Modalit

i de investigare a personalit

ii

Metodologia de investigare a personalit

ii prezint multe diferen e fa

de alte niveluri ale psihismului ii i a identific rii a

în general, specificitate raportat la existen a a peste 50 de defini ii ale personalit

mii de termeni care o definesc (G. W. ALLPORT i H. S. ODBERT g sesc peste 18.000 de termeni în limba englez ).

De aceea, se impune o sistematizare, iar caracteristicile exhaustive ale acestei abord ri sunt greu de respectat.

Probele prin care se realizeaz investigarea personalit ii (în ansamblu, atât la normali, cât i în cadrul bolii) sunt extrem de polimorfe, alc tuite dup criterii care pun accentul pe individualitate; din aceasta decurge dificultatea cuantific rii rezultatelor ob inute, pentru a nu mai sublinia nota de subiectivitate prezent aproape în orice încercare de investigare.

1.

Se apreciaz c exist metode subiective, în care subiectul, pentru a fi cunoscut, este pus s

vorbeasc despre sine. În prezent, psihologii consimt c personalitatea (m car anumite fa ete) se poate investiga i cunoa te cu ajutorul anamnezei, chestionarelor i a scalelor de apreciere.

2.

Exist modalit

i de investigare grupate sub genericul metode obiective

cu ajutorul c rora

se urm re te cunoa terea direct a comportamentului subiectului, a diferitelor lui reac ii perceptibile.

Cercet torii în domeniu, în special psihologii i medicii, fac observa ie direct

i pot ajuta echipa de

cercetare pentru reproducerea unor situa ii de via , cu suficiente limite deja cunoscute.

Pentru mai mult obiectivitate în cunoa terea personalit

ii umane, a conduitelor i activit

ii,

psihologii i medicii au apelat frecvent, în ultimele decenii, la o serie de înregistr ri i m sur tori psihofiziologice. În abordarea structurii complexe a sistemului de personalitate, aceste date sunt recoltate, în special (realizând o not de mai mare individualitate), în condi ii care provoac un conflict ori o situa ie emo ional reprezentativ , caracteristic psihic generic uman sau personal .

Aceste date, uneori doar, crâmpeie, câteodat definitorii pentru comportamentul uman sunt recoltate cu ajutorul electroencefalografiei (EEG), electromiografiei (EMG), electrocardio-grafiei (EKG) etc., fiind rezultatul prelucr rii reflexului psiho-galvanic ori al modific rilor electrice cerebrale, musculare etc.

3.

Metodele proiective sunt constituite din totalitatea tehnicilor prin care subiectului i se solicit de stimuli nestructura i, pe care acesta va tinde s -i interpreteze prin prisma propriilor

r spunsuri fa

tr s turi de personalitate.

În general, r spunsurile subiectului sunt în func ie de sensul sugerat de stimul, de st rile prin care el trece. De asemenea, ele sunt influen ate de particularit cultur ile personalit ii subiectului, de nivel de

i educa ie, nivel de aspira ie, motiva ie, imagine de sine etc.

Pentru o în elegere cât mai profund

i pentru ra iuni de ordin metodologic trebuie s men ion m c

aspectele obiective i subiective din structura psihicului uman se înterp trund, astfel c aceast încercare de clasificare, mai sus prezentat con ine elemente eclectice, de i este mult utilizat .

Exist multiple împ r iri i clasific ri ale tehnicilor proiective; efortul psihologilor de a imagina probe fiind concretizat în mii de dovezi:

a.

tehnicile asociative mai cunoscute i mai des utilizate sunt: experimentul asociativ-verbal i

tehnica RORSCHACH;

b.

tehnici constructive

TAT sau testul aprercep iei tematice, imaginat de Murray i Morgan;

c.

tehnici de completare: prin imagini ± ROSENZWEIG;

prin fraze MICHIGAN, Rotter etc.;

d. tehnici de ordonare: SZONDI (diagnostic pulsional);

e. tehnici expresive: testul arborelui (KOCH); desenul figurii umane.

Cunoscând o mai mare dezvoltare în ultimele dou decenii, scalele de evaluare intesc estimarea cantitativ a comportamentului uman, dovedindu- i utilitatea în aprecierea cvasi-obiectiv a efectelor psihofarmacologice a diferitelor substan e psihotrope.

Acestor scale de evaluare ,,rating scales´ li se adaug recentele procedee Ächeck-list

i lista de

adjective pentru control. De exemplu, o variant în care din 300 de adjective considerate concludente pentru comportamentul uman, subiectul este rugat s sublinieze adjectivele care l-ar caracteriza.

În aceast tehnic , examinatorul (evaluatorul) apreciaz fiecare simptom (psihic ori somatic) cu o cifr , în func ie de intensitatea acestuia. Prelucrarea statistic ob inut din scoruri, la etape anume stabilite de cercet tori, ofer posibilitatea alc tuirii unui profil clinic (în dinamic ) al bolnavului respectiv.

Scalele de evaluare sunt adaptate nosologiei i sindromologiei din clinicile, de exemplu, de psihiatrie. Se vorbe te de scale pentru nevroze, psihoze etc., ori pentru testarea anxiet ii, a depresiei.

Cele mai cunoscute sunt: scalele LORR, HAMILTON, ZUNG, WITTENBORN.

Pentru aprecierea efectelor terapeutice (aspecte comparative, tratamente standard i depôt ori standard i retard etc.), scalele au fost folosite i la noi în ar , pentru unele medicamente cum ar fi: fluanxol, oxipertin , clorpromazin , oxazepam.

Chestionarelesunt modalit i de cercetare, de cunoa tere, prezente în majoritatea disciplinelor ca i în activit ile cotidiene, alc tuite din întreb ri cu un anumit grad de generalitate, dar urm rindu-se o

,,radiografiere´ a st rilor, atitudinilor, intereselor, pozi iilor subiectului. Se în elege c r spunsurile pot fi mai mult sau mai pu in subiective, de aceea se alc tuiesc fie cu r spunsuri închise(ÄDA´, ÄNU´, ÄNU TIU´), fie cu r spunsuri deschise (libere).

Unul dintre chestionarele cunoscute i frecvent utilizate este Chestionarul Cornell (Universitatea Cornell din S.U.A.), alc tuit din 101 întreb ri, la care subiectul este Äfor at´ s r spund cu DA ori NU.

falsificând rezultatele). ilustrând capacitatea lui de a. depresiv ori numai inhibat . din cele 101 întreb ri: 18 se refer la fric i dificult i adaptative. Un scor mare arat o posibil lips de aten ie în sortarea enun urilor ori incapacitatea de a da un r spuns corect. 7 întreb ri investigheaz timia. O not prea mare poate invalida testul. Rezultatele se apreciaz în func ie de 4 scale de validare: . A..nu tiu´ (se num r ). iar altele se refer la tulbur ri gastro-intestinale. altele privesc aspecte hipocondriace. dispozi iile afective. i un bun prognostic pentru bolnav. ÄNU TIU´. d) Scala K ± are un rol corectiv prin m surarea atitudinii persoanei fa de r spunsurile date. Scorul mare arat tendin a de a se realiza un profil normal..Întreb rile sondeaz în ansamblu aspecte somatice. fa de propriile sl biciuni. El indic rezolva propriile probleme. L. c) Scala F ± apreciaz validitatea întregului test. Se ob ine o not care poate varia între 10 i 100.?´.i . 7 întreb ri sunt referitoare la anxietate i nervozitate.?´ ± este cea dat de num rul total de r spunsuri la care persoanele r spund prin . F. s apar într-o lumin favorabil . psihice. Urm toarele Scale de validare vor fi succint prezentate: a) Scala . Este alc tuit din 550 întreb ri la care subiectul trebuie s se decid pentru unul din r spunsurile: ÄADEV RAT´. iar cei cu punctaj peste 23 sunt considera i bolnavi. circulatorii etc. în urma efectu rii testului. K i 9 scale clinice. O not relativ crescut indic un subiect cu o structur psihastenic . psihopate ori cu tendin e interpretative (în special când doresc. b) Scala L (lie = minciun ) ± Ob inerea de scoruri mari este proprie persoanelor rigide. neîncrederea ori sensibilitatea excesiv . comportamentale. ÄNEADEV RAT´.. Inventarul de personalitate multifazic Minnesota (MMPI) este considerat cel mai complet i cel mai r spândit chestionar. indicând atitudinea de ap rare a persoanei.

suspiciune. 5. Scala Hs ± pentru hipocondrie m soar interesul individului pentru func ii i caracteristici somatice. Pd i Pa. 7. în fond. introverti i ori cuprin i de sentimentul inutilit Detecteaz depresiile subiacente i disimulate. tendin e narcisice. tendin e interpretative. neîncredere în medic. Scala Pa ± paranoia identific o serie de tr s turi ca: neîncredere.Scale clinice vizeaz . atitudini sociale de mare naivitate. Tendin a de homosexualitate este considerat ca prezent când percepem o m rire concomitent a scorurilor la M/F. Scala Pt psihastenie ± se caracterizeaz prin încercarea de decelare a fobiilor. Identific disprosexie. scorul poate s ii. 2. Scala D ± pentru depresie este sensibil la apari ia depresiei i anxiet ii. ca i tulbur ri func ionale de ordin general. 3. ar tând devierea structur rii intereselor în direc ia sexului opus. agresivitate. sceptici. Scorul ridicat arat tendin e spre acuze somatice lipsite de suport organic. Scala indic poten ialitatea histeroid . Scala M/F cu scor mare la b rba i este legat câteodat . Scala Hy pentru isterie ± arat inactivitatea psihic . hipersensibilit i. creasc i la subiec ii normali dar blaza i. 6. lips de inhibi ie. tendin spre perversiuni. 1. poten ial unor capacit i de a folosi experien a proprie. tendin elor compulsive. rela ie terapeutic compromis . tr s turi ale personalit ii. 4. obsesiilor. mai mult de anumite tr s turi intelective decât de homosexualitate. Scala M/F masculinitate-feminitate poate avea un scor mare. . neîncredere în sine. a i personalit i psihastenice care se manifest prin depresie. Scala Pd pentru devia ie psihopatic indic superficialitatea st rilor emo ionale. inactivitate psihic . lipsa fa de normele etico-morale. indiferen toxicomanic. Scala diferen iaz aspectele hipocondriac cenestopate sau tulbur ri organice. egocentrismul. moralitate excesiv . Scorul mare la femei indic existen a tendin ei de dominare.

ß De asemenea. 9. înc rcându-se cu un grad mare de subiectivitate (în mod frecvent subiectul se apreciaz a a cum crede c este. cum i-ar dori uneori s fie etc. D i M/F caracterizeaz personalit ile nevrotice. ß Persoanele cu scoruri ridicate la scala Pt i D pot ob ine rezultate bune în activitatea de rutin . iar num rul de r spunsuri nu este limitat. de i sunt lipsite de ini iativ . subiectul poate face în mod incon tient proiec ie. ß Scoruri ridicate la Pd i Ma indic imaturitate. este permanent un monolog. metodele proiective au un grad mai mare de aderen în investigarea conduitelor i tr irilor. dar are unele dezavantaje: este rigid. întrucât schizofrenia are o multitudine de forme clinice. oricât de polimorfe ar fi ele. Hs asociate cu valori mari la scala Pt se întâlnesc la alcoolicii vechi cu modific ri biologice i psihice. iritabile. curaj. Hs caracterizeaz personalit ile pasive. resemnate. Scala Sch schizofrenie nu este în special ilustrativ pentru personalit i schizoide ori schizofrene. impulsivitate. sim de r spundere. În concluzie. ß Psihologii clinicieni au stabilit c scorurile ridicate la D. Scala Ma hipomanie ne ajut s identific m persoanele cu structuri de personali-tate ce con in: tumult ideativ. ostilitate. dependente. Hy. . ß Scoruri mari la D. scoruri mari la Pt. non-conformism. Hy.). interpretarea r spunsurilor subiectului nu este univoc (specific al testelor de inteligen ).8. Totodat . iar în clinic are mult mai mult succes dialogul. inhibate. toleran sc zut la frustrare. ci extrem de complex ± fapt ce constituie pe alt plan un obstacol evident în tentativele de apreciere cantitativ . r spunsurile pot fi u or trucate. Permit investigarea conduitei intrinseci. Considerate ca fiind mai potrivite pentru activitatea clinic . inventarul MMPI relev poten ialul psihopatologic. entuziasm incorigibil. în tensiune. agresivitate. comportament delictual. polipragmatism.

. ii. el presupune c se va produce o tulburare sau o blocare a r spunsurilor. manifestat prin m rimea timpului de reac ie sau chiar uitarea cuvântului indus. În prezent. acestea furnizeaz datele unui Din cauza imposibilit ii aprecierii (estim rii) cantitative este de preferat s fie catalogate ii drept tehnici i NU teste proiective. Cu ajutorul lor. la configura ia universului s u afectiv. fapt ce impune un interes mai mic pentru aspectul cantitativ al rezolv rii de probleme. Galton a ordonat o serie de cuvinte-stimul la care subiectul trebuie s r spund cu primul cuvânt care-i vine în minte i a cronometrat timpul de reac ie. Jung utilizeaz testul ca un . cel mai adesea subiectul d r spunsuri raportate. Când materialul adunat cu ajutorul tehnicilor proiective este restructurat. cu unele supliment ri (înregistr ri RED.. iar participarea afectiv i disprosexia scad nivelul de eficien al rezultatelor. se desprind aspecte globale ale personalit abordat sintetic. În testele cognitive abordarea subiectului este de tip analitic. Jung ar ta c pornind de la aceast tehnic . st ri depresive (poten ialitatea suicidar ) i în toate bolile cu coeficient psihopatogenetic. ritmul i amplitudinea respira iei. al corectitudinii la probe. componente ale structurii de personalitate. care m re te gradul de fidelitate al r spunsurilor în probe. aceasta arat c în probele proiective participarea afectiv-imaginativ a subiectului ajut transpunerea în situa ii. sintetic asupra personalit portret descriptiv.detector´ de complexe: la atingerea unor astfel de complexe printr-un cuvânt inductor. Galton care a construit prima tehnic proiectiv .Având la baz o concep ie global . Dac încerc m o compara ie cu probele cognitive. tehnica se folose te pentru studiul am nun it în nevroze. Tehnica asociativ-verbal ulterior dezvoltat de Jung. prin analogie. observarea modific rilor mimicii) se pot studia reac iile emo ionale. a fost ini iat de Fr.

culoare etc. 2 cu nuan e de cenu iu i ro u i 3 plan e sunt multicolore. în fa a a 10 plan e. ca i raportul banalitate/originalitate. pe rând. plante. b.) i de timpul necesar pentru toate cele 10 plan e. animale. 5 dintre ele fiind alb-negru. Plan ele sunt cunoscute ca alc tuind tehnica Äpetelor de cerneal ´ alc tuite prin suprapuneri de imagini simetrice.B. Cotarea se face în raport de num rul total al r spunsurilor (care pot fi globale sau detaliu. relatând tot ce î i poate reprezenta în leg tur cu stimulii standard. anatomie etc. De o mare importan pentru interpretare este con inutul pe care subiectul îl prezint în r spunsuri: forme umane. emo ii exteriorizate. Pe baza tehnicii Rorschach sunt descrise (Beck) arii centrale ale personalit ii: a. se bazeaz pe r spunsurile pe care le d subiectul.. Tehnica Rorschach. c. activitate intelectual . form . via emo ional înn scut . imaginat i definitivat de Herman Rorschach în 1921. .

Dorim s ar t m c .. dar unele indicii. foarte mult utilizat . Perceperea.deschideri´ spre zonele de . perceperea predilect a am nuntelor de form este o dovad a clarit ii percep iei i un indicator al bog iei intelectuale. Astfel. diferen iere i prognoz psihiclinic . în special dup culoare a stimulilor din plan e arat unele . iar la bolnavi. numai pe baza semnelor (fie ele i patagnomice) nu se pot diagnostica tipuri precise de maladii mentale. mergând chiar spre cunoa terea detaliat le putem ob ine prin aceast tehnic .Plan e din proba Rorschach Tehnica Rorschach. atât la cei somatici. ajut la eviden ierea unor tr s turi de personalitate la subiec i normali. cât i la cei psihici. având rol important în diagnosticare.

Cei care au o fire sociabil realizeaz o bun asociere form -culoare (FC+). depresii. C. Nu e bine s se fac suprapuneri i analogii între testul Z i Rorschach. fiind dovada unor elemente ale emo iei interiorizate. Cei ce dau r spunsuri construite pe elementul . Se accept c doar testul Rorschach descrie personalitatea. iar simptomele bolii privesc în special modific rile la nivel cognitiv. o metod colectiv destinat depist rii subiec ilor patologic neadapta i ori Testul Z . iar la cele realizate preponderent dup form arat prezen a unor capacit i cognitive deosebite a tendin elor spre sintez etc. Testul Z nu poate face aceasta în profunzime dar permite descoperirea semnelor tipic patologice.trebuie s fie etalonat de psihologi pe popula ie de limb i cultur omogen .umbr ´ denot prezen a unor tr iri emo ionale negative: anxietate. Test Zulliger (Test Z) Testul Z difer de Testul Rorschach El reprezint în esen dezechilibra i. este chiar periculos. perseveren . arat anomaliile simpto-matice. ostilitate. specific pentru femei. Via a interioar apare reflectat în r spunsuri care surprind mi carea (K+). Utilizarea în mod deosebit a spa iilor albe din imaginile plan elor arat înc p ânare.mai mare sensibilitate afectiv . realizeaz o bun cunoa tere elementar (banal ) cu exteriorizarea profunzimilor psihice.. dar nu d diagnostice diferen iale . Testul Z este diferit de Rorschach pentru c este test colectiv. Când r spunsurile tip mi care (K) dep esc num rul celor de tip culoare se apreciaz c gândurile predomin asupra ac iunilor. Predominan a r spunsurilor de tip culoare (C) asupra celor de mi care (K) arat prezen a exagerat a simptomelor somatice i motorii. inadecvare.

în Elve ia. Descrierea testului Plan a I este alc tuit doar cu tonuri de gri închis i deschis. imagini masive i cu margini Äadâncite´. selectând persoanele apte pentru a fi ofi eri - La mul i subiec i normali nu trebuiau aprofundate structurile mentale pentru c unele erau a elaborat un set nou de plan e ca evidente la prima privire ori manifestare. Comparativ cu metoda Rorschach.Istoric a ap rut în timpul celui de al doilea r zboi mondial (1942). - ele au fost etalonate pe 800 subiec i cu dovedirea validit ii i fidelit ii. Apar reac ii la diferite tonuri ± denumite reac ii de .recunoa te´ normalii i îi selecteaz pe cei pentru examin ri aprofundate Testul Z este considerat c are o mare obiectivitate chiar aplicabilitate i în alte domenii decât în armat . în final a optat pentru 3 plan e. Con inutul acut disforic este generat de anumite interpret ri. primar . R spunsurile pot fi de tip interpretare global . testul lui Zulliger este mai modest.. dar . În 1942 Zulliger Rorschach ± preparând i preg tind 600 plan e.estompaj´ i de tip Äclob´ (apud Rorschach). imagine de mort.. Plan a I . fantom etc. Poate s apar oc la culoarea negru iar subiec ii afirm c plan a ar fi Äsinistr ´.

fie de tip mi care. interpret ri de tip detaliu. Interpretarea petelor verzi i brune ± arat o reac ie primar . oc culoare frecvent. evocând: numeroase interpret ri ale culorilor.. Imaginea din partea inferioar a paginii Brun ± maroniu determin interpret ri nuan ate. iar subiectul care las ro ul la sfâr it îl descrie ca fugind de ro u i ne arat teama de a se implica emo ional a subiectului ± decodoficat drept: Ärefulare afectiv ´. elemente kinestezice. Pata ro ie ± interpretarea culorii dar i a mi c rii este frecvent decodificat drept: Ädoi copii care se in în bra e´ Pata alb sugereaz inter-pretare imediat fapt ce demonstreaz prezen a elementului patologic i r spuns tip oc-culoare.ciudat ´. fie statice.Plan a II ± este colorat divers i considerat . rare interpret ri de tip ÄG´ (elaborate) ± fapt important pentru structura mental . Pentru imaginea verde lateral se ob in interpret ri botanice (de plante) ± determinate de culoarea respectiv . Plan a II .

iar pe verso spa iu pentru plan a III. cu plan a III din testul Rorschach ± imagini umane. Plan a III Administrarea testului De regul . Pata ro ie exterioar adesea este interpretat în manier kinestezic . Ea d loc la r spunsuri pentru surprinderea banalit ii.Plan a III ± ofer interpret ri mai dificile ± pentru c este mai complicat .50 m (standard). Fiecare subiect prime te o foaie liniat ± care are în partea de sus un spa iu pentru date generale (nume. iar distan a maxim este de 15 m. Foaia este împ r it în 2 p r i: I i II pe prima fa . iar sala s fie dotat cu lumin cât s permit subiec ilor doar s scrie. Aceast plan important pentru surprinderea mi c rii este Ea sugereaz . . Distan a fa de ecran a primei plan e este pentru primul rând de subiec i de 2. în mod analog. dat ) i o margine în stânga pentru cota iile psihologice. În sal trebuie s fie întuneric. se face într-o sal pentru 30 subiec i cu vizibilitate egal . în timp ce imaginea r mâne proiectat pe ecran.

Notarea r spunsurilor se face pe marginea dreapt .estompaj´ ± pentru toate celelalte interpret ri provocate de diverse nuan e de gri.. determinant.pentru o interpretare inspirat de aspectul de Ämas sumbr ´ i compact . Localizare R spunsurile tip G i D sunt notate ca în Rorschach. iar ÄE´ ± . con inut i. testul putând fi terminat în 20 de minute. Culorile. R spunsurile pe care pacientul le face în func ie de percep ia lui sunt notate în func ie de localizare. CF sau FC În cazul în care interpretarea se refer la culoare ori este o interpretare a imaginii negre sau gri. o vom nota: ÄClob´ .Dup mai multe încerc ri a fost fixat la 5 minute timpul necesar pentru r spunsuri. Determinantul de tip culoare se noteaz exact ca în Rorschach: C. Determinantul poate s reprezinte mi carea i este desemnat prin ÄK´ cu condi ia s se aplice unei figuri umane care gesticuleaz . Consider m ÄD´ r spunsurile care revin cel pu in o dat la 22 de interpret ri. Determinantul Determinantul reprezint form F+ sau F± i se reg se te în statisticile autorului cel pu in de 50 de ori din 100. ÄClob´-urile i ÄE´-urile pot fi pure sau determinate de form i vor fi notate § Clob sau E . în func ie de banalitatea sau originalitatea interpret rii. dup caz. iar ´Do´ este o parte din ceea ce subiectul normal vede în general ca pe un tot. Se tie c ÄDd´ este un segment insolit sau foarte limitat. Ädbl´ este interpretarea p r ilor albe.

§ F Clob sau FE § Clob F sau EF Banalit i sau originalit i Accept m ca r spunsuri banale pe cele care revin o dat la 4 enun uri. În acest caz. . este în func ie de mediul social. na ional i cultural. i de participare la gândirea colectiv ca în testul Originalitatea unui r spuns. mai dificil de stabilit. Numai o lung experien originalit ii i valorii sale. i cunoa tere a unei popula ii permite recunoa terea cu certitudine a Tipuri de r spunsuri: - Tip de aprehensiune - Tip de rezonan intim - Formul secundar - Succesiune - Banalitate (ban) - F+% - A% Tipul de aprehensiune reprezint gradul de predominare a unuia sau maximum 2 elemente caracteristice de localizare: G ± D ± DD ± Dbl ± Do Testul Z ± ca test colectiv nu ar trebui administrat grupurilor ce dep esc 10 persoane. ele comport aceea i interpretare a semnifica iei de adaptare social Rorschach.

doctor în psihologie ca i a colegei psiholog. Test Z ± Protocol nr. gra ie eforturilor sus inute ale colectivului Catedrei de Psihologie a Universit din Timi oara ± coordonate de psiholog IOANA RADULOVICI. i Recuperare Autorul i colaboratorii au examinat ini ial rezultatele a 100 de protocoale de b rba i adul i care au dat un total de 1194 r spunsuri.nu va fi dificil unui examinator cu experien pune eventual unele întreb ri subiec ilor. În context. 1 R = 23 Tip de aprehensiune Tip de rezonan intim Formul secundar Succesiune: l sat . I - tân r. Protocol nr. medic i doctor în psihologie Simona Trifu de la Institutul Na ional de Expertiz a Capacit ii de Munc . 28 de ani. exemplific m utilitatea probei prin prezentarea analizei a 3 cazuri de persoane investigate cu aceast tehnic . etalonat i validat pe popula ie ii de Vest româneasc . s repereze de la prima vedere punctele litigioase i de a Metoda Zulliger prezentat de noi a fost recent tradus . absolvent Politehnic - nivel mental: superior - examen de selec ie a cadrelor. din Bucure ti.

Adaptarea social este destul de puternic obiectivat prin r spunsuri de tip . Analiz Subiect introvertit.. P streaz în acela i timp un bun contact cu realitatea i cu sentimentul practic (12 D).F+% : 70 A % : 26 Semne patologice: f r . Äpersonajul oribil´ putând reprezenta. . fie un personaj de care subiectului îi este team . ine cont de detalii f r îns s se lase dominat de ele (5 Dd). Celelalte ÄK´ arat o atitudine amuzat . tân r o bun productivitate în domeniul profesional.Clob´) gândirea sa a r mas uneori vag Via a interioar i imagina ia sunt destul de bogate i active (4 K de extensie) pentru a prezice acestui i secret . Subiectul nu formuleaz uneipropensiuni datorat probabil anxiet (F ). simpatic în fa a figurii umane.. Comportamentul îi este dirijat mai mult de intelect decât de afectivitate. fie un personaj de care se teme s nu ajung .Ban´ (4 Ban). Se pare c în gândirea sa interioar anxietatea nu este foarte puternic . imaginativ . ii (. Gândirea. care are o anumit tendin s se replieze asupra lui i s tr iasc o via interioar . dar datorit i nesigur controlat (F + % 70). nu este întotdeauna foarte i nici nu accept idei absurde. Este deci vorba despre un subiect capabil s în eleag ideile i s le realizeze. poate un pic secret . pentru c este perceput în alb. Productivitatea este ridicat (R 23) i este cu atât mai eficace cu cât gândirea îi este apt s abordeze probleme de ordin general cu capacitatea de a le elabora i sintetiza (num r i analize ale G). destul de variat i cu numeroase puncte de interes (con inut). cu toate acestea ÄK´ în albul Pl II este tulbur tor.

licen iat în Litere - nivel mental: bun - tân r intelectual în c utare de lucru. la num rul relativ mare de G (în care nici unul nu a fost elaborat). socializate. împotriva c rora subiectul lupt prin inteligen i modeleze personalitatea.Accentul este pus voluntar pe partea pozitiv a vie ii.i construiasc is - Acela i lucru se observ i în domeniul afectiv. Agresivitatea este comb tut : ÄK´ ±ul care o indic este incomplet (Kp Pl I). Elementele constructive. apt s reu easc într-o carier liberal sau într-un post de r spundere de conducere. II - tân r. Protocol nr. productive (II. Tendin ele impulsive (C Pl III) sunt refulate dar pot ap rea brusc. Se for eaz s . de obicei emo iile sunt adaptate. energic i dinamic. la c utarea unui limbaj. dinamism. la reminiscen ele colare. ponderat. Analiz Tr s tura ocant în acest protocol este verbalizarea excesiv care ad ugat la o slab productivitate (Rq). are dificult i pe care ile easc folosind un limbaj abundent i scolastic. la tendin capacit ile reale. respectiv. În rezumat: un tân r echilibrat intelectual. dotat cu un control emo ional suficient. i ra iune. care nu compenseaz capacit . de a cofabula. 2 ± scene ± art ) domin elementele distructive. 7 i 10). energie. încredere în via . indic la acest subiect aspira ii cu mult peste Subiectul i-a dat sau a acceptat o sarcin intelectual care îl dep încearc s le dep e te. O parte r mâne totu i secret i refulat (E). trimise controlului ra iunii (2 FC). Aceste tendin e sunt totu i contracarate de o anumit doz de pesimism i de anxietate (Clob i Pl I. 23 de ani. într-o manier nea teptat .

Este obligat în permanen s se sprijine pe gândirea ambiant (5 Bau). Contactul cu realul este insuficient (4 D). 2 i III. 2). 110. unde i-a construit cu propriile . Ea indic o repliere pe sine cauzat de nemul umiri i de insatisfac ii din motive afective.I. El nu las s se întrevad în acest protocol nici o emotivitate (OC i OE). puternic . î i supraestimeaz cuno tin ele care nu sunt suficient asimilate. Din cauza dorin ei de a tr i într-un climat de gândire abstract care nu îi apar ine. la un subiect aflat înc aproape de pubertate. În rezumat: tân r cu inteligen medie. Este preten ios. Neîn elegerea cu privire la propria lui valoare îl împiedic s se mul umeasc cu un post care i s-ar potrivi. ea devine prea slab structurat (I. III - colar de 17 ani . verbalism u or i spectacular confirmarea unei pretinse superiorit Protocol nr. probabil familiale.instructive. subiectul a pierdut sensul realit ii i are prea pu in discern mânt în via a practic . care este o banalitate extrem . arat hipertrofia lui ÄEu´ i dorin a de afirmare prin mijloace pseudo-culturale spectaculare. când gândirea sa se dep rteaz de la norm . Totul se petrece ca i cum dorin a de a Äp rea´ a distrus orice alt form de sensibilitate. Analiz Tr s tura caracteristic a acestui protocol este introvertirea pur . cu ambi ii excesive i care caut într-un i. secret . În via a interioar i imaginativ . tributar anturajului. subiectul a g sit o compensare mai mult sau mai pu in reu it în via a interioar . el nu face decât s înfrumuse eze cu cuno tin ele c p tate foarte scolastic o gândire f r originalitate. Sim indu-se sau crezându-se insuficient iubit.nivel mental: bun. dar de care este mândru i foarte satisf cut. Q. ÄEu´-ul foarte frecvent.

În imaginile observate se constat deta area fa de mediul ambiant (I. Calitatea ÄK´-urilor. crede el. nemul umit poate de anturaj sau aflat într-o stare de conflict familial. care î i sacrific tendin ele unui scop colar. Subiectul plonjeaz în propriile construc ii imaginare unde î i g se te probabil un amuzament i o form de compensare împotriva unei realit i mai pu in pl cute. Dar gândirea foarte concret . Subiectul face f r îndoial un efort de adaptare. . imaginativ. Ata area la realitate. de a nu gre i. s -l ajute la ob inerea diplomei. Subiectul ar putea fi eficient în domeniul realiz rilor practice sau tehnice. nu permite previziunea unei productivit i creative (8D). se preocup s fie sau s par ca toat lumea (4 Bau) în ciuda influen ei imagina iei. 2).fantasme o lume mai agreabil decât cea real . Pl. las s se întrevad c acest tân r ar putea mai târziu s ating o anumit productivitate. men ine acest colar Äîn instan de bacalaureat´ într-o stare de anxietate colar care determin o rigiditate de gândire (F + % 100) care nu îi este în caracter. ata at la realitatea imediat . câteva idei de evaziune fie în spa iu (II. 3) . 4). f r mare anvergur i f r capacitate de elaborare. Repliat asupra lui. pu in sensibil i pu in comunicativ. Deta area afectiv care urmeaz este total (OC i OE). 3). câteva idei autiste (I. Acest efort limiteaz în prezent interesele subiectului (numai 2 categorii de con inut). Se remarc în con inut o fantezie destul de bogat . I Imaginea pe care am v zut-o mi-a sugerat 3 idei diferite. el nu se simte liber i probabil î i refuleaz adev ratele tendin e în favoarea unui conformism colar care trebuie. În rezumat: colar preocupat s reu easc . fie în realitate (II. bun i adesea de extensie. alimentat de cuno tin ele dobândite. dorin a de a face bine. la ora actual emo iile nu joac nici un rol în comportament.

II În aceast imagine. sau dintre verde i fauna submarin aceasta le ascunde (fapt ignorat pân acum). Dar. i surprizele pe care Pl. am fost lovit de asem narea dintre verde (3 i 9) i pe tii din Walt Disney.A. a unui fluture de cerneal creat prin juxtapunerea simetric a unor foi de hârtie pliate în dou . în afar de culori.i bate joc unii de al ii. care sunt diferite i caracterizeaz plan a. înconjura i de micii lor servitori comici i interesan i. T. ± Thematic Apperception Test a fost imaginat de Murray i Morgan în 1935 i este . imaginea unui crab hidos i acoperit de asperit i. dispropor iona i.T. Aceast idee mi-e sugerat de un fel de cle ti care se ridic deasupra capului i de stalactitele de cerneal care atârn pe p r i. Dup aceea. cu ochii blegi i gigantici. mi se pare mult mai clar i comprehensibil decât celelalte dou .În primul rând. III Cât despre aceast plan . D. peste care a fi v rsat c limara. pur i simplu. Partea de sus a acest or figuri m face s m gândesc la p l riile care se purtau la Curte pe vremea lui François I sau Henri al VIII-lea. partea central (C) îmi d ideea unei frunze. cea care mi-a atras aten ia este cea a unei mari pete de cerneal . poate i datorit amintirii livre ti pe care o p strez despre bufonii vechilor regi înconjura i de pitici i de fiin e diforme din care ace tia î i f ceau o tem de amuzament. individual. În fine. Personajele apar unul în fa a celuilalt ca pentru a. inând cont de form decupaje. i de Pl. am impresia c nu ne putem face o idee de ansamblu.

ca icon inutul. Elementele de con inut sunt ilustrate prin sesizarea temei de baz . pentru c în perioada respectiv aceasta este dominant . atitudinile fiind redate ambiguu. Autorii au realizat 30 de fotografii de dimensiuni standard care reprezint una sau mai multe persoane într-o situa ie incert . prin identificarea for elor care ac ioneaz favorabil sau nefavorabil. La baza proiec iei i a posibilit ii de identificare a subiectului cu unul din personaje. - de i diferite. Sunt analizate elementele formale ale povestirii (m rimea raportat la timp. prin intermediul unei povestiri st tocmai aceast prezentare neclar a situa iilor i de aici tenta ia subiectului de a se asimila cu poza. În afec iunile somatice i în unele st ri reactive de intensitate nevrotic apar urm toarele aspecte: - atitudinea perceptiv a bolnavului este extrem de permeabil fa de influen ele exterioare.T.frecvent utilizat. care dau informa ii asupra posibilit ilor cognitive. care aduce date asupra laturii afectiv-emo ionale a personalit ii subiectului. conform cu dinamica vie ii afective a persoanei. poate doar în formele incipiente sau cu . prin felul cum se termin povestea (cu optimism sau pesimism).A. Totdeauna plan ele se distribuie diferit: 10 sunt pentru femei. - rezolvarea favorabil pe care o dau bolnavii situa iilor conflictuale din tablouri se traduce prin irii propriilor dificult i. prin stabilirea eroului cu care se identific subiectul. - relatarea este totdeauna saturat emo ional. organizarea materialului. nu aduce date suplimentare deosebite în psihoze. La terminarea probei se mai adaug o plan alb pentru care subiectul este rugat s alc tuiasc o poveste mizându-se pe exteriorizarea de tip proiectiv a problematicii individuale. 10 pentru b rba i i 10 pentru adolescen i. cu imaginea din plan . imaginile redau adesea acela i aspect al vie ii afective. bog ia limbajului i a detaliilor etc. ca i perspectivele eroului. speran a dep T.).

T. - uneori ideile prevalente sau dominante se impun chiar când nu sunt sugerate de imagini. bolnavul impune în prim-plan con inutul propriilor lui tr iri. Plan a T. Plan a T. pentru adul i În bolile vârstei înaintate.T.manifestare clinic discret : - ca o consecin a senza iei de transformare pe care o tr ie te bolnavul. 12.. pentru c posibilit ile reprezentative sunt mai bine conservate decât cele imaginative. - în descrierea imaginilor bolnavul las impresia unei lumi paralele cu alte criterii de apreciere. cu alte sisteme de referin . Fig.verifice´ transformarea lui sau autenticitatea realit ii. dorind parc s .A. sunt cazuri când el apeleaz frecvent la examinator. în mod frecvent ac iunea redat de subiect este amplasat în trecut. 13. pentru adolescen i Fig. Sunt prezente . - alteori.A.

revendicative. Fig. inflexiunile vocii etc. Tehnica Rosenzweig (Picture Frustration Study-PF Test) este alc tuit anume pentru a sonda toleran ele i modul de a reac iona la stresul cotidian. Ace tia pot fi: extrapunitivi. În povestirile lor. clarific eventualele ambiguit i. respectiv subiec i ce îndreapt reac ia . 14. în care sunt minimum 2 personaje. chiar protestatare. fapt care delimiteaz subiec ii în mai multe categorii. R spunsurile sunt apreciate dup : direc ia agresiunii. Dup administrarea probei. în situa ii frustrante determinate de un obiect sau personaj. iar examinatorul noteaz mimica. tehnica solicit subiectului s .i exprime spontan atitudinea prin câteva cuvinte sau o fraz (în primele 16 imagini). care are o anumit pregnan înc rcarea lor afectiv . conferit de E.atitudini b nuitoare. intropunitivi i impunitivi. bolnavul cite te r spunsurile pe care le-a dat. b trânii fac apel la cazul individual. In urm toarele 8 situa ii subiectul trebuie s r spund unei acuza ii sau injurii. 15. Varianta pentru copii Format din 24 de imagini precum cele din figurile 14 i 15. Varianta pentru adul i Fig..

r spunsuri intropunitive. . exist predominarea obstacolului i a tot ce ine de el.agresiv în afar . spre ei în i i sau nu acord semnifica ie situa iei transmise: Änimeni nu e vinovat´. exist ap rarea eului. tipil de reac ie dup trebuin ele frustrate. În contextul acestor 3 tipuri de r spunsuri se deta eaz trei feluri n care predomin ceva: 1. Exist perspective principale în reac ia de frustrare care se exprim într-un fel de tipologie ± Rosenzweig a delimitat 3 tipuri de R-uri: a. 2. dar modul de a r spunde poate fi împ r it în 3 tipuri: 1. Teoria frustr rii consider c este vorba de un obstacol. r spunsuri extrapunitive. 2. Problema subiectului este de a se a eza în situa ia celui de al 2-lea personaj (din situa ia de frustra ie) care trebuie s r spund ca i cum ar fi implicat în acea situa ie de frustrare în mod real. Din combinarea acestor 3 tipuri cu 3 r spunsuri se ajunge la existen a a 9 factori. 3. Fiecare item este compus din dou pesoane aflate într-un dialog i o situa ie curent de frustra ie. Exist grade diferite de r spuns. ± necesit ii. exist persisten a ± cerin ei. 3. r spunsuri impunitive. Una din persoane spune ceva.

b.

tipil de reac ie dup direc ie,

c.

tipil de reac ie dup caracterul mai mult sau mai pu in adecvat al reac iei.

Testul are o anumit grada ie a situa iilor frustrante i eviden iaz destul de satisf c tor toleran a la frustra ie.

Rosenzweig spunea c fiecare om dispune de o anumit capacitate fie de a evita desc rcarea tensiunii; fie de a încerca s - i impun un grad de idiferen fa de situa iile frustrante iar toleran a la

frustrare are atât componente individuale cât i educa ionale i datorit acestui fapt poate exista o ,,amânare´ ra iona fie a satisfacerii unei trebuin e, fie a r spunsului agresiv de satura ie.

Exist subiec i care au toleran a foarte sc zut .

În interpretarea rezultatului testului se mai calculeaz indicele de conformitate la grup i se noteaz cu GCR; are ca scop m surarea conforma iilor r spunsurilor subiec ilor, raportarea acestora la media r spunsurilor popula iei în astfel de situa ii frustrante.

Ele oglindesc gradul de adaptare social a insului.

Testul se poate aplica la:

oameni normali,

dizarmonici,

cazuri cu tr s turi sau tendin e anti-sociale.

Tehnica constituie un mod de selec ionare a bolnavilor pentru psihoterapie. Totodat , ea d indicii asupra rela iilor interpersonale cu medicul, cu psihiatrul chiar privind riscurile interven iilor exploratorii sau terapeutice.

F. Tehnica Szondi, elaborat de Leopold Szondi în 1939, vizeaz explorarea pulsiu-nilor intime ale

individului. Formal, bazându-se pe no iunea de preferin

estetic , proba este alc tuit din 48 i nosologice

fotografii ale unor bolnavi psihici ± 6 serii a câte 8 fotografii, cu reprezentan i din 8 entit recunoscute clinic.

Bolnavul alege din fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult i 2 care-i displac, în ansamblu va alege 12, considerate simpatice i 12 drept antipatice. Se repet de mai multe ori, la 1-2 zile. Pentru alc tuirea unei poze, unii psihologi solicit antipatic´. i algeri precum: ,,mai pu in simpatic´ ori ,,mai pu in

Alegerile sunt considerate ca reprezentând trebuin e aprobate de persoan , iar respingerile ca trebuin e reprobate, refulate, ele manifestându-se în toate domeniile vie ii omului: profesiune, prietenie, dragoste, boal .

Tehnica este bazat pe o metodologie psihologic original , numit de Szondi Äanaliza destinului´, ce exploreaz Äincon tientul familial´ situat între incon tientul personal al lui Freud i incon tientul colectiv al lui Jung.

Tehnica este destinat investiga iei pulsionale, având preten ia de a formula diagnostice psihiatrice.

În acest sens, Moser (1954) compar pe 40 de cazuri diagnosticul clinic cu rezultatele tehnicii i g se te o coresponden de 86%.

Totu i, Arnold i Kohlmann arat c numai epilepticii au putut fi identifica i, pe baza probei, de alte grupe nosologice.

G. Tehnica arborelui (Koch, 1958). Subiectului i se cere s deseneze un copac oarecare, dar i se interzice s deseneze un brad.

Tehnica sesizeaz stadiile de evolu ie ale personalit modific rilor distorsionate.

ii, dar i distorsiunile ap rute datorit

Se apreciaz c bog ia i fine ea ramifica iilor arat permeabilitatea afectiv , sensibilitate,

impresionabilitate, imagina ie, ca i în elegere vie, dar i pragul senzorio-afectiv coborât, cu un mare poten ial reactiv.

Ramurile desenate împletite, cu aspect de re ea, arat introversie, dar i o personalitate psihastenic , în pendulare obsesional .

A

B

Desenul A ± C t lin.

Desenul B ± Luiza.

În familie au existat probleme diverse afective ori tip social. Desenul neavând r d cini ne arat c minorul nu are nici o leg tur stabil . În acela i timp, la vârsta colarit ii mici este prezent gândirea concret , deci nu apar

Minora a desenat tulpina puternic ± fapt ce ne arat c în viitor va avea mult for i aspira ii

înalte, dar nu- i g se te obiective i feti a se separ de restul lumii.

dar adaptarea prezent este dificil . . iar altele eviden iind doar aspectele actuale (de exemplu Lüscher). Desenul C ± Mihai. putem s interpret m c minorul realizeaz cu dificultate cunoa terea în genere. Sau. Copilul poate fi nesocializat: înclina ie spre trecut i proiec ie spre viitor conform a ez rii în pagin a copacului. cât i decompens rile prezente..bun ´. eviden iind elementele de structur . În acela i timp antepre colaritatea poate fi apreciat ca . În perspectiv . ci exprim structura personalit ii insului cu multe diferen e chiar în interiorul acestei categorii: unele dau informa ii asupra tr s turilor latente i manifeste. C Despre unele teste proiective în psihodianoza clinic Acestea nu sunt teste strict specifice pentru a m sura strict depresia. Este vorba i de lips de for (tulpina este desenat foarte sub ire).r d cinile. nici m car nu sunt teste pentru m surarea afectivit ii în ansamblu. copilul ar putea deveni un om cu voin . dar exist o nebuloas în prezent. Desenul ne arat probleme în partea prim a copil riei. în primii ani de via .

k + d manifest = asteno-depresie (nevroz astenic + depresie). Verde. p r d cina + s/e sublatent + k fata = depresie atipic . ß Ro u. m0 = dificult i de contact. Galben respinse = scindarea grupului munc . i mai obiective . ß În prim plan Violet + Alb = reprimarea nevoii de rela ie intim . k0 = astenie.O bun interpretare a acestora poate eviden ia elemente depresive de structur sau decompens ri prezente. cât mai ales conceptului de proiec ie* (ce î i p streaz valabilitatea în acest sens) a celui ce interpreteaz . s5d0 = depresie cu elemente obsesionale. Maro + Ro u = disconfort anestezic. Din aceast perspectiv ele pierd ast zi tot mai mult teren în favoarea unor posibilit de evaluare. d1 sublatent = depresie atipic . Maro + Verde = disconfort anestezic. Datorit subiectivit ii mari în aplicare. care exprim depresia: ß în prim plan Negru + Galben = decizii inconsecvente. rezultatele acestor teste trebuie corelate cu anamneza i mai ales cu alte modalit i de examinare. Pentru exemplificare. ß Negru în prim alegere = psihopatie distimic . prezent m cele mai frecvente profile ob inute la Lüscher i Szondi.

§ iritabilitate. insomnie. dependen de medicamente. anxietate. al extremit ilor. elemente func ionale. sc derea libidoului. § hipermnezie i adezivitate la situa iile traumatice. triste e. § reprimarea nevoii de rela ie intim . lamentativitate. SIMONA TRIFU).Analizând examenele psihologice ale unor pacien i. facies hipomimic. susceptibilitate crescut . i voli ional ce acompaniaz st ri depresive legate de sc derea capacit § fatigabilitatea EU-lui. blocaj existen ial. § lipsa tenacit ii. disconfort cenestezic. prezent m în continuare tabloul pacientului depresiv cu care se confrunt psihologul i medicul în activitatea din Institutul de Expertiz (date furnizate de Dr. § hipercenzurare. dificult i de contact. § sentimente de inutilitate. . fragilitate emo ional . sentimente de incapacitate. § insecuritate emo ional . prezen a psihotraumelor. nelini te pentru dorin ele sale. plâns facil. voce stins i monoton . § inactivism. adezivitate. § sensibilitate. sc derea toleran ei la frustrare. cefalee. aten ie labil . Acest profil se suprapune numai par ial tabloului depresiei a a cum este actualmente acceptat în literatura de specialitate: § fatigabilitate. percep ie hiperbolizat a st rii de boal . § tremur al vocii. idei de suicid. irascibilitate. § demobilizare motiva ional ii de munc . înclina ie spre dependen . decizii inconsecvente.

dispozi ie pesimist de fond. contact psihic superficial. neîncredere în for ele proprii. deprimare. § anxietate de autoculp . preocup ri tanatofile. restric iilor. § frustra reduc ie performan ial . suprasolicitare performan ial . § permeabilitate fa de induc iile iatrogene. § nelini te interioar . izolare i singur tate. nevoie reprimat de suport social. refugiu în trecut. introversie. autolimitare. nevoie crescut de afectivitate i tandre e. cre terea la stimuloi exteriori. rezerve emo ionale. con tientizarea senza iei de vid interior § apatoabulie. § intoleran la zgomote. frustra ii în încerc rile de realizare a securit § elemente pseudo-auto-distructive. probleme de identificare. risc de autoagresiune. autorepliere. justificare de sine nerealist . sentimente de incurabilitate. § insecuritate emo ional . § lipsa ini iativei. blocaj legat de tr irea situa iilor de ambiguitate. epuizarea for ei nervoase. pesimism. tr ire anxioas a a tept rii i ambiguit ii. dereglarea raporturilor conjugale.§ fenomene demisive. fric în fa a noului. § agresivitate mascat . perioadei de laten § accentuarea introversiei. . defensivitate. anxietate de fundal. § izolare existen ial . sexualitate pasiv . context reactiv. § impresionabilitate. dificultate în luarea deciziilor. refugiu în singur tate. grimase. ticuri. privire evitant . probleme de identificare. evaziune în boal . § demisie de la obliga iile sociale. resim irea acut a ii.

Un alt test de completare este cel creat de Louisa Duss. în depresiile grave. timp pacient depresiv nu sunt folositoare rezultatele probelor de performan de reac ie) întrucât concetrarea aten iei.. . chiar .§ agravarea nemotivat a simptomelor. impas existen ial. regresie afectiv-comportamental . În aceast accep ie se înscrie i testul Wartegg. care are forma unei serii de desene de completare. Men ion m c la un (aten ie. pierderea gratifica iilor. QI. El const în a-i pune pe copiii mai mari de 3-4 ani s completeze o povestire deja început . din punct de vedere psihanalitic ca i capacitatea de a în elege situa iile simbolice. dorin a reu it de a fi cooperant. reac iilor i modific rilor psihopatologice prezente la depresivi ± ne arat complexitatea extraordinar de schimbare. Fiecare povestire se refer la o situa ie care corespunde unui stadiu de dezvoltare psihic în conformitate cu teoria psihanalitic în eviden i trebuie s pun eventuala problematic (sau complexele) care ar corespunde fiec rui stadiu de dezvoltare. Solu ia ar fi o abordare integrativ anamneza psihoclinic a psihologului care va efectua i va utiliza probe preferen ial proiective (de personalitate). Teste proiective de completare Una dintre diversele modalit i utilizate de psihologii pentru a facilita mecanismul proiec iei const în a prezenta subiectului o situa ie dezvoltat doar par ial. terse´. Acest listing ± veritabil inventar al conduitelor. conceput înc din 1940. atitudine problematizant asupra bolii. f r a se gândi prea mult timp. dorin a de a duce lucrurile la bun sfâr it sunt de cele mai multe ori estompate sau. nevoie de comprehensiune. const într-o serie de mici povestiri (zece în total) pe care subiectul trebuie s le completeze. de intensitate psihotic total nereprezentate. este necesar ca examinatorul s posede no iuni clare asupra dezvolt rii personalit ii. De aceea. memorie. Povestiri ce trebuie completate Metoda povestirilor Louisei Duss. acestuia revenindu-i sarcina de a completa cum crede c este mai bine. în planul comportamentului uman: uneori u or observabil. alteori ascuns i nep trunzând în intimitate nici m car cu ajutorul probelor.

cercet rile întreprinse de Passi Tognazzo i Zanettin Ongaro ± 1975 asupra posibilit ii de a aplica ÄMetoda povestirilor´ i la persoane adulte. în care copilul ar fi putut s se recunoasc . . Pe de alt parte. cu toate c ea îns ia experimentat povestirile i cu adul i ob inând în anumite cazuri r spunsuri spontane i simbolice asem n toare celor ale copiilor. ci pentru copii. i unde ar fi putut interveni frica de a fi judecat. de unul dintre p rin i sau de Un tat i o mam . dar copilul ce urmeaz s fac ? El/Ea tie s zboare un pic. pe creanga unui copac. Iat cele zece povestiri ce sunt prezentate subiectului: 1. o înmormântare. mama pe un altul. Duss a încercat s elimine orice situa ie familiar . Când a creat povestirile L. o plimbare cu unul dintre p rin i prin p dure. a dus la rezultate pozitive în sensul c r spunsurile la povestiri s-au dovedit a fi discriminatorii i în m sur s prun în eviden problemele afective proprii fiec rui subiect la orice vârst . Era vorba de adul i înc tineri Äinteligen i. în a a fel încât s poat fi în elese de un copil de 3 ani. condu i mai mult de intui ie decât de ra ionare (ex. Povestea p s rii ± pentru a se observa ata amentul copilului fa amândoi. dar s de in i capacitatea de a suscita interes chiar din partea unui copil mai mare ca vârst . Cele trei p s ri se trezesc brusc. p s ri. utliizând subiec i între 8 i 22 de ani. Tat l zboar pe un brad. Povestirile sunt extrem de simple. dar nu intelectuali´.: arti ti i lucr tori manuali). Autoarea afirm c testul nu a fost creat pentru adul i. cuibul cade pe p mânt. sau manifest vreo rezisten în a r spunde.L. Duss a pornit de la urm toarea ipotez : dac subiectul d uneia dintre povestiri un r spuns simbolic. Dintr-o dat izbucne te un vânt puternic. iar în celelalte subiec ii sunt pu i în situa ii cu totul banale: o petrecere în familie. prea particular . Pentru aceasta. în trei povestiri Äprotagoni tii´ sunt animale. aceasta înseamn c situa ia Äprotagonistului´ povestirii îl stimuleaz s evoce complexul în cauz . dorm împreun cu propriul lor copil în cuib.

i atunci îi spune fiului ei: ÄNu am suficient lapte pentru amândoi. Dar acest miel m nânc deja i iarb . Dar oaia nu are destul lapte pentru amândoi. relatarea se face astfel: ÄCineva dintr-o familie a luat trenul i a plecat foarte departe. sentimentul de vin . Este aniversarea c s toriei mamei i a tat lui. se va omite etape venirii celuilalt miel. Povestirea elefantului ± este utilizat pentru a se investiga complexul castr rii. i se spune c oaia nu mai are lapte i c mielul trebuie s înceap s m nânce iarb . 4. O oaie i mielul ei se afl pe o paji te. Cine este? 5. Povestirea mielului ± pentru a se investiga complexul în rc rii i al rivalit ii fraterne. În timpul petrecerii. . de auto-pedepsire. din ce cauz ? 3. c ruia îi este foame. tu dute i m nânc ni te iarb proasp t !´. fapt pentru care aceasta îi d i lui un pic de lapte. Ce va face mielul? Pentru a se vedea doar dac s-a instalat complexul în rc rii. gelozia fa de unirea p rin ilor. dorin a de moarte. Într-o zi cineva îi aduce mamei sale un alt miel mai mic. Povestirea fricii ± folosit pentru a se investiga asupra angoasei i auto-pedepsirii. Cine s fie? Pentru copiii ce nu în eleg conceptul de moarte. În fiecare sear mama îi d lapte bun i cald mielului i acestuia îi place foarte mult. Sose te r spunsul: o persoan care locuia în casa de acolo. Înmormântarea ± pentru a investiga atitudinea privind agresivitatea. Povestirea anivers rii c s toriei ± pentru a se observa dac subiectul a fost ocat în prezen a p rin ilor s i. copilul se ridic i se duce în fundul gr dinii. urmând s nu se mai întoarc niciodat acas . Mama i cu tata se iubesc mult i au f cut o petrecere frumoas . Un cortegiu funerar trece pe strad i lumea se întreab cine a murit. Un b iat spune încet-încet: ÄCât de fric îmi este!´ De ce anume îi este team copilului? 6.2.

La cei de vârste mai mari. i c va trebui s ghiceasc continuarea. Un copil se întoarce de la coal /sau de la o plimbare.Un copil are un mic elefant care-i place foarte mult i care este atât de gra ios cu trompa sa cea lung . Ei vor putea s spun ceea ce le vine în minte. Amândoi s-au distrat foarte bine. ci de fantezie. dac este vorba de o fat ). neterminate. Ce are de spus mama? 10. î i g se te tat l/mama cu o înf i are diferit fa de cea obi nuit . Un b iat/o fat a plecat s fac o plimbare în p dure cu mama (sau cu tat l. i oricine . Ce va face? Mama sa îl roag s i-l dea ei. Povestirea anun ului ± în special utilizat pentru a cunoa te dorin ele sau temerile copilului. Un copil a reu it s construiasc ceva pe p mânt (un turn). Când se întoarce acas . povestirile vor fi prezentate ca o prob de imagina ie. I-l va da? 8. el poate s i-l dea dac vrea. care-i place mult. eventual complexul anal. mama îi spune: ÄNu începe imediat s . întorcându-se dintr-o plimbare. copilul intr în cas ceva. În ce s-a schimbat elefantul? i constat c elefantul s-a schimbat cu i de ce s-a schimbat elefantul? 7. Plimbarea cu tata sau cu mama ± de regul folosit pentru a pune în eviden complexul lui Oedip. am o veste s . Visul urât ± imaginat pentru a controla povestirile precedente. Va putea spune tot ceea ce vrea pentru c este ceea ce crede el c este corect. Povestirea elefantului construit ± relatarea se face pentru a investiga note caracteriale posesive i obsesive.i dau!´. din ce cauz ? 9. tare mult. Într-o zi.i faci temele. Ce a visat? Modalitatea de aplicare I se explic subiectului c i se vor spune mici povestiri/pove ti. pentru c nu este vorba de o prob de inteligen . Un copil se treze te diminea agitat i spune: ÄCe vis urât am avut!´.

În general. Duss spune c pentru povestirea cu mielul nu este necesar s se spun c mielul ultim ajuns este pe punctul s moar de foame. autoarea L. Inconvenientul cauzat de dramatizare este valabil pentru toate povestirile. Totu i. pentru a formula o judecat mai sigur este bine a se lua în considerare toate r spunsurile. 2. De exemplu. autoarea arat c se poate presupune existen a unui complex în prezen a unora dintre urm toarele aspecte în comportamentul subiectului: 1. Refuzul de a r spunde la una dintre povestiri. pentru c astfel cre te posibilitatea eviden ierii conflictului. R spuns imediat în a teptare. Evaluarea În majoritatea cazurilor. Deseori r spunsul copilului este prea scurt. deoarece dac un copil este amabil din fire el se va sim i obligat s spun : ÄÎi las laptele s u i se duce s m nânce iarb ´. 3. Se poveste te în mod direct. pentru a se ob ine toate informa iile ce sunt con inute implicit în primul r spuns dat de subiect. Prezervarea complexului în r spunsul la alte povestiri. gre eala ar fi i mai mare. îi poate crea anxietate din cauza conflictului dintre dorin a de a se debarasa de noul venit i instan a Super-Ego-ului care-i interzice s î i satisfac o astfel de dorin . Dac este vorba de un subiect care are o puternic ostilitate fa de noul venit sau care este foarte ata at de mama. R spunsul optit dat repede. 4.poate avea idei diferite despre acela i lucru. un singur r spuns este suficient pentru a scoate la iveal existen a unei probleme. Aceast tensiune între Ego i Super-Ego va genera o angoas intens . . deoarece faptul c el tie c via a micului miel depinde de ata amentul s u. dar sub banalitatea sa se poate ascunde un conflict neexprimat. pentru a se aprofunda r spunsul. Aceasta. De aceea. avându-se grij s nu se dea nici o intona ie unor pasaje care-l pot influen a pe copil. este nevoie s se pun întreb ri ulterioare.

Va zbura spre mama sa. 6. Nu îl/o intereseaz conversa ia. Povestirea mielului Va merge s m nânce iarb . L. ca i liste cu r spunsurile date de subiec ii nevrotici. Va zbura spre tat l s u pentru c este mai puternic. Va c uta lapte în alt parte (la o alt oaie). R spunsuri normale: 1. T cere i rezisten la r spuns. A primit o not proast la coal i s-a dus s se a eze pe o buturug din gr din . Povestirea anivers rii c s toriei S-a dus s strâng flori pentru p rin i. Povestirea p s rii Mica pas re va zbura pe o ramur din apropierea cuibului. Va r mâne pe p mânt i va plânge pân ce p rin ii vor veni s -l caute. . Subiectul cere s reînceap proba. de la care putem ob ine r spunsuri de tip patologic.5. 2. S-a dus s se joace. Duss prezint o list de r spunsuri date de subiec ii s i normali. 3.

Frica de a lua o not proast . Este cineva important. 5. i-a schimbat pielea. Nu s-a schimbat. Povestirea elefantului Copilul a v zut o alt juc rie mai frumoas . 7.Este un pic sup rat. sau un oaspete. Frica de a-i muri singurul p rinte. Frica de un animal. i a lui nu-l mai intereseaz . 6. 4. ci copilul care a crescut i nu-l mai intereseaz s se joace. îngrijitoarea a v rsat ap pe elefant. de aceea lumea se intereseaz . dar va merge s m nânce iarb . Înmormântarea Subiectul va indica o persoan ce a decedat recent în familia sa. bunicul/bunica. Este o persoan în vârst . În tip ce copilul lipsea. Povestirea fricii Frica de a lua o b taie. Nu elefantul s-a schimbat. Frica de r zboi. Povestirea obiectului construit .

Plimbarea cu tata sau cu mama Mama/Tat l este mul umit /mul umit. A visat un animal care-l/o mânca. 10. Se va juca cu el i apoi i-l va da mamei. Mama vrea s -i dea sfaturi despre cum s . Povestirea anun ului Mama vrea s -i spun o poveste. Îl va ar ta tuturor. 9.i fac lec iile sau sfaturi despre via (generale). Este vorba de o mas bun sau de o vizit . S-au întors prea târziu de la plimbare i tat l/mama era îngrijorat/îngrijorat . dac i-l va cere. 8. Mama a preg tit o mas gustoas .I-l va da mamei. A visat un r zboi. Mama/Tat l a muncit mult i arat obosit /obosit. R spunsuri patologice . Mama/tat l a primit o veste proast în timpul absen ei lor. Visul urât Nu tiu pentru c eu nu visez. Mama a primit o veste bun .

(Unde dormi la tine acas ?) În camera p rin ilor mei. Se gânde te c p rin ii se distreaz prea mult i copiii insuficient. 2. . va c dea i va muri. gelos pentru c mama sa este atât de iubit de tat l s u. Dac încearc s zboare. Povestirea anivers rii c s toriei Copilul s-a dus în gr din pentru c se sim ea stânjenit. Nu vrea s fac pe ipocritul. (De ce vroia s stea singur?) Pentru c nu vroia s stea în cas . Prefera s fie singur. (Cum f ceau zgomot tata i mama?) Se distrau împreun . Pentru c s-a dus s m nânce în gr din . melancolic. dar dac va ploua mai tare va muri. neavând destul mâncare. insuportabil. A plecat pentru c nu se sim ea în largul s u la aceast petrecere. Copilul se simte izolat. (De ce se sim ea stânjenit?) Pentru c era aniversarea p rin ilor s i. pentru c înainte a fost r u. (De ce anume?) Se gânde te c nu este distractiv ca p rin ii s vorbeasc amândoi i ca el s r mân singur. Povestirea p s rii Va r mâne pe p mânt. dar va muri. tat l i mama f ceau zgomot i copilului nu-i pl cea. un str În în aceast dragoste. i mama nu vroia s -i dea tort. S-a dus în gr din pentru c vroia s stea singur. acela era numai pentru tat l s u. Probabil c a v zut un alt copil mai vesel ca el i este nemul umit de ceva. S-a ridicat de la p mânt.1. Mama i tat l îl vor ascunde într-o tuf . se simte în plus.

Va merge imediat s m nânce iarb spunând: ÄEste dezgust toare!´. Dac se va sup ra va încerca s -l împing pe cel lalt miel într-o tuf cu spini. va pleca departe i nu va mai privi la mama sa. Cred c va muri. Se va gândi: ÄNu mai are lapte!´. va fi furios pe mama sa. i va fi sup rat pe mama i pe cel mic. dar se va supune. De fiecare dat când cel mic se va apropia îl va lovi cu coarnele pentru a-l face s se supere. Înmormântarea Este fat . îi va repro a multe. dar mai presus de orice se va îndep rta.Este foarte simplu: este sup rat c nu se ocup suficient de el. (Mielul va mânca iarb ?) Da.i g seasc alta. dar se va duce s m nânce iarb . pentru a nu p rea c -l intereseaz . chiar dac a b ut suficient înainte. Va deveni cu timpul din ce în ce mai plÎn de ura împotriva celuilalt. va mânca. ba chiar va încerca s . i nu va ti de ce. i inima sa va fi neagr de sup rare. 4. Povestirea mielului Va merge s caute lapte la o alt doamn . îl va lovi pe cel mic i va pleca s m nânce iarb . îl va împinge i va încerca s -l loveasc cu capul. 3. Va fi gelos. Se va sup ra i-l va lovi pe cel mic. Va încerca s arate c este superior i va bea în grab laptele de la mama. Nu va l sa nimic celuilalt i apoi va merge s pasc iarb . Nu va fi foarte mul umit. Se va preface c este s tul. dar este foarte sup rat pe mam . i c petrecerea este pentru p rin ii s i. . dar nu va reu i.

Fiul cel mare. 5. (De ce a venit vr jitoarea?) Pentru a-l ucide. Îi este fric s fie singur. (De ce?) Pentru c nu i-a ascultat p rin ii. sau poate un copil. Îi este fric de erpi. (De ce vrea vr jitoarea s -l ucid ?) Pentru c fata/b iatul era uneori bun /bun. un leu. (De ce ar vrea ho ul s -l ucid ?) Pentru c acesta i-a strigat vorbe urâte. . s se piard . Tat l s u.Era un lup. Tat l. uneori r u/rea. (De ce nu i-a ascultat p rin ii?) Pentru c este sup rat pe mama sa. Îi este fric de un ho care vrea s -l ucid . 6. Îi este fric c -l va mânca lupul. (Ce vrea s -i fac Diavolul?) Vrea s -l pun în cazanul cu foc. pentru c nu-l place pe ho . Îi este fric c mama lui îl va lovi pentru c nu a ascultat-o niciodat . Îi este fric de diavol. Povestea elefantului I-au retezat trompa. poate un copil. foarte r u. E tat l sau mama unui copil. (De ce a murit?) Pentru c era r u i trebuia s moar . (De ce ar vrea lupul s -l m nânce?) Pentru c este un copil foarte. Povestea fricii Pentru c a venit vr jitoarea.

Tat l nu a vrut s vin cu ei. Când î i rote te trompa se vede c s-a spart. dar nu este mul umit. Îl va p stra în camera sa. (Ce l-a împiedicat s stea cu mama?) Copilul. el i-l va da?) Nu. a r cit. îl va p stra pentru el. Mamei îi este team de ceea ce au f cut împreun în p dure. Tat l i-a schimbat aspectul pentru c este bolnav. a r mas s lucreze. (Ce se putea întâmpla?) Îi era team c tat l s u s nu încerce s seduc fata. Povestea obiectului construit Îl va p stra pentru sine. sau dezam git i trist. (Ce a f cut?) A lovit-o!. dar nu-l va ar ta nim nui. (De ce?) Pentru c nu a stat cu mama. Plimbarea cu mama sau cu tata Tata i-a schimbat înf i area pentru c s-a transformat într-un soldat i eu cred c este foarte sup rat pe copilul s u. nici m car dac îl va cere.S-a îmboln vit pe nea teptate i este pe moarte. 7. Nu i-l va da pentru c este foarte frumos. ceea ce nu-i va pl cea mamei. (Dac mama i-l va cere. . pentru c este al lui i el l-a f cut. (De ce?) Pentru c s-a purtat urât cu mama în p dure. i-a rupt trompa i copilul este furios. de ceea ce se putea întâmpla. 8. (Ce gânde te copilul?) Se face palid i ceva se sparge în el. I s-a spart un filde . Mama este geloas . care a luat-o pe mama. pentru c lumea este prea proast pentru a-l aprecia. e bolnav r u.

proba este u or de folosit la pre colari. sau de o boal grea. (De ce?) Pentru c nu ascult niciodat . (De ce?) Pentru c îl va lovi o ma in . un ho de copii. a fra ilor i a surorilor sale. Îi era mai bine singur. A visat c mama sa murise. (De ce era singur?) A a a vrut el. Un om r u l-a ucis cu un cu it mare. Teste de personalitate i de adaptare . C diavolul a venit s -l ia. A visat c era cineva în camer care vroia s -l ia. (Ce s-a întâmplat?) A fost lovit de o ma in . de i con inutul lor arat provenien a str in . Visul urât Pentru c au luat trompa elefantului. Acestora ar trebui s li se aplice proba Koch i eventual DAP ori. la vârsta colar proba Rosenzweig (varianta pentri copii). De asemeni sunt speciali ti care vorbesc despre cre terea gradului de audien al povestirilor la sondarea tensiunilor interne ale unor copii provenind din familii conflictogene. (De ce a f cut omul asta?) Pentru c b iatul vroia s treac strada s mearg la el. Mama îl va anun a de moartea tat lui s u. 10. poate gre i strada sau c dea într-o groap i muri. Sunt psihologi care o folosesc în activitatea lor obi nuit iar rezultatele unei atari examin ri ne arat succese în interrela ia psihologului cu pre colarul.9. (Cum poate ajunge s fie singur?) Se poate pierde. Povestea anun ului Mama îi spune c nu trebuie s mearg pe strad . Mama vrea s -i spun c nu a fost cuminte i c nu a ascultat-o. Am insistat în prezentarea acestei probe pe identificarea tipurilor de complet ri de povestire pe care le poate realiza copilul întrucât. A visat c r m sese singur.

autoeficien . Proba Bernreuter Personality Inventory are ca obiectiv diagnosticarea de tendin e nevrotice. prezen active care îl impun ca lider. pentru b rba i. Prima dat a fost aplicat în 1917. A fost elaborat în timpul celui de-al doilea r zboi mondial. fapt ce permite alc tuirea unui profil psihologic complex al personalit ii. atitudini este uria el este în continuare mult utilizat. sensibilitate accentuat . Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are func ii psihodiagnostice. Metoda este util . ipohondrie. (S) sociabilitate. Chestionarul are 101 atemi. Itemii chestionarului au fost centra i pe sentimentele de fric . cultur . Are 125 de itemi. însu iri etc. S. încredere în sine i sociabilitate. tr s turi de autosatisfac ie.Unul dintre primele teste considerat c investigheaz personalitatea este testul R. de asemenea. (E) stabilitate emo ional .). A fost intens folosit în timpul primului r zboi mondial. Tr s turile de mai sus au grade de evaluare. Chestionarul Cornell Index a fost alc tuit de un grup de psihologi i psihiatri de la Universitatea Cornell. reac ii psihosomatice etc. (D) dominan . rapidit i în activit ile curente. mai ales. anxietate. de i complexitatea schimb rilor în societate. tradi ii. (I) impulsivitate în luarea i realizarea deciziilor. pentru depistarea persoanelor cu anomalii psihice din rândul trupelor ce mergeau pe front. Se refer la 7 tr s turi: (A) activism. Chestionarul s-a elaborat. A fost folosit preferen ial în Fran a. tr s turi de intra. R) flexibilitate. Se introduc pe parcursul folosirii testului câteva întreb ri de blocaj. . neîncredere excesiv . complexe prin cei 140 itemi pe care îi formuleaz . în Europa. modific ri anormale de dispozi ie. De i are o vechime considerabil . R spunsurile nefavorabile la întreb rile de blocaj induc (indiferent de modul de completare la celelalte întreb ri) necesitatea unui examen psihiatric mai complex. (V) rigurozitate evident i în aspectul corporal general (musculatura scheletului i prestan . mai ales în situa iile de triere a persoanelor cu tulbur ri somato-psihice sau psiho-somatice de urgen . fiind facil de administrat i interpretat. rapiditate.i extraversie. . Woodworth (inventarul multifazic de personalitate).

de munc . De fapt. Scala de atitudini Bogardus a fost efectuat de Emery Bogardus. nu numai în opinii. Scala de atitudini a lui O. Se noteaz cota iile subiectului i apoi se cronometreaz rezolvarea i timpul de reac ie. precum: direc ia (exprimat în însu irea de a opta pentru o opinie sau alta). eficacitatea(spontaneitatea atitudinii care se pune în eviden ). i conduita de fiecare Scala Alain Sarton solicit evaluarea s n t fa de prestigiul social i fa ii. Ele reprezint o evaluare a propriilor performan e poten iale i . atitudinile fa de satisfac iile imediate. Scala Guttman L. Într-o prim faz . dar i de manifest ri sociale violente. cât i aspira iile solicitate. coeren a (se refer la corela ia dintre atitudinea exprimat zi). fa de bani. Scala se refer la analiza atitudinilor fa ierarhic de rasism i solicit aranjarea în ordine i corect a atitudinilor în astfel de probleme. Klineberg. Subiectul trebuie s opteze din 3 variante posibile. religii i Testul de aspira ii Dembo este un test de atitudini fa de propriile posibilit i i performan e. prin aceast strategie de testare se sondeaz atât performan ele efective. denumit ³Money Problem Check list´. Diferen iaz 5 caracteristici ale atitudinilor. Se prezint subiectului mai multe foi cu sarcini spre rezolvare a diferitelor secven e care solicit unele performan e. Rogers.Chestionarul lui C. gradul (caracteristicile generaliz rii atitudinii respective). Se refer la probleme de adaptare economic mai complex . Urmeaz a doua etap similar . etnii. îmbun t ani. I se aduce la cuno tin subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii i al timpului. i din nou restant dup 1982. apoi a treia. intensitatea (prive te nivelul pân la care atitudinea respectiv este important ). it de câteva ori în 10 de diferite grupuri. privind i cunoa terea valoriz rii prin monede a pre urilor. subiectul este solicitat s priveasc motivele primei secven e a testului ce i se ofer spre rezolvare i s evalueze dac va putea s rezolve sarcina i în cât timp. Scala m soar atitudinile fa popoare. este foarte mult folosit. Problema rasismului începe s aib o tendin de democratizare în via a social modern .

Etalon 16 P.9 12 15 12-13 10 8 7 6 4 8-9 8 12-13 10 3 7 7 10-11 7-9 7-8 13. de tip emo ional.ajustarea lor pe parcursul întregului test. Cattell a prezentat 16 factori de personalitate c rora le-a implicat 2 feluri de domina ii factoriale: factori manife ti (con tien i) i factori voala i (incon tien i). Pentru un profil de personalitate normal dar i în cazul celor cu unele tendin e patologice.22-24 11 10 I 1820 1517 19 15-16 14-17 18 18-21 14 18 13-14 13 12 11 L 1520 1314 12 . relativ similare.22-26 20 17 18-21 16 17 15 15-16 14 13-14 12. În România a fost tradus versiunea francez de c tre C.16-17 12 9 14-15 11 17 16-17 13 1011 16 14-15 11. atitudini i ajut specialistul în completarea diagnostic a unui caz.25-26 20 12 20-21 17-19 18 .11-12 13 11 9-10 10 8 . în fond.13-14 15 16 21 14 13 15 12 1314 13 12 13. Zahirnic versiune prelucrat . Este un test final care arat mai ales atitudinile fa ale subiectului (apud Ursula chiopu.F. de opinii. Aspectul acestui test implic o optic multifazic în care este implicat inteligen a. proba este eficient . Red m notarea folosit de autor. Ele eviden iaz .11 9 14 6 12 9-10 6-8 M N O Q1 Q2 17.14-16 16. Exist 3 variante.11 12 14 12 11 12 10 1011 11 10 10. de sine Men ion m faptul c în literatura psihodiagnostic exist o multitudine de chestionare de interese.15-20 1626 26 20 15. Chestionarul se remarc prin densitate.9 9 11 9-10 9 8-9 7-8 7-8 8 8 7 6 6 Q3 Q4 18. A. B i C. Are 187 de itemi cu r spunsuri la alegere. În testul PF16. 2002). Nota A 10 1520 139 14 8 12 7 6 5 11 10 B C E F G H 13 22-26 19-26 19-26 19.17-20 22.

sociabil (preponderent ciclotm). Moderat. f r sim ul datoriei. vesel. prudent. cu sim ul datoriei i al . Umil.2 5-6 6 8-9 6 4-5 0-3 1 2-4 4-5 6-7 0 0-1 0-3 0-5 10.. Vârsta ««. agresiv. rezervat. Mai pu in inteligent. hipersensibilitate. plin de via . amabil. amabil. B Rezervat. expansiv.. 10 B Inteligen vie. B 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A Deschis. (R. tendin spre G 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 G Con tiincios. sigur pe sine. F 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 F Impulsiv. Nep s tor.7-8 5 5 6-7 7 6 5 5 7-9 6-7 11 3-4 7-9 5-6 3-4 3-4 4-5 6 3-5 3-4 3-4 5-6 4-5 0-2 0-6 0-4 0-2 0-2 0-3 0-5 0-2 0-2 6-2 0-4 0-3 5 Profil 16 P. cald. cu independen de spirit. Sexul ««. Cattell) A Numele «««««««««. taciturn. con-ciliant. docil. iritabilitate.F. echilibrat (eu puternic). gândire corect (lentoare în în elegere sau înv are). autoritar. lips de toleran slab). deta at. direct.. capaciatate de abstractizare. versatilitate. critic. acomodabil. B. realist. la frustrare (eu C 0 1 23 4 5 6 7 8 9 10 C Stabil emo ional. calm. cooperant. rece (preponderent schizotim). Stabilitatea emo ional sc zut . entuziast. Prenumele «««««. perseverent.. dominator.înc p ânat. E 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 E Afirmativ. Data «««««. oportunist.

sentiment de infe-rioritate). încrez tor în sine. Direct. Practic. capabil s . Încrez tor. bazându-se pe sine. vis tor. Calm. respon-sabilit ii. Q2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Q2 Independen personal .i p streze sângele rece. cu spirit practic. N 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 N Subtil. plin de resurse. fidel colectivului. pruden extrem H 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 H Îndr zne . imatur emo ional. Conservator. neindicat pentru munca în echip . O 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 O Anxios. pozitivist. boem. adaptabil L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 L Neîncrez tor. în conflict cu M 0 1 23 4 5 6 7 8 9 10 M Imaginativ. formalist. critic. Dependent de colectiv. dependent afectiv. Timid. con tiincios. Q3 0 1 23 4 5 6 7 8 9 10 Q3 Controlat. sociabil. Necontrolat. cu respect pentru conven ii. I 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I Tandru. spontan. decis. Cere ajutorul i aten ia celorlal i. sensibil. îi lipse te spiritul practic. Dur i realist. depresiv. insensibil. cooperant. întreprin-z tor. timorat. sentimental. (exteriorizare dificil . inovator. cu gust pentru analiz . cu sentimente de culpabilitate. Q1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Q1 Deschis spre nou. naiv. îndîrîtnic. perspicace. lucid. oarecare lips de imagina ie. suspicios. senin. pozant moralizator (supraeu puternic). cu rezonan bogat . . natural. clarv z tor.neglijen (supraeu slab). ine la form .

38 itemi. strungar. impulsiv. 22 itemi. 44 itemi. cu sentimente defrustrare. Zapan (1897-1976). dactilograf etc. 56 itemi. Tensiune energetic ridicat . 32 itemi. 7. PY = sim psihologic. C. 52 itemi. 38 itemi.sine. 30 itemi. 2. CM = spirit de comunitate. 12. Autorul a împ r it cele 18 scale în 4 grupe de semnifica ii psihologice: 1. 5. . un studiu privind ³Sistemul temperamental i diagnosticarea lui´ în Revista de psihologie 3. 18.). IE = eficien intelectual . 6. FE = feminitate. Q4 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 prudent în raporturile sociale. 2. TO = toleran . de c tre Gough în 1956 i-a propus folosirea lui în practica diagnostic . 34 itemi. AI = realizare prin independen . Cs = capacitate de statut. RE = responsabilitate.I. dep it de evenimente. nep s tor. 40 itemi. WB = bun stare personal . Inventarul de personalitate California.P. 1974. 9. AC = conformism. psiholog român care a efectuat modele experimentale i chestionare privind aptitudinile i interesele elevilor pentru diferite profesii ( ofer. 45 itemi. FX = flexibilitate. GI = impresie bun . 35 itemi. 10 Q4 Tensionat. calm. dimensiunile personalit ii. Scalele inventarului utilizate ini ial au fost urm toarele: 1.42 itemi. 11. SC = autocontrol. Integrare slab . 15. SA = de sine. 16. f r grij pentru conven ii. cu amor propriu. 8. SO = socializare. Inventarul conceput ini ial la Berkeley ± California. Destins. Sy = sociabilitate. A publicat. Nu putem ignora din aceste restrânse prezent ri chestionarul de temperament al lui Gh. Do = dominan . 28 itemi. 10. satisf cut. 17. de asemenea. Slab tensiune energetic . 4. 3. 13. 54 itemi. SP = prezen acceptan social . 14. op iuni valorice i maturitate interrela ional .

Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic. 15. religie (19 itemi). politic ± lege ± ordine (46 de itemi). 20. factorialist. 22. personalitate psihopat . 25. care. Acest studiu rezult din cunoa terea unor itemi sistematiza i în 26 de rubrici. 5.A. sistemul gastro-intestinal (11 itemi). familia i via a conjugal (28 de itemi). În versiunile din deceniile de dup 1960 au fost îmbun t ite alte scale privind sindroame psihice clinice. 8. tulbur ri trofice. 13. tendin e sadice i masochiste (7 itemi).I. de fapt. paranoia. via a sexual (16 itemi). tendin e obsesive i constrângere (15 itemi). starea general a s n t ii (9 itemi). 10. Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani. dar i bolnavi de TBC i de epilepsie. 26. afectivitate ± depresiune (32 de itemi). fobii (29 de itemi). iluzii. idei delirante. 4. Exist o serie de variante prescurtate. 16. Studiul comportamentului i a reactivit ii umane a fost scopul pentru care C.3. 11. depresii. A fost etalonat ini ial pe 700 de persoane din popula ia Statului Minnesota. 7. 18. limbaj. tendin e ale subiectului de a se ar ta într-o lumin neverosimil (15 itemi). La acestea se adaug 9 scale clinice: aspecte hipocondrice. grupe sociale de muncitori. sondeaz interrela iile sociale preferate celor anormale. elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). psihastenie. organe de secre ie (10 itemi). pentru ambele sexe. Scalele au satura ii în diferite structuri. 6. motricitate i coordonare (6 itemi). obiceiuri (19 itemi). Acestea sunt urm toarele: 1. isterie. comportament social (72 de itemi). 14. 4. dar i pe vizitatori din S. moral (33 de itemi). nivel motiva ional. stilul personal. profesiunea (18 itemi). ii i a tendin elor . tendin e interpretative (31 de itemi).U. educa ia (12 itemi). halucina ii. simptome neurologice generale (19 itemi). 19. toate posed o semnifica ie i în domeniul normal. masculinitate i feminitate (55 itemi). 12. 24.: 250 de cursan i preg ti i pentru Universitate. schizofrenie i hipomanie. sistemul genito-urinar (5 itemi). sensibilitate (5 itemi). 17. sistemul vaso-motor. 2. mai mult din domeniul afectivit de tulbur ri ce se pot structura.P. nervii cranieni (11 itemi). Are 12 scale (în total 212 itemi). sistemul cardio-respirator (5 itemi). 21. masculinitate-feminitate. 9. afectivitate ± manie (24 de itemi). 3. 23.

verbal sau imaginar . proast dispozi ie general . nemul umire. nelini ti. frustrare (20 de itemi). îngrijor ri. tensiune (20 de itemi). tendin e sadice. egocentrism. susceptibil decep ionat cu u urin . tendin e de iritabilitate urmate de agresivitate i furie. mai ales în colectivitate. ner bdare. concentrare redus aproape permanent . reactivitate. Tendin e de dominare. anxietate. calm. conformism. vorb re i prompt în replici.FPI 1 pune în eviden : nervozitate. cuno tin e i prieteni cât mai mul i. tendin e de a fi decep ionat. atitudini de suspiciune i de neîncredere în ceilal i. susceptibilitate. emo ii ce se manifest fizic i aspecte vegetative. tensiuni. FPI 3. încredere în sine (20 de itemi). FPI 4. agresivitate. st ri de iritabilitate. Inhibi ie. Acte de agresiune fizic . pesimism i descurajare frecvente. nesiguran (228 de itemi). lips de control. FPI 2 pune în eviden agresivitate. toleran sc zut la frustr ri. tendin e de a se sim i deranjat i pus în încurc turi. activism. insomnii. FPI 8. capacitate de a. . sentimente de gol interior i apatie. vulgaritate. când trebuie s decid ceva (deci amân ). tulbur ri psihosomatice (34 de itemi). Emotivitate. oboseal stagnant . agresivitate (20 de itemi). timiditate i inhibi ie în rela iile curente. impulsivitate. verbal sau imaginar . tendin e de a fi comunicativ. Depresie. dar i tulbur ri i st ri generale proaste. nevoie intens de schimbare. ca i cum ar trebui s se întâmple ceva periculos. întreprinz tor. imaturitate afectiv (26 de itemi). FPI 6. momente numeroase de epuizare. Tendin e de a stabili contacte. FPI 5. Nepl ceri i trac înainte de unele situa ii. agresivitate social .i impune interesele proprii. nelini te. Sociabilitate (16 itemi). instabilitate. nelini te. la care se adaug dispozi ii i st ri de agresiune corporal . FPI 7. glume proaste i tendin e spre exaltare. conduite i gândire autoritar . sensibilitate crescut la stimuli puternici i meteosensibilitate. Sânge rece. vioiciune. ac iuni i st ri afective adesea violente. reac ii negative. nemul umire. iritabilitate. care poate evolua capacitatea de a rela iona sau pân la exprimarea unui comportament anormal. preferin e de a r mâne în a teptare.

iritabilitate i vulnerabilitate la frustr ri.Foaie de observa ie voca ional ´ (metoda FOV.rating-method´. 1957) se solicit profesorilor i elevilor. FPI 9. tendin e spre medita ii i reverii inutile. cu dispozi ie echilibrat . elaborat de Gh. Se refer la sociabilitate. Masculinitate (26 de itemi). începând cu 1984. 1937-1938. iritare i team când este privit. Extroversie-introversie. întreprinz tor. în genere. Zapan (1933. A implicat un demers original de construc ie i validare prin . de Printre testele obiective de personalitate semnal m la noi în ar : Metoda aprecierii obiective a personalit ii. uneori apatic. Labilitate emo ional .. recunoa tere deplin i u oar a unor defecte sau sl biciuni generale umane. Este o scal care are 34 de itemi.În genere. apoi . de multe ori cu dificult în eles i chiar nedrept it. dar i sentimente de a fi fost gre it FPI M.Metod de apreciere obiectiv ´ (MAO. nu au trac. plin de griji. Se afirm nu numai dispozi ia labil i proast .. Pitariu. autocritic (14 itemi). pl cere de divertisment i varia ie. uneori înso ite de atitudini dezinvolte. triste e mult i lips de vlag . 1957) i prezentat la Congresul Interna ional de Psihotehnic de la Viena (1937). i folosit în România. Subiectul are comportamente active. dar au i tendin e de a domina. Zapan . for de ac iune redus . numit întâi de Gh. gata de ac iune. FPI N. tensiune permanent . Prin aceast metodologie. cu lips de st pânire. la Universitatea din Cluj. nesiguran în luarea de decizii. incapacitate de a duce la bun sfâr it cele propuse. ca dup efectuarea unei probe sau lucr ri. 1938). Este tot o scal suplimentar cu 24 de itemi. teze pe baza cunoa terii . este optimist. Fire deschis . cunoscut în literatura de specialitate anglo-saxon i folosit în tehnicile de scanare. dominant agresiv . i de contact. Aceast Scal FPI a fost tradus c tre H. tendin e spre activitate.. cu pu ine nepl ceri organice i. cu sentimente de vinov ie. FPI E. con tiin de sine. Tendin e de autocritic . nevoie de contacte. E vorba de persoane întreprinz toare care dau tonul. conduite degajate. uneori.

scoruri. fiecare elev se va aprecia i pe sine sau nu. . apoi s enumere pe ultimii 20% care au realizat într-o manier necorespunz toare activitatea dat .Introduceri´ s exemplific m atitudini. Ace tia ar trebui s fie cei care dup p rerea lor au realizat cel mai bine activitatea respectiv într-o ordine clar . în astfel de cazuri. elaborat de R. ß clinica de boli psihice (bolnavul schizofrenic. în privin a manifest rii copilului de a. dar i cu tehnica interaprecierii de grup. ß patologia dependen ilor de drog (alcoolism i consumatori de droguri ilegale). mai ales. Deoarece i profesorii sunt implica i în aceast evaluare. F. 2002).competen elor colegilor. epileptic. Bales (apud Ursula chiopu.). elevul nu va fi în listele de evaluare. care cre te valoarea originalit ii testului. se vor pune în eviden caracteristicile perfec ion rii obiectiviz rii evalu rilor. ß clinica de boli infec iose (inclusiv hepatite i SIDA). ß clinica de chirurgie. ß suferin ele bolnavilor neoplazici.. rezultate în principalele entit i din: ß clinica de boli interne. Metoda de apreciere obiectiv prezint un mare interes tiin ific. dup situa ie ± printre cei mai buni sau printre cei mai slabi.i cunoa te obiectiv semenii i pe sine. s -i semnaleze pe primii 20% din colectiv. maniacal etc. În loc de încheiere Dorim s subliniem faptul c acest suport de curs va fi completat de un material care va constitui partea a II-a în care vom prezenta rezultatele ilustrative ob inute de subiec i din clinic la unele probe psihodiagnostice etalonate pe popula ie româneasc . La sfâr it. Cei medii nu intr în evaluarea nominalizat . Inten ion m ca în materialul ce va fi o continuare a acestei . Testul MAO a fost elaborat înaintea testului sociometric al lui Moreno din 1970 (coreleaz par ial cu acesta). Aprecierea de sine are o importan educativ deosebit .

ClujNapoca. Ed. Coloseum. American Psychiatric Association.. W. Diagnostic and statistical manual of metnal discorders (4 th ed.protej m´ psihologul de virtuale capcane i posibile erori umane. Albu. Author. Validity în assessing intellectual level and academic achievement. J. Journal of Clinical Psychology. & Finich. Cluj-Napoca. (1996). aceste note de curs nu pot epuiza vastitatea dac nu infinitatea i complexitatea problematicii pe care psihodiagnosticianul încearc s o cunoasc i s o ierarhizeze. . 3. Desigur. (1993). Casa C r ii de tiin . . 66. Journal of Personality Assessment. Totodat apreciem c ar fi de utilitate sugestiile i exemplific rile r spunsurilor la unele forme de terapie mai frecvent utilizate în clinicile din ara noastr i în special din Bucure ti.. Pitaner. 194-201. 114-120. Acestora inten ion m s le complet m prezentarea cu sugestii pentru reu ita unei examin ri psihodiagnostice. 5. M.metode i instrumente de evaluare în patologie´. Cu aceasta sper m s venim în zona de sprijin i de comunicare din domeniul psihodiagnozei clinice i generic s . De aceea. Albu.. Monica..ß patologia b trâne ii (boala Alzheimer). (1994). Acklin. R. gândim la un adaos privind interrela iile sugerate de studiul aptitudinilor în func ie de solicit rile din anumite profesii. 2. 48. Monica (2000). (1992). Personality assessment and managed care. Washington. Aikman. H.. Human figure drawings. 4. BIBLIOGRAFIE 1. K.Proiectarea testelor de cuno tin e i examenul asistat de calculator´. . G.). DC. W. A. Belter.

R. H. & Walker. 465476. 8. C. 9. D. Concurrent validity of there WAIS-R short forms în psychiatric inpatients. Journal of Personality Assessment.. L.. Gordon. J.Bellak. Duckworth & W. & Bobholz.Burns A. (1971). Anderson (Eds. Bristol. Beavers. & Peterson. Personnel Psychology. J. W..). 37. (1991). 93-115. R. P.Brown. R. Rodell. N. P. Jacoby. 13. The TAT and cât în clinical use (2nd ed. & French.Burke. Validity generalization. 57. 4.. (1985). 7. 15. Antecedents and consequences of salesperson job satisfaction: Meta-analysis and assessment of causal effects. (1991). A.. 439460). 11. W. M. Journal of the American Geriatrics Society. N. New York: Grune & Stratton. B. A review and critique of the correlation model. L.). Psychological Assessment. ed. Ames. R. & Levy.Benedict. R.. (1974). Anderson. Rorschach depression indices with children and adolescents: Concurrent validity findings. J. Ethnic and cross-cultural differences on the MMPI-2. J.. în J. R. Dallas:Southwest Family Institute. (1995).). 14. Schretlen.. 322-328. . 39. PA: Accelerated Development. pp. P.. H. R. P. Bayley Scales of Infant Development (2nd Edition) Manual.. (1984). (1993). (1992). 10. R.Bayley. D. L. New York: Bruner/ Mazel. R. MMPI-2: Interpretation manual for counselors and clinicians (4th ed. J.6. Archer.. Progression of cognitive impairment în Alzheimer¶s disease. S. San Anatonio: Psychological Corporation.. Ball. Child Rorschach responses: Developmental trends from two to ten years (rev. Manual of Beavers Timberlawn Family Evaluation Scale and Family Style Evaluation. 12. (1993). A. Metraux.

J. A factor-analytically based rationale for the Wechsler Adult Inteligence Scale. Rev. A.Cattell. J. R. B. 283-290. & Cattell. 391-397. cunoa terea personalit ii´. B. Journal of Social Behavior and Personality. E. Journal of Personality Assessment. no 2. PF. pp. (1975b). (1995). 272-277.Cohen. K. Abilities: Their structure. Conduct problem behaviors în a stratified sample of children and adolescents. J. 22. A. (1990).... 19. IL: Institute for Personality and Ability Testing. E. McCrae R. R.. Rudic . growth. de psihologie. (1993). L. 17.Metode pentru 26. New standardization data on the ryberg child Bihavoir Inventary in: Psihological Assessment´.Cohen. Cattell. . M.Cattel. 1. 23. R. (1952a).. . 21. 25. Journal of Consulting Psychology. S. R. California. Domains and facets: Hierarchical personality assessment using the Revised NEO Personality Inventory. A IV-a.. P. A. 153-160. 359-364.. 16.Cohen. Boston: houghton Mifflin. & Swerdlin.Costa P. and action. (1952b). R. D. B. (1998). J. J.Com nici. Factors underlying Wechsler-Bellevue performance of there neuropsychiatric groups. G. ed. (1986).Cattell.Burns. Jr.. T. Teodorescu. 20.... (1971). t. Journal of Abnormal andSchool Psychology. 18. Fifth Edition Champaign. A factor-analytically based rationale for the Wechsler-Bellevue. (1957a). H. Cr ciunescu. tomul 39. 451-457. 16. 47. R. 24. 21. 21-50. 21. SUA.Cohen. 1.Cohen. (1993). Journal of Consulting Psychology.. Neculaie. nr.16. . R. The factorial structure of the WAIS between early adulthood and old age. & Patterson. The personality structure and Dr. 64. Eysenck.. T.Psohilogical testing and Assessment´ Mayfield Pblishing Company. Journal of Consulting Psychology.

S. D.Gough.Guilford.Halpern.Fischer. Sex differences în intelligence: Implication for education.). R. Cros-cultural normative assessment: Tranlation and adaptation issues influencing the normative interpretation of assessment instruments. New York: McGraw-Hill. T.. Geanina (2000). Journal of Substance Abuse. 30. Psychological Assessment. (1967). Brace & Jovanovich. Journal of Personality Assessment. 33. P. Free Press. 3 (1995). 2.Psihologia colarului mic´.Geisinger. Vol.Exner. C. CPI manual (3rd ed. 35. Stability and change în personality assessment: The Revised NEO Personality Inventory în the year 2000. R. American Psychologist. 217-235. Vols.27. 1. The Rorschach: A comprehensive system.Costa. New York: Harcourt. 304-312. & McCrae. Manual of the Eysenck Personality Questionnaire. (1994). 6. B. F. 1091-1102. 68. (1997). & Bradley. J. H. K. G. 52. K. & Hughes. (1975). .. H. (1999).. 37. 28. (1986). G. New York. Sylir. New York: Wiley. 86-94. vol. San Diego: Ed ITS. 32. 36.Harris.. Bucure ti. Palo Alto. Stages of change profiles în outpatient alcoholism treatment. O. ..Eysenck. F.). (1997). 29.Cucu-Ciuhan. J. Ed. J. 1±2).DiClemente. (1990). (1994). (1963).. 31. E. P. & Corcoran.. Children¶s drawings as measures of intellectual maturity. J. Basic foundations (2nd ed. D. S. CA: Consulting Psychologists Press. vol. C. P. The nature of human intelligence. 34. 2 (1993). & Eysenck. Measures for clinical practice (2nd ed.

C. Human assessment and cultural factors.H vâreanu. Acta Psychiatrica Scandinavica.). Polinu. W. & McKinley. Clinical assessment of family health. L. 47. Assessing adolescent and adult intelligence.. (1994). Bucure ti.. The MMPI manual. S.Lindstrom. Interrater reability of the Structured Clinical Interview for the Positive and Negative Syndrome Scale for schizophrenia. MA: Allyn & Bacon.Heppner. 41.38. Cluj-Napoca. P. Journal of Career Assessment. New York.Horghidan. Nedham Heights.. Plenum. Family Studies Group. R. (1998). Ed. 89. (2000). & von Knorring.. 43. R. 42. Valentina (1998). London: Hospital for Sick Children. ed. Palo Alto. J. 192-195. Dacia.. 293-303. . (1983).. CA: Consulting Psychologists Press. & Miller. The Carrer Transitions Inventory: Measuring internal resources în adulthood. J. & Berrym J. 39. (1985).. S. (1951). EDP. W. I. Miron (2001).McAllister. (1990). 43. 45. . Consensual validation of personality traits: Evidence from self-reports and ratings. L.Didactica modern ´. (1996). A. 44. (Eds. .McCrae. Wieselgren. Loader.Cunoa terea psihologic a persoanei´.Irvine. 48. L. H. a II-a. M..). M. E. Ia i. 135-145. C.. Journal of Personality and Social Psychology. .Kinston. W. A practical guide to CPI interpretation (3rd ed. R. 6.Ionescu. (1982). New York: Psychological Corporation. 40. 46.Hathaway.Metode de psihodiagnostic´. S.Kaufman.

Ed. Millon Index of Personality Styles manual. . Del Pilar. Margareta (1998).Psihologia în exemple i modele explicative´. Bucure ti. (1995).. Bucure ti. (1997). . American Psychologist. T.. 171-188.Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologic ´. 203-212. . Journal of Clinical Psychology.Minulescu.Mitrofan.Mitrofan.Testarea psihologic a copilului mic´. G. 56. 57. 55. Ed.. S. în Psihologia la r spântia mileniilor (coord. Funda iei . Bucure ti. Ed. Bucure ti. Aliter.. San Antonio: Psychological Corporation.Minulescu. W. Mexican American¶s performance on the MMPI as a function of level of acculturation. T.. Mihaela (2003). 58. P.Mitrofan. Calidity of psychological assessment.Titus Maiorescu´.P. Iolanda (2001). Foc ani. . 50.. H. D. .Psihologia. N. N. G. Ia i.. 741-749..49. J.. (1998).Modrea. 29.E... psihoterapia i consilierea copilului: aboedare experien ial ´. Poleinu. Cross-cultural assessment of the five-factor model: The Revised NEO Personality Inventory. 52. Garvel Publishing House.Millon. 50. . P.Psihometria i direc iile ei de dezoltare la început de mileniu´. Mihaela (2001). Mihaela Press. T. 53. (1985). & Orzco. (2001). Journal of Cross-Cultural Psychology. Universit ii . R. M.România de Mâine´...Minulescu. Jr.Montgomery. Costa.McCrae. 51. 41. 54. . Mihaela (1994).Messick. S. Ed. & Parker. (1994).teorie i practic în psihodiagnoz ´.R. Bucure ti. S. Zlate).Bazele psihodiagnosticului´. .. 59. Rolland. R.

Psychological Assessment. Medical .R canu. C. New perspectives on the child witness. P. .Piotrowski. (1996a). 71. (sub. Poliun. The Rorschach în Contemporary forensic psychology. C. 68.). CA: Consulting Psychologists Press.. (1976). R.. Perceptual and Motor Skills. Bucure ti. red. J. (1987). 67. C. 61. Jones.. 52. Adrian (1998). 66..Radu.. Problems of evaluating interviews of children în sexual abuse cases. Tucson: Neuropsyhology Press.Psihiatrie´. Bucure ti. tiin i Tehnic ´. & D. The status of Exner¶s Comprehensive System în contemporary research. .). Ruxandra (1996).. 154-158.Osman. 78. 70. F. Ed.60.Introducere în psihologie aplicat ´. 82. et. Bucure ti. Psycological Reports. . American Psychologist. Psychometric evaluation of the Reasons for Living Inventory. . Ars Docendi. Ruxandra (2000). The Halstead Reitan Neuropsychological Test Battery: Theory and clinical interpretation (2nd ed. J. 458. A. . Myers. & Yuille. (1993).Predescu. 75-76. al. . (1996b). (1993).. New York: Springer-Verlag.Psihologie medical i asisten social ´. 69.Soc.. Ceci. B. Ed. hits and misses. 65. D. (1962). (coord.. T..). Ross (Eds. Palo Alto. în S. I. Sincron. IQ: Knowns and unknowns. The Myers-Briggs Type Indicator: Manual.. A. Gifford.Piotrowski. Toglia.Raskin. Ed. J.Naglieri. C. D. . V. M. (1993). M. I.R canu.29 de teste pentru a te cunoa te´.Neculaie. & Wolfson. Ia i. J. 5. 64. 62.).Metodologie psihologic i audiza datelor´.Reitan. 1341-1342. Cluj-Napoca.. 63.

Psychologists Press. G. Sloan & J. Journal of Personality Assessment. 55. Manual for the State ± Trait Anxiety Inventory (STAI. et al.. Symposium presented at the Society for Personality Assessment 1998 Midwinter Meeting. (1996). 20-40. (1978). W. and factor structure. aplicare´.Russel.. 169-210. The Clinical Psychologist. Ia i. H..72. St. C. Psychological Bulletin.. J. Measuring intelligence with the Goodenongh ± Harris Drawing Test. 77. . Antecedent influences on behavior disorders.Stan.Sloan.Scott. February 20.. C.Metode de Psihodiagnostic´. MMPI-2 prediction of physical symptoms în Gulf War veterans. în P. Journal of Personality. (1997). Reability. C. 483-505. EDP.Ro ca. 475-493. & Carver. 82. The Rosenzweig Picture Frustration (P-F) Study: Basic Manual.Sternberg. Mariana (1972). emotional and physical functioning în war veterans. construc ie..Smith. Louis. Form Y). Quillen (Chairs). H. 23. Aurel (2002). D. Palo Alto.. 30. C. .Spielberger. 89.Spielberger. MO: Rana House. 74. (1998). Bucure ti. 66. S. (1990)..Rosenzweig. (1983). (1997). 73. (1987). 60-63.Testul psihologic: evolu ie. D. Dispositional optimism and physical well-being: The influence of generalized outcome expectancies on heath. . L. Assessment of cognitive. & Piotrowski. 81. R. & Iwatam B. A. Journal of Management. validity. UCLA Loneliness Scale (Version 3).Scheier M. 80. R. Managerial intelligence. et al. Clinician¶s attitudes towards computer-based testing. CA: Consulting. 78. Journal of Applied Behavior Analysis. 43. 76.. 75. D. 343-375.. (1981). 79. Polirom. P.

. Environmental Medicine. Journal of Applied Psychology.. chiopu. (1996). 92.Weiner. J. (1987a). 68. I. 86. a III-a. 84.Introducere în psihodiagnostic´. Ed.83. ed. L-S. Journal of Personality Assessment. 368-372. 422-424. 89. & Avalio. (1992).Zlate. B.. 93.Cunoa terea personalit ii semenilor´. J.. .. (1997). D. The psychophysiological assessment method for pilot¶s professional reliability. Professional Psychology: Research and Practice. Militar . (1997). Ed. Gh.. A. E. Homogenity of test validity. M... 88.Zhang. M. (2002). C. Il. Problems în Rorschach research and what to do about them. 68. A. Dic ionar de Psihologie. Exner. K-N. M. 85.Watkins. Ed.. D. and WPPSI short forms.. Validity and usefulness of WAIS-R. E. Bensville.Torrance. Yu. Bucure ti. (1999).Eul i personalitatea´. (1989). E.. 590-599. Jr.Zapan. Guidelines for administration and scoring / comments on using the Torrance Tests of Creative Thinking. (1986). Ursula (1997). al.Psihologia mecanismelor cognitive´. 91. 371-374. 74. Aviation.. Wang. J. Trei. 67. 90. . Is the Rorschach welcome în the courtroom? Journal Personality Assessment. . Policon.Humanitas´.Waldman. Jr. Ursula (2002). P. 87. Ia i. Funda iei . Bucure ti. L.Viglione. Ed. B. chiopu. Space. WISC-R. . & Sciara. 36-43.Zlate. Bucure ti. et. 17. Babel. Scholastic Testing Service.

. 2.I.nu in cu vârsta . global. Astfel pe foaia de notare este prev zut de asemenea un spa iu disponibil calcul rii coeficientului de deteriorare. . . Se totalizeaz notele standard ale subtestelor care . Din valoarea deterior rii psihometrice se scade coeficientul de deteriorare în func ie de vârst . Procedeul de calcul este urm torul: 1. Vocabular. in cu vârsta Completare imagini i Asamblare (reprezentand grupa A). Se totalizeaz notele standard ale subtestelor care. in / Vârsta . Dup formula se calculeaz coeficientul de deteriorarea psihometric .Ra ionament aritmetic. Memorie. psihologul este în situa ia s calculeze nu doar Q. calculat pe baza rezultatelor e antionului folosit pentru etalonare se utilizeaz conform tabelului de mai jos: Coeficien ii de deteriorare medie (normal ) la diferite varste (în %) Probe care . Cod (reprezentand grupa B). ci i o serie de coeficien i absolut necesari în stabilirea diagnosticului psihologic i medical. cifre.. Corec ia sau deteriorarea psihic în func ie de vârst . 3. rezultatul reperezentand procentul de deteriorare patologic .. 4.Informa ie. . Cuburi.Calcularea coeficientului (indicelui) de deteriorare intelectual (QD) {n clinic ..

Alt exemplu: dac persoana este în varst de 42 ani.. eficien intelectual prezent de 98%.5 2 3 3 7 9 11 11 Valori rotunjite 0 l 3 3 8 8 11 13 De exemplu: dac o persoan ob ine la testele care .nu in cu vârsta un total (în not standard) de 47 vom ob ine valoarea un total de 42.. i respectiv.. in cu vârsta i la testele care .nu in cu vârsta 29 59 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55- 20-24 25- Valori calculate 0. iar . un procent de Semnifica ia valorii procentului de deteriorare patologic dat de D.corec ia rezult c ea are un procent de deteriorare (sau pierdere) de 2%.. Wechsler este urm toarea: Pân la 10% corespunde unei deterior ri nesemnificative . la aceast vârst este de 8.probe care . aplicând formula deterior rii psihometrice egal cu 10%.

pe baza rezultatelor ob inute cu Scala Wechsler-Bellevue clasific notele standard o scar de 20 de puncte în urm toarele clase (sau nivele): care se extind pe 0 3 foarte slab 4 7 slab 8 11 mediu 12 15 bine 16 19 foarte bine.. sau o . În vederea realiz rii profilului (mai exact a Scatterului) performan elor intelectuale ale unei persoane.Wechsler-Bellevue caracteristici diagnostice i clinice Cu toate c un examen de testare a inteligen ei are ca scop esen ial s dea o m sur valabil a capacit Inteligen i sigur ii intelectuale globale a unui subiect se poate gândi în mod rezonabil c orice Scal de bine cunoscut va furniza ceva mai mult decât un simplu Q.I. Oricum examinarea i prognoza lor depinde la fel de mult de meritele .vârst mintal . aptitudinile sale i incapacit ile sale particulare. majoritatea probelor de inteligen . De fapt. În prezent importan a acestui tip de date auxiliare ce pot fi deduse dintr-o prob de inteligen depind într-o mare m sur de experien a clinic i perspicacitatea personal a examinatorului. administrate individual reflect un anumit numar de date privind modul de reac ie al subiectului. Foaia de notare include de asemenea.între 10-20% corespunde unei deterior ri probabile (medie) peste 21% corespunde unei deterior ri certe. F r îndoial aceast observa ie va r mane întotdeauna mai mult sau mai pu in exact . i destul de des anumi i indicatori ai tr s turilor de personalitate.. Bateria . cele 5 rubrici corespunz toare acestor nivele care dau posibilitatea repartiz rii în final a Scatterului.

intrinseci i de posibilit

ile de diagnosticare ale testelor înse i. Comentariile urm toare trebuie s ne i

conduc la discutarea acelor caracteristici ale Scalei Wechsler-Bellevue a c ror analiz preliminar experien

ulterioar le-au relevat valoarea clinic sau diagnostic . Caracteristica cea mai evident util

a Scalelor Wechsler-Bellevue este împ r irea lor în dou p r i: una Verbal , cealalt de Performan . Valoarea sa a priori const în aceea c ea permite compararea facilit ii unui subiect de a folosi

cuvinte i simboluri cu aptitudinea de a se servi de obiecte i a percepe scheme (patternuri) vizuale. În practic , aceast separare este justificat prin diferen ele între capacit ile asumate i aptitudinile profesionale diverse. În general, func ionarii de birou i profesorii reu esc mai bine la testele verbale, în timp ce lucr torii manuali i muncitorii reu esc mai bine la testele de performan . Aceste coresponden e sunt suficient de ridicate pentru a avea o valoare de orientare profesional , mai ales când este vorba de adolescen i din licee sau din facult i. În afara raportului lor posibil cu aptitudinile profesionale, divergen ele între notele testelor Verbale i cele ale testelor de Performan , mai ales când aceste diferen e sunt importante intereseaz în special pe clinician. Aceasta deoarece

asemenea dezacorduri sunt în mod frecvent asociate cu anumite tipuri de patologie mintal . De fiecare dat când o tulburare mintal produce o schimbare în capacitatea de func ionalitate a individului, în general ,,pierderea care rezult nu este uniform , ci afecteaz mai mult unele aptitudini decat altele.

Acest fapt este frecvent utilizat în mod sumar în psihiatrie i neurologie, unde tulbur rile sau deficien ele specifice sunt considerate ca simptome patognomonice ale diverselor tipuri (clase) de boli. Tulbur rile de gen ,,fuga de idei din psihoza maniaco-depresiv i tulbur rile de memorie din

alcoolismul cronic (psihoza Korsakoff) sunt exemple bine cunoscute. În limitele semnifica iei diagnostice a diferen elor mari dintreaptitudinile verbale i aptitudinile de performan în

ansamblul lor, constatarea general este în majoritatea tulbur rilor mintale, c alterarea func iei este mai mare în domeniul Performan ei decât în domeniul Verbal. Aceast observa ie este valabil pentru toate tipurile de psihoze, maladiile organice ale creierului i într-un anumit grad mai mic dar tot sensibil, în majoritatea psihonevrozelor. Numai dou grupe contrazic aceast constatare general ; cea a personalit ii psihopatice a adolescentului i cea a debilit ii mintale profunde. Cele dou grupe

reu esc mai bine la testele de Performan

decât la testele Verbale. Este interesant de notat c cele

dou grupe: psihopa i adolescen i i debili mintal se deosebesc de celelalte st ri psihopatice prin aceea

c deficien a lor de func ionalitate este datorat mai curând unei ,,lipse unei dezorganiz ri a capacit

decât unei perturb ri sau a

ii de func ionabilitate (apud Wechsler, D., 1954).

În momentul evalu rii diferen elor între notele testelor verbale i testelor de perfor-man în eles s se in seam de variabilitate, chiar pentru indivizi normali.

trebuie bine

Printre indivizii care au un Q.I. destul de apropiat de medie, o varia ie de 8-10 puncte între nota Verbal i nota de Performan , într-un sens sau în cel lalt este în limita normal . La fel ca i totalul, i de nivelul intelectual al individului.

direc ia diferen ei variaz , de asemenea, în func ie de vârst Subiec ii cu o inteligen inteligen

superioar reu esc în genere mai bine la testele verbale i subiec ii cu o (ibidem).

inferioar realizeaz note mai bune la subtestele de performan

O a doua caracteristic a Scalei Wechsler-Bellevue, util din punct de vedere clinic este posibilitatea de a compara între ele i la orice nivel de func ionalitate, diferitele aptitudini mintale testate de aceast Scal . Acest lucru a fost realizat prin faptul c , pe de o parte acela i tip de material este utilizat în întreaga Scal i pe de alt parte, c subtestele izolate ale Scalei au o importan egal în

contribu ia lor la nota global . Compararea notelor subiectului la testele izolate a devenit astfel posibil , la fel ca i cercetarea patternurilor de teste semnificative. Pentru analiza oric rui pattern este necesar s cunoa tem care este nota subtestului pentru oricare not total dat i varia iile acestei

note care se modific odat cu vârsta. Dat fiind faptul c subtestele au fost egalizate între ele, în ceea ce prive te importan a lor, nota medie presupus la un subtest dat în raport cu oricare not total dat poate fi ob inut cu o bun aproxima ie, împ r ind nota total la 10. Astfel c , dac un subiect ob ine not total de 95, media presupus pentru oricare subtest dat este de 9,5. Totu i notele verbale i cele de performan nu contribuie într-o manier identic prin semne egale la nota total ; o

aproximare mai bun , într-un anumit fel se ob ine prin împ r irea sumei totale la punctele testelor verbale i respectiv a testelor de performan prin 5. Astfel pentru un subiect care a ob inut o not

total (este vorba, bineîn eles, de note ponderate) de 95 constituite din note pentru testele verbale i note pentru performan , respectiv, de 50 i 45, mediile presupuse vor fi: pentru testele verbale 10 puncte i pentru testele de performan 9 puncte.

Problema care se pune este cea a definirii notei care variaz într-o manier semnificativ . Aceasta trebuie fie în mod necesar stabilit dup cele dou valid ri: clinic i statistic i nu numai pentru

oricare not dat , ci de asemenea pentru orice combina ie posibil a notelor. Chiar dac datele pentru o analiz atât de complet , ar fi disponibile nu toate etaloanele necesare au fost stabilite. Se poate ajunge la aproxim ri suficiente prin urm toarea metod empiric . Pentru oricare not total a Scalei complete, cuprins între 80-110 aceasta reprezentând o devia ie aproximativ de 1 de la media 95. Persoane între 20 i 35 de ani, având diferen e mai mare de 2 puncte decât nota medie a subtestului va deveni semnificativ .

Exemplu: un subiect care a ob inut o not total de 95 cu reparti ia urm toare:

Comprehensiune ............

11

Clasare imagini ..................................

9

Aritmetic

..............

9

Completare imagini ............................ 6

Informa ii .......................

10

Cuburi

........................................... 11

Memorie imediat a cifrelor

..

7

Asamblare obiecte .........................

10

Similitudini.....................

.

13

Cod ............................................... .

9

T=

50

T = 45

Subiectul nostru manifesta varia ii sau diferen e semnificative la testele: Similitudini, Completare imagini, Memoria imediat a cifrelor.

Pentru subiec ii care au ob inut note totale peste limitele de 80-110, la fiecare test izolat devia ia fa de medie care s defineasc o diferen semnificativ poate fi ob inut în mare, împ r ind nota medie ob ine o not total de 56, în consecin media

a subtestului la 4. De exemplu, subiectul ,,Andrei

sau dimpotriv .5 fa semnificative. în ansamblu. Un semn sau simptom este o not slab de test care s-a relevat a fi caracteristic unui tip particular de tulburare mintal .Barbu de media subtestului vor fi ob ine o not total de 132 puncte: media subtestelor fiind 13. . dar este o varia ie relativ mic între subtestele care constituie cele dou p r i.. În anumite cazuri. Metoda cea mai adaptabil pentru utilizarea clinic este cea care consist în . atunci când dezacordul între Performan i Verbal este foarte mare este de dorit. Dar este foarte important întotdeauna s not m num rul de cazuri cu note relativ sc zute. Subiectul .6 puncte. Grupele clinice care ob in în general o not mai ridicat la testele Verbale: maladii organice ale creierului.3) vor fi de asemenea semnificative.unui subtest este de 5. foarte ridicate.. sau mai mult (corect 3. deoarece celelalte st ri prezint de asemenea aceste . Acest fapt este în special adev rat în anumite cazuri de boli organice care prezint dezacorduri importante între Verbal i Performan . Bineîn eles c se poate afirma cu certitudine c acesta va fi în mod necesar o persoan cu o deficien organic . Un subiect care va reu i prost la cele dou probe va fi de presupus c prezint dou semne de afec iune organic posibil . dac o not sc zut la un test de Performan este o not în special mic orat la testul de Cuburi au fost g site ca fiind fiecare caracteristic tulbur rii organice a creierului. Urmeaz c fiecare din notele sale la un subtest izolat care indic o devia ie mai mare de 1. disfunc ie mintal sau asociat acestei Scale. din care 1/4 reprezint 1.integrarea semnelor ..4 puncte. Astfel. urmeaz c pentru acest subiect numai notele par iale cu o devia ie de 3 puncte. în distribu ia notelor la teste izolate.num rarea sau .. Totalul diferen ei între nota ob inut i media diferitelor subteste necesar ca un subiect s fie semnificativ este aproape propor ional cu valoarea notei totale a subiectului.2.semne . i adesea necesar s se trateze separat fiecare parte a probei. ob inute de subiect.

......... tipului de deteriorare) Cod .......... 0 la (conf..... + + Aranjare imagini .... la 0 (conf.......... Vocabular .............. A) MALADIA ORGANICA A CREIERULUI Caracteristicile testului la diverse grupe clinice Informa ie ......+ Comprehensiune ................................................... + Aritmetic .... Memoria imediat . .................... debili mintal...... tipului de deteriorare) Cuburi .psihoz ......................... Grupele clinice care ob in în general o not mai ridicat la testele de Performan : dizarmonii (psihopatii) la adolescen .......... 0 Asamblare obiecte ............. 0 Completare imagini ...... psihonevroze......................................................... Similitudini ............................

................ ........................ iar performan ele la ...... Rezultatele la foarte de Cuburi.............. iar totalul la subtestul Aranjare imagini plus Comprehensiune este inferior totalului ......... + + Completare imagini .. la (conf.... B) SCHIZOFRENIE Informa ie ........................ la (conf............ 0 la + Similitudini ........ tipului de schizofrenie) Vocabular .......Similitudini slabe......... ..... 0 la + Cod ............ Variabilitatea inter-teste este marcant i în majoritatea cazurilor este mai mare între din Scala Wechsler-Bellevue............. Cuburi ..... tipului de schizofrenie) Aranjare imagini .. la 0 Asamblare obiecte .................................... 0 la (conf.. Notele la Vocabular ridicate ca i la Informa ie reprezint în mod categoric un semn patognomic........................... iar variabilitatea inter-teste sc zut ........ Informa ie subtestul Asamblare obiecte este inferior fa plus ......... Nivelul verbal este în general superior Performan ei............ + la + + Comprehensiune ................... subtestele p r ii Verbale decât între cele ale p r ii de Performan .......Men iune: În maladiile organice suma notelor la probele verbale va fi mic sau net superioar notelor la subtestele de performan ......... 0 la Memorie imediat .......Cuburi ........ tipului de schizofrenie) Aritmetic ........

........................................................................................................ Similitudini .......... 0 la Aritmetic .... 0 Asamblare obiecte ..................................... + Aritmetic ................... Observ m c verbalul este în general superior Performan ei..... 0 la Memorie imediat cifre ................. 0 Cod ....................................................................................... Totalul notelor la Completare imagini plus Cuburi este în general mai mare decât totalul la Aranjare imagini plus Asamblare obiecte.... + Comprehensiune ............................... la Comprehensie ................ Completare imagini ... + Vocabular ................................ .......C) NEVROTICI Informa ie ...... Cuburi ....... + Aranjare imagini ................ D) Dzarmonii (psihopatii) la ADOLESCEN|I Informa ie ........................

.. la 0 Vocabular . Memorie imediat cifre . Totalul la probele de Performan Totalul la .....Aranjare imagini plus .................................................... 0 la Comprehensiune ... + + la + Asamblare obiecte .... ...................... + Aritmetic . la 0 ..................... ajunge întotdeauna mai mare decât totalul la plus . 0 Completare imagini ................ + la 0 Cod ........ 0 Vocabular ....................................................... 0 la Similitudini ...................... E) DEBILI MENTALI Informa ie .Memorie imediat cifre .... + + la + Cuburi ............ + + Completare imagini ....................... 0 la Men iune..............................Cuburi în general este superior achizi iilor în planul Verbal......Asamblare obiecte ........................................................................................ + la 0 Aranjare imagini ........Completare imagini ........................ Variabilitate inter-teste este comparativ limitat ... .......

..maladie organic a creierului ... inter-teste limitat (de i notele la .... ...5 la -1.Asamblare obiecte este marcat de la 0 la ......Aranjare imagini .... ...ridicat sau considerabil peste media notelor celorlalte teste ob inute de subiect.. devia ia de 3 sau mai multe unit i sub nota medie a subtestului.Similitudini Red m semnifica ia simbolurilor utilizate în tabelele noastre: + i + + semnific : .......Asamblare obiecte . Astfel.... la entitatea . Pe o baz cantitativ simbolurile au aproximativ semnifica ia urm toare: + devia ia 1... simbolul plasat primul indic tendin a general . Aceasta semnific în general c nota unui subiect suferind de o tulburare organic nu este proeminent la testul .5 unit i peste nota medie a subtestului.....5 unit i sub nota medie a subtestului.2....sc zut i semnific ...relativ bun ..... .......2........ 0 la + Cod . ++ devia ia de 3 sau mai multe unit i peste nota medie a subtestului... + Cuburi .. devia ia de 1........5 ......... 0 Asamblare obiecte .. la + Men iune.......5 unit i de la nota medie a subtestului.relativ slab sau considerabil sub media subiectului la celelalte teste.. 0 devia ia de la 1. {n general.5 ..Cuburi ating în general media).. sau ........ 0 înseamn nici o devia ie semnificativ de la media notelor subtestelor r mase..... dar c în anumite cazuri ea poate fi extrem de slab . testul de ..Performan sunt în general superioare nivelului Verbal.. dar variabilitatea i .......... . Notele la ....

deficien e variate ale memoriei i o sc dere a capacit ilor legate de aptitudini de organizare i sintez . Dup i . Aceasta explic în principal nota slab a bolnavului organic la testul .Cuburi .Aritmetic i motric .reu esc r u la aproape toate testele.Cod .. reprezint incapacitatea asociat în mod sistematic cu tulbur rile de organizare vizul notele sc zute la testele ... În consecin . în special la cifrele în ordine memorie se reflect într-o not slab la testele de . de i aceasta nu este în mod necesar performan a cea mai defavorabil afectat . Deficitul de . o pierdere a flexibilit ii mentale. Incapacitatea organic de a rezolva testul . cazurile de deficien organic ale creierului... Cazurile nu sunt citate ca exemple de diagnostice diferen iale între entit ile unei maladii specifice oarecare. cu rare excep ii reu esc mai bine la testele Verbale decât la testele de Performan . Anumi i subiec i reu esc de asemenea s ob in note mari la testul de Similitudini. Simptomele cele mai frecvente ale cazurilor organice ale creierului sunt tulbur rile în sfera motric a vederii. o rigiditate crescut în procesele de gândire.Cuburi . Aceasta poate reflecta fie o pierdere a capacit ii de gândire conceptual ...Memorie imediat invers . Comentarii 1) Maladii organice ale creierului Categoria aceasta înglobeaz un grup important de sindroame care con ine de la tumori ale creierului pân la alcoolism cronic.Cod . Unele grupuri de cazuri. prezint adesea o deteriorare generalizat . Orice nou sarcin de înv at este afectat într-o manier marcant .Cod de .Toate devia iile sunt exprimate în termeni de unit i ponderate de notare.. cum ar fi bolnavi paraliza i i indivizii cu arteroscleroz . la testul de . Nereu ita cea mai mare i cea mai uniform se manifest la testul . cu toate c tulbur rile vizualmotorii joac un rol important în e ecurile sale.. fie mai frecvent. notele slabe cele mai frecvente sunt ob inute la testele i conform genului de organ atins. ci mai curând ca ilustr ri de dezorganizare a proceselor intelectuale observate în majoritatea cazurilor organice privind creierul f r a ine seama de tip. adic . În general ei reu esc mai bine .Asamblare obiecte . dar este înc cea mai specific pentru diagnostic.

Un caz care într-un spital este diagnosticat ca schizofrenie. o singur maladie. din na tere. între leziunea traumatic a creierului în care alter rile sunt inegale. 2) Comentarii privind schizofrenia Schizofrenia în accep ia psihiatrilor germani identificat cu demen a precoce include un grup de afec iuni mai curând decât o singur entitate. Luând în considera ie aceast situa ie este evident c orice list simpl de semne nu poate fi suficient de întins . Din punct de vedere clinic. Din punct de vedere intelectiv-opera ional efectul cel mai general al proceselor psihotice din grupa schizofreniei este diminuarea eficien ei mintale a subiectului. ca de exemplu. Acest fapt are deseori valoare în diagnosticul diferen ial. el este în mod constant desemnat ca un individ închis în sine i pu in comunicativ. Pe lâng aceasta. dar nu prezint o mare variabilitate în ceea ce prive te testele care constituie fiecare parte a scal rii. Aceast superioritate relativ a schizofrenului este de un interes special deoarece în general nu se consider c s-ar manifesta prin capacit i de verbalizare. depinde adesea de orientarea psihiatrului sau de coala c reia îi apar ine. Pe lâng sl birea eficien ei mintale. paranoid. cu aceea i simptomatologie ca imagine general . ea sugereaz totu i ceea ce experien a a demonstrat c schizofrenii pot prezenta între ei o mare varietate. schizofrenul se caracterizeaz prin încetinirea accentuat a gândirii sale. diagnosticul general al schizofreniei îns i. Din punct de vedere profesional aceasta se manifest (apare) în faptul c adaptarea profesional a schizofrenului este adesea considerabil inferioar fa de ceea ce s-ar putea a tepta de la individ ce pare dotat la origine. A a cum s-a remarcat deseori. o sc dere a flexibilit ii mentale i o tendin la perseverare. poate fi perfect desemnat într-altul ca psihoz maniaco-depresiv sau invers. ori în total contradic ie. hebefrenic i simplu ar fi mai mult teoretic decât real . Aceast pierdere (QP) este pus în eviden prin sc derea notelor ob inute la majoritatea testelor cerând un efort imediat i dirijat. i paralizia general în care procesele intelectuale sunt mai mult sau mai pu in alterate într-o manier uniform . el reu e te mai bine la testele verbale. De i împ r irea clasic a demen ei precoce în 4 tipuri: catatonic.la testele verbale decât la testele de performan . Totu i acest ilogism între cele dou .

în ansamblul s u.Similitudini sau . schizofrenul reu e te mai bine. O alt caracteristic a schizofrenului este incapacitatea de a se ocupa de situa ii concrete i specifice. cum e cazul testului de similitudini exist destule anse ca el s e ueze. De asemenea. iar ideile sale bizare sunt urmare a acestei gre ite interpret ri. Se întâlnesc în mod ocazional excep ii. deoarece de la o perioad la alta. nu sesizeaz ) asem n rile obi nuite i diferen ele. dar acestea sunt în general reflectarea unei oarecare capacit i sau incapacit i speciale. ci unei deform ri în procesul de idea ie al bolnavului. se întâlnesc bolnavi care reu esc la unul sau mai multe din aceste teste la care e ecul a fost înregistrat ca o caracteristic a schizofreniei. Schizofrenul interpreteaz incorect sau r u cuvintele. Aceast constatare este surprinz toare deoarece se presupune c acest test constituie o bun m sur a inteligen ei sociale.Completare de imagini . Cunoa terea aprofundat a cazului particular permite în general a se da o explica ie acestor constat ri contradictorii. o alt caracteristic . demn de a fi notat este nota ob inut în mod frecvent de psihopat la testul de Completare imagini.constat ri se explic par ial prin aceea c la testele verbale care cer mai pu in verbalizare decât precizie. Cazurile pe care le prezent m ca ilustr ri sunt tipice în sensul c ele privesc indivizii care prezint majoritatea sau un mare num r de semne caracteristice ale grupului schizofreniei. 3) Psihopatie sau dizarmonie comportamental Tr s tura izolat cea mai prepon-derent în pattern-ul unui adolescent viitor psihopat este nota sa în mod sistematic ridicat la testele de Performan în compara ie cu cele ob inute la testele Verbale. Atunci când testele cer o anumit verbalizare. dar ocazia unor astfel de excep ii arat c diagnosticul schizofrenului dup semne sau pattern-uri psihometrice nu este o treab prea simpl . sau chiar la ambele. aceste dificult i reflectându-se adesea în notele sc zute pe care le ob ine la testele . În sfâr it. Dac aceast interpretare este .. Acest e ec nu este datorat unei deficien e de comprehensiune sau de facilitare a limbajului. dar nu mai pu in important este aceast imposibilitate de a face o predic ie oarecare privind evolu ia schizofreniei. în aceea i manier în care el interpreteaz prost (deformat) realitatea i r spunsurile sale necuviincioase. nu în elege (nu percepe. El uit detaliile..

Psihopa ii au în general comprehensiunea situa iilor.. Cu toate c se întâmpl . dar la Performan ele nevroticului . cum ar fi cazul extrem al unor psihopa i care sunt nu numai perver i în comportamentul lor. nota relativ sc zut la testul de Informa ie ar fi o tr s tur comun adolescen ilor psihopa i. de exemplu) i comportamentul rezultat.ele sunt cel mai bine puse în eviden . Unele studii arat c s-ar putea ca acest pattern s nu aib aceea i valoare diagnostic în cazul femeilor psihopate. deoarece regula are numeroase excep ii. Acest idee nu trebuie împins prea departe. iar gândirea sa abstract este adesea sub medie.corect trebuie s se fac o distinc ie între Comprehensiunea (unei situa ii sociale. asociat deseori adolescentului delincvent. de asemenea. ceea ce se reflect adesea printr-o not sc zut la testul de Similitudini. Totu i.testul deAsamblare obiecte i Memorie cifre . dar ei au tendin a de a le aduce. Atitudinea la testul de performan al psihopatului este caracterizat în ansamblul s u. 4) Nevroticii În general nevroticul . trata în propriul lor avantaj. tendin a de a reu i destul de prost la Ra ionamentul aritmetic. contrastând într-un mod pregnant cu cele ale unui nevrotic. El are. dar trebuie remarcat c nota medie a subtestului de calcul Aritmetic este pentru adolescentul normal (vârst 12-16 ani) în mod sistematic mai sc zut decât nota sa medie la celelalte teste ale Scalei. b ie i i fete.reu e te prost la testele care cer un efort imediat. S-ar p rea c exist o diferen important conform sexului. dar deforma i i în comprehensiunea lor social . El este înclinat s considere fiecare prob ca o sfidare i se nelini te te pentru impresia pe care el ar putea s-o fac asupra examinatorului. Ea poate fi datorat în parte unei întârzieri în educa ie (chiul la coal ). Rezultatul este c adesea încremenit exagereaz critica i neregularit ile. El nu se împiedic de contradic ii i când el nu este împiedicat face orice lucru f r cel mai mic efort. prin jovialitate i o îndr zneal (aplomb). într-o manier antisocial . Aceste caracteristici se pot manifesta la oricare test. Pattern-ul testelor pe care le descriem este sc zut în special la performan ele adolescen ilor de sex masculin psihopa i. Totu i o not slab la Informa ii este considerat întotdeauna un semn fidel pe care se poate sprijini psihologul în selectarea cazurilor psihodiagnostice. Experien a ulterioar a ar tat c aceasta se aplic de asemenea i adultului b rbat psihopat.

ob in note slabe la acest test. dar mai mic decât la psihotici. Un num r mare din ace tia din urm sunt obseda i de numere i reu esc adesea într-o manier surprinz toare la cele dou teste: Memorie i Aritmetic . Aceste trei subteste permit de asemenea diferen ierea cazurilor . la testul de Asamblare obiecte. sau chiar la toate. în afar de cazul unui prognostic social fa de cel intelectual i într-un num r mic de cazuri când trebuiesc diferen ia i de i debilitatea mintal . efortul s u la acest test se caracterizeaz prin numeroasele sale încerc ri i erori. i reflect obi nuita lor inaptitudine de a se conduce în Anxietatea nevrotic se manifest adesea în ezitarea subiectului. 5) Debilitate mental Debilii mental nu prezint de obicei nici o problem special de diagnostic. Variabilitatea testului este mai mare la nevrotici decât la subiec ii normali. excep iile sunt destul de curente. Adeseori absen a unor combina ii absurde este aspectul care distinge (diferen iaz ) nevroticii de cazurile organice. în ordine inversat decât în ordine direct . nevroticii supra estimeaz propria lor capacitate intelectual . testele care schizofreniile simple. în e ecurile sale nea teptate i în maniera sa de a se înver una contra diverselor întreb ri ale testului.rar ca nevroticul s asambleze într-un mod absurd piesele. Nota sc zut a nevroticului la testul Aranjare de imagini este în mod frecvent asociat deficien ei de adaptare social situa iile sociale. Nevroticii care lucreaz într-un birou pot de asemenea ob ine note ridicate la testul Cod. Dar în general. care. Succesele sau e ecurile nevroticului la testul de Memorie cifre sunt imprevizibile. Similitudini i Cuburi. Cu toate c nota la Performan a nevroticului este în general mai sc zut decât nota sa Verbal . i ele de asemenea. In mod frecvent el poate repeta serii de cifre la fel de lungi (numeroase) sau uneori chiar mai lungi. în special la isterici i în nevrozele obsesionale. dar debilul mental aproape niciodat . Adesea el e ueaz la o serie u oar de cifre i reu e te la una mai dificil . {n diferen ierea dintre schizofrenia simpl îndeplinesc cel mai bine rolul de criterii ar putea fi: Calcul Aritmetic. Bolnavii suferind de nevroze de angoas i de depresie nevrotic pot s fie în mod constant încuraja i. Se poate ca schizofrenul s reu easc s ob in o not ridicat la unul din aceste subteste.

Aceste constat ri sunt nu numai diferite de observa iile autorului testului. Israel & B. cu atât este mai mare probabilitatea de a stabili un diagnostic corect pe baza acestui examen.semn ..e ec este comun nevrozelor. nu inciden a unui . Sau de asemenea.inter-teste îndeosebi când ea se aplic la schizofreni necesit un comentariu special.. H. {ntr-un studiu mai recent s-a consemnat c .semnele asociate unei tulbur ri mentale definite. dar caracterul celorlalte ..semne care-i sunt asociate în combina ie determin semnifica ia sa diagnostic . prezen a unuia sau a dou .Cuburi combinat nu . Wechsler. în American Journal of Mental Deficiency. pp. ca test . 6) Variabilitatea inter-teste Nota ia mare variabilitate . Datele privind Scala WB pot fi de un real folos din punct de vedere al diagnosticului diferen ial dac examinatorul este la curent cu problemele statistice i nosologice care prezint toate tablouri asem n toare..Border-line and Mental Defective Cases . în timp ce aproape to i indivizii cu tulbur ri mintale reu esc relativ bine la testele de Vocabular i Informa ie. De exemplu: toate grupurile clinice.. relevate printr-un examen psihometric.. Cu cât sunt mai numeroase . i în orice caz.semne mai pot fi definitiv patognomonice.. în afara psihopa ilor i debililor mental reu esc mai bine la testele de Performan decât la testele Verbale. N: 115. contrarii experien ei clinice a celorlal i investigatori atât la Scala Wechsler-Bellevue cât i la celelalte Scale.. In consecin . Babinski . variabilitatea inter-teste la A-B nu este în mod special mare. Astfel un studiu atent va ar ta c la acelea i teste sunt e ecuri repetate ale diverselor grupuri clinice. In general. problema diagnosticului prin diferen a specific a notelor testului poate fi comparat cu diagnosticul medical efectuat conform semnelor fizice. nu în mod semnificativ mai mare decât cea întâlnit la debilii mental. testul de Cod. maladiilor organice i în numeroase psihoze. Totu i.limit (bordeline) de debilitatea mintal definitiv (apud D. 555-558).. în acest grup de bolnavi. dar de asemenea..A study of the Sub-test of the Bellevue Inteligence Scale în . De exemplu: o not foarte sc zut la testul . dac acestea sunt foarte accentuate.

Dar când ele sunt date în mai multe reprize de un individ cu o inteligen peste normal. ß pentru ziar . . Noi concluzion m la aceast discu ie asupra materialului psiho-diagnostic care ar putea fi extras din scala Wechsler-Bellevue ad ugând unele note care pot fi numite ..banana este lung .banan : portocala este rotund . ß pentru automobil . bicicleta 2. copii i debili mintal.Similitudini care s-a înc p ânat de a cita diferen ele chiar dup rug min i repetate i terminând prin a ob ine o not de zero la acest test: ß pentru portocal .. tineri. aceasta este aproape întotdeauna un semn patognomonie în schizofrenie.leu: un leu este mai mare.cu o not foarte joas la testul de ...biciclet : un automobil are 4 ro i. Aceast dispozi ie se manifest frecvent la r spunsurile subiectului la testul . Altul ar fi negativismul care se reflect în tendin a subiectului de a zice sau a face contrariu decât ceea ce i se cere. ß pentru câine .indexuri calitative .rochie: un palton se pune pe o rochie.. Calit ile de persevera ie i de redundan ale defini iilor schizofrenului la testul .Similitudini unde în loc de a da asem n rile cerute el citeaz diferen ele total gratuite. fie în con inutul r spunsurilor subiectului. mediocru sau chiar bun .semnele numeroase dar la fel de categorice i în aceste cazuri trebuie s fie luate în considerare indica iile auxiliare.Vocabular sunt un exemplu. Aceste indexuri sunt itemii semnificativi care se relev fie în forma. Tendin a de a expune diferen ele când i se cer asem n rile se întâlne te de asemenea la subiec ii având capacitate intelectual limitat .. Iat de exemplu r spunsurile date de un schizofren la testul .Asamblare obiecte este în mod categoric indicativul unei sunt mai afec iuni organice. De exemplu: debilii mental prezint în mod ocazional distribu iile notelor foarte apropiate de cele întâlnite la psihopa i. Uneori . de i unii autori cred c aceste semne pot absenta.radio: se ascult nout ile la radio i se citesc istorisirile în ziar. ß pentru palton .

De exemplu: dup ce a r spuns în mod sistematic . Iat un exemplu.Presupunând c ar con ine bani? pentru structuri dizarmonice de personalitate.nu sunt la fel la primele 4 întreb ri ale testului .Similitudini . Exemplu: . trebuie s treac aproape o s pt mân pentru a i 24 de ore într-o zi: deci înmul ind 24 ajunge de la Paris la New York.Similitudini .nu tiu . bine.. In cazuri similare lui îi este imposibil s .Ce distan sugereaz este între New York i Paris? Bolnavul r spunde: . Examinatorul încearc s afli. La întrebarea: .... Bolnavul: ..de ce se fac pantofii din piele? i la fel uneori de întreb rile testului . R spunsul a fost . mai curând amuzant...S-ar putea pune la po t . Astfel. dar întâi eu a deschid-o pentru a vedea dac nu cuprinde bani .. O caracteristic relativ comun schizofrenilor i ocazional anumitor tipuri de psihopa i este r spunsul ..Ei..Ce trebuie s faci când g se ti pe strad o scrisoare? R spunsul a fost: .ele nu sunt asem n toare.O rup .De ce terenul cost mai mult la ora decât la sat? .2 sau de 3 franci . La întrebarea: .se merge mai u or.ß pentru arbore .. Uneori bolnavul persist pur i simplu în a da un r spuns de tip cli eu: . R spunsul poate fi: . altul pentru distrac ie ..În ora terenul are mai mare valoare fiindc oamenii au nevoie de mai mult spa iu.. Sunt 7 zile într-o s pt mân .stricat sau . Asemenea r spunsuri sunt cel mai frecvent provocate de întreb rile testului ... o întrebare pus la întâmplare de examinator poate avea ca efect un r spuns revelator.. Alteori.i schimbe formula (chiar gre it ) i dac din întâmplare reu e te rezultatul obi nuit este ob inerea ca r spuns a unei diferen e în loc de asem nare. î i modific r spunsul de la a 5-a întrebare ... cât trebuie s primeasc rest?. înainte de a r spunde la o problem de aritmetic în final. . este un vechi obicei (schizofren). Astfel: . în test se utilizeaz monede de tip franc.. în timp ce la sat sunt mai pu in cerute.contaminat . ele nu sunt la fel .alcool: arborele este de toate culorile. bolnavul dup mai multe îndemnuri.Comprehensiune . Subiectul d la început un r spuns bun sau acceptabil i apoi el îl stric ad ugând ceva f r leg tur sau excentric. R spuns a fost: . Dac un om cump r de 6 franci timbre i îi d func ionarului o pies de 10 franci.poate fi caracteristic Uneori o întrebare pus de subiect poate releva tendin e anormale.ziarradio spunând: unul este f cut pentru nout i. alcoolul este alb. Un schizofren vrea s tie singur dac este vorba de timbre de ..

exist 20 de grupuri de case într-o mil . Utilizarea unor expresii i concepte cu iz arhaic ne arat c în istoricul Bateriei WechslerBellevue acestea au fost folosite în primele variante alc tuite i administrate aproximativ în perioada 1939-1955. scalelor etc. Este lesne de în eles c existând aceste încerc ri de sistematizare. chiar bine inten iona i în cunoa tere. Încerc rile de clasificare. dar mai important decât u oara eroare de înmul ire este maniera în care subiectul d un r spuns aproape corect. în spitale i care nu au l sat indiferen i pe practicieni. clasific ri relativ acceptate. a testelor. de sistematizare. De aceea.ordoneze³ experien ele câ tigate pe acest plan. Acest r spuns a fost dat de un subiect schizofren care eviden ia în structura psihismului i elemente maniacale. Probe pentru investigare de tip performan În psihologie i în special în psihodiagnoz s-au utilizat diverse modalit i de clasificare a probelor. i au sugerat ierarhiz ri.cu 7 se ob ine 161. Ori.. Distan a de la Paris la New York este de 3220 mile .. doar simpla lor enumerare în c r i i tratate de specialitate nu elimin . eviden ierea beneficiilor aduse de accep ia concep iei psihosomatice pentru interpret rile medicale i psihologice au avut menirea de a . a conceptelor teoretice.aventurile³ fascinante ale domersului psihoclinic ale unor psihologi. a metodelor de investigare psihologic i chiar psiho-social sunt din nou într-o dinamic evident iar ansa de a fi ex-haustivi este de domeniul inimaginabilului. . în func ie de varietate de criterii. ne sim im datori s rememor m faptul c finalizarea unor cercet ri. aceasta face 3220. multiplicând 161 cu 20. Influen a i de multe ori de clinic .. ceea ce d num rul de ore din 7 zile sau o s pt mân . structurarea unor concepte în psihologia i psihiatria jum t ii de secol XX (aproximativ 1945±1965). Calculul nu este în întregime just. de aspectele psihopatologice puternic reprezentate chiar în con inutul testelor. de apropiere a criteriilor.deschide³ noi orizonturi în clinici. psihologii i medicii din diverse clinici (mai ales din psihiatrie) au încercat s .ini iativele³ i ..

Repeti ia trebuie s o utiliz m înainte ca textul s fie Ä ters´. S-a constatat experimental c simpla repeti ie nu este suficient pentru memorarea efectiv . Astel. clasific ri. de concep ii. Ceea ce ar trebui s se disting relativ u or ar fi nevoia de cunoa tere aprofundat a subiectului uman. probe de performan . chestionare recent aprobate în circuitul profesiei de psiholog). Materialul de memorat este necesar s fie în eles i s fie integrat în sistemul cuno tin elor vechi.Interconexiunile viului ± ale aspectelor biologice din psihismul uman c rora tot mai acceptate i recunoscute li se adaug cele ale domeniilor socio-profesionale i economice determin multitudinea de aprecieri. ß investigarea performan elor surprinse prin probe de aten ie. pentru a reu i s înv înv m is memor m cuno tin ele prezentate în cadrul unui proces de mânt este necesar s avem cât mai viu în minte scopul de a memora materialul respectiv. . scale. Pentru c materialul care nu se reia se uit este nevoie s folosim repeti ia. consum m mai pu in energie i pierdem mai pu in timp. de evalu ri i implicit multitudinea de probe. am încercat în paginile urm toare s prezent m o posibil schem de urmat în clinic . Aceasta m re te eficacitatea p str rii i reproducerii celor înv ate. chestionare sau doar unele dintre ele într-o suit organizat în func ie de specificitatea cazului de investigat. de personalitate. sperând c le-am inclus implicit pe cele teoretice i ale experien elor nu doar personale. criterii. Revenind sistematic asupra materialului. investigarea aspectelor globale de personalitate (prin diverse probe proiective ori combinate probe i scale. Aceast ³schem ´ ar putea cuprinde: ß anamneza psihoclinic . memorie i calcularea QI. Pentru motive pragmatice. indiferent dac psihologul utilizeaz anamneza psihoclinic .

Invers. al crea iei etc.Când se organizeaz repeti iile perceperea materialului nu trebuie s lase scoar a cerebral indiferent . Este mai u oar . cu incapacitatea reproducerii informa iilor memorate. efectiv . în timp.. la rezultate slabe. cerin elor muncii i activit clinic. concentrarea repeti iilor s-a constatat c duce. apoi practica. însu ite i aplicate în procesul muncii. Orice . procedeele de memorare temeinic i sistematic ne vor asigura achizi ii fidele i ii nervoase superioare. ii didactice. de genul Äpreg tiri în asalt pentru examene´. . În organizarea repet rii informa iilor trebuie s realiz m o e alonare a repeti iilor în timp pentru consolidarea leg turilor nervoase i pentru sistematizarea componentelor materialului. a celei profesionale în domeniul Metode de investigare a func iei mnezice Este important de tiut c : Investigarea capacit ii de stocare nu poate fi f cut decât pe baza unei corecte func ion ri prosexice. priceperilor i deprinderilor noastre. cât i pentru exactitatea cuno tin elor. Cel mai util este ca în procesul repet rii s încerc m s reproducem materialul cu frazele i cuvintele noastre proprii. prin intermediul limbajului.amnezie izolat posibilit f r alte simptome clinice trebuie s atrag aten ia asupra eventualei i de simulare din partea subiectului. Toate condi iile. dar nu suficient pentru reproducere ± iar coala. ne cer cuno tin e reproduse. Recunoa terea ne d întotdeauna falsa impresie c materialul este re inut. medical i social. ca i finalitate practic dac le vom adapta principiilor obiective ale activit particularit ilor individuale. via a. Noi trebuie s realiz m o înt rire pozitiv . Totodat este cunoscut c se fixeaz mai temeinic cuno tin ele care ne ajut efectiv în munca i activitatea noastr . Aplicarea celor înv ate în practic reprezint o condi ie de baz atât pentru tr inicia.

M. experien cognitiv . Metoda Bernstein: const în prezentarea a dou grupuri de figuri desenate în profil: în primul rând sunt 9 figuri. dup ce i se distrage timp de un minut aten ia.De obicei. Numai solicitarea de a fixa i reproduce cupluri de silabe ne ajut în exprimarea fidel a memoriei brute . - de orientare. Psihologul poate folosi în clinic una sau mai multe tehnici. Metoda Viérregge: reprezint o tehnic binecunoscut . Între cele existente enumer m: A. afectiv . în care s-a încercat distragerea aten iei printr-un mijloc oarecare. B. - memorarea unui paragraf. printre care se num r i primele 9.) con ine urm toarele probe: - de informa ie general . - de control mintal (repetarea alfabetului sau num rare în sens invers). memoria interfer cu elemente de inteligen . C. Scala Wechsler pentru memorie (W. Se cere repetarea cifrelor dup un minut petrecut în lini te i înc o repetare dup un alt minut. iar subiectul este îndemnat s recunoasc primele 9 figuri. Un adult s n tos poate repeta dup primul minut 6-8 cifre i dup al doilea 5-6 cifre. O alt variant este proba Äora elor´: i se dau subiectului 6-10 nume de ora e i i se atrage aten ia c trebuie s le re in . iar în al doilea sunt 25. Apoi se înf i eaz a doua grupare. metode de cunoa tere a nivelului mnezic al subiectului. este important de urm rit relatarea subiectului în leg tur cu istoria existen ei sale. Generic. acesta este solicitat s le reproduc . Concret persoanei de investigat i se repet unele cifre pe care le pronun examinatorul. .S. Prima grupare se prezint subiectului timp de 30 de secunde. cuno tin e acumulate.

Opera iunea se repet de cinci ori chiar dac subiectul a redat integral to i stimulii din a treia ori a patra evocare. examinatorul pronun clar. stimulii fiind citi i succesiv de examinator. cele Ägre ite´ (imaginate de subiect). Curba Ädublelor´ (cuvinte spuse de 2-3 ori) ofer un indice de impromptitudine. cât i cele Äduble´ (repetate în cadrul aceleia i reproduceri de 2-3 ori). Proba auditiv-verbal REY exploreaz func ia mnezic reliefând capacitatea de fixare i oar reproducere a ei. Proba nu se desf oar contra-cronometru. - memorarea perechilor de cuvinte. Proba este foarte utilizat ca metod de psihodiagnoz a memoriei. Se ine cont de rezultatele etalon rii pe popula ia rii noastre în evaluarea diferen iat a capacit ii de fixare i reproducere în func ie de nivelul cultural. etalonate pe popula ie româneasc . D. Ea se desf în cinci etape. PROBA REY (15 CUVINTE) VARIANTA AUDITIV . sub forma test-retest.. iar cea a gre elilor un indice al infidelit ii mnezice. Sunt notate toate cuvintele. în coli etc.- memorarea imediat a cifrelor. Proba poate fi folosit în clinic . se pot efectua medii aritmetice pentru cele cinci etape când proba este folosit n maniera test-retest. iar subiectului nu i se impune s redea cuvintele în ordinea stabilit de autor. în industrie. De asemenea. cu voce tare cele 15 cuvinte ale uneia din cele patru variante Rey. Dup instructajul dat subiectului de a re ine i reproduce cât mai mult i cât mai corect (fidel) din stimulii prezenta i. atât cele corecte.

4. Stimuli Vioar Copac Cravat unc Valiz Pern Ureche Cu it Scar Câine Banan Unealt Vân tor G leat Câmpie ETAPE Nr. 12. 11. 9. 3. 1. 14. 5. 6. 10. Merindele (12) erau închise într-o valiz (13) Recunoa tere: Întors din r zboi (1). 10. 11.REY I Nr. 13. 5. 15. 2. 4. 8. 14. soldatul (2) î i c uta (3) prietenii (4) la barul (5) unui hotel (6) unde se adunau de obicei ca s ciocneasc o oal (7) cu vÎn (8). 7. crt. 12. Stimuli Par Fotoliu Crap Dop Tr sur B rbie Lac S pun Hotel Cal Insect Dulap Oal Soldat Broasc REY II ETAPE I II III IV V I II III IV V Figura 1 Recunoa tere: Câinele (1) muzi-cianului (2) orb (3) care cânta la vioar (4) stând pe o pern (5) veche lâng scara (6) podului (7) p zea mâncarea (8) st pânului (9) s u alc tuit din pâine (10) i unc (11). 6. 1. 9. Apoi î i scutur hainele . 2. 13. 3. El lu o tr sur (9) cu un cal (10) dar observ curând c vehiculul (11) era plÎn cu insecte (12) a a c se duse mai întâi la lac (13) i se spal pe tot a ezat în spatele zidului (14) printre bolovani corpul (14) cu s pun (15). 15. 8. crt. 7.

1. Aici î i puse costumul (19) nou i porni pe câmpie (22). mânc totul cu poft i mai ceru o par (27). Stimuli crt. Banc Cioban Vrabie Pantof Cuptor Munte Ochelari ETAPE Nr. cu de minune. 3. 3. b u. lâng un copac (23) pe cei doi vesel (20) spre locul (21) unde socotea c se va distra prepelicari (24) ai vân torului (25) care. 4. PROBA REY (15 CUVINTE) VARIANTA VIZUAL REY III Nr. o broasc (28) venit de nu tiu unde începu s sar pe podea (29) i omul (30) nostru amuzat nu. Tobo ar Perdea Curea Cafenea coal Rud Soare I II III IV V I II III IV V .i ar t din ii (21) c ci v zuse departe (16) dar observ c totu i trebuie s le schimbe cu cele curate pe care le avea în dulap (17) i se întoarse acas (18). unelte (16) vechi. El î i ciuli urechile (20) i. 6. 5. 1. 7. (24). 6. o por ie de crap (23) i pâine (29) dar f r p l rie (30) i cravat (31) se apropia fluierând un cântec (32). pu ca (26) pe um r (27) i cu itul (28) în mân comand o bere (22). 7.(15). 2. REY IV ETAPE Stimuli crt. Deodat . coji (17) de banane (18) i g le i (19) ruginite. 2.i putu st pâni un hohot (31) de rîs (32). 5. Ajuns acolo se a ez într-un fotoliu. El scoase dopul (25) sticlei (26). 4.

9. 9. 11. Elevul (15) î i uitase m nu ile (16). Unul din cei doi (17) spuse c ac iunea (18) piesei (19) este lipsit de interes (20) mai ales c în ultimul tablou ghiozdanul (19) dar sufla f r grij (20) într-o trompet (21) ap rea pe scen (22) un vapor (23) pus acolo f r nici (21) i fâlfâia un steag (22). din cas (27) de dup perdea (28) (28). 10. . 14. îl strângea un pantof (34). legat cu o curea un rost. El purta. El privea un copil (10) care trece pe osea (11) prin fa a cafenelei (12) de lâng gar (13) îndreptându-se spre coal (14). mantaua (18) i actor (8) jucase rolul (9) unui cioban (10) care cutreiera ara (11) cu oile (12) i pu ca (13) lui. 13. 15. ar fi fost o gre eal (37) s dea vrabia (38) din mân (39) pe cioara (40) de pe gard. Cel lalt amic (29) povesti c nu a teptase sfâr itul (30) spectacolului (31) deoarece î i uitase acas (32) ochelarii (33). 13. rudele (29) i îndeosebi fratele (31) mai mic îl urm reau cu aten ie pe micul colar (32). 14. Iarna (14) i-o petrecea pe cuptor (15) a teptând vremea zilelor (16) calde. Or. 10. apca (17). 12. iar pe mas (35) îl a tepta o stra nic mâncare de pe te (36). opera (27) lui merit s fie tears cu buretele dar nu o putea folosi. 12. 11. Marele aproape de râul (6) ce curgea printre copaci (7) i supraveghea gâscanul (8) i g inile (9).8. Autorul (24) nu merit s in un creion (25) în (23) de gât (24) o mic tob (25) vopsit în culori (26) vii mân (26). în gr dina (5) sa. Gr din apc ran Musta Gâscan Culoare Cas Râu Figura 2 Recunoa tere: Prietenii (1) edeau pe o banc (2) în gr dina (3) public schimbând (4) p reri despre teatrul (5) care vizitase de curând or Recunoa tere: Un b trân ran (1) cu must i (2) lungi edea pe o banc (3) la soare (4). elul (6) lor de munte (7). 15. Burete Tablou Vapor Oaie Pu c Creion Teatru Pe te 8.

Trebuie tiut c exist alte numeroase probe (doar unele etalonate) care sunt interesante i pot tenta orice psiholog. f r .. Ästare´. inem s subliniem c fragmente din alte probe sunt utilizate pentru investigarea func iei mnezice la normali i la bolnavi ± din diverse clinici medicale. (1994) arat c psihologii au oscilat în aprecierea aten iei drept Äactivitate´. Zlate M. care sunt reflectate la un moment dat mai clar. Zlate. Äproces´ etc. Ele pot fi cunoscute i doar dup eforturi de validare i etalonare pot intra în patrimoniul psihodiagnozei clinice din România. al ii cu Ävigilen a´. unii asimilând-o cu Äsetul´. ÄAten ia este mai mult decât vigilen crescut . Aten ia este o activitate care face parte integrant din psihismul uman. ea const în orientarea selectiv a percep iei. Sunt obiecte i fenomene care ne atrag aten ia f r un efort con tient. necesar reflect rii lumii reale.9 Nivel sc zut de colaritate Nivel mediu i bun de colaritate 4 6 Exemplificarea cu acest tip de probe reprezint un model de folosit pentru c probele au etaloane pe popula ie româneasc . Ea reprezint un nivel optimal de desf urare a diverselor forme de reflectare a realit ii. În acela i timp. PROBA REY de ine etaloane pe popula ie româneasc . Poate fi în eleas ca func ie psihic de orientare i concentrare a activit ii umane asupra unor obiecte sau fenomene. Ambele se pot utiliza. mai precis. f r nimic special din partea noastr . doar psihologul stabile te ce variant va folosi. 1994). iar altele nu reu esc aceasta. iluminând obiectele i ajutându-ne s le cunoa tem cât mai adecvat´ (M. Äcondi ie´. Tabel cu etaloanele probei de memorie rey (15 cuvinte) Nivel de instruc ie Etapele probei i stimulii re inu i I II 6 8 III 8 10 IV 10 12 V 12 13.Dup cum se observ cu u urin proba are atât o variant de tip reproducere i una de tip reconoa tere. Când are loc o orientare i concentrare neinten ionat .

cibernetic . Stimulii. Frecvent profesorii cu experien pun întreb ri nea teptate în cadrul expunerii pentru a stimula aten ia ile lor. Stimulii care au o anumit importan pentru organism (fie pozitiv . nea teptat al unui obiect sau fenomen. interesele i cuno tin ele omului ca i starea organismului în general i a scoar ei cerebrale în special. Intensitatea stimulentului presupune apari ia pe scoar domina celelalte punct excitabile din scoar a unei excita ii puternice care va (o detun tur . nea teptat este. fapt ce va face ca activitatea lor s se concentreze pe interese utile. fie negativ ) pentru activitatea i preocup rile omului reu esc s atrag aten ia. de asemenea. caracterul neobi nuit. Ca s atragem aten ia putem s cre tem ori s reducem intensitatea vorbirii (farurile din porturi se aprind i se sting intermitent. repetarea unor situa ii identice. un fulger. o reclam luminoas . plan ele i diagramele din clas nu trebuie s r mân ore în ir pe perete pentru c î i pierd func ionalitatea. monoton . particularit ile intrinseci ale obiectelor. provoac reflexul de cursan ilor. Cauzele care o provoac sunt în genere grupate în dou categorii: a. neînt rite. Caracterul neobi nuit. aero-modelaj. nu mai atrag aten ia elevilor i studen ilor). Schimbarea i intermiten a stimulilor ne arat c aten ia involuntar apare la modific ri i nu la stimulare continu . Invers. calculatoare. . o condi ie care atrage involuntar aten ia. cu toate calit orientare. b.efort de voin a activit ii psihice vorbim de aten ia involuntar . Particularit ile stimulilor se refer la: intensitatea acestora. dac nu au un caracter neobi nuit. scris cu litere mari va atrage obligatoriu aten ia). interesa i de radiofonie. însemn tatea care o prezint obiectele i fenomenele pentru persoana respectiv . schimbarea i intermiten a lor. Adolescen ii sunt preocupa i. o explozie. duce la stingerea reflexului de orientare i aten ia nu mai este atras .

urare a activit ii umane. O dat cu apari ia aten iei voluntare omul se antreneaz pentru men inerea ei. Aten ia involuntar este. Pentru atingerea unui scop. plictisitoare. în mod frecvent. în general.Starea general a organismului i a scoar ei cerebrale în special poate influen a orientarea aten iei. va fi nevoie de un efort de voin . fie mijlocit). cele dou forme de aten ie se pot transforma una în cealalt . În acest caz. m rind valoarea de semnalizare a unor stimuli. Atunci apare aten ia voluntar . În timpul activit ii colare i universitare se poate observa aceast trecere: când un subiect ± elevul. întrucât în procesul muncii. actualizând anumite conexiuni i inhibând alte leg turi care nu sunt conexe cu sarcina dat . Treptat dificult dep ile ini iale sunt ite. Acest fel de . ea este necesar în procesul de cunoa tere. la efort. insul trebuie s treac peste ceea ce îl distrage. studentul ± începe studiul unei probleme (cu efort voluntar) particip aten ia voluntar . De asemenea. Aten ia voluntar i cea involuntar nu sunt strict delimitate. dar nu este suficient pentru buna desf Când trebuie s fim aten i la anumite obiecte ori fenomene timp îndelungat. de scurt durat . care prin ele însele nu pot atrage aten ia. trebuie s se concentreze. cele dou forme de aten ie se întrep trund prin grade de trecere de la involuntar la momentul con tient. un construct care se instaleaz doar ca urmare a existen ei inten iei noastre i a efortului involuntar. fie explicit. sarcina pe care o formul m con tient (cu ajutorul cuvântului) este aceea care realizeaz orientarea activit ii de reflectare. Obi nuit. un om fl mând va reac iona la orice stimulent legat de satisfacerea senza iei de foame i care în alte condi ii poate r mâne neobservat. apare interesul. pentru ob inerea unor rezultate. al activit ii sunt i unele momente dificile. Not m faptul c în anumite împrejur ri efortul de orientare i concentrare a activit ii noastre într-o direc ie necesar se poate realiza i prin intermediul limbajului interior (omul singur î i propune s fie atent. În timpul activit ii umane. satisfac ia i se instaleaz un fel de aten ie de tip involuntar.

aten ie este uneori denumit de c tre unii psihologi aten ie postvoluntar . Realizarea scalei de rating dup interviu a îmbun t it siguran a inter-evalu rii. de i to i cei care au pus întreb rile au completat aceea i scal de rating la încheierea interviului. cel care a pus întreb rile î i formuleaz ni te concluzii despre persoana intervievat . când criteriile de diagnosticare sunt clare i specifice. ca i punctajele testelor. de asemenea. au aflat c interviurile cu grad mai mare de structurare furnizau informa ii de mai mare încredere. (1994). pot fi evaluate pentru a ne reliefa nivelul lor de siguran i validitate. folosite pentru a evalua interviurile. de i con inutul celor dou tipuri de interviu era similar. unul structurat i cel lalt nestructurat. membrii unei familii au fost intervieva i de câ iva psihologi cu scopul de a diagnostica depresia. Luarea în considerare în mod sistematic i cu exactitate a variatelor chestiuni ale interviului poate fi dezvoltat în mai multe moduri. probabil c fidelitatea i validitatea concluziilor diagnosticului realizate pe baza datelor interviului vor cre te. Aceste concluzii. (1994). În general. Eforturile de a cre te fiabilitatea inter-evalu rii . Conform descoperirilor lui Lindstrom et al. Într-un studiu. Interviul ± metod în psihodiagnoza clinic Principiile aplicate pentru a estima fidelitatea i validitatea testelor pot fi. fidelitatea de inter-evaluare pentru datele interviului ar putea fi reprezentat de comprehensiunea care exist între concluziile diferitelor persoane care au pus întreb ri. Dac mai multe persoane care efectueaz interviul pun întreb ri aceluia i individ. Un mod implic s -i pui pe cei care pun întreb rile s completeze o scal destinat estim rii variabilelor celui intervievat avizate la încheierea interviului. Con inutul efectiv al interviului a fost l sat la discre ia persoanelor intervievate. când se face un interviu cu scopul de a stabili un diagnostic. siguran a de inter-evaluare a datelor interviului poate fi m rit când diferitele persoane care pun întreb ri iau în considerare în mod sistematic anumite chestiuni. Lindstrom et al. Într-un studiu care a cercetat diagnosticul schizofreniei prin dou tipuri diferite de interviuri. Se noteaz c procesul este posibil i în sens invers. Dup realizarea unui interviu.

o asemenea descriere poate fi folositoare pentru a face în eleas natura tulbur rii. F când un efort de a sus ine fiabilitatea i validitatea diagnosticelor psihiatrice. 1994) i poate folosi ca model psihologilor. publicate în 1980. p. ar tau opt moduri în care suspiciunea ar putea fi înf i at . Aceste caracteristici se amestec adesea cu acea capacitate a pacientului de a men ine rela ii interpersonale satisf c toare. 1980). De i conceput cu mult timp înainte. Evaluând consecven a concluziilor trase din dou interviuri separate de o perioad de timp se realizeaz un coeficient de siguran care. prezent m descrierea din DSM-II pentru personalitatea paranoic : Tipul de comportament era caracterizat de hipersensibilitate. ea nu are decât o valoare minimal pentru a stabili un diagnostic. dintre care cel pu in trei urmau s fie prezente pentru a pune un diagnostic (American Psychiatric Association. Ca exemplu. conceptual. este similar cu un coeficient de siguran al unei test ri-retest ri. incluzând un anumit num r de simptome care trebuie s fie prezente. suspiciune nemotivat . DSM-III (American Psychiatric Association. 1968. De i edi ia anterioar DSM-II (1968) furnizase informa ii descriptive pentru tulbur rile în cauz . pentru formularea unui diagnostic. numit DSM-III-R). ca i a tulbur rilor co-existente în . descrierile erau inconsecvente în anumite detalii i în unele cazuri erau destul de vagi. De exemplu. de exemplu. rigiditate. cât i într-o revizuire mai recent . invidie.pentru stabilirea unui diagnostic sunt evidente în a treia revizuire a manualului Diagnostic and Statistical Manual (DSM-III). Desigur. înfumurare excesiv i tendin a de a da vina pe al ii i de a le atribui motive nereale. Criteriile de diagnosticare pentru tulburareparanoic . gândi i-v la un studiu f cut pentru a m sura siguran a unui interviu semistructurat pentru diagnosticarea alcoolismului. dar. 1980) a furnizatinforma ii exacte pentru diagnosticare. din cauza nonspecificit ii ei i a deschiderii spre interpretare. în DSM-IV (American Psychiatric Association. 42). Aceast tradi ie de a avea o specificitate m rit în descrierile pentru punerea diagnosticului era evident într-o revizuire interim a DSM-III (publicat în 1987. clinicienilor pentru adecvarea metodelor lor. de vreme ce suspiciunea poate fi motivat în unele cazuri (American Psychiatric Association. prezen a suspiciunii îns i nu justific diagnosticul. gelozie.

din punct de vedere al criteriului. Factorii culturali pot. constrângeri de timp sau mediul în care se face interviul. abuzul de substan . decât interviul. tinzând s se banalizeze interviul bine conceput. 1994). Bucholz i al ii.mod frecvent (precum dependen a de substan . În alt studiu. . un studiu care a comparat acurate e a dou instrumente diferite de evaluare: un test obiectiv i un interviu structurat ± au fost folosite pentru a prezice comportamentul celor elibera i condi ionat. S-a dovedit c testul scris este mult mai valid. Natura i forma specific oric rui interviu sunt determinate de mul i factori. cunoa terea unor elemente ca: natura. de asemenea. voin a sau capacitatea celui intervievat s r spund . Harris (1994) a conchis c interviul structurat a dat dovad de mai mult acurate e în prezicerea criteriului (comportamentul ulterior al celor elibera i condi ionat) decât testul. 1994). În acest context. gândit i adaptat r mâne cu toate criticile aduse un veritabil instrument în mâna psihologului din clinic . Între aspectele psihometrice ale interviului trebuie s ne amintim c un interviu este o interac iune dinamic între doi sau mai mul i oameni. Autorii au g sit c unele tulbur ri (dependen a de substan i depresia) au fost diagnosticate cu o siguran (abuzul de substan mai mare i prin testare/retestare decât alte tulbur ri i tulburare referitoare la personalitate antisocial . depresia i tulbur rile referitoare la personalitatea antisocial ). M sura în care descoperirile sau concluziile celui care pune întreb ri sunt în acord cu alte rezultate ale testelor sau cu alte dovezi legate de comportament se reflect în valabilitatea concluziilor stabilite pe criterii. testele tip Äcreion-hârtie´ a fost de asemenea comparat cu interviul. Aspecte culturale ale interviului În genere mult utilizat. Valabilitatea criteriului pentru concluziile trase pe baza interviurilor este la fel de mult în aten ia psihometricienilor ca i valabilitatea criteriului pentru concluziile trase pe baza datelor testului. precum trimiterea la persoane calificate pentru interviu. s aib un rol important în aceast interac iune dinamic . poate pentru c oamenii sunt mai dispu i s recunoasc în scris de exemplu consumul ilegal de droguri decât s recunoasc într-un interviu Äface to face´ (McElrath. calitatea i cantitatea informa iilor despre mediul social. acesta având drept criteriu raportarea cu acurate e a folosirii drogurilor de c tre subiect.

afirma iile de implicare a spiritului nu sunt neobi nuite în unele grupuri de americani nativi deprima i (Johnson & Johnson. 1980). mai ales dac subiectul este dintr-un grup cultural care are tendin a dovedit de a. ar putea fi adecvate întreb ri legate de s n tatea fizic . De exemplu. 1965). ca i în alte grupuri (Matchett. dar poate fi normal dup standardele culturii celui evaluat.Când un interviu este f cut în vederea preg tirii pentru consiliere sau psihoterapie. 1972). Rapoartele ar trebui s furnizeze o prezentare foarte detaliat a problemei care exist . Fie c folose te un interviu. care sunt cele evidente cu privire la motiva ia de asimilare versus încrederea într-o anumit cultur ? În ce m sur subiectul se simte diferit ca individ fa cel mai mult? de grupul cultural cu care el/ea se identific Ce rol joac rasa sau prejudecata ca obstacol în calea adapt rii subiectului? Ce rol joac standardele culturii dominante (precum farmecul fizic) în adaptarea acestui subiect? În ce mod factorii lega i de cultur afecteaz sentimentele de utilitate ale subiectului? Exist un poten ial pentru sentimentul de pierdere cultural sau dezr d cinare i pierdere a mo tenirii native depinzând de eforturile de asimilare? De asemenea. rapoartele de evaluare ar trebui s mearg dincolo de ceea ce se stabile te prin diagnostic. fie c folose te alte instrumente de evaluare cu o persoan supus evalu rii care este diferit cultural. Concluziile diagnostic rii i judec ile f cute ar trebui s încerce s disting adev ratele probleme psihologice i de comportament de comportamentul care poate fi anormal dup standardele culturii dominante. un test. Kleinman & Lyn. cât i a tipurilor specifice de interven ie recomandate. evaluatorul trebuie s sesizeze r spunsurile psihopatologice care pot fi destul de obi nuite într-o anumit cultur . poate fi folositor s se cerceteze un num r de probleme legate de cultur . Pentru a avea o valoare maxim . .i exprima tulburarea emo ional prin simptome fizice (Cheung & Lau. 1982. Acestea ar putea fi: în ce m sur se simte subiectul diferit de al i oameni i în ce m sur este aceasta o problem ? dac exist conflicte.

TAT. Oarecum similar ca în eles cu defini ia lui Äbatter´ este una dintre defini iile cuvântului Äbattery´: un sortiment bogat sau o grupare de lucruri asem n toare care sunt folosite împreun . împreun . la un grup de teste de personalitate. desenarea de figuri. dintr-o varietate de instrumente. în mod imaginabil. de i acest termen este mult mai precis. de la coal . Bateria de teste psihologice Probabil cuvântul Äbatter´ se refer la un amestec de lichide care con ine un num r de ingrediente. pentru c ne spune. Probe psihologice Clinicienii i consilierii au ocazia s foloseasc multe teste diferite în timpul practicii lor i aproape toate testele pe care le-am descris ar putea fi folosite. atunci se face referire la un grup . cu scopul de a aduna informa ii despre un individ. dac un anumit tip de baterie r mâne f r o alt determinare sau dac speciali tii se refer la o baterie de teste prin o Äbaterie standard´. Adesea. Datele astfel strânse pot fi extrem de valoroase în ajutarea terapeutului de a dezvolta un context semnificativ în care s interpreteze datele din alte surse. În argoul clinicienilor. în evaluarea clinic sau de consiliere. Sursele suplimentare includ fi ele din spital. completarea propozi iilor sau frazelor i teste de asociere de cuvinte). de la locul de munc i alte documente necesare.Date despre antecedentele care alc tuiesc fi a Datele biografice i altele necesare despre cel evaluat pot fi ob inute intervievându-l pe acesta i/sau alte persoane importante din via a persoanei respective. precum transcrierile unui interviu i rapoartele test rii psihologice. Toate aceste date sunt combinate într- un efort de sintez pentru a ob ine o în elegere asupra celui evaluat. de asemenea. O baterie de teste de personalitate se refer la un grup de teste de personalitate. Când evaluatorii psihologi vorbesc despre Äbaterie´ se refer la un grup de teste f cute toate. O Äbaterie de teste proiective´ se refer . unei persoane evaluate i se fac mai multe teste. Sintagma folosit pentru a descrie grupul de teste f cute unei persoane este Äbateria de teste´ (Ätest battery´). suplimentar. c bateria este limitat la tehnici proiective (precum Rorschach. incluzând introspec ii ale tipurilor de comportament observate[1].

Millon.. i un test destinat s detecteze un deficit neurologic. un test de inteligen poate da informa ii i invers. De aceea. 1983) are 175 de întreb ri de tipul adev rat/fals care ofer rezultate legate de tr s turile unei personalit i durabile. Consecutiv cu folosirea unei baterii de teste care ar putea însemna folosirea mai multor teste proiective. care dau mostre de interpret ri variate ce pot fi f cute pe baza testelor tipice folosite într-o baterie standard. incluzând scale care m soar anxietatea i depresia i patru indici de valabilitate. Asemenea informa ii pot fi . nu numai despre inteligen . Diagnostic Psychological Testing (Rapaport et al. cât i despre simptome clinice acute. Inventarul MCMI a fost revizuit de dou ori rezultând MCMI-II (Millon. Un asemenea grup de teste a fost dezvoltat printre al ii i de c tre Theodore Millon. MCMI-III ofer rezultate pentru 14 tipuri de scale de personalitate. informa ii despre inteligen i despre func ionarea neurologic pot fi adunate din datele testului de personalitate ( i aici ne referim în mod specific la teste proiective mai degrab decât la un inventar de personalitate). care corespund tulbur rilor de personalitate din DSM-IV. cel pu in un test de personalitate. 1987) i MCMI-III (Millon et al. El s-a referit la un test de capacitate intelectual . Aceast orientare este reflectat în munca devenit clasic a lui Rapaport în zona evalu rii clinice. 1967). Testele Millon. Teste pentru diagnosticare (actualiz ri) Unele teste sunt în primul rând destinate s fie de ajutor clinicienilor i consilierilor când fac o diagnosticare..de teste care include un test de inteligen . 1994). Inventarul clinic multiaxial Millon (MCMI. Fiecare test din Äbateria standard´ îi ofer clinicianului informa ii care merg dincolo de zona precis pe care testul este menit s o exploreze. Rapaport a argumentat c o testare ar fi incomplet dac nu ar exista Är spunsuri corecte sau incorecte´ la cel pu in unul dintre testele f cute. Mai sunt zece tipuri de scale clinice. Insisten a asupra folosirii a o baterie de teste i nu doar un singur test în evaluarea pacien ilor a fost una dintre multele contribu ii ale lui David Rapaport . Ogdon (1982) este o surs folositoare de studii din literatura de cercetare. de exemplu. ci i despre personalitate i despre func ionarea neurologic .

Millon et al. 1990) temeri cu privire la valabilitatea defavorabil a anumitor scale. Inventarul pentru adolescen i Millon. p. 534).. Inventarul clinic pentru adolescen i Millon (MACI. testul pare s fi inspirat unele strategii de interven ie (Retzlaff. mai pu in de jum tate din procentul celor care au f cut testul au fost corect clasifica i. mai ales când o persoan supus testului manifest simptome ale unor afec iuni psihiatrice. psihomotric undeva între un co mar i o enigm ´ (p.folositoare în ajutarea clinicienilor de a pune diagnostice raportate la DSM-IV multiaxial i de a evalua rezultatul în psihoterapie. în general. Cu toate acestea. Problema acestui test este c acelea i . valabilitatea unora dintre scale a preocupat investigatori independen i.. Pentru c testele MCMI sunt destinate special pentru folosirea cazurilor clinice. De i autorii lui MCMI-III au avertizat ca acest instrument s nu fie folosit Äcu nici un alt scop. În versiunile anterioare ale testului. scorurile înc neanalizate de pe scale sunt transformate în rezultate de evaluare de baz .. 1988). include scale de valabilitate i de r spuns ar tând prejudec i. testul ofer date clinice. 1990. mostra de standardizare a inclus 1000 de pacien i. cât i date legate de personalitate. Marsh et al. În punctare. 20 de minute. standardele au fost stabilite doar pentru oamenii cu tulbur ri mintale. Timpul test rii este un avantaj. De exemplu. pe care speciali tii le-au g sit controversate. Au fost consemnate (McCann. i are valoare în luarea deciziei de diagnosticare DSM-IV. Millon (1983) a raportat c scala de abuz de droguri MCMI a clasificat corect 94% din e antionul testat. în cercetarea independent a unor oameni cunoscu i ca abuzând de alcool i de drog. procedura de e antionare folosit pentru a identifica subiec i pentru mostra de standardizare. Destinat folosirii adolescen ilor din clinic .. 5). cu multe i diferite tulbur ri mintale. De i receptat favorabil. De exemplu. pentru c adolescen ii vor completa cele 160 de întreb ri ale testului în cca. 1995a). b rba i i femei. MCMI-III re ine unele tr s turi din MCMI-II. suprapunerea scalelor i alte chestiuni tehnice i-au determinat pe Haladyner i Reynolds (1991) s caracterizeze versiunea anterioar a testului ca Äo comoar conceptual . iar ratele de identific ri pozitive (de abuz) false au fost de 50% (Bryer et al. decât pentru verificarea diagnosticului sau pentru evaluarea clinic ´ (Millon et al. care sunt punctajele standard corespunzând datelor cunoscute de preponderen de diagnosticare. 1994. 1993) este o revizuire a Inventarului de personalitate a adolescentului Millon i o revizuire a predecesorului s u.

MIMPS ofer un index general de adaptare. 1990. Depresia clinic este un factor de risc pentru suicid i poate fi chiar cel mai r spândit dintre to i ace ti factori (Silverman. Evaluarea factorilor specifici Mii de teste destinate concentr rii asupra anumitor tr s turi. Depresia este una dintre problemele mintale cele mai obi nuite i unul dintre motivele cele mai frecvente pentru spitalizare psihiatric (Dean. majoritatea scalelor con inând 30 sau mai multe chestiuni. O dimensiune. Millon. ÄAr trebui ca testul s aib mai multe întreb ri.r spunsuri la cele 160 de întreb ri sunt folosite repetat pentru a ob ine punctaje pe cele 30 de scale ale testului. atitudini i a altor factori se afl la dispozi ia consilierilor i clinicienilor. interese. pentru edificare. 1986b. La baza tuturor acestor teste (1968. ne concentr m pe acela care poate fi unul dintre cele mai folosite instrumente. care poate fi descris ca activ sau pasiv. Estim ri/m sur ri ale depresiei. . pot fi interpretate conform categoriilor din DSM-IV. 1994) i între 1835% dintre adolescen i (Clarizio. 1985). Luat ca un instrument pentru evaluarea personalit ii adulte din gama normal . între 2-3% dintre b rba ii adul i (American Psychiatric Association. Rezultatele testelor Millon pot fi interpretate cu privire la aceste dou dimensiuni ale personalit ii. 1981. 1994). Între 5-9% dintre femeile adulte.. la rândul lor. st ri. Cealalt are leg tur cu un tipar general de a face fa . 1961) se afl concep ia lui Millon despre dou dimensiuni primare ale personalit ii. aproximativ nou-venit este Indexul Millon pentru stiluri de personalitate (MIMPS. 1986a. de natur comportamental are leg tur cu modurile de a ob ine satisfac ie i de a evita stresul. Aici. Millon et al. care. cât i informa ii despre cele 16 tipuri ale lui Jung. mai pu ine scale i/sau mai pu ine întreb ri per scal « a a încât num rul mic de întreb ri s nu poat fi întins atât de mult´ (Retzlaff). 1989) pot suferi oricând o depresie. Acest test computerizat poate oferi date de valoare individual pentru personalul care lucreaz la îndrumare profesional i la programe de dezvoltare pentru angaja i. În familia testelor Millon. 1968). exact orientate ± testele menite s evalueze depresia.

Observa ie: Nu include i simptomele care se datoreaz clar unei probleme generale de s n tate. Diminuarea evident a interesului sau a pl cerii fa de toate sau aproape fa de toate activit ile aproape toat ziua.g. Unele probe au sugerat chiar c instrumentele de monitorizare au ac ionat mai bine decât impresiile clinice. se simte trist sau pustiit). fie de observa iile f cute de al ii (e. pare tem tor). aproape în fiecare zi (a a cum este indicat fie de povestirea subiectiv . sau îngr are (e. nici iluziile distonante ale dispozi iei i nici halucina iile. fie de observa iile f cute de al ii). Cercet torii au descoperit. a a cum se a teapt . o schimbare mai mare de 5% într-o lun . Stare deprimant aproape toat ziua. de asemenea. fie pierderea interesului sau a pl cerii. cel pu in unul dintre simptome înseamn fie dispozi ie deprimant . aproape în fiecare zi. instrumentele folosite pentru a depista depresia chiar detecteaz o depresie clinic important . O excep ie este când demen a grav coexist cu acea depresie.g. în greutate). (1998) a conchis c . Observa ie: la copii. O alt descoperirecheie a fost c Ämai pu in înseamn mai mult´ în detectarea depresiei la oameni. ÄPentru c instrumentele scurte cu întreb ri bine selec ionate par s ac ioneze la fel de bine precum cele mai . Schade et al. 2. mic orarea sau cre terea apetitului aproape în fiecare zi. Observa ie: la copii i adolescen i poate fi o stare de irascibilitate. lua i în calcul. O recenzie literar a valabilit ii i utilit ii clinice a monitoriz rii depresiei a dus la un num r de descoperiri demne de men ionat.Criterii pentru diagnosticarea depresiei Trebuie ca unul sau mai multe dintre urm toarele simptome s fi fost prezenteà în aceea i perioad de dou s pt mâni i s reprezinte o schimbare fa de purtarea anterioar . c instrumentele de detectare a depresiei nu aveau specificitate i tindeau s m soare mai mult decât depresia. 1. când nu se ine regim. a a cum este indicat fie de raportul subiectiv (e. în grup. faptul c nu câ tig în greutate.g. Sc dere mare în greutate. 3. în general.

[1] De exemplu. cititorul interesat este trimis la ÄSicially Reinforced Obsessing: Etiology of a Disorder în a Christian Scientist´ (Cohen & Smith. Coyne. p. conciziunea putând fi o tr s tur -cheie´ (Schade et al. lungi sau intermediare sunt folosite în zone de specialitate ale practicii clinice. McLemore & Court. 1976). 1977) ± toate comb tute de Cohen (1977. Acum este cazul ca psihologii s î i îndrepte aten ia c tre evaluarea clinic în contexte speciale din ce în ce mai complexe i mai greu de diferen iat acei factori determinan i ai unei modific ri comportamentale exterioare sau mai profunde.. în timp ce unele tipuri de evaluare cer folosirea instrumentelor tradi ionale în moduri netradi ionale. pp. 60). 1976. Halleck. 1976. . Unele dintre aceste instrumente pot fi unice pentru un anumit tip de evaluare. Articolul a stârnit unele controverse i a provocat un num r de comentarii (de exemplu. în care autorii sugereaz c expunerea unei femei la tiin a Cre tin a predispus-o la o tulburare obsesiv . 1976. 1977). 76-83). London. inclusiv un comentariu al unui reprezentant al bisericii tiin a Cre tin (Stolhes. 1979a. Instrumentele scurte.elaborate (pentru descoperirea unui caz). un studiu de caz din literatura de specialitate. 1998.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful