1.

Istoric

Regatul Ţărilor de Jos (Nederland în neerlandeză), este o monarhie constituţională, făcând parte din Benelux. Este situată în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, şi mai include şi câteva colonii. In secolul XVII, o mica tara din nord-vestul Europei, o natiune energica si tenace, cu nave rapide, au devenit “carausii marilor”, luand locul Spaniei si Portugaliei. Olanda , pe plan commercial si financiar, a devenit in acest secol placa turnanta a lumii. Pe cheiurile de la Rotterdam, Amsterdam, Enkhuise, Delpht se ingramadeau intr-o varietate uluitoare pentru orice contemporan tot ceea ce lumea producea si comercializa la acea data. Consumul de produse “coloniale” al aristocratiei europene era asigurat in cea mai mare parte de antrepozitele olandeze. O bogatie imensa, provenita din rolul dominant detinut pe piata mondiala, se revarsa asupra Olandei. Fascinata, intreaga Europa privea la aceasta acumulare de prosperitate fara precedent, intr-un stat mic, neinsemnat din punct de vedere politic. Ca un adevarat alchemist care reusise sa gaseasca secretul piesei filosofale, se poate spune ca Olanda a reusit sa transforme fierul in aur, caci “secolul de fier” pentru restul Europei, a fost de fapt “secolul de aur” al Olandei. Intregul progres se explica prin forta flotei sale comerciale, prin rolul dominant pe care l-a jucat in comertul mondial, rol care a determinat la randul sau punerea la punct a unor tehnici, practici si forme de organizare, care au putut deservi corect si eficient aceasta orientare economica evident capitalista. Comertul maritim, insa, a fost destul de costisitor datorita conditiilor de transport ale vremii, prin riscul navigatiei cu nave fragile. Astfel, a aparut ideea asocierii mai multor mari comercianti pentru pregatirea unor nave comerciale, insa ele au avut un caracter temporar. De la sfarsitul secolului XVI si inceputul secolului XVII au aparut astfel de asocieri cu caracter permanent. Ele au deschis drumul care a dus la aparitia primelor societati anonime pe actiuni, fara de care, dupa cum a afirmat-o Marx, nici nu ar fi putut fi vorba de capitalism. Prima societate de acest gen a fost Compania olandeza a Indiilor orientale. Capitalul initial al acestei companii a avut valoarea de 6 459 840 florini, o suma imresionanta pentru acea vreme. Acest capital era constituit prin participarea celor 6 provincii si a principalelor orase ale Olandei. Jumatate din acest capital apartinuse orasului Amsterdam, restul impartindu-se intre ceilalti parteneri. Fiecare dintre acestia au emis, pana la completarea partii lor din capitalul social, hartii de valoare, puse la

1

o mare putere politico-militara. Forta Olandei s-a aflat pe mare. ca ele. pe care o si obtine in urma razboaielor navale purtate cu Olanda . umparatori ai acestor hartii de valoare(actiuni). Astfel.O. Micuta . drumurile. la Amsterdam au fost puse la punct tehnici si operatiuni de credit care vor deveni caracteristice sistemului capitalist de credit.vanzare pe piata . Terenurile agricole. Expresia acestei situatii a fost cresterea permanenta a valorii actiunilor V. ca si fermele olandeze se aflau sub ape. au avansat ideea ca aceste plasamente externe(numai bancile din Amsterdam au avut o cifra de afaceri de 200-300 milioane florini) au afectat in final viitorul industrial al Olandei. Armata franceza incepuse sa se balaceasca in mijlocul unor mlastini dezolante in cautarea unui dusman care nu putea fi vazut. care la sfarsitul celor zece ani au reprezentat o valoare cu 200% mai mare decat cea initiala. nu agrea prosperitatea olandeza si suprematia ei pe piata mondiala. care dorea suprematia maritima. in mod paradoxal. care detinea toate atuurile modernizarii. mai greu manipulabile. iar atunci cand situatia a devenit dramatica. In secolul XVII . nici nu s-a mai pus problema lichidarii ei. unde actiunile V. era amenintata din toate directiile: pe de o parte Anglia. Initial a fost prevazuta sa functioneze timp de zece ani. ei nu au ezitat sa-si deschida digurile dinspre mare ridicate cu atata efort si care smulsesera marii o buna parte din teritoriul tarii. in fata primejdiei pierderii libertatii toti olandezii s-au ridicat ca unul. s-au pus in circulatie” „hartii de banca”. Intr-adevar. atat de caracteriste circulatiei monetare din secolul XIX. Aceasta societate anonima pe actiuni nu ar fi existat daca nu era Bursa de la Amsterdam. care au inlocuit monezile metalice. Unii autori. nu a fost cea care a inregistrat prima si Marele Salt al revolutiei 2 . Franta condusa de Ludovic al XIV(Regele Soare). caci au fost deturnate de la efortul intern de investitii sume importante de bani. si care nu reprezinta altceva decat viitoarele bancnote. Asa s-ar putea explica de ce Olanda. printre altele. Aici. au actionat intre-o maniera indirecta in favoarea ei. Aproape intreaga tara a fost inundata. referindu-se la rolul deosebit jucat de Olanda in finantele internationale. Stralucitii nobili ai Frantei uitasera un singur lucru: natiunea olandeza.O. Dar rentabilitatea activitatii sale a fost de-a dreptul exceptionala. urmarea sa-si asigure o pozitie cat mai puternica in comertul international.C. Dar iata. in sensul ca i-au orbit pe conducatorii militari francezi. pe de alta parte Franta.C. Societatea a primit monopolul comertului pe o suprafata imensa a globului: de la Capul Bunei Sperante spre est pana la stramtoarea Magellan. prima bursa de valori din Europa ( si din lume). Ca urmare. in traficul maritim. asa ca la formarea capitalului a putut participa un numar mare de oameni. au putut sa fie comercializate. dar bogata Olanda.. Cum ar fi putut rezista invaziei pe uscat a francezilor cand nu avea nici un fel de putere militara regulata? Toate aceste premise nefavorabile pareau sa condamne definitiv Olanda.

Sectorul industrial (manufacturier) olandez a ramas cel traditional. Acest sistem nu numai ca se autofinanta.Mendels a numit fenomenul. procesul a fost real si. cu totul impropriu. fireste ca este inacceptabil. 3 . Fie ca folosim termenul de protoindustrializare. Echilibrul trebuia stabilit de sectorul serviciilor. care asigurau o acoperire de numai 90%. sa o imbunatateacsa la toti parametrii. se poate accepta termenul de „protoindustrializare”. fie ca nu.industriale si apoi al industrializarii. Cererea de pe piata proprie nu a impus adoptarea unor masuri menite sa mareasca productia. care joaca un rol important in structura economica a tarii. „protoindustrializare”). Prin intermediul comertului mondial. Este drept ca se raspandise sistemul manufacturilor dispersate in jurul unor mari centre urbane( F. mai ales in Olanda. dar a fost si o sursa de acumulare de capital. impresionant. Numai daca ar exista tendinta de a-l considera ca fiind o etapa obligatorie in cadrul unui proces mai larg. dar el raspundea necesitatilor resimtite pe piata interna. olandezii au reusit sa acumuleze mari disponibilitati de capital. cel al industrializarii. Daca se considera ca este rezultatul unui efort de sinteza asupra unui proces complex. unde au jucat un rol cheie ca intermediari.8 mld florini. fata de aproximativ 36.1 mld valoarea exporturilor. Cel de-al doilea razboi mondial a lasat in urma un spectacol dezolant al unei tari devastate: • • • • 92000 locuinte distruse 228000 de acrii de pamant sub apa productia de gaz si electricitate se reduce cu 17% fata de nivelul din 1938 reteau de cai ferate se reduce la 40% In anul 1969 totalul importurilor inclusiv produsele agricole se ridicau la 39.

Secolul –XX- Pozitia la tarmul uneia dintre cele mai frecventate mari ale lumii . contribuie cu 31% la PNB si este caracterizata prin rolul important al companiilor transnationale Philips. $ anual). avioane). iar floricultura este foarte dezvoltata. cu exceptia hidrocarburilor. Industria prelucratoare. animaliera (peste 2/3 din prod. sfecla de zahar. Olanda este lipsita de resurse de subsol. oua si carne de porc.Haarlem .ca punte intinsa intre tarile scandinave Anglia .Breda (electronica. prelucrarea prod. Turismul prezinta incasari remarcabile (peste 3mld. In Olanda se afla primul port al lumii . grau.E trec prin porturile olandeze. iar balanta comerciala. diversificata si cu un inalt nivel tehnologic. Eindhoven . Stat cu o economie industrial . otel. Acealeasi conditii naturale care au facilitat dezvoltarea comertului aveau sa stimuleze. cea de plati si servicii sunt excedentare.Velsen (nave.RFG .). Olanda fiind primul exportator mondial de lapte. 30% din marfurile transportate pe mare incarcate si descarcate in tarile U.respectiv comertul.Este suficient sa amintim in acest sens ca 81% din populatie iti castiga existenta in sectorul servicilor . navigatia si agricultura . Belgia si Franta .2.Rotterdam. de-a lungul adancilor cursuri de apa -constituirea unor puternice centre industriale . Se disting concentrarile industriale Amsterdam . autovehicule.va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice structurii economice a tarii . antreneaza 5% din populatia activa. 6. activa in agricultura. Rotterdam . 4 . agr. textile). se cultiva cartofi .prin lucrarile de infrasctura efectuate in zonele portuare .Haga Dordrecht (petrochimie.5% -1969 si 3% in 2000 din pop. Agricultura cea mai performanta din lume. antreneaza 1/5 din populatia activa.agrara puternic dezvoltata. Shell si Unilever. contribuie cu 5% lw PNB si are ca specific prod. tropicale). electronica.

O alta cale de dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafetelor cultivabile .000 ha.laleaua avea sa devina curand echivalentul devizelor forte pana in crahul din 1637. datorita nenumaratelor cosuri ale instalatilor destinate sa mentina temperatura optima pentru dezvoltarea plantelor . in forte pana in crahul din feb. rezultatele agriculturii olandeze s-au obtinut datorita cultivariiintensive a terenurilor arabile si a unei specializari foarte accentuate in sectorul cresterii vitelor si a horticulturii. la preturi reduse .Aceasi atentie este acordata cresterii pasarilor . si mai mult de jumatate circa 5 ha. pamantul arabil 33% si gradinaritul 5% ( dintre care 7100 ha.In schimb .Olanda situandu-se pe primul loc in exportul mondial de branzeturi si de lapte condesat.In aceasta situatie . Culturile de sera . circa 90% dintre acestea avand intre 2-2.Reputatia Olandei ca mare producatoare de produse lactate este foarte veche . Apropierea de marile centre si admirabilul sistem de comunicatii au fost conditii de baza care au dat un impuls deosebit culturilor horticole si florale ale tarii. Culturile cerealiere (grau . este legata de de culturile sale de flori indeosebi de culturile de lalele. respectiv cu circa 30% mai ridicat decat Franta) creand si un disponibil pentru export.AGRICULTURA Agricultura Olandei este una dintre cele mai performante din lume este intemeiata pe mica proprietate privata aupra pamantului.Virusul care afectase la un 5 .Primul loc in sectorul agricol este ocupat de cresterea vitelor cu un apotr de 67.In prezent .Densitatea popilatiei influenteza ansa puternic dimensiunea fermelor individuale .In conditile aratate . dar si aici s-a ajuns la limita la care extindera urbana a depasit ritmul recuperarii de noi terenuri. circa 40% din productia de lapte este industralizata in vederea exportului. culturile de sfecla de zahar satisfac in intregime consumul intern ( care atinge cifra de 50 kg de zahar pe locuitor . secara.5% din valoarea productiei globale a agriculturi olandeze fata de 18% partea horticulturii. 1673schimbul caruia importa penrtu cosumul intern . untul de Delft sau cel de Leida bucurandu-se de o larga preferinta pe piata internationala.Olanda isi avea asigurata plasarea in conditii avantajoase a acestui produs . Faima Olandei .Olanda fiind cea mai mare exportatoare de oua de pe piata mondiala .5 ha. care si-au vazut in ultimii ani suprafata sporita cu mai bine de 70% dau regiunii Westland din sudul orasului Haga un aspect mai mult industrial decat agricol. pasunile ocupa 62% . ovaz) ocupa o suprafata redusa (c. untul din Anglia si Irlanda.215.orz . Adusa in tara de naturalistul Clusius in anul 1593 ca o curiozitate exotica . culturile de sera). Crestera vitelor este concentrata indeosebi in provincile din nord si din vest. utilizate in agricultura . Din suprafata totala de 2. 3/5 din suprafata terenurilor agricole ) si nu acopera consumul intern .bine meritata de altfel .

acorduri si conflicte internationale si. va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice structurii economice a tarii(comertul. Heringii . Comunitatii Economice Europene. Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului. in orice caz . Pozitia la tarmul Mediteranei. legat de functiile primare ale economiei ( comertul exterior .a posibilitatilor de conservare indelungata a pestelui avea sa dea la timpul sau un puternic impuls intregii economii. Olanda a parcurs un proces istoric indelungat.moment dat corola plantei face posibila crearea unor varietati necunoscute ceea ce se va dovedi deosebit de important . Conditiile naturale dau economiei un profil deosebit. iar agricultura a determinat industrializarea produselor alimentare si. cu trei bulbi se poate cumpara o casa . de care este legata printr-un sistem de relatii speciale( fiind membra a Uniunii vamale a Benelux-ului. a Organizatiei Economice pentru Cooperare si Dezvoltare). Lupta impotriva apelor va face sa se realizeze . navigatia si agricultura). 6 . care ocupa 30% din populatia activa in prima jumatate a secolului trecut.si acesta tulipomanie dureza pana in momentul in care primul debitor nu va fi in masura sa platesca la scadenta pretul bulbului cumparat si nici sa gaseasca un alt cumparator .Descoperirea pe sfarsitul sec. Plasata pe coordonatele economiei vest-europene. economia olandeza se detaseaza prin dimensiunile sale. Un loc important printre resursele naturale ale Olandei il ocupa bancurile sezoniere de heringi din Atlantic . transpunand pescuitul din limitele unei activitati de importanta locala pe planul larg al comertului international . ca punte intinsa intre tarile scandinave Anglia. Pretul unui bulb depaseste la un moment dat 5000 de florini. al XIV -lea de catre un pescar zeelandez . RFG. dezvoltarea unei retele de ateliere profilate pe problemele conservarii pestelui .Belgia si Franta. industria constructoare de dragi de diferite tipuri. porturi si ecluze.Aceasta avea sa insemne aparitia unui numar de porturi pescaresti . olandezi midiile si pestele proaspat se exporta in mari cantitati. remorchere si alte echipamente de acest gen. a Comunitatii Europene pt Energie Atomica. industria textila.Sute de familii burgheze au fost ruinate . venituri importante. extinderea flotei de pescuit si implicit a razei sale de actiune in cautarea unei noi specii. Comertul exterior a facut posibila si necesara dezvoltarea unei vaste industrii de transformare. paralel cu aceasta . care sunt prea putine in comparatie cu intinderea sa teritoriala. In ceea ce priveste INDUSTRIA. consacrand reputatia mondiala a constructorilor olandezi de diguri. cursul bulbilor scazand vertiginos de la 5000 de florini la nu mai mult de 50 .in plus se extinde in Europa moda franceza care consacra laleaua ca element simbolic in relatiile de curtoazie . navigatia a antrenat industria constructiilor navale si industria mecanica. iar Olanda era deja bine pregatita sa devina primul furnizor. ca ramura deosebit de importanta.

Aceste masuri nu au fost lipsite de rezultate.4% din locurile de munca. instalarea de industrii pe terenurile nou amenajate beneficiaza de importante avantaje fiscale( prima investitie sa ridicat la 25% din costul terenului. In plus. Extractia carbunelui se realizeaza in conditii de slaba competitivitate. Pornind de la aceste necesitati s-a trecut la masuri de imbunatatire a infrastructurii regiunilor avute in vedere si s-a construit portul Eems(Eemshaven) in provincia Groningen. Este vorba 7 . Repartitia teritoriala a industriei presupune o serie de corective.navigatia si agricultura). datorita situatiei sale geografice care-i rezerva pozitia unui punct de legatura al Europei cu restul lumii. In acest sens ele creaza 52. Este suficient sa amintim ca 81% din populatie isi castiga existenta in sectorul serviciilor. prin lucrarile de infrastructura efectuate in zonele portuare. iar in 1967 s-a instalat uzina de automobile DAF. cu exceptia sarii si a enormelor zacaminte de gaze naturale.in Limburg. rafinariile de petrol sau centrele importante ale industriei petrochimice construite in jurul industrii realizate prin punerea in valoare a situatiei geografice si mijloacelor de comunicatie si nu pe baza unor rezerve de materii prime. este prea aglomerata. Mentinerea pozitiei olandeze in domeniul transporturilor este legata de adaptarea constanta la necesitatile comertului mondial si implicit de pastrarea ritmului progresului tehnic. zinc(60 000 tone). Partea occidentala a tarii. iar productia de petrol este deocamdata insignificanta in raport cu consumul intern si. contituirea unor puternice centre industriale.5%-1969 si 3% in 2000 din populatia activa isi castiga existenta in agricultura. In ceea ce priveste rolul international al transporturilor olandeze. este de mentionat ca 50-60% din marfurile care sosesc in aceasta tara sunt numai tranzitate. 6. plumb(45 000 tone) . Inchiderea progresiva a minelor de carbuni din Lamburg face necesara crearea de noi locuri de munca.Astfel amintim furnalele de la Ijmuiden(clasate printre cele mai moderne din lume). O uzina de aluminiu s-a instalat in regiunea de nord . Sectorul metalelor neferoase este reprezentat printr-o serie de intreprinderi importante producand aluminiu(123 000 tone anual). precum indiu. in care locuiesc peste 7 milioane de oameni. cositor (7 000 tone) precum si unele metale speciale. Olanda trebuie sa importe materiile prime. TRANSPORTURILE: In Olanda transporturile joaca un rol important decat in alte tari. Industria metalurgica si electrotehnica utilizeaza 25% din personalul angajat in industrie si prezinta un profil foarte variat. cladirilor si echipamentului). Aceleasi conditii care naturale aveau sa stimuleze. s-a dezvoltat industria chimica. in sensul acordarii unor prioritati regiunilor din nordul si sudul tarii.

ocupand primele locuri atat in economiile dezvoltate. ING / BARINGS. infiintata de Koninklijke Luchtvaart Maatschappij -KLM (Societatea regală de navigatie aeriana). transportul prin containere. din care 3500km canale . Asia şi America. Adaptarea porturilor la conditiile economiei si traficul modern este unul dintre factorii care a stimulat dezvoltarea acestui sector al economiei olandeze. Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche institutie de acest gen din Europa si una dintre cele mai importante din lume. Impreuna. acestea au dezvoltat o retea de aproximativ 6500 filiale pe teritoriul Olandei şi peste 500 in alte 50 de tari. de transport fluviala masoară 5046 In ciuda structurii solului. Exista în Olanda 2200 de autostrazi. Cu lugimea sa de 5 km .Printre marile constructii rutiere trebuie mentionata.este cel mai mare pod din Europa. asigurari si transporturi. Calitatea şi complexitatea acestora. in operatiile triunghiulare in intreprinderi de asigurari. Acest sector este reprezentat printr-o serie de intreprinderi specializate in comertul de tranzit. joaca un rol de primordial. prezenta pe plan internatinal se afirma prin personalitatea reputatului constructor de avioane Anthony Fokker si prin cea mai veche linie aeriana civila din lume. investitiile olandeze sunt prezente in majoritatea tarilor lumii. cat şi in cele emergente. RABOBANK si FORTIS. Peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza sunt de provenienta straina. In acelasi timp. in Olanda functioneaza 60 filiale asi sucursale ale unor banci din Europa.despre introducerea petrolierelor gigant. reteaua rutiera este deasa si bine intretinuta . Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor (peste doua treimi din PIB) . podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda.3 % din totalul mondial la 30 iunie 1970). ca si pentru infiintarea de noi unitaţi de productie sau distributie. 70% din reteaua feroviara este electrificata si masoara 3200 km . in afara digului de 32 km care a inchis Golful Zuiderzee. constituie factori importanţi în decizia firmelor straine de a-si stabilii sediul sau reprezentanţa in Olanda. Patru dintre bancile olandeze sunt cotate intre primele 60 de institutii bancare din lume: ABN AMRO.care numara 1314 uintaţi (2. permitand transportul rapid a marfurilor in tarile din bazinul său. totalizand cca. 8 . In domeniul transporturilor aeriene . reteaua km . bancare si de transport. introducerea turbo-reactoarelor in transportul aerian. care.incluzând componentele bancar. Coloana vertebrala a acestei activitati este în primul rand flota comerciala . 7000 companii. Deschiderea in 1952 a canalului Amsterdam-Rin a imbunatatit in foate mare masura accesul acestui port la importantul fluviu european. In acelasi timp. in conditile unui comert international deosebit de activ.

Finantarea afacerilor se realizeaza.Noordwijk). bucurandu-se de un climat politic stabil. taxele vamale de import se vor reduce gradual. ale multor monumente si curiozitati ale tarii. intre Haga şi Scheveningen se află Madu-rodam. Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de Asociere. pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber. 3. in prezent semi-independente) si agentii regionale de dezvoltare (sprijin pentru infiintarea de noi companii sau preluarea riscului ). in S tarii se remarca Maastricht . a Renasteri . Olanda este una dintre cele mai sigure tari pentru derularea relatiilor de afaceri. in funcfie de tipul afacerii.Frisce (pentru sporturi nautice). Dezvoltarea comertului exterior a determinat crearea unui sistem sofisticat de servicii de asigurare si finanţare a exporturilor. 17 ) si numeroase muzee( din cele peste 400 existente în Olanda )litoralul M. oras miniatura cu reproduceri fidele. dolari Principalele zone sau obiective : orasele de arta Amsterdam (vizitat de circa 50% din turisti străini) Haga.000 turisti (1996). Wadden şi ins. de asemenea. un cadru legal clar şi relatii comerciale bine dezvoltate. Nordului . Zandvoort .baroca) . produsele industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana. incepand din ianuarie 2002.Economia in contextual Uniunii Europene 9 . Suplimentar. Haarlem.M. Delft . in special cu tarile vecine. la scara . Conform acestui acord. Conform Economist Intelligence Unit. guvernul olandez acordă o serie de stimulente. Utrecht cu vestigi ale "secolului de aur" ( sec. cum sunt Banca Naţionala de Investitii (specializata in imprumuturi pe termen mediu şi lung). cu 55 de staţiuni balneare ( renumite fiind Hock van Holland . prin alte institutii specializate. subventii sau reduceri de taxe pentru export si investitii.23 mld. companii de investitii de capital (initial create de guvern. Turismul :6. inclusiv Olanda (fara taxe vamale). o baza macroeconaomica puternica. In cazul produselor agricole. venituri din turism =6.cel mai vechi oraş al Olandei (arhitectura medievala .558.

dezvoltare reflectata de: -PNB/locuitor=17320 $/locuitor. Aportul serviciilor in PIB este de 1. situandu-se printre primele in sfera serviciilor financiare integrate. din punctul de vedere al cheltuielilor se situeaza pe locul 8 cu 11. Valoarea de piata a intregului grup a depasit. Tot locul al 3-lea in ocupa din punctul de vedere al serviciilor de distributie. Trebuie mentionat faptul ca Olanda ocupa locul 3 din punctul de vedere al ritmului de dezvoltare al serviciilor de constructii. rezultand un sold pozitiv pentru servicii (4. -populatia ocupata in servicii totalizeaza 66% din populatia activa ocupata.export. Distribuitorii executa servicii de import . deoarece toate cele trei agentii de rating au plasat-o pe primul loc cu calificativul AAA. Olanda se situeaza pe locul 5 cu 22. Mai mult de 82 de mii de angajati in 60 de tari sunt antrenati in activitati financiar-bancare si de investitii. Deficitul mare al balantei turistice se explica prin faptul ca se efectueaza cheltuieli masive cu turismul: din punctul de vedere al plecarilor.286 milioane turisti (1996). 10 . -soldul balantei comerciale este pozitiv (=16357 milioane Euro). si Achmea pe locul al treilea cu 1287 milioane ECU. Grupul ING este astazi cel mai puternic grup financiar olandez. EURO). Activitatea de asigurari se desfasoara in 31 de tari.E. -rata inflatiei scazuta=2%. Situatia prezenta Este specializata in transportul maritim. Aegon pe locul al doilea cu 1838 milioane ECU.4. Excedentul din transporturi (respectiv 5.746 mld. EURO) acopera deficitul mare din turism (3.E. dar si efectueaza transferul rapid si functional al acestora. 30 miliarde de dolari. Olanda se situeaza pe locul 9 cu 510 $/turist. Rabobank Nederland fiind considerata printre "cele mai sigure banci din lume".32%. Ca serviciu dezvoltat apare si serviciul de asigurari. Olanda isi imprumuta reteaua de distributie intregii U. iar activele sale au fost apreciate la 320 miliarde de dolari.001 mld. dintre care ING se situeaza pe primul loc cu 3600 milioane ECU.669 mld. Este o tara dezvoltata din punct de vedere economic. in 1998. din punctul de vedere al cheltuielilor pe turist.370 miliarde dolari. Piata olandeza primeste produse din U. EURO). Un alt domeniu dezvoltat din Olanda este cel al serviciilor bancare. -rata somajului scazuta=4%..

Australia. In anul 1963. printre primii clienti mai importanti ai noii ai societatii s-a numarat si Nederlandsche HandelMaatschappij. ca urmare.J. o retea deosebit de ampla de vanzare a asigurarilor pentru transportul maritim. Dupa cel de al doilea razboi mondial. caracterizat printr-o dinamica economica iesita din comun. Indonezia de azi. Noua societate a inceput sa se miste rapid si cu pasi mari spre regiuni extraeuropene. Firma a avut ca obiect de activitate asigurarea impotriva incendiilor. specializata in asigurarile de viata si cu o experienta de 100 de ani in acest domeniu. Societatea Nederlanden a fost infiintata la 12 aprilie 1845 de catre G. 139 de reprezentante in diferite orase ale lumii.activitatea bancara prin cea de a doua societate fondatoare Nationale Levensverzekering Bank). Nederlanden s-a asociat cu o alta societate de asigurari Nationale Levensverzekering Bank. creandu-se astfel posibilitatea extinderii acestei grupari puternice dincolo de granitele Olandei. colonie a Olandei din acea vreme. la jumatatea secolului XIX(1845 . Belgia si Marea Britanie. Fondatorii acestei societati si-au concentrat de la inceput activitatea firmei pe piata asigurarilor de viata.asigurarile prin societatea fondatoare Nederlanden si 1863 . Asocierea celor doua societati descrise mai sus a fost stimulata de formarea CEE in 1957. A fost infiintata.Henry in oraselul olandez Zutphen.ING este numarul 1 in Olanda pe piata asigurarilor de viata si pensii cu un volum al primelor brute subscrise de 3600 milioane ECU in 1997. reprezentand in Olanda cea mai moderna societate de acest . societatea Nederlanden a continuat politica sa de extindere pe piata internationala prin achizitionarea unor societati de asigurare cu situatie economica stabila si cu o buna reputatie pe piata din Canada. oras cu o populatie de 10 ori mai mare decat Zutphen. adaugand treptat in oferta sa si alte produse legate in oferta sa si alte produse de asigurare legate in speciale in transportul si comertul maritim. in 1974. Astfel. Strategia noii companii a fost de a derula operatii de asigurare atat in Olanda. M. ea si- 11 . Londra. San Francisco. intrand astfel pe piata financiara olandeza ca un puternic concurent al celorlalte grupari. numarand la inceputul secolului XX. Originile sale se afla situate in timp. situat la granita cu Germania si avand un comert infloritor. Grupul ING a fost constituit in anul 1991 prin fuziunea dintre Nationale-Nederlanden si grupul NMB PostBank. Sediul acestei societati se afla la Rotterdam. atunci cand asigurarile si serviciile bancare s-au constituit deja ca sector distinct pe piata olandeza. Dercksen si C. mai ales dupa ce fondatorii amintiti si-au format propria lor companie. Astfel. Shanghai. organizata ca societate pe actiuni si apeland pentru calcularea primelor de asigurare la principiile actuariale. Ea cuprindea Valparaiso. care detinea monopolul comertului cu Indiile de Est olandeze. mai ales datorita faptului ca este un oras port. cat si in afara ei.

D:13367.2. S: -3746 S:3414 17416 D:9816.2. 1998 C: 36846.2 Servicii 4.ECU) 6 Soldul investitiilor directe (mil. ECU/EUR) 4. 1998 C: 18368. care la randul ei a fuzionat cu Nederlandse Middemstandsbank si au creat NMB Postbank Group. Indicatori ai dezvoltarii economice Indicatori 1 PNB/locuitor ($) 2 PIB (mld.D:136656.a facut intrarea pe piata americana. cea mai mare piata de asigurari din lume.2 Turism 4. D: 42493. Specializarea in servicii bancare se datoreaza pozitiei geografice avantajoase si faptului ca au avut intotdeauna o atitudine de neutralitate. 1998 C: 47162. S: 1998 1998 1999 -5898 190865 202410 . Ramura bancara a grupului ING isi are originea in numeroasele fuzionari ale unor banci cu traditie si vechime cum ar fi Rijkspostpaarbank si Postchecque en Girodienst care au fuzionat si format Postbank. ECU) 7 Exporturi totale (mil. achizitionand pachetul majoritar al societatii Peerless Insurance Co.3 Alte servicii 5 Conturi curente si de capital (mil.1 Bunuri 4. EUR la preturi constante din 1995) 3 Evolutia PIB (%) 4 Balanta de plati (mil.78 362.1 Transport 4. care a devenit in 1991 componenta bancara a Grupului ING. la sfarsitul anului 1997.7 3. cum ar fi banca britanica de investitii Barings in 1995. Preluarea bancii belgiene Banque Brussels Lambert.33 373. In anii care au urmat fuziunii au mai fost facute o serie de alte achizitii importante care au intarit pozitia grupului pe piata internationala. a reprezentat cea mai mare achizitie a unei companii olandeze de pana acum. compania de asigurari pe viata Equitable of Iowa si Furman Selz pe piata americana.2 1998 C: 152895.2. 1998 C: 22724.D:219430. 1998 S:5001 C: 6070.93 3.0 3. ECU/EUR) 12 An 1997 1998 1999 2000 1998 1999 2000 S: 16239 S:4669 Olanda 17320 351. D: 19310.

8 4 Gradul de deschidere a tarilor member ale UE in 1995 (export intra UE/PIB in procente) 1. ECU/EUR preturi constante din 19995 14 Deflatorul PIB / Indicele general al pretului (% 1995=100) 15 Rata inflatiei (%) (IGP-100) 16 Rata somajului (%) Sursa: Anuarul U.ECU/EUR) 12 Soldul Balantei comerciale extra UE (10-11) 13 Export de bunuri si servicii (mld. Danemarca 6. Belgia-Luxemburg 3.0% 10. Franta Sursa datelor: Eurostat .4% 5.6% 18. Germania 12.78 99.8 Importuri totale (mil.E.0% 12. ECU/EUR) 9 Export net/Balanta comerciala totala (7-8) 10 Export extra UE (mil. Spania 14. Finlanda 7.8 (-) 0. 1998 1999 1998 1999 1998 1999 1998 1999 1998 1999 1998 1999 1998 1999 2000 1998 1999 2000 1998 174508 189767 16357 12643 40206 42140 73061 84054 -32855 -419144 221.5% 19.4 102.3% 46. Italia 13.6 2 4.8% 41. Portugalia 52.9% 12.1% 12. Marea Britanie 11. ECU/EUR) 11 Import extra UE (mil.3% 12.0% 18. Suedia 5.0 104.05 230.1% 11.1% 8.7% 20. Austria 9. ianuarie 1997 13 . Grecia 16. Olanda 4. Irlanda 2.

14 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful