Numele Institutiei

ELEMENTE DE REZISTENTA ± STALPI DIN BETON ARMAT INSTALATII DE INCALZIRE CU CIRCULATIE NATURALA BITUBULARA ARBORESCENTA

PROFIL: TEHNIC SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE

PROFESORI INDRUMATORI:

ing

Nume elev CLASA a XII-a

Anul

1

CUPRINS

Partea I

1. Rezistentele betonului««««««««««««««««««««.4 2. Stalpi din beton armat««««««««««««««««««««.6 3. Masuri de protectia muncii «««««««««««««««««...14

Partea a II-a

1. Factorii de confort«««««««««««««««««««««16 2. Clasificare generala a sistemelor de incalzire ««««««««««...17 3. Alcatuirea instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda sau supraincalzita«««««««««««««««««««««««17 4. Clasificarea instalatiilor de incalzire cu apa calda ««««««««....19 5. Alcatuirea instalatiilor functionand prin circulatie naturala «««««.20 6. Dezaerisirea instalatiilor de incalzire «««««««««««««...23 7. Asigurarea functionarii instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda «23 8. Masuri de protectia muncii ««««««««««««««««...«26

2

toate betoanele prezinta particularitatea ca rezista mult mai bine la compresiune decat la intindere. Pasta de ciment intarita se numeste piatra de ciment. Pentru o buna omogenizare a amestecului se folosesc mijloace mecanice numite betoniere. dand astfel nastere betonului intarit. atat in ceea ce priveste natura lor. Intre rezistenta betonului la compresiune Rc si cea la intindere Rt exista un raport ce variaza. aproximativ. Liantul folosit in mod curent la prepararea betoanelor pentru constructii este cimentul. Intre apa si ciment au loc reactii chimice in urma carora pasta de ciment se intareste si leaga intre ele agregatele.ARGUMENT Betonul proaspat este un amestec omogen de liant. Betoanele avand drept liant cimentul se numesc betoane de ciment. Inconvenientul unei diferente atat de mari intre cele doua rezistente ale betonului se manifesta in special la elementele supuse la incovoiere. 3 . iar agregatele sunt nisipul si pietrisul. Amestecum dintre apa si ciment poarta denumirea de pasta de ciment. agregate si apa. care este o piatra artificiala cu aspect de conglomerate. intre limitele 10«15. cat si proportia in care intra in amestec. Aceste elemente au o zona intinsa si una comprimata. Din punct de vedere al comportarii la solicitarile mecanice. Exista o mare varietate de tipuri de betoane determinate de liantii si agregatele folosite. iar ruperea lor are loc ca urmare a epuizarii capacitatii de rezistenta a betonului din zona intinsa cu mult inaintea celei din zona comprimata.

dificultatile sint mult mai reduse. O rezistenta oarecare a betonului nu poate fi definita fara precizarea tuturor conditiilor in care se determina. umiditate). ³ factori exteriori materialului. de caracterul mai complex al starii de solicitare (solicitari biaxiale. Rezistentele betonului depind de un numar mare de factori. beton armat si beton precomprimat. triaxiale etc. in mod curent. prin incarcarea pina la rupere a unor corpuri de proba de diferite forme.1 REZISTENTELE BETONULUI Pentru dirnensionarea constructiilor trebuie cunoscute rezistentele betonului corespunzatoare starilor complexe de solicitare la care el este supus in cadrul elementelor si structurilor. Aflarea rezistentelor betonului la solicitari complexe intimpina numeroase dificultati tehnice. ³ natura agregatelor §i granulozitatea lor. pentru determinarea rezistentelor betonului la compresiune si la intindere. la efectuarea oricaror calcule de rezistenta ale elementelor si structurilor de beton. ³ raportul a\c\ ³ natura mineralogica a cimentului. ³ virsta betonului la data incercarii. toate conditiile sint precizate in STAS 1275-81. forma si dimensiunile corpului de proba. Standar-dul precizeaza modul de 4 .). In tara noastra. cu unele corectii. Factoni exteriori materialului sint: conditiile de pastrare (temperatura. ³ modul de compactare a betonului la turnare. De aceea. ele se folosesc. anumite corectii care pot spori sau reduce valorile de baza ale acestor rezistente. pentru compresiune sau intindere monoaxiale. Dintre factorii legati de material mai importanti sint: ³ dozajul de ciment al betonului. tipul de solicitare la care este supusa proba. viteza de aplicare a incarcarii. directia de actionare a fortei in raport cu directia de turnare a betonului . rezistentele betonului se determina numai la aceste doua solicitari simple si. rezistentelor la intindere sau compresiune monoaxiale li se aplica. Pentru a se tine seama. particularitatile aparatului de incarcare (raportul dintre capacitatea presei si forta de rupere a epruvetei). Apare astfel caracterul conditionat al notiunii de rezistenta a betonului. in practica. care se pot grupa in doua categorii: ³ factori legati de material (de beton). in anumite situatii. Rezistentele betonului se determina pe cale experimentala.

Epruvetele cubice trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 1. 200 cm2. pastrare si incercare a epruvetelor executate din beton proaspat cu agregate grele sau usoare. anumite abateri dimensionale. Tabelul 1 Caracteristica epruvetelor cubice Dimensiunea Aria nominala a maxima a secfiunii de referin^a [cm2 ] nominala [cm| reala [mm| granulelor agregatelor utilizate [mm] 10 100 0... Latura sectiunii transversale trebuie sa fie cel putin de trei ori mai mare decit dimensiunea maxima a granulelor de agregat. sint cuburi si prisme.. Rezistente betonului se pot determina in mai multe scopuri: -. Epruvetele confectionate din beton proaspat. latura reala rezulta de 14. l (marimea laturii) 5 . 1/5 din latura cubului.40 400 30 300 1.incercari preliminare. -. 100 900 ³ dimensiunile maxime ale agregatelor utilizate trebuie sa nu depaseasca 1/3 .75 20. care au ca scop stabilirea compozitiei betonului ce urmeaza a fi folosit la executarea lucrarii. aria nominala (proiectata) a sectiunii cubului este un multiplu intreg de 100 cm2. admitindu-se.. abateri de maximum 0. Din examinarea tabelului se deduc urmatoarele: ² la confectionarea cuburilor apar inevitabil. pentru ca aria sectiunii de referinta sa. care au ca scop determinarea rezistentei betonului la diferite faze ale procesului se executie si compararea lor cu rezistentele de control pe faze prescrise pentru fiecare faza in parte.5 40.31 200 20 200 1 20. -.incercari de control pe faze.5% din latura cubului.incercari de verificare a clasei betonului in cursul executiei. la cubul cu latura nominala de 14 cm. Epruvetele prismatice au dimensiunile de 100 X100 X 550 mm sau 200 X 200 X 700 mm. etc.. nu depa^easca 0. si deci trebuie sa se aiba in vedere. ca si la cuburi.confectionare. aiba. compactate prin vibrare sau prin indesare manuala.. respectindu-se aceasta cerinta. stabilirea regimului de tratare termica.5% la fiecare dimensiune.5 20 100 14 141 0. in scopul determinarii rezistentelor mecanice.. dar ele trebuie sa.1 cm..

o parte din barele grinzilor cu zabrele. arcele. O categorie de constructii in alcatuirea careia intra stilpi din beton armat este aceea cu plansee-ciuperci. si ca urmare calculul si alcatuirea acestor categorii de elemente. Stilpii din beton armat sint elemente componenete ale structurilor cu schelet por-tant sau ale structurilor pe cadre. difera mult intre ele.2 STALPI DIN BETON ARMAT Dintre elementele de constructie la care apare solicitarea de compresiune. Din aceste exemple. riglele cadrelor cu tirant. sau plansee fara grinzi la care placa 6 . sub aspectul rapoartelor de dimensiuni. atat datorita influentei rapoartelor de dimensiuni. din categoria placilor solicitate in special in planul lor(pereti) sau din categoria blocurilor sau masivelor (stalpi scurti. ci la o grupare de solicitari in care intra si compresiune cu pondere mai mare sau mai mica. mai frecvent intilnite in alcatuirea structurilor de rezistenta sint: stilpii. elementele de be ton precomprimat. diferite tipuri de fundatii masive (fig 1). cat si faptului ca nu sunt supuse aproape niciodata la compresiune simpla. Pe linga structurile pe cadre stilpii din beton armat pot aparea in alcatuirea multor tipuri de cladiri civile si industriale curente sau speciale. blocuri de fundatii) Comportarea sub incarcari. penduli de posuri. elementele supuse la compresiune pot fi din categoria barelor. anumite tipuri de aparate de reazem la poduri (pendulii de beton armat). peretii de beton armat ai cladirilor.

capacitatea de ridicare a macaralelor folosite la manipulari si montaj. compusa (cu goluri. ci prin niste ingrosari locale. trebuie sa aiba rigiditate mare la deplasare orizontala. tubulara. greutatea acestor stilpi trebuie sa nu fie prea mare. in general. Un element caracteristic al stilpilor il constituie forma sectiunii transversale. Forma sectiunii transversale (fig.reazema pe stilpi nu prin intermediul unor grinzi. stilpii prefabricati ai halelor industriale parter cu inaltime mica sau ai halelor industriale etajate au sectiunea patrata sau dreptunghiulara. pentru a nu consuma beton mult si pentru a nu depasi. sectiunea transversala de forma patrata sau dreptunghiulara si mai rar in forma deT. prin greutatea lor. Sectiunile din aceasta categoric sint cele in forma de T. numite capiteluri. dar cu momentul de inertie mare. Aceste cerinte conduc la stilpi cu aria sectiunii transversale relativ mica. I. I. 7 . ca si alcatuirea de ansamblu a stilpului depind de tehnologia de executie utilizata. Stilpii prefabricati pentru hale industriale parter cu inaltime mare. De asemenea.). in care functioneaza de regula si poduri rulante. astfel ca deplasarile lor orizontale sa fie suficient de mici. circulara sau poligonala. cu zabrele etc. 2). incit sa asigure functionarea in bune conditii a podurilor rulante. In acelasi timp. Stilpii cladirilor civile si industriale realizati prin turnare monolita au. de solicitarile pe care le are de preluat si de tipul constructiei in care este folosit.

In figura 3 se dau tipurile curente de stilpi prefabricati pentru hale industriale parter. De realizarea corecta a stilpilor si nodurilor de cadru depind in cea mai mare masura stabilitatea si rezistenta constructiei. pornind de la inaltimi mici de 4²5 m si ajungind la inal-timi de 10²15 m. In cazul executiei monolite. Stilpii monoliti se leaga rigid de elementele planseului (grinzi sau placi). mai ales in cazul constructiilor realizate in zone seismice. rezulta din figura 3. se pot utiliza drept armaturi longitudinale si profiluri metalice laminate (otel cornier. Daca stilpul din prima pozitie este o bara simpla cu sectiunea plina. La cladirile realizate prin turnare monolita. stilpii au sectiune constanta pe inaltimea unui etaj. inclusiv sectiunile lor transversale. carcase sudate. la stilpii inglobati in zidarie. se folosesc denumirile de stilpi cu armatura flexibila si stilpi cu armatura rigida. se armeaza cu bare rotunde de otel-beton dar. pentru stilpi turnati monolit sau prefabricati.). astfel incit sa fie posibila o buna betonare. Foarte rar se adopta alte forme de sectiuni la stilpii monoliti. in mod obisnuit. De exempiu. U etc. In cazul executiei prefabricate formele de stilpi. De obicei. Stilpii cu armatura de rezistenta longitudinala. Armaturile longitudinale impreuna cu cele transversale ale stilpului formeaza o carcasa. Carcasa se poate realiza legata sau sudata. in uncle cazuri particulare. profiluri T. formind cu acestea noduri de cadru. atit pentru carcase legate cit si sudate. Pentru a se face o distinctie intre aceste doua categorii de stilpi cu armatura longitudinala. forma sectiunii transversale este patrata sau dreptunghiulara cu laturile multiplu intreg de 5 cm. Stilpii cu armatura longitudinala flexibila se pot realiza monolit sau prefabricat. cel din ultima pozitie este o adevarata structura cu zabrele. dupa modul de armare. variatia sectiunii transversale la cladirile etajate se realizeaza nu la fiecare nivel. In tara noastra la stilpii turnati monolit sau la cei preturnati pe santier nu se utilizeaza. ci la doua-trei niveluri pe inaltime. Armarea stilpilor cu armatura longitudinala flexibila se exemplifica in figura 4. dar dimensiunile sectiunii pot varia de la un nivel la altul. De asemenea. Precizari suplimentare privind normele constructive de armare se dau in figura 5. Stilpii de beton armat se pot clasifica. pe masura cresterii inaltimii halei. sectiunea transversala evolueaza in sensul cresterii continue a raportului dintre momentul de inertie si aria ei. de regula. deci patrunderea betonului 8 . ² stilpi cu armatura de rezistenta longitudinala si transversala (stilpi fretati). astfel : ² stilpi cu armatura de rezistenta longitudinala . la stilpii cu rol decorativ se pot alege formele agreate dearhitect. Distanta libera minima intre armaturile longitudinale ale stilpilor turnati in pozitie verticals este de 5 cm. latura sectiunii stilpului comuna cu zidul este egala cu grosimea acestuia. Din figura se vede ca. La stilpii prefabricati in uzina carcasa se realizeaza partial sau integral sudata.

In elementele nestructurale sau cu caracter decorativ se pot utiliza si armaturi cu diametral de 10 mm. la sectiuni cu dimensiunile rezultate dupa criteria constructive.printre armaturi (fig 5a). pentru laturile avand numai doua bare este de 35 cm (fig 5b). Pentru laturile sectiunii cu mai mult de doua bare. distanta maxima admisa este de 25 cm (fig 5c) La elementele prefabricate. precum si pentru armaturile de motaj din stalpi de orice fel. Distanta maxima intre armaturile longitudinale ale stalpului. Pentru stalpii preafabricati turnati in pozitie orizontala. in stalpii de beton armat turnati in zidarie. lumina intre armaturile longitudinale poate cobori pana la 2-3 cm. diametrul minim al barelor longitudinale se reduce la 12 mm. ca la grinzi. 9 .

acestia se pot dispune in aceeasi sectiune (in acelasi plan normal pe axa stilpului). carcase plane. Din cauza ca aria rezultata din calcul este. 8 sau 9. de regula. aria necesara de etrieri pe unitatea de lungime a stilpului nu se mai stabileste pe criterii constructive. dar se pot realiza si din PC 52. in punctele de indoire a etrierilor simpli sau intermediari. trebuie sa respecte urmatoarele conditii : ² minimum 7 cm . se admit etrieri simpli. agrafe etc. Ei pot avea forma dc cadre inchise. la elementele din beton de granulit. . sau la masina de sudat prin presiune. b si c). etrierii trebuie dispusi la distante egale pe toata inaltimea lui. Pe cele doua zone de capat de lungime t. ³ maximum dimensiunea mica a sectiunii.Etrierii stilpilor se realizeaza de regula din otel OB 37. Distantele dintre etrieri. adica etrieri ce urmaresc numai conturul sectiunii. Din figura rezulta ca pe zona centrala a lungimii stilpului distanta intre etrieri este de maximum 20 cm si maximum jumatate din inaltimea sectiunii stilpului (h/2). Pentru stilpii avind cel mult patru armaturi pe latura si dimensiunile sectiunii b ” 35 cm si h ” 45 cm. cadre deschise. se pun etrieri dublii pe fiecare directie (fig 7). se formeaza prin sudura manuala. In cazul sectiunilor armate cu mai multe tipuri de etrieri (dreptunghiulari. a si c. Aceasta distanta se mentine si pe inaltimea nodului de cadru (zona comuna a stilpului si planseului). asa cum rezulta din figura 4. Distanta ai intre planele respective trebuie sa respecte conditiile enumerate. Uneori sunt necesari chiar etrieri cu mai mult de patru bare pe fiecare directie. etrierii se indesesc. etrierii pot fi de mai multe tipuri. si 5d. la stilpii cu forte taietoare mari (la stilpii scurti). pentru care se ia cea mai mare din valorile h. Oricare ar fi forma etrierului se impune ca ciocurile sa formeze cu latura careia ii apartin unghiuri de 135°.. In cazul folosirii carcaselor sudate. 4. etrierii se dispun astfel incit armaturile longitudinale sa se gaseasca din doua in doua. C4. La carcasele legate. rombici. astfel ca distanta ae este de eel mult 10 cm.). care se asambleaza apoi in forma de carcase spatiale prin puncte de sudura executate manual. ³ maximum 30 cm. cum sint cele din figura 4. La stilpii cu multe bare pe contur. iar lungimea ciocului sa fie de 10 diametre de etrier. asa cum rezulta din figurile 4a. b si c. In cazul stilpilor scurti (H/h” 5). 45 cm sau H16. La stilpii cladirilor executate in zone seismice cu grad de intensitate seismica de 7. la punctele de intersectie ale carcaselor plane (punctele notate cu 1 pe fig. maximum 10 d. regulile privind distantele dintre etrieri se deduc din figura 6. ae. mare. Forta taietoare fiind constanta pe inaltimea stilpului. notate cu C1. ² maximum 15 d (unde d este diametral minim al armaturilor longitudi-nale in contact cu etrierul). agrafe etc. Diametru armatrurii transversare trebuie sa fie de cel putin 1/4 din diametrul minim al armaturii longitudinale si de minimum: ³ 5 mm la stalpii neportanti ³ 6 mm la stalpii portanti cu b ” 50 cm ³ 8 mm la stalpii portanti cu b > 50 cm 10 . ci se determina prin calcul la incovoiere cu forta taietoare in sectiuni inclinate..

³ de la talpa profilului la marginea sectiunii de beton. functioneaza ca o constructie metalica de sine statatoare. Armatura rigida se poate realiza din profiluri metalice laminate in forma de I. ³ la constructive la care execu^ia lor ar necesita esafodaje scumpe si complicate . ca la stilpii metalici obisnuiti. si anume : ³ la nivelurile inferioare ale cladirilor cu multe etaje. Citeva posibilitati de realizare a stilpilor cu armatura rigida sint prezentate in figura 8. eel putin 5 cm . eel putin 8 cm . din cauza consumului lor mare de otel. U. numai daca se respecta distantele trecute pe figura 8.Stilpii cu armatura rigida se utilizeaza rar in tara noastra. Exista insa situatii in care folosirea lor este recomandabila. si se solidarizeaza intre ele cu placute sau zabrelute. 11 . b. Sint posibile o buna turnare si compactare a betonului. pentru a se realiza o buna imbracare in beton. pentru a se evita dezvoltarea exagerata a sectiunii transversale a stilpilor . Din figura rezulta trei distante caracteristice : ³ intre doua inimi de profil. rolul de sustinere al esafodajelor este jucat de insasi armatura rigida care. corniere. in etapa de executie. Din figura rezulta ca se pot folosi un singur profil pe sectiune sau mai multe. Cind se folosesc mai multe profiluri ele se dispun suficient de distantate.

Freta joaca rol de teaca sau de camasa care impiedica umflarea laterala a betonului comprimat si-i sporeste astfel capacitatea de rezistenta la compresiune. Uneori se obtin stilpi cu armatura rigida atunci cind stilpii unei constructii metalice existente se consolideaza cu beton armat. Stilpii de beton armat cu armatura rigida nu se realizeaza nicicdata ca stilpi prefabricati. Intre armatura rigida a grinzilor si cea a stilpilor se executa imbinari specifice constructiilor metalice. insa cu alcatuire cit mai simpla. de regula. In astfel de situatii.² de la o margine de profil la fata sectiunii paralele cu ea. Stalpii fretati au particularitatea ca armature longitudinal si cea transversal au rol de rezistenta. Totdeauna stilpii cu armatura rigida au si o carcasa de armatura flexibila. Alcatuirea stalpilor fretati rezulta din figura 9. Freta are totdeauna forma circulara in plan si se executa. Numai stilpul metalic alcatuit din armatura rigida se poate preuzina.5 cm. Data fiind capacitatea mare de rezistenta la compresiune a stilpilor fretati. Pentru a se putea obtine un stalp fretat este necesar ca sectiunea lui sa fie circular sau poligonala cu cel putin 6 laturi (hexagon). alcatuita din bare longitudinale si etrieri. sub fo rma de spirala continua (fig 9a) si mai rar sub forma de inele inchise sudate (fig 9b). ca la stilpii obisnuiti. este necesar ca stilpul metalic sa fie curatat de vopsea si de orice alte straturi depuse pe suprafata metalica. 2. pentru ca betonul sa adere foarte bine pe profiluri. Aria de armatura longitudinala de rezistenta se compune din aria sectiu-nilor transversale ale profilurilor si aria armaturii longitudinale flexibile. ei se utilizeaza acolo unde este nevoie sa se reduca la minimum aria sectiunii trans versale a stilpului. Daca freta are o contribute substantiala la preluarea fortei de 12 .

Se recomanda ca raportul dintre inaltimea libera a stilpului si diametrul sectiunii transversale sa fie mai mic sau egal cu 10. Stilpii fretati se toarna monolit. ci apar rar si izolat in anumite puncte ale anumitor constructii. dar sa nu fie nici mai mare de 8 cm sau de 1 /5 din diametrul simburelui de beton. pentru a permite patrunderea betonului. trebuie ca spirele ei sau inelele sa fie suficent de dese. Pentru ca freta sa-si indeplineasca in bune conditii rolul de camasa contra umflarii laterale a betonului. Se recomanda ca pasul fretei. ajungind pina la 16 mm. pentru ca stilpii fretati nu constituie elemente de serie mare. Prefabricarea lor nu este nici eficienta si nici necesara.compresiune axiala. Diametrul minim al armaturii transversale este de 6 mm dar el poate fi mai mare. ea nu contribuie aproape cu nimic la preluarea momentelor de incovoiere. De aceea stilpii fretati nu se utilizeaza in alcatuirea structurilor pe cadre la care se dezvolta momente incovoietoare importante. sa nu coboare sub 5 cm. s. ds. 13 .

Curatirea tobelor betonierelor. In cazul folosirii pompelor de beton este necesar sa se ia urmatoarele masuri: . nu se lucreaza cu vibratorul. Coborirea muncitorilor in buncare si silozuri de agregate. .in timpul curatirii conductei. cu latimea de cel putin 1. intretinerea sau repararea lor este permisa numai dupa oprirea masinii si deconectarea ei de la sursa de curent electric.5 m. curele) fiind protejate cu aparatoare de tabla.inainte de introducerea betonului pe conducte se verifica imbinarile si racordarile tronsoanelor conductei. locul de munca fiind foarte periculos datorita umiditatii mari. Schelele si esafodajele pentru transportul betonului trebuie sa aiba o podina continua. toate elementele in miscare (lanturi. conducta se incarca la o presiune hidraulica de cel putin 30 bar. curatire si reparatiile accidentale. 14 . Betonierele se monteaza pe platforme bine consolidate. In timpul functionarii instalatiilor de incalzire. In cazul turnarii betonului de la o inaltime mai mare de 1. Muncitorii care conduc utilajele de preparare a betoanelor se echipeaza cu cizme de cauciuc si sint supusi periodic. se iau masuri pentru prevenirea producerii de arsuri.dupa montarea instalatiei. Circulatia pe cofraje. pentru transportul betonului dupa montarea armaturii. In timpul folosirii vibratorului se poarta in mod obligatoriu manusi si cizme de cauciuc dieletrice. imprejmuita cu balustrade si cu scinduri rebord. nu se pernite decit dupa completa racire a acestora.3 MASURI DE PROTECTIA MUNCII La betonierele actionate electric se impune legarea la pamint a tuturor instalatiilor electrice si folosirea cofretelor metalice capsulate continind intrerupatoare si elemente de siguranta. In cazul utilizarii adaosurilor la prepararea betonului. . la 6 luni.2 m. Daca frecventa vibratiilor transmise prin arborele flexibil sau miner depaseste valorile admisibile sau nivelul de zgomot depaseste valoarea de 80 dB. Inainte de inceperea tumarii betonului se controleaza modul de fixare si de consolidare a cofrajului si rezistenja schelei de sustinere a podinelor de lucru. Tensiunea maxima admisa pentru alimentarea vibratoarelor este de 24 V. podinele trebuie imprejmuite cu balustrade. unui control medical. sint interzise operatiile de ungere. care se incalzesc pe timp friguros cu ajutorul aburului. are loc pe podine speciale de inventar. La compactarea betonului cu vibratoare electrice. iar in fata orificiului de evacuare se monteaza o aparatoare inclinata. Mijloacele manuale si mecanice cu care se transporta betonul se verifica pentru a fi corespunzatoare la inceputul fiecarui schimb. carcasa vibratorului trebuie legata la pamint. roti. iar la betonarea suprafetelor cu o inclinare mai mare de 30°. betonistii trebuie sa aiba centuri de siguranta legate prin fringhii de elementele de rezistenja ale constructiei. muncitorii se indeparteaza la cel putin 10 m. iar cablurile de alimentare trebuie izolate in manta de cauciuc si amplasate pe stilpi sau capre. asezate pe capre.

Datorita reactiilor chimice din organism.de exemplu:imbracaminte adecvata-iarna mai groasa.astfel:daca pierderea de caldura este mai mica decat cantitatea de caldura produsa de organism.este capabil sa stabileasca si sa pastreze un echilibru intre cantitatea de caldura produsa in interiorul corpului si cea cedata mediului ambiant.omul are senzatia de caldura si va incerca prin diferite metode sa mareasca pierderile de caldura:invers.se produce caldura care este preluata de sange si transportata la suprafata pielii.prin sistemul nervos termoregulator.exista senzatia de frig si va incerca sa reduca pierderile de caldura.cat si in cel rece.atat in anotimpul cald. In functie de conditiile de mediu.asupra starii fizice si psihice ale oamenilor si a productivitatii muncii.cand corpul pierde mai multa caldura decat produce. Rolul instalatiilor de incalzire si ventilare este tocmai acela de a asigura un ansamblu de conditii de calitate a aerului din interiorul incaperilor.Calitatea si caracteristicile mediului ambiant au o influenta hotaratoare asupra conditiilor de desfasurare a vietii. 15 .reducand capacitatea de munca. Deoarece tot acest reglaj termic realizat de corpul omenesc se face printr-un mare efort care oboseste si uzeaza organismul.vara mai subtire.Corpul omenesc pierde caldura pe doua cai .si anume:caldura sensibila prin fenomenele de convectie si radiatie(caldura cedata prin conductie este neglijabila fiind foarte mica in raport cu caldura totala) si caldura latenta corespunzatoare cantitatii de apa evaporata prin transpiratie si respiratie.Cantitatea de caldura pierduta de corp da senzati de caldura sau de frig.este necesar sa se realizeze construnctii care in conditiile climatice din tara noastra sa asigure confortul termic in interiorul incaperilor.Atunci cand organismul nu mai poate mentine acest echilibru trebuie sa se intervina cu alte masuri pentru restabilirea echilibrului termic ca.in cele mai deosebite conditii exterioare.ARGUMENT Corpul uman trebuie mentinut continuu la o temperatura de 35 grade celsius.precum si felul activitatii duse de om. In anumite limite fiziologice organismul uman.un microclimat favorabil desfasurarii in bune conditii a vitii si muncii oamenilor.in interior o temperatura corespunzatoare efortului fizic.o parte sau toata caldura produsa de corpul omenesc se transmite catre aerul cu care vine in contact.

Din aceasta cauza.la 0.Umiditatea din incapere are si ea o influenta asupra confortului. -temperatura suprafetelor ce delimiteaza incaperea si a obiectelor din incapere. Suprafetele reci ale ferestrelor reduc in mod simtitor confortul termic al persoanelor din interiorul incaperilor.datorita reducerii posibilitatii evaporarii transpiratiei.La valori mai mici de 30% apare senzatia de uscaciune a pielii. Omul este mai putin sensibil la variatiile umiditatii relative a aerului.Axeasta senzatie se atenueaza sau chiar dispare daca peretele se izoleaza termic sau se reduc la strictul necesar suprafetele vitrate. -umiditatea aerului. Temperaturile din incaperile incalzite se realizeaza prin calculul instalatiilor.Valorile mai mari de 70% favorizeaza condensarea vaporilor si da o senzatie de sufocare si zapusala.a mucoasei cailor respiratorii si favorizeaza aparitia si circulatia prafului.aerul trebuie sa fie mai cald la nivelul pardoselii.Senzatia de caldura si inconfort creste cu cat creste umiditatea .1 FACTORII DE CONFORT Senzatia de confort este in general subiectiva si depinde de varsta.precum si in camerele de dusuri si bai sa se prevada suprafete vitrare cat mai mici.deaceea este recomandat ca in toate camerele de locuit.oricat de bine ar fi incalzita incaperea.Temperatura interioara se masoara printr-un termometru atarnat liber in zona de lucru ocupata de oameni.amplasate cat mai departe de locul unde sta in mod obijnuit omul.si ferestre duble care au o temperatura superficiala mai ridicata decat cea a ferestrelor simple. 16 . Senzatia de frig este resimtita pe partea corpului expusa la un perete exterior sau fereastra.imbracaminte. Factorii care determina confortul termic sunt cei care influenteaza schimbul de caldura dintreb om si mediul ambiant. Un aspect important al temperaturii de confort termic este constituit de variatia temperaturii pe inaltimea incaperii.motiv pentru care la o temperatura in jur de 20 grade celsius se recomanda ca umiditatea relativa a aerului sa fie intre 35 si 70 %.5 grade celsius.Pentru confort.determinate in conformitate cu STAS 1907.nesesizand diferentele dintre 30 si 60%.la realizarea constructiilor si instalatiilor moderne se considera drept factor termic nu numai temperatura aerului ambiant.obiceiuri.precum si arderea lui pe suprafetele de incalzire.efortul fizic depus etc.temperatura trebuie sa scada catre tavan sau acoperis.75 m deasupra pardoselii.Diferenta dintre temperaturile aerului la nivelul corpului si al picioarelor trebuie sa fie de cel mult 2.si anume: -temperatura aerului din incapere.sex. -viteza curentilor de aer din incapere.ci si cea a elementelor de constructie.pe baza pierderilor de caldura.

Prin colaborarea dintre activitatile de cercetare.in functie de zona climatica se stabilesc rezistentele la transfer termic minim necesare pentru limitarea fluxului de caldura si pentru evitarea condensarii vaporilor de apa pe suprafata interioara a elementului de inchidere perimetrala.trebuie sa fie dimensionate ca suprafata.atat la cladirile de locuit .pentru crearea unui mediu ambiant cat mai adecvat conditiilor de climat al tarii noastre.Materialele noi de constructie.polistirenul expandat) si instalatiile de incalzire tot mai perfectionate sunt din ce in ce mai folosite. CLASIFICAREA GENERALA SISTEMELOR DE INCALZIRE Spatiile interioare ale cladirilor pot fi incalzite prin diferite metode si sisteme.fabricatie si executie.respectiv puncte termice).Suprafetele vitrate mari radiaza frig in timpul iernii si maresc insolatia in timpul verii.radianti cu inflarosu.Atentia cea mai mare se acorda cladirilor de locuit.beton celular autoclavizat.proiectare. Pentru realizarea unor consumuri minime de combustibil in timpul exploatarii.numai atat cat sa asigure o buna iluminare naturala si in functie de zona climatica si eoliana sa se prevada ferestre duble sau triple care sa asigure o buna etansare. 3 ALC TUIREA I FUNC IONAREA INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE CENTRAL 17 .Pentru asigurarea conditiilor optime au fost stabilite.prin legi si norme tehnice.care sa asigure confortul termic cu un consum minim de caldura.manopera.prin care se pierde multa caldura. -locala(sisteme de incalzire directe) Dupa agentul termic folosit: -apa(temperatura redusa.fierbinte) -abur(presiune-joasa.cat si la cele cu caracter industrial.cu calitati izolante superioare(betonul celular autoclavizat.panouri radiante de tavan si de perete. Clasificarea generala a sistemelor de incalzire se pot face dupa mai multe criterii: Dupa sursa de caldura: -centrala(centrale termice.cum sant:vata minerala din zgura topita sau bazalt topit.socialculturale.masuri pentru reducerea consumului de materiale.elemente de ventilare si conditionarea aerului) -radiante(incalzirea prin pardoseala.Ferestrele care sunt suprafete reci.Pentru realizarea acestor rezistente la transfer termic se folosesc materiale eficiente.s-au facut progrese importante in realizarea confortului termic in locuinte.aparate de aer-cald.executia si exploatarea constructiilor. 2 .calda.panouri radiante suspendate.trebuie sa se adigure in primul rand o buna protectie termica.urmand linia generala de dezvoltare a masurilor necesare pentru ridicarea continua a nivelului de trai.se realizeaza astfel incat sa asigure in conditii optime confortul termic.a consumurilor de energie si combustibil in proiectarea. La alegerea tipurilor de pereti exteriori si proiectarea alcatuirii lor.presiune-medie) -aer-cald Dupa modul de transfer de caldura: -convective(radiatoare.beton sau agregate de granulit etc. Constructiile din tara noastra.

18 . 115 C 2 2 2 .15 daN/cm ). instalatia intra in regim normal de functionare dupa trecerea unui timp de 1«2 h de la pornirea generatorului de caldura . Avantajele instalatiilor interioare de incalzire centrala cu apa calda : y sunt igienice datorita temperaturii moderate a suprafetei corpurilor de incalzire Temperatura medie a suprafetei elementelor de incalzire este de 0 y y y y y 60«70 C. exista posibilitatea unei reglari . prin modificarea temperaturii la generatorul de caldura . exista pericolul ca instalatia sa inghete La alegerea sistemului de incalzire se analizeaza urmatorii factori : y destinatia cladirii si gradul de confort dorit . -parti specifice fiecarui agent termic. elementelor de incalzire .temperatura corpurilor de incalzire se mentine si dupa incetarea functionarii . medie(0.etc datorita continutului mare de apa .aburul de joasa ( 0.CU APA CALDA SAU SUPRAINCALZITA Prin instalatie de incalzire se intelege o instalatie pentru obtinerea caldurii din alte forme de energie si utilizarea ei in scopul incalzirii locuintelor .apa calda de inalta temperature sau fierbinte ( supraincalzita )min. au o functionare linistita fara zgomot.apa calda de joasa temperaturA max. Dezavantajele sistemului de incalzire cu apa calda : y datorita inertiei termice mari. sunt simple si prezinta siguranta in exploatare . y durata de folosinta a cladirii . In cladirile de locuit si social ± culturale se foloseste aproape in exclusivitate sistemul de incalzire cu apa calda . 115 C.7daN/cm ). Instalatiile de incalzire servesc pentru a crea si mentine in interiorul incaperilor o anumita temperatura care sa asigure confortul termic . au durabilitate mare din punctul de vedere al uzurii conductelor .1_0. 0 . y in caz de intrerupere a functionarii un timp indelungat . y forma cladirii si caracteristicile elementelor de constructie .7 15daN/cm ) si inalta presiune(min. O instalatie de incalzire se compune din : -sursa de caldura -retea de conducte pentru transportul fluidului incalzitor de la locul de producere la locul de incalzire -corpuri de incalzire prin care caldura produsa este cedata in fiecare incapere .temperature la care nu are loc carbonizarea prafului care se depune pe elementele de incalzire is nici radiatia nu este prea puternica pentru a deranja pe ocupantii incaperii . prin reglarea centrala a temperaturii apei in functie de temperatura exterioara . celelalte sisteme de incalzire se folosesc mai mult in cladirile industriale si in cladirile anexa industriilor . ca fluide purtatoare de caldura agent termic se folosesc 0 . In instalatiile de incalzire centrala .

Dupa aplasarea conductei de distributie : y cu distributie inferioara . la care dintr-o conducta principala de distributie se ramifica conducte de legatura la coloane .la care conducta de distributie este amplasata la partea inferioara a coloanelor . y conducte de legatura . 19 .fac legatura dintre sursa de caldura si coloane . y cu distributie mixta . Dupa configuratia in plan a retelei de distributie : y distributie arborescenta .cu circulatie prin pompe.Dupa modul de circulatie a apei : y instalatii de incalzire cu apa calda cu circulatie naturala sau prin gravitatie . y distributie inelara .Conductele care pleaca de la sursa de caldura se numesc conducte de ducere . cheltuielile de exploatare. Partile componente ale unei instalatii interioare .iar o alta parte . cheltuielile necesare investitiei . iar cele care vin la sursa sunt conducte de intoarcere .fac legatura dintre coloane si corpuri de incalzire 4 CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE CU APA CALDA 1.Conductele sunt montate in pod.la plafonul ultimului nivel sau sub fermele halelor industriale. y coloane . in partea superioara .care se folosesc la orice tip de instalatie . necesara circulatiei apei se realizeaza cu ajutorul pompelor.y y y combustibilul folosit. 2. la care presiunea necesara circulatiei apei se realizeaza datorita diferentei de greutate specifica dintre coloana de apa din conducta de intoarcere ( mai rece ) si coloana de apa din conducta de ducere (mai calda). y cu distributie superioara .Cea mai folosita schema in cladirile de locuit .conducte verticale prin care circula agentul termic .In aceste instalatii presiunea.Coloanele pot fi de ducere si de intoarcere . sunt urmatoarele : y conducte de distributie . la care o parte din instalatie are conducta de distributie montata la partea inferioara .Conductele sunt montate in subsoluri sau canale tehnice sub pardoseala.la care conducta de distributie este amplasata la partea superioara a coloanelor . y instalatii de incalzire cu apa calda .conductele de distributie formeaza un inel din care se alimenteaza coloanele . 3.

Fiecare din instalatiile cu circulatie naturala sau fortata pot fi inchise sau deschise . cu greutate specifica mai mica . apa se race (o racire se produce si pe conducte ste 20 . caracteri ate pri aceea ca sursa termica (cazan . precum si intreaga instalatie sunt permanent in legatura cu atmosfera. deoarece circulatia apei se face gravitational . coloane 4. schimbat r de caldura ).la care sunt racordate corpurile de incalzire . monotubulare sau bitubulare . datorita diferentelor de presiune . 5. a Datorita temperaturii mai ridicate .conducte principale de distributie 2. 5 AL AT EA INSTALATIIL FUNCTIONAND PRIN CIRCULATIE NATURALA Acest sistem de incalzire se mai numeste si cu circulatie prin gravitatie sau termosifon .Cand ajunge in radiator .Dupa numarul de conducte care alimenteaza corpurile de incalzire : y instalatii de incalzire cu apa calda monotubulare (apa circula printr singura -o conducta ). in care generatorul de caldura nu este in legatura cu atmosfera . y instalatii de incalzire cu apa calda bitubulare . rezultat al diferentelor de temperatura a apei din conducta de ducere si conduct de intoarcere . la care corpurile de incalzire sunt racordate la doua conducte (de ducere si intoarcere) . y instalatii de incalzire cu apa calda inchise . apa calda din cazan .Forma in plan a retelelor de distributie a) arborescenta b) inelara 1.arborescenta sau inelara .superioara sau mi ta . este impinsa de apa rece din conductele de intoarcere cu greutate specifica mai mare si pusa in circulatie . conducte de legatura la coloane 3. deschise sau inchise . Dupa l atura cu at ra : y i talatii de i cal ire cu apa calda deschise .avand distributie inferioara .

Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda . de i d 3 intoarcere .datorita pierderilor de caldura ). 21 . 1. cu distributie inferioara arborescenta . Forta care determina circulatia apei in instalatie rezulta din relatia : 2 H= in care : i - d ) h .bitubulara .realizandu astfel in permanenta diferenta de presiune -se necesara asigurarii circulatiei . si ± greutatile specifice ale apei in conducta de ducere si respectiv. [ N/m 2 H ± reprezinta presiunea eficace . robinet de dublu reglaj. pentru a avea o inaltime h cat mai mare . Pentru realizarea presiunii necesare functionarii instalatiei . Astfel se realizeaza o presiune disponibila cat cat mai mare .cu circulatie naturala . in m . radiator care are inaltimea h cea mai mica fata de sursa de caldura . robinet de inchidere. care este cel mai de jos si cel mai departat de generatorul de caldura . 8. corpuri de incalzire 3. cazanul sau schimbatorul de caldura se ampaseaza in subsolul cladirii intr-o incapere de cele mai multe ori adancita fata de nivelul general al subsolului cladirii . Din relatia de calcul prezentata rezulta ca factorul cel mai important este inaltimea h . conducta de dezaerisire 6. conducta de intoarcere 5. h.diferenta de nivel dintre mijlocul cazanului sau al schimbatorului de caldura si mijlocul corpului de incalzire considerat .. la cel mai defavorabil radiator . conducta de ducere 4. in N/m . in N/m . vas de expansiune 7. cazan 2.

Apa incalzita in cazan este condusa printr-o coloana principala pana la ultimul nivel sau pod . Deoarece vasul de expansiune comunica cu atmosfera .In sistemul de incalzire prezentat .conducta de intoarcere 5. Variatiile de volum ale apei sunt preluate de catre vasul de expansiune .conducta de ducere 4. care sa asigure evacuarea aerului spre vasul de expansiune .Cazan 2. din care se ramifica conductele de distributie inferioare . cu distributie superioara arborescenta . in cazul . 22 .armaturi de inchidere Instalatiile cu distributie superioara sunt de preferat fata de cele cu distributie inferioara . 1. fiind in legatura directa cu atmosfera . prin cresterea temperaturii apei .vas de expansiune 6.Pentru a se realiza colectarea si evacuarea aerului .cucirculatie naturala . nu se pot realiza suprapresiuni. vasu de l expansiune constituie si un element de siguranta al instalatiei . datorita plusului de presiune rezultat din racirea apei pe conducta de ducere . in cazul circulatiei naturale . prin el se elimina si aerul din sistemul de incalzire . volumul apei nu este constant . Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda .robinet de dublu reglaj 7. deoarece .Conductele de intoarcere au acelasi traseu ca si in cazul distributiei inferioare .corpuri de incalzire 3.bitubulara .conductele trebuie montate cu panta . deoarece asigura o circulatie mai activa .De asemenea . volumul creste ( circa 4 % din volumul initial ) . iar o data cu racirea apei se micsoreaza.

este necesar sa se realizeze evacuarea aerului care ramane in ins talatie la umperea ei cu apa . conducte .de unde prin vasul de expansiune sau vasele de dezaerisire se evacueaza in atmosfera .Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda . formand asa -numitii saci de aer care impiedica circulatia apei . robinet de dublu reglaj.Prin pantele care se dau conductelor orizontale. 7 ASIGURAREA FUNCTIONARII INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA CU APA CALDA In cadrul unei instalatii de incalzire centrala functionand cu apa calda . ca urmare a incalzirii 0 0 0 0 apei de la o temperatura de + 10 C pana la + 95 «100 C . aerul este condus spre cele mai inalte puncte ale instalatiei . vas de expansiune 7.Aerul poate fi evacuat centralizat prin conducte de dezaerisire sau local prin robinete de dezaerisire. 23 . 1. vasul de expansiune are urmatoarele functiuni importante : y de preluare a variatiilor de volum rezultate din dilatarea si contractia apei din intreaga instalatie de incalzire (cazane . corpuri de incalzire 6 DEZAERISIREA INSTALATIILOR de intoarcere 3. conducta DE INCALZIRE 5. conducta de ducere 4. de a realiza colectarea si evacuarea aerului din instalatie . Robinet de inchidere Pentru a asigura calda .Aerul care nu se evacueaza se aduna in conducte sau in corpurile de incalzire . sau care se degaja din apa in timpul functionarii .bitubulara .cu circulatie naturala cu distributie mixta arborescenta . o buna functionare a instalatiilor de incalzire centrala cu apa 8. atunci cand se opreste functionarea instalatiei. corpuri de incalzire). cazan 2. sau a racirii apei de la + y 90 «100 C pana la + 10 C . conducta de dezaerisire 6.

Vas de expansiune deschis 1.teu sau mufa de reglare 7. Vasul de expansiune deschis are urmatoarele conducte : y conducta de siguranta de ducere legata pe conducta de iesire a apei din cazan sau schimbator de caldura _ asigura evacuarea aburului format in instalatie . r Racordarea conductei se face la partea inferioara a vasului . conducta de preaplin 24 y y y    . de a asigura nivelul maxim . cat si nivelul minim al apei din instalatie .Prin aceasta conducta ca volumul excedenta al apei dilatate sa patrunda in vas . Prin intermediul vasului de expansiune instalatia este in contact direct cu atmosfera . schimbatoarele de caldura .conducta de semnalizare 9.vas de expansiune 3. iar la nivelul minim . spre exterior. conducta de circulatie _face legatura intre conducta de siguranta de ducere si partea inferioara a vasului . conducta de siguranta de intoarcere legata la conducta de intoarcere a apei in cazan . instalatia de incalzire ramane tot timpul plina . apa sa nu depaseasca partea de sus a vasului . intreaga instalatie impotriva pericolului ca presiunea in instalatie sa creasca peste presiunea admisibila . sa nu scada prea mult .y y de a asigura cazanele . pentru ca aerul sa nu patrunda in instalatie . conducta de siguranta de intoarcere 5. variind numai nivelul apei in vasul de expansiune .cazan 2. la nivelul maxim .Circulatia apei intre vas si conducta se face pentru a feri vasul de inghet.conducta de circulatie 6.In timpul incalzirii si al racirii apei . Instalatiile de incalzire centrala cu apa calda pot fi prevazute cu vase de expansiune deschise sau vase de expansiune inchise .conducta de aerisire Vasul d xpansiune deschis se monteaza in partea cea mai de sus a instalatiei .conducta de preaplin 8.in asa fel incat.Debitul de apa circulat se regleaza cu teu sau mufa de reglare. evitand astfel pericolul de exlozie .conducta de siguranta de ducere 4.Racordarea conductei se face pe la partea superioara a vasului .

supapa de siguranta 6. sau la partea superioara a vasului .vas de expansiune inchis 2. y 1.compresor de aer Vas de expansiune inchis cu preluareaintegrala a dilatarii apei 25 . modul functionare fii foarte nd asemanator cu cel al statiei de hidrofor.manometru de comanda 4. Vasul de expansiune inchis este un recipient sub presiune . Vasul de expansiune inchis indeplineste aceleasi functiuni ca si vasul deschis.sticla de nivel 3.semnalizator acustic 5.conducta de semnalizare legata in partea de jos a vasului _ semnalizeaza atingerea nivelului minim al apei in instalatie y conducta de aerisire_se monteaza in prelungirea conductei de preaplin .robinet de aerisire 7.

daca sunt depistate instalatii subterane se va opri lucrul.In timpul executarii santurilor. va fi instiintat imediat conducatorul tehnic al lucrarii care. normele departamentale specifice intreprinderii respective si instructiunile locale reiesite din experiente proprie. sa efectueze instructaje de protectie a muncii cu personalul sau. sefii de echipe si maistri care participa direct la executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa. Aceste instructaje au la baza normele republicane de protectie a muncii. 26 . pentru continuarea lucrului va lua masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care ar putea duce la accidente de munca. Daca la executarea sapaturilor se detrecteaza gaza sau substante periculoase. atat la angajare cat si apoi. sunt dotati cu urmatorul echipament: Casca de protectie Cizme de protectie din cauciuc. ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE SI DE LUCRU Muncitorii. MASURI SPECIFICE DE TEHNICA A SECURITATII SI DE PROTECTIE A MUNCII La executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa ingropate in pamant. Instructajul de protectie a muncii se compune din: instructajul introductiv. periodic. instructajul la locul de munca si instructajul periodic. pentru lucrul in mediu umed Scurta impermeabila cu gluga Capison pentru lucru pe timp friguros Ochelari si masca de protectie pentru sudori Centuri de siguranta.8 MASURI DE TEHNICA A SECURITATII SI DE PROTECTIE A MUNCII INSTRUCTAJUL DE PROTECTIE A MUNCII Intreprinderea care executa sau exploateaza retelele exterioare de alimentare cu apa are obligatia ca. . la locul de munca. se vor respecta urmatoarele masuri. se va stabili precis natura instalatiilor subterane si felul cum sunt amplasate si se vor lua masuri pentru evitarea avarierii acestor instalatii si pentru eliminarea pericolelor de orice fel.

Pe partea cealalta a santului se depoziteaza tevile si materialele de montaj.70m.- santurile in apropierea carora se circula vor fi imprejmuite sau marcate pe timp de noate cu inscriptii luminoase sau felinare semnalizatoare. turnarea plumbului pentru stemuire se va face cu o lingura speciala cu maner izolant.70m de margine. pentru a nu se rostogoli in sant. fara posibilitati de rasturnare. pamantul rezultat din sapatura se arunca pe o singura parte santului. In timpul coborarii conductelor este interzis muncitorilor sa stationeze in lungul santului. in scopul prevederii caderii persoanelor sau mijloace de transport.se interzice prelucrea tevilor pe schelele destinate montajului conductelor. la o distanta de minimum 0. 27 . chiar daca lansarea nu afecteaza portiunea respectiva. coborarea conductelor in sant se realizeaza prin lansarea cu trepiede si cabluri. - - - La montarea aeriana a retelelor exterioare de alimentare cu apa se vor respecta urmatoarele reguli: . Plumbul se va topi in cazanele suspendate rigid pe o vatra.folosirea obligatorie a centurilor de siguranta si a castii de protectie . tot la distanta de 0. Nu este permisa aruncarea lor in sant si nici asezarea provizorie pe traversele sprijinirilor. accidentand muncitorii. la imbinarea tuburilor din fonta de presiune.

1967. Instalatii sanitare in clddiri. Editura Tehnica Bucuresti 1956 2. Bucuresti. SANDOR.. Bucuresti. 1993. GHITESCU. 28 . 6. Sa construim in siguranta. I. M. Editura Didactica si Pedagogica. BURCHIU.BIBLIOGRAFIE 1. 5. §tefan. Bucuresti. MONES. GIURCAREANU D. Bucuresti. Dan. 1977. 1952. Instalatii cu micropompe si alimentarea cu apa a consumatorilor individuali. Bucuresti. Victor. Editura Punct Ochit. Gabriel Claudiu. 4. sanitare si de gaze. Instalatii de alimentare cu apa. 2004 Constanta 3. Instalarea conductelor de alimentare cu apa si de canalizare. Editura Tehnica. Editura Ceres. C. 7. OLTEANU. 1958. Constructii de cladiri: Elemente de geotehnica si fundatii. Tehnologia instalatiilor sanitare si de gaze. canalizare. VINTILA. ANDREI S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful