You are on page 1of 196

B'lAISI; PASOAL

BLAISE PASCAL

LES PENSEES
LES PROVINCIALES CEUVRES SCIENTIFIQUES
,r

CUGETARI PROVINCIALE OPERE $TIINTIFICE

. \,

".

,..--:

I

.i.. J•

. Traducefe GEQRG'E':£ANCU GHIDU
J '.'

,

.':

Studiu introductiv . p,ERN-rSi? .ST-ERE

.

,

Note - ".

.. .'

\

'

GEORGE IANCU _ ERNEST STERE

ca,tmD
<I

",

\r

/
.'""1' _

BCU-Litere

.

J.

..' <.

..

_1100

111111111111111111111111111111111111111111111

001

7704

rI

I

, Coperta ~i supracoperta colectiei _"., ,,_ • VAL MUNTEANU BLAISE
PASCAL (IG~-1662)

. , . I'..

\"
.1
I,

In sfirsit.".':ItliIiteratura de exegeza pascaliana.1·Q~ 9E1racteru1unei experiente rrluulQ. Le sur probleme l'histoire des Pende la Utte~ r.Intr-un . In acelasi spiri t se incadra si ati tudinea lui'.\' N'e despart IDai bine de trei veacuri de epoca~. om-" d(~ $tiinVli ~i scritcor. Alcan. celei mal stricte vteologii tomiste 2. . ". vezi si E. carli' Franta dtil'uia ornenirii pe rnarele ginditor. I. F. . J a n.in" . manifus1:au'. I I ":ues de ?'at1~re . Diversitatea pla.. sub pretextul '~ de a' fixa tex:tul autentic al Cugetiirilor. asupra lui Pascal.' Brunetiere sernnalase de multo ". '. date puncte de vedere.. Louvain et Pads.. ze~osul campion al neotomismului s conternporan. Reflexions U()'~'rlce et sur sa vie propre. 1906. profunzimea si originalitatea UfH'. Blaise Pascal. 1922. preamarind virtutile teologale ale"'" Cuqetarilor." . intrunind ya-.. VII Pascal. care.j cUB Mrl alimentata de 0 sensibilitate frnHl. . v "'-.-~. tot atitea incercari de . in 'E.I Fer din lui Pascal. and B run e tie r e. Pascal apologiste.. incerca sa descopere in substanta lOT un \ sens conform ortodoxiei catolice. a-i "restitu~" fizionomia eiautentica. Despre catolicismul et l'Apolol " sur . < "j acques Maritain.". .. Hachette.lU lmprimar ' lui Pascal tr rilD"ltlo.! J.\ o va.. o serie de tentative de acest gen. in cautarea unor antecedente de prestigiu. cu privire la tendiritele fundamentale ale acestei filozofii.e".\UIlI reme obiect de disputa si controversa. Mar ita i n. preocuparea de a-I infat~9a pe autor drept exponent " al unei teologii protestante sau al catolicismului orto~' ) dox 1.tudes critiques francaise. La Philosophie yMlque de Pascal. S-a facut frecvent in filozofia Occidentului incercarea ) :". 1924.ale carei semnificatii Yilozofice constitute 111\.studiu' I.s. Paris.." nunlor de manlfestare. care.s s e n.

devenita aproape legendara : Imaginea "rnisticului si ascetului de la Port-Royal.. a anumita ordine exists totusi sta. d. o totala ruptura rntre gindirea ornului de .i de a intelege prin el. Nu va fi usor. PlonNourrit.de a-l prezenta ."ir::f. prn:Clpll~or .:-i·'.'\ .ex. d·o experienta . ei ramatics.In ~e ordinea ideilor sa rezulte prin inli. 1 1!> . . folosind in primul rind.i~ du-i .:'.. >1 P~sc~ r.!''':t't trasaturile unui spirit modern' ."..i eficienta gindirii rationale.i de .. EH· "'1:1>J l~ n~tu~a . "1i . in care afirmarea noilor orizonturi ale cugetar ii' moderne in<timpina rezietenta ten ace a atitor prejudecati intretinute .. a evidenteli . pentru a . teorii filozofice propriu-zise.. _msa complexitateaTilozofiei sale..: ~. tagad1. Prin :in~rea . 97) ".pe Pascal drept pre'Cursor a1 extstentialismului poate fi .~. p. sugestiile pe care ni Ie ofera Pascal insU!-7i "nu poti realiza un portret fidel decit punind : de aoord toate contradictiile si nu e de . rii se iriiatiseaza cu "'Wate.indemnindu-l la reflectii sceptics cu pri . de tranzitie.:'!C.:n~. j~ ur:Ul"~mpe:an:ent p~Sl?~at.. )__.teologie si. f~' .'Timpu1 . de ab-. "II j.. men tionat un studiu :al. unei doctrine sisteniatice '1.' Pqscal. conceptual. .. Din filozofia lui Pascal ar deriva curen. cu ocazia expozttiei din Scm Francisco. . Filozofia lui .0J~ntradict?riu. imagine-a unui .ortginea tuturor acestor interpreteri 0 anurnita ten'clin~a comuna : aceea de a institui prin exacerbarea aspectelor contradictorii.I' "'~ vrernii sale ~. inf'luenta religioasa . interpretare. sentimental. PfO. care poate ii riurnit. .·· scopul urmarit prin dezordinea im:.vspeculative ale unui metafizician . Ia :raln-area ratiUriii."".ajuns s~)ntej ' .umar:a.~~: 071. de a afla unghiul de vedere eel mal potrivit abordarii acestei filozofii..' a-l J:nfatfu:.' sistematic.. trait ." Z<.. insuflin-s .. substituind.~is~em. Hoff'dirig..I de oi.adevarat al filozofului Pascal 6 imagine sirnplificata.... in acest caz. chipului .~ ongm~ »i . 0 ment~litate scolastica.au 0 lr:tensltate exceptionala. stractii. .~ .ile . :lJ(.' Ilict' l?ru:tryc.: .Descartes &i Pascal sint marii reprezentanti a doua forme sau metode de gin dire intre care s-a impartit .:. 3.do::ihta d~ a intreprinde 0 apologie a -cresf d~7 . vll:e.01 ". cu conditia de a lua cuvintul sentiment in acceptia care-i era data de secolul' al XVII-lea :. . si y~tare.7. complex -:-fara a se fi desprins totusi de coordo~atele ~ . ci roadele vii ~le unei inteligente lucide $1 ale!_!' ~..'bilind 0 coerenta mai adinca in raport cu dez~r'dinel3' ap~ertta si c?n~erind cugetarii lui Pascal 0 semnifl-' cat~e car:actensh:a: "Vol a:$!erne aid gindurile mele' "" '\ ~~ fara or<l. extrern de sensibil-Ia iraq "I . :.. p. ." (p..\. lipsita de trasaturile inerent~ 'une}" r ". '. ca si al iratio.. " .-.. ..-.. Aceasta-l1?l ordinea adevarata care va marca totdeauna '_. !nsubstanta ei intima s-au oglindit. .n~ . sa pasiune 9tiinWica. '.. Larousse. ~. m ceea ce are mal profund st-rnai" '. istoricului danez al fi lozofiei. I1 VOm cauta totusi.' .' din acest coil c .) : reci. Pascal.. de..spirttu] modern .Pascal e un precursor al illtui\ionismului' modern: ". calauzitor. 1923..justifica astfel anexarea acestuia din urma la curentul unei fflozofi! fideiste si antiintelectualiste. lui viata launtrica. NU..creator... .el~.iunno dupL..tiinta si aceea a filozofului Pascal.vblum ". filozofia pascaliana a putut ofeTi numeroase punete de sprijin inaceasta directie de .. "0 epoca inca tulbure. ....iara rpsL_'~.. I • Cifrele intre· paranteze indica IX pagini ale acestuf .geniu sumbni' "$] enigmatic.. Paris.: ' tuiri de silogisme si gravitatia lor in jurul unui fir unic.nalismulni contemporan .a e Blaise pasoal" drept precursor p pragmatismului. . reprodusa de Jacq ues C'h e v aLi e r.este propd~i:-·:' _)... 221).. . in' editia "La Science francaise".u"e un. . .-.~. care face 0 apropiere Intre Pascal 91 Kierkegaard ("Revue' de lV[(~taphy~ sique et de Morale".' . se vadeste ins& la . 1922. VUI '.' US· a.:":.~i.'.1existentialtsmului 3.>1 contradictiile epocii sale.de71 poato :ru mtr-o confuzie .i prcjudecatile 'au cooperat in aceeasi directie. catacterulei :'c /"~. toate furtunile care. ... ~ tncontestabil.\~~unidimensionala. onsfltu~ve. unl:li/' edificiu . pentru fixa~· tea coordonatelor... orice eunoastcre imediata $i' Intuitive .. H. .iincl sub imperiul unui fanatic impuls religios adevarur ile $tiintei:.· vorn _~i:fitI1min cuprinsul acestei filozotii elernentele . au agitat viata unui secol.t. ten~iunea.1" " ~ lltrage Inapoi spre tenebrele 'evuluimediu. ca intr-un microcosm. • l.Orielt de diferite si subtil nuantate. 8)." (nota publicata. p.nici meditatiHe. 1915. 3 !ntre incercar.''''. Dupa Bergson. '.:. ~e aid.~'~ mului. .~ mmtanle :.C .:.

-par Leo n B run s c h vic g et P 1 err e BO u t r 0 u x. Paris. Tot asa pentru a tntelege sensul unui -autor trebuie sa pui de acord toate pasajele care se opun. Albin Michel. F..sora mai mare a lui Pascal. op.ne spune . (fragm.. _introductions et no.Q alegere Intre cele doua puncte de vedere de mai sus.. sus. Fe c T .xigentele ratiunii 9i acelea ale credintei." r. . .implificatoare de mai sus. " .. Chevalier (in Pascal) despre 0 dszvoltare uniliniara si succestvs a oonstiintei pascaliene. .\ une mai directa si rnai.Pe masura ce constiinta .. Nu se poate vorbi . p.-:!--. Orice autor .are nici -unul . p.lui se ampllflca 91 se inalta.filozofii ? Dar cum -poate fi realizat . Paris.1:" stiinta sa a ipatruns tot' mai adinc in fiecare din cele". De 1a inceputul .II). cit. masura acestui progres . duoind -la capitularea ratiumi ._in fata credintei triumiatoare. I. bilitate esentiala. Paris.. Fortunat St!"owski. ". F. . Gonzague True se dedara... .Manifesti~d tendinta de a aduce un corectiv opiniei .Jii.~t Pascal-ernul . p. Gonzague True va cauta: 'sa exp1lce coexistenta acestor tendinte9i preocupari co_ntradictorii in opera lui Pascal prin insuficienta stiin. PlonNourrit. cefel va trebu! sa procedam. viciata insa din radacina prin-tr-o falsa perspectiva asupra raporttilui real dintres ~tiinta si religie.Son temps e_t le notre.cuprinsul -unei ample monografii.. ~ntru totul dec acord cu interpret area data de.:a directii./"e a.:. 77_ .partile opuse se armonizeaza. Pascal cs. dar in ultimAI~"?"J"_i. tes. cealalt~.: in. _i~ '(s-ar fi produs sub forma unei evolutii uniliniare.:n~i . Credinta a mel'S impreuna Cll daruzile ornu. sub forma trecerii de hi 0 faza initiala a ~tiil1tei. . dezvoltarea acestui . farii a' ~ I ooncilia contrariile. ~etrului. prin . ea si 'predecesorii sai..' " sa ne dezvaluie amploarea omului" 8. -. d?. niei cea mai mica mdoiala eu privire la fundarnentele-!' W~ adevarului religios" 7. de 9tiinta si Pascal-teologul. iritre _ .. Pascal et son temps. Sfrowski' I< ~ impertasea un punct de vedere analog cu eel de mai . el cuprinde stiinta printr-o vizi. . ~ f~zicianului si a crestinului.. . calitati care _se armoruzeazs.'. 149. instanta ei se considerau 9i erau de fapt oameni ere. Nu poate fi verba de . intre termeni~ acelei antinomii care a constituit tnsasi esenta "dramel pascaliene'"? Conform unei interpretari aproape' curente . in "esenta J.. de tinde -concluzia despre ~alimentul rationalismului. ~ ~in apr_:of?-n'dare progresiva. 1949.re a trait in mijlocul lor n-a cunoscut: . prin fervoare mistica. lui de 9tiinta: '"Pentru noi. nu poate9-€pit. 1 Intr-un studiu relativ mai recent. • v: j 'logiCjue avec documents complementaires.".~.. in [urul carora gravi. 9tiintifice. laalta a credintei. Hachette. "Savantii . . tel. ." . ' 5 Gilterte Perier ... i . patrunde mai adinc in ':' viata si inima .ERNEST STERE .J dinciosi.nITRO-DUCTIV I' I ."acordul "intre e. Strowski sau J. un 't. 1928. pentru. vol. sau nu .ampla. . in Iata dogmei religioase.omului.i. Evolutia gindirii lui pascal n-a avut loc prin alternarea 1)11oripos!azE::diferit~..sustineChevalier _:_ con-v !f(. Chevalier ra~ortului dintre I?tiinta si religie in opera lUI Pascal. se apropie tot rnai mult: de . admitind existenta unei depline' armonii .re care nu ar exista vreo ineompati~"'hc. 3 vel. ca sistern critic.au pastrat fara indoiala' " intotdeauna fata de religie 0 atitudine destul de Iibera '?i nu s-au ferit sa sustina teze suspecte. Dar.uc.. comentatori de talia.. Pascal a fast crestin 91 om Ide 9tlmta. J_?-:. 14 vol. 8 G 0 n zag ue r'r r . 1908-1921.a carei inspiratie provine mal ales din rela..ne spune autorul francez . Pascal .Dumnezeu.~.I " doua etape bine distincte : cea dirrtii caracterizata prin t~7.tarile d-nei Perier s -. aceasta coexistenta a geo . 684}".. Chevalier. 229..si de Iisus Cristos" 6. 6 7 x XI .sau are un inteles in care toate . carora nu le-a lipsit _ nici talentul nici erllditia. conflict . -Oeuvres * Aiel si in continuare de Blaise indica textul lui Pascal -din editia PascaI. putea degaja "acordul" Ia care se referea Pascal~ p-erspectiva capabila sa surprinda sensul real a1 acestei . A j \ \.~Il pma la .. rolul acordat ~tiintei si coroetarii.>ir de. . . _. publiees suivant l'ordre chrono- J ac que s C h e val i e r. s-au facut aparatorii unei vteze oarecum deosebite.Sf1:iptcl vietii sale..

~asc~l a crezut :u --' _!j.¢jn_pmblemele refel" . centralizarea puterii. stat de dictatura a nobilirnii. Or ~ . in strinsa 'legatura cu cre9terea puterii de' stat intrupata de' :n..s-a manifestat prin efortu] d€~..a •.'/ c~ndartmata de Istoriev baza economica feudala. Val' Ii pare dezmintite si anihilate convingerile csi . :'.t~i .} a statului absolutist era sa apere orinduirea feudala "'.te~zkLde fapt interpretiirile "wadi~ionaW'· Arnbele' silit:··~.CU· . "'.)0.1 >." rana bi rnaterie de educail~_c.11a: .ih 'bun:a masura de ins~si' intetes~le abso-. 1954.~.feudal..tdll'iteIe c!entriflJ. constituit ' " . ~a un facto:' . Ea isl intocmise ierarhia ei pro-' ... Bucuresti.l. d~zvoltareq.§.2 Cuncasterea vie.' -? "i '' jansenzsm . vol. selor pe care aceasta dezvoltare le putea aduce statului: '. Po r sn mfS..::..{terea. 'fetmentul initial si tema dorninanta va cugetariipast: . ' .fnlinintaril~ ~i '" opozitiile unui. In ciuda tuturor razboalelor ../ .d~opo..'* ei . favorizatii.'~z."'_ le:ar~le s?'qla. tn opozitie atit eu lumea greco-schismatica cit si.B." IC"~".\el. . :. in eficacitatea experien~ei ~~iin capacitatea neiirnitata a m. industrieisi.itelor razboaie din secolul .. Dar poate fi identificata o' nazuinta ....l~minarea' 1 operei ....francez din secolul al XVII"-lea.iQLJ:i~i impetuoasa a b~rgl:l~~a--~~m~ a F~2n. Slabita ~i saracita in urrna nesflIr.: ..\') gheza a statuluiabsolutist francez din v-secolul. -) _ \ ~tolice. :oi!~..pina la 'S) . cea mahornedana.il un. actionind. ' .Iimita.~i ales sub gu:vernarea luLRicheli~ ~ob~:1ll:e~nu mai po~:t::: impiedica ascensiun~al vizibila a~~rgheZ1\Ol._ '"' • . care s-au dezvoltat.. E neindoios ca problema religioasa a.. 'F. '" l~~smAului regal. :(:~ c .. in sfirsit era cel mai\'''". .... carela~ reCnn03ryte aui&:btatea sllye .' "''':.· Ii apartineaueel putin o· 'treime din toate proprietatile funciare .. glndir~ al~ omului tj. " '. determinata de aprecierea foloa-. _ 0:n 'j * " Importap. Per:tru a-?i consolidaautoritatea pOlii. " " .~ politice t\).tributare unor idei preconcepute. Misiunea obiectiv(': I(:.. e.8. :era..:' )/l..airarea· cestui proces.' libru.· j) . Urrnarind aceste tel~rL politice.te 'transformari social-politice si ideologice ' aveau loc in prima jumatat~-":clllld.c>: .:l~ irt '_I '''\1(' . .prisP'1ad\rora se· urmareste solutionarea "cazu1ui. intima.~ ?estR:t in :ad~l sistemului feu?~l bazat pe 0 rigid.'~'I' - . monarhia Ieudala practica 0 politica de echi~'. nu se poate vorbi de 0 esenta 'bur." 'i in interiorul acestei orinduirr' 9.. prin natura sa de' clasa.d~ unificare politics .-'{-~ .' . cu 0 intensitate exceptionc.. • __. . '..itr.e.ii lui Pascal!?i .intu umane .A. impo:. ".lOaiH'~ a?sollJ. aureola gratiei divine. . imuabile.i~?"< tica.Qglindit. cu >.':. .~ ritQ'. prin" ~/'..>i"nationalaa statu lui francez.:'\.rite ca Ieudalismul laic sapoata. 220. .- _ _ " J " n lstoria moderna.'. frinata ~~itme :. deprinderi~e de .. '. care se afla._9l~~~a_ . desfa!. J:'~.'.. AsUeI. caliene. indisolubila.~' . I' • ~. .II-'lea: "StatuI .. sub redactia 'lui B. _ feudal.J)e fapt.TIatenal .nem eXlsten~a .r : arata Engels.. ... fi atacat \ -.' 1 al X'V....'.a.' V'dE: a progresa in cunoasterea adevarului. mconeordanta 'eu interesele statului na~lon<n. ~'.tifeudale. mare dintre seniorii feudali. I_. secol prin excelenta oonfhc~ual." _ sau autocraticea regelui. GU tot· rolul detinut de burghezie ~f>'·.J.interne..'._~!~r. :: ." }_.gale ale nobilimii. .e ~tiinta de filozoful convertit .in care s-an '. 'al XVI -lea.L.pasionata ": :cu 'idealu! implinit.' "'\. '/". 'In. • i" Pascal.~." -~ .. apusearta intr-un vast ansamblu politic.. .Y triva tuturor fortelor an. era biserica romanc-catolica.'.monarhi~~ aliat m blsenca...'-f~'\ feudal.'.~~ /~ ~~ . principiul puterii absolute (nelimitate).' ((bsolut1snm~rtt6~a~s a . intre biografie f.' s: .i-. deoarece. '"marele oentru international al sisternului.i'.. ~ incurajeaza productia capitalista.a epocu in care _ a 'trait va putea contribui intr-o masura esentiala la...1nai. ea unea Intreaga· Europa .comertului 'national.:m::$0f?"':::!BJI~aa1i~_JlJ.'<. x:n 1·_·' " s.$. Fi1o~ofia lui' Pascal poarta toate \semnele unor evenimente de constiinta . Ea invaluia orinduirea feudaJ.'~ organizat pe.'.'i opera 'e 0 fuziune .."':" . guvernat de legi naturale. p. prie dupa modelul feudal si.nliL. cautarea fanatica a rcredintei cu F ~ cre?inFairis~i? Ca ~e_~tiinta.: viata_ economica.lia.la~pl.' absolutist.a.1 dar. I t . a tehnicii ~i a stnntei. . -dupa cum.t:riva.QblectlVaa unUl umvers J.

' lVl.' '~J 'l. c~__2flle_-:.ficesi spirituale.e conflicte. atotputeTni'C ~a cur~e.?a.. .r. Ca~l1c:smul" . FEn gel s Dezvoltarea socialismului de la utopie la 'in R.J~!£l.5. -:.. confesorul u1t.la confesorii lor. . B_ucu. care dovedeau manitestarea unor :. 195. r x .l." ~n colegiile brganizate de iezuiti erau adusi profe'. Formati hi acest spirit. ~~-ricii joaca :.<. 19'11.'1 ordinul iezuitifor a' carer activitate fusese chiar interzis~_ la un moment dat pe vintregul : teritoriu al Frantei.lale :: bisericii guvernam[ntul bisericn catolice asupra mtregn lumi 11. XIV ." .:a. Hachette. _.nizatie centralil. "' a vis s e..t9_t vi:r~a ·POlit:i:c. ~ici_ de ." r~cr~~t regelui 'e in acelasi timp un consili~r din rlndurile clericilor iezuiti.: absolutismului fata de puterea ideologica a RomeL 1)1 bUM masura acest proces era incurajat chiar de . Dar. _ vlro la independenta blsericii galicane.rtIflC~ :. n. ' nmestecul "societatii lui Iisus" in viata politica a ""_'}.. t5L. \Lf. sa: pastreze legatura r~. de stat >'.. ~tlTii.~.:. . mai ale~ in ce priveste arta de a ..J. ordinul iezuitilor va exercita 0 ".~~ ~ tllnll. .propagarea teologiei catolice $1 convertirea "ere_. . E.i volnta monarhului. ~. Paris..~tit. j1 Ideea unui Imperiu universal al bisericn 'catohce [us~se pfopovaduit8. ~utont~1.) vocJ. numai Parisul numara aproximativ 12 institutii de acest gen frecventate de peste 13000 de elevi..ff.e extlll~e ~I se fo...:emt ·t 'mal activ.·de.': 4 . ~uno9tll:tele profane 91 de a Ie adapta dogmelor '-". .cl'ea desavirsirii educatiei religioase..: _.llJ'c a teologiei 9i a spirjtului religios. de l~ Roma. sa aprecieze foloasele. ei vor continua.r au putut duee Ia obtinerea unor rezultate de durata..('d-cli iezuiti.:. ~ vtit~'tmintului si a rnetodelor de educatie.. e mo bilizata 0 intreaga armata de predicatori. in fiecaieAara in parte. nu numai pentru procedeele reprobabile folo~ite pentru .. in plina ofens iva .. j'U. 106.~ .~__ '~ [1. ?~u__ _ . .P.. a maugura msa pracv tici noi ca la cur-tile spaniole si italiene. '1. VOT av€'~ lee ~um~rD'as.. l'nl:OhclsmulUl. oricit de neplacut lit er.l rationalismului earteziansi at"ciasfClSmului lite~ .""T\~l h~ -: \~ J' ':. a de. editia a II-a.'£lUne tot mar puternica in domeniul vietii id. urmarind eu teriacitate fanatica imphnirea visului augusti~c:n .' " -_. in tl1~p'u~ ~ 1-. puterea reg~a.eleitati de independenta dinpartea monarhului. vol. detestata ~ ->'1. pe de alta parte.:1 r <l. ::i~ I' '''('' r nest nezeu. in stI'~?ui...~~tl. Dupa termi: . E drept.1'l-'. ERNEST "STERE " STunIU _INTRODUCTIV ~(-!. j tlt'H'l..l.eo~· 'I'.. 'Se construiesc biserici si manastiri. _ . sustdnut v..~_L?t.< .nntre puterea laica.. actlonind indeosebi pe calea 1n-1 ' . OpeTe ales~ zn duuii volume. I . p.!?i pex:tru primejdia pe care 0 reprezenta eu pri.!a . Franregn telilu.!tlor" . caruia.ltJl!Mlll I If) * i ~l .primisera SiattriCni~." Pl'c. Maria de MedICI:"." .'. Ernest Lavisse considera FI..~!j : "". sacra.A u gus tin (354-430).L.de c~lugih'ul A u.~ r1. n. al V~~ea.0~r vit eu ostilrtate actiunile acestei institutii .~!l~!y_jn_iDY~Jerl1~pJ-~_)n .-.Jn.11 . '..lVlfat"e:-·1"u-s J]::Chl'·]{'V1>lea.Histoire de FTance depuis 9 vol.iftil! 11:I. imp~nzind intreaga tara. inl' .F.zut.ll spmt'. Astfel de masuri insa. Intelegea. .. " . antinsa-de·-act. pc care activitatea acestui ordin religios Ie aducea in" eonsolidarea terneliilor ideologies ale orinduirii feudale._ . In rnonuIUI\II\'I~llusa Istorie a Frantei12.."_.rl}. )0 l'rivit astfel de La distanta. I Masele populare si parlamenteledin Franta au prL __:. a feudalismu1Ul" to".sqll'u L la re~olution. mai ihtreprinzator. _ .1 tn'! lIr parea marcat 'in acelasi timp de o puternica I rh1ml.~....nu. prirnind de obicei Insarclnari privitoare "~l l~' .'}_ ~ J".~ ~.. '-'. II... M c:. '~'I >' t '~5· cu"'. 'regentei Mariei de Med~cis s.P. bine pregatiti.'x an toata tara. t[(.nta de a recistiga increderea maselor. In urrna razboaielor r:l~glO¥e.r e 11 u . inca din s:colul. m scrrerea intitulata Cetatea 1m Dum. Eng e 1 s. tirierii abso1-'1 " v1uti erau incadrati ulterior in colegii superioare. ~1 asigura dominatia si controlul asupra constiintelor.?. preoti ~lcahIgan.politice ..Xi-<ll!ta atl-~a cardinah.1( _:f c~1 J.a.1f.H"ill studiilor.: su~o~donarea ideologlei ~i puterii . insemna totodata ~i subordonarea l\ eco oc: aproape tota-Hi.. Colegiile $1 manastirile 'intemeiate de acestia se inmultesc [mpresionant d~ rapid. trebuia distr~sa aceast~ ~"lrga'' } .' $tiintii.. A~ 1 . se£olu~ al XYU:le:a· ~ f!ulu.. " tes . Unifiearea Frantei sub sceptrul monarnului absolut --I I 1 I va.5..

". In timp ce Richelieu. p .). si sinceritatii ..din 1614. ':'. .l '- XVI v i . . prin reactie. "Nobilimea si rnarea burI ghezie se· obisnuisera a considera bunurile bisericilor si rnanastirilor ca speranta copiilor 101'. acordat de papa ... adresindu-se starilor g.. nll:llune in 'scrierea Augu_s~inu~.enerale . Nu ar trebui sa se creada :. .'.rs:: "~ a [ . "".I Realitati degenul celor de mai sus nu pot decit sa arunce 0 lumina edifieatoare asupra stari! de spirit caracteristica multora dintre acei care' se 'mrolasera in marea armata a catolicismului. ···. " iJLtc:eva decit nista certuri teologiee violente..~i_ s-a opus. e sigur ea saracirea anumitor clase a contribuit in acea vremela popularea manastirilor. salvarea a. Daca oae. .n'3Jsele erau in general credinc~oru::esi dease_:menea jsi olasele vde sus.'). -. dreapta credinta. \ I I. ' . doctriria rel. doea doctriITFltUl jansenli::iSi"1~r '.. -- - ' ' .fi acceptat " . vom putea. Ernest Lavisse.)h c~re. .dtK:trina exista inainte~va contmua sa si afirrne :? '_.c~a1. ale acestui mare "reviiiment" religios. eultui religios nurnai «pentru binele: sccietatii .Qstiuneteologica. ':. doctrina dezaprobata de papa 91 de iez'uiti : ". uvea un caracter atit'de patimas 91 eonsecinte atit 'de..Histoire." fJ.' }. semnificati. r Igi.I'tave pentru [ansenisti daca in joe ar fi fast nurnai . . [Nil. Acestui urias efort c€ntralizatot a] eatolicismulul l'iJman. ·.:i~'R~ ..n. cit'19i eu prilejul casatoriei fetelor»" h. TI:xprimindtendintele.:'(~. dupa cum se spunea 'intr-o scrieredin acele vremuri.6. slujind deopotriva inte. ' op.i parlamentelor. fara a tine seama de condi~loniirile ~iconcrete: social-politice sireconomice.~".~.spune Lavisse -' ca deismul a fest religia intelec" . Engels scria: "CU toate expener:-:'>. 114tiorica a acestei miscari.~~:" -. elanului religios. ch¥f.f < . Nurnarul irnpresionant de manastiri care apar in aeeasta perioada .? ~llI.. ~\"'} ht [ncercarea de supune intreaga Iurne unei~utori.~'1' "'- i~". Pina la revo1utia din 1789. lo~." ~. '.'~ ~:~ 1'1'HI'lCeZ.~ c LI!~. t. I :::.umane si asigurarea linistei publice ./ 1'rl1uptele care au dus Ia prabusire evul mediu nimi9. .ilii. *. ERNEST ~ 'STER. divina ~i llberllli HI'iJI!:ru..a a' regilor ::.ofida1. t91an care.'. Frantei s .igioasa pe care. J ".t.'. lul~gIitatea dogmei.-. 1~ rindul. Astfel. '. atribuia pierderea si ruins bisericii abu.:mctul doctrinar dintre [ansenisti si iezuiti in prohl!llma Iundamentala a gratiei nu fusese inspirat numai le dorinta de a salva ortodoxia..' 204.. Fika' oa acest fapt sa poata fi invocat impotriva forte.intelege rInsa.t.. VI-U. : . " -' 13 • H" .~. fiind ajutati si inlesniti atit in cheltuielile pentru baieti.unei manastiri.E. cit..~ 'r.' <'. 37.rii 'ansenismuiui in arena istoriei.'·1.'>' ~:~ Lti~ oar~cum similar.tua!ilor (honnetes gens) 91 ca acestia ar .)l'ecea de-a doua [umatate a secolului' al XVIII-lea. .~:- 0': ._ Illl~l'!i in problema relatiei dintre "gratla. de discutii n-ar fi putu. providenta ccaselor ruinate. j .i . acun::'. revendicariie gaU:cane_.: :< .' / pn:zenta activa in istoria religioasa a. p~na I\[. • .. -.l!< (Vraz'iCh.\' . I.za p~ede$~. Cor n eli u s J it n sen ius (1585-1638).sincerede la natioii.Seig-riobos. zului de cornende (fr. dezvaluie si unele dedesubturi ".. ": .'1 ~. ~.a~ _m~rca. intr. / -_: -I' .-~ '~"~'_~~\ Pas~~t reprezentantul eel ma. XVII· 0. /.in chip just.gaH~arusrriul Vt:':'4i!.»" 13.. ~. y ~> 1 _ .stratu"cit.I .. I : Iii I ---' - . "IU hii din acele vrernuri s-a1' fi putut intelege asupr~.._. .cit pe acela de saraeire a unor categorii sociale.t. (....resele papei oa si pe acelea ale absolutismului feudal. fN\!'W·aise). ideologia germane nu vede nici .. nu~.Atluniee.~~ t\I.H'l~·titui doctrine.pIe recente.. un alt aspect al esecului suferit de biserica r()man?-.._ I •• -_ • -.I ..' elin Franta... «reprezentantii marilor familii si rude ale oamenilor bi:serlCiiobtineau mati foloase. '. Ibidem.j"$gitima ...a .~"'S"'.liii .:\" "..~ . " --. .()3J~a. l!ll '.1'll'mei) onstituind totodata "cauza ocazionala a m-.-. intr~aga I?i~ca:~' .n. de -autonornie a1e 'cle'nJ.' f... E.._ Dar tot Lavisse he. p. iln legatura eli situatii de un ea)ae~ ". teolog olan!!f% fondatorul jansenismului.de renastere reli. ~ I :. nobilimea regreta 'timpurile in care toate beneficiile ecleziastice rnergeau la urmasii ei.r :.constatarea unui fenomen .S. cad {~o. . comaneruie = ·uztifruct asupra .~ ar parea sa dovedeasca rnai putin realitatea uriui fenomen de recrudescenta religioasa. . numeroase fam. apara !:.

hl1potriva stapinilor lor feudali.po~:latrej.g_trimit:4~Qe... Acesti ideologi sint destul de ered:uli ca sa accepte 'drept bune toate iluziile pe . rejurar! care sint independente" de dinsul" tDezoottarea Jrwlllltsmului de la utopie la $tiintii. aparator al intereselor mahi burghezii si eoroana..C::~PWlie<.L.1v..I " '~~~~.E:.i existenta lor" 18. 17. I au cte· $i 'h. dezvaluind mcordarea erescinda a relatiilor dintre parlament.IaD1LeD-1m!Lu.?i.~ .:1 Hoyal. a aV_1!L<:l-c<!!. soliga:ri." a {In ~e poslBii~~4Xg:.Live ale crizei prin care trecea catolicismul isi absQ~'. dupa care . a unui fapt social-politic. Si chiar daca luptele de elasa de atunci "\ se purtau.in tp~~pro-area-ctrprileJu1 "Frondei'par: aceasta n-a -i~erimat decit punctul culrninanf al' unui proces care dura de multa vreme. Gravitatea nernultumirilor Se va p manifesta . 107-108).i . nimic si e~te user explicabil prin conditiile ~r '. 1a 1".-..P.m.XtV-lea nu s-a fuJ..J~<lz?-):a .(1 aoeasta baza s-a dezvol~t' activitatea ~~elo~.emic in sinul Itaselor populatiei rurale. 107.\ . ci de tllr.. Jansenismul a oonstituit in fond una din ~'. 16 F._'£~~3g~ri.pgq. interesele llevoile$i revendicarile diferitelor clase se ascundea~ if' .exceshi~'-'a-taXeiOi~--$i Impozitelor de tot' ielul.:B2. 48-~9.' (' i .S. . care duceau pretutindeni a lupta tnversunata .\ 'expresiile caracteristice. catre oameniiII afaceri de la orase."!?elat supra conse:_.' ! '.. In loco cit. ._.So ' -'I' Inpl:ci psntru Insal. _1. 17 W Ibidem. pre. succesul· sau falimentul. opulate aJ}tif~'!9~le. valulTde protesfe pe care l-a provo cat. \ epocn" 16.:~P~n. printre ". Pai'larrlentur'-Ci1'{oM:ele .' v . PP-. Politica financiara a . Si i~ ru?a. \ p ':'.'. udalismului trebuia sa imbrace in acea epoca 0 haina I'Qllgioasa. ea aavut inevitabil un rasunet I ".. de interese materiale clasa foarte precise. german. .tiindude.t:nL U~p.. politic si: religios. 1 ehestiunilor ceresn. P' care 0 reptez·e?la:::QQGr~. fenomen ..j.1p~i iinar~ti pentru a ridica .rquta.J " . mpotriva bisericii.. . marcind sub haina religioasaa. XVIII " XIX .fi existat nici un motiv dupA psrerea istoriografilor $i a inteleptilor barbattde stat ai patriei noastre. lor H VOl' fi atras atential?i asupry_En~·~j~t--~litice· . .l-gt. in.Amaultd. '..odtatea romana.Y-~· lJ~ .....Jezuivr. manifestarea nernultumirilor de ordin economic.1. va ramme' irevocabila. atunci n-ar . .. l'l ute.J_gL.. oonflictul dintre mare a burghezie $i absolutism.' "~IILlnare a fost subliniata eu lirnpezime de Engels. ---~.. . editia a III-a.. I'Ht. .gi:L)1!.) f ~~. Eng e ls.· mllJlifestarii unul din simptomele oele m~ !.z'ind.a Frantei.'.de' l~1 Port-Royal. ca si conflictele interne de mal tirziu din' Anglia din Franta.. in primul rind.• .."l IJtn t tezele lui Engels. ' .:c01rfesoriisai.! .~.tlna~ ..' ~ :-. clerici t}i mtreni.uLlliuiJrit{i aproape .-~ar~Le. po cele dteya. sub Iozinci religioase. .'! p. htt1smui feudal. ~"'. Dar daca chemarea Ia lupta a fost l'Qstita mai intii de universitati ~i de.01ooa cea mai direct '. E. CO~~~~.. 1958.. lupta impotrivacatolicismulUi ie~uit: hnpotriva teologiei ~i filozofiei oficiale patronate de: i:\III:. ale unor -cercuri apartinind "aristocratiei" burgheze. toate straturile . ca ei sa.~ ~.."~£~1!_~i!."..nl... zisele razboaie religioase din secolul al xvt-lea era .dareaJPiciLl?X$R:~. in primul rind..._<.zwin". acest fapt nu schimba Iucrurile int~. m~ ~laPtftt~' .sub masca ~religiei.· ".' are c \J IiiI Ie face 0 epoca asupra ei Insa.. . Riizboiu! tardnesc Bucuresti.. ' [nteresata in 1upta impotriva autoritatii bisericii icato.1.P. Motivatia economica a teorlei janseniste despre .illLrege1.~~!:1!f::::?fJ~l~~~~Jt1Dar * c ".JrdQatffi. Yorba.. in turn '0 comerciala a concurentei.!n__lJ.iCinl _ vu ezita_.lllRN1tS'!' STEnE 1 J I.. t\J'l')aurd'(. 1840-1859).LMp.' "Doc:' \ \it IIlflU predestinarn era expresia religioasa a faptului ca..~pql1rea . aceste razboaie fost lupte de elasa . pe.-< ~tlrGmi.'~ I... II '1 inven. sau pe care ideoI /iOgU unei epoci $i le facasupra acesteia . chiar dad.! t (lind de activitatea sau de inde~narea individului. remarcat de altiel cu patrundere de Sainte-Beuve in' monumentala sa Iucrare oonsaerata miscarii de PortRoyal (Port-Royal._!.' f( Toate aceste fapte demonstreaza cit de [ustificate ) II ""'.t~~oar. "i Ludovic al ". imprm..\. pp. se certe hi privinta chestiunilor lumesti. pentru acea perioada din istoi :rj..£ ~~. eft trebuia sa fie indreptata. ' f'.'~ lI'(' era tocmai burghezia" ~i ca "orice Iupta jmpotfiva': 1..

1 me. a_IDP. •.' Pans'. 103):'. stiinta evului mediu o depasita.teoc~ritrismuluiprofesa1J de teologi. Eterna rotatie a~ II t'\!lul suprem in jurul axei universului eire efectul irriedi:at HI I'l'lmului motor imobil. . Ca rezultat al descoperirtlor astronomice nl.'~ !r: i f- '! 10Cerul ne 'spune fizica aristotelica -. '/ ~: i. .tabil al' 'presfigiUlUi·"'d'€Ccare' 'Se'butura~1Tiine. '!j tlbi].:"ine"\1i. .:' .. i' \" " patronate de biserica $i.r.ni$carii . . ' ..lL.eoq:'-:.liridrat -'. ca I'?i in aH. mtensifica irideosebi perrias ce cugetarea timpuIul tinde a se malta de las iul .ual~.e tari . _ "._'.sau repausu!II.'. zi~ti.-dit~ iIi~.J' "/'". ~nd!f~!~ti§. •.akLlli?~~!!E.p.Q. d~ Fa~~tatea' de teologie din.'. principiurtranscendent.\ ""._: ~ : .. ~n primul rind. " k~~i~mul l?i. eare se opuneau. d~-m:a. ··\1_ . -Natura reprezirrta tot cee?! n ~n i nl:enpru1 ac~ste~ :"fere este. ~... .R. oosmologiei medievale. on rolul si presiunea '..l~IQllQr~tY~. fika a iritimpma opozijia I .tittzan~intereselor si nazuintelor ideologice ale tinerei " clase burgheze.ip ir~zis~" .~-'-~!.a Iortelor de prOiductie 'infr-o perioada de . de care depindea / mflbrrrea._<~(.'_ r .b.:' .incurajeze la ore» "\n~I!I.. traditionale . bolta cereasoa e deposedata de . . mn~ ~11dinta' carecauta fundamentarea adevarului E?i moralei pe sentimentul dernnitatii 51 capacitati.bIiDiaza' elanul co. Noul spectaeol allumii Ii -v~ .eIL. erau tot atitea piedici care faeeau . gindirii umane si altarcare funda'menteaza normele adevarului si ale bineluipe) autoritatea unui _~. SUPU.. a burgheziei.~le rrnscarea rnsasi generata de Prirnul .aODUCTIV . !t~~e ~l. stera . conceptia de'spre 1.01 ' I' "'. mis• IU'Ilfl clrculara fund . ~.dorninate decatohcism.' corelativ. i'~~l. ...~..I afirmarea noilor tendrnte mi s-a putut produce ---:dupa > cum s-a aratat deja ~.(.!@. care nu era de natura sa .tL£l~ .Tacerea d{'ma a acestor spatii infinite rna inspaiminta" (p.j:n. Fll.I '71. su.: .:Lupta i~potriva institutiilor 9i ideologiei feu.1. '.. ~! ~.rvii:igef1ror~n Ufj.'" . afir'ma .' a procedeelor experimentale si maternatice. -ai f'4pteYof· d€-e~per[enta.~va infinitatii.sm... Cores~ : :. sio data cu perspecl. '.:./~. neincrederea fata ". l~r piiqllntul.rea ~.--r.aoel l'i flex divin eu care 0 impodobisefnca din antichitate fhdca aristotelica 19. Se rna'nifesta tot. iristrmsa .:.\ Ir.~ d elansa lui Pascal 0 reactie dureroasa : . cit mai riguioasa. bj . -.c. dalismului.. sediul tuturor perfectiunilor. secolulgLXm:r.. . piritul scolast)s..'<.~~v~r~~~ apare ca nelimi~all . ascensiunii noii clase. HI(lJM prin intermediut : cauzelor secunda.." 11·Qsulul ..preocu-. tul~.3 l.a libe'rei cugetarL Ca in toate vremurile.:er~:'lsca .0 >.!!l~~i:irYfil~zor$TJnatefialis. dmtr: autonomic hse-rvi} . si studiul nefalsificat..lIlt partea bisericii dt.' Un anurnit : ' sceptRt.e.. .' ' I xx " .a~.:. sur~<. ea In evul medi u.cu dez.~erii.i..este. . datorita {poi Iuptelor cocl€lStonale Ilintre biserici ca :$i tinutei morale a multora idintae' i ~ 'l.. Prin contactul imediat cu -div. cmd geocentrismul ptolemeic serves ' '.ini~ I j tI. \' . e~) ..spiritului modern graviteaza in jur'ul' a dotla.voltarea irnpetuoasa .iQ1. __ ~ au .motor si conti-.i'urn:an~..~Car€~::.tal numeroaselor descoperiri o$i realizari obti-' nute in diferrtele ramuri rue stiintelor naturii..:p. I• .copernicane un.~\ ' pe deasupra .')... n ~olastic.ta. logia nu mai ~t fi" conciliate nici mik~ inaparerita.asc~nsiliI?-e.\ .(' pari esentiale : a) Cercetarea 9tiintifica a naturii.QlQg. noua orientare culturala caracteristica .-'~~~."7' '. mai.~-c~~~1!~~~t. exists. • \ . materiaIismul s':'a impus ca un eorolar firesc al progresului I~tiintifi. lumd locul.:uindirect.~'1nFranta.a aeestor dificultati. E ."e fundamenta cercetarea naturii pe folosirea siricta.~"rlP~ l'n~lpmd~rea?a.J:s.lQy.. '.irriit irr~a rm aceasta ~_gre. centrul ei. ._. direct ~3.>1 . ca urmare a revolutiei. Ca in toate vremurHe.te . .legatura . ~~dl:.prejudecatile.!j:~' ~i~ir:tr_?ducere ...r:~z:alllsm~lui.rs.lpnmmd granitele m care fusese .~tuntJAc" . tWe . mene particulare vla vaste generalizari teoretice 'lu' c'ore e an~ajata.f: ')" : :": ._§i... -fosrJ):g.:o. CQn1.tistnuL.de-ori€!frtare-aiiHreligioasa. " tliJicillt lu ta 1m trivatomi .. viu acum.. . I _r' STIJDn1• '.._llle".incercuit de Ptolent~U..mJ)L 11.r.una dintre acesrea. 0 categorierde II meni pentru care legaturile eu religia se reduce"!iu' de '.{.itllr:ta acestui SECO... Presiunea exercitata blseri~a. pi.!Ut~ror ~p~zifiilO\f'. ste 'sfera e 1"11'~O-'I:a.r :'.li:uta. ~. \""-. ~.'R~~ I_ t~!!-t~.te.c. Stiintaei teo. ~lUd. de vplasmuirile speculative "ale filozofiei.. tehnicii isi a econorniei burgheze 'in ascen~J siune . -supranatural.a.:£~-uirie:tle}:. nou" tablou asupra lun:ii s-a irnpus in c.cercetarii unor feno. preocuparea de a I.t"" Uptlratorilor vechiului regim.:tN. antiteea .

~p~CaienS'"J 8-a1' putea adauga . 1919. '!iii categoria acelor necreamCi~care. vechea capitala "1:1 provlnctei Auvergne. f.. Lan S 0.cartesiens 21 .I . _. subIm(~ . reflectind. Paris. -t. practice pur formala a ritualului impus de biser~ca fapoi tagma "libertinilor" 20. _i'899· G. ._ Hachette.nu mai putin de' 50 OOb~ Marter exceptional a1 epoeil." . 1620).~i '~.)~ pulsul noil or nevoi mte1ectuale __ale unei burghezii il}" ascensrune. . p. 'toate .copH. prin ascutirea ccontmua ~' spiritului vcritic. :Pascal et Son _vel. . 20 et de Morale".".ne relateaza Brunetiero in studiul Janse... din libertinaj.": ". Gilbe. eu trei ani'"> ~ • * •t aPtlrr- . 'in.o mare pasiune~. stiintifica si de a ratiune lucida.y--. " tradictorii : una care se indreapta spre trecut . care nu icred. :. chestiunife religioase.spune un personaj din Ulmul din .susceptibile de 0 determinare riguroasa.cutp' ca atare.~a se confermeze in . 50-51.278_ XXII de la litUirature jrant. relief':. p. blt~ in lumea stiintifica -a' vremii. B run e tie r e.I.ll d Olanda. ~)3~a. Printr-un 'fenomen paradoxal. lntre zidurile noastre. ' _.. llber-cugetatori care . B 1 a n c h e t.in'. multi. 'caise dassique. 483 si urm.. ' Evident.il--------Frlanta. " ~nici .atse. . II. Delagrave.. temps. ' ziastica si sub aparenta devotiunii.' w." "'-.. 'care' va recunoaste . la 19 iunie' 1623. Pkhi$la . aflT~at. medievale. Histoire de la UtteratuTe fran~ . . .. cred.).'J fl'umoasa culture. Paris. __ "". i.. cu totul opuse soopului urrnarit.~. nici armele cu care sa fa-ca.'c J?in existente. in Anglia. "President . __ __ Discreditarea credintelor religioase devenise tOt mai'. -. Histoire de la litterature Fant. Ea reprezinta tocmai produsul rsh:: \'''.69.c cautarea credintei:9i puritatii originare a crestinismu._lcitbitrara. La moartea mamei . rau.: o _Vl. bucurindu-se de 0 reputatis deose-' . comuns ereziilor pp.n.' J .' . in strinsa legatur_a & '~r afirrnarea puternica a cerintei de a ounoaste cit mal exact fortele naturii. se pare ca dlsciplina iteologica a . pentru a le pune m slujba nevnilor practice ale omului.:EMEST 'STERE . Blaise.·' et . 256). 'a.. viitoarea "d-na Perier/". Dar in be priveste cazurilemai notorii.'. sub haina ecle-. direct sau indirect. deginditori di. ..Pascal va nota la rindul sau ill Cuqetiiri : . Sint multi care. 21 Vezi F. de consultat L. Sint intre aceste doua categorii" (fragm.I"'-~ (n. _..vacltate umca. numai.evalua numarul.r J ~2 Manifestari iiiriinesc IUI:iloiul german. opera ~u~/Pascal. Cf.iU ' ~liu. I Ii- altii..: eeea c~ s-a numit "aristocratia clasei de mij1oo".i. fond absurditatile credintei ~iale ordinii soci~le i _ .prin detasarea tot mai accentuata detezele dogmatics ale teologiei."~ a (aurte superioara de [udecata asupraunei categoriic. . editia din prima [uma- Nasout la Clermont-Ferrand..:xc~u~iva trei .: di.B nll=U~t iin e. era un om de . Paris. in frecvente eazuri..la Cour des Aides" .f~au (J atitudine de nepasare sau dispret fata de .~ 'eonduita lor maximei<:.i ". spmtualeale epocii. cxpresia raportului de forta dintre doua tendinte con>. L..a. dar din superstttie. oricit de~ . Ta1. ascundeau de fapt un suflet lipsit de orice vibratie mistica.. 57_:___58. \.. asemenqa situatii nu sintIesne de verificat. cu . marturia unui am al bisericii. cealalta alimentata de . k':' V:IQl' rarnine . se dobindesc toate invataturile..adevarata. d~ectiile ele erauvatacats. .parc _:_ incit numai ea e in masura sa formeze marfi ~edincios.ateilor din .rt~_~'~. dramatica jinclestara dintre fortele'.un. .--:".. Delagrave..In aceasta atmosfera culturala s-':'a-format si s-a _". . pr~c!. la rezultate. J . F.Adevaratii crestini sint .."~ EJpeciale de impozite) din Clermont. vorbesc de credinta .in grija sa . . Etienne. e cu atitrnai semnificativa: -Invatatul abate " Mer'senne -'. S t:r 0 W ski.(~'~ vizibila. pina si aceea a hulei".-putut duce.riistes. Pascal ~lnea unei familii repreZ~llIativa Clarang soclal pentru /. Anatole France -surprindea eu firi:if ironie paradoxul: "Puterea disciplinei teologice e atit de mare .'.aise.putini . Pascal. in "Revue de _Metaphysique tate Manuel d'histoire Asupra ateismului ~i miscarti libertine a secolului al XVII-lea. XXIII ".. necredinciosul care n-a treeut prin miirule noastre nu are puterea. .. ale ateilor "recunos.~ ~ lui evanghelic 22 .

.prin aptitudinile sale. 16. pentru acest rnotiv. Biografia sc:risa de Gilberte Perier pentru prim. acesta urma sa-i fie ingaduit Iui Blaise nurnai la 0 virsta mai ..): mari. .c.~i altele moo esentiale. de matematici t"" " _. Geornetria euclidiana n-a '. t.I'steaua famH~ei":.25-): Tristul eveniment.(n..'" . incit ---.lujba si de a 'se stabili Ja Paris pentru a' se consacra 'C. ni se pare. Plinge de bucurie. Blaise ar fi cunoscut Elemetitele lui :Euclide. in Oeu. 1nsa.vazlnd rezistenta lui.. 'va proceda dupa principille unei pedagzigii sui-qeneris..decit in timpul Iiber».wr~oJ?l:jcTlv " mai tinar.. Tatal meu ili raspunse sumar ca este mijlocul de a face figl)."" diene.ri exacte ~i de a gasi proportiile pe care aceste figuri Ie intre ele.precoce a intuit-o Ide timpuriu..le-ar fi .Le president Paschal etson filz). Inso~Illd apol aproape toate edltnle unnatoare.': . Tatal. Principala Jui maxima-in materie de educatie ---:-ne inforrneaza Gilberte Perier 'era de.contactulcu maternaticile.1:1 totul educatiei celor trei : copii. Sceptic . ' .~r considerate cum grana salis.uimitoare..' _ citit pe ascuns..~a marturisim c8.·o dupa masa si celelalte . re'iatiile dintre ele.. pur deductive. asupra indatoririlor de parinte vor fi cintarit mult asupra deciziei irnpresionante 'a lui Et. faptul relatat nu ni. ~n 1. transpirind.l-eba: «Ce-i asta?». p. il intreba intr-o 2-i ce este aceasta stiinta (geometria ~ n. ceraeteaza .. cit si 0 riguroasa conceptie..a . . . copilul li raspunse : «Nu Itl~f. ~Blaise rn-a" .lm ocupat de ele .il:?-ata la ~Amsterdam .1ntr. De a1tfel nu numai in . Reaux -. PascaLevitase arice discutie care ar 1i putut 'indrepta interesul rnioului } B.'.i". • '" " " -. lata acel episod In relatarea lui Tallemant des..' obicei nu se citeau deoit acestea 1a inceput).a9tirbi din gloria tinarului Pascal. C un om transportat. pe interpretarea :unor vaste observatii.Pascal de a-si vind€. Dar fara a intentiona cltnsi de putin de a-I pune la indoiala bunacredinta.S.?. Studiul Iimbii Iatine fusese programat pentru virsta de 12 ani. «Da. refacind apoi demonstratiile din me. Zadarnic scrierile . l!Inp relativ mai scurt.: I fuse sera tinute ."11' d a unei indelungate elaborari metodologice sprijinite . din care am citit primele sase ciirti»' '(Lir.acest punct. ~il sternat si plin de admiratie." 23. iacind' .intr-un. lucru. . tatalu.'"-4 Ii> o. «Si unde le-ai Ifi1:NH ?». 'fast opera unei ·imaginatii speculative. "Fratele meu. dar in ce priveste .· . " .serie Gilberte Perier .atematica a lui l Pascal s-a afirmat CU 0 precocitate .'..s-". dar sl . sat].(1('~Il:l demonstratii : tatal sau descoperi citeva .Tn •..a nu . ciuda . nu lips ita totusi de unele intuitii juste.supune copilul unor eforturi care sa-I depaseasca puterile naturale. pp. In orele Iibere .vresde Blaise Pascal. In orice caz... -«$i. in· ed.sernai gincn~reodata Ia ea.:-. atit dE:'.· B(unschvicg. n enema . Acest . -" > J". daruindu-i' lui Blaise Elementele lui Euclide pentru a Ie' citi limpulliber.'~opi!de 12 sau 13 aniil citi pe Euclide i:o ascuns. _~ observat prezenta tataruisau.' XXIV xxv· . Progresele sint. ". era un geometru. tata». totul neprevazut. de· ad malnte pasiunea pentru ... p.-"'~ car . I. 'F- e 21. Concentrat asupra acestor 0 atii. 'ar ajuns la demonstrarea celei de-a 32-:a ropozitii eucli"::> '~.'r 1 au e .\'·al citit ?*. citat 11. marturrile d-nei Perier vor trebui ' .Cuge. Vie.cu privire poslbilitatile invatamtntului oficial. deseneaza vcu carbune diferite figuri geometrice. acestora la oJ' 1a demonstrarea unor teoreme. 53.y_ pare verosimil. intelegi tu i"~ne aoeste propozitii . Dar Blaisenu va inceta sa glndeasca: . 55)".) si cu ce se ocupa ea. sau de . mant des Reaux.s~lU~. A9a ne povesteste d-na Perier. III 1. forrnuleaza 0 serie de definitii si axiome. par M m P f tie r... . t.. sau 1i interzisese sa seiocupe eu acestea..«Prima . «$1 cind I. B. Spre uimirea .S.sub cheie 9i Et.laise in aceasta directie. datorita tocrnai acestor hnterdictii. Mai plauzibila..schvicg. ~prin' insasi atmosfera vrernii pe care geni ul sa u .' HistoI'I! ttes. ~l Jacqueline .~l n hll..a ed!tie ..... I.684. V. 188":"'189. publicate pe atunci in limba latina..memorialist franoez(1619-16~2): "Pre~edintele Pascal ave~ III) fiu care a dovedit ~nca din copilarje inclinatia pe care" fc) avea pwnfru matematici.n. dupa relatar~a d-nei Perier ~.~iirHo1·afost impr. inainte dea ii invatat bine Iatina si greaca.«In Euclide. marie. procedind apoi pe ba:za. conternpla con-.si poate. versiunea 24 lui Talle~. evenimentul. .ocatia m.Brun-'.rileau evoluat intr-unchip cu . (Tallemant des Heaux. intr-o masura. alearga la maternaticianul 'Le P eur pentru a-i comu-i.2$ Blaise Pascal.matura. nica . .\ s. oprindu-l !in acelasi timp de arnai vorbi despre ea$i dea . 1-'.I.

'~a s~ va rnanifesta foarte curind prm 0 sene de mvestlgatll in dorneniul fenomenelor fizice.. Mlnditori ai vremii. eiberneticii..' " " . '\...tiler traditionale.al lui Et.li locuinta' se intruneau reputati Fermat s.fara rezerve. totul mdreptatit. Svar putea insa ca : ambeie reactii sa . experirnentale. Trebuinta de a cauta pretutindeni adevarul.fi fest mai mult sau mai putin. i'/tiinta si . Iinia atornismului lui Epicur. tice ale stiintei. ca Descartes. va marturisi 0 admiratie . ~ . Dupa Gilberte Perier. despre al carui eontinut cte Ii var in =» =: Leibniz a oapatat prin intermediul lui Ftorin Perier: .1.~' . intendant de's taiiies (talia = impozit principat asupra pamintului) la Rauen in operatiile calcul a I _. v~ ma~~a chip c1efinitiv gmdirea Iui P. ·l !. compusa la 16 ani si intitulata Essai pour les coniques. 28 Mersenne. filozdf materialist. Hobbes. cu unele nuante proprii. ~ I" . Leibniz. ~geometrie' stralueite seva putea '" rile sale . Marin (1588-1648) 'fii teolog.'_:. Roberval F. lucrarea ar fi racut a atit de puternica impresie. ale carui Iucrart au fost mult admirate de Pascal si l!'{'nnat. deelarind ca "s-ar putea spune aLte lucruri privind . ~ -" < - I'" . ~'j' r " Glssendi. A .' depasit de evolutia noasteptata a fiului. de educatie . .pentru legatura admirabila ("mariage ires excellent") pe care a realizat-o intre teorie . evolut1.I]jsmului cartezian..r . mInd.j:' :} prin acel caracter de evidenta propriu ~'onclUZiilor oq'~ tinute pe calea unor deductii riguroase . ceea ce se infati~eaza.~ et necessoire alliance de la theorie aver l'art" (alianta legitlma si necesara dintre teorie practice).: -"':inca la virsta adolescentei. Pascal a identificat in (metoda mate.~~ Ilntre timp. sargues 26.."'8. . ezulta inventia Iaimoasei masini aritmetice. Pentru a-si ajuta tatal ~ mimit intre tirnp .:scal. precursoa indepartata a-_._ curnnatul lui Pascal 0 ormatib mult mai . . Locuinta lui Et.ln fel de academie frecventata de num. a sesizat totodata sl posibilitatea a Iicatiilor prac.. Pierre (1592-1655). 25 . Blaise fusese . afirma ulte. Din astfel de convingeri si preoeupari va ... ca 9i Descartes' '.'~~ dintre cei rnai de seams ginditori !?i oameni de i?ti~nta.. La virsta de 11 am compusese deja un mic Tratat asupra suneteLor. "'..din fericir~ -:.25. .... Geniul matematic al lui Pascal se va. indreptatite : Descartes.atrage reputatia de savant I'.. 1. . \ explicativa a lucrurilor ("la effe~s"). 'in numele unei filozofii a expcrientei hozatii pe recunoasterea rolului senzatiilor I_~n cunoastere. ai vremii. Binecumpanitul program I '": .<. .\ . acea dl~pozlt:e intelectuaJii care se va traduce pnn refuzul preJu?eca. Pascal ~ fast. Pascal dovedind de /timpurlu aptitudini exceptionale in directia cercetari~.t l manifest a nestingh~rit si 1t1CJ. ceea ce e1ilnsL1l$i a nurnit "la legitime .. mo~elindu-~ spiritul in directia unei intelegerl cauzale si exp~nme~tale <: lupurilor. insa. precisa • !. . Roberval.a. Pascal deVen~e1. ! 2. ca 91 In nevoia de a cerceta ratiunea .iJ.e ilus. ."dezvoltindu-i de timpuriu lui Blaise Pascal simtul crit~c9i ginJdirea personals. . de a~i delimit a cu precizie granitele si caile de acces. De. dupa apreeierea lui Tallemant des Reaux . decit se osteneste sa Uimur'eaisca un oopil de 16 ani".contnbu::t _. Descartes nu s.Ja aratat prea enrtuzi'aist. t6~i in buna masura Ia orientarea acestel. Gilles Persone de (1602-1 5) .' nu cunoscuse decit 0 schitli fragmentara din tratatul asupra conicelor..rior cu o lucrare ongmala. ur.I de \ 'in XXVI XXVII ..tre : G endi..sa si moo ales.matematician Ir'flncez . cu atributele unei deI?line evldente. inci<t cine~a ar fi spus ea de La Arhimede nu s-a vazut ceva asernanator. dirnpotriva. 26 Desargues. Gaspard (1593-1662) rgeometru remarcabll.}.. trodus ih cercul W10ra . Lucretiu..-. Omagiul era intru j ::. Adversar a1 aristotelismului scolastic ~i al ratio:t!f..~I"i ~ matica un instrument ideal de cercetare a adevarului. aducindu-f cu acest prilej elogii pentru eruditia . . a de .:..'conicele. "tout a fait bien raisonne"(foarte bine :gindit). ca si in matematici.. !lal'\. pentru a nu accepta ca valabil decit. apoiMersenne 28 devotatul prieten al lui Descartes ~ care ii va de~ica lui Pascal scrierea Harmonie unioerselle.'.\'1.i practice.

J1." • ~_-. vorbind despre' "prima . care. ) datorite iinC<?fdarii excesive. chelhtieli co:i.<:~_ tui eveniment.m eel .suferinta.. ca e 'omul cel mal avid de laude din '"" ''. va ~i de folos pentru a-ti aduce la cunostinta ca eu expun.'. ~\.s.. 3Q In Genie ~I u christianisme.t. in 'ecii~ia Brunschvieg..: - '!". . urtu.'.~ ~ senius. " (oF:" -"..\ . fl. Pare totusi efectele acestei . C h a t e a u b ria n d j]. i inven t eaza.o~erit mqqeH:l celei mai perfecte ironii..iria 0 stiinta ee exists in intregime in i~. L I.¥~-'. obtine la 22 mai 1649 ')1 "privilegiu" extraordinar.jW . 313).abla sa cunoasca. ~~~\ . .iDe. . " . In sfir~it. I . . ~entilomi.. .a mtregn lumi drept ~.daca' . si dupa ce vcr:·../ \.' :I \r" ' ~ t1 efortur! . \ . intreega Iamilie se converteste la jansenism: Biografii si comentatorii lui ~ . v.I$i &~~e:ir:~elefiZice.~re~ •. ca si a rationamentului eel mal rrguros : ". . ' i . .. .. mitcare 30. racuse eel m~1 ~a-vant . 'In sensul strict. . :n "I.al l~alte pro.t) nevrednica de aprobarea lor .·. 0' ingernoasa rnasj. In. dupa ee Mon~en~orul. "conv'er- a un:~ '\ \ i.ia distrus una dinmari~e. Jn mfaptUlrea acestei inventii .a.... i. '/' . Etienne .tratat asupr~ conicelor din cite s-au vazut de la antichitate . ..a.cuvirrtului.care.. fnl scurte rag~zuri. .. j" 1 unui accident. '\~* pe 0 cale diferita de iaceea pe care ocuno'3Gtel'h. care. . la 23 Ide ani. Ttd~ t tatul obisnuitei.. " 'l-'" ~-.tara ingimfare.Pasoal : fusese luat sub ingri.sa. L .~-) ~:".".n . !n urma' t.: '. p. t. ~ atentia 91' spre un alt gen de' preocupari. '.na de calcul. producerea sau contrafacerea racestei inventii.~'·~. . fost depasit. ".::. a .preocupa acum de raspmdlrea pe scara CIt mal . -.. Brunschvh:. nervoase .'~\.i suterind. ti-a i.ttr-un ?~~tr~t impre. Jne$te Blaise Pasc~if' (Genie du christianisme. 303). O o realizare extraordinara 31.~::~. Prin staruinta pflietenilor:.j ca 0 .Z. cu p~e~u. ree1amelor eo'~erciale 0 prezmt.) a onor'at-o c'u stima lui. Deslandes ~i La Boutell"'<. la 12 am.f '. c. ru pana (par la phi. a avut de h~ptat eu dificultati de tot felul._ .aj?ritate~ ~~. . . P~ris. 'lY1?~ ~ . _. ". care.'conversiurie". .. partea a ~q:. I.. j!~nsen~~ti: PT'i. matematicienii eei mai de seamil n-au _50CO-·· .. .\ ~~ \. .tea a II::a~ cap.<'-. care. corrtinuind : "Prietene' cititor. Perfectionind masma de calcu1. de Scrisoriie cre$tine ale lui Saint-Cyran. aht . .. Iilublicului 0 midi masinji ir).n. in' ". din car:.e s_.' Wi putea singur.'~mediul ~arora Pascal ia cunostinta de scrierea Auqustimis a lUI . Cll lmu 91 cer::un a creat matematip' cile. eu ajutorul cbr~ia '_. lui Roberval in special..: Jib.-. Iect .ivirile sp~. . i..: L I \ XXVII.: -:-. III Historiettes.sionant: "A exist~t un om .tbI)_QC'J'IV:..' ~I· I.': . si-a d~t seama .. • . in L' . ." {in ed.46.. pot spera .S.mtmsa a inventiei sa1f' pecare un p~os~e:t conceput felul .."~ (}rwvres de Blaise Pascal. ~ll a aerului :. Ia 1 ani. ••]. X~ .: y_:ehgle car. acel moment si p~na la moartea .trelzecl $i "noualea ap. \'" IIU-~i va displace.'impozitelor.l:Siderabile. ~nst~Ule~te 50dre modele ~n d€'~rs ~de.>i-<1\ o indreptat pr.~:.n..~/7.~.:. III Oeuvres com.!.. care interzice nu numai re.':: din anul 1646.ar.'· cons~ruirea altor masini de calcul. .' ':~'"~i pract. c:a ea'.zone de adincime ale personalitath care depasesc sfera unei adeziuni:5ormale " ~inlnd rnai mult de inteligenta decit de sentiment" /f>i vocatie. VI. Acest nemalpomemt gemu se nu.lel.t~~ . \O"t'l..". uicerdirilor ulterioare . \ . a demonstrat fenomenul .-. la 19 am.. acest avertisment ~1 IHII' _se . In Paris.:'~ .' Caneelar (este vorba" ~ . i. ea... in ..""_ . S~p:ul ~ini~ial ~ acestei realizari ?l . :.blem~ 'ale. adeseori. impartiiwnii a lui Arnauld s. !fr ~'At 'r . Pasiunea stiintifica' 1.:~ Ilirne . ~. 'I"~ tp Prospectul inti tula asHei: Avi~ ~ecesar celor care avea curiozitatea sa vadii lIw$ina aritmeticii.~ jirea a doi iscusiti chirurgi.:s~ v~ I . t. la virsta la \care alti oarneru mcep ./1 o Im~r~j~rare 'survenita anul '!§. :1\l Doeumente~e referitoare 1a boala lui Pascal.''~ si valoroasele descoperiri care i-au adus de vtimpuriu'..Ian-v .. . atmosfera creata de predicileeelor doi gentilomi $i sub influenta acestor Iecturi.1 ter. nouvelle.. "i reputatia de savant ar fi putut orienta viata lui Pascal'. Garnier. care. dl?..erori al~ v:chn..:) ''''''''0'". tome II.~" III! Caneelarul Seguier qespre care Tallemant des IReaux spu. fara niei 0 osteneala. c~ . "'. venita ..l(./ f)t~osit spiritul atunei cind ai lucrat eu Iise (par le jetton) sau . l~>-abiruit pe toate. -.~ r.:'.~prima-de ac~st gen.-.J.. tsoretice '". fati~eaza pe Pas al ir.t~.neantul I.eapacitate de efort si 0 t~n~~ltate Ul.' J.m'e)..lut pe nirtie gmdurl care !m tot.v~ntaUi . sa fad toate opera': ( " [llle aritrneticii si sa-ti usurezi efortul . r si :.. E. ci chlan l ~}::..~...: ' I . .'~n!J. .iee.' ' • '\:. '$i sa se joloHGasc<'i' d~ ea. uneu debilitati.geometnel ~i a a9terJ. Pascal atribuie de obicei 0 Importenta decisiva aqe~<~". a rezol~a~ jucindu-se una diq cele )~J. pletes de C hat' e~!1 b ria n~. ?" .dc~a!.g. tiple aptitudini.. al .. care.cori~' i:: versiuni" IT-au atins acele . 0' ~.de mine.inte...10 ani (164~-~652) .e inspira m. a fDCll:t hmb~ pe care au vorbitjo Bossuet 91 Racine.~\ 'lm.- -" " '. . •' ~.' . nu ~-.ie.\:.?r fi abat~t.! XXIX . ! transforma 'in maf..: congenitale 29'1 dovecllnci si ~n aceasta imprejurare mu~..edition preeeo/ee d'une etude de Sainte-Beuve.. p. .'. . e parcursese deja d~clul stiintelor umane. de mult de Dumnezeu ca sil de om. mereu infirm:.

. 'sftnea"presupune.:ului.0 atitudine l. saltul aparent brusc . t. fata de multi dintre contemporanii' sai. stra posibilitatea obiectiva. momentuI .lut Pascal. Ia rindul lui~ ~cit oreatie ipotetiea. ele .1E.. marilor descoperiri in dorneniul fizieii..' propriu-zise 33."" . se impotriveasca unui curent care avea ill" '.13 Dupa relatartle d-nei Per'ier..:i car~ v. ILlteri~ la Pa_ris... 1)(1]'daca aerul cornprimat este mai rarefiat decit aerul exte"I(w. Dar· aceasta "prea frumoasa idee" a lui .!. Pascal afla. 'l'orricelli.. dent. a acestui fenomen.vldului mainte de eonvertirea Ia jansenisrn. . de cartezieni solidariza\i cu adversarii lor m eredirrta eronata ~spre "oroarea de vidl" a naturii. 'l'orricelli 0 accepta numai. lpoteza inca insuficient probata de vexperientele lui :::~. cern. dogmele ~ecifice Ideologiei s~olasti.acestor experiente si nici interpretarea i data. ~ara a nu fi Iasat msa anumite urrne care vor preciza tot rnai mult intinderea framintari:1 religioase...s iuala a lui Pascal nu s-a resimtit inca tn profunzimile .o ~t:l'lsoare a lui Torricelli catre Ricci.Ilea in acest caz rnercurul se va mentine la aoeeasi fnaltim~ ~'fI mai l?-ainte. doprinderile de gindire si eonceptia asupra "Iumii. era 0 mate cutezanta din partes unui tinar de". Evi. care uti .~~ ". eu conditia ca bazinul sa-l poate contine". marcind n~l'loada care va consacra gloria marelui om de ~tiinta.ele. [ntre teoriile .~. dupa modelul anticilor. adversar a1 dogmatismului scolastic $i al rationalis~1Ului cartezian formula 0 notiune pozitiva asupra vidu" .. indoiala pur metodolcgica. din 28 iunie 1648 (text l!e~rodus de Brunschvicg.t =:' ::. ineerestnd deopotrlva domeniul fizicii ca si acela al metaf:'zicii. pina la vid.:j . ~i problema vidului va Ii astfel "itramutata de pe terenul metafizicii pe acela al fizicit . Ij\l-se a Intreprmde experientele necesare si decisive pentru . "maJ. . fara a cunoaste fnsa numele ~ 1\\ torului .' ~I.~. Pascal intre" prinde primele e~periente asupra vidul.eu unele nuan~: sp€2. In realitate.c.de r-adicala 'primerrire sufieteasca. 'tns~iGa1i1eo GalileL sus~inuse ca suspensia co_.. despre care . £ilozofice ale vr~mii.. Ideea vexperlentei a putut fl sugerata lui Pascal de.. .':.te '~interv~ntia harului divino Viata sufleteasca si int. teologi I?i chiar . p. i~posibi_litatea : . c.:overse deos:ebit de semnificatave pentru onentarea inteleatuala a acelei epoci. Perier ne informeaza pe un ton de pioasa exalna tare n-a avut insa ca rezultat ace-a profunda si totata '.'- ~~ "" 'i A9a-numita crizii religioasa din 1646.' aceasta oonversiune" nu i-a alterat citusi de putin pasiunea ~t1intiiica. Venind .li sprijinul sau autoritatea lui Aristotel si Descartes.flCe -. lui considerat. A adopta in aceasta irnprejurare .u~tenor de . 32 Aflindu-se indi la Rouen.> .1"1 proba validi~tea. prin Mersenne Ikspre e.or decide asupra vocatiei de fizician. 23 de ani sa.' !." hotarin.'rolul .e."ef' intime. Problema vidului era in centrul unei aprige cont. Dar . Anul 1646 a mareat.}t:1'!':.dispensabil miscarii atomilor. II. va '..asa dupa cum procedase si filozoful cogito.IV fi infinit rarefiat. Reprezentioo una din . ° ° . d.au avut loc ulterior acestui moment.~ "$.vidului iusese aparata de penpatetIclenl. mercurul va coborl eu 0 anumita cantitate.. asupra . ·Daca aerul . . intr-o teorie stiintifica propriu-zisa 32.' . ~a cunostlnta despre exphcatia reterftoare ' h) existenta vldului. sa~ cadruobiectiv io. I .t·n\.e:. '. Ii va reveni . atunci mercurul va cobori III totul. veti aseza ~Cipaeul irf" asa fel incit sa inchida in bazin 0 anurnita canti-' tnte de aer. 157): "dam dv.§1 spontanpe un alt plan de existenta splrituala.tiva.. rein~oire sufleteasca in care teologii ered a recunoru.': Pascal se indoieste la inceput de realitatea vidului:.l. Observatiile si experientele VOl' lua treptat locul ipotezelor speculative. " . Pascal ar fi efectuat expeI. nu rna! putin impre"sionimta: decit aceea de geometru.. . vidul atomil?tilor' nu reprezinta. poate dedit sa demonstreze superlcritatea spiritului sau: ' stiintific. . va intreb daca admiteti ea aerul inchis aeolo' Ii-or aila la aoelasi nivel de condensate cu aerul dinaf'ara . ~ingur materialismul lui Gassendi. In conditiile unei epoci lipsite de tra. I •i . ~i nu certltudme intemeiata pe -experiment.9ina" era insuficient pregatita. ca un principiu. ~ . . ca 0 sirnpla conjectura.~per~entele lui Torricelli. dimpotnva. 1. dupa exemplul ell Iina despre care voi vorbi. loanei de mercur in tubul de sticla ar fi Iost datorita ororii limitata insa a naturii" de vid. specula. un fenomen weiemutatie Interioara. de a transforrna -~.care va servi insa ea PW1Ct de pleeare unui sir de experiente menite a demon'-...

ce priveste deosebirile de. consider'indu-l C'~t un fenomen iluzoriu.evita preeipitarea si refuza sa recunoasca vreun alt prineipiu decertitudine.lt mal mare asupra aoeluiasi subiect" (Abiege donne par' '. nveau loc un sir de intrevederi intre Descartes si Pascal' I rin intermedjul vlui Mersenne ~i al matematic:iJatlului Hobervaoli diseutiile au dus la concluzii semnifioative in . dar ii ornul de stiinta atent IiI sensibil la cerintele: legate de progresul ~tiintific III. p <deoarece nu Ie consider decit ca niste cazuri particu.1ntrevederii L eu Descar-. Este adevarata se spunea . In ciuda piedicilo~ de tot felul. a sfiqitu~ ~nului 1647.~.~ " marile dificultati materiale legate de o asemenea intre. Descartes isi formula ('U hotarire indoiala in existenta vidului. si ulterior chiar va' rev enrllca pentru sine meritul de a fi sugerat experientele "I! ctuate de catre Pascal.. filozofia oficiala admitea inca drept criteriu q~ adevarului. caci .isfarbu. Scrrsoare a lui B... problema delieata si tulbu!'litoare de prioritate.orice teza care nu vine contradictie cu f[lozoiia < Iui AristoteL ~ Impotriva acestui principiu se' va " ridica cu fermitate Pascal. .. Spirit rationalist.?l nu e numai f'ilozoful care arnbi\. "in sensul eel mai strict al cuvintului. .._.· datorit imperfectiunii simturilor.:prindere. pp. Imi vine greu sa cred qa natura. pentru ca pasiunile presupun :. care V!I prilejui mai tirziu numeroase si erudite comentarii ' Ii ffIJficienti.. Obiectiilor lui Pascal.. Cu totii ei-au insusit natura oroare ide vid si aproape toti. Fara a tcrl'uiinsa asupra acestui episod.reeipiente de toate forrnele si dimensiunile -.' Iare ale unei' propozitii universale despre Echilibrul Iichidelor care trebuie sa constituie' cea mai mare parte atratatului pe care l-am prornis . Pascal" trebuit -sa :'~. ri suflet capabil sa le resimta.ce sentiment au' nutrit. In ~are expune rezumatul experientelor'sale. ci si . secclul al XVII-lea.autoritate .spune Pascal .. " . :~).' in . care nu este nici insufletita. ". . XXXIII XXXII '1. . t. legata de o des..' tuburi si . convins deja de insemnaInt: a procedeului experimental-v. 1 • stiintlfic.coperire' atilt de lrnportanta ca aceea a posibilitatii vidului. dar atasat. J53-154. inca Intr-o masura vechii ontologii. -Brunschvicg.". r asc:. orientare filozofica dintre ' eei doi ginditori.' •• +. autoritatea anticiior.$titi prea bine .'! 24.. mergind mai departe. t 1.poate admite si ca mai curind s.. variate 19isistematice.ile lui Descartes s~ udresau unui spirit avizat. 4iti~ experirnentului a maxima ca are :v.'.e~ent!lta sub .. considerat filozoful pr in excelenta philosophus..)G. ef'ectueaza -...loneazEi a reconstrui tabloul Iurnii pornind dear de In citeva principii apriori.1 .. P~cal catre Florin Perier.Iorma unui "Mic tratat care precede "uri 11'1l1... vrernii 'Illa}e.l. prudent si cutezator totodata.nici sensibila. inclin rnai curind sa u atribui toate aceste efecte greutatii l!ili resiunii aerului. i. 1. . . .'unee d'un plus gmnd traite sur le meme sujet). .. ~ __ """ '" ~".:. rrn perioada de pregatire ~xperientelor aveau": stabileasea in chip definitiv pO'sibilit3Jtea vidului .. interneia mai ales pe filozofia lui Aristotel.'.al publica opusculul Experiences nouvelles touchant ' If' 'pjde. II. ar fi. Aceasta .::::a· mintim a d.. in prefata Tratatului' des'Pre vid. Descartes nu e totusi refractar . capabila de oroare. de I'xperient~( Numeroase pasaje din Discu~su~ asiipra .turisi deschis convingerea mea. le raspunde sustinind exis. in urma . decit autoritatea faptului studiat eu migala si obiectivitate. I'll. eu ajutorul unor " dispozitive ingt:mio3Jse.Abordind cu Pascal problema vidului IIU va treee cu vederea necesitatea unor verificari experlmentale a acestei ipoteze. nenumarate experiente. . . .ar distruge pe sine decit sa-l ingaduie .'l'etilor sticla.~ . in ed. pentru a'va mar.' "'. Lucrarea I I!. Atitudinea sa in aceasta imprejurare este aceea a omului'de stiinta. 131 .'.infrunte insa nu numai prejudecatile existente. oarecurn penibil. Hb' I a c~r.i va duce ~planul pina Ia capat . au susti'c' nut ea ea nU-l. filozofii asupra vidului. ": . in . $i in problema vidului.se. metodei atesta 'rasunetul puternic al epocii asupra I'ugetarii sale..'2na unei "materii subtile" oare s-ar insinu~ prin porti.

ls.9°7).erau. Aplicarea acestei metode e imbinata eu aceea a "variaI. 0 grea lovitura acesteia din U1111a. .Id: . Penku. Blbllografla cornpleta asupra acestui capitol poate fi . smgura autoritate Legitima. Adept in aceasta privinta al "filo2ofiei experientei" profesata In secolul al XVII-:lea eu aut.i dogmatismul sterilizant aI. Brunschvicg si P. Punctul de ple~ care al aeestor cercetari rezida intr-o viguroasa reactie impotriva pseudostiintei sool~tice _:netodelor ~ra.15. in desfasurarea propriilorei fenomene. Metoda diferentei e implicata in constatarea ca nll. . dar .Odn diferentei". pentru ca sa se poata vedea argumentele Iiri. eiegea R Iu .de_ L.e. I ILtt Izanta intelectuala . a" conceptiei despre 0 natura. IIHuUetita. I• XXXIV xxxv . In hotarirea .ll} introducerea la primul volum a] marii editit ~asca1. atitudinea Intr-o epoca 'I' I =. 1 mai 1906. r.toate resursele metodei experimentale.ui Torrioelli.f. a sustinut-o in cuprinsul a 9a~€. caci de fapt oontroversa in . eft Mlul (tl()~~'pentru faptul ca naturti i-a revenit rolul de a decide 111I1I1ll'1Irea1itiitii vidului 9i nu speculatiei apr iorl.apnhe. la poalele si la virful IIIIH1!. rill vedere al "7tiintei:. 1 martie. daca nu rna insei. adoptata de Pascal in aceasta. r:: tli IIIOI1.Cercetanl€.au indicat fara ech\vo~ liniile directoare ale conceptiei sale despre natura :. experimentale..: care urmeaza "primei conversiuni" s-a scrrs mult.~lt'a posibilitatea vidului. Pascal riu se va pr0:O:ll:nta asupra rezultatelor obtinute.1 metodologia cercetarii stiintifice 36. care biserica 9i feudalitatea . 91 rezultatele obtinute in problema vidului n-au epuizat toate problernele fizicii. h .. aceea a ratiunii sprijinita pe experlenta.ute de Paseal in problema vidului au dat. stiintei. Pascal a impletit astfel cultul €V1dentel .. sau unor '1Itl!r'T'V~l(.1111'ul problernei vidului nu privea nurnai intelesul unui.'lUlt vid in cap si ca e prea grabit.l\ l'n aceste cercetari. li scrie lui Huyghens: mi se pare ea tinarui care a scris aceastii cartulre are prea . o buna . - l .de?sebit interes 0 serie de articole semnate d. inainte de a f1 ut1lizat" .elui Puy-d~-D6me. tot atit de putin solide ca ~l. mto_cnuta . prin natura si varie-: jIIC("t'l rocedeelor folosite.de plagiat.t:- • . Prin atitudinea circumspecta.IIlr I' c:oncomitente". de manifestari i!i'cclive. Pascal a dovedit toate trasaLtldlc unui spirit modern. ~ A~ dori ca volumul pe care 11 prornite sii'. . Mat hie u.. ceea ce insemna in fond depasirea rationalisrnului cartezian printr-un mai mare rol acor?~t observva~iei 9~ experimentului in cereetarea nat~TIl. Perier. ° ~i Descartes. ceea ce a inoercat sa dovedeasca".Spirit stiintific de rara circumspectie in cercetarea Ai interpretarea faptelor. ~nvatam~ntului oficialvde a institui 0 noua putere spirituala.hip neindoielnic absurditatea mitului soolastic des111'(1 "oroarea de vid".. pe care un .~ totul nsintemeiata . Rezultatele nhtin.e m un Revue generale des sciences pures et appliquees (iulie 1905.V'acela al religiei..ii fragmentare sl artlficiale de laborator.(1 apr ilie. ci angaja implicit in discutie insa~i.parte din aoesbe studii fiind pri lejuite a(.a ehm~na din domeniul cugetarii privilegiile autoritatii. Boutroux. 1\11. va intreprinde ajutat de oumnatul sau.'cjurare constituia fara indoiala un act de mare t.'Ic aI.. 36 Asupra activitatii ~tiintifioe a lUI Pascal In penoad<. . arhcole. ~i septembrie 1906). Pentru a verifies astfelade\II rul ipotezei J.ontat:. minutiozitatea p scrupuloasa II ubservatiei ca si prin conceptia asupra naturii impliNI(. fara "lldoiala. 15 martie. experientele decisive de la PuyII -Dome 37.aflata . Pascal foloseste dsopotriva 1LII!uI. 15 a~nhe 1..~: Impr. inregistrindu-se variatiile de In ill'll puternice. • \ 0 x-lasi tub.ij I Ill. In aceeasi problema prezmta un.. vnloarea a doua conceptii filozofice.fi apiirut dej~. Se repeta de mai multe ori in aceeasi zi.di-' tionale de gindire si cercetare.t ~(lll(Jmenparticular. ~u privire la experientele de la Puy-de-D6m~ . prejuIdeeatile :.rationale eu acela al evidentei faptia:.~zatla -::. constind in observarea paralelismului dlHLI'll vru+atiile de nivel ale mercurului din tub 9i cresterea _h'lt l~mt:l'c~itereapresiunii aerului.. "de Gassendi.xperiente1e de la Puy-de-Dorne au avut un caracter 11111'jfJ[V numai datorita nu dispozitivelor si procedeelor inge1111WIIt! are au fost utilizate c in verificarea unei ipoteze. morcurul nu mai raminc suspendat in tubul lui 'I'orr.!!'1 ctnd aerul exterior nu apasa asupra mercurului din I pi. Ihlilli dlntre cele rnai de seama operatii metodologice ale II pnllt~rli. p~ 11'/ ~. ~are vor fi. capabila de sentimente. ca si aceea _a "variaFilor concon~itente". care nu admitea vidul. a doua puncte de Vl'dcre diametral opuse in interpretarea 1umii : punctul. eu acelasi mer-cur.

e" (p. principiul fundamental al hiciros-bati. j'1'0bme sa fie considerat ca un acelaJ?l om care SUbZISta. punind Ia fiecare capat un piston dupa rna. mcheiata prin aceste rezultate.' impinge pe eel ce .este de 0 suta de ori mai larg si va intrece Iorta . framintarile epocii.-(l~. Descartes insusi.·t1logia. XXXVII de de .. Al'?~c~ tot 9i~ut de oameni.. fie divine. I dlnr. a fost intitulata De l'autorite 'en matiere j41!lllisophie (Despre autoritate in materie de filozofie).a. Ce poate fi mai absurd ~ va -spune rnai tirziu in Cuge'tiiri ~decit a .ice '~ reflectiile asupra cauzelor care au impiedicat si a 'acelora care conditioneaza progresul cunoasterii antreneaza un raspuns analog cu acela dat de Bacon: factorii principali ai stagnarii in materie de cunoastere rezida in actiunea unor prejudecati. Nu la fel stau lucrurils cu "prof..Ilusau institutii. ca presa "lridraulica barornetrul ~.te re~u~. orb -fata destiinta anti-. ' cum sint limbile si rnai ales_ 1. in ciuda deosebirilor de vederi jsi atacurilorJ1(:l Qare le va adresa in momentele de Iervoare mistica lnl Descartes si cartezianlsmului. Experientele au de.Obsl€Tvatiile stiintifice se impletesc 'la fiecare pas cu consider alii ~no~eolog.leffiele ce cad sub simturi sau care tin. 221). stabilind toto data principiul unor aplicatri Iecunde.~/ \ la Fr. 137). geometria. tara viata si chiar incapabile de viata. fizica.i metodei stiintttice ca Pascal. ca in fond fenomenele atribuite de soolastica unui impuls subiectiv se datereaza unor cauze naturale.. temeri.iva. de judecata 11O[(stra. jurisprudents. Pascal va stabili in cuprinsul celor doua tratate despre Echilibrul lichideZor si Greutatea aerului.. ..Mlil:nto tusi . IIHTeu si care invata incontinuu" (pp..a. majoritatea rezulo ==: ':'iilltam decit ce au scris autorii.'. Autoritatea aici este inutila . trebuie neaparat sa recurgem 1a cartile loy. noi le vern lasa celor 1'1' vor veni dupa noi mai desavirsite decit le-arn prilUlL '. I XXXVI . arhitectura si toate stiintele tH!puse experientei si rationamentuluf trebuie s. teoretice 19i practice. ril * Pasiunea I'lil'lie vietii I~' Prefata stiintifica. fie umane. in c~rsul atitor s€'C?le_.celalalt . propriile sale cOl~vingeri 9~ I:l*coperiri l-au Iacut sa pretuiasca superiontatea unei 1111 crpretari rationale a lumii. publicata HrJIJIIHt in 1779.a f~e dt'zvoltate ca sa se perfectioneze. aritmetica. .Pascal a putut Iimpezi si coordona.'h'()ur-ece tot ce se poate sti despre acele domenii se i!lUi\In el.mCoritate in materie de filozofie) 38. debilitate a constitutiei sal.interpreti:irii9i a1 aplicatiilor practice se Iargeste. orizontu1 .ln. _ Dar 0 data cu oercetarIle asupra vidului. Nici un alt ginditor din acea epoca. . ·tate 0 serie de realizari izolate.. unul din ele fiind de a sum de ori mai larg deoit . din epoca res" jmcl. Vasul are doua capete. . Ce poate fi mal josnic 91 7mai ri:dicol ? . 137~138.a nouszeci si noua" (p. rnonstrat in chip manifest di. ":J.STUDIO INTROriUCTIV rit&ei" ~le mercurului in aceste diferite situatii. ar -avea pasiuni. Respingind apriorismul unei filozofii dogrnatice.sustine ca nists cor-purl neinsufletite pot avea pasiuni. imprejude familie.~ l~'ografia. in natura nu poate avea 'loc fenomenul "oro1'li de vid". "Atunci cind este vorba de domeniile in care nu- Itnd din adrniratia si re§Pectul. numai ratiunea IiOli1te incerca cunoasterea lor. Fragmentul unui tratat asupra vidului ~ Despre .agment d'un traite du vide. cum este istoria sau. '. pentru di realizarile "flllintei'lldin acea vreme. ca _obiec.rime un om care ar impinge pistonul . prin alC8S.eel mic va egala fort~ a 0 suta de oameni care VOl. Este un .cii: "Presupunem un vas plin cu apa.tu~ "orot'i ar putea fi vidul?. carte. Cei vechi le-au gasH ilOllU: schitate de maintasii 1011. Centro~ versa dintre "ple'nii!i>ti" "vacui9ti" era ~tfe'l principial '!i>i • '1. han manitestat 0 intelegere mai justa asupra naturii tlWn tei:.sau de cele care au drept principiu fapte sirn1. . greutatea si presiunea aerului. 142). medicina. 75)." (fragm.. muzica.or~icelliDescartes s. care presupun un suflet eel putin sensi: tiv pentru a le'resimti ? Mai mult. datorite lui Galilei. inchis din toate partile. orori ? Ca niste corpuri Insensibile.

t'l"uiain acest refuz. pe care le savureaza din plin..i substanta operei.a.'.de a incerea rernediul in "divertismentele" vietii de societate. eei 1(1 Port-Royal privesc cu rezerva 9i nellniste aceasta la rnnduita. 69. J<lll('t<'. Blaise se opune.. Jacqueline aducea la cunostinta fratelui ei hotarirea de a se retrage la Pod-Royal si totodata dorinta de (.~::-.I.. un Iiber!'lIgctator. Mica avere de care dispune dupa moartea tatalui sau (1651) a constituit premisa mate. P. ~ I )1~Jirtdind intr-c maniera specifics secolului al XVII-lea . cit mai ales de a fi faeut acest lucru dupa convortirea 1a jansenism. t.. Evident.si publicitatea masinii aritmetice. semnatatea. care dispretuieste opinii lecomunesi norrnele 1'!Juven~ionale.am invatCllt de 1a domnul Hliln.1.scrisa de Gilberte Perier. utrage acum mai putin decit acele satisfacti "jragiles r'/ vaines" (trecatoare 91 usuratice) ale vieti. Daea c U'll'tl1eneamanifestari sint inspirate uneori din Iiloeoffa unut epicurism vulgar. Port-Royal n. llbl'J. ca la Des Barreaux+'.tinuk este un revoltat sau semirevoltat.Lultardiv ramine fara efect. fratelui sau. exagerindu-i to tus i proportiile 9~ tn-. Cu atit mai mult liI.'c rtala a acestei vieti independente.. UoH au voit sa renunte 1a pesiunjet sa devina dumne-' ~( ~Il 1. (y:. nici din biografia ." 40.oomporta ca un "om de lume" pentru care sentimentul religios nu constitute inca 0 frina in gustarea placerilor obisnuite ale vietii. Despre "mandenibatea" lui Pascal nu' cunoastem prea rnulte lucruri. totul contribute parca in a vietii lui Pascal privilegiul unei experiente unice din ' al~.:.~. de sociellil.' " nire ce i se cuvenea dupa moartea tatalui 39.i1e. XXXVIII Doournentele referitoare Ia viata lui Blaise Pascal L.$tii foarte / I)III(~ca eel mai interesat in aceasta chestiune apartine ' A I1lmii intr-o prea mare masura.>1 nervoase. a ceda acestei comunitati religioase partea de mo$te. amintindu-i 0 intelegere mai veche care-i dadea J clrcptul de a-i refuza orice subventie din momentul in "lire ar intra in viata monahala. precum I$i Eseurile lui Montaigne. poate de sernnificatlv pentru starea de spirit pe care 0 traverseaza Pascal in acel moment.boiul launtric al ratiunii impotriva pasiunilor a facut :. pe care biografil 0 numesc de obicei "mondencV'. 1653) 0 formeaza mai 7 ~ql seama un cere de tineri "libertini" in frunte cu It lVl('1'0.'itatile de emancipare intelectuala ale burgheziei. Impresionat de tristetea surorii sale. Brunschvicg. Des Barreaux. "Vedeti domnule .t-Cyran sa nu prirnirn nimic in casa lui rD-zeu." I't'dere darul ce vrei 5a-1 fad comoditatii lui per/~:': Ij(/II ale. nu numai pentru faptul ca Pascal s-a daruit lumii. In orice oaz.' Pascal de . pot Brunschvicg- " Scrisoare publicata in ed. La rindul lor. al earui bust ii decoreaza un colt al camerei. ele se I 39 fi . Boutroux. reclamind deplina Iibertate de a ere de .poate ' ~i unei dorinte proprii . III. ci Manualul lui Epietet intraducerea lui Du Vail'. Inainte arnintita. Lumea pe care 0 frecventeaza in scurta perioada a "illondenitatii" (oct. dar jJ. p. ducele de Roannez. rara a practica "libertinajul" in mtelesul strict. se cOnform'eaza sfatului dat de medici . Cartile sale de capetenie nu rnai sint acum scrierile lui Jansenius si Saint-Cyran. in martie 1652. Mitcn 9.1'11 perfcctionarea . Cu sanatatea subrezita Ide excesele muncii inte-' Iectuale. 'Iolicitatain acel moment de regina Cristina a Suediei.. rlildi nu vine de la D-zeu insusi". Un episod al relatiilor cu Jacqueline e cit se.ERNEST STERE ~. Pasqat consimte in cele din urma sa-i satisiaca dorinta. XXXIX .YJ. carei reactiuni se alimenteaza iusfu.care nu e decit un panegiric .ii IIHpundea «Mere» Agnes ./\ eel care au voit sa 'aibii pacea sa se imparta in doua > :".devenita intre timp Sora Eufemia al carei jansenism intransigent (j facea sa [udece eu prea mare severitate "ldezordi. Incepe astfel 0 noua perioada. Pascal il dezaproba : ILr." . Oeuvres de Blaise Pascal. marcata printr-o scadere sensibila a interesului pentru religie. ' Cunoscindu-l pe Des Barreaux. STUDW "lliTRODUCTIV fiziee '<.: vdl. nici din scrisorile J acquelirtej . do a se comporta CL9a um socoate de cuviinta. 1652-dec. oeroetate in editia. cu cit banii 1i erau necesari pen1. impus de moda vremii si fara a-si fi intrerupt cu totul ocupatiile "?tiintifice. pentru a fi in stare sa ". _ "Mere" Agnes 0 consoleaza pe Jacqueline: .

sendi s. mare seriitor frau. geometrii care nu sint decit . 68-69). guvernator . Pascal nu face parte din "tagma" libertinilor.. Mac h i a. Autoritatile filozofioe preferate /' sint tot atatia g'i:inditorilustri. si ratiunea ramine totdeauna in picioare acuzind nimicnida si nedreptatea pasiunilor care tulbura odihna celor ce Ii se abaudoneaza . pentru stiintele rnaternatioe si studiul naturii ornenesti. cez din epoca Renaster ii. UVlIt locul sau printre actiunile virtuoase . .bliniind. Dar nici unii." in societatea "tnalta". ~i necesitatea inregrarfi lor' rociproce : " ." (p.. Machiai ~velli 43.r. uitind crestinismul.. caci justetea lor se bazeaza numai pe principii Dine' 1~ll1urite.ka indciala. slabele argumente pe care le-au avut anticii pentru a sprijini aceasta credinta" (din E.. I. veil i. Intre reprezentantii de seama ai spir. 41.'\ 1. cu un veritabil cult al elegantei rafinate in stil ~i imbracaminte isi cupractica unei totale dezinvolturi 111. p. F ran C. L.. critics adresata ratiunii vizeaza in fond teologia si ratlonalismul scolastic. Ii cunoaste indeaproape. drept arbitru al elegantei It. si pasiunile sint totdeauna vii. r. imbogatindu-si observatiile asupra naturii omenesti si sufera intr-o masura. M 0 n t a i g n e.Iurtul. ne duce Ia constatarea unor inriuriri si corespondente-v. VI-II. XLI . nici ceilalti n-au putut-o face.5. incestul. Montaigne 46. prin reactia impotriva 'super-l' stitiei religioase si dcgmatismului scolastic miscarea libertina a jucat ~n rol pozitiv in aliment~rea ~celui h val de ateism pe care biserica il privea eu atita ingri. totuj :. sub pretextul ca prezinta un pagin. . mitiindu-l in arta . E y que rn de (1533-1592. vl\%"i:!t In lume si In practice" (pp. 18 Oricit de putin ar putea ajuta ceroetarea izvoarelor pentru ~telegerea filozofiei si personalitatii lui Pascal. autorul celeb rei scrieri Il Principe.'im·hnificative.I. 0 data cu deosebirile. condarnnat de Parlainentul din Toulouse (1618). " ERNEST STERE STU'DIU INTRODUCTIV I' confunda adesea cu un pronuntat interes pentru ~tiinta. 204).~t .'. In Eseurile sale. illstinctie dintre "spiritul de geomelrie" si "spiritul de finete". scepticismul lui Montaigne infii\i$ind prin aceasta orientare un caracter pozitiv.' ~ dar se bucura de prietenia unora dintre cei mai notorii. altfel sint fal$i 'ii nesu-' i'I'rl~i.. dl·(~opta. 0 i s (1494-1553). careia trebuie sa ne abandonam cu totul. ~5 R abe J a is. pastrindu-si insa originalitatea spiritului sau independent.. ~:elor"rafinate 48.. Rabelais 1.. progresist. chiar $1 in sufletul acelora care fac efortul de a renunta la ele" (p. morala nu este manifestarea unui instinct sau a unei ratiu~i' lmuabile. sustinind ca viata. linia scepticismului lui Montaigne pe care il sisternatizeaza in Trois livres de la. . 0 aplicatie caracXL ron 47 [in a carui Trois livres de La Sagesse (Trei carti despre Yntelepciune). 0 teza analcga vom intilnl in Cuqetiirile lui Pascal: ". .).." al tinutului Poitou. 11 invoca pe Aristotel "cel adevarat". ceilalti au voit sa renunte la ratiune ~i sa devina vite. moralist francez. si cavalerul de Mere.itului libertin. Iar eei fini. Pascal va formula celebra. influenta acestui curent ideologic cu radacini mai = indepartate in filozofia Renasterii.1 natura..r n est L a vis s e. 18).geometri au mintea. Pascal 1:$i insuseste cu usurinta nor. nu pot avea l'l. Charzei . il introduc '.. '. in npectal. JSagesse..xlivertismen. F. care TIll sint decit Iini. M i c he 1.~ 1'. Vanini a fost ars pe rug.. Insa numai cu conditia sa Ie explici bine toate lu1'J'urile prin definitii $i prin reguli. care trecea ~. Poetului 'I'heophile de Viau.2 Po m p 0 n a z z i. teologul Garasse identificase un primejdios "breviar" al necredintei]. N icc 0 10 (1469-1527) ginditor din Renastere.i-a.7 C 11 r ron. 33). a Pie r r e (1541-1603). .d relativ./' ..if meaza. Roannez. peritru a fi sustinut identitatea dintre Dumnezeu . cit 9i faptul de a ii cornpus un Tratat despre nemurirea sujletului in care. Combatind teza rel igioasa despre nemurirea sufletului. Vanini 44. omorul copiilor 9i al parintilor. Histoire de France. cauta sa descopere "prin 0 josnica rautate. cunoasterea relatiilor eu zniscarea "libertilla" sl cu Mere. Descartes Gas. Pet r u s "(1462-1525) representant de seams al curentului naturalist din Renastere. Ideile si sentimentele morale au un caracter variabil.a... eu mai putina stralucire insa. sa 0 ascultam orb e$te" . .' Ur.. si..>i bunului gust.. C 'i'y j tcrisnca a acestui punet de vedere prive$te problemele mora':' lei.. procuroruj general Mathieu Mole n reprosa "de a fi sustinut pri n poezia §a ca nu tre"buie recunoscuta alta divinitate decit natura. Pe urmele lui Mere. t.. din prima jumatate a secolului al XVII-lea" poi ii mentionate "si numele italianului Vanini ca $i al poetului Theophile de Viau.. m. Montaigne respinge teor iile ineiste.. 1. . jorare.vca Pomponazzi 42. impotriva aristotelismului scolastic (in De immortalitate 43 animae).mater'ie religioasa.bdarea de a cob or! pIna la primele prmctpn ale Iucrur ilorl!JVeulative si de imaginatie pe care niciodata ei nu le-au. celmai de seama reprezentant al £ilozofiei sceptice rationaIiste din Franta secolului al XVI-lea.

Scrie versuri pe -care le adreseaza unei "SaphO''' de provincie >$1 probabil sub imperiul unei pasiuni al carei obiect era domnisoara de Roannez.de Tumour. care oglin'desc In conversatia lor nuantele oe1e mai subtile ale sufletului care-si afla' cea mai mare placere in a atrage si. bunatate. Totusi . Giraud s. scrisoarea oe care 0 adreseaza lui Fermat. "Lumea nu va fi pentru autorul Cugetal'ilor asa cum 0 infati$eaza tabloul conveniional al predicatorilor : un loc de coruptie si pierzanie.:. Larison.a. Experi 'ntele de fizica l-au dus Ia constatarea "echilibrului li~'hidelor"..t. in locul acelora carora vor: sa ~~ fie .amplifica.ERNEST 'STERE .~. Un nou teren de meditatit 1 se -ofera astfel stimu1at si de Mere.te altceva . dar pr in actiunea transfiguratoare a geniului.te pasiunea jocurilor de hazard.ne vor spune Cuqetiirile .. influenta tulburatoare si elanurile sublime ale iubirti. 1913-1922.""ar~a lui Pascal. «transpuniridu-se.. 1906. in .. Mere pare a fi exercitat principala influenta" asupra lui Pascal. Idealul 'culti vat de Mere este acel honmeie homme de. la care -sentimentele natur~le sint innobilate prin educatie. Mai in vITSUi . La acesta insa. Urnanistul Pascal va indica la rindul lui adevarul. fapt care nu e de 6 mai mica insernnatate decit tot ceea ce s-ar putea gasi mai bun pentru a fi pe placul altora" 52. pe masura ce patrunde in secretele noii vieti. 49 Experienta acumul~ta in ac~asta perioada. .I-lea .§_t~EI: sentimentului oonsta in aflarea unei linii demijloc mtre~cee·a ce este'vprea putin si prea mult. dincolo de observatiile generale. de lume". . "mare matematician. pe 'pIac». teatru ai ticalosulor : e 0 adunare de oameni distinsi.9-i pe alti oameni de $tiin~~ . preocupa spre mijlocul secolului al XVr. dar in acelasi timp un spirit meditativ-sl independent [n convingeri. Ca. in stnnsa legatura cu calculul probabilrtatilor. Cousin. pp. Ia 10 augu~t 1660. ca argumentul pariului . moderatie : . de echilibru. sinceritate 'Gi.8VUt Icc 0 controversa. causeur captivant. Si acest lucru desigur Pascal nu-l va uita. ale . Huyghens. dupa c~m spunea Jyrere $~ cum spune si Pascal.". mai presus de toate.Wzelor in caz de ~ntrerl.Ju~. discernamint subtil.mele aoestui monden "savoir-vivre". f'avorizind 0 imagme asupra lumii mult diferita de aceea a teologiei.::.' ~'" de act reflex.pini'inimile. care nu 'maicunoai~. dezvaluind.pe:e a ~ocu~ui. universalitate a spiritului. C.' pretuind stiinta si filozofia antichitatii. Choix de Lettres du XVIle steele. . melancolie.. Influenta din partea acestui mediu Iibertin e complexa." Iletesti. Hachette. r.ramin ignorate de ratiune. Asupr~ autenticitatii pascaliene l:t acestei opere a ._l.. nici redactind anume Ia adresa Iibertinilor fragmente de apologie a religiei.pagini impregnate de 0 dLscreta . arata chiar ca in practica relatiilor soc~a~e 'nu $i-a renegat idealul onestitatii in sensul profesat de M~re" . efectele se .in aceasta pe-.' Pascal patrunde in intirnitatea vietii Sill.ca. care au atribuit lUCJ. desi afecteaza modestia.' XLIII Poate fi remarcata 0 anumita analogie cu Traite des passions de l'time (Tratat despre pasiunile sufletului) al lui -Descartes. de pedanterie.2 Notiunea de echilibru a jucat un rol important in convluger ile omului de stiinta ca .. -studluj jocurilor de hazard. in Oeuvres de Blaise Pascal. precum "d. Pascal. se inlantuie si s€ transforms in aplicatii neasteptate. rectitudine in gindire. in~re extreme.Jogica a inirnii"... care Ii sugereazii problema repartitiei . cu~o. IIr. E inzestrat cu toate calitatila "omului. Pascal presirnte aeum' Iorta sentimentului.carei ratiuni . lasa sa se intrevadii nemdoios accentele unei confesiuni intime 50.. In compania lui Miton sl Des Barr'eaux. acea . descoperind trep. in G. Lan son.reavl "9. Purts. Mere s~ Iauda atunci cind pretinde ca lui Pascal.tat.(B run s c h vic g.Fer~at. mCI scriind Despre arta de a convinge. un "-nou izvor de satisfactii eu totul diferite de acelea pe care 'Ie pot da stiintele abstracte 49. t. relativ scuri~! va lasa insa urrne durabile. 111-113).' ajungind ""inaceasta directie de preocupari Ia notiunea ._ 50 Exista doua copii manuscrise ale Discursului asupra.. prevalind in cele din urma teza Iui N. i-ar fi revelat acele lucruri care tin de sentiment si spiritul de finete 51.<. analiza staruie mal"/' mult asupra mecanismelor fiziologice ale pasiunilor. Introduction la Discours sur les passwns :. compune un Discurs asupra pasiunii iubirii (Discours surIes passions de I'arnour) care. Cousin in 1843. a sta. Experionta a fest fructuoasa. De altfei. XLII st Observatiile si reflectiile lui Mer e pot fi giisite in "I~evue d'histoire Iitteraire de la France". nu lipsit . pasiunii iubirii' una din ele a fost descoperitii de V. pasionat calator. . rioada.finit ca o chintesenta a tuturor virtutilor care tin de ratiune oa si de inirna.iale filozofului Pascal. intr-un punct intermediar. '.

. radacinile nu. • casi convingerile f'izicianului nu VOl' rarnine fara ec~u asupra meditatiilor Iilozofului moralist din Cuqetari : ". in Oeuvres de Blaise Pascal. IX. In matematici descopera un nou instrument de ealcul . Potest~tum nume."/53. 0 stabileste intre lucrurile cele mai indepar-tate in aparenta" 54. 215-2n. care urma sa 5e intituleze : Geometric hazardului. s. 1'$i ingaduie sa-i dea unele sfa... sau. Sa se considereca r8... "la justa valoare. unei cantitati de un ordin superior. Din nefericire. unor demonstratii. 1556. Ia urma urmei.ra a-i adauga nimic. 'triunghiul aritmetic e susceptibri. ce ~. Spre sfirsitul perioadei de "mondenitate" se va produce insa un reviriment al interesului pentru matematiei.\i"spiritul de finete" care va capata in expresia pasoaliana un relief unie.a... 366-367. tn fizica stabilise conditiile si insemnatatea metodei experirnentale. volumelor . cuburiIe patratelor impatrite... 2) la ealculul puter ilor binomilor .i principiile lor sint pentru am invaluite intr-un . Multa vrerne. unitatis amatrix. trebuie neglijate. de asemenea. care nu au nici 0 valoare. $i din felul cum i se va parea aceasta inchisoare. dupa I e. . nici supratetele .secret de nepatruns .ordin. Construind 0 metoda de analiza cornbinator-ie. schitirid distinctia dintre "spiritul de. nimic sr tot.?e. f8. d: convins de excelenta matematicilor 7.tiinta . puncte1e nu adauga nirnic Iiniilor. ~ »: _ ~ Intarind ideea de ordine si infinitate a naturii. l:. lata pentru ee. "J 50".C: inseamna un om in infinit? . iar :fiinta lui nu mai aproape de nimicnicia _dl~'-qare 'st~ 53 Scrisoarea lui Mere catre Pascal e reprodusa de Brun:~. ~ . dar dupa aceasta intrerupere pasiunea pentru matematica 5e reaf'irma cu ardoare sporita. 1'. "Va amintiti . i XLIV XLV . . carerru 'insala niciodata.r:::intre . geometrie" '1. Aceste lungi rationarnente va impiedica sa ajungeti Ia cunostinte mai inalte. pro. in care este tinut. pp. . cum se cuvine unui tratat aritmetic. Brunschvicg. d~ am dorit sa Ie repet aici.. adauga nimic patratelor._mdepartat de ambele'...DiHo.. care se adunau la Mersenne).tacit 10 acest canton indepartat al naturii. 3) in domeniul jocur ilor de hazard. descoperirile maternaticianului ' . u~~~u~ru. si care-i lumea vazuta. irnparatiile. care-I conduce spre maternatica infinitului si dezvoltarea calculului probabilitatilon : "cind e vorba de 0 cantitats continua . p. . intentia de a publica un mare tratat.' movata de noua stiinta. General' Traitato di nume1"i et misure.:./ _ !i!:.Caci.triunghiul aritmetie. Aceste observatii sint farni liare acelora care cunosc indivizlbilele. apoi ornului "de lume".-~finalitatea--liicri.Reculegindu-se. .icarum summa.spune Pascal . orasele si pe sine. pentru a ne exprima in cifre. care eel mal adesea sint false. dealt pe' calea.pot fi adaugate orieite cantitati am dori. pentru a face sa reiasa legatura totdeauna admirabila. ca in felul acesta va Iipsiti de un mare avantaj . cornunica Acaderniei pariziene (cercul oamenilor de:.. proiectul n-a fast adus 1a indeplinire in proportiile anuntate. ordinile inf'erioare. dupa Pascal.. Fara a incerca sa diminuam insemnatatea ~i or iginalitatea realizarilor lui Pascal in dorneniul calculului "probabili tatrlor f"i a1 analizei combinatorii (triunghiul aritrnetic). amintim nuine... de orice .le unor maternaticieni precursori in aceasta directie de preocupari : 1 P a 0 i 01 i Summa de Arithmetica . extreme:. Pascal serie totusi o serie de lucrari relative la triunghiu1 aritmetic iTroite du triangle arithrnetiqiu: care va fi publisat in 1665). tot p:i~ c0r. patratele cuburilor. t. geometrul parea a fi cedatfizicianului. STlJDru INTRODUCTIV ' ERNEST ST:g:RE cu 13 ani -decit Pascal. nici Iiniile suprafetelor. Sub imperiul acestei pasiuni.. III.' schvicg. de multiple aplicatii : 1) 1a studiul ordinelor numerice . V-a rarnas mea rd~prinderea pe care ati contractat-o in aceasta $Wnta de a nu [udeca despre oriee ar fi. pe care nayura Indragosrtita de unitate.turi.:_ spune Mere Iqe a-mi fi rnarturisit cindva nu mai sint:ti ati!. esteomurtifnatlira rNimlc ~n-raport ~c:uinfinitul.. 1494 .··El'e'ste mfirnt de . sa invete a judeca parnintul. omul sa vada ce este e1 prin comparatie eu intreaga existenta..irilo!. Tar tag i a. C~~.. Astfel. !. Va avertizez.nparatie cun~an~u~. in ed.

XX.. constatarile omului de stiinta vor fi oontribuit astfel.. in noaptea de 23 noiembrie 1654. . Certitudine.' apropiati. t.. Uitare de lurne sl ' de tot.\.9i . Dumnezeul lui Isac.ertitudinile omului de l$tiinta mttep:reZIi1tapure exer" citii teoretice-·-sauprileJlir'ide-odihna pentru-Iriteleet. ziua Clemente papa si martir si a alter martiri si sfinti. I. Rastalmacite prin actiunea unei sensibilitati exasperate de suferinta. in afara de Dumnezeu. fusese deceptia. oars in 1740.-1 coasa $i sa-l descoase orr de cite ori Isi schimba hainele" (reprodus din ed.1 sprtjinaluriei de experiente. -- de infinitnl In care-i inghitita .' care-i angajeaza intreaga fiintii ~pirituala. Insemnatatea aeestei perioaide din viata lui Pascal. Terpa infinitatii naturii capata 0 rezonanta care.n. Rasturnind vechea imagine asupra lumii. sub denurnirea de Recueil d'Utrecht) efectuata -' de Iancu Ghidu .¥i apQlogeticii pasqaliene sUi pr. ~VI XLVII . Durnnezeul lui Jacob. Dar pedt de pasienatv» fusese atasamentul la aceasta viata. dupa moartea lui Pascal . Deum meum et Deum vestrum (loan. Bucurie.. care le-a arat.jumatate seara $i pina la douasprezece ~i [umatate (noaptea) Foe. scris cu atita grija ~i eu 0/ grafie re-' marcabfla. Aceste doua piese au fost indata incredinv.calnu e un filozof "de sistema". Anul de gratie 1654.. dar rieputinta de' a-l gasi Ii sporeste .pci.. I~ se impune cu atit mai mult.. Brunschvicg. E. Experienta "mondens:' nu a fost insa lipsita de 0 anumita utilitate : oontactul cu atitea figuri reprezentative ale vremii. aeel an. Sentiment. dezgustul de lume 91 de plaeerile frivole ii indreapta gindul spre cautarea'~: unui rernediu. tate d-nei Perier.' ~ * Jndi de la sfirsitul anului 1653..iii:ei . NU-l g~Sim decit peeii. Constiinta tot mai intensa a "vanitatii" tuturor acelor satisfactii pe care le cautase pina atunci. ale carei oontradictii VOl' deveni un subiect de atractie $it tragka perplexitate .f.. noua perspeetiva promovata de Renastere ~i gindirea :moderna va deveni in constiinta pascaliana 0 sursa de neliniste metafizica. in mijiccul "divertisrnentelor" mondene Pascal resirnte un puternic sentiment de vid interior.Jui r:'ascal.de cabinet". Cautarile VOl' culmina eu 0 criza scurta si violenta.viata "mondei]:-a~=X. ~ : nelinistea. dad Yom tine seama ca l~Q!tgj. I . eu atit mai arnara .un servitor al casei observa din in timplare di in-rdublura vestei i1ustrLilui defunct. Oeuvres de Blaise Pascal.tropomorfism inveterat care incerca sa cuprinda universul pornind de la sugestiile imaginatiei vizuale..Dea filozofjej . pentru ca de opt ani avea grija s8.. martir $i al altora. p. i l" 55 "La citeva zile.::~a . ca era un fel de Memorial peeare (Pascal . ratiunea determinanta a ineertLtudinii de care va fi tortrn:ata constiinta filozofului. il impinge la detasarea de lume. iar in acest pergament 0" hirtie scrisa de aceeasi mina.incheia experienta vietii "mondene"..--. captuseala parea mai umf'lata : 91 descusind acel lacpentru a vedea ce contine. intr-o considerebila masura.Luni 23 noiembrre." k.. Zbuciumul sufletesc.n.. «Durnnezeul tau va fi Dunmezeul meu» (Ruth. la agravarea ace-lei dispozitii morale de pesimism si do-· rinta de izolare cu care se va. ~ep~~~I~~Jg_t:eTesuCi.ile indicate in Evanghelie. Aiunul sffntu1ui Crysogon. nu al filozofilor si al savantilor. fiecare din aces tea 0 copie fidela a oeleilalte... intr-un anurnit lac. XII. Certitudine. Separe insa ca eveniI. expresiautiei trairi intense. Dumnezeu1 ltd Iisus Cristos.decit (pp'16'"-8). 3). De 1a ora zece si .at eitorva dintre prietenii mai . pregatind terenul celei de-a doua "conversiuni la jansenism.S. Dumnezeul lui Avram. manitestata ca un transport extatic 55.ERNEST este scoasa .spune parm ->' lele G u e rr i e r . Cu totii au convenit ea nu poate fi nici 0 indoiala asupra pergamentului. a descoperit un mic pergament ~ indoit ~i scris de rnina lui Pascal.$. in amintirea unui eveniment pe care voia sa-l aiba mereu prezent in fata ochilor si in minte...ea coi:lsUfll~~punC£L1. ea si lecturile din Epictet si Montaigne au contribuit substantialia adincirea interesului pentru fiinta umaria.~lmple reactii -ihte~eCfliaJ:f. cunoasterea atitor oaractere si moravuri.-.) 11 pastra cu grija.o-." blernatica oonditiei urnane." Preocuparile si c. dupa ( 0um nu e ~_icLsav~:p. Redam traducerea MemQrialului (publicat pentru prima. Pace. 17). ci fermentul unei adinci framintiiri. 16).

scria Jacqueline=-. recita adesea)." 56. i-ar ii aparut Intr-o lumina atit de puternica in noaptea de 9 noiembrie 1619. criza de misticism a lui Pascal poate.t.avut consecintele care i se atribuie de obi-" oei. dar ca-·~. "M-au parasit.. 25).. . l-am rastignit. si precizia riguroasji. pr'odtrsul unei mari ccmbustii interioare. gure intregii cunoasteri ornenesti eficienta. .n de apa vie". dar succedind de fapt .tari anterioare. in ed.I: care se afla. cu tot caracterul ei exceptional. a instrumentului maternatic. a sensi-.. capabila sa asi- tuos **". CXVIII. aceasta unica experienta nu i-a putut imaginea unui 'Dumnezeu.. putea "fi . se simtea atit de puternic inclinat abandoneze toate acestea.. *' a mon directeur = de eel eu care sint un izvor ce-mi conduce pasii pe Este verba de dL S!ngUn.'~'t . a unei idei. intr-un cadr u obscur. am Iugit de el. '( se simtea atit de instrainat de D-zeu. pe lisus Cr istos» (loan. Rene Descartes. unei indelungate si Iaborioase -ciit. o __ .unll~' .< In frazele eliptioe aloe docurnentului. la. sub influenta Jacquelinei. analog unei aparitii luminoase bruste. 'Miretie a sufletului ornenesc. Renuntare total a si dulce. _ 67 A de Singlin (1607-16134) confesor al calugari de . duia totusi din toate puterile. "ci Un proces. Comparatia cu.'n. «Parinte drept.la Port-Royal.viziunealocului a constituit simptornul unei' demistlcism.. ca detasarea de Iurne meditatiile care Ii revelasera lui Pascal "mizerla" ditiei umane nu pareau a fi inspirate de un irezistibil? elan religios : "Mi s-a destainuit. Dupa biograiulBaillet.ligiei au crezut a vedea prezenta harului drvin. XVII. 9i ca. spirttualul lui Pascal sau de '*** Psalmi. totusi.. . .biJit:iitH sale supusa unei incordari supraornenesti. proiectul unei . -:. 0 flacara orbitoare. Gilberte Perier. Divinitatea "expe~.n. pp. pe de alta parte.«Dumnezeul meu.655.uri fel de atractie in aceasta directie : ca se stra-. 61-62. '!q 'cele di~ urma.. E. . daca ar avea aceleasi sentimente fata de D-ieu oa rnai inainte (in epoca primei con": versiuni . Trecutul ne oferji numeroase exemple de "ilwninatie" subita. «In aceasta consta viata vesnica : -ei sa te cunoasca drept Dumnezeu adevarat pe tine si pe acela pe care l-a! trtrnis. 9i a unei predici tmute de Antoine de Singlin 57 . 3). dl. incit nu avea \ .. In evolutia Interioara -a lu+' Pas'cal. . de un patos rilscofitor. am renuntat Ia el. lacrirni M-am despartit. '_ . produsa in constiinta unui ginditor sau unei individualitati prada unei framintari intense. Sacy.1prirrtreacele lucruri care puteau contribui a-l face sa iubeasca: lumea ~i carora. sa \ * Ierernta. linia credrntel. Totusl. rna vei paras! ?» Sa nu fiu despartit de tine in veci.._ in aceasta stare de detasare fata de toate luerurile . fi transpusa In terrnenii unei psihologii norrnale. l31 XLVIII 'XLIX . E verba' in fond de aparitia unei solutii neasteptate.. 16 (numit r-satmui lui Pascal . . -.S. Pascal rsi I-a ales ca "director de dupa cr~za din 1654. incit a fost destul de greu pentru Descartes sa':i suporte stralucirea. ' Nu~ putem pastra decit pe caile indicate' de Evanghelie. Dar: interpretata iara idei preconcepute. . ca expresia cea mal adecvata a unui fenomen intim.soootit Ie este atasat. dar ca. XVII.. pe buna dreptate. acordata oelui care prin credinta a putut afla 'calea' izbavirii. Un astfel de moment a cunoscut si parintele rationalisrnului modern. lumea nu te-a cunoscut» (loan. 56 Scrisoare din 25 ian. _". dar eu te-am de bucurie. Non obUviscar sermones vivae *. mentul consernnat in faimosul Memorial anexat Cuge-" tiirilor n-a. . orice . fara consecinte de altfeJ pe planul acti stiintifice. Supunere totala fata de Iisus CriSLOSsi de spir itualul meu **. Stirn dintr-o scrisoare a Jacquelinei. Iisus Cristos.. Brunschvicg.ERNES'!' STERE. marturisindu-rni cii fn( mijloeul atrtorocupatii care erau importante :. nlei . Pe veei in bucurie pentru 0 zi de vietuire pe parnint. unei star i sufletesti aparent nedeterminata de ceea ce a fost mal inainte. 1. bucurie. s-ar socoti in stare sa Intreprinda . Niciodata sa nu fiu despartit de el.~tiinte admirabile" conceputa ca 0 maternatica nniversala. Dereliquerurit me fontem aquae cunoscu\. rirnentata" de autorul CugetarilOT nu e de fapt 0 imagine. asa cum probabil au in 'momentele de extaz .idadea seama ca ratiunea /?1 spiritul sau il indernnau spre ceea cuno\?1a mai bine si nu 0 inclinatie spre Dumnezeu. misticii bisericii. Usus Cristos. II. La Descartes ea a insemnat inaugurarea unei noi metode... intr-un fel care produce mila. adresa surorii sale. ' '~ _ o. M-am indepartat de el. a "gratiei eficiente". Bucurie. Amen". aparatorli re.)." ~ . .'\'s-a impus 'adeseori in trecut. bucurie.

.lii1 ' : un ~lman inaccesibil. care cultiva relatiile eu lurnea dihafar a. ceea ce de altfel .h interioara. cind propovaduirea ".cunn~ un l~eal spre care Pascal rivneste.11111.~ mereu de 0 invincibida curiozitate intelectuala de a Nlmti imperios." . I ? Lucru esential : credinta.. .. de marisuferi~te fizice 9i 'morale. de discipline .- a 58 Mana~tirea Port-Royal-des-Champs fusese ridicata in 1204 midi distanta de orasul Limours.>itul. fiica lui Arnauld. eondamnindu-se ia 0 viata Ide'schivnie. prin felul de viat~ f. alimentata de 0 Incurabila duali-" spore l.nici rugile cele mai fier-bint! nu-l vor ajuta sa devina. I se.. la capatul strazii _ S¢l1t-Jacques...caracteristice -. Vor urma ani de nesfirsite rneditatii de .-- I {' s. dupa criza morala de la sfirsi. In 162_?. fadndu~l pe IJ-·~...60 E greu de acceptat legenda dupa care Ia originea conversiunii la jansenism ar fi fost un accident petrecut pe": podul din Neuilly. e _. dureroase. potrivesc admirabil cuvintele unui persona] 11 itoievskian : "tu impingi totul pina la pasiune". In realitate. Pascal paraseste.. prin cautarea rill! roasa a unor ~:~ertitudini linistitoare si nepotolita Iildj' de un Dumnezeu la care propriu-zis nu ooate sa 1I.ent inirnii (Dieu sensible au coeur). care alaturi de maica Angelique. l' ~-. .-.:::~~ Ll .Dar nici flagelarea trupului. pascaliana pare HI t'lnata de aceleasi contradictii care I-au torturat si' j l~utorul Fraiilor Karamazov. in ciuda vointei fanatics de a I [.: ca si de orice alta religle: acela de a fi fost stapinit. Q cOlll7tiinyei ui Pascal. Pina la sfirsitul vietii va fi inca-' -.:.sau vreo pornire de vanitate ar fi putut 5a-l tulbure. provocindu~i' "" totodata viziunea halucinanta a unui abis aflat 'in partea stlnga a corpului..'. c' . Perier. _.ll1l)ga (Deus absconditust.::-. dar un . riguroasa. in cuie. hamurile s-au rupt.. Accidentul ar fi avut 0 influentii decisiva asupra vocatiei religioase a lui Pascal. paralizindu-I.~I -. . aootindu-l de La "puritatea" rnoralei crestine ..dorea din tot sufletul : un adevarat credincios w. "Irarnrintari .1. . cu virfurile iritoarse inauntru. 59 Pascal rnoare la 19 august 1662.ne spune d-na .\i puritatea sentimentelor : dar care nu va inoeta ~a cernita 0na l~ sfin. ca E\pre. Se povesteste ca traversind podul iritr-o careta trasa de sase cai. . l tul anului 1654 . ~.€ la Paris.. evocind viata de ascet la care se condamnase··Jratele ei. . cei: doi trapasi din fata au cazut in Sena. com-' pensind lipsa disciplinei cu exagerari teatrale isi un cere-monial pomp os. Timp de dtiva ani. spre un absolut suIWtlOatural. IJ· altfel. Problema credintei il framinta dar _ncea credinta care oovirseste ratiunea. in care spera sa gaseasca izbaviree dar I~for-tul e mai presus+de resursels vointei 'si ale' unui 1IllJe1ect lucid. rnai ales asupra ultimei perioade 'ci vietii sale (dupa 1660) 59..!mnez~u prez. "" .v'erUt "definitiv" la jansenisrn. apasind-o in "trupul lui firav ori de cite ori vreun indernn natural r .Dar aceasta institutie nu va juca un rol insemnat in istoria religioasa a Frantei -decit spre inceputul secolului al XVII-lea. a imprtrnat .explicarn rationale a faptelo~ de oribe natura. In 1636 directia ii revine lui Saint-Cyran.ale crtzei catolicismului din acea opoca.. a ise retrage intre zidurile faimoasei manastiri 58. . . Itlai . directia spirituala a mantis~ tiri_i fusese iucredintata arhiepiscopului din Paris. prin' adiricimea suferintei.Pascal datorindu-si viata unei intimplari "miraculoase". . Pascal urnbla incins cu 0 centura de fier batuta .0 armonie. Era un sfint .vietii unul din celevrnai grave pacate.. aceeasi cautare '9i predica patetica a I . subminindu-i 'elanul In ntlsUe..prelat monden. constiinta . Zamet. Universul sau launtric e 0 imensitate nira I1tfH'gini si . . Pen-. Con·. Veleitatile si deprindt:)'ILe de gindire ale ornului de I?tiinta se vor infiltra i~l sfera meditatiei religioase._~ -~. Un sfint fara indoiala. [lQc~tinstinctu~ si credinta oarba.c. 'jansenismului a constituit unul din simptornele . .'. . Parisul .i .:' ' ~ ) . Port-Royal se stabile9\..13 TUDIU "INTRODVCTrv' dintre doctrinarii jansenismului de la Port-Royal "_'criia morala a lui Pascal se incheie cu hotarirea de .'" \. ~ru_aceasta nu-i lipsea deoit un singur lucru." pUbll de acel gen deicertitudine care nu are la baza L . nu a avut IDe 0 schirnbare radicala ~. . intrata apoi in tradilia acestei manastiri. ehiar impotrrva vointei sale trebuinta t:lrnoaJ_'9terii 6. care nu se poate desprinde d~ conditiile nuttlrale.Gd~ ~ensibilitatea . '.'.practici4 jansen ismul ui 0 nota de austeritate. lui exacerbati de suferirita il IJJ.msnifestarile Iui pasionate nu cunosc rnaI'I'ma. . . interzise cu stricteto de teologia lui Janseniusl' . aureola tragica rnartirajulut.'-'clplta spre ceva nedeterminat. care vor proiecta. lao inceputul anului 1655. Acee~i nazuinta fie.

[olfltl'ei: dad ar ii fost mai scurt. al istoriei $i al filozofiei. in mijlccul . Concepe. Sub pseudonimul Amos Dettonville (ana-:" grama lui Louis de Montalte cu care semneaza Scrisoriie Provinciale).dintei. cetarile in jurul problemei "ruletei". geniul san matematic.>. Pascal adreseaza 0 provocare celor. 82). E drept..-. -Framintarea religio~sa 9i regimul de austeritate ascetica lacare -s-a condarnnat n-au insemnat insa ruperea eontactului cu stiinta <. "qu.ete. Sur la conversion du pecheur (Despre conversiunea celui pacatosj-si Comparaison des chretiens des premiers temps avec ceux d'aujourd'hu-f (Comparatie intre crestinil primelor timpuri -cu cei de astazi). !lnt:e care fi~ra ~i nurnele lui Huyghens 63. nu corespundea poe. religioase de care se leaga episodul Prouincialelor."moderne" ale g6:ndirii maternatiee.. gr?~tate" vo!umele SD. data in lumina. . 'metnce. C mondene 62:: .cre.Montaigne. in cuprinsul unei scrfsori adresate mate. cultatea probei a facut insa ca nici unul dintre concurenti.un lucru "I nl~1'I de mic ca nu-l poti cunoaste -' pune In miscare tot IJilmfntul. care urrnara. Ideile asupra letei i-ar fi venit subit. rnai reputati matematicieni ai . ' premergatoare desooperirilor lui Leibniz si Newton in' dorneniul calculului infinitezirnal.. se va ivi insa prilejul. de relatiilor infinitezimale. menita a-i oonverti pe . in -care predica reintoaroerea la credinta si la puritatea originara a vietii crestine. matic. problema mai .'(CorneHle)..'cule. de a .>i' filozofia profana.Iumea Intreaga.. De fapt. Sacy. In decem. consemna cu toata .. . nu stiu 'ce» ". Acest .lidelor 1a care cUi n~tere v' '~ prm invirtirea in jurul axel . alta ar fi fost rata pamin->: DIII\li" (p. Contributiile aduse in aceasta directie pus incfj' 0..i istorie : "Cine vrea sa cunoasca bine usuratatea omului n-are decit sa examineze" cauzele si efectele ' tll'agostei. fundata de catre Descartes si F~. pe care 0 aplica . din lipsaunei credinte adevarate..libertlni. 6l Louis-Isaac Lemaitre (1613_:i684) I\IlLl'onom Christian 'Huyghens olandez. Fontaine. ca ~j in seria de tratate qeo-..-: mat. prin folosirea in acest soop a unor arguments din domeniul moralei. in care Pascal combate. E yorba aid de 0 . ehent en qemissaret" (care cauta gemind) . . printre altele. Il1 De.' geometriei analitice. LIII - fizfcian. solutia. Continua in acesti ani.veche. Pascal va indica solutia justa.de. ! ~'1 -I au G2 Co. ..i cber~. jansenist. .vremii.' Oar ' Port-Royal nu putea privicu ochi buni asemenea preocupari care aduceau in incinta venerabilei institutii efluvii profane. scrie dona opus. inca din tirnpul . in cursul unui proces intentat lui Arnauld de doctorii Sorbonei.sa ( nu ajunga la 0 solutie complete si adecvata. planul unei .aceste "atuuri" in apararea cauzei janseniste. brie 1658.\ooptia lui Pascal asupra hazardul~i I-a condus la [deea disproportiei dintre eauza si efect. fara a eerceta expresiile analitice (. deplin -cerintelor . Royal .. eroarea cornuna de a nu recunoaste ca starea omului actual difera de cea a omului din momentul creatiei. propusa in 1628 de. .. spune d-na Perier pentru a diminua gravitates asemenea preocupari profane. Pascal abordeaza aceste probleme prin m~todele ' " stricte ale geometriei. Pascalinstituie un premiu in bani. problema pasiona de multa vrerne. Difi.. dornnitorii.ianului Carcavi.. .exactitatea 0 conterinta asupra lui Epictet si . cerindu-le sa. Mersenne-. Experienta mondena si gustul filozofie ale lui Pascal nu vor fi avut in acest caz de a provoca un prea mare entuziasm celer de la Port. Nasul Cleo-." determine suprafata unui segment al ruletei centrul r ei . ' LU . intr-o noapte de insomnie... de asemenea.' In psihologie :. care urma sa fie atri-: buit autorului oelui rnai bun dintre raspunsuri.. ~'( Urmind 0 alta cale decit aceea indicata de principiile .. arrnatele. (162g~1695) .. Dupa retragerea la Port-Royal. cvadratura "cicloildei" (determinarea curbei parcursa de un cui infipt in roata unei trasuri in misoare). Cauza ei este un .mari serieri. iar efec-' tiUle sint inspaimintatoare. secretarul lui de Sacy 6L. Ambii fac ' ~<p'arte din oategoria celor putini la numar.Aceasta va fi· opera Iui-.nu stiu ce.

ext:rior.infinitezimail.'~"'..0 supunere reala. prirr" esenta. punirid accentul. ._. dar datorita interesului pentru matematici si unor asidue preocupari practice' care VOl' duce. printr-o hotarire ' eroica. capodopere ale arteipolemice I$i literare. a . Iezuitul insa e cu. ~~ metodele piezise.Cearta eu Arnauld . iezuitul se oomporta eu 0 rara prudenta si nul e' "lipsit de simt psihologic. ' .i~'... catollcismul. Iolosirea termenilor potri'viti pentru a determina intelesul dogmei despre "gratia divina. * " Un incident. Iaceti ceva".. -.-. soana lui Arnauld 64.' Preocuparea stiintifica n-a lipsit.S. nu atit pe specularea slabjciu-. eu ace-Ie:... Ca urrnare..n. daca nu la cree.). in straduintele. Antoine-j. <~ autornatismul deprimderilor poate duce.nos cute sub numele de Prouinciale.·:.Marele Arnauld" (1612-1694) di- Cenzurat si exclus din Facultatea de teologie"" Arnauld se decide sa faca apel la opinia publica. Dar principiul 19i irn-p'u]sul in aceasta directie veneau de la Pascal. ~. ~~"~~ si-a putut da insa seama de lipsa oricarei sanse ~de':~'.pe sufletul prcaspat convertrt.' eel putin Ia . s-: confrunta. e1anul religios pierde din fervoarea mistica ce pusese stapinire .. campania irnpotriva oelor de la Port-Royal nu ar fiavut de-cit"caracterul unei oontro-. nilor.. Sub pretextul ea apara . dim. doctrinarul jansenist e deferit Facultatii de teologie 91 condamnarea lui pare Immenta. atit mai redutabil. ' -. Iacind cu acest "'prhej distinctia dintre "chestiunea de fap1:" si "qhes~" tiunea de drept". sub masca tolerantef js! virtutii. cars au ~ontravenit si contravin.. . . .o prietenilor de laPort-Royal. pe teama sau iubire. dind dovada de altfe~':~i~ i.-~:~: ~LV . Si unul si altul servescIn fond interesele bise-' ricii. ar ttebur~. ~ o tacere.scri80ri. Adresindu-se lui Pascal. care sinteti tinar." In fond. . cerintelor de progres ale omenirii. In Scrisoarea u":1!i doctor al Sorbonei adresati1 unei persoane de cotuiiiie s:i'in Scrisoore ciitre un duce si catre un pair (pair_= . .prilejuit in acesti ani interventia lui Pascal intr-un 'grav Conflict religios 9i aparitia ace-lui rnanunchi de ..". dona teologii.".. in realitate.cu. Iezuitii oonfundau de fapt in modul eel' . printre altele. lumea.~S~ dinta.n-a fost decit un pretext care n-a faeut decit sa mteteasca un foc aprins mai ':"'-:f"E!ctor a Port-Royal.~ tenului binevoitor si tolerant care nu cere pre-a mult. Arnauld protesta id'1655 impotriva bulei pontificals care condamnase '. J ansenistul. TIU mal mult deeit arborarea unui conformism put. . la inventia omnibuzului. .' .. Aparent. ale guvemamintului lor politic. convins ca. Imbraea adesea masca pri~-· '.un. de ~'<.se modela e1 singur pe+ sine.pe marginea co. succes. j<Cl in apararea interes'elor lor temporale. .. ' * . '"2'.. cu. a formulat insasi / esenta calculului .m'arevasal al regelui . 1'e-... . dactind in acest soop un memoriu pe care-I cite:'9te':--?\".'LemAiz. ". 'dQu~ conceptii asupra crestinismului si raporturilor lui .i cauza 'jansenismului.: '. ci insar. asadar.-. doua moraler.. .dnci propozitii atribuite lui Jansenius.-n. nici din ultimii ani ai vietii lui PascaL Framintarea religioasa e puternica fara indoiala . a-9i prornova doctrina. Ii spune : "Dv. care. \' 2\. devotiunea slabeste.~ . cit pe vointa credinciosului" de a ... . de 0 mare suplete si de un realism Iipsit de scrupule-.mai flagrant interesele "Sociertatii lui Iisus". care asista la confe-' X'in~a. exploatind slabiciunile omenesti. eu viata politica 91 . in care eraangajata nu nurnai per"..' E. conflictul avea -radacini mal adinci. '..\. surfs:.'~.~ '.. ~. doua tipuri caracterologice. cu cit stie S8.:n simplu g:~t. 'c'. 1 6\ demult. verse privind vocabularul.! potriva. " " I ?~. e intran~sigent.' prin adnotarile facu±e . La reactia celor de fata". In urrnarirea 5< lor. care po~te ins:n:r:a .mondena. '" / _. pi~i dupa manusorisul lui Pascal. Arnauld.. Pascal consimte l'9iajutat de Arnauld !?i . refuzir:d con:pr~misul si -.'91 ascunda maibine intentiile.

' Gonstlnd in apli. msottndu-je . a nu rnai continua polernica eu iezuitii '9] din indemnul celor de la Pact-Royal.carea f1etjbjJi3. apoi faimosul cazuist Escobar 67 si 0 intreaga Iegiune de doctori ai bisericii care se numesc . Este probabil di Pascal a luat hotarirea de '. f>5 ~ 00 Nicole.in soopul dominatiei -. . 1656}. Ulterior vor ii publi.1 . sub forma de" broI suri. ' . sub pseudonimul LOllis de Montalte. intr-un cadru insliiletit"". Nicole le traduce 1n Iimba latina. in care ideile capata. eel care izbaveste Iumea de toate pi'icatele. un vis milenar : guvernamintul universal I'll bisericii catolice. de: ' t ample cornentarii. [Premiere Lettre ecrite it un provincial par un de ses amis. lea. 'a. artei literare. Plerre Provincialele explica suocesul lor durabil rezidarnai ales ig_sapaci-. de cealalta. Cellot care' ne dispenseaza de a mai restitui sumele imprumutate.saUl.23 ian. Fara indciala. cu resursele elocintei.a. Calitatea principala a Provincialelor si ceea ce.~ conturul si plenitudinea concreta a . care dialogheaza.r Marele publ~c ia 'et. Era vorba de a dernonstra lurnii capacitatea crestinismuhij de afie adaptg cerintelor vietii moderne si a realiza. de a fi ridicat arta polemicii Ia' un inalt nivel de. dacteaza celebrele scrisori.unor personaje:. Intreaga autoritate a acestor ilustre nurne era pusa in. Adapostindu-se in diferite Iocuri si folosind pseudonimul Louis de Montalte. _. a unui principiu general ill 0 diversitate de cazuri particulare. indeosebi Singlin sl "Mere" Angelique. Villalobos.-"'~.-Pascal re. Era 0 mare cutezanta de a se angaja. rr-au rarnas fara' ecou asupra 'acestei laturi a personalitatii lui. dezbatuta secole de-a' rindul d~ :' doctrinarii bisericii. care au sesizat accentul laic 9i spiritul prea independent al lui Pascal. urmata de inc. \ " In 1658.<Nicole 65.rn.I.. Aceasta prima Prouincialii £1. . Personajul principal si permanent " :" este Louis de Montalto ..alias Pascal . r LVII .. care-I furnizeaza documentatia teologlca. franceza in 1699. de cele mal grave abateri de la rnorala crestina. care Ia 'rindul lor vor fi traduse in Iimba ~'.ul lor a fest imens. da publicitetii prima Provincialli: "Prima scrisoare adre. teoretieian subtil al acelui honnete homme la moda in secolul al XVIf . Lui Pascal Ii revenea -meritul de a fi transpus discutia unor teze abstracte pe tereriul sugestiv a1. stralucire artistica si: gllndire filozofica..n0i9tinti'i cu 0 curiozitate pasionata de eontinutul' . Ugolin. Cazuistica nu era totusi 0 inventie.controversa complicata si obscura in jurul notiunii de "gratie suficienti'i". _Q. pe aceasta cale. simptomatic de altfel pentru a perioada de criza a sentimentului religios :a pune 1 La adapost dogmele crestinismului de valul crescind al . parte figureaza de obicei un "pater" iezuit. mai potrivit pentru a redobindl terenul pierdut f?i autoritatea diriguitoare asupra constiintelor. lntreianuarie 1656 l. lipsit pregatirea teologica necesara. acel spirit aeomodant. o practicase in Scrisori 67 Escobar y Mendoza (1589-1669) -c:-'. nouasprezecea rami" nfnci neterminata 66. Pascal. alimentat de progresele . Veracruz. de I . care Iaolalta in·· 1657. fusese cunoscuta Ifl de antici : Seneca. slujba unui tel principal. .' H iezuitilor sau a scclastieii rnedievale. De . care puteau sa-l rduca intre zidurile Bastiliei..'. A fast mai ales apiiratorul tezei dupii I~m'e puritatea intentiei justificii oriee fapta condamnata de""~' lilf/l 1)1de morala. intr-o . o impresionanta foTta dramatics. au aparut succesiv.d. unui provincial de oatre unul dintre prietenii sai " "'asupra obiectului dlsputelor prezente de la Sorbona" .'i martie.a saptesprezeoe. care. \Succe's. Q§'rintelor morale 91 intelectuale alevremii. stiintei ca si de nemultumirile maselor populare.. toleranta excesiva Iata. Tambourin ' s. experienta "monctena"" irrfluenta lui Mere. fi Bauny.(lG25-1695) director La Port-Royal. de pilda." aid.bonne . peclt era !}i furia neputineioasa a autoritatilor. lCaZUi~s-a tnfatil9at astfel doctorilor iezuiti drept expedleriUi eel. ritatea preceptelor evanghelice. de a transpune 0 discutie abstractasi arida in fond. care poate: : . ale unei ironii subtile 9i' corosive.1657. tatea de a da viata ideilor. aces-tor veritabile pamflete.aproood€u .: libertinajului si al necredintei. celebru cazuist di~ VlIlladoUd (Spania). neconform cu interesele cauzei [anseniste.i. . pentru a adapta catolicismul . sur le sujet des disputes presentes de la Sor. de . loveau necrutator intr-lUl adversar detestat. eforlul de a tempera auste.

mo~~18. imorcdi. tot continutul lor variat : hotarirea de a demonstra ?? . ~ ~~ catolicismului iezuit. '. 0 legislatie particulara Imuabila. Alternind ironia cu . argumentari subtile ~i pasionate .'. si cei simpli. insas! interventia sentimentelor celor mal nobile.tn felul aoesta 19i~· ' pastreaza toti prietenii si se apara impotriva inamici-> " lor.'odata. falsificau realitatea.i Iipsei de scrupule. psihologica sau istorica. _. fun:Ial!l.' . . magistrala intr-un fe1.~ . d aprior].:::' -resursele unei . ~ ant afirma C?J_i vointa morala.I .'iii diversitatea fiintei iumane. Cinquieme . de Arnauld.aplica sl trebuie>:sa\ se aplice in mod absolut.-~ : acestui -laxism moral. teologiei 9i ale moralei la nivelul unui oportunism. examinind diferite "CaZUrl . nu se acorda de obicei ell gindurile celor mai multi . fundan. ar . .. t .".m astfel din Provinciala'~: (j cincea cit de ingenios era . ceea ce con-. damna Pascal nu e ant metoda cazuistica }. Dispune in aceasta privinta de l run imens material furnizat in cea maimare rnasura '. cazuistica va capata ~~forma "dasica".l. dispune de for~e_. t. ci "dimpotriv.. . un factor impur de relativizare.-iucurajeaza slabiciunlle .~ ~'o' -' deterrninare empirica. eel care a proclarnat superioritatea "spldtului de r f'inete". in de~~~ar~a ip~cri~ei :. De fapt. prin folosirea unei metode care ."'\ I i • -..ezuite.nu este reforma ~ interioara a ornului. IV.j 'I"tatea funciara a moralei i.. un -anumit fel de oameni. I LVIII' .ent necesfI. vulgar.entala. . tot-. In exsrcitiul "pur formal al 'legii morale. "t~pentru a crede ca este utilsi necesar In interesul religiei/ ca creditul Ior sa se Intinda pretutindeni si ca ei sa gu. Cu o'logiea ireprosabila si 0 admjrabsla arta a do:-' " zarii efectelor.\.c. Condamnind-o.. "Providenta .. '-~.care-I urmaresc iezuitii cazuisti. ".c al teologilor iezuiti care. unui adevarat nihilism moral. a utilizat toase . obstqcol. cu interesele practice cele mai imediate si mai realiste.' . -cu citeva carti pe care le-au scris despre . Pascal respinge in primul rind cinlsmul si verbaljsmuiL. prin~ng~r:~o'zitatea cailor incercate pentru a. : . cu vehernenta atacului direct.r. 0 inspiratie uruca. ccncilia principille unei morale "eterneJ".' evanghelice 19i severe sint potrivite pentru a guverna'c'.Tillor.: rectori. leitre.ton~l gray' al discutiei.:·.. viUi~ii lor crescinde.rezolvata dificultatea pos-~'"'. Pascal wa dezvalui treptat consecintcle . ne spune autorul Provincialelor .' .. .rind eelebrul Escobar.. umane: "Ei au 0 destul.'. G8 Cercetind tis. din fundamentele moralei in Kritik der pTa~(Critica ratiunii pract~c<:). 300~301. . In f~~a acestor' practici care coborau intelesurile . probe" 69." lasti. nu era strain de spiritul cazuisticii.. 69 Les Pro:vinciales. iritre teologii vizati figurind in primul . . Pascal a facut apologia "regulii". pp. lei teorii.~ '. conversatia familiara. mdependent de once:. invalui. prezirita iridata publicului . le dau uitarii fata de acestia.'. ea insasi«. incercind sa 'fundarnenteze conceptul de rnoralitate pe autoritatea ~legii morale. -kocazii care Ie sint favorabile. Scopul principal pe. .<":10verneze toate constiintele.. indreptarea lui pe caile unuiIdeal moral. f~' rigoarea legii crestine.ale constiintei moraleei posibilitatea unei ierarhizari a da~o<'.-ciit1'e ! Lsiciiiu.1.1' . ~ . Conform ac~s~.. cad daca Ii se repro!?eaza extrema lor Iipsa de" . necondli. se servesc de ele in acele. '-" :. sco..in ed. Dar in aplicatiile iezuitilor.deoul1aparer:e despre ei in9i~9i. .. de acaparare a constiintelor. Dar cum acelea~i maxirne '. oameni. Conceputa sub forma....iona~. alcertitudinii in domeniul vietii morale. intr-un spirit care prevesteste intr-o pri/ vinta rigorismul eticii kantiene 68.chen Vernunjt I nalitatea .cu vexceptia sentimentului datoriei. AfL3. .. ~'~.nu combate.: 'rnijloacele unei analize rationale si obiective.ol strabate de-a lungul celor optsprezece Prooinciole. in slujba unei politici.spusese Escobar ~ a' dorit in infinita ei bunatate s~ exists mai multe posibilitati de a ne descurca in problemek~ de morala si ca drumurile virtutii sa fie largi".pe austerii lor di. ca si cunoasterea teoretica.: rigoare. trans-" f:ormind analiza faptelor in punctul de sprijin al.icei care Uti apro-n .constitui. de. fundeaza mai mult lucrurile. cu . moralistul Cuqetiiri impresionat de o-rig~'~ r ~c • '. urmarind faptels in ordinea gra. ci dominatia' Iumii..:. $1 pentru ca maximele. un. toare. se multumesc 9U aceste .lJ. se . pentru a putea " satisface astfel pe toata Iurneer" . 11 imperativului categoric" Iegea.' .'.

.ne Lamureste teologul cazuist din Prouinciala a $ap. Asadar. totul poate fi scuzat. 'in prirnul rind. monstruoasa doctrina a "opiniilor probabile".".ne larnureste un pater iezuit in scrisoarea a $asea ._ Multiplicind probele..poate fi justificat omicidul in duel.QpiniiloF~probabile..cele din urma. Dar daca exista curnva vreo decizie a papilor sf" conciliilor care sa interzica aoeasta diversitate ". . Idem. tnl a ueide.persequendam amicam.' maselor si '.~i9ti:i dispun ~a.si «contra» ar fi. .. atare demne de incredere" 71. Recunoscind ca.. delicveseenta a totodata a 'z~darn~ciei e~ortului facut de biserica pen" tru a remedia criza prin care trecea catolicismul de peste 0 sum 'cincizeci de ani. orice' opinie poate fi8.c. citindu-l pe Escobar . "-"_. nu mai putin .. 73. ca si de propriile ei conflicte si dezordini ~ autoritatea bisericii era intr-un declin aJ..hlla daca are in sprijinul ei autoritatea chiar aunui -. Puternic zdruncinata de miscarea ~tiintifica si urnanista a Renasterii sub impulsul noilor forte economics ale capitalismului .' lice si autoritatea parintilor biserieii.tului" ." 70 Minciuna. Dar daca s-a obosit inadins pentru a Ii scutit de a . "mai mult chiar.. al~e solutii. ca. Spre exemplu. deopotriva de adevarate in acelasi sens. 38.i aversiunea rnaselor irnpotriva domin~tiei edeziastice.:.. Hdestula pentru a fi acceptate eli incredere. in. in ed.va fi scutit? Chiar daca a urmarit acest plan. Altfel ne~ar parasi-..de ' rezistenta .:=Iire:tiei intentiei" : daca actiunea nu P?ate {i i:npie-. .: de.. nu sint asasini si bula papii ' Grigore al XIV-lea nu li se poate aplica.v: LXI .Iloc. V" p.. este obligat sa posteasca ? De ". cit. eludeaza prin 'arta 1<.8-30.singur doctor si savant. 91 in acest caz_viciul va fi corijat prin puritatea soopultji. spre exemplu. cazuisti.. t.aciunea.semnificativa pentru starea de~ 1 • I -.. asasinatul etc.1fl1" a catolicismului iezuit pentru a redobindi terenul pierdut . Astfel . neputindu-se determina sa vina la: noi. titudinea bisericii hi a de evolutie a.abate rile cele mai grave de la prmcipille moralei. 11 determina pe autorul Prouincialelor sa. ceea ce ar fi imposibil. fata. pen-« tru a iesi din nnpas.ingenioase.:t~ine. ' '.' valuie 9i sa infiereze cu vehementa toate masinatiile ~ 9i paradoxele acestei conduits acomodante. cit. procedeul inter. numai acei care au primit bani pen. dez-'.lista:' a opiniilor ? In aceasta -imprejurare. Teoria ". ?ar numai in faptul ca amindoua smt probabile 071ca '.. "deplasindu-se intentia de La dorinta de raz~I' " bunare... C a 70 11 72 Les Provin_ciales. Ibidem. . Declaratie .. in ed. -in ed. intrind tot mai adinc in anallza faptelorv-autorul Prooincialelor dezvaluie perfidia subtilitatilor si procedeelor utilizate de doctoeii cazuisti pentru a justifica .~ant pentr~' oonducatorl..tiiml. Si acela care s-a 'obosit intr-un fel.~ pretarii termenilor": sint considerati asasini c~~fo'rin acestui procedeu. u~arind 0..' b~hl.rCel care nu poate dormi fara sa manince e . p.in faptul ca "afirmafia si negatia rnajoritatii opiniilor au fiecare 0 anumita probabilitate dupa conceptia doctorilor nostri." 72.:il lettre.... cit.elettre. CinqJ. atunci se poate proceda la "punflcareaJ" intentiei. -'. 'll1geI. . In felul ' I I 73 Les Provincia~es. Ea consta .. a. Sau procedeul . Septteme _. nu va fi obhgat . Ceea ce nu -tnseamna ca tezele «pro.· camata.. ad ':.. dicata. - c -s.. acei care ucid fara a pretlnde-' vr~() rasplata maferiala.tea . o~lig1at sa posteasca ? Nicidecum ..Conform aeestei doc-..'.mai posti. t. asemenea 'articf1q:ii au rolul de a indulej austeritatea preceptelor evanghelice..igorismul sa~( ':. Sixieme lettre. .de. care.ne asigura paterul 'lezUi:t. o puternica nazuinta de puritate.. La dorinta legitima de a apara . 33. care e criminala. moral. invocind textele evanghe-. J" 'trebuit ca noi sa mergem la ei. s--ar le paid-a pur si simplu de cre-t\ dinta. reprezentat in aoeasta atmosfera unul din mijloacele tipiee utili-: zate de politica "spiritu8. ' pp.>1" sofistica normele morale cele mal elementare. sentimentului religios : ea statarea unui proces 'de.. onoarea . paterul iezuit continua: "Oamenii sint atit de corupti ca.l$adar considerata proba" . 30.9.' r spirit a. .

-

'

#

\).~

~

-

'i.

,

co.

.. ... ,

......_

atesta .. _ 'hi se spune lID.Prouinciala a patra - "nu . , .mai exista semipacatosi.vcare au carecare atraetie spTe _virtute; vor fi cu .totii condarnnati aeesti pacatQl!?ipe ". . jumatate.' Dar pentru eei ne6.n:f!inati pacatosi, pa:cato'i>i ,,'inveteruti, pacatosi fara limite, totalif?i perfecti, nu exista infern: acestia I-au inselat pe diavol daruindu-li-se" 74. In aceste imprejurari 9i in acest spirit s-au configura~ tezele lui Pascal in problema gratiei, teI?a_ esentiala a polernicii dintre iezuiti si Port-Royal. EXlStaurin teologia vremii mai multe solutii la' aceasta problema. Calvinistii sustineau, sau eel putin asa erau , prezentati de teologii Sorbonei, ca omul e prada paca.~, Aului originar. OCnfelul aeesta conditionau posibilitatea / mlntuirfi, a "gratiei" si implicit valoarea actului .l;l1~ral, <: de interventia vointei divine, considerata ca principiu .' ., suprem de deterrninare. Printr-o decizie perfect auto&: ._ noma, care nu poate afla vreo motivare nici in OOD,:;;tiinta, niei in ccnduita, Dumnezeu i.i acorda q~ulu~ un concurs, 0 gratie justificatoare ; miracolul credintei ~;_ ,-reprezinta astfel conditia spirituals proprie ee1ui con. . vertit , prin interventia nedeterminata, arbitrara a gra. \'! ·~tiei supranaturale. ~ ", Reprezentind linia catolicismului iezuit, molinismul ~. atribuie, dirnpotriva, "liberului. arbitru" capacitatea de' . j :" .~a "deterrnina interven tia .Jiarul ui divin", sal varea sap" , "',", osindirea sufletului. Dumnezeu ~ spusese Molina 75 +-: . nu poate condamna pentru greseli de ca~e om~l nu ., .: "vinovat. Nimeni nu poate. fi responsabil daca n-a. ~ ,avut posibilitatea de a alege iritre mai multe _alter_:"
'. . \' ~5' Iezuitul spaniol Lui s M ... de teologie Ia Madrid, punlicase ' . .l a (1536-1600), ?r~fesor\,~ in 1588 un tratat mhtula! \' • Concordia liberi arbitrii cum gratiae donis ..., lucrare rezumata,,\ ' _de .B o s sue t sub titlul Traite du libre arbiire. Folosind 0 "tri'etoda ingenioasa de argurnentare, un complicat labirint de I _ ',). / distinctii $1 ~ubtilit~ti, teologul iezuit ~auta _s~. dem_onstreze . 'eficacitatea Iiberului aroitru 91 totodata posibilltatea de a-I I acorda cu presti'inta divina,
':"p.' 256,
0 11 n
.; '_' 7{'

Les Prouinciales

Quatrieme

iettre, in ed. cit.,' t.

rv,

native, daca n-a executat activ.n~a in d£plin§. constiirita. . si libertate. Gratia rdivina "nu poate irnpiedica alune-, _- ",:" carea in pacat : dar prin concursul ei, libertatea voiritei., _ poate fi mai, rnult sau mal' putin ajutata sa reziste ';~' ispitei. Urrnind aceasta linie de interpretare, dictata: deaceea9i tactics acomodanta, teologii Sorbonei vor restrings, in eele ,din urma,srera respcnsabllitatii ", morale Ia dorneniul vointei, 'iinte1J.easa idealist ca un.i, principiu suveran de actiune, In¢ependent de orice presiune naturale .dinafara sau din '_partea eului instinotiv. !n\ esenta, molinistii I?i tomistii sustin ca toti . menii, fara exceptie, beneficiaza de. actiunea unei "grath suficiente", dar ca aceasta forma.a concu~s~ui,:, divin ... nu e totusi suficiente pentru a aSlgura ferrcirea ,., eterna, De unde teza despre necesitatea unei .inter~< ventii divine, suplimentare, sub forma ;,gratiei eficace" neoesara "salvarii" sufl.etului. Gratia eficaee ~ dupa aceasta doctrina - nu este totdeauna precedata de buna folosire a "g1'atiei suficiente" ; dar in mod nece r; sal' buna folosire a "gratiei suficiente" e urmata d "'::;:..:.; "gratia eficaee". Aceasta poa~e fi retrasa, dar ?i~i, nitatea poate lasa in locul ei 0 "putere apropiata (pouvoir prochain), insuficienta pentru a asigura fericirea etema, dar capabila .sa atraga din nou actiune "gratiei eficace" ,.. Problema responsabilitatii morale era in mod logic implicata in cadrul acestor subtilitati teologice : a fi : vinovat, d~pa teologia iezuita, insea!!;Da a face 0 alegore gresita. Responsabilitatea se mascara dupa gradul dc luciditate al constiintei. Punet de vedere la car~" urmind filozofia lui Augustin ~i .Iansenius, jansenistii I'u.spund ca ornul e responsabil de tot eeea ce porneste din strafundurile constiintei, chiar in afara orif'llrui examen lucid al ' sltuatiilor. Vointa e 0 Iluzie . n: necesara in acest caz distinctia dintre doua conditii !d(~ omului:. inainte si dupa pacatul originar, Adam: ,'usese benefieiarul unei "gratH" de .care prin modul
"1

">,

c

Lxn
\.
('

IJ~X:J1Il

~

-,

i' ~

.C",,'

'de' a-si manifesta Iiberul .arbitru' s-a dovedit nede~n .. . 'Dltenor pacatului, dSttarilta,eoruptiei originare a naturii . lor, loti oamenii sint expusi 1a osindirea eterna, Dum."~neze)1 poate interveni insa, acordind "gratia"; unui ' manunehi de "alel?i", predestinati, din motive care ramin necunoscute oamenilor ca ~;;iingerilar:' . .' Acestia sint :in esenta termenii "gravei" centroverse, care a prilejuit interventia lui Pascal. Aparind cauza jansenismului, solutia lui, pare iusa nuaritata de unele clemente ortginale, de ,".Q .tot mai pronuntata oscilatie intre doctrina augustimana .a predestinatiei o$i, aeeea a libertatii. . .discreta, lasind : uneori irnpresia de nehotarrre ... propiere de. tomism, tributara a linsa unui . profund care nu apartine teologiei oficiale, ci Yascalian. 'De acord cu jansenistii asupra tezei ~, .coruptia originara a naturii omenesti 76, Pascal .. crede, nu poate crede, eil.personalitatea umaria ar Ii redusa la 0 esenta irationala, 1a automatismul forte instinctive si inconstiente, De aici, prezenta . .alte contradietii semnificative, in' efortul de a .teza vpredestinarit ~ cu cerintele constiintei pesimismul jansenist, cu accentul pe care autorul -oinciolelor si al Cuqeterilor H pune pe· demnita ,gll1dirii rationale. ' ,r-~ E neindoios, ca, tintind asupra cazuisticii ,,' pamfletele janseniste loveau tot aut de putemie .autoritatea religiei si bisericii catolice. lIn aeeasta vinta, discutia celor cin.ci propozitii atribuite de .... ·'u<,,:. v lui Jansenius arunoa noi lumini deosebit de -cative pentru intelegerea cugetarii lui Pascal. lind distinctia dintre "chestiunile de credinta' 9i " -tiunile de fapt", Pascal afirma ca. biserica poate ....... ... _ ~·'-'"U,"' .asupra celor dintii cu 0 ,,,autoritate divina", dreptul de a elimina din sinul ei pe toti acei refuza sa Ie admihi. Dar ea nu poate nesoeoti
~,f-Ari.,,"·_ O"',"U.L<;'"

),
·1.

76 Natura '~i trebuintelor

umaria ~ in inteles de ansamblnr de prim ordin, generic umane,
;,.

Portret

al lui Blaise Pascal

de Domat

LXIV
I'

'7;:~:~;,~:~''i:,. '~'~'i:,~~~,',:~"::,;?~?,~~ % \:,;~~;;~
STUDIU _INTROp'UCTIV~'
I '

> -', ' _

1,',' '~~~

,;'

_"

~1:t
.,oj! -;~

~ "If -..

,~t~~ '"'<

ritatea ),probelor ~e fapt", a caror autenticitate: e'" , ,'! garantata de marturia simturilor ca si de x;atiun:ea:;'),\; ,:" noastra .. "E 0 erezie sa te opui deciziilor car;e privesc, ~,' domeniul credintei.i., dar nu este 0 erezie, desi ar pute4::",~ ~,~ 0 temeritate, a refuza sa admiti anumite 'fapte' _,'_:<:/j particulare, pentru ca aceasta nu ar insemna dec# 'i "'!. sa opui ratiunea, care poate vorbi .clar, unei ut(j-? " -"'fi ritiiti care poate fi mare, dar care in aceasta pr; vi~tii '_ >r_~ nu este: infailibila" 77, ~ -~~'>7~ ~ - .., ". ,,1·,.. co.nclUziile lui Jlascal vor ajunge tnsa d stul .de \':,:~'\' ", departe in _aceasta directie, pentru a, stabili in eele; _', '{ ,~ diu .urma primatul "probelor de fapt", a unghiului , "".<,: de vedere stiintific, in problemele care privesc uni-. ",'''':,J versul material. Atitudinea sa in aceasta privinta uti ,," {6i4IJ este a unui mistic apologet al credintei, ci a ornului _f, L\;I de stiinta, a fizicianului, care nu poate renunta 'la>- " ~",_~j cerhtudinile experientei : ".1n zadar - spune Pascal ..-~' adresindu-se iezuitilor - ati obtinut un decret de Ia "" ',,, Roma impotriva lui Galilei, condamnind opinia lui _"', privitoare 1a miscarea parnintului. Aeeasta nu va putea , demonstra ca pamintul ramine in repaus ; si daca vom ' dispune de observatii constante care sa probeze Invir- . tirea lui, tot! oamenii laolalta nu-l vor putea impiedica . sa se mvirte si nu-i va irnpiedica de asemenea nici pe.,i' , ei sa s€' invrrle o data cu pamintulr' 78, _' _ c,,' <' '.
I";~

n

de

1

i,

',<1

',,;~

77 Les Provinciales, Di:z;-septieme .lettre, in ed. cit; , pp.358-359, . '':':~ 78 Idem,. Septieme lettre, in ed, cit., t. VII, pp. 53-54, ' ~s--; Pasiunea invincibila a Iui Y as c a I pentru adsvar se marturisestec inca a data, la sfirsitul celei de-a douasprezecea j'rovinciale: w .. este un razboi ciudat si lung, acela pr in care vlolenta irioearca sa oprime adevarul, Toate srortarile violentet nu pot slabi adevarul :;;1 nu pot decit sa-l intareasca .si mal mult, Toate luminile adevarului nu pot face nimic pentru 1'1 opri violenta i?i nu pot dedt sa 0 irite si rnai mult, Cind 'ttH'ta combate forta,cea mal puternica 0 distruge pe cea mal lil.ablL, Cind argumentele se opun argumentelor', acele care sint' nel(~varate si convingatoare reduc .Ia tacere ~i imprastie pe UGQlcea care nu sint -decit varritate ~i minciuna ; dar violenta , till adevarul nu pot face nimic una asupra celeilalte, Sa nu !lil pretinda totusi ca lucrurile sint : egale, caci exista aceasta t !1BI'e deosebire: violent a nu are decit un curs Iimitat prin

:',

I', j:ll

LXV

1658.. In martie )656.] de contraventiile la aceasta hotarire [udecatoreasca. chia~.Ji.S.se ordona] sa le depuna la grefa pentru a fi suprirnate : sa fie informat [procurorul ..la legitima ambitie a adevarului.care contra: \ieneau spiritului de smerenie profesat de . maitre. nici al editorilor. Saint-Cyran.1 Sesizind aceasta latura a operei lui Pascal. / Planul uhei apologii a religiei crestine fusese conceput Inca dil'l timpul rsdactarii Prooincioielor . prin urmare.'ii librarilor.'~ tj Tonul Provincialelor a nernultumit insa nu numai .ne spune Strowski .ca pe niste pamflete defairnatoare. vizibil. 386-387). pe doetori. nepoata lui Pascal.. pentru ca el este etern si puternic ca insusi Dumnezeu" (in ed. ..". pregatind biruinta. ceze ale Provincialelor: in 1657. • Extras din reqisirele Purlameniului. ..lI defaimar! impotrtva Facultatii Sorbonei. in pieptul lor_____p_ate inima lui. ":J~rier( [anseniste. Asupra --celor spuse de Procurorul general a1 Regelui caruia i-au fost inrninate . 'i~ jansenist . pe Arnauld si cole. 0 serie de ovenimente par a fi jucat un 1'01 important in luarea ucestei hotariri. -pentru a fi suprimate.) din Provence impotriva autorului Scrisorilor ciiire Un provincial.' . dar ramine de stiut daca in aceste!i vremuri tacerea nu ar fi mai frumoasa 9i mai placuta lui Dumnezeu. E. Marguerite Perier.j. . pentru a pro. _ so Reproducem un fragment din textul acestei" decizii .In partid~l-'1"". ei . pp.t ..:. "accent laic se degaja din cuprinsul acestor .. S t row ski. sa le vinda . sa compuna tratate.il pe conducatorii catolicismului roman. Provinciale lie arata Strowski mai departe: "Nu m~--' Indoiesc de lac scria maiea Angelique d-lui LEi. condueatorii . la subtilltatile spiritului si ealculele intel ciunii.. pe Pascal sa actioneze. care va fi luata in urma plingerit sale . pp." Pascal intreprindea. ordona ca ele sa fie puse in miinlle Executorului lnaltei JustitH. Brunschvicg. Hub aceeasi pedeapsa. sa se abandoneze 114 ~ ~ Dumnezeu __ Ceea ce gindesc acesti "sfinti". eeea ce mi-ati trimis nu aT\ fi prea frumos. 70 In timpul vietii lui Pascal au aparut trei editii fran." papij Alexandra al VII-lea si InoI' -~centiu al XV-lea.publica. sa se roage.negustor ilor !. intre a cincea si a sasea Prouinciola. intr-o serisoare in eare este vorbaprobabU despre Provinciale . 203-205: sa LXVI Lxyn .sfintului spin" . j se interzice Ie detina. "Hotarirea Parlamentului (Curtea Superioara de Justitie n. iar Congregatia Indexului in septembrie al aceluiasi an. mari : maica Angelique.. si In cali tatile stilului --'--impetuos. Dorninicanilor !.. fusese v * r co r.biserica 79. sa atace. rnai tipari. 1659. la grefa.17 scrisori imprirnate fara numele autorilor. 377-378).divina care Ii tiirijeaza efectele spre gloria adevaui pe -care-I ataca. -si.~I su Ie raspindeasca. . au infierat Prooinciolele ~i nu 0' data teologii Sorbonel le-au reprosat ca batjocoresc lucrurile sfinte.l scrie. oricine ar fi.. sa apere adevarul. Ii 1 a pe savanti. dl. intr-unsuprem efort... dec ironie biciuitoere . NI F..exarninat numitele scrisorl.-·" ..sint eel purl.' biserrcii catolrce._ Un.. ParIamentul din Provence va pronunta condamnarea· -lor printr-odecizie 80 din februarie 1657.despre \/"'$~ .li Iezuitilor. sc. calornnioase si daunatoare publicului .i> ~. sa fie arse de ella stilpul infamiei din piata predica-: torilor din orasul Aix. dL de Barcos tsf :: altii.n. si impotriva carora 'a cerut sa se Ia masuri. : . in vreme ce adevarul subzista in eter_nirate~i triumfa in cele din urma asupra adversarilor sai. rnonden. a interzis si interzice tuturor editorilor de a le . sub pedeapsa galerelor.> t\. Ialsuri.}.S.voca dispretul asupra lor si a tulbura cu mare Zgemot Iinistea . Iucrarea care va eonstitui capodope-ra vietii s! giudiriisale '! Cugetiirile .. decit elocventa care amuza mai mult pe oameni decit Ii converteste" 81_ Abia terminate ultima Prouinciolii. Oeuvres de 'Blaise /}osca!. se interzice tuturor de & Ie avea in posesie si [.ea. presupuneri !. t.:I oricui. VI. pe literati. t. ei a putut -~tirni . condamnindu-le de indata . cit. Singlin. _ Dupa ce a ascultat raportul Cornisar ilor care au vazut !.: au renuntat Ia tot ceea ce apartine lumi"si omului. rezerve chiar+si in rindurile [ansenistilor _: .n.n. ._. Ei se mu1tumesc_ ~" sa spuna adevarul. cei/. Curtea le-a declarat defaimatoare.pe care-Ljnduplsca mai usor lacrirnile si penitenta. pp.dIl." (in ed. V. pline de calornnii. si tuturor . sub pedeapsa corporals : le porunceste 8t'1Ie depuna fc'ira intirziefe. . E. sa fie arse de catre imputernicitul Inaltei Curti de Justitie ~i eu interdictia vinzarii sau raspindirti lor orale. . t. avusese loc "miraeolul. Pascal et son temps.

.'.. nu izbuti'-sera a stirpi eu totul credinta in miracole $i vrajitorii.".f/.au mai auzit eeva atit de frurnos.' . i?i: . di formularul nu poate Ii sernnat pur si sirnplu. inspirmdu-i totodata lui Pascal dormta de a contribui la intarirea . I / ..\ Jacqueline semneaza. Este 0 inventie. insasi esenta .Ia care era redusa Inva~atura lui Jansenius. ._. t i e nne Per i e r.in cele din urma ordinului de a semna fiira nici 0 rezerva.. Progresele stiintei isi ratio-.. mpuna.82 Contormindu-se bulii papale din 16 octombrie 16~6.-. _ in astfel de lucruri.. de indife. '~~>. referindu-se Ia prezentarea facuta de Pascal celor de.le-a dezvoltat planul intregii opere. 0 data \. Etienne Perier.". Pune. ".. se vor supune . ca au fast ca vrajite .'. ~"chestiunea de fapt" si "chestiunea de drept". ' le-a varatat care-t va fi subiectul . ." Pascal concepe . aceste trasuri publica fiind foarte cautate: JI1 usor accesibile unor pungi mai modeste. Pascal se .>'/. :~-"'+. .:.. ~ .'TIih cununa mintuitorului. ERNEST "+ STERE • '._< . de o parte. iara a con.. opune. Dar ~pologia ri-a fost terminata. de cealaltii parte.a vietii. '. pierzindu-si 1a un moment dat cunostinta '.. . cia -1 va..zece ori scrieri pe care orieare altul Ie-ar fi gasit ad.'decata de un "ulcer lacrimab" (fistula laochi) prin .' fara a fi fost premeditata.' ~ \ '. le-a explicat. prinsul ne e cunoscut din rezJ:I!TISttui'lui Filleaude Ia ' Chaise (Discours sur les Pensees de pascal) si 311 . adeptii unei politici de concesii triumfa..$i continutul.'Taportului dintre naturalr.'lui .se vede. de medici cu renume aconstituit astfel ~ermentul mspiratoral unui sir de meditatii asupra miracolelor. Arnauld si Nicole. In aceasta imprejurare are loc un diferend intre Pascal. . CLXXXII..". unor fete si fetele trebuie sa aiba curajul unor episcopi"..i supranatural. cele mai eapabile s<i se pronunte. . le-a schitat argumentele principale. mirabule de la inceput" 83.<vi. sl ca ceea C€ au putut a-eta din acest protect si din aoest planrntr-o expunere de doua sau trei ore.t.:\ la Port-Royal . ~ I In 1658.siiri. .~ LXVIII i' LXIX .pe. Preface de Port-Royal. suferjntele fiziee..' ' perioada ... rioada de marl agitatii intestine.. ordinea si succesiunea chestiunilor pe care voia sa Ie trateze. care obisnuia sa-si cizeleze neincetat lucrarile.. oricit de reusite ar fi putut ' I sa para altora.. i ". XII. care sustinuse in "Prouinciale legitimitatea distinctiei dintre "fapt" . r .' f <. p..:}.rentismul epocn.. Vindecarea "miraeuloasa" a Margueritei Perier at:sta~a .' (If! un mare succes.'.pla atingere a unui . ". "tn' putine cuvinte .~~ . . Formularul e trimis celor de la PortRoyal. dar moare in curtnd prada remus-" '" carilor. planul apologiei a fest prezentat 1a Port-" Royalful cadrul unei expuneri de aproape ttei are.invatatur ii lui Jan--:' 'senius. npoi bazele unei intreprinderi de transport care s-a bucurat . In 1657..' . de puternic. adunarea clerului intocrneste la 17 martie 1657 un formular-vr in tare sint condamnate cinci propozitii . cercetarriledin dorneniul matematicilor iii de iun ordin maiprectie84. drept urmare a eondamnarii.. Port-Royal..-..textul . nici lucrata. lin jurul "semnaturii ~formularului" 82 . dupa incercarea de a face un dtstinguu intre . sentimentului ~7ligios slabit de cazuisti ~i. . buite lui Jansenius. R" Cu citeva luni maintea mortii. Cu-~. $i aoeste p€rsoane. :0:. va sustine impotriva celor doi fruntast jansenisti . r. conceputa pe loc. Pas c'a 1.damna.drept".r:ti:" nalisrnului din secolul al XViII-::lea.. spin eonsiderat ea provenind ·~tJ~i. "Discursul" lui F'illeau de la Chaise fusese destinat S{l serveasea drept prefata edltiei " la. de· miscator si convingator.. ... in ed. . declarara ca nu . care nu se multumea aproape niciodata eu primele gmduri.' i-a tacut 8a-9i dea searna ' ce-ar putea sa devina atunci vcind ar fi executat definitiv si adus Ia psrfectiune de '0 persoana a careiforia si capacitate 0 cunosteau.Dupa lungi discutii.U aceasta.. ~ I' * .aid inainte .. Ilrunschvicg.. de catre Papa Alexandrual VU-lea a celor cinci propozitii atri. dupa ce scrisese : "daca episcopii au curajui~. In cea din UTIl1t!. mijIoc de transport comun pe strazile Parisulul.. geta:rilor. asupra . ..f. '< • 83 .i care a refacut adesea de opt si vde . s-a cerut conducatorilor de la~f' Port-Royal sa semneze un act prin care se desolidari~ zeaza de doctrina iricriminata.- . El n-a fost insa pe placul familiei. prefata ce va insoti de .-ne inforrneaza Etienne Perier. care.. solicita in cele din urrna pe-Etienne Perier sa. Port-Royal traieste 0 .orrmi-J)uzul.

i~=adese. aprofundate in propriul sau interes.~'..Intreprin"<. procedeele logicianului riguros pentru care "toate adevarurile deriva unele din altele".... in realizarea ei se evidentiaza.~~_~.de fata ci:i daca s-ar aduee cea mai mica.-_ clarat celor . partea regelui. meritului. orasului. dar si ale intuitivului pasionat..: dovedind in cele din urma ineficienta oricareiTntreprinderi rationale in rnaterie de credinta.u (din vohrmul : La Societe' jran(:azse du XVlle sie·de :__: lectures' extraites des -memoires " et (ies correspondances .e· exist a totusi. .re~ in.rodul unor indelun ate m:e'di'" tatii. "Ar fi un exces de naivitate sacauti un plan ca acela schitat de Filleau de la Chaise.BJJJ.dezorilipe.lli! necredincio6i.li Prefata .. Din aceeat. 46. de f . Cind toate aceste lucruri au fost puse la punct. In acelasi tirnp. 1a aceeasi ora. derea a ineeput sirnbata Ia orele ~apte dimineata.de la inceputurile aeestei intreprinderi : ".. sa sacrifice unei aparente inl?elatoare de geomethe secretele imprurrrutate de la Montaigne :. Apare.J?." . Cu perfects dreptate observa Brunschvicg.pecte. Iucrurtle au mers aUt de bine. 255-257).Lun. . ince~carea de . in care se releva un alt aspect a1 geniului pascalian." Mere. din rnomentul in care. aceasta -ar insernna sa se presupuna ca autorul Provincial dar ar fi putut sa se acomodeze acelor diviziuni care «plictisesc Ia Charron».._gj_de~voli:ari.. . Intre timp.--~~-~ 8. de altfel.. Paris.~in alt loc. '·~i au~-de.) __-~4 ~ ~~__ +.. ultimii. Ie-au. 'j log~~~. Inspir-ata nu de dorinta de cistig. E vorba in acest caz de' 0 ordine ~ care nu se realizeaza sub forma riguroasa a demonstratiilor geometrice.Per ie r ne descrie 0 serie de. pentru celelalte trei trasur i care..u~par:enta. in egaJ. ~·r¥.jnspir_atia_~5':.' prinsa de Pascal.-_-_--_~_ ~~. dura __c. culcrile regelui si ale.. LXX -.patopera capitala a vietii sale. In sfirsi]. privind aTta. deauna". ele armele regelui iii ale orasului. In'care simtim pard mai puternic bataile .. lucrurile au deeurs atit de bine 'incit din prima dimineata trasurile au mel'S pHne. pentru primul· drum.9ntradic~~. B run s c h v 1c g.ERNES'i:'" STERE . Insulta " pedeapsa ar fi riguroasa. c. iar dupa amiaza multunea era de mare indt nici nu te puteai apropia ..i-.' suiridu-se in ele . ... apologia crestinismului..zii--4if'l.~ . incit nu : s-a produs nici 0 dezordine ~i aceste trasuri au mers tot atit de bine ca si 'celelalte. Astf~l eonceputa.a pornit din' loc 0 trasura eu un guard al . CugetaTi[~. con:' r».-v:i4i. La - am ce-i veneau in minte.$ub.i. zeee sau doisprezece arcasi din eras si tot atitia oameni calare. Pascal.r .-au..l. in iruptia lor ntana.e~i ceremonii au fost indeplinite la poarta Saint-Antoine._ LXXI ..' imii.'~: arti£JJL<'iLlliu:_. pra~ului iii oamenii=calare s-au raspindit pe tot drumul.a' iniEt... as. 0 [urnatate de ora a plecat alta. se desfasoara pe un plan de argu'" mentare care nu este acela al "discursului" organizat.~l?g_i~~ de_s_t!g~~. Cuqetiiriior.. Trei au fost trirnise Ia poarta Saint-Antoine:. cu ._~. Perter aflam de soarta i?i natura rnaterialului <!in~car.e avea sa se inalte monumentul '. consemnate pe bucati hirtie de diferite dirnensiun] pe masura > 1 .a_.um. patru guarzi.practica.!. cugetari care erau . i?i mufte femei._ingaduit dig azul necesar pentru a"""91 uce la d 6.9n.acolo : aceleasi lucruri au fost fa cute in ce priveste guarzit. p.. manuserisele nu shit • I decit primele expresii ale gindurilor sale.de P a tI 1 Bon n e f ... dat vizitiilor bluze. 1921. de unde selia atitor incercarf de a "restitui" adevarata fizionomie a lui Pascal. cu 0 stra -luclre si cu 0 solemnitate ·admirabila.a infaptui 0 opera de~. Gil b e r t e . arcasii .ai rnarelui staroste._-~ ~c~ HI37. 'starostelui inauntru. : ' a converti.. '·'rn acel moment . O~llIDita-fwffifl. ~>~ I ~ ___ -.__.creionul l'9i.a masura.ase_ani-ai. se aflau . intre. . cenvins ca "iruma· are ratiunile ei pe care ratiunea nu Ie cunoaste intot-. avind brodatepe . AceJ. de a discuta 9i arta de a convinge" 85. calitatile "spirituluigeometric" ca ~i ale "spiritului de Iinete".i patru inaintea Luxemburgului : se aflau in acelasi timp doi comisari de la Chatelet. domnii cemisari au inaugurat intreprinderea si descrimdu-! foloasele. -ci de urnanismul care-I insufletea. fiecare avind un guard care raminea inauntru intreaga zi. riui. apoi au comandat pleeare~.. san frmturi de gind.: arcasii iii pentru oamenii calare.. . Au fost repartizate cele sapte trasuri. Paris. L. chiar din capul locului. toate acestea le-au spus ca din .. au irrdernnat pe oraseni sa-l dea ·concursul.Q~!:t!lt?: __ ~~2~em/f. pp. Scri.. _ Gasite dupa moartea lui Pascal. Cu pana. if apoi alte doua la ' intervale identice. nota ideile. tes Editions Rieder.. Armand Colin. care' sint albastre. In sfirsit.

.cunoscindu-l alit de bine pe Pascal. {'?)I ") .:. ' razb(n ruturoy aceIora care 11 tagadUlesc adevarul sau .ERNEST STERE I.ce_.=b ""j'. CLXXXnL . : . nascut Ia Barcelona spre sfir-\ totala 91 in indiferenta fata de tot ee-l mconjura 9i')..e--drFl~'G€. Dar ~~( ..hi&. care refuza sa subordoneze credintei falsele :1-· plan prestabilit intr-o forma riguroasa$i evidenta . ci c. "calatoriile pe mate. f~ ~din Prejata scrisa vde Et. mort la Toulouse in 1436.I " "'" ' ~"."85. zugravl 01J1.~ligia nu zatoare asupra universului material. Pre/ace de Port-Royal. lur~ini ale ratiunii lor si sa recunoasca adevarurile" .11 secolului al XIV~1ea...-fa. "< ~~""".%!!' '/NIJj.tru a in~r<: ir.Pina la cele rnai tainice batai ale inimii. ·getica pascaliana...::o=. m Apo{ogul_".. crestinilor si catoli.~ ' .-'<::~""'~'JI '! ' ~.1a'WU1"iCa. E surprins sa descopere 0 infi itate de Incruri: Ia care nu s-a gindit niciodata ." 1" . pentru autorul unei dar un scop speculativ. Dar: dad:' c~care.. caci .~~·: ~. asimilind probabil nede care dispune si intunericul care-I inconjura aproape '. i_.Ul.i slabiciunea lui. R~~_~ut m:tn.~1 se hotari sa arate ea religia crestina'-are tot .~_..cOX. \ 1...ar_.. Sub pretextul de. _..... in mod vizibil apolo-. planului pe care el insusi l-a consider-at cel mai autena 'jus~ifi&a ex~rcitiul ratiunii in lupta imp~triva .. ..xxm .:\1\. .at..'( (fragm. . "~ "~.::n~...-9i examineze I'lliane.:<. . I A presupus apoi un om care. )'.al..recunoaste in fond Pascal .' aL~£a~}n distribuirea . considerate de oameni drept eele mai neindoielnice..ll ' 86 E.. . sa'.' apologii . nu ar trebui sa cugetarii filozofice.' . ...in firea lui :. se hotaraste.m:. n face sa simta cu privire Ia maretia si josnicia .i n-ar putea observa "..." Cu ace~te 1trasaturi.tic. .'"nimic decit pentru ceea ce este sigur..\ '\ .zcredinta cu a absurditate-Iogica.r. . ~ mului. .<~".: "\ asemenea incercare contraveriind de altfel· atitudinii care rre sint propuse ca modelul dupa care trebule-sa-' " pascaliene. despre putina lumina' f/ ~i utiliza argumente rationale.R. Nu vom intrlnioteorie cuprin.:Ceea ce ~9i propune filozotia Cuqetiirilor nu e at?ade semnificativa.iL~-E:IH1 . " .putern face 0 idee 'generala asupra Iui..cesta.aintreprinde 0 clasare a fragrnentelof conform" uman nu este in mod "natural crestin". Theologia naturaliS. insensul moral 'ii rellgios a1_ac~StUTJ~u~' jcilte lueruri nu se fac in vederea a ceea ce e nesigur. religie .". ". '~// ". paradoxala chiar. l1eC). ~7 Ibidem.<' t" Jorm 'aQctxlneij""". \ ~utcOntr~~~. 234). e_ /.. aducind o-nota de origin ali tate deosebit' ..~.€a .~. ac~s.~".!_gratlel'" dupa ra1NPJ. p. p.~te a pr-Mcstfuiiri!..-.'Secole de-a .J!llp~fara uimire si fara admiratie tot eeeace dL Pascal '. 'I "1 ~ i.' aranjament arhitectonic. ' <. Experienta "mondena. ne conforrnam : toate actiunile" 87. caci ..iliile. se opune intr-un fel acestuispirit traditional._de:~tTIL. Montaigne demonstrase de rapt.Iui. . bataliile 1. ca in materie de credinta .' _. din toate partile .djncj~19~ efortul unei dernonstratii. nici consideratii ~_g__jj. r.' si Ieeturile din Montaigne ""f' . ne .: "Daca n-ar trebui sa se faca . cit si Iucrurile lui Raymond Sebond 88..t i e nne Per i e r.'.7. &l Ra y m 0 n d S e b -0 n d.·<':::F::~?'. ne modelarn I?i sa.£1!n9~~ts:~-m9i....~!"actica.eilor. . Pr inci:... cit..§Ua. ~ divin~':J /\ "1 . nu nurnai ..mai ales ~ata deel insusi. '~.~ inteledulUi"iunail.. in sfirsit. " .. facind pa~"9i. 'in ed.~.~i..ale" ."-' "<':' '<.. CXCV. Ea nu se conformeaza unur er$tici!.a lui scriere./. ." . traind intr-o ignoranta ..atei:-"...7 fiinta. . S£OPul ei principal e de natura r: se faca nimic pentru. " ... n-a avut curajul i-au putut forma' lui Pascal £Onvingerea ea sufletul de . '. : materialul de care se foloseste nu se preteaza unui pe care ea le propaga. ..:<.' -. .Buritatea maximelor evanghelice ..r. Cugeti1rile evidentiaza" totU£?~ sfintenia : adica. l'eligioasa ratiunea e confruntata la fiecare pas cu cele P_:n.J.j ..'.". unic9i definitiv.~:. desi chiara. ptli.' .itea dovezi de certitudine si evidenta.~nv~ni~_ »"-:~tf:l ?a~l voia sa_deelare-. 0 nU~J_@i~fii~quEa. K. -:' 0 reconstituire precisa a planului este imposibila. Perier .. a fast tradusa de Mon-se considere' in aceasta imagine 9i S8.Jl~!Le.ea riu e sigura. sistematice referitoare 1a problernele traditionale.(. ... .rIndul ambitia teologilor a fest iJotu~Cae' a xlescopert ' lavputerea .

tai?. Perfectiunea c va cauta in directia id€a~ lului ~'atemati~.ita~ii moral~ Nici unul din acesti ilustri reprezentanti ai unor mari secte ----"' ne spune Pascal -'..p!:@l~.~~aa~:n-'?s~Ial~~tJ=£9rrtt~~~~$iin~~~!t~a~ftr~~ nexpusese 1Ul de Sacy cit de mult difera iinaginea omului .. Pascal imparte pe filozofi aici s-ar putea vedea 0 ~implif1care. Ceea ce vrea in prlrnlll.orj. Bf. La rindul sei filozofia lui ". alirnentata in bunade Montaigne. filozofiei di . Q~8. s. cifid vasITel " 0tU ul de erori. . Ea n-a afectat intr-o masura sub'".liLJ~~L S-3 condamnat--:-1?riiiffil '· 'v' ~rii~~.. aceasta opera. 194)..?Ll11fi. Quod vitae'seCtabor tte.1!. rnai flagrante absurditati.autorul Discursului 'asupra metodei il citise pe Mentaigne' 9i ca pina la 19 ani I-a urmat cu :fidelitatea un~ discipol (d. 89 LXXV "4 -.id_:yillP:1e:s. E nelndol~lnic ca .numai natura e singurul ighid valabil al conduitei 'umane.:-2. -€xistenta unei mai mari perfectiuni in cunoastere decit._"sw.U:fi€. .:. dar fi'iozofia lui M. "()!m-dinc.~Lg.e£l~:. ' i" . -'. Rcei care exalta maretia omului ..ae~ '1a"'vefiirealii. cu influenta pes~jsm..i~tern~a-' j .tur::ae:~ln~~j~orumfate~ sufletului este un hlC1'U care ne intereseaza atit de mult.~ de.rii.Port~ROya4P'as?ai ~.uJ.ca .__ ]:>..j.9 . ".0 reforma radicala 'a naturii urnane.din 9 noiernbrie 1619 i-a revelat ins& . ~ ca e "-<:' 'd~''"'-'--'-d-~-'''~' I \ Pozitie suileteasc""" oJ!.rittd~l CY.'ERNEST -STERE .01?tmgnenu va ramine.tine seama« ' nu -de :prezenta unei reactii sceptice.retia ornului. "spiritul geometric" . T pent.. lU~Qarta~JJ...In indoiala. Practicindindoiala.) .iL:?. care ne misca atit de profund. .~u spun acest .aise). ca acest sentiment tre. djmpotnva. dogmatici si £ironieni.? Ce cale voi urma ? Intre'barea rl . "~~.n.e1 ins1l91.' ' ~e~z.ns..:.£Ul~. r-' .mosul "vis" .sa existe dintr-un prindpiu de interes umansi dintr-un motiv de arnor propriu" (fragm.i~Je.. din prrcina defectelor.. in' -J: LXXIV functie de faptu1 ca se poate spera sau in existenta-s.e..' ~~e'~§i£~~l~-ln:ca .'I" .J._r:t.O±.rY} Cu .!l1U2er...&i'..nu poate subzista singur. .. incit trebuie Sa 1i pierdut oriee sentiment pentru a putea ramine indi-' ~.feetiunile.r~~p.ti~. categona acelora care ajl exagerat slabi«iunile naturii umane.e li~¥L<itLg?:.muJ:!di. Inteleg.. care trebuie sa fie suprema noastra pr_eoc:upar~.:aceste radacini. ala convingerile omului de stiinta. Epictet este reprezentantul prtmi lor. ) buie .~~·' ".t~111e. Cugeta. - '*. in cele din urrna.~r~nt~ mora1a' hi 'C.~.@. alunecfud inc~alalta extrema.qeUirilor E~ srufure:' pe.. dar corobo.~"..rata. inti: 0 " . con~eput ~ub forma aplicatieiriguroase . l-aJE!!2L'!llU§fL.'L£~.prada unui orgoliu r'c~o: ~.i. operata de. .Iucru dintr-o cuC'e'rniCreo=. ".J.<iurlle noastre vor trebui sa urmeze cal diferite . E.' nemasurat Montaigne i norat dim otriva ma.~1n-9g..ch..:b~n:ul datoriei '.__ga-:tniLJ. Tradition philosopbique et pensee franr.~'~ ~.a' _ l~tlUlll~ S . ]!l.. '":?.. ci spre .' .in doua cater~o.estlUne l'll ~r~q. l1~pasarea iomului n.81l~piGtet nu vazuse decit maretia omului.ne . pO~ltla _§1A@tlIllJl1ui in univers conditia metafizica" 11 i.!.: c~.t.nici nu pot Ii ' conciliati. din -pricina opo.. Om~l t£. vlI!_d2.~e. dimpotriva.~e·9 .c~e era rnsufletita.~itii~j}t§2!lllla~~d~~~ I :.1i:e.~ t: retrglOasa.bici-1J.LPlictl~~GL1L£§J. astfel ca e irnpo il sa se intres prinda ceva cu bun' simt si [udecata edt tinind seamJ? de acest lucru. fai-· . ._· .framintase si pe Descartes. unor bunuri eterne. m~lL din aceasta stare de inditerenta inCOIi': ' s . filozofia 1Ul Pascal nu se 'a-"'-nTrenta -spre 1nstituirea unei "matematici universale". Pascal a luat pozitie impotriva spiritului liberI .a unei matheeisruniuersolis. ar~cte:ului.urulllintL'£-1!fi~r onstr~ " '. Montaigne renrezinta....y. Teate actiunile 9i gin-' . sesiz la. ..S.'erea lui Epictet de aceea a lui Mon. 0' mane incapacitasea ratiunii '9i capitularile vointei. :f.9c~9a1 poate fi just inteleasa fara ~. Brunschvicg. 'pecete e~~e~isti:a as~pra. . rna JlJ_0_maLnilllL_gggJ_mil. si L. Va rezulta. totusi :!lara urmari asupra proprzei sale conceptii despre natura orneneasca.ta:rECpriyesc:. a las.t!§nta ~ ne spune"TaSCar:::-sr"'a:aus·-tri acea~'-dls~ .. ~J'..::s:t 'c~. ier~nt in aceasta chestiune. .

~~~le extl_'§m~_..tre aJ:>J.V. iri1ervllr-:-~'~a:e~linnliin~ . La toti acestia 'insa. .. _si complexitatea ei proprie.!?i ~~.. •..'--.-~J~~~ omul e. e ~i una ~i .... cuatit mai inselatoare... .llUIC nu-i aralia adevarul...~ ..L'lJ:iR-9. C-'. si de iaceea va spune..rvne9t<..-el~ s~t{l!~a".:.. ~ ..l~~1_i~f~_.. iti1 descrierea lui rascal omul apare a£itfel ca 0_ fiinta corg.. .Lill . decit observatia celor din jur._..exar=fl@Fl. in toata gravitatea ...:~$jiJ~-e-:=7seTntrec unele'pe"~a1t1!l1:'.. LXXVI \ I LXXVII ..~iar_. J]ITIlare$te adevarul si feri." :tIun~~l pa~.e IC. 1 \_ .~- snlihe ' grafia c.::IUCriiiITOx--.lini . 7-8) ...a. .. _pef..~J.~tiupea prin' ..:. "aceasta sursa de erori.IDu1-& condamnat' ra taceasca mereu 'in preajma 'rnarilor taine ale universului..alllite~in:tI::::. Montaigne si pe .. .---_ -....ntradietiilor.:l.l...tiiruintainfrigurata..i.' fiin'@__1ID1rm~...---..Jjg..J2gD_tr:uom)In. tot. l in I ca sa- e<lr:_:r'~bat~ ~:..n~u~~... ~.fiil:ta.~~~ ~g~.._..'.ru ._exaltln9u-i . Goethe.' 19).. ~ s~sa . '-:: .t~n.~l?~ori!1a~l~.~~..QJgW1i1e..~'~'. .. _-. :Ip. riinucnici~diIT care este scoasa decit de infinitul ..e__Q.l~__n'i.Si t~~t i_r:!re.~~1!.. .J~§!1~nM~f_-.. imperoepti bila".::. justitia :1?i ferlcirea.Ce himera mai este si acest om ? .s~.~_?. "N.:~_¥ '..care. se ~~~in...~p. dar'l1:iSttfla'-:e relativa : G..W.ca sub indemnul unei { i' arnarevoiuptati. A cp.:~LjAia=ma~w:a..r.~.p.. 0' Apo(imagin:atia)-oaJ:e.~~i!1~~p~r~1?.doua rtemeiuri aJ..jele .r~etin_g1f-i::.1~\:1_. ' .tp'aretLa""Q!. urmari _..unei perspective la care consta__ . ..tul.in care-i inghitita" (pp.Th'f-t~('cynse1~4..l:}~?mC' "-' mruice: R'allUrieaJLindeanma la cautarea.un""s'e.'2:!l?£:X[Ji:m~g~.._pre... .:lull5ilrii sim~' ...~stfel ~up..""'7."QruUL~tk-@s~. '!'STUDIU . ". ea se razbuna.. ~-. oontradictia a fest oonceputa sub forma urior stari extreme care se exclud sau alterneaza : dia" lectiea pascaliana opune si unifies in acelasi tirnp.cr~t..iD..' _.. '. .JTI..fara divina. L7i de atitia altii.J.~ati.§...'tinga .. \ ...JUi7. ~.2.L ..' d~rtruns. dar .epticISmuloonee 'i.Omul este ..9gJimUDLsi umb~vca in~ tablou de Rem ran .'~ I _. incapabil sa cunoasca ratiunea si cauza ultima a ll!crurilor..s!-~e> ahtiat nupa '""t~r:::l~lTIc.I?_i col?oar~·I~:..._.. Montaigne hri Epictet. ~ . OI:mnindu-l pe Epictet lui. l1ilensItat~a nec1J12il4§E: ~_ natut= __ .lm:RJ.lcj.. de mJJloc =. '._-_ -.ap_aren~.dar imagitnati~l_)nt~ilii_ il'~rm:pie"-~' Ie . 5~elcrp~"'1mlzena omuIUl se 'doye.~P.ah~~.~-IP~t~ d~ puternica sugestivitate est~~ . la egala . ~ul?us e:Q~r'.distanta de ceea ce poate genera-trufia sau umilinta exagerata. .' Unii r-au ina4.tares propriilor eontradictii va contribui nu rnai putin .. 20). . .damentarea ... aceaSta.l~... materiede cunoaBtere. daca ar minti totdeauna" (fragm. -. .l"c 4€$.Ce noutate. Dualitatea . certitudinii.".: '". --J .tr-a'liict'orie... ..~~:..~tia~:se--exprr~P:fil'l-...l~:o .!~~~~if.m.L~tia in. .mor isti ca Racine... £.. 82).':mlzeriasa/' (p. conditia 'umaria se situeaza pe o linie mijlocie.' dar" --=~ne ~:i?~sca.::..-lll.e adevaruluf ratiiinea si simturile. natu~$l tie nemliITurat.'" . ..H!l?x.'?!.~ '-'. .'se ~i iU$f1la una pe alta. Cu 0 s..eu to~t·sc.~R-i-r.pas " . pnnCll2111e lOL~mt. i " ERNEpT STENE" \ . poate spune i a JQt.".!ill J~stItle.2rXtl.....--ct:ar.:::.: t u. "..J~®~st~i cq..J!-·· • I..m . .ll.. .iIl0T:~lDtrP'1t-· ..:. Vointa...iPl'F~-.'-Tn:Cft'-milretia lui reiese ~i din.ui.~.:.1 >' .l:Q.. ~a. inalta . . La Rochefoueauld. de -mare.~!.p.ouIDidic. t ~.:-pra'CUi 'c-.P· de~ine u~nd·~lndul lui Pascal. ce ingramadire de con adicti!1ce miracol!" (p..:. E_asiunile !ni-:ro...un~.._[li.§J!I'.'. 19). pr.a. ca utind sla bid unile: " tn'rnaretie .. s 1 ..§1!Lillk· nit2!~i ~re 9i 'al' ~nfiri~N!Bi.....rVl1J§i1!t e~tfem__ ~_!:~I~-. 'ce haos. aceea ca se stie nenoroeit" (p._I~~!_~" s .~meste~~_.. teologi ca Bossuet... muie1?te·iT'l:l-m\:l.. iar f'iinta lui nu sta mai aproape de .~_ ._~~g... "'''~:nic in ra~· ...8. . .. di. -:-~~_~.)~ucrlJ... ..rilg_$Ll~U.. care. r .cirea.._ !tnali~~t.zltiilor. .:e!~c..:~'._-.~tit...' 5n minciuD~~~ru.ru-~. 90):_ ". ..~~ e~.·_ . caci ea ar fi o regula sigura a adevarului..J.."'iii.-.. .ill:g1W_...te~. _. ii1~~: ea plas-·..'-.§~aQi:~ih!. sinul careia lumea vizibila nu apare decit 11...._C"_··.i~. _.. Pascal.. .ttEWl'~.: . Pasoal "cine:%i' rIde de filQzofie fj]ooofeaza Cll adevaratr 80).... '''w. ..~~9E. ce monstru._.:--.c~ i~lw~Se .at!..Qmul.. ~_a.na urH umane a fost adeseori relevata de... comp.:tsLP-..INTRO:pqCTIV .· ur:~~i~ ~~~~atIe It. .\ . " ....~?torie'" (p.. . in afara de fapwl ca fieoare in parte e Iipsita de sinceritate. cu cit mr jnsala totdeauna. $im!urg§'_._.. dialectioa pas@liana va. l~_nigr.!L.-f.mr. e proresle !l~' priVItru'OoaatA aceasta problema...£..:."Eresre mIlrut de 1ll.n!r?-. .~...:..

d·. 99). .1 ffii..dupa Pascal .' realizind till imaginea repetitiei. ~ ___ -. <to..~.! ij~_-'ll!R~." Tabloul e 9ur ca un rechizitoriu.ale '"Vue' lOgIC! "a mimn . ea are drumurile rn LXXVIII "'-- LXXIX 4I"'. care indeamna eul uman sa nu se'iu e ca !.l1):'iJ.p."care nutreste 0 ura de moarte impotriva acelui adevarat.are. r.. e pro ana..:: --:.-Lr:.s..dezlegarea mtrebarilor s.lE!'~S!C~D~'~l~ 0 anu~:. nebiruit de catre orice pironism" (Iragrn. incomod pentru ceilalti si nedrept. tristetii '$('pliCj...e ll?i bate joc de filozofie --c spusese Pascal -.q:edlncI9~.: I -I 1 . acest E. i!Eperiectiunile naturii .. e . a adresat 0 critica viguroasa ':12ironisJUplui9~~firmin. Pascal a sesizat existenta univer.g§t. capabila ide >1': a servi once cauza. nu in sensul . aeeasta . pe tot. pfopriu. slJ.Vointa este unul din principarele instrurnente ale convingerii. .. .l~.~exista.' "'~~ .. mai complexa._~--- cu exceptla crestinismului :_ . denuntind ~i ..ca..tQL..upreme.declt oar_nenll... insa .. . .(IJ'ea~~j~-:------"'·:-~-· .... ca ea forrneaza convmgerea.yplic. iarii:p·rada Tiuziilor. face asa nu intelege puterea ratlunii''. chiar pina lin acest grad" -(p.." (fragm.Filozofia. toarea afirmatie nu este niciea a unui pironian . I. ~~L. fl~ml[ldioasa in toate directiile".. 15).:i ccborire.. Cine rrru ..Qr~gLrgg:.etatU. pentru ca vtea sa fie centrul tuturor lucrurilor .Nahira \ omul ui nu consta In a merge ~ereu inainte.ia !:!dus eontriblJJ:ii de.J~:f.'.:~l. 91 ln1elesul lar:g__ al cuvintului..___. . ~ .P~~::-te. auf"~ae Imposibil ca si dogrnatismul. de urcare :. ..:.."__yip~ de ~§LP~catul..twii. .w. e prea •..a_..§L_tgmgrha ne " spune Pascal . umane. MilCiriat de indo'_ ...t' ···. ca scepticisrnul ar fi ultimul cuvint al filozofiei. ~t J-o lue ~.or:tiJl de ~terul .bila. a rnodifica ' "natura omului.c n~9. ~ )._A 'umiF~.:. de a . fo~a §i Y4-Gt:ni]::~~:-:a]Y~l1m:c.._.> .. ci vizeaza numai 0 anulliita -itIti:?-! di~e.lispen~U. implinita prin c1:'U.ti~~~Ma.a doua natura..1fl a-I determina sa incerce si sa accepte .::. COn§tiinta imEerfect~.. "mize.. Sillii a unui rrtm alternativ.conaitTa in'c.~~~". desfiintind-o pe cea adevara . \. .. t 90 Pascal irnpartaseste cu Descartes :. ~'~'~~ ajuta ratiunea neputincioasa 91 0 irnpiedica de a rata.c .U detestabil .face acest ''. .exagerind sub actiunea unei duble inspiratii.'~l:~~l]2ai... pe~.?-t~~:"'. oate 5-a1. ..~da.clficarea C'fisltos'car'e lui' . sa te supui iar unde trebuie.~ sfidind "orice ~regula si pU~ind s". . sine.l?arcule·-·"fi mal n~p~m~lOase .91?. Nu inseamna insa._ .r."""I'/.'fJUS"""fl'fin..k .iselii.~oru ._ pen a-i~i din aceasta shire. ~.d ca .:__ 1 _.::~ S.._a " ... ca .<r:'aogmafism pe citaeorgoTios. va fi! 10 ..fiqituLlumii. nu-l poate conduce pe om spre . actionind pina im adincul inimii.. . s-a vazut. dupa Pascal..agociepln<1la .. care nu duee la tagaduirea rezul'j tate lor particulare al~_$iin¥i. 92 Dialectician profund.D". i~ u se priveasca decit pe.. Astfel.. /" _ _ ~ . harazit unut des.. . catie divina. ma~_et~_~~~'ainir~o-vO'. subliniind \ prin aceasta incapacitatea filozofiei b:aditionale..~ :'i flCla~?~term:~~::p.. a condamnat uneori pe Descartes' si pe cartezieni.'.. ._ggres 1n spirala. '. Adevarata filozofi.v~~~~':(a1::. e 0 sarcina mult mai dificila.~. cre9tivj§!Il_ldLp~~~_. desi nu a data Cuqetiirile pot produce aceasta impresie . ._jn.___.-pri..tin sumbru. . o~t:::1 .i"inderea. I. sa fii sigu ((j" = :i unde trebuie.\1 ca 0 tendinta limitata. ci a unui m. pe care mel un dogmatism nu poate $-0 invinga" este nu mai putin adevarat ca "avem 0 idee _despre adevar de . spiritului..~gl· . nu pot ... nici religiile " _- e .~. un _Pironism radical e tot I. ci pentru ca lucrur ile sint adevarate sau false dupa fata din care sint privite . acei care aprofundeaza prea ~tii~~ tot Pascal. [ansemont~igniene.]'eprezintii. Urma-] ' .'-< buie sa stii sa te indolesti unde trebuie.descifra problematica conditiei umane.: . dam e adeV?l~at._ .p-~_J.p:~:lamind virtu tile superioare ...ma_:bp±a.~. 1. Ii impune caprrciileisale 90. 395). A transform a msa vointa. III la __ felu~ de tdispozitii si d2tiDte artifi~iale . s~s sentimentul 9i vointa.. .~ ~ gene.. Am -arnort~p. ::_ietii morale._-. care inseamna manifes-. "avem 0 neputinta de a demonstra. decit geometrului care poate deduce un adevar din altul. um':lQ~_ trezl.§?e. omui pare .contran. .9L1JLCare el iDsm.cepticismul se manitesta de fapt in filozofia lui Pascal: / '.1!Pl!LJ:...S. 268).:i cartezienii seco-r lului al XVII-lea aceeasi convingere cu privire la rolul important al vointei In activitatea de cunoastere : " .LI?rQgr~~~h!J_& ~.n..·. (fragrn. "Tre@...l<~..".ta. .ea rnai "/'1 mare' insemnatate.

'Inventiile oamenilor se produc la fel din secol I'n secol. metrie en general (Reflexiuni asupra geometriei in general)..__a___de_Y:. 'rB!dinilor '2i a n~~e~isL~j:>a-~q'!2_aza . care este "analiza geometrilor". :" si ca. de asemenea : Plerumque gratae' principibus vices" (Schlmbarfle plac aproape intotdeauna eelor . Natura ac'tioneazil. apoi de doua ori mai 'putin. " . '.I' caldura InsasL .gasit. -. ca ~i . de a-I deosebi de ce este fals cind 11 exami-· narn" (p. doua fragmente: unul cuprinde Rejlexions sur lageo-. apoi rnai mult ca oricind etc ...in_r-:~~cta~. rna departam de conditia mea . 'in unele editii. dar prea micul numar de . 'Bu.. exp licind metoda pe care geometria 0 aplica .proba total. ~3 Interesanta consideratii de dorneniul Iogicii si al teoriei cunoasterii sint cuprinse in De l'esprit geometrique (Despre spiritulgeometric) [1655].. ne lndica insusi motivul criticii ]a adresa stiintei. mai esential. 144)_ \ Pascal precizeaza. v.raceala arata· tot atit de bine intensitatea fierbintelii. 3541. .~. nu e sigur eEl. 355).STUDI1)' INTRODUCTIV proprie umanismului lui Pascal. avanseaza. patrunzind un ele. 'in continuare. am vazut ca aoeste stiinte abstracte nu-i sint proprii .natatea si rautatea lumii..oameni eu care se poate comunioa pe teren stiintific rna dezgustase de ele.. "spre gloria pironismului. mari H Or a t i u. celalalt trateaza Despre artade it convinge (De I'art: de per-. perfecta xconsta 'in a defirii total ~i a . Cind arm inceput studiul omului.. _ . al treilea. cau/ tarea unui alt adevar. ~~~- - . de care aminteam mai sus: "mi-am petrecut multe din zile studiind stiintele abstracte .. Ode. ci se va ocupa de celelalte doua. Dar din Reflexiuni asupra qeometriei in general.mai mult deoit se departau cei ce Ie ignorau" . in care sint cercetate faile cunoasterri adevarate. de a-I demonslra cind l-am . pentru a dernonstra adevarurtle deja descoperite. IDe altfel. incer~i. Ea.Q@r:tci_t. .. totul e nesigur" (fragm.. '.atea. 13) [fragrn. . In ciuda erortlor.llJ~i Daca~n-am ft_ nascuti 93.(fragm.' " \... ~~'-el -inatnte ~iinapoi. ca nu se va ocupa de cea dintii. de a~l descoperi cind il cautam : altul.t. 144).. apoi merge mai deparle. sub forma progresului. mal prof'und. ". apoi revine. Fotocopia primei pagini din prima editie a operei asupra conicelor" "Studiu Lxxx . .. 387). \ frigurile produ'c frisoane s! calduri : $i _ -'" / ." (fragm. Metoda. Sub titlul De l'esprit geometrique sint reunite. it'us ei reditus.mita orientare i "Putem avea rei scopuri prtncipale cind cercetarn adevsrul : unul.

Omu1 nu este dar este 0 trestie cugetatoare, Nu trebuie ca intregul univers 'sa S€ inarmeze spre , a~l strivi. Un .abur, 0 picatura de a¢ e d tul ca sii~H , ucidar ilnsa in cazul in' care universul l-ar strivi, omul=; ar fi'lnca mai nobil decit ceea ee-l ucide ; pen ca. el ca moare; iar avantajul pe care universul il areasupra 111i,8!cest univers nu-l cunoaste" (p. 22). ' De acest principiu a1 gindirii nu va putea face', abstraetie Pascal, oricit de variate vor fi mijloacele, ': prin, care va intreprinde opera de conversiurie; incepind : , cu el .ins~i, ~~S2~lUi~P'~ci1~a~~se"," a~s:! m_21 l1lJlliL~<lli w__ or,.§,.lca.~lLJ?~~0'-!' enigmei morruea cmului, efor~g~~mf,jRtJ!':"m.ru_, '; ~=d'~:rnm~~or susceptibile de a lntiln,' '" convingerea iri superioritatea acestei religii. Oconsi=:'

~~'a:;

"

"

umane:

~tie

nefericire _ spune Pascal _' unele notiuni sint indefinisabile. In aoest caz trebuie sa se recurga la' metoda 'geometrica, Ea' ne arata ca trebuie sa ne resemnam In "a nu deiini lucrurfle ~ clare !;ii intelese de toata l umea, dar a defini pe toate cele:, lalte ; de a nu. dovedi toate Iucrurile cunoscute de oameni.]' dar a dovedi pe toate celelalte" (p, 149)'. Astfel, geometriaj. nu defineste si nu are nevoie sa, defineasca - dupa Pas Gal , --j notiunile de spatiu, timp, miscare, numar, egalitate etc" aces-' .tia fiirid termeni pe care toata 1umea , Ii intelege.: si ~amurireal r lor "ar aduce maf rnulta obscuritate decit lumina" (p. 149), Se stie, notiunile pe care Pascal' Ie-a considerat indefini-' ,I. sabile pentru evidenta lor intriuseca, ca acelea de spatiu, I >-~ timp, mi~care etc, 9i carora Descartes le-a atribuit un caracter " innascut,. n-au rncetat' de a fi obiectul unei analize stiintifioe , 9i filozofice din oe in ce .mai aprofundate, Pascal are insii' dreptate atunci cind denunta absurditatea definitiilor tautologice, atitde ,frecvente in stiintele epocii tsale, aoele 'aefinitii ; , care explica un cuvint prin el insusi 9i nu prin realitatea ' la care se refera. \' ~ In Despre arta de a convinge, Pascal exarriineaza, in primul. ,~, dnd, cohd'" de care de, hide fotmar~a convin er' ' r ~ de- .:: fini tefmenii care se f6los€sC; priri efinitii clare; a'f6rmula ~ principiile sau axiomele evidente, pentru pro a lucrul in ;1 discutie a sUbs.utU.i totdeauna mental, \irr cursul demon' stratiei, defi~j~iile,termeI1lilOr de definit. , " .. ,,' ", "'~

;-ro

a

I

LXXXI'
j'

"

\

r---

.~

.,:"

. \., c -

. derabila . 'parte din Cugetar1.' e consacrata, aceasta ".-;'ordine de 'preocupari, profe tiilor si miraoclelor, "Nu ~.'''f;posibil sa -te indoiesti in chip rational de miracole" . Jfragm. 815), Miracolele sint sprijinul religiei - ne • spune Pascal -, ele au deosebit .pe evrei, pe. crestini, .pe sfinti, pe cei nevinovati, pe , adevaratii credinciosi, - ·'!':Ju ar :Iii fost un pacat sa nu' crezi in' Iisus Cristos .daca n-ar fi fost miracclele. Argumentul' nu aduce i~1sa c"eva e,sen. "nou~' . ~. tial c~ apologe.tica ~ra(!i~ tionala. Dar daca rae ' e~_~ recurioaste lD~Sm!l Pascal - n-an dovedit o '"cr'mare.eficienta in' COH"vertirea religioasa a' oamenilor, .ele au .impreslonat .profund pe [ansenisti. Pascal a cunoscut aceasta tulburare, mai cu seama in urma "miracolului' sfintului . .spin", cu efect considerabil asupra preocuparilor s?l(i apologetice. Dar subliniind insernnatatea acestorprobe, : ~~~L.r.ecllnoCl§te in' fond ca valoarea tuturor argu, mentelor fui'nizate de istorie lSi exeeza biblica ' . e de convingerile deja eX1Sen, iracolu oate a 'lD a ar a rin u sau, aeee tarea miracolului_e " uildie de orientarea anterioara- a s Iritului. Acesta :;",e, credem, sensul afirmatiei : ,,' nvatatura Iamureste .' .minunile, iar minunile lamuresc invatatura" (fragm. 1303) - _:_ afirrnatie care sugereaza inca de Ia inceputul capi'tolului despre miracole pozitia "cercului vicios" in care s-a angajat aceasta dezbatere. Ce ,eficienta mai ,pot avea in acest caz . argumentele apologetieii asupra unui spirit refractar - datorita deprinderii de a gindi logic -, credintei in miracol, care' presupune acceptarea absurdului? Q proM nu poate £i convingatoare "decit pe)ltru cel dis pUS Sa Q accepte.par Pascal stia prea bine aeest lucru: - ,,0 minune, ziee-se, mi-ar inUiri credinta, Se spune astfel cind minunea nu se vede. Motivele, {Be ordin rational, cind privim de departe par a margini vederea no astra ; cind ne-am apropiat rnsa nu 0 rnai limiteaza intru nimic, Ba chiar incepem a vedea dincolo. Nimic nu .poate opri vio:i-; ciunea spiritului nostru" -(fragm. 263).
LXXXII
I ~

.

,

in

io Cu t6~Uifiin~a livne~te' Pascal, spre aflarei·. unor.' . certltudini Iinistitoare, si.rcercetarea infrigtirata a unui , \ reazem solid, adlncimeaeuferinter pe care i-o-sproduce contemplarea .propriului eu ;;;ia vietiidin [ur conStit~ie . marturia vibranta a unei iadevarate drame spirituale . Probele metafizice traditicnale despre existents lui' Dumnezeu nu-l satisfac. Ele sint "a9a de departs .de judecata obisnuita a oarnenilor t;ii asa de, complexec&' fac 0 slaba impresie ; 51. chiar cind ele ar servi unora, aceasta n-ar : fi decit in clipa in care e~ vad demon:-', stratia ; 0 ora mai tirziu le este teama sa .nu se .£i inselat/ (fragm.543). Pentru a demonstra existenta lui Dumnezeu, Toma din, Aquino pornise, de pilda.. de la considerarea universului material. Dar cit de sterile si neputincioase , devenisera in epoca lui Pascal argumentele acestei apologetici care nu mai izbutea sa-l desprinda pe Dumnezeu din coritemplarea naturii! Natura pevenise), ", ~: "T~c~r7a ~s;J.~rna..,-a._ac.es_tp.L_~PI!.tii ,"jnfiniie_Ula_' . inspairnirita" (p. 1(3),' marturisea Pascal. Progresele: . ~tilillei_§i a.Ie .filO;;;Ofiei. materialist:_.n aE. pQt. ,:u.r ,gggt· .. sa. ~!Itare~E:~entul~e !!ft.r:~g£_~!..~}~a', P~?~~_r .. qti.QDaleJ!~~N~exi§!§:~l~ lut Du"!!p~~. ~ .. Pe \-' urmele lui Montaigne din ApologuTTm---naymond Sebond, Pascal reeunostea -Ia rindul lui. cit de subreda e demonstratia existentei divine "prin mersul planetelor ~i zborul pasarelelor", . fi parut astfel, la un moment dat, ca miracolele ~i p.rofetiile ii :ror putea' oferi ~c~l material poziti~ de' care avea nevoie pentru a stabili un fundament sigur credintei, Dar ne marturiseste Pascal insusi : "Profetiile, chiar miracolele 9i probele religiei noastre '.nu sint 'de asa ' natura Incit sa se poata spune ca sint', absolut convingatoare" (fragm. 564). .' ..' , A cercetat miracolele ,~i profetiile relatate in Scrip"", turi en pasiunea si atitudinea exegetului, dar munca asidua si meditatiile n-au facut decit sa-i infareasca convingerea despre antagonismul funciar dintre ere.":' dinta. si ratiune ; "Credinta se deosebeste de dovada:

a.,

S-ar

'.

.

,

-:-'~,~

..

---.--~--..

~"""""..,.....~~~.,

LXXXIII

\

STUDIU INT-RODUCPV
-,

<una. este rumana, cealalta este un dar a] lui DurnneJustus ex Jzc{e'vzvir:-o crediIitlf---ca aceast:a pe care i5l.imnezeu 0 sadeste m inimi, a carei dovada este adesea un instrument, fides e): auditu; dar aceasta credinta '\ ~ln inima si face se spuna: nu scio, cicre~o" "'·(fragm. 248). Simtind primejdia pe care spiritul de ~ analiza ~ 0 reprezinta pentru integritatea credintei, "Chateaubriand scrisese : "Nu ne putern abtine sa Iacem un trist ex-amen de constiinta, Pascal se hotarise sa daruiasca lumii 0 opera din care nu publicam astazi ,\ decit 0 mica si palida parte (e vorba de CugeUiT! care au ramas neterminate _:_n.n. E.S.). Ce capodopera ,:')1-ar fi iesit din miinile unui asemenea maestru l Daca Durnnezeu nu i-a permis sa-si execute' planul, este cpentru ca, pe cit se pare, nu e bine C8. anumite indoieh 'asupra credintei sa fie clarificate, ca sa existe un material pentru acele ispite '$i incercartcare-i creeaza pe sfinti si martiri/' 94. ~al ,I?j..la.dg_t seama de inutiHta~~a efQIJ,u!1!i" - 'de a caut~ credmJel un~Ja1i~na1.g~tnlll~~ __·a ~nk " ·d~E:~tiL¢a~~!!Q,,.&I),_t.3~,~1!.I],SL~~p.t~r~dl~cios : "Daca exista un Dumnezeu, el este cu totul de--nepatruns,deoarece, neavind nici parti" hid limite, nu are nici un raport cu noi. Deci noi nu -sintem oapabili de a cunoaste nioi ce este el, nici daca exista, ,A$a stind lucrurile, cine va indrszni sa incerce a re, zolva aceasta problema? In tot cazul nu noi care nu ''", avem nici un raport cu el" (fragm. 233). , ~ . Gindirea sa aut de personala, insetata de adevaruri , clare si controlabile, refuza sa .se supuna imperativu;( lui' crede lsi nu cerceta". Va adopta in oele din urma I atit~dinea rnatematicianului probabilist, sau mai eucind jueatorului lucid care calculeaza sansele unei solutii adusa de' hazard: "Sa punem in cumpana cistigul si pierderea cazul in care ati Iua partea credintei ca lDumnezeu exista. .. - ne spune un celebru argument

zeu.

sa

din Ci£getari. Dad! cl~tigati, oi~tigati totul ; daca pierdeti, nu pierdeti nimic, Deei pariati ca exista ; faceti-o fara sovaire" (fragm. 233) 95. S-au fiicut numeroase speculatii ~n [urul acestui argument ill pariului, Filozofl~i matematicieni au folosit nu numai resursele imaginatiei speculative, ci si ale unui calcul matematic de oea mai savanta tehnicitate, pentru a dernonstra capacrtatea probanta a pariului pascalian. Argumentul fnsa. 'nu -pare a fi inspirat de credinta 6i mCl nu poate 'duce la credinta ~ nu i Se poate atribui mai rnult decitsemnificatia unu('indemn 1a :=SUPWl€r e w'udenta si {M~I'~~~1 1a 'resP€ctul fo'rmal al preceptelor religioase, de teama unei sanctiuni posibile, in eventualitat.ea fa Dl!m~eu exiha. Adevarata credinta - in ac~m,k_pgscaliana - ; P~~E£fi:e~~~!e'8i~=::fr~~~~1_:~."qtrlIli~§11L:.J,.J2ieu, r sensible au coeur" (Dumnezeu sensibil inimii). Or toe- ) ~ acest"ide:ru,"=efQr::t:l.lUpologetului si experimentalis- , t 'ui Pasc:aL1.?-u:-!:,~J?14~£~· ~q1.\!!.J~,cJ~~t;lll!-L~~_ re~lt a~S~t.~§._ sco~.~.. !_~..L.lP~2!~!l£mnEab~ J c~~~a.",Spm~r})]_!__~~~"gr~.lP_§_llJ1,~q£l£~..m~tiL,~~rlll-' ~pli ,_1.L aem£!!:l2tri!1!L1~1~~~Q., .~r:~,"_I?~~.~." ,,(p. 75);
95 Fblosind manuscrtsul Cugeta1"HOT, Strowski ne relateaza urrnatoarea Istorie a pariului : "Fe prima pagina, Pascal a notat ,0 conversatie sau 0 disputa cu un persona] al carui caracter e user de ghicit, Acest persona] misterios nu era un am de lume fii un indiferent ; era un savant obisnuit cu abstractiile rrhtematice. EI dorea sa descopere eu procedeele sale de geornetru daca D-zeu exista sau nu. Pascal, obiectindu-i ca D-zeu etern si infinit depaseste posibilitatile ratiunii, savantul, i-a raspuns ca, fara indoiala, , e imposibil de cunoscut natura lui Durnnezeu, dar nu existenta lui; iii' el cita numarul infinit ca exemplu al unui lucru a carui natura ne este absolut inaccesibtla si a carui 'existenta nu e totus; indoielnica. Pascal raspunde : «Cunoastem exisrenta infinitului si Ii ignorarn natura, pentru ci'i sinternTegati de el prin intindere .$i deosebiti de el prin limite. Dar nu runoastem nici existenta, nici natura lui D-zeu, pentru cil. el nu are nici intindere, nici limite ...»" , (F. S t row ski, Les Pensees de Pascal, Melotee, Paris, 1942, pp. 1U1-102).

Q-rre~~_~~.1se !~;_~g.YfJL..Jlll.2.Zltl1!~~gr-~:::.'

a

in

94 C hat e a u b ria n d, Genie III-a, eartea II, cap. VI, p. 317. ,

du chrfstianisme,

partea

a

LXXXIV

e

\.

,=

XXXVII. Dar siomul imita masina. Dar nu numai teologii au sesizat incongruenta acestui argument.:. in om 0 a doua natura. . pac guba ~r C19tig. ar fi. ar fi crezut.". .sub masca'unei filozofii 'deiste.. in .. nu riseati nimie Sa 0 .: ratiunea e neputincioasa -'-. e riecesar sa se adapteze "automatul ". 'l '" Convins de ineficacitatea procedeelor rationale.. si de altfel Pascal stie prea bine acest lucru: "Credinta e un dar a1 lui Dumnezeu . ce a' creat-o rasa cum' 0 stim? Teologii vor raspunde. < •• j " " Ar'gumentul parlului 'stirnit 0 reactie de indignare : printre ·teologi. 44-45). cvasigeometrice. luind apa sfirttita'. . ascultind liturghii. abatele ViII a r s ii reprosa lui. t! " \t (fragm. .un ornagiu adus . Poate exista insa ceva comun intre acest mod de a concepe eredinta . Pasca·l.cum .1671.. Atotstiutor ~i atotputernic. spusese P. Adam a pacatuit in mod liber. mai . chiar in exIStenta lui Dumnezeu . Ne putem obisnui asadar sa credem onc .opereze "miracolul credintei". nn. LIX. observa ca eel care se indoieste nu partasa nici pentru.. revelatie supranaturala. 93). 233) . mult. (fragm." 'ies "Pensees" de M.. Incit nu ezita sa conditioneze religia si divinitatea de jocul <:u banul".:nu ~~~~taO~i'bilitatea de ~a" trece prin' acumularea P ~ argumentelor de la o·ordine Ia cealalta 96.Vreti sa ajunge1i Ia credinta. 'adaugind : "De altrninteri acest articol pare PllVn cam indecent ~i pueril. Did e rot rezuma astfel esenta pariului pascalian : . nu convine de loc gravitati! subiectului.'. in T'raite de.. pp.n. $1 cereti un rernediu: ihvatati de la acei eareau fest inMntuiti ca si vor $i care. 'ca ):ntemeiaza "cel' mai .care creeaza '. :(ara a_ pierde ceva'.ceea ce no1: numim natura este altceva decrt 0 prima deprindere 7" (fragrn. TmitatiJelul in care au inceput : iacind totul ca si .' lata in acest 'caz ca spre deosebire de teo-' logi care conditioneaza posibilitatea c~ei' de 0.. interpretarea "ortodoxa" data de teologi? Pentru a obtine gratia divina. In reditia Cugetarilor din 1887.. admitind ca ea ar putea fi enerata rin -inecanismul p_rofan al de rinderi1or.) poate vorbi eredeti fa/sa.. vreti sa va vindecati. sa nu va inchi-: puiti curnva ca am pretinde ca ea eun dar al rat:i1.apologelui Pascal va fisilit sa recunoasca m c di ~ca nu mai existapedt 0 singura obitocirea I ° LXXXVII . caci vsintem deopotriva automat si spirit sr. E cunoseuta ~i fireasca intimpinarea adusa dogmei religioase despre perfectiunea si atotputernicia divina. isi rnizeaza acum tot ceeace' au ..{)6 a "Daca religia voastra adeoiiraiii ta tel ·( -eu Pascal". interesul pe care-I am de a crede intr-un lucru nu constituie 0 proba a existentei aoestui lucrtz __ (Rema.n.I.rques sur .XXVI" '. el fiind 0 consecinta. pentru. Havet ii reprosa lui Pascal de a ne sili' sa pariem pentru un eveniment .important adevar din lume si principiul tuturor adevarurilor pe 0 idee atltde josni~a ~i puerila.i in valoarea tuturor dogrnelor bisericii. a pacatului : originar.' si' nu cunoasteti drumul. 12entru a fi pUsa la adap06t credinta ~fl. ~.. in materie de credinta. La delicaiesse (Tratat despre dehcatete). spirit ateu .ratiunii.. Dar. nu constituie decit .ne spun ~ teologii.. be altminteri. cu spectacolul nedreptatilor si' disarmoniilor din lume 7 D-zeu.Isinguracapabila sa. . Pascal va · incerca 0 alta cale. Cum poate fi acordata idee a urrui Dumnezeu justitiar si atotputernic." .pentru a genera credinta automatismul deprinderilcr poate realizarnai mult dedt ratiunea insasi : .. E.. Daca dernonstratiile cele mai . indirect. \ lucide.S. de interventia rniraculoasa a haruluiidivin.(iscati totul. Vol t air e. tezei despre pacatul originar s-a impus oricarei m. .si la urrnasi. t. _rig1Jroase ramin inoperante. sint oarneni care eunosc acest drum pe careati vrea sa mergeti si care · s-au vindecat de un rau de care. LX. Pascal. In Pensees philosophiqu€s (Cugetari frlozofice) din 1746. printr-un act al "liberului arbitru" I~i a fast 'drept ca' gre1?eala hii sa fie pedepsita .' ca raul nu exista lao inceput. 'Bayle. din p€{fectiunea lui.inti. \. . Un e jalsa." Durnnezeu de consecinte1e atitor absurditati.... Pascal subordoneaza naturii omenesti. 17'28.$i'.] Acesta e tocmai efectul deprinderilor " . Masina 11 imita pe om. '. putut sa nu' creeze aceasta lume. Absurditatea .279). care. daea e adevarata. Beuchot. _:nici contra divinitatii. cunsidermd-~ imam (suveran rnusulman . aceasta idee a [ocului. Astfel. .' vreti sa va vindecati de rtecredinta. \~i . ..despre care 1111 stim macar daca are 0 sirigura sansa sa se realizeze.

0 data au aceasta. prin care' omul e indemnat sa se cunoasca pe sine. sa dam . rnarcind conflictul interior. Ar putea h relevata In acest punct al discutiei 0 .: omotia sa apara spontan.. religia. I netul in constiinta a unor rnodificari fizice. morala.I. apare cu evidenta.. decit sa exprime r:asu. Ia originea emotiilcr noastre nu -:'. S8. 18. olema trecerii la credinta nu e inca rezolvata. ca modificarea "automatului" n-ar fi lipsita de ~I () anumita ef'icacitate psihologiea.' si credinta. data deeit unui manunchi de aLe9i? Si Pascal n-a fost printre ace~tia. nu poate decit sa sublinieze In maniera oea mai elocventa inevic tabihrl impas.r- . e 0 prapastie incornensurabila. prea Ea Iucida pentru a renunta la analiza. . si. .inteabstracte... sa invete a se pretui la justa valoare. [ansenistul va desprinde un argument de 'prim ordin. antrenindu-l pe Pascal in directii divergente. Umanismul lui Pascal.unei emotii. pentru ca . Stiinta. : 'I pascaliana. Ele nu Iac. Doua curente principals se confrunta. Ea n-a reusit sa anihileze deprinderile 9i iscodirile unei inteligente mereu treaza. -pr-omotoriiaces.de actiunea mediului extern. concepti a cespre om. despre pozitia si destinul omului in Iurne nu sint numai produsul unei elabcrari teoretice... numeroase aluviuni . care ar putea . din 'i medlul exterior. Ar fi suficient [n acest caz sa rcproducern ma. \!primul Tind.anumita analogie intre recomandatia "adaptarii automa'tulur" ("incliner l'automate) si 0 teorie psihologica con.. Dupa J ames si Lange.s: nice.trebuie _ cantata actiunea vreunui factor obiectiv. Inconsistenta stiintifice a . viteaza in [urul fiintei umane..~abetissez vous"· (indobitociti-va).-9i formeze convingeri morale. in dubla ei infinitate. La \ ce bun tot acest efort pe eare-l reclama apologetica . realitme silindu-l '83. intregul univers pasoalian \ gra. consemnata in faimosul Mt:morial din "anul de gratie" 1654. Un * sa LXXXVII1 \ LXXXiX .. Dar' sa adrnitem . ~e'8I?teptata si tot. din momentul in care conform teoriei janP.temporana. in substanta careia se intreteaei se ciocnesc tendinte de provenienta eterogena.r tui punct de vedere. social in .idea se-3ma de absurditatea efortului de a transcen. ~ dupa teologi .lbstraete. unul inspirat de concluziile emu. ' . filozofia.I 'v ''I- puternic suflu urnanist strabate si insufleteste "monumentul neterminat" al CugeUirilor. In sfortarilor unei vointe ineordata pina la limitele iorne-T nescului. asadar automatului ".nu poate fi ". deschizindu-i perspectivele nemarginirii 0 data eu imaginea. ci insasi esenta filozofiei· sale filtrata prin sensibilitate. Acea urrica experienta. pro'. insernna mai mult decit geometria insal?i9i toate cele-: Ialte "1ti. .· a ramas fara urrnari mai adinci.cu Pascal.~ ·odatii semmflCahva soIube dm partea filozefului care '~ preamarit demnitatea' gindirli umane. Cu aeeasta insa. aducindu-l mereu. .propriilor im. I§BCul acestei incercari de fundamentare rationala a religtel. alimentate cu. solicitind-o la un viguros efort Ide redresare vinterioara. celalalt de principiile jansenismului. grava contradictie in care $-a angajat • apologetica pascaliana.. nifestarile externe caracteristice .orga. din aceste concluzii insa. Intre L operatia care consta in "modifioarea automatului"./ perfectiuni. seniste a predestinarii "gratia divina" nu poate fi acor-.de conditia umana : " ui veutfaire_l'ange fait la bete . ~ I. prin i: efort rational.__ acestei teorii care incearca sa desprinda procesele psihice .". si dovezi. Cercetarile fizicianului sl analiza principlilor primare ale geometriei l-au condusl pePasealIa imaginea complexitatii si imensitatii naturii.indinatia necesara".·i strabatuta decit printr-o interventie supranaturala. Intelectul sau lucid s-a impotrivit. 0 distanta care. cunoscuta sub numele de teoria perife-rica a emotiei." (Cine vrea sa devina inger cade_ in cealalta extrema).i. E 0 coneeptie ~i 0 drama de constiinta totodata.lui· de '9tiinta. constiinta lui Pascal nu a putut realiza aeea forma totala 9i nesovaitoare a credintei pe care probabil au cunoscut-o ryaturile simple si misticii biserieii .

eunoscuta prin simturi si ratiune. rrentei moralistului.~" ---:. 76).it 6 ' arte da cea mal . bineinteles. condamnind in numele vcrezului sau umanist stiinta si pe acei care 0 cultiva : "De scris impotriva celor care aprofundeaza prea mult stimta. sen". dinafara naturti. in .' XCI xc -r. intrucit are 0 fire capabila de bine. supranatural. posibilitatea de a se ridica 'deasupra naturii sale corupte.. . ca.. t_ica umaria..' caracterizase Voltaire. Destinule. supr~. care e dublat ernul de' 9tii:nta. f£iurita ?e acest .. . si el se' poate depasi. ci pentru tot ceea ce priveste problema.$tiinta lucrurilor exterioare nu rna va consola ~de ~grlOrarea rnoralei. omul de 9tiintii 119iva renega astfel propria sa vocatie. straduinta .22). . Realitate 9i ideal.' acesteia.de"-i e~ea' " . in clipele de suferinta .!?tiinta. dimpotriva..ne spune Pascal .'[.. . 191 pierde in' ce~e din ur:na intele~ul unui principiu care aractiona. 78)..' Sa se urasca pe sine mtr-unfel.:. tenticitatea lumii reale.conditia actuala a omului si incredere in capacitatea lui de perfectionare morala rse contopesc in Imagines . complement reclarnat de natura imanent-' '.ctiei morale. explicatleei rernediu a naturii umane. a na urH atotcuprinzatoare. revendicarea suprema a filozofiei sale.ne spune iPass cal . "Este bine oa omul sa-si aprecieze valoarea. Pentru aceasta sa se dispretuiasca.am 'spune ---:'destin~ta a sub':" . consola intotdeauna 'de necunoasterea . in profitul unei fictive "lumi de apoi". 'omul propriei sale naturi. '. evolutia acelei '"fi~ozofjj ::I'" ~initiata de Renastere ' ca 0 reactie impotri". Teologii denigreaza natura omeneasca si neaga au-. Omul .1' " liniacaraderul impedos al . . fara'saiasa din granitele propriei sale' naturi. 0 metafora . care nu e dec. contrarietatile naturii sale si sa se straduiasca de . un moment sernnificativ in. Din aceasta ~ perspectiva. de. si mai de-> parte: "Descartes inutil si nesigur".lupte.' Intr 0 forma inca tulbure. E mai curind un .. nafuraluI e adesea irivocat dePascar-Dar in desfa~' 9Ul'are~ dialectics a Cng~tarilorel. Descartes" (fragm. Idealul e in om. moral~i" rna va. impo-: a 'triva IQr : ~$ipoate da~eama de ceea ce est~ '8i. punct. " .: ~. pina la 'un.cu esenta moralei crestine. restabilind astfel echilibruk· dintre realitate '$i ideal. umanismul Cugetarilor inscrie astfel . . fiindca altfel toata puterea 'lui est€' fara Iolos. nu tre buie sa dispretuiasca teea ce.ultima' instanta. care confunda perfiectiunea .aspiratiei ·spre perfectiune. 'Respectul naturii omenesti va In~emna pentru psi-' hologul moralist.11 obliga pe om sa-si recunoasca imperfectiunile. '" corespunzind. 'I'ranspusa pe planulreflEl. latura de critica sociala. ideal. dar stiinta 7'. . de .dupa cum 11.Pascal decit manifestarea unui orgoliu diabolic. sa-si analizeze oontradictiile ~i: sa. 67).afirmarea auto-. innlinatiilor si expe-."1 prin constrmgere. un. In momentele de exaltare mistica. " . .e capabil sa se cunoasca. dent.Prin intermediul "gratiei divine" i se ofera remediul "mizeriei" care provine din pacatul originar. . respingerea dogmatismului 9i formulelor generale. lectuala 'a omului de $tiinta si a _observatorului lucid. In-natura lui I?i nu hotarit de un principiu transcen-. Insa. crestinismul il atrage nu ca mod de explicatiea Iumii. nu reprezinta pentru jan':. '. cealalta.(fragm.' (p..! deveni asemenea lui Dumnezeu. Elanului jansenist insa. servitutilor teologice. 'La Pascal. comuniuneacu un infinit . senistul.~ucr:unlor exterioare" (fragm. .ea s-a tradus la Pascal prin 0 dubla exigenta ': una priveste Iatura psihologic-morala a acestui urna-' nism . cu.. ii se opune atitudinea inte-. totul se raporteaza in ultima friS'tanta 1a om. '" ineompatibil . ~> . msemnata. .=-nomiei absolute gindirii. .taigne ---' de a restitui.'pe urrnele lui Mon. Evident.~e_tr:ebuie sa fie. Crestinismul . EI are inel ' capacitatea de a' cunoaste "adevarul si a fi fericit". Ceea ce pentru Descartes constituise punctul de plecare si . pesimisrn fata . Dar sa nu iubeasca ceea· ce-i [osnic in el.. 0 transcendenta divina. sa se iubeasca in altul. Sa se iubeasca pe sine.' c?nst~tuie capacitatea inaturala a sa. contammata de relIgle ma"~' nifesb~ totusi puternics afinitati eli conving-erile omului de .inscris.

spusese Mon~taign~.'~. Temperamentul nostru.~ . <.. p.XCIII ' . ca sa vezi toate principiile._ metric dispune de principii palpabile. viata. Deci.un fond natural la toti oameniii. in oomplexitatea si profunzi. Pe terenul acestor reflectii se plaseaza distinctia :' ' diritre "spiritul geometric" si "spiritul de finete" (for_~mulata' mal intii in Discours sur les passions de l'amour. siapol mintea dreapta spre a.'-sitatii riaturii umane il Intilnim la autorul Cuqetarilor. "-. Aceasta e ordineaz "Dadi piciorul n-ar fi stiut niciodata ca face parte din trup . rectltudine ~r' putea 'fsa.. .. nu e nevoie de 0 mare sfortare a ° intelectului pentru a le vedea din plin. _)Jniversala. Pascal asaza .:. ipsit de.. este felul nostru de a fi. educatianoastra. Les Pensees XCII de PMcal. '. dar umanistului. care l-ar fi nimicit dad. se' desprinde din. trebuie sa ai mai intii ochiul Ioarte limpede. terea caracterelor umane.j' Ii repugna 'vocatia lirnitata si specialisrnul ingust carlL altereaza orizontul spiritual si inabUlf?a ornul. centrifugale si de asubordona si coriforma vointa personala interesului colectiv.-~ hrana noastra. 0 ratiune impersonala .1- .> cu neputinta sa-ti scape" (p. Dar trebuie sa-l ai bun.~I. din instinclele noastre. La Bruyere.. Strowski ~ "nu se inchide intr-o notiune generala si abstracta despre om. la aparitia acelui "detestabil eu" • care se. mea lor intima. oonversatiile noastre.. S t row s II: l.). care scapa privirirobisnuite (0 data cu 0 latura carac-' teristica a umanismului la Pascal.' : I ele fund reguli asa de cuprinzatoare incit este aproape. 27. la adincirea deosebirilor din-' .n..Spiritul de fin. reluata si adincita in Pensees).. nu-ti scape -.: ' cupari cu moralistii secolului al XVII-lea La Roche--." (p. 0 data .in primul rind cunoas. sine si ar f'i aflat apoi cii faoa --. ce regret.linia de '. 98 Etka lui Pascal are la baza 'indernnul de a Iupta irnpotriva porriirflor egoiste. conceptiile noastre.dupa Pascal . fara a face irisa din aceasta suportul unei doctrine sceptice." 97. necesitateade 'a :." < . duoind la hipertrofia eului. preo.. . ceea ce numim natupl reprein bun a parte rodul unor deprinderi dobindite.ete'~ o?ere~za cu principii comune :~: ' "nu este verba decit sa ai ochi bun. . cad regulile sint atit de mladioass si in asa mare' numar.~ductibil. acest gen de reflectiisi comunitatea de interes si. 66) (deosebiti unii de altii ~ n. 67). din OM.. acesta din urrna exer-" . vreuna. " Acelar~iputemic sentiment al oomplexitatii si diver-. in aspectele . Atitudinea lui' Pascal . "obicei" consolidat (automatUl) contribuind.tre oameni. cind -n asculti vorbind despre om ad &ntotdeauna impresia ca vorbeste despre un om si ca se adreseaza unui om. ce confuzie cli/~' " privire la viata lui trecuta de a fi fost inutil trupului care": " i-a dat.. . omenesti ca si a genurilor de ocupatie. omisiunea uneia singure duce Ia eroare. \e~'judece riu.. ' Psihologul Pascal inregistreaza diversitatea nhi· ":. 67).observa eu dreptate F. Or. Pascal .aceasta privinta urrneaza evident .. Printre lucrurile de finete. timentul 'viu al diversitatii umane.natura . ca este aproape eu neputinta sil. individual. din dorm~_tele noastre . fie care ilj'>i re propria sa natura si aceasta a -natura nu are nirnic sacru....ire. n. . inspiratie a lui Montaigne si Mere.parte dintr-un trup -de care depinde. considera omul in trasatur-ile lui' concrete. i 97 F. .~ list din Cugetiiri). Nu exista o . . considers "centro al intregii' existents" 98: I j. s-ar fi despartit de el t » Ce_ rugaminti ca sa fie p~strat alaturi ~i cu ce umilinta ': s-ar lasa condus dupa vointa care conduce trupul Plna Ia a . toate acestea constitute natura noastra.u ju<:iecafals pe principii cunoseute" (p. fii ca exista uri trup de care depinde. dad ri-ar fi avut decit : cuno$ti~ta si dragoste de. . Nu exista . Mere etc .foucauld. E.ideosebita asupra psihologului mora-. in irnensa lor varietate si originalitat~L' . . Numai un int~lec~. Spiritul geo. nici divino E fileuM. -cu atit gaseste mai 'muLti oameni original. '1' citind 0 influenta. dar e "departe de uzul comun".S. . diferentele spirituale. deprinderile noastre. ' deofiginalitate care disting individualitate de alta:' "cu c:Lt cineva are rnai mult spirit.

In 1640 H urrnase pe tatal sau. 1648-1649 si Parisul de : dupa Fronda. cu acele care au ca obiect atitudinea omului fatal. ! XCIV XCV .'''Preferintele lui Pascal se mdreapta spre 'acel honne"te 'ho~me. " i~ Cu atit mal izbitoare apar contradictiile istorice-si.. eroare dinco1Q::." ale ratiunii : ". de masa. nici ca este matematician. 35).. meditatiile re en are la.' _de natura si fata de eliusw.te: Consideratiile.. Nurnai aceasta calic:tate universala imfplace. in putini ani de stapinire. Pascal a putut . retragerea in singuratatea de Ia PortRoyal nu i-au putut abate atentia de la . a cunoscut Parisul Frondei din. ca intrupare ideala a spirituluide universalitate : "Este bine ca despreun om sa nu . nu s-ar fi ajuns . Daca vazlnd un iti vine in minte cartea pe care a . Daca aceasta ratiune "absoluta"" ~. si rational. Observatiile moralistului asupra caracterelor umane irnpletesc indisolubil cu acele care privesc Iatura dE critica socials a umanismului lui Pascal . 94.Q_1nireagi? tE!Ol:"ie asupra ".' dintre .idee despre [ustitie ak?iuiesc coordon~t::le prin-."(fragm.' expresii diferite ale unei unice si fundamenta1e proocupari.' Politica dura de intensificare a fiscalitatii impusa prin ordinele eardinalului-ministru a provocat 0 violenta. realists. e semn rau. 294). Speetacolul acestei actiuni. . A9 vre~ sa nu observi 0 calitate decit cind este cazul sau cind trebuie sa te folosesti de ea (Ne quid. Hazlie [ustitie este si justitia aceasta pe care 0 margi-' neste un riu sau un munte ! . sale."privind problernatica scciala se articuleaza astfel orga. pen. ~ raseoala a saracimii spoliate.Pol ras." " nic. ca fiecare sa. fanteziile si capriciile persilor si gerrnanilor. nici 'orator ci ca este honnetehomme.A irnpletirea dintre 0 .'c . de esenta carte--. cea mal generala. ar fi fest eunoscuta de oameni. epoci1e. toata suferinta. )1'-" Ii' • in I am. ' ~ constante. abuzurile despotismului feudal..trei grade de ridicare de la. Dreptul 19i are. legile fun-> darnentale se schimba.politicul". Martor sensibiiei patrunzator a1 unui veac framintat.' Pasiunea9tiintifica si Iramintarea religioasa.' relativismul-justitici in fata acestor exigente riguroase ~. -ea-o .~ o da1. singurul pentru care totul exista~·' (p. soeieta ii sepoat€' degajadin ansamblul Cugetiiril .' launtrice ale fiintei umane. cu alta rationalista. ' Observatia atenta a fenomenu1ui social si 0 anu-> l)!Iita. trimis la Rouen ..i. fie taiat daca trebuie sau at'.care au rabufriit in rascoalele tara_.lui Pascal: determinarea pozitiei omului in lume. etc .' si de" "ace]a -al vietii sociale.. teoretizat cultura .aceste pro erne iirrnind aceeasi Iinie de [nspiratie care constituie izvorul si laftm~tivu1 filozofiei . de catre Richelieu.sau.pierde calitatea. ziana.. precum si al represiunii singeroase _care a.. soclale sl politice ale vremii. dar' tot ratiunii ii .Frantei din--se= .: in . toata lumea sa vrea sa piara. ~".scris-o. . in natura {ii socfetp.momentele de fervoarecnistica .nimis) :/de tearna '. recunoaste capacitate a de a stabili ceeac.r-Evident.(p..one ' spune Pascal .observa indeaproape relativisrnul [ustitiei. ca. vadind inca.ale paturilor sarace de la erase.tru' corpul sau. ' cipale iaje cugetarii lulPascal-i. in calitate de intendant des tames. nici predicator. a condamnat ratiunea isi pe car'tezieni' . ' AI' fi fast adoptata de toate statele din lume si in toatetimpurile. nilor si. in Iccul acestei justitii :' . varatei echitati :ar fi supus taate popoarelc si legislatorii n-ar mai fi 1uat ca model.anumita calitate sa-nu decida si sa nu eticheteze _pe cineva" (fragm.realitatile . si nemultumirilc. "~' urmeze moravurile propriei lui tari . Un meridian hotaraf?te adevarul .: stralucirea ade:-·~.'$tuI al XVII'-lea. 32-33). toarna intreaga stiinta a dreptului.e este drept _'. * consimti ca sa.se .A!devaraincoace de Pill" nei. dea fundamenta regulile unei [ustitii care e" sa aiba acelasi caracter de valabili tate universals 'cal' si axiornele euclidiene.tendinta .la "aceasta maxima. empirista a geAiului .:~~·~'.. de membru : did trebuie ca. ginditorul -:~': umanist a fost dsopotriva impresionaf de spectacolul "" contradictii1or.acele care exista iprintre oameni.).

sa .al puterii sau al stiintei.cl: gam. fiecare pretinzind ca este cel mai virtuos si mai destoinic.eptarolul traditdei.imprime in supusirespectul si teama. Inutil sa cautarn in "reaTI_ titfl'tir soeiala 'exlstehM ne spune Pascal -.lor de. XCV! 7c. Ultimii pot trece._.131 XCVII . Aceasta e eonvingerea care se desprinde din textul CugetarUor. ea devine rezonabila $1 dreapta. 84). poai€ incapea discutie.". progresiste. ' "(". t. intr-o indoiala metodica. ' ° 0l?li- }?ascalacc.U!Stii. - . 0 data cu masina aritmetieii .Jipsa 'Lmeijustitii_ ba~ _domnia ra tun". natura umana nu cunoaste astfel de deosebiri 101.este. ~~ tobe. rostita direct. Puterea a doua irni pare cniar de un ordm eu atit mai inalt eu cit spiritele stau mal sus decit trupurile si este cu atit rnai echitabila cu cit ea nu poate fi acordata si pastrata decit prin merit. pentru ca Iurnea ..insinuanta a ironiei. Ce poate fi mai putin rezonabil: decit a alege oentru a gUverna un stat pe primul fiu al unei regine ? Nimeni pe nn vas nu se gindeste sa aleaga in functia de comandant pe aoela dintre calator! care este de 'familie aleasa."Obi9nuinta dea vedea pe regi insoti~i . dar poporulo urrneaza pentru shpplul. in fermentul unei critici constructive. pare-mi-se. 320).»" (p. Sub influenta '.~ meritul natural al 'moralei . In esenta ei proprie. divina.-'-reiul consohdiat prin traditie) rolul de . Sa atasam atunci aceasta calitate -unui lucru incontestabiL Este fiul celmai mare al regelui.eingura. e 0 autoritate artificiala.interpretete prin doctrina moralistului despre "miiretia l?i mizeria fiintei umane". 30-31). Dar scepticisrnul manifestat . decit 0 imagine a puterii pe care 0 au spiritele inalte asupra celor ce le sint inferioare. obi. face oa prezen ta lor.~naturii Ob'rupte a ornului.. de obicei. Ratiunea nu poate face un lucru rnai bun. nu. ".suita pe care a vede.i vor fi totdeauna. pe cind cealalta poate fi obtinuta nurnai prin nastere si avere" (in ed. ' . uneorirneinsotita de nimeniei nimic. 'Dar lasind sa se creada ca fiinta 10r-ar fi investita cu 0 forta supranaturala.persoana .si dreptatii. 'in viata.oamenn la respect 91 groaza. . -buie sa-si fad iluzii 100.'. nu separa. nr. librul social. Prestigi ul " mistic de care' se bucura-conducatorii sl legile . Observatiei asupra ._. al cuturnei.. Ea va fi afir-.!:J tati inselatoare : . drept suverani. Acelea~i grade exista printre oamenii de geniuca si printre eel de conditie : puterea regilor asupra supusilor lor nu este. ~'inttocmai opera acestor facul~ . Brunschviog. ." la ele este exact ce este dreptul de comanda la cei ce detin puterea politica. faurftede'oameni. Autoritatea lor.: r unui principiu rational care ar sta Ia baza institutiilor ~i relatiilor. aceasta lege ar fi ridicula ~i nedreapta. toateacestea alimentind'l. fiind . recunoscind 99 .venerez in mod eu totul deosebit pe oamenii ridicati la rangul suprem . acest lucru e clar. r~pesiinismului jansenist Pascal atribuie insa raul sogal . mata raspicat in unul din cele trei discursuri pe care \ 100 In scrisoarea trirnisa reginei Cristina a Suediei.' divinitatii este intiparit pe chipul sau.'rive).are originea in obisnuinta crede eEl are drept. ca f?i' La Descartes. (fragrn. asupra carora ele exercita dreptul de a convinge. motiv cii 0' considers justii .9i de aid cuvintele : «earacterul. etc_..eveni:m~ntelo:r:.imperfecte. fapt care. daca nu rna in!?eIl. Dar pentru c. caci razboiul civil este cel mai mare dintre rele" (fragm. Pascal scrisese: ". admitind-o numai ca un mijloc necesar pentru a preintimpina razboaiele civile. pentru a facepOsiblIa convietuirea prin respectulunei' false . caci pe cine sa aJegi? Pe cel mai virtues si mai destoinic? Iata-ne dispntind. \ 101 Pascal denunta absurditatea monarhiei. dovezile .senti. 3l~turi Lumea care nu istie ca acest efect ft?i . oral.aIitiitilor existente morale si sociale Be transforma in cadruldlalecticii pascaliene. re. ii revin imagm leI liil cut~i (dreptul neseris.] Hobbes (De .in 1652 -..1 c'0!'gefarii sociale a lui Pascal. Nu putem avea nici 0 incredere in .a asigura echi. eonducatorii nu tre-.. : . pp.. ~-'--- dahl. deof~teyi si ode toate lucrurlle care ga . cauza forta naturals .'i.r_ tn.ii ei exista .. sau sub forma . . tot asa de bine ca sl primii.urmat n-a ramas :rara' ecou asupra 'sensibilHatii :. cind ":~. larindul lor.i starilor de Iucrurt-exfstente 'I s-a adaugat apoi influen¥a lectnrilor din Montaigp:e!!.'nu trebuie urm'~ta decit pentru di e cutuma ~i I\U peFltruc~: ar fi rezonabila sau j.L\lcrurile oele mal nerezonabile din lume devin cele _ mai rezonabile numai din cauza ca oamenii sint nesocotiti. in minte.~i nedrepte ierar hii 99.csoJlnsa ca·ea nu urmeaza intotdeauna normele :iiatiunii si ale [ustitiei : "Montaigne nu are dreptate: cuturna-«.in fata. a25~.

Jansenist cu privire la." Pascal nu crede in bunatatea innascutiia oameniipr. ~ USI. dar fiindca stai dincolo.. 112-113.drept "ce~ ...Pute. naturrieregalitatii naturale caracteristic revendicar ilor ideologice ale bur. al tau.chip neindoielnic. .c_are cOf1sider~ lum~a. umanitate .:i'l' \ Dar inrt:gistrind aceasta stare de lucruri. i" . An. sirit' un viteaz . Dar sesizind amp10area nedrepta~ii so<j&e. . '" ~. . zern !f1 or on ar fi \~cUtlt omemrea eel care.. ce.. cind. intregulu] pamint (p..a absurda si inutila. "Al rneu.. fi un asasinsi: . tatea intre oameni in .i.' .. roadele sint ale tuturor.El.S_) prin . Opiniile lui Pascal sr Rousseau eoincid '.. ----- I .ceasta este. p -/ Sub.. .tinerete rivnea ~a devina educatorul vre-_ . ar fl str igat semenilor sai : «Feriti-va 'sa~l\" J' .ticipindu-l pe' R~usseau f03. ~erl?s.... Sufletul si trupul dv..'.! . Trois discours. J_ R 0 us sea u denunta proprietatea ca ' "'~'.ln punet esential : condanmarea institutii1. clama necesitatca revolutis] pentru a fi intronata . 75). a~ >3 '.. perfecta egalitate eu toti oamerrii. '- ~>:. . nu din oportunism sau 'vanitate... publicata Relatarea In tratatul sau In Disr:urs' asupraoriginii 1fi [uruiamentetov in~galitatii' : r.Iucru..secolulu{-a1 XV1II-1ea. Prilejul i s-a oferit in anul1660. ci pentru a-:.: c::_-{ . chiar intr-a . lumile posibils". propriile sale vederi cu privirs la .![ care-I mstrameaza pe am de. solicitat _fiind sa se ocupe de unul din fiii ducelui de Luynes. sinteti pierduti dad 'uitaIi ca. ~u wid i~ a~es_::e~puse incer:ut~l .. e un e concluzia : " .acesta este al meu $j care a gasit o~meni d~s~.-. o crima : "Pnmul om care. 49)..' dv.. dar care nu S-8U interneiat pe nici un drept natural ce ati a\rea_a~upra .. .unui vlastar de. . ~u t'Gate sdiderile si contradictiile generate de teologia jansenista l-a iridreptat ' astfel spre prob1emcle educatiei.~us'. mal buna din toate. inai . " XCIX .> gheziei dinFranta .cu starea unui luntras ca si eu aceea aunui duce . . acestor .:)' celor dol ginditori VOl' fi .' '. . _ \02 lui N i col e a fost scrisa in 1670 inLitulat De l'education d'un prince.. adresat unui fiu\de \duce 10~. miluenta peslm!'smulm." _:_. in _rolul . 118i. ".\l"'entru· ce rna amorlT .. L?e dt~ crime. :~"".'. /'.> t.'. : !·r..1 a . scotind taru$ii ..loeul msu sub" soare. sur la cJndition ~l des grands.·..~r' si·.:' tulde prosti .~. acesta este -.i-traduce efectiv. Aceasta rinduiala nu este fo'ndata decit pe vointa legislatorilor care au putut . ar-fi.' .~ justitia deplina.-1.~i d. Gmdlre'a sociala a lui Pascali" Se . de fapt.vata." va spune in unul din cele trei discursuri : "Dy_ nu aveti nici un drept Ia ele (la bunuri ~ n.. razboats. p.indiferent de rang..aducmdu-1 Ia constiinta deplinel' egafitati intre oameni. copm.' ~---. Bucuresti.desfasoara astfel pe un teren realist _ dezviHu'ind. 49).'avea motive intemeiate de a 0 stabili. 'irusiva sau prin natura dv. crede Rousseau. dmt1:e yamem. ':. Pascal. . existenta . intemeietor al . in fata natum. care: genereaza proprie.'. Imprejmuind uri teren s-a incu.. drept.ce privests bunurils e urr.ant entru un ideal de dreptats.~~rnasura restrinsa.egali-·· .buriur-i. aJ$a cum va.0 priceputa operaeducati~la ar. zio' '. inca din ... incercarea de a modifica ordinea soeiai~'1' l " existents ii _:'lparec.~tea .>'n astupind santul.' adevarur-l capitale. as Cl..lcte'rul imoral a1 proprietatij particulare.prL"d.:.meu . . soc~~tii_~ii civile. ..sociala. nu esti de' dincolo ide x-:.1acest lucru estedrept" (p.le a egoismult..d~scifra _in...: .!. nu -pen.. mato~ului social m~l\-:t..apare . .omenirea :.di. Pascal intuit totodata Si 1zvorul e1 prImordial: tendinta de ir: acu~ulare ma1.. vita nobila. Umanismul sau.1 . dar nici a refor-' "~ .intr-.r existents.. naturals" (pp. . . apa ? Prietene.ferite: Rousseau va pm-:.:. concluziile .'~... 1958.~.erialcl. Solutia pe car.n. '_'(p..) perfectibilitatea naturii omene$ti. gerea di . de cIte mi. ." .' '. cont~m:tul ei sumar germenii unei atitudini de critica .:. nedrept sa te ornor .de educator" Ie_a. ca sa-l creada+a fost adevaratut. . £.putea m~?ela mentalitatea rcelor "de sus".-..zic cei unari." metat sa sp~na.omoruru. .'~( "sacre-Ior prejudecati" de care eguvernata. Cal'acterul progresist al tezei de.'?i im~gi?ea uzurp~rii'. ~:.' o recon1'anda este acceptarea legilo.. starea dv... dar riutre'9t~ convin-. subliniat car. ) ') .. J. " natura umana.Ciinele acesta este al. pamintul nu este al nimanuh":' ' (Editura $tiintifica. . se potrivesc la felde bine. Atitudinea lui Pascal nu este aceea a.c::r_~1 " 'VOl' incolti din plin in acel cult al.m. ..sau .-..'. daca ai sta dincoace. . ..lltat_i pe acest impostor.). teo~ogulu"i. 103 XCVIII ' .

. Dar progresista prin veleitatile ei de afirmare pe plan economic ei cultural. . Neputind~-se face ca cee:a ce-l ~rep!_ 'sa fie puternic..de ecoul+convingerilor si deprinderilor gindirii stiintifice pe acest teren de preocupari.. poate fi 11). * Geniu al tuturor antitezelor. poate' .~i convingerile stiintifice nu au ra~ fara efect asupra operei apologetice. stitiei." . a carei tra'siitura principala s-a manifestat printr-un interes deopotriva xle viu fata de adevarul stilnte! ca ~i fata de .fDr. 1'1. un . ca deprinderile sale de gindire ..de esenta burgheza.burghezia in ascensiune. opera acestuia din urrna 'nu. in 'procedeele . tatea gray zdruncinata de Reforma si de intreaga 1. respectarea . sau orientat spre observatie 9i analiza rationala a fa:pl .injtiate astfel premisele gindirii moderrie." ' telor. ' '. Deci n-avem dedt ~a dam ':'l:putere jlu.ca ar fi drepte.. 'fie drept" (p.~eaJjtatea constiintei. concepe in spiritul ace lui democ:ratisr:: " . cea mai elocventa.!l'o~te fara nici 0 discutie. 81). " . presiunea bisericii e inca puternica 9i catolicis..$i rezultatele care au marcat evolutia dialecticii pascalisne. in raport cu ratiunea si libera cercetare a adevarului. al credintei.)<:. 0 anumita schimbare a lucrurilor i 'se pare totusi " 'posibiUi si necesara .Sa inteleasa in chip just. refuzul multor prejudecati care au stapinit gindirea " scolastica a €vului mediu.:"ap~rator al ordinii feuda1e. pascal din Linii ~i Figuri.'! ( . . aparindu-si vederile ei conservatoare.:emana din ratiune si respectul demnitatii umane:1' s:'. care va fi preconizat de filozofii 'iluminismului si matarialismului francez din seeolul al XVIII-lea. 1943. . favorizata Intr-o masura de irisesi' interesele monarhiei: absolute.si culturii feudale.. Pe de alta 'parte. '. ~ . Marele ginditor apartine unui secol in care . . . Pascal ar # greu de inteles in 'absentaefortuiui dea-i integra opera in contextul .. in lumina ei adevarata. In fond. Pascal ~i-a manifestat cu fermaintransigenta. Atitudinea misticai .' pe care Pascal 0. DeI9i problema'. cau-. ~ . miscare culturala a Renasterii.'.-. "bunul supremr aJ! omenirii.Iiluminate. sistematice 1. p. fara a tine seama . a putut crea conditii prielnice initiativelor intelectuale.' incurajind in diverse forme lupta de eliberare de servitutile lumii feudale. 51).~. Rationalismului 'care . burghezia franceza din se~ colul al XVII-lea a fost ·llpsita de acel spirit revolutionar care 0 va impinge in secolul urmator la asaltul l. .1 'felul iezuitilor. stimu~ lind spiritul cercetarii.I ~ tru . ci pentru ca sint legi. prin calitatile spiritului u. Pascal nu e un conformist.rIpt'mud garantia pacii. \ " 104 E demna de subliniat apropierea pe care ginditorul 'D: D.. a conflictului spiritual care angajase r constiinta acelei epoci !ilitoto data rolul ei considerabil .. adaptindu-se 13:realitate in . mul depune toate sfortarile pentru a-si reface autori. social-cultural al epocii.eptatea e un lucru discutabil . puterea se recu. Au fost .qar si af sintezelor 'celor. filozofia lui Pascal riu este aceea a unui teolog sau gmditor mistic. ." " cil$tiga teren. ca in apriga controversa dintre "pleni1~ti" " si "vacui~ti".I . '.. . care ar duce la tulburarea pacii. biserica ti opune ideile sale de autoritate '\ si tradrtie. ' violente.. Ne-am straduit sa aratam in studhrl nostru. In prornovarea stiintei si a unei etici umaniste. ci prin interrnediul unei actiuni educative. Ro ~ c a 0 face intre Pascal si Hegel (artlcolul asupra lui.un ~pirit_ protestatar " ""'1 care nu recunoaste alta autoritate reala decit aceea care . nu prin folosirea unor mijloace '~. impotriva institutiilor .. Prin convingerile sal~ ~tiintifice. Sibiu. C- CI .' '~ f Am putut vedea in opera lui Pascal marturia. ci fun_ refr~. tind sa impuna intregii lumi vechea si perimata ei fabeLa de valori-menite sa consfinteasca primatul dogrnei.atitudinea sa in domeniul stiintei conforrnindu-se celor mai riguroase 'exigente alecercetarii. Dam activitatea ornului de stiinta poate fi cercetata independent de a filozofului. rna] originale 104. credintei ocupa un loc central. lumea a facut ca ceea ce-tputerntc sa .

\"I~. I/S.al ratiuniivsi' acesta din. :y:. ".cauzalitatii SO~l~'~ dale. in afara oricarui examen _ 'profan. =r-: al bisericii.t~. Pascal manif'esta calitatile Until observator Iucid isi nernultumit totodata de reaIitatile existente..::..lta pe om sa se cunoasoasi sa-si desavirseasca fiinta ... de calitataa ce 1-0 atriburs de a-I aj1.':<"ur:ma 'a ..' E. .Regatul lui Dumnezeu e in noi . ~'.efecte mari.'. J~.e ~e refera a r -.~~eom~~ . dar nici actiunii propriilor sale stiintifice.. turii....e carade-riz\i~aza prin absenta -spiritului -eritic.~:'-~' ..:fiJ. este capabilsa S8 cunoasoa pe . in vederile sale sociale. ! .. alimentata de jansenism. hazardului. dintre dorinta ~i rea. .ostpusa niciodata la indoiala. care intreprindea 0 apologie ... E un spirit protestatar. rnai justa asupra pesimismului ce ~arac:te. .' ciuda vointei sale de a credo ~i de avstabilt '))az'611'!unei apologii care sa duca la credinta.nasul Cleopatrei: daoa aT fi fost mai scurt. de pilda.:rariatice deia crede. Numai din" \ ' . -'a carui existenta 0 aJ~a~a mai .tradition~le. .t>r'es:us de orice in doiala.l este con vms ca 'y institutiile 6i rinduielile proprii sisternului :feudal' sint : " depart~ de se conforrna norrnelor J"Iatiu~ii~i ~le )u:.i. 0 latura a conceptiei sale asupra ornului-: caci peslml~mul lui Pascal nu trebuie privit ca 0 simpla reactie subiectrva.~bsolut supranatural.'~\. confuzia perrnanenta dintre lucruri 9i startle constiin_dintresubiectiv si vobiectiv.binele . s-arnanifestat in forma cea rtrai car-acteristic'a . dar spre deosebire de Socrate.. _ apreeiata la justa ei valoare. De aceasta orientare a:x:io. -~ .. _'__'.carui rspirit e orientat spre transcendsnta. A. in:· impetuozitatea .'." -:tei. universal ! <~' 1\'" '-l~"\ I I de i .. Cautind evadarea din Iumea .Ci· u~~istului .: -" ..~ '.-ciosului al .vdar eu . ajuns t~tu~i la con~l~~ia ~ecesitatii uriei transformari revolu tionare a ordinii existente.~. ".: 81 a fest determinat de Iactori obiectivi.sin..' . _I este m ' noi.:' . c~ea ce sintem rioi insine si ceeace sintem noiinsine" (fragrn. . Destinul e ins-oris in-natura Iui : . . ·1::~:~. De aici neeesitatea ounoasterii de sme : prmcipiu ". fa~a'a fi. .atras de. fizlce ~ksociale. a intregii realitati inconjuratoare. 'un liber~ cugetator in fond../spre evadare din sfera lumii naturale. Pascal condi.totala cu un . 485).e si sa sedepaseasca fara a face apel Ia vreun principiu transcendent.aratata de simturi.a religiei _crestine. Nu . in substratul l <". 1a conditia umaria.Tlzeaza. catei rnisticul nazuiesto la comuniunea .ldui'€.'.istorice simtind necesitatearevizuirii valor ilor .1 .~ efe'c~ele ei modefat?ar~ asuPTc: elanulu..ezelor '~i argumentelor care privesc problema credin.c:de' preocupari exigenta controlului rational. In realitate insa. . in procedeele apolo'giei..a ' putut sustragc vointei " .' despre rolul.. Aceasta actiune e adin:cit si complexa. in desfasurarea istorica a omenirri ..~':' ' ... . :--._ozofiei ui Pascal. al vunor-mid accidente.. :.neinfrinta a constiintei critice.' se' conf'runfa doua modun de a intelege lumea.:unul. . ern !' . chip.pecare . nuo poate neglija. de constatarea starilor de lucruri proprii societa 1 udale.atrt de . p~\ . fiinta umana. J ansenistul Pascal. ~. fapt.-sa morala. ale carui . aducind in acest dorneniu i. '.. 82).. tid . tioneaza aceasta cunoastere de sine de cunoasterea na-: . 'pe planul conceptiej asupra lumil. in credinta eronata ' .. Omul.' tente _imprecsionind nu 111:ai putin pe autorul Cuqetiirilo ecrt acela-.prin _ .: socratic. _ . . -prirnejdioasa pentru religie..-. :.vor f.' logica-trebuie -sa se tina seama pentru-a ne fa::e 0 :d~e/.:p0([1eeptla asupra lumii Iigureaza pe prirnul plan al r.ia carei obiectivitatenu _ -'a f..i religios. spiritul $tifut!fic a f'ost mai puternic. > 7 a en " ... . A sesizat nedreptatea sociala 91 radaci~ile ei . \. ' . s. celalalt -.. . de :~tiinta.) ".~or~stul dUbla.i.._ aeeasta perspectiva.' al contradictiilor inerente naturii omenesti.. .i"In.adevarate. I .~ -: .' ~. elanuri indraznete ..:. speetacolu~ contradictiilor si nedreptatflor sociale ~ .triumfat... nu s-.Perspeetiva sa asuprareligiei nu este a dreptcredin. ceea ce se reflecta. ceeace i~!ellg.ten.¢ temperate de educatia religioasa. a caret autenticitats 0 tagil. alta ar fi fest rata pamintului" (p. .. In buna masura.. Conditiile-prcprii acelui stadiu de evolutie culturala si intr-o masura insasi vocatia de moralist l-au impie~ dicat Isa ajunga Ia intelegerea justa a .

" decursul celor peste 300 de ani de Ia incetarea din" viata a lui Pascal. ' r crv I cv .~ " ERNEST. ' Paris. universala -I: . ~nic!_ 0~§~~ nici un sir pentru ca." (p. a ratiunii.~ '.0 colectie de foi separate isau bueatele de hirtie lipite ca pe un album la a data care nu este anterioara lui 1711"../ scurte. sub. manuscrisele "fura ga.lm~na tiparului in timPlli: ' vietii alitc5rUlui Pascal Te-a~ras-ae'1rr·f'oT"Vbtmrt&'"· matlu. la Biblioteca Nationals din. inregistrata la aceeasi biblioteca.STERE .atea si tot meritul sau.' I * Reflectand fram\!ntarile si contradictiile ideclogice ale unei epoci.. Cuqeiiiri.. omul eu slabiciunH. Etienne Pascal spune ca. nu poate fi conte stat caracterul constructiv. ." . : opera a acestui mare geniu al veacului al . franceze care s-au suceedat.[. $i toate astea erau atit de imperfecte." eonfrunta cu rnisticismul ~i conservatorismul prop~at de billerica. conflictul dintre !$tiinta l'?i religie. prima in limba romana. 1a iubire. dupa 'rncartea . I '. ele nu er1iii_:a.' de -rnodernitate. _-"!-' CUjletiirile nu ahL~t.' ~ I. dar si cu-acel nimb de mliretie pe care i-I confera privilegiul gindirii. Mai tirziu a aparut -71a doua cople cuprinde literatura.. Majoritatea textelor provin . a intuit iexietenta a unitatii dintre contrarii si a unui ritm al-: tei'nativ. Brunsehvicg (t.. 80). pascali ana" cuprinde in miezul ei 0 semnificatie sirn. prezentam sumar . . numeroase si variate au fost editiile .203. este. gindurile si reflectiile referitoare la am. cugetarile Ji. PI2 masura ce-i veneau iru '_" ~:. IV) arata ca este .din Cuqetiiri.. dupa cum am menTlOnat. poarta. ci a unui progres in spirala. adevaratul fuesaj al filozofie! lui Blaise Pascal. in rolul acordat "spi0' ritului de finete".' .9i contradictiile proprii naturii s e.~ Editia . inerente de _ . la. in ciuda tuturor piedicilor care i se pot opune dinafara . Pascal. Despre aceasta copie. realizind nu imaginea tiei.lOiii1e::ru~trge:ta:rl~"-ija£~.. _ . nr.din. p. fara nici 0 indoiala. Brunschvicg.' site toate 1a un loc in tearicuri.diverse.de fata a unor scrieri ale lui Blaise Pascal -. invincibila..scrise.I. care compun frumoasa si substaritiali'L'. Datoria lui \ este sa cugete cum trebuie . scria pe ~ucatele de hirtie.. . I lor. di:ntre . despre editii principale. Dialectician profund insa.IQzofiCe1~· morale si..stea~aupa cum se vede din "ta~l de » . de rau . bolica : in desfasurarea ei impresionanta s-a ilustrat inca 0 data forta superioara. deci dupa 50 de ani de la moartea lui Pascal. facut pentru a cugeta.. Ide urcare si coborire.eflt~·prjmete:. XII. sau in ironia spirituals cu care condamna razboiul..' la I?tiinta. ginditcrului. ceea ce s-a numit uneori "drama i.. inert tuturor le-a fost greu sa le aescifreze":' 'I Ca sa se vina in ajutorul cercetatorilorva fest facuta prima lor copie. 9. In ciuda limitelor si contradictiilor.sCT1se:-xce. 9202.{~ iindispensabile ale cercetarii 9i progresului stiintific.san dinauntrul constiintei umane.\ sta toata demnit. ]" Aceasta credem.xVII-lea. Aici "\. apt. Pentru cititorii si cercetatorii versiunii de fata a textelor . nr. e sensul fundamental.. date. concordanta: existent in editia din 1908-1921 a lui L. gind. oazE! adominatiei asupra universului fizic.lauzit gindirea lui Pascal: il recunoastem in respectul 'fata de autoritatea ratiunii si experientei ca principii . si nu 'ar fi putut exista un altul din partea celui care a spus: "Omu} . . survenita in 1662.\'0' ratiune ~i credinta. al tendintelor principals care au ca.. precum si scrieri din dorneniul stiintei. in "critics adresata societatii feudale. uneori la intervale foarte ~. . . Omul este principiul supre! si centrul de gravitatie al universului pascali an . altfel unei epoci de tranzitie in care elanul novator se .Je .. Trebuie sa aratam ca in '.

la mi-' nuni etc.!~~_ fare nu este ceaaYn"pIanlTI-pl'~~"a1.dl~putat' glori~ ~ip~ririi adevar~telor" Cug~t{l1_-i ale. ce-i drept..Ioscphique de' Ladrange.t=~?nota. tiu vide.'. Sur ".. 'Iar V Cousin.t_ abatele E.' gindmi risipite.. reluari sau reflectii cu totul personale.vremii. au corecti. texte necunoseute _pina' atunci ca Reflexions' sur la ". au dat sfirsi turi proprn .luam ca punet de plecare. Este de· altfel si normal.:..~ blioat totusfs! de Desmolets. Ei au. C1Igetafrciire"se-reler.. . ~.au '"aranjat'" frazele adesea. p. Paris. . 167$..:.'.arbitrariu in ordinea fragm~ntelordin Cuqetiiri. multi editori.> i. e. au dat Cuget6. Nurnarc in '11'7~. '~.). est a)ustee avec'une exactitude' irreproclwbLe" (t.. Brunschvic~. ~?:). sw~tine. prin editia din 1670 ei au Iacut un lucru b. Discours .-rrrei"13tttra-etc_ si .._ '.. au lasat chiar de-o vparte 'und.Daca se urrnareste "ta:belul de concondanta''.t \ . XIII). au publioat unele texte care.faeut de' Brunschvieg. : geomefrie$l L'Art de persuader./'11 . 47..Editia Condorcet din 1776.:~ 1'Art' depersuader. manuscrise.\ /~. cuprinde in schimb S1 unele: '. Librairie phi. spune :. le dadu 0 noua cla-' " ". ca intre editia 'princeps (1670).-~ \: autorulul ~$i Ie pubJica. . c.areia . Ulterior s-au facut noi cercetari asupra manuscrise..':'\ Prima editie. '.. (De Z'autorite en matiere philosophie). fragmente pe care si noi i ~_.". f/.' . .privire la legi. -. care. .. vomd sa faca din aceasta opera 0 apologie' a pozitiilor. ·ni:.. Brunsch vicg ori V. 1715. -fiindoa si din ·ea".~.~ .'. .s-a parut . o !?i au aparut noi si numeroase edith.....i . a aparut in ·1669.Qss1lJ~m~.. . in frunte cu Arnauldsi Nicole.Choix.. . cunoscuta sub denumireade ediiia Port-Royal..de Pascal.de vtrei secole..t~~J:5\sc.'. la [ustitie.' XII. auto" . in Des Pensees . une~e fiil1!dcasint.l~i Pascal s. fad:! mciriordine. cum sint' ceie din ' 1671. 'acesta din urrna pu. . ' . resc este faptul ~ rnentionar de editori cu mare~' -. poate. $1 edrtiile ulterioare exista unele deosebir'i. necesar. $_ter~. Quelque CVI - I '. e. ~"exclusiv religlcasa. 'Ea uneori.. este opera unui comitet. 1843. recunoscutde multi cercetatorisi editori de mai. ns.facut~ dupa vmanuscris si dupa prima .gi.''': . mise :.:n. du mains.. ..Iost nevoiti sa faca 0 adevarata opera de descifrare a-unui scris: nerves. zice Brunschvicg.! . pentru versiunea romaneasca a textelor din Cuqetiiri editla princeps."·mt-rala:smma. cugetari formulate 111 2~3 versl\ln! nedesavirsite etc.'... Dar "editia princeps.' .<:.. data fiind sarcina grea pe +.i) '. (' .. $i intr-adevar. .. savanti si profesori si-au ~~'."\' slf. . .1' nurnai schitate 111 manuscris.ginduri care nu le conveneau. . \' !- '__"-\. eu mid variante.riarefigl~·"~~-~.. r . au: "ajustat" unele 'texte $i cornpletat Iraze.:V stigiu. . si Sur Epiciete et Montaigne. se poate constata un oarecare . Faugere.. a reiesit ca in aceasta editie s-au omis fragrnente cu .Iansenistii 111 special.. i s-a spus . ". -din studiul nostru compar ativ. Ceea ce ni se 'pare nefi-: '. In decurs . unor fraze. vrai fond des Pensees.-:: .sur La condition des grands :. '. .. edition est le.?. irnpotriva iezuitilor. 12449~. cu 'privire Hi. " Trebuie Soa spunem din capul locului. lor inillpta crincena . -'. editia Port-Royal.. gi!sit. . _ A:este pareri de mare cornpetenta ne-au incurajat sa. Iipsesc multe fragmente. este socotita cea din 1670.. . p./.~ multe ori. ineompleta.care: au avut-o autorii acelei editii. . Aceste editii au urrnat. . completindu-Is lucru de ' .' saturi si adaosuri..J. 1 . '. _ c. In pfu~aceastr~'edit'ie de . s-au revazut fragmentele -.'..' cuprlnde' Fragment du Traite ).' 'rul n-ar fi vrut sa vada lumina tiparului.' ~ Pascal.' 'Simple note. de pensees.'. ~ ca editia 1670 "a omis un mare numar 'de fragmente.:..~.:.. . Au ..--impartlriau:re In :' 'CU~i .' .'j:. adesea ilizibil. elle :u".np~l. editia 1670. fraze n~terminate. qu'elle ·soit .!. ~ I. tirziu. 1714. de la main de Pascal" . ca Havel.' "Cette.J. ~. cum s-a aratat maisus..\t ceea ceIi .. fo105ita de noi ca baz:a de lueru..G.'""copie. defectueuse..Ccusin ~ ~.. de ne rieri contenirqui. 1700.~. Cu toate " aeestea.. lO:! . \ Cvn • ~• . carE:'se"'T'efe·ra-Ta'-mc)Zo·ne. am 'in' copii cit si in diferitele editii tiparite hi decursul . -ca "eUe 'Y ."cu.~:' . in foile . altele' fiindca or contine qinduri prea indriiznete" {subl. ".UQJdIil~ •.. ~.. Dar autorii editiei ' Port-Royal "au 6mblat" prea /i mul~~a st~lul. lor ~~ asupra copiilor.< .rilor 0 coloratura . Si totusi J.~xcesiv" si "periculos" (7).:. .' A 1 .~J. . Ie merite ne soit.

ulterior si. asa 'cum =. pe. Este drept ca. e" I I 1 Vechiul si Noul Testament.' . Cousin. rosilor editori care au citit diferit in manuscrise $1 in copii.. Pentru consideratiile iexpuse mai sus. dupa textul autograf al lui Pascal. cu note. dupa cum se poate vedea din biografia scrisa de sora sa el si-a dus viata in niste dureri cumplite. Cousin fu eea din 1844 a lui Fau"}. a publicat totusi si unele note' inacneuees si chiar unele Iucruri barate de . si publicate sub titlul Des Pensees de Pascal. primii editori ai Cuqetiiriior. . II comunicarea lui V.. Cititorui va g§. Faugere si Havet. a exprimarilor -' dare si uneori de. " le-arn indus in versiunea " . '.. Dar Faugere .tiL. cind.intre 1 aprilie e. suprimari si "deplasari arbitrare si neinteligente" ale textelor din rnanuscris. La toate '.da. aceasta privinta e bine ca el sa stie ca multe din Cuqetiiri sint opera ultimilor ani de viata ai lui Pascal. (Benouard). 'Au venit apoi "solitarii" de la Port-Royal. ca Guerrier. • I ne-arn folosit indeosebi. Dupa e~ au aparut copistiicare au dat 0 DOUB: ordin~ Iragrnentelor. " . printr-o serie .l. -1803 si . au. Despre editia Havet. "gas1te" de ei ..IX . " acestea se adauga treaba editortlor obisnuiti. ': unele note ale autorului. in dorinta de ' ~. au adaugat fragmente manuscrise noi. ea este un adevarat "monument". " Ba unii cercetatori. cu mici deose'."urrnat fidel materialele manuscrise. sub titlul· Fragments.a cit mai complet manuscrisele lui Pascal.'.. '.. ~. a nume. atit de grea : pasionanta din pricina maretiei si pro-:" funzimii neasemuitei minti a autorului Cug. Molinier 1877-1879. I C. atacind toate editiile anterioare. cum am spus.... 0 ultima categorie a fast a celor care au publicat cugetari neincluse de autor in opera de care vorbim. ' -:de discursuri rostite la Academia Franceza.autor in manuscris. ' editia L. ori chiar servitorulu(' -. 1819. .: sfirsituri proprii unor fraze. Brunschvicg ne-a .e In forma lor. si N.\ . ceru restabilirea Cuqetarilor.. dupa editiile Port-Royal. in sfirsit.d 1 august..iDld uneori lucruri total deosebite.T. . amprenta gindirii lor In modul de formulare a ideilor. Andre). de 8tH a intregului text. poate. . au dat.rilor c~re-ti d~ satisfactii nespuse. grea -din pricina sensu. admiratorii lui Pascal au afirmat ci3. infatiE.\Telui ghrditor. de care. 0 ooncizie extrema care aidoma. . dar in general. imbunatatit. care au "aranjat" textele manuscrise. rnunca traducatorului a fest pecit de pasionanta.' 'biri.1896.~'.. Despre editia . Des . printr-o editie sincera si realft.. mutilindu-l (vezi V.Brunschvicg a reprodus li1inmele citate din V. unele insemnari marginale . fragmente care-l VOl' nemultumi in ce priveste unitatea"sa-i zicem.1904 si altele. nsinteresante pentru cititorul strai~. explicatii Iexicale si comentarii. Leon Brunschvicg spune ca "Prosper Eauqere etait le premier qui aborddt ueritablement le manuscrit autographe". " Faugere. fu adoptat in 1852. EI acuza pe predecesori de alterari. Textul Faugere. :. lasa usor loc confuziei I'll. Acestia si-au lasat. Brunschvicg este lucrul eel mal! serios. _j' Sditiile urmatoare : 1783. a infatic. dauneaza redarii stilului pascalian. rl'UellrlI<lll~Sa1. Iasat in editia sa 0 opera de mare valoare stiintifica. " Dintre ele. desigur. prieten ce se gasea pe linga el.. iar' altele destinate Prouinciolelor .'tn IB42. Brunschvicg . Uneori nicin-a seris el direct ci si-a dictat gindurile ~i ideile . in~ers.' 1860 1E.! _. schvicg (1908-1921)" 111 3 volume. Pensees de Pascal).si in versiunea romaneasca.~~"\gere. . . gindind ~ub povara lor. pensees et Iettres: .i de editi ile lui Ernest Havet.1787 (P..descifrat' uneori gre.' ..{ 1812. ci le-au scos din alte opere ale lui Pascal. 0 atentie deosebita merita editia Brun. au urmat editia Bossut.' . Au urmat editii ca : Astie 1857. liiadevar.. Editia care aparu dupa . le-a dictatsurorii sale 'sau unui '. 1826 (Lefevre)." Michaut . ):-. L.care s-a facut pina acum in aceasta privinta si careeste cunoscut de no ii.it textul. \.'" ri lor echivoce ale multor termeni. Victor Cousin..

"Toute dassific. Si . 2 Natura este corupta.l Dar. intr-o versiune .n. fapt care a patruns. .'. adauga : "tn ce'rna priveste. ar fi dat numai 'r '.:. lucru dovedit prin natura insa$1.') divisions memes. si in versiunea de fata. cindicatie sumara.a{ion suioie des. sont im. 1 ./. t.. Par l' Ecriture" '2. \ general al marilor impartiri.. . precurn 9i editia Chevalier.. . Brun:. ea Pascal ar fi prcconizat '~.:.i edrtiile I' . chiar daca nu am pastrat ordinea strictaa cutarei sau cutarei editii. .>1E. oricare din de.G. "- ~r In repartizarea matcrialuluisi in unele titluri ne-am.possibles it Glasser.": ' mais . priu-zise :. Prima parte era "Que la nature est corrom]Jue"~ij Par la nature meme" .. qui semblent §i ' claires quand on' les entend poser.~" venientul ca in unele dintre ele si-au facut loc versiuni diferite ale unuia si aceluiasi :fragment. rar pe de alta ne-a ingaduit sa le cuprindern mai cornplet. iar in a doua.area ' . Des' Figw·atifs. detalii asupra dului de asezare a capitolelor. c.1 unele opu-cule care desi adesea publicate » " separat. "in afara de acsle edi~ii.ne-a descoperit. Hav~~~ .De aceea sin:tem datori a-I preveni pe cititorul cu :". Pensees me parQi~ "J. un capitol ~~1 Des 'Puissances tronipeuses .Pascal unele mentiuni fa.I . I a fragmentelor (din 'Cuqetiiri ..\..t. cum am arat~t. .privinta. Nu numai micile Iragrnente.~ care sa nu se departeze de stilul originalului francez si ."". fragmente din opere eucaraet€. _ In "Pre'.' '.~' ~ Faugere. /~ I" . Non seulemeni Les petits fmgments qui . Fara "' indoiala ca si folosirea mai multora a prezentat incon-' . '.l.f " ralistului francez.. Iar in lnfati:.~punem la dispozitie textele lui Pascal. eXI I < \ . nu ar fi de nici .. Havet (Pensees) spune ca Pascal. ~sint imposibil de clasat. jansenisti de Ia Port-Royal nu au vrut ori nu au putu't. altul Des" I.. sa imparts opera sa in doua. ~" 3 De necrezut.\ \ raieur. Lau infa~i9at totusi diferit: 'E.ces grande. fie'aSCa aidoma.. I.Ptamul. Etienne P~rier $i d-na Perier. . irara. in edith franceze. ). Folosirea unei sinqure editii. Totusi. : textelor am utilizat. .." I _l r ~ I ': de -altfel se va putea vedea in parte din notele de subso] ale versiunii romanesti vs. ' . echappent des qu'orc y veut entrer proiondement" 4. pe de 0 parte.~.. . Versiunea de. schvieg a cercetat ell de-arnanuntul manuscrisele mo . lata". Fotuiements si un iparagraf. voi sa 0 ga. .c'l. ~ . Cugetlirikir. bit de gasit. sont en plus grand "nombre. deoarece aceasta ordine nu a existat nici' l chiar in mintea 3 autorului.! ' indica ordinea exacta a ideilor lui Pascal.. ordinea adevarata'. Pascal spune ca-si propune sa vorbeasca despre acei?'" . done arbitraire. arbitrarul care a stat 1a bazajntocmirii unora din ele.'.' editori aioperei lui Pascal.E. 1954~' Cercetarea comparativa a editiilor Irancezc.. ca si dnel!.. al Institutului. rni se' pare unul dintre cei mai seriosi ". '.' rare par iatit de dare cind ie vezi infali~atei iIi scapa. :~.. '. Havet $1 Brunschvicg care se bucura de mare "' prestigiu in Franta. / i. ne-am straduit sa-i {'. fata reda texte din Cuqetiiriie pro-."~. de' mdata ce -vrei sa intri in ele mai adinc".) este imposi-] . Ernest.care sa infatiseze pe cit posibil exact gindurile ~i ideile marelui cugetator. cred dl. . care au scris eu privire la cunoasterea de sine. :-'rntr-o ccnferinta zinuta La Port-Royal. . . -\ '"..J Bxista un r-eparator.0 utilitate ~ntru cunoasterea exacta a lui Pascal. dar insesi marile impartiri. Havet. se integreaza in aceasta • opera. iar a doua-: "Qu'i1 y a uri n!pa-: '-. Reda:ctorYi:!. Iucru -dovedit prin Scrtptura .".I.".S~ constata.are (Havetj ca si L. "Or-ice clasificare legaUi a Cugetarilor mi se pare arbi-.:. Cu privire la planul lor prezumtiv. C u get a ri lor.. precedirid totul de 0 pre~ fata.c~ute de el insusi In aceasta.. .m traducere.preferinte pentru 0 anurnita editie 'franceza a operei lUI Pascal ca el va fi dezarnagit daca va. poate. servit de editiile Port-Royal si Bossut. care pretindeau a cunoaste exact acel plan. . in prima.'" . nu". ._.n. El avea numai un plan. . . care sint cele mai nume-' roase. zice Havet. membru . i c" "\ 'l ' stiintific. . . "Proiecta. Havet afirrna "ea a ga~it in caietul-autograf al lui'.

conclure (cu sensul de prouver.$i pe bun drept. cind I-a .. a des raisons que. . -~-Paris... imagirraa rapida . Imaginatia lui Pascal.~. rruantele . Presa hidraulicii 9i Ma$ina aritmeiicii. el a cautat ~i a pus Jar loc de frunte. Pascal cugetatorul :. dar. in limits "puterii noastre. " ~ .. qu'ils _~. Sf couorir d~ (cu intelesul de se cacher de = a se ascunde) .i sa redam. iata citeva din calitatile .'.. "Relieful expresiei. f. facind -abstractie de aceasta. cu exactitate. ne dam seama cit de mare grija a avut el de opera sa. mai ales.dau. 9i.In traducerea Cuqeiiirilor am cautat sa nu ne de.~'" rnaticianul ~i fizieianul. . p. ne inga:" 'duim sa prezentam cititorului citeva seurte consideratii asupra calitatilor Iiterare ale Cuqetiirilor si asu•pra stilului acestei opere despre care Rene Canat (La litteraiure jran~aise 'par les texies. EI creeaza un stil natural..' expresia sau forma gramaticala adecvata care'. 'Inainte de a incheia aceasta sctrrta notita.. Paul Mellotee. sau..chiar poPltlar-. "La vraie eloquence se moque de l' eloquence" . mate" :.' mtr-~ Iogica Impecabila. apolo. luat in sens ironic). dar cxn 8- c. torul avizat stilul lui Pascal reelarna oarecare efort in ~ intelegere. .!~~' /~~Pte f~u:t~.i.sa ineludem .de :. 'cum zice el insusi. "Stilul natural te uimeste si :te incinta.In stihrl lui "uu trebuie.' 'de notre langue".. I eli puterea de creatiesi eu pasiunea inimii a topit aceste ".i surprinzatoare. Pascal care a vorbit ell inima. s'eri soiilettt" etc. . nous tiennent or la gorge. 18 din Provin-.tare.a. textulul. 131 .in tendinta de a cuprinde mai complet opera lui Pascal . varietatea sensurtlor. tributar. acheuer :pentru : a-i da ultima louiiurti : il faut done l'achever (Ia raison) . de mari dimensiuni care-l inalta pe ginditor. . precum si textele stiintifice : Experienie asupra vidului. secolului . 'ca in: .stilului l~i Pascal" (P.coifje..Le coeur.-.cette partie tleceotmte de l'homane. Acest gindi. Cind stim ca a refacut de 13 ori Provinciala a optsprezecea si cind vedem din manuscrise ca multe cugetari sint pline de stersaturi. de grnciiTE'! . 0 imaginatie plina de pitoresc. . I De fapt.. in .sensuri proprii : cette belle phirb$ophie (beau. cuvintul' propriu -.c~sa c. nu este ce~a ~e se fnte1ege in mod obisnuit prin aceasta notiune.. 'cette maitre sse d'erreur et de jaussete" a reusit sa puna in functiune 0 armatura de" valori de cea rnai mare diversitate. admirer .'... ceea ce numim stil. neprevazutu] si vioiciunea frazei.. 1a Pascal. cuvintelor . ceea ce-i rnai important. expresie gindlrii . Am considerat oportun . sa cautam I scriitorul..gasit.u'mktea lui cla~8 le~a pre. gasesti un om". r "Le' nez de Cieopatre. De -rnulte ori 'a dat.. belle. g1indurile autorului. s'il eilt ete plus COUTt. Doumic).. des affaires qui Ie font iracasser.e~ol ~n care pretiozitatea de maniere. este si un mare scriitor si. fr'urnusete formei.cuvlntelorvetc.a. Aceste valori stau in spri[inul unor realitat! care-I rrdica pe Pascal cptna la punetul de la care poate vedea adevarul.modul eel mal potrivit. ci ornul". / ' Pentru cititorul neprevenit si chiar pentru traduca. tor uraste artificiile stilistice.~ntat 1?-!. Chiar~i alcatuiraa frazer lui Pagcal~ este supusa gl_ndirii prin saerificarea topicii ei elemen~~. nu poti sa nu admiri pitorescul exprimarii.. ori' s'en. monde etaitchangee" ..1 Iimba] era la mare cinste.(in Inc" de s'etonner = a se mira) s. cind. ciale.partamde textele originale :. 215) spunea ca este "un chef d'oeuvre . 'Naturalul stilului lui Pascal '$i'meritul lui ca scrirtor oonstau in aceea ca intr-un s.toute. pentru scrierea careia cu imaginatia a asodat faptele...[n acest volum de Scrieri olese si cap. La face du. caci Pascal. demotiirer = a dovedi) ."Le~ rmseres qui.. pe care l-a depasit prin gindire sl stil. adaugiri si insemnari marginale. la razSOn ne connait pas". intr-o mare masura. asteptindu-te sa vezi un autor. Pascal este poet prin splendoarea irnaglnajiei sale creatoare de slmboluri. "un mare poet". getul religiei.. lata exemple : ' -.

' t. Cu aceste lamurrri sumare ne exprimam convingerea ca am reusit sa facem un lucru folositor tuturor -aeelora care ar dari sa cunoasca pe marele cugetator . I •• . literaturii. '" Cugetari asupra omului. i.uhirii. stiintei.fHozofiei.sa facaa vorbi simtirea prin toate antenele . . incercare uruca in istoria gindirit ·umaa~e.-. . asupra eonditiei eelor marl. .I Blaise Pascal. . Trosiucatorui . incercat -. " ratiunii. cugetari morale is] eugetaridiverse "' -. a Iasat omenirii 0 opera unica..

1 \ " r: . Br.. Paris. 1692. 1841.Pensees. Paris. Michaut. fragments et lettres. = Ianou Ghidu E. = Ernest Stere .ia Chevalier I. 1844. Paris. publ ies pour Ia premiere fois conformement aux manuscrits origlnaux en· grande partie inedits par M. Nouvelle edition annotee par Adolphe' IEspiard. Paris. Pen-sees. .. pensees. "Larqusse". Nouvelle edition collationnee et publtee . Les pensees. Paris.ditia Port-Royal Ed. sa soeur. Pensees.Pas cal. Firmin Didot-Preres. Pas cal B 1 a i s e. S. . publiees dans leur texte authentique avec une introduction. De l'autorite en matiere de philosophie. Ed. Paris. Pas cal. precedees de sa Vie par M-me Perter. Felix Alcan..' 1887-. Pensees. = Bditia Bossut Ed·. suivies d'un choix des Pensees de Nicole et de son Traite de la paix avec Ies hornmes.. Pas cal. Ch.Nilsson. tome I-II. H. Paris. 1852 j Pas cal. Gallimard. Ernest Flammarion. \ .. -.desi poate nu intr-a confu. Oeu.. Pads. "Multimea care nu se injati$eaza ca 0 unitate este confuzie . Entretieri avee M.Editia Brunschvlcg Editia Havet IDd.. Paris. B.: T-exte critique par G. P a'S cal. Nouvelle edition ave a une introduction et des notes historiques et phijosophiques par L." Pensees. De l'esprit geomiitrique.: publ iees dans leur texte authentique . = Edi1. Ed. Aceasta-i si OTdineaadevarata care va marca totdeauna scopui urmarit prin dezordinea insa$i". Texte etabh -et annote par Jacques Chevalier. . Les . = E. Pas cal. de Sacs). P a scal B 1 a I s e. R. Lefevre Charpentier. tome I-II. edition de 1670. Hachette. 34). par Leon Brun.. BLAISE PASCAL Pentru traducerile cup rinse in acest volum s-au folosit edi\ tiile : Pensees de B. pensees .= "Voi Ct{lterne aid gindurile mele jara ordine. G. Prosper F'augere.. 1904.Piirerea care va inabu$i pe cea a poporului . Pas c a 1. . tome I-III.~schvicg. cpa s cal. P. par Ernest Havet..este ea znsa$i menitii pieirii". Pensees. 1896.zsie jara rost. Delagrave. des notes et des remarques par Ernest Havet.vres completes. 1957 (Bibllotheque de la Pleiade. 1852. 1896. Pas cal. Robert. f. Paris. P a s:1 a 1. . unitatea care nu depinde de multime este tiranie". = Editia Faugere Ed.zlrrlbourg. Quatrieme edition revue et corrigee. Paris.

' . 1670 (I. cind se priveste.. pentru partea fina la a' lor.' crurile ee-l mconjura. nu apare textul lui Havet.'· Editii le Ch.tot • In ~. adiea 0 particica de fnaterie _ care-t apartine_]ill:nsapentrua intelege ce este aceasta . publicata la Delagrave. ~ Date fiind "aranjamentele" fa cute de Port-Royal.ului.. Textul Iolosit de noi merge pina la ". in felul acesta. p. capitol are redactari diferire. ca si altele.: '\(. 'trebuie ca e1 sa o compare cu tot ceea ee se .~lbe de Havet in rmanuscrisul autognif.. . fara alt titlu. . P. 2 Unii (ex. sa i se para pamintul ca un punct prin comparatie cu vastul cere ~e-l descrie acest astru 4. este corpul esau.srta .&rimul lucru care i se ofera omului.ine ca fraza apartine lui Pascal. " Partea I pina Ia " .Sa contempie natura" . Sainte-Beuve Insa. acest . vazind atitea luI .afIa dessupra lui~i cu tnt ce exi.$i sa fie uimit de aceea ca acest mare eerc : nu este el insusi decit un punet foarte rnio prin raport cucel pe care-I descriu astrii ce se invirbesc pE?'firma. rnentinut. Adevarul enuntat are in vedere parerea de atuncica (cette eclatante lumiere) Soarele se invirteste vln jurul Parnint. 1a acest capitol. . in ed.stru crapii $ipfif!Lintu! ~e tieschule pi'l~ii in adinc~Tif'.G. Va obosi. sirul Cugetiirilor.. E.. adauga : "sa'se tina departe de Iucruri le rnarunte". sa treaca 'atunei mchipuirea dincolo. Sa examineze lumina_. sa-si gaseasea'iimitele aidevara Deci omul sa nu se margineasca ai u. III... continua. r. 1670 si ceq a lui Havet. dupa ed. R..".entru . materie. titlul MaTetia omului. 5 edifici'l!l ~o. Havet) cred ea acest alineat ar fi unadaos al ed. 'in malta si deplina ei rnaretie 3. No! am .j. 1sa contemple ~ intjea~.. in Port-Royal (t. 35-1) sus(. stralucitoare pusa aid ca 0 lampa eterna pentru a lumina universul . Dad vederea n~se opreste aici..\.. Delagrave sl Didot-Freres. 3 Ed.. ca. Ch. ment. eli adaugirile ~i completarilc ga.

Tout ce .ca ..: P.i pe sine." in rare '~.infinita al . bunaoara.). Fotocopia copertei "Cugetarj~or" prunei edi til a lui Pascal visible.' tinut. mici : gambe cu mcheieturi. . ed. G Etant re). opuniridu-se astfel metodei metafizice. in' sens propriu. imparatUle. ~~uleginqu~se 6. Il voj face sa vada monde 5 B Pascal foloseste metoda psihologici'i III apologetica. singe inaceste vine. tot irnpartind rnereu. Va vedea ca a musrta.[udeca este pamintul.. ]'. adici'i reculegindu~se pent-ru a se examina ei insu$i (ed. $i asa '. R.. la atomi prin comparatie ' .. = toati'i lumea cea vi'izuti'i. Sa. este ca retorica lui e fundati'i pe studiul psihologic al omului". la justa -Ce inseamnaurl. Caci daca va crede ca a gasit. eli. lege? 7. turi in aeeste umori. sa invete a . H. se eonsidere . .: ~carei centru se ana pretutindeni.Ma!. vapori in aceste picaturi. Tout ce .\. ~ eireumferinta nicaierf Inehipuirea. Totul e 0 1>rera .vorn . pica-' . '~~COhIpaFatie en in:treaga existenta. nOasfra se plerde 1a aeest gind. umori In aeest singe.:ea orIginalitate a lui Pascal. in micirnea corpului ei.felul cum i se va parea aceasta mchlscere. vine in aceste gambe. zice Brunschvicg. 7 Qui Ie peut eomprendre (?). extrema: initci!me arnaturii. ii ofera. om in infinit ?-Cine~l poateSnte.. parti incornparabil mal.. d sot. pLna ce . Nu neglijeazi'i insi'i nici demonstratia bazata pe argumente rationale.Dar este bme sa rnearga eli gindul pina 1a capat in aceste lucruri 91 sa examineze ell atentie ceea ce .' '. 1.enu. Pentruia-si putea da seama de tot 'ce ~exista in univers.. du monde . e bine ca el sa caute in lucrurile cunoscute elementele cele rnai simple.que noUs Joyons. :ratacit in aeest canton indepartat a1 naturii.spun aid . orasele :. ernul sa vada ce ~ste-el prin .. la capatul eforturilor' sale. . ' . realitatea Iuerurilor.va merge.se va simti epuizat.0..-$i din ~. adaos al ed.jsi in puteri 9i inginduri 8... si cere-! lumea vazuta.

. OJ '.... 0. <0 .1 .:l .:l u 8 "" <0 :S ro M a:! I 0- -a.I' .:: '" r:: OJ OJ OJ . u ~ 0 J " ...." & '3 '3 '" '.. ro .) U til 0... <...... OJ ...... . 0 0 ..

este.ea' ss I > in(:TepartC!J.N.':':.-. teze CU mgImfare: -.gasind La infinit si neobosit. .5a-i zugravesc nunumai univers~ 9"i tot ce este in stare sa' inteleag. in _acee~i proportie cu lumea vazuta. fiinte vii9i ehiar rim~ite 1a care se . H.""1. aceleasi lucruri.i din .: fara indoiala. vazindu-se ~suspendat_jp ma~e-: natura i. de El'va trernura la vederea acestor minunatir 9i ouriozltatea sa.: "Cine se' exarnineaza astfel s_e valnIrico~a de sine insusi si.: "In imposibilitate de a intelege "~~·~.. Ch. _ . p.--91._n adineauri nu vera perceptibil inunivers. ca natura ?. . :. el msusf in sinul totului. finalitatea Iucrurilor si principifle 101'sint pentru om intr-unsecret de nepatruns"... sa se piarda in aceste _. transforrrrindu-se in adrniratie.. 9. vada aici.. a infipi...' / it es." ---c::::.. P. al.-a dat-e intre aee§"te daua prapastil.un colos.vederea acestor rrununatii' (ed.~-" . R).vor gasi aceleasi Iucruri ide care am vorbit ._ minunatii tot atit de uihlitoar~\prin rniciinea lor. conslderindu-se ca suspendat in masa pe care natura i-a dat-o intre aceste doua prapasW. planetele sale. 0 jnfinltate de lumi.--_ _. va tremura Ia ..inlauntrul acestui atom irnperceptibil. 1887. Delagrave.t' egalement efuigne (adaos ai ed.: mint..:1 faptul ca corpul nostru. va ]i d~pusa rnai degr~ba. ~-. sa Ie c.. 1).imensitatea naturit . tar ed. care fiecare Lsi are firma. '0< lume mai de graba un tot prin voomparatie cu' neantul care nirneni nu poate ajunge-? Cel ce se va examina in 'acest fel se va inspifiminta. tului ~i a neantulU1. pamintul sau : pe aeest pa. -. Vreau ·. cum slnt celelalte prin proportiile lor. Caci cine nu va \ cadea in admiratie 1. de' care QmulEts~te deopotriva . sa Ie "con temple in liniste d~c~.in 0 noua prapastie. a infinitului si a neantului.. mentulei. 10 In ed. 3. Fotocopia pri mei pagini din prima "CL1geUirilo~'" lui Pascal edltie a 9 ••• dont ~ .

¥na. nu ve em .:.'-'.. .QjJJ."~ ) .· ' ~r~Or~de~~ sa l~ :uprin~a marginv~:~uiprafata.oaJ9tem deci puterile . .cu toate aparentele . unde si trtluri ca acestea : Despre principiUe . ~ -Titlul unei%ere it lui Descartes. capacitate mai mica pentru a merge pj)na la nimic \' 'dedt pentru a ajunge pina la tot... oarnenii s-au '~' pornit sa cu iridrazneala natura ca 91 cum " _.J. ~ 13 Despre tot ce se poate sti (formula intrebuintata de la Mirandola). .I.IJ£. .a.de a-~i q'a seama de nimicnicie etc.t!'1" - c. 1". Unii se pretind mult mai capabili sa.. '-'i .). fara indoiala. se puteau masura eu €. ori fara 0 capacitate infinita casi natura. au' vrut sa ajunga. Despre principiiIe jilozQfiei 129i altele asernanatoare tot atft de fastuoase in pretentii .i. depmde de cealalta 1\ Aceste 8xtremltatl se.· > " J' " <. G..J. ~-tot' tr-un . adauga.ca si acesta: De ommi scibili t3.sa le intelegem. ~ . rs "Sa ne cunoastern insernnatatea.. un -asemenea plan nu. . Cind cunosti bine lucrurile. : . .lucruriloi!. . ~ I.". ea in primul rind. E straniu faptul ca ei au vrut sa inteleaga princi. Si pentru una si ]' pentru aJta iti trebuie una nemi3:rginita.. ell. atmg '91 se. or " de maLe_dtera '9i obJ&_r:±lll preocupan r lor...I. se poate face fara orgoliu. 11 Ed. piile "Iucrur ilor 6i ad! sa a'.: _ sintem ceva : si sintem tot" (ed. ~ u_nesc tQcmaj prin incfei)artarea lor. mult mai putin vizi..roai in Dumnezeu. (. In ed.a cunoaste.U. ' •( .' .. ne credem mai capabill.ar putea aj::nge sa cunoasca. .aceste _infinituri.• slnt ~ nimic 15)9'8 i sintem ceva. __ Cad..P~_" .-I.e . cu toate ca nu-ti trebuie 0.: "l1i una conduce la cealalta".'.nga_i~inima<.!O. regasindu-se i~ Dumnezen :.L. Ch. .' oontrare .... infini:~l. .incapable de voir le neant incapabila'.n.9. I'..' Ia.-:Sa" ne .et son litre n'est pas 'mains distant du neant d'ou i1" est tir.i DlJ. U .G. 19imi separe • ca -acela care va fi inteles ultimele principii ale Iucru.\ .'~ Iblla a Iurnii ne depaseste in mod vad{:'(. Si aici s-au-potienit cu totii.:rJ~.rilq:. dar cum noi stam deasupra lucrurilor marunte. intelegi ca ~~~~iI. 9 .

. Extre16 In alte editii : "pu1..Hura indcbitocesc.lta batfi. G. 1887.: "PluUm intr-un mediu vast. mereu scvaitori.i prea pulina hrana ne+tulbura actiunile . l-am. daca ele depasesc cu prea mult aceasta Iimita. Aceasta este conditia no astra naturala 9i toto data cea mai ccntrara inclmatiei noastre.~ -ubi mu. C]l incepere de la "Neputind patrunde ' aeeste infintturl" . is): Beneficia eo usque laeta sunt dum l7i.fie sirrt__du~' Nii Ie mai sirntim. (ed. din 1670.nete aduc prejudicii spiritului .G.ea rnult adevar ne uimeste. 3-5). ulta tinerete m si.17 Acest pasaj. 1niei frigul €1Ct u:mile excesrve. neexistind in editiile intocrnite dupa cea . ne gasi -. Ia fericire 1. vel. H. . intr-o " Sim!uri]e 18 noastre nu vad nimic din ce a artine . recunostinta da nastere la uta (citatdupa Montaigne.. . prea mu. 22 Bd..extr§me_lor. $i apoi acest citat din' Tacitus (Ana}e.1.ii la mal muIte abe .inul pe care-l posedam ne ascunde vederea Infinitului".ltum anteuenere. 8 avind intelesul frazei lui Pascal). Iuat dupaed. prea multe eunostinte displac 20.:__..@dium redditur Binefacerile sint placute atita timp cit crezi ca Ie poti face. textul prim adauga : "in muzica'' (ed. pdp starea no ~tn3.ne scapa : ea se desprinde de noi 9i fuge eu 0 fuga vesniea . Ch. = exsolvi posse.Ch. IV. . ' noi 'voirn a avea CUi CEl plati datoria". \ / CAPITOLUL II Contradieth uimitoare ee se gasesc in natura umaria eu prlvire ia adevar.Jucruri.prea multa evidenta pentru noi.entur . 21 mereu La tlW-:1 10 11 ._ ce-i prea lung!?] ce-i pre a' scurt 19 dauneaza intr-o "voibire. Prea.I.. trop . Dar tot ~pi~ fieiul nostru crapa I'?i pamintul se deschide --pifi~ in adincuri 22. Primele principii au . .. mtercaleaza aici : "Puterea noastra de intelegere ocupa In ordinea inteligibila a lucrurilor acelasi loc pe care-I are -corpul in intinderea naturii" (p. Ch. H. pp. 1108)_ ' 18.ce-i prea lung ~ir ce-i prea scurt". hnpin~i dintr-o parte in alta". J2rea multa !?..' oarneni care nu pot mtelege ca daca din zero' scoatern patru rarnine zero". Noi ardern de dorinta de a gasi un loc sigur ~i 0 ultima baza "statornica spre a IhiHta' aid un turn care sa se inalte Ia infirut. Noi _nu simtim nid caldulextrem.). III. pro gratza Ed. . nimie nu 0 poate opri.de eonwllcLnces dep~aisent dans sique = prea jnulte oonsonante displac 111muzica.. Tot ee percepem pe eale senzoriala. prea marea placere incomodeaza . rea _.. Ie suportani.care extreme. Dar ed. prea marea distan (departare) casi prea mares apropiere irnpiedica vederea. in textul toriginal' se aila -: "pr.~i prea multe binefaceri kita.j2rea multa si prea putina invat. -i ' 20 Dupa : "prea multe cunostinte displac". . stiu . - vid. mult zgomot ne asurzeste prea fi:tulta lumina ne orbeste ." ~19 Dupa: ". I.

. prmcipiul suveran. intelege prin principii .. (aceste cuvinte sint: barate de Pascal m manuscris) ~ I G ..'temeiuri 9.. _lndoiala' nu -poate :liL _: LG. 2' Partea aceasta lipseste din ed.I. .1 pe cea: a unei intelegeri viisi revelatoare... d~citye ao~s-te 9~b~ede.~~' ._. < unlor . ~Ir.' 0 u S 1 n.nrci discutie.Q~L~ndoi. . de care se cred poate mai siguri.. . partea a patra. rur ile . ca si hi alte parti.n unele 'edWi).se exprima astfel: ". G. ~ _8 des h~mmes commune (i. umai acest urrna fel dea vedea ne 'ajuta lar' cunoa~ter:~ prn. .de tamelie asupra. _ I. Hi1se~te $1 alte cugetari referitoare la pironisrn suprfrnate de('(I. P. Pascal este influentat Des:" cartes... Bavet) . spun ei..p:ru . ~as. pe". adeptt ai principiulur indoielii. _p ea rationamentului. reve souvent qu'on reve . G. 'ii_ altele asemanatoare sint inca mai putin sigure" (Editura Stiintifiea.: maxima. nici .\ obisnuintei. car.. ~I ea exista astr! si pamint.. mecliului 7 si ale altor lucruri asemanatoare careantreneaza.:ne]oF principij -. ' 6 . noostra . _ or _' ':':::_.J41. IG70. ci si pe calea.primul pri~cipj:u.~'.. In a~c.. 7 des 'pays. R.. ~ 1 un....1. dupa ed. p.. ~ _1 . c-» 'parte obiectiile pe care pironienii Ie fac. . 66).. . raisons (Didot Freres). tal e al _ll_Q ~lor este_ urmatorul -. educatiei.. A' (pp... In RapPo. afirrnau $1 credeau dl -omul poate ajunge-Ia adevar. H.:. Ia ? v v ?in de' >o.comme on... nu se indoiau.j_k~e" n~ dogmatizeaza.da debuna:--creqm a ~~lsin_cer fiU J&d?.J69~171)..e. prf ncipi'ul tuturor lucruriICk'-J . adevarur" ~ . l~potrlVa influentelor v ..".$1 primele principii).flU Dogmaticii admiteau 0 certitudine ubsoluta. Bucure~ti. 4 Principiu: prima cauza. Este Iuata din ed.... . 9V ~ . vreau eu tot dinadinsul ea ei sa stie ca toate celelalte Iucruri. tiosmaticii se opuneau scepticilor (pironierulcr). nlor. Didot Freres..adeM'?"" . (E.\ C~vlntul commu..care nu aduce 0 contributie prea mare 1~.mai exista oamern care rill' sint inca convinsi de existenta lui Durnnezeu si a sufletufui ior : prin argumentele pe care le-arn adus.~C::i1~1l.cei'"Jnailf~~e'''0amenJ.rt d Z' cademie.J.&7a ca degeaba mintea..ns nu se gase~t_e -in textul original. '- . Le redam in alta parte. care in Discurs asup1'a metodei. .-". ' 5 Aid.. moravu-. . cum ar fi ca au un corp.. • • . G.: 12 13 '\ / .I.ptialui Montaignei liia clasicilor. m." 3 Forces. ~y~gtil'a: de''_eoifduita'~'~"'''C''''''~'''''''''''~'' Pascal.. 1852. 1957. -.' .

.~ -va.n·.at. ratiunea pune in incurcatura pe do~mahc\ ..!t..il..·numai1.. prindpif. 61" 11 Cuvintul matiere este un adam! al ed.t. _cu sprijinul ratiunif.scal 0 re~c~!e sceptica . ~ne. 'ele. P..I se despnnde foarte bine din atitudinea adoptata in problema vidului.. cer Ageo{rarurilese. Ie. ..ar fi dublul celuilalt. Aceasta neputinta esterde natura ca servi=Ia urm_. . tuturor problemelor .~ pe .cii TIU numai ratiunea este eapaplla de a ne instrui. din care unul .Uno!?tmtelor noastre.rr-:a existat nici. .tdaugii: . crede totusi cu 0 ferrnitate care nu s~abe$te ?e(. . prin 'experienta sensi- 10 Pyrr'hon (365-275 'i.. l~ l~ _ Se....enl" fiind . . r--'""'-E!:. . ._. .".duce eel mult la eoncluzia dlJ ratiuneai noas-. ~ ele'· yl'.~~ ce s-ar gmdl Sa ramm!'l neu ru ar~ic prin exce-.lt.C pretindi ei. IB1 01. este slaba>-9f nicideciim Ta incertrtudinea tuturor c.h"saJ.Imi tiau seama -ea exista trei dim~nsiuni in sPE\ti~.~r:. I ¥.r are ce va face omulfn " '. Nat~r~ _ajut~ r • • ea n pu mCloasa ~i 0 impiedica de a rataci chiar pma in acest grad. ratiunea dernonstreaza ca nu exista doua numere Hi patt. nil potiu» = nimic UU ' este. '~. .!ie. dupa . fe:. '.I<eY=""se:__ este ernul in ce privest ozitia adevaL'.»:. G . 11 p~~b sall cmd 11 arzi? '!ndoi-se-ya el dad'! =t!€". nehot~n:~l la toate. --_.E. . ateria 11.). 13. .. irodudiv la acest volurn.'~ pi Ie e~da:}i :ratHjn'amerit~TEr-'-nmrstre. n Ol-se_-va. Dea Domnul cal'iJ.4 totul cu.el cind este Lo stare de vegbA) :c:.alii puterea ei deconvingere..+:. .~.. ot cu adevaxat ~aperfect sceptk... i pe _ele·sa':~i Inte> . cind elnu poate. . .f. studiul In-.De~ fapt"ratiunea' ttebuie sa se sprijine pe cunostintele 'dQoiitdite"':~u~' .ze to..asta eonfuzie? Natura pune in ~ncurcatura ?~ sceptici.. ratiuni] care ar" avea pretentia. pasajele despre pironieni..m. omul ca.. . I.J~\ are sa-. Pironienii au' fost numiti!!l 'Sceptici. e~ de.a atItudm~d.g.e sltueze \ng.E... iI' ~ ~.'i e cal p enuntarile 1 ~ 1 €_.nii~i lig!3ntei dovezi despre primele aoevarun.a%utct'rul nteligentei 9ir al simturflor".. se extrag. ca si in necesi(. dupa cum>'·' mer nu vel putea trai in vreuna din ele !' ..~i nU sint pentru ei.n~ea cUI!0a!?tenz nat~11. .deschis... cacie~1 _-.. • .Ce vei deveni tu.a fast eel mai mare reprezentant al unei scoli fi19zofice idea. . f!ind¢a se indoiau de. toate Iucrurile. in momentela d~. '\ ~md.. j> . ."' 'icismuIOi..u'---. R.. or-ice.v al riui Anaxarh. '. Relahvlsmu~ opmnlor cu pnvire la adevar Ii produce lUI P.' . ·rn~car~a:. oam... S..sigur." < • ~ '.-'-.. morala. ca ratiunea ~s&ceara.' oricit l-ai "m~emna.c~~~. a e cea a ~cepticilor. 14.' u ~ 0. 1 u 'ne. tot?. Dar natuj-a ne-a refuzat acest bine 9~ nu ne-a dat decit foarte putine cunostinte pe aceasta din urrna cale. n .oare mistica. _. o...e.ar fi ridicel ca inteligenta ceara ratiup'ii '~etir' 10ELS:l' .spa"ttul. tI\!r. nicidecum Ia combaterea certitudinii pe care 0 avem ....)." I Prin biEL -I..sa supuna jude. 5 Ar fi ridicol..' autenticitatea ei proprie. 1?Dsed~~cu certitud!ne adevarul. Spune-va. tcate celelalte nu pot fi dobindite decit prin rationament. ca nurnerele sint --Infinite.. omule. fara exceptie". " ~3...t~_jci!Qt~xista? Nu g-ar H]J. sa prezinte nici 0 dovada despre acest adevar 91 este nevoit sa dea indarat ? 14 ~e ::a ~escurca a~e. . sint neutil. totul : este indiferent... insist. ~l a1 expenent:~ bazat~ l?e . '. trel:ju~.aru1~1l fun~amentat fitilnJlflC. mazaf.. Caci cunoasterea primelor. care' cauti adevarata-ti conditie prin propria-ti ratiune ? Nu vei putea scapa de una din sectel~ de maisus.cum O. datele simjurfl or.m _sint lJ~oarA .F. nu este tm 0 nva see lClor este·" pen '._'. ."~ .t_ea.--+ • v » _. pe care le ... 8J1fD¥epma alCI : 1~1pot sa sustin ca ..._ 'Ra~b~lul l:ttre. este tot m '~a detemeinica "cum este oricare'. dupa . in posibi1.I Iiste care avea ca deviza : non liquet.E._ .. Ceea ce..ltatea a4e~. A se vedea si.In.din a_~elea"'pe"'f'at~.-ter~"'. .:. fpdlfer~ntl.tirnpul.''''cu.d.o:ll a i!JJ avern s -nicicdata nevoie -de ratiune 9]' sa putem cunoaste toate sa lucrurile prin instinct si -prin si'mp2. ta : neutral' te este -·esema '....~a"". •-1 exarninam acum raportO'in-.."3.

urom 9-1care avind mai mult~~\-. de un mare numar de am. P. ee' "" . plante." 1?L l~cu] unui bip..' \':':) care-l srnt cei rnai goi sl mai natarai.7 lipsei partii pe -care acesta nu o are._ . din toate timpurile.. .nc~ = exp~' . " .' . decrt 11 m~q!esc Win' satisfac(:ia ce-i' procura_partea care-i apartine. Toti se pling : principi si supusi. >_.. J'esperance. " Ceea ce pare stranhl la om este faptul ca nu exista nimic in natura care sa TIU fi~ In" stare de a sa naturala. nobili ~i""'Oan:eni de ~ipd~. de ele au gasit ou cale cit este necesar ca bineIE:!uni'i.Jl>. ill '. Havet). ceea . oricit d"e. 15 Prima fraza. Cei ce s-au apropiat cel imai niUlt.C~'-.nostru. care este departe lui seul est 'son veritable bien et depuis qu'H l'a quttte c'est une chose etrange qu'il n'y"a rien. L~crurile dinafara noastra ne ispitesc cie nmlte oct ~i ' ~~.~ in solid ~i efectlv.'. • ".I<L~~~~. Ei au inteles acest fel de bine dar nu I-au pututgasi ...ce da..arH:fts-tb " J' ~r-. din toate tarile.. fara. Ele nu prezinta . ntul nesatis'" "j cu ~ :. Asa ca .CriTar &.qm~l iiind decazut din 'stJlre3~' raz~ :i. " .(f lucrurile exterioare prin e1e insele nu Ie stimesc.~r. savanti lid ignorant. tooLOi~I~ ..sal..oameni~ il ..linvata nimic.!. ~ ~ilifZOfii vo~ ~pune :. "'.ar~graf .e cheamsl rind nici PI] ne gindim la ele...Oa£~~~et! ga~la".jqll..rienta.e_pl. ?atr:ini. 16" Faugere !Ii Havet dau un alt inceputecestul p.." .w.\CesEe~treCpfueri pami~ au format treisecte. -_.. :."."'d!tJ or actiunilcr se spinzura. clemente. de la 1670.alB 1 mai van decit ceea ce spurt. elatoare.. asium e ne imping Inspre affira"'.sp ranta 17 . De cind pierdut.lncercare asa de iunga.aliiL5n ce~i si ~~t~~t~ . I totul poete sa i se para bine.""._ 17 ."seep J. una din ele. t&ebui~ siL~~ oast~oi. TIl. "$i eu toate acestea. iar cei pe eare-i numim filozofi n-aufacut altceva decit sa -urrneze inm6d efectiv. si tine~. capat i?i eulme de unde ne ) nu te mai tntorci. Deosebirea pe care 0 cox:statarneste singura care ne face sa avem speranta ca nu Yom fi dezamagiti in eutare sau cutare imprejurare. s! nu steavin '-'"J!:iII . nu exista rurmc catre care sa._ '\. pe ?are toti . n-au imbrati9at decit imaginea g~~noaS~" a unei vclvtif. chiar '9i distrugerea sa. • " ~. din nenorocire m neno.~~~ntr~i~l~a .. proprie. . Nimen] nu":'i va' crede. care.rniosorars si fara invidie si nimeni sa nu-l i>oata pierde fimpotriva vointsi sale. sanatosi I}l bolnavi ." ur: oauza - . . de toate virstele 6..doresc. f.. mult Intrlsteaz e esorul lor.. ..'". fie ill. deci~ d si. .G~ ~ tOritate_. atit de continua si de uniforma ar trebui sa ne convinga cu adevarat despre neputint~ in care sintem de ajunge la fericire prin sfortarile noastre proprii 16. vid~ crime ~c.l~ ~~. opus ar fi acest lucru ratiunii -'91-~. animals insecta boli..niciodata 0 perfecta ase". R. zice ed.S'~""". n~§tere :mei man confuzii.i conditiile.. :.~l. "'J\. Exernplele insa nu ne .. spune 'ed..~: 'a J I~ sau a A I ~~./ tine Ioc de scop' ~i In care' el sa nu'~c~ute fericirea'o:$ astri.m?n.~. l.. •..nICl lJDl!l dIn luer-utile partIculare ce nu:pDt fj p08e-_ . inert toti sa-lpoata poseda in acelasi timp.t:.~ti~~! ~ar-r:ic creer cad 18 16 .. . . Ei au fnteles ca adevaratul bine trebuie sa fie asa fe1.R ."::~~o. ~_. tcI:ri ~i slabi. . '. ~i Inceputul celei de-a doua din acest alineat apartin ed...C. adevaratulbine. de a expnma gindirea lui 'Pascal (d. 1--" d~te.~ naturn...:1 p r Imru. < boaie. ..". duce pina la moarte.. F... nicioind fara credinta nimeni n-a ajuns la acest punct 1a care toti tind incontinuu. de Filologie {:\1Pi?Ui\\UT" A:JW~~f~ P. O..IY.""_- ..1 exp~rt€. -J:'OCIte. :"~ stare a se indrepta.

ama" -de imprejurat-ile..ca 1a .~. " 21 22 Acestinoeput necesar este un adaos a1 ed.~ ratiunii caOmul poate sa fie virtues prrn el. t: ). Ed. ' " ":. . . Si~te in el urme ale unei stari feri~ i ...' ( mul nu stie pe ce treapta sa se 3t9~ze. 1 \. n1i.est:11::c~. ._.~ • .:...1 ~i:.1. 19 Stoicii._8.'te.vldent. num~l pe c~le~ = Q r a '20 .( c' ".!I!l. sa vie~ a.l.J. fiiJ:§' ~fine . . partizani ai filozofi~iiui Ei austin.j..~~~":..... n rat~cire." '" .:_' .. Misere. intre L". R. exterioare .~" 6 abordare de pe pozitii id~@1isJ..u._..~. _ . adauga : ""'9i moarteav18 - '-:V..:.J.."<-ELJr#iel'. P....e€&-.mouvements..se.. G.om'bllUl.' .mSU~l.-di v~rtutea_Qoat~_fj atinsj.' .binele s~ ~...~~.~ altele.il. F..unge .. .Ger_e.• '-":e-..conshtUle ..E~p_(}?:~e . .v~"·-' "-. \(~~~ _" .e a problemelor eticii.":'''.~.

1$~~~~. escar es se exprima astfel: "Spre a .."_ -~\I Onful 'pune 8I~a de mare pret pe ratiune.. a murit captiv la Roma (178-11:19 Le. a oamem or consta III aceasta stml.. Cine se crede nenorocit ca nu are decit o gum? 9i cine nu este nenorocit ca nu are decit un·' ochi? Nimeni nu s~a gindit vreodata sa se "ii:iitristeze ca nu are trei ochi . ~d~~~re' SU. disP.) nu-l poate indeparta de aceasta . daea experienta nu m-ar tnvata ca ernul gmdeste cu capul.' re~e depose· 4 Cine se crede nenorocit ca nu este rege in afara .Ul. 3 4 Si malheureux . de' E. . en.(/'::j nu ocupa un loc deosebit de bun in felulcum il [udeca '1. l?i "tOata . Insa lumea n gasea foarte nenorociu-' pe Perseu" ... Numai BlnQi. Iiindca el era facut sa fie tot... CIte aven ar avea oilll!] J. 364). " I .n. . da vun alt inceput acestui capitol. toata lumea il gasea fericit ca a fast odata . el se crede nenorocit daca.. ) . I 20 • 21 I' I '.. l .. .nu putem suferi sa lim. inseamna sa fii adevarat . fara pieioare. o~r§<o~' c~i~t:JEste te'vezi nenorocit. ~ ria.). nenorociri . ed. dar oricine ar fi ne!hingiiat daca .. . pentru ' ca el nu era facut sa fie totdeauna-consul. .]! un 5 ~vem 0 asa de fr~m:oasa: 'id~.. " ~ er.~ .~ s~flevt. tatea cea mai nestearsa din . ' un-'. si ~.inima omului. 2 Cine simte placers :in noi ? Mina ? Bratul ? Oar? Singele ? Cereetati si Yeti vedea ca .e s-ar blli. .. fara trup" (citat.~ $i ~ nu TIe bucuram de s.3 semenii lui.-'" . ea oriee "'j .ma putea examina sa rna = asa de nenorocit. ~:ste sa1i.' . dar inseamna si \ca esti mare daca stii ca esti nenorocit.~f·..nll. n-ar avea ' nici unul". dorinta : ~i este cali. _. ~rrl.i ~~. (.) . intr-un cuvint. sa . . adaosul. .ttl Pot Astfel. Cousin.dacii. Havet. . fara cap...'. F.dupa 'V. :. " . .) e~te pe ~e alta parte un serm..~ avantaj ar avea in lume.v'· 'l .Nimeni nu-l poate c~pe o fira ea 2. nimic .. Perseu a fost ultimul rege al Macedoniei .nostru. n-ar "avea decit unul singur. 5 " . XI. ca nu mai este rege..~~~~~~~~~~~~~~~~~~. asa ea parea Jucru bizar ca rnai putea suporta viata.. Cei ce v 7. . toate nenorocirile omului dovedesc mare Sint niste henorociri de mare senior.retuiti de el .j '"~ asa cum stiu ca slnt. rot. p. adica a trebuit consider fara brate.let~/$.__... t./ CAPITOLUL HI 1 M"aretia omului I ! l-~ < concepe un om farit miini ~i fara picioare .~ ~~~~ . '» se IS Ie neno Cl. ... Daca ~a glorie pe care 0 cauta oamenii ieste pe de 0 parte un senm al tlcalosiei si at josniciei.-'i de un rege deposedat de r3{lgJ? Gasea cineva :pe Paulus' Emilius nenorocit ca nu mai este consul? Dimpotriva. Ed..' .!f:' !!aIDwt role9FlQ9 saaatate \ . ea <.. sau daca" n-ar avea nici ul5 .sfacut .. . .. nu este stimat de semenii sai. Este eel mai frumos loc din lume . ~l excelen~ei oa. concepe chiar fara cap. trebuie sa ceva imaterial.>.~~_~tti~eEin~e~'n~' "adevarat ca. )~ deauna rege. .• sau dad. moditat.:"? omului ca.' a tost nevoie sa dau 1a ° parte toate -aceste membre care alcatuiesc masina umana.

In ir:no'( ideea in arest am~ :=.Este.( in altuL ~l are in el capacitatea de a cuno~te adeva. ca. F. Irisa..-i arati cu prea mare insistenta maretia pe Gareo are.. nici in mod satisfacator..pe care n-am putea-o umple"."i .~ve~ t~aire.\ dispretuiasca cee:: ce ~ns~ituie capacit~tea !1atur<3.Este 0' . ca sa' paI=QHlo altfeJ dectt sipte. " de mare.. Pentru :1 ac~asta sa ose dispretuias~a.ui1Ul~."I '_ 'cAPiTOLUL IV " $1 periculos sa insisti asupra egalitati! omului fara arata $1 maretia sa. .preasca.. 7 Ed.a. sa-l urrneze ori:unde-l· vag~sr. Jar daca avem Iiiiste. cade· orice ai alatura-o.care-l influenteaza. ~ I.@Oi n:r ne m.. rniselii. .'. cu 0 ~r. renunta adesea 1a una penfru cealalta din aceste doua fiinte. statornic. fur· 91 all fericit .). .: in propria noastra fnnta.. el ~tie ca moare (stie) . Uneori ea' Ie ascunde. a~ vrea ca el sa urasca in sine placerea trupeasca.. pentru ca sa nu-l orbeasca in alegerea ~ ce face" ~i sa nu-l tina ~n loc. H.x' t·. dupa ed. ba chiar le-arn Iua complet de la noi.~. H . sa se iubeasca . f~in~ca altfel toata pll:tere~ lUI este fara folos.." de a i Ie atribui. . Sa se urasca pe sme mtr-un fel. ne grabim a seoate in evidenta aceste virtuti.aire lmaginara .:sa~i rnai periculos sa-l lQi9]'ne)~tiutG.. bineinteles. ~fortl. ...pentru ca. ~ru e Ed.. chiar si de moarte . bucuros am face chiar.G.i avantajul pe care il ate universul asupra lui. ". bun a dSi. T'itlul. . adauga : ".iubeasca ceea ce-i [osnic in el.il. scop.vada a neantului fiintei noastr~ faptul de ~.. . numai sa putem dobindi reputatia de vih:~ji.lri. cy-~jam g cer~ala ... traim l:autain j/'" .. chiar . dar nu poseda adevarul in mod . si ~m. fara a-I face sa-sl-vada josnicia.1~ : a sa. dupa ce va fi ales. . ~ \ 1?1 de alta. l])Mindria atirna in balanta tot atit cJ1t toate l)1jie-·' riile noastre luate 1a un lee. Universal 'nu stte nimic". .om . mereu s astrarn si sa infrumuse aceasta ill 1ma i . rn'Este bine 'ca' omul+sa-si aprecieze valoarea. . a 'gasi -adevarul. de.. tot ai iubi-o.sens: "". 23 / 22 . are 0 alta· punctuatie aid~i deci alt ..". ce .~:c:~::t'g::~~:ne~~:a:a U celorlalti.sa cj. este periculos s8. .": '_"' nu fi satisfacuti de una fara cealalta :. nu trebuie sa . '$i. .t f.i. spre a n gata. $tiind cit de mult patimile Ii intuneca constiinta.. . Sa (' se 1U'&asca pe $!1ie 11ftr'tlC~Q""~capaollaae bine. dineiosi.) Dar sa nuv. punindu-le pe seama fiintei ee ne faurirn in imaginatie . desfacut de patimi. '. A$ vrea sa Iac pe y a-i i ~r. dupa cum. ! .m.." ~ .lmocu voirn sa. . .J~_ Cad eel ce n-ar vrea sa-si pastreze onoarea.'i de una. dad 'smteITl generosi sau ere.' eu seopul. .

desi se vede mizerabil .~iile .~i 0 aten. Ed.. y. a . F_ : . ori lurnea nu vrea sa stie decit spre a face sa'. P_ R esperance de s'en 'entretenir. F.. un . dimpotriva : "nu este nimic mal iniiltator decit razboiul . Ch. 4 Vanitatea ege 8.. ca ne pierdem bucuros 'chiar si viata. nuinta face zidari. ca tari intregi sint tari de zidari.tem atlit d~ ~nglmfa..'mpreSioneaza u ne :. . Vorbindu-se despre ostasi: .i sugruma avem un instinct _pe .?i retine :: pe om in instinctul sau.' . .~ forma.. . 5 C.. clt'l. C alteori le lasa la vedere si...uni.· In constiinta sa 91 inaceea a oelorlalti t adica. numat sa se vorbeasca despre ele. poate.Aeesta ... Lucrul eel mai important in viata este alegerea uneimeseriL Adesea aici hotaraste intimp!area. ~J''@ tie inctreptai8 p]]maj spre sine.: .' 1 vor a t lucru. Din cauza mlndriei ne complaeem lin mizeriile ~i in greselile noastre asa de mult.ura/il: clteodata natura e mai puternica \. . voi ~ fim _'eunoscutl de tot pammtul :.'.-". goujat. isnuin ~aM beaea . cu toata obi\$fiu1hta. iar eel ce citesc eele scrise vor sa alba gloria de a 'Ie fi citit. paeatuim numai la punerea lor in practicavPuterea obisnuintei este a:.la folie. vrea sa fie fericit. iar altele 2 . se zice de obicei. un marmiton_ In ed.el 0 ura ucigatoare contra acelui adevar care-l convinge despre defectele sale. on hait I'imprudence. " \lar '1 _.a fi scris bine .: _ un soldat. numai pentru plii:erea-... care he inalta. Topriu..tinumai 'in trecere.u.~ ~ Dupa ed. Asa ca lumea alege." . ~fllai' ~ -. toft se lauda i VOT sa i iiI . ~"~ . Dar cum vaface el ? Ar putea el face ca lucrul pe care-l iubeste sa .cu durata no ~ desarta si plapinda.. aiba gloria de . an este lU irea exclusiva de sine .~ de mare..~ei sint nebuni de-a binelea". Wll?utind sa-l: distruga in el insusi. de -os~~" F~ ~ ~ oiala.i tir. Altii. 25 5 . vrea sa fie perfectst se vede plin de irnperfectiunjj.' de a vedea 91 fara speranta de a sta vreodata cu cinev~ de yorba despre dilatoria 5 sa. ". . saldati .. : . Cit timp trebuie ? Un timp in ' proportie. .. inclt stima .+in!Ia . " . restul oamenilor sint niste pungasi".. Natura amorului propriu si . l:' nat. desi : se vede mic. I 6 Sin.. Ed. 7. caci fireste iubim virtutea 91 umn nesocotinta 3.a cinci san sase persoane care ne mconjura ne amuza si ne multumeste. Cuvintele marl ne misca .' . s-e: :...:i~dupii:ea . ticiil. _un gouja:t.Y'.ll'?i de putin stima oame.. -P. II disLlge. 10 :Amorul Ul COl:J. Chiar 9i ~eu care scriu aceste lucruri am." '~I..d'en -jamais communiquer. 'aceeasi dorinta si " e posibil ca si eei ce le VOT 'eiti sa 'i:liibii una asemaC i . nu fie plio de defecte sau mizerij ~l ~rea sa fie''\ mare..~ . dar oind trebuie sa stai in ele citva timp. se tmpauneaaa cu eunoasi' \ '. . Cei ee scriu impotriva gloriei vor sa. In copllarie se obisnuieste a se Iauda unele meserii i$i a: se dispretui altele. natura nu este -asa de . sans 24 . Nimeni n-ar ealatori pe mare numai ~ntr:. zic unii.§a de bine infjpta in inima ornului cii i moiicul si rindasul 2 sihamaluJ..' Obis. ' 9:Nu te preocupa . De cele(m~._. i~citam . se straduieste cit sa-9i cunda a eus-._sin~ msus]. toate.terea lor.. . care nu-l putem inabusi. un crocheteur .ti. bUna ' &2itatea nu este decitvanitate. __ .i un . nilor din orasele prin care es.excelent tiglar".1 chiar de oamenn care -vor veni dupa 'noi Si sintem atit de vanitosi..'~ \n"iltoare.. te ingrij~tt.. un cuisinier. de acest lucru. atit CIt poate. dar constata ca defectele sale nu merita decit aversiunea si disprejul lOIZAceasta situatie ihcurcata in care se afla produce in el sentimentul eel mai nedrept si mai criminal care se poate inchipui . cad l:i?i face lac in ... -vrea sa fie obieetul stimei ~i dragostei oamenilor... ~ se vorbeasca de stiinta ei.noastre care ne 1. Ar 'dori sa-I ni~ 9i.' . tiglari.

~cuza. doctoria aoeasta H da 0 amarsala \ teribila amorului propriu. acela al necunoasterii acestor imperfectiuni. E~is.ijiamdoiala. .. .. '. ~. :Etl.t n~ .I.urii de afectiune si de stiiDa. . . _"P-A /"j . . Elj pHn_de defecte.bine. Jadevar . . _ Parerile de mai sus_ar. . -.iacit -se poate . ca deci ne vad cum sintem in realitate si ne dispretuiesc _daca sintern demnit de dispretuit.Nl1 poate suporta ca cineva sai le vada~_::--..vdrept ca ei sa vrea a fi stimati de noi rnai mult de Cit merita._.mustre o ian pe ocolite 1iii folosesc fel de fel de vicle.. ba ered eft ne fac uri..•. pentru ca ea este nedespartita de amorul proprm.cind trebuie sa . este clar eft nu ne tac 0 nedreptate deoarece nu din cauza lor leavem. dintr-o delicatete rauinteleasa.fi pared ale unei inimi plme de echitate si [ustitie.rata de' . . pentru ca mai adaugl ~l 0 1 iizievoluii ?ra. Nu trebuie sa ne supere faptul ca ei le cunosc .' suguri numai ca sa nu ne [igneasca..ta grade diferite in acea~ta a_versiune'._un rau sJ Ie arati. ca ne place ca ~i sa.'. are sa Ie aj ~. Dar ee putem spune despre -.I:'_'r.. Unit. .de putin 0?T ~~_'.'..i sa TIll vrei sa J~ recunol?ti. mineiuna 6_ .' J I' . f. ~ _ Nu este drept sa-i ingelam nici noi ~i nici sa vrem ca ei sa ne stimeze mai mult de cit meritam. dud altii n~ arata imperfectiunilesi viciile -pe care ·le avem in fidevar.. crizie 9i in sine si cuceilalti. . -"~ -.-se insele asupra noastra 6 ~i ea vrern sa fim stlrnat] de ei mai rnul t decit meri tam ?.. .si'nt reale -.vrem vca ceilaltl sa ne insele : nu gasirn . -._r . deoarece ne ajuta sa ne scapam de un rau. [n cele din urma. .:-Inirna no astra cind vedem in ea 0 tendinta cu totul opusa ? ' -Caci nueste oare adevarat ca urirr» adevarul ca si pe aceia care ni-l spun. Ei gasesc dec~ viinta sa dimmueze defectele noastre : se prefac a lEt -. rrid sf\ . _ decit prefikatorie.daca . ba ehiar amesteca priritre ele t}i unele laude.~ -. i' NOl nu . unele mart. eu • . dar se poate spune ca tqt10amenll 0 au.26 in avantajul nostru.a notre avantage ..

_ El .nu vvrea : sa i se sp1in4adevaful ;,evitii. de spune celox:1a1ti. Si toate aoeste predispozitii,atftpe ,straine de adevar .Il?i de, dreptate, It;>i au p radaeina .: fireasca in inima sa 7. -,' -, "-, . ' .... '@Putine
d .

a-I

varat daea as iram jla~-o-alta_ f~ricir~ 10 deci'L..aceea de c~r.e _ne·-.putem:. ....ucura. m-__ceM:_fl.. V"iaa 11. '. a 13 Inclripuirea naast~a ~are~t€ asa de nluli timpUl,' vietii noastre pamintesti prin faptul ea ne gindirn numai la .ea ' ~i micsoreaza inpqa masura rvesnicia, _neacordindu-i nici 0 atentie, cii facem -din eternitate un . neant I']i din neant eternitate. "I'oate aeestea au rada- \,\ cini alit de vii in noi; inclt intreaga noastra ratiune nu se poateapara de ele. -' 14 Cromwell era pe punctul de a pustii toata crestinatatea: familia reg ala' era pierduta, iar a sa-atotputernica, Numai cii un rnic graunte de nisip 12 . se " depuse pe ureter 9i pe cind Roma insas! incepuse sit tremure sub stapmirea lui, aceasta pietricica, care In orioe alta parte n-ar fi avut nici a importanta, depunindu-se acolo, i-a grabit moartea si astfel familia sa a slabit, Iar pacea 13 sl monarhia s-au restaurat.
, /

,r

ne mingiie,

fiindca

putine vne mihnesc,

,.I 12 Nu ne oprim nicicdata Ia prezent.. Antlcipanr .f.:,asupr~ viitorului, pe care-I vedern venind rprea meet .: " s,i pe care vrem sa-l grabim : sau reehemam trecutul, pentru a-I opri, cad se departeaza prea iute. Sintem 'r atit de nesoeotiti ca ratacim' prill vremi ce nu sTrltaIe , noastre §i nti cugetam de loe la a noastra, singura ,'care ne apartine. De fapt numai din infumurare ne -, . ,gin dim 1a vremile' ce nu mai exista "iiilasarn sa treaca " . neobservata vremea noastra care exista cu adevarat; ~ '. Ian aceasta fiindca prezentul de obicei ne ranes;te:? . tt aseundem vederii noastre pentru ca ne mihneste 'W "si daca ne este placut, ne pare rau sa-l vedern seapindu-ne din mina. Cautarn s8.-1 sustinem prin viitor si ne gindim. sa dispunem 8 de lucruri ee nu sint iin; puterea noastra intr-un timp 1a care nu avem nici 0, siguranta ca yom ajunge. . ., ! Daca-ti examinezi gindurile cu atentie vezi ea' ele ,.jsint indreptatespre trecut arispre viiwr. Nu lie gindim ! aproape de lac la prezent; iar daca ne gindim lael, nu a facem dedt ea, eu lumina lui, sa pregatim viito- , \ rul. Prezentul nu este niciodata scopu] ~stI1.19~ .. . \ cutul hrezentlir ne ' . -0 i ~.
r

CAPITOLU~

V

i

SM.biciunea omuluf, Ineertitu,dinea euno.~tintetot sale naturale

1 Ceea ce rna mira foarte mult este lumea ·nu este uimita de slabieiunea ei. porta in viata cu seriozitate !;>i fieeare felul de a' fi; nu pentru ·ea este bine fijnd~ ru?a este moda, Nu l Ci fiecare
10 ... beatitude ... 11 Gindke cu totul

ca vad currr: Toti Be com-> l!;>i urmeaza \ sa-l- urmeze. se poarta ea
lui Pas->

_ 7· Acest mare fragment nu figur~aza in ed. P. R. l;li 'in cele irrtocmjte dupa ea. A aparuf abia dupa 1852. Ed. Ch, n pre'zintii. oarecum di:ferit (pp. 1125-1126). ' 6
9

cal. :_

et nous pensons dispDser..., . notre but .. Ed. F. : ...notre fin.
..1

II Cromwell rinichi, - 1. G, 13 ... tout

1.0.-

noua

totusl

a 'murft

,

~i opusa

misticismului

de friguri

~i nu de piatra ia

en paix (ed, F.).

2$

, si cum. ar sti cu sig'uranta de ee parte-i. ratiunea . si . ., dreptatea. In fiece: clip a oameni.i se considera dezama. giti9i, dintr-o smerenie hazlie, -spun cagre.;;elile .lor .'sint cauza acestei dezamagiri, iar nu arta pe care se Iauda mereu di o au. Este bine ea .exista multi oameni , de' -acest fel in Imrie 1, pentru ca sa se poata arata . ca omul este in stare de cele rnai extravagante .pareri, !deoareee parecapabil de a crede ca fill $labiciunea estE' naturaHi~l mevltablla, el mtelepclUnea are acest atn u, 2. labiciunea ratiunii 20mului apare mult mai rriult _" .fa eei ce u 0 eunose, eel' cel e 0 cuno-se.. . - .... ~
<,

,

.',

.';--

."

~~ I?acae~ti ,prEf; ~lYl1\~n'"u'_''%de?i'=pine. aca esti D prea batrin, la fel. Dad, nu ginde$ti destul asupr~ unui lueru sau daca glnd~ti prea mult asupra Iui.. te incapatinezi, it{ iImpui caput: si nu poti gasi adevarul ". -@Daca tti [udeci opera imediat dupa ce ai facut-o, €9ti pornit in contra ei, iar daca trece prea multa vrerne, niei nu te mai apropii de ea, 5 Numai unul singur este pu~ctul stabil ,deJa care putem piivCUn-tablou 5. Celelalte sint prea apropiate 'sau prea departate 6, prea sussau prea jos. P,ers]2fcthrR hotara.;;te in arta picturii, Dar 'in morala cine va .'.~
. h t"
"? .

ca'ClSir 0 regUla sigura a"~aaevar 'fftiW~'tfrrrTIl. . .' regula 'sigura a rninciunii. ~ns& foarte adesea, fiind ';:..'.:' mincinoasa, ea nune da nici 0 dovada. desprecalitatea ei, intrucit !loteaza. in acel_QiSL...feL adevEirul :;;i, n~81. adevarul.s, . . Aceasta putere .semeata 9, , place sa . a sa~i arate ,.,.~. c putere are in toate lucrurile, a 'statoriii~it"in;_om o a dam natura. Ea are fericitii si nefericitii ei; sanalO:$ii si bolnaviiei; bogatii ~l saracii ei 10; nebunii ,$i inteleptii ei., $i. nimic .nu ne supara .mfL! mult d.eci1, faptul de a vedea CEt ea. da celor ce 0 gazduiesc . Q satisfactie mult mai vrnare decit ratiunea, -fiindca cei ' ce se folosesc de imaginatie in ei cutotul alte pl~-· ceri decit cei prudenti care se folosesc de ratiune, Cei ~bili ,0::in imaginatie i9i plac uriul .(3_ltui,a.Jn c~-lOfUII . ''?If chip decit eel mua-enti prin"ratiune, , "~. Cei dintii Uprivesc pe oarneni cu autoritate, dis-' cuta cuIndrazneala ei incredere, pe cind ceilaltl 0 f'ac ... cu tearna ~i'neincr~dere,O oarecare veselie de supra- _ .c... fata l~ da _primilor, adesea, avantaj in ochii celor ee-l <: ,. asculta. Ca intelepti inchipuiti ei se buclira 'de 0 pri.: :illl mire Iavorabila din partes judecatorilor de teapa lor. <"

at!h~;:~}~~n~~lJ,ot;a~i,f~;~:... r

au

',t4

~

7 Pascal zice ."profesoara de eroare", cum ad; zice vazi rial ,.profesoara- de istorie". Ed. ell. incepe astfel : "Este acea parte ademenitoare din am, acea dascal-ita de eroare $i falsitate ..,".' 8 Ed. Br.: "Nu'vorbesc de oei ·nebuni; vorbesc de eel mai ,_.' In\elepti ;,pentru e~ Imaginatia are mai multa putere de con.. vrngere. Tn zadar tlpa ratiunea, ea nu poate da valoare lucru,.'/.~ ri lor" (nu ea stabileste "tabla valorilor")." 9 Imaginatia, - I.G. Critica Imaginatiei este una din' ./ " t emele cornune ale cugetarfi filozofice din secolul al XVII-lea: '.\ Pascal, Descartes, Gassendi, Bacon, s.a, au' consider-at imagi;. .'''.:, napa ca 0 facultate prin excelenta inseliltoare, una din pie-' . '~jl dicile principals in calea efortului intelectual spre certitudi -' .'L~) riguroasa, faptica sau rationals, - E. S. / ':':_. ,) 10 Dupa : ...ses riches, ses pauvres, Faugare iii Brunschvicg: .. -:-: ~ ndauga : Ene fait croire, douter, mier la raison; eUe suspend":; "' .. , ics sens, elle ies fait seniir = Ea te face sa crezi, sa te indo-, ; iosl.i, sa negi ratiunea, etc.
,I.

[JJ' ..

'

(

III

-

c, 131

31

,_

1

--'-.;..c.

-,Er;~r~a'nu.'poat~: .; '~e ~eb~~i 'Ie, -da multumire't-, 'liltrecindu-:-se cu rah~hei.t.care Pe prietenii' ei nu-i poate face de cit nefericrti, Una ri.acopera de glorie, cealalta de rusine. ,.' Cine irnparte reputatia? Cine da. respect si "vene, ratie persoanelor, operelor, celor mari 12, dad: nu ima~'ginatia ? 13. at de neindestulatoare sllnt toate bogatiile , "pamintului fara consimtsenrntul ei ! Ima inatia dispune 'd . totk'o>Ea face frumusetea, JUStl ra 91 ericirea care sinE' totul Tn Iume. A~ .dcri din toata inima sa vad acea carte italiana din care nu cunosc decit .titlul Dellaoptnwne requux del mondo 14, titlu care singur .valoreaza cit multe carti. Subscriu 1a tot'ce scrie in ea, far a a ocunoaste, in afara "de ce-i .u~-I, ~te, in easi eeva rau, , , 7~ NuC" este nimic' drept sau nedrept, C1e schimbindu--§i climatul, sa nu-si schimbe ~i calitatea, Trei grade de ridicare de la Pol rastoarna intreaga ':_ \ i!?tiinta15a dreptului. Uri. meridian hotaraste adeva.rul ; in putirii ani de stapinire; legile fundameritale -se sch:i~ba:-?r;;gtuI li!?iare epocile-..;s~e. Hazlie j~s,titie este 91 justitia aceasta pe care cmargineste un rnrsau

p6at#

{~~;i~p~i:~~~~

'fA_dev{wdjncoace'

r,

_

iF~~

(t'.,

f1

Arnauld

Les

rend

contents;

de

contents.

ar fi inlocuit

, ,,'

'In ed, Br.: heureu». Se crede d'i termenul heureux (l!jn rnanuscrls cu eel

,

12 Ed. F. adauga»: "legilor". $i -apoi, in Icc de: Sinon l'opinion, zice : sinon cettejaculte imaginante. ~ . 13' Cuvintul opinirm a fost substituit de Nicole, in ed .. P. R., cuvintului imagination, 'fapt care a, dat -nastere 'la reprosur i " din partea lui Cousin si Havet. (Havet : rimagination). Inte- " . lesul cuvintului opiniqn = felul -propriu de a vedea a1 fieca- , ruia si opera imaginatiei. _ I. G. " ' 14 C h a r I e s Leg end r e, 'Tratat asupra 'opiniei, t, I, p. 8; ed, 1758, spune (citat de Havet) di aceasta carte nu ,,' exista, ca n-ar £i fost compusa in tirripul, 'vie~ii lui Pas-' cal.'I.G.' ', , 15 Ed. Ch: : "intreaga jurlspruderrta". '
r ,

', ' incestul, ornorul copiilor si al parintilor, totul !;>i-a avut, locul sau printre actiunile virtuoase, ' Este eu putinta ceva mai hazliu deci:t ea un om I:i~ aiba dreptul 'de a ma-omort, pentru ea el locuieste dlncolo de' apa~i pentru ca. dornnitorul lui este in cearta eu al meu, desi eu n-am nimio cu el? Exista fara indoiala legi naturale; dar aceasta frumoasa ratiune corupta a, corupt totul : Nihil omiptius nostrum est ; quod: nostrum. dicimus, artis est. Ex senatus consultis et plebiscitis crimina exercentuT .. Ut otim. vitiis, sic nunc legibus laboramus 17. lIn aceasta confuzie a Iucrurilor se intirnpla ca unil lie. spuna cii esenla justiligi_§_tLin_i'lJJ,t2.:rlief£~legislatorului ; altii, inJ!.~rta~ __ .~_;,Gqr.~q Ju'e suveranul ; oHii, In sfirsit, in ceea' ce nillllimJ_utunW:'"Mai"'sigur oste faptul ca 18 nimic nu-i dre t d . ' el, ma eu " u uma uee la echitate numai l:1fln aceea ca este prirnita. Aceasta-i si baza mistica B autoritatii sale. Cine 0 redu.cela esenta sa. 0 distruge: nlmtc nu este mai gresit --dedt 0 lege care indreapta, I:p'~elile. Cel ce i se supune pentru cii este dreapta tIe supune justitiei pe care si-o Imagineaza si nu eserr-; ~ ~egii. Ea este toata restrinsa la ea insasi; este lege 'i ~1nimic mai mult, Cine va voi sa-i examineze motivul 11 va gasi asa de slab si 893 de user, ca. daca nu este oblsnuit a contempla minunatiile imaginatiei va adrnira 'flilptul ck un secol i-a aeordat atita pompa9i atit rospect 19., ,~ _.

(
?, ....
,~

to ... ou une montagne (adaos al ed. P. R). Ed.' Ch. FI'oosta fraza de: "intrarea lui Saturn in Leu ne arata orlL~lnoll unei astfel de crime". '• , , 17 Nirnic nu mai- este al nostru ; ceea ce numim al nostru : I~~W un fapt al- artel (dupa Montaigne), II} virtutea senatusnt)flsult.elor ~i a plebiscitelor se comit crime (dupa Montaigne LlIIl Seneca). Altadata sufereau _de pe urrna crimelor, astazi' ;If; f'jj} aceea a Iegilor (Tacitus). ', '18 Dupa ratiuna (Chevalier), III Acest alineat nu se afla in editia de la 1670. I. G.

-~ precede

/ .<

1"

," " "I

"

32

'.> .

33

izgoniti vietatea care' tine in locratiunea sa ~i tulbura aceasta puternica int~~ lIgenta care conduce ot . . .. [/esprit du plus de ce souirerairi grand homme juge tiu montie du moruie.i .I. De fapt. ~ • " . . .. Si totusi poporul 1~.isublima si cajudeca Iuerurile dupa natura lor. '~r~~= i.. daca nu vrem ca totul sa ia sfirsit prea repede}4.adevarul.-izvor. " Nu trebuie zgomotul unui tun penfrii' a-f"ifiipiedica J{lndurile. mai multi numai . ' __ to 11 N-ati spune dv..'. .. Caci.~!cal este independenta $i fata.. insa cugetarea lui I 'fl. Voyez~ie enirer dqns la place . care_ l-ar e 1 era (de raul este..cQate din Cine nu stie ca exista :unii pe care vedereaipisiCi. Pascal scrisese mai intii (E. ~Cu eereetarea pilla )a . . .. .... in schirnb. care nu influenteaza deoit rmaginatia celor slabi ? Pri-' viti-l intrmdIa locul unde trebuie sa faca dreptatea 25.He sale_ :." igrwret expedit quod faLlatur 22_ Omul nu trebuie sa cunoasca adevarul uzurparii 23..= ' de '3 bine i uscabiziie.i daca hazardul I-a mai minjit si el.'. cea mai.l.nu rnai e sigur. Oblceiurile primite: obiceiurile acceptate ca legi. nimic. • z.. 1_ G. ' J.22 Cum (fiindca) el nu cunoaste . :tiu v~"tnirati' daca' h1'a~ishatul nn jlJ..te obiceiuri nedrepte Ie-au inlaturat. ' mica zarva care se face in j~rullui..l_agindul acelei prapastii se 'iriga1benesc si-i apu~ sudonle_...11natoare~i 0 fata curioasa. .!l[_§lrica jUdecata Gi sjmtllL 9i . el 1. inselarn : iar 'altul bun diplornat : Cum ueriidtem qua Liberetur .-" .aca I'onza rsai simtitor. Nurnai cind simte jugul. G. adauga : '. cei care profrta pe' spinarea lui sint cei . ritate si justitie.1a urecl)... • u. mare di~t:e fil~zofi . _ 2-i Acest din urma alineat uu tigureaza ~ ed. .. spre binefe oamenilor.0 legile fundamentale de altadata".•.oate ea versiunea Faugcre sa con!illLuie 0 urmare a alineatului precedent.erg ..naL Trebuie.I. F. . . deci 'ca. • :.i aeeasta":i de ajuns C1Lp3-] fam incapat:nl de un stat un. cele ce urrneaza.: Ed..:-LC. acesta-i un simplu joe pe eare-lfae spre a darima totul. l'b . H. _..i daea natura l-a dat aoestuia 0 voce l... _' IT2) Spiritul celui mai 'mare om dirt lume 27 nu este . Hira a se opri la . ~.incit sa nu fie tulburat -de.. pun pariu eu magistratulis! va pierde toata gravitatea 26... .. S:~l~ . . eel" mai. . a~b~~~lanilor ori sfarimarea _unui carbune rii: Vltml ? -- I' __ . ..-. ~ De aceea eel mai intelept dintre legislatori 21 spunea ca..bine sa i se prezinte ce~a ee-l msala. "_. _ \. pe carevzice-se.nii fac . 2'1 Socrate..i leaca des urechea la vorbele lor. procedind a. . lata-I gata sa asculte cu 0.. 167-0. 23 Ca Iegea-i 0 uzurpare. Ed.: aca. ~ I..~ voi'b sa poata gasi adevarul. Si ea sa-si atinga tinta.. . 13 Noi avern G~~i!l!i~~~~-A41~~ii!~~. Havet):' "llltellgenta suprema" a acestui rnonarh 'al univerSuJuL.ase ~dr. arnagip are..!0T:. nu trebuie deeit zgornotul unei sfirleze sau ul unui scripete...' . deseori trebuie sa-. Profitul lor e $i pe seama lui si pe searna aeel~ra care cerceteaza ebiceiurile primite 20.. de cele ce preced 'Ii fata' lit. gravitate exemplara.. .uncine obie~jurU:. P. eli scopuJ de a Ie seoate i~ ::elief ~iB'sad: au~o: .daca are dedesubt 0 prapastie. \....imprejurarile desarte . 35 . : Nu vreau sa vorbesc despre toate efectele acestei situatii. .. G. Cad ceea ce 1a inceput este fara ra lune ai a i devinera .mari. fltli.34 pI'I'm judecator al lumii . primitive ale statului. inceputul. numai atunci si-I scutura..nV?Ca Iegile -Idebaza. Daca apare avocatul :. chiar cind: l'atiune~ Ii d~ con~ingerea c~ este in siguranta..c:.. daca barbierul l":a_ras rau :.I. camagistratul a carui batrinete venerabila impune respect unui poper intreg se conduce dupa 0 ratiune curata :. nu rna indoiesc mid influenteaza proportional.-(1e independent _ 10 Pe 0 scindura ceva mai larga decit este nevoie 'pentru un mel'S obisnuit.. r:1. { .. 9 ~entrp 'l.. .stfel."Ele $i cele : e 'atte-: ~o Reflectii ~7 L/esprit dupa Montaigne. G.: = spirrtul acestui su~' '..20 . Cei. ' .. . poporului sa-i fie prezentat totul ea au ~i -etern rid sa-i fie ascuns. ~ . se lasa m VOla imaginatiei.

vi s-a spus in seoala ca !1u exista murre 28 Ed. printr-o cu. }t... decit pe ce-i adevarat.. si'!!nu fie luat drept 0 falsa impresie.'un avoca!. .. 29 Les impressions anciennes. spre a nu cadea victime amorului propriu. Firmin Diclot Frer es adauga : "lnchipuirea mareste adesea lucrurile eele mai mici. .~ Iar daca ajungem pina la ele. noastre".plitea fi. rnicsoreaza pe cele mai man.. G..\lW!kaU=~ De aici -~ecurg d neintelegeri intre oamem care ll?i reproseaza fre ca urrneaza falsele impresii ale copilariei lor. N1._:'l. .'p~htru care ledeaza? Stiu pe unii care.nimie in ea ~i . Cine tine calea 'de mijloc? Sa vina $i sa 0 dovedeasca. ozitate a spiritului omenesc.aca copilarie ea din \0 lada' este goala. oricit de firesc ar .. am'"'ttgi.' v PropriulInostrti interes este inca un instrument mlnunatpentru a ne deschide pla cut ochii.Iume in sens opus.u_sint si~\ITt~cl'!re. chiar din" copilarie._ I . Afectiunea ura schimba ~~umu~ dreptatii. irialte ca mijloacele de care dispunem sint prea slabe Justitia$i adevarul sint doua culmi 16 'Impresil~ 29 vechi _. fie a educatiei.~ __ ~a .exista principiu.C1'£lZUt. cc).~U. 1 afacere cele mai asa de ca sa Ie' .' .'g~ -.e. 36 .' filndca voi nu vedeti . unii spun: att.eq. fie' ca alearga cu semetie dupa cele noi.Yr.~_o'.. .. eu inteles de ceea ce a exercitat asupra noastra 0 oarecar.-o indr~zneata nerusinare. p~at1t ]lun dmami.!\i-ilU2. printr.. : PASCAL ' .'..oameni ~-din . . Altiizic din contra: pentru ca. -.. reducindu-Ie 1a proportlile .de aid ati. i_i1tarita' de obisnuinta pe care trebuie ca stiinta s& 0 corecteze. dindu-Ie 0 valoare fantastica ~i urnplindu-ne de ele.> fie a.e lnrlurire in tfecut.' s~u ~. ~P& .ne poi.nlj= 14 Mijlocul .sigur de a pierde dreapta este recornandarea ei prin rudele 0 apropiate-". au fast cei mai nedrepti -.crezut vidul cu putinta ~ este 0 puternica iluzie' a simturilor vcastre.cel mai . li se sfarma culmea $i sprijinim totul mat mult pe ce-i fals.u.simturilor:.care.J. De exerriplu.I .

'.. Bineint~"· di_recta.:~. ~~. -~~:"~~" ..:::. .. inca din copilarje..tel' de' nati. ·le fire. de tirnp.~ I .. nimi~ care sa . Sufletul este aruncat in corp pentru. I .... ~ieul nastry'~': . '" fie .: 'It pretios. C~F~~I~mp..'.nu-l amarasca atunei cind se gin deste Ia sine.~aee. atr demult si-l deranjeaza . ~\' 'tn preoeuparile noastre zgomatoase 'si in toate asa.~>!.pentru obis~.. I~ • ~ :_. " sau mar bme.um~::_eutlll1!~~~.. . :~~~-~~ ". "YD:"·(~ ~~.):." aeeea 'care se poate-sterge ?' "Cutuma" 36 nu este 91 ea .il y en.: . 35 Et s'il y en a.obligat a tr8. II este nespus. '.":~/'natUrale telurite ..I.ine $i ~ .a.." u' $(/~tJiarg~: Dar te intrebi.obisnuinta de nesters pentru na.treeeri.n ·a..."cuttlma" intelegem ceea... . obUga-1 sa se ".prin lucrurile exterioare. scop es~e ~ea. afara' si a icauta ca. De smul lUI Pasca . Bucuria sa consta in aceasta uitare .*%i~' impiedica de a se gindi Iael. in. ~- " ~ . ccupindu-se de lueruri care-l '. care ii r-amlp. timp ci~ dureaza viata.~~ ~~ I. r 39 ~ "'if .~~illlPZ__ .i~1 f<l:ce nef'ericit.. .>'.) EeL F...t numitels . ineffa9ables d. 36 Prin .rinta." Da~~'u~st'·p~in':'}I' '..' fara reflectie. . C '. La nature." .:dQ¥{I __ . .\.o calatorie vesnica.ial.i: carear insQt±-~: ate~tiace amindrepta a$upr. .~C.. ··. suferit rnulte modificiiri In difeaussi de io : cQutume. uit amintirea adevaratei sale stari.r ..:~'~ vei '.:':~":. prirr trecerea . '. ce-i amme IT . ~. "'obi~riurntei care a·re putere ide lege. ~ in ~atitea feluri.: '~. este . ~38" -.. . !ncit -nu se. priy"~. grija . a y en a ineffaqables d Ia nature (traducerea aid a fast a Interpretare. 6bi9~ujPta' .t_'. PriD.s -.-~. Ce.2__..:: ::. sa stea .. averea onoarea-Ior ....·:<·parintii se vtem 'ea -iublrea naturala acopiHo-t 'sa:. d'ineffaqables . ' l. . . ZlS 'far# a De simti pe noi.cu sine ~. c. ~..I. iseusm~a ~i pdn gnJa lor.. al calculelor. .Punem p_e umerii oamenilor. 0 salfu." .. Sufletul .. "...«.. Textur lui Pascal a.m gas€..va 'da' ':i1w.::. ·-<.. ..'.Ii Am varam eu studiul limbila al iintelor. 'r'. .din ..:-. __ . ~.:'f~.~~.. ir' uitia. CAPITOLUL' VI Mizeria omulul i-itele ~ditl~C~i nil este Iipsit de oarecare confuzle.~?-:-"'. 34 '12:JJ-4¥u.~:s.:. ..~>"r I ~ "..n-ar~decit picul ide . a aussi tie la coutume . .ca aici nu ..'.t.noastra.hli gerre.c -9. naturala ? '.. si 11:. "f ~ toa!1i gnJa sa este~ de a se. { J •• ~: . Le dam sa inteleaga . .. (ed.lrao fi A :". c .' . si ca spre: a se ~.-" e a lasa sa se scurga aeest tirnp asa de scurf si de.... . d la couiusne.'. . de ~reu.c.' parte .£x:im! __ ~~rg. g~nde9te decit cum sa " ~. ' _ ' "-. pregati .:~"..c_ ... . . .daca-exista unele .'-1r'. . :6.ca ncar putea fI fencItI daea riu fac in a~1 mdt.G.". abunuri1ar lor 1 ~i chiar peaceea a bunului 'I$i onoarei parintilor $1 prietenilor lor..O. 11 mcarcam cu afaceri.' ~.e.. /" .. et ii une -eeconde ..' '.: raca spre a se seapa de el..?:"~ ~ '.. . r.. .1?i chiar ' averea si' ·onoarea wieteAiloF lor c"~ I.i eu sine 9i"'"i'i se ·gmdr la s141!. de mica durata. El stie .i putffiUl<l<'f~tt7P li)p.:.sa ne tre~ca vremea araa simt..~$'.$te in el nimic care sa-l 'multurneasca .: •.~it :..a . . principii de nesters: . fapt ee-l ~i constringe a S€ raspindi i..e ~1~lJ €ie·.~:.:. . ce ' apartine U?~..'.' contre 'la nature. . .pentru aceasta ca1atarie. exista 9i. Asta depinde de dispozitie . ~. Asa' .l.. .Mft tern e~_natw:a sa w.. '\ '_'.a." • ~o' ..onoarei lor. ~~''.lll...desfiitarisau .. sa~-:' ".": '$i ....:·..S~ :r:. ~ de trecere spre ..C-outume.Tucru se vede dihexpetienta.G.vrernii si eu ea a vietii amaFa':citi'ilea 61 dezgllstul dlld n.. acest.~. .~'i:)'ri~U:~ii~r\6t" I....tura 35. .I. . nita pI? sme ins~r:4d' . . I.. '...". Ch..luiI'~'.. eVlta.ii _ F1Jge.decit un loc'.-I~ sa :. <. vede. '4~a cae -uu· ctisnUJ}. -8: arte or..'.' .wre'}a principii '. ~ dif~riw.dIn.

: '.in urmarirea pretentiilor lor ambitioase. 1asat..din 8:. " J_. R. adaos al ed. dupa ce li s-au propus atitea afaceri. nu+vei avea 0 fericire. . lucru 'pentru care.: nu ai 1. ei In~i~i.cind'm-am asezat sa examinez .se examina si a ~ef1ecta. Le -punem pe. ill razboi.distractie care iioetipa 'in intregime §i-i rapeste lor 1l19i1e. bUI?.. sint . sa-i face enCl 1 Cam ce-a1ll.post din lume : ~i totusi sa' ne inchipuim (uri rege) Obl:. ': ' I.. daca punem la un loe toat~·:/· bunun1e pe .. putea intreprjnde. Ed.:In fe1V1 .' am ajuns la ~. va cadea neaparat in idei care-l arneninta cu revolte care pot veni :.. la lin moment dat.' Pentru acest motiv3. ve . . vom vedea di..•• et les peines = $i necazurile (ed. -daca le mai ramin citeva clipe de ragaz.i in sflrsit eu moartea ort eu boli ee. Al~ge o:~ce conditie ai voi si aduna toate bunurile sr satisfactiila care par a multumt un om ---. e f~~t pe care nu-1 potu SUPQrta~ ~.s-ar ve_dea mai biue ~j ar cugeta asupra or m~u 2.dupa ee au fest im'povarati de atitea afaceri. pentru . t·. fel de idei 'trists cu privire la viitor si daca.( un mod strani .. . aceea ca nu se stiu tine in tihna unei carriere. gasesti caIndepartarea aceasta a oamenilor . daca n-ar cauta decit sa~i traiasca . fara distractii. Ce gaunos ~i plin de murdarie este sufletul omului ! .-- ~ .mJ.a. . lasat fara ceeace se nume9~e divertisrnent. se u de pabil de a-I umple.provine dintr-o cauza bine :sa . chiar mai neferlclt decit eel rna! mic dintre supusn saL ••". regalitatsa este eel mal." 2 .sa ramina acasasi n-ar pleca pe mare . daca ar . ..aceste lucruri -atit de periculoase 5. :fiiinddi' nu ar ptitea sa nu se miste din oras .sfatuiti Ie intrebuinteze in distractti si in joe si in felul aeesta ar tot tirnpul ocupati". . ar avea prea putina nevoie .ne dv. icanu poate sta acasa ell placere". 3 C'est pourquoi . . care-i hartuiesc dinzori 9i pina-n noapte. asa iel 'incit.de odihna si de raminerea lor cu ei 'iTh$i~i . in situatia de a..sau Ia asediul 'vreunei fortarete. P.sta ei .atlsfac1. din care senase atitea certuri. difera complet de cea de mai sus:. ci i! .~~.:::ar cugeta la ceea ce sint.singuratatea t~ nefericit 6. sint.--daeA vei fi pus in situatia de a sta fara nici 0' treaba si fara distr~ctii c~ inacest ~el~s~ fii rievort a reflecta ~ :_"-'0/ 1 asupra existentei . a_ceasta fericire." fie ki buna stare si ca Ii psa un uia singur . 5 Ed. ~nevitabile.care le poate . uflde se duo. ' .tale. s.. -am utea iutre rinde ca. 4 . '40 -41 . conditle ne-am inehipui.:ocupatii care sa te scoata din .iile posibile. ITata. " ". ei se silesc sa-l piarda cu vreo .? .va timp de ragaz.).&ste Iueruri i-er face nenorociti.. iB:~a-l nefericit. nu va lace ~e _Ioc casa buna eu el.orul va recunoasts. Vei fi cuprins -"neaparatoe un .'viata.. si fapte periculoase si . patimi . de unde vin. ~i astfel nu ar putea fi prea ocupati ~i indepartati d~ . 6 Jatl '0 alta versiuns (Faugere) a acestui aIineatcafe cltlt. umeri vsarcini si afaceri. cutare altul cauta lumea ~i distractiile prin tot felul de jocuri. Dar cind examinezi lucrurilemaiindeaproape •. Br.adevarata' si !iU vei rezista. dupa care tinjeste. . adesea funeste. . r" • I' ..avea omul. F.'.. Un om .. . Br.-eoncluzia ca toata nenorocirea oamenilor vine de la . .diferitele framintarl ale camenilor. pericolele s la care expun 1a Curte.I}U~t ~u toa~ _:. adauga : "Cutare va cumpara soump 0 functie militar. care are destula avere oa sa-i asigure traiul. "Once.\ <sti. asupra •sa.N-ar trebui '~eel sa Ie luam to ate' aceste ri'i. data au ~lt..

)~.sint Inconjurati de' persoane ca!"e au ..t~rio.l!l:s~9i ._iD. ne. s~ .-._~~~~~n! .a nu cunosc i.. ~~ pe 'oamenh-. 1 '.: pa'rtile si care nu sint lasati osingura ora pe zi spree a se gindi la ei insisi ? Iar cind icad in dizgratie 9'i sint trirnisi pe la case1e lor de' tara. R.' poti dobindi prin aceste' jocuri.l pen ·:.impiedicati de a · se gindi . Dar.p."¥_~· ~\~r 1e . Adica ei. _. care-I rn . irr1epartindt~::}.." ':jl.§ituatia de .. •• j '~1:' ---. ei nu inceteaza de afi nefericiti si parasHi· pentru ca nirneni nu-i impiedica de a se gindi la ei. se bucure in pace de contemI?l~~e:..._.§1riLc. '.m~.. ca <reg Ie.~_~~l?2£!!j£'Htg~. Ei ins. ·..el am sau cu ~acel~ '\ al: plasarii dibace a uneimmgl In lo:d~ .•.g~nd. ma~ ' fa~'"'ators-ar ·puteada spiritulu] sau : NU-l vel ne sa t IS . mare spre a face pe omul ce 0 poseda f~nCl!. .: "di5(. '..ditie.~m. 8.ur._>.:un'-OID ob~smi._ ~ .:~.. P.!:0'?l!~_ll0. in V?le ~l." . conjura ?. Nu cautam Ielul de a trai pasnic I.f~~aE.. Pe1inga pe~'so'ana regilor nu li!pse1?tede obicei.). .. Ch . Tara mel ~.__. it cu femelle"...care daca ti l-ar oferi cineva nu l-ai vrea. ~. decit prins-peetacolu1mareF~i.' asa de mult z omotu1 Sl tumultul ain ~'Ca' inchi'''' s'o"a' s'e-(j-Clr'ut 'a'lf e~ori51a'~i ca~exls ~a'de··. ~lne. joe sau in iepurele dupa care alergi 9i pe .l~ se ga~e9!e . i .. .§~n~ c~yJ~deggtL~9j_ ilg. acest caz va fi nefericit...a.a.t81e :de cap..tlta~ti.zer1l1or __ ."chipuie ea adevarata fericire sm in banii cistigati let. Acest alineat 11 Ed. minunata de a Iua seama ca reg:le sa . . nen9. ba. care ne lasa sa ne gindim la . a dansa '·bme...' 'T::"'.. care se iIngrijesc ca in .. ressent co-mme u~ ·cadre (ed.de ses miseres domestiques . . r 'cei Ii eumparat iepurele de mai sus.a-1 lasa. este ' ca' sint tara incetare .'-< . in adevar 0 parte din mizeria lor.t~~.nld. unde nu Ie li:psesc_ nici averile. . e.!.... Dar va fi care acelasi . de rind ?~mi .sine. ..": maifericit 'prin atasarea sa de aceste .:§! .na turala : ca~e.' .. de.it..' .ge sl~g~r fara Did 0 satisfactie a simtunlor. caci este 0 mizerie ~': .. Ginditi-va ce sint rninistrii.. e se pr~ve9te c. 'JC.S e . .tot timpul liber ei sa afle placeri si jocuri pentru ca sa nu existe .... se· g.. far<'i'soc. ~...a e1 .orieare altul ".i alte distractii care ocupa toata viata lor. alte griji.Lc::1E'.nsta in ~.Jie_:Yfzt~r1iJ:\l ' In?!:l1L<..~·.co.Jiu este ·dem~'iW:te. vane. vede::ea.~ ..@"~e~ m~Hle. I t """_'_-r '~""""".tmarene. !?tnnd ca in. si dell1Jlede' dispretuit. 8 9 .. ..·...\".Iucru eu un rege ? FI:-":..0 grij§._. .Lz?rig. t' e'7 prinf aceea oa-i umph toata gmdlrea cu '. lat~~~~luL scorn.a vedea.. ~:t qui le. cu 'grija de. Jar eel ce se amuza""~lm-pJ:'iJ:prln a 'arata . :oame:ni . . bEitaia de_ ei _gllLG?J~-1impieaica de . bunaoara.'i usor.l.".__._. Asa se face ca atitor persoane le plac jocull1.~.:if -e. faptul \n sine nu.m . .:~~tarii pasilor sai dupa cadenXa .. '~.:::. se . la ei 10• ..Ii sustinepe.'. nici -servitorb care-r asista in trebuintele: lor.~__ Niirnai asa se explica faptul di amenilor Ie. ~'. De.evita ~u grijtt. P. plaeer~ .~u singur 9i ill . .de lac vid III viata lor./?.Qr-. ... . J)_1..i josnicia divertismentelor omenesti curiosc . ~ I' n hL.in_dila.:le ~e ob:e~t.al In ·lm· a· . .:Utii este un adaos al ed. . la -.a'~~gala "prin '_ea iJis~~i: de's~ul • de... ~.'J-: ~! . s. marile lor insarcinari...on. -. cancelarii sau primii presedinti daca nu niste oameni la care se vine din toate. nici ca cineva-si in..e la~ey~n:e. a~~~. v.-!y.lla~J~~_1!~~...numai prin Iaptul di vede eeea ee este :1 msuei ... t ••• compagnie.pe sine._ ~ . un -:mare numar de "oarneni care vegheaza CSt afacerile sa fle u~mate de ctivertismente si ..aceste lucruri se .~L~l!~erL~.:ca· despre care voroim ar . ' J.E. mizerri care ·se reslmte de ele ca . .. vina~' toarea ~. ml. . dau seama di fact ie~leIt" pe . 10 ·lml.' \".£~{ f~r:lelti. ' 7. '".. de altminteri penibile. ".a ne gindUa ea. aid nu dectirge msa ea exista fericire in aceea ce. . gindit. fl 1 " d 1 aius 'dreptati bucuria oc~pindu. . " foartei:n\re sa simti placere numai in lucruri josnice . -...cmg_ul_f. y -t I \ • or • ? .~~. ChI~~ .1@.?.e Principalul -lucru" care .. van'1!M"a. oricit ar fi de r~ge.-d' Ia . 42 J.' 'Trebui-va oare sa-1 intorci de la acest.J.' '~i ..-L sin et?< ~~ gm..~ _'.t: .. un om ~. Sa se faca incercarea: sa' s.£um~9ti:JD<l. .

cind CineGlS'12.r .\g~t~l. did· aid este selavul: iubird./ lui de' a repunta Ia-expeditia din Italia. " . tlale+-U~:_1?hct_1_~~~'~X5 c...!Lm~l\}1nrit. '.' . R. d~~c.~~O':'!~ '.' "\ pe Antigonus in Maeedoniaete.al Epirulu] pe 'la anul 312 'i. .us. JL. '..'.1 13 PyrrJms. rege .1i prieten.. / .tinarului arnbitios. ~r~n ace.._ . plictisi deplictiseala propria conditiei sale naturals. ~r~rur.. adauga urmiHoarea fraza : "Astfel ca jude-:.$1.\ ." decit planul ."E. P..~.' r.9tem ca ernul esteaUt de nenorocit incit ehiar fara o cauza exterioara 14el s-ar.taea. a-I satisfacs decit satisfactia atitor razboaie !ili a alitor'".s!~ . da ..~.l~mlc~L ]:J. sa" se bucurs de linists cu prietenii sai dupa ce a cucerit 0 mare parte a Iumii. cind In mod serios.1 are eini firesti undo . de-.I. iar dtstracttlle.' ..i.' '\ r \. . -~> ---. H . \ lurn. se rntristeaza diu cauza mizeriilor sale eLective.1. 45 -. ajuns .I ~~i. .l2. ea ar face mai bine sa 0 ia inainte cu fericirea si .~a.". P .W~_Q~~?~''''~(~l!_ ".~~5!':_~~~ p?_e~. . vedem ca.ttifa~'Yanita!L~lk .I --~-~- Trebuie prin urmars sa recuno8.q __ ~~ i:!t:t .poate ca viaia-trlnaava:'pe'·careTI·"sffiluia ' ministrul sau sa 0 duca era' t?i mai putin capabiIa.i~ai~~~a~tJ~J~~ '._'~/<. _.~Wi~ elev al ~uj Delpostene!..G..""'~-.Racine a facut diner un personaj in And"omaca.une. originar din 'r. -: \ v . . Pentru ..~llr~a-I amuza s .'~ sa ~$i·. dar' fara arnbitia e~..cause etl'angere. ~.12 dne~s. a... ciliatoi'ii Ia care medita.!.' . 9i sfatyl_§~_121anul. .·. care-s] propunsa . Fu invins la Argos ~i omorl(:. ~. sale slut il. .e. spunea lui PyfIi rhus 13.G. 15 . .u -_ I. €d. .vine a' ne _umplo minte eu venin._as0 ei. R._ " . dova~a . _ 1. viteaz: \ . ~..<le Sin. acest :din urrna cuvint este un adaos' ill ed.aceasta.~.n.. . Batu pe roman! Ia Heraclea ~i lao Asculum.guste pIacerea Iinistei. . prin atitea oboselt. care l-a trimis ambasador [a Roma si care n-a ascultat sfatul' . el este de plins ma] rnult fiindca. .." .j'. '..lfinit mai rationale decit p1ictiseaJa sa".6rator si diplomat celebru. ~~e~:r:~~gt~:c!~jlllaJ. . . aaVllt ca regs.. Pyr~h._. Cineas E dadea un sfa't ce presu-: punea marigreutati 19i care nu era de loc rnai rational" '..' ·5i ril:zhqinic.." 1 ".. (272). fata amai merge sa _0 caute-: . epoi ministru al lui. ..

~~~~. . Altii se expun celor mai mari periccle nurnai spre a se putea lauda apoi prosteste cu 0 forta/' reata pe care ar fi cucerit-o.. Fe acesta 1-ai face nef€-. __'ca.ql ci nurnai ca sa arate c.pentrua se 1ega de lucruri mici $i ridicole. spre a arata savantilor ca au dezlegat . rel~ ei. nu se va incalzf de lac Ia JOC sr se va plictisi.. in sHn~it.1~~r.)".41. era asa de tulburat az] dimi'rieapi.r~ctia.:. 0:n. Si.9 versiqnea... '. nu pentru ea prm ele sa devma maiIntelepti. P.uratate de spirit 'care-l. =6 Ia!a..prin nn~al m!nla. aceia care n-ar fi asa. ~uneti-l . In joe de carti.a le cunosc desertaciunea. . ~..I deplin constienti. gorie dEfoameni.propus ca ' §L copiii: care se mspatmrnta de . care i-ai .sa joace degeaba..f· .. coplesit •de procese si de gilcevi. Unii transpira in birourile lor. 181 .unul bun real 91 temeinie.pu . O."-.ptlrc~de dmsanat'alea surIetiiIUl -sau.. ---"'~-'. Ded nu Ci:lUW ?umai... . teama i6. JO~. pierdut de curind pe unicul sau fiu si care. fara p. Dt'l:r ei nu sint preocupati perITl-:-fu-.: . Se va spune : poate -ca el cantil.0 chestiune de algebra care pina atunci nu putea fi rezolvata.h?tIseal~.cl din dezordinea -eate-se·'afta··jt1-el-. dar de 0 fericire : falsa 9i imaginara care nu vine de la posesiunea vre. . Parebizar sa examinezi la oameni ceea ce Ie place in· jocuri Gi distractii. 0 alta cateI gorle?e oarneni se omo~a ca s~ faca.actie fara viltta. £ c. '. cide la 0 UJ. atit' ·ii trebuie. ..est: ~.un care 191 petreca viata. 'pentru ca _ei 0 fac pe ..dist!. Daca-l poti cistiga increderea prin cine stie ce distractie :pe .ca . Care credeti ca este tinta oamenilor ee joaca mingea cu atita inteligenta si cu atita framintare fizica ? Ace~a de a se lauda a doua zi fat a de prietenii lor ca au .!ptru". Este 0 bucurie de bolnav si de frerie!js. ce . de afectiunea sa. tinta. inca mai mult..'?i'-sase aprinda . Aceasta este.sa-sl.~.l se ~d~ c~ conditia de a nu jue~ . ca vcutare .te~m~. ciinii sal. R. Iucruri. mal tr'ebUlesa~l faca din Joe 0 pasiune care sa-i a1ft~. 'f ~. de msusirile sale IGi. orieit de trist ar fi..!?i f~r~ pasiune ' 11 v_a plictisi.J9c. Acestia '-. p!. Pre~u~un~m .v .i. I .. rtcrt daca. il vezi fericit. cu conditia de a nu mai juca I-at da in' fie~are dirnineata banii pe cafe i-ar putea ~i:. r' .. face sa piardii amintirea mizerulor sale reate. disti'actia lUI ~~l ~n~ clstigul.\ "pune-o la indemina.~is1. . 17 " •.tiga .· .sint cei mai prosti din banda.n~ ~a.. de pilda.1 - .. Mail este bineiriteles si 0' alta cate- I ( . 1a.hge ceea _.tage!\ite" (adaos al ed. " r 46 1. T:::bUIe sa se incalzeasca . . de care se leaga. ce ~j-a .. 1a. mintea 1Gi forrneaza din ele un obiect pasiune imaginar. am care :.3 Cum S~ face.vdaca ar CUDOI9tifita de aceste lucruri. jueat mai bine decit altii.' ~. Numai . c~nos~U!!eac. In:hipu_:n.· Este adevarat di . 'atite .du=¢:"ca at fi fericit sa cl. 4.• ne an. acum nu se mai gindeste la nirnic ? Sa nu va mire! Omul nostru este preoeupat de trecerea unui cerb urrnarit timp de sase ore de.~A"Te·-atlihcrun ris de bucuri'e 'si de ' iluzie.fata pe care si-an mirijlt-o" (idee care va aparea $i mai departs). ne:demne .. F\': ".

__:::. __ i£r_~diJ. la starea in: card ne gasim.'.>±~". pentru ca._~"s."--".. • !..~"""'~ 18 Fericlrea. '< .i a celei mal mari tiranii.l. 0 dovada adrnirabila despre.:=-Jc.-.:lli:... -. s-a justificat forta.~. se intimpla ca ictiseacare-i raul eel mal sensibil din el. lelalte..6 Fiind.. Este necesar ca spiritul sa fie lasat liber din cind oind ..:=""<" . elDJLJnsa ne-am realizat _<J.W!~i __ .iL.... este in r-o oarecru. eei ce ramin vad situatia lor prin aceea a semenilor lor ~i privindu-se unii pe altii. lea ne face sa nu ne mai gin dim ... prin insasi natura noastra nefericiti in ':multe situatii. 7 Sa ne inchipuim un numar de oameni m Ianturi.'.~.£Pr...~'__=.i asteapta rindul: iata imaginea start! oamenilor. ..Si unul 1. Cll durere$i fara nici :o speranta.:. deoarece-l 'mdeparteaza mai mult decit oriC~ lucru de la a cauta leac relelor sale...~m&ggii~_.. duce nu la vin?!sarea rE-~luh_ei.-~'pentru citva timp si apoi pentru ca"ascunzinctu-l.'~i in acelasi timp despre rnaretia lui" ''-'v'~.:~~~.. legilo.=:=l-.. ~tele noa~E~E. .. Cum se explica aceasta ? Prin puterea care-i In ele. printr-o rasturnare a naturii omului .:.Jeri ..=.. ~~~t:""I"~G~~...-s14d.poate·'~::rP.2..lt dfc?<. fiindca divertis~care~-prrve1te-ca-pe -'eel mai mare bine al sau Ii este de fapt eel mai mare .a-I vindeca cu . i:..ptia omului ".£' au_&utut ei inventa pentrli.r umane C€-l sa ~t~'Printre oa~ drept .I:. dar acest lucru 0 data recunoscut ramme desehisa nu numai calea celei mal puternice dominatii ci ':. _dlI.. . pentru ~£ii'. d:~ neputindll~se" ?". ~_ r--"-=..1 altuk este .2Iic.-fimaca-ea. dte. . Sl tot de aei vine ca regii care au in minii puterea nu urrneaza majoritatea ministrilor lor.... deoarece sint reguli statornicite. 5 Fara indoialaca egalitatea intre oameni in ce : ."__..::~-'::::' ...1__ ~~t~~~~§ar .e'masurasI-13inele 'sau: ./ ..e.. pentru ca justitia si 49 " 48 ....._......e.Jtl __ace sa caute adevarata-i vindecare si .i."adevarat._s!au LIl1§.-..5 nu mai sint puse in discutie.~_~ _ _.--. * ~~~~~~~~~~~~~~~~~~!wate legile noastre soeotite in mod necesar juste :.../ _ CAPITOLUL VU c " CUGETaRI MORALE Omuj in soeieeate : htiustifia ". mizeria.giri~t1L.Q~_ ati_t~JLrt!. fa_ce ca omu} sa asmrlte de dreptare s-a facut a fi .1§t~... . "-ele alatura stare a in care nu sintem . intii.~."~.~=~~.~. - LG.~~citb~~~ii: ni se nasc alte dorinte conforme cu noua noastra s:EareJ' -:·~~~'c.. " Astfel. ~__ . drept ca el sa asculte de forta si neputtndu-ss intari dreptatea.~_ ..el mai mare...:..~~_~a_lgi f.".." ... ~._!l\!~§int~ . dar aceasta deschide calea celor mal marl Sa lucrurile Insa nu au spiri tul nu .toti condamnati la .:!t !..i':~~--. re de ' I..=....mcarte sl din' care in fiecare zi unii sint sugrumati in vazul celorlaltn ..:.. rau.99riIJJ~ . 1\?tingHerea aceasta este insa foarte slaba.ci:nH..).la-. majoritatea mnt pentru ce. priveste bunurile e ~ lucru drept .. ' 4 N-amal regulile universals sint legile tarii facute pentru luerurile obisnuite ..

eae conforma natur ii umane corupta prin pacatui originar ~i capabila Rtl preintimpine dezordinea. Summum JUS..lif.. un . .£.Q!J.penru.... i· in· \"'"i' 50 51 .in. de pilda. ar tre ui sa insemne o. £.ca este 0 calitate prea invederata. ju: -:a . a fast pusa justitia in miinile fortet ~i astfel s~t&-tl1. . vlci ile naturii omenesti se dezlantuie fara nici 0 fr ina. summa lnJuria 2.." 'minciuna apy'l'entelot $1 preju eca\llor stupide care introduc 0 falsa ierarhie In raporturile dintre oameni.r a cind pretutindeni haosul. lueru discutabil.. Conservarea trecutului.· ale aceleiasi indoieli active. Sint 30 de ani eistigati far a /tl'eutate".J_e aceec: "adevaratii cre~tini. CI ordinuj lUI Dumnezeu. I.Jiber-cugetator" in fond.indraznete VOr fi temperate de educatia religioasa: el este convins ea Institutiile si legiuirfle caracteristice sistemului feudal sint departe de' a se conrorrna norrnelor ratiunii f..S. _ale carui ela. .iirarucJ.". Prin urrnare trebuie sa punem Ia.e .us~la.ca ce-i drept sa fie puternic si ee-i puternic sa :fie drept 3. meG ce e Pirinei ..ls.."".ct ' I. mizeria si suferinta.elrgioase c~re pu~tiiser. Pentru acest motiv sa i· se spuna ca spirit protestatar.e . . ternic sa fie drept..( nuri.H.. Deein-avem decit sa -.~si. Justitia fara.. N: red.:. forta ~ra [ustitle este condamnabila. fll ordlnear. hedtep~te. eXlsta fOtdeauna oameru tal.pentru ca le crede drepte... I. cersetori 111 oamen~ fara capati]: care vagabondau pe strazile oraselor '. .ttaziJte a omu1W..~ 8~ie.u f.· t ·.titLe posibilii.. var.sustine [ansenistul Pascal . . CfYrincipiul majoritatii este calea cea mai buna ..a. dar cum fo~a nu se l~sa mmu. Pascal manifesta calitiiti'le unui opser:v~tpf~)}ucid. ~Wa.lcntru ca ar respecta sminterile. conditiile acelei epoci constituia 0 armi1deosebit de pr imejdioasa peritru ordinea existcnta.S. r azboaiele In care concupiscenta. ad . Pascal 'se indoieste JnSa de posib" t intronarii 'usti iei adevarate.spusese Henne al IV-lea in 1590. "Franta 1)1 cu mine avem nevoie de ragaz" .· a trecutului ~ixat in institutiile regimului feudal nu reprezinta' nolutia ideala. drept sa fie putemic. .:" _ vcdern in acestr punet influenta reli . [ustitle absol uta. In acest spirit.. '. n~multum~~ de r~a~it4tilf".sensibil al epocii sale.-· . ceea ce 'altii nu obtin decit la 50 de :ani. in conceptia sa rationalista. eaiitate spirituala de -care lumea dispune cum vrea.. 1. .vun Icc justitia 91 forta si pentru . cad el riu se supune decit .§:J.ce justitia este 0. _ Orice principiu . puterea se discutie..l.S1 ran' 0 . ~} uI\ ..-n. t~ farajJ!still.ut~ste drept ca . de drept abstract se transforma In contrariul sau.Ja e 'nedre tatii ~ uxistente in vederea ll. Pascal este un martor fidel· si .existente. Pascal condamna razboiul. dar . _~aci ~este binele suprem 1. ceasta va .. daca se apEea Hirs: a se tine seama de toate conditiile.asa' . este necesar ca eel mai p~ter:nlCvsa f~e ~.ii -Fra~t . In felul sau de a gindi se reflects virtutilepozitive ale indoielii. s-ar fi J?us in ~llin~Ie justitiei .incipjjJe unei lustiEi care inseamna cOQformarea ]a moravmj1e tadi acceptarea ordinei existente In vlrtutea cutumelor stabilite. Ia 18 sau Ia 20 de ani. fara forta este nelmi'QClQ. ca unii. J.u. Vrea sa spuna di eeea ·ce se nU!U€$te [ustitie nu este C1!l adevarat justfiindca culmea dreptului este nedreptate.. <. esk .Q~~_. ci 'Ii de dorinta de a se 1 U pune capat .. Apologia pacii e mspirata nu numai de acel cult· al ordinei care avcalauzit-: intreaga sa gindrre. :~.temporala. se supun tnturo: srruntemor '. _:_ E. fie' ufmat .. sa existe p~~.it}e-€ee_.ii ale [ustitiei adevarate.pentru ca ea este vizibil1i 9i P~l)..ceea ce-~ . Taran~l fugeau dintr-un loc intr-altul alungati de mizerie si nesiguranta i existau Iucratori care Ill! aveau de Iucru..:r>r::. :... r.!JrlLd.• .. creatoare care fusese cultivata de Montaigne $i Descartes si care .ntem_.~. aseu ltat '...__atc.Janse'illsiul Pascal sin.ta.. Sub influertta pesimismului jansenist.... l'G'prezetlta. colo". mai presus de vicisitudinile tirnpului ~i spatiului.G . fO:ya _ este contestata pentru di.-gura ji._~.-oo. De unde resemnarea Ia pr. care . aceasta sa jacerp. .." (fragm. Nobletea in titluri este 0 ineptie : "Calitatea este un lucru mare.raZboaielo .mlru pedepsirea oamenilor i-a· aservit ·acestor sminteli : Omnis creatura subjecta' est vanitati.. (:j::badi s-ar fi putut. sale sociale. "forta ~ fie impreuna ~i pentru ca.tru di are puterea d~ a se face ascultata : totusi aceasta-i parerea celor mal put in indemlnateci.lox~ Dreptatea este un cunoaste fara nici 0 dam putere justitiei.. Ea face.. dupaplac pentru . .. 338). 2 Culmea dreptulul este culmea injustitiei (cita] din Cicero). . Jo~ 9 Este perieulcs sa spui poporului ca legile nu sint drepte. sa fie cunoscuti sl respectati. ceea ce. . . Neputindu-se face ca ceea ce-i ~ lumea a facut ca C€ea ce-i -p~-:':. Asadar. Ii sa ." .. a In vede~i1e. in tunp ..

sa se condamne 1<.G. ci pentru ca slnt supenon.L.'. la. care vrea sa insemne : abtine-te de fa toate lucrurile care pot sa dauneze ~ibertatfi tale morale . 11 Partea intii. mam intreaga morala l' obstine mai degraba decit la a1tceva ? 8 " lata. Aoeste indatorrri sint obligatorii . Firmin Didot Freres. . Sint .· de pina aid.G. morala lor in citeva capitole. ceea ce impinge poporul Ia razvratire. Natura le-a rinduit pe toate.spune : "Cutare nu este puternic. lata care este.' dupa batalia numita des Dunes .laillr. cind to ate preceptele sint cuprinse intr-unul.. Diferitele merite au si diferiteindatoriri: cerem placerii datoria de a iubi. nimeni nu s-ar abate de Ia ele niciodata. CUllS aici ca intr-o lada 9i nefolositor : si adevarurile . 7 "Abtine-te" !iii "suporta". 8 Ed._ Par nedrepte si tiranice cuvintele: "Sint frurnos.G. 9i inca unul inte..'_C:fif":. pr in condamner tant d' Espagnols d la mort.slnt legi. ceea ce nu-i natural. P. El insa.1.€mitatLcare se ating. arta noastra le cuprinde pe unul ' in celalalt.. opunindu-se eel~J. afla toti oa-· _.l. ca si Platen". . patru feluri de virtuti si nu sa rezu-. .altceva. Flammarion.i~ servesc de adresa spre a descoperi sensul t-. Am fi nedrepti dad am cere altele." Tiranie se cheama cind vrei sa ai pe 0 cale ceea ce nu poti obtine . fie \"-~~-- ~ Legile pamintului. Ch.-· I.1 oarte atitia spam nioli.cum trebuie su ui su enonlor nil pentru ca' sint drept].este__ PlJULigrlO@nM. refuzul lor ar fi . un singur ins face [udecata.resat. adauaa in loc de "mai degraba decit la altceva" : "mai degraba decit in a urma natura sau a-si face afacerile particulare fara injustrtie. ~jtja }'i1shoo.. acestea apar intr-o prima confuzie pe care voiai sa 0 eviti .0 < 11 Filozofii se_cred foarte iscusiti cind rezuma toata.G.. aca putern face ~aSe inteleaga acest lucru. Cind insa facem ca dreptatea lor sa depinda de . cind regele Spaniel tergiversase Iucrurrle (in ce pri"veste incheierea pacii) si Iacuse . . ca numai faptul ca sint legi este suficient ca de sa !iii fie socotite drepte.. AI' trebui sa existe si un al treilea impartial J. desi putea spune si aoest lucru. nastere: -cealalta -este+aeeea. Noi am IW}t-o din editia facutii. putere de lege.). Dar te intrebi : de ce t. . datoriatemerii. . Br.Q!!?~xtr. Impar tir-ile n-au alt folos decit ca ajuta memoria :. Da . veti spune. datoria credintei etc.a judeca daca trebuie sa se porneasca razboi impotriva altuia si sa se omoare atitia oameni. dupa. R. obiceiurile cu.I. 9 Acest precept. 5 Pascal' n-a spus "sa se condamne la moarte atitia francezi". Prima '~. 'ded nu-l voi res~ . dupa cum se constata in retiparirea ei din editura.: . decit pe alta. far a a cuprinde pe unul in celalalt 10. t- . iar poporul trebule sa inteleaga -. daca nu-l explici. deci trebuie sa fiu iubit. fD Ed. stuntei. 52 6 Critica diviziunea clasica a virtutilor. 0 nedreptate. Ch.f suporta toaterelele iara ca sufletul tau sa se tulbure. dupa textele originale de editura Delatue fii ed.<lia care~se. io Cind este yorba de . --. I. . Procedind astfel. sa impartita Jn patru si nu in sase Yl Pentru ce .. sint puternic./ scolastice . este usor ca aceasta dreptate sa fie considerate >7-' _ indoielnica. a acestui capitol nu se afla It"! ed. '. Tot astfel ar fi un lucru fals si tiranic dad-am .propriu-zis. 9i astfel. Stiintele au<:l. puterii. _ajung_ . se refera la tratativele de pace dmtre francezl sl spanioli. .astfel posibila moartea mutter spanioli (d. AI' fi bine sa ne supunem legilor si cuturnelor s pentru ca sint legi. .0.deci trebule ca oamenii sa se teama de mine.''\ in menii la. adauga : "Natura a pus ioate adevarur ile pe fiecare in el insu9i. un singur cuvint cuprinde tot ce vrei sa spui....(1658). maxima scumpa stoicilor.I. ed. Indata ce ai explicat preceptul care contine pe toate celelalte. (l). Fiecare i~i are Iocul lui". sensulTor este as-.. or-lCe-r-azvratire este ~ venita. Insa acest cuvint [J este fara tolos .~ nu apar decit in confuzia lor naturals.

urmindu-se una pe alta de la pentru.' .pe am dupa haina ca sl dupa concupiscence:. Daca nu este U9a. Or.Juminate. prin aceea pe care le-o da pietatea. el prefers distractia si vinatoarea pceziei..si miinile ar avea vointa separata. nebunia lumii . Acestia tulbura Iumea sl [udeca lucrurile mai rau decit ceilalti.".sIntem. Dar oamenii perfecti is..I. iar acesta este un lucru indraznet si greu. 1. Voind binele corpului ele fae binele lor pro~ . ni se intimpla aceasta ~i mai mult icind -altii i~i bat joe de alegerea ncastra ._' nu sintem schiopi .starea .nimic.. aJa. inclinatia spre lucrurile pamintesti.I. caci trebuie sa preferarn luminile noastre celor ale altora .. riiciodata n-ar putea decit sa supuna aceasta vointa proprie vointei prirnare care conduce corpul intreg. daca ar avea "vointa. OIUJJl iube$te pe om pentru cil este membru al lui Iisus Cri. <. • I Q._ 55 . $i . .G." -seama . dar nu sintem siguri ca alegem adevarul.-. iii onoreaza dintr-un alt motiv. dar nu din -metivele pe care le au oamenii din popor. mintile cele 'maJ.ceea ce oamenii jxit f?ti. P. iar--o minte sehioapa ne Irita ? Fiindca un schiop recunoaste ca noi mergern drept. ci din motive t: .poporul are dreptate. Fara acest lucru am avea ' pentru e1 mai rnulta mila decit rninie.ae"-~~fi:Qt:iLLnltlaUL Dar'i'ceasta este 1 iloran a savant" . r " . Epictet 17 intreaba de asernenea : "pentru ce nu ne suparam noi cind ni se spune ea ne doare . spre cele sensuale. Po-porul si invlttatii alcatuiesc adevarata lume .sros: . Pseudosavantii 19i bat joe de el :. dintr-un motiv superior. ~o-: 16 Cum se face ca un schiop nu ne irita. atunci ele stau in dezordine . Asa ineit faptul ca nu avem siguranta IucrurilorHindea constatam ca altii le vad oontrar noua ne pune ' 10 incertitudine l'.fatalist. oporul de jos cinsteste persoanele de .riastere aleasa. 14 "Qui tuihaerei falsi evlaviosi. Cei ce au iesit di 1 noran naturala s n-au pututajunge la cealalta au oarecare spot a lr. si se gasese _. Pentru ce? Pentru ca judeca lucrurile printr-o alta lumina.Tisus Crrstos pentru ca eI este seful corpulul a:l dir cri-membru . /' 1 Evlaviosii 12 care au mai mult zel decit :. Ipocriti.purement humaines (cuvinte adaugate la textul oriRlnal de ed. pe cita vreme 0 rninte schioapa spune ca noi schiopatam. lunta:ri~ fo~fa~~:im:~iuntarj. .capul.Iub im pe . Domino unus spir-itll.).. . stind si judednd drept ~ ceea ee ei nu pot face .:--. -. o asemenea contradictie nu exista cind ne referirn Ia un schiop.~ _.1arata. la contra. 16 •• . actiuniloT-puromen~ti 16. 17 Poporul are pareri foarte sanatoase : spre exemplu.Care. . iar mina.>i ne mira. 'I'otul este una si unul e in celalalt. prin aceasta. insa.~dupiLG~~?l!_E.. 9i In neferieire.rnai deosebite. Daca picioarele . l tot. 17 Epictet (50-125). I' • j' 1 ~oncupisce'nta 15 ~i forta sint izvoarele tuturor . . dar ne suparam cind ni se spune ca [udecam rau sau ca alegem rau ?" Ceea ee cauzeaza acest lucru este faptul ea sintem foat-te siguri ca nu ne doare capul 'liiicii. dupa inteligenta fiediruia. Se spune ca este fara nici 0 ratiune faptul ca poporul deosebeste . . nascut Ia Hieropolis in Fr igia. el in care f o iubeste sufletuL In afara de aceasta orice dragoste este injusta 14.. reprezentant al stoicismului tirzlu..idau seama ca nu stiu . 14 Sufletul iubeste mina . R._. I670). ceilalti o dispretuigg i sint dispretuiti la rindul lor.@ ea.. 1f1~bl . . triumfatori. Invatatii le cinstesc si ei. amenii de mijloc le dispretuiesc. 54 .s est. 13 G adatie.al intimplarii.~9tiT's .tiinta dispretuiesc pe cei de neam mare cu toata situatia care iL face sa fie cinstiti de savanti.asa se succed parerrle. zieind ca nasterea nu este un avantaj al persoanei. -toncupiscenfaTci_ee ]?g'. priu" (text figurind in ed.t aceasta ~tiinta suficienta ~i fac pe Invatatii. ci . 12 Faux devots = 13 Les chn§tiens."":"".. ar trebui sa se iubeasca in acelasi . G..

dintr-un motrv pe care ei '''nu-l pot pa~ trunde.tigati ara greutate. De pilda. buie 21 decit aplieate. Se simte jignit daca a primit 0 palma sau dad a dodt :prea mult gloria. 22 . _ . ca este priceput in-poezie. sa fie cunoscuti si " respectati.. t sint si Una ~i alta.. . dlHitore$te pe mare. dar 23 fae [udecati clare si despre unii si despre altii. Pseudosavantii lljii 'rid de asemenea preferinte si triumfatori vad In aceasta nebunia Iumii . adevaratul bine si trebuie sa ieviica sa-ti urrnezi firea. 22 Cind rautatea 20 are ratiunea de partea sa. smulgeti trunchiul si ele se mdeparteaza ca ramurile. _ I. Este" deci 0 lauda mincinoasa sa spui despre unc.. 3. ca unii. Munceste pentru oeva nesrgur. ·5i F. . 20 Lucrurile pe care le avem eel mai mult la inima 0 insemnatate. nici ca prieeput in rnatematici daca ri-ai pus pecea de matematician. H.. 56 . noi. Deosebeste oamenii dupa exterior ca ~i dupd rang '~i 2 .Sint 30 de ani e~:. dar i!deea a ramas aceeasi. : "Poporul are opinii foarte sanatoase. nu tre-. 25 In lume nu te Iaci eunoseut ea poet daca n-ai pus firma de poet. ell scaun la eap 22 n-au nevoie de firma si nu fae nici 0 deosebire intre un poet si eel care brodeaza. f -.nesocotit : canibalii i~i rid de un copil rege. invoca stima pe care le-o arata persoanele de calltate. Despre acestia nu trebuie sa se spuna ca vorbese bine C'lIJ. Ch. 16(0). Aid.. Jusa oamenii . Numai cind sint nevoiti sa se serveasca de una din [udecati observi In ee masura 0 au. Prefers distractia ~l vinatoarea _' luptei. . dar. 20' La maZignite.. .). nu a dus la rnr" au adesea nici 18 lata versiunea ed. mindra si infat~eaza ratiunea in toata stralucirea ei. dar este 0 nota rea sa nu reeurgi la un om priceput cind este verba de a [udeca valoarea citorva versuri 24. dinafara . -'19 Exista oameni care. (ed.. Ei nu sint nici geometri. Nu-i gliiea. indata ee-l vezi intrind. 4. Pentru apararea religiei tnsa nimeni nu face nimie.. A9 vrea sa Ie raspund : aratati-mi meritul prin care v-ati atras stima acelor persoane si va voi stima si eu la fe119.Ea face.G.. (ed. Lumea triumfa insa aratind di aceasta-i un lucru . ' Les vrais honnetes gens (ed. / . 23 Havet adauga : ils sont tout cela . ce insemnatate are faptul ascunderii ca nu sintem prea bogati? I 21 Exista vicii care sint legate nurnai prin altele de. uarul On n'a q pas recours d lui quand. si multi 0 si fae. Les gens unioersels (ed.ti.'nCl:9tere (noblete) si avere. y.57 21 Il net taut que . Ia 18 sau la 20. de exemplu : 1. Ei vor putea vorbi de ceea ce se vorbea in societate in clipa in care au intrat. . ~8 Calitatea este un lucru mare. ea devine rnindra in cazul acestei reveniri. .d este verba de felul de a vorbi al oarnenu nilor .. nimeni nu se indoieste ea trebuie sa ne expunem viata spre a apara bunul public. de pilda. caci din moment ee ea depinde de alteeva.avere. versiunea Faugere. Cind alegerea unei vieti austere. severe..' 23 Nu insearnna ea eI$tiferieit oind poti fi inveselit numai de 0 distraetie oarecare ee vine din alta parte. ceea ee altii nu obtin decit la 5Q de ani. 19 Aoest pasaj a suferit multe modiflcari in diferitele edt~il ale Cugetarilor.. devine . iar un om care a primit 0 palma fara a se ft resirntit de ea e acoperit de oeari ~i necesitati.. H.). om. cu toate ca acest lucru este foarte rational 18.e que . poate fi tulburata de 0 rnie de accidente si atunci mlhnirile sint inevitabile.. care spune: . Bunaoara. 24 Toate maximele bune sint 'In lume. 1670). de ani. trece pe 0 scindura". desi dorinta de glorie este 'fireasca din pridna celorlalte bunuri esentiale care se leaga de ea. On n~ man~u. nici poeti. dar sa se spuna neaparat ca vorbesc bine cind vine verba despre aeest lucru . poporul are dreptate. spre a arata eft pe nedrept nu Ie acordam nici 0 stima.

Realiza:ea acestui honnete hamme' era in preocuparfle tuturor autorilor de tr-atate de civiUtate in secolul a1· XVII-lea. suis 58 . . Numai temerile ni Ie dam noi insine . va spune el.' lor noastrel. in' Ze mai. .__A. Aeeste cuvinte au trecut de . Omul trebuie sa fie pregatit sub toate aspeciele ca sa poata cores-" punde tuturor sarcinilor pe care i le pune in iata viata si societatea: careia trebuie sa i se faca folositor. Cutare altul este un bun razboinic : dar eu nu s c razboi nimanui. cornportindu-ne cum facern noi. Pantru Pascal. Romantlcii '[ opun subiectivismul impersonalitatii secolului lui Pascal. De asemenea.ce pot sa i Ie satisf'aca pe toate. . " 27 Cuvintele de umilinta la cei falOl. de Ia el. Este tipul de om dezvoltat armonios iubitor al adevarului. dar n-am ce face cu 'matematica.eu stare a '. iar la cei umili. vorbind . l'honnete homrne are'o "pregatire multilaterala. n11 este drept..'I. El are calitatile ornului care se f1fce placut S?~letate. deci Pascal intelege arnorul propriu.)tatea 91 care sint nepotrivite cu nevoile bolii. iei leacurile foarte frumos si raul dispare.I. eu dragoste pentru semenul lui cinstit' drept si si9cer. Se opunea lui timeo hominem l.~. . ele ne tulbura pentru Ta alatura la '. de smerenie. care se multumesc nurnai sa-l acopere sint totdeauna demni de a fi ur'iti. duplicltate si contraaiCtn~ N e ascundem nedeghizam fata de noi irL$ine. secol fn care poezia-si gindirea au:fost ilustrate de un Corneille. 28 Cuvinte bine ticluite. mentele fara emfaza.\. Deci ne trebuie un honnete_l!9_'rf1m~_25'care sa poata corespunde tuturor ._ ill Ie da natura. yeti spune dv. El nu iubeste decit pe.de el vorbeste de toata lumea.' orgoliu. starea in care sintem pasiunile starii in care nu sintem. Acest lucru este adevarat : daca n-am uri in eu decit neplacerea care ne-ar veni . moi 'e~~sE:!?le 28 care nu smulg din ei amoru p . "Eul' ron de ura (detestabil)". .! . un Boileau. nu .G.lda.Hbri. v putini de indoiala. iar cind €'9ti bolnav. NU-l fad placut decit celor nedrepti care nu gasesc 27 Diseur de bons mots..la Pascal in La Bruyere si au devenit apoi proverb. ' . .un caracter urit.Oespre noi ne place sa vorbirn. 29 Amorul propriu. precum 9i a tuturor scriitorilor clasici. ma. . un Racine. urit~_ca~~r~"~S::::=====:1 ~l - - Cind esti sanatos.-- \ .G."~CUGETARI Omul are multe trebui'nte. . in reIa{iile eu oame.uvais caractere. Honnete hommein sscolul al XVII-lea inseamna un om <y dis~etnarn!n!. Cut are este un bun matematician. -smerit de 25 10nnete homme.d:-eapta"in:toate actiunile. caci. Nicidecum. Natura '"\ dii in acest cazpasiuni si dorinte conforme . 11 voi uri totdeauna. lntr-un~ dow) j'nsmiri: este nedrept .I.tnius .. de . Pascal se opune acestui I in . 26 Ajirmativii erau eel ee apareau in fata trib~nalelor inchizitoria1e si erau nevoiti a-9i sustine parerile impotriva acuzatorilor ecleziastici.G.G.1 . in: .' (' P7'ezenta. in prieten~e_ este corect $i leal. dnd Be indoiesc..cele care afirrna scepticismul si indoiala sint material de afirmare la afirmativi 26. /" I' Cind esti bolnav nu mai ai pasiuni. daca ai fi bolnav. El lal. s ca. nu exagereaza calitatile prietenilor si "nu Ie acoperi:! prostiile..-. dl. indatoritcri fata de toata Iurnea. tuturor lucrurilor dar nu nedreptatea : si prin urrnare nu-l vei face placut celor ce urasc nedreptatea. stai ~i te gindesti ce ai face . ~ I. Dar dam i~ urasc pentru ca este nedrept f?i ' se face centru a tot ce exista.cu ·ju~eeat~ . tin Descartes etc.' Este yorba de cei care se afecteaza in subtilita]i hazlii . cntlcadefeetele' far~ pornire sau dispret. nu avem motiv sa ne urirn. cei . . nici dorinta .distractiilor si plimbarilor pe care ti le dadea sana. Nu sintem mi:l'i@lUnA. 59 .1sint motive ~.

ee le ignorau.ca" patrunzind in.fi.putin tulburati de unele si aceleasi framintiiri.nici unul nu pare a merge astfel. Cind toti merg in' neorinduiala. _32 Imi petrecusem multe din zilestudiind stiintele . ri-ar trebui sa ne mai gindirn cum sa de-. r so A se vedea Studiul Introductiv. \ 33 Cind totul se se 1 "n mod egal.celor nedrepti 29. . Nu-ti est( rusine ca nu esti virtues oa cutare. rna departarn de conditia mea mai mult dedt se departau cei. si nici nu bagi de seama ca prin aceasta si cei mari fac parte dintre oamenii de. 34 Cind vrei sa corectezi pe un altul si sa-l aratt di se insala. Faugere).nu urei. at. le-~ iertat faptul ca nu s-au ipriceput in stiinte. fiindca in acest studiu este yorba de el insusi.G. ceeace ei tin de popor. ce se opreste ne face sa vedern pornirea celorlalti Cel ca un punct fix. haissabfe: . M-am.infrinati citi neeumpatati a fa cut patima betiei. ei sint una cu restul oameni1or in anumite privinte. _ 60 61 . nu se insala. _.·'·'in'el dusmanul lor. daca nu 0 poseda 113c 'aeelasi tirnp si in acelasi grad si pe 'cea opusa.~~ ' 36 Cei mari $i cei mici sint supusi acelorasi Intirriau aceleasi suparari $i aceleasi pasiuni . le CQ'UVI'eZ. i care 11 studiaza . In mod firese. _0 ~aI11\ii nedrept. crezut ea voi . numai ea unii sint in susul rotii. 39 Exemplul castitatii lui Alexandru n-a fiicut atitia .gasi tovarasi eel putin in studiulomuiui. I priveste luerurile. 38 Faptul ca unii oameni nu . abstracte. C-/i:ll 31 . dar~i din cauza ca. dar prea micul numar de o311?-em cu care am putut intra in Iegatura pe teren ~tiint~_ficrna dezgustase. H. ' f35"'virtutea sa~( plari. . Til de ei prin. am vazut ca aeeste stiinte abstraete nu-i sint proprii *1. stind aproape de centru. ci CObOTi.' Cind tevezi eu viciile rnarilor oameni .de rind. Dar am . o[l1ul. Else multumeste cu aceasta pentru ca vede ca nu se insela. lume din vremea lui Pascal). Daca' nu esti asa. caci ele sint poate adevarate in latura prin .i est Miton.sint interesati in ceea --' ce spun.I. trebuie sa vezi din ce punct de vedere . 31 Dad am fi eu adevarat fer icitl prin starea in care Slintem. . iar ceilalti. dupa natura lui. neputind '3~ N-~m nici 0 admiratie pentru un am care poseda virtute in toata perfectiunea ei.· de obicei.. ele. nu crezi ca Leai si pe cele ale oamenilor. de 29 Ed. caci exista oameni care mint pur si simplu pentru a minti. A~a \ ~a. Poate ca aeeasta este di~ cauza ca. dedt C€l eestu laza geometria 3. Caci oricit de sus-pusi . rind. -roade.). alt inceput la acest capitol: Le mO.1. Omul l'homme ne peut tont voir (versiunea dupa fapte pp. nu =J2Qate vedea totul 3. Caci. Astfel tu placea decit .westa este sensul. venim fericiti. Dau de exemplu pe Epamlncnda care avea 0 foarte mare valoare unita eu 0 extrema blindete. are VallS.care Ie privests el. 37 Ne convingem mai bine. nu-ti este rusine ca nu ai vazut totul. ---. dar iti este rusine cind=vezi ca te-al inselat. umplind ~i ce este 1a mijloc. VallS ne l'6tez pas pour cela. Cind am inceput studiul omului. pe amindoua. ci numai nu vedea toate laturile lucrurilor.. LXXVIII-LXXX. unui om nu se mascara cu eforturile 'zeaza in mod obiJsnuit 32. sprntul. nimie nu se schirnba in aparenta : ca intr-un vas. sint mai. vous etes done tOUjOUTS hatssable (Miton era un om. ca pomul dupa. dar ti se pare scuzabil ca nu esti mai vicios decit cutare. prin argu-mentele pe care Ie gasim noi insine decit prin cele cate ne-au venit in minte de la aHii. Nu trebuie sa-ti arat! maretila sttnd 13 0 extremitate.. sa-i arati insa acest adevar. nu inseamna neaparat ca nu mint de loc. tazi sint mai putini . Nu sint suspendati Tn se cunoaste . mselat. trebuie sa le atingi.

fiind pe un vas.:ept'IPentru cel.i rnai ales cind poti sa. . Cine <:' ar gasi i.scenele teanif-'n:au--ptea:~'mare valoare . piosi. ar g.a •. Ce voiam sa vedem daca . aximele sale si pe baza unu~ planfaeut mal dinainte.nu sfirsitul luptei ? Indata ce acest sfirsit a venit. cred ca cei ce ramin."aei:" si separati ~de. . sl~t'::'-''Q:1ai ..1si exact ceea ce trebuie .dife. Asa se explica cum ridern jsi-'plingem " citeodata de unul si acelasi Iueru. 'au picioarele tot atit de josca I. :43. trebuie sa-l vedern nascindu-se din discutie. • 47 Lucrurile au diferite insusiri. In discutii ne place sa vedem Iupta dirrtre pareri .. . o imprejurare. mal se departeaza.. el oare sa creada ea-i va lipsi un loc de retragere si ' .).3. .'".. dar sa contemplam adevarul gasit. nu biruinta.. \~. de loan Casimir. cetare a''>' . iar sufletul .' ceea ce nu inseamna ' "". nenorociti ca nu putem simti toata placerea in reusita unui anumit lucru tocmai " fiindca ~tim ca ne-am supara daca nu ne-ar reusi..: . este pentru ca au capul mai sus.. care fiecare vrea sa 4. asezati 1a minte. nici extremele mizerii fara ~ cit de mica raza de speranta.. . F.nu le ilnvata -. 3"a C'est ie mouvement perpetuel (ed. caci nimic din totce se ofera sufletului "h nu este sirnplu. ~e piitin. T .hi~r prin ". nici severitatile pline de violenta.~ \. nici pasiunlle brutale.40 Ne place Iupta. 1667.secretul de a sebucura de bine. TrebUi~'\' sa ai urrpunct de la care sa [udeci d.' ce pleaca pe vas avem portul.' ci c. iti face placere sa vezi cum doua din ele se cioenesc. Pentru a-I pune in evidenta en placere.$f prin aceasta Iatura. deposedat in.c. . Cam acelasi lucru este in joe l'li in csutaree adEiyanliui. La fel este si in dorneniul pasiurrilor . ei. daca. fara a ee . . otusl .ti atragi reputatia ide am de. a regelui Poloniei sl a reginei Suediei ar fi putut .. //'"'/' " . 'iliaci' decit noi.'. nu rnai e decit brutalitate.~. v 's. asupra invinsului. m Cad sa spui l·~~l~QU~~HB. ~i' .' :1!. . mihni de raul oontrar. . Stau totl' Ia acelasi nivel si se reazerna pe acelasi pamin~. 41 Nu invatam pe oarneni ta fi oameni de treaba. 131 63 . . ne simtim satui. decapitat 'in 1649. dar m mcrala. 48 Sintem attt de.?i ale noastre..'.se ofera simplu in nici .unde ~. esti foarte I _\ "multumit cind potiface aceasta dovada de umanitate-: . 49 Exista diferite eategorii de oarneni : puternici.'''''-<l ~ Este vorba aiel de Carol I. . societate.c.~ gliei. 46 Cel cerar fi putut avea prietenia regelui An-' . din contra. un loc de odihna in lume ? 34.. vorn gasi acest punct ? . rite inclinatii .a a~t9i ~ne cind a hotadt a se zugravi pe sine (in carte a lui)" cad el a::I'acut aceasta nu in treacat 9i 'fmpotriva maximelor sale sau -' dmgr€geaHi...' . In teatru .' '._ . mare lucru l ' .4 Modul de a vorbi est~' peste .: care : ~ . ca-eei rnai mid.'~. Nu-.. dar Nd.pn~~~"·-tlTI este un lucru '''''''". nu t se Iauda decitcu Iucrurl pe . ei sint tot atit de [os ca nOI.' 45 Sa plmgi pe nenorociti nu este un se opune placerii pamintesti . : 42 Prost gind . cum se intimpla briC:U.: '- .""". Cind in'sa una devine stapina. ca copiii sau ca animalele. iar sufletul nu .. e vesnicul imbold 34. ceea ce se intimpla tn mii de cazuri. . nu .~. -pe . .~. inima fara sa te coste ceva. ._ :. si . '. 4. frUInOf?i. \ \ 12 .ytam. dar Ii invatam toate eelelalte lucruri. Ne place sa vedem cum se Iupta animalele si nu irwlngatorul intarisat. cit~i. ~i de Cristina care a abdicat [n 1654.tot" la f~l.Cei ce traiesc in dezordine spun celor ce-9L due viata 'in ordine ca acestia din urrna se departeaza de natura si ca ei sint cei ce 0' urmeaza : exact ca 'oa--"~"menii care. 1a orice era.

tti pill cenusa.... mai mult moartea deoit razboiul. :Ei riu se inteleg.. nullam esse vitam sine armis rati 35.P. XXXIV. dintre bunuri.nu in ~lta parte. In fond nimeni nu poate face acest Iucru.. decit ca oamenii' sa~l iubeasca nurnai pe<el ? Au vdlt >. "Ce stranie .I..Ia locul ei firesc.ed. iara . 'Cind este yorba de viata.. . celuilalt ? Cel mai putin indeminatic?· Dar eusirit.~bitile _sa "creeze diferente in coneeptiile morale . R._ Bineinteles. M 0 n t a i g n-e 35 Citet din In.s. sa nu .calauzit morala independent de aGe~ta. 40: "Natiune salbatica. . Daca spui : gasesc cutare lucru frumos sau 11 gasesc neclar sau alteeva asernanator."' . TiL 'u.. Dar daca simt dezgust pentru . refertndu-se la spa'nioli.s Eseuri. " 36 Que~ etT~nge 52 Platonicienti ~i chiar Epictet ~i adeptii' sai cred di . vor sa domneasca pretutindeni. desi stapinirea lor este de genuri' diferite. Elare patru Iachei. taeerea 1191 poate avea 91 eaetectul ei : depinde de interpretarea pe care i-o vei da:~. atunci-> le dau dreptul sa se considere buni. mai ales cind. sa fie ei obiactul _ fericirii voluntare a acestora ? 53 Bine au facut cei ce au deosebit pe .. dupa calitatile interio.sa-l iubeasca 9i 8a-1 adore' 9i daca gasesc in aceasta propria lor bucurie. tot atit de inderninatic ca ~i e1. daca nu-si simt nici 0 inclinatie alta de cit sa se faca stimati de oameni' si daca.· Care dirrnoi doi 0 va Ilia Inainte? Cine va ceda Iocul. caci atunei . gresit. Pascal 'ii' avut tragediile clasice. 'in 37 . carora Caw Ie interzisese de a purta la ei anne. eu ri-am declt unul...•• tOUjOUTS. Mai ales in lurnea. fi iubit' si ada L i vi u s. altii. mirat.. pe cap si s-a . . Daca se simt impinsi . .aceasta iubire.G. judeci dupa ~e este. iar altii n~':': muritoz.dare valcarea ei. orice parere L!. .Iata-ne)ri felul acesta impacati.sa determine pe oarneni a-si cauta fericirea decit iubindu-i .. " sa propui judecatii altuia un lueru. Va trebui sa.a. ~frumos se bat vprosteste pentru cine v~ fi stapinul '".~I . 'adaos al . ered ca sufletul este muritor.pllDe. . nu ·incearca. . sa daunezi propriei tale [udecati prin modul cum ~aci propunerea. . R. Ei 'nu-si cunosc propria slabi.. . . eu "toate aeestea.Ferox gens. Ce. $i totu~i fflozofiiau .. caci dragostea de viata este pe cit de puternica pe atitde fireasca. P. e viata 0 viata fara arme". dura cum esti sau nu fizionomist. nu credeau d'i.n-e·!.orbire ! 36 " 55 Ultimul act este totdeauna" singeros. forta+nu poate nimic.Cel qe sus este singur. voi spline ca aceasta cdesall. nefiind stapina decit pe actiunile exterioare.o.c51 Este greu ! 54 Vnii.pe ei.~ ell trebuie' sa cedez si at? ¥ un prost daca m:. . 64 65 . exista foarte putine [udecati . exterior ~ai degraba decit.ide sensul in care-I va lua aerul fetei si torrul vocii tale.Jatornice si de nezdruncinat. Este mai bine sa taci. adica dupa ce este in acel moment ~i dupa cum vor fi dictat imprejurari al dirorautor nu este omuL . Acest Iucru .' ca oamenii sa se opreasca La ei. Deci este usor sa zdruncini 0 judecata ide. . drept oriee desavirsire. trrasti si imaginatia dupa aceasta judecata sau poate 0 aprinzi..spui nimic. ei au dorit sa fie admirati de oarneni.sfirsit en tine. Mai bine zis. nici chiar forta. . au cunoscut pe Dumnezeu si totusi audorit '9i~ altceva.. adaos aled . " .oameni dupe. Negresit pina ce numeri tre.i1'l9ire: este "or'ibila. . I. Uneor] toti <-ace.' 17 citat~i de cap. ave'uglement. ceea ce constituiacel 'mai mare'.'. ~ricH/de frumoasa var fi piesa in tot restul.tia se intilnesc pe acelasi drum si eel -tare cu eel . . troneze in: lumea sa si . ei . ciune. Unii iubesc mai mult moartea decit pacea.. celuilalt. MUlti din ei se sinuciser a.u1 demn de.savanWar.ne luarn \ la luptapentru asta. 'i 5"O.

vit• . dacii ar putea sa~i pleee ochiu! catre i "~' principiile neobismiite ale geometriei. "caci unii au vederi [uste in unele lucru1'i. a Ie ~OIlfunda 9i in a...vezi terneiurile.1. Or. unor principii pe care le C'!lnosc.. eli atft gaseste mai multi oameni origi'I "nalL Om1!llde rind nu vede prea mad deosebiri intre eu' " eeilalti. ' .1. ar trebui i. Incit numai 0 putere de patrundere foarte adinca opoate sa le lamureasca. pentru ea geometria cuprinde un numar mare de reguli. Si 0 minte se poate sa patrunda adinc luerurile eu putine reguli.eJl. n Oamenti de cultura care n-au aplicatll spre partea 11tUn~1ftcii..e~_9_eQ'J'lkeJrie..t.bun.':.1 01 9~.5 nu sint'geometn se explica l(riri aceea ea ele nu pot de Ioc $a~i insuseasca . faptul . < . ~~ fel.'11. principiile sint".jiness¢. dar pe cele in care exista multe se poate sa nu le patrunda oitus! de putin. . Nuai de ~ ce sa-t. cad regulile sint atit de mladioase si in asa mare numar. . cit cineva are mai . e.. fiind . principiile geo:met.mintea~puIlnd fl patrunzatoaro '9i mgusta. ~ "Amplitudine splrrsuala". alti! din altele care au un numar mai mare. . . din lipsa de' obisnuinta. cealalta. 91 apoi mintea dreapta spre a nu judeca fals pe principii cunoscute.a . J!.0. insa cu conseeinte atit de subtile. t 1 Editifle care au ca punct de plecare ed. Exista prin urmare doua feluri! de mmti . ca este 'aproapa cu neputinta sa nu-ti scape vreuna.' nu este verba decit sa ai ochi bun. . '.Zl 9 ~atego. De l'esprit geqmetrique).la iii 0 minte schioapa .' ue filozofie. _:_LG.. etc.~. este yorba de spir'itul referitor la lucruri din ordinea :morala. mult spirit. . ' acestea sint minti caracterizate prin precizie . ~ Prin urmare.. care au principii diferite de cele stiintlfice.G. . . dar care inteleg foarte bine prqblemele de Iiteratura.. departate ~e ~zul . ". dupa cum au U.~~: In celalalt.1:1' etendueTie. ' 3 "Putere de patrundere si precizie". ca sa le judeci rau. au un numar mic de reguli.de arM.fara3 ..'-. Deci. _d esprzt£ J~Tce una dro.. ca sa vezi toate principiile. de filo:z.e : sta P. '2 In l'esprit de finesse. unii mteleg bine etec. 66.obi9hu~ti cu .fim'" daca ar avea un oehi . a ei nu' c vad ceea ce-i inaintea lor si ca. insa cee. in ele Insa oricit de putin~i Ie . l. r .CO~lUl. si slaba..~.: fi geometri.ri~. '..e. c~-tl ~ste g:-eu s~' I . ceea ce am numi "spirit matematic" (Ve. ~i ne[udecind decit dupa ce au vazut si. omisiunea uneia singure duC'€ Ia eroare. . altele '>~/oare inteleg uri mare n~ar ~ re~ fa~a. iar spiritele finear:. de la 1670 au ·aid ca titlu numai Cugetliri diverse. i.J I ~ _.: -. Bunaoara.expresi~ l'esprit de geometrie. in l'esprit de. caci n-ar judeca fals asupra ' :'J:. si l'~sprit ~e jinessf!_: Intr-unul regume si?t evidents .ceasta consta l'e!E!2~_ q.. Exista .' _ 'CAPITOLUL' Cugeml'i diverse VIIi 1.\.e . eu neputinta sa-tl scape..' unele _ care patrund viu si adinc eonseeintele regulilor =r 9i -'.le abordezt. Acestia n-ar putea deveni mari geometri. .tele apei in care exista putine principii.ofie ~iJ de Iiteratura / ~ 1 Deosebirea dintrespirite. iar in altele se insala. Unii stiu sa traga concluziidin lucruri care I .:~. .:.a 'd 'a. f~ v dar. . dar ~CampIa .este .facet ca unn geometn sa nu fle fini . . . i .'. . aJ?lla Dr. ~ 2 Pusem sa avem foarte mult burrsimt 91 totusi sa \ rru [udecam deopotrfva de bine in toate lucrurile .~E!&fne2 Prima . Dar trebuie sa-l ai bun. . Cind l'1atrunzl. Faptul ca unele spirite fine. pede. Ia indemina oricui si clare pentru oricine.I. :1_". at carer spirit este desemnat aici prin . . ele fiind reguli asa de cuprinzatoars foot este aproape _f. trebuie sa ai rnai fntH ochiul foarte lim. batl capulst sa te frammti ca sa le intelegt. principiile precise si obisnuits ale geometx:iei. (-= . poate d'iS 'r. . toti "geometrii" ar fi .' .mare deosebire intl'e I' ~priL_a. itUi'.

.' din pricina ca geometrii VOT sa .i clar pe eel pe care-IIntrebuintarn ca safacem dova9a.S. 'luam exemple de asa natura ca s-ar putea lua mai bine lucrurile ca sa -se dovedeasca exemplele.ccad [ustetea lor 'se bazeaza numai pe p'r'incipn Jjin~' larnurite.Jine. . "J.' . geometri. 4 Se intimpla adesea ca. I au . t-Ie vezi. \. practica.~ 'Imi.'. asupra ei nu .~:':<.i. .. eeea ce-' nu. spunind si until ~i altul ca ea este alba.3.. si prinreguli asade 'sterpe pe care ele nu slut obisnuite a Ie vedea in .--~a iricepe eu definitiile si apoi cu principiile. ca se descurajeaza 9i se dezgu. eel putin pina la un anu- or. dud nu te gindesti laoea.tion.imdgtna. ca sa ne ajute acest scop 9. altfel sint fa19i si 'hesuferi1ii. r 'mit PUllet. Imidau seama ca. obisnuind a judeea _Iucrurile dintr-o singura privire. ..' tr~_~uie_?a treci prin defi~W. pentru ca nu le posezi principiile si pentru ca este liJi greu sa 0 facio Treb\jie . i. t:n. fel. tIn'sa numai cu conditia sa Ie explici bine toate -]. de j:. il~e~ ~ ~ Acest Iucru .' tlU)~':"':"T'Jf~G~<-.sta: -Dar mintile slabe nusint nlciodata juci oarneni deeultura.Ul:TIu:ileprih r deftnitii l'?i prin reguli. . din contra. de-abia le vezi.• ::. astfel. 3 Moartea. in mod firesc ~i fara ary.InTucrurile de fmete 6.~)U "'I'~ i 1 Ni fins. .. 'cad exprimarea apartine tuturor oamenilor.pe toate . .. ~i·. nti pot avea rabdarea dea c()bo:r~piJta Ja primele .trateze geometric lucrurile fine si se 'fac ridieoli. Les..care nu sint deoit fini. . .deci exemplele trebuie sa fie limpezi.1. regula particulara a umricaz :~iar daca vrern ~ ar~~m un caz particular. " " ".'. se pierd.o·$~~ci..I. G.llJunrealitii.'.. . sint atit de. din vi~ta . sa.. sirnti deci. ca' eel care trebuie sa-l dovedeasca este elar--si. dar facem degeaba aceasta presupunere. dimpotriva. De la aceastaconformitate de aplicatie ajungem la presup~erea ~_ ei C_Qr:fOl~ntitat. constitute un mod de a lucra Tn aceasta eategorie de. niei oamenide ~tiinta 7. voind " .~._. iricepem pnn regula generala. -{G.lriuit'acele principii. Nu ca jnintea nu '0 face.' ':. si~tab. ' Astfel. tacute. .-:-". ca sa patrunzi.s$e: ::clucruri referlto1ire ~. ceea ce nut ne impiedica de a: trage concluzijle. dar -0 face pe. nu pe baza' de ratienamente indelungate. caei de obicei se crede ca greutatea consta . ._ Cad cind propunem pentru dovada un lucru. ne facern mai intii inchipuirea ca el este obscur si.mirate oind le'p:rezintipi-obleme in care nu inteleg nimic ~i in care.. ." vezi lucrul dintr-o singura privire. pentru a dovedi unele: Iucruri..speculativer si ~deimaiiA_~t!~ 8 .: Cel rnai adesea nu Ie poti demonstra 10 ordine ca in geometrie.>ti:a<.'. 5 Presupunem ca to~i oamenii ooncep 91 sirnt luerurile .-.-foiLosim aceleast cuvinte in unele' si aceleasi' ocazii si ca de Jiecare data cind doi oamerii vad bunaoara.~ . cind voim a arata un Iucru _general. . Gaslm" totdeauna obscur Iucrul pe vcare voim a~l dovedi :.[n ceea .s ~ - x pr~n~ipii~:rle lucrurilor . ch.' 9 8 -.avem nici 0 dovada.. . pe care niciodata ei "nu le-an vazut in "lumey-si lIT. . d~~~ exista multesansede parteaafirrnativei.zi. '_ '".. j " 1£1 arta. exprima amindoi vederea acestill 11utlu prin aceleasicuvinte. unde.. Acest sfirsit de fraza este luat dupa ed. inclt Iti! trebuie un simt foarte rafinat si foarte fin sp~e a -Ie sesiza. _ in I '~.i -oerc foarte -restrins.. lucruri asa de delicate si atit de numeroase..C!1 usurinta.. de suportat rdecrt gindul ~mortiL cind amen in tao .{iile de ordin stiin11 ~e.amanunt. 'ce voim a dovedi . Slut Si astfel esterar ea geometrii sa fie 'fini sl ca cei fini ~sa fie'.~' I .. 'degraba Ie. ' Spiritele fine. " -. \ 69 .. Geometrii care nu : ~irlt decrt geometri' mintea dreapta." ' I.principiile nu se lasa rnirmite. il intelegem .In acel~i.. _./. '. .hQt. ~i infi~te ~r:ut~~i \'in a Ie face simtite ceior ce nu le sirnt prm ei msisi.-.s. dam -./ . ni geometres. iar priceperea num~ -un~.lle.-.irationamente..6" C.v~ru. zapada.nu pre a este rnsa convingator. Iar eei fini. F.. Ia 'cul- tific carora Iele. lfiindea.' J' _.

dra..-. care facem [udecati despre frumos."'C' este fata de mintea care vede cauzele Intocmai cum sint simturile fizice fatac. I. .--~. Dar nu toata Iumea .:.eu orice pret~i trateasa.lr pe care nu-l putea nimeni opri.": pe care 0 . fata -'"'~ de eel ce au minte. ~i pEl care ocauta prin creatiile lo'r. dar se? '.cum este sigur ca exista exceptn delaregula.1care nu scriu bine.ilo~ gloria. asta ne-ar afecta poate la fel ca 91 obiectele pe -care le vedem in toate zilele. intocmai ca cei ce au -un eeasomie. ceizdintii se [ncapatfneazain a . R.7~' gostea. 11. Iumii. Alexandre. a 14 Daca am visa in toate noptile acelasl Iucru.___J i~ . Aiexandru era un tln.I.oc~i.. I \ I . Aceasta mai de.!. contrara fiindca este falsa iO. singurul lor cL9tig oeste ca li se spune=ca sint ridicoli \$i sint luat. .G. Caesar tnsa trebuie s? fi fest mai chibzuit. p.sint vizibile . 13 Toata lumea vede ca ne framintam pentru ceva nesigur: pe mare. 'r lui numar al celor ce cunosc pretul creatiilor tale.. J '_ " _h oc~n ~mod "ob~n~1t.I. I .G. aproba suprimarea numelui lui" August .pe :. Aceasta.. vizibil. acest: fel de minte . fata de cei ce nu-l au 12."fantezia sa este sentiment. Unul spune ea sentimentul sau este fantezie . iar vointei . Tre. de falsita. iar celuilalf : tirnpul' nu ti se pare lung '~deloc.8 Sint oameni care vorbesc blne :. 9 Este -foarte rau clnd urrnezi exceptia in Iocul "~.. si . It Ed. Ii insufletesc 91 scot din rnintea lor mai rnult decit Ie este eu putinta cind nu sint de nlmic jnsufletltd. fata de cei]alti... Ratiunea se of era.~i. asistenta etc..-'. pentru a " cauta distractie in cucerirea. mare putere . <. 90. pentru ca loeul. - P. . SPi. ad": cit de mare ar fi.arata ca YOl': glorie . in fata celor ' care ~~copera ~uzele. si-ml rid de eel ce . . '. ~ cita vrewe cauzele .lI~i.-~-j foarte greu sa fad distinctie intre aeeste contrarii: .e~ cei ce au numai . menta . Irni privesc ceasornicul si spun unuia : te plictisesti . lucrurile se petree in asa fel ~.. mestesugar ar fi ~ .'ijumatate .. Totl.'ml~die Ia toate sensuriie si astfel' judecata nu mai) are nici unul. Arfi nevoie de 0 regula. t~ .1Desi tot ell mintea vedem efectele. interioara (d... 67) . Caci efectele se fac slmtlte.le spirit. dupa . Dar el n-a vazut ratiunea acestui efect. Celalalt zice r nu sint decit trei . . spun ea lor li se pare timpul lung :'ii ca eu [udec pa~ .. _ 13 Ceasornicul care regleaza timpul a carui durata 0 apre. pare-mi-se. $i d~. p. . adaos aledo " 12 ••• d regard des autres qui n'en. regula. . . graba i se potrivea lui Alexandru !l4. Fantezia "este ~i asernanatoare si contrara sentimentului : asemanatoare pentru -ea nu [udeca de. Unul sppne: sint doua ore ~ de oind starn aici. Cind nu vezi adevarurile. Data. Montaigne a vazut di o minte schioapa te poate ofens a si ea obiceiulare o.!n. despre adevar ~i despre armonie este de' alta natura..trebuie sa jude cam lucrurile cu severitate. F. .· ~. fani sa vrei te legi r.rituluiii e propriecredinta. Espiard. 70 11 .----....> 12 Caesar era prea battin.a face caz deecest avantaj. "en dis de meme de mon cote.a . si tot asa spun si eu11. . ~10Aceasta explicatle este un adaos al ed.: sferturi de ora. Cei ce nu : vad decit efectele si de fel cauzele sint. 11 . ' . . cu dispret pe ceivce nu creeaza. exceptiei.nurnai pentru minte. ·In lupta etc.".: ~.te multumesti cu stima . P. Fal:lgere zice : d Auguste et d Alexandre. Ei insa nu 'ii'tiu ca judec dupa ceasornicul meu 13. In Des Pensees..: uS. 10 Creatorii sint rari ."".. dar drept. .: vede _regula partilor ee sint in lupta fiii care demonstreaza ca asa trebuie sa fie. .(5Rationamentul nostru cedeaza sentimentului.• l'egard des autres... insa cei ce nu creeaza nimic stut mai numerosi si prin urmare mai putemici. caci este o+ora I'. -. te opui. Trebuie sa fii sever 91 sa..buis deci saevitt de.~i eil . acestia creatol. 'ciaza mintea este ceasornicul exterior. ". 7 Cei ce [udeea 0 opera pe ba~a de regul! sint.:. regulii. . lac. .' Cousin.trivit 'fanteziei mele. ORot -point.nicur . drept oameni eu nahrci.

. ·zaoornicestaplanurile celor ce vor isa Ie cl..stau totdeauna pe tronurile lor. Aceasta alegere nu s-ar putea face daca' nu ·am pregatit-oisl daca nu facem nimic casa 0 stricam.· de caldura 9i de. de sornn. cum se.a editia de mai .fih:a caalalta sau fara ~intreg. de.ll:t~r'~!' ar j- 17 Cunoscind pasiunea dominanta a cuiva. 1'9 Daca omular incepe prin a se studia pe .attt .$i . is. bisarerie care. clemente pentru a-I compune.it:·· . el raport cu viata ornului. . se formeaza un 'cere din care fericiti sint care pot ramine in afara lui . _. "1. 'atunci cind facem 0 calatorie.. . • C in mal -lq Si principii si regii se distreaza uneori. il?i poate perverti 91 simtirea.aceeasi proportie cu el. . o clip-a.-. vazind ca ei au trecut atttea . simte corpurile..r-~i din care. 1 . " dirr-pricina. aproape tot .atare nenorociri. Ne formam rnintea slsimtamintul prin convorbiri A~ ca convorbirtle bune sau rele formeaza sau strica.I. am suferi. care nu este alit de continua si de egala incit sa nu se schimbe. si-au faeut ei in~i~] legi de care asculta ·cU exaotitate.'-j""'--. din infinit acesta -este 72: . . in aceasta privinta. ceea ce vedem in ele rte -afecteaaa ..G.sine. . El se urea pentru .v. ..!J:. ~"""---l"1.G~ .:. de .'face el are nevoie de. .i as. " Flacara nu dureaza fara.. cum spre exemplu hot]i etc. Astfel.' ~~_~_~'.Sufletul ajunge uneori la vrnari inaltimi sPw.sus. . ar vedea cit de incapabil 'este de a trece dinoolo de • el Insusi.. . Ei -nu -'.li totust fieeare are fanteaiile sale contrare propriului lui bine. _. r ~/\ 15 Ed. par{ile de . ~~ mente pentru a se hrani. . . eazul in -eare cu adevarat ne este frica sa nu eadem in . '. jurul lui. renuntind la :toate legile lui Dumnezeu .. acest alineat -ar apertine d-nei Perter.'. important sa ni Ie stim .. de timp pentru a dura. .i acest s:flr:.'. .. Dar diferitele pa.._ . S-ar plictisi. in <. Deci pentru a cunoaste pe Yna. Ca' sa-l cunoastem pe om. Iesul. noptiie -cl("S-iciem urmariti dusmani si tulburati de fantome ingrozitoare 91 ca ne petrecem toate zilele in diferite ocupatn. desi mad pgtin .. Dar pentru ca visele sint toate deosebite ~ 1. Deci.' douasprezece ore. 18 Dupa CUm uriul i~i perverteste mintea.care ar visa in . esti sigur. relele din Vis ar fi aceleasi ca $i cele .' Mahomed.vTsa-i~-toat-.aer. Aeeastaoonstituieo._' .-ternem de trezire. Dup. _ Omul. ..' toate. EI are ~evoie de lac pentru a-I cuprinde. trebuie deci -sa ~tim. ".0. -I'rpr'.1. alege. presupunind ea aI. .::e. . oa-i vei placea : :. .aer pentru a resplra.oit daca aceasta ar fi adevarat si ne-am teme .~ ~ ".brusc si mai rat ca: atunci cind calatorim.' bunaoara are legaturi eu tot ce se atla. pentru a ne forma si nu ne perverti. Atunei zicem: "Inti pare ca visez. ered . 17 Ornul estelo-'..u:·.tual~'. _. F. De fapt.. $i 'al~ naturii... cad viata este un vis ceva mai putin nestatornic decit visul irisusi". cum ne .este alcatuita lumea : an intre ele un raport de asa natura 91 oasemenea iruanturre una eu alta.~~~• ~. Vede lwnina.16 Este amuzant faptul ea m Iurne exista oarneni S'ar~. Cum s-ar_..cade sub sernnul unirii cu el.ade' a sfinte". ltele asa de drepte.din· realitate...treb~ie~'a cunoastem pe cealalta.>hgeafectiunea. I •• : r I' .ca.continuitatii.este'l_r~ge. aer spre a treE . ru. v ca ~ ~ 'oJ .. ca .. Este dec. ca sa cunoastem aerul trebuie sa stim prin ee... dar nu rarnine prea rnult in ele.>i se diversifica. . ea_ fi in~te9ugai. insa cade din nou In cIipa urrnatoare 16. '. ". -_ C a =. Marirea are nevoie de a fi uneori parasita pentcu ~a fi ma_ibine Jimtita..'e- .$.• ~.oasea intr'egul ? ~Omul va aspira poate sa'-cunuase .'----. «Ereticii»" r:. mult putin decit ceea ee aflam cind smtem treji. asa ]ogide~ii.ar_ UrI rege. iar. . _judt cred ea este cu neputinta cunoasterea uneia . l6 Faugere are alta versiune I..e el si bine.V:O-''''~_. de miscare pentru a trai.-i:mrte. adauga: "Ostasii lui.Se' paFe ca Iicenta Tor trebuie sa tHe fara nici 0 bariera. in sfirsit : totul . utea c£ 0 parte _?a cun..

ci sa-l incalzeasca. dad.< . se eunoaste pe sine. facuta. in lucrurile' din natura" a carer cunoastere nu este necesara. Eu vad in aceste spuse -inceputul si imaginea uzurparli '.tate Dei.fel decit spirituala. Cad ei spuncu indrazneala ca eorpurile tind in [os.Iucruri si sa atribuie corpurilor ceea ee . culmea greutatilor sale si tptlli$i aceasta este propria sa iiinta.caci este cu neputinta ca partea care rationeaza in noi sa fie alt.omului este de a avea 0 curiozitate plina de neIiniste pentru lucrurile pe care nu le poata cunoaste : si nu stiu daca nu estepentru el un rau mai mic-sa fie eronat in ce priveste lucrurile diu natura. lucruri care nu apartin decit corpurilor etc . - templam.Y ~ c t I p ..noastre. .. din' camestec. urmatorul Iragment : "Esus Cristos ~_j_ sf.": 75 . decit ' sa aiba aceasta curiozitate inutila.uriie fiind '~i' cauzate "iii' cauzante. ..tinde ica sintern numai corporali. putin ce este spirit sau cum un corp poate fi unit cu un spirit. In' ele insele.. . Aiei este . poate nu este tau sir existe 0eroare comuna care fixeaza spiritul oamenilor ca. De civi. noi nu putem..$i astre). ale . "clucr. Paul n-au urmat ozdinea spiritului. Cine. evolutia bolilor) . Si in cazul in care am pre-. Omuleste pentru el insus!' eel mai prodigios obiect din natura. zic cei mari. Cad una din principalele boii_. .-.expunind in ordine cauzele iubirii : aoest Iucru ar fi fidico120. ar fi intr-un loc $i Ie atribuie miscarea de la un capat la altul. In loc de' a 'prlmi in noi ideile despre lucrtrriasa . ei le privesc ca sl cum .cum sint. sintem numad materiali. lucrurile sint simple ~i ca noi sintern alcatuiti din doua firi opuse s! diferite ca genuri. Modus quo corporibus adhaerent spirit-us. mijlocite ~imijlocitoare" liIi toate intreti" hindu-sa printr-o legatura naturala sifnsensibtla care _Jeaga pe cele mai indepartatersi pe eele mai diferite. fara cunoas4erea fiecareia din parti.. care con~tairi principn si ~emonstratll._ - . .lucrill'i!le simple spirituale sicorporafe .conI_ . gasesc CUi neputinta cunoasterea partilor. iar daca sintem alcatultl din spirit !Ii materie. Nu _cauti a dovedi ca trebuie sa iii iubit. etc. p . 21 Al meu.e or~inea lui.e oameni. in tregului pamin t. sa spur ca materia '. . trup 18 a fa cut ca aproape toti filozofii sa conIunde " -Ideile despre . \ - . - ca 20 Cind. lucruri care toate nu apart in "decit spiritelor. Iata-L: . ca .n-ar credo acest arnestec ne-ar.. acesta este locul meu sub soare. 18 In textul Faugere acest alineat este mai dezvoltat. 9i vorbind de spirite.nu stim realmcnte nimic. did el nu poate : concepe ce este corp si inca rnai . 10: "Modul cum sotrItul veste ulltt ell corpul nu poafe Ii inteles de catre om ~i totusi acesta este omul insusi". toate Iucrurile simple pe care Ie . Inima 0 are pe a ei. Luna (careia i se atribuie schimbari dupa timp.. ca se tern de vid. il' inimii care de fapt este eeaa dragostei.. . et hoc tamen homo est 19. ~i aju. . I ~_. cunoaste nimic.nu apartine decit spiritelor si acestora ceea ce nu _ convinededt corpurilor. La fel ~i F'ericitul Augustin". caci nu au urrnarit numai sa instruiasca p. r \. ci pe. . simpatii '91: antipatii.Numai aceasta alcatuire a omului din spirit si din '. exista unele despre care . asta ne-ar inlatura si mai mult de la cunoasterea lucrurilor. Ciinele acesta este al meu. convpreheruii ab hominibus non poteet. boim cu calitatile' fiintei . ziccopiii . noi nu putem cuneaste ]n mod pedect . .tate !?i 'ajutatoare. lara cunoasteres In1iregului si eunoasterea lntregmll1i. intruoit nu este rtimic mai de neccnceput decit. ca ele aspira spre centrul lor" fug de distru--~:gerea lor. fi foarte comprehensibil ? Este totusi lucrul pe -care-I' intelegem eel mai putin.~2 ~pirit'l11 i~i a:. vazindu-ne c-ii Iuam Iucrurile ca alcatuite din sp~r1t ~i din corp. 1670 intercaleaza aid. 19 Aug u_s_ti n. XXI. al tiiu.'~i Ceea ce desavlr?e9te neputinta noastra de a cunoaste ltrcrurile este f'aptul ca. din suflet si trup . cs auJnclinatii. bunaoara. I wEd.

' 'It. 25 Ed. acoperita de oglinzi si deIanturi de alama . .natureL. " - . ar trebui ·sa spunern 1?ifrumuse~€" gsometrica 'sau frumusete medicinala. si nurnim acest jargon frumusete poetica 24. iara retinere. la tara. . la Iocul respeoiLiv.Ele sint dovezi.R. el condarnna retorica S~blastir::i acum se ridica impotriva tuturor procedeelor exterioare ale retoricii.. Principiul 'lor nu este de a vorbi bine. ar fi 'in stare sa o .mai putiri filozofica ~-i eea mai putin serioasa din .. . . minune a zilelor noastre.. ei era_l!l niste oameni de treaba. Iar cind au Uicut Leqiie ~i Potiticile. - 11 . ia chiar drept regina.I. laur fatal.>ti01ce inseamna acest. in afara de faptul ca identitatea ce.~ " guta. . ci prin inima ! Nu separ~ fr~mostll de adevar.". se stabileste intre noi ne face sirntim in mod obliga-I . ferneie irnbra.). nu in toate exista reg'uJ!a generala.» oata dupa aeest model 25 va veclea-o domnisoara dra. adevarata vine din inima. iQ. aceasta binefaoeie ni-Lapropie.. Mergind cum s-a aratat . In aceiasi S€ns se ia si espr~t nature 1. ~i din lipsa acestel cunoasteri.aceasta repetare nu este gre$ea}<1. adevarurfle sint . lata pentru ce unii numesc sonetele £acute dupa acest roodel.hiDe care-I' oblect'ui geometriei (care se sprijina pe dovezi) sau al rnedicinei (care eonsta in vindecare) .uracu textul). -~ I.·~. descoperim innoi insine ade~ . . . Cmd colo.G.endement. nu exista Paris. .22 Cele ce urmeaza pot fi socotite cugetari asupra stilului. NUl'. viata lor. le-au facut .vrei Sa le' corectezi. intr-o vorbire naturala 26 se zugraveste unsentiment. . Si totusi nu 0 spunem. dar nu stirn in' ce consta placerea -care este+obiectul poeziei. 24 Sint oarneni care prezinta totul mascat.'pe ni1$te. Se vede dl Pascal. '~ 23 2~ • . \-.1 ride de elocinta "..i'-o vorbire descopen cuvinte care se repeta 9i pe care..avetcrede ca Pascal se ridica Impotriva scolii lui Malherbe. sint ca cei ce fae false ferestre pentru simetrie. nefortata. model n~t1!ral pe oa..exista . ce avem n9i. consecvent conceptiei sale. 26'dJiscours nat'!lT. Cel ce-si va mchipui insa' 0. le gase$ti as. regine de tara2'8 Crud.)."uiU ce are el si. ~ 25 Reguli ale . P.G. pentru ca se stie mai bine i. ci de face. 21 :••Ei comme desr=r= tOUjOUTS graves et serieua: (adaos al ed. Ch.il'aje totdeauna grave $1 serioase 21.r . . cio capitals a regatului. Aceia insa care' nu au prea multa pdcepere poate ca ar adrnira-o in" acest costurn.el = vorbire in care se face 0 prezen tare a unui vadavar' fara afectare. frurnoasa stee 23. pense-elF in naturelles. fortind cuvintele.limbajului. neg1ija. P.. -Cel rnai fiIozofic luCI'U era. .G. si in loc M' 0 gaseasca plaClita. mal sus de la ideea creatoare si mal degraba de la sentimentul creator Ia mijloacele de expresie. .distrindu-se si desfatindu -se.23' Lumea nu-si inchipuie de obicei pe \ Platen si \ :epe.G. pentru ca el ile-a aratat. .n ce consta ceea ce numim pla cut la 0 ferneie decit 1a: un Vel'S. ea' nu stie ca. Sa . adauga-: "care consta in a spune lucruri rnarunte cuvinte rnari" (adaosuj nu are legat. Cum spunem fr-umusete 'poetica. -.rege pentru ei. astfel.perso.j'ntelese 91 patrunse par l'ent. D~ca int. inima.Iinis tiit<1. sauun rapt. in unele Iocuri.'Aristetel decit in rO. Cine zice ica-] 0 greseala repetarea lor 0 spline din invidie si invidia este oarba . forma. ocupindu-se prea mult de. 0 viata sirnpla ~i . 26 ce ce aldituiescantiteze.be l:rngi' si : ca.' -. varul pe care Il auzim si care sta ascuns in noi fAra sa ostirn.. r > H. "Adevarata elocinta i. Dl1pa 0:'1.re' trebuie s~-limitam. care. - I.a de Ia Ioeul lor. lumea a inventat unii termeni bizari ca :' secol de aur. trebuie sa le 18:$1. cmd . style . El nu convinse prin ratiune. caei. ceea ce inseamna simtul.le noble de l'ouvrage. ceea ce la el inseamna ratiunea 9ipar' la volonte. ~ I.figuri bune. 27 Frumusete poetics 22. Sintern indemnati atunei sa iubirn pe eel ce ne-a facut sa simtimaeel. toriu 0 inclinare afectuoasa catre el. arata ca ordinea."bel astre (adaos 81 ed.lauiier. ci un august 'monarh . iar a I motivul este ca 9tim'. etc. Era partea cea .' nuva putea sa nu rida.adevar. Nu .dt ai strica vorbirit taindu-le. care rideau ca si oeilalti cu rrietenii lor.R.