Biologia Solului

Capitolul 1: RETEAUA TROFICA A SOLUL

BIOLOGIA SOLULUI SI PEISAJUL
Reteaua trofica a solului este realizata de o incredibila diversitate de organisme. Aceste organisme au dimensiuni variabile, pornind de la cele cu dimensiuni microscopice, reprezentate de bacterii, alge, fungi si protozoare; continuand cu organisme mult mai complexe asa cum sunt: micro-artropodele si nematodele (majoritatea microscopice); si terminand cu organismele usor vizibile cu ochiul liber, asa cum sunt: viermii de pamant, insectele, vertebratele mici si plantele. Prin intermediul relatiilor trofice pe care le stabilesc, prin procesele lor de crestere si multiplicare, prin miscarea lor in masa solului, aceste organisme fac posibila mentinerea curata a apei, a aerului, fac posibila mentinerea starii de sanatate a plantelor si regleaza fluxul apei in sol. Reteaua trofica a solului constituie parte integranta a tuturor proceselor care au loc intr-un anumit peisaj dat. Astfel, organismele din sol descompun compusii organici care ajung aici, incluzand dejectiile, resturile vegetale si pesticidele, prevenind astfel patrunderea lor in ape si, in final, prevenind poluarea. Organismele din sol sechestreaza azotul, carbonul, fosforul, sulful si alti nutrienti ai solului care altfel, prin levigare, ar ajunge in apele freatice; de asemenea, ele fixeaza azotul din atmosfera (ex. bacteriile fixatoare de azot), punandu-l la dispozitia plantelor. Numeroase organisme imbunatatesc structura si porozitatea solului (prin agregarea particulelor), ceea ce conduce la cresterea infiltrarii apei si implicit la reducerea scurgerilor de suprafata. Organismele din sol contribuie la prevenirea anumitor boli ale plantelor si, de asemenea, servesc drept hrana pentru anumite animale aflate deasupra solului.

1

Figura 1. Mediile din interiorul solului. Organismele traiesc in micro-mediile din si dintre particulele de sol. Pe distante scurte exista diferente de pH, de umiditate, de marime a porilor si de tipuri de hrana disponibila, astfel incat se creaza o varietate foarte mare de habitate. Dupa S. Rose and E.T. Elliott

RETEAUA TROFICA: ORGANISMELE SI INTERACTIUNILE LOR
Reteaua trofica a solului este reprezentata prin comunitatea organismelor vii din sol, la care se adauga si radacinile plantelor care cresc pe solul respectiv, precum si animalele care traiesc deasupra. Urmatoarea diagrama a retelei trofice arata o serie de conversii a nutrientilor si a energiei (reprezentate prin sageti galbene), pe masura ce un organism este mancat de un altul.

2

Figura 2. Reteaua Trofica a Solului Intreaga retea trofica este alimentata de producatorii primari (adica organisme fotosintetizatoare), care stau la baza retelei trofice. Aceste organisme sunt: plantele, lichenii, muschii, bacteriile fotosintetizatoare si algele, care pot utiliza energia solara pentru a fixa CO2 din atmosfera. Celelalte organisme din sol obtin energia si carbonul prin consumarea compusilor organici rezultati din plante, alte organisme sau alte deseuri organice. Exceptie fac doar cateva bacterii, numite chemoautotrofe, care pot obtine energia din compusi anorganici ai azotului, sulfului sau fierului. Pe masura ce organismele descompun materialele organice complexe sau consuma alte organisme, nutrientii sunt convertiti din unul in altul, astfel incat devin disponibil altor organisme din sol si in final devin din nou disponibili plantelor (atunci cand s-au transformat in substante minerale). Toate plantele (ierburi, arbusti, arbori, culturi agricole etc) sunt dependente pentru nutritia lor de reteaua trofica.

CE FAC ORGANISMELE DIN SOL?
Cresterea si reproducerea sunt activitatile de baza ale tuturor organismelor vii. Toate organismele lupta pentru supravietuire, iar existenta lor depinde de interantiunea si

3

interrelatiile care se stabilesc intre ele. Exudatii radiculari precum si resturile vegetale reprezinta hrana pentru organismele din sol. La schimb, organismele solului descompun materia organica si furnizeaza plantelor substante minerale (mentinanduse astfel ciclul elementelor); de asemenea organismele din sol imbunatatesc structura solului; controleaza compozitia populatiilor din sol; controleaza aparitia unor boli (vezi tabelul “Functiile Organismelor din Sol”). Tabelul 1. Functiile Organismelor din Sol

TIPUL DE ORGANISM

EXEMPLE

FUNCTII MAJORE Capteaza energia solara; Utilizeaza energia solara

FOTOSINTETIZATORI

Plante, Alge, Cianobacterii

pentru fixarea CO2 ; aduc in sol materie organica (prin litiera, celule moarte, metaboliti secundari); Descompun resturile organice; imobilizeaza (retin) nutrientii in bimasa lor; creeaza noi compusi organici si deci noi surse de energie si nutrienti pt. alte organisme; leaga agregatele de sol prin hife fungale; bacteriile nitrificatoare si denitrificatoare convertesc formele de N din sol; inhiba aparitia anumitor boli ale organismelor; Imbunatatesc cresterea plantelor;protejeaza radacinile de boli; anumite bacterii fixeaza N atm.; anumiti fungi formeaza micorize cu radacinile plantelor, furnizandu-le nutrienti ( in special P) si apa;

DESCOMPUNATORI

Bacterii, Fungi

SIMBIONTELE

(Simbioza

Bacterii, Fungi

sau mutualismul)

PATOGENI

Bacterii, Fungi

Produc boli la diferite org.

4

producand cooprolite si fisuri in sol. controleaza activitatea populatiilor de fungi. 5 . controleaza pradatorii de la PRADATORII DE INALT NIVEL Nematode pradatoare. CONSUMATORI DE FUNGI Nematode. MARUNTITORI SI CONSUMATORI DE PAMANT Viermi de pamant. controleaza anumite boli. Microartropode controleaza absorbtia radiculara. constituie habitate pentru bacterii in intestinul lor sau in cooprolite. Controlul populatiilor. producand boli Consuma radacinile plantelor. Macroartropode Maruntesc si descompun resturile organice si imbunatatesc structura solului. controleaza anumite boli. Nematode absorbtia radiculara. imbunatatesc structura solului. Artropode mari nivel trofic inferior. imbunatatesc sructura solului prin realizarea de fisuri si galerii. cauzeaza pierderi importante ale culturilor Elibereaza nutrienti si NH+4 pentru plante. Microartropode Nematode. controleaza activitatea populatiilor bacteriene. Macroartropode Paraziteaza diferite organe vegetale.PARAZITI CONSUMATORI DE RADACINI Nematode. controleaza CONSUMATORI DE BACTERII Protozoare. Elibereaza NH+4 si alti nutrienti pentru plante.

of New York Materia organica este reprezentata prin numeroase tipuri de compusi – nu toti fiind la fel de folositori pentru hrana diferitelor organisme. si a celorlalte organisme care consuma materia organica. pe masura ce nivelul de materie organica din sol creste.) se hranesc cu frunzele cazute ale plantelor. Este inceputul ciclurilor carbonului. Bacteriile.MATERIA ORGANICA ALIMENTEAZA RETEAUA TROFICA Materia organica a solului reprezinta o “camara” de nutrienti si de energie care pot fi utilizate de organismele din sol. and alti descompunatori transforma materia organica si elibereaza nutrientii din aceasta (vezi foto). State Univ. precum si humusul. Din: Roy A. organismele din sol vor putea realiza conversia 6 . Dintre cele doua. Bacteriile au tendinta de a utiliza compusii organici simpli. azotului si a altor elemente. College of Environmental Science & Forestry. In general. materia organica activa reprezinta partea disponibila pentru mai toate organismele din sol. fungii. lemnoase. Figura 3. convertind-o in CO2. Prin executarea unor lucrari intense se poate distruge fractia organica activa a solului deoarece aceste lucrari sporesc masiv activitatea bacteriilor. Aceste mici artropode (Collohmannia sp. asa cum sunt exudatii radiculari sau rezidurile vegetale proaspete. Fungii au tendinta de a utiliza compusi organici mult mai complecsi. Norton. asa cum sunt resturile vegetale fibroase. Bunele practici agricole (reducerea lucrarilor intense ale solului si administrarea suplimentara de materie organica) vor sporii proportia de materie organica activa. materia organica a solului este alcatuita din doua categorii distincte: humus si materie organica activa.

Materia organica instabila: Materia organica ce este usor descompusa. Detritivorele sunt organismele care se hranesc cu astfel de materiale. Material vegetal mort. nematode. detritus.acesteia in humus – o forma relativ stabila de sechestrare a carbonului in sol pentru zeci si chiar sute de ani. De regula. Exudatii radiculari: radacinile plantelor. Lignina: Este un compus greu degradabil. aminoacizi si alti compusi secretati de decat complex care ia nastere in urma numeroaselor transformari ale materiei organice. lemnoase ale plantelor. organismele care pot folosi lignina drept hrana (utilizand carbonul din structura acesteia) sunt fungii. Humusul este foarte greu descompus deoarece proprietatile fizice si chimice ale agregatelor sale il fac greu accesibil pentru majoritatea organismelor. In continuare se vor prezenta cativa termeni folositi pentru a descrie diferitele tipuri de materie organica. artropode si radacini vii. material organic. viermi de pamant. reziduu de suprafata. SURSE DE HRANA PENTRU ORGANISMELE DIN SOL “Materia organica a solului” include toate substantele organice existente in interiorul si deasupra solului. fungi. Organismele vii: Bacterii. sau alte substante organice care au ajuns recent in sol si care prezinta doar semene incipiente de descompunere. intrand in componenta fibrelor groase. pe care doar foarte putine organisme o pot descompune. Fractia activa a materiei organice: Compusii organici care pot fi utilizati drept hrana de catre microorganisme. protozoare. animale. Toti acesti termeni se refera la plante. Humusul este un complex organic foarte important pentru sol deoarece el constituie un liant pentru 7 . Fractia activa se modifica mult mai rapid materia organica totala. Materia organica recalcitranta: Este materia organica reprezentata de humus si de materialele puternic lignificate. Humusul sau materia organica humificata: Reprezinta un compus organic Zaharuri solubile. ca raspuns la orice schimbare in sistem.

Acid humic 8 .agregatele foarte mici ale solului. si astfel imbunatateste capacitatea solului pentru retinerea apei si a nutrientilor.

organismele solului sunt concentrate: In jurul radacinilor.UNDE LOCUIESC ORGANISMELE DIN SOL? Organismele retelei trofice nu sunt uniform distribuite in interiorul solului.. desi exista microorganisme care au fost gasite si la o adancime de pana la 16 km (ex. fungii au acces prin aceste filamente si la azotul care se gaseste in stratul de sol de sub litiera. Dupa: Soil Microbiology and Biochemistry Slide Set. toate aceste organisme pun la dispozitia plantelor elementele minerale nutritive si in plus le protejeaza si de numeroase boli. in rizosfera sunt concentrate protozoarele si nematodele care traiesc pe seama bacteriilor. Martin. Madison WI. Figura 4. bacteriile nu pot transporta azotul la 9 . iar datorita hifelor lungi pe care le dezvolta. Rizosfera reprezinta solul din vecinatatea imediata a radacilor plantelor. SSSA. Fungii isi procura carbonul din descompunerea litierei. 1976 J. Spre deosebire de fungi. (vezi foto). In litiera. Fiecare specie sau grup traieste acolo unde gaseste spatiu. Oricum.P. Bacteriile sunt foarte abundente (rizosfera) descompuna in jurul radacinilor pot sa deoarece usor substantele organice simple pe care le gasesc aici. ele se intalnesc acolo unde exista si materie organica – majoritatea in primii cativa centimetri ai solului. De asemenea. bacteriile din depozitele petrolifere). et al. Rizosfera este colonizata de bacterii care se hranesc cu celule moarte provenite din radacini si cu proteine si zaharuri eliberate in mediu prin activitatea radiculara (exudati radiculari). Fungii sunt descompunatorii comuni ai litierei. eds. De regula. Prin activitatea lor. nutrienti si umiditate potrivite cu cerinte lor specifice de viata. deoarece litiera contine mari cantitati de complexe organice greu de descompus de catre alte organisme.

bacteriile sunt abundente in litiera verde a plantelor mai tinere care sunt mult mai bogate in azot si compusi simpli ai carbonului decat litiera plantelor batrane. la deshidratare.distante. In sistemele temperate. Organismele care sunt sensibile la uscaciune. iar altele sunt mai active in conditii de stagnare a apei. compusii humici. Bacteriile si fungii sunt mult mai capabile sa acceseze suprafete mari de teren acoperite cu resturi vegetate dupa ce organisme cum sunt viermii de pamant. organismele comune sunt fungii. precum si a conditiilor zilnice. 10 . reprezinta un complex care are foarte putin azot disponibil. asa ca ele nu prea se gasesc in litiera. In spatiul dintre agregatele de sol. asa cum sunt protozoarele si numeroase nematode. insectele consumatoare de frunze. Pe suprafata agregatelor de sol. Activitatea biologica. traiesc in porii umpluti cu apa ai solului.) CAND SUNT ACTIVE ORGANISMELE DIN SOL? Activitatea organismelor din sol se desfasoara in conformitate cu variatia conditiilor sezoniere. De asemenea. Bacteriile pot participa la descompunerea litierei atunci cand aceasta este amestecata in profilul solului. este mai mare la suprafata agregatelor de sol decat in interiorul agregatelor. cea mai mare activitate are loc la sfarsitul primaverii cand conditiile de temperatura si umiditate sunt optime pentru procesele de crestere (vezi graficul). In interiorul agregatelor mari de sol au loc procese care nu necesita oxigen (procese anaerobe). asa cum este denitrificarea. Aici. altele sunt mai active in conditii de seceta. Rezultatul. milipedele si alte artropode erbivore au maruntit litiera in bucatele mici. Pe humus. materia organica din sol a fost deja descompusa de mai multe ori de catre bacterii si fungi si/sau a fost trecuta prin tubul digestive al ramelor sau al artropodelor. in particular a bacteriilor aerobe si a fungilor aerobi. Numeroase agregate sunt de fapt coproolite ale viermilor de pamant (ramelor) sau a altor nevertebrate. Cu toate acestea. Artropodele si nematodele care nu pot sapa in sol se misca prin porii si fisurile dintre agregatele de sol. Numai fungii sunt capabili sa produca enzimele necesare pentru a degrada compusii complecsi ai humusului. exista si cateva specii care sunt mai active in timpul iernii. (vezi Figura pag 1.

Figura 5. 11 . Chiar daca perioada de timp considerata se caracterizeaza printr-un maxim de activitate biologica. Organismele prezente in sol sunt bacterii. numai o anumita fractie din organisme se hranesc. IMPORTANTA RETELEI TROFICE A SOLULUI Componenta vie a solului (reteaua trofica) este deosebit de complexa si prezinta o alcatuire diferita in cadrul diferitelor ecosisteme (vezi figura). incluzand aici ciclul elementelor (nutrientilor). celelalte au o activitate incetinita sau sunt chiar latente. Fiecare ecosistem este influientat si prezinta beneficii de pe urma activitatii organismelor din sol. fungi. artropode si viermi de pamant. plante si organismele solului isi pun amprenta asupra biodiversitatii. Activitatea sezoniera a bacteriilor si a fungilor in zonele temperate (pe solurile agricole). productiei agricole. Interelatiile dintre sol. nematode. Rezultatul combinat al acestor interactiuni este reprezentat prin numeroase functii benefice. Numeroase categorii de organisme sunt active numai in anumite perioade de timp. precum si asupra calitatii apei si aerului. circuitului carbonului si al celorlate elemente nutritive. interactioneaza cu plantele si cu particulele de sol. iar atunci ele interactioneaza intre ele. controlul bolilor si a circulatiei apei (solutiilor). respira si altereaza intens mediul. asta nu inseamna ca toate organismele sunt active . Intr-un interval de timp dat nu toate organismele sunt active. protozoare.

Fiecare tip de ecosistem are o anumita structura caracteristica a retelei trofice (vezi tabelul “Numarul Organismelor din Solurile Ecosistemelor Nepoluate”). Aceste diferente din cadrul retelelor trofice sunt rezultatul factorilor climatici. 12 . sau pasune are o retea trofica unica. precum si a practicilor agricole diferite de la un ecosistem la altul.Figura 6. de sol si de vegetatie. padure. (Vezi figura retelelor trofice din diferite ecosisteme. STRUCTURA UNEI RETELE TROFICE TIPICE “Structura” retelei trofice se refera la compozitia si la numarul relativ de organisme care se gasesc in interiorul sistemului sol. proportia si nivelul de complexitate dintre bacterii. fungi si alte grupuri de animale este specifica pentru fiecare ecosistem dat. Figura 6). Biologia Solului Capitolul 2: RETEAUA TROFICA SI STAREA DE SANATATE A SOLULUI DIFERENTIERI INTRE RETELELE TROFICE Fiecare camp.

si de 100:1 pana la 1000:1 in padurile de conifere. Numarul Organismelor din Solurile Ecosistemelor Nepoluate Tip organism O lingurita sol proaspat (sau 1 g sol uscat) Soluri agricole cultivate 100 mil.mai multe sute din fiecare categorie Cateva mii flagelate si amibe. adesea 1 miliard Cca.Tabelul 2.. raportul de biomasa fungi/bacterii fiind de 5:1 pana la 10:1 in padurile de foiase. 10 m filamente de fungi 90-100 m 100 mil. 13 . – cateva sute milioane 500 – 1500 m in padurile de foiase. Padurile au o retea trofica dominata de fungi. – 1 miliard Cateva sute mil. cateva consumatoare de fungi. foarte putine ciliate Cateva sute nematode consumatoare de bacterii si fungi. aceasta insemnand ca cea mai mare cantitate de biomasa este realizata de bacterii. 1500-60 000 m in padurile de conifere Cateva mii flagelate si amibe. cateva pradatoare ARTROPODE VIERMI DE PAMANT Cca. numeroase pradatoare 100 000 . Solurile agricole cu productivitate foarte mare au tendinta de a avea raportul de biomasa fungi/bacterii de 1:1 (sau apropiat de acesta). 1 m2 sol <1000 50 – 300 (mai multi in solurile cu continut bogat de materie organica) 5000 – 20 000 100 – 500 (In zonele aride si semiaride pot sa lipseasca) foarte putine in padurile de conifere Zeci. Solurile inierbate si solurile cultivate au in general o retea trofica in care domina bacteriile. cateva sute ciliate Cateva sute de mii de amibe si cateva flagelate. 100-cateva sute ciliate 10-20 nematode consumatoare de NEMATODE bacterii.250 000 100 – 500 in padurile de foiase Pajisti Paduri BACTERII FUNGI PROTOZOARE In continuare sunt redate cateva caracteristici ale retelelor trofice: Raportul fungi/bacterii este caracteristic fiecarui tip de ecosistem.

protozoarele.Organismele care se intalnesc in reteaua trofica reflecta sursa lor de hrana. De exemplu. ele reprezentand suma activitatilor organismelor active din sol. Practicile agricole modifica reteaua trofica. dintr-o anumita proba de sol. in sistemele agricole in care lucrarile solului sunt reduse. protozoarele sunt abundente numai daca si bacteriile sunt abundente. patogenii sau alte organisme din sol). Aceste masuratori reflecta activitatea biologica totala. iar in urma calculelor pot fi convertite in biomasa. Numaratoarea directa – numararea fiecarui tip de organisme cu ochiul liber sau cu ajutorul microscopului. Daca bacteriile domina fungii. Grupele de organisme. iar populatiile viermilor de pamant si ale artropodelor devin si ele mai numeroase. artropodele etc. inseamna ca nematodele consumatoare de bacterii vor fii mai numeroase decat nematodele consumatoare de fungi.fie prin masurarea cantitatilor de substante care dispar din sol (asa cum sunt resturile vegetale sau anumite cantitati de metan consumate de diferite comunitati de organisme). De exemplu. Masurarea nivelurilor de activitate. doar o parte din organismele solului sunt active). Uneori se pot aplica colorari fluorescente pentru a usura numararea lor (mai ales a celor microscopice). CUM SE APRECIAZA COMPLEXITATEA RETELEI TROFICE? Tehnicile de masurare pentru caracterizarea retelei trofice includ: Numararea. sau subgrupe asa cum sunt consumatorii de bacterii. raportul fungi/bacterii are tendinta de a creste in timp. intr-un moment de timp dat. 14 . Respiratia– masurarea CO2 produs. Prin aceasta metoda nu se poate diferentia care anume organisme genereaza CO2-ul (plantele. (De retinut faptul ca. Activitatea este determinata fie prin masurarea cantitatiilor de produsi (asa cum este de exemplu CO2 generat in sol). consumatorii de fungi si nematodele pradatoare sunt numarate. asa cum sunt bacteriile. Numararea pe placi Petri– presupune numararea coloniilor de bacterii si de fungi care cresc in cultura.

Rata descompunerilor – masoara viteza de disparitie a resturilor organice (pana la descompunerea completa). “ampreanta” comunitatii solului si prin determinarea lor se poate detecta prezenta anumitor specii sau genuri specifice. iar prin determinarea lor se poate cuantifica biomasa anumitor grupuri de organisme. si consumatoare de fungi. Biomasa totala a organismelor din sol sau anumite caracteristici ale comunitatii solului pot fi apreciate prin masurarea doar a anumitor componente ale organismelor din sol.Rata de nitrificare– masoara activitatea acelor specii implicate in conversia amoniului in nitrati. Fosfolipidele si alte lipide – reprezinta “amprenta” comunitatii solului. Cantitatea de nutrienti masurata in acest fel poate fi apoi utilizata pentru estimarea biomasei totale a organismelor. AND-ul si ARN-ul– constituie. care indeplineste un anumit rol in cadrul sistemului sol. Enzimele – Exista mai multe metode prin care masurand cantitatea si tipul enzimelor din celulele vii (sau atasate de particulele de sol) se poate estima activitatea potentiala a organismelor din sol sau se poate caracteriza comunitatea biologica a solului. Estimarea constituentilor celulari. dupa cum urmeaza: Biomasa carbonului. Ecosistemele 15 . si nematode pradatoare. de asemenea. Fiecare casuta a diagramei reprezinta cate un grup functional de organisme. Transferul de energie are loc atunci cand un organism este mancat de altul (in diagrama acest transfer de energi este reprezentat prin sageti). asa cum sunt fungii sau actinomicetele. In figura urmatoare se poate observa diagrama unei retele trofice complexe care apartine unui sol dintr-un ecosistem forestier. CE REPREZINTA COMPLEXITATEA RETELEI TROFICE ? Complexitatea retelei trofice reprezinta un factor care se refera atat la numarul de specii dintr-o comunitate. De exemplu. azotului si fosforului – Cea mai utilizata metoda de apreciere a cantitatii de carbon si de azot din organismele solului este metoda extractiei cu cloroform. un sol cu 10 specii de nematode consumatoare de bacterii este mai putin complex decat un sol cu 10 specii de nematode. cat si la tipurile diferite de specii. care includ si nematode consumatoare de bacterii.

energia este transferata de la un tip de organism la altul de cel putin douazeci de ori.complexe contin mai multe grupe functionale decat ecosistemele simple. Figura 7. asa cum sunt sistemele culturilor de camp prezinta mari modificari in ceea ce privesc grupe functionale ale comunitatii de organisme. Reprezentarea unei retele trofice complexe Numarul grupelor de organisme care realizeaza transferul de energie (inainte ca acesta sa paraseasca sistemul solului) este diferit (si caracteristic) pentru fiecare ecosistem in parte. transferate doar prin cateva tipuri de organisme. folosirea pesticidelor si a irigatiilor in cantitati prea mari. In contrast cu acest ecosistem. grotele sau solurile care prezinta putina materie organica au o varietate a organismelor pradatoare mult mai mica. Sistemele lucrate intensiv. iar cantitatea de energie inglobata si transferata este mult mai mare. complexitatea – din sol. Practicile agricole pot altera numarul grupelor functionale de organisme –cu alte cuvinte. altreaza 16 . lucrarile prea intense ale solului. astfel. In cadrul ecosistemului forestier prezentat in diagrama anterioara. Energia si nutrienti vor fi. O rotatie necorespunzatoare a culturilor.

cel mai important pentru cresterea plantelor este amoniul (NH4+). precum controlul bolilor. Atunci cand in sol exista o varietate mare de organisme.sunt responsabile pentru crearea microagregatelor de sol. Alaturi de realizarea proceselor de mineralizare . 17 . alaturi de fisurile si galeriile create de rame si de artropode. In felul acesta. iar o mica parte este eliberata din nou in mediu. Activitatea biologica. materia organica si argila. imbunatatesc porozitatea solului. Retentia nutrientilor. Din cea mai mare parte a cantitatii de hrana consumata. organismele sechestreaza importante cantitati de nutrienti (in special azot) pentru perioadele de timp in care plantele (si algele) nu inregisteaza cresteri rapide. Dintre aceste deseuri. sub forma de deseuri. in acest fel se poate asigura pentru nutritia plantelor. rata descompunerilor (mineralizarea si humificarea). hifele fungilor si perisorii radiculari ai plantelor conduc la formarea unor agregate de sol foarte stabile. Imbunatatirea stabilitatii agregatelor de sol. Numeroase organisme din sol sunt implicate in formarea si stabilizarea agregatelor de sol.prin care o stare de optim sau chiar de abundenta azotului si alte elemente devin disponibile pentru nutritia plantelor . BENEFICIILE COMPLEXITATII RETELEI TROFICE Complexitatea biologica a sistemului solului poate influienta o serie de procese. organismele creaza biomasa proprie. Viermii de pamant (ramele) si artropodele consuma mici agregate minerale si organice de sol. Imbunatatirea structurii solului. De asemenea.habitatul organismelor solului si prin urmare altereaza structura si complexitatea retelei trofice.si amoniu . a infiltratiei si a capacitatii de retinere a apei.NH4+ ) sunt foarte mobile.organismele din sol realizeaza si procesele de humificare. fiind astfel pusi la dispozitia plantelor. Ciclul nutrientilor. Aceste cooprolite devin parti componente ale structurii solului. capacitatea de infiltratie si de retinere a apei.prin proprietatile ei chimice. Daca nu ar exista acesta posibilitate de retinere a azotului in materia organica stabila a solului (humusul). nutrientii pot fi recirculati mult mai rapid. generand mari cantitati de cooprolite (fecale care contin pamant imbogatit in enzime intestinale). asa cum sunt ciclurile elementelor nutritive. azotul ar fi spalat prin levigare din zonele radiculare. Amoniul si alti nutrienti eliberati sunt preluati de alte organisme. inclusiv de radacinile plantelor. formarea structurii solului. levigarea are loc deoarece formele anorganice de azot (nitrati – NO3.

organismele utile din sol intra in competitie cu organismele care produc boli. protejeaza calitatea apei si a aerului si asigura statea de sanatate a animalelor si oamenilor. mentinerea activitatii biologice. fie genereaza metaboliti care sunt toxici pentru patogeni. 3. sau metaboliti care inhiba dezvoltarea patogenilor. de fapt. reteaua trofica indeplineste o multitudine de functii cruciale. precum si 4.ca sistem viu este acela de purificare a apei. prin abundenta relativa a speciilor. Interactiunile dintre organisme conduc la realizarea aceostor multiple functii. precum si prin numarul grupelor functionale de organisme. O retea trofica complexa include organisme care au capacitatea de a consuma (degrada) in conditii foarte variate de mediu o varietate foarte mare de poluanti aparuti in solutia solului. MANAGEMENTUL SOLURILOR SI STAREA LOR DE SANATATE Un management corespunzator al solurilor asigura buna crestere a plantelor. tamponarea.Inhibarea bolilor. ceea ce atrage dupa sine o imbunatatire a componentei biologice. Biodiversitatea se masoara prin numarul total de specii. Un rol foarte important pe care il realizeaza solul . Biodiversitatea. 18 . O retea trofica cu complexitate mare inseamna. Degradarea poluantilor. a diversitatii si productivitatii. Acesti competitori pot sa previna instalarea patogenilor prin mai multe cai: fie consuma hrana care este specifica si patogenilor. stocarea si punerea in circuit a nutrientilor si altor elemente (humificarea si mineralizarea) . Intr-o retea trofica complexa. filtrarea. fie se hranesc direct cu patogenii. o biodiversitate mare. incluzand: 1. Mantinerea starii de “sanatate” a solului se realizeaza prin mentinerea si imbunatatirea proprietatilor fizice si chimice a solului. In sistemele naturale ale solului. 2. degradarea. reglarea fluxului de apa din sol si dizolvarea nutrientilor. imobilizarea si detoxifierea materiei organice si anorganice potential poluanta.

un anumit tip sol pe care se realizeaza rotatia a 4 culturi. si de asemenea. Pe masura ce organismele din sol descompun materia organica.are o varietate mult mai mare de surse de hrana si deci o varietate mult mai mare de bacterii. De asemenea. (si a altor gaze cu efect de sera) eliberat in atmosfera. aerul. complexitatea retelei trofice se reduce considerabil. o parte din carbon este eliberat sub forma de CO2 (si se degaja in atmosfera). fata de cele carora nu li se aplica. retinut sub forma de materie organica. alterand calitatea solului si capacitatea acestuia de a-si realiza functiile. Pe terenurile cu lucrari de terasare. iar o alta parte importanta este transformata in noi compusi. Materia organica humificata este stabila deoarece bacteriile si fungii care au contribuit la realizarea ei au creat niste molecule atat de mari si atat de complexe incat nu pot fi descompuse de alte organisme. RETEAUA TROFICA SI RETINEREA CARBONULUI Practicile de management de teren pot fi alese astfel incat sa conduca la cresterea continutului de de carbon din sol. care ramane in sol pentru cativa ani. Multe dintre stategiile de management modifica habitatele solului si deci reteaua trofica. inclusiv solul.Succesul unui bun management de teren necesita protejarea tuturor resurselor. (S-a constatat ca utilizarea bromurei de metil conduce chiar la eliminarea tuturor organismelor din sol. sa conduca la diminuarea cantitatii de CO2. cu benzi inierbate. Aceasta materie organica este reprezentata prin fractia activa (sau labila). De exemplu. cu exceptia catorva specii de bacterii). animalele si omul. 19 . si prin fractia stabila (materia organica humificata) care rezista in sol timp de zeci sau sute de ani. cu perdele de protectie etc exista mult mai multe habitate pentru microorganisme si artropode decat pe aceleasi terenuri fara astfel de lucrari. pe solurile carora li se aplica pesticide in cantitati mari. care intra in alcatuirea materiei organice a solului. apa. fungi si alte organisme decat poate avea acelasi tip de sol pe care se practica rotatia doar a 2 culturi. plantele.

care devin accesibile tuturor celorlalte organisme din reteaua trofica a solului. bacteriile convertesc energia stocata in materie organica -cu care se hranesc. asa cum sunt exudatii celulari radiculari sau litiera proaspata. Corvallis. O lingurita de sol productiv contine. si speciile de Agrobacterium care cauzeaza formarea tumorilor in radacinile plantelor. avand aproximativ 1 µ in diametru si ceva mai mult in lungime. Decompunatorii sunt foarte importanti pentru ca ei imobilizeaza si retin in celulele lor nutrientii. 1985. care realizeasa simbioze cu plantele. Prin acest proces de descompunere. intre 1 milion si 1 miliard de bacterii. Bacteriile patogene includ speciile Xymomonas si Erwinia. Figura 1: Pe fiecare ha de sol pot fi active 10 t de bacterii. Oregon State University. in general. foarte mici – in general. Numerosi descompunatori pot degrada (descompune) chiar pesticidele si poluatii care ajung in sol. Figura 2: Bacterii si hife de fungi Din: R. P. Cel mai bine cunoscute sunt bacteriile fixatoare de azot. In R. Cele mai multe sunt bacteriile descompunatoare care consuma compusi simplii ai carbonului. Edward Arnold. Campbell. Bacteriile se grupeaza in patru grupe functionale. Plant Microbiology. este egala cu masa a 20 de vite mari (10 tone). Cel de-al treilea grup functional este reprezentat de bacteriile patogene. 20 . la un ha de teren. 149. prevenind astfel levigarea lor din zona radiculara (in special a azotului). Holmes. Campbell.in alte forme utile.Biologia Solului Capitolul 3: BACTERIILE Bacteriile sunt organisme unicelulare. Masa lor cumulata. Din: Michael T. London. Al doilea grup functional este acela al bacteriilor mutualiste.

Halobacteriile prezinta pigmenti –bacteriorodopsina.cu ajutorul carora fixeaza lumina solara si o convertesc in energie chimica -ATP. in Marea Moarta. in vanturile hidrotermale ale marilor. Traieste in medii cu concentratie de NaCl de pana la 32%. Exemplu: Halococcus (figura 4). Acestea nu obtin energia din compusi ai carbonului . sulfului.Figura 3. Datorita acestui pigment bacteriile apar colorate si confera culoare roscata si mediului in care traiesc (figura 5). fierului. Figura 4. dar si in intestinul rumegatoarelor sau al omului-producand balonarile. in izvoare termale. Halococcus – bacterie iubitoare de sare. halobacteriile sau bacteriile halofile (iubitoare de sare) – traiesc in medii foarte concentrate in sare. 21 . de 5 ori mai mult decat apa oceanelor. se gasesc in mlastini. in Marele Lac Sarat din Utah. Radacini de Kalanchoe infectate cu Agrobacterium tumefaciens Din: Enciclopedia Libera Wikipedia Al patrulea grup functional este reprezentat de bacteriile litotrofe sau chemoautotrofe. se gasesc in solurile saraturate. Dintre bacteriile chemoautotrofe fac parte: bacteriile metanogene – produc metan ca urmare a metabolismului lor si sunt anaerobe. ci din compusi anorganici ai azotului.

Datorita pigmentilor. Din: Enciclopedia Libera Wikipedia Halobacteriile nu trebuie confundate cu halofilele eucariote. culoare pe care o imprumuta si mediul in care traiesc.Figura 5. asa cum este alga unicelulara Dunaliella salina (figura 6). Dunaliella salina . Figura 6. Acest protist prezinta si el o cantitate mare de pigmenti (β-caroten) care il protejeaza de concentratia mare de sare.alga unicelurara halofila 22 . Halobacteriile contin pigmenti de bacteriorodopsina care le protejeaza de concentratia mare de sare si care le confera culoare roscata. mediul in care traiesc capata culoare rosie (figura 7).

: Desulfovibrio). vor fi discutate in continuare. Agregatele stabile de sol imbunatatesc infiltratea apei si capacitatea solului pentru retinerea apei. Salmonella) Exista o serie de bacterii – bacteriile sulfat-reducatoare . Se gasesc in izvoarele termale. bacteriile intra in competitie cu organismele care produc boli plantelor. - Bacteriile nitrificatoare –contribuie la realizearea ciclul azotului. - Bacteriile termoacidofile – prefera temperaturi de 70 – 80oC si un pH acid de 2-3. Apa marii pare colorata in rosu datorita abundentei de alge unicelulare Dunaliella salina care contin pigmentii βcarotenoizi. CE FAC BACTERIILE DIN SOL? Cele patru grupe functionale de bacterii indeplinesc importante activitati in sol. Pseudomonas. - Bacteriile sulf-reducatoare – obtin energia prin reducerea sulfului elementar la hidrogen sulfurat (Proteus. ciclul nutrientilor si inhibarea bolilor. 23 . controland densitatea acestora si inhiband aparitia bolilor.Figura 7. relativ la dinamica apei. obligate sau facultative. In diferite comunitati. De regula sunt anaerobe. Din: Encyclopedia of life online. Anumite bacterii influienteaza miscarea apei in sol prin producerea de substante care ajuta ca liant al particulelor de sol si formarea de mici agregate (se imbunatateste structura solului).care pot sa utilizeaze ca sursa de energie atat sulful elementar cat si compusi ai sulfului (ex.

din st.: radacina de lucerna . Bacteriile care transforma ionii de amoniu in nitriti apartin genurilor Nitrosomonas si Nitrosococcus. Conditii de anaerobioza se pot intalni in toate solurile (in interiorul agregatelor de sol) sau in solurile saturate (soluri care au porii dintre agregatele de sol pline cu apa –permanent sau temporar).Alnus) Bacteriile nitrificatoare transforma ionii de amoniu (NH4+) in nitriti (NO2-) apoi in nitrati (NO3-) – forma de azot preferata de toate plantele. solul se va imbogati in azot. Bacteriile denitrificatoare transforma nitratul (NO3-) in azot molecular (N2) sau in oxid de azot gazos (N2O).vor fi descompuse.Medicago. iar bacteriile vor transforma azotul atmosferic (N2) intr-o forma pe care plantele gazda o pot utiliza. Cand frunzele si radacinile moarte. infectate cu bacterii din genul Rhizobium Din: Enciclopedia Libera Wikipedia (imag. lupin. Datorita faptului ca nitratul levigheaza mult mai usor pe profilul solului. Se intalnesc in simbiozele cu radacinile leguminoaselor (trifoi. O parte dintre acestea participa si la procesele de depoluare. lucerna. ceea ce inseamna ca ele sunt active doar in absenta oxigenului. Bacteriile nitrificatoare impreuna cu cele denitrificatoare sunt foarte importante deoarece asigura circuitul azotului in natura (figura 9). mazare. soia etc) si cu radacinile arinilor. Figura 8. radacina de arin . Exemple: Paracoccus denitrificans. 24 . Atunci cand astfel de bacterii infecteaza radacinile plantelor. imag din dr. astfel incat azotul ramane preponderent sub forma de amoniu. In solurile din padure activitatea bacteriilor nitrificatoare este redusa. fasole.provenite de la aceste plante. fermierii utilizeaza inhibitori ai nitrificarii pentru a reduce activitatea bacteriilor nitrificatoare. iar cele care transforma nitritii in nitrati apartin genului Nitrobacter. pe radacini se formeaza niste nodozitati vizibile (Figura 8). Plantele vor furniza bacteriilor simbionte compusi simplii ai carbonului. Radacini cu nodozitati. Thiobacillus denitrificans etc. Bacteriile denitrificatoare sunt anaerobe.CATEVA BACTERII IMPORTANTE Bacteriile fixatoare de azot.

confera solului mirosul de “pamant”. Streptomyces) sunt UNDE SE GASESC BACTERIILE? Bacteriile populeaza cele mai variate micromedii si folosesc drept hrana o diversitate mare de substrate. Pentru a fi active. la fel ca si fungii (Figura 10). asa cum sunt aceste Streptomyces. Din: Enciclopedia Libera Wikipedia Actinomyces israelii Actinomicetele descompun o vatietate foarte mare de substrate. actinomicetele au nevoie de niveluri de pH ridicate. Figura 10 : Actinomicetele.Figura 9. In general.5 si 9.5 actinomicetele devin inactive. Dintre acestia fac parte chitina si celuloza. in schimb fungii devin activi si pot realiza descompunerea compusilor recalcitranti. La pH mai mic de 6. Ele sunt responsabile pentru mirosul caracteristic de “pamant” al solurilor proaspat arate. bacteriile sunt mult mai competitive si se dezvolta vertiginos atunci cand sursele de hrana se gasesc intr-o forma usor de metabolizat 25 . in conditii de pH acid. dar in mod special sunt importante pentru degradarea compusilor recalcitranti (greu de descompus). Actinomicetele (de ex. Ciclul azotului in natura Actinomicetele reprezinta un grup larg de bacterii care cresc sub forma de hife. cuprinse intre 6. producatoare de antibiotice.

favorizand instalarea plantelor. comunitatea bacteriana modifica structura solului. diversificand astfel sursele de hrana disponibile pentru bacterii. aceste bacterii pot produce compusi care inhiba cresterea patogenilor.(de ex. resturi vegetale proaspete sau compusi secretati de radacinile vii ale plantelor). aceste interactiuni benefice dintre bacterii si plante au loc in mod natural in sol. sunt cele care fixeaza azotul atmosferic si carbonul. Bacteriile se gasesc in special concentrate in rizosfera (zona din vecinatatea imediata a radacinilor). pe de alta parte. ci comunitatile de bacterii. pentru a asigura reducerea patogenilor si pentru a obtine recolte sanatoase si productii mari. Bacteriile au capacitatea de a modifica prin activitatea lor conditiile de viata dintr-un sol. inhiband o serie de patogeni ai plantelor. fluorescens. primele specii de plante gasesc conditii proprii pentru viata si se pot instala. fluorescens. anumite bacterii sunt capabile sa produca compusi stimulatori (factori de crestere) care actioneaza direct asupra plantelor. nu intotdeauna numarul lor este suficient de mare pentru a avea loc efectele scontate. P. produc materie organica. incepand cu bacteriile fotosintetizatoare. de exemplu. Bacteriile au rol protector pentru plante. se doreste obtinerea unor seminte inoculate cu bacterii anti-fungice. creand astfel un mediu mai bun pentru radacinile plantelor. Desi. Acest fapt reprezinta o dovada ca plantele produc numeroase tipuri de exudati radiculari pentru a incuraja cresterea si dezvoltatrea bacteriilor. iar in aceste conditii plantele fiind libere de boli cresc si se dezvolta in voie. 26 . Pseudomonas fluorescens) prezinta activitate antifungica. Pe un sediment proaspat nu plantele sunt cele care se instaleaza primele. Pe masura ce comunitatea vegetala se instaleaza. la capacitatea bacteriilor de a sintetiza antibiotice!). asa cum este P. Pe de o parte. Influienta bacteriilor asupra plantelor se poate manifesta fie indirect. iar prin descompuneri furnizeaza elemente minerale. favorizand cresterea. La schimb. deoarece inhiba aparitia multor boli (sa ne gandim. Bacteriile Stimuleaza Cresterea Plantelor Anumite tulpini bacteriene (de ex. imobilizeaza azotul si alti nutrienti si initiaza circuitul elementelor in cadrul solurilor tinere (in curs de formare).. Abia dupa aceea. diferite tipuri noi de materie organica intra in sol. cresterea si dezvoltarea acestora. Bacteriile. fie direct.. dar si alte specii de Pseudomonas precum si specii de Xanthomonas influenteaza pozitiv cresterea plantelor. De aceea.

Hifele fungilor leaga fizic particulele de sol. si mici molecule. Anumiti fungi descompunatori utilizeaza insa. De regula. 27 . Ceilalti fungi sunt pluricelulari. Metabolitii lor secundari sunt acizi organici. creand agregate stabile. dioxid de carbon (CO2).Biologia Solului Capitolul 4: FUNGII DIN SOL Fungii sunt organisme microscopice care de obicei cresc sub forma unor filamente lungi. de la cateva sute de microni pana la cativa metri. asa cum sunt drojdiile sunt unicelulare. Acesti nutrienti sunt: fosforul. sunt asociati de regula cu radacinile pomilor si vitei de vie. Ei transforma materia organica greu de descompus in forme usor accesibile altor organisme din sol. care o data eliberati in sol contribuie la formarea acizilor humici rezistenti in sol timp de sute de ani. acesti fungi utilizeaza substrate complexe . printre si prin radacini si roci. care are aspect rizomorf (forma de radacini). Fungii realizeaza numeroase functii importante. Micorizele pot fi: ectomicorze (Figura 3) . In schimbul carbonului organic pe care il primesc de la plante. in functie de modul in care isi procura energia. circuitul nutrientilor si inhibarea bolilor. ca si bacteriile. Fungii din sol pot fi grupati in trei grupuri functionale. In cadrul retelei trofice fungii au rol de descompunatori (alaturi de bacterii). Descompunatorii –fungii saprofiti – transforma materia organica moarta in biomasa proprie. au o grosime de cativa microni si o lungime variabila.celuloza si lignina din resturile vegetale lemnoase. azotul si microelementele. numite hife. fungii micorizali pun la dispozitia plantelor apa si nurientii pe care-i solubilizeaza din compusii greu utilizabili de catre plante. Mutualistele – fungii micorizali – colonizeaza radacinile plantelor. Hifele isi creaza loc printre particulele de sol. substrate simple. ceea ce imbunatateste capacitatea de infiltrare si de retinere a apei. Activitatea fungilor este foarte importanta pentru imobilizarea si retinerea nutrientilor in sol. asa cum sunt acizii organici.sau o serie poluanti organici. Uneori hifele se grupeaza intr-o masa numita miceliu.fungii micorizali cresc pe suprafata radacinilor. Anumiti fungi. In general. cum ar fi: dinamica apei in sol.

Figura 3: Ectomicorize pe o radacina de vita de vie. Radacinile sunt in simbioza cu fungi micorizali. Hifele fungilor prezinta avantaj fata de bacterii. De exemplu. asa cum sunt Verticillium. Fungii din imagine sunt albi. dar penetreaza printre acestea. Ingham UNDE SE GASESC FUNGII? Fungii saprofiti se gasesc in jurul resturilor vegetale lemnoase. 48 Soil Microbiology and Biochemistry. care determina reducerea productiilor sau cauzeaza moartea atunci cand colonizeaza radacinile sau alte organisme din sol. Madison WI. Pythium si Rhizoctonia.- endomicorize . Dupa: USDA. Fungii nu invadeaza celulele radacular. fie in interiorul radacinilor. Forest Service. Martin. Numerosi fungi paraziti au rol in controlul bolilor. SSSA. Dupa: Elaine R. In conditii de 28 . Al treilea grup de fungi este reprezentat de fungii patogeni si paraziti. deoarece se extind pe suprafete mari. dar ei pot fi negri. portocali. J. regland densitatea populatiilor de nematode si insecte daunatoare. Figura 1: Numeroase plante depind de activitatea fungilor. care le ajuta sa extraga nutrientii din sol. Dupa: Randy Molina. iar hifele acestora (benzile albe) radiaza in masa solului. Corvallis Figura 2: Fungi care descompun vasele conducatoare ale unei frunze Dupa: No. fungii care paraziteaza nematodele si insectele pot fi utilizati ca agenti de biocontrol. Corvallis.P. PNW Research Station. et al.. culturile de camp. eds. Fungii patogeni ai radacinilor. galbeni sau roz. Micorizele arbusculare reprezinta un tip de endomicorize (figura 4). Oregon State University.fungii micorizali cresc in interiorul celulelor radiculare. produc numeroase pierderi economice pentru agricultura in fiecare an. legumele si arbustii. - micorizele ericoide – fungii micorizali pot sa creasca fie la suprafata. sunt asociati cu plantele ierbacee. Oregon Figura 4: Endomicorize arbusculare in interiorul celulelor radiculare de trifoi.

Fungii sunt capabili sa extraga azotul din sol. mustarul). putand descompune chiar si resturile sarace in azot si cu compusi ai azotului greu de descompus.uscaciune. USDA-ARS Jornada Experimental Range. fungi pompeaza apa si nutrientii pentru plante. Dupa: Jerry Barrow. Figura 6: Ciuperci comune ecosistemelor forestiere (basidiomicete). brocoli. In aceasta imagine se poate observa cum granulele de pamant adera la radacina prin intermediul polizaharidelor secretate de planta si de fungi. Las Cruces. pierd componenta fungica a retelei trofice. Lucrarile intense ale solului si folosirea fungicidelor distrug micorizele. Aceste ciuperci dezvolta in sol o extinsa retea de hife. Solurile care devin anaerobe pentru perioade indelungate de timp. Practicile de management de teren influenteaza formarea micorizelor. Bacteriile nu pot sa faca acest lucru si astfel isi inceteaza activitatea. Fungii se dezvolta in mod deosebit mai ales pe solurile forestiere. Figura 7: Fungii micorizali leaga particulele de sol de radacinile plantelor. NM. Fungii sunt organisme aerobe. putand astfel sa supravietuiasca si sa creasca. care nu formeaza asociatii micorizale. Exceptie fac numerosi membri ai familiei Cruciferae (ex. S-a observat ca biomasa fungica inregistreaza cea mai mare productivitate in paduri. desertice. 29 . Conditiile anaerobe apar de regula in turbarii si in solurile argiloase foarte compactate (vertisoluri). FUNGII MICORIZALI IN AGRICULTURA Majoritatea pomilor si culturilor agricole depind de beneficiul substantial pe care il aduc micorizele. fungii pot crea punti de hife pana la zone in care mai gasesc apa. sfecla). si ai familiei Chenopodiaceae (ex. Figura 5: In ecosistemele aride. Spanacul. loboda.

Azotul eliberat este pus la dispozitia plantelor si a celorlalti membri din reteaua trofica. Didinium – figura 1). Didinium. avand in general 5 . in functie de forma lor: Ciliatele sunt celule mari.primul. unele protozoare se pot hrani cu alte protozoare sau uneori cu fungi. 2. zoon.ciliat liber care se hraneste cu alte protozoare (cu parameci) 30 . Figura 1. Reproducerea ciliatelor se face de obicei pe cale asexuata prin diviziune transversala.Biologia Solului Capitolul 5: PROTOZOARELE DIN SOL PROTOZOA Protozoarele (protos. 5). rezultate din fuzionarea cililor). ele realizeaza locomotia prin intermediul unor unor perisori de pe suprafata membranei. Didinium. Formele libere se deplaseaza prin inot (cu ajutorul cililor) sau prin tarare (cu ajutorul cirrilor-organite rigide spiniforme.animal) sunt organisme unicelulare care se hranesc in primul rand cu bacterii si cu materie organica solubila. denumiti cili (de aici si denumirea lor). Deoarece se hranesc cu bacterii. Cand conditiile de mediu devin nefavorabile sau dupa o lunga perioada de diviziuni ciliatele isi remaniaza materialul genetic recurgnd la inmultirea sexuata prin conjugare. Cleops etc – figurile 1. 3) sau forme fixate (Vorticella. unele dintre ele.500 µm in diametru. chiar cu alte tipuri de protozoare (Ex. Protozoarele din sol sunt clasificate in trei mari grupe. Protozoarele sunt de cateva ori mai mari decat bacteriile. Stentor etc. Ciliatele se hranesc cu bacterii sau.figurile 4. Ciliatele sunt forme libere (Paramecium. protozoarele elibereaza in mediu o parte din azotul care intra in componenta compusilor bacterieni (cealalta parte fiind utilizata pentru sinteza propiilor compusi).

silicios sau calcaros: de exemplu Thecamoebele. Amoebele (amibele) sunt de asemenea celule mari. denumite pseudopode. marine (radiolarii si foraminiferele) sau de apa dulce (majoritatea heliozoarelor). In imagine Cleops sp. Amibele cu test sunt specii acvatice. Putine dintre ele sunt specii parazite sau marine. 31 . ele realizeaza locomotia prin intermediul unor prelungiri citoplasmatice temporare. Foaraminiferle si unele Heliozoare). Amibele lipsite de test traiesc majoritatea in apele dulci si in solutia solului. Ciliatele se misca usor si rapid in sol cu ajutorul cililor. Amibele se pot impartii in amibe nude sau fara test (care nu au invelis extern: de exemplu Amoeba proteus) si amibe cu test (un invelis extern pseudochitinos. Radiolarii.Figura 2. Paramecium caudatum. Un ciliat consuma cca zece mii de bacterii pe zi si elibereaza in mediu azot disponibil plantelor.ciliat liber Figura 4: Ciliatele sunt protozoarele cele mai mari.

ele utilizeaza pentru locomotie unul sau mai multi flageli (structuri similare cililor. de regula mergand pana la 3:1. Raportul carbon: azot este de 10:1 sau mai mult in celulele protozoarelor.Flagelatele sunt protozoare mai mici. astfel incat acest surplus este eliberat in mediu sub forma de amoniu (NH4). Dupa: No. Figura 3. dar mai lungi). punandu-i astfel la dipozitia plantelor si a celorlalte organisme din sol. Ingham CE FAC PROTOZOARELE? Protozoarle joaca un important rol in minerlizarea nutrientilor. preiau o cantitate de azot mai mare decat au ele nevoie pentru propiul metabolism. care se hranesc cu bacterii. Flagelatele au unul sau mai multi flageli cu ajutorul carora se deplaseaza si se hranesc (vezi protozoarul din stanga). Martin. Dupa: Elaine R. Formele granulare care apar in imagine sunt bacterii. hranindu-se intens cu bacterii. In imag. Un alt rol foarte important al protozoarelelor este in reglarea numerica a populatiilor bacteriene (consumand o cantitate mare de bacterii pentru nutritia lor). Amoniul va fii repede preluat de catre alte organisme din sol si de catre radacinile plantelor.1976. bacteriile au un raport C:N mai mic de 10:1. Amoeba proteus Figura 2: Amiba ingerand bacterii. Protozoarele constituie hrana pentru alte ogranisme 32 . De asemenea. Figura 1: Protozoarele joaca un rol important in ciclul nutientilor. et al. In acest fel.P. protozoarele. and Biochemistry. 35 from Soil Microbiol. J. ele joaca rol important in descompunerile care au loc in sol si in structurarea agregatelor de sol.

pana la milioane pe gram in solurile cu fertilitate ridicata. amibe care apartin ambelor varietati (atat nude cat si cu test). UNDE SE GASESC PROTOZOARELE? Protozoarele au nevoie de bacterii pentru a se hranii si de apa pentru a se misca. de asemenea. Ele fac parte din grupul de protiste numit Cercozoa si prezinta numeroase similitudini cu Foraminiferele si Radiolarii. protozoarele predominante sunt reprezentate de flagelate si de amibe nude. Ambele grupe de organisme consuma bacterii si elibereaza in mediu amoniu NH4+. iar cercozoarele sunt comune in soluri). radiolarii in planctonul marin. De aceea. Numarul tipic de protozoare din sol variaza in limite foarte largi – de la cateva mii pe gram sol uscat in solurile cu fertilitate scazuta. Aceste amibe prezinta schelet extern si rizopode (pseudopode lungi si subtiri.importante din sol si. precum si numeroase ciliate. dar exista si un grup de amibe care se hranesc cu fungi. amintesc de cele lasate de vampiri pe gatul victimelor lor. cele forestiere) au tendinta de a avea mai multe amoebe cu test (cu schelet extern) si ciliate decat alte tipuri de protozoare. In general. pe care aceste amibe le fac in peretii celulari ai fungilor. In solurile in care domina bacteriile. Solurile in care domina fungii (de exemplu. fie un numar mare de nematode-consumatoare de bacterii. Semnificatia pentru plante a acestei diferente nu este cunoscuta. Ca si bacteriile. Solurile contin fie un numar mare de protozoare. aceste amibe se 33 . gradul de umiditate al solului are un rol deosebit de important in determinarea tipurilor de protozoare care vor fi prezente si active la un moment dat in sol. De aceea. spre deosebire de solurile cu textura medie care contin flagelate mult mai mari. protozoarele prefera zona rizosferei pentru cresterea si dezvoltarea lor. filamentoase). Impreuna fac parte din supergrupul Rhizaria. PROTOZOARELE SI NEMATODELE Protozoarele si nematodele-consumatoare de bacterii se afla in permanenta competitie pentru resursele lor comune de hrana: bacteriile. VAMPIRII CARE LOCUIESC IN SOL Majoritatea protozoarelor se hranesc cu bacterii. Gaurile perfect rotunde. solurile cu continut ridicat de argila prezinta mai ales protozoare mici (flagelate mici si amibe nude). ele ajuta la supresia anumitor boli si a anumitor patogeni. niciodata ambele categorii in numar mare. (Foraminiferele sunt comune in bentosul marin.

Euglena sp.numesc Vampyrellidae. Vampirelidele ataca numerosi fungi. Amibele vampirelide se ataseaza de suprafata hifelor si secreta enzime care vor digera peretele celular al fungului. inclusiv fungii patogeni. Figura 5 . Ceratium sp. asa cum sunt fungii care produc boala rugina graului (figura 5). Hife de Gaeumannomyces graminis (o specie de fung care ataca radacinile graului) ciuruite de actiunea enzimatica a amibelor consumatoare de fungi. Dupa aceea amiba inghite continutul celular al hifei.-dinoflagelat 34 .

-flagelat colonial noctiluca vorticella 35 .Volvox aureus-flagelat colonial Codosiga sp.

stentor 36 .

Euplotes –cirri heliozoar radiolar-collozoum Biologia Solului Capitolul 6: NEMATODELE 37 .

care se hranesc cu toate tipurile de nematode si cu protozoare pe care le inghit intregi. hranindu-se cu alte nematode (nivel trofic superior). Nematodele consumatoare de radacini sunt parazite ale plantelor si deci ele nu sunt forme libere in sol. altele se hranesc cu bacterii si fungi (al doilea nivel trofic). atentia specialistilor este concentrata mai ales pe aceste specii. In reteaua trofica a solului exista o varietate incredibila de nematode. nematodele pradatoare. Dupa: Elaine R. iar altele sunt pradatoare. anumite nematode se hranesc cu plante si alge (actionand asupra primului nivel trofic). Corvallis. ele indeplinesc functii importante in cadrul diferitelor nivele trofice. Ca si protozoarele.NEMATODELE DIN SOL Nematodele din sol sunt viermi cilindrici. Beneficiile pe care le aduc Dupa: Kathy Merrifield. nesegmentati. insa. Exista. nematodele fungivore. Ingham CE FAC NEMATODELE DIN SOL? Ciclul nutrientilor. Nematodele omnivore se hranesc cu o varietate larga de organisme sau au anumite diete preferentiale in functie de stadiul lor de viata. care se hranesc cu bacterii. care au in general 50 µm in diametru si 1 mm in lungime. in patru grupe: Nematodele bacterivore. Nematodele libere din sol (adica speciile neparazite) se impart in functie de modul lor de nutritie. Majoritatea Figura 2: Un nematod pradator care se nematodelor din sol nu sunt forme parazite hraneste cu un alt nematod. care penetreaza peretii celulari ai fungilor si ii golesc de continutul celular. numeroase specii de nematode care indeplinesc roluri benefice pentru soluri. ale plantelor. Astfel. si de circuitul nutrientilor. Oregon State nematodele sunt legate de controlul bolilor University. Printre nematode exista cateva specii responsabile pentru producerea anumitor boli la plante si de aceea. Figura 1: Nematode din sol. sau se ataseaza de cuticula nematodelor mai mari si extrag continutul intern al prazii. nematodele sunt importante in mineralizarea substantelor organice si eliberarea nutrientilor in forme usor asimilabile de catre 38 .

Controlul bolilor. Ca urmare a nutritiei lor. De asemenea. prevenind suprapopularea cu aceste grupe de nematode. densitatea populatiilor-prada se va diminua. consumatoare de fungi si a nematodelor consumatoare de plante. nematodele actioneaza ca potentiali agenti in biocontrolul bolilor. sporii si formele inchistate pot fi usor dispersate in sol. La o densitate scazuta de nematode va creste considerabil densitatea populatiilor-prada: bacteriile. inclusiv nematodele pradatoare.plante. Este cunoscut faptul ca anumite nematode pot cauza boli. Dispersia microorganismelor. plantele. Figura 3: Nematodele consumatoare Figura 4: Acest nematode consumator de de fungi prezinta in gura un stilet scurt bacterii. insa. fie purtate pe suprafata corpului nematodelor fie prin intermediul sistemului lor digestiv. Nematodele pradatoare insa. s-ar putea produce un impact negativ asupra fungilor micorizali. De asemenea. fungii. nematodele elibereaza importante cantitati de amoniu in mediu. Nematodele ajuta la buna distributie a bacteriilor si a fungilor atat in sol cat si de-a lungul radacinilor. Elaphonema. intervin in reglarea densitatii populatiei nematodelorconsumatoare de bacterii. prezinta un ornament al 39 . Exista. Sursa de hrana. nematodele pot fi parazitate de anumite bacterii si anumiti fungi paraziti. Intervin in reglarea densitatii populatiilor. deoarece bacteriile si fungii cu care se hranesc contin mai mult azot decat le este nematodelor necesar pentru sintezele proprii. microartropodele si insectele din sol. si de asemenea s-ar putea reduce rata descompunerilor si imobilizarilor de nutrienti realizate de catre bacterii si fungi. asa cum sunt nematodele parazite consumatoare de radacini. Nematodele reprezinta sursa de hrana pentru pradatorii de inalt nivel. In felul acesta ar putea descreste productivitatea plantelor. numeroase nematode (nematodele pradatoare) care se hranesc cu astfel de organisme care cauzeaza boli. In felul acesta. Raporturile bine echilibrate intre diferitele grupe de nematode vor mentine astfel un bun control al tuturor populatiilor de microorganisme din sol. La o densitate mare a nematodelor. etc.

In general. NEMATODELE SI CALITATEA SOLULUI Nematodele pot fi folosite ca indicatori ai calitatii solului datorita diversitatii lor mari si datorita participarii lor in cadrul diferitelor nivele ale retelei trofice. nematodele pot fi folosite ca indicatori deoarece proportiile dintre populatiile lor sunt relativ stabile la 40 .* In plus. Ingham gurii care il face distinct de alte nematode. Nematodele se misca prin porii plini cu apa ai solului (> 50 µm). Dupa: Elaine R. la o ligurita de sol (sau 1 g sol uscat) se gasesc mai putin de 100 nematode. Stiletul curbat al University. Numerosi cercetatori propun metode de apreciere a starii de calitate a solului bazate pe numarul de nematode care apar in diferite familii sau grupe trofice. Ingham Figura 5: Nematodul Pratylenchus. Dupa: Elaine R. radacini folosesc stiletul pentru a penetra Dupa: Kathy Merrifield. Oregon State peretii celulari radiculari. acolo unde si bacteriile sunt cele mai abundente. are Figura 6: Nematodele consumatoare de un stilet scurt si gros. Proportia dintre nematodele consumatoare de bacterii si nematodele consumatoare de fungi este conditionata mai ales de cantitatea de hrana (de bacteriile si respectiv de fungii din sol). nematodele consumatoare de fungi se vor gasii alaturi de populatiile fungice si tot asa. in solurile agricole. Nematodele pradatoare sunt mult mai abundente in solurile in care si celelalte categorii de nematode sunt abundente. Datorita dimensiunilor lor. Ingham UNDE SE GASESC NEMATODELE? Nematodele se gasesc concentrate langa grupurile de organisme care constituie hrana lor. ceea ce sugereaza ca acestea sunt sensibile la disturbarile care pot sa apara in sol. Solurile pasunilor pot contine intre 50 si 500 nematode. Corvallis acestui nematod este caracteristic genului Trichodorus. nematodele consumatoare de bacterii vor fi abundente in rizosfera. Dupa: Elaine R. iar solurile forestiere au frecvent cateva sute de nematode. De exemplu. nematodele au tendinta de a fi mai abundente in solurile cu textura medie. Nematodele pradatoare se gasesc mai ales in solurile mai putin lucrate.si ascutit cu care penetreaza peretii celulari ai fungilor.

Acesti fungi pradatori cresc in sol si intind capcane atunci cand detecteaza semnale de la prada lor. nematodele raspund la schimbarile care apar in sol intr-o maniera predictibila. 2003 41 . In Metode de apreciere a Calitatii Solului. cu care realizeaza prinderea prazii. Arthrobotrys dactyloides. iar altele construiesc inele circulare din hife. et al. Spre deosebire de bacterii. pp. Dupa Wang. 1996. Capcane pentru Nematode Exista un grup de fungi care pot fi utilizati ca agenti biologici in controlul nematodelor parazite. SSSA Special Publication 49. Nevertebratele solului ca indicatori ai calitatii solului. Schimbarile care apar in cadrul populatiilor de nematode reflecta intocmai schimbarile care au loc in micromediile solului.diferitele schimbari de temperature si de umiditate care apar in sol. *Blair. Anumite specii de fungi utilizeaza capcane lipicioase. 273-291. M. J.

cu picioarele segmentate. datorita adaptarii lor la diferite conditii de mediu (terestru. dar au corpul acoperit de o cuticula chitinizata care formeaza un exoschelet. Numele de artropode vine de la gr. subterestru. ape dulci si marine. arthros – segmentat si podos – picior. Prin urmare artropodele sunt animale nevertebrate.Dactylella leptospora Dupa Esser. Ele nu prezinta schelet intern. care prezinta o mare diversitate de forme. 42 . 2003 Biologia Solului Capitolul 7: ARTHROPODA ARTROPODELE DIN SOL Artropodele sunt animale nevertebrate. gheturi eterne sau viata parazitara).

de la dimensiuni microscopice pana la cativa centimetri. colembolele-insecte fara aripi).miriapodele (asa cum sunt centipedele si milipedele) si specii superioare asa cum sunt insectele (ex. Pe o suprafata de cca 1m2 si o adancime de 2 cm se pot gasii cca 200 specii de acarieni. arahnidele (paienjeni. antenatele. Agriculture and Agri-Food Canada Artropodele au marimi variabile. Artropodele din sol cuprind specii inferioare . gandacii. isopodele). in lungime.Figura 1. scorpioni si acarieni) si crustaceele (ex. Dupa: Val Behan-Pelletier. Desi insuficient studiati ei au un rol covarsitor in eliberarea nutrientilor in sol. Aceasta imagine microscopica prezinta o multitudine de specii de acarieni extrasi din sol. 43 .

viermi sau cu alte artropode. Diplopoda) Porcellio scaber (Increngatura Arthropoda. Artropodele pot fi grupate in: detritivore.collembole –foto Edie Dumbar traiesc in litiera si soluri umede Acarian pradator Roy Norton Milipede Trigoniulus corallinus (incr. bazat pe modul lor de nutritie si implicit pe functiile pe care le indeplinesc in sol. Detritivorele mesteca materialul vegetal mort si odata cu acesta consuma si bacteriile si fungi care se gasesc pe suprafata resturilor vegetale. de exemplu se pot intalni cateva mii de specii diferite de artropode. DETRITIVORELE Artropodele mai mari care se observa frecvent la suprafata solului sunt artropodele detritivore. dar si termitele si numerosi acarieni. artropodele amesteca si aereaza solul. Clasa Malacostraca. Cls. Crustacea. Ord. Cele mai multe artropode care traiesc in sol se hranesc cu fungi. Isopoda) Solurile reprezinta habitat pentru foarte multe specii de artropode. Pe un km2 de sol forestier. ele se pot hrani si cu radacini vii. Myriapoda. Spre deosebire de acestea. Subincr. regleaza densitatea populatiilor altor organisme si maruntesc materia organica din sol. pradatoare. erbivore si fungivore. detritivorele pot sa devina daunatoare. Arthropoda. suincr. Cele mai numeroase detritivore sunt milipedele si crustaceele isopode. Pe masura ce se hranesc. deoarece in lipsa materialului vegetal mort. 44 . artropodele erbivore. precum si cele detritivore sunt mai putin abundente. In solurile arabile.

Atlas on the Biology of Soil Arthropods. Femela isi cara puii pe abdomen si ii hraneste prin regurgitare pana cand puii devin capabili sa vaneze Figura 9: Pseudoscorpionii arata ca puii de scorpion. Traiesc in sol. Ochii acestui paianjen se gasesc pe un peduncul situat deasupra capului. Dupa: Gerhard Eisenbeis and Wilfried Wichard. scorpioni. Figura 7: Acest paianjen de 2-3 mm se gaseste la suprafata solului unde ataca alte artropode edafice. in culturile de camp. atunci cand vaneaza un singur tip de prada. anumiti acarieni. pseudoscorpioni. New York. Walckenaera acuminata. In general sunt inofensive pentru om. un miriapod gigant (specie de desert) care atinge 15 cm lungime. Las Cruces. Springer-Verlag. PRADATORII Pradatorii si micropradatorii sunt fie pradatori generalizati. Figura 4: Crustacei edafici (similari racilor si crabilor). Ei secreta venin si il elibereaza prin chelicere. P. Cei mai multi pradatori se hranesc cu daunatori ai culturilor (fungi. Dupa: Gerhard Eisenbeis and Wilfried Wichard.Figura 3: Milipedele sunt denumite si Diplopode deoarece ele au doua perechi de picioare pe fiecare segment al corpului. P. fie specializati. In imagine Orthoporus ornatus. Pradatorii includ centipede (miriapode care au o singura pereche de picioare pe fiecare segment al corpului). dar nu au coada. viermi sau artrpode daunatoare). New Mexico State University. gandaci si furnici. dar numeroase milipede se apara de pradatorii lor prin anumite secretii glandulare iritante si urat mirositoare. Dupa: David B. 111. 45 . Figura 8: Acest paianjen din familia Lycosidae este un pradator solitar. Atlas on the Biology of Soil Arthropods. New York. Springer-Verlag. Apendicii lor bucali foarte puternici faramiteaza resturile vegetale si litiera. Unii pseudoscorpioni se agata sub aripile gandacilor. 1987. paianjeni. in desert. atunci cand se hranesc cu diferite tipuri de prada. 1987. in litiera. Richman. 23.

40 from Soil Microbiology and Biochemistry Slide Set. Oregon. Pot fi pradatoare. Dupa: G. Din: Wikipedia. Figura 12: Acest coleopter Carabus auratus este un veritabil pradator (in imagine se observa cum ataca cu maxilele puternice o rama) Dupa: Wikipedia – Enciclopedia libera Figura 13: Furnicile sunt insecte sociale ca si albinele si viespile (apartinand clasei Hymenoptera). Richman. Las Cruces Figura 10: Centipedele sapa galerii in sol in cautarea pradei lor (viermi de pamant sau alte organisme cu corpul moale) Majoritatea speciilor se gasesc in litiera si in jurul locuintelor. SSSA. New Mexico State University. omnivore. Atlas on the Biology of Soil Arthropods. Madison.Wichard. 46 . Dupa: WikipediaEnciclopedia liberaTrygve Steen. Martin.Enciclopedia libera. eds. J.P.singuri. colembole. Eisenbeis and W. WI Figura 11: Acarienii pradatori ataca nematode. 1976. Portland State University. 1987.. erbivore sau se hranesc cu insecte moarte. Acest acarian Pergamasus sp. fiind astfel transportati la distanta. are (1mm) lungime. Biomasa lor este impresionanta: 10-20% din biomasa animala terestra (depasind-o pe cea a vertebratelor). Dupa: No. Portland. et al. alti acarieni si larve de insecte. Dupa: David B. Sapa galerii pana la 3 m in sol. In imagine trei furnici din genul Oecophylla care devoreaza o furnica rosie.

furcula. mai ales atunci cand numarul lor nu este controlat de catre alte organisme insectivore. unele coleoptere (ex. Ele trăiesc într-o mare varietate de habitate. sunt cel mai întâlnite în sol şi în stratul de litieră. o pereche de antene. Leptinotarsa decemlineata. însă majoritatea speciilor exceptând formele de litoral şi neustonice.gandacul de Colorado. având un rol important în procesele de descompunere. Collembola) Colembolele sunt printre cele mai răspândite şi abundente artropode terestre. unde. fiind înzestrate cu oceli (ochii compuşi le lipsesc). plasat ventral (vezi figura).ERBIVORE Numeroase insecte se hranesc cu radacinile plantelor sau alte organe ale plantelor. figura 14) etc. unele furnici. şase segmente abdominale. Din: Wikipedia – enciclopedia libera FUNGIVORELE Arthropodele care se hranesc cu fungi (si uneori se extind si asupra bacteriilor) include majoritatea colembolelor. (In imaginea din stanga – forma adulta. Sunt prevăzute cu un organ de sărit. in imaginea din dreapta – stadiul larvar). fără aripi. colembolele sunt considerate a fi organisme utile. asa cum sunt cicadele. Datorită dimensiunii lor mici. 1987). Cu excepţia unor specii parazite. împreună cu viermii constituie majoritatea faunei de artropode edafice (Richard J. cu cap distinct. Majoritatea Colembolelor adulte au doar câtiva milimetri lungime. greierii. SNIDER. Colembolele sunt insecte hexapode de dimensiuni mici. Figura 14: Gandacul de Colorado este o specie de Coleoptere erbivore care produce numeroase pagube in cultura cartofului. Importanţa acestora în ecosistemele terestre a fost multă vreme subestimată. Artropodele erbivore produc pagube importante. contribuţia colembolelor la biomasa totală animală din 47 . Colembole (Ord.

Într-un experiment ce a urmărit abundenţa diferitelor specii de colembole dintr-o regiune contaminată cu plumb din Norvegia s-a observat că specia Isotoma olivacea avea abundenţa cea mai ridicată în condiţiile în care în mod normal specia Protaphorura armata ar fi trebuit sa fie cea mai numeroasă. O descreştere a numarului de colembole dintr-un habitat poate fi în numeroase rânduri rezultatul acţiunii factorilor poluatori. însă majoritatea formelor edafice se hrănesc cu vegetaţia în descompunere şi/sau microfloră.sol şi la respiraţie este scăzută. se manifestă un interes tot mai ridicat în folosirea animalelor ca “indicatori ecologici” ai stării de mediu. ploile acide favorizând. foarte dificil de cuantificat doar prin simpla măsurare a factorilor fizici sau a tipului de vegetaţie. Numeroşi specialişti susţin că abundenţa. Specia Isotoma notabilis pare să fie foarte sensibilă la ploile acide. Anumite specii pot fi privite ca “acidofile” iar altele ca si “calciofile”. Ele au o mare varietate de diete. Caracteristicile comunităţilor de specii pot dezvălui proprietăţile habitatelor lor naturale ce ar fi. Christiansen. Snider. dezvoltarea primului tip (acidofile). 1984). dacă nu imposibil. Richard J. ce se hrănesc cu material vegetal putând cauza daune economice precum reducerea culturilor de trifoi cu până la 50%. Efectul poate fi indirect datorită distrugerii prădătorilor ce sunt mai sensibili la efectul unor astfel de poluanţi. Într-adevar. Colembolele ca indicatori ecologici În ultimii ani. răspunsul obişnuit la acţiunea unor factori poluatori la anumite nivele poate duce la creşterea numărului de indivizi dintr-o anumită specie. Astfel s-a remarcat o diferenţa în sensibilitatea la factorii poluatori dintre 48 . s-au efectuat numeroase teste de laborator privind efectul factorilor poluatori asupra colembolelor. De asemenea s-a studiat distribuţia populaţiilor de Isotomiella minor. dar aceasta nu este întotdeauna adevărat. precum Sminthurus viridis (puricele lucernei). de exemplu. Se presupunea că poluarea duce la descreşterea populaţiilor tuturor speciilor de colembole. cum ar fi de exemplu 1-5% în ecosistemele temperate dar peste 10% în anumite regiuni arctice. În plus. În ciuda faptului că reprezintă o biomasă scăzută. Rotifere şi chiar cu alte Colembole. diversitatea speciilor şi caracteristicile colembolelor pot furniza informaţii relevante privind impactul unor poluatori asupra ecosistemelor. colembolele sunt extrem de importante în influenţarea structurii anumitor soluri (Kenneth A. Un număr de specii sunt carnivore hrănindu-se cu Nematode. În sol ele pot influenţa creşterea şi controlul unor ciuperci dăunătoare plantelor. Folsomia quadrioculata şi Folsomia fimetariodes într-o regiune poluată cu metale grele din Suedia. Există şi câteva specii.

CBO este mult mai relevant pentru apele bogate in materie organica. pentru masurarea in timp scurt a necesarului de oxigen pentru degradarea celulozei se foloseste metoda CCO. prin metoda determinarii CCO. nu ne arata daca CCO este rezultatul degradarii compusilor organici sau ai celor anorganici. in procesele de oxidare. unele sunt ucise iar altele cresc în abundenţă. Folsomia quadrioculata. Astfel. anumite specii de colembole părăsesc mediul respectiv. ca răspuns la contaminarea mediului cu anumiţi poluanţi. In aceste conditii. la cald. Cel mai comun oxidant folosit pentru masurarea CCO este bicromatul de potasiu (K2Cr2O7) in combinatie cu acidul sulfuric (H2SO4). un răspuns detaliat al fiecărei specii în parte la acţiunea factorilor poluatori este dificil de prezis. CBO masoara numai cantitatea de oxigen consumata de catre microorganisme. in anumite conditii de temperature si o anumita perioada de timp. Astfel. si prin urmare doar CBO ne poate da o imagine despre degradarea lui. din timpul descompunerii materiei organice si a oxidarii compusilor anorganici (asa cum sunt amoniul si nitritii). CCO nu poate masura consumul de oxigen asociat cu degradarea compusilor organici (asa cum este acetatul. In general masurarea CCO se face pe o proba de apa uzata sau pe o proba de apa naturala. este foarte probabil să îşi reducă abundenţa ea fiind destul de sensibilă la poluanţi chimici. care a apărut într-un număr mai mare decat în zone necontaminate. va fii masurat oxigenul din ambele surse. Este important de inteles ca CCO si CBO nu masoara acelas tip de oxigen care se consuma in procesele de oxidare din apa.aceste specii. Folsomia quadrioculata erau mai puţin abundente în apropierea surselor de contaminare decât Folsomia fimetariodes. Acetatul poate fi metabolizat doar de catre microorganisme. 49 . Spre deosebire de acetat. Cu toate acestea. celuloza nu poate fi degradata de microorganisme decat in timp indelungat. Prin urmare. Deoarece acest oxidant nu este specific. Cerinta chimica de oxigen este raportata la Cernta Biochimica de Oxigen (CBO). primele două Isotomiella minor. un alt parametru care masoara cerinta de oxigen in apele uzate (poluate). Proba de apa se tine la incubat cu un puternic oxidant. contaminata cu reziduri industriale sau domestice. Cerinta chimica de oxigen Cerinta chimica de oxigen (CCO) masoara consumul de oxigen din apa. spre exemplu (specie ce deseori cuprinde mai mult de 40% din populaţia de colembole din habitatele din zona temperată). De exemplu. de pilda).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful