Dezvoltare uman .

Psihologia Vârstelor
TEMA 1 PRBLEME INTRODUCTIVE ÎN DOMENIU
1. Defini ie Psihologia Vârstelor este o disciplin ramur a psihologiei , cu un specific aparte. Ea studiaz legile dezvolt rii psihice ale persoanei pe parcursul întregii vie i. Exist i alte psihologii evolutive cum ar fi psihologia copilului, adolescentului, adultului sau

psihologia vârstelor târzii, Psihologia dezvolt rii umane i Zoopsihologia. Psihologia vârstelor acoper toate aceste tipuri de psihologii caracterizându-se prin integralitate. Psihologia vârstelor încearc s ofere un tablou cât mai complet al fiec rui stadiu de vârst dar i s eviden ieze cum se influen eaz progresiv unele pe altele mecanismele psihice dezvoltate în fiecare dintre perioade.

2. Caracteristici Cerceteaz mecanismele dezvolt rii i încearc s elaboreze teorii ale dezvolt rii Caut rela iile dintre ceea ce este ereditar (înn scut) i ceea ce este dobândit (asimilat prin înv are) Este interesat de descoperirea unor noi fenomene i de explicarea lor, pentru a îmbog i acest domeniu al psihologiei Caut legi cu caracter general în ceea ce prive te dezvoltarea psihic . Este o disciplin cu largi aplica ii practice Este în leg tur cu toate celelalte psihologii. Metodele de cercetare folosite sunt acelea i cu ale celorlalte tipuri de psihologie doar c sunt folosite selectiv în func ie de problematica studiat .

3. Principii metodologice Acestea sunt folosite în interpretare i sunt utile când se face o dezbatere pe o anumit tem . Nu exist un punct de vedere comun în ceea ce prive te num rul lor. Unii le restrâng la 2 3 principii iar al ii folosesc mai multe, împrumutând din biologie i fizic .

-

Principiul dezvolt rii i al istorismului. Acesta este un principiu comun tuturor disciplinelor psihologice. Principiul se refer la drumul parcurs de procesele psihice în dezvoltarea lor calitativ i cantitativ . Procesul psihic este o transformare de la structuri

simple la structuri complexe rezultând la fiecare etap de evolu ie un produs. Fiecare etap a dezvolt rii este un rezultat al ac iunilor precedentei i totodat o premis , sau un punct de plecare, pentru apari ia urm toarei etape. Structurile care au fost create nu dispar odat cu apari ia celor noi i se integreaz în ele i li se subordoneaz . Principiul diferen ierii i integr rii. Pornind de la anumite structuri, premise i achizi ii existente se observ evolu ia unor elemente ce se diferen iaz de restul dar care totu i se integreaz în structur Principiul structuralit ii. Componentele psihice sunt organizate ierarhic. Piaget a pus bazele structuralismului genetic în psihologie, el ar tând cum dezvoltarea se bazeaz pe organizare i cum organizarea duce la dezvoltare. Specificitatea fiec rui stadiu de dezvoltare. Stadiile de dezvoltare psihic sunt guvernate de legi generale i particulare.

4. Dinamism psihic i evolu ie uman a. Reperele psihodinamice sunt acele criterii prin care dezvoltarea psihic este împ r it în perioade, cicluri i stadii de dezvoltare. În identificarea acestor repere contribu ii importante au avut speciali tii din domeniul psihologiei copilului. Exemple de astfel de repere psihodinamice sunt: cre terea în în l ime i în greutate, schimbarea i deteriorarea danturii, evolu ia i regresia vie ii sexuale.

Câteva idei din sfera teoriilor evolutive: Arnold Gesell afirm despre dezvoltarea psihic uman c este animat de o for comparabil cu cea nuclear , în sensul c odat declan at nu mai poate fi oprit . Deasemenea vorbind despre comportamentele din timpul vârstei maturiz rii le consider mai importante decât achizi iile ce se produc în perioadele timpurii din via a unui om. El a mai spus despre procesul dezvolt rii c este dictat de mecanismele genetice de i recunoa te c influen în acest proces. i condi iile de mediu au o oarecare

Eduard Claparade spune c pân la vârsta de 12 an la copil se dezvolt planul mentalintelectual. Între 12 i 18 ani se dezvolt planul emo ional-afectiv, cel moral i cel

sete) i pe instinctul mor ii. Piaget.Teoriile freudiene pun accentul pe energia instinctual . idealuri) i posibilitatea societ ii de a le satisface. Ereditatea a fost studiat cu mare interes pentru a se vedea cum influen eaz caracteristicile ce definesc tr s turi fizice i psihice ale unei fiin e. ipul de rela ii ce influen eaz adaptarea i integrarea social . Cele mai frecvente sunt cele de comunicare i sociale (protejare. Jean Piaget vine cu o teorie unic în care spune c structurile psihice i rela iile cu mediu se dezvolt pe plan psihologic în mod dinamic. Oricum. în care investe te energii i pe care le dezvolt odat cu trecerea timpului. r mâne un nume de referin . Aceasta se refer la anumite activit i spre care copilul se orienteaz . cea biologic . respingere. cerin ele subiective ale persoanei (dorin e. Perioada copil riei în care copilul este dependent i supus p rin ilor creeaz în jurul Eu-lui o alt structur numit Supraeu. Sunt trei criterii minimale:   ¡ ipul fundamental de activitate. ce con ine tot ce este ereditar. Freud a lansat conceptul de Sine. Ace tia î i combin materialul genetic prim procedura numit în termeni de specialitate crossing-over i astfel rezult o celul cu 23 de cromozomi. simpatie. Dup aceast vârst omul matur este c l uzit în dezvoltarea sa de aspira iile i idealurile pe care le are. Reperele psihogenetice reprezint caracteristicile stadiilor delimitate dup criteriile acceptate. Dup altele 35 000 de gene. pe instinctul de conservare a vie ii (foame. dar chiar i cu acest neajuns. Eu-l define te omul a a cum este. aspira ii. Ereditatea Ereditatea este însu irea oric rei materii vi prin care se transmit de la o genera ie la alta factorii ereditari sau genele. dependen . Pachetul de gene este con inut de cei 46 de cromozomi proveni i în egal m sur de la ambii parteneri. frustrare) Conflictul dintre cerin ele socio-culturale i posibilit ile individului de a le satisface. num rul de combina ii este incredibil de . care se exprim prin sexualitate (libido). dar Freud mai aduce o no iune de Eu idealcare define te omul a a cum ar trebuii s fie. 5. Un neajuns al teoriei lui este c încheie planul de dezvoltare psihic odat cu încheierea adolescen ei. cu prec dere instincte. empatie.social. b. În cadrul acestor opozi ii coeren a este dat de tendin a natural spre echilibru. Freud. Un genom uman con ine dup unele surse 30 000 de gene. Sub influen a lumii reale o parte din sine Eu-l sufer o transformare i devine intermediar între cele dou .

7. Sunt persoane care reu esc s înve e lucruri. Educa ia Ritmul social este tot mai alert. Doar prin clonare au fost ob inute dou organisme cu aceea i informa ie genetic . .mare. i alte tr s turi specifice. r mâne o întrebare la care cu greu se poate da un r spuns. S-a observat c unii oameni adopt unele atitudini i practici într-un mod foarte u or (parc ar fi n scu i pentru aceasta). au aceea i cultur . Cultura i tiin a evolueaz spre culmi tot mai înalte i aceasta presupune un nou tip de adaptare a individului (acumularea de cât mai multe informa ii) pentru a face fa exigen elor societ ii în care tr ie te. dezvoltarea lor în planul psihologic va fi diferit deoarece fiecare fiin tr ie te o experien de via diferit . dintr-un domeniu oarecare. culturali i istorici. i dispozi ia neuronilor. sociali. u ara teristi ile ei ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ Dar tot genele reeaz în fie are persoan un model uni de fiin uman ¢ ¢ proprii: num rul. În ce procente influen eaz fiecare dintre acestea dou . ediul ¢ ¢ azuri identi e are pentru o perioad s fi avut a ela i indi e de re tere. rea ia organismului la diferite substan e. Genele creeaz pentru reprezentan ii speciei umane o serie de caracteristici generale care definesc fiecare individ. nici chiar la nivel teoretic nu exist posibilitatea ca s apar dou fiin e identice. Etnii care vorbesc aceea i limb . Mediul integreaz totalitatea condi iilor de via ce î i aduc aportul al dezvoltarea omului pe toate planurile. componen i ai mediului. diferen ele de aspe t fizi dintre persoane et . ompozi ia himi ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ identi ( a tipuri de elemente onstitutive) et . Nu ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ £ au g sit ni i m ar dou 6. transmit urma ilor lor aceste tr s turi. educa ionali. Din cele mai vechi timpuri oamenii au c utat locuri mai bune unde ar putea tr ii i dac a fost cazul au p r sit locurile natale i inuturile de ba tin pentru a se muta într-un loc mai fertil. Mediul mai înglobeaz componenta demografic . sunt: climatici. În ceea ce prive te omul to i sunt deacord asupra faptului c dezvoltarea lui psihic depinde de ambii factori: ereditari i ambientali. apa it ile ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ intele tuale de a înv a. sau într-o societate care le oferea mai mult siguran . Doi er et tori timp de 12 ani au f ut un studiu de re tere în în l ime la 3000 de opii. ci chiar dac ob inem do organisme identice la nivel biologic. num rul de membre. Ast zi numim acest proces emigrare iar factorul principal este cel economic. economici. vorbi. iar aceasta se poate explica doar prin dotarea lor genetic care le faciliteaz aceast abilitate. Ai i este vorba de pozi ia biped . Dar apartenen a de un loc fizic i o etnie nu este un factor suficient de puternic pentru a re ine individul. m rime. Ace ti factori. cu foarte mare lejeritate.

mânt i programe Mass-Media are un rol aparte în societate prin faptul c prezint informa ii de ultim actualitate. Este o diferen mare între informa iile oferite de sistemul de înv mânt i cel oferit de mass-media. . S-au creat institu ii de înv graduale care ajut omul s .i dezvolte capacit ile intelectuale. Dar odat cu trecerea evenimentului i informa ia respectiv este în cele mai multe cazuri dat uit rii.Astfel a luat amploare sistemul educa ional. Ideile se nasc i mor cu o efemeritate ce nu poate concura cu altceva.

Cu aceast ocazie apar primele conflicte deoarece nu pot primi tot ce vor i trebuie s înve e de la p rin i anumite reguli. În opozi ie cu aceasta. Aceste stadii corespund concentr rii energiei sexuale în jurul diferitelor p r i ale corpului. iar în plus fa de Freud. Erickson este de p rere c personalitatea individului se dezvolt pe parcursul întregii vie i. În teoria sa fiecare persoan trece de-a lungul vie ii prin diferite stadii de dezvoltare diferen iate între ele în mod calitativ. lipsa mame sau chiar neglijen a ei. 1 an .> 1 an. Perioadaîncredere / neîncredere Este perioada definit de Freud ca fiind cea oral i este cea mai lipsit de ajutor a individului.TEMA 2 Stadialitate èi evolu ie uman Stadiile dezvolt rii psihice Referitor la acest subiect nu to i cercet torii sunt deacord asupra unei singure scheme precise. Comunicarea este mult mai u oare c ceilal i. el mai aduce în discu ie. influen eaz personalitatea individului. Toate celelalte etape ale vie ii sunt doar o reeditare a unor procese din aceast perioad a copil riei. stadiul anal(anul II i III de via ). de exemplu spune c primii 5 ani din via sunt cei mai importan i în formare.> 3ani. va genera în copil un sentiment de neîncredere. urmeaz un stadiu latent de adormire sexual în care copilul se poate ocupa în lini te de acumularea de cuno tin e. Freud. plecând în elaborarea acestuia de la fazele psihosexuale din teoria lui Freud. în acest caz energia psihic este canalizat spre procesele de reten ie i spre eliminare. în special cu procesul de inere i apoi sc parea unui obiect. . mama dezvolt în copil un sim mânt de încredere în lumea din jurul s u. i admite. Copii la acest stadiu încep s . stadiul genital caracteristic perioadei de pubertate. Acordând asisten copilului prin satisfacerea nevoilor sale fizice. Autonomie / ru ine Aceasta este etapa anal la Freud i este o perioad în care copii dezvolt o serie de abilit i fizice i psihice. stadiul falic reprezentat de descoperirea în jurul vârstei de 5-6 ani a pl cerii oferit de organele genitale. timp în care rela ia copil p rinte este cea mai strâns . Fiecare a încercat s compun o schem proprie în func ie de cercet rile efectuate. La fel ca i Jung. 2. Se mândresc cu noile capacit i achizi ionate. sociali i culturali. Erickson structureaz evolu ia uman în 8 etape: 1. Erick Erickson este o alt personalitate care vine cu un model al s u de dezvoltare a personalit ii. Astfel avem în primele luni de via stadiul oralcând copilul are pl cerea adus de hran .i cear drepturile prin anumite dorin e pe care vor s le impun . faptul c factorii istorici. Na tere .

O cauz a acestor situa ii este teama unora de a nu deveni vulnerabili în fa a semenilor. Ini iativ / vin Analoag etapei falice din teoria lui Freud aceast etap cunoa te o dezvoltare accentuat a unor abilit i mentale i motrice i în acela i timp se dezvolt o preferin pentru p rintele de sex opus iar pentru cel de acela i sex o oarecare rivalitate. 4.i treptat via a în mâini. 3 ani . 5/6 ani . Intimitatea nu se rezum la nivelul de sexualitate ci cap t i o latur protectoare de care beneficiaz partenerul. Intimitate/ izolare Perioad definit ca fiind pasional pentru individ. Perioada în care copilul merge la coal este cea în care acesta cunoa te pl cerea de a împlini unele sarcini cu succes. Rolul p rin ilor în aceast perioad este de a manevra cu grij dezvoltarea copilului. se leag rela ii cu ceilal i de la nivelele de simpl prietenie la nivelul de intimitate sexual . mai ales la partea ce ine de complexul lui Oedip. Atitudinea i comportamentul inadecvat atât a p rin ilor cât i a profesorilor fa de copil vor na te în acesta un sentiment de inferioritate în ce prive te capacitatea sa de a rezolva anumite sarcini. Tân rul va încerca diferite modele. Cre tere/ stagnare . 7.> 35ani.> 5ani. este caracterizat de ob inerea independen ei fa de p rin i sau alt tip de protector. Individul devine productiv pentru el i pentru societate. 5.> 18ani. Pedepsele în aceast perioad vor genera un sim mânt de vinov ie . Acceptarea propriei identit i este o perioad dificil i plin de anxiet i (temeri) care trebuie dep ite. Cei care nu sunt capabili s stabileasc rela ii de diferite grade cu semenii. Identitate/ confuzie Este o perioad crucial în care se ridic problema identit ii Eu-lui care trebuie rezolvat . devin izola i.> 11ani. Lipsa unei identit i va crea confuzie în anii urm tori. 18 ani . diferite ideologi. 12 ani . individului fiindu-i grea integrarea. pân se va opri asupra uneia care crede c i se potrive te. pentru a-l suprimam lucru esen ial în punerea bazelor pentru principiile morale.> 55ani. În aceste 4 stadii prezentate pân acum dependen a fa de p rin i este foarte mare.3. 35 ani . Atât coala cât i casa vor deyvolta acum în copil noi capacit i printre care i aceea de a respecta regulile. inhibându-l. Activism / inferioritate Stadiul laten elor la Freud. Abia în urm toarele 4 stadii individul se elibereaz de sub tutela lor luându. Este necesar ca la ie irea din adolescen identit ii deoarece acesta-i va da siguran via individul s aib un sim al în alegerile pe care trebuie s le fac în noua perioad de în care intr . Un aspect interesant este cel prin care identitatea proprie fuzioneaz cu identitatea celuilalt (în special în rela ia cu partenerul de via ). 6.

Maturitate biologic deplin . Maturitatea 44-65 ani. omul începe s se gândeasc la partea sa interioar (religie. Încadrare profesional la capacitate maxim Vârsta înaintat 65-.. Dezangajare profesional . Jung lanseaz conceptul de individuare. Chiar dac o mare parte din problemele vie ii au fost rezolvate.. . filosofie. c a proces ce dureaz toat via a aducându. unii autori sub influen a teoriei lui Erickson. deoarece Jung e de p rere c Egu-l se formeaz odat cu capacitatea copilului de a face diferen a dintre Sine i ceilal i. Dac persoana î i rememoreaz via a cu un sentiment de frustrare pentru c a rata unele oportunit i. IntegrareaEu-lui/ depresie Expresia se refer la acceptarea trecutului i a locului pe care l-ai avut în lume. îndrumare. 55 ani . Maturizare biologic Tinere ea 25-44 ani. Încadrare profesional . are timp pentru a privi retrospectiv. Aceasta este vârsta când copii pleac fiecare la casele lor i individul ajuns la cap tul eforturilor majore depuse în via . În perioada adolescen ei . Tot prin individuare se face i trecerea de la o perioad a vie ii la late (copil rie tinere e). Perioada de cre tere i instruire cu ajutorul sistemelor educa ionale Adolescen a 15-25 ani.. un mare psihanalist. Abia la pubertate psihicul ia form i con inut. sau din alte motive.. gradul de risc pentru depresie este extrem de mare antrenând odat cu ea dezgustul fa de via i dispre ul fa de ceilal i. este de p rere c vârsta adult este cea important deoarece omul este modelat atât în func ie de trecutul s u cât i în func ie de viitorul al care aspir . 8. Dac acest comportament nu este manifestat. au afirmat c la fete perioada de formare a Eu-lui se prelunge te pân dup c s torie.. Aceast preocupare nu se limiteaz doar la proprii copii ci cercul este mai extins.În aceast perioad apare nevoia interioar de a acorda sfat.> . de angajarea lui Dup cum se observ criteriul lui Super este preg tirea i raportul fa profesional . Perioada copil riei nu are o a a mare importan ca la Freud. celor mai tineri (genera ilor urm toare) în orientarea vie ii.i aportul al dezvoltarea psihicului. Jung este de p rere c între 35-40 de ani omul trece prin a a numita criza de identitate . individul este cuprins de o senza ie de stagnare i împov rare. Jung.) Donald Super are o alt împ r ire a cicluri vie i: Copil ria 0-15 ani.

Este o perioad în care apare criza de timp . B. Vârsta psihologic nu este nici ea identic la toate persoanele deoarece ine de capacitatea lor de a se dezvolta pe acest plan. Ciclul vârstei de regresie.educa ia). . Se pun bazele personalit ii.B trâne e timpurie . capacit ile psihologice se dezvolt la fiecare persoan într-un anumit ritm specific.Perioada marii b trâne i. În func ie de mul i factori (s amintim aici unul singur . Ciclul de cre tere i dezvoltare. (0 20/25 ani) .Etapa adult medie . Este etapa de maxim importan pentru dezvoltarea ulterioar . Perioada de la 10 ani la 20 i uneori chiar dup .B trâne ea propriuzis . Exemple ar putea fi procesul de maturizare sexual sau procesul de îmb trânire. Acest tip de vârst difer de la individ la individ. (se extinde pân la 65 de ani) . Ciclul adult. în anumite condi ii speciale. .Etapa adult prelungit Ciclul adult este caracterizat de responsabilit ile fa de familie i societate (munc ). . Practic dou persoane care s-au n scut la aceea i dat i or au constant aceea i vârst cronologic (facem abstrac ie aici de teoria relativit ii timpului care permite. Ciclul terminal Conceptul de vârst cronologic /biologic /psihologic Vârsta cronologic este dat de sistemul interna ional de m sur a timpului. ca între aceste dou persoane s existe diferen e de timp cronologic).Tinere ea .Copil ria (primii 10 ani).Etapa adult timpurie .Adolescen a. bazele intelectuale i multe deprinderi.Ciclurile dezvolt rii psihice A. (dup 65 de ani). Vârsta biologic face referire la modul în care organismul se dezvolt biologic. C.

Dar pân s ajung o fiin uman suficient de dezvoltat pentru a se descurca singur în via . A. sistem glandular.Mezoderma ->sistem muscular.Endoderma-> organelle interne Tot în aceast perioad foetal . precum i pe cea a copil riei mici. În perioada foetal timpurie se dezvolt cele trei tipuri de membrane (ectoderma. excretor . mezoderma. acesta începe s se divid iar apoi s avanseze spre uter. Acest drum începe dinainte de momentul na terii. oul. Psihanali tii consider aceast perioad . sunt 23+23 de cromozomi care con in gene de le ambii p rin i. Dup cum men ionam în tema 1. se dezvolt placenta care are func ie de protec ie a embrionului. la 3 ore.Ectoderma -> piele. Embriologia uman Func ia de reproducere asigur (ca la majoritatea organismelor) perpetuarea speciei umane. p r. Na terea Etapa de formare intrauterin a fetusului se termin în 267 280 de zile. este de parcurs un drum anevoios. B. se remarc o cre tere intens a f tului i se dezvolt organele de sim . circulator. specie cunoscut ca fiind cea mai extins pe suprafa a globului terestru.TEMA 3 Debutul vie ii 1. Na terea este important pentru s n tatea copilului i pentru o mai u oar adaptare în noul mediu. Prin cordonul ombilical sângele din organismul mamei trece i prin organismul embrionului. În a doua etap a perioadei foetale. unghii. Timp de 2-3 zile. oxigenare i hidrolizare. În a a numita faz germinal . Na terea este format din 4 etape: Dilatarea canalului i angajarea fetusului cu capul înainte pentru a fi expulzat Etapa expulz rii fetusului . cea tardiv . endoderma) din care apoi apar trei tipuri de esuturi . sistem nervos i organe senzoriale . 2. se hr ne te din resurse proprii. embrionul ajunge s creasc în volum de 8000 de ori i în diametru de 20 de ori. ca fiind cea mai important pentru evolu ia normal a omului. În perioada intrauterin au loc cele mai intense dezvolt ri. dar ajuns în uter procesul de divizare a celulelor este destul de rapid i o parte din celulele se ata eaz de peretele uterului creând linkul dintre mam i viitorul embrion. Dup momentul fecund rii oului.

Are tendin a de a se plia în pozi ia pe care a avut-o în timpul perioade intrauterine. Pe lâng faptul c au temperamente identice în majoritatea cazurilor. pielea ro iatic i cu pliuri. se poate ajuge la diferite complica ii. monozigo ii se bucur de prea pu in cunoscuta leg tur dintre ei în care chair dac sunt la distan e mari unul fa de cel lalt. propor ional privind capul este mare în raport cu restul corpului. cei doi întrând în diferitele stadii de via cam în aceea i perioad . În primele 3-5 zile greutatea de la na tere scade cu 150-300g. 3. oase mai moi. Chiar i amprenta digital poate fi foarte apropiat . Gemenii. Sunt cazuri nedorite în care cei doi gemeni sunt siamezi. care s-au format din aceea i celul ou i sunt biologici aproape identici. Dar greutatea trebuie s fie recuperat în primele 14 zile. membrele sunt scurte. Medicina modern încearc s g seasc solu ii la aceast problem . precum i o dilatare insuficient a canalului.- Expulzarea placentei i a membranelor Contract ri i expulz ri ulterioare na terii O na tere normal este cea în care fetusul este angajat cu capul înainte i canalul este4 suficinet de mult dialtat. Primii ani de via Orice nou n scut are caracteristici aproape identice. dar capacitatea de a reac iona coordonat la stimuli este aproape nul . Activitatea electric a creierului este i ea destul de sc zut . Sunt dou tipuri de gemeni: Monozigo i. Dac na terea nu este posibil pe calle natural se recurge la cezarian . dac nu se întâmpl aceasta înseamn c sunt probleme de ordin medical. ceea ce dovede te c temperamentul poate avea i factori genetici. Ace ti gemeni se dezvolt în placente diferite. Asem n rile sunt de la cele fizice la cele comportamentale. - Recordul de gemeni este în prezent în num r de 9. În mod normal este eliberat un singur ovul pentru a fi fecundat de spermatozoid. sau are capul i unul dintre picioare înainte. Dac aceste condi ii nu sunt îndeplinite. îns apar i excep ii de la regul . i sunt cazuri în carere fetusul este pozi ionat transversal. Capacitatea senzorial este destul de bine dezvoltat . Dizigo i. Cauza orelor multe pe care nou-n scutul le petrece dormind sunt datorate epuiz rii energiei . Programul de cre tere este asem n tor. simt care este starea de spirit a celuilalt sau dac trece prin perioade mai dificile. Asem narea este atât de mare încât membrii familiei nu-i pot deosebii unul de altul în primele perioade de via . care s-au dezvoltat concomitent dar din dou ovule fecundate diferit. Pe plan psihologic asem n rile sunt destul de multe. Capul prezint 6 por iuni cartilaginoase.

apoi alimenta ia scade la de 5 6 ori pe zi. La început aceasta este reflex i e exercitat de aproximativ dou ori pe zi i odat dup ce începe s mearg (ne referim aici la scaun). Foamea si setea. copilul devenind sensibil pe acest plan. Este satisf cut în mod special de mama care are grij de copil în aceast perioad a trebuin elor. E uarea în a parcurge distan e av genera o team de c dere iar copilul abandoneaz pentru o perioad aceast activitate. Aici putem vorbi despre o nevoie psihologic primar în care copilul pentru a. Uneori el întrerupe sesiune de al ptare pentru o perioad scurt în care zâmbe te ca semn al satisfac iei acest tip de reac ie se produce undeva în jurul vârstei de dou luni. odat cu . un alt factor este perimetrul craniului i perimetru toracelui. Nevoia de afec iune. Obi nuin a cu cur enia va genera un control al excre iei . Setea este satisf cut prin ap fiart i r cit ceaiuri sau sucuri de fructe. Primul care apare este zâmbetul în special atunci când sugarul este al ptat. Ulterior sunt dezvoltate gestica mâinilor.necesare digestiei. În primele 12 zile bebelu ule este al ptat de 6-8 ori. a eforturilor de a se acomoda în noul mediu i solicitarea intens a sistemului nervos central care prime te un flux de informa ii i impresii despre noul mediu Dezvoltarea general Sunt o serie de parametrii ce trebuie urm ri i pentru a vedea dac dezvoltarea copilului este normal . - - - Mi carea Mi c rile cele mai elaborate sunt legate de încercarea de a merge. La sfâr itul primului an apare o mare dorin de mi care. Aceast încercare apare undeva în ultimul trimestru al primului an. Calitatea somnului este influen at negativ de factori de mediu (zgomot). Trebuin ele de baz ale copilului mic Somnul. Comunicarea În prima perioad de la na tere nu exist comunicare aproape deloc. tensiune i ipete. În paralel cu nevoia de hrana este i cea de eliminare. Aceasta. Copilul manifest o bucurie aparte în interac iunea sa cu mama. Un alt tip de comunicare care se dezvolt în paralel cu cele amintite mai sus este privirea. tip în care se observ mi c ri scurte ale ochilor. Somnul nonREM este adânc i reprezint al doilea tip de somn. Copilul încearc s se foloseasc de alte obiecte în acest scop grilajul de la p tu . În aceast perioad somnul este de dou tipuri: somn REM. acest aspec putând t îngrijora tinerele mame care sunt la prima sarcin . Nesatisfacerea acestor trebuin e declan eaz o reac ie de agita ie. Eforturile în acest sens sunt consumatoare de energie a a c reprizele de mi care sunt alternate cu reprize de edere i uneori solicit ri de a fi luat în bra e. Pân la vârsta de 1 an copilul doarme aproximativ 80% din timpul celor 24 de ore. zâmbetul ca r spuns la zâmbetul mamei. Dintre ace tia amintim greutatea (exist o formul legat de num rul de luni prin care se calculeaz automat care trebuie s fie greutatea).i satisface i trebuin a de securitate cere prezen a adultului.

De timpuriu apare complexul de intruziune prin care copilul manifest gelozie fa de o a alt persoan care se interpune în rela ia dintre el i mam . ultima dintre consoanele reproduse cu exactitate fiind R Distan a afectiv Copilul prefer distan a intim . Aceste distan intim dispare (dar nu detot) atunci când el începe s mearg solicitând-o doar atunci când vrea în bra e.trecerea timpului devine tot mai precis i înc rcat de semnifica ii. Pe plan vocal. Prin modul cum te prive te. Aceste la început sunt imprecis pronun ate dar apoi sunetul lor se clarific tot mau mult. copilul transmite anumite nevoia de i se împlini anumite necesit i. apoi lala iunea (dup 5 luni) ce const în expresii articulate cu repeti ii de silabe. . urmeaz cuvinte importante în procesul de comunicare Ca litere pronun ate primele sunt desigur vocalele. cea de atingere atunci când este mic. gânguritul este cel care apare primul. Ea va fi reluat mult mai târziu în rela ia intim cu partenerul de via . În acest sens leag rela ia foarte apropiat de mam . Consoanele intr în pronun ie ulterior.

tr ind atât confortul psihic oferit ce aceasta cât i conflictele care intervin. cu interdic iile. Copil ia contact cu stilul de via al familiei. aceasta este perioada în care copilul înva limba matern i i se implementeaz aspectele socio-culturale a mediului în care tr ie te.). În ceea ce prive te dezvoltarea biosomatic se remarc o cre tere intens ce se diminueaz doar spre sfâr itul perioadei. Dup unii autori se pare c 60% din experien a fundamental de via . La nivel de sistem nervos se continu dezvoltarea corpului neuronilor prin cre terea num rului de sinapse. Aceast perioad poate fi împ r it în 3 sub-perioade: 12 18 luni perioada în care copilul înva mearg i percep ia mediului înconjur tor devine mai solid 18 28 luni perioada în care copilul înva s vorbeasc Dup 2 ani i jum tate apare o perioad de nervozitate care este contrabalansat . a deplas rilor sau mânuirea unor obiecte. copilul înva s vorbeasc destul de fluent i are un vocabular suficient pentru a între ine comunicarea verbal cu adultul. r mâne la fel de legat de adult. pronun ia începe dificil. Oasele cutiei craniene i ale coloanei.TEMA 4 Prima copil rie: de la 1 la 3 ani 1. este acumulat în aceast prim perioad a copil riei. Odat cu acestea i centri nervo i responsabili de anumite activit i sunt stimula i tot mai des centrul vorbirii (ex. Pân la trei ani perimetrul toracelui este mai mare cu 2 cm decât cel cranian. . regulile. Denti ia provizorie se completeaz i ea. vocalele fiind primele reproduse dar pân la vârsta de trei ani. orarul acesteia. Date generale Definit ca fiind i etapa antepre colar . cu prec dere de mam . A a cum mia aminteam în temele anterior prezentate. Se observ deasemenea încercarea copilului de a atrage aten ia adul ilor asupra activit ilor sale pe care le face singur. Se dezvolt cele dou emisfere cu circumvolu iunile specifice astfel încât la 3 structura creierului este la fel ca a unui om matur. Aceast perioad este una în care copilul încearc s consolideze autonomia pe care a primit-o odat cu puterea de a se deplasa de unul singur. el. În ceea ce prive te planul afectiv. Devine sensibil cu cei din jur cu care încearc s lege rela ii prin jocuri în care simte nevoia de un partener. precum i metacarpienele devin mai puternice. Deasemenea aceasta este perioada în care copilul înva s vorbeasc . Se observ o u oar retragere a sa de sub tutela mamei atunci când e vorba de întreprinderea unor activit i de unul singur. Aceste activit i sunt din registrul jocurilor. Dintre toate organismele se pare c omul are cea mai lung perioade de copil rie.

Aproape toate mi c rile sunt imita ii ale celor adulte. Este specific vârstei de pân la 2 ani. descoperirea lumii pentru el este fascinant . În aceste condi ii copilul devine agitat dac st într-un loc unde nu se simte stimulat. etc. la sfâr itul acestei perioade (3 ani) copilul are deja un vocabular de aprox. un nume. curat sau murdar. fiind atent la fiecare treapt ). La 3 ani deja tie s se îmbrace/dezbrace de unele accesorii vestimentare simple. a a c toate ac iunile sale au în spate a a numitele scheme senzorii-motorii. Din acest mecanism va lua mai târziu na tere con tiin a.). r sfoie te c r i i folose te culorile pentru colorat. bazate pe acte de reflex. Aceasta este i perioada când poate pronun a deja aprox. Sunt momente totu i în care acesta lipse te. bun sau r u. În aceast perioad copilul este înso it în cea mai mare parte a timpului de un adult. Num rul orelor de somn scade i cre te cel al orelor de veghe. 2. 1100 de cuvinte. Astfel treptat el înva s in în mâne ceva de mâncare i s se serveasc singur. 100 de cuvinte. inteligen a parcurge 4 stadii: a) Inteligen a senzoriomotorie. Aproximativ la 2 ani înva s cear la toalet i deasemenea se poate ine o perioad scurt pân ajunge acolo. Dup vârsta de un an. În teoria lui Piaget. din curiozitate. Deasemenea el descoper c pentru fiecare obiect din lumea real exist un cuvânt. În pofida acestei st ri de fapt. Cercet torii în domeniu spun c aici ar fi bazele con tiin ei. Piaget consider inteligen a ca fiind o form superioar de adaptare la situa iile noi problematice care necesit o restructurarea a datelor experien ei de via . Tot în jurul acestei vârste copilul trece de la simpla întrebare ce este aceasta? la de ce? Aceasta arat interesul s u major pentru cunoa tere. Dezvoltarea mi c rilor este una la fel de activ ca i celelalte procese. Treptat acumuleaz termeni noi care îl vor ajuta s exprime în cuvinte starea sa. Apari ia primilor din i este un proces care creeaz disconfort i o stare a s n t ii destul de fragil . copilul este înv at s formeze propozi ii din mai multe cuvinte. i este capabil s le repovesteasc în câteva propozi ii. Cunoa terea i înv area Copilul este capabil s în eleag anumite cuvinte de la vârsta deun an. ulterior poate mânca cu furculi a. care se termin de fiecare dat cu bine. De la vârsta de 3 ani înainte copilul este deja capabil s asculte povestiri scurte. Deoarece limbajul se perfec ioneaz este timpul ca s înve e formulele de polite e i s le aplice. Copilul distruge lucruri (ceea ce de cele mai multe ori este sup r tor pentru adul i). Copilul nu dispune nici de gândire nici de afectivitate. sau rece. sub c l uzirea p rintelui. suficiente pentru a se face în eles la aceast vârst .Bioritmurile se modific i ele. În aceste situa ii copilul interiorizeaz prezen a adultului i se comport ca i cum acesta ar fi lâng el pentru a-l îndruma i pentru a participa la ac iunile copilului. . apoi trei i tot a a mai departe. Înva s urce sc rile ajutându-se de bar i le coboar (mai întâi cu spatele. Animat de dorin a de a cunoa te mediul înconjur tor. Prima dat folose te dou cuvinte. impresii despre lucruri (dac este cald.

Se fac progrese în ceea ce prive te capacitatea de a crea clase de obiecte. În planul comunic rii exist acum posibilitatea de a crea discursuri i chiar de a emite unele ra ionamente logice proprii. Dezvoltarea afectivit ii i a comunic rii afective Dup 18 luni de via sensibilitatea cu care un copil percepe st rile de spirit ale celorlal i. Dincolo de aceste stadii este doar o continu specializare i avansare a structurilor create pân acum. Jocurile simbolice cu func ii de asimilare a realului pot lua diferite forme. Tot la aceast vârst este descoperit i conservarea substan ei (cocolo ul de argil ). Cuprinde grupa de vârst 6-12 ani. c) Stadiul opera ilor concrete. Caracteristic grupei de vârst 12-15 ani.aceasta este perioada în care se dezvolt sub-structuri cognitive ce vor sta la baza construc iilor intelectuale. Întrebat ce face. d) Stadiul opera ilor formale. Deasemenea acum copilul este capabil s aloce cifrei ca simbol. la vârsta de 9-10 ani copilul realizeaz conservarea greut ii iar la 12 ani conservarea volumului (corpul scufundat în ap ce disloc un volum identic de lichid). S-a observat în comportamentul unei feti e c poate simula somnul în pozi ia ezut. în special a mami.Cuprins în grupa de vârst 2-6 ani este o perioad de intens dezvoltare. grupul de element corespunz tor. de percep ie i afective ulterioare. cre te. Piaget nume te acest fenomen Joc simbolic. Ulterior poate pune s doarm o juc rie de plu sau . acest lucru fiind considerat vârful construc iei intelectuale. Întrebat dac este bolnav. b) Stadiul preopera ional. Dezvoltarea vocabularului i structurilor gramaticale elementare este un pas mare pentru dezvoltarea inteligen ei. Tot acum este momentul când apar sentimentele de geloziile fa de cei care vor s se interpun în rela ia dintre el i mam . imit o pisic ce trece pe lâng un perete folosind o scoic i o cutie spunând ``miau``. sau poate faci serieri inând cont de dou dimensiuni m rimea i culoarea unor frunze. adolescentul ajunge s posede capacitatea de a gândi abstract. el a r spuns c nu. scoica si cutia fiind simbolurile pisicii i a peretelui. a r spuns c ea este o biseric . sau fenomenul de timiditate. Copilul este capabil în aceast perioad s foloseasc simbolurile pentru diferite lucruri din realitate. în func ie de domeniul de activitate al individului. Spre finalul acestei perioade. închizând ochii i inând în mân col ul cear afului ce simbolizeaz perna. doar aplecând capul pu in într-o parte. . fa de diferite persoane str ine. Deasemenea apr sentimente de simpatie. Cu alt ocazie un copil ce v zuse o ra jumulit pe masa din buc t rie sta apoi pe canapea nemi cat. La vârsta de 8 ani copilul deja î i d seama care este cauza i va spune c este aceea i cantitate de ap . Subiectul se poate desprinde de lumea obiectelor i poate ra iona în lumea interioar a gândurilor. st tea într-o zi nemi cat i f cea un zgomot asurzitor. Pe la vârsta de 7 ani deja procesul de seriere este mai complex prin faptul c subiectul poate aloca unor omule i de m rimi diferite rucsaci de m rimi diferite. O feti ce a observat i a pus întreb ri despre o clopotni de la ar . nu doar în planul real. 3. ci este ra a moart .

Ata amentul copilului se manifest nu doar fa de mam ci i fa de o juc rie pe care o poart tot timpul cu el i într-un mod mai selectiv fa de unii membrii ai familiei. iar dup ce o prime te o abandoneaz . Este de remarcat i faptul c acum apar primele accese de generozitate. . Adeseori vrea cu orice pre juc ria altui copil. Tot în jurul vârstei de 2 ani. predomin un negativism. Dup vârsta de 2-3 ani. Adesea el vrea în bra e sau nu accept ca mama s se îndep rteze de el. zâmbete). tat l devine modelul admirat de c tre copil. dar dup foarte pu in vreme revine pentru a primi în continuare afec iune ca i cum nimic nu s-ar fi întâmplat. anxietatea de separa ie i chiar anxietatea moral ce se poate definii ca fiind o team de pedeaps sau tr irea sentimentului de vinov ie.La vârsta de 2 ani copilul agreeaz umorul i p c leala. Studiile arat c sunt mai multe tipuri de anxietate în copil ria timpurie: anxietatea fa de persoane i situa ii str ine. dar când este certat sau nu i se îndepline te o dorin el rupe acest ata ament prin gestul de abandon. Teama de necunoscut sau de persoanele necunoscute. Imediat dup vârsta de 2 ani se instaleaz o perioade dificil în care copilul este adeseori iritat. Anxietatea este un fenomen prezent la aceast vârst ante-pre colar . iar dac i se fac complimente surâde. iar ac iunile lui sunt destul de ciudate. acest ata ament poate fi manifestat i fa de persoane str ine atunci când mama încurajeaz acest lucru prin promisiuni de genul ie irii la plimbare sau joac . înt re te i mai mult rela ia dintre copil i mama lui. Copilul prin ata ament cere mult afec iune (mângâieri.

sp larea pe din i. În ceea ce prive te tabieturile legate de îmbr c minte apar preferin e legate de îmbr c mintea sezonier sau chiar varia iile zi / noapte (o anumit pijama în timpul nop ii). cioburi etc. Un alt fenomen observat este stocarea bolurilor alimentare în cavitatea bucal i imposibilitatea de a le înghi i. Sunt cazuri în care aceast adaptare este dificil . În ce prive te adaptarea deprinderilor în alimenta ie se observ începerea folosirii tacâmurilor. S-a observat dorin a copilului de a merge înso it la culcare de un adult. pietricele. în magazine. comportamentul s u se ajusteaz la cerin ele sociale. bomboane. Copilul cre te destul de mult în în l ime. Aceste lucruri ajut mult la stabilirea unei imagini de sine bune. vorbindu-se aici despre o psihopatologie alimentar . Copilul înva c trebuie s se spele pe mâini înainte i dup mas . Prin ie irile sale la gr dini . Între trei i patru ani buzunarele copilului sunt relativ goale dar dup ce acesta ajunge la 5 6 ani începe s strâng în ele tot felul de ambalaje colorate. Unii dorm dezveli i. Cea mai important dintre ele este gr dini a. De i copilul la trei ani este înc dependent de p rinte în procesul de îmbr care. inuta în timpul mesei i rela iile cu ceilal i participan i. În primul rând trebuie men ionat faptul c el ia contact cu lumea exterioar familiei i acest lucru se realizeaz în mod deosebit în cadrul gr dini ei. în alte cazuri s fie o lumin de veghe i de asemenea unii manifest dorin a de a avea un fetish. De asemenea mânuirea tacâmurilor poate fi grosolan sau copilul nu ine cont de ceilal i meseni. Somnul difer de la copil la copil. Toate acestea sunt înso ite în interiorul corpului de procese de osificare i secre ii ale glandei tiroide i timusului (glanda responsabil cu cre terea în în l ime). pielea devine elastic i dens iar esutul adipos se diminueaz . unii au somn zbuciumat iar al ii lini tit. de la vesel la plâng cios. acesta tinde spre independen . St rile imediat urm toare somnului sunt i ele variate. În cadrul acestui program de gr dini sociabilitatea i comunicabilitatea copilului cresc semnificativ. observând diversitatea lumii. Copilul nu dore te s mearg la culcare devreme deoarece a a vede la adul i i din interes pentru alte persoane care sunt prezente în acea cas la un moment dat. . Dezvoltarea fizic este accentuat . Îns i aici sunt varia ii deoarece unii ignor pur i simplu murd ria i nu sunt deranja i de aceasta. Oricum se observ tendin a b ie ilor de a avea o inut îngrijit i la fete cochet ria. Fie copilul are reac ii nedorite la unele alimente (voma este una dintre ele) fie intr într-o stare de nervozitate. Aspectele legate de somn se modific . conduita la toalet . al ii acoperi i.TEMA 5 A doua copil rie: de la 3 la 6 ani În aceast perioad copilul ia contact cu diferite structuri ale societ ii. vizite acas la alte familii. Caracteristici psihice generale Ca urmare la stimulilor aceast perioad este deosebit în dezvoltarea copilului pe plan psihic. pe strad . Se mai remarc obsesia pentru dulciuri. Gradul de dezvoltare a deprinderilor igienice cre te.

doar spiritul de explorare i curiozitatea noului mediu nu este atât de pronun at manifestat . Apar de asemenea sentimente de team .gr dini a Au fost scoase în eviden 6 tipuri de adaptare ale copilului la mediul educa ional (gr dini ). Adaptare tensionat continu . rela ii foarte slabe cu educatoarea sau ceilal i copii. Este prezent o opozi ie spontan fa de adult. Dependenta de mam este înc destul de puternic fapt pentru care integrarea în gr dini se face cu o oarecare dificultate. pictura in special activit ile de grup cum sunt scenetele sau cântecele în grup. 3. Activitatea creatoare se manifest în activit i ca muzica. Este foarte asem n toare cu prima. etc. 4. Adaptare bun . Uneori p rin ii nu mai dau copilul la gr dini în urma observ rii acestor fenomene. Copilul refuz cu orice pre s se despart de adult. Neadaptarea. 6. re inere insistent prin plâns i fizic a adultului. antipatie sau nesiguran fa de unele persoane (negativism). Sunt prezenteagilitatea i inteligen a dar i o reticen în cazul unor situa ii penibile sau jenante. Nervozitate de fond. Intervine agresivitatea în refuzul copilului de a se desp r ii de adult Adaptarea la mediul de gr dini este dificil i poate dura de la 4 la 8-10 s pt mâni. f r nici o problem . Copilul manifest o curiozitate fa de noul mediu dar nu vrea s se despart de adultul înso itor. Perioada pre colar mare 5 6 ani. 5. în fa sensuri de . Jocul este activitatea de baz iar în acesta sunt folosite i investite toate capacit ile i achizi iile copilului. De asemenea i autonomia cre te i odat cu aceasta dorin a copilului de a atrage aten ia asupra sa. Aceasta denot spiritul de explorare i curiozitatea pe care copilul o are in ce prive te noul mediu social. Interesul fa de desen. Adaptare dificil . nu vorbe te cu nimeni i nu manifest nici un semn de curiozitate fa de noul mediu. fenomen generat i de posibilitatea relativ sc zut de a se exprima sau de a în elege bine anumite lucruri ce i se cer. Adaptare foarte bun .Aceast perioad este împ r it în mod conven ional în alte trei subperioade: Etapa pre colar mic 3 4 ani. reguli privind respectarea unui orar sau cele legate de adres ri. Adaptare dificil cu refuz. este mare. c r i cu imagini. desene animate. Sunt momente de tensiune i re inere tacit a mâinii adultului. Limbajul se dezvolt ajungând la o rat de 50 de cuvinte noi / lun . 2. Chiar i copii cu un grad ridicat de integrare cad într-o perioad de nervozitate datorit oboselii de adaptare. Pân la vârsta de 5 ani copilul î i însu e te reguli de convie uire în societate. - - Adaptarea în institu iile educative . 1. Etapa pre colar mijlocie 4 5 ani. Legat de gr dini poate s apar i o oarecare anxietate. colajul. Acest tip de copii vor lega foarte repede rela ii sociale c ceilal i (copii i cu educatoarea). În acest caz desp r irea de persoana care a adus copilul este foarte bun . aceasta i din dorin a de autonomie. modelaj. Cunoa te noi persoane i comportamentul acestora. Dezvoltarea cognitiv Planul cunoa terii se extinde înafara c minului în care a crescut copilul spre mediile sociale i naturale în care acestea intr .

înalt. Adultul are rol de a repara juc riile stricate fie în urma unor crize de nervi. Jocul are un rol i în descoperirea primelor legi ale naturii cum ar fi gravita ia sau ac ionarea pârghiilor sau legea lui Arhimede. De asemenea mari pictori i compozitori s-au f cut remarca i cu talentul lor din aceast etap a pre colarit ii. iar dup vârsta de 6 ani jocul cu ap i p mânt (tunele. pictur . Acum copilul reproduce cu satisfac ie unele cântecele sau poezioare pe care le-a memorat. lat. castele de nisip sau dup cum îmi aduc eu aminte f ceam nave din Star Trek si dinozauri). În ceea ce prive te jocul i arta. în care copilul imit situa ii observate de el în cadrul familiei. 1500. Dup vârsta de 4 ani copilul solicit un partener de joc c ruia îi d indica ii despre cum trebuie s . fiind considerat neserios.termeni i denumiri ale obiectelor. Aten ia unoa te o cre tere semnificativ de la 5-7 minute la pre colarul mic pân la 20-25 minute la pre colarul mare i chiar aproape de o or (45-50 min) în cadrul activit ilor de joac sau vizionarea unor imagini video. Jocul Este activitatea de baz pentru un copil. Este bine de tiut acre este cauza stric rii unei juc rii pentru ca adultul s poat lua m suri corecte în vederea îndrept rii unui comportament neadecvat. Tot loc de frunte ocup i jocuri ce imit diverse ac iuni sau situa ii din societate jocul de-a medicul i pacientul. modelaj. mediu 700-800 sau minim 400. colaj. departe. Omul este . Prin desen. Regulile jocului constau în asumarea i p strarea rolului luat de c tre un copil. spre deosebire de comunicarea cu ceilal i copii de aceea i vârst sau cu copii de vârste mai mici. r) iar acestea necesit interven ia unui logoped. fie din neîndemânare fie din curiozitate. Prin jocul cu roluri (personaje) copilul î i men ine viu interesul pentru oameni. Legat de exprimare se mai poate spune c în comunicarea cu adultul acesta nu folose te aproape deloc limbajul nonverbal. Printre TOP Games ale acestei perioade se num r i jocul de-a familia. Tot dup aceast vârst apar jocurile cu mingea. Comunicarea i formele ei La vârsta de 3 ani copilul are maxim 1000 de cuvinte. Aptitudini Pentru c copilul este deja capabil de desen. dup vârsta de 4 . activitate prin care el se dezvolt psihic. Memoria se dezvolt un rol deosebit avândul limbajul. În cre tere copilul simte nevoie de a acumula cât mai mul i termeni ca s poat exprima ceea ce dore te. turnuri. probleme la pronun area unor sunete ( . se poate observa c dac la 3 ani liniile într-un desen sunt imprecis trase. cercul. 2000. jocul de-a vânz torul la pia sau la magazin. începe s în eleag sensul diferitelor m rimi ca lung. jocul cu p pu i la fete. aproape etc. La vârsta de 6 ani aceste cifre sunt 2500.5 ani lucrurile devin mult mai ordonate.i interpreteze rolul dac este necesar. Dac acest rol este p r sit sau nu respect regulile stabilite copilul în cauz este marginalizat i nu mai este primit în urm toarele jocuri. tricicleta. Aceasta este o perioad în care pot ap rea diferite disfunc ii ale vorbirii. muzic se poate observa înclina ia acestuia i apoi îndruma pentru dezvoltarea acestor aptitudini care vor determina succesul în via . pictur sau cascultarea unor povestiri el face contact cu partea cultural a universului uman.

cu prec dere fa de fra ii mai mici se exercit o oarecare invidie care poate persista destul de mult. Dar spre vârsta de 45 ani aceste st ri se stabilizeaz i copilul înva conduitele sociale acceptate i în ce prive te acest aspect. La 6 ani copilul se ab ine s mai plîng atunci când cade i dac este vorba s nu i se satisfac o dorin în mod normal nu mai ac ioneaz virulent. sau cu el foarte slab reprezentat). Fa de fra i. de la explozii de afec iune (pozitiv ) la st ri de repulsie i abandon. Se dezvolt tot în perioada de 4-5 ani anumite conduite pe care le împrumut de la p rin i. Se trece foarte u or de la plâns în hohote la râs puternic. Aranjarea juc riilor în spa iul de joac este mai exigent . Acesta este un lucru extrem de benefic deoarece pune bazele asum ri rolurilor sociale pe care el. copilul poate face structuri tridimensionale cu o rigoare demn de apreciat pentru aceast vârst . încercând s -l imite pe acesta.reprezentat de exemplu intr-o form cefalopodic cu cap i membre (f r trunchi. Afectivitatea La vârsta de 3 ani st rile afective sunt instabile. ca viitor b rbat trebuie s i le asume. Dar cu înaintarea în vârst desenele devin tot mai clare. Dac este vorba de b iat el va ac iona ca tat l. .

Ai i se antreneaz memoria. Înv area devine pro esul fundamental de a tivitate. frustratii. Influen a colii asupra copilului: În coal se face alfabetizarea. Denti ia provizorie este treptat înlocuit de cea permanent . Acest factor modific i programul de cas al copilui. Astfel un opil poate ajunge hiar meditator pentru eilal i olegi are nu sunt atât de buni la materia respe tiv . cu aceasta ocazie se observa si sc derea poftei de mâncare. Desoper stru turile planurilor so iale i a ierarhiilor. ¤ ¤ ¤ ¤ La sfâr itul lasei a IV-a se onsider ¤ ¤ ¤ Des rierea a estei perioade este entrat pe pro esele de înv are i adaptare la mediul olar. În plan intim ea vine în întâmpinarea dorin ei opilului de a fi a ei mari. Realizând temele olare el va fi re ompensat. apoi va reveni. a est lu ru se îndreapt . ccoala înva mecanisme i strategii de înv are. Faptul un opil este re unos ut a fiind bun la un domeniu adu e o imagine de sine pozitiv .Sistemul de re ompense i san iuni arat opilului trebuie s fa un efort pentru a înv a. luând lo ul jo ului are îns nu dispare. a est fapt fiind stimulator pentru a reliza performan e mai mari pe viitor. Pân la 10 ani reprodu erea unor informa ii nu sunt fidele dar dup 10 ani. Înv area cap t acum eficien . Pot ap rea st ri de somnolen sau irita ie. oala înva i sistemul de autoritate i subordonare fa de el. i se mai remarc uneori dificult i în pronun ie.TEMA 6 A doua copil rie: de la 6 la 10-11 ani Integrarea în institu ia colar este una dificil pentru individ i este destul de aglomerat . ccoala impune un regim de activitate i un orar destul de precis care trebuie respectat. imagina ia i reativitatea. ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ - Dezvoltarea biofiziologic : În jurul vârstei de 6-7 ani cre terea se tempereaz . perioada opil riei ia sfâr it. Cresterea primilor molari poate aduce unele disconforturi in ce priveste alimetarea. Asigur opilului un volum minim de ultur . care i-l schimb pentru a putea face fa cerin elor colare. Ea este considerat o perioad distinc a vie ii de i e integrat în copil rie. ¤ ¤ ¤ ¤ ¥ ¤ ¤ ¤ Din dis iplinele ¤ ¤ olare va des operii spre e materii are în lina ie. indispensabil tr irii normale în so ietate. Aceasta este o unealt indispensabil pentru apropierea copilui de toate celelate discipline care necesit acumularea de informa ii. Via a copilului in aceastî perioada este plina de conflicte. La aceast vârst copilul are undeva la 20 de Kg (fetele cu pu in mai pu in). Cople itrea cu sarcini este destul de obositoare pentru copil. totu i ea este consioderat i un debut pentru adolescen . ¤¤ ¤ .

plante. porumbei. Copilul ns nu devine de la aceast vârst foarte îndemânatic.- - Metabolismul calciului se intensific i au loc procese de osificare accentuate în special în zona toracelui . sinonime. succesul atrage dup sinte o imagine pun de sine i motiva ia de a continua în procesul de înv are. For a muscular cre te. crearea de noi termeni pentru a înlocuii termenii ne tiu i. computer. confuzii ntre antonime. dificult i în exprimare.Devine mai înc rcat de atmosfer i este redat din perspectiv cu imagini suprapuse în diferite planuri În ce prive te înv area. paronime. În ce ptive te desenul acum acesta este realizat în mod mai complex. nu cu mare valoare in ele dar cu valoare pentru copil Adeseori p rintii nu inteleg acest valoare pentru copil si fac curatenie prin sertarele lui dar acest lucru provoac sup raare pentru copil Varsta de 7 ani este varsta gumei . La 8-10 ani apare preferin a i sensibilitatea la anumite mirosuri fine pe care le poate distinge prin sim ul olfactiv. insecte În domeniul creativit ii se remarc spre 10 ani capacitatea copilului de a crea compuneri sau mici descrieri. Copilul într în coal cu un vocabular maxim de 2500 de cuvinte i termin la acest ciclu primar cu un total de maxim 4500 de cuvinte. Problemele legate de limbaj: neîn elegerea unor termeni tii ifici. Cre et interesul pentru lectura. se eviden iaza caracterul stângaci sau dreptaci. - - - - În plan social i afecitv . Se remarc înclina ia spre explorare de locuri necunoscute în vecin tatea casei sau crearea unor locuri speciale în care nu primesc pe oricine. Se dezvolta interesul pentru colectii de timbre. claviculele i coloana. La 7 ani creierul cânt re te aprioximativ 1200 de grame iar lobii friontali ocup cam 27% din volumul total de substan cerebral . Alte particularit i Atrac ia pentru co lec ii de diferite feluri. Astfel se remarc unii ca fiind cei mai buni la matematic sau la limba român etc Problema copiilor nonconformi ti care nu sunt aprecia i de înv tor. La vârsta de 6 ani copilul este mai sensibil la alergii dar în ceea ce prive te bolile contagioase are imunitatea destul de bun . Cre te în volum musculatura. tiin ele naturii. ccoala are rolul de a ordona aceste lucruri i de a cizela limbajul cuc are copilul vine de-acas . La fete se osific bazinul. film. aceasta i datorit vacicurilor care se fac în perioada copil riei. Copilul nu este mul umit de realizarile sale i revine asupra muncii sale pentru a o perfec iona. Sportul joac un rol deosebit în aceste procese ajutând la dezvoltarea organismului în paramentrii optimi.

vede cum se comport ele i.i face o imagine mai ampl la acest capitol.- - - Copilul ia contact cu alte familii. În cel ce-al doilea caz copilul devine dependent de p rinte mai mult timp. Dac copilul este stimulat e capabil s îndeplineasc multe sarcini în familie. Sunt preferate jocurile cu mingea pentru b ie i pe terenuri libere. P rin ii ostili i cu autoritate dezvolt în copil sentimente de team benefice în dezvoltarea sa. m nânc repede. Exist o grab ce caracterizeaz aceast perioad . i supunere care nu sunt . face repede regulile i fuge repede la joac cu prietenii. autonomia sa dezvoltându-se lent. Vede care este standardul de via a altor familii i care este standardul de via al altor familii. Pe plan afectiv p rin ii pot fi plini de afectivitate i foarte îng duitori sau plini de afectivitate dar impunând mai multe restric ii. vaste. (form de socializare). Copilul se spal repede.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful