AUSTRALIENII LA EI ACASA

Pentru a putea avea o viziune corecta a ceea ce inseamna poporul australian in “totalitatea” sa, trebuie sa cunoastem, in primul rand, cateva date (generale) despre istoria acestui popor; pentru ca nu poti vorbi de un popor la prezent fara a face referire la trecut (la origini). Totodata pentru a vedea ce inseamna “acasa” pentru australieni trebuie sa vedem cum arata aceasta casa. Astfel vom aborda, in cadrul acestei lucrari, Australia in totalitatea ei iar in cadrul acestui tablou vom concentra imaginea poporului australian, “la el acasa”.

Poziţia geografică şi limitele:
     emisfera sudică; Marea Timor (NV), Marea Arafura (N), Marea Coralilor (NE), Marea Tasmaniei (SE), Oceanul Indian (V, S); prezintă o suprafaţă de 7 682 300 km2; cuprinde 6 state (New South Wales, Victoria, Queensland, South Australia, Western Australia, Tasmania) şi două teritorii (Teritoriul de Nord şi Teritoriul Capitalei); teritorii dependente: Ins. Christmas, Cocos, Heard, McDonald (în Oc. Indian), Ashmore şi Cartier (în Marea Timor), Norfolk, Lord Howe, Ins. Mării Coralilor, Macquarie (în Oc. Pacific), Teritoriul Antarctic Australian; 3850 km de la est la vest şi 3200 km de la nord la sud;

Descoperirea Australiei
 în secolul al-XVII-lea olandezii (căutători de perle, aur, mirodenii) explorează porţiuni din litoralul nordic, vestic şi sudic, numind teritoriul descoperit Noua Olandă; în jurul anului 1640 olandezii cunoşteau, deşi nu prea exact, Ţara Arnhem şi coasta vestică a Pen. Cap York, ţărmul apusean şi jumătatea de vest a litoralului sudic; ei credeau că Noua Olandă este o uriaşă peninsulă a unui continent sudic (necunoscut);

1

în februarie 1700 britanicul William Dampier explorează coasta vestică. numită de el Ţara lui Van Diemen (guvernatorul Indiilor de Est Olandeze). în 1644 are loc a doua expediţie a lui Abel Tasman. Australian Colonies Act. numită de el „Australia Felix” (păduri de eucalipţi uriaşi. construcţii coraligene. la 26 ianuarie 1788 (astăzi sărbătoarea naţională) se înfiinţează prima colonie (de ocnaşi) . descoperirile au fost completate de topograful Thomas Mitchell care a cercetat partea de sud-vest a Australiei (în special zona de coastă). Peter Warburton. în frunte cu irlandezul Robert O’Hara Burke. golfuri. St. cutările caledonice au generat un lanţ muntos din care nu au mai rămas decăt unele înălţimi nu prea mari (ex. în 1851 se întemeiază colonia Victoria şi capitale sa Melbourne. ţărmul nordic prezintă sectoare cu faleză. după 1860 se organizează şi alte expediţii spre interior: John MacDouall Stuart. ţărmul estic (Capul York-Capul Wilson) este însoţit până aproape de Tropicul de Sud de Marea Barieră de Corali (150 Km lăţime şi 2400 km lungime). nord) ne sugerează faptul că această regiune este emersă de foarte mult timp.Britanie cartea Călătorie spre Terra Australia. pentru traversarea Australiei de la sud spre nord. timp de 150 ani aceasta a fost considerată peninsulă). în 1836. numeroase râuri). nivelare accentuată – dovadă a vechimii teritoriului. C. a fost întemeiat oraşul Adelaide. 1802-1803 –Mathew Flinders (ofiţer de marină) a înconjurat Noua Olandă. faleze. John Forrest etc. Cook a arborat pe una din insule drapelul englez. proclamând posesiune engleză toată zona descoperită de el. platforma precambriană constituie nucleul de formare. spre nord (Pen. golfuri (Golful Carpentaria). ţărmul sudic este format din golfuri largi (Marele Golf Australian. ofiţerii din corpul de pază încep explorarea regiunilor interioare. rias. Spencer. care a devenit bază pentru expediţii spre interior. MacDonnell). puţin crestate. care în Mezozoic au funcţionat ca bazin de sedimentare. în 1823 Hmilton Hume descoperă râul Murray (numit Hume) iar în 1828 ofiţerul Charles Sturt descoperă râul Darling (numindu-l aşa în cinstea guvernatorului de atunci al Noii Galii de Sud). această expediţie a dovedit că Noua Olandă nu este parte a unui continent antarctic. M. numind-o Noua Galie de Sud (New South Wales). în general. menţinând însă legătura cu Noua Zeelandă şi Antarctica. Nullarbor (în latină înseamnă nici un copac). ţărmul vestic prezintă puţine articulaţii. Vincenţiu) cu procese abrazive şi carstice active. acordă coloniilor o largă autonomie internă. York) apar mangrove iar spre sud are caracter stâncos. în 18621 s-a ajuns la Golful Carpentaria. Pen. Eyre. G. G. lacul Eyre. Ţărmurile australiene     sunt. în 1839 crescătorul de oi Edward John Eyre descoperă: M. se înfiinţează o Societate de Geografie care organizează o mare expediţie. venind din Noua Zeelandă. la 19 aprilie 1770 James Cook atinge ţărmul răsăritean al continentului. lacul Torrens. carte în care propune ca numele continentului sudic să fie Australia. a cercetat Marea Barieră de Corali.Port Jackson (astăzi Sydney) în Noua Galie de Sud. în 1823 se înfiinţează colonia New South Wales. când s-a dovedit că Noua Olandă este un continent unic. Pen. el descrie în culori sumbre Noua Olandă ceea ce determină abandonarea cercetării ei mai multe decenii. de care se desparte în jurasic. Cap York. peninsule (Pen. iar în 1825 colonia Ţara Van Diemen (Tasmania). cu mangrove. adoptat în 1850. 2 . Evoluţia paleogeografică        parte a vechiului continent Gondwana. Flinders. în Paleozoicul superior.               la 24 noiembrie 1642 Abel Tasman descoperă Insula Tasmania. în Paleogen sunt exondate Câmpiile Centrale. pe alocuri apare ţărmul cu rias. actuala configuraţie se realizează în terţiar. Arnhem). preznţa rocilor precambriene la zi (vest. la vest de gura râului Murray. acum are loc o explorare riguroasă a litoralului nordic şi vestic. la 1 ianuarie 1901 cele 6 colonii autonome se unesc formând Commonwealth of Australia. în Paleozoicul inferior. pentru această expediţie au fost aduse cămile din Afganistan. Ernest Giles. cu capuri. iar în 1814 a publicat în M. 1844-naturalistul şi geologul german Ludwig Leichhardt explorează nord-estul Australiei (ulterior Queensland). cea mai veche şi mai puternică economic. cutările hercinice au dat naştere Cordilierei Est-Australiene.

cu altitudini ce nu depăşesc 1300 m (ex. spre Marele Golf Australian. formând rezervoare de apă şi cursuri subterane. spre sud. înălţimea medie de circa 200 m. se termină spre ocean printr-un tărm de tip rias. bazaltic şi grezos.             Câmpiile Centrale     Câmpia Murray-Darling este situată în partea central-sudică. spre nord apar o serie de podişuri cu altitudini moderate (în general sub 500 m). corespunzătoare Marelui Deşert Victoria (Great Victoria Desert). granite) cu altitudini ce depăşesc 1500 m (ex. spre periferia acestor deşerturi există un număr apreciabil de văi seci (creek-uri). avănd o altitudine de circa 100m. Woodroffe. Câmpia Darling este axată pe cursul superior şi mijlociu al fluviului Darling. M. M. corespunde în mare măsură cu bazinele hidrografice ale celor două râuri. altitudinea medie este sub 100m. alcătuirea litologică: gnaise. uşor ondulată cu altitudini medii reduse (cele mai mari abia depăşesc 1500 m-Vf. în Cuaternar se produc mişcări ale scoarţei însoţite de vulcanism. prezintă o structură cristalină străpunsă de erupţii paleozoice. cu largă deschidere spre Oceanul Indian. pe depozite sedimentare apar abrupturi structutale. orizontalitatea este întreruptă de masive de joasă altitudine (sub 600m). Zeil. Zeil de 1510 m. în partea sud-estică a continentului (ex. peneplenă străveche. apar cruste de sare rezultate în urma evaporării apei din lacuri. M. reţeaua hidrografică de suprafaţă lipseşte. zăcăminte de bauxită şi uraniu. prezintă numeroase peşteri cu picturi rupestre. în special structurale. partea vestică este formată din munţi reziduali vechi (precambrieni). roci vulcanice vechi. partea estică este formată din munţi reziduali foarte vechi. depozitele calcaroase (cretacice. martori erozivo-structurali cu înălţimi ce nu depăşesc 500m. se află Munţii Flinders. fragmentat radiar. MacDonnell se găseşte Deşertul Tanami (Tanami Desert). care în timpul averselor devin adevărate râuri. intruziuni granitice. MacDonnell. se mărgineşte cu Marele Golf Australian prin faleze înalte. Tomkinson). relief carstic. pe latura estică contactul se face cu întinsele câmpii centrale. separând-o de Câmpia Murray-Darling. podişuri marginale. văi seci. în partea nordică a M. Musgrave cu 1515 m în vf. cu altitudini în jur de 500m. Ayers Rock este un monolit (gresie) care se înalţă impunător deasupra podişului. alcătuiţi din roci dure (şisturi cristaline. Pod. Hamersley. râul Fitzroy (sud) şi râul Ord (est).1510m). lăsând urme indiscutabile. deşerturi pietroase (numite aici gibber). are aspectul unui aisberg deoarece cea mai mare parte din masa sa se află sub pământ. cu vf. 1251 m în Mount Meharry). Indian (vest). zăcăminte de diamante. s-a format prin sedimentare peste un fundament grezos (nord) şi calcaros (sud). microrelieful deşerturilor este format din dune de nisip. sectoare de chei. cuarţite. fluviul Darling prezintă afluenţii numeroşi pe partea stângă şi lacuri sărate pe partea dreaptă. reg. în partea de est a câmpiei. Hamersley). cu interfluvii plate şi altitudini sub 500 m (ex. care evoluează într-un climat umed (1500 mm la Daewin): Podişul Kimberley (937 m în Muntele Ord) este un platou cristalin. Podişul Arnhem. munţi vechi cu altitudini ce ajung la 1166 m în St. între râurile Roper şi Victoria. este cuprins între Oc. bogaţi în resurse minerale. 3 . precipitaţile (250-350mm/an) infiltrându-se rapid în masa calcarelor. slab fragmentat. Kosciusko) şi în Tasmania se instalează gheţari. în sud. Murchison) şi câmpii litorale etajate. format pe depozite calcaroase şi conglomeratice. subsol bogat în minereuri de fier (în M. Podişul Barkly. cu câmpii marginale joase şi mlăştinoase. şisturi cristaline. la nordul Deşertului Victoria se situează Deşertul Gibson (Gibson Desert) şi mai departe Marele Deşert de Nisip (Great Sandy Desert). prezintă părţi mai înalte pe laturile de vest şi est datorită unor cutări şi bombări mai recente. formaţiuni sedimentare Paleozoice. Relieful Podişul Vest Australian       se situează în jumătatea vestică a continentului. terţiare) au dat naştere unei câmpii etajate-Câmpia Nullarbor. M. Mary Peak.  în a doua parte a Terţiarului şi cuaternar partea estică a suferit mişcări pe verticală care au determinat compartimentări. spre ţărm se termină printro îngustă câmpie litorală. insule coraligene la ţărm. în partea centrală a podişului (între cele două părţi mai înalte) se situează o întinsă regiune de afundare tectonică.

ce însoţeşte pe circa 3700 km ţărmul Oc. segment al cordilierei. Cordiliera Australiană (Great Dividing Range) sistem de munţi. principalul colector. podişuri şi dealuri cu altitudini nu prea ridicate. râuri temporare (creek): Diamantina. în partea estică se întâlnesc munţi joşi. prezintă numeroase meandre. 19ºC al Marble Bar şi 26ºC la Darwin. structură litologică variată: şisturi cristaline. orientarea Cordilierei Australiene pe direcţie nord-sud → rol de barieră climatică. Cooper Creek. din datele termice prezentate rezultă că amplitudinea termică cea mai mică se înregistrează la Darwin (3ºC) iar cea mai mare la Alice Springs (16ºC). câmpia litorală care însoţeşte sistemul muntos este ingustă şi pătrunde tentacular sub formă de golfuri spre interior. Pacific. Gilbert etc. 1415 mm la Darwin). cu ape repezi. vf. Câmpia Eyre se prezintă sub forma unei imense cuvete. este localizată aprox. vulcanismul şi mişcările terţiare i-au dat asimetrie. Tasmania este un horst vechi aplatizat cu urme glaciare. abrupt spre Oceanul Pacific şi în trepte spre interior. Predomină climatul cald. lăţimea maximă este de 360 km. la nordul lacului Eyre. primeşte cantităţi importante de precipitaţii (ex. iar spre vărsare străbate o regiune colinară. care este afectată şi de cicloni tropicali. datorită poziţiei Australia este sub influenţa vânturilor de sud-est şi vest. 28ºC la Alice Springs (centru). peste 2/3 din teritoriu primeşte anual mai puţin de 500 mm precipitaţii şi peste 1/3 din teritoriu mai puţin de 250 mm. peşteri (Jenolan. imprimându-i o evidentă asimetrie. flexuri majore l-a compartimentat creând depresiuni şi horsturi. eucalipţi seculari. în centrul Australiei. iar Cordiliera Australiană impune anumite diferenţieri altitudinale. cu dune de nisip de 20-35 m înălţime. debite crescute vara. în plină zonă tropicală (traversată de Tropicul de Sud). îngustă şi fragmentată câmpie litorală. 12ºC la Alice Springs. câmpie de acumulare cu altitudini sub 100m. temperatura medie în ianuarie (vara emisferei sudice) variază între 16ºC la Hobart (sud). relieful se modelează într-un climat tropical musonic (peste1000mm/an). tropical şi subtropical. cursuri de apă cu defilee. temperatura medie în iulie (iarna emisferei sudice) este cuprinsă între 8ºC la Hobart. 4     . numai aproximativ 10% din teritoriu primeşte mai mult de 1000 mm/an. doar Tasmania are un climat temperat oceanic (668 mm/an la Hobart). porţiuni cu caracter de defileu. mişcările din Terţiarul mijlociu şi superior au reîntinerit şi fragmentat relieful. relief glaciar (reg. Murray străbate o regiune de câmpie joasă. mărime şi formă. în bazinul râurilor Flinders. 12ºC la Sydney. 22ºC la Sydney (est). 29ºC la Darwin (nord) şi 34ºC la Marble Bar (vest). Regiunea montană şi de podişuri din jumătatea sudică: sistem de culmi şi podişuri separate de văi şi depresiuni tectonoerozive. telescaun spre cascadele Katoomba. cu potenţial hidroenergetic. principalele caracteristici climatice sunt date de poziţia geografică. suprafeţe mari prezintă caracter deşertic: Deşertul Simpson (Simpson Desert). lacuri care seacă în anotimpul uscat. Kosciusko de 2228 m.. altitudinile variază între 200m (pe margini) şi –12 m (lacul Eyre). mare parte din an prezintă o crustă de sare. cu picturi rupestre). roci sedimentare diverse. această regiune.                    Câmpia Murray: după confluenţa cu Darling. forţate să urce pantele estice ale munţilor. prezintă două bazine care se unesc în timpul ploilor. Clima Australiei    Australia este un continent arid. iar nordul şi nord-estul Australiei este afectat de muson (precipitaţii bogate în timpul verii: 2623 mm la Innisfail. Regiunea mantană şi colinară nordică: relieful a fost definitivat în Terţiar şi Cuaternar. ape arteziene la 200-400 m adâncime în est şi peste 1000 m în vest Câmpia Carpentaria se întinde în jurul golfului cu acelaşi nume din nordul Australiei. 13º la Perth. au 1500 m. Munţii Albaştri străjuiesc oraşul Sydney. lacul Eyre. conţine cel mai mare vârf al Australiei. râuri numeroase. acumulări nisipoase (dune). pereţi abrupţi. podişuri vulcanice. lasă multă umiditate pe coasta Pacifică (din Queensland şi New South Wales). Alpii Australiei (sud-estul Australiei). între 10˚ şi 43˚ latitudine sudică. formaţiuni eruptive (bazalte în special) datorită complexităţii se divide în două regiuni. aceste ploi de vară sunt de mare importanţă deoarece nordul Australiei este adăpostit de Cordiliera Australiană în calea maselor de aer dinspre sudest care. facilităţi turistice şi pentru sporturile de iarnă. Kosciusko). 23º la Perth (sud-vest).1207 mm/an la Sydney). apar podişuri sub forma unor blocuri izolate separate de puternice linii de falie.

Darling este cel mai important afluent al fluviului Murray. apa este utilizată în irigaţii (prov. fără izvoare. Creek-urile. care este cunoscut de foartă multă vreme aborigenilor. ciclonii tropicali au mare frecvenţă în nord şi nord-est (în 1971 oraşul Darwin a fost distrus de un ciclon). din care apa este trecută printr-un tunel în bazinul superior al râurilor Murray şi Murumbidgee (Snowy Mountains Sisteme). în Australia apar frecvente inundaţii catastrofale: creek-urile şi albile râurilor permanente se transformă în torente şi fluvii cu debite mari. cu climat mediteranean (900 mm/an la Perth). s-a constatat că rata mare a evaporării se datorează nu numai aerului firbinte şi căldurii solului. Everard. la polul căldurii. în Cordiliera Australiană clima devine subtropicală spre sud şi temperată în zonele înalte. precipitaţii mai bogate cad în partea centrală şi vestică: 184 mm faţă de 68 mm iarna la Alice Springs sau 270 mm faţă de 70 mm la Marble Bar. străbate regiunea Platoului Kimberley pe circa 500 km şi se varsă în Golful Cambridge. lacurile sărate şi apele arteziene. Râul Snowy drenează versanţii sud-estici ai Alpilor Australiei şi se varsă în Marea Tasmaniei. în mare parte a interiorului precipitaţiile medii anuale sunt mai mici de 250 mm/an. inundând regiunea limitrofă. este punctul central al unui sistem imens de scurgere. navigabil cam 6 luni/an (ianuarie-iunie). Apele Australiei   trei elemente sunt reprezentative: reţeaua hidrografică. aflat 12 m sub nivelul mării. utilizare în irigaţii. se pare că fenomenul evaporării are rol în crearea mirajului (fenomen optic datorat şi aerului firbinte). cea mai uscată şi pustie regiune din Australia. Diamantina. în partea sudică precipitaţiile sunt mai bogate iarna: 758 mm iarna faţă de 131 mm vara la Perth sau 343 mm iarna faţă de 180 mm vara la Adelaide (diferenţele nu sunt însă atât de evidente ca în nord). un aspect climatic deosebit îl reprezintă evaporarea. Torrens. debitul mediu este de 1900 m³/an. principalii săi afluenţi au scurgere permanentă numai în sectorul superior. la ieşirea din munţi s-a construit lacul de acumulare Hume. cel mai important afluent este Lachlan. care au creat în jurul lor câteva legende. tot în timpul verii. în nopţile de iarnă gerurile sunt comune în interior şi sud. în perioadele uscate abia mai curge sub forma unui firicel de apă. are izvoare în Munţii Snowy şi face parte din Snowy Mountains Sisteme (transfer de ape din râul Snowy). Gordon River . dar primul după debitul de apă. Mackay. dar nu şi debit de apă. ci şi vântului uscat. pe cursul superior s-a construit în 1958 lacul de baraj Eucumbene. Riverina). a făcut parte în trecut dintr-o mare interioară care se întândea în nord până la Golful Carpentaria. precipitaţiile medii din aceste puncte abia dacă ating a opta parte din evaporare (274 mm/an la Alice Springs). Murrumbidgee este al doilea afluent. debitul mediu multianual este de aproximativ 57 m3/s. ex. Carnegie. în timpul iernii australe se înregistrează zăpezi abundente în regiunea Kosciusko şi în Tasmania. al fluviului Murray. cu numeroase flori multicolore. s-a înregistrat o evaporare de 2500 mm/an. cursuri temporare. la Alice Springs 2300 mm/an. ariditatea este accentuată în jumătatea vestică (244 mm/an la Kalgoorlie. specific acestor lacuri este faptul că î-şi schimbă foarte des dimensiunile şi contururile. foarte intensă în părţile centrale şi vestice. 252 mm/an la Alice Springs). exceptând regiunea de sud-vest. în rest au scurgere temporară (creek). Amadeus. când lacul primeşte o cantitate mare de apă în jurul lui apar suprafeţe verzi. care împreună cu alte lacuri (ex. Mitta Mitta River (Victoria) cu barajul Dartmouth (180 m înălţime) Deşi prezintă uriaşe suprafeţe aride şi semiaride. Un aspect caracteristic îl constituie lacurile sărate fără scurgere. prezintă chei adânci în cursul superior şi este amenajat pentru irigaţii şi hidroenergie → Ord River Project (proiect controversat).         cele mai multe precipitaţii cad în timpul verii. plină de nisip şi presărată cu grohotiş: ex. Yarrawonga) alcătuiesc un sistem hidrotehnic de retenţie a apei din perioada de vară pentru a fi folosită la irigaţii şi alte utilizări. în sezonul de iarnă debitul este mic iar numeroşi afluenţi seacă.amenajat. Marble Bar (Australia de Vest). cu toate că Lacul Eyre (numit şi inima moartă a Australiei). uneori destul de puternic. Murray: izvorăşte din Snowy Mountains (Alpii Australiei). 5          . Bazinul lacului Eyre. afluenţi importanţi: Murrumbidgee şi Darling. în regiunea lacului Eyre media anuală coboară sub 125 mm (regiunea cea mai aridă). încât prea puţină mai ajunge în lacul propri-zis. Râul Ord (Ord River) are izvoare în Albert Edward Range. însă în timpul musonului de vară nivelul se ridică cu 6-8 m. Cooper Creek. având însă lungime şi bazin hidrografic mai mari decât acesta. în jumătatea nordică: 2623 mm vara faţă de 911 mm iarna la Innisfail (în nord-est) sau 1415 mm vara faţă de 75 mm iarna la Darwin. însă deşerturile înconjurătoare absorb o cantitate foarte mare de apă. se prezintă de cele mai multe ori ca o albie largă. cercetările au relevat că pe mai mult de 70% din suprafaţa continentului pecipitaţiile sunt mai mici decât evaporarea. după Darling. adâncimea mică şi mareele din laguna Alexandrina au constituit piedici în construirea unui port la vărsare. Finke.

arbori ce pot depăşi 15 m înălţime. scrubul este caracteristic pentru regiunile unde precipitaţile înregistrează 250-350 mm/an şi se prezintă. mai ales la nord şi nord-vest de Munţii Flinders. Eucla (Nullarbor). aspect luxuriant. New South Wales şi Australia de Sud. Pen. adaptaţi la condiţii de xerofilism (Eucalyptus pilularis. datorită frecvenţei şi duratei de inundare. cu numeroase endemisme. ci coaja. arbori şi arbuşti. dar fără îndoială că ele sunt alimentate şi astăzi de infiltraţii. fiind prevăzuţi cu numeroase rădăcini-proptele. Albizzia. dar aproape peste tot se înălţau movile de sare…. mulga este şi numele autohton al acestei specii). E. liane. cam cu 5 m/an iar lemnul este foarte dur. ca şi cangurul. altele au temperaturi foarte ridicate (chiar peste 100ºC pentru sondele adânci). palmioerul de cocos). Australia-care cuprindea atunci Tasmania şi Noua Guinee-a rămas izolată. există specii de acacii care se ridică la doar câţiva cm de sol. Elaeocarpus. Cap York).     cu cei aproximativ 10 mii km². pe aproximativ 1. aici apar specii de eucalipţi mai scunzi. prezintă complexitate floristică şi faunistică. de unde culoarea albă a trunchiurilor. când au dispărut legăturile cu masa continentală sudică (Gondwana). malle-scrub (frecvent este Eucalyptus domosa. despre care. dar nu este singurul: reg. Sonneratia. subregiunii australiană. Vegetaţia Australiei      Australia aparţine din punct de vedere biogeografic regiunii australo-papuaşe. ferigi şi epifite (ex. două elemente sunt specifice: eucaliptul şi acacia.am găsit fundul uscat al lacului complet acoperit de o crustă de sare…″ cercetările au arătat că în cele mai aride regiuni (ex. lacul Eyre este cel mai mare de pe continent. la schimbarea anotimpurilor eucaliptul nu-şi leapădă frunzele. este formată din paletuvieri (ex. el este singurul bazin artezian al continentului. apa se află uneori la numai câţiva metri adâncime→ Marele Bazin Artezian (The Great Artesian Basin). Italia. scrubul australian. după predominanţa unor elemente floristice. în Australia apar cam 600 specii de acacia şi au valoare economică mult mai mică. în genere. Cîmpia Carpentaria. în condiţii de umiditate pot ajunge la 25 m iar pe soluri uscate se pipernicesc formând mulga-scrubul (la care participă şi eucalipţii).. de la câţiva metri (4-5 m) la sute şi mii de metri (2300 m). pe coasta nord-estică şi estică apar păduri. California) şi utilitară (ind. cu aproximativ 45 milioane de ani în urmă. covorul ierbaceu este dominat de câteva genuri de graminee (Andopogon. cu multe straturi. Flindersia. E. unele izvoare au debite considerabile (milioane litri apă/zi). giogantaea). este un simbol al Australiei. micratha). John Eyre scria în 1840: ″ am găsit lacul înconjurat din toate părţile de coline nisipoase. baz. de aceea flora şi fauna prezintă aspecte diferite de restul lumii. în care predomină pădurile de eucalipţi cu forme gigantice (Eucaliptus regnans. valorificarea apelor subterane a impulsionat creşterea animalelor-apa piţurilor arteziene este dirijată printr-un sistem de canalizare către staţiunile zootehnice. specii caracteristice: Cedrella. Pen. Murray. Pennisetum. Nicăieri nu se vedeau stânci sau pietre.km². mangrovele apar pe ţărmurile nordice şi nord-estice ale Australiei. cu arbori permanent verzi şi puţine specii. Bruguiera. fiecare cu un număr foarte mare de specii (circa 400). munţi şi chiar în semideşerturi). în zona mediană şi superioară sunt frecvente: Avicennia. prima sondă a fost săpată în 1871 lângă Perth. cea mai inundată. se deosebeşte în mai multe tipuri: mulga-scrub (frecventă este Acacia aenura. chimico-farmaceutică). numit şi blestemul Australiei) şi brigalow-scrub (vegetaţie adaptată unui sol nisipos şi halofit. Arnhem. care stăjuiesc ţărmul mării. se admite că o parte apreciabilă a acestor ape constituie o moştenire a perioadelor pluviale. unele ape arteziene sunt foarte sărate. Lacul Eyre). adâncimea la care se găsesc variază. sub teritoriile statelor Queensland. în timpul erei terţiare timpurii. cu izvoare care ies la suprafaţă prin fisurile rocilor. constituţiei solului şi compoziţiei chimice a apei mangrovele sunt dispuse în fâşii paralele dinspre ocean spre continent: zona externă (dinspre ocean). fiind formate din graminee. spre interior aceste păduri trec în savană cu arbori. eucaliptul. savanele sunt întâlnite în nordul şi estul Australiei. savane. este asemănătoare vegetaţiei din Noua Guinee şi insulelor din sud-estul Asiei. ca o vegetaţie pitică cu mărăcini şi spinării. bogată în palmieri (ex. unde creşte specia Acacia harpophilla). originea apelor subterane nu este pe deplin lămurită.Rizophora). vegataţia pădurilor tropicale umede este specifică coastelor nordice ale Australiei. care mărgineşte zonele de savane şi acoperă suprafeţe imense în Auastralia de vest şi interior. eucaliptul creşte foarte repede. expuse mareelor. apa subterană valorificată din Marele Bazin Artezian a schimbat aspectul peisajului în mod semnificativ. scrubul este alcătuit din peste 400 specii de plante. coasta vestică. acaciile au de asemenea largă răspândire dar nu au puterea de adaptare a eucaliptului.7 mil. eucaliptul se cultivă astăzi aproape pretutindeni ca plantă ornamentală (ex. debitul mare al izvoarelor arteziene constituie explicaţia diferenţei mari dintre media precipitaţiilor şi a evaporaţiei. se vorbeşte chiar de un brâu de scrub. 6        . Marele Bazin Artezian cuprinde o arie uriaşă. Sporolobus). înălţimea eucalipţilor variază de la forme pitice (4-6 m) până la cele gigantice (100-110 m) şi apar în cele mai diferite formaţiuni vegetale (păduri.

compuse din foioase (Nothofagus) şi conifere (Araucaria. cu precipitaţii de iarnă. prin degradarea acestor păduri au apărut tufişuri de malle-scrub (asemănătoare maquis-ului). aici apar reprezentanţi ai genului Acacia (Acacia aneura). laba-cangurului (Anigozanthus manglesii). Agathis). care a devenit emblema statului New South Wales. este puţin pretenţios la sol. în ciorchine. caracteristice pentru aceste păduri mai sunt şi Acacia şi Casuarina. ramurile poartă smocuri de frunze lungi. 7 . diversicolor). aici pădurile conţin specii de eucalipţi (Eucalyptus marginata. în anii cu precipitaţii bogate (500 mm). vegetaţia pustiurilor şi semipustiurilor calde este specifică celei mai mari părţi a Australiei Centrale. nisipoasă. aproape jumătate dintre cele aproximativ 230 specii de mamifere sunt marsupiale. Triodia pungene şi Triodia basedowii (au un sistem radicular foarte mare. acolo unde precipitaţiile sunt mai reduse. alcătuită din Eucalyptus diversicolor (60-80 m. datorită condiţiilor bio-pedo-climatice puternic influenţate de vecinătatea oceanului.                 în partea de nord-est şi în bazinul fluviului Darling apar savane cu eucalipţi înalţi. se dezvoltă formaţiuni de malle-scrub. munţii Tasmaniei occidenatle sunt acoperiţi până la 1000 m înălţime de păduri de fag austral (Nothofagus). E. gigantaea). ţepos şi ajunge până la 1 m înălţime). Cassia. datorită climatului cu caracter mai temperat. prezintă un lemn greu şi dur care rezistă la umezeală şi sare. în sud-estul Australiei. iar pădurile mai luminate. E. ca nişte ace). pădurea de eucalipt este magnifică. din Australia de Vest. în afară de eucalipţi. pot atinge 20 m înălţime. poartă numele de wandoo (alcătuite predominant din Eucalyptus redunca). în partea mai umedă). aceste formaţiuni. se transformă în adevărate savane tropicale cu ierburi înalte. arbuştii nu depăşesc 4 m înălţime şi au aspect de tufe. Fauna Australiei  se deosebeşte de celelalte continente prin vechimea ei şi prin formele sale endemice. datorită ploilor din toate anotimpurile. căci sunt plante care apar în perioada ploilor şi dispar complet în cea secetoasă. iar în ţinuturile aride din interiorul continentului au aspect de tufă. arborii depăşesc uneori 100 m înălţime (Eucalyptus regnans. plante arborescente ca: Eremophila. numele său având origine sudamericană. flori roşii. stratul inferior al pădurii este format din mimozacee. 3-4 m). compoziţia floristică este destul de diversificată. toate reprezentate în Australia. numit şi tufă de sare. dispunearea neregulată a precipitaţiilor are urmări directe asupra vegetaţiei. în părţile sudice ale regiunilor deşertice şi semideşertice. formând asociaţiile de mulga-scrub. alcătuită din Eucalyptus marginata (15-20 m) şi pădurea karri. mai este întâlnită savana cu iarba copac (Xanthorrhaea). pe versantul oriental al Cordilierei Austaliene se întâlnesc pădurile australe. vegetaţia subtropicală (mediteraneană) este specifică Australiei de sud-est şi sud-vest. sunt asociaţiile ierboase adaptate la condiţii de xerofilism excesiv: Spinifex paradoxus (are frunze foarte răsucite care se termină cu un vârf ascuţit. în sud-vest pădurile prezintă arbori zvelţi. Casuarina cuprinde 25 specii. Araucaria nu este un arbore specific australian. acolo unde precipitaţiile sunt mai bogate (650-1250 mm/an) formaţia vegetală specifică o formează pădurea jarrah. arbore înalt de până la 6 m). ce ajung la o înălţime de 60-70 m. la care se adaugă tufişuri de Casuarina ca şi iarba copac (Xanthorrhaea. vegetaţie subalpină (cu eucalipţi de zăpadă) → M. aceste păduri se prezintă în prezent sub forma unor insule. Australia se remarcă şi prin multitudinea plantelor cu flori: waratah (Telopea speciosissima). cu flori lungi de 70-80 cm în formă de labă de cangur. foarte frecvente în regiunea aridă. Snowy. Tasmania. pe suprafeţele argiloase ori sărate apar tufişuri cu Kochia şi Atriplex (blue-bush. care sunt de fapt formaţiuni de trecere spre formaţiunile vegetale de tip subtropical. ordin care împreună cu monotremele alcătuiesc formele cele mai simple ale mamiferelor. care nu depăşeşte înălţimea de 1 m şi dă o culoare albastră peisajului). peste această limită apare Eucalyptus coccifera şi coniferul Arthotaxis. aceste formaţiuni au în compoziţia lor floristică eucalipţi pitici (Eucalyptus dumosa). cu aspect continuu altădată. pe unele văi apar ferigi arborescente şi exemplare singuratice de Nothofagus.

răspândit în Tasmania. a doua pasăre ca mărime. 2 m lungime). pe măsură ce agricultura s-a extins. el a fost vânat şi de albi care-i preţuiau carnea. mai pot fi remarcate termitele. în care se remarcă orhideele şi ferigile. pasărea liră (Menura superba. specii caracteristice: cangurul uriaş (Macropus giganteus). ornitorincul se întâlneşte în partea sud-estică a Australiei. lebăda neagră (Chenopsis. se hrăneşte cu frunze de eucalipt). Torres l-au zeificat. cărtiţa marsupială (Notoryctes). Spinifex. papagali (50 specii. dingo. singura specie de lebădă din Australia şi singura specie de lebădă neagră din lume. abia atinge 30 cm). are o coadă scurtă şi un cioc lung. 8 . iar ca faună marsupialele şi păsările. broaşte ţestoase (15 specii de apă dulce şi 6 marine). acacii. întâlnit în stepă. câinele dingo (Canis familiaris dingo)→ a însoţit aborigenii de pe continent. cangurul şobolan (este cel mai mic. Kookaburra (considerată sacră de către aborigeni). are peste 1 m înălţime şi ajunge la 80 kg. şarpele tigru. iepurii şi albinele. cu 45 spacii răspândite în aproape toate zonele climatice. cangurii au fost alungaţi spre regiunile inospitaliere. din pădurile Austaliei de est. venerat de aborigeni care îl numesc Uluru. porcul. cacaduul cu barbă. eucalipţi. în sud-est).      monotremele: echidna (Echidna aculeata) şi ornitorincul (Ornithorhynchus anatinus) se înmulţesc prin ouă iar puii îi hrănesc cu lapte. păsările de casă. vipera neagră. în timp ce ornitorincul are corpul turtit. cangurul antilopă (M. asemănătoare struţului.     reptile: şerpi (peste 140 specii de şerpi. câinele dingo. animale de import: cămilele. şarpele cu clopoţei). Bunya Mountains: (Queensland) conservă splendida pădure de Araucaria bidwilli. jderul marsupial (Dasyurus). în partea centrală şi vestică). apoi: oaia. echidna are corpul acoperit cu ţepi. Mount Olga este situat la 32 km vest şi cuprinde un mare număr de monoliţi (30). Arii protejate    Ayers Rock şi Mount Olga: situat în partea estică a Deş. marsupialele: cangurul (nume aborigen) este animal simbol. wombatul (Phascolomys). cangurul uriaş roşu (Megaleia rufus). în nord). a reprezentat singurul animal domestic cunoscut de aborigeni până la venirea albilor. Bellender-Ker: (Queensland) floră şi faună tropicală tipică. canguri. casuarul (Casuarius. crocodili (2 specii din care una de apă sărată. cornutele. mulţi extrem de veninoşi: taipanul. ursul marsupial (Koala. Gibson. robustus antilopius). cacaduul cu moţ galben). savana cu arborele butelie-Stercularia şi chiparoşi. cangurul de copac (Dendrolagus ursinus). în trecut sursă de hrană pentru aborigeni. unde trăiesc şi astăzi în număr destul de mare. care conţine caverne cu picturi rupestre. fauna oceanica. Ayers Rock este un monolit enorm de 867 m înălţime. în nord est). alte marsupialei: lupul marsupial (Thylacinus). aborigenii de pe insula Moa din str. pe coasta apuseană). ulterior din Africa. Wallaby. păsările sunt variate şi bogat reprezentate (700 specii. calul. achiziţionate din Afganistan şi India. şopârle (360 specii. diavolul marsupial (Sarcophilus). din care circa 500 endemice): emu (Dromiceius. cioc lat şi duce o viaţă acvatică. Varanus varius. păduri de foioase şi tropicale umede. veveriţa marsupială.

7 loc/km2 în Australia de Vest.1 ani pentru femei.3%. a fost modelul unei Australii albe (interdicţia imigrării populaţiei de culoare). un factor important în colonizarea continentului l-a avut descoperirea aurului. existau concentrări locale de germani. 6. la numai trei ani de la senzaţionalul goldrush californian. în a doua jumătate a secolului XX au determinat noi valuri de imigranţi: din Ungaria şi Cehoslovacia (după revoltele din 1950 şi 1968). recife de corali. liane.2% est-europeni.08 ‰. când s-a descoperit aur la Ballarat şi Bendigo. Mount Buffalo: (Victoria) platou granitic cu alt. când este introdusă creşterea oilor.      Kakadu: (Pen.3 %.8%. substanţial relaxată după 1966. canguri. cu forme glaciare.               9 . mortalitatea de 7.loc. Vietnam).4% asiatici.9% africani. nu există religie oficială. Katherine Gorge: (Northern Territory) protejează canionul râului Katherine.8 %). wombatul. Arnhem) 1. 11.3 %. pasărea liră. pasărea liră. păduri tropicale-palmieri. 2% americani şi 0.. iar în iulie 2000 la 19 169 000 loc. în fâşia de litoral cuprinsă între oraşele Newcastle şi Adelaide se concentrează aproape 90% din populaţie. ficuşi. în timpul celui de-al doilea război mondial a fost lansată o campanie viguroasă de încurajare a imigraţiei din toată Europa. Marea Barieră de Corali: parcul include extremitatea sudică. canguri.2 % o formează albii. una după 1851.2 mil. crocodili de apă sărată etc. crocodili. Kalbarri: (Australia de Vest) protejează faimosul canion al râului Murchison. crizele majore pe plan mondial..2% nord-europeni. Chile şi alte state din America Latină. etnologică şi peisagistică.4 ani pentru bărbaţi şi 81. creştinii reprezintă 74% (romano-catolici 27. stabilit în 1901. faună bogată: ornitorinc. restul populaţiei este alcătiut din aborigeni (2%).2%. primii 1000 (2/3 deţinuţi) au venit pe 26 ianuarie 1788. veveriţa marsupială. la nivelul unităţilor administrative: 0. până la 1721 m. 7. orhidei. densitatea populaţiei este redusă (2 loc/ km²). şapte ani mai târziu erau peste un milion. în 1978 populaţia ajunge la 14.12 ‰ şi sporul natural de 5. Kosciusko: (New South Wales) protejează regiunea alpină. wombat. Liban.ha. chinezi şi alte grupuri etnice (stabilite în secolul XIX). echidna. înfiinţând prima colonie –Port Jackson. faună acvatică. 24 km lungime. a dus la publicarea în presa europeană şi americană de numeroase informaţii despre acest stat. cu o repartiţie inegală în teritoriu. wombatul. budişti 0. speranţa de viaţă la naştere este de 75. rata fertilităţii este 1. precum şi la valuri masive de imigranţi. artă aborigenă. până către 1850 peste 160 000 de deţinuţi britanici sunt colonizaţi în Australia. metodişti şi unitarieni 8. bambuşi. în principal chinezi şi vietnamezi). presbiterieni 4. Populaţia Australiei    societatea australiană este privită ca esenţialmente britanică. Kalgoorlie-Coolgardie. în perioada interbelică geograful australian Griffith Taylor remarca limitele impuse de potenţialul natural al Australiei estimând o capacitate de susţinere de aprox. ortodocşi 2. 130 loc/ km 2 – zona Canberra. în interiorul arid mari suprafeţe sunt aproape nelociute (sub 1 loc/10 km²).2 mil. Indochina (Cambodgia. ce a determinat în secolul 19 goana după aur. 20. după 1820.. descoperirea aurului în Australia. loc. ferigi uriaşe. politica Australia albă a fost oficial abandonată în 1973 (numărul imigranţilor asiatici ajunge astăzi la circa 60 % din totalul noilor veniţi). este o rezervaţie arheologică. în perioada 1940-1980 cam 500 000 persoane (mulţi refugiaţi) vin în Australia (foarte mulţi în marile oraşe). anul descoperirii aurului. a doua după 1891 în reg.6 loc/km2 în New South Wales sau 19 loc/ km2 în Victoria.79 copii /femeie. din care aproape 90 % sunt urmaşii emigranţilor britanici şi irlandezi.. în următoarele patru decade diversificarea etnică intensificându-se gradual.8 %. în 1851.9%.9% sudeuropeni. pasărea paradisului. papagalii kakadu. anglicani 23. 19-20 mil. începe şi colonizare civilă. pădure umedă cu eucalipţi. analizând statistic imigraţia în perioada 1947-1974 se constată că 45. ornitorincul. 0. continentul avea o populaţie albă de circa 437 000. 13. cea mai mare parte a populaţiei este stabilită în regiunile litorale (în special în est). prezintă peşteri pictate. koala.4% erau britanici. din totalul poulaţiei 95.8 mil. populaţia britanică şi irlandeză a fost puţin modificată de imigraţia din alte surse pînă la jumătatea secolului XX. China (în Darwin sunt peste 4000 chinezi) etc. asiatici (1. de loc. musulmani 0.96 ‰..1 loc/ km2 în Northern Territory. unul din primele obiective ale noului guvern federal. în 1950 populaţia Australiei era de 8. Laos.. natalitatea este de 13. echidnă.

dinspre nord şi nord-est. de aici concluzia că aborigenii au sosit în Australia în cursul migraţiilor din perioada preistorică. olăritul. din care aproximativ ½ erau teritorii deşertice din Teritoriul de Nord. aşezare întemeiată în 1920. aborigenii. ploaia. în 1869 a dispărut ultimul tasmanian. unde se reântoarce spiritul). fruntea relativ îngustă.3 Km². ca vânători şi culegători nomazi (nu cunoşteau agricultura. ce ocupau 541. unele oraşe au apărut în marile exploatări agricole: ex.Populaţia aborigenă  la venirea primilor colonişti europeni (sf. se remarcă printr-o mare rezistenţă la condiţiile de deşert: dacă pentru albi deşertul a fost fatal (Burke. cercetătorul A. 1938) spunea că < omul primitiv australian nu este nici negroid. El este clasificat într-un grup special numit australoid >. arcul şi săgeata). originea este şi astăzi controversată: unii antropologi au remarcat asemănări cu populaţiile din sudul Indiei. cel mai vechi dintre aceste valuri se situează cu aproximativ 38 000 ani în urmă (descoperirile din regiunea lacului Mungo. triburile aborigene posedau locuri sacre şi totemuri specifice (animale. plante.350 000 aborigeni (valoarea este estimată). Sri Lanka şi unele insule din Indonezia. transformându-se în oraşe fantomă (ghost town). care după construirea unei rafinării de zahăr moderne a avut o dezvoltare rapidă. astăzi Sydney. între 1778-1920 colonizarea albilor a avut ca urmare exterminarea a cel puţin 250 000 de aborigeni. ipoteza autohtoniei a fost abandonată după studierea riguroasă a faunei continentului: în Australia nu se găsesc mamifere superioare din care să sepoată dezvolta primatele şi apoi omul. populaţii aparţinând de grupul negroid al papuaşilor şi melanezienilor. Stuart. însă au un bogat ceremonial totemic şi practică cultul strămoşilor (cred că strămoşii lor au avut origine subpământeană. de unde concluzia unei migraţii dinspre nord-est a unei populaţii de navigatori pricepuţi.                 Oraşele  prima aşezare din Australia a apărut în 1788. preoţi. sec. nici mongoloid şi nici europoid. oraşul Tully (Queensland). aşezările erau alcătuite fără nici un plan. răsăreau din pământ ca ciupercile după ploaie şi după o înflorire de obicei de scurtă durată. antropologic: pielea de culoare închisă. care trăiau în circa 500 de triburi. când se înfiinţează prima colonie penitenciară în Noua Galie de Sud. ca ex. mare bogăţie în picturi rupestre este zona Kimberley. XVIII) Australia era populată de circa 200 000 . Elkin (The Australian Aborigines. în cadrul rezervaţiilor şi a unor aşezări din nordul şi centrul ţării. englezul William Ellis considera chiar că migraţia s-ar fi produs de pe ţărmurile sud-americane. P.   un moment important în evoluţia oraşelor australiene a fost descoperirea aurului. vântul. în 1973 existau 350 rezervaţii ale aborigenilor. mortalitatea infantilă ridicată. limbile vorbite de aborigeni au fost grupate în familia limbilor negro-australoide. în 1972 se înfiinţează Departamentul pentru afacerile aborigenilor.ex. tasmanienii prezintă caracteristici foarte asemănătoare cu ale populaţiilor din insulele situate la nord şi est de Australia. unele fiind considerate sacre. numărul aborigenilor din mediul urban este mic şi se confruntă cu numeroase probleme: alcoolismul. au sosit pe continent în mai multe valuri. după epuizarea zăcămintelor de aur. şi-au schimbat funcţionalitatea . statul New South Wales). într-o perioadă foarte îndepărtată. păsări. 10 . nu s-a pomenit niciodată ca vreun aborigen să moară în timpul traversării deşerturilor. părul şi barba stufoase. din 1967 li se acordă dreptul de vot şi sunt incluşi în totalul populaţiei australiene. nasul foarte turtit. London. Wills. erau aproape complet abandonate. în 1937 se decide încetarea discriminării aborigenilor. în prezent numărul aborigenilor este de aproximativ 228 000. cu ambarcaţiuni primitive. unii erau canibali. papuaşe şi melaneziene. cu excepţia teritoriilor centrale şi nordice (unde trăiau dealtfel majoritatea acestora). numită Port Jackson. nu cred în zei. la nivelul preistoriei. arborii). Leichhardt). în cadrul migraţiilor. oraşele Ballarat şi Bendigo au trecut la exploatări agricole. tasmanienii aparţineau altei populaţii şi vorbeau altă limbă decât populaţia australoidă de pe continent. din care doar o mică parte (30-40 mii) mai au oarecare lăgătură cu modul de viaţă tradiţional. oraşul Walhalla (statul Victoria). răspândite pe tot continentul. urme valoroase sunt picturile rupestre. în 1951 se hotărăşte întegrarea lor în viaţa culturală. membrele lungi. majoritatea şi-au pierdut legăturile tribale integrându-se comunităţii. aborigenii nu au biserici. dispreţul. alte oraşe. care nu prezintă nici un fel de înrudire cu cele trei mari grupuri de limbi vorbite în regiunile înconjurătoare: malaiezo-polineziene.

260C a lunii ianuarie şi 657 mm/an precipitaţii anuale. iar în 1877 se construieşte Canalul Coode. funcţie portuară majoră (Port Jackson. după al doilea război mondial au apărut şi alte unităţi industriale. Cook).2 mil. 1200 mm/an precipitaţii (în special vara). aeroport interneţional-Smith Kingsford. facilităţi portuare → Port Phillip Bay. catedrala Garrison. siderurgice. grâu. capitală a statului New South Wales. datorită unei migraţii masive. Ballarat. parcuri (Hyde. atracţii: sporturi nautice şi facilităţi recreative şi culturale. Podul portului Sydney (Harbour Bridge). textile. cu peste 3 mil. în suburbiile externe. prod. rafinarea petrolului. pe Yarra River pentru facilitarea transportului. carne.8 mil. chimice. oraş ultramodern.         1856-1873 se construiesc căi ferate care îl leagă de Geeelong. cu statuia lui J. capitală federală între 1901-1927.     Opera din Sydney. University of Melbourne a fost înfiinţată în 1853. Victoria Arts Centre-trei teatre. major centru financiar – bancar (rivalizează cu Melbourne). principalele oraşe fiind: Sydney    este situat între Munţii Albaştri (vest). numele vine de la William Lamb Melbourne. prod. este capitala statului Victoria. XIX. Melbourne    situat pe râul Yarra pe coasta sud-estică a Australiei. aria metrop. (1996). obeliscul din locul debarcării. în jurul centrului se găseşte un ring de suburbii industriale. domină viaţa economică a statului Victoria: centru financiar-bancar. textile şi îmbrăcăminte. coastă (est). populaţia ariei metropolitane (Melbourn Metropolitan Area) este de peste 3. pe unde se exportă: lână. Botany Bay-10 mile spre sud). între 1850-1890 populaţia oraşului creşte de la 60 mii la 400 mii (puternică emigraţie). funcţie industrială: 1/3 din forţa de muncă-rafinarea petrolului (cea mai importantă). industrial (prelucrarea metalelor. al doilea din Australia. 130C media lunii iulie. goana după aur (descoperit la Ballarat) din 1851 a dus la prima creştere a aşezării. Bendigo. loc. este un oraş cosmopolit. produse petroliere. inima oraşului se află pe malul nordic al râului Yarra. bursă mondială a lânii. produse lactate şi se importă: motoare. Echuca sau Wodonga. alimentară. unde se găsesc importante instituţii financiar-bancare. Marele Turn. fructe.. Opera (formă de corabie). National Gallery. în suburbii → automobile. hârtie. în 1835 John Batman împreună cu John Pascoe Fawkner (veniţi din Tasmania) achiziţionează de la aborigeni teren în lungul râului Yarra şi pun bazele aşezării. de asigurări şi centre de afacerii. unde primele fabrici au fost construite în sec. 11 . inginerie. maşini. în 1995 populaţia urbană era de 85 %. cauciuc.prim ministru britanic. produse chimice. puternică creştere după al doilea război mondial. aeroport interneţional în suburbia Tulla Marine. loc. Hawkesbury River (nord) şi Botany Bay (sud).cel mai mare oraş al Australiei). climat subtropical: 120 C în iulie şi 220 C în februarie. o sală de concerte. produse chimice). podul Harbour (suspendat peste golf). (3. podul peste golful Port Jackson-unul dintre cele mai mari din lume.

ştiinţifice şi de învăţământ. aeroport internaţional. ierni blânde (120C în iulie) şi precipitaţii medii de 530 mm/an. din Scoţia. înlăturându-se rivalităţile ivite între cele două mari metropole. tractoare. aluminiu. centru industrial: componente pentru automobile. lângă Port Noarlunga. iar în 1824 se înfiinţează aici o colonie penitenciară. are 331 000 loc (1995). Parlament House (1927). Universitate din 1874. Adelaide      capitala Australiei de Sud. a apărut ca aşezare a crescătorilor de vite în 1824. Biblioteca Naţională.     este o piaţă agricolă: grâu. fructe. este conectat printr-o conductă de petrol cu Gidgealpa. lână. 12 . devine oraş în 1856. oţel. facilităţi de transport: portul Fremantle. loc. cu veri fierbinţi (230C în februarie). construcţia noii capitale începe în 1913. în 1962 a fost construită rafinăria de la Hallet Cove (sud de Adelaide). loc (în 2000). conţine 3/4 din populaţia Australiei de Vest. Perth        se întinde în lungul estuarului râului Swan (19 km de gura râului). iar transferul tuturor organismelor guvernamentale se definitiveatză în anii 60. pe care-l poartă până în 1836. maşini. la confluenţa râurilor Molonglo şi Murrumbidgee. Academia Australiană de Ştiinţe (1954). numele îl are de la regina Adelaide. cale ferată transcontinentală. este aleasă în 1909 ca loc pentru noua capitală a Uniunii Australiene. când funcţia penală este abandonată. are şi funcţii financiar-bancare. în 1927 se transferă Parlamentul federal de la Melbourne. turism în expansiune. soţia regelui britanic William IV. oraşul este separat de suburbii prin numeroase parcuri. care funcţionează până în 1839. nichel. pe coaste estică a Golfului St. Vincent.Cambera         este situat în sud-estul ţării. lemnului.49 mil. sub numele de Canbury. din Cooper Basin. rafinarea petrolului. vin. comerciale. 1081 000 loc (1996. Muzeul Naţional (1980). la circa 300 km de Sydney. industrie slab dezvoltată: mai puţin de 5 % din populaţia activă. cauciuc. 1.-aria metripolitană). accesul uşor la Murray şi prezenţa resurselor minerale în apropiere a contribuit la creşterea oraşului. Galeria Naţională (1975). este al 4-lea oraş al Australiei. puternic impuls odată cu descoperirea aurului la Coolgardie-Kalgoorlie. în 1829 apare prima colonie. textile. vopseluri. Brisbane   capitală a statului Queensland. al treilea oraş al Australiei cu 750 mii loc (1. Sydney şi Melbourne. aria metropolitană). două universităţi.38 mil. populaţia fiind în creştere (146 mii în 1971). este un centru industrial major: industrie grea. locul este explorat pentru prima dată de John Oxley în 1823. luând numele de la localitatea de baştină a lui George Murray (secretar de stat al coloniei). Australian War Memorial (1941). conceput ca centru politico-administrativ şi oraş-grădină. fertilitatea câmpiilor din împrejurimi. alimentară. hârtiei şi poligrafică. ind. produse chimice. are un climat subtropical. la poalele Alpilor Australieni. situată la baza lui Lofty Range.

rutil. acum este un oraş modern. Universitatea Tasmania (1890). alimentare. textile. confecţii. New Sout Wales (cărbune. rafinarea petrolului. locul unde se află acum oraşul nu a fost folosit până în 1869 şi era cunoscut sub numele Palmelston până în 1901. Hobart    oraş port. safire. nichel. în cinstea politicianului Robert Hobart. are un vast hinterland. cale ferată spre Birdum. hidrocarburi). piei. argint. capitala statului Tasmania. navigatorul britanic George Bass explorează estuarul în 1798 iar 5 ani mai târziu Philip Gidley King. cărbune. argilă. diamante. pentru a preveni incursiunile franceze. este cel mai mare oraş sudic la Australiei (circa 180 000 loc). 509 km spre sud-est). funcţie portuară-se exportă: lână.. ilmenit. zahăr. celelalte resurse de subsol au fost puse în valoare abia în ultimele decenii. stabileşte o aşezare aici (Risdon Cove). produse lactate. străzi largi şi numeroase parcuri. automobile. mică. centru industrial şi de transport (şosea spre Alice Springs. când devine şi capitală a statului Queensland. textile. plumb şi zin. funcţie industrială . important nod de comunicaţii. activitate de transport (port favorabil). zircon.     bază militară în al doilea război mondial. Wrest Point Casino-primul casino din Australia. Lucia). ce se întinde şi la vest de munţi (în Darling Downs). argint) şi Victoria (cărbune. nichel. localizat în sud-estul insulei. când a fost rebotezat după numele portului său. zinc. aur. Cu). guvernator al statului New South Weles. care a generat în secolul 19 goana după aur. clădiri moderne. cu excepţia aurului. Darwin    capitală şi port pentru Teritoriul de Nord. portul său a fost fondat în 1839 de John Stokes şi a fost numit după naturalistul britanic Charles Darwin. gaze naturale). opal alb. argint. în 1804 aşezarea a fost mutată pe actualul amplasament.aria metropolitană cuprinde peste 1/2 din capacitatea industrială a statului: şantiere navale. municipalitate din 1859. în 1974 este aproape distrus de un ciclon tropical (2/3 din rezidenţi sunt mutaţi). canal pe care pătrund vase oceanice. mangan. bauxită. plumb. peste 70 000 loc. schimbat în onoarea lui Sir Thomas Brisbane. sare. Universitate din 1909 (la St. fosfaţi. oraş din 1959. cărbune. activitate industrială: metalurgie neferoasă (Zn. opal negru. pe malul vestic al estuarului râului Derwent. cupru). plaje (Bellerive). zinc. cauciuc. când a fost puternic bombardat de japonezi (1911). topaz. modificându-se şi numele. metale preţioase. la nord-est de intrarea în port. prod. reconstruit apoi cu sprijin guvernamental.    Resursele minerale    cele mai importante rezerve sunt localizate în Australia de Vest (fier. bauxită.       primul nume a fost Edenglassie. minereu de fier. diamante. 13 . plumb. îngrăşăminte. maşiniunelte. Queensland (bauxită. alimentară (fructe). este situat pe o peninsulă joasă. guvernatorul Noii Galii de Sud. monazit. dolomită. rezerve de uraniu.

se irigă suprafeţe ocupate cu: păşuni. din care 353 331 pavate. Perth-Adelaide (paralelă cu linia ferată). vii şi livezi (6 %). viticultura. este însă utilizată pentru irigaţii apa râurilor: Provincia Riverina. siderurgia.3 %). în New South Wales ecartamentul are distanţă normală (1435 mm). depăşind 25 md.în 1972 erau irigate doar 10 mii km2. situată între râurile Murray şi Murrumbidgee. după care a înregistrat o stagnare. la aproape trei decenii după inauguraea primei căi ferate în Anglia. ea are ecartament larg (3719 km). ind. care nu are nici o logică şi care creează dificultăţi transportului. căile rutiere → 913 000 km.  industria s-a dezvoltat mai ales după 1950.6 %) şi reprezintă 3 % din PIB. iar în Australia de Sud s-a construit cea mai îngustă cale ferată (762 mm). Melbourne. în dec. viticultură. bumbac etc. pe sectoare PIB-ul se prezintă astfel: servicii 71 %. de gaze naturale (5600 km). tot ecartament normal are şi calea ferată transaustraliană Perth-KalgoorliePort Pirie-Adelaide. aviaţia s-a dezvoltat de timpuriu şi asigură rapid legătura cu aşezările îndepărtate. balanţa agricolă este puternic excedentară. păduri (19 %). cuprul. din care 2540 km electrificate. constituie cea mai vastă şi mai reprezentativă regiune irigată a Australiei. cr. valoarea producţiei agricole a crescut de patru ori în ultimii 30 ani. animalelor). în Victoria ecartamentul este printre cele mai mari din lume (1600 mm). ex. zootehnia. într-un ritm rapid până în anii 70. o bună parte din terenurile cultivate sunt utilizate în scopul creşterii ovinelor şi bovinelor (plante furajere). bauxita. transporturile aeriene → 408 aeroporturi: Kingsford Smith (Sydney). Brisbane. este cel mai bine dezvoltat sector. Fairbairn (Canberra). îngust (14 506 km) şi normal (15 422 km). strânsă dependenţă faţă de exporturi (în 1970 2/3 din producţia agricolă a fost exportată). remarcându-se totuşi calea ferată Adelaide-Alice Springs.9 mil. când statele australiene erau încă independente drept urmare fiecare stat şi-a ales un ecartament propriu pentru calea sa ferată (transporturile feroviare necesitând transbordări). Industria energetică → cărbunele. Melbourne-Sydney-Brisbane. forţa de muncă ocupată (8. cultura plantelor. de produse petroliere (500 km). dacă până la al doilea război mondial Australia era o furnizoare de materii prime şi produse agricole. industrie (22 %) şi agricultură (5 %). plante furajere. 14    . brusca ei izolare.Alice Springs. linia ferată normală Sydney-Melbourne datează abia din 1962. nici o cale ferată nu străbate continentul de la sud la nord. precum şi intrarea în război alături de puterile aliate. 1999) este repartizată astfel: servicii (73 %). → petrolul şi gazele naturale.  dezvoltarea economică a Australiei în anii de după război a fost însoţită de o restructurare a întregii economii.$. Australia fiind una din principalele ţări exportatoare de produse agricole din lume. în scădere faţă de anul 1977 (6. grâu. pomicultură. primul tren tras de o locomotivă cu aburi a parcurs ruta Melbourne-Sandridge în 1854. prelungită în 1969 până la Sydney. nu există altă ţară cu o reţea feroviară mai diversificată. culturile industriale.    Agricultura    agricultura antrenează circa 5 % din populaţia activă.  economia este marcată de valorificarea unor importante resurse de subsol. modul de utilizare al terenurilor (1998): păşuni şi fâneţe (54 %). prezintă mecanizare şi chimizare avansată. Perth.$ (cu o rată de creştere de 4. viţă-de-vie. fiind una din principalele producătoare şi exportatoare de minereuri de pe glob. au constituit un puternic stimulent pentru dezvoltarea unei baze industrile mai largi. în Queensland se foloseşte ecartamentul de 1066 mm. industria zahărului. cu 22 mii $/loc. plumbul. alte terenuri (21 %). fiind însă importante pentru aprovizionarea cu apă a animalelor. etc.→ hidroenergia.       Transporturle  căile ferate → 33 819 km. textile. trestie de zahăr. însă nu pot fi valorificate în întregime datorită mineralizării. arabil. industrie 26 % şi agricultură 3 %. aici practicându-se o agricultură intensivă complexă (cereale. livezi. rolul principal al căilor ferate constă în transportul materiilor prime spre centrele de prelucrare sau spre porturi.ECONOMIA AUSTRALIEI Australia se înscrie în rândul statelor dezvoltate ale lumii: 416 mld. transportul prin conducte → conducte de petrol (2500 km). construcţia căilor ferate a început în a doua jumătate a secolului XIX. dar veniturile din exporturi sunt în raport cu evoluţia preţurilor pe piaţa mondială. orez. zincul. Darwin . pomicultura. 21 070 km2 de terenuri irigate (1993) . există importante resurse de ape arteziene. Industria metalurgică → minereul de fier..

porturi specializate: Port Hedland. pentru transportul minereului de fier în Japonia. transporturile maritime → au jucat dintotdeauna un rol important în istoria Australiei. alumină). Melbourne. Newcastle. Brisbane. iar în 1976 Australian National Line a pus în funcţie primul mineralier de 120 000 t. bauxită. primul vas cu aburi a intrat întrun port australian în 1852. Whyalla (minereuri). 15 . porturi: Sydney. Port Kembla. Fremantle. Dampier. Gladstone (cărbune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful