Paralela

Floare albastra . Pe langa plopii fara sot…
de Mihai Eminescu

Considerat „Luceafarul poeziei romanesti”,Mihai Eminescu a ridicat limba romana pe culmile expresivitatii,reusind sa-i scoata in evidenta valoarea si bogatia,astfel ca poeziile sale nu se pot traduce in nici o alta limba care sa redea delicatetea trasaturilor sufletesti sau frumusetea naturii. „In opera sa, poezie si proza , codrul,marea,raul,luna,sunt idei,divinitati,nu fenomene; fenomen este doar omul”asa cum spune George Calinescu. Conceptia e adanc taraneasca. Taranul respecta natura si legile ei fara sa intervina cu brutalitate in esenta ei. Poezia Floare albastra apare la 1 aprilie 1873 in revista Convorbiri literare si este considerate o poezie embrion a romantismului eminescian de catre criticul Vladimir Streinul. Poezia “Pe langa plopii fara sot …” apare intre 28 si 9 septembrie 1883 in revista Familia condusa de Iosif Vulcan. Garabet Ibraileanu spunea “Eminescu devine,mai putin atent la natura, acum se concentreaza asupra propriului sau suflet”. In poezia Floare albastra temele principale sunt iubirea si natura, mai precis ipostaza iubirii paradisiace si natura bogata,una de basm ,unde ierburile au frageziune iar sunetele si culorile se armonizeaza. “Pe langa plopii fara sot… se bazeaza pe aceleasi teme insa de aceasta data, intalnim o natura saraca ce corespunde dezamagirii din sufletul poetului. “Floare albastra “ are o interferenta de specii, elegie (datorita sentimentului de tristete care se degaja din unele versuri),egloga (idila cu dialog),poem filozofic(prin meditatia asupra lumii, a omului comun si a geniului), in timp ce “ Pe langa plopii fara sot …” este o romanta. Poezia Floare albastra are o organizare simetrica,iar compozitional exista 4 secvente poetice corespunzatoare interventiei celor 2 voci. Fiecare secventa este deosebita prin tonalitate, lexic si timpuri verbale. Secventa I contine primele 3 catrene, care reprezinta vocea fetei care se afla in apropiere . Incipitul contine un repros al fetei care simte pericolul instrainarii si incearca sa-l readuca aproape de ea. “Iar te-ai cufundat in stele/Si in nori si-n ceruri nalte?”. “Rauri in soare ” ,”Campiile asire”,”Intunecata mare” sunt elemente ale unei geografii mitice care sugereaza inaltimea gandirii barbatului preocupat de cunoastere. “Campiile asire” trimit la civilizatii superioare, “Intunecata mare “ este spatiu al genezei , “Piramidele-nvechite” la civilizatia egipteana. Adresarea este familiara “nu cata”, “iubite”,”sufletul vietii mele”. Secventa II contine doar 1 catren si reprezinta vocea lui care este departe.Diminutivul “mititica ” ascunde o usoara ironie impotriva simtului comun axat pe trairea clipei.

”prapastie”.iubirea poetului acumuleaza patima generatiilor precedente. Apare o alternanta a verbelor la prezent cu imperfectul (“dispare”.detasarea.dulce floare!” exprima regretul pentru iubirea pierduta.raceala eului liric pentru care femeia este acum comuna. imediatul. Finalul cuprinde un repros adresat femeii care a stricat randuiala cosmica.”voi creca”). Incipitul cuprinde o natatie rapida si esentializata a cadrului exterior “Pe langa plopii fara sot”.Ceremonialul erotic cuprinde elemente stereotipe chemarea in codru .Strofele 9. apropiata insa de momentul vorbirii. verbul “stam” exprima persistenta in aceasta stare de nemiscare.”n-am zis” ascund din nou o ironie. ca dragostea este ratiunea insasi a vietii .pe care poetul o ridica la nivelul unui mister cosmic. In poezia “Pe langa plopii fara sot…” compozitia este romantica . Secventa IV contine ultimele 2 catrene reprezentand vocea lui care este departe.evidentiaza dorinta arzatoare a omului de geniu . Ultima strofa e separata prin puncte de suspensie. Verbul “este” exprima cunostinta unui adevar etern. transforma invitatia fetei dintr-un scenariu de dragoste real intrunul posibil ipotetic. refacerea cuplului.ce nebuna/e albastra-mi.a dezolarii. meditative.capabil de sacrificiu suprem.iar luna devine un spatiu rece al ideilor.Are o gradatie ascendenta (strofele 1-8) si una descendenta (strofele 9-11).in lume este.”trestia ” induc o stare de visare.ca o incheiere a unei argumentari.”balta”. Elementele terestre se imbina cu cele cosmice “luna.natura ofera o alternative reala. Verbele la viitor “ii spune”. Versul “totusi… este trist in lume!” este unul concluzie cu valoarea de reflexive. ce incepe prin chemarea in mijlocul naturii.”spuse”.Verbele la perfect simplu “zise”.deoarece poetul simplu exprima o actiune trecuta.Interogatia retorica din finalul acestei secvente exprima alintatul fetei in spiritul oralitati taranesti.astrul protector al iubirii” dupa cum codrul este cadrul familiar protector al indragostitilor. Se remarca o serie de elemente ludice caracterizand ritualului erotic popular.”stanca sta” sugerand concretul. George Calinescu in opera lui Mihai Eminescu afirma ca “eul poetic incearca temerea de a muri nelumit”.”stanca”.Timpul este prezentul “plang”.care marcheaza iesirea din visare.6 prin verbele la conditional optativ exprima idea. Punctul culminant al gradatiei ascendente in strofa 8. . fixeaza povestea in interiorul unei amintiri.desi la prezent are intelesul unui trecut).jocul nevinovat al gesturilor de tandrete.al gandirii.”voi fi rosie”.amaraciunea eului liric neinteles de fiinta iubita.Spatiul este tipic eminescian “Codru cu verdeata”. Repetitia “o zi.”ochii de padure”. Exclamatia “ce frumoas. palpabila opusa gandirii reci.a fost si va fii trist pentru ca iubirea este “o minune de o clipa ”.10 sunt inceputul gradatie descendente si sugereaza atitudinea de indiferenta. Verbele la perfect compus “am ras”. Reprosul.o ora si sa mor “. sugestia singuratatii .(“vom sede”. Secventa III contine 8 catrene reprezentand vocea ei .idee intarita de punctele de suspensie de dupa verb. Strofele 5.de fixitate a eului poetic e redata prin comparatia “ca un stalp”.opozitia eu-tu intarita de elementele afirmativ-negativ.”izvoare”. Se remarca in aceasta secventa cuvinte si forme populare care apropie acest ritual erotic de o idila pastorala.Ritualul erotic se prelungeste din codru pana in poarta casei.cadrul interior. Starea de nemiscare.”ii da”.

“Floarea “ pentru Eminescu este un simbol vegetal al vietii care genereaza o traire dionisiaca .ritm iambic si masura de 6-8 silabe.Popovici).singura alternativa a fericirii reala.protector al cuplului de indragostiti.Versificatia este in acord cu continutul de idei si sentimente . Ceremonialul erotic lipseste . In “Pe langa plopii fara sot…” . cu fata rosie ca marul si cu parul de aur.imediat.izvorul.sugestia pustiiri interioare. ca proces sufletesc. perfect simplu si compus . Imaginea iubitei in “Pe langa plopi fara sot…”. Ceremonialul erotic se desfasoara in codru cu izvoare. (D.personificate.iar albastru prin referire la cer. dragostea fiind ratiunea vietii. mister cosmic. imperfect.cele 4 secvente se deosebesc prin tonalitate calma. In “Pe langa plopii fara sot “ natura este sumar schitata. Contine 11 catrene.rima incrucisata. Din punctul de vedere al realizarii artistice a poeziei “Floare albastra” . ca atitudine si ca solutie.meditativa.viitor popular.familiara.timpul verbelor:prezent concret.sinteze la nivelul verbelor si adverbelor.perfectiune ce genereaza o traire apolinica bazata pe cunoastere(codru.calda. Particularitatile iubirii si naturii.intalnim verbe la timpurile perfect simpu si compus.balta. repetitii. a timpului si melancoliei.cerul.luna. In “Floare albastra” .o stanca .ochii de padure.trestia).Lucefarul.strofele sunt de tip catren. iubita este descrisa ca fiind apropiata.esentializata.la inalt este simbolul aspiratiei spre absolut .palpabila opusa gandirii meditative sterile. Dragostea in viziunea eului liric meditativ este o minune de o clipa. Floare albastra : “Un fel de premise la marea problematica a Luceafarului si a Scrisorilor inchinate dragostei.ritmul trohaic si masura de 8 silabe. este descrisa ca fiind un chip pururi adorat.populari.amestec de inocenta si senzualitate.rima imbratisata . In “Floare albastra” natura este spatial feeric. In “Pe langa plopii fara sot…” motivul e geniul neinteles de persoana iubita “motivul eului poetic care incearca temerea de a muri nelumit “ .sub trestie. termeni familiari.stanca. redusa la imaginea unor plopi fara sot. .(Zoe Dumitrescu Busulenga) Pe langa plopii fara sot :”Anticipeaza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful