UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD FACULTATEA DE INGINERIE

MONTANOLOGIE - note de curs -

dr. ing. Trella Adrian

ADRIAN TRELLA

MONTANOLOGIE

2009

-2-

ADRIAN TRELLA

MONTANOLOGIE

CUPRINS
CAPITOLUL I. TURISMUL. ASPECTE GENERALE......................................................................4 1.1 Introducere..............................................................................................................................4 1.2. Rolul turismului în economie .................................................................................................5 1.3. Promovarea turismului ..........................................................................................................6 1.4. Formele serviciilor turistice şi descrierea lor..........................................................................9 1.5. Principalele prevederi ale legislaţiei româneşti referitoare la turism ...................................12 CAPITOLUL II TURISMULUI MONTAN. DEFINIŢIE, TIPOLOGIE, IMPORTANŢĂ....................16 2.1. Definiţii..................................................................................................................................16 2.2 Tipologia unităţilor taxonomice amenajate pentru turism ....................................................18 2.3. Locul turismului montan în economia locala şi naţionala.....................................................20 2.4. Oferta turismului montan în tara noastră.............................................................................21 2.5. Oportunităţi şi limite ale dezvoltării turismului montan.........................................................23 CAPITOLUL III STAŢIUNEA MONTANĂ .....................................................................................25 3.1. Staţiunea turistică.................................................................................................................25 3.2 Clasificarea staţiunilor turistice montane..............................................................................26 3.3. Principii de proiectare şi dezvoltare a staţiunilor turistice montane.....................................27 3.4. Amenajarea domeniului schiabil şi crearea mijloacelor de transport pe cablu....................30 3.5. Factorii de succes a unei staţiuni montane..........................................................................30 3.6. Principalele staţiuni turistice din tara noastră.......................................................................31 CAPITOLUL IV PROTECTIA MEDIULUI ÎN ZONA MONTANĂ...................................................35 4.1. Probleme legate de degradarea mediului............................................................................35 4.2. Rolul statului în protecţia mediului.......................................................................................35 4.3. Noţiuni privitoare la ariile naturale protejate ........................................................................36

-3-

Excursia este o vizită cu durata de cel mult o zi. reţelele folosite etc. indicând orice călătorie care se face cu un motiv anume. utilizându-l aşa cum doreşte el. În practică se foloseşte un singur indicator pentru a deosebi aşezările rurale de cele urbane şi anume numărul de locuitori/km2. În cazul excursiilor de aproximativ o zi. Oferta turistică./ km2. de tradiţii şi obiceiuri. TURISMUL. Motivaţia călătoriilor turistice în zonele rurale este reprezentată de cadrul natural nealterat. într-un han sătesc. Originea termenului latină: franceză: rusă: engleză: italiană: germană: . ASPECTE GENERALE 1. la nivelul anului 1999 densitatea populaţiei era de circa 100 loc. Vizita este noţiunea cu înţelesul cel mai apropiat de turism. situate în locuri diferite. cel care efectuează călătoria purtând numele de călător./ km2 în regiunile N-E şi S şi între 60 şi 80 loc.1 Introducere Turismul reprezintă ansamblul activităţilor non-lucrative ale omului în afară de aria de rezidenţă având ca scop agrementul (petrecerea plăcută a timpului liber). iar la nivelul Uniunii Europene aşezările rurale au o densitate de până la 100 loc.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE CAPITOLUL I. prin timp liber desemnăm timpul asupra căruia dispune absolut liber. ca element al turismului. recreare – refacere sau reîmprospătare) se înţelege tot ceea ce un individ întreprinde în timpul liber pentru revitalizare. în funcţie de sezonul ales. între cel puţin două puncte. clientela potenţială. fie de la o activitate de petrecere a timpului liber. autorul ei fiind vizitatorul. Călătoria este o noţiune care presupune deplasarea unei persoane cu sau fără un vehicul. de plecare şi de destinaţie. de activităţile practicate în aceste areale. se exprimă pornind fie de la un sejur.turnus – mişcare circulară (călătorie cu întoarcere la punctul de rezidenţă) – tourisme – turizem – tourism – tourismo – tourismus -4- ./ km 2 în restul regiunilor. În acest context. într-un camping rural sau într-un sat de vacanţă familial. de la un circuit pe o anumită temă sau într-o anumită regiune. Prin recreere (lat. produsul turistic include întotdeauna cazarea la un locuitor. unde se pot distinge elementele primirii şi cazării turiştilor în cadrul rural. în timp ce turismul este o vizită în care persoana petrece cel puţin o noapte într-un loc special de găzduire situat în locul vizitat. În ţara noastră.

prin funcţia lui de consumator. care face referire la caracteristicile localităţii. o constituie dimensiunea social-culturală. achiziţionează amintiri.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE 1. ♦ contribuţia turismului la crearea produsului intern brut. natura activităţii turistice. de 4%. articole cu specific local. încadrată. aduce o creştere a veniturilor localnicilor. comerţul invizibil se referă la acele prestări de servicii care. în prezent. Rolul turismului în economie Dată fiind natura sa şi formele concrete de exprimare. pe lângă serviciile de cazare mai solicită şi servicii de alimentaţie. comerţul invizibil grupează toate tranzacţiile economice care nu au ca obiect schimbul de mărfuri corporale şi transferul de capitaluri. în medie. în literatura de specialitate sunt precizate criteriile care pot fi luate în considerare atunci când considerăm turismul ca ramură distinctă a economiei naţionale. în afara celei economice. ♦ încasările obţinute din turismul internaţional în totalul exportului de mărfuri şi servicii. în statele membre ale Uniunii Europene aproape 20 milioane persoane sunt implicate direct sau indirect în activitatea turistică. raportul turişti/rezidenţi. Dintre acestea menţionăm câteva: ♦ ponderea populaţiei ocupată în unităţile şi instituţiile cu profil turistic în totalul populaţiei active a unei ţări. Turistul. ele ne-reprezentând factori ai producţiei de mărfuri De altfel. ponderea acesteia în crearea produsului intern brut al acestor ţări fiind. dau naştere la intrări şi ieşiri de valută. tipuri -5- . ♦ valoarea capitalului fix (actualizată) încorporată în baza tehnico-materială a turismului şi compararea ei cu cea existentă în întreaga economie naţională. În practica internaţională. la început în mod convenţional. datorită faptului că turiştii. în sectorul terţiar.2. Pentru a oferi doar un singur exemplu este suficient să arătăm că. pe plan internaţional s-a acceptat. ♦ specializarea forţei de muncă din această activitate specifică. acestor operaţiuni li se atribuie denumirea de comerţ cu servicii non-factor. diferite bunuri etc. în relaţia dintre rezidenţi. apoi definitiv. Impactul turismului montan asupra comunităţilor locale se evidenţiază prin dimensiunea extensivă. Potrivit teoriei economice generale. În cadrul acestui impact o dimensiune importantă. mai exact o anumită specializare în interiorul pieţei mondiale a turismului. Prin asimilare cu exportul şi importul de mărfuri. demonstrează şi un anumit nivel de specializare internaţională în turism. Dubla manifestare. cum ar fi: rolul ei ca destinaţie turistică. comercială şi turistică (export şi import). ca turismul să fie inclus în conceptul de comerţ invizibil.

motive profesionale. ANTREC şi filialele judeţene) sau internaţionale (EUROGÎTES. ♦ colaborarea cu diverse organisme specializate interne (OVR. comunităţile locale trec printr-o secvenţă de reacţie. art. alte asociaţii europene de profil). Promovarea turismului Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează atât atragerea unor noi clienţi. schimbându-şi percepţiile pe măsura experienţei. sport. expoziţii şi burse de turism. presa scrisă). hărţi. ♦ tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de pliante. fie unor categorii bine identificate de clienţi. 1. promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice se realizează prin mai multe forme şi mijloace publicitare şi anume: ♦ înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice. misiuni. de asemenea. care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare. literatura de specialitate menţionează că în turismul rural se poate acţiona în două direcţii: ♦ promovarea imaginii. -6- . Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare şi vânzări. sezonalitate etc.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE de turişti. În regiunile turistice.. cât şi păstrarea celor vechi adresându-se direct sau prin reţelele de intermediari. ♦ promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste. interne sau străine.3. alţi agenţi economici interesaţi.. alin. ghiduri etc. ca urmare a dezvoltării turismului în zonă. Pot fi incluşi. ♦ promovarea vânzărilor. pasagerii aflaţi în croazieră care debarcă pentru vizită ţinutul etc. recreere. având în centrul atenţiei destinaţiile turistice pe care urmăreşte să le facă cunoscute. 63/1997. prin Legea nr. realizarea de tratamente medicale. naţionalii rezidenţi. D. 187/1998 privind aprobarea OUG nr. ♦ promovarea prin mass-media (audio-vizuală. 2. Raportul turişti/rezidenţi oferă informaţii asupra intensităţii fluxului turistic. pelerinaje religioase sau de alt ordin. Ministerul Turismului oferă „Prezentarea gratuită a ofertei turistice a pensiunilor turistice şi agroturistice în materiale de promovare turistică şi în acţiuni de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate ale ministerului”. în rândul turiştilor străini nerezidenţi. în afară de membrii echipajelor mijloacelor de transport străine aflate în reparaţii sau escală şi care apelează la serviciile de cazare – masă din acea ţară. Pot face parte din categoria turiştilor toate persoanele care călătoresc într-o serie de scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber. fie întregului public. ♦ prezentarea ofertei agroturistice la târguri. De asemenea.

-7- . În materialul publicitar respectiv se recomandă a fi prezentat pe scurt şi satul.). alte elemente specifice de reclamă a gospodăriei (artizanat. cu zonele de atracţie. care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv (de exemplu: turism rural în Ţara Oaşului. La nivelul de sat. banchete. avându-se în vedere următoarele elemente: situarea gospodăriei în vatra satului. MONTANOLOGIE La nivelul gospodăriilor acesta se poate realiza prin editarea de ghiduri proprii sau pliante în care să fie prezentată atât gospodăria respectivă cât şi împrejurimile. informaţii privind preţul cazării. cu toate informaţiile necesare pentru identificarea gospodăriei în funcţie de mijloacele de transport cu care se deplasează turistul. mese pentru evenimente familiale – nunţi. câte mese pot fi asigurate (mic dejun. promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris – ghid turistic de exemplu. La acest nivel. şezlonguri. informaţii despre gospodărie. cu adresele şi numerele lor de telefon. care să prezinte imagini sugestive din zona respectivă. botezuri etc. zonă agroturistică. schiţă cu amplasarea gospodăriei faţă de şosele. cină) şi felul meselor ce pot fi asigurate (aniversări. materialul trebuie să inventarieze totalitatea gospodăriilor care sunt amenajate pentru turism dar va include şi informaţii referitoare la ansamblul teritoriului. mese oficiale. condiţii de cazare şi confort. un îndrumar agroturistic. ce poate orienta un potenţial turistic. informaţii despre bucătăria familiei (mâncăruri şi produse specifice). drumuri şi căi de acces. La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu. urmând ca amănuntele să fie oferite de lista agenţiilor teritoriale. elemente de inedit care pot fi întâlnite etc. al mesei şi al serviciilor etc. produse agroalimentare specifice). agroturism în Oltenia). comuna din care face parte gospodăria.ADRIAN TRELLA ♦ promovarea ofertei agroturistice prin reţeaua INTERNET.. La nivel naţional există un ghid. comună. pajişti pentru jocuri. informaţiile oferite vor fi de ordin general. Indiferent de prezentare. meşteşuguri. sau sub forma unei casete video. mese în familie. agroturism în Bucovina. dacă sunt admise animalele turiştilor. prânz. terenuri de sport şi agrement în apropiere sau în zonă.

dotări amenajări. ♦ prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic (acele aspecte care pot trezi interesul turiştilor). materialele publicitare elaborate se pot clasifica în materiale ce conţin informaţii de detaliu şi materiale ce conţin informaţii generale. Dacă în privinţa materialelor cuprinzând informaţii generale. nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare. suprafaţa de teren a gospodăriei) etc. pe anumite trasee turistice frecventate (hanuri. potrivit căreia clienţii care vor veni. întro măsură destul de mare. vilele. moteluri). număr de locuri de cazare în fiecare cameră. creativitatea. intensivitatea. prilej cu care vor putea fi distribuite şi pliante prezentând zona şi posibilităţile de practicare a agroturismului. având ca rezultat obţinerea satisfacţiei dorite. pot fi avute în vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi interesant. Site-urile web reprezintă un instrument excelent pentru a furniza informaţii de calitate şi pentru a promova într-un mod profesionist toate atracţiile turistice şi etno-culturale de care dispune România. Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a prezentării unei „promisiuni”. cu mâncăruri tradiţionale sau degustări de vinuri. manifestări prilejuite de anumite obiceiuri (agricole îndeosebi). vor beneficia de facilităţile enumerate. ♦ organizarea unor expoziţii în miniatură pentru că dispun de o varietate de produse de artă populară tradiţională (cusături. felul acestora. Se recomandă ca ele să conţină în mod obligatoriu: ♦ prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei: număr de camere. împletituri. distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe. posibilităţi de încălzire. Reuşita promovării depinde. fermele. durata călătoriei. ♦ prezentarea modului în care se poate ajunge în satul. La acestea se adaugă o serie de modalităţi de promovare specifice turismului rural (agroturismului): ♦ organizarea de mese.). sărbători locale. alte informaţii despre gospodărie (număr de animale. posibilităţi de ameliorare cu apă (caldă şi / sau rece). felul acestora. Casele. fructe sau alte produse specifice. originalitatea. mediul natural sau elemente ale acesteia prezentate într-un pliant. gospodăriile. zona respectivă: mijloace de transport. amplasarea gospodăriei. în cadrul materialelor incluzând informaţii de detaliu. ♦ publicitatea făcută cu prilejul unor târguri. turismul fiind una din afacerile care pot exploata Internet-ul la maxim. Acest gen de materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete şi cât mai sugestive. şi de continuitatea ei.. -8- . vase de lut etc.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE După caracterul informaţiilor pe care le conţin. situaţia este diferită.

cotidiene (odihnă. serviciul turistic se prezintă ca un ansamblu de activităţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează şi în legătură cu aceasta. www. 1. etc. care pot fi procurate şi citite de către orice persoană conectată la Internet.ro/rural.com este primul site românesc de promovare turistică a ţării. o firmă specializată în dezvoltarea de servicii de promovare a turismului românesc pe Internet. el trebuie astfel conceput încât. etc. având un rol deosebit de important în atragerea turiştilor străini. prin conţinutul său.ro etc. o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. de asemenea. Prin natura lui.ro.suceava. Site-urile dorna.4. Acest site este realizat de firma Norbert Computer. evidenţiindu-se prin design şi calitatea informaţiilor furnizate.000 de cititori unici şi mai mult de 100. serviciul turistic trebuie să asigure condiţii pentru refacerea capacităţii de muncă. pe un server din SUA. O parte a activităţilor ce dau conţinut prestaţiei turistice vizează deci acoperirea unor necesităţi obţinute. este chemat să contribuie efectiv. înlocuiesc cu succes pliantele publicitare şi reclamele în revistele de specialitate din ţară şi din străinătate. www. asistenţa medicală. hrană).ro. Alte adrese utile: www. constituit sub forma unui produs turistic complex format din o serie de subproduse turistice cum sunt: transportul. adică la consumator.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE Aceste pagini web pot fi considerate „pliante electronice”.suceava. această metodă de promovare a serviciilor turistice a căpătat amploare şi în ţara noastră. www. masa.suceava. reclamele lor ajung acolo unde trebuie. agrementul.turism. în prezent site-ul are peste 50. O asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprimă turismului caracterul unui important instrument în realizarea unei noi calităţi a vieţii. cunoştinţe. chiar deprinderi noi. altele prezintă caracteristici specifice turismului şi respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia. Publicat pe Internet în luna mai 1997. care în scurt timp a reuşit să adune la un loc ofertanţi de produse turistice şi clienţi potenţiali.ro. Ca rezultat al creşterii -9- . din orice colţ al lumii. simultan cu petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber. aceste cifre fiind garanţia pentru firmele prezentate că ofertele lor sunt analizate şi că prin intermediul acestui mijloc de promovare.org/links/Travel. cazarea. humor. site-ul a reuşit să se impună în scurt timp ca fiind cel mai important ghid turistic al României de acest tip. O altă cerinţă a consumului turistic. Formele serviciilor turistice şi descrierea lor Serviciul turistic reprezintă o parte din serviciile economiei naţionale. acum fiind utilizată de câteva zeci de mii de firme româneşti. Astfel.000 pagini vizitate pe lună. În ultimii ani. http://romania. în urma efectuării consumului turistic. individual să dobândească un plus de informaţii.RoTravel. la care serviciul turistic.ecovalahia.

simultaneitatea execuţiei şi consumatorii serviciilor. în timp şi spaţiu. Astfel. cele mai multe fiind legate de comercializarea vacanţelor. în cele mai multe situaţii. Această caracteristică generează o serie de facilităţi în organizarea activităţii. sub forma unor activităţi. se măresc dimensiunile timpului liber. alimentaţie. O altă particularitate a serviciului turistic. Prestaţia turistică se caracterizează şi prin complexitate: ea este rezultatul diferitelor combinaţii între elemente decurgând din condiţiile naturale şi geografice. activităţi economice privind producerea şi vânzarea de bunuri pentru turişti. activităţi economice implicate în transportul turiştilor. Serviciile turistice sunt. a producţiei şi consumului lor. respectiv. Faptul că prestaţiile turistice se exteriorizează.ca expresie a receptivităţii şi adaptabilităţii turismului la schimbările intervenite în structura nevoilor de consum. Aceste elemente pot intra în proporţii diferite în alcătuirea produsului final. pentru realizarea lor efectivă. în sensul eliminării sau simplificării unor probleme de circulaţie.) furnizate de organizator. neavând posibilitatea să cunoască serviciile sau să le evalueze înainte de cumpărare. de istorie. Principalele activităţi cuprinse în ansamblul prestaţiei turistice pot fi sintetizate astfel: ♦ ♦ ♦ ♦ activităţi economice implicate în serviciile de cazare-masă. intangibile. după cum se şi pot substitui. de asemenea. turistul manifestă neîncredere şi corespunzător reţineri în formularea deciziei de cumpărare. agrement etc. Neîndeplinirea acestor cerinţe are efecte nefavorabile atât asupra volumului activităţii realizate cât şi asupra satisfacerii nevoii sociale. orice neconcordanţă de timp sau loc se soldează cu pierderi de ofertă şi/sau cereri neacoperite. a creşterii rolului în formarea şi educarea oamenilor. cazare. . Caracteristica de substituire a unor activităţi trebuie fructificată în scopul stimulării interesului pentru consumul turistic şi nu pentru acoperirea unor deficiente organizatorice sau de altă natură. prezenţa în acelaşi loc a prestatorului şi beneficiarului. dependentă de structura sa complexă este eterogenitatea şi. impune. activităţi economice şi neeconomice privind serviciile de divertisment. dar creează şi dificultăţi. Astăzi se manifestă un proces continuu de îmbogăţire a conţinutului prestaţiei turistice cu noi tipuri de activităţi . întrucât în aceste situaţii substituirea este în detrimentul unor programe turistice de conţinut. zilnic şi săptămânal. al promovării pe scară largă a progresului ştiinţific şi tehnic se reduce săptămâna de lucru.proces specific şi turismului românesc . participarea unui număr mare de prestatori la realizarea acesteia. de cultură şi civilizaţie) specifice fiecărei ţări sau zone şi serviciile (transport.10 - . de climă. O altă caracteristică a serviciilor turistice o reprezintă coincidenţa.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE productivităţii muncii şi perfecţionării proceselor de conducere.

prin contracte directe şi prin intermediul materialelor publicitare. neconcordanţa între nivelul confortului oferit şi exigenţele turiştilor.ADRIAN TRELLA ♦ activităţi legate de organizarea turismului. înglobează ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiile de cazare. cazarea şi serviciile suplimentare oferite de unităţile de pensiune. transportul turiştilor pe ruta de întoarcere. serviciul de cazare este influenţat de dotarea cu personal a capacităţilor de cazare. 7. serviciile de cazare asigură o bună valorificare a potenţialului turistic. insuficienţa spaţiilor de cazare.11 - .. Industria pensiuneieră şi respectiv calitatea serviciului de cazare influenţează nu numai dezvoltarea turismului. de existenţa unei baze tehnico-materiale de cazare (pensiuni. În acest context. care să ofere turiştilor condiţii optime şi care să îndeplinească. precum şi o serie de alte facilităţi de care beneficiază turistul pe durata transportului. acţiunile de propagandă şi informare turistică. În al doilea rând. reprezentanţi etc. ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătire influenţează negativ calitatea prestaţiei turistice şi. moteluri. Serviciul de cazare vizează. în cazul în care călătoria comportă utilizarea mai multor mijloace de transport. contractarea aranjamentului. după caz. în accepţiunea actuală. crearea condiţiilor şi confortul pentru adăpostirea şi odihna călătorului. Dezvoltarea şi calitatea serviciului de cazare sunt dependente.sector care. a capacităţii bazei tehnico. MONTANOLOGIE Principalele prestaţii şi succesiunea solicitării ar putea fi următoarea: 1. în primul rând. de nivelul de calificarea lucrătorilor. alimentaţia şi prestaţiile auxiliare acesteia. dimensiunile circulaţiei turistice şi posibilităţile de valorificare a patrimoniului. cabane. echiparea lor necorespunzătoare. 6. cu dotări corespunzătoare.) adecvate. decurgând din exploatarea capacităţilor de cazare. Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă. prin conţinutul său. de organizarea muncii în unităţile de pensiune. case de odihnă. fiind alcătuit dintr-un grupaj de prestaţii oferite turistului pe timpul sejurului în unităţile de cazare. 8. hanuri. Prin atracţia exercitată. care are menirea de a asigura favorabil desfăşurării consumului turistic. transportul şi. agrementul în varietatea formelor sale. popasuri turistice etc. în general.. respectiv a minimului de servicii solicitate şi stabilirea programului de desfăşurare a acţiunii. asociat acestuia. şi alte funcţii. 5. realizate de agenţii de specialitate. 3. de-a lungul tuturor momentelor anterioare este necesară prezenţa activităţii de relaţii publice. 4. El este produsul a ceea ce se numeşte industria pensiuneieră . prin intermediul acesteia. a disponibilităţilor de forţă de muncă. birouri de turism. transferul turiştilor şi bagajelor la pensiune sau de la un mijloc de transport la altul. 2. şi eficienţa acestei activităţi.

12 - . complexitatea serviciilor de cazare. de atractivitate a produsului turistic şi indirect de creştere a eficienţei comercializării lui. Calificarea profesională . ♦ HG 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor. ♦ activităţi cultural-artistice şi de agrement. Construcţiilor şi Turismului şi HG 413/2004 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Turism. Principalele prevederi ale legislaţiei româneşti referitoare la turism Reglementări generale: În ceea ce priveşte cadrul legislativ pentru înfiinţarea şi funcţionarea unităţilor din sectorul turismului menţionăm: ♦ Legea nr. manipularea bagajelor. ♦ activităţile cu caracter special.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE materiale. se numără: ♦ cazarea propriu-zisă şi activităţi complementare ei. se pot menţiona: primirea şi distribuirea în pensiune a corespondenţei turiştilor servicii de schimb valutar. 31/1990 privind societăţile comerciale oferă cadrul necesar înfiinţării unor societăţi care au ca obiect de activitate turismul. ♦ Decretul – Lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative. conducând la realizarea unor coeficienţi superiori de exploatare. de tipul organismelor neguvernamentale. prin care se acordă posibilitatea creării unor forme asociative cu personalitate juridică. repararea unor obiecte din dotarea turistului. 21/1924. asigurarea parcării autoturismelor etc. curăţirea hainelor şi a încălţămintei. spălatul şi călcatul lenjeriei. conceput în ideea satisfacerii complexe a cererii turiştilor şi călătorilor. legate de asigurarea acesteia.) 1. ♦ alimentaţia şi serviciile producătoare. ♦ activităţi comerciale. cu inventar suplimentar (perne pentru paturi suplimentare. Tot în această grupă se cuprinde dotarea camerelor. ce întregesc funcţia de cazare. ♦ Legea nr. diversitatea lor reprezintă un factor de prestigiu. la cererea clienţilor. care acţionează în domeniul turismului. pături etc.5. Printre principalele activităţi ce dau conţinut serviciul pensiuneier. păstrarea obiectelor de valoare. ♦ serviciile de informare şi intermediere. Din categoria serviciilor pensiuniere complementare. De asemenea.

categoriile de agenţi economici care pot organiza servicii turistice rurale sunt: ♦ persoanele. ♦ Învăţământ postliceal. precum şi proiectele de investiţii pentru fermele didactice şi dotările specifice. organizate ca exploataţii agroturistice montane. Nominalizarea şcolilor cu profil agromontan. care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi servire a mesei. clasele XII-XIII. vor fi avizate şi asigurate de Ministerul Agriculturii. Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care asigură o parte din alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din producţia proprie. denumire pe care o regăsim în OMT nr. Învăţământul agromontan se poate realiza şi în cadrul sistemului de formare profesională continuă prin organizarea de şcoli de arte şi meserii cu profil de agricultură montană. dacă fac dovada că prin activitatea lor contribuie la dezvoltarea zonei montane. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. . Legea Muntelui. ♦ Învăţământ secundar superior. de referinţă. omologări. iar formele sub care este identificat turismul rural sunt pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice. respectiv pentru cercetare. Pensiunile agroturistice erau denumite în Legea 145/1994 ferme agroturistice. atestări: ♦ OMT nr. 20/4 aprilie 1995 reglementează activitatea comisiilor tehnice de verificare a fermelor şi pensiunilor agroturistice. ♦ Conform legislaţiei în vigoare. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE ♦ Legea 347/2004. Definirea celor două forme de turism rural este următoarea: Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de cazare de până la 20 camere. de terenuri agricole pentru loturi experimentale. a căror bază materială va include ferme didactice. reglementează învăţământul agromontan preuniversitar ca parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ şi cuprinde următoarele niveluri: ♦ Învăţământ secundar inferior. 20/1995 şi al cărui conţinut este în vigoare. precedat de anul de completare. Autorizări. prin Agenţia Naţională a zonei Montane şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. clasele IX-X. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale. în folosinţă gratuită. prin ciclul inferior al liceului sau şcoala de arte şi meserii. Legea stipulează şi primirea de către instituţiile de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din zona montană.13 - .

chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile de număr de angajaţi şi venit anual şi se pot bucura de facilităţi acordate acestora potrivit legii. O.14 - . inclusiv în satele şi comunele care aparţin de oraşe şi municipii. Acesta conţine metodologia şi criteriile de . specifice pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice. Delta Dunării şi litoralul Mării Negre. 510 din 28. editate de Ministerul Turismului. din partea consiliilor locale. cu o capacitate de cazare de până la 10 camere inclusiv. În ceea ce priveşte aria de desfăşurare a turismului rural. a energiei electrice. serviciilor de telecomunicaţii utilizate de pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice cu o capacitate de cazare de până la 5 camere inclusiv. 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural prevede următoarele înlesniri speciale pentru persoanele fizice. Pot primi asistenţă tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului şi a Beneficiază de cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor în materialele de promovare turistică Prezentarea ofertei pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice în acţiunile de promovare Includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil turistic sau agricol a problemelor Scutirea de la plata impozitului de venit pe o perioadă de 10 ani a pensiunilor turistice şi a Plata la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic. deal şi munte. Conform legii. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect de activitate turismul rural şi agroturismul: Pot primi suprafeţe de teren pentru construcţii. turismul rural se poate organiza şi funcţiona în întregul spaţiu rural din şes. OG 63/1997 nu se mai limitează doar la zona montană. gazului metan şi a asociaţiilor profesionale. pensiunilor agroturistice. fax).06. pentru dezvoltarea şi exploatarea pensiunilor turistice şi agroturistice. din rezervele de terenuri aflate la dispoziţia acestora.G. Cele mai recente reglementări legislative privind clasificarea structurilor de primire turistice sunt date de Ordinul Ministerului Turismului nr. Li se pot acorda priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii (telefon. Acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maximum 10 ani pentru dezvoltarea şi/sau modernizarea capacităţilor de cazare. întreprinse de birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate ale Ministerului Turismului.2002. dobânda suportată de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobânzii de pe piaţa bancară. telex.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE Agenţii economici menţionaţi mai sus beneficiază de un statut juridic similar cu cel al întreprinderilor mici şi mijlocii.

statul poate acorda diferenţiat indemnizaţii compensatorii de handicapuri naturale producătorilor agricoli. precum şi crearea de produse turistice pe teritoriul României pot fi realizate numai de către agenţii economici din turism. acordat potrivit legislaţiei în vigoare. deţinătorii de structuri corespunzătoare primirii turistice calificate. următoarele categorii de gratuităţi sau facilităţi: gratuităţi pentru cazarea copiilor sub 7 ani. reduceri de tarife pentru elevi. . precum: OUG 107/1999 şi HG 237/2001. De aceea. . agenţii economici vor stabili: tarife pentru cazarea turiştilor pe cont propriu.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de alimentaţie publică din România. autorizaţi de Ministerul a Turismului. cap. gradul de ocupare. veterani. sezon. riscul financiar etc. Protecţia turiştilor se regăseşte şi în alte acte normative ale Guvernului României. Protecţia turiştilor Găzduirea turiştilor la pensiunea turistică rurală sau pensiunea agroturistică se face atât prin rezervarea de locuri printr-o agenţie de turism sau alt agent economic. oferirea. rentabilitatea activităţii. tarifele de cazare practicate de agenţii economici.15 - etc. prin relaţia turistprestator de servicii agroturistice. În temeiul HG 805/2001. în funcţie de politica tarifară. ceea ce se stipulează în actele normative privind contractarea şi derularea serviciilor turistice. văduve de război. invalizi. în scopul protecţiei turiştilor. serviciile trebuie să se realizeze în deplină siguranţă (protecţia fizică şi igienico-sanitară.). se determină de aceştia în mod liber. ziarişti invitaţi străini. iar pentru compensarea scăderii veniturilor populaţiei din zona montană. gazdele au obligaţia să specifice dacă tarifele includ sau nu contravaloarea micului dejun. posesori de licenţe în turism sau de certificat de clasificare. obligaţia să specifice dacă tarifele includ sau nu contravaloarea micului dejun. după caz (OUG 58/1999. handicapaţi Legea 347/2004 menţionează că producătorii agricoli din zona montană beneficiază de sprijinul financiar din partea statului. datorate restricţiilor privind utilizarea agricolă a terenurilor situate în arii protejate sau în zone defavorizate natural. În acest sens. tarife pentru turiştii veniţi organizat. 28). salariaţi ai Ministerului Turismului. Agenţii economici deţinători de structuri turistice corespunzătoare pot stabili. care vor fi exprimate în lei/zi/loc tip de cameră şi vor fi afişate vizibil. pensionari. pe baza cererii şi ofertei şi a calităţii serviciilor asigurate. IV. vânzarea serviciilor şi a pachetelor de servicii turistice. cât şi direct. În toate situaţiile. art. rezolvarea neconcordanţei între serviciile oferite şi calitatea lor cu serviciile şi tarifele pachetului de servicii vândut de firmă.. studenţi. comercializarea.

b. modificările intervenite în structura pe categorii de vârstă şi a transformării turismului într-un fenomen de masă. a. urmărind evoluţia industriei ospitalităţii pe plan internaţional până în prezent. Turismul montan are un caracter complex. umane). fiind în conexiune directă cu celelalte activităţi din zonă.16 - . În acest context pornind de la necesitatea reconsiderării zonei montane în prezentul curs vom încerca o jalonare de ansamblu a principalelor direcţii de acţiune în vederea înscrierii produsului turistic montan între componentele de competitivitate ale turismului romanesc. culturale. diversificarea continuă a cererii turistice ca o consecinţă a motivaţiei turiştilor. staţiunile. unităţi de cazare. au identificat o serie de tendinţe generale ale cererii şi consumului turistic. TIPOLOGIE. Definiţii Apreciat deseori ca un perimetru cu o activitate restrânsa muntele nu a reprezentat o prioritate pentru progresele de valorificare a resurselor naturale de turism. socială şi culturală a colectivităţii în care se desfăşoară. pensiunile şi fermele agroturistice).1. Este o formă de turism care se desfăşoară în mediul montan care prezintă următoarele caracteristici: valorifică resursele turistice montane (naturale. atât în infrastructura cât şi în alte domenii. El nu poate fi disociat de viaţa economică. Reprezintă un factor de dezvoltare a unor activităţi conexe cu efecte benefice asupra nivelului veniturilor având un „efect multiplicator“ pentru dezvoltarea altor activităţi tangente turismului. fapt atestat în tara noastră de echiparea relativa modesta atât calitativ cât şi cantitativ. Ansamblul activităţilor turistice care se desfăşoară în mediul montan. de agrement. de alimentaţie şi în acelaşi timp prezenţa neconvingătoare în staţiunile turistice cu real specific montan. IMPORTANŢĂ 2. Analiştii turismului. DEFINIŢIE.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE CAPITOLUL II TURISMULUI MONTAN. case de vacanţă). cum ar fi: dezvoltarea continuă ascendentă a fluxurilor turistice. Concept. hoteluri rurale. Activitatea turistică care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant natural şi uman din zona montană. . Turism montan. valorifică suprastructura turistică (mijloace şi căi de acces. utilizează diverse spaţii de cazare (hanuri.

dezvoltarea şi diversificarea mijloacelor de transport. Rolul turismului în economia unei ţări poate fi definit prin: aportul la nivelul venitului naţional. sporirea duratei timpului liber prin reducerea zilei de lucru şi prin mărirea concediilor. se disting. parcurse cel mai ades pietonal şi care înregistrează maximul de încărcătură pe unitatea de suprafaţă. regulator al balanţei de plăţi externe. între 5-20 kilometri. Factorii determinanţi ai transformării cererii şi consumului turistic pe plan mondial sunt legaţi de caracteristicile societăţii contemporane. cu efecte pozitive asupra populaţiei cum ar fi: creşterea veniturilor şi a puterii de cumpărare. parcursă cu mijloace mixte. dar a lipsei infrastructurii rutiere moderne. element de instruire şi educaţie. etc. zona medie cuprinsă între 10-50 kilometri. de tip autostradă. creşterea continuă a nivelului de cultură a populaţiei şi creşterea gradului de urbanizare a acesteia. valorificarea superioară a resurselor în profil teritorial. În condiţiile recentei reevaluări a turismului de weekend. Aceasta corespunde atât spaţiilor rurale propriu – zise. element dinamizator al structurilor economice.17 - . pietonale şi automobilistice. . implică frecvenţa spaţiilor rurale situate cât mai departe de oraşe şi care pot facilita accesul într-un mediu natural autentic. cu mijloace automobilistice.ADRIAN TRELLA - MONTANOLOGIE înregistrarea unor diferenţe apreciabile în circulaţia turistică de la o ţară la alta. vocaţie ecologică. creşterea speranţei medii de viaţă şi dezvoltarea sau modernizarea mijloacelor de informare. asigurarea unei circulaţii băneşti normale. zona apropiată. sau cât mai puţin afectat de intervenţii antropice. creşterea produsului intern brut pe cap de locuitor şi a nivelului de dezvoltare economică a unei ţări şi gradul de instruire care influenţează în mod direct exigenţele manifestate în legătură cu petrecerea vacanţelor. parcursă în totalitate cu mijloace mecanice. care oferă posibilităţi multiple de creşterea productivităţii muncii. tendinţa de creştere a populaţiei globului. în consecinţă. în funcţie de distanţe: zone situate la unu-cinci kilometri de oraşul generator de fluxuri turistice. precum şi ariilor mai puţin populate din regiunile montane sau litorale care nu au fost incluse în zona de influenţă a turismului de staţiune. creşterea cheltuielilor pentru serviciile turistice în totalul bugetelor de familie pe măsură ce cresc veniturile populaţiei. stabilizarea forţei de muncă. Expresia turism verde se referă cu predilecţie la elementele reprezentative ale peisajului în cadrul căruia componenţii naturali deţin un loc principal şi.

Muntele Mic) împreuna cu Poiana Mărului împreuna cu nucleele Peştera. de distribuţie din atracţiile turistice se concentrează în împrejurimile localităţii (Braşov. Crivaia. Trei Ape g) punct turistic de un element de atracţie turistică suficient de interesant pentru a motiva deplasarea turiştilor şi care dispune de o minima echipare turistică (ex. centrul turistic poate fi socotit: 1.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE 2. Zănoaga pot forma reale complexe turistice e) centre turistice sunt reprezentate de un conglomerate urban sau rural care include în teritoriu sau unele atracţii turistice. Miercurea Ciuc) 2. centrul turistic de excursii care primeşte vizitatori de o zi f) nucleul turistic reprezintă o lucrare teritoriala care include un număr restrâns de obiective turistice şi prezintă o funcţionare modesta din cauza slabelor dotări . Balea Lac. echipamente şi servicii capabile sa motiveze deplasarea şi sejurul turiştilor Concret. Cheia de Prahova) Baza activităţii unei staţiuni turistice o constituie serviciile de cazare. d) complexul turistic reprezintă o grupare a mai multor obiective turistice relative omogene care include cel puţin o localitate sau mai multe regiuni turistice (ex. acesta aflându-se într-o strânsa legătura cu funcţiunile economice. Poiana Braşov.18 - . centrul turistic de sejur coincide cu staţiunea turistica 3. o anumita omogenitate şi conferă zonei un caracter unitar c) areal turistic reprezintă o parte componenta a unei zone relativ omogena din punct de vedere al resurselor turistice dar şi a infrastructurii existând o legătura strânsa între localităţile sau centrele pe care le includ. centrul turistic de escala în principiu situat pe mari artere rutiere 4.2 Tipologia unităţilor taxonomice amenajate pentru turism În literatura de specialitate sunt făcute unele clasificări ale unităţilor teritoriale în funcţie de mărimea şi importanta lor definite după cum urmează : a) regiune turistică reprezentata de o mare suprafaţa în care întreaga viata economico-sociala e marcata într-o măsura importanta de activitate turistică : Munţii Carpaţi b) zona turistică reprezentata de un teritoriu întins care include mai multe subzone sau localităţi cu atracţii antropice.aici pot fi incluse Văişoara. Voineasa. sociale. agrement. alimentaţie. Culoarul Rucăr Bran care pot fi considerate areale turistice. transport. juridice şi politice. echipamente şi servicii turistice care au o funcţionalitate independenta. Exemplu: Valea Prahovei. dar .

dar şi cu structuri turistice şi dotări specifice (pârtii de schi. băi de nămol. dar mai ales în activităţi de turism. aşezare geografica. Tipologie turism de cură balneară: – practicat în staţiunile cu izvoare minerale termominerale şi termale.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE şi culturale ale activităţii respective. dimensiunea localităţilor. săruri). dar şi de structurile şi dotările specifice corespunzătoare. în funcţie de îndeplinirea criteriilor prevăzute în normele de atestare a staţiunilor turistice. sporturi montane extreme).19 - . care beneficiază de toate resursele naturale. c) staţiunile montane . turismul montan – cuprinde drumeţia. schimbarea altitudinii etc.. modul în care corespund cererii turistice condiţionează şi fluxurile turistice sub aspectul mărimii şi structurii lor. transport pe cablu) care presupun produsul turistic de tip montan. ele se împart în doua categorii: a) staţiuni de interes naţional b) staţiuni de interes local În funcţie de elementele de diversificare şi de natura resurselor turistice o altă clasificare care este deseori abordata în literatură de specialitate. dar şi de alţi factori ambientali recunoscuţi ştiinţific şi totodată de toate structurile şi mijloacele de dotare necesare alimentarii produsului turistic balnear.localitate sau parte a unei localităţi care dispune de ambiaţă montană pitorească şi nepoluată de factori naturali de mediu. În funcţie de caracteristicile specifice fiecărei staţiuni în activitatea practica sunt identificate următoarele tipuri de staţiuni turistice a) staţiuni balneare b) staţiuni climaterice c) staţiuni termale d) staţiuni pentru sportul de iarna De asemenea. grupează staţiunile turistice în următoarele categorii: a) staţiuni de litoral . ozonificat. cura climaterică (aer curat. turismul de litoral (balnear-maritim) – practicat pentru cura heliomarină.sunt localităţi sau parte a unei localităţi amplasate pe litoralul Marii Negre. cura climaterică marină. . cunoscute pentru puterea de vindecare a apelor. Calitatea acestor servicii.localităţi sau parte a unei localităţi care dispune din belşug de factori naturali de cura (ape minerale. b) staţiuni balneare . Criteriile de clasificare ale staţiunilor turistice pot fi multiple şi se pot grupa după funcţia turistica.

a muzeelor. s-au modificat structuri sociale. turismul de afaceri – cu tendinţă accentuată de creştere. a caselor memoriale. de artă. turismul montan a contribuit la modificarea unor reguli sociale: au apărut profesii noi. 2. botezuri. În literatura de specialitate în rândul informaţiilor prin care se atesta locul turismului montan în economia locala şi naţionala este deţinut de indicatori ponderea PIB-ului Dintre ramurile care beneficiază cel mai mult de pe urma turismului montan putem menţiona construcţiile. campionate. rudelor apropiate. ziua fiilor satului etc. turismul sportiv – este prilejuit de manifestările sportive de anvergură (olimpiade. burse. turismul sentimental – deplasare cu persoana iubită cu scopul asigurării intimităţii. dar dezvoltarea turismului montan a exercitat totodată şi unele efecte negative cu referire mai ales la creşterea rapida a preturilor (pentru produsele agricole). etc. . participarea la evenimente religioase importante. turismul comercial-expoziţional – legate de târguri. turismul festivalier şi de carnaval – prilejuit de festivaluri importante culturale şi de agrement.).3. turismul familial – vizitarea părinţilor. participarea la manifestări culturale. arhitectonice.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE turism cultural – vizitarea monumentelor istorice. şi în general a sporit nivelul de trai material şi cultural al populaţiei în zonele montane. În timp. toate conducând practic la creşterea nivelului de trai. turismul eveniment – deplasări în spaţiu rural pentru a participa la evenimente ocazionate de nunţi. turismul nostalgic – revenirea la locurile copilăriei sau cele cu semnificaţii speciale. dar s-au dezvoltat intensiv serviciile publice şi comerciale.20 - . Locul turismului montan în economia locala şi naţionala Activitatea turistică are implicaţii numeroase şi forme diferite asupra mediului uman dacă efectele economice directe sunt evidenţiate în general. expoziţii. turismul de reuniuni şi congrese – legat de manifestări ştiinţifice. turismul religios – vizitarea unor lăcaşuri de cult. la scumpirea imobilelor şi chiar la îngreunarea accesului. etc. îmbogăţirea infrastructurii locale. de bilanţ.. cuantificarea şi evaluarea lor rămâne extrem de dificila. Prin dezvoltarea turismului montan s-au putut crea nu numai locuri de munca. atât pe plan european cât şi în tara noastră. dar şi schimbările structural demografice la nivel naţional şi local. copiilor. turismul de vânătoare şi pescuit – răspândit în toate zonele ţării. Susţinerea dezvoltării turismului montan a avut la baza crearea de noi locuri de munca. producţia materialelor sportive şi dezvoltarea cailor de acces către zonele montane. dezvoltarea turismului montan a avut efecte nemijlocite în sub aspect socio-cultural. de instruire.

În acelaşi timp au fost construite alte puncte de distracţie turistică în zona montană. Potenţialul turistic al zonei carpatice este dat de o multitudine de obiective naturale sau antropice variate şi valoroase: Condiţii naturale A. Relieful specific zonei Carpaţilor se remarca prin: a) peisaje alpine situate la peste 2000m b) peisajele cu relief glaciar unde se remarca lacurile glaciare c) platourile. În acest fel zona turistică a munţilor Carpaţi si-a sporit atractivitatea prin echipamentele şi amenajările specifice menite sa atragă cât mai mulţi turişti. popasuri turistice.lea Război Mondial.21 - . stâncile şi pietrele munţilor oferă de asemenea un peisaj deosebit .4. Oferta turismului montan în tara noastră În tara noastră numeroase grupări asociaţii şi societăţi de turism care au funcţionat începând cu secolul XIX. zone de agrement. Borşa. Oferta turistică montană din tara noastră prezintă caracteristici conferite de particularităţile fizico geografice ale Carpaţilor care ii diferenţiază de alte lanţuri montane europene. defileele. Paltiniş. una dintre cele 3 componente definitorii a structurii peisagistice din tara noastră. concretizate în cabane. Zona montană. Odată cu reorganizarea activităţii de turism prin înfiinţarea oficiului naţional de turism şi mai ales după al II . Stâna de Vale. Astfel. Munţii Carpaţi ocupa o treime din suprafaţa tarii (66 700 km²) oferind o mare diversitate de atracţii turistice originale şi deosebit de valoroase. De activitatea acestora se leagă de fapt propagarea şi dezvoltarea turismului montan. s-au realizat numeroase investiţii pentru dezvoltarea staţiunilor montane: Sinaia. Printr-o serie de caracteristici. principala trăsătura a ofertei montane romaneşti o constituie discrepanta între valoarea şi atractivitatea potenţialului turistic şi gradul actual de valorificare care înregistrează sensibile minusuri cantitative dar mai ales calitative. multitudinea depresiunilor intracarpatice conferă lanţului carpatic o larga accesibilitate din toate colturile ţării. alături de Dunăre şi Marea Neagra contribuie într-o foarte mare măsura la diversitatea potenţialului turistic al României. au avut contribuţii remarcabile la echiparea turistică a zonei montane. Semenic. Predeal. cheile. munţii Carpaţi se diferenţiază atât de Alpi cât şi de Balcani mai ales prin: a) altitudini ce depăşesc 2500 m pe alocuri b) ca latine au întindere maxima de 160 km Carpaţii Orientali (intre Baia Mare şi Tacica) c) o întindere minima de 35 km Carpaţii Orientali în Făgăraş (intre oraşul Victoria şi comuna Nucşoara) De asemenea podişurile de culme între 1000 şi 2000 m.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE 2. hanuri.

Sarmisegetusa Ulpia Traiana. cetăţile Ponorului. de baraj natural şi artificial. Bran. Harghita h) domeniile schiabile între 800-2000 m sunt lipite de avalanşe de zăpada şi ferite de viscole puternice B. precum şi crestele vulcanice din munţii vulcanici Căliman. Arbore. Baile Herculane b) construcţiile feudale: castele şi cetăţi cu valoare istorica şi arhitecturala întâlnita la Codlea. Parcurile naţionale cele mai vestite. totodată în zonele depresionare din interiorul munţilor se întâlnesc izvoare de ape minerale D. Deva. Astfel. Baia Mare e) elemente etnografice şi folclor începând cu arhitectura populara. în Ciucaş ( Ciupercile.Babele şi Sfinxul). Alba Iulia d) muzeele şi castelele memoriale: Peles. catedrale catolice din Miercurea Ciuc. Resursele hidrografice: munţii noştri adăpostesc numeroase râuri şi pârâuri. Creasta Cocsului în Gutâi. Bran.ADRIAN TRELLA d) peşterile . bisericile din lemn din Maramureş şi alte zone din Ardeal. Suceviţa. meşteşugurile artizanale. Pietrosul Rodnei. în zona montană prezintă un deosebit interes: a) vestigiile arheologice de la Bretcu. Condiţiile climatice favorizează practicarea turismului tot timpul anului prin faptul că exista 40 de zile anual cu cer senin şi temperaturi medii între 0-6°C. Moldoviţa. porturi specifice . Hunedoara.22 - . cusături populare. adevărate monumente istorice şi de arta răspândite în întreg lanţul Carpatic. Gurghiu. Codrii Căprioarei (Rarău) Potenţialul turistic antropic completează în mod armonios frumuseţea cadrului natural. Turnul lui Goliat. cele mai vestite fiind Voroneţ. Caransebeş. sunt Retezat. vulcanice. Conurile vulcanice în Tibleş. Sighişoara c) mănăstirile. lacuri glaciare. Sinaia. Oraviţa. Petroşani. Muntele Domogled. grosimea stratului de zăpada favorabile practicării schiului se menţine 4 -5 luni/an. Costesti. creaţii şi credinţe populare. Tigăile Mari) g) relieful vulcanic oferă obiective naturale interesante cum ar fi Detunata Goala în Metaliferi. Resita. stratul de zăpada depăşeşte 20 m anual la înălţimi de peste 1500m .România ocupa locul III în Europa cu peste 10900 peşteri) MONTANOLOGIE e) pereţii stâncoşi ai Carpaţilor favorizează practicarea alpinismului (in Bucegi . Elementele de fauna sunt foarte diversificate de la animale cinegetice de interes vânătoresc la pasări de munte precum şi un fond piscicol (păstrăvul şi linul) E. C. Rosia Montană.

practicarea sporturilor de iarna). h) conceperea şi promovarea pe piaţa externa şi interna a unor produse turistice originale deja consacrate (circuitul dracula. saline.economice create de mana omului după al II . Oportunităţi şi limite ale dezvoltării turismului montan Zona montană reprezintă pentru tara noastră un element marcant al potenţialului turistic de care dispune constituindu-se astfel ca un produs turistic competitiv pe piaţa interna şi internaţionala. Bicaz şi Izvorul Mureşului . j) preturi şi tarife relativ scăzute fata de puterea de cumpărare a turiştilor.lea război mondial .drumurile Trans Carpatice .Transfăgărăşanul 2050 m străbate un tunel de 890m g) aşezările urbane şi rurale situate atât pe principalele vai cât şi în interiorul munţilor pana la 12001300m/alt cu oameni harnici. recreere şi tratament. dar şi pentru practicarea sporturilor de iarna. gospodari. f) un mediu natural în general lipsit de surse majore de poluare. d) mare accesibilitate în zonele din masivele montane şi o reţea intensa de comunicaţii rutiere şi feroviare care îngăduie accesul în oricare dintre masivele montane din toate direcţiile. e) existenta unui patrimoniu cultural. vizitarea cetăţilor şi monumentelor istorice. religios şi istoric foarte valoros. Vidra. primitori. nămoluri terapeutice) fapt ce permite amenajarea şi dezvoltarea unor staţiuni cu profil complex şi atractiv. g) experienţa importanta în amenajarea şi dezvoltarea unor staţiuni montane pentru odihna. Necesitatea dezvoltării turismului montan decurge din multiplele posibilităţi pe care le deţine muntele în satisfacerea motivaţiilor turistice deosebit de diverse dar mai ales din tendinţa de creştere a cererii pentru practicarea sporturilor de iarna precum şi de posibilitatea obţinerii unor încasări ridicate/zi turist şi realizării unor eficiente economice şi sociale ridicate. . turul mănăstirilor. Puncte forte ale turismului montan a) un potenţial turistic montan deosebit de valoros de o mare complexitate şi o varietate a resurselor naturale şi antropice precum şi o natura virgina în mare parte. izvoare termale.5.predomina barajele Vidraru.23 - .ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE f) obiective turistice tehnico . c) îmbinarea armonioasa a resurselor turistice montane cu factorii naturali terapeutici (izvoare minerale. 2. i) cerere turistică potenţială foarte importanta şi în continua creştere. b) un important domeniu schiabil garantat de prezenta zăpezii la altitudini joase (1000-1500m) şi care circa 5 luni pe an favorizează practicarea sporturilor de iarna.

Exista şi nenumărate dezavantaje în acest domeniu care au împiedicat dezvoltarea potenţialului turistic montan pe măsura posibilităţilor de care dispune sau în comparaţie cu amenajările renumite din Alpi. alimentaţie. . Germania. implementarea relativ lenta a practicilor manageriale moderne în conducerea turismului la toate nivelele.24 - . al volumului. al valorii şi a posibilităţilor de valorificare turistica. Toate aceste elemente de analiza trebuie luate în considerare la elaborarea concepţiei globale de valorificare superioara a zonei turistice montane din tara noastră. Polonia. a pârtiilor de schi h) proasta gestionare a domeniului schiabil amenajat i) zona relative redusa a produselor turistice promovate atât pe piaţa interna cât si pe piaţa externa j) neconcordanta evidenţa între nivelul plaţilor şi tarifelor practicate şi calitatea serviciilor oferite k) vizibila degradare a mediului natural în ariile de circulaţie interna fie prin eroziunea solului dar mai ales neglijenta şi lipsa educaţiei turiştilor Dintre limitele cele mai pregnante întâlnite în turismul din tara noastră menţionam: concurenta puternica pe piaţa europeana a turismului montan manifestata în tari ca : Austria. b) amplitudinile moderate ale munţilor Carpaţi precum şi morfologia reliefului montan nu permit în general amenajarea unor pârtii pentru marile concursuri de schi c) lipsa unei evaluări precise a întregului domeniu schiabil potenţial în tara noastră d) slaba dezvoltare a reţelei de unităţi turistice de cazare. Franţa. absenta unei politici de investiţii care sa modernizeze structura materiala în domeniul turismului montan. a eforturilor de amenajare a unei zone montane g) proasta întreţinere a cailor de acces rutier în zona montană mai ales a drumurilor secundare precum şi a traseelor montane. lipsa infrastructurii corespunzătoare pentru dezvoltarea turismului montan. slaba implicare a autorităţilor locale în dezvoltarea turismului montan datorita lipsei de experienţa. agrement e) slabele performante tehnice ale amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarna şi mai ales necorelarea acestora ca lungime şi capacitate cu capacitatea de cazare a staţiunii f) inegala repartiţie a investiţiilor turistice. Italia.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE k) reţea de comunicaţii deja operaţionala atât în tara cât şi în străinătate incluzând agenţiile romaneşti dar şi oficiul pentru promovarea turismului (peste 20 de birouri în străinătate). Punctele slabe ale turismului montan din tara noastră a) repartizarea spaţiala inegala a resurselor turistice montane din punct de vedere al structurii. Elveţia.

dar şi cultural staţiunea turistică oferă o gama de activităţi bazate pe valorificarea unor resurse naturale şi antropice .” Definiţia 2: o alta definiţie este data de hotărârea guvernului nr. dar şi cu structurile necesare valorificării şi practicării turismului” .în tara noastră specialiştii au adoptat: Definiţia 1: “staţiunea turistică este o localitate prin care turismul reprezintă ramura preponderenta ca volum de activitate economica cât şi un grad de concentrare a populaţiei locale care dispune de potenţial turistic şi din aceasta. dar unde se înregistrează totodată şi efectuarea unor cheltuieli dar şi obţinerea de venituri .privita din acest punct de vedere şi definite din punct de vedere economic staţiunea turistică este o unitatea spaţiala bine organizata şi dotata cu echipamentele care oferă un ansamblu diversificat de produse şi prestaţii servicii turistice asimilate unei localităţi şi reducând totodată diferiţi agenţi economici.în acest context OMT şi Academia Internaţionala de Turism definesc staţiunea turistică ca o localitate ce prezintă un ansamblu de elemente de atracţie turistică şi care este dotata în acelaşi timp cu mijloace de cazare.din punct de vedere social. staţiune turistică atrage populaţia nerezidenţiala ca beneficiara a produselor şi serviciilor turistice pe care le oferă. .1. .ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE CAPITOLUL III STAŢIUNEA MONTANĂ 3. care permit diferitelor categorii de turişti sa se întâlnească.literatura de specialitate oferă o paleta extinsa de concepte şi definiţii fie cu un caracter general sau particular al staţiunii turistice . Staţiunea turistică Localitatea turistică este destinata primirii turiştilor pentru sejururi de scurta şi lunga durata. În limbajul curent o asemenea aşezare poarta numele de staţiune a) turistul găseşte aici un loc de cazare b) găseşte în acelaşi timp toate serviciile şi produsele turistice necesare sejurului sau . de alimentaţie şi de agrement pentru turişti pentru o anumita perioada de timp.25 - . .din punct de vedere turistic orice staţiuni reprezintă nucleul desfăşurării efective a unor activităţi de turism în care se creează o noua valoare.77/1966 pentru aprobarea normelor privind atestarea staţiunilor turistice: “localitatea cu funcţii turistice specifice dotate cu resurse naturale şi antropice. să se cunoască şi să comunice între ei.

gradul de confort. lungimea şi calitatea pârtiilor de schi. sunt tot mai mult apreciate datorita importantei lor 3.26 - .corelarea debitelor telefericelor cu capacitate de cazare .corelarea lungimii telefericelor cu capacitate de cazare . accesibilitatea din punct de vedere fizico-geografic şi al stării drumurilor de acces.muntele a fost din totdeauna cea mai sugestiva dovada a măreţiei naturii.. 3. dar şi satisfacerea la nivel optim a necesitaţilor de odihna şi recreere al populaţiei.2 Clasificarea staţiunilor turistice montane Este considerată de către specialişti pe cât de oportună pe atât de necesară pentru definirea tuturor strategiilor posibile de dezvoltare.modalităţile de amenajare a domeniului schiabil atât pentru schi alpin cât şi pentru schi fond. 2. 5. domeniul schiabil potenţial .structura şi diversitatea agrementului 6.astfel în prezent efectele dezvoltării turismului montan în plan economic. protejarea şi conservarea atracţiilor turistice naturale şi antropice. numărul şi calitatea telefericelor. de aceea el a devenit astăzi una dintre principalele destinaţii de vacanta fiind considerat în esenţa pentru multe popoare ca un simbol al spiritualităţii . Clasificarea staţiunilor turistice montane are drept criterii de bază atractivitatea staţiunilor. pe baza stabilirii unei importante relative a fiecărui factor s-a putut concretiza un scor final care sta la baza clasificărilor staţiunilor montane din România astfel : . 4. corelarea lungimii pârtiilor cu capacitate de cazare . social şi cultural deşi sunt foarte greu de cuantificat.dezvoltarea de ansamblu a turismului în general şi transformarea lui într-o mişcare de masa a făcut ca muntele sa se impună tot mai mult prin atenţia investitorilor şi promotorilor turismului montan . activitatea de promovare pe plan extern Toţi aceşti factori deţin fiecare ponderi diferite în activitatea staţiunilor turistice montane. Pe baza evaluării atractivităţii staţiunilor turistice montane din tara noastră. în schimbul creării cadrului propice pentru valorificarea.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE . iar principalele criterii de evaluare a atractivităţii factorilor de succes sunt următoarele : 1. . potenţialul turistic respectiv varietatea şi calitatea tuturor resurselor turistice naturale antropice. echivalent. echipamentele turistice de baza concretizate în capacitatea de cazare.se poate spune a în tara noastră staţiunea turistică face obiectul unei atestări oficiale.

Predeal cu scoruri cuprinse între 4 şi 5 b) staţiuni cu perspective bune de lansare în turismul internaţional ca Semenic. care au întâlnit scoruri între 2. Aceşti factori sunt esenţiali în selectarea stilului ce urmează a fi amenajat şi în elaborarea şi realizarea amenajării staţiunilor. Buşteni. Experienţa cercetătorilor francezi este luata drept model de referinţa în literatura de specialitate şi în practică turistică.50 şi 3 3. Izvorul Mureşului etc. staţiuni de interes local sau nuclee turistice. Sinaia.3. Borşa.50. Padina cu scoruri cuprinse între 3 şi 4 2. Parâng. Teoria şi practica ultimelor decenii în domeniul amenajării turistice montane a scos în evidenţă principii ale conceperii unei staţiuni montane dar au constat în acelaşi timp şi anumite tehnici de determinare a capacităţilor de primire ale staţiunii astfel încât aceasta sa îşi realizeze scopurile pentru care au fost create. Păltiniş. Durau. De la un munte la altul. soluţiile de amenajare şi gestiune a zonelor montane pot sa difere foarte mult în funcţie de condiţiile geografice. Sâmbăta şi scoruri între 2 şi 2. Peştera. dar şi de prelungire a frecventării staţiunii. infrastructura generala şi fluxurile turistice. un mare potenţial de dezvoltare dintre care menţionam : Harghita Băi. Arieseni. la baza concepţiei unei staţiuni montane trebuie sa stea următoarele principii: 1. dar totodată de imaginaţia sau experienţa cercetătorilor.27 - . În acest sens implementarea unei staţiuni montane reprezintă o decizie condiţionata de interdependenţa complexă dintre cadrul natural. Astfel conform serviciului de studii pentru amenajarea turistică a muntelui. Principii de proiectare şi dezvoltare a staţiunilor turistice montane Destinul turistic al zonei montane depinde de mare măsura de dorinţele şi nevoile clientelei potenţiale dar şi de imaginea pe care o au diferitele situri în zona montană. Voineasa. economice. 3. de la o tara la alta. Stâna de Vale. Vidra. .ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE 1. staţiuni cu interes naţional : Cheia. Principiile satisfacerii nevoilor clientelei Înaintea proiectării unei staţiuni de turism montan sunt necesare studii aprofundate asupra comportamentului şi aşteptării clientelei în vederea luării masurilor de atragere a turiştilor. sociale. Muntele Mic. Vatra Dornei c) staţiuni noi amenajate în zone de mare atracţie turistică care pot fi promovate pe pieţe internaţionale precum Capra. staţiuni de interes naţional şi internaţional au obţinut scoruri în valoare mai mare decât trebuie şi sunt la rândul lor de 3 categorii : a) staţiuni lansate deja în turismul internaţional ca Poiana Braşov.

120 zile/an. care presupun prezenţa zăpezii. 2) morfologic. a avalanşelor şi soare cât mai mult timp. a ceţii. care presupun absenţa riscului de remodelare a spaţiului pentru schiat.Pretenţiile schiorului determinate la rândul lor de costul sejurului. 3) geologic. lipsa vântului. de durata sejurului şi de dorinţele nelimitate ale turistului de a obţine o satisfacere cât mai mare prin: a) un schiat confortabil şi piste regulate pentru schiat b) schiat fără constrângeri pe piste omogene cu schiori de nivel asemănător c) schiat în deplina securitate pe piste bine organizate şi uşor de schiat d) schiat la soare. Principiul asigurării calităţii factorilor naturali Pentru asigurarea calităţii factorilor naturali trebuie îndeplinite unele condiţii de ordin: 1) climateric. scop în care trebuie organizat: a) itinerarii pentru plimbare şi drumeţie b) cadru rural atractiv c) realizarea unor contracte culturale d) activităţi sportive în afara schiului e) diferite forme de divertisment cât şi activităţi pentru întreţinerea sănătăţii şi a formei fizice f) asigurarea unui nivel ridicat al calităţii tuturor serviciilor turistice 2. .28 - .Luarea în calcul a persoanelor care nu practica schiul.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE Fiecare staţiune trebuie sa îşi elaboreze o strategie proprie de stabilire a criteriilor la alegere conform rezultatelor din studiile de piaţa realizate în Franţa prin care se evidenţiază următoarele criterii: a) zăpada asigurata b) preţuri competitive c) lipsa cozilor la mijloacele mecanice de urcat d) ambianţa e) calitatea peisajului şi a arhitecturii f) soare g) calitatea terenului schiabil Înainte de abordarea acestor aspecte este absolut necesară luarea în considerare a următoarelor aspecte: . mulţi turişti pretinzând bronzarea . care se referă la capacitatea muntelui de a avea cât mai multe pârtii de schi cu o legătura coerentă între ele.

constituit din specialişti francezi. dar şi a pietonilor şi a vehiculelor c) posibilităţi de expunere la soare d) crearea unui centru atractiv pentru distracţii e) urbanizarea “in potcoava”. Principiul urbanizării În toate situaţiile amenajării staţiunile turistice montane. reţeaua de pârtii trebuie sa fie variată pentru a se separa de schiori cu nivelul de pregătire diferita.29 - . 4. Pentru aceasta cauza totdeauna se au în vedere: a) configuraţia domeniului schiabil b) mărimea domeniului schiabil amenajat sau potenţial c) configuraţia sitului. cele mai importante principii de urbanizare se refera la: a) reducerea deplasărilor schiorului. de capacitatea de împădurire. De aceea. alimentaţie.ADRIAN TRELLA 3. agrement). Principiul amenajării optime a pârtiilor MONTANOLOGIE Schiul este exploatabil din punct de vedere comercial pe pârtii cu o panta medie cuprinsa între 10 şi 45 °. alimentaţie. specialişti din tara noastră cunoscând particularităţile şi specificul zonei montane pe baza următoarelor principii: a) asigurarea accesibilităţii în staţiunile montane în cele mai moderne mijloace de transport . locul amenajării. deplasarea comoda a turiştilor şi legătura strânsa a turiştilor cu domeniu schiabil. toate aceste trebuie sa asigure: acces la pârtie. dar şi a pietonilor b) separarea funcţiilor (asigurarea circulaţiei schiorilor. În acest context. circulaţia uşoara a schiorilor .în general amplasarea pârtiilor se face în jurul unităţii de recepţie. dar şi posibilităţi de staţionare. Majoritatea schiorilor prefera pantele sub 30° pe când începătorii prefera pantele sub 15°. servicii urbane de calitate (cazare. a locului de unde se organizează pârtiile. agrement Pe baza principiilor stabilite în luarea în considerare a serviciului pentru amenajarea turistică a muntelui. dictează atât opţiunile cât şi modelele de urbanizare. dar şi a unităţilor de comerciale şi de servicii f) trebuie sa existe legături flexibile între diferitele construcţii din staţiunea montană prin ridicarea unor galerii pietonale g) circulaţia şi staţionarea mijloacelor de transport trebuie sa se facă prin spatele clădirilor de cazare. Acest lucru reduce riscurile de accidente şi creează satisfacţii la cât mai mulţi turişti. situl trebuie sa fie cu o configuraţie cât mai extinsa şi o orientare cât mai deschisa d) calitatea sitului care este data de modul de expunere a pârtiilor de gradul de urbanizare a unei staţiunii.

ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE b) amenajarea domeniului schiabil dar şi crearea condiţiilor optime pentru practicarea altor sporturi de iarna c) crearea mijloacelor de transport pe cablu atât pentru acces agrement. schiori de scoli de schi 15%.) 3. amenajarea şi extinderea suprafeţelor pentru practicarea schiului de fond şi al celui de plimbare care are tot mai mulţi adepţi 4. Acestea sunt: domeniul schiabil şi dotările aferente. serviciile suplimentare şi protecţia mediului. încadrarea pârtiilor de schi în normele tehnice în normele tehnice internaţionale elaborate cu federaţia internaţionala a schiorilor 2. structurarea şi amplasarea dotărilor pentru serviciile de baza (cazare. alimentaţie).30 - . 3. schiori de plimbare 5%. festivaluri. uşoare şi medii deoarece practica a demonstrate ca structura turiştilor sosiţi iarna într-o staţiune montană se prezintă astfel: neschiori 20%. cât şi pentru acces efectiv la pârtia de schi d) dimensionarea. amplasate şi structurate. Amenajarea domeniului schiabil şi crearea mijloacelor de transport pe cablu Este coordonată strategic şi trebuie apreciata ca având prioritate absoluta în amenajarea turismului montan deoarece pârtiile şi telefericele reprezintă esenţa ofertei de iarna. . etc. asigurarea unor pârtii şi a unor raporturi ideala între structura pârtiilor (ca grad de dificultate şi structura cererii). serviciul de cazare şi de alimentaţie. agrement. toate elementele funcţionale ale unei staţiuni montane în condiţiile respectării următoarelor cerinţe: 1. iar realizarea lor trebuie totdeauna sa preceadă finalizarea celorlalte echipamente (de cazare. Se apreciază ca trebuie sa predomine pârtiile foarte uşoare. schiori alpini 60%.5. Factorii de succes a unei staţiuni montane Succesul unei staţiuni montane va fi dat de componentele principale al produsului turistic conţinut în amenajarea zonei montane.4. În funcţie de aceste coordonate şi pe baza unor norme şi indici de corelaţie vor fi dimensionate. alimentaţie. agrement) în funcţie de caracteristicile domeniului schiabil şi de transport e) conjugarea optima a activităţilor turistice pentru sporturile de iarna cu amenajările de agrement f) implicarea statului ca autoritate şi coordonator garant de credite pentru realizarea ofertelor de prestigiu (concursuri internaţionale. orientarea spre Nord a pârtiilor de schi este absolut obligatorie la altitudinea de 1600-1800m 3.

. baschet. săniuş. atractivitatea unei staţiuni montane depinde pe lângă elementele de atracţie naturala şi de echipamentele pe care le oferă şi animaţia ce asigura turiştilor participanţi la sejururile montane. Climatul general este temperat-continental cu influente reci şi umede în Nord precum şi prezenta unor forme de relief mai înalt. lungimea şi calitatea pârtiilor de schi 2. volei. structura şi diversitatea amenajărilor pentru sportul de vara (tenis. numărul şi calitatea tehnica a mijloacelor de transport pe cablu corelate cu capacitatea de cazare 4. Evaluarea atractivităţii unei staţiuni montane se poate face tot pe baza diferitelor modele respectându-se obligatoriu următoarele etape: a) selectarea factorilor de marketing ai staţiunii b) stabilirea importantei relative a fiecărui factor prin acordarea unei note de la 1 la 10 c) determinarea nivelului calitativ al fiecărui factor şi apoi cuantificarea (mărimea) acestuia d) însumarea contribuţiilor fiecărui factor cu nivelul sau calitativ e) însumarea contribuţiilor tuturor factorilor de marketing care trebuie sa dea o valoare sub 500 puncte Atractivitatea maxima se apropie de 500 puncte. echitaţie. originalitatea ofertei produselor şi serviciilor turistice precum şi calitatea lor Toţi aceşti factori se constituie concret în elementele care conferă atractivitatea staţiunii montane. trambuline pentru sărituri.31 - . Este situata în judeţul Maramureş fiind aşezata la poalele munţilor Rodnei şi Maramureş. alimentaţie. 3. include Borşa. Staţiuni de renume în turismul montan 1. Băile Borşa şi satele cu Gura Repede. Poiana Borsa şi Fântâna. volumul şi gradul de confort al capacitaţilor de cazare 7. pârtii pentru schi fond şi patinoar) 5. bob. minigolf) 6. tirul cu arcul.6. În practică.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE După părerea specialiştilor cele 4 componente ale produsului turistic constituie în fapt factorii de marketing specifici staţiunii montane care trebuie sa tina seama de tendinţele manifestate de cererea turistica. Borşa. structura şi diversitatea amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarna (pârtii pentru schi. nataţie. Principalele staţiuni turistice din tara noastră I. agrement. indicatorul metri/ pârtie/loc de cazare 3. Factorii de marketing specific staţiunii montane sunt următorii: 1. În principal zonele montane amenajate sunt considerate cele care îmbina o buna accesibilitate pentru turiştii cu o puternica atractivitate a elementelor naturale de atracţie precum şi a elementelor de cazare.

speologie. recreare. Sinaia. Profilul consacrat al staţiunii este turismul pentru practicarea sportului de iarna. Predeal.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE 2. Elementele de atracţie turistică naturala. Face parte din judeţul Sibiu. Este aşezata la poalele munţilor Postavaru şi a munţilor Poiana Braşov. Păltiniş. potenţialul turistic favorizează practicarea celor mai variate forme de turism 4. 1 patinoar.1410 m. Rarau. situat în judeţul Braşov. Mănăstirea Predeal a favorizat apariţia staţiunii Predeal. la poalele munţilor Bucegi în SE şi munţilor Baiul la SV. climatul general este temperat continental predominând climatul montan. Potenţialul turistic şi elementele de atracţie turistică permit în continuare dezvoltarea zonei printr-o valorificare mai complexa 8. la o altitudine de 780-800m şi la 9 km de Izvorul Muntelui din Bicaz. Climatul general este temperat continental. alpinism.32 - . se afla la o distanta de 390 km de Bucureşti. cu influente reci şi umede. Clima temperat continentala cu influente reci şi umede aduse de masele de aer nord boreale. pe teritoriul comunei Ceahlău incluzând şi satele Pârâul Mare şi Bistricioara. Favorizează practicarea unor forme variate de turism : odihna şi recreere. fiind aşezata la confluenta râurilor Valea Cerbului şi valea Prahovei. Este situata la poalele munţilor Cindrel şi a culmilor montane Păltiniş . având noi perspective de dezvoltare 7. Exista 13 pârtii amenajate . Este situată la cea mai mare altitudine din tara. Buşteni. turism de week-end. Predeal. Altitudinea medie este de 900 m dar principalele înălţimi depăşesc 1700 – 2000 m. 3. este situată în judeţul Prahova. pe teritoriul comunei Garama la altitudinea de 1400 m. climatul general este temperat . Se afla în judeţul Neamţ. este cea mai moderna şi cea mai solicitata staţiune montană din tara noastră. include şi localitatea Poiana Ţapului. Dispune de o paleta extinsa a elementelor de atracţie turistica. etc. fiind atestată documentar din 1690 odată cu ctitorirea mănăstirii Sinaia. Este situată de-a lungul cursului superior al râului Prahova la poalele munţilor Bucegi. Semenic. care la punctul rapizi formează Cheile şi Gândul. staţiunea fiind înconjurata de sate turistice pitoreşti şi primitoare 5. precum şi potenţialul turistic excepţional permit practicarea unei mari varietăţi de forme de turism ca: odihna. Prin fata staţiunii Paltinis curge pârâul Daneasa. Situată în judeţul Braşov. Este situata în judeţul Prahova. distanţa până la Bucureşti fiind de 440 km. culmea Poplaca la 1447m şi vârful Oneşti. cu influenţe mediteraneene. oraşul Predeal se afla la 1100 m. Poiana Braşov. Altitudinea e cuprinsa între 950 şi 1050 m. trasee de schi fond şi o şcoala de schi. având o clima temperat continentala. 6. iar în S-V la poalele munţilor Baiului şi Postavaru. 10 echipamente de transport pe cablu. Climatul este temperat continental. circa 1400m. Clabucet. Climatul general este temperat continental cu influente reci şi umede ce dau specificul climatului alpin şi montan. Dispune de un real potenţial turistic nevalorificat. afluent al Râului Mare. este situată în Caraş Severin. Este situata la poalele munţilor Ceahlău.

la confluenta râurilor Dorna şi Bistriţa Aurie. se întinde într-o poiana larga. Izvoarele. şcoli pentru schi alpin şi snowboard. Situată în judeţul Bihor. se afla în Maramureş la poalele munţilor Gutai 4. Rotu şi Algescu. 2. se afla situata la poalele munţilor Hasmas.situate în munţii Gutai la 1246 m altitudine 11. Peştera Padina. situata pe Valea Oltului la 1400m altitudine 7. dispune de peste 12 pârtii de schi .33 - . Nucleul turistic Mogaşa şi Suiod. prin mijlocul ei trecând Bicazul 3.Staţiunea Cheia. 2 telecabine. Vatra Dornei. dotările pentru sporturile de iarna oferă posibilităţi multiple pentru turiştii amatori. în Baisoara funcţionează mai multe pârtii de schi . 9. între culmile mai joase ale munţilor Vladeasa şi Piatra Craiului. în judeţul Prahova. E înconjurata de munţi joşi de altitudine mijlocie din Carpaţii Orientali ca masivul Suhard. în tara Dornelor. aici aflându-se şcoli pentru schi fond . Lacul Roşu. Din 1908 capătă statut de aşezare urbana. 2 telescaune. II. este situata în judeţul Suceava. Este considerata Perla Carpaţilor. Stana de Vale. situata în munţii Harghitei dar cu o oferta de cazare necorespunzătoare 8. în judeţul Vâlcea 6.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE continental cu influente mai reci şi umede aduse de masele de aer alpin. abia în 1806 sunt puse în valoare apele minerale. Climat de depresiune submontană cu ierni lungi şi reci (130 zile cu ninsoare) se caracterizează prin existenta a 37 de izvoare minerale carbogazoase. Harghita Bai. amenajata după 1981. situată pe Valea superioara a Ialomiţei. Nucleul turistic Muntele Mic şi Poiana Mărului se afla în Caras Severin 10. incluzând şi localităţile Todireni. puncte turistice în zona montană 1. fosta ani în sir gazda sărbătorilor zăpezii. muntele Runh. o pârtie pentru săniuş şi o pârtie pentru bob iar domeniul schiabil este într-o continua dezvoltare. cu profil balnear. O mare atracţie a staţiunii o constituie Izvorul Minunilor dar potenţialul turistic este nevalorificat. Vidra. Izvorul Mureşului. Dispune de echipamente turistice variate şi mari posibilităţi de dezvoltare. Dispune de o pârtie de schi amenajata şi altele neamenajate favorizând promovarea tuturor formelor turistice. situata la altitudinea de 680 m. Nucleele turistice Arieseni şi Baisoara. iar în 1845 se construiesc primele cabinete balneare. . se afla în judeţul Prahova la poalele munţilor Ciucas 5. Alte staţiuni. Deşi datează de la sfârşitul anului 1790. nămolurile de turba. Voineasa. Climatul este continental moderat cu ierni blânde şi veri umede. se afla la poalele munţilor Hasmasu Mare şi Depresiunea Ciucului. 10. nuclee. este într-o continua dezvoltare 9.

Genţiana. Nucleul turistic Straja. situat în judeţul Cluj cu o pârtie de schi. telescaun şi 2 teleschiuri 15.punctul turistic Valea de Peşti. dispune de o pârtie de schi. situate la poalele munţilor Straja din grupa munţilor Vulcan în judeţul Hunedoara la 1441m altitudine. situat la 700 m altitudine 13. situat între Bargau şi Calimani la 1200 m altitudine 16.alte centre turistice montane : Râuşor. un teleschi foarte solicitat la sfârşit de săptămână .34 - . Nucleul turistic Tihuta. situat lângă Petroşani la poalele munţilor Parâng . etc. situat pe şoseaua Novci Sebes MONTANOLOGIE 14.ADRIAN TRELLA 12.Fântânele. situat în judeţul Hunedoara în munţii Vulcan la 910 m altitudine . Nucleul turistic Rânca. situat pe Transfagarasan 17. are 4 pârtii de schi.cele mai cunoscute sunt Cobilita în munţii Calimani la 828m altitudine . Capra. Nucleul turistic Rusu Parâng. Nucleul turistic Balea Lac din Fagaras. Nucleul turistic Sâmbăta. un telescaun de 3 km lungime şi 3 teleschiuri În zona montană mai funcţionează în prezent o serie de alte puncte turistice de interes local cu mari perspective de dezvoltare şi promovare pe plan naţional şi internaţional . Cumpăna. .

Rodnei. De aceea. dar şi în zona munţilor Ceahlău. din punct de vedere al calităţii lui reprezintă condiţia fundamentala a desfăşurării eficiente a activităţii de turism.35 - .1. În zona montană din tara noastră probleme legate de degradarea mediului apar cu deosebire în zonele cu circulaţie intense astfel că pe Valea Prahovei. instalaţiilor mecanice de urcat (transporturi pe cablu). Rolul statului în protecţia mediului Statul nu a fost indiferent la necesitatea protecţiei mediului motiv pentru care în anul 1995 emite legea protecţiei mediului nr. păşunatului intens. roci de construcţii. 137 prin care defineşte cadrul general al conservării naturii pe baza principiilor şi elementelor strategice în scopul asigurării unei dezvoltări durabile. şi dezvoltarea turismului montan reclama în permanenta protejarea şi conservarea resurselor naturale şi antropice a integrităţii mediului ambiant înţeles în toata complexitatea sa. precauţie în luarea deciziilor 2. fenomen cu aspecte directe asupra mediului înconjurător h) lipsa de control asupra bunei desfăşurări a activităţilor turistice şi asupra normelor de protecţie a mediului i) lipsa unei educaţii şi culturi pentru turismul montan mai ales în rândul tineretului 4. lucrări forestiere) d) prezenta resturilor menajere lăsate de turişti e) multitudinea vetrelor de foc pe vai sau zone deluroase f) tăieri neraţionale de brazi şi alţi copaci g) întreţinerea necorespunzătoare a potecilor şi traseelor turistice. Probleme legate de degradarea mediului Mediul.2. în articolul 3 al acestei legi sunt impuse următoarele principii: 1. prevenirea riscurilor ecologice şi a producerii daunelor 3.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE CAPITOLUL IV PROTECTIA MEDIULUI ÎN ZONA MONTANĂ 4. b) degradarea pădurilor prin defrişări necontrolate c) degradări ale peisajului natural datorate exploatărilor economice (miniere. etc. conservarea biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice mediului natural . Astfel. Parâng. Ciucaş putem uşor remarca unele din consecinţele lipsei protecţiei patrimoniului natural ca: a) fenomene vizibile de eroziune în zonele înalte ale platformelor montane datorate pistelor de acces către pârtiile de schi.

structurilor şi proceselor fizico-geografice. 4. înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează direct şi grav sănătatea oamenilor 6. “cel ce poluează. S-a putut constata ca educarea turiştilor este necesara nu numai pentru protejarea naturii ci şi pentru siguranţa lor deoarece în munţi necunoaşterea unor reguli sau a unor potenţiale pericole poate avea urmări grave. statul roman recunoaşte tuturor cetăţenilor dreptul la un mediu sănătos. plăteşte” MONTANOLOGIE 5. dezvoltarea colaborării internaţionale pentru asigurarea calităţii mediului În acest fel. ştiinţifică. iar în prezent exista 586 de obiective şi arii protejate adică 4. faunistice şi biocenotice ale mediului natural a căror importanţă şi valoare ecologică. unităţi administrative locale şi tuturor persoanelor fizice şi juridice.ADRIAN TRELLA 4.ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice. terestre şi acvatice. de respectul acesteia pentru natura. b) patrimoniu natural . biologice şi biocenotice naturale. floristice. crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale dar şi a populaţiei la elaborarea şi aplicarea deciziilor 10. iar obligaţia expresa de a proteja mediul revine autorităţilor administrative centrale (ministerul apelor şi pădurilor).36 - . pentru arhitectura. utilizarea durabila a resurselor naturale 8. crearea sistemului naţional de monitorizare a mediului 7. prin lege. iar activitatea turistică în interiorul lor nu se desfăşoară după nişte principii ecologice bine precizate. . Protejarea patrimoniului turistic e influenţata în mare măsura de conştiinţa ecologica a populaţiei. Noţiuni privitoare la ariile naturale protejate a) mediu natural .8% din teritoriul tarii. aceste zone protejate nu funcţionează în prezent. economică. dintre acestea un interes aparte îl deţin parcurile naţionale care conform statisticilor sunt în număr de 12 Deşi au fost declarate ca atare. având calitatea intrinsecă de păstrător al vieţii şi generator de resurse necesare acesteia. toate create de-a lungul timpului. iar cele mai multe situate în zona montană.3. pentru locuri istorice pentru monumente de arta.ansamblul componentelor. De aceea în tara noastră preocupări de declarare ale unor zone protejate au existat încă de la începutul secolului XX. menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului prin reconstrucţia zonelor deteriorate 9. Turismul montan dispune de largi posibilităţi de dezvoltare printr-o valorificare superioara a potenţialelor zone carpatice prin amenajarea unor masive montane încă neexploatate dar şi printr-o consolidare şi îmbunătăţire a întregii oferte turistice montane la care trebuie adăugata activitate susţinuta de promovare şi de satisfacere înalta a cerinţelor turiştilor pentru turismul montan.

zonă înconjurătoare pentru un bun al patrimoniului natural.sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice. k) zonă de protecţie . g) arie de protecţie specială avi-faunistică .sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar. f) arie specială de conservare . conservare şi utilizare durabilă în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. d) arie naturală protejată .37 - . împreună cu coridoarele ecologice. ştiinţifică sau culturală deosebită. instituită prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale. existenţă şi evoluţie. conservării patrimoniului genetic. o) reţeaua ecologică NATURA 2000 . în conformitate cu reglementările comunitare.ansamblul ariilor naturale protejate. precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă. a faunei şi florei sălbatice. geologice. speologice sau de altă natură. elemente şi formaţiuni biogeografice. j) coridor ecologic . n) reţeaua ecologică EMERALD .ansamblul de arii naturale protejate. e) sit de conservare .ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE biogenă.sinonim cu arie naturală protejată. Berna. l) reţeaua naţională de arii naturale protejate . cu valoare ecologică. 1979. . peisagistică. sanogenă. acvatică şi/sau subterană.ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneză. paleontologice. cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare. peisagistice.componentă a patrimoniului natural care necesită un regim special de ocrotire. m) reţeaua ecologică a ariilor protejate . recreativă şi cultural-istorică au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice.ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în afara mediului lor natural de geneză.reţeaua europeană de arii de interes conservativ special. bunăstare.zonă naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare. în conformitate cu reglementările comunitare. reproducere şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice.reţeaua ecologică de arii naturale protejate constând în arii de protecţie specială şi arii speciale de conservare. altele decât păsările sălbatice. vegetal şi animal. destinată să prevină impactul activităţilor antropice asupra acelui bun. cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare. al integrităţii funcţionale a ecosistemelor. h) conservare în situ . c) bun al patrimoniului natural . creată în baza convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa.zonă terestră. în care există specii de plante şi animale sălbatice. i) conservare ex situ . existenţă şi evoluţie.

vulnerabilă. vulnerabilă sau rară. stepică şi pontică.tip de habitat natural ameninţat. (ii) aria sa de repartiţie naturală nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitor. x) specie prioritară .specie periclitată şi/sau endemică pentru a cărei conservare sunt necesare măsuri urgente.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE p) administrarea ariilor naturale protejate . abiotice şi biotice.specie periclitată. rară sau endemică.zonă terestră. u) habitatul unei specii . în stare naturală sau semi-naturală. t) stare de conservare favorabilă a unui habitat . . v) stare de conservare favorabilă a unei specii . acvatică sau subterană. continentală.se consideră atunci când: (i) arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere. şi (iii) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă. (ii) au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul că au o suprafaţă restrânsă. s) habitat natural prioritar . w) specie ameninţată .38 - .specie care pe teritoriul Uniunii Europene este periclitată. r) habitate naturale de interes comunitar .acele habitate care: (i) sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural. (iii) există un habitat destul de întins pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung. panonică. (ii) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea să pe termen lung.mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi biotici în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic.starea în care: (i) specia se menţine şi este susceptibilă să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural. sau (iii) reprezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpină. ce se diferenţiază prin caracteristici geografice.ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru asigurarea regimului special de protecţie şi conservare instituit conform dispoziţiilor legale. y) specie de interes comunitar . q) habitat natural . pentru a cărui conservare există o responsabilitate deosebită.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful