Numele Institutiei

ELEMENTE DE REZISTENTA ± STALPI DIN BETON ARMAT INSTALATII DE INCALZIRE CU CIRCULATIE NATURALA BITUBULARA ARBORESCENTA

PROFIL: TEHNIC SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE

PROFESORI INDRUMATORI:

ing

Nume elev CLASA a XII-a

Anul

1

CUPRINS

Partea I

1. Rezistentele betonului««««««««««««««««««««.4 2. Stalpi din beton armat««««««««««««««««««««.6 3. Masuri de protectia muncii «««««««««««««««««...14

Partea a II-a

1. Factorii de confort«««««««««««««««««««««16 2. Clasificare generala a sistemelor de incalzire ««««««««««...17 3. Alcatuirea instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda sau supraincalzita«««««««««««««««««««««««17 4. Clasificarea instalatiilor de incalzire cu apa calda ««««««««....19 5. Alcatuirea instalatiilor functionand prin circulatie naturala «««««.20 6. Dezaerisirea instalatiilor de incalzire «««««««««««««...23 7. Asigurarea functionarii instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda «23 8. Masuri de protectia muncii ««««««««««««««««...«26

2

Aceste elemente au o zona intinsa si una comprimata. Intre apa si ciment au loc reactii chimice in urma carora pasta de ciment se intareste si leaga intre ele agregatele. intre limitele 10«15. Betoanele avand drept liant cimentul se numesc betoane de ciment. 3 .ARGUMENT Betonul proaspat este un amestec omogen de liant. Exista o mare varietate de tipuri de betoane determinate de liantii si agregatele folosite. care este o piatra artificiala cu aspect de conglomerate. iar ruperea lor are loc ca urmare a epuizarii capacitatii de rezistenta a betonului din zona intinsa cu mult inaintea celei din zona comprimata. Pasta de ciment intarita se numeste piatra de ciment. Amestecum dintre apa si ciment poarta denumirea de pasta de ciment. toate betoanele prezinta particularitatea ca rezista mult mai bine la compresiune decat la intindere. Inconvenientul unei diferente atat de mari intre cele doua rezistente ale betonului se manifesta in special la elementele supuse la incovoiere. Intre rezistenta betonului la compresiune Rc si cea la intindere Rt exista un raport ce variaza. aproximativ. Pentru o buna omogenizare a amestecului se folosesc mijloace mecanice numite betoniere. dand astfel nastere betonului intarit. agregate si apa. atat in ceea ce priveste natura lor. iar agregatele sunt nisipul si pietrisul. Din punct de vedere al comportarii la solicitarile mecanice. Liantul folosit in mod curent la prepararea betoanelor pentru constructii este cimentul. cat si proportia in care intra in amestec.

Factoni exteriori materialului sint: conditiile de pastrare (temperatura. ³ natura agregatelor §i granulozitatea lor. rezistentelor la intindere sau compresiune monoaxiale li se aplica. tipul de solicitare la care este supusa proba. toate conditiile sint precizate in STAS 1275-81. triaxiale etc. viteza de aplicare a incarcarii. in mod curent. dificultatile sint mult mai reduse.). care se pot grupa in doua categorii: ³ factori legati de material (de beton). in anumite situatii. anumite corectii care pot spori sau reduce valorile de baza ale acestor rezistente. particularitatile aparatului de incarcare (raportul dintre capacitatea presei si forta de rupere a epruvetei). Aflarea rezistentelor betonului la solicitari complexe intimpina numeroase dificultati tehnice. directia de actionare a fortei in raport cu directia de turnare a betonului . ele se folosesc. pentru compresiune sau intindere monoaxiale. Dintre factorii legati de material mai importanti sint: ³ dozajul de ciment al betonului. Rezistentele betonului depind de un numar mare de factori. forma si dimensiunile corpului de proba. de caracterul mai complex al starii de solicitare (solicitari biaxiale. cu unele corectii. ³ factori exteriori materialului. in practica. Rezistentele betonului se determina pe cale experimentala. pentru determinarea rezistentelor betonului la compresiune si la intindere. la efectuarea oricaror calcule de rezistenta ale elementelor si structurilor de beton. In tara noastra. rezistentele betonului se determina numai la aceste doua solicitari simple si. De aceea. Pentru a se tine seama. ³ raportul a\c\ ³ natura mineralogica a cimentului. beton armat si beton precomprimat. ³ modul de compactare a betonului la turnare. prin incarcarea pina la rupere a unor corpuri de proba de diferite forme.1 REZISTENTELE BETONULUI Pentru dirnensionarea constructiilor trebuie cunoscute rezistentele betonului corespunzatoare starilor complexe de solicitare la care el este supus in cadrul elementelor si structurilor. Standar-dul precizeaza modul de 4 . ³ virsta betonului la data incercarii. umiditate). O rezistenta oarecare a betonului nu poate fi definita fara precizarea tuturor conditiilor in care se determina. Apare astfel caracterul conditionat al notiunii de rezistenta a betonului.

75 20. la cubul cu latura nominala de 14 cm.5% din latura cubului.confectionare.5 40.. 1/5 din latura cubului. Epruvetele prismatice au dimensiunile de 100 X100 X 550 mm sau 200 X 200 X 700 mm. nu depa^easca 0. admitindu-se... Rezistente betonului se pot determina in mai multe scopuri: -.31 200 20 200 1 20. latura reala rezulta de 14. etc.5% la fiecare dimensiune.incercari preliminare... abateri de maximum 0. si deci trebuie sa se aiba in vedere. respectindu-se aceasta cerinta. in scopul determinarii rezistentelor mecanice. Latura sectiunii transversale trebuie sa fie cel putin de trei ori mai mare decit dimensiunea maxima a granulelor de agregat. aria nominala (proiectata) a sectiunii cubului este un multiplu intreg de 100 cm2. pastrare si incercare a epruvetelor executate din beton proaspat cu agregate grele sau usoare. -. Tabelul 1 Caracteristica epruvetelor cubice Dimensiunea Aria nominala a maxima a secfiunii de referin^a [cm2 ] nominala [cm| reala [mm| granulelor agregatelor utilizate [mm] 10 100 0. sint cuburi si prisme. aiba. 200 cm2. Din examinarea tabelului se deduc urmatoarele: ² la confectionarea cuburilor apar inevitabil..1 cm.incercari de control pe faze.5 20 100 14 141 0. -. stabilirea regimului de tratare termica. dar ele trebuie sa.. 100 900 ³ dimensiunile maxime ale agregatelor utilizate trebuie sa nu depaseasca 1/3 .. compactate prin vibrare sau prin indesare manuala. care au ca scop determinarea rezistentei betonului la diferite faze ale procesului se executie si compararea lor cu rezistentele de control pe faze prescrise pentru fiecare faza in parte. Epruvetele cubice trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 1. pentru ca aria sectiunii de referinta sa.incercari de verificare a clasei betonului in cursul executiei. Epruvetele confectionate din beton proaspat. anumite abateri dimensionale. ca si la cuburi. care au ca scop stabilirea compozitiei betonului ce urmeaza a fi folosit la executarea lucrarii.40 400 30 300 1. l (marimea laturii) 5 .

arcele.2 STALPI DIN BETON ARMAT Dintre elementele de constructie la care apare solicitarea de compresiune. Stilpii din beton armat sint elemente componenete ale structurilor cu schelet por-tant sau ale structurilor pe cadre. cat si faptului ca nu sunt supuse aproape niciodata la compresiune simpla. Pe linga structurile pe cadre stilpii din beton armat pot aparea in alcatuirea multor tipuri de cladiri civile si industriale curente sau speciale. riglele cadrelor cu tirant. ci la o grupare de solicitari in care intra si compresiune cu pondere mai mare sau mai mica. anumite tipuri de aparate de reazem la poduri (pendulii de beton armat). blocuri de fundatii) Comportarea sub incarcari. o parte din barele grinzilor cu zabrele. Din aceste exemple. elementele supuse la compresiune pot fi din categoria barelor. si ca urmare calculul si alcatuirea acestor categorii de elemente. elementele de be ton precomprimat. din categoria placilor solicitate in special in planul lor(pereti) sau din categoria blocurilor sau masivelor (stalpi scurti. diferite tipuri de fundatii masive (fig 1). O categorie de constructii in alcatuirea careia intra stilpi din beton armat este aceea cu plansee-ciuperci. difera mult intre ele. sub aspectul rapoartelor de dimensiuni. penduli de posuri. peretii de beton armat ai cladirilor. sau plansee fara grinzi la care placa 6 . mai frecvent intilnite in alcatuirea structurilor de rezistenta sint: stilpii. atat datorita influentei rapoartelor de dimensiuni.

sectiunea transversala de forma patrata sau dreptunghiulara si mai rar in forma deT. stilpii prefabricati ai halelor industriale parter cu inaltime mica sau ai halelor industriale etajate au sectiunea patrata sau dreptunghiulara. Stilpii prefabricati pentru hale industriale parter cu inaltime mare. capacitatea de ridicare a macaralelor folosite la manipulari si montaj.). numite capiteluri. ca si alcatuirea de ansamblu a stilpului depind de tehnologia de executie utilizata. in general. Aceste cerinte conduc la stilpi cu aria sectiunii transversale relativ mica. cu zabrele etc. Un element caracteristic al stilpilor il constituie forma sectiunii transversale. ci prin niste ingrosari locale. In acelasi timp. circulara sau poligonala. prin greutatea lor. 7 . dar cu momentul de inertie mare. in care functioneaza de regula si poduri rulante. pentru a nu consuma beton mult si pentru a nu depasi. tubulara. I. I. 2). trebuie sa aiba rigiditate mare la deplasare orizontala.reazema pe stilpi nu prin intermediul unor grinzi. astfel ca deplasarile lor orizontale sa fie suficient de mici. compusa (cu goluri. De asemenea. greutatea acestor stilpi trebuie sa nu fie prea mare. de solicitarile pe care le are de preluat si de tipul constructiei in care este folosit. Forma sectiunii transversale (fig. Sectiunile din aceasta categoric sint cele in forma de T. Stilpii cladirilor civile si industriale realizati prin turnare monolita au. incit sa asigure functionarea in bune conditii a podurilor rulante.

formind cu acestea noduri de cadru. astfel incit sa fie posibila o buna betonare. forma sectiunii transversale este patrata sau dreptunghiulara cu laturile multiplu intreg de 5 cm. De obicei. La stilpii prefabricati in uzina carcasa se realizeaza partial sau integral sudata. se folosesc denumirile de stilpi cu armatura flexibila si stilpi cu armatura rigida. ² stilpi cu armatura de rezistenta longitudinala si transversala (stilpi fretati). De asemenea. deci patrunderea betonului 8 .). Foarte rar se adopta alte forme de sectiuni la stilpii monoliti. cel din ultima pozitie este o adevarata structura cu zabrele. Stilpii cu armatura de rezistenta longitudinala. se pot utiliza drept armaturi longitudinale si profiluri metalice laminate (otel cornier. Din figura se vede ca. U etc. In tara noastra la stilpii turnati monolit sau la cei preturnati pe santier nu se utilizeaza. Precizari suplimentare privind normele constructive de armare se dau in figura 5. pornind de la inaltimi mici de 4²5 m si ajungind la inal-timi de 10²15 m. in mod obisnuit. Pentru a se face o distinctie intre aceste doua categorii de stilpi cu armatura longitudinala. Carcasa se poate realiza legata sau sudata. dar dimensiunile sectiunii pot varia de la un nivel la altul. carcase sudate. Armaturile longitudinale impreuna cu cele transversale ale stilpului formeaza o carcasa. In cazul executiei monolite. Daca stilpul din prima pozitie este o bara simpla cu sectiunea plina. mai ales in cazul constructiilor realizate in zone seismice. stilpii au sectiune constanta pe inaltimea unui etaj. In cazul executiei prefabricate formele de stilpi. Stilpii cu armatura longitudinala flexibila se pot realiza monolit sau prefabricat. sectiunea transversala evolueaza in sensul cresterii continue a raportului dintre momentul de inertie si aria ei. Stilpii de beton armat se pot clasifica. La cladirile realizate prin turnare monolita. De realizarea corecta a stilpilor si nodurilor de cadru depind in cea mai mare masura stabilitatea si rezistenta constructiei.In figura 3 se dau tipurile curente de stilpi prefabricati pentru hale industriale parter. variatia sectiunii transversale la cladirile etajate se realizeaza nu la fiecare nivel. in uncle cazuri particulare. pe masura cresterii inaltimii halei. inclusiv sectiunile lor transversale. se armeaza cu bare rotunde de otel-beton dar. Stilpii monoliti se leaga rigid de elementele planseului (grinzi sau placi). de regula. astfel : ² stilpi cu armatura de rezistenta longitudinala . ci la doua-trei niveluri pe inaltime. dupa modul de armare. la stilpii cu rol decorativ se pot alege formele agreate dearhitect. rezulta din figura 3. Armarea stilpilor cu armatura longitudinala flexibila se exemplifica in figura 4. pentru stilpi turnati monolit sau prefabricati. De exempiu. profiluri T. Distanta libera minima intre armaturile longitudinale ale stilpilor turnati in pozitie verticals este de 5 cm. atit pentru carcase legate cit si sudate. latura sectiunii stilpului comuna cu zidul este egala cu grosimea acestuia. la stilpii inglobati in zidarie.

la sectiuni cu dimensiunile rezultate dupa criteria constructive. Distanta maxima intre armaturile longitudinale ale stalpului. Pentru laturile sectiunii cu mai mult de doua bare. pentru laturile avand numai doua bare este de 35 cm (fig 5b). ca la grinzi. In elementele nestructurale sau cu caracter decorativ se pot utiliza si armaturi cu diametral de 10 mm. Pentru stalpii preafabricati turnati in pozitie orizontala. precum si pentru armaturile de motaj din stalpi de orice fel.printre armaturi (fig 5a). diametrul minim al barelor longitudinale se reduce la 12 mm. 9 . lumina intre armaturile longitudinale poate cobori pana la 2-3 cm. in stalpii de beton armat turnati in zidarie. distanta maxima admisa este de 25 cm (fig 5c) La elementele prefabricate.

in punctele de indoire a etrierilor simpli sau intermediari. adica etrieri ce urmaresc numai conturul sectiunii. etrierii pot fi de mai multe tipuri.Etrierii stilpilor se realizeaza de regula din otel OB 37. se formeaza prin sudura manuala.. Oricare ar fi forma etrierului se impune ca ciocurile sa formeze cu latura careia ii apartin unghiuri de 135°. iar lungimea ciocului sa fie de 10 diametre de etrier. mare. asa cum rezulta din figura 4. cadre deschise. Din cauza ca aria rezultata din calcul este. Uneori sunt necesari chiar etrieri cu mai mult de patru bare pe fiecare directie. La stilpii cu multe bare pe contur. Pe cele doua zone de capat de lungime t. rombici. la stilpii cu forte taietoare mari (la stilpii scurti). 4. . Distanta ai intre planele respective trebuie sa respecte conditiile enumerate. carcase plane. Diametru armatrurii transversare trebuie sa fie de cel putin 1/4 din diametrul minim al armaturii longitudinale si de minimum: ³ 5 mm la stalpii neportanti ³ 6 mm la stalpii portanti cu b ” 50 cm ³ 8 mm la stalpii portanti cu b > 50 cm 10 .). Aceasta distanta se mentine si pe inaltimea nodului de cadru (zona comuna a stilpului si planseului). ³ maximum dimensiunea mica a sectiunii. de regula. 8 sau 9. ci se determina prin calcul la incovoiere cu forta taietoare in sectiuni inclinate. Pentru stilpii avind cel mult patru armaturi pe latura si dimensiunile sectiunii b ” 35 cm si h ” 45 cm. etrierii se dispun astfel incit armaturile longitudinale sa se gaseasca din doua in doua. b si c). si 5d. b si c. In cazul stilpilor scurti (H/h” 5). La stilpii cladirilor executate in zone seismice cu grad de intensitate seismica de 7. aria necesara de etrieri pe unitatea de lungime a stilpului nu se mai stabileste pe criterii constructive. care se asambleaza apoi in forma de carcase spatiale prin puncte de sudura executate manual. Forta taietoare fiind constanta pe inaltimea stilpului. ³ maximum 30 cm. se pun etrieri dublii pe fiecare directie (fig 7). sau la masina de sudat prin presiune. acestia se pot dispune in aceeasi sectiune (in acelasi plan normal pe axa stilpului). dar se pot realiza si din PC 52. agrafe etc. etrierii trebuie dispusi la distante egale pe toata inaltimea lui. se admit etrieri simpli. In cazul sectiunilor armate cu mai multe tipuri de etrieri (dreptunghiulari. notate cu C1. la punctele de intersectie ale carcaselor plane (punctele notate cu 1 pe fig. ² maximum 15 d (unde d este diametral minim al armaturilor longitudi-nale in contact cu etrierul). La carcasele legate.. In cazul folosirii carcaselor sudate. Distantele dintre etrieri. Ei pot avea forma dc cadre inchise. Din figura rezulta ca pe zona centrala a lungimii stilpului distanta intre etrieri este de maximum 20 cm si maximum jumatate din inaltimea sectiunii stilpului (h/2). cum sint cele din figura 4. regulile privind distantele dintre etrieri se deduc din figura 6. maximum 10 d. ae. la elementele din beton de granulit. a si c. pentru care se ia cea mai mare din valorile h. etrierii se indesesc. astfel ca distanta ae este de eel mult 10 cm. asa cum rezulta din figurile 4a. trebuie sa respecte urmatoarele conditii : ² minimum 7 cm . agrafe etc. 45 cm sau H16. C4.

functioneaza ca o constructie metalica de sine statatoare. Exista insa situatii in care folosirea lor este recomandabila.Stilpii cu armatura rigida se utilizeaza rar in tara noastra. ³ la constructive la care execu^ia lor ar necesita esafodaje scumpe si complicate . corniere. U. b. si anume : ³ la nivelurile inferioare ale cladirilor cu multe etaje. eel putin 8 cm . rolul de sustinere al esafodajelor este jucat de insasi armatura rigida care. numai daca se respecta distantele trecute pe figura 8. ³ de la talpa profilului la marginea sectiunii de beton. Armatura rigida se poate realiza din profiluri metalice laminate in forma de I. si se solidarizeaza intre ele cu placute sau zabrelute. 11 . eel putin 5 cm . Din figura rezulta trei distante caracteristice : ³ intre doua inimi de profil. ca la stilpii metalici obisnuiti. pentru a se realiza o buna imbracare in beton. in etapa de executie. Sint posibile o buna turnare si compactare a betonului. Din figura rezulta ca se pot folosi un singur profil pe sectiune sau mai multe. din cauza consumului lor mare de otel. Citeva posibilitati de realizare a stilpilor cu armatura rigida sint prezentate in figura 8. pentru a se evita dezvoltarea exagerata a sectiunii transversale a stilpilor . Cind se folosesc mai multe profiluri ele se dispun suficient de distantate.

5 cm. ei se utilizeaza acolo unde este nevoie sa se reduca la minimum aria sectiunii trans versale a stilpului. Freta joaca rol de teaca sau de camasa care impiedica umflarea laterala a betonului comprimat si-i sporeste astfel capacitatea de rezistenta la compresiune. Intre armatura rigida a grinzilor si cea a stilpilor se executa imbinari specifice constructiilor metalice. Stilpii de beton armat cu armatura rigida nu se realizeaza nicicdata ca stilpi prefabricati. Numai stilpul metalic alcatuit din armatura rigida se poate preuzina. 2. Uneori se obtin stilpi cu armatura rigida atunci cind stilpii unei constructii metalice existente se consolideaza cu beton armat. este necesar ca stilpul metalic sa fie curatat de vopsea si de orice alte straturi depuse pe suprafata metalica. Aria de armatura longitudinala de rezistenta se compune din aria sectiu-nilor transversale ale profilurilor si aria armaturii longitudinale flexibile. ca la stilpii obisnuiti. pentru ca betonul sa adere foarte bine pe profiluri. Alcatuirea stalpilor fretati rezulta din figura 9. insa cu alcatuire cit mai simpla. sub fo rma de spirala continua (fig 9a) si mai rar sub forma de inele inchise sudate (fig 9b). Stalpii fretati au particularitatea ca armature longitudinal si cea transversal au rol de rezistenta. alcatuita din bare longitudinale si etrieri. Daca freta are o contribute substantiala la preluarea fortei de 12 . Pentru a se putea obtine un stalp fretat este necesar ca sectiunea lui sa fie circular sau poligonala cu cel putin 6 laturi (hexagon). de regula. Totdeauna stilpii cu armatura rigida au si o carcasa de armatura flexibila. In astfel de situatii. Freta are totdeauna forma circulara in plan si se executa.² de la o margine de profil la fata sectiunii paralele cu ea. Data fiind capacitatea mare de rezistenta la compresiune a stilpilor fretati.

dar sa nu fie nici mai mare de 8 cm sau de 1 /5 din diametrul simburelui de beton. pentru a permite patrunderea betonului. De aceea stilpii fretati nu se utilizeaza in alcatuirea structurilor pe cadre la care se dezvolta momente incovoietoare importante. ea nu contribuie aproape cu nimic la preluarea momentelor de incovoiere.compresiune axiala. pentru ca stilpii fretati nu constituie elemente de serie mare. Se recomanda ca pasul fretei. Diametrul minim al armaturii transversale este de 6 mm dar el poate fi mai mare. ds. sa nu coboare sub 5 cm. Pentru ca freta sa-si indeplineasca in bune conditii rolul de camasa contra umflarii laterale a betonului. trebuie ca spirele ei sau inelele sa fie suficent de dese. Prefabricarea lor nu este nici eficienta si nici necesara. s. ci apar rar si izolat in anumite puncte ale anumitor constructii. 13 . Stilpii fretati se toarna monolit. Se recomanda ca raportul dintre inaltimea libera a stilpului si diametrul sectiunii transversale sa fie mai mic sau egal cu 10. ajungind pina la 16 mm.

iar cablurile de alimentare trebuie izolate in manta de cauciuc si amplasate pe stilpi sau capre. asezate pe capre. Circulatia pe cofraje. In cazul turnarii betonului de la o inaltime mai mare de 1.2 m. Tensiunea maxima admisa pentru alimentarea vibratoarelor este de 24 V.inainte de introducerea betonului pe conducte se verifica imbinarile si racordarile tronsoanelor conductei. curele) fiind protejate cu aparatoare de tabla.dupa montarea instalatiei. imprejmuita cu balustrade si cu scinduri rebord. Daca frecventa vibratiilor transmise prin arborele flexibil sau miner depaseste valorile admisibile sau nivelul de zgomot depaseste valoarea de 80 dB. Curatirea tobelor betonierelor. 14 . are loc pe podine speciale de inventar. locul de munca fiind foarte periculos datorita umiditatii mari. Coborirea muncitorilor in buncare si silozuri de agregate. unui control medical. podinele trebuie imprejmuite cu balustrade. nu se pernite decit dupa completa racire a acestora. Schelele si esafodajele pentru transportul betonului trebuie sa aiba o podina continua. In timpul folosirii vibratorului se poarta in mod obligatoriu manusi si cizme de cauciuc dieletrice. sint interzise operatiile de ungere. . conducta se incarca la o presiune hidraulica de cel putin 30 bar. iar in fata orificiului de evacuare se monteaza o aparatoare inclinata. Muncitorii care conduc utilajele de preparare a betoanelor se echipeaza cu cizme de cauciuc si sint supusi periodic. In timpul functionarii instalatiilor de incalzire.in timpul curatirii conductei. Inainte de inceperea tumarii betonului se controleaza modul de fixare si de consolidare a cofrajului si rezistenja schelei de sustinere a podinelor de lucru. se iau masuri pentru prevenirea producerii de arsuri. iar la betonarea suprafetelor cu o inclinare mai mare de 30°. carcasa vibratorului trebuie legata la pamint. care se incalzesc pe timp friguros cu ajutorul aburului. Mijloacele manuale si mecanice cu care se transporta betonul se verifica pentru a fi corespunzatoare la inceputul fiecarui schimb. Betonierele se monteaza pe platforme bine consolidate. la 6 luni. In cazul utilizarii adaosurilor la prepararea betonului. In cazul folosirii pompelor de beton este necesar sa se ia urmatoarele masuri: . pentru transportul betonului dupa montarea armaturii. curatire si reparatiile accidentale. muncitorii se indeparteaza la cel putin 10 m. . toate elementele in miscare (lanturi. cu latimea de cel putin 1.5 m. intretinerea sau repararea lor este permisa numai dupa oprirea masinii si deconectarea ei de la sursa de curent electric. roti.3 MASURI DE PROTECTIA MUNCII La betonierele actionate electric se impune legarea la pamint a tuturor instalatiilor electrice si folosirea cofretelor metalice capsulate continind intrerupatoare si elemente de siguranta. nu se lucreaza cu vibratorul. betonistii trebuie sa aiba centuri de siguranta legate prin fringhii de elementele de rezistenja ale constructiei. La compactarea betonului cu vibratoare electrice.

Deoarece tot acest reglaj termic realizat de corpul omenesc se face printr-un mare efort care oboseste si uzeaza organismul.in cele mai deosebite conditii exterioare.se produce caldura care este preluata de sange si transportata la suprafata pielii. Rolul instalatiilor de incalzire si ventilare este tocmai acela de a asigura un ansamblu de conditii de calitate a aerului din interiorul incaperilor.o parte sau toata caldura produsa de corpul omenesc se transmite catre aerul cu care vine in contact.cat si in cel rece.vara mai subtire.si anume:caldura sensibila prin fenomenele de convectie si radiatie(caldura cedata prin conductie este neglijabila fiind foarte mica in raport cu caldura totala) si caldura latenta corespunzatoare cantitatii de apa evaporata prin transpiratie si respiratie.atat in anotimpul cald.exista senzatia de frig si va incerca sa reduca pierderile de caldura. In anumite limite fiziologice organismul uman.Atunci cand organismul nu mai poate mentine acest echilibru trebuie sa se intervina cu alte masuri pentru restabilirea echilibrului termic ca.este capabil sa stabileasca si sa pastreze un echilibru intre cantitatea de caldura produsa in interiorul corpului si cea cedata mediului ambiant.in interior o temperatura corespunzatoare efortului fizic.Calitatea si caracteristicile mediului ambiant au o influenta hotaratoare asupra conditiilor de desfasurare a vietii.astfel:daca pierderea de caldura este mai mica decat cantitatea de caldura produsa de organism.este necesar sa se realizeze construnctii care in conditiile climatice din tara noastra sa asigure confortul termic in interiorul incaperilor.cand corpul pierde mai multa caldura decat produce.Corpul omenesc pierde caldura pe doua cai .asupra starii fizice si psihice ale oamenilor si a productivitatii muncii. In functie de conditiile de mediu.un microclimat favorabil desfasurarii in bune conditii a vitii si muncii oamenilor.Cantitatea de caldura pierduta de corp da senzati de caldura sau de frig.precum si felul activitatii duse de om.Datorita reactiilor chimice din organism.prin sistemul nervos termoregulator. 15 .reducand capacitatea de munca.omul are senzatia de caldura si va incerca prin diferite metode sa mareasca pierderile de caldura:invers.ARGUMENT Corpul uman trebuie mentinut continuu la o temperatura de 35 grade celsius.de exemplu:imbracaminte adecvata-iarna mai groasa.

aerul trebuie sa fie mai cald la nivelul pardoselii.la realizarea constructiilor si instalatiilor moderne se considera drept factor termic nu numai temperatura aerului ambiant. Senzatia de frig este resimtita pe partea corpului expusa la un perete exterior sau fereastra.ci si cea a elementelor de constructie.Umiditatea din incapere are si ea o influenta asupra confortului. -umiditatea aerului.nesesizand diferentele dintre 30 si 60%.datorita reducerii posibilitatii evaporarii transpiratiei.precum si arderea lui pe suprafetele de incalzire.Senzatia de caldura si inconfort creste cu cat creste umiditatea .oricat de bine ar fi incalzita incaperea. Temperaturile din incaperile incalzite se realizeaza prin calculul instalatiilor.determinate in conformitate cu STAS 1907.Temperatura interioara se masoara printr-un termometru atarnat liber in zona de lucru ocupata de oameni. Omul este mai putin sensibil la variatiile umiditatii relative a aerului. -temperatura suprafetelor ce delimiteaza incaperea si a obiectelor din incapere.obiceiuri.5 grade celsius.precum si in camerele de dusuri si bai sa se prevada suprafete vitrare cat mai mici. 16 .Diferenta dintre temperaturile aerului la nivelul corpului si al picioarelor trebuie sa fie de cel mult 2.75 m deasupra pardoselii.Din aceasta cauza.La valori mai mici de 30% apare senzatia de uscaciune a pielii. -viteza curentilor de aer din incapere.si anume: -temperatura aerului din incapere.sex. Factorii care determina confortul termic sunt cei care influenteaza schimbul de caldura dintreb om si mediul ambiant.Pentru confort.si ferestre duble care au o temperatura superficiala mai ridicata decat cea a ferestrelor simple.la 0.deaceea este recomandat ca in toate camerele de locuit. Suprafetele reci ale ferestrelor reduc in mod simtitor confortul termic al persoanelor din interiorul incaperilor.temperatura trebuie sa scada catre tavan sau acoperis.amplasate cat mai departe de locul unde sta in mod obijnuit omul.pe baza pierderilor de caldura.a mucoasei cailor respiratorii si favorizeaza aparitia si circulatia prafului.1 FACTORII DE CONFORT Senzatia de confort este in general subiectiva si depinde de varsta. Un aspect important al temperaturii de confort termic este constituit de variatia temperaturii pe inaltimea incaperii.imbracaminte.Valorile mai mari de 70% favorizeaza condensarea vaporilor si da o senzatie de sufocare si zapusala.Axeasta senzatie se atenueaza sau chiar dispare daca peretele se izoleaza termic sau se reduc la strictul necesar suprafetele vitrate.motiv pentru care la o temperatura in jur de 20 grade celsius se recomanda ca umiditatea relativa a aerului sa fie intre 35 si 70 %.efortul fizic depus etc.

prin care se pierde multa caldura. CLASIFICAREA GENERALA SISTEMELOR DE INCALZIRE Spatiile interioare ale cladirilor pot fi incalzite prin diferite metode si sisteme.Atentia cea mai mare se acorda cladirilor de locuit.polistirenul expandat) si instalatiile de incalzire tot mai perfectionate sunt din ce in ce mai folosite.respectiv puncte termice). Pentru realizarea unor consumuri minime de combustibil in timpul exploatarii.urmand linia generala de dezvoltare a masurilor necesare pentru ridicarea continua a nivelului de trai. Clasificarea generala a sistemelor de incalzire se pot face dupa mai multe criterii: Dupa sursa de caldura: -centrala(centrale termice.fabricatie si executie. La alegerea tipurilor de pereti exteriori si proiectarea alcatuirii lor.Pentru asigurarea conditiilor optime au fost stabilite.manopera. Constructiile din tara noastra.Pentru realizarea acestor rezistente la transfer termic se folosesc materiale eficiente.panouri radiante de tavan si de perete.cum sant:vata minerala din zgura topita sau bazalt topit.numai atat cat sa asigure o buna iluminare naturala si in functie de zona climatica si eoliana sa se prevada ferestre duble sau triple care sa asigure o buna etansare.a consumurilor de energie si combustibil in proiectarea.elemente de ventilare si conditionarea aerului) -radiante(incalzirea prin pardoseala. 2 .radianti cu inflarosu.s-au facut progrese importante in realizarea confortului termic in locuinte.in functie de zona climatica se stabilesc rezistentele la transfer termic minim necesare pentru limitarea fluxului de caldura si pentru evitarea condensarii vaporilor de apa pe suprafata interioara a elementului de inchidere perimetrala.cu calitati izolante superioare(betonul celular autoclavizat. 3 ALC TUIREA I FUNC IONAREA INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE CENTRAL 17 .proiectare.executia si exploatarea constructiilor.beton sau agregate de granulit etc. -locala(sisteme de incalzire directe) Dupa agentul termic folosit: -apa(temperatura redusa.Materialele noi de constructie.beton celular autoclavizat.presiune-medie) -aer-cald Dupa modul de transfer de caldura: -convective(radiatoare.socialculturale.trebuie sa fie dimensionate ca suprafata.care sa asigure confortul termic cu un consum minim de caldura.prin legi si norme tehnice.Prin colaborarea dintre activitatile de cercetare.masuri pentru reducerea consumului de materiale.se realizeaza astfel incat sa asigure in conditii optime confortul termic.atat la cladirile de locuit .pentru crearea unui mediu ambiant cat mai adecvat conditiilor de climat al tarii noastre.calda.fierbinte) -abur(presiune-joasa.cat si la cele cu caracter industrial.panouri radiante suspendate.Ferestrele care sunt suprafete reci.trebuie sa se adigure in primul rand o buna protectie termica.aparate de aer-cald.Suprafetele vitrate mari radiaza frig in timpul iernii si maresc insolatia in timpul verii.

medie(0. 115 C 2 2 2 . sunt simple si prezinta siguranta in exploatare . elementelor de incalzire .apa calda de joasa temperaturA max.7 15daN/cm ) si inalta presiune(min. ca fluide purtatoare de caldura agent termic se folosesc 0 .aburul de joasa ( 0. exista posibilitatea unei reglari .temperature la care nu are loc carbonizarea prafului care se depune pe elementele de incalzire is nici radiatia nu este prea puternica pentru a deranja pe ocupantii incaperii .CU APA CALDA SAU SUPRAINCALZITA Prin instalatie de incalzire se intelege o instalatie pentru obtinerea caldurii din alte forme de energie si utilizarea ei in scopul incalzirii locuintelor . 0 . prin reglarea centrala a temperaturii apei in functie de temperatura exterioara . y in caz de intrerupere a functionarii un timp indelungat . y durata de folosinta a cladirii . au o functionare linistita fara zgomot.7daN/cm ). Dezavantajele sistemului de incalzire cu apa calda : y datorita inertiei termice mari. exista pericolul ca instalatia sa inghete La alegerea sistemului de incalzire se analizeaza urmatorii factori : y destinatia cladirii si gradul de confort dorit . instalatia intra in regim normal de functionare dupa trecerea unui timp de 1«2 h de la pornirea generatorului de caldura . In instalatiile de incalzire centrala . 115 C. Instalatiile de incalzire servesc pentru a crea si mentine in interiorul incaperilor o anumita temperatura care sa asigure confortul termic . O instalatie de incalzire se compune din : -sursa de caldura -retea de conducte pentru transportul fluidului incalzitor de la locul de producere la locul de incalzire -corpuri de incalzire prin care caldura produsa este cedata in fiecare incapere .15 daN/cm ).etc datorita continutului mare de apa .apa calda de inalta temperature sau fierbinte ( supraincalzita )min. 18 . In cladirile de locuit si social ± culturale se foloseste aproape in exclusivitate sistemul de incalzire cu apa calda . au durabilitate mare din punctul de vedere al uzurii conductelor .temperatura corpurilor de incalzire se mentine si dupa incetarea functionarii . Avantajele instalatiilor interioare de incalzire centrala cu apa calda : y sunt igienice datorita temperaturii moderate a suprafetei corpurilor de incalzire Temperatura medie a suprafetei elementelor de incalzire este de 0 y y y y y 60«70 C. -parti specifice fiecarui agent termic. prin modificarea temperaturii la generatorul de caldura .1_0. y forma cladirii si caracteristicile elementelor de constructie . celelalte sisteme de incalzire se folosesc mai mult in cladirile industriale si in cladirile anexa industriilor .

Partile componente ale unei instalatii interioare . in partea superioara . y coloane . la care o parte din instalatie are conducta de distributie montata la partea inferioara . y instalatii de incalzire cu apa calda . 19 .fac legatura dintre coloane si corpuri de incalzire 4 CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE CU APA CALDA 1. necesara circulatiei apei se realizeaza cu ajutorul pompelor.la care conducta de distributie este amplasata la partea superioara a coloanelor .la plafonul ultimului nivel sau sub fermele halelor industriale. cheltuielile de exploatare.care se folosesc la orice tip de instalatie . Dupa aplasarea conductei de distributie : y cu distributie inferioara .y y y combustibilul folosit. cheltuielile necesare investitiei . y cu distributie mixta . 3.Cea mai folosita schema in cladirile de locuit .iar o alta parte .Dupa modul de circulatie a apei : y instalatii de incalzire cu apa calda cu circulatie naturala sau prin gravitatie .In aceste instalatii presiunea.conducte verticale prin care circula agentul termic .Conductele sunt montate in subsoluri sau canale tehnice sub pardoseala. iar cele care vin la sursa sunt conducte de intoarcere .Conductele care pleaca de la sursa de caldura se numesc conducte de ducere . 2.la care conducta de distributie este amplasata la partea inferioara a coloanelor . y distributie inelara . la care presiunea necesara circulatiei apei se realizeaza datorita diferentei de greutate specifica dintre coloana de apa din conducta de intoarcere ( mai rece ) si coloana de apa din conducta de ducere (mai calda). y cu distributie superioara .fac legatura dintre sursa de caldura si coloane . la care dintr-o conducta principala de distributie se ramifica conducte de legatura la coloane . y conducte de legatura .Conductele sunt montate in pod. sunt urmatoarele : y conducte de distributie .conductele de distributie formeaza un inel din care se alimenteaza coloanele . Dupa configuratia in plan a retelei de distributie : y distributie arborescenta .cu circulatie prin pompe.Coloanele pot fi de ducere si de intoarcere .

cu greutate specifica mai mica .la care sunt racordate corpurile de incalzire . precum si intreaga instalatie sunt permanent in legatura cu atmosfera.Cand ajunge in radiator . in care generatorul de caldura nu este in legatura cu atmosfera .conducte principale de distributie 2. schimbat r de caldura ).Forma in plan a retelelor de distributie a) arborescenta b) inelara 1. conducte de legatura la coloane 3. y instalatii de incalzire cu apa calda bitubulare . apa calda din cazan . deschise sau inchise .superioara sau mi ta . apa se race (o racire se produce si pe conducte ste 20 .Dupa numarul de conducte care alimenteaza corpurile de incalzire : y instalatii de incalzire cu apa calda monotubulare (apa circula printr singura -o conducta ). deoarece circulatia apei se face gravitational . 5. y instalatii de incalzire cu apa calda inchise . Dupa l atura cu at ra : y i talatii de i cal ire cu apa calda deschise . monotubulare sau bitubulare .avand distributie inferioara .arborescenta sau inelara . caracteri ate pri aceea ca sursa termica (cazan . rezultat al diferentelor de temperatura a apei din conducta de ducere si conduct de intoarcere . este impinsa de apa rece din conductele de intoarcere cu greutate specifica mai mare si pusa in circulatie . 5 AL AT EA INSTALATIIL FUNCTIONAND PRIN CIRCULATIE NATURALA Acest sistem de incalzire se mai numeste si cu circulatie prin gravitatie sau termosifon . la care corpurile de incalzire sunt racordate la doua conducte (de ducere si intoarcere) . coloane 4. a Datorita temperaturii mai ridicate . Fiecare din instalatiile cu circulatie naturala sau fortata pot fi inchise sau deschise . datorita diferentelor de presiune .

Astfel se realizeaza o presiune disponibila cat cat mai mare . robinet de dublu reglaj.realizandu astfel in permanenta diferenta de presiune -se necesara asigurarii circulatiei .cu circulatie naturala . 1. 21 . la cel mai defavorabil radiator . conducta de ducere 4. cu distributie inferioara arborescenta .. pentru a avea o inaltime h cat mai mare . in N/m . robinet de inchidere. Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda . 8. h. care este cel mai de jos si cel mai departat de generatorul de caldura . vas de expansiune 7.diferenta de nivel dintre mijlocul cazanului sau al schimbatorului de caldura si mijlocul corpului de incalzire considerat . radiator care are inaltimea h cea mai mica fata de sursa de caldura . cazanul sau schimbatorul de caldura se ampaseaza in subsolul cladirii intr-o incapere de cele mai multe ori adancita fata de nivelul general al subsolului cladirii .datorita pierderilor de caldura ).bitubulara . conducta de intoarcere 5. Forta care determina circulatia apei in instalatie rezulta din relatia : 2 H= in care : i - d ) h . Pentru realizarea presiunii necesare functionarii instalatiei . Din relatia de calcul prezentata rezulta ca factorul cel mai important este inaltimea h . de i d 3 intoarcere . [ N/m 2 H ± reprezinta presiunea eficace . conducta de dezaerisire 6. in N/m . si ± greutatile specifice ale apei in conducta de ducere si respectiv. corpuri de incalzire 3. cazan 2. in m .

prin cresterea temperaturii apei .conducta de intoarcere 5. Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda . care sa asigure evacuarea aerului spre vasul de expansiune .In sistemul de incalzire prezentat .Cazan 2. din care se ramifica conductele de distributie inferioare .bitubulara . nu se pot realiza suprapresiuni.Pentru a se realiza colectarea si evacuarea aerului .vas de expansiune 6. volumul apei nu este constant . Apa incalzita in cazan este condusa printr-o coloana principala pana la ultimul nivel sau pod . prin el se elimina si aerul din sistemul de incalzire . vasu de l expansiune constituie si un element de siguranta al instalatiei .armaturi de inchidere Instalatiile cu distributie superioara sunt de preferat fata de cele cu distributie inferioara .De asemenea . 1. datorita plusului de presiune rezultat din racirea apei pe conducta de ducere . in cazul circulatiei naturale .Conductele de intoarcere au acelasi traseu ca si in cazul distributiei inferioare . deoarece asigura o circulatie mai activa . iar o data cu racirea apei se micsoreaza.conductele trebuie montate cu panta .cucirculatie naturala . Variatiile de volum ale apei sunt preluate de catre vasul de expansiune . in cazul . fiind in legatura directa cu atmosfera .corpuri de incalzire 3.conducta de ducere 4. 22 .robinet de dublu reglaj 7. volumul creste ( circa 4 % din volumul initial ) . deoarece . cu distributie superioara arborescenta . Deoarece vasul de expansiune comunica cu atmosfera .

ca urmare a incalzirii 0 0 0 0 apei de la o temperatura de + 10 C pana la + 95 «100 C . corpuri de incalzire 6 DEZAERISIREA INSTALATIILOR de intoarcere 3. vasul de expansiune are urmatoarele functiuni importante : y de preluare a variatiilor de volum rezultate din dilatarea si contractia apei din intreaga instalatie de incalzire (cazane . cazan 2.bitubulara . este necesar sa se realizeze evacuarea aerului care ramane in ins talatie la umperea ei cu apa .Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda . atunci cand se opreste functionarea instalatiei. corpuri de incalzire).Aerul care nu se evacueaza se aduna in conducte sau in corpurile de incalzire .cu circulatie naturala cu distributie mixta arborescenta . o buna functionare a instalatiilor de incalzire centrala cu apa 8. Robinet de inchidere Pentru a asigura calda . conducta de dezaerisire 6. robinet de dublu reglaj. sau care se degaja din apa in timpul functionarii . conducta de ducere 4. conducta DE INCALZIRE 5.Prin pantele care se dau conductelor orizontale. sau a racirii apei de la + y 90 «100 C pana la + 10 C . conducte . vas de expansiune 7. 7 ASIGURAREA FUNCTIONARII INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA CU APA CALDA In cadrul unei instalatii de incalzire centrala functionand cu apa calda .de unde prin vasul de expansiune sau vasele de dezaerisire se evacueaza in atmosfera . formand asa -numitii saci de aer care impiedica circulatia apei . 23 . de a realiza colectarea si evacuarea aerului din instalatie . 1.Aerul poate fi evacuat centralizat prin conducte de dezaerisire sau local prin robinete de dezaerisire. aerul este condus spre cele mai inalte puncte ale instalatiei .

vas de expansiune 3. cat si nivelul minim al apei din instalatie . conducta de siguranta de intoarcere 5.conducta de aerisire Vasul d xpansiune deschis se monteaza in partea cea mai de sus a instalatiei . apa sa nu depaseasca partea de sus a vasului . conducta de circulatie _face legatura intre conducta de siguranta de ducere si partea inferioara a vasului . pentru ca aerul sa nu patrunda in instalatie .In timpul incalzirii si al racirii apei .conducta de preaplin 8. de a asigura nivelul maxim . conducta de preaplin 24 y y y    . r Racordarea conductei se face la partea inferioara a vasului . sa nu scada prea mult .in asa fel incat.y y de a asigura cazanele .cazan 2. Instalatiile de incalzire centrala cu apa calda pot fi prevazute cu vase de expansiune deschise sau vase de expansiune inchise . Vas de expansiune deschis 1.conducta de semnalizare 9. schimbatoarele de caldura . Prin intermediul vasului de expansiune instalatia este in contact direct cu atmosfera . conducta de siguranta de intoarcere legata la conducta de intoarcere a apei in cazan .conducta de circulatie 6. iar la nivelul minim .Prin aceasta conducta ca volumul excedenta al apei dilatate sa patrunda in vas . intreaga instalatie impotriva pericolului ca presiunea in instalatie sa creasca peste presiunea admisibila .Racordarea conductei se face pe la partea superioara a vasului .Circulatia apei intre vas si conducta se face pentru a feri vasul de inghet. Vasul de expansiune deschis are urmatoarele conducte : y conducta de siguranta de ducere legata pe conducta de iesire a apei din cazan sau schimbator de caldura _ asigura evacuarea aburului format in instalatie .conducta de siguranta de ducere 4.Debitul de apa circulat se regleaza cu teu sau mufa de reglare. evitand astfel pericolul de exlozie . variind numai nivelul apei in vasul de expansiune . la nivelul maxim . spre exterior.teu sau mufa de reglare 7. instalatia de incalzire ramane tot timpul plina .

sticla de nivel 3.compresor de aer Vas de expansiune inchis cu preluareaintegrala a dilatarii apei 25 .semnalizator acustic 5. y 1.conducta de semnalizare legata in partea de jos a vasului _ semnalizeaza atingerea nivelului minim al apei in instalatie y conducta de aerisire_se monteaza in prelungirea conductei de preaplin . Vasul de expansiune inchis este un recipient sub presiune .robinet de aerisire 7. sau la partea superioara a vasului .supapa de siguranta 6. Vasul de expansiune inchis indeplineste aceleasi functiuni ca si vasul deschis.vas de expansiune inchis 2.manometru de comanda 4. modul functionare fii foarte nd asemanator cu cel al statiei de hidrofor.

se vor respecta urmatoarele masuri. sa efectueze instructaje de protectie a muncii cu personalul sau. Daca la executarea sapaturilor se detrecteaza gaza sau substante periculoase. se va stabili precis natura instalatiilor subterane si felul cum sunt amplasate si se vor lua masuri pentru evitarea avarierii acestor instalatii si pentru eliminarea pericolelor de orice fel. Instructajul de protectie a muncii se compune din: instructajul introductiv.8 MASURI DE TEHNICA A SECURITATII SI DE PROTECTIE A MUNCII INSTRUCTAJUL DE PROTECTIE A MUNCII Intreprinderea care executa sau exploateaza retelele exterioare de alimentare cu apa are obligatia ca. la locul de munca. pentru lucrul in mediu umed Scurta impermeabila cu gluga Capison pentru lucru pe timp friguros Ochelari si masca de protectie pentru sudori Centuri de siguranta. atat la angajare cat si apoi. va fi instiintat imediat conducatorul tehnic al lucrarii care.In timpul executarii santurilor. . periodic. MASURI SPECIFICE DE TEHNICA A SECURITATII SI DE PROTECTIE A MUNCII La executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa ingropate in pamant. pentru continuarea lucrului va lua masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care ar putea duce la accidente de munca. sunt dotati cu urmatorul echipament: Casca de protectie Cizme de protectie din cauciuc. sefii de echipe si maistri care participa direct la executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa. instructajul la locul de munca si instructajul periodic. Aceste instructaje au la baza normele republicane de protectie a muncii. normele departamentale specifice intreprinderii respective si instructiunile locale reiesite din experiente proprie. daca sunt depistate instalatii subterane se va opri lucrul. 26 . ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE SI DE LUCRU Muncitorii.

Nu este permisa aruncarea lor in sant si nici asezarea provizorie pe traversele sprijinirilor. pamantul rezultat din sapatura se arunca pe o singura parte santului.se interzice prelucrea tevilor pe schelele destinate montajului conductelor. in scopul prevederii caderii persoanelor sau mijloace de transport. pentru a nu se rostogoli in sant. Plumbul se va topi in cazanele suspendate rigid pe o vatra. turnarea plumbului pentru stemuire se va face cu o lingura speciala cu maner izolant. - - - La montarea aeriana a retelelor exterioare de alimentare cu apa se vor respecta urmatoarele reguli: .70m. 27 . chiar daca lansarea nu afecteaza portiunea respectiva. Pe partea cealalta a santului se depoziteaza tevile si materialele de montaj. tot la distanta de 0. In timpul coborarii conductelor este interzis muncitorilor sa stationeze in lungul santului.- santurile in apropierea carora se circula vor fi imprejmuite sau marcate pe timp de noate cu inscriptii luminoase sau felinare semnalizatoare. fara posibilitati de rasturnare.70m de margine. la o distanta de minimum 0. la imbinarea tuburilor din fonta de presiune. accidentand muncitorii.folosirea obligatorie a centurilor de siguranta si a castii de protectie . coborarea conductelor in sant se realizeaza prin lansarea cu trepiede si cabluri.

OLTEANU. Editura Tehnica. Instalatii de alimentare cu apa. 1952. Tehnologia instalatiilor sanitare si de gaze. Sa construim in siguranta. Instalarea conductelor de alimentare cu apa si de canalizare. 7. 2004 Constanta 3. VINTILA. Gabriel Claudiu. Constructii de cladiri: Elemente de geotehnica si fundatii. MONES. BURCHIU. 1977. 5.. I. 28 . 4. Bucuresti. M. §tefan. 1967. ANDREI S. SANDOR. Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica. Dan. Editura Tehnica Bucuresti 1956 2. Instalatii cu micropompe si alimentarea cu apa a consumatorilor individuali. Editura Ceres. Bucuresti. C. Instalatii sanitare in clddiri. Bucuresti. 1993. Editura Punct Ochit. 6. GHITESCU. Victor. 1958. GIURCAREANU D. canalizare. sanitare si de gaze.BIBLIOGRAFIE 1. Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful