare. România a adoptat cota unică de 16%. Pe de altă parte. impozitarea salariilor se menținea printre cele mai ridicate din Europa. de la 25%. Însă poate cea mai importantă componentă socială influenţată de cota unică este problema economiei subterane. nefiscalizate. 9 . reprezentând impozitul pe venitul global. Deși se redusese cu 5% de la începutul anului 2003. propunându-şi în acest fel să ţină sub control economia subterană a României. introducerea cotei unice de impozitare a urmărit diminuarea nivelului de fiscalitate pentru întreprinderi. Reformele fiscale demarate de România s-au înscris într-un proces mai larg de consolidare a mecanismelor economiei de piaţă. relansarea companiilor este corelată pozititv cu sporirea locurilor de muncă și creșterea economiei. Prin urmare. per ansamblu. Pe de o parte. După o perioadă în care inflaţia a atins nivele foarte ridicate. Adoptarea cotei unice de 16% este corelată puternic cu creşterea profitului companiilor. o recapitalizare sau o capitalizare mai bună a acestora. 138/2004.7% din salariu. În paralel. prin simplificarea procedurilor adminstrative. Cota unică de impozitare a fost introdusă prin Ordonanța de urgență nr. începând cu 1 ianuarie 2005. Iar într-o abordare mai largă. majoritatea companiilor romăneşti au fost decapitalizate. cota unică ţinteşte de asemenea sporirea profitului companiilor. Statisticile oficiale arătau că în 2005 ne situam pe un trend ascendent în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă subterane. Statul Român pierdea alte două-trei procente din PIB ca venituri neîncasate în sfera contribuțiilor de asigurări sociale. nivel care „stimula” masiv evaziunea fiscală și munca la negru.

Reducerea drastică a evaziunii fiscale și ameliorarea procesului de colectare a impozitelor Impredictibilitatea la nivel macroeconomic. 2. statele membre sunt libere să aleagă sistemul de impozitare pe care îl consideră cel mai potrivit situaţiei economice existente. Într-un clasament al gradului de impovarare fiscală (revista “Forbes”) România s-a situat pe locul 23 din 52 de țări. Introducerea cotei unice de impozitare a fost una dintre primele acțiuni ale Guvernului de centru al Primului Ministru Călin Popescu Tăriceanu. în mediul fiscal. Săstimuleze investițiile. Reacții CONTRA Soluții Reducerea veniturilor la buget din impozite pe venit și pe profit atât de mult încât România nu ar mai putea ține sub control creșterea economică. Cota unică de impozitare. înlocuiește cota progresiva de impozitare a veniturilor personale care varia între 18 si 40% și. impozitul de 25% aplicabil profiturilor societăților comerciale. SCOPUL 1. FMI a aprobat mișcarea și a caracterizat-o ca fiind “în concordanță cu o politică fiscală și cu evoluțiile din regiune”. de asemenea. Să scoată la lumină o mare parte din economia țării (reprezentă 40-50% din economia reală). Comisia Europeană consideră că nu este necesară uniformizarea sistemelor de impozitare ale   statelor membre UE. de 16%. depășind state precum Franța sau 10 . Dacă transpun şi implementează corect reglementările adoptate la nivel comunitar.

iar unele servicii exceptate de la plata de TVA au fost retrase din această categorie.Germania. * s-ar putea scoate bani mai puţini. * introducerea cotei unice în Rusia. şi chiar activităţile producătoare de bunuri şi servicii. Creșterea foarte mare a consumului care ar fi dus la creșterea a TVA-ului cu două sau trei procente (de la 19% la 21-22%). * duce la simplificarea sistemului fiscal. concomitent cu "eliminarea" din legislaţie a facilităţilor fiscale. * încurajează obţinerea de venituri mari. Încasările la bugetul statului nu numai că nu au scazut în 2005. * cota unică ar diminua polarizarea socială. ceea ce atrage reducerea cheltuielilor cu un aparat fiscal numeros. costisitor şi adesea neeficace. însă de la mai mulţi contribuabili. ci au crescut și în termeni nominali și în termeni reali. * evaziunea fiscală ar putea fi eliminată prin controlul fiscal mai simplu şi mai eficace. deci stimulează activităţile de producţie şi activităţile comerciale. AVANTAJE * este atractivă prin faptul că este simplă şi convenabilă datorită costurilor sale reduse. Au fost operate creșteri pentru o serie de accize. în special a celor cu impact semnificativ (în valoare de peste un milion de dolari). EFECTE POZITIVE • • • Creșterea numărului de salariați și implicit eliminarea evaziunilor fiscale. Se elimină complet procedura elaborată și costisitoare a declarațiilor individuale anuale. 11 . * s-ar diminua veniturile din economia subterană. Creșterea investitilor straine. oferind clasei de mijloc o şansă de înmulţire a afacerilor. Estonia şi Lituania a avut rezultate foarte bune.

Totodată. stagnarea sau descreşterea numărului de contribuabili înregistraţi (declaraţii de venit). reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane). uşor controlabile fiscal. Pentru stimularea diminuării muncii la negru aceştia sunt: Evoluţia numărului de contracte de muncă înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă după introducerea cotei unice. 12 - . compensează prin taxe de consum mai mari. * are caracter nepopular.DEZAVANTAJE * posibilitatea creşterii deficitului bugetar. * încurajează nedeclararea unor venituri obţinute din activităţi ilicite. rezultatele înregistrate au fost pozitive. - Creşterea. Dublată de intensificarea controalelor poliţiei economice şi majorarea pedepselor pentru infracţiunea de evaziune fiscală. Creşterea. Cota unică. introdusă în mai multe ţări din regiune în ultimii câţiva ani îşi demonstrează viabilitatea. Pentru evaluarea eficienţei colectării impozitelor (proceduri simplificate de colectare. Analiştii citaţi de Forbes consideră că sistemul prin care toată lumea plăteşte acelaşi nivel al impozitului elimină atât de complicata birocraţie şi stimulează oamenii să muncească mai mult şi săşi economisească veniturile. urmărire şi încasare a impozitelor. Considerăm că măsurarea impactului introducerii cotei unice poate fi realizată în baza mai multor indicatori. deoarece restructurarea aparatului administrativ ar putea sta la baza iniţierii unor mişcări sociale contestatare. - Tendinţele înregistrate în evoluţia fenomenului muncii la negru constatate în urma controalelor Inspecţiei Muncii. statele unde cota unică este scăzută. stagnarea sau descreşterea veniturilor declarate (bazei de impozitare) la administraţiile financiare pentru veniturile estimate pe anul respectiv. unde se analizează în prezent o majorare a impozitelor. Acelaşi studiu realizat de Forbes relevă că principalul motiv pentru care România a trecut la acest sistem de taxare l-a constituit scoaterea la suprafaţă a muncii la negru şi a economiei subterane. mai puţin Ungaria.

văduve şi contribuabili care au optat pentru impozitarea pe familie. Însă aceasta nu a fost introdusă în SUA niciodată. Impozitarea severa a dobânzilor se poate dovedi ruinătoare pentru economie. Promovarea economisirii . Sau poate indrepta spre un consum și așa iesit de sub control. contribuabili căsătoriţi care sunt singurii susţinători financiari ai familiei . contribuabili căsătoriţi. dar și în bursa pe termen lung . va duce la ratarea țintei de inflație de 7% in 2005. generând dezvoltare economică. impozitul pe venitul final se departajează atât pe tranşe de venit. cât şi. dar ale căror venituri se percep separat. deci. abia în formare. - O problemă importantă ţine de modul în care cota unică favorizează investiţiile. în special. Consumul plus valorii din economie este de dorit să fie unul cât mai echitabil pentru membrii ei. Era preferabil să fie crescută cu un punct procentual cota TVA. efectul impozitării mai substanțiale poate fi inhibator. năruind eforturile făcute de a "bancariza" economia. EFECTE NEGATIVE ale impozitarii directe • • Pentru o piață firavă. întorcându-se împotriva economiei. fără excepţii. În prezent. iar pentru mediul de afaceri chiar într-o inasprire a fiscalității. Intrăm astfel într-o zonă în care este poate nevoie de o reglementare suplimentară -impozitarea bunurilor de lux imobilelor şi automobilelor scumpe etc. urmărire şi încasare a impozitelor comparativ cu vechiul sistem. însă important este şi felul în care aceste venituri se întorc în economie sub formă de investiţii. ceea ce avea și avantajul de a fi descurajat consumul. Teoretic.în bănci.- Creşterea sau descreşterea randamentului fiscal (gradului de colectare voluntară şi prin controale a impozitelor şi taxelor datorate). • Ceea ce a început ca o relaxare fiscală s-a transformat intr-o reașezare fiscală între impozite. către importuri de lux. 10% impozit la o dobândă la depozit care și așa abia acoperă inflația poate să nu mai aducă nici un câstig net și. impozite mai mici pentru cei cu venituri mari ar duce la formarea unor capitaluri favorabile investiţiilor.este cheia dezvoltării. Cât priveşte impozitarea progresivă. pe categorii de contribuabili: necăsătoriţi. Finanțarea găurii produse în buget de introducerea cotei unice pe seama majorării deficitului bugetar. amintim eforturile economiştilor americani Robert Hall şi Alvin Rabuska care au cerut o singură taxă de impozitare. mai ales. 13 . diminuând investiţiile productive. În practică surplusul de venituri s-ar putea redirecţiona către consumul de lux. să trimită din nou banii la saltea. Opinia angajaţilor administraţiilor financiare privind noul sistem de colectare.

acestea vor face presiuni pentru creșterea ratei dobânzii de referință. O adâncire a deficitului balanței comerciale. capitalul a ajuns cu mult mai impozitat decât munca. creșterea exponențială a creditelor de consum sunt factori care presează asupra creșterii inflației peste nivelul prognozat. veniturile fiscale colectate la bugetul de stat cresc cu o rată mult mai mică față de rata de scădere a încasărilor la buget ca urmare a aplicării cotei unice. Datorită scăderii nivelului depozitelor populației la băncile comerciale. creșterea cheltuielilor pentru aderarea la Uniunea Europeană și NATO. VULNERABILITĂȚI • Creștere a deficitului bugetar. Măsuri de adoptat (pentru evitarea creșterii deficitului bugetar și a inflației. Pe termen lung. • Ritmul alarmant de creștere a deficitului de cont curent. regimul social-democrat impozita munca mai mult decât capitalul. o creștere a deficitului de cont curent până la nivelul de 10% în următorii ani. Scăderea credibilitatii Băncii Naționale a României. apar presiuni inflaționiste puternice. în timp ce. adunând impozitul pe dividende la cota unica aplicată asupra profiturilor. “găurile" bugetare create de introducerea cotei unice de impozitare. Prin creșterea severă a impozitării dobânzilor și câștigurilor din tranzacții bursiere. politica salarială încă imprudentă. creșterea cheltuielilor publice. liberalizarea contului curent de capital. • Scăderea ratei dobânzilor la depozite și creșterea impozitului pe dobânzi vor provoca reducerea economisirii și creșterea consumului. problema o reprezintă dobânzile real negative și nu taxarea câstigului din dobânzi. rata inflației crește. restructurarea ineficientă. Probabil. Rezultă că. • Unii analiști consideră ca în cazul economisirii. crește deficitul bugetar. Presiuni inflaționiste. în liberalism. la care conduce cota unică) a) Perfecționarea sistemului financiar: 14 .• Deja. prin introducerea cotei unice. O rata a inflației de minimum 9 %. pe termen lung. capitalul ajunsese mai impozitat decât munca. • Creșterea PIB potențial este mult mai mică decât cea a PIB pe termen scurt. obținută prin stimularea cererii agregate.

concordant si cu obiectivele de modernizare). . o politica salariala prudenta (greu de realizat.stimularea economiilor si investitiilor interne. in primele patru luni ale anului. . . . institutii capabile sa exercite guvernanta.intensificarea executarii silite si a impunerii de constrangeri tari tuturor rau-platnicilor. b) Implementarea politicilor de stimulare a ofertei agregate: .reducerea costurilor de tranzactie. Presedintele Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS) declara ca “introducerea cotei unice de impozitare va reprezenta un magnet pentru investitorii straini".predictibilitate in reforma fiscala. . .utilizarea taxelor si subventiilor pentru a elimina efectele externalitatilor negative/pozitive.intrarea si iesirea libera pe/de pe piata a agentilor economici (mai ales liberalizarea iesirilor din sistem).o stabilitate legislativa mai ridicata.stabilirea riguroasa a drepturilor de proprietate. va atrage fluxuri puternice de investitii straine directe. . predictibil (functionalizarea Consiliului Concurentei). De fapt. mai multe locuri de munca”. Insa in realitate. va scoate la suprafata mare parte din afacerile “subterane". iar 12 la suta considera ca introducerea cotei unice le-a provocat o scadere a nivelului de trai.alte metode. . ne va stimula sa muncim mai mult.micsorarea lag-urilor interne ale politicii fiscale (care si asa sunt mari). va conduce la o crestere economica sustenabila. .. deoarece România are nevoie de un stimulent de crestere.un mediu concurential stabil. c) Reducerea distorsiunilor pietei prin restrangerea/stimularea efectelor externalitatilor prin: . iar investitiile in infrastructura reprezinta cel mai la indemana instrument. prin reducerea dimensiunii sectorului guvernamental. aceasta a generat o crestere a preturilor mai mare de 7 % 15 . .acordarea ajutoarelor de stat numai in concordanta cu legislatia europeana in domeniu. Un studiu realizat de Mercury Research arata ca cei mai multi dintre romani (65 la suta) sustin ca nu le-a fost afectat nivelul de trai după 1 ianuarie 2005. . Relaxarea fiscala asteptata de la cota unica de impozitare va conduce la un boom al afacerilor.Alte metode. investitiile straine directe au scazut cu 20 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut.reducerea cheltuielilor publice.

A scazut fiscalitatea si a simplificat oarecum legislatia. Imi amintesc ca prin 2003-2004. 2. multe dintre aceste locuri de munca au fost create in sectorul de stat. cu efecte pozitive in ceea ce priveste dezvoltarea economica in general si Creșterea investitiilor straine in special. taxele pe care le plateau in plus aproape ca anulau castigul generat de cel de-al doilea job. Scoaterea la suprafata a muncii la negru – intre sfarsitul anului 2004 si septembrie 2008 (momentul inceperii crizei). am avut cunostinte care munceau in doua locuri insa din cauza impozitului progresiv. 2. De ce nu a avut cota unica rezultatele scontate? 16 . Ce nu a adus cota unica 1. si asta in timp ce Produsul Intern Brut s-a dublat. respectiv 8% din total.CAPITOLUL IV PRO ȘI CONTRA COTEI UNICE Cota unica si impactul acesteia asupra economiei in cei cinci ani care au trecut de la implementarea sa: Ce a adus bun cota unica 1. O crestere spectaculoasa a incasarilor la buget – desi scaderea fiscalitatii nu a generat si o scadere a incasarilor la buget asa cum probabil se asteptau multi. ceea ce inseamna ca impactul cotei unice asupra muncii la negru a fost limitat. numarul salariatilor din economie a crescut cu doar ~370. astfel ca in toti acesti cinci ani.000. nici nu a determinat o crestere semnificativa a acestora. Foarte putin! In plus. ponderea veniturilor bugetare in PIB a fost printre cele mai mici din UE. lasand mai multi bani in buzunarele celor care muncesc si castiga mai mult. A incurajat munca.

insa cea mai sanatoasa crestere poate fi realizata nu prin Creșterea fiscalitatii – care omoara bunul platnic – ci printr-o scadere a fiscalitatii si largirea bazei de impozitare. impozite mai mici si mai putine. platite insa de mai multe persoane si companii. cel care poate vinde pe piaţă mai mult şi mai bine decât o fac ceilalţi. Cu alte cuvinte. Se spune că printr-un impozit progresiv bogaţii vor plăti mai mult decât cei săraci şi că acest lucru este benefic pentru o economie. si nu pentru ca nu ar fi un sistem bun de impozitare. acestea fiind printre cele mai mari din Europa. impozitul progresiv Impozitul în cotă unică presupune aplicarea unui procent UNIC de impozitare tuturor profiturilor obţinute din orice activitate economică. Un impozit progresiv presupune aplicarea unui procent diferenţiat pe categorii de venituri (sau profituri). Cota unica sau impozit progresiv? Personal. cel care îşi asumă mai multe riscuri. primele incercari timide de reducere a numarului acestora fiind facute doar in acest an. recunosc faptul veniturile la buget trebuie sa creasca. sunt un sustinator al cotei unice si cred ca ar fi o greseala inlocuirea acesteia cu un impozit progresiv. Mai mult. numarul taxelor platite de catre contribuabilul roman (firma sau persoana fizica) a ramas unul extrem de mare. In acelasi timp. Impozitul in cota unica vs. De ce? Pentru ca nu cred sub nici o forma in supraimpozitarea celor care reusesc sa castige mai bine de pe urma muncii pe care o presteaza.Pentru ca a fost aplicata fără sa “se umble” si la alte taxe cum ar fi CAS-ul. Atunci când statul impozitează progresiv această creativitate a sa şi această asumare a riscului sau 17 . cota unica nu a produs efecte spectaculoase pentru ca nu a fost aplicata la pachet cu alte masuri de scadere a fiscalitatii si simplificare a codului fiscal. Să nu uităm (şi aici cei care susţin impozitul progresiv fac acest lucru) că într-o economie de piaţă (capitalism) cel care are un câştig mai mare este cel care este creativ. Cu alte cuvinte.

Un stat care nu înţelege că trebuie să protejeze clasa antreprenorilor săi se află deja într-o mare eroare “antreprenorială”. Durerea antreprenorilor este şi mai mare în acest caz: de ce trebuie să plătească mai mult unui stat care oricum aruncă pe geam cu banii aceştia îmbogâţind discreţionar o mână de “favorizaţi” ai statului? Pentru că se constată că avem de a face cu o clasă de aşa-zişi antreprenori care din proiecte masive cu statul acumulează averi foarte mari pe care le cheltuiesc fără discernământ (maşini scumpe. 18 . să ne asumăm riscuri. centralele atomice la fel) aşa cum se face peste tot în lumea civilizată. Păi în acest caz soluţia nu este nicidecum impozitarea progresivă care ar lovi în acei antreprenori care nu au afaceri cu statul şi care obţin profiturile lor de pe piaţa liberă. genţi la fel de scumpe ca o maşină etc. oricum.). Să nu mai lăsăm statul să acorde discreţionar aceste proiecte şi să controlăm (ca societate civilă) mult mai bine aceste proiecte. să fim creativi. Antreprenorii riscă totul pentru afacerea lor pentru ca statul să vină să le ia progresiv impozite pe câştigurile lor. să dăm altora de muncă) tocmai pentru că vrem (şi unii chiar putem) să acumulăm mai mult decât alţii. Cota progresivă de impozitare egalizează incorect nişte surplusuri naturale care apar în piaţă datorită creativităţii. Soluţia ar fi ca statul fie să nu mai dezvolte proiecte de infrastructură (autostrăzile pot fi concesionate unor grupuri de firme. Ca să facă ce cu ele: să dezvolte proiecte publice (care cele mai multe dintre ele ar fi mult mai bine dezvoltate dacă s-ar dezvolta în privat).000 lei plătit de un antreprenor este mai mare decât 16% din 1000 lei plătit de un simplu salariat). cei care au profituri mai mari plătesc mai mult chiar şi în cazul cotei unice (16% dintr-un profit de 100. Într-o manieră absolut haiducească statul care adoptă un astfel de sistem mult mai agresiv cu tot ce înseamnă avuţia unei naţiuni apreciind că luxul. hidrocentralele la fel. Se uită totuşi că tocmai astfel de lucruri stau la baza spiritului antreprenorial (vrem să ne deschidem afaceri. bunăstarea. O altă discuţie ar fi legată de destinaţia finală pe care ar lua-o aceste impozite progresive.incertitudinii obligându-te să plăteşti mai mult decât cel care nu este la fel de creativ nu mai există stimulentele necesare pentru acest lucru. avantajele de a fi bogat sunt nişte rele ce trebuie rapid îndreptate şi corectate. Cei care laudă impozitul progresiv uită că. ingeniozităţii şi capacităţii de a inova a unei clase fundamentale în economia de piaţă: ANTREPRENORII.

adica al caror volum a continuat sa creasca inca in ciuda majorarii preturilor. Nu este el soluţia salvatoare pentru o economie sufocată tot mai mult de un stat ineficient şi supus grupurilor de interese private CAPITOLUL V PREVIZIUNI Guvernul estimeaza. Si pe celelalte mari impozite guvernul estimeaza cresteri. guvernul asteapta sa incaseze 35. iar daca aceste estimari nu vor fi realiste va fi nevoit sa mareasca una dintre cele doua taxe principale. avand in vedere reducerea numarului de salariati din sistemul de stat precum si micsorarile de salarii din sectorul privat. aproape la fel ca in acest an. este foarte probabil ca o mare parte a consumului sa se indrepte catre economia subterana. La inceputul lui 2009. estimand astfel un consum apropiat de cel inregistrat in 2009. neplatitoare de TVA. bazandu-se pe majorari ale nivelului de accizare la tigarete. de asemenea. guvernul mizeaza pe o crestere a veniturilor din accize cu 25% fata de anul acesta. institutii care pana acum erau principalii contributori. un astfel de impozit nu mai este demult de actualitate. piete care s-au dovedit destul de inelastice. guvernul estima pentru acest an o crestere a veniturilor la bugetul consolidat cu 19%. bauturi si combustibili. un semn de intrebare ar putea proveni din scaderea profiturilor bancilor.5 miliarde lei. ca si la inceputului lui 2009. La impozitul pe profit. De asemenea. Din TVA.În concluzie. ca va avea venituri mai mari la bugetul de stat din TVA accize si impozit pe venit. că el contravine principiilor pieţei libere şi capitalismului modern şi că este o frână în calea dezvoltării. dar realitatea a aratat ca acestea au fost mai mici cu 5%. estimat la 11. Este insa putin probabil ca nivelul consumului sa ramana similar si. La impozitul pe venit asteapta cresteri de 4%. Analiza datelor preluate din bilanţurile contabile centralizate de MFP arată că politica de relaxare fiscală a avut încă din primul an un efect pozitiv major asupra performanţelor economico 19 .5 miliarde lei. ceea ce iar este greu de sustinut.

20 . inclusiv prin investiţii bazate pe creditare au majorat cheltuielile societăţilor comerciale. respectiv rata standard. In sinteză pot fi evidenţiate următoarele caracteristici: • îmbunătăţirea ratelor efective de impozitare. precum şi o îmbunătăţire a viabilităţii agenţilor economici. prin reducerea decalajului dintre rata legală şi rata efectivă. respectiv a profitabilităţii. arieratelor şi gradului de îndatorare. pierderilor. • menţinerea gradului de îndatorare în condiţiile creşterii fondurilor rămase la dispoziţia societăţilor. şi rata realizată.financiare ale firmelor. Conform bilanţurilor contabile ale agenţilor economici. rata efectivă calculată din bilanţurile contabile pe baza impozitului datorat. • creşterea profitului societăţilor comerciale (+9. Introducerea cotei unice a condus la o îmbunătăţire a ratelor efective de impozitare. prevăzută de lege. pentru prima dată în istorie. calculată pe baza impozitului colectat la bugetul general consolidat. • întărirea disciplinei financiare şi reducerea arieratelor prin adoptarea unor măsuri legislative în scopul creşterii capacităţii administrative a autorităţii fiscale şi creşterii gradului de colectare a creanţelor fiscale. prin reducerea impozitului pe profit. • îmbunătăţirea ratei profitabilităţii.4 puncte procentuale.3% pe ansamblul economiei) concomitent cu diminuarea cu 3% a pierderilor. ca urmare a introducerii cotei reduse de impozit pe profit. ceea ce a făcut posibil să crească cheltuielile cu investiţiile (6. Ca o concluzie generală care se deprinde din analiza calităţii activităţii economice. s-a îmbunătăţit ajungând la doar 0. rata de impozitare realizată a fost peste rata legală. Pentru exemplificare s-au folosit trei rate. decalajul dintre rata legală şi rata efectivă. deşi intensificarea procesului de modernizare şi retehnologizare.6% în termeni reali a cheltuielilor cu echipamentele). se poate afirma că introducerea cotei unice a îmbunătăţit mediul de afaceri şi a condus la creşterea capacităţii concurenţiale a firmelor. în anul 2005.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful