Cursul 4.

Neutralizarea riscurilor în APSS: PREVENŢIA ŞI DISPENSARIZAREA PROGRAME DE SĂNĂTATE SCREENING ŞI SUPRAVEGHERE EPIDEMIOLOGICĂ

Prevenţia şi Dispensarizarea

ORIENTĂRI MODERNE ÎN APSS

Morbiditatea de toate cauzele înregistrează valori ridicate, inclusiv în ţările dezvoltate. Riscurile pentru sănătate s-au diversificat, impunând adaptarea metodelor prevenţionale. APSS – rol în elaborarea unor programe cuprinzând obiective pe termen lung pentru prestaţii prevenţionale, atât pentru BT cât şi BNT.

Prevenţia a fost dominantă în medicina antică (medicina chineză, în urmă cu peste 2000 de ani, aprecia activitatea medicului în raport de eficienţa practicilor de protecţie a sănătăţii; medicina arabă considera că “scopul medicinei este de a întreţine şi apăra sănătatea şi, uneori, de a vindeca boala”); Prevenţia a devenit un imperativ pentru protecţia sănătăţii (sec XXI : ideea de sănătate a omului ca individ a fost înlocuită cu cea a sănătăţii colectivităţilor umane - sănătatea comunitară); Prevenţia (profilaxia) = totalitatea metodelor şi mijloacelor folosite în scopul cunoaşterii riscurilor pentru sănătate, a neutralizării acţiunii acestora, depistării grupurilor populaţionale cu risc crescut, evitării constituirii proceselor epidemiologice şi identificării cât mai precoce a stărilor de preboală şi boală.

TREPTELE PREVENŢIEI În raport de obiective : • • • • primară secundară terţiară .

1.depistarea factorilor de agresiune pentru sănătate → supravegherea epidemiologică comunitară activă. în condiţii de şcolarizare.ex: acţiuni aplicate prenupţial. MC) . ocupaţional. armată. . . multidisciplinară. Obiective principale: .elaborarea.în absenta stărilor de preboală / boală . cât şi promovarea factorilor sanogeni . cataclisme etc. copii. . prin screening (triaj).preocupare majoră a MOS (MP. gravide. aplicarea şi evaluarea eficienţei medicale şi socialeconomice a unor metode şi mijloace de neutralizare a factorilor de agresiune la nivelul comunităţii (ex: imunizări). Prevenţia primară = totalitatea masurilor care urmăresc prevenirea unei boli sau a unor fenomene epidemice.depistarea indivizilor/ grupurilor cu risc major faţă de acţiunea posibilă a unor factori de agresiune.

instituirea de programe de reechilibrare.inclusă în preocupările MOS . fără evidenţe clinice = stări de preboală. .2. înaintea apariţiei semnelor clinice de debut sau de evolutivitate.depistarea indivizilor sau a grupurilor din populaţie care au suferit anumite agresiuni → dezechilibre homeostatice în stadii reversibile. refacere a sănătăţii → ambulator. dispensarizare . Prevenţia secundară = urmăreşte depistarea dezechilibrelor şi diagnosticarea precoce a stărilor de preboală.se execută concomitent cu acţiuni de prevenţie primară. Obiective principale: . .

.3.spitalizare (MOB) pentru terapie reparatorie – recuperatorie. . evitarea recăderilor sau recidivelor şi întârzierea instalării incapacităţii sau decesului. atipică. .parţial → MOS Obiective principale: . .folosirea concomitentă a acţiunilor de prevenţie primară şi secundară pentru depistarea “activă” a stării de boală. ignorată (acţiuni dependente de entitatea nosologică şi nivelul educaţional al individului/ comunităţii).urmărirea ameliorării indicatorilor de calitate a vieţii. Prevenţia terţiară = urmăreşte limitarea progresiei bolii manifeste. în diferite stadii de evoluţie: compensată.

DISPENSARIZAREA ŞI TREPTELE SALE • Dispensarizarea – metoda de supraveghere activă. complexă de protecţie sau refacere a sănătăţii → realizată multidisciplinar prin acţiuni medicale şi nemedicale. recuperatorii în relaţie cu treptele prevenţiei → treptele dispensarizării: de protecţie. recuperare • • . • asigură inserţia şi reinserţia socială a unor indivizi sau grupuri populaţionale are funcţii: preventive. terapeutice. reechilibrare.

adolescenţi. mame în perioada lehuziei/ alăptării) ocupaţional (noxe) indivizi sau grupuri cu risc crescut la acţiunea unor factori de agresiune pentru sănătate depistaţi cu ocazia acţiunilor de prevenţie primară asigură condiţii optime de: dezvoltare somato-psihică. Dispensarizarea de protecţie caracter prevenţional operaţiuni medicale → nemedicale durată variabilă selecţia persoanelor sănătoase incluse în acţiuni: • • • • criteriul vârstă (0-1 an. de mediu inserţia socială păstrată efectuată exclusiv de medicul de familie . tineri. vârstnici) criteriul stării fiziologice (gravide. 1-4 ani.1. ocupaţionale.

laborator. Dispensarizarea de reechilibrare caracter prevenţional dependentă de rezultatul prevenţiei primare şi secundare selecţia persoanelor aparent sănătoase incluse în acţiuni: • indivizi sau grupuri cunoscute a fi suportat unele agresiuni asupra sănătăţii • indivizi cu dezechilibre reversibile (funcţionale.2. biochimice. educaţie pentru comportamente sanogene intervenţii medicale în ambulator asociate cu eventuale modificări ocupaţionale efectuată în colaborare de medicul de familie şi de alte specialităţi . programe: examen clinic. pre-boală) depistaţi prin screening ambulator.

Dispensarizarea de recuperare .beneficii pentru MOB . BNT şi pe entităţi nosologice . medii. sex. ocupaţional.parţial → MOS: depistare precoce a bolii .spitalizare → MOB (relaţii: MOS-MOB) .3. ca şi prevenţia: → particularizări pentru diferite structuri demografice: vârstă.) → particularizări: BT.implicaţii familiale: medicale şi socio-economice Dispensarizarea. detenţie etc.realizată în timpul prestaţiilor de prevenţie primară şi secundară . sport. categorii speciale (armată.

Ecosistemul uman global şi principalii factori “de presiune” • Industrializarea • Urbanizarea • Mecanizarea • Chimizarea • Transformarea brutală a naturii • Agricultura intensivă • Modificări în structura demografică • Brasajul populaţiei • Schimbarea precipitată a modului de viaţă Mediul natural Populaţia umană Mediul social .

MOS MOB Recuperare pentru reinserţie socială de echilibrare homeostatică a cazurilor de preboală De protecţie a grupurilor populaţionale cu risc crescut faţă de FR TERŢIARĂ SECUNDARĂ PRIMARĂ PREVENŢIE DISPENSARIZARE Treptele Prevenţiei şi Dispensarizării .

Structura sistemului de asistenţă a stării de sănătate a unei populaţii SISTEME DE ÎNGRIIJRE ambulator Educaţia pentru sănătate spital Decese evitabile ÎNGRIJIRE în reţea cu sistemele medico-sociale Compartimente Vârstă şi sex Factori genetici Morbiditate Consecinţe • deficienţe • incapacităţi • dezavantaje Deces Mediu: fizico-chimici factori sociali biologici Prevenţie primară Prevenţie secundară Prevenţie terţiară .

SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ ÎN MEDICINA COMUNITARĂ “informaţie pentru acţiune” .

Terminologie : supravegherea epidemiologică (sănătatea publică) ≠ supravegherea medicală supravegherea epidemiologică ≠ cercetarea epidemiologică supravegherea epidemiologică ≠ sistemele de informare medicală .Definiţie . analiza. prelucrare. interpretare a datelor şi diseminare a informaţiei pentru iniţierea acţiunilor prin măsuri de prevenire şi control. Bolile supuse sistemului de supraveghere sunt cele cu: frecvenţă crescută în populaţie sau impact medical/ social/ economic particular.proces continuu şi sistematic de colectare.

unor măsuri de prevenire şi/ sau control. arhivarea datelor privind manifestarea bolii la nivel populaţional . realizarea legăturii cu intervenţia de sănătate publică (stabilirea unor priorităţi bugetare. urmărirea unor probleme de sănătate (descrierea istoriei naturale a bolii. evaluarea unor noi strategii. 2. schimbări în practica asistenţei de sănătate ). prognozarea tendinţelor de evoluţie a unor boli în populaţie) 3. a modului de manifestare în populaţie a procesului epidemiologic. verificarea unor ipoteze 4. urmărirea instalării unor schimbări de tipul rezistenţei microorganismelor la antibiotice sau a scăderii imunităţii organismelor gazdă.Scopuri : 1.

Caracteristicile sistemului de supraveghere: Simplu Sensibil Flexibil Acceptabil Oportun Reprezentativ Valoare predictivă pozitivă .

Etapele supravegherii: Culegerea datelor Prelucrarea Interpretarea Difuzarea concluziilor .

accesibil. bine precizate.administrarea corectă a documentelor cu înregistrarea datelor (corectitudine. . de mediu.Tipul de date: mortalitate. fertilitate.operativ. . consemnări în registre . din zone prestabilite … Calitatea datelor : .sistem activ .prezentarea finală a datelor: . din studii speciale. înregistrări.sistem santinelă – supravegherea pe eşantioane omogene. indicatori ai bolii (date demografice. absenteism. consum de medicamente de alte produse sau prestaţii …).înaltă. confidenţialitate). simplu. . Culegerea datelor : .arhivarea datelor. sensibil .sistem pasiv – raportări. morbiditate.

Interpretarea Raportarea: tabele. analiza matematică Difuzarea informaţiei: caracter de urgenţă POPULAŢIE DIFUZAREA REZULTATELOR CULEGEREA INFORMAŢIILOR REŢEAUA DE APSS PRELUCRARE ŞI STOCARE . grafice. hărţi.

forme atipice. asimptomatici Persoane contaminate Persoane expuse . forme tipice Bolnavi in incubaţie.Supraveghere: Iceberg – ul BT Raportare Pozitivi Supraveghere prin laborator Testare Supraveghere clinică Depistare pasivă Supraveghere comunitară Depistare activă Studii serologice : screening Bolnavi : perioada de stare.

ORGANIZAREA SISTEMULUI DE SUPRAVEGHERE A BOLILOR NETRANSMISIBILE (Ex : CARDIOVASCULARE ) .

PREMISE .

. crizelor economice şi sociale.ROMÂNIA : caracteristici epidemiologice Declinul tardiv al mortalităţii generale şi fertilităţii Întârzierea intrării în stadiul de declin al bolilor cronice Persistenţa: creşterii mortalităţii cardiovasculare. speranţei de viaţă scăzute.

ARGUMENTE .

2000 (dupa MSF-CSSDM) Aparat circulator (%000) 800 600 400 200 0 540 280 698 785 UE ECE RO FUS UE – ţările Uniunii Europene .Rata deceselor prin bolile aparatului circulator. ECE – ţările Europei Centrale şi de Est . FUS – ţările Fostei Uniuni Sovietice . RO România.

% 88 90 92 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 94 .60 50 40 30 20 10 0 68 70 72 74 76 78 80 82 84 86 Accidente vasculare Boala coronariana Toate BCV Alte cauze ani Declinul bolilor cardio şi cerebrovasculare în SUA consecinţă a introducerii sistemului organizat de supraveghere şi a programelor de prevenţie primară şi secundară.

în ultimele decenii 19 70 19 80 19 89 19 90 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 . în România.6 Toate BCV 5 4 incidenta % 3 2 1 0 1970 1980 1989 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 900 800 700 600 decese %000 500 400 300 200 100 0 Accidente vasculare Boala coronariana Toate BCV Alte cauze Evoluţia morbidităţii şi mortalităţii prin BCV în ansamblu şi pe diverse entităţi clinice.

SOLUŢII .

Dezvoltarea Sistemului de Supraveghere a Bolilor Cardiovasculare prin APSS .

Supraveghere: DECES Iceberg –ul BNT Monitorizare Bolnavi – stadiul complicaţiilor INTERVENŢIONALĂ Prevenţie terţiară Monitorizare Bolnavi – stadiul clinic manifest (monitorizare. spitalizare) Prevenţie secundară şi terţiară Depistare Bolnavi – stadiul inaparent (boala nedepistată. ignorată) Prevenţie secundară Depistare PREVENŢIONALĂ Bolnavi – stadiul preboală Prevenţie primară şi secundară Depistare Grupuri din populaţia generală purtătoare de FR Prevenţie primară Populaţia generală Identificarea problemelor .

4. 3. de raportare Analiza datelor Feedback-ul acţiunilor .Etape Propuse 1. Identificarea priorităţilor Definiţia de caz: expunerea la factorii de risc /boala Culegerea informaţiilor: algoritm al sist. 2. 5.

Culegerea informaţiilor anterioare privitoare la prevalenţa BCV şi FR (istoria naturală a BCV în teritoriu). . Identificarea priorităţilor: Etapa 1.1. Studiu transversal pentru actualizarea evaluării prevalenţei FR cardiovasculari la nivelul populaţiei asistate. după puterea de asociere cu BCV (RR sau OR >2 ). Etapa 2. Etapa 3. Studiu prospectiv pentru ierarhizarea FR specifici.

Europ.2.Cardiol. Evaluarea diagnostică corectă şi încadrarea formei clinice după definiţia de caz : ex – HTA.obezitatea este definită ca “obezitate abdominală prin măsurarea Indicelui Abdomino-Fesier (IAF) sau prin determinarea IMC”. Definiţia şi Clasificarea nivelelor hipertensiunii arteriale (după Ghidul Soc. Verificarea ca fiecare FR identificat sa corespundă definiţiei : ex . . 2003) Optimă Normală Normal înaltă HTA grad I (uşoară) HTA grad II(moderată) HTA grad III (severă) HTA sistolica izolată <120 / <80 mmHg 120-129/ 80-84 mmHg 130-139 / 85-89 mmHg 140-159 / 90-99 mmHg 160-179 / 100-109 mmHg ≥180 / ≥ 110 mmHg ≥140 / <90 mmHg Etapa 2. Definiţia de caz Etapa 1.

Algoritmul Sistemului de Raportare Nivel periferic MS MF MP MS MF MP Nivele intermediare CNAS DSP.3. CDC alte.UMF Nivel central Ministerul Sănătăţii Nivel internaţional OMS.. . ISP.

Crearea bazei de date şi verificarea înregistrării corecte a informaţiilor. . Analiza datelor Etapa1. Aplicarea algoritmului de calcul al riscului global şi stratificarea acestuia pentru cuantificarea prognosticului prin intermediul unor soft-uri adaptate.4. Etapa 2.

revascularizare coronariană.5. intima-media thickness. F 1.5.4 mg/dl).5 mmol/l . M< 40. H.3-1. feminin. F. M > 1.5.0 mmol/l (126 mg/dl) Glucoza plasmatică postprandială > 11. high-density lipoprotein. F > 124 mmol/l. angină. F < 48 mg/dl) Istoric familial de boală cardiovasculară prematură (la vârsta < 55 ani M. F < 1. M ≥ 2. F 107-124 mg/mmol/l. F ≥ 31mg/dl. F ≥ 3. F ≥ 110 g/m2) Dovezi ultrasonice de îngroşare a peretelui arterial (IMT carotidă ≥ 0.0 mmol/l (198 mg/dl) Condiţii clinice asociate Boala cerebrovasculară: accident vascular ischemic.21. raportul albumină/ creatinină M ≥ 22. Cornell > 2440 mm*ms. M 1.2 mmol/l.9 mm) sau placă aterosclerotică Uşoară creştere a creatininei serice (M 115-133.4 mg/dl) Microalbuminuria (30-300 mg/24 h. insuficienţă cardiacă congestivă Boală renală: nefropatie diabetică. proteinurie (> 300mg/24h) Boală vasculară periferică Retinopatie avansată: hemoragii sau exsudate. LDL. insuficienţă renală (creatinina serică M > 133. low-density lipoprotein. index masa ventriculară stângă.Factori ce influenţează prognosticul (după Ghidul Societăţii Europene de Hipertensiune.2003) Factori de risc cardiovascular Niveluri sistolice şi distolice ale TA Bărbaţi peste 55 ani Femei peste 65 ani Fumatul Dislipidemia (colesterol total > 6. > 250 mg/dl*. hemoragie cerebrală. F > 1. sau LDLcolesterol > 4. LVMI. dar nu au fost folosite în clasificare . IMT. masculin. atac ischemic tranzitor Boala cardiacă: infarct miocardic.0.0 mmol/ l. papiledem M.5 mg/mmol) Diabet zaharat Glocoza plasmatică à jeune 7. ecocardiogramă: LVMI M ≥ 125. < 65 ani F) Obezitatea abdominală (circumferinţa abdominală M ≥ 102 cm. * Nivele mai scăzute de colesterol total şi de LDL –colesterol sunt cunoscute ca marcând creşteri de risc. F ≥ 88 cm) Proteina C-reactivă ≥ 1 mg/dl Afectare de organ ţintă Hipertrofie ventriculară stângă (electrocardiograma: Sokolov-Lyon > 38 mm. > 155 mg/dl* sau HDLcolesterol M < 1.

Stratificarea riscului în cuantificarea prognosticului Tensiunea arterială (mmHg) (după Ghidul Societăţii Europene de Hipertensiune. 2003) Alţi factori de risc şi istoric de boală Normală TAs 120-129 sau TAd 80-84 Înalt normală TAs 130-139 sau TAd 85-89 Grad 1 TAs 140-159 sau TAd 90-99 Grad 2 TAs 160-179 sau TAd 100-109 Risc adiţional moderat Risc adiţional moderat Grad 3 TAs ≥ 180 sau TAd ≥ 110 Risc adiţional înalt Risc adiţional foarte înalt Risc adiţional foarte înalt Risc adiţional foarte înalt Nici un alt factor de risc 1-2 factori de risc Risc obişnuit Risc obişnuit Risc adiţional scăzut Risc adiţional moderat Risc adiţional scăzut Risc adiţional scăzut 3 sau mai mulţi factori de risc sau AOT sau DZ CCA Risc adiţional moderat Risc adiţional înalt Risc adiţional înalt Risc adiţional înalt Risc adiţional înalt Risc adiţional foarte înalt Risc adiţional foarte înalt Risc adiţional foarte înalt CCA – condiţie clinică asociată. TAS – tensiune arterială sistolică. AOT – afectare de organe ţintă. TAD – tensiune arterială diastolică .

Feedback-ul Acţiunilor .5.

dietă şi activitate fizică •reevaluarea IMC şi circumferinţei abdominale •creşterea dozelor 1 şi 2 sau adăugarea unui medicament nou (3) •reevaluare: 1-2 luni Risc mediu de BCV • consiliere în vederea renunţării la fumat.Protocol pentru managementul riscului de boală cardiovasculară (Medici şi personal specializat de asistenţă medicală)(după Ghidul Societăţii Europene de V I Z I T A 1 V I Z I T A 2 V I Z I T A 3 Hipertensiune. dietă şi activitate fizică •reevaluarea IMC şi circumferinţei abdominale •continuarea terapiei pentru menţinerea TA ţintă • a se lua în consideraţie adăugarea aspirinei •reevaluare: 3-4 luni TA < 140 şi < 90 • continuarea consilierii pentru dietă şi activitate fizică • reevaluarea IMC şi circumferinţei abdominale • dacă apar şi alţi factori de risc în timpul supravegherii: se decide modificarea tratamentului privind protocolul pentru evaluarea riscului în BCV . dietă şi activitate fizică • prima doză redusă de tiazidă (1) • se adaugă al doilea medicament • reevaluare: 2-3 săptămâni TA ≥ 140 şi ≥ 90 • consiliere în vederea renunţării la fumat. 2003) Risc înalt de BCV • consiliere în vederea renunţării la fumat. dietă şi activitate fizică • reevaluarea IMC şi circumferinţei abdominale • continuarea terapiei • reevaluare: 1-2 luni TA ≥ 140 sau ≥ 90 •continuarea consilierii pentru dietă şi activitate fizică •reevaluarea IMC şi circumferinţei abdominale •prima doză redusă de tiazidă •reevaluare: 3-4 luni TA< 140 şi < 90 •consiliere în vederea renunţării la fumat. dietă şi activitate fizică • prima doză redusă de thiazidă • reevaluare: 1-2 luni Risc scăzut de BCV • consiliere pentru dietă şi activitate fizică • reevaluare: 6 luni TA < 140 sau < 90 • consiliere în vederea renunţării la fumat. dietă şi activitate fizică • reevaluarea IMC şi circumferinţei abdominale • creşterea dozei (1) sau adăugarea unui medicament nou(2) • reevaluare: 1-2 luni TA ≥ 140 sau ≥ 90 •consiliere în vederea renunţării la fumat.

3 linguri de legume preparate GRĂSIMI . un mango ori o banană sau ciclism. preferabil peşte în ulei ca: ton. grăsime din lapte şi ulei pentru gătit (mai puţin de două linguri pe zi) . cereale.creşterea progresivă a unei activităţi fizice moderate: mers susţinut.1 gustare este echivalentă cu o portocală.reducerea consumului de sare mai ales în semipreparate şi alimente tip fast food FRUCTE ŞI LEGUME .un măr.2003) Consiliază pacientul pentru: O dietă pentru o inimă sănătoasă Încetarea fumatului O activitate fizică normală Activitatea fizică .a se consuma peşte cel puţin de 3 ori pe săptămână. rapiţă sau şofran .mai puţin de 5 g (1 linguriţă) pe zi . până la 30 minute pe zi SAREA (clorură de sodiu) .a se evita consumul de alcool concentrat (bărbaţi: maxim 2 doze pe zi.înlocuirea uleiului extras din nuci de cocos sau alţi palmieri cu ulei de măsline. soia. femei: maxim o doză pe zi) . macrou păstrăv ALCOOL .înlocuirea cărnii grase cu cea de pui (fără piele) PEŞTE .5 gustări (400-500 g) pe zi .Protocol pentru consilierea privind dieta şi activitatea fizică (după Ghidul Societăţii Europene de Hipertensiune.limitarea consumului de carne grasă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful