You are on page 1of 112

TARA

ANUL I.

SILVANIEI
VOL. I.
1940
.'?,,'

CUPRINSUL:
Redacfia, ELena Dr. llie
,"

Rostul nostru,

eorghe Pop de Basesti. , detnvatemant romanesc eulturalain Zalau trifu. "

Amintiri.

la sfar~itlJl

'in

Sa1aj.
"

,

apamentulu! salajenese. Tara Silvaniei in unitatea spatiull,Ji lransHvan., ,' " " ,/ " t"oan Deleu ~i Leontin Ghergariu, 0 faIl);i,'lie de IlJl_ptato,n,'~';na1io", . nali. - I. -- .lacob Deleu. Victor Dele~.: '., ,Gratian Marcu~.,Ueenicia romaneasce. , ,"',' .' IOcyf,Danciu, Evolutia numelor: atronlmice laRom~l1ii.satajeqi, Dr: l~n, Georgescu, Elena ~'JP Hossu-Longin," 'i ",

Dr. EmilediVlomiee Dr. Laurian
tura

in legatura eu struc-

n. -

t

IDEI, OAMENI SI FAPTE

"..Tam '$.J,lvilniei",

,G.

I()~ Ardelf!anu' S:nior, Sarbatortrea mileniuluiin.,'S~l~j. L. t,;tJ..• Emmescu m Ungure~te.; " .': " '\; Guruslau '.- 0 gre~ala istorica nepermisa,' " \ Zalau, Zaillu sau Zalau? ,,' ,i loan Ddnciu, Vltalitatea Romanilori.sslajeni.

L. Gh», Un cantenar.

Zece ani de domnie. ,,'

,•• '

'..

.. Patriotism economic. ' " Oile merinos din, Sale], Ion Radulescu. Agricultura in Salaj. * '" * Cresterea animalelor in judejul SlIIaj:
..

M.. 0 noua institutie financiars.,.,

CRONICA
Moartea Elenei POP Hossu-Longtn, 0 adr~sll omf1~i&la. Orga~ nizarea F. R. N. in iudetul Salaj. Numire.: U9petie. Targuri.Red~:~onal,e. ', ,,)~~ Cli~eu: Tdran'ttiri;Q?ril}o
.-...;..._ '.

(Fofo I. Alma~i).

TiPbgrafia "L U C E A F ARU 1.." Grigore

,~,.,~tM"!·li/;;;'~'i:"C'i' ..

·,'.~s."a_i~
j r'i~~
';1'~

'

AVI'I'IIn.

ZAlau.

,

'U

fRostul

nastru

Scoatem aceasta revista cu indo it scop. Inttiiul $1 eel mai principal este cd vrem sa facem Sdlajal cunoscui. In urmd cu vreo 5-6 ani, unul dintre no! statea de vorbd cu 0 petsoatui suspusd din capitala. Ctind veni vorba de Sd/aj, domnul se gandi adiuu: $i spuse : - A .. Salajul ... ? Da, stiu, undeva prin Ardeal ... AMt era tot ce stia despre Salaj. Dar Salajul a jucat un rol important in viaia noastrd nation ald. A dat 0 serie de petsonalitati, dintre cele mai proeminente, cari au fost in fruntea miscarilor naiionale $i culturale dinainte vreme. Aceste se cuvine sa Ie cunoasca lumea. Altai: Un of iter de rezerva, de meserie profesor, venit pe aici in ultima vreme, ne spunea : - Nici nu credeam ca pe aici locuiesc masse compacte de Romani. lar la mirarea noastra, complecta : - Da, noi credeam ca pe aici sunt majoritatea straini $i pe ici pe colo mal este $1 cate an sat romanesc. Vdd tnsa ca e tocmai invers. Magi zile intregi prin sate romiinesti, cu port, cu limba $1 tradiiie romaneasca $i numai tntamplator gdse$ti $i cate an sat ea populatie straina. Sunt dotui cazuri pe eari le luam asa la tntamplare. Vor fi insa multi carl nu ne cunosc si pe urma acestei necunoasteri Sdlajul sufera sub toate raporturile. Consecinie dautuitoare $i nemeritate. In faia acestei situatii ce vrem noi? Dorim ca prin serisul nostru sa dam 0 icoatui a Salajului, sa-l scoatem dill anonimat $! sa pretindem pentru el locul pe care-t merita in viata noastra romaneasca. Vrem sa nu mai Jim 0 "terra incognita," de care sa se ocupe .numai tntamplator cei in drept, ci sa asezam vestita TARA a SILVANIElla local de cinste pe care-l merita $i prin trecutul ei bogat in fapte st prin prezentul ei. No! suntem convinsi ca atunci cand lumea ne va cunoaste, ni se va da alta consideraiie, decl1t ni-s'a dat pana azi.

4

TARA SILVANIEI

Fiecare regiune i:;i are specificul ei, nevoile ei, aspectul ei. Aceste toate trebuiesc cunoscute, pentru a pune fa punct anumite lucruri :;i pentru putea adapta anumite inovatii dictate de tmprejurari fa specificui regiunii respective. Acel regionalism, care cauta sa se aplice in educatie, trebue generalizat la toate aspectele vieiii : culturale, naiionale $i economice. Cunosciind specificul regiunei $i potrivind dispozitiile, ce se iau de conducdtori, la acest specific, noi credem ca se va putea face mai mutt pentru progresul aeestui neam. Revista noastra va cauta sa evidentieze spedficul Tarii Silvaniei si, sub acest aspect, ea este 0 revista region ala. Dar urmarim prin scoaterea acestei reviste si un all scop, anume, sa coniribuim, prin eeeace va apare in ea, la 0 viitoare monografie a

a

Salajutu! romtinesc.

"SCHITA MONOGRAFICA A SALAJULUI" intocmita de Dr. Dlonisie Sioica $i loan P. Lazar, in 1908, azi 0 carte tara, este singura monogtafie romaneasca asupra plaiurilor noastre. Ea a fost 0 lucrare vrednica penlru tlmpul ei. Putine judete din Transilvania erau prezentate, acum trei deeenii $i mal bine, cu un oarecare stunbure de criteriu sociologic in metoda $i atiitea date, cum era regiunea noastra, prin acea lucrare de 332 pagini, tipaTita in vederea marilor serbari ale "ASTREI" cart au avut loe in aeel an la Simleul-Silvaniei. Lucrarea a oglindit tnsa fidel, poate ineomplet, din cauza grabei redactdrii, tnfatisarea TOmtinismului dela aeeste fruntarii etnice. Opera lui Dr. M. Petri "Sziidgy vdrtnegye monographiaja» in cele 6 volume mari CIl 4717 pagini, aparata suceesiv tntre 1901-1904, nu vorbeste nimic de framttntarile Romanitot din aeest Sdlaj, parca acestia nici n'ar ji existat, sau de veacuti n'ar fi avut niei 0 manifestare proprie, iar eeeace strecoara ici-colo, pe neobservate, despre locuitorii majoritari ai aeestor regiuni - Romanii - e ori etonat si tendeniios, ori fara temei. Noi nu avem posibilitate materiala de a seoate in prezent 0 luerare de vaste propottii, iar colectie de biografii personale in scop de reclama, cum s'a facut in alte patti, nu vrem sa facetn. Pentru ea sa cunoasca tnsa lumea aspectul vietii romtinesti din Salaj si mai ales pentru a nu se pierde atuunite date privitoare fa strdveehile tadacin! ale romtinismului din aeesie patti de tara, eu adevarat gtaniceresti, le vom consemna in paginile aeestei reviste. Din ea istoricul de maine al acestui uitat Sala] va putea seoate cate eeva, pentru a da 0 icoana recta a acestei regiuni. lata care sunt rosturile acestei reviste. Cdt si ee vom realiza prin ea, va dovedi vlitorul. Noi vom statui sa ne facem datoria. Bed.

AMINTIRI
Incerc sa rechem din negura vremii viata plina de sbucium spre mai bine a Salajului de odinioara. Pe masura ce dapan firul amintirilor, viaja patriarhala a plaiurilor noastre imi apare din ee in ce mai irumoasa ~i mai plina de farmec, a~a cum a fost, eu toate necazurile $i qreutajile ei, viaja vechilor salaieni. Cate lucruri irni vin in minte ... ! Sunt multe, pentruca erau multiple $i preocuparile noastre, carl traiam nu numai pentru noi, ci mal ales pentru neamul nostru. Din multimea amintirilor eari rna coplesesc, file rupte dintr'un album, lata cateva ...

'" '" '"
Anul 1879 s'a inceput pentru mine placut, eu participarea la tinerilor universitari romani din Budapesta Si s'a sfarsit tot caci prin Septembrie, terminandu-se cladirea casei noastre din Basesti, a urmat sfinjirea ei. S'a fiicut cu mare solemniintrunind multa lume si prieteni dragi din toate partile. Tot cu aceasta ocaziune mi s'a predat in blserica de catre venerabilul vicar al Salajului, Alimpiu Barboloviciu, ordul -Crucea Elisabeta-, primit dela Majestatea Sa Regina Elisabeta a Romaniei, pe care Augus1a Doamna l-a trimis mai multor doamne dela noi, carl au colectat $i trimis of ran de pentru ranitii rasboiului din 1877-1878. Dans si multa voie buna a incheiat ziua frumoasa, in care s'a stinjit noua noastra casa Iamlliara. Au urmat apoi serioase cursuri practice in ale economiei de casa, ca: conservatul fructelor, prelucratul inului $i a canepel, apol facutul painei. preqatirea bucatelor, spalatul rufelor etc. Un program bogat $i variat acesta, ee-l urmam cu mare sarguinta ~i insufletire, spunandu-ml parinj]! ca bun a cunoastere a aeestor balul bine, noua tate,

6

TARA SILV ANlEI

Iueruri este de mare necesitate pentru fiecare tata in vederea chemarii ei viitoare. Preqatlrile acestea pentru viata practlca nu Ie fiiceam slnqura, ci in comun cu mai rnulte fete tinere de varsta mea. Avea mama o bucatareasa mestera mare in pregatirea bucateIor, asa ca la toate ospetele mari ;;i mesele alese ce se dadeau in iur, era ceruta dela mama sa preqateasca. Asa apoi muIte din prietenele mele s'au instalat la noi, Hicand impreuna scoala de menaj, sub diriguirea Mariei Mure;;an, cum se numea aceasta harnlca femeie. Erau foarte placute aceste cursuri, asa in societate, ~i fiind lmpartite in sectti diferite, Iiecare sectie emula cu ceealalta, pentru a obtine rezuItate bune. Intr'un an de zile eram toate gospodine bune. Stiam toate lucrurile easel. ~i taceam furoare cu mesele fe stive date din diterite priIejuri, unde tot ee se servea era preqatit si servit de nol, elevele scoalei de menaj din Basesti, la care frecventau urmatoarele domnisoare : surorile Aurelia si Elena Vasvari, Maria Stanciu, Veronica Laslofi, Emilia si Eugenia Trifu sl eu. Sigur, unde erau fete multe, era ;;i multa vole buna, sl fiind to ate cantarete bune, rasuna loeul, seara mai eu seama, de cant sl doina romaneasca. In vacanja mal cu seama avea scoala de menaj zile bune. Venea stoluri-stolurl tinerimea din toate partite Ia vacanta acasa ;;i asa: ;;i eele sapte eleve din Basesti primeau dese ;;i placute vizite. De si ne se injeleqe ea acestl musafiri erau tratati cu toate buna tatile scoalei de menaj. Odata, cand era iar multa lume tanara la nol, s'a aranjat 0 masa ea de sarbatori, bogat decorate eu de toate: flori, fruete, cofeturi, etc., erau in abundenta de toate, cat era 0 placere sa prjvesti la ea. Lumea se aseaza la masa, Cand colo la masa de gala nici 0 linqura de mancat supa. Paeostea au fost niste oehi negri in cari a privit prea adanc 0 eleva, care era de serviciu la masa. Peste cateva Juni acest mie eplsod s'a sfar~it eu 0 nunta mare, impreunata cu mu Ita veselie, cad -ochli negri« rapisera ca un vultur pe una dintre noi, care uitase sa puna lingurile la masa ..• Zile de neuitat farmee si poezie a fost timpul petreeut ell aceste t ovarasa dragu!e, eu carl altfel pe langa gospodarie Iaceam ;;i cultul poeziei ;;i muzie ei romanesti, In lipsa de scoale romanesti de fete, loate invajam in scoli streine Si aeuma trebuia sa sup linim prin diliginta proprie eeeace

TARA SILV ANIEI

'7

nu facusem la scoala : cunoasterea literaturll ~i cultivarea muzicei noastre romanesti, Bunul nostru noroc ne favoriza ~i 'n aceasta direcjle, ciki in persoana poetului salaian Petre Dulfu, am avut un potrivit ~i competent maestru. Domnul Dulfu, azi pensionar in Bucurestl, e originar dintr'un sat din [urul Basestilor, din Tohat, ~i petrecea in vacanta de vara mult la noi sl fiind inca pe atunci un poet tanilr mult promitator, care vazand zelul nostru de-a ne instrui sl introduce in tainele literaturii romane, se ocupa de noi cu multa rabdare ~i bunavointa. Mai era apoi la noi un teolog tanar, Stefan Cucu, care ramanand cu alti patru Irati orfan de tata sl mama, fu primit sub tutoratul tatei si asa petrecea vacantele totdeauna la noi. Era ~i acesta 0 fire cam poetica. A~a apol se complectau rolurile, facand domnuI Cucu repetitiile din diferi]i autori indicati pentru noi prin d. Duliu. Se invajau multe poezii pe de-a rostul $i se citea mult, pentru a ne deprinde cu pronunjarea sl accentul, did in tara lui -amu- ~i »hapt ase- se vorbea 0 romaneasca cam pocita pe acele vremuri. Autorii nostri favorltl erau: Alexandri, BoJintineanu, Sion ~j g inqasa Matilda Cugler Poni, apoi din generatia mai tanara loan Lapedatu, Draqescu ~i marele Eminescu de mai taraiu. Ne veneau apoi revistele -f'amilia- lui losif Vulcan, -Amlcul Farnilieie lui Negrutiu, iar dintre ziarele romanesti -Observatorullui Barijiu si =Gazeta Transllvanieilui Muresianu. Aeeste erau is~ voarele din care sorbeam cu nesa], pentruca dupa atata slova strains, sa gustam farmecul limbei noastre materne. A~a am tnvatat nol, fetele tin ere de pe acele vremuri, romaneste, in Iipsa de scoli romanesti pentru fete. De atunci sl pana azi, ce progres urias I AnuI 1880 a avut lnsemnatatea sa mare in amintirile mele, prin faptul ca in acest an s'a constituit la noi in Basest! -Reunlunea femeiIor Bornane SaHijenec. In Sala] adeca, abia dela anii 1860 tntalnlm 0 viata mai accentuate romaneasca ~i aceasta se manifesta mai mult pe teren politic Si bisericesc-scolar. Viata cultural-sociala abia prin anii 1870 incepe a se infiripa $i devine mai intensa dela 1878 incoace, cand prin adunarea generala a Asoclatiunll -Astra« tinuta la Simleu, au patruns razele ei bmetacatoare in toate straturile elementului romanesc din Sala]. Dela aceasta data se observa 0 emulare nobila intre intelectualii din Silvania, de-a suplini Iacunele trecutului cu 0 activitate

***

8

TARA SILV ANIEI

tntensa, cuprlnzand in cadrele ei toate problemele, cari sa dea acestui [inut intins, Iocuit in marea lui totalitate de Romani, un timbru ~i caracter romanesc. Rand pe rand s'au Infiinjat Reuniunea Invatatorllor Romani Sali'ijeni, mai apoi OespartamantuI Asociatiunii, lucrand cu zel laudabil in toate direcjiile, cu spor ~i progres bun. A lipsit insa 0 coneentrare a femeilor romane ~i aceasta lipsa s'a slmtit tot mai mult, cacl numai cu ajutorul acestui element pretios, se spera a desehide un teren prielnic si pentru 0 viata culta, sociala, pe langa deslegarea problemei de a munci in cadrul unei reuniuni pentru un seop anume cultural. Reunlunea Femeilor Romane din . Brasov, lnliinjata ca prima la noi, Romanii, de dincoaee de munji, deci mama Reunlunilor noastre Ierneiesti, avea deja 0 muljirne de Wee in toata tara, cu diferite scopuri filantropice ~i eulturale,eare desvoltau 0 rodnica activirate, cand in Sala] se manifesta tot mai mult dorinta de a intemeia femeile romano $i aid, Reuniunea lor. Zeloasele doamne Emilia Pop n. Marcu~, Clara Maniu n. Coroianu ~i Maria Cosma n. Draqos au fost initiatoarele ideii de a tntitnta Reuniunea Femeilor Romane Salaiene. Trup s'a facut ideea in 1880 Ianuarie 21, intr'o consfatulre convocata, in urma unui injeles eu aeeste doamne, prin mine, la Basestl, A fost in iarna aceasta rnulta zapada, iar dupa Craciun si frig mare, dar deodata, pe la mijlocul lui f'aurar, au dat niste vanturi calde si s'a toplt neaua, s'au rupt sl desfundat drumurile incat nu era chip sa potl strabate la Basesti. A~a apoi numai iubitul -Iratete Andrei-. Cosma, cu intlacarata lui sotle, iubita mea prieten a Marica, bunul nationalist Oemetriu Suciu, advocat in CehulSilvaniei, cateva familii preotesti din [ur $i inteleetualii din lac au participat la aceasta consiatulre. Cu toate ca in total erau numai 10 doamne de fata, s'a proclamat eu mare insutlejlre lnliintarea -Reuniunii f'emeilor Romane Salajene», alegandu-se prezidenta doamna Maria Cosma $i seeretar d. Demetriu Suciu, carora s'a conerezut compunerea statutelor. Statutele s'au com pus cu mare graM cu coneursuI barbatului de incredere Andrei Cosma sl Iura primite de adunarea constituanta din anul 188! Ianuarie 20, [inuta in Simleu. Ca seop s'a fixat : -Intiintarea invatamantulu! poporal ~i a industriei de casa, cu deosebita privire la sexul femeiesc din comitatul Salajului«. Oeci un program destul de bogat. In curand a urmat tntanrea statutelor ~i noua Reuniune s'a pus cu zel I~u~·

'TARA SILVANIEI

9

dabil pe lucru. Adunarile ei fiind ambulante, se [ineau astfel tot in alt loc, erau tot atatea priIejuri binevenite de a aranja concerte, petreceri, cari intruneau intreg Salajul la multa voie buna romsneasca, iar fondul Reuniunei sporea mereu eu sume considerabile.

***
Era in fine un cadru, care sa cuprinda vlata socials culta romaneasca. Pana aci numai convenirile familiare of ere au prile] Romanilor salaienl sa convlna pe teren social. Adevarat ca se ~i exploatau aeeste prilejuri, cad nuntile salajene erau vestite, intrunind Romani din trei comitate: din Chioar, Maramure~ sl Sala], la veselie mare de doua-trei zile. Lautarul vestit din Somcuta-Mare Nuju Paunitii cu arcul lui vraiit era magnetul care concentra tinerimea eelor trei [inuturt romanestl. Sigur ca aci se legau noui cunostinte sl urmau alte casatorii fericite, eu ospeje ea in povesti, La prilejuri de aceste p~ma cand tinerimea i~i petreeea cu joe ~i cantarl, batranii discutau fel de fel de teme de interes obstesc sl totdeauna urmau, dupa cate 0 nunta mare ~i frumoase manitestarl romanesti, cari erau plamadite sl discutate de bunii nostrl batrani pe langa un pahar de pelin, ascultand in camera laterala doinele lautarului Nutu Paunljii $i jocul vesel al tinerimei. Ce vremuri frumoase patriarhale erau acele! Cum zisei, conveniriIe in familie erau unicele prilejuri de eon venire inainte de a fi avut in Sala] Reuniunea $i Desparjamantul -Astrei-. Acum ell ajutorul acestor doua s'a inchegat 0 via!a sociala trumoasa $i intensive romaneasea, caci bunele obieeiuri din batrani se observau $i acuma $i sub diferite tltluri, ba sflnjire de casa, ba botez, stors, nunta, se aduna lumea sa-sl petreaca, apoi vara cand venea stoluri-stolurl tlnerimea de pe la scoll, se lansau $i invitarile Reuniunei Si Despartamantului la Irum rasels adunari culturale Si seara la petreceri si concerte animate. Reuniunea femeilor progresa din an in an frumos. Cele mai romanesti manifestari se araniau in [urul ei. Cand nemuritorul Alexandri a repur tat victoria mare la eoneursul del a Montpellier prin sublimul sau poem =Cantecul Glutei Latine,« ca~tigand cupa de aur, Reuniunea femeiIor Romans Salaiene i-a trimis 0 tnsutletita adresa de felicitare Si un admirabil covor luerat de membrele sale. Duleele cantare] dela Miree$ti le-a trimis 0 scrisoare de multumita, pe care pentru eterna ei irumusete $i valoare 0 repro due in cursul acestor insemnari :

10

TARA SILVANIEI

Mirce~ti, 6/18 lanuarie 1884.
Respeciabile Doamne Maria Barboloviciu, $i Emilia Pop,

Clara Maniu

Un neam, unde femeia cuprinde in sujletul et cele mai tnalie simtaminte ale omenimei: amorul de patrie, respectul familiei $i atragerea catre tot ce e bun si jrumos, este menit a lua 0 desvoltare straiucitoare intre celelalte neamuri din lume. Ptin talnica $1 divina tnttiurire a tnamei, a sutorei, a sotiei se formeaza popoarele tari, nobile, inteligente, devotate pamaniului stramosesc. Doamnele romane din Salagiu, gtmdindu-se la mine cu ocaziunea anului nou $i trimitandu-mi admirabila lucrare de arta e$ita din mantle lor maestre, mi-au umplut inima de bucutie. Suvenirul lor gratios mi-a adus convingerea scumpd mie, cd ele jac parte din acea pleiada de bune patrioate, care tnteleg inaltimea menirei lor $i vor $ti a 0 tndeplinipasind pe urmele matroanelor din Roma, mame a atator oameni nemuritori. Va rog dar, respectabile Doamne, sa primiti pentru D- Voastre ~i totodata sd binevoiti a esprima On. Doamne din Salaglu slmtirile mele de adanca recunostinta, pentru nobilul indemn ce t-au avut in privirea mea. Malt tncantatoarea D- voastra oftanda 0 consider ca una din cele mai dulci comori ce am norocul de a ca$tiga in cariera mea de poet. Ptimitl, cu aceasta fericiid ocaziune, asigurarea profundului respect, cu care am onorul a ma subsemna devotat servitor at Doamnelor din Salagiu $i al D- Voastre. ~ Vasile Alecsandrt m. p. Aceasta serisoare pretioasa, venita dela IaureatuI cantare] al neamului, a produs mare bueurie sl a eleetrizat toate energiile grupate in jurul Reuniunei. de a conluera eu munca intensiva, de a vedea reallzata [inta ei in ehipul unei scoale de fetite in Slmleu, a carel lipsa era arzatoare. Ineununarea acestor staruinte neobosite a fost deschiderea scoalei primare de Ietije cu 6 c1ase, in Simleu, in anul 1889, intr'un local inchiriat deocamdata, pana ee in anul 1890 Reuniunea, aiutata de Banca =Silvanla- sl de 0 seama de barba]l inimosi si buni nationallstl, a cumparat 0 casa propria, unde Iuncjloneaza pana azi,

TARA SILV ANIEI

11·

crescand neamului in tot anul un numar frumos de romance brave !iiizeloase. Sigur ca multe lupte au trebuit purtate cu inspectorul de scoale !iiialti factori, carora nu prea Ie venea la socoteala, sa se ridice aici in acest punet primejduit, 0 cetajuie romaneasca de aparare, precum peste tot nu le-a venit la socoteala nici un fel de institu[lune cu caracter etnic romanesc. Asa Si Banca =Silvania- le-a fost un spin in ochi Si in fine toate bietele noastre asezaminte culturale, cate bruma am putut Infiinta, tot cu lndarjite lupte au fost !iii sunt pana in ziua de astazl sustinute. Tin sa fixez acl ca meritul principal al infiintarii scoalel de fete in Simleu, pe langa Reuniune, este al Doamnei Si D-Iui Andrei Cosma, cari au fost Si Mecenatii ei. Doamna Maria Cosma dela plamadirea Reuniunei a Iunctionat ca prezldenta un lung sir de ani, obosind ~i alerqand dela un colt al SiIvaniei la altul, punand la cale, cand intr'un orasel, cand intr'un sat Iruntas, adunarile anuale. ~i, Z3U, nu era lucru mic, caci nu era carare batuta nlcaeri, ci in tot locul trebuia organizat Si sistematizat totul cu multa truda !iiioboseala. D. Andrei Cosma, ca barbat de tncredere al Reuniunei Si mai tarzlu directorul scoalei de fete, a fost mentorul bun al acestor asezaminte culturale. Cu neobosita lui straduinta a reusit sa invinga toate greutatiIe sl sa asigure, prin intrepunerea lui la Banca -Silvania,« 0 Irumoasa subvenjle anuala din care pe langa alte ajutoare era poslbila sustinerea scoalei romanestl de Ietlte. lata cateva crampeie din memoriile, vremuri in carnetul meu.

***

pe cari le-arn notat pe

Elena Pop-Hossu Longin.

BADEA GHEORGHE POP DE BAsE§TI Reprivind cu reverie asupra trecutului de frumoase lupte romanesti, in care am intrat ;;i eu, din tineretele mele, cu drag rna opresc, mai mult ca Ia altll, la Badea Gheorghe Pop din Basestii Salajului. Dar in totdeauna, in preajma sarbatorii -Intampinarea Domnului>, cand Biserica ne pune in fata figura misterioasa a dreptului Simion, care a luat in braje, in blserica din Ierusalim, pe dumnezeescul Prune $i l-a Inchinat Domnului cu cuvintele: -Acum slobozeste, Doamne, pe robul tau in pace, ca vazura ochii mei mantuirea ... » imi apare in minte, in toata gloriola batranetelor sale venerabile, cinstitul Badea Gheorghe, care a prezidat, cu atata ealmitate istorica, adunarea unirii natlonale dela Alba-Iulia. A doua zi, dupa adunarea din cetatea lui Mihaiu Voda Viteazul, cand a deschis, in sala Tribunalului, sedinja marelui sfat national, sl el, dreptul Simian al Rornanllordln Ardeal, cari de a mie de ani asteptau mantuirea din robie, rezuma in aceste cuvinte tot rostul sau si al conducatorilor, pe cari ii prezidase : - -Acum slobozeste, Stapane, pe robul tau, in pace, ca vazura ochii mei mantuirea neamului.i.> Isl simjea roIuI implinit, i;;i vedea misiunea sfarsita,;;i unirea cu Romania odata proclamata in Iata lui Dumnezeu Si a istoriei po po are lor, i~i dade a seama, ca qeneratia lui si cu ea toata conducerea de pana ad a Romanuor transilvani, sl-a ispravlt gestiunea, iSi depune mandatul, ee-l avuse, incheie 0 lunqa perioada de lupte titanice, ;;i lasa acum pe aljii, alji factori de ordin general al neamului, sa conduca mai departe destinele neamului unit pentru vecie si intregit in Marea Romanie a visurilor de veacuri. In aceasta atitudine, demna, patriarhala, nimbata de suierinje $i de glorie, isi incheie presedintele comitetului istoric al Ro-

TARA SILVANIEI

13

manilor din Transilvania urrnasul lui Dr. loan Rajiu, sl tovarasul sau de lupte ~i suterinte, cariera vietii sale publice. EI mai traeste, ce e drept, inca vreo cateva luni, cu toata povara celor 80 de ani pe umeri, dar aceste luni, petre cute la mosia sa din Basesti, in linia de foc a taberelor ce de 0 mie de ani se combatusera, erau numai ecoul prelungit al marelui cuvant tinal, spns in num\:le sutelor de mii de teprezentanii ai pOpOtUlui, din cetatea tuturor unirilor, Alba-Julia. Lunile ace lea de amurg, inrosit de focul pustilor ~i tunurilor, ori cat vor Ii fost de dureroase pentru omul politic, care se vede izolat de marea forta najionala, care era enemata de a pune pecetea de sange asupra proclamajiei de unire a celor doua tari, nu mai apar pentru privitorul istoric, suh specie aeternitatis, decat ca inrosirea eerului noros, cand apune milenara zi a robiei spre a face loc ziIei mult dorite ~i asteptate, a libertajii. Si e nespus de frumos, de misterios, de mare], acest apus de soare a vietii lui Badea Gheorghe Pop dela Basesti. EI simte cum trozneste in toate incheieturile sale artificiala cladire a Ungariei feudale, pe care cu toata bunavoinja sa de om de bine ~i bun a involre, nu a putut-o abate dela calea pleirei, spre care s'a pornit. Simte, ca incercarile bolsevicilor lui Bela Kun sunt numai spasmurile finale ale unul organism decrepit ~i enervat, ruina celui ce a fost inainte cu 0 mie de ani, $i simte in schimb, dupa cele ce stia sl presirnjea ca pe urma acestei febre disolvante vine sana tate a viquroasa a omului dela tara si de tara, care legat organic eu glia, pe care a muncit-o ~i cultivat-e, i~i trage din ea seva de viaja, ca ~i miticul Anteu. De fapt batranul acesta, asa de simplu dupa verba, dupa .port, Ie stla toate aceste. EI umblase sl la Budapesta, intrase ~i in asa numitul parlament rnaghiar, dar umblase ~i pe la Bucuresti ~i avuse contact sufletesc cu cei rnai de frunte carmuitori ai tarii lib ere. Batranul Mihail Koqalniceanu, acest Badea Gheorghe al Moldovei, era in cele din urma ale sale ~i l-a primit la sine, desi era bolnav in pat, pe Gheorghe Pop de Basesti, A fost eel din urma ardelean cu care a stat Koqalniceanu de verba. Ah, ce n'am da, daca am sti, daca am avea pus pe hartie, ce au vorbit acesti doi fruntasi ai neamului. .. Ce n'am da, sa stim, precis ce a spus I<ogiilniceanll, cu limba de moarte, lui Gheorghe Pop din Sala] ... 1

14

Faptul istoric, in sine, cA I<ogalniceanu, a vorbit inainte de moarte eu Gheorghe Pop dela Base~ti, cum vorbeste irate catra frate, in c1ipa rezumatlva a vletli, in fata vesnlclei, ramane simbelie $i eloevent peste veaeuri. Regret, ca $i eu numai tarziu am stint acest lucru,") ~i astiel nlclodata nu l-am ispitit pe Badea Gheorghe asupra acestei clipe istorice, vrednica de penelul unui mare pictor al vremilor. Ca, val, cum l-as fi descusut sa aflu tot cuvlntelul, $i sa Iixez pentru posteritate toata voroava, cu llmba de moarte, a celor doi reprezentativi barba]! ai romanismului ... Si I-a$ fi putut intervieva, ca in bune raporturi am fost sl de multe orl am stat de verba. N'as putea spune, cand $i un de l-am vazut mai intai. Dar stiu ca l-am cereetat acasa, la Basesti, in 1895, dupa ce scapase din ternnitele Vajului, unde fusese inchis pentru «Memorand.:o In anul acela rna gaseam, vara, la Simleul-Sllvaniel, din prileiul unei serbari nationale, culturale. Eram ziartst, In redactia ziarului -Dreptatea> din Timisoara. Ispravisern $i studille, in Iitere, $i luasem doetoratul. Eram pentru tntala oara in partile aeestea ale Salajului. $i cum Badea Gheorghe nu venise la serbare, ne-am gasit cativa sa mergem sa-l cercetam acasa, la Basesti, M'am asociat eu Andrei Cosma, om de banca din localitate $i cu Dr. loan Pop vicarul Nasaudului, tatal dlui Dr. lonel Pop, avocat in Cluj. Vicarul Dr. loan Pop, era om tanar, decurand ajuns in fruntea clerului graniceresc, $i era 0 figura foarte distinsa a clerului unit de pe vremuri. II cunoscusem in Simleu $i ne imprietenisem curand. Drumul din $imleu la Basestl l-am Iacut cu 0 trasura eu cai. Era un timp frumos sl societatea eu care calatoream, foarte placuta $i interesanta pentru un tanar ziarist. Ascultam cu mare interes ce spuneau tovarasli mei de drum. Pe vai Iargi, printre coline dulci, sate cam la iel, nu plea interesan1e, treceam ca iiganul prin raiu, vorba povestilor, $i nu prea luam seama pe unde trecem, ascultam insa eu incordare cele ce povesteau intre sine cei doi ortaci de drum ...
*) "Cel dintaiu frnntas, pe care Gheorghe Pop de Blse~ti iI cautll in '.fara liberil., este Mihail Kogil.lniceanu. Aeeasta se intamplil. in 1891, ou prilejul aniversirii a 25-a a lVenirii in Romania a domnitorului Carol I. Marele barbat de stat e greu boinav. In curand are sa mcad .. Nu primeste deeat pe doctori ~i pe eel mai de aproepe ai sli. Cu Gheorghe Pop de Bil.se~ti luptator atat de binemeritat pentru causa nationala, face 0 excep~ie. Il primeste ~i pe patul suferin~lor sale. C1uglasul slab, stms, dar cu atil.t mai impresionant, el ii spune, cl numai. ~olidarita~ea poate soApa neamul nostru. Sa fugl, deci, de certuri l(Ii de dihonn, ca de clumi." 10n Georgescu; Gheorghe Pop de Bil.se~ti. Bibl. "Astra." nr. 19. Oradea 1935. Pag 3UI.

-----------------

TARA SIt VANIEi

tARA SILV ANIElI

15

Dupa vreo 3-4 ore de carabanare, iat.-ne ajunsl la Basestl. Orcam prin sat, ~i in fine carneste trasura intr' 0 eurte larga eu pare pe niste carari serpentine, carl ne scot din sus de conaeul mosiel badei Gheorghe. Ne primi foarte parlnteste. Ne i~brafi~a ~i saruta, chiar Si pe mine, care eram lntaia oar a aci, la Basesti, ma primi gralios,
adoptandu-ma drept -Iubit nepot.>

Pe langa grijile neamului, cari chipuriIe Ie reprezentam cu totil, ne imparta~iram sl de grijiIe gospodare~ti ale mosiei Badei nostru iubit. Pana a fost dus prin eele temniti, multe s'au tntamplat Si pe aci, pe acasa, cu toata grija lelijei Elena, fiiea Badei, care s'a cam mutat de la Deva, unde tunctlona iubitul sau sot, Fr. Hossu-Lonqin, ca sa poarte grije de mosle, Dupa mas a foarte 0spitala ~i foarte Iamiliara, am iesit Si noi din eonae, atara cia pusta,> ca sa vedem turma de birce, ciurda de vaci ~i [unci, chiar Si ceata ramatorilor. Badea Gheorghe lauda, de fata, pe «lirectorulsau harnic, Doamna Elena, dar aiara la pusta nu ne aseunse anumire neajunsuri §i pagube ce a suferit. Dar Ie lnlaturam, dupa obiceiul locului cu 0 zlcala unqureasca : - Tobb is veszett MoMcsnal. - Ceea ce ar fi sa fie 0 slaba mangiiiere, ca mai multe au pierit la istorieul dezastru ungurese dela Mohacs, 1526. Vorba strabunilor : Solamen miseris socios habuisse malorum... Nu ne dadeam seama atunci, ea descantam de dioehi carmuitorilor dela Budapesta, eari cu procesul Memorandului, eu intemnitarea memorandistilor si cu huiduirea lor atat de barbara, la Turda, Oradea, etc, ei i§i pre par au un a1 doilea MoMes, mai dezastruos pentru stapanirea lor in Ardeal, decat eel dintai. Pe urma primului MoMes Ungaria a cazut in mana Turcilor pentru 160 ani, dar Transilvania s'a ridicat sl, ca principat Indedendent, in bune raporturi eu Turcii, a devenit 0 scapare salvatoare pentru Unguri. Al doilea MoMcs, pe care si l-au preparat cu baronul Banfiy ~i eu contele Tisza ~i cu alii multi contl §i baroni mai marunj], au pierdut pentru totdeauna ~i aceasta a doua Ungarie. Cu vizita ce am facut la Basesti, figura Badii Gheorghe ml-a intrat in sullet, ca icoana bunului roman sl harnicului gospodar, care toata gospodaria sa de mare proprietar 0 pune in sluiba ridlcarli culturale a neamului sau, EI scrisese pentru Astra un manual

is

TAUA SILVANIEI

practic de "Economia Cdmpului," care a fost premiat de Astra ~i tiparit in doua edijii. -Prin simplitate, cumpat, masura ~i limpezime, ea ne aduce aminte de Cato din Utica, poreclit Cato cenzorul, autor ~i el al unui tratat despre aqricultura : De re tustica» - zice Ion Georgescu bioqraiul Badii Gheorghe. *) Nemuljumit numai cu iudrumarile teoretice, omul practic, care era proprietarul dela Basestl, trece la aplicajla pe teren, ~i in cepe a da premii concrete buniIor gospodari, carl dovedesc prieepere ~i progres real in gradinaria pomilor, zarzavaturilor sl alte ramuri ale eeonomiei de la sate. Premiile nu-s in galbeni, cum i-s'au dat lui pentru -Economia Carnpului- (6 galbeni), ci in valori mai reale sl mai ispititoare, de pilda : 0 scroafa eu purcei, 0 [uninca de a f~Ha, doua oi ~i un berbec, sl aItele ca acestea. Nu stiu, daca in experienta Astrei s'au mai vazut premii mai atragatoare sl mai indemnatoare ... Inriurlrea binefacatoare, ce a avut-o Badea Gheorghe pe terenul economiei de camp, 0 avea sl pe campul politic national. Cum in vremea aceea pe aceste meleaguri bantuia dihonia ~i rivaIitatea neloiala sl ignobila, era foarte binevenit intotcteauna Badea del a Basesti cu inima lui calma, de om cumpanit $i nebanuit de nici 0 parte. Cuvantul lui Kogalniceanu spus cu limba de mearte a prins adanci radacini in inima omului de buna invoire. Ori unde aparea el, era purtatorul pacii ~i bunei Injeleqeri. fie ca era verba de certele izbucnite in comitet, fie ca era criza la <Tribuna,> cum a fost cea din 1895-6, unde eu am ajuns la 1 Ianuarie 1896, pe urma rasvratirel in contra presedintelui Dr. I. Rajiu a redacjiel condusa de I. Russu-Slrianu Si G. Bogdan Duica, fie, mai tarziu,intre «Tribuna» din Sibiu ~i «Tribuna Poporulul- din Arad, cari polemizau zilnic, Badea Gheorghe era pururea omul care mijlocea pacea, impacarea, buna injeleqere, in folosul solidaritatii. Acelas roll-a Iacut mai tarziu in Cluj. In 1902 -Ia 27 Augustam venit sa-mi ocup postul de paroch $i protopop al Clujului. Am venit cu oarecare teama si oroare. Clujul romanesc, mult pujin cat era, clocotea de certe $i intriqarii. Erau partide peste partide. Partida lui Isac ~i partida lui Podoaba, cari se certau cu oamenii bisericei Pop Lad. si Pop Leontin, $i iara eu oamenii Casinei, Dr. Ilea Si Dr. Ste], Morariu, care avea unchiu pe bocotanul Vasile
*)

(Op. oitat p. 833).

~ARA

sn.V ANllriI

17

Almasanu. Doctorul Amos Francu era de curand venit in Cluj cu gandul de a anima tinerimea untversitara, indrumand-o spre preocuparr culturale si nationals. La instalarea mea aparu in Cluj Si Badea Gheorghe; Nu apartlnea aceleias eparchii. Ca Salajul se tinea de Gherla, cu Episcopul loan Sabo in irunte, care-i fusese conscolar. Clujul se tinea de Blaj, al carui trimis Si ales eram. Totusi Badea Gheorghe a venit, a asistat, a luat parte la banchet, pe care l-a prezidat. 6i acolo in sal a din etaj a hotelului «New-York>, care nu mal exlsta in forma sa oriqinala, a [inut eel mai larg toast in cinstea noului protopop. Se adresa Clujenilor, vesti]i de imparti!i prin luptele intestine, sl Ie spunea: «Ce am avut mai bun - v'am dat voua Acum, avef grije, grijiti-l sl pretuitl-l. Nu-l amestecati in certuri, ca e omul pacii, ci ascultati-l ea pe un parinte Si grupati-va eu totli imprejurul sau I" Asta era esenta cuvantarii sale de Paterfamilias al Clujului romanesc. Nu-l chemase nime, nu-l delegase nime, El singur, in constlinta de roman, in virtutea misiunei ce avea dela Kogalniceanu, de a se face apostolul solidaritatii, prin pace Si tmpacare, a venit sl a luat locul ce i-se cadea, sl necontestat de nime i-a dascalit parlnteste pe toti, In Cluj ne intalneam mai des.Ori incotro calatorea.ori dincofro venea, spre Salajul sau, se oprea in Cluj, Si ne cauta cu 0 verba buna, cu 0 lnlorrnajie, cu un sfat sau cu un indemn. Era parintele nostru al tuturora, tineri sau batranl. Eu eram in termini de prietinie cu Amos Francu Si cu Fr. Hossu-Lonqin, cari intre ei erau cei mai buni prieteni. HossuLonqin era ginerele Badei Gheorghe. Dar, ca sl Francu, nu-l slmpatlza pe Badea Gheorghe. II respectau, dar il criticau aspru Si chiar cand era de fata, iI piscau cu sarcasm, cu observatii ironice. Cand nu era de fata iI luau sl mai aspru. Francu nu-l scotea din «straiamestsr.» Cica la armata Badea Gheorghe n'a avut grad mal Inalt decat de plotonier. Adevaratul motiv erau deosebiriIe profunde de temperament
si educajie.

Cei doi tid in viata eu: pasivisti, mult inainte mi-se pare,

amici erau nervosi, pornitl, cam ideologi abstractl, nepracSi spirite critice ironice. In fond mai erau, cum eram Si Badea Gheorghe fusese in parlamentul din Budapesta de activistul de noua culoare Aurel Vlad. Fusese, Si dupa aceea. Cel pujin la alegeri a luat parte foarte

18

TA.:RA SIL VANIEI

sorul eel mai apropiat de Basestl, l-au batut cu drugi de fier, de-l mlrare, ca n'a sueombat. La toate eriticile, patlmase si prlplte, batranul tntelept, raspundea cu zambete binevoitoare tuturor cfanfleilor-, cum Ie zicea cu bunavointa parlnteasca. EI stia, ca piscaturlle trecatoare nu-l altereaza, Intemeiat pe mosla sa de 3000 jugare, pe un trecut cu vechi radacini de dinastie preoteasca, care a dat Si vladlci alesi, cu 0 popularitate de latifundiar al voturilor romanestl, eu fapte de cultura vizibile Si palpabile, recunoscute de eel mai competent for al Astrei Si apreciat din Iapte, ca cele pomenite, de poporul Salajului, Badea eel tntelept ramanea neclatinat pe calea dreapta a trecutului sau, astepta in rabdare implinirea nadejdi], ee a cultivat 0 viata de om si, in fine, la 80 iii ceva de ani a ajuns sa-iii vada visul eu ochii. Fericit om, care in fruntea adunarli din 1 Decembrie 1918, a prezidat actul unirii TransiIvaniei cu Romania. Fericit Roman, care, ca Si dreptul Simion, a putut salta pe Isus in braje inchlnandu-l in biserica Domnului si, ca iii acel Drept al vechei legi, invrednicit sa guste soare1e dreptatl] $i Hbertatii, a putut zice: - Acum slobozeste, Stapane, pe robul tau, in pace, ca vazura ochii mei mantuirea nearnului.i.I De trei ori fericif barbat, pomenirea ta va tral, ca 0 legenda sfanta, in cursul veacurilor, din neam in neam, tmboqatlndu-se in stralucire $i gIorie. '
Dr. IUe Ddianu.

rale, Odata era sa raman a mort. Ungurii din Cehul-Silvaniei, targu-

activa. A suferit ;;i paslv. De multeori a cazut in campaniile electo-

INCEPUTURI DE INVAIAMANT
IN sALAJ

ROMAN ESC

framantarile eulturale in Sala] sunt foarte vechi. Ele au inceput deodata eu Iramantarlle eulturale ale neamurilor conlocuitoare ~i au mers paralel eu stradaniile eulturale ale Romanilor din intreaga TransiIvania. Ca peste tot mlscarea de ridicare culturala se identlfica eu scoala ~i biserica. ~)coala, aceasta temelie a oricarei vleti culturale, ere scuta in umbra bisericii, a fost eel dintai factor, care a eontribuit la luminarea satelor ~i prin aeeasta la ridicarea neamului. Despre scoala saHijana voi cauta sa seriu ceva, eontribuind prin serisul meu la istoricul prea pujin studiat ~i eunoseut a] invatamantului din Sala], cum ~i la istoria culturala a aeestor parti. Din treeutul invafamantului din [udetul Sala] avem foarte putlne date. Insa din eele putine eari ne-au ram as (eereri, planqerl ~i procese), se poate constata ca ~coala, asa zisa =tlnda bisericli-, a existat, in forma ei prlmitiva, din timpurlle cele rnai
indepartate.

Preotul satului, sau unde se aflau mai multi preotl in comuna, eel mai tanar se ocupa eu instruirea copiilor in ruqaciuni ~i cu eele mai elementare cunostinte ale serisului ~i cetitului. Preotul al dollea, care se ocupa mai intensiv, eu instruirea coplilor, se numea Invatator (Ludimagister) ~i el loeuia in cladirea scoalei ridicata de satent pe gradina bisericii. Aceste scoll Iuncjionau din timpurl vechi, nelasand niei 0 urma pentru posteritate despre existenja lor, numai cand erau conturbate in Iuncjie sl, din procesele facute in legatura cueeva samavolnicii, luam act despre existenta ~i tunctionarea lor pe vremuri veehi considerabile. Cel mai vechiu document iI avem dela scoala din Tranis, comuna de pe valea Somesului, cu data din 1747, cand s'au expro-

20

TARA SILV.A.NliTIl

priat dela mosleril nobili asa zisa porjiune canonica pentru biserica si preot. ,.Afara de aceasta - scrie comisia in procesul verbal - fiindca aid in comuna Tranis sunt doi preoji, dintre cari unul e Ludimagister (tnvatator), am aflat de bine sa expropriem Si pentru dansu! un intravilan din mosia baronului Wesselenvi, ca sa alba un de residea Si numitul Ludimagistru . ., Nr. 970 (1747). Murindapoi decurand acest tnvatator, vaduva lui s'a maritat dupa administratorul mosiei baronului Wesselenvi, care pur si simplu a ocupat edificiul scoalei, instalandu-se acolo Si lasand copiii scolari pe strada. Parohul din Tranis - Inceu Pop loan - a iacut relatare episcopului Grigorie Maior la Bla]') despre samavolniciiIe acestea, iar Episcopul cu data de 5 Iulie 1776 a reeercat pe comitele suprem - prefeetul - sl Oficiolatul - prefeetura - comitatului Solnocui de mijloc, cu resedmta in Zalau") ca sa puna capat acestor nelegiuiri, dar toate au fost zadarnice, avand de a face cu oliqarchul omnipotent Wesselenyi dela Jibou. Din. procesele verbale comitatense rezulta ea Gheorghe $incai, directorul scolilor gr.-cat., reprezentat Iiind prin advocatul Paul Szentivanvi, a depus la 20 Octombrie 1779 0 planqere") ca inspectorul domeniului baron ului Wesselenvl dela Iibou conturba biseriea romaneasca gr.-cat. din Tranis (ung. Kisgorosz16) in Iolosinja pacinica a intraviJanului scolar Si cere red area prin repunere in -posesiune. Comitatul a decis sa se comunice petentului reilexiile ce se vor da in cauza. Inca tot nerezolvita era cauza Si in anul 1789, cum apare dintr'o scrisoare a marelui Gheorghe Sincai, datata din Zalau, h. 70etombrie 1789 Si adresata Oficiolatului cornitatens ca sa puna capat starf scandaloase cu scoala din Tranis (originalulla Dr. Hie Daianu), Toate aceste sunt documente ca inca in veaeul al XVIII-lea avem scoll in Iunctie pe langa biserici. Dar scoli in intelesul strict al cuvantului, numai sub domnia imparatesei Maria Terezia Si din initiativa ei au ineeput sa Iunctioneze. Urmasul ei, Iosi! al doilea, a eontinuat opera culturala tncepula si, dovada de interesul ce l-a purtat fata de scolile noastre
') Episcopul Tl,nadului. Gdgorie Maior era de origine sa'ajan, din comuna Sarauadul

I) Comitatul Solnocul de mijbc cuprindea urmatoarale cinci pla~i actuale: ZiHau, Jibou, Cehul-Sitvanlei, Supurul de JOB ijll Tal(lnad, din oele zeoe pe care le are azi jude~ul Salaj, era deci aproximativ jurnatate din Salajul de azi.

') Nr. 8300.

TARA SILV ANIEI

21

nationale, este ca la porunca sa, nemuritorul $incai de trei orl a parcurs toata Transilvania, in calitate de director al scoalelor na[Ion ale din toata tara Ardealului, dand rapoarte despre starea scoa.Islor. Sinodul din Bla], [inut in 18 Decembrie 1792, atesteaza, ca nici osteneala, nici lnsasi sanatatea nu si-a stiut cruta Sincai in purtarea oficiului sau (vezi A. P. Ilarian : Viafa, operele sl ideile lui Gheorghe Sincai). Acest interes din partea statului si neostenita ravna din partea lui $incai, a dat impuls multor protopopi ~i multor preoti de pe vremuri, cari provazu]l fiind cu cunostinte mai inalte de pe la diferite teologii mai superioare, sa straduiasca a infirlpa scoli ~i sa Ie asigure subsistenja. Astlel de stari gasim dintr' 0 relatare a protopopului din Nofig datata din 19februarie 1788 ~i adresata Oliciolatului comitatens de Solnocul de mijloc, care 0 public in traducere romaneasca din textul original latin: -Onorat oficiu I Referitor la inaltul ordin dat sub nr. 6809 din anul 1785, ca sa se rid ice scoale najionale, in cari copili atat in cele divine, cat ~i in cele politice (lumestl) sa lnveje elementele de credinia, ~i anumi!i dascali sa He trimi~i la Blaj sa·~i insuseascametcda scoalei primare, unde sa fie condusl de d. Gheorghe $incai, directorul scoalelor najionale din acest mare principat, tnsa aceasta najiune proasta neobicinuita eu sfaturile salutare pa~ rintesti, nu numai nu vrea sa deie salar dascalilor numiti ci i~i opresc copiii obliqati de scoala dela frecventarea cursurilor. Ba ee-l mai mutt, chiar ~i unde se gase~te casa situata pe averea bisericii, potrivita pentru scoala, precum este una in Nadisul roman aproape de biserica, situata pe intravilanul bisericii, in care locuieste un anumit pop a Petre, un batran neputincios ~i pensionar, casa destinate pentru scoala, conform ordinelor mai inalte si ale domnului Vicar ~i al ordinului meu, nu 0 putem da destinatiei, pentruca anumijl corifei sub conducerea unui om de zarva, dealtfel cunoscut dupa nume ~i autoritajilor [udetene, Vaida Vasile, fac piedeci capelanului care se nazueste sa-sl iaca datoria. Pe acest Mtran it sfatuiesc ei sa nu se mute in alta casa, care de altcum asemenea e clad ita pe imobilul bisericii ~i asa 24 elevi bine lnstrultl, cari cunose toate slovele, din cearta dintre popa Vasile Vaida ~i popa Petre eel batran, raman tara scoala. -Prin urmare cu supunere sunt silit sa recerc onor. Oficiu, sa binevolasca a lua dispozlji], ca prin interventia primpretorului pla-

22

TAHA SILV ANIEI

sei, aceasta natlune lipsita de carte, sa fie silita in anumite locuri, chiar cu mijloace mai dure la construirea scoalelor, la contractarea dascalilor, sa-st dea coplii la scoala, iar preotii din Nadlsul-Roman, Vasile Vaida ~i popa Petre cel batran sa se infrane. ei pana atunci, nadaiduind eu toata increderea, raman, Nofig la 19 Februarie 1788, cel mai umilit serv Arhidiacon Ladislau Andreica.« (Nr. 321-178.~4 Oficiolatul [udetean a rezclvat ehestia eu apostila urmatoare: >25 Februarie 1788. Domnului primpretor sa i-se comunice, sa-t steie in ajutor dlui protopop atat la ridlcarea scoalei cat ~i la[sus[inerea dascalului-. Iar textul adreselor este dupa cum urmeaza : -Domnule Primpretor, Referitor la piedeeile expuse inaintea noastra de d. Arhidiacon Ladislau Andreiea, in urma carora nu se poate executa inaltul ordin cu privire la ridicarea scoalel ~i introdueerea tnvajatorului in comuna Nadisul-Roman, vi se Impune d-voastra ca unde vetl fi reeercat de prealaudatul arhidiaeon, sa-l stati in ajutor in mod vrednie, atat eu privire la ridicarea scoalei, cat ~i la introdueerea tnvatatorulul ~i sustlnerea aceluia ~i sa-sl deie silinta ea in cointeleqere cu dv. sa Iace]l ea lnaltul ordin sa alba efeetul dorit l-. -Domnule Arhidiaeon Andreica, Cu refer ire la adresa d-voastra pentru tnlaturarea piedecilor ivite in jurul ridiearii scoalei prlmare din Nadisul-Roman, vi se comunica, ca domnului primpretor inreresat, eu data de azi, indeosebi i s'a concrezut ca, daca ar Ii reeercat de catre dv. in aeest scop, sa va steie in ajutor, atat cu privire la ridiearea scoalei, cat $i la introdueerea invafatorului ei susjinerea aceluia sl sa·~i deie silinta ca in colnteleqere eu dv. sa faeeti ca inaltul ordin, cu siguranta, sa aiba efeetul dorit-. Mai avem eeva date cu privire la scoala din Santau $i anume, Oficiolatul [udejean trimite urmatoarea reeereare prlmpretorului de acolo : «La planqerea d-Iui arhidiaeon al biserieei unite din traetul Eriului, Petre Ungur, ea nu poate desehide in parohia Santau scoala de toate ziIele (triviaIis) in lipsa edificiului scolar, vi se pune in vedere dv. ca tndata ee vi-se va comunica ca se afla loc public pentru cladlreaunui edificiu scolar, sa va ingrijjfi ea sa se cladeasca acolo, fara Intarziere, edificiul scolar. 6 Ian. 1789«. (Nr. 2311). In anul 1810, eu nr. 514, Oiiciolatul [udejean a ordonat tuturor primpretorilor din [ude], ea sa Iaca eonserierea tuturor scoaIelor prlmare, fiestecare din pIasa sa, a invafatorilor, numeIe ele-

'" '" '"

tARA.

SIL VANIEI

23

tilor de ambe sexe, numele parlntilor, nationalitatea pruncllor ~i plata invatatorilor, apoi sa Ie inainteze dimpreuna cu rapoartele lor. In anul urmator totl primpretorii recercati au trimis cele cerute, repetand in comitivele lor porunca primita ~i anume: numele '~colarilor dela 6-14 ani, numele parinjilor, numele dascalllor, plata lor. Ei au cercetat toate comunele din piasa lor, facand 0 conscriere numerica cat se poate de exacta. Totuel rapoartele prezlnta unele lacune privitoare la stare a edificiilor scolare sau a salarizeirii invatatoril or. Dar chiar asa cum sunt intocmite, ne dau intermatii pretloase cu privire la starea invajamantulul din satele noastre depe acele vremuri. lata-le : Primpretorul Bessenyei Aron din Naimon relateaaa urmatoarele : :tVenerat Oficiolat, conform ordinului primit, eu am facut conscrierea copillor obligaj! la scoala, umbland din sat in sat in luna lunie a anului trecut (1S10). clndi atunci in toate comunele am ordonat sa se tntroduca instruirea coplilor, iar in cateva comune parinfii au facut tocmeala cu invatatorii pe urmatoarea plata: de tot pruncul scolar sa-l pIateasca pe an tnvatatoruhn un [umatate de floren, 0 [umatate vlca de bucate $i un car de lemne. Acest salar l-am introdus inca atunci, fara tntarztere in toate comunele din piasa mea, si1ind parinfii ca sa-$i trim ita copiii la scoala. -In decursul lunei August am adus dela Blaj 300 bucaf de Abecedare romanestl pe cari le-arn distribuit scolarilor, cari apoi au inceput a frecventa scoala mai regulat $i cu mai bun rezultat. Unii parinti nici cartlle n'au voit sa Ie prlmeasca. Acestora le-am aplicat batale. Protopopulul din Base$ti dlui Grigorie Pop, l-am scris ca sa impuna tuturor preojllor de sub [urisdlcjlunea sa, sa controleze mersul bun al tnvatamantulul in parohiile lor, ba chiar §i eu le-am impus, lnsa nu spre mare alutor imi sunt, ba chiar spre nici un alutorv Eu, cand numai imi permite vremea, adeseori fac cate 0 vizita scoalelor -din plasa mea.Cu ocaziunea aceea examinez copiii sa ma conving daca cunosc slovele. li manqalu, caci sunt foarte salbattcl, cunoscand ~i eu limba ~i scrisul romanesc. Ca sa se construiasca in toate comunele acuma momentan edificii scolare, e imposibil, insa incetul cu Incetul nu peste multa vreme ne vom realiza scopul propus, mai ales ca acuma incep a se convinge §i parintii ca au gre$it cand au fost in convingerea ca prin invafamantul scolar se face preqatlrea copiilor pentru ca sa fie inrolafi la armata.

24

TARA SILVANIEI)

"La Bla], pe dascalul din Basesti l-am trimis dupa cart], care neavand bani, i-a luat pe camata. Cariile le-a cumparat acolo, in loc, eu un florin si 12 erueeri bueata, iar eu am lasat sa Ie distribuie bucata eu 1 florin si 20 eruceri, asa ca din plusul de 8 crueeri Ia bucata sa se poata aehita de camara banilor Si de spesele drumulul la Blaj. Naimon, la 1 Februarie anul 1811 <, Relatarea primpretorulul Balint Toma, din Blaja Tasnadului, asemenea intereseaza pe cercetatorul tnvatamantulu! din treeut: "In urma poruncii primite dela Ven. Oficiolat, eu am Iacut tot posibilul, cercetand in persoana toate comunele, ca sa se ridiee scoll, ceeace in mare parte mi-a Si reusit, iar eopiii obliqaji de sccala, a iobagilor, pot spune ca cerceteaza scoala regulat. Nu pot afirma tnsa tot asa despre copiii nemesllor, Nemesii nici nu vreau sa auda de ordinele mai tnalte'). Asa sunt nemesii din Tasnad Si din Mecentiu. Nemesii din Tasnad tof si-au seos copiil dela scoala si-l tin pe acasa, iar daca am volt sa-l pedepsese, nu s'au invoit la pedeapsa sub pretext ca rectorul invil1ator al lor nu-l capabil sa Ie instrulasca copiii, ca-l maltrateaza SH bate, deci pan a vor avea un alt tnvatator mai bun,· ei nu-si mai trimit copiii la scoala. Nernesil din Mecentiu spun ca neavand Invatator, coplli nu pot frecventa scoala. Dar aceasta nu-l adevarat, did au un preot Invajat, pe mana caruia daca sl-ar da copiii, ar arata cu ei eele mai frumoase rezultate. Cauza insa e ea unii nemesl sunt asa de incapatana!i si nu respecta legile, mai ales daca stiu ca prin aceasta Iac sange rau bletilor Iunctlonari, -Eu din partea mea am Iacut tot posibllul ea sa pun in Iunctie invatamantul scolar, insa nu va dura mult, mal ales in cornunele romanesti, cari atara de Sarauad sl Blaja, n'au invatatori, numai pe cantori i-am silit sa tina scoala cu elevii, ceeace 0 vor sl face pana ce va da prlmavara, cand nu-l pot forta mai departe, eli trebuie sa lasa si ei la plug si la lucrul campului ea sa-sl poata tinea familia, ei neavand nici un fel de plata, nlci deJa episcopie, nici din aIt loc. Drept aceea rog pe Ven. Oficiolat, ca sa Ie afle din ceva fonduri o plata cat de modesta, sau sa hotarasca 0 plata de fiecare elev, pe care sa 0 plateasca parintii, caci cu salar ar putea sta de scoala cantorii, ba fiind salarlzaf s'ar capata chiar Si lnvajator]. <Preotului catoIic din Mecenfju l-am Iacut observajii de mai
l~

Neme~ii din 'l'iil;mad

fili Mecentiu erau ungurf,

":TARA SIL VANIEI

25

multe ori ca pentru ee fine gol edillciul scolar ? Pentru cenu-l (.edeaza la romani cari promit eel in cazul acesta i~i vor aduee un invatator eu pregatiri alese asa ca ~i pe copiii rcmano-catolict i-ar instrui. "Va rog eu toata supunerea sa-l recercaji pe Eplscopul de Oradea sa cedeze romanllor scoala catolica din Meeen!iu, filndca comuna tntreaqa e romaneasca, iar romano-catolici nu sunt decaf preotul, administratorul dela 0 mosie domneasca si c1opotarul. Oat in Blaja, la 28 Ianuarie 1811.,. Primpretorul Borbely Alexandra, relereaza eu data de 1 Faurar 1811, ca e mare piedeca la instruirea copiilor romani lipsa totala a cartilor, Acum a dat dispozitii pentru procurarea lor, iar dascalilor le-a demand at ca si pana la sosirea abecedarelor sa instruiasca copiii in cunoasterea rugaciunilor. Alii trei vicepretori trimit totl actele cerute, pe langa 0 singura observatie, deaItfel foarte justa: anume, eli daca s'ar alla 0 modalitate sa se salarizeze mai bine tnvatatorti $i daca ar primi copiii, cari n'au mijloace a Ie proeura, in mod gratuit abeeedarele neeesare, ar lua un avant lmbucurator tnvatamantul, cad silinta se afla de ambele parti. Din!?~~~ __~!tele primpretorilor rezulta ca pe teritorul iudetUTiir Solnocul de miiloc s'a aflat, trecventand scoalele rurale, urmatorul numar de elevi:

-

Numarul coplilor de scoala din Comitatul Solnocul demllloc in anuI 1810. .Naiionalitaiea

Romani Maghiari Germani

--.

Baieti
2436

I

I

Fete 361 168 22

I
I

Total 2797 1198 48

I

In procente 69,1 29,7

1030
26 .'3492

I
!

551

4043

,

1,2

100

Sa vedem piasa Cehul-Sllvaniel. Avea 17 eomune, unele amestecate eu unquri, 2 eurat unquresti, Raportul aminteste cu numele pe tnvatatorul Circiu Andrei din comuna Gardani. Mal aminteste ca a aflat invatatorl ~i scoli in regula in comunele Sal-

26

TARA SILVANIEI

sig, Tohat, Chellnta, Vicea, Nofig, Arduzel, Ulciug !1iUUeac fara sa in$ire numele tnvatatorilor $i salarul. Comuna Arduzel, care azi e aproape complect unguresca, era pe vremuri parohie romaneasca. Sesiunea parohiala $i ograda parohiei mai exlsta, asernenea biserica de lernn !1i cimitirul de circa 1-2 jugc\re. cu cruel multe de platra, cioplite in stil bizantin, iar cele 2 -3 familii cate au mai rezistat tentativei de maghiarizare, au serviciul divin la trei Dumineci odata, filndu-le repartizata biserica de filie, parohlel din Benesat. Din eei 24 de elevi Insiratl ca obligati de scoala, 12 sunt de parin]! rornani, pe cari ii pun aici cu numele: Marian Mihai, Vaneea Mihai, Takacs -Iuvon-, MoIdo· van Mitru, Chis 6tefan. Cuceu Flore, Pascutlu Onuj, Mure~an OavrUa. Pop Petre, (feciorul preotului roman), Onos Gheorghica, Trifa Lup $i Barsoc 6tefan. Azi singure familiiIe Tocaciu !1iMure· $an mai exist!. Ceice se tineau de familia Vancea acestia s'au maghia· rizat complect, eu toate ca, in treacat sa fie amintit, - intr'un raport oficial despre dezertorii din tabara rebelilor unguri din 1848, este amintit Si Vancea Urs din Arduzel, care -se ana permanent in tabara lui Urbana comandata de colonelul austriae Urban, in care dealtfel tot in treacat fie zis, - si-a pus nadeht~taJoaJa ,fOJMnhnea din Ardealul de Nord. --~,--~,,,,,, ,,,. '''Co Nadlsul-Roman se amintesc elevii Benta Todor, Benta Oavrila $1 Vaida Oavril!, carl tof trei, frecventeaza scolile din Baia-Mare. La comuna Salatig se amlnteste ca elevul Nirisan roader 'nvata in scolile din Bla], Urmeaza piasa Hodod. Raportul e mai amanuntlt $i face tablou $i despre feteIe obligate de scoala, Din acest raport aflam urmatorii tnvatator! cu numeIe: La scoala din 5a1iste Iunctioneaza Vasile Bogdan, la scoala din Stremt Pop Olig~r, in Odesti Simion Deac-Sas, in Basesti loan Bogdan. In celelalte sate (22) nu se pomeneste nume de dascal, eu toate. ca sunt Insirajl tof coplll obligati de scoala (elevi Si eleve), sunt tnsirate scollle din Hodod, cea unqureasca ~i cea germana, ci sunt in tunctle, insa numele invatatoriI or lipseste. Cu giindul ea nu va Ii lara interes comunicarea tabloului nominal al elevilor scolari romani din comunele azl in parte co.. viir$itoare unaurestt, ca sa se evidentieze ca azl, dupa mal bine de un veac, cum stam cu elementul roman in acele comune, voiu publica urmatoarele . In comuna ungureasca Leleiu erau urmatorli copii de roman obligati de ~coala: Toader Pavel (a lui Vasile),

'-rnc'om~un'a'

TARA SILV AN lEI

27

Filip Ileana (a lui Simion). roader Maria 0, GavrUa), Sabada~ Raveca (alui -Imre-), Toader Mari~ca (I. loan), Pop Paval (I. loan), Cosma Eva (1, Onut), Cosma Vasile O. Stefan), SabouEva $i Ani$ca (1. Alexandru). In raportul din pIasa Sam$udului sunt trecutl numai baetii, care de cati ani e, frecventeaza scoala sau ba? Cari sunt romanl, carl sunt unguri. Despre tnvatator! nici pomaria. In satele unqurestl din aceasta piasa, numarul romanilor sl pe acele vremuri era disparent. Va Ii bine totusi sa stim ca in care cati elevi roman] aveam. In comuna Sam$ud erau raportatl urmatorii -olah vallasuak- (de religie yalaha) : Ceple (Tiple) Niculae, Nistor DaniIa, Polac Gheorghe.Poiac Stefan, Nistor Niculae, Santa Onut, Cornea Stefan, Bobi$ Gheorghe, Ciutan Onu], Ciutan Dumitru, Bobi$ Zaharie. Borbei Ilie, Stefan George, Veres Petru, Hidan Petru, Macarie Onut, Dudas German, Pop Imbre, Hidan Onut, Cuc Petre, Copos Onut, Centea Petre. Muresan Onu], Mure$an Petre, Secrenes Onu], Nagy Stefan, Dersan Gligor, Dersan Onu]. - (28). Aid nu sunt enumerate fetele, prin urmare se poate presupune ca pe acele vremuri comuna Sam$ud era populata cu mutte familii romanestl, car! s'au asimilat latent cu ungurii, carl dominau com una. Asertiunea aceasta e Ioarte bazata $i anume: cand s'au organizat parohiile unite din Sala], sediul protopopesc era designat in una din cele mal fruntase parohii. A$a exista tractul protopopesc al Sam$udului. rapt care evldentiaza ca $i pe vremuri Sam~udul era parohie puternlca romaneasca, Vedem din rapoartele oficiale ca in anul 1810 erau Ioarte multi baef romani scolarl in acea comuna. Biserica de piatra mai exista, romanll Insa s'au lmpujinat. A disparut ca parohie. Nu mai au preot in comuna. In comuna Bogdand, azi complect unqureasca, rapoartele in$ira pe urmatoril scolari romanl : Vida Vasile, Andron Mate!, Torok Iosit, Cobsor Nichlta, Ardelean Petre. Boda Vasile. Tomu] Onu], Todu] Vasile, Pop Vasile, Pop Ilie. lata cateva fragmente din tramantatile culturale ale Romanilor salajeni din veacul al XVIII-lea ~i inceputul celui de al XIX-leal).

-.--N. Red,
I)

A.ct('le originale

amintite

au fest cedate Biblioteoii Universitare

din Cluj.

28
ANEXE:

TARA SILVANIE!

In anna 1747. Felseges Aszszonyunk kegyelmes parantsolattyabul a Melf6sagos Kirallyi Gubernium rendelesebtil, ezen nemes K6zep Sz6lnok varmegyeben es az olah ecclesiak beneficiumi es papok subsistentiaji, fundussa conscribaltatvan azon conscriptiobula kis-goroszloi ecclesia benefieiumi es fundussa exurpaltatott es sine diminutions, augmento, variationeque prorsus sliquali ex eadem conscriptione adodott ki e szerint . Kis Goroszlon. A templom a falu kozepen, napkeletrul az 11tzan altai Darabont Gyorgy, delrol Kretz Samuilla, nap nyvgatrul M6s Luppuj, eszakrlil az utzan altaI Szarka Kratson, mindnyajan meltosagos b(ar6) Bornemisza Pal urfi eo nagysaga [obbagyi hazok es telekeik szomszedtsagokban elegseges cinteremmel, taxa nelkul, Minthogy pedig eddig itten parochialis helly, vagy telek nem volt, kozel excindaltatott, excindaltatott a Ienn megirt Szarka Kratson teleke, mellyet eszakrul a Kretz Vanka, az emlitett m(elt6sagos) lirfi jobhagya haas, nap nyugatr61 Pap Laszl6 melt6sagos b(:1r6)Weselenyi Istvan ur eo natsaga jobbagya haza es teleke terminal. Ezen kivul, mivel itten most is ket pap wgyon, aki egytzersmind mester is, hasonlokeppen kozel a templomhoz a del£el61 val6 soron, napkeletrol Lukats Kratson, meltosagos Weselenyi resz jobhagyi, delrol Kira Janos, nap nyugotr6i Szarka Murgulj, meltosagos Bornemisza reaz [obbsgyok telekei, eszakrul az uttza azornazedtsagiban. Exeindaltatot a melt6!u1.gos Weselenyi reazbnl is, a proportione -ejusdem portionis, hoiott azon pap, vagy kaplan is residealhasson, Szant6 foldgyei a papnak a Naprad felcH val6 fordul6ban a Sza'kadasban, napkeletrul Katrantza Janos, nap nyugatr61 a falu nyilas foldei ssomaaedtaagokban 3 fold 6 veka aUya.: azon inn en napkeletriil Markus Nyisztor, napnyugatrul Erdejan Atyiin-foldei szomszedtsagokban 1 fold 2 veka allya, ugyanazon Iorduloban a Puszta falu hejbon a faluIi.YTIiSfOtQet-kozziili napkeletriil valo vegen a Katrantza JUOD, napnyugatnil vain vegen Lukats Marton f(jldgyei azomssedtsagaban excindaltatott 2 koboL~I1Ya. A N(agy) Gorosz16 fele yaI6 fordnloban Kis Debretzen fe101 a faltiKozollseges foldeibOl szakasztott 3 kobo~!!yll;. , Kasza1l6ja azon fordul6ban a Roina nevezetii hejben ket szeker szenara va16 helly, melly hellyet most mar egeszben ataladtanak a papnak. Berfizeto ember van 45, kik eddig adtanak egy egy napi ~lakat, ket·k6t polturat ; ez utan itt is fognak adni ket-ket veka eletet, A papot hivjak Pap Janosnak unitus. Masikat Pap Gligornak unitus. Mesterseget is ezen pap visel, Egyhazfiat is tartanak fejebiil immunitasban. • basgyat adnak a templomert hoi a faIu, hoi az egyhazfi 4-4 Marjast, a papok semmit nem adnak, E praefata conscriptione die 17-a Septembris 1759. Extradatum per. ~ Ale:xandrum Boloni mp. incliti comitatus Mediocris Szolnok
.

-

~RA

SILVANIEI

29

l-rice comitem, sed eo tum in praefato negotio exmissum conscriptorem. Quod praesens c?pi~ a suis veris originalibus ~enuine de~cripta, cu~ iisdem per nos Iideliter collata et comportata mque onmibus punctis et ol,usnlis conformis suis originalibus comperta sit, testamur hisce .fide nostril. mediante. - Signatum Szamos Udvarhelly, anna 1776; die 19. Aprilis. - .lncliti ?o;:nitatus Sz6lnok Mediocr~s ordina;:ius. index nobilium Franciscus VIrag mp, (L. S.) et Georgius Vetsei, ejusdem comitatus [uratus assessor. (L. S.) Illustrissime Domine L(iber) B(aro) at Oomes Supreme, Inclyta item Tabula Continua Judiciaria, Domini Colendissirni l Favorabilem legibusque ac Regiis Ordinationibus plane consonam in causa Parochi Ianeso Kis Goroszloiensis per Illustriesimum Dcminum Baronem Paulum Bornemisza indebite taxati,et potentiose damnificati ac injuriati, suo 18-va anni curentis ab Inclyta Continua Tabula emanatam resolutionem in paribus cum nova. injuria in adnexa instantia ratione equi novissime adempti iasia» deelarsta 6S condecenti cum requisitione Inclytae Oontinuae Tabulae hisce remitti,/ ut 'cum honorifice; Inclytae Oontinuae Tabulae requisitio cum Domini Baronis pro visore Szamoa Udvarhelyiensi praesente Domino Vice Oomite Donath communioata non modo effectum nullum sortita, quin imo eidem Parocho meo novum damnum et injuria illata subseoutaque sit, dignaretnr Illustrissima Dominatio Vestra et Inclyta Tabula Continua gratiosam resolutionem suam praerecensitam modo viaque legibus et Regiis Ordinationibus praescripta eo affortiori exeeutioni emancipari £acere, atque praefatum Parochum in integrum restituiordinare, quod nempe fundus ille, quem Dominus Baro suum praetendit, tam ex duo bus Inclytae Oontinuae 'I'abulae jam communicatis legitimis instrumentis, quam et ex authenticis inquisitorio relatoriis penes instantem exeuntibus legendo constat parochialis, ac proinde ecclesiasticus esse, non autem collonicalis, talisque Regia Authoritate occasione excisionis fundorum parochialium evasisse. Qui in reliquo distincto cum officiositatis cultu persevere. Iliustrissimae Dominationis Vestrae ac Inclytae Tabulae Oontinuae, Tasnad-Szarvad 5-80 Iulii 1776. obligatissimus servus Episcopus Oregorius Major mpr. . Adresa: Illusbrisaimo Domino Domino W olfgango Wesselenyi L. Ba:onl de Hadad, 1. Oomitatus Szolnok Mediocris Supremo Comiti, Inclytae ItemOontinuae Tabulae Iudieiariae, Dominis Colendissimis - Zilah. Pe dosul documentului. . 809. prae(sentatae) 8-va lulii 1776. - Leota 8-a Iulii 1776. (L. S.) Oonclusnm: ITt hocce negotium finaliter terminari possit,' refle:x:io ab Illustrissimo Domino Querulato petenda, an nimirum fundus pl'aetensus ab antiquo fuerit parochialis, aut minus.

tARA. srtvANIEi
Inelyte Officiolatus!

Ad tenorem Altissimae Ordinationis sub Nris 6809 et 785 olementer emanatae, ut seholae nationales statuantur, in quibus proles, tum in divinis, cum in politicis edooeantur fidei rudiments, certos ae selectee Balasfalvam pro percipiando methodo soholae normalis expedivi ludi magistros, qui etiam a Tit. Domino Gabriele Sinkaij per Magnum hnjna <!> Prinoipatum primae scholae nationalis directorem (I) edocti ac typicis testimoniaJibus confirmati rediere, Verum barda haec natio paternis haud asveta consiliis salutaribus, sed potius durioribns mediis non modo constitutis ludi magistris suam justam conventionaliter dare odunt pensionem, sed etiam suas proles crudiendas a scholae frequentatione pronibent, qnin imo ubi domus in ecclesiae situata pro scholae apta reperiretur, sine 3-ii praejudicio (prout in possessione O. Nadnsd una penes ecclesiam in fundo ecclesiastico reperitur domus, in qua senex aliquis inhabilis ae juxta Altissimas Ordinationes extra curam ponendus Popa Petre residet) tum per Generalem Vicarium pro schola determinata est, cum per me. Verum quidam ooriphsei duce tumultuoso homine fungente ejatis capellano omnibus ali oqnin etiam comitatensibus officialihus potissimo nomine Vajda Vaszali rem imp edit, ac.senem illnm inhabilem manu tenet, ne ad aliam domum in fundo ecclesiastico aeque situatam transloeet sese. Sieque ultra 24 proles per ejatem constitutum ludi magistrum in tantum edoetae, ut omnes litteras jam norint, sine omni solamine propter praefati Popa Vaszali et dicti senis Popa Petre factiones ha(e)rere cogantur. Quare demisse re~uirendum habeo Inclytum Officiolatum, quatenus medio processualium [ndicum nobilium bardam hone nationem dnrioribus etiam mediis in locis determinatis ad extruendas soholas conventionandos ludi magistros, dandas erudiendas BUSS proles, uti at frena. injieienda Popis O. Nadasdiensihus Vajda Vaszali et Popa Petre seniori facere dignaretur ordinationes. Quod dum plena cum fiducia sperarem, maneo Inclyti Officiolatus humillimus servus Ladislau Andreica mp, Archi Diaconus. Nagyhegy, die 19-a Februarii 1788. Adresa: Ad Inclytum Iuclyti Comitatus Szolnok Mediocris cum Kra!lzna et Kovar conjucti O£ficiolatum, Dominos Dominos gratiosissimos. - Zilah. 4:59. Domino eoneernenti Vice Iudici Nobilium, 25-a Fehr. 1788. Domino concernenti Vice Iudici Nobilium intimatur, ut requirenti Domino Protopopa, tam quoad erectionem seholae, quam etiam subsistentiam ludi magistri assistat, Ord. Vice Comes. Haec intimatio Domino Protopopae etiam notificatur. In sequelam expositorum coram Officiolatu hocce per Tit. Dominum Ladislaum Andrika Archi Diaconum impedimentornm, quibus cbstantibus effectum Altissimae Ordinationis in puncto erigendae in

'tARA SILVANIEI

31

Ola.h Nadasd seholae normalis, introductionisque Indi magilltri injungitur ut ubi per praelaudatum Archi-Diaconum, requisita fuerit. Eidem ta$ quoad erectionem attactae soholae, quam etiam introduotionem ludi magism, ejusdemqne intertentionem eo, quo par est modo adsistat, ac ita cointelligenter debitum fiat in substrato Altissimi Mandati effeotum quam oertissime proonrent. Reverendo Domino Arahi Diaoono Andries. Ad repraesentationem Reverendae Dominationis Vestrae fine praepediendorum impedimentorum, qnae circa erectionem scholae normalia Olah NMasdiensis sese exeruerunt, factaro, rescribitur : Domino conoernenti Vice Iudici Nobilinm sub hodierno apprime commissum esse, ut ubi per Reverendam Dominationem Vestram praedictnm in finem requisitu& fuerit, tam quod erectionem attaotae scholae, quam introduction em ludi magistri, ut et ejusdem intertentionem assistere, ae oointelligiter cum Revenda Dominatione Vestra Altissimae Ordinationis eUectum quam eertissime procurare satagat. - Batzoni mpr. Exped. Balint mpr. 10-a Martii 1788. Reverendus Dominus Archi Diaconus Ecclesiarum Unitarum Tractus Ermeljekiensis Petrus Ungur conqueritur seholam trivialem ob defectum domus soholaria in possesaione Szanto erigi non posse, 6X eoque petit assistentiam Officiolatus. Committatur Domino concernenti Vice Indiei Nobilium, ut cum fundus etiam publicus pro erectione domns scholaris adesse referitur, provideat, ut scholaris domus sine mora erigatur et soholare institutum introducatur. Quod Domino Archi Diacono etiam notificatur. Vice Comes. Pe dos: Praea.Ll-a Novembris 1789. Dat. 25-a ejusdem ad pl'ot.231l. Domino Vice ludici Nobilium Steph. KaUran Die 25-ta Novembris 1789. 23\1. Reverendo Domino Archi Diaoono Ecolesiarum Unitarum Tractus Ermellyekiensis Petro Ungurcoram Officiolatu hoc desuper conquesto, quod schola trivialis ob defectum domus scholaris in possessione Szanto erigi non possit; com(m)ittitur Dominationi Vestrae, ut cum etiam fundus publicus pro erectione domns scholaris .dease ref.ratu!', provideat, ut domns scholaris ibidem sine mora erigatnr, institutumque echolare introducatur. Domino Archi Diacono Petro Ungar de dato eodem. Ad expositionem Reverendae Dominationis Vestrae Officiolatui eatenus factam, quod schola trivialis is possesaione SzantO ob deffectum domns scholaris erigi non possit commissum sub hodiemo concernenti Domino Vice Indioi NobiJium abhinc extitit, ut cum etiam fundus publicus pro erectione domus scholaris ibidem sine mora erig:atur. institntnmque scholar. introduoatur. - HarsAny mp, vice notanUl. Exp. Bathori Die 6-a Iannarii 1790. .

o

SOCIETATE

CUl TURAtA IN ZALAU LA SFAR~!TUt VEACULUI TRECUT

-

Gavril TrUu "Cenusa moruior a creiat patria". Lamartine.

I.

In anul 1870 s' a infiinjat la Zalau, orasul de resedinta a [udetului Solnocul de mijloc, azi Salajul (format din iudetele SoInocul de mijloc sl Crasna), 0 scoala norrnala de stat maghiara. Elevii acestei scoli la tnflintare erau in majoritate rornani. La scoala. exist a pe langa alte eatedre ~i 0 catedra de limba romana. Titularul acestei eatedre a fost profesorul GavriI Trifu. Barbat eu frumoase preqatir! profesionale si cu sufletul plin de dragoste fata de neam ~i limba, profesorul G. Trifu se gande;;te, tndata ee ajunge tltularul eatedrei, sa Inliinteze 0 societate de lectura pentru elevii sai, unde viitorii dascali sa~~i tmboqateasca cunostinjele de Hmba sl literatura romaneasca si sa se preqateasca pentru marele apostolat al slujbei de invatator. Societatea de lectura ia fiinta in anul 1872 sub numele de , -Reuniunea preparandiloru din Zelahu>. Conducatorul socletatil a tost profesorul G. Trifu. Scopul acestei societajl era: cuItivarea limbei materne ;;i lnvatarea de cantari blsericestl sl lumesti. In anul 1874 societatea poarta numele lui Gheorghe Lazar. Sub numele de -Socletatea culturala Gh, Lazar» Iunctloneaza neintrerupt pana in anul 1881-83 cand i~i inceteaza activitatea, probabil pentru motivul ca numarul elevilor roman! la aceasta scoala a scazut foarte mult, sau poate $i pentru aite motive, eari momentan ne scapa din vedere. II. In cei 18 ani de existenta Societatea Gh. Lazar, a -preparandiloru din Zelahu> a desvoltat 0 activitate bogata. Din datele

·SILV"ANtEi

ttnut

.ne stau la dispozitle 1) gasim ca in anul scolar 1874-75 s'au ~edinte in Hecare zi de Dumineca.. La aeeste ~edinte s'au l'ecitat in total 33 poezii; s' au executat la vioara ~i la pian 39 bueali muzicale; s'au cantat 6 cantece blsericestl ~i natlonale. . In anul scolar 1877-78 societatea a avut urmatoarea activltate: s'au executa! 62 buca]! muzicale; s'au recitat 24 poezii; s'au eUit 6 dlsertatti ~i s'au tacut 6 lectii model. In anul scolar urmator numarul bucatilor muzicale exeeutate demembrii socletatll sporeste la 66, al recltarilor de poezii la 26. S'au mai citit 7 disertajil ~i s' au Iacut cinci lectll model. In anul scolar 1879- 80 societatea a [inut in total 15 ~edinle, cu program care varia numai ca numar tata de cele din treeut. In anul scolar urmator gasim ca la una din cele 14 ~edinte s'au citit §i 2 lucrar! originale. In 1881-82 societatea a tinut 16 sedlnte. At fi fost interesant sa cunoastem titlul poeziilor recitate Si subiectul disertatiilor citite. Ne lipsesc tnsa datele. Societatea de lectura a elevilor a avut ~i 0 bibJioteea.2) Aceasta biblioteca in anul 1874-75 avea un numar de 33 volume romanesri. fa s'a imboga!i_t in fiecare an. In anul 1871-78 avea 76 volume. In 1879-80: 79 volume. In anul urmator 83 volume, lar in eel din urma an de existenta (18&1-82) biblioteea era Ionnata din 85 volume. In afara de biblioteca membrii societatli aveau la dispozilie $i diferite reviste. Aceste reviste, variind dela an la an, au fost urmatoarele . c$ezatoarea"; -Revista Contemporana- : «Amicul fa· miliei"; -Noua Blblioteca»: <Gura Satului=: «$coala"; «~koala Romana". ered ea nu va fi lipsit de interes sa facem amintireaci ~i despre membrii socletattl. Societatea era tara Indolala un miiloc de educatle ~i instructie pentru elevii romanl. Ar fi natural deci ca membrii ei sa fie numai roman]. Totu~i gasim ca membrii ai societafii $i elevi de alta nationalltate, ba in unii ani elevii neromani sunt chiar mai multi decaf cei rornanl. Din eele ce am putut ana numarul membrllor acestei societiU e urmatorul :
1) A "iI.hi magyar Kir. ;'llami tanit6kepezdt' ertesitoj •. 1871--1888. 1 2) Cf. ~i loan Mu,l.a: Contrlbutiuni 1&cunoa"teroa btblictecilcr rombe,ti ". or8~elor din TranllilV81lia (paull 18 unire) Cluj. 1935. Pag, ·15. .

-----

TARA SIL V ANIEI

In anul 1874-75 societatea avea 19 membri, toti roman]. In anul 1876-77 numarul membrilor era de 28, dintre cari 18 romani, 7 unguri, 2 evrei ~i un polon. In anul urmator societatea avea 25 membri: 11 romani, 12 unguri, 2 evrei. In 1878-79 erau tn societate 17 membri: 9 romanl ~i 8 unguri. In anul urmatoj 10 romani Si 8 unguri. In 1880 -- 81 erau 5 membri romanl ~i 9 unguri, iar in anul din urma a existentei avea 15 membrii, dintre cari 4 romani Si 11 unguri. fara tndolala ca numarul tot mai mit al membrilor romanl a scaaut mult nivelul eocletatll ~i rolul national ~i cultural pe care era chemata sa-I alba.
III.

a societate de lectura romaneasca la 0 scoala de Stat rnaghiara nu a putut exlsta decat prin personalitatea conducatorului ei, care stia sa se impuna in Iata forurilor superioare scolare. 0 astfel de personalitate a fost profesorul Gavril Trifu. Cine a fost G. Trifu 1 S'a nascut in anul 1845 in comuna Sacalaseni din Chioar, din familie de preot. Sl-a facut scoala prirnara in comuna natala, de unde a trecut la Baia-Mare. Aici a absolvit gimnaziul. Liceul l-a terminat Ja Satu-Mare. Ca elev de Jiceu a fost membru ~i apoi presedlnte al unui -Cerc de cultivare propriu romanesc- (ungurescul «OnkepzOkor-). Dovada ca de pe atunci a avut preocupari cuIturale romanestl. 9) A Iacut apoi studii speciale de contabilitate la Academia din Budapesta, un de a fost, dupa terminarea studlilor, o vreme mai scurta ~i Iunctlonar in Ministerul Flnanjelor. In anul 1869-70 se Intiinteaza mal multe scoli normale (preparandii) de stat in fosta Ungarie. Gavril Trifu cere ~i el un post la 0 scoala nou infiintata. Isl da examenele de capacitate la Pedagogiul superior din Budapesta Si este repartizat de in data ca profesor titular definitiv la scoala normala din Zalau, infiintata in 1870. Aid s'a ilustrat prin activitatea sa multilaterala, ocupand cu demnitate catedra de limba romana, matematid ~i stlinte naturale, avand pentru scurta vreme Si delegajla de director al scoalel. Gavril Trifu a Iunctionat la scoala normala din Zalau pana In anul 1889, cand a fost mutat in interes de serviciu (1) la scoala normala din Subotita, Interesul de serviciu nu putea fi altul, decat interesul de a izola pe G. Trifu de Romani ~i mai ales de socie8) O. GhibU: Portrete pedagogic•. Bucur.,ti. Bibl. pt. to~i. PIAK. 77.

· . stt, v ANIll1l

35

,ft. lui

romaneasca din Zalau ~i Salaj, unde tncepea, prin actlvitasa fie un perlcol permanent pentru interesele maghiare ~i deosebit pentru politica scolara ungureasca, care a culminat in faimoasele legi ale lui Apponyi. La subouta G. Trifu a funcjionat pana in anul 1889, cand trece la pensie. Ca pensionar iI lntalnim pe G. Trtlu ca tunctionar de banca tntai -Ja Seini (Satu-Mare), pe urma la Simleul-Silvaniei (Salaj). In anul 1900 G. Trifu este ales ca director al scoalel primare a cReuniunei femeilor romans SaHijene~ din Simleu. A stat in aceasta slujba pana in anul 1906, cand s'a retras din cauza varstei prea inaintate. Moare in anul 1912. Activitatea lui Gavrll Trifu a fast multllaterala. fa nu s'a mJrginit numai la catedra de prolesor, ci a trecut departe in afara de zidurile scoalei. Barbat cu multa dragoste pentru neamul din care facea parte, s'a nizuit, ca dascal, sa sadeasca in sufletul elevilor sal iubirea de neam pan a la sacrificiu, iar ca intelectuaI roman s'a straduit sa tina aprinsa faclia constilntei nationale in sufletul Romanilor dela marginea teritorului locuit de neamul nostru. Nu a existat societate romaneasca in Transilvania ~i in special in Salaj, in cadrele carela sa nu Ii activat Gavril Tritu cu spiritul lui neastampatat. cAstra", "Soc. pentru crearea unui fond de teatru roman-, -Reunlunea femeiIor romane Salajene~, -Reuniunea invaiatorHor romanl salaleni-, a caret vlcepresedinte a fast intre 18741889, au avut in Gavril Trifu un membru de seama ~i un reprezentant constlent. fl a convocat ~i prezidat la Cluj adunarea de constituire a «Aliantei tnvajatorllor gr. cat. din tara» Si a intocmit proectul de statute al acestei -aliante>. La adunarile generale ale Reuniunii invatatorilor salajeni G. Trifu a [lnut mai multe conlerlnte pedagogice, cari n arata ca pe un pedagog real. A~a a disertat Ia adunarea generala din Bocsa, Unlmat, etc., tratand urmatoarels probleme: -Lipsa, folosul ~i modul infiinfarii forurilor scolastice-: cCre$terea ~i instruirea Ietitelor-: -Lipsa Si miiloacele crearii bibliotecilor populare ~i scolare-, tot atatea probleme cari par actuale $i azi prin cuprinsul lor. ') Gavril Tritu a activat ~i in ziaristica. A scris mai multi articoIi politici ~i scolarl in diferite foi romanestl, A fost membru in redactia cGazetei Transllvaniei>, in care a scris sub pseudonimul
4.> O. Ghibu, 1. c,

36

tARA

SILV AN11m

protopopului Teodor Pop din Ortelec. Aceasta pentru a nu fi persecutat de autoritatea scolara, care nu vedea cu cu ochi buni activitatea najlonala alui Gavril Trifu. A redactat el tnsusl 0 revista clnfJataforul Roman", care tnsa n'a avut viata pre a lunga. A seris in 1880 cAnalele,. Reuniunei lnv. rom. salaien], Iar ca profesor a seris cateva manuale didaetice: -Carte conducatoare Ia propunerea calcularll in scoala prtmara-': -Contabilitate simpla pentru scoala poporala si popor> ;6) -Magazia de exemple> auxiliar la propunerea aritmeticii in scoala prlmara.") Tot lui G. Trilu i-se datorests capitoJul -Din trecutul sl prezentul invatamautului poporal din Sala]-, capitol care face parte din -Schija monoqralica a Salaiului- intocmita de Dr. D. Stoica si 1. P. Lazar sl aparuta din prilejul adunarii generale a asociatiei «Astra» tin uta la ~imleu in 1908. 7) Lucrarea e de mutt epuizata Si e pana azi singura monograiie romaneasca ee s'a seris asupra SaIajului. Gavril Trifu a fost un distins carturar, un pedagog de seama ~i un vrednie reprezentant al najionalismului in Sala]. Aetivitatea acestui barbat de seama este vrednica de remareat Si de a Ii amintlta, pentru a aduce in aeeasta forma lin omagiu memoriei lui.
IV.

Societatea de lectura G. Lazar n'a fost lasata exclusiv in grija conducatorului ei. Putinil romani carl erau pe-atunci in Zalau, sau eari aveau legaturi mai multe eu aeest oras, s' au interesat eu multa ealdura de bunul mers al societatii. Trecand peste Incurajarea morala, pe care i-au dat-e prin participarea in numar mare la sedintele festive pe cari Ie aranja Si mai ales la serbarea de ineheierea activitatii anuale, multi intelectuali romanl au eontribuit cu sume de bani, din carl s'au dat premii elevilor, cari se dlstingeau mai mult la societate Si faceau progres mai mare in limba Intre cei ce au ineurajat progresul in limba romana la fosta ocoala normala unqureasca din Zalau, contribuind eu surne de bani pentru scopurile societafii gasim intre alUi pe: loan Pop, proprletar, Gheorghe Pop de Basesti, Emeric Pop advocat, Dr. loan Nichita advocat, Andrei Cibensky advocat, Teodor Nichita portarel,
5) Gratian MlI.rcuf;!: "Un necunoscut populsrteatcr al contabilitll.tii". Revista pentru Comer~ ~i Contabilitate, Bucurestt Nr. 7-8-1938. e) Cf .• ~coala NoastriL" ZiUau. A.nul VI. No. 3-4 IIi O. Ghibu, l. c. 'l) Dr. D. StoieR ~i L P. Lazar: Schita monografica I!. Slilajului. ~imJeulSUvamai 1908. Pag, 6.

romana.

I!A

SILVANIEI

37

~rtdrei Cosma pretor, Teodor Pop protopop, Gavril Trifu profesor, Dumifru Suciu adv. stagiar, Valentin Pop Iunctlonar. Am amintit aceste cat eva nume pentru a eterniza memoria acelora, carl au stiut sa [ertleasca pentru propasirea acestui neam, atunci cand era mai mare nevoie de sprljin. Dar mai ales am facut amintire de ei, pentruca ei au inteles pe deplin rolul important pe care-l avea 0 societate culturala in Sala] Si mai ales in Zi1lau, pentru viitorii tnvatator! romani.

V.
Nu vom exaqera niei un moment importanta soeietafii culturaJe de care ne ocupam, Incadrata in vlata culturala romaneasca, chiar Si numai a celei din Transilvania, dela sfarSitul veacului trecut e neindoios ca activitatea societatil cOho Lazar> a normali~tilor din Zalau e absolut disparenta. Daca vom sltua insa aceasta activit ate in Iocul unde ~i in vremea cand s'a deslasurat, atunei importanta societath din chestiune vacreste enorm. Nu voiu insista aci asupra 30cietatii romanesti din Salai ~i asupra caracterului ei din punct de vedere national. Tin sa constat tnsa, alaturi de toti aceia, eari eunose istoria naticnala $i culturala a partllor aeestora, ca societatea -Oh. Lazar> a avut 0 lmportanta covarsitoare. Chiar daca a avut putini membri romanl, prin activitatea desfa~urata in eadrele ei s'a sadlt in sufletul acestar membri dragostea de neam ~i limba. La randul lor membrii sOcietafii aiunsi dascali in diferite eomune din [udet, au aetivat romaneste. Activitafii lor se datoreste in buna parte fapful ea limba roman ease a s'a putut pastra in partile aeeste ale romaniamului, unde urgia asuprlrii era mai mare ~i primejdia desnatlonaJizarii mai arzatoare. Chiar daca n'ar avea aIt merit, eele amintite sunt suficiente motive, pentru eari sa merite sa faeem amintire despre aeeasta societate. Para tndoiala activitatea ei este 0 pagina dintre eele mai lumino~se in Istona culturala ~i nationala a Silajului. Ic.__.- ... ~. Dar Societatea de lectura a normalistilor din Zalau se situiaza toarte bine ~i in mare a miscare national-culturala din Transilvania de dupa J867. Pramantarile politice din a doua [umatate a veaculul trecut, dictate de reinvierea Ungariei, de acum in Monarhia dUalista, cand protectla imperlala Ii se retragea Romanilor, iar participarea la viata politica trebuia sa inceteze, urmand prigoana spre

38

TARA SILV ANIEI

desnationalizare a tot ee-l romanesc, se impunea stranqerea randurllor, pentru a afirma dreptul national. Din aceste Iramantar! a rasarlt revista «familia», care a jucat un rol important in viata noastra cultural a si literara. Pe urma acestor iramantar! s'a cautat organizarea culturala in scoli si Inliinjarea de societa]i de leetura, cari cautau, peste granita Monarhiei, legaturi cu Romanil Iiberi, pastrand astfel stransa unitatea suileteasca cu acele par]] libere.") Nascute in astfel de imprejurarl, societatile de lectura ale scoalelor secundare au avut un rol covarsitor nu numai cultural, ei si national. Gasim asUel de socletati in Blaj, Beius, Oradea, Satmar, Sighet, Lugo], Caransebes etc. Alaturl de ele si, --- chiar daca nu de lmportanja lor, - sta cu cinste, lucrand pentru acelas ideal Si societatea de lectura a normalistilor din Zalau. Modesta, cum a fost, ea si-a avut totusl rolul ei, in vremea cand a existat. Societatea -Gh, Lazar> e vrednlca de cinstea noastra.
Leontin Ghergar'iu,

8) N. lor,a:

lilt. lit. rom. eontemperane,

Bue. 1934. Pag. 40-41.

PROBLEME ECONOMICE IN LEGATURA CU STRUCTURA GEOLOGiCA A pAMANTULUI SALAJENESC Unirea din anul 1918 a pus ~i in Sala], -'- ea de alUel tn foata TransiIvania, - la ordinea zilei rezolvirea numeroaselor probleme risarite prin eliberarea de sub stapanirea straina Si prin Iaptul ca, noi Romanl] Intrand in drepturile noastre atramosestt, am devenit elementul de eondueere al noului stat. Era normal ea, in sclutlcnarea tumultulul de chestiunl, cari toate erau imperios tndreptatite, sa se faca 0 ierarhizare. Punerea in Iunctlune a noului aparat de stat, - operatlune foarte complexa Si sabotata fatis Si in talna inca mult timp de loStii stapanitori, -- s'a facut cu 0 repeziciune uimitoare, datorita splrltului de inalt patriotism Si calduros avant al conducatoriJor si intelectuaJilor, cari de multeori au adus jertfe pan a la lepadarea de sine. A urmat apoi consolldarea Si desvoltarea institutlunllor, carl au pastrat mai mult fiinta noastra nationala : biserica si scoala, lntr'o nobili emulatiune, toti conducatorf! Tarii Silvaniei din ultimele doua decade sl-au facut a chestiune de conStiinta din a se pune in fruntea actiunel de a ridica sfinte locasurt Atotputernicului Sf scoll in fiecare sat, in numar mai mult decat lmpunator. Inchinare, Tugdciune $; lumind, iata caracterul inceputuriJor noului stat al Romanilor, stravechi pe aceste plaiuri Avantul cu care bunul nostru popor a raspuns la chemarea pentru reaIizarea primelor postulate ale unei vieti de progres: credintd $i culturd, se poate compara cu cele mai minunate acte de entuziasm, pe cari le~a inregistrat vreodata istoria pe rAboajele sale nepieritoare ... Paralel cu munca uriasa a zamisllrel Si tntarlre] asezaminte lor de ordin spiritual, s'au pus temeiuri Si unei vieti intensive in ordinea economics. Cal de comunicatli, rajiune Si metode noui tn .agrlcuIturs, indiguiri de raur], infiintari de cooperative pentru nevoile de credit, productiune Si consumatle, concentriri de bancl,
e.
M

TA.RA ------------~--- SILVANJEI

eonstruiri de edificii publice $i case particulare pana in cele mai mid sate, sunt jaloanele fixate de eel 20 de ani triUti in tara noastra llbera. Gospodarli model, - docurnente vii de priceoere sl hArnicie ale plugarilor salajeni, - sunt asezate in [urul bisericei, scoalel Si a primarlel noui. lata irnaginea cea rnai dela sine VOfbitoare asupra drumului facut spre progres §i civilizatie, Intr'un timp asa de scurt, de un nearn inzestrat cu cele mai luminate in-· 5u$iri. In cadrul acestor preocupari, cad necesitau atat de multi cheltulala de energie, aproape nu a existat in Salaj barbat de condueere, care sa nu-sl fi pus Si Intrebarea : exista oare conditiunt naturale # economice, cart ar face posibila ~i crearea unor industrii in a«ste pdrti, cart, alaturi de stramoseasca agricultara, sa contribuie fa desv-oltarea,: n toate directiile, a regiunei. i Cele ce urmeaza doresc sa dea un raspuns, fara de niei 0 pretentiune de §tiinta pura, acestei intrebar], care, pe langa multip\ele ocupatlunl, l-a framantat, lara incetare, pe scriitorul acestor rand uri. Industriile, cari extrag, prelucreaza sau tntrebuinteaza zacaminte de ordin mineral, iau fiinta, de regula, acolo unde: " 1. In subsol exista cantitatl suficiente de bun uri minerale, - $i 2. Cand conditiunile generale economice: mana de lucru, transporturile, piata, finantarea etc., sunt prielnice, iar regimul special politic-economic lncurajeaza $i protequieste asemene intreprinderi. Struetura geologica $i. zacamintefe cari Ie contine pdmiintal sdldjenesc. La intrebarea, daca in subsolul Salajului se gasesc bogatii minerale masive, se poate raspunde numai dupa ce se cunoaste mai deaproape structura geologica a regiunei, cum $i tmpreiurarile carl au determinat forma rea zacamintelor, Din studierea lucrarllor de ordin geologic, cari in cursul ultimilor 50 de ani prezlntadate asupra pamantului salalenesc, comparate ~i complectate cu cercetari personate, se desprinde minunata opera, tare ne arata cum s'a format regiunea, de care sun tern legall cu toatefibrele mntei noastre. Chiar §i profanul neintrodus in tainele stiinjel pamantutui, se lzbeste de atatea ori de lucruri, cari ii demonstreaza ca aici, unde tralm, unde ne ducem rosturile vietH noastre, candva trebuie ca a fast 0 alta lume. In albia raurilor, in rnarginiIe dealurilor, talate de drumuri sau de paraie, apar argile sau nlsipuri pline de scoici, cari normal nu se gasesc decaf in mari sau lacuri. Pe ses pluqu]

i

'l'A.R:A SrLVANIE~

scoate uneori pietre (btcasai, piatra pucloasa - cum Ie zice tn sa.laj), carl de regula nu se alia decat in paralele sl valle de munte. In muntl se despica stanci de culori bizare pline de Iluturasi sellpitori de mica, carl starnesc iluzla prafnlui de aur... De unde vin toate acestea, cum s'au asezat ele in maruntaiele pamantulul, ee mana malastra le-aoranduit in cumpana Injeleapta, ee se intampla. in adancimile deasupra carora umblam, locuim ~i traim .•. 7 Sunt tntrebari carl mereu zbuciuma, mereu chinuie mintea cercetatoare. SalajuJ, asa cum nl-se infatiseaza privirilor mangaitoare, eu sesuriboqate in partile campiei, cu val largi si pline de sate harnice, cu deal uri, podlsuri cultivate sau pasunate, cu muntl tmpadurlti, este rezultatul Tramantarllor, cari s'au petreeut in scoarta pamantului din aceste par!i si al actiunilor de transformare de tot felul dela inceput ;;i p~ma in ziua de azi. Cele mai vechi Iormatiunl geologice, pe cari se reazima pamanful Tarii Silvaniei, sunt complexul de roci, numit: sisturi cristaUne. Spinarea munjilor Ccdrul, a dealurilor dela Cheud ~i Tlcau, M~sesul, Rezul, Magura $imleului, lnaltimile dintre Cosei+Samsud-> Hodod, sunt formate din aceste sisturi. Lor Ii se datoreste pitoreseul muntos al Salaiului. Desi inaltimile nu tree peste 0 mie metri . (Magura Priei 989 m.), Iaptul col maslvele se ridica brusc dintr'un mediu tnconiurator de circa 200-220 m. tnaltime generala, eu pereti prapastio;;i, aproape verticaIi, Salajul are aspectuJ unei regiuni clasice muntoasa, Aceasta f-a determinat pe academicianul indragit de Irumusetile pamantului romanesc, (on Simionescu, sa boteze $imleul-Silvaniei, tntr'o minunata schita de drum de: -Brasovul Nordului ... » Sisfurile cristaJine din Sala] se compun din argile verzui presate, dispuse in foi subtirele (fiIite clorltoslsturi), cu Ientile de cal.care Si grafite, strabatute de fiIoane de evart, presarate eu mica alba sl lnlectate eu magme granitice, cari consolidate pe dlrectla Iollor dau nastere unor masse considerabile de gneisuri oculare, cu cristali mari de Ieldspati. $isturile cristaIine din Sa!aj tormeaza trecerea dintre cele din Muntii Bihorului ~i Mun!ii Vlhorlat-Outinului. Ele sunt roci metamorfice, carl s'au format din framantarea arqllelor formate in marile mai vechi, eu care prilej au fost strabatute de magme si au fost presate pana ee au primit structura dispozijlei in foi subtire. La tot cazul muntil eristalini din Sala], sunt rezultatul miscartlor de tncretlre, la cari a fost supusa scoarta pamantului din acesteparti.

TARA SILVANIEI

Era in care s'au format nu se poate stabili cu preciziune. Sunt o seami de ratlunt, cari fac a se presupune ci ei au un sambure chiar din cei mai vechi muntl, - muntll Hercinici, - pe~e cari se revarsi in era secundara, - cretacicul inferior, - noui pituri metamorfozate Si se petrece 0 actiune noua de tncretire Si ridicare. Astlel marile din cretacicul superior gisesc in Sala] muntii cristalinl Iormati, tncretiti, asa cum ii cunoastem azi. Se poate deci preciza cu certitudine: - sisturile cristaline sunt formate tnainte de cretacicul superior. Subt raport practic sisturile cristaline nu prezlnta vreo tnsemnatate de 0 pre a mare importanta, Totusi ele sunt utilizate in fundatiile Si chiar peretil caselor. Cetatea lui Bathori, cu zidurile tmprejmuitoare, sl manastlrea caluqarilor mlnoriti dela Simleul-Silvaniei, vechea cetate a Valcaulu! etc. au Iost zidite din blocurl de sis4tr.i cristaline, asemenea sl ruinele celor doua cetati depe Magura Simleului sunt tot din acest material. Se mai uttlizeaza ca pietrls pe soselele locale, in care caz daca se aleg partlle cu cvarturi sau gneisuri, se obtine un material relativ bun. In schimb filitele argiloase se descompun repede Si contribuie, Si ele, la noroaiele -prietenoase- ale pitorescului nostru [inut. In seria sedlmentara, peste sisturlle crlstallne, urmeaza in cateva puncte izolate cvartite rosii, asemanatoare cu Verrucano-ul permian, dolomite Si calcare negricioase (triasic 1), apoi gresii de culoare rosie si conglomerate (pe Mese$ la Zalau, Valea Ragului intre Buciumi Si Starciu), cari probabil apartin tot Cretacicului superior. Asemenea sunt a se considera tot de aceasta varsti 0 seama de argile rosll sl pestrlte, cari apar asupra cristallnului, la Giurtelecul-Simleulul, Iibou etc. Dovada incontestabila a existentel marilor din CretacicuJ superior (Gosau) in Sala] ne-o da insa Iormajlunea unor bancurl de calcare marnoase din Dealul Nordului, deasupra Zalaului, $i alta din Varful Ascutit tot de acolo, in cari se gasesc Iosllele lui Hippurites cornu Vaccinum Br., dilatatus, sulcatus §i diteriti Amoniti... Calcarele aceste cu Hipuriti sunt tntrebulntate in Zalau, ca material de pavaj. Era temara este determinanta Si pentru geologia Salajului. Depozitele paleogene, asezate la Est sl Vest de Iibou, dovedesc ca muntele crista lin a disparut prin scufundare in aceasta regiune, probabiI inca in Cretacicul superior. Golul format a inceput sa fie umplut de tormatluni de apa dulce. Argile rosletice, conglomerate ~i gresii in alternanta cu tufuri calcaroase, in carl Sf ana scoici Oi

TARA

SIL VANIEI

4:3

plante (Chara) de ape dulci, sunt asezate in grosimi eonsiderabile, eeeaee denota exlstenta unui lac inchis de 0 durata lunga, imprejurare ce s'ar potrivi faptului ca in regiune exist a argilele ro~ii specifice lungii perioade continentale deIa slarsitu! cretacieului. Intinderea acestui lac, care s'a format poate inca in Cretacicul superior, nu se poate stabili, ramanandu-ne din el abia cateva urme. In urma miscarilor urlase cari framanta toata scoarta pamantului in tertiar, se arata ~i in Sala] schtmbari radicale. Aproape toata regiunea se sculunda, in adanclmile formate penetreaza ape marine. Valurile marllor bat coastele insulelor, cari corespund muntllor tnaltl de azi. Mese~ul, Rezul, Codrul, Magura Simleului sunt singurul uscat in aceasta epoca. Restul apa ~i iara~i apa, Depozitele marine apartinatoare Eocenului sunt foarte frumos descoperite in taetura care 0 face Somesul in dealurile din regiunea Iiboului. Seoici ~i alte rama~ite fosile apartinatoare faunei marilor se vad aici in complexul de strate de 0 grosime conslderabila. Subt raport geologic se constata existenta a doua etaje distincte corespunzatoare Lutetianului ~i Bartonianului cu rama~ite pale ontoJogice caracteristice (Nummulites perforata si intermedia etc.) foarte bogate si interesante. Pentru Iormatlunlle eocene din Salaj este earacteristic Iaptul ca ele denota 0 situatiune de coasta, unde depozitele arata intreruperi datorite oscilatiunilor de inaintare $i retragere a apelor. Intr'adevar intre stratele provenite din depuneri de catre ape marine se gasesc zacaminte puternice de gips $i roci eu seoici de ape dulci. Existenta acestora nu se poate explica altfeI decat ca, pe Iungi intervale de timp, apele marl! s'au retras, iar sarurile din depozitele ramase ne uscat, in urma evaporarli apei, s'au concentrat. In locurile mai joase s'au adunat din ploi $i paraie ape dulci, in cari au trait scoici, melci etc. Acest fenomen se repeta in mai multe randuri ~i va continua a se repeta ~i in oligoeen. De aici se explica varietatea de tormatiunl, carl crelaaa din imprejurimile Iiboului un tel de regiune model pentru studii geologice. Ollgocenut prezlnta tot aceleasi fenomene de oscilajiuni ca ~i eocenul, cu tendinja de a prelunqi in partea superloara perioada de uscat. Pot Ii remarcate etajele clasice: Ligurianul, Tongrianul ~i Chatlanul, care din urma se prezinta cu un facies de apa dulce, epoca de uscat cu importantele zacamlnte de carbuni din valle Agri[ului, Almasului

Pentru a ne da seama de varletatea Iormajiunilor in oligocen

~i a Somesului,

'l'ARA SIL V ANIEI

$i de schimbarile de climat $i viata, carl s'au petrecut in acea epoca in SaIaj, vom da un rezumat dupa rezultatele cercetarilor. Seria oliqocenica tncepe cu marne calcaroase, eu Iosile de seoici marine si cu rama$ite de Corall. Decl marl ale carer ape au avut temperaturi ridicafe, in eari au trait colonii de coralieri. De aici concluziunea ea Salaiul avea un c1imat de regiuni tropic ale. Peste marnele aceste ca1caroase, - cari tmpreuna cu eelelaIte marne calcaroase au 0 mare importanta economica, - urmeaza strate compuse din argile albastrui, amestecate cu marne, in care se sasesc fosile caracteristice pentru apele salmastre. Oeci apele marll sunt amestecate cu ape dulci, ceeace inseamna ca marea s'a retras ;;i a lasat in urma lacuri in cari apele marine se amesteca cu ape dulci, Tot intre aceste strate apare primul sirat de carbuni, insotit de strate de gresii de apa dulce cu scoicile speciilor : Planorbis, Melanopsis, Congeria etc. Si Iructe de Potamogeton. Carbunii, scoieele, aceste frude tnseamna exlstenja unei epoci de uscat in- ape dulci cu temperatura rldicata care a dat nastere veqetajiei bog ate din care s'au format carbuni. Formajlile acestea continentale iara$i sunt acoperite de roci nlslpoase, cu pietrlsurl, marne, argile pIine cu resturi de moluste marine Si in cari apar bucatl de trachit. A$a dar iarasi 0 inaintare a marll, in care cad primele materii eruptive. In faza aceasta a oliqocenului in cepe deci activitatea vulcanica in regiunea SalajuJui. Urmeaza apoi slsturile marnoase Si calcaroase, caracteristice oligocenului, cu solzi de peste, Meletta crenata, semn de ape marine. Peste aeestea urmeaza iara$i strate cu ape salmastre, iar in nartea superioara a oligocenului faciesul de ape dulci, cu zacamintele de carbuni. Din aceasta foarte sumara deseriere se poate vedea la ee os· cllatiuni geografice a fost sup usa 0 parte a Salajului in oligocen. Seria neogenului lncepe cu strate apartinatoare medlteranului inferior compus din conglomerate, in cari sunt bucatl soli de de andesite. Apar mal mult in regiunea Zalau~Moigrad·Poptelec·Mirsid. Stratele apartlnatoare mediteranului superior sunt foarte masiv reprezentate in Salaj. Ele arata ca aici a fost 0 mare tntlnsa, in care s'au asezat cenuslle Si alte materii vulcanice, provenite din vuJcanii cari tunctionau in apropiere. Salaiul in aceasta vreme este deci iar;l$i tot 0 mare. 0 ramura a Mediteranei de azi, care ocupa pe atunci toata campia romana, unqara, mijlocul Ardealului etc. Rocile principale sunt tufurile dacitiee, gipsul, gresii sl nisipuri eu fosile aparjinatoare speeiilor Ostrea, Pecten etc. TufuriIe $i gipsul

45
se gc'isesc in cantita]i foarte mari, indeosebi in regiunea dintre Magura Simleului ~i Mese~. Sarmatieul este reprezentat prin ca1care ca MOdiola Volhynica, Cardium plicatum, la Cehei, fize~, Plopls etc. Pliocenul ~ste J~ICatuit din complexul de Iormatiunl aparjlnatoare Pannonlc-Pontlculul, compus din roci argiloase, nisipuri ~i-gresii slab clmentate cu Iosile cari s'au format in lacuri cu ape dulci. Deci dupa retragerea Marii Mediterane, aici raman lacuri cari din ce in ce se indulcesc $i au ca locuitori scoici Si melci, ale carer ramasite pot fi adunate pe toate podisurlle dintre dealurile Tasnadului - Magura $imleuluiMese~-Rez ~i Codru. Podisul la Vest Si Nord de Magura $imleului contine intinse strate de Jignit (Bobota -$arma$ag-Ip-Supiac), asemenea Si podisurlle dintre Supur Si Cehul-SiIvaniei (GiurteleculHododului). Cvaternarul este reprezentat prin loes, dune tnradacinate (Carei, Valea lui Mihai). Terase cu urmele omului preistoric (Glurtelecul$imleuJui, Dersida Mica etc.) Argile galbene in aJbiiJe vallor. , Roci eruptive. S'a amintit ca cele dlnta! rama~ife de roci de origina eruptiva se gasesc in regiunea Iiboului, in strate Ie Oligocenului mlilociu. Aceasta ar insemna ca undeva in apropiere au fost vuIcani activi. De fapt in hotarul MirsiduJui exista dealul Poguiorului campus din trachite ~i Mdgura Moigradului cu Dealul Pomdtului, unde se gasesc ruinele cetatii Porolissum, cari sunt compuse din andesite. Toata parte a aceasta are infatisarea unei regiuni vulcanice cu aspecte foarte romantice. Pacat ca drumul care trece prin istorica Poarta Mese$iand a ramas neglijat sl nepracticat asa de multa vreme. EI ar deschide cele mai minunate privelisti Si ar lega in linia cea mai scurta VaJea AgrijuJui cu Valea Zalaului. Rocile vu1canice aici tormeaza masive puternice. De alta parte cenusile vu1canice, cari au putut sa provina deJa eruptiunile vulcanilor de mal sus, cum Si din Vladeasa Si Gutin, s'au depus in apeJe Marii Mediteraneului superior, cum am amintit mai sus, dand nastere tuIurllcr dacitice. In Sala] Iormeaza dealuri intregi (Benesat, Poptelee, Mirsid, DealuJ stant dela Simleu). Vulcanii cari au produs aceste materiaJe au Iuncjionat din Oligocenul mijlociu pani in Pontic. Tectonica. f'ramantarlle din scoarta pamantului, pe care este asezat Salaiul, au produs in interior 0 seama de linii de fracturi - Ialll, - dealungul carora s'au ridicat muntil Si s'aucobortt campiile. Asemenea s·au produs 0 seams de tncretituri. Aceste vor avea 0 speclala importanta subt raport economic.

l'ARA
Consideratiuni

SIt V ANlmt

de ordin economic

Trecand intr'o sumara ~i fugara privire structura geologica a pamantului Salajenesc, urmeaza sa examinam latura economica, care s'ar putea rezima pe contlnutul de bun uri minerale din subsolul regiunei noastre. Intr'o dare de seama din 1879 asupra rldicarilor geologice facute cu un an inainte in partea de rasarit a Salajului, geologul Dr. Carol Hofmann, unul dintre gloriile Institutului geologic dela Budapesta, dupcl ce subt raport stllntlfic face un stu diu meticulos ~i foarte serios, ajunge la concluziunea practlca : -reqiunea, - subt raportul materiilor utilizabile - nu poate fi in~iruita intre cele mai blnecuvantate=. - Marturisesc, ca aceasta constatare mi-a ratezat mutt entuziasmul tineresc cu care urmaream la facultatea de ~tiinte toate problemele cari aveau vreo reterlnta la Sala]. Cu vremea, trecand in afara de scoala budapestana si prin Institutul geologic cu renume mondial din Bucuresti, vazand la universitatlle ~i institutele din lumea mare, in Franta, Germania, Italia, in tarile Balcanice, in orientul apropiat lucrari de specialitate, cum ~i sute Si sute de diferite exploatari miniere, aplicajiuni practice, ba soarta dandu-ml Si favoarea sa profesez dela catedra Politehnicei din Timi .. soara tocmai $tiinta zacamlntelor $i sa ma pot pune la curent cu cele mai noui descoperiri, am ajuns sa-mi remaniez conceptla preconceputa a celor dinta! tinerete $i sa cred, ca Salaiul este 0 regiune cu importante poslbilitat! economice. Totul depinde insa de masura. Cine iSi inchlpule, de pilda, ca se poate crea aici industria miniera in proporjlile celei din Valea- Iiului, sau un centru al gazului metan, ca in regiunea Media$ului etc. desigur, ca se tnseala. De aici tnsa, pana a se crede ca nu-l nimic de Iacut, este 0 mare departare. Dar sa luam lucrurile pe rand. Bunurile minerale cari sunt sau pot fi descoperite in sanul pamantului salaienesc, in vederea utilizarii pe scara mai mare, sunt urmatoarele, in ordinea pcsibllitatllor mai apropiate: 1. Carbunl. 2. Materii pentru ciment. 3. Gips. 4. Materii pentru pavarea soselelor. 5. Gaz metan, petrol, asfalt. 6. Materiale de construcjie, caramidari]. - Sa Ie examinam pe toate.

TARA

SILV ANIEI 1. Carbuntt.

47

Carbunii din Sala] pot Ii grupafi in doua categorii : a) carbuni bruni de varsta oligocenica, b) ligniti de varsta pliocenlca (daclan). Scopul articolulul prezent nefiind de-a face un stu diu geologic sau minier de specialitate, nu vom intra in detaliile, cari pot fi aflate in literatura de specialitate sau in expertizele diferitllor practicieni. Vom accentua numai ce poate interesa marele public cult ~i pe totl cari ar dori sa alba 0 ideie asupra posibitatilor noastre . salajene in lumina descoperirilor mai noui sau a condltlllor economice speciale. aJ Carbunl! bruni din Sala] au toate Insusirile unui carbune bun. Compozltta chimica, caloriile etc. iI fac sa fie cerut ~i lntrebuintat de catre caile ferate si industrii. T01uSi intreprinderile miniere cari s'au angajat in mari investitiuni cu exploatarea din aceste parti, au trecut toate dupa epoci de tntlorire, prin taze de crize. Unele au incetat de-a Iunctiona, altele au fost supuse la tot felul de schimbarl. In momentul de fata Soc. -Petrosanl-, - cea mai mare ~i mai serioasa intreprindere carbonlfera din tara - este pe cale sa intemeieze aici lucrari bine concepute, la adapostul grijilor pe can antecesorii Ie-au avut. Simpatia ~i nadejdlle de bine a tntregel regiuni a Ilboului si a partilor de peste Mese~ ii urmareste. Invatamintele-1feCti"flilui sl natura zacamlntelor va face, ca sa se poata face 0 exploatare rationala din toate punctele de vedere. Intr'adevar zacamlntele de aici, - dupa conceptla clasica - nu intrunesc toate conditlunile ideale. Indeosebi grosimea stratelor - lasa mult de dorit. In schimb insa sunt aIte avantagii. In .. tinderea zacamintelor este cu mult mai mare casl cum deobste se stle. Urme de carbunl pot fi observate $i pe aproape tot cursu I su .. perior al vail or. Agrij~j.Alma~. Cercetarile geologice arata exlstenja cirbunilor oligocenici, pana aproape de comuna Sumurduc din judo Clujului. Oeci un bazin de intinderi considerabile. Stratele supe .. rioare sunt aproape de supratata $i in conditiuni bune de extractie. Tocmai acesta a fost $i motivul aparitiel atator societati mici, la un moment dat. Cu adancimea, tnsa sporind cheItuielile de exploatare, - sl in lipsa unor economii serioase din epoca exploatarllor usoare ~i rentabile dela supralata, toate au trebuit sa Intre la grele lncurcaturl. Ceeace se impune, este facerea de studii serioase ~i la suprafata, dar mal ales in adanclme. Numai 0 serie de sondaje bine cumpanite, pot sa deie 0 idee serfoasa asupra felului cum

se prezint~ grosimea stratelor in adancime. Cum s'a ararat sumar in partea generala, ne aflam tntr'o regiune de coasta a bazinului in care zacamtntele carbonifere au luat nastere. Bazinul acesta se scufund~ tntr'o directiune generaHi de N.-E. StrateIe cari se efileaza in spre suportul crista lin al Mesesului subt nici un raport nu prezinhi grosimea reala, care spre centrul bazinului dupa toate probabilitatile, trebuie sa se intensifiee. Certitudinea nu ni-o poate da, decat cum s'a spus 0 serie de lucrarl in adancime, lucru care nu va prezinta nici odificultate pentru 0 societate eu posibiIit;lfiIe c Petro~anilorc. Premizele $tintiifice sunt incurajatoare, iar rezultatele practice vor putea sa faea din cele mai sarace partl ale Salajului, somesulu] $i CIujuIui, 0 regiune infloritoare subt toate infatisarile. Subt raportul altor conditii de ordin economic, trebuie sa remarcam c4 materialullemnos necesar pentru mine sta la tndemana in padurile Mese$ului, linia terata pentru transportul carbunilor e in apropiere, mana de munca este aslqurata de Romanll buni, cinstiti $i harnici din regiune, lar ca piata de desfacere, este tot Nordul Tarii, unde nu sunt alte mine cu carbuni de calitatea acestora. b) Lignifii de VaTsta pltocenica. La Vestul Si Nordul insulei crista line din eentrul'· [udejului (Magura etc.) avem in Salaj, al doilea bazin carbonifero Este compus din lignifj pliocenicl (dacian) cu eea 4.000 ealorii, in grosimi variabiIe intre 70-100. cm. Intinderea bazinului este conslderabila. El cuprinde toata parte a deluroasa dintre Tasnad - Nustalau (Valea Bareaului) - Magur~. Apo; NorduJ judetulu; intre Codru $i dealurlle Coseiului. Tot acestl lignifi au fost gasiti in sondajele facute pe campia ungara, la adanclml de eea 200-230 metri, eu grosimi de peste 2 m. (Balmazuivaros, Debretin, Piispokladany etc.), Din aceste date ajungem la concluziunea, ca tot Vestul [udetului Salaj are in adancimi lignifj. AdancimiIe la noi pot fi eeva mai mici in parte a sesului Careilor. In regiunea deluroasa (platforma pliocenica). Ugnitii ies la lumina, in taieturile paraielor.Astfel pot Ii Irumos observatl, in pacturea Hagaului dela Pagaia, la Cehal, Zalnoc, Ip, ~armasag. Chiejd,Sis.heftil-Salajului, GJ~~~!~ul~HodOdului etc. Expfo'ilfari serfoase s'aufIClifla Bobota. S'a seos mult timp anual carbune in valoare de 20-25 miIioane lei. Care este motivul, ca nu se mai exploateaza azi ? Stagnarea se datoreaza faptului, ea veehiul cumnarator de lignifi, Caile ferate, din motivele unei schlmbate politici economice nu-l mai utllizeaza. Bogatia tnsa exista. ~i 11m convingerea ca subt strate Ie cunoscute, mai este posibilitatea

49
fgclsirei $i altor strate. EKploatarea s'a facut $i se face numai la 'i;uprafafa, cu mllloace rudimentare. Nu s'a facut inca niei un son:aaj serios la adanciml. Prin urmare se pune problema a mai multor sondaje, pana la 5-600 metri adancime pentru a se $ti cert la ce e poate conta. Dar chiar sl cu exploatarea llqnijllor vlziblli, s'ar utea incepe multe lucruri. 0 seama de mici industrii il tntrebuin. za. (Morile famillei Hendea). Din acest Inceput, s'ar putea creia :Ateva centrale electrice mai modeste, pe cari s' ar putea razima 0 .•.. ultime de industrii locale, casnice. Am vazut ceva asemanatcr in , ermania, in regiunea sudeta. La poalele de rasarit ale lui Erzebierge - (Muntii Metalici) se intinde un ses inalt asemanator ubt multe aspecte cu partite de W. ale Salajului. Solul insa este xtrem de sarac, La 20 de centimetri adanciml numai pietrls $i nl'. puri. Abia se Iac cartofi. Totusi este una dintre eele mai tnstarlte . ~~giuni. In eentrele falkenau, Brix, Komotau etc., se exploateaza nsn..iti cu cari se alimenteaza centrale electrice si mii de industrii ......•. •. e tot Ielul, carl au creiat erase minunate cu a populatiune clvl.zata, culta si bogata. Se va spune, ca sunt visa tor I Poate. Totu$i lnd contemplez ca suntem 0 regiune de granifa, ca produsele ~Ioastre agricole (vite, porci, cereale) sunt foarte cautate, caci suni!em eei mai aproape din tara de Germania, marele consumator, tmi lau seam a la ce izvor de bogatii am putea ajunge prin creiarea unei ~dustrii alimentare (unt, lapte condensat, branzeturi, mezeluri, con~lerve de pasar], carnurl, legume, untura, ghiata artlficiala pentru vaf!goane frigorifere) care pe langa celelalte conditlunl ar tntrebuinta 0 efotfa electrica ettlna, S'ar putea lntrebulnta $i in gospodarii, la lupinat $i poate tncalzit. S'ar putea introduce, trenuri-tramvale, ca ~lin Italla, Germania etc. Desigur ca azi toate aceste par visuri I '~Totu$iclvllizafia merge in sensul acesta. fericit este Salaiul ca in i,Slnul lui are $i aceste rezerve de ligniti, cari peste cateva decenii :'vor fi utillzatl cu slquranta, pentru ridicarea acestor parti. 2. Materii pentru ciment, ,$ Din partea geologica am vazut, ca la formarea pamantului ~IAjenesc (indeosebi la rasarlt de linla ce leaga spinarea Mese$u~4Uicu valea Somesului dela Iibou in [os), au contribuit foarte idt apele marilor. Aceste au depus strate groase de argile, marne, alcare $i combinajllle acestora. Grosimea lor face sute de metri deci se gasesc in cantita]! aproape inepulzabile. Acestea foreaza materia prima eea mai importanta pentru fabricarea cimentului
,

.. · i

t

5Q
ob/lnuit Adaogandu-se

TARA sILVANIEr

Iaptul ca minele de carbuni existente au ca produs secundar foarte mult praf de carbune, inseamna ca este la tndemana ~i eel mal eftin mijloc de ardere. - Nu este locul sa mtru in disecarea politicei cimentului dela noi. Este eeva trecatoare. Adevarul tnsa este ea civllizatia Si progresul cere construcjlj in numar exorbitant de mare, iar aceste: cimeni I Daca Ministerul Economiei Najlonale insusi a fost silit sa-slimporte pentru nevoile sale si ale altor lnstltujluni, cimentul neeesar, lnseamna ea vine o epoca, cand fabricarea a cat mai mult ciment va fi nu numai bine venita, ci chiar impusa. Salajul - regiunea Iiboului in special este un rezervor de mare pre], Deci un nou milloc al progresului. Un alt fenomen geologic amintit, s'a petrecut cu prilejul erup[lunilor vulcanice din tertiar. Atmosfera a fost pJina de cenusl, aruncate din adancimi de cafre vu1canii activi pe atunci, cari au fost in regiunea Baia-Mare (Gutinul), Si apoi Vladeasa, Magura MOigradului, Pomatul, Poguiorul din trecatoarea Portii Mesesului. Cenusile aceste s'au lasat [os ea Si 0 ploaie sl s'au asezat in apele marli Mediteranului superior, cari acopereau partile mai joase ale Salajului. Din aceste cenusl ne-au ramas rocile numite: tufuri dacitice, carl se ana in cantitati mari la: Poptelec, Mirsid, Bocsa romana, Slmleu si'n alte localitaf mai mult sau mai putin accesibile. - Compozitia lor chlmlca, Ie arata a Ii un material prim pentru trass intrebuinjat ca element de cimentare in lucrarile din apa, Conceplia mornentana este ca nu sunt intrebuinjabile, in Iipsa de lucrari in stil mare in porturile dunarene sau la mare. Totusi cred ca Ie va veni timpul, caci lntr'o searna de laboratorii se fac asupra lor cercetarl cu rezultate foarte tnalntate. Sunt intrebuintate Si ca material de soseluire.
3. Gipsul.

Am vazut ca marile din varsta eocenica Si Mediteranul superior, au fost urmate de lungi perioade de uscat, cand dupa retragerea si evaporarea apelor sarurile marine s'au cristaIizat, dand nastere zacamintelor de gips. In Sala] sunt asemene zacamlnte intr'un numar foarte mare. AsHel la Iibou, intre Sarmasag ;;i Zalau (Bocsa+-Borla.) Valea Ragului (Dealul Gaunos) etc. La Jibou pe vremuri au fost exploatate in scopuri de zldarie. La casa parohlala din Bocsa am vazut blocuri de gips in tundatie. Dar gasesc 0 mare intrebuintare in prepararea ingra;;amintelor artificiale, in arta plasfica, constructil etc. Zacarnintele noastre inca nu sunt exploatate. Raman tot 0 rezerva a vlitorului.

!rAR.A SIt VANIEi __
.;;

...

4. Materii pentru pavarea soselelor, Este dsobste cunoscut, cumca soselele noastre lasa mult de dorit. In deosebi regiuniIe din ses, sutera foarte mult din Iipsa unor sosele bune. Peste lumatate din comunele Salaiului stau laclate din Octombrie pana in Mai sl nu-si pot valorifica produsele. parerea generala este ca aceasta se datoreste lipsel de materiale 'potrivite in apropiere. Scuza este justa numai in parte. Materiale lexista, tnsa nu sunt aecesibile tocmai cele mai valoroase. Ceeace Ine lipseste mai mult este 0 buna orqanizajle. Am inzistat asupra !faptului ca in tertiar s'au ivit si'n Sala] vulcani. Lavele revarsate ~ormeaza Magura Moigradului, Pornatul, Poguiorul sl 0 parte din dealurile din jur. Este 0 regiune de aproape 20 Km, patrati, in a;propierea eapitalei [udetului, Zalaului, cu peisagii de un pitoresc 1~eintrecut. Prin ea treee defileul numit de catre istorici: Porta ;Mesesina. Aid se ascunde Moigradul - urmas saraclt al stramo:si1or glorioei din Porolissum, penetrabil abia calare pan a in vreimea din urma. Roelle cari Iormeaza acesti muntl apartln familiei andesitelor sl sunt dintre cele mai rezistente $i mai potrivite pentru :tundatie ~i pletris la sosele, Lucrarile soselei dintre Mirsid si Creaca, tneepute de armata noastra, vor deschide aceasta regiune frumoasa ,ii atund se vor putea forma cariere, cari sa aprovizioneze tot [u'4etul cu unul din cele mai bune materiale pentru soseluire. Tot in aceasta ordine de idei va trebui sa amintim dolomltele din Magura Priei, la 0 aruncatura dela culmea unde soseaua na'tionala coboara Ia Ciucea. Dau un pietris excelent, care indeosebi in reqlual cu preclpitatluni multe, leaga ca ei un ciment. Pletrisul din Somes. Barcau $i alte rauri $i vai, asemenea cel produs de paraiele Si viroagele, carl coboara pe versantele Mese~ului deasupra Clzerului $i pe ale Codrului, Rezulul, este un material de mana lntai. Lipseste tnsa orqanizajla ! Speram ca regimul nou va cauta sa rezolve aceasta problema, care in sistemul anterior, n'a putut Ii ,solutionata decat partial in urma unui centralism necunoscator al lcondifiilor simple, accesibile $i ieftine de acasa dela nol. 5. Gaz metan, petrol, as/alt. !. Salajul ocupand partea coajei pamantului, care Icrmeaza 0 ~ona de trecere intre Campi a unqara $i intre Muntii Transilvanlet, t;ste logic. ca sa fie strabatut de 0 serie de linii de ruptura, falii, realungul car ora s'a scutundat campi a ~i s'au ridicat munjli, Mai

--

51

52

'tARA. SILV ANIEI

oare in maruntaiete Salajului acumulari de gaz metan !Ii eventual petrol?
OficiaIitatea a pus chestiunea inca inainte de unire ~i lucrarile au continuat mereu ~i in Romania-Mare. Semne de gaz metan sunt in tot [udetul, Din fantaniIe arteziane din N~i!~lau, Cehul-Silvaniel, Zalau poate fi recoltat gaz metan. Ascenziunea tnsast a apelor se atrlbuie ~i presiunei gazelor. ~ Suplc:.c..BJ~C?~dD hotarul Salajului apoi in apele dela Marca, in a e- rauriIor Alma~JLJ}S[li am verillcat.personal. ridlcari de,gaze .. QatoritaacestOr-fenomene, s' a hotarat punerea unei sonde la Tigani (Criseni), un de sapaturile au coborat pana catre 450 metri. bela adancimea de 120 metri a inceput sa apara gazul metan, sl s'a intensificat cu adancimea, faptul ca s' a gasit gazul inseamna ca: este. Ca el nu este in canfita]i suiiciente acolo un de s'a Iacut sonda, se datoreste faptului: a) fie ca inca nu s'a aiuns in adancimea unde rezida zacamantu! principal, b) fie, ca sonda n'a fost asezata in locul potrivit. Practica ~tiintifica, cere, ca in materie de sonde pentru petrol, gaze, acolo unde anticlinalul nu po ate fi constatat exact dela supratata - si acesta este cazul din regiunea din chestiune - trebuieste Iacut un numar de 3-4 sondaje, inainte de-a ajunge la rezuItate concludente. Nenorocirea a facut, ca sondele trecand din patrimoniul Statului in ale unei societati pe actiuni, aceasta a renuntat la cercetari sl a dus materialul de Iorai in alta parte, unde I'a utilizat in extractiuni elective. - Gazul metan cu indiciile sale, tnsa, exista

este logic, ca, fiind 0 zona asa de Iramantata, rocile mai tari sa-se fi rupt, iar cele mai moi sa-se fi imbotit, cutat. Datorlta acestor lucruri pe cari cercetarile ~tiintifice Ie justifica intocmai, din adancimiIe pamantului ar trebui sa se ridice pe crapaturl, gaze, petrol, ape termale, cu atat mai vartos, ca conditiunile geologice de form are au exlstat. Va fi de tnteles, cat e de paslonanta problema: nu sunt

in sanut Salajului !Ii cu sosirea timpurilor linistite, speram cd problema va Ii din nou atacata cu nadejdi de buna reusita. Petrol. In jurul Iiboului, intre Somesodorhei, Domnin-Barsa si
$oim~ista Valea Rosie, Valea Barsei si Valea Soimusulul, unde apar zacamlnte cari c~in un fe!r~l~asc~, ...E._arafinos... In trecut au fost aici si exploatarl super lela e si 0 mica distiIerie. S'au facut si trei sondaje lnsa fara rezultate practice. Azi nu se mai incearca nimic. Suntem in tara petrolului un de fata de -aurul neqru>, pe care-t arunca in regiunile c1asice sondele prin eruptiune in cantita]] enorme, desigur niste zacamlnte sarace cu continut dubios, nu se bucura de nici 0 cinste. Totusi cronicari fideli ale celor ce

TARA SILVANIEI

53

exista, trecem la rabojul inventarului salajenesc, aeeste zacamlnte, caci suntem convinsi, ca va veni vremea, cand aeeasta regiune explorata temeinie ~i tlnand cont de rezultatele din trecut, va putea sa prezinte ~i unele surprize placute. Tehnica petrolului in ultimii zece ani, a atins progrese nebanuite sl pe masura cum zacamintele -Iovltura> vor incepe a se secatul, se vor indrepta privirile ~i asupra -rubedeniilor mai modeste" din valle ascunse ale Salalului. Asjalt (?J Intr'o colectie dela lieeul «Wesseh~nyi" din Zalau am vazut candva 0 bucata de asfalt, cu indicajia ca s'ar fi gasit cu prilejul saparll unei fantani la 0 mosie asezata la S.-W. de Bog~ dand. Am vizitat locul sl am dat peste 0 fantana veche-seaca, fa~ ;(uta cu 20-30 ani in urma. Nime, din cei existent! n'a putut sa-mi Meie vre-o inlormatle cacl tof erau oameni noui. Chestiunea ar merita 'pufinacheltuiala din partea otlcialitatii, pentru a se face un sondaj !,'de vre-o 50-60 metri, pentru a se objlne 0 secjiune din regiune, §i daca nu s'ar gasi asfaltul, cel putln sa-se afle 0 apa buna, fgienica. Subt raport stiintlfic, nu exista nici una dintre conditlu .. nile Iormarli aslaltulul. Nici roci calcaroase in regiune ~i nici urme ~e petrol. Poate ca bucata din colectie se datoreste zelului sau 'farsei unui elev din aceste parti, care cu aceasta -raritate- a voit sa imbuneze severitatea profesorului de stilnte-naturale, de regula acceslbil si emotiv chiar si in Iata unui presupus interes, de speeialitatea lui. ..
6. Materiale de construcfie $i cardmiddrii.

Vom aminti doar, ca toate valle Salaiului dispun de 0 argila buna, pentru caramlzi. Subt acest raport nu trebuie un indemn snectal, Dupa unire incoace, nu este aproape sat, in care sa nu fi ,uat mnta -cuptoarele-, din carl au iesit cu sutele de mii caramizlle, din cari apoi s'au inaltat siinte biserici, scoli, primari], case t;i cladlri gospodare;;ti. fabricile din Carel, Simleu, Zalau, Surduc, fCehul,Silvaniei etc. n'au prididit sa fabrice tiglele, carl au inrosit iaeoperi;;urile tuturor satelor. Caramidaria (;;i olaria) incepe a deveni 10 Jndustrle casnica, semnul eel mai vadit al drumului spre progreso Concluziuni. Dupa ce am treeut tntr'o revista fugara posibilitajile econo- . mice ale Siilajului in legatura eu subsolul se cuvine ca sa ajungem la 0 seama de concluziuni practice cari pot fi rezumate in urmatoarele : 1. In subsolul Salajului exista 0 seama de acumulari de bu-

54

TARA SILVANIEI

nuri, de ordin mineral, cari merita 0 atentiune deoseblta sl cari pot Ii baza unei viefi industriale. 2. In vederea exploatarll lor, trebuiesc revizuite Si complactate cercetarlle din trecut, subt aspectul progreselor de azi ale tehnicei miniere, caci nu este exclus, ca 0 seama din rezultatele ne~ gative de eri se datoresc tocmai stadiului inapoiat de atunci al cunostintelor sl al lucrarilor sl nicidecum lipsei de zacamlnte. 3. Condljlunlle economice, - in urma noilor directive ale po~ liticei de Stat, carl Iavorlzeaza Interventiunlle autorltatll cen~ trale, - pot sa devina foarte propice pentru cercetari st lucrari noui, - Indata ce presiunea razboiului va inceta. 4. Pentru tinerea la ordinea zilei a acestor probleme de mare lmportanta pentru viitorul regiuuei, va trebui creiata, orqanizata si incurajata 0 sectlune speciala la Camera de Comert si Industrie din Zalau, care desi e 0 Institutle tanara inca, a dovedit nevoia intilnfarii sale, prlntr'o munca prodlgloasa, cu rezultate resunatoare in toate dlrectlunlle vietii economice. In nadejdea, ca am izbutit sa atrag luarea aminte a- tuturor oamenilor de bine Si asupra acestei laturi a vietei economice din Salaj, doresc generatiilor de maine, cari ne vor urma, sa poata utiliza mai cu folos decat noi boqajlile subsolului spre a creia 0 viata culturala-sociala asemanatoare celea din tarile apusene; spre mai mare slava a Celui de sus Si spre binele Si fericirea Najiunei.
Dr. Emil Lobonttu.

Li t e r a t u r a :

und D. G. Stache: Geologie Siebenbilrgens 1863. Karoly: [elentes az 1878 nvaran SziIagymegye keletl reszeben tett fOldtani reszletes Ielvetelekrdl. f61dtani K6zlony
IX. 1879.

1. Ritter v, Hauer 2. Dr. Hofmann

3. Dr. MMyasovszky Jakab: Ielentes az 1878 evben Szilagy~ megyeben eszkozclt fOldtani Ielvetelekrfil. f6ldtani K6z16ny IX. 1879. 4. Dr. Thomas v, Szontagh: Geologische Studien in der Urngebung von Nagykaroly, Erendrect, Margitta und Szalard, Iahres. bericht der Kgl. ungar, Geologischen Anstalt filr 1889.

TARA SIL V ANIEI

55

5. Dr. Koch Antal: Az erdelvreszl medence harmadkori kepzeldmenvei. I-II. 1894. 6. L. Roth v, Telegd: Studien in Erdolftihrenden Ablagerungen Ungarns. (Die Umgebung von Zsib6 im Komitate Szilagy.) [ahrbuch d. Kgl. ung. geolog. Anst. XI. Bd. 5. Heft 1897. 7. Dr. Richter Geza : A zsib6i melvfurasrol, Banvaszati es ko.haszati lapok, 1899. 8. L. Roth v, Telegd: Rezultate der Bohrungen auf Petroleum bei Zsib6-Szamosudvarhely. f61dtani Kozlony 1900. 9. Dr. Theodor Posewitz : Petroleum und Asphalt in Ongarn. [ahrbuch d. Kgl. ungar. GeoI. Anst. XV. Bd. 4 Heft. 10. Dr. K. Roth: fortsetzungweise ReambuIierung des Rezigebirges. Budapest 1913. . 11. Dr. Schmidt Karoly: Az almasvolqvi szentelepek sztrati:~gratiai helyzete es vastagsaga. Foldtani Kozlony 1911. ~ 12. Dr. Papp Simon: Cziganyi, Egrespatak es Szilagynagyfalo kornyekenek geol6giai viszonyai kulonos tekintettel a f6ldgaz es :petr6leum kutatasra. Banyaszati es kohaszati lapok. 1915. 16. Dr. Emil Lobonjiu : Privire generala asupra morfologiei SaJajului 1922. 14. Dr. Emil Lobonjiu : Magura Simleului 1923. 15. Stefan Mateescu: Observations geoiogiques dans la depression de Huedin. An. Inst. Geologic. Bucuresti 1926. 16. Stefan Mateescu: Date noui asupra structurii geologicea depresiunii Zalaului. Cluj 1927.

TARA SILVANIEI IN UNITATEA SPATIULUI TRANSILVAN Unltatea spajiului transilvan este intr'adevar 0 realitate geo~ grafica. Acest lucru se desprinde din structura $i orientarea relieIului sau, din cele cat eva grupari de munti care ocolesc Pcdlsul Transilvaniei, alcatuind 0 cetate naturale, din lnsuslrea sa de bastion ce domlneaza campiile vecine ~i in fine din rolul istoric al Carpatilor transiIvani, asezati asemenea Moldovei, «in calea tuturor rautattlor>. Privind evolutia etnica a Romanllor in decursul vremurilor, se constata ca pamantul acesta a avut 0 serie de tnsusiri economice ~i geopoIitice favorabile.· Adevarul acesta se poate urmarl din primele vremuri in care se poate dovedi existent a omului in reqiunile carpatice. AstfeI in epoca preistorlca ~i in antichitate, cand pe campllle step ice din veclnatatea Carpatilor rataceau trlburi de pastori nomazl, spatiul transilvan adapostea 0 populajie sedentara, care se ocupa cu agricultura ~i cresterea vitelor. Acest contrast isbitor intre forma de viata a populajiei transilvane sl intre triburile stepelor, a continuat sa se mentlna pana acum 2-3 secole. De 0 parte unitatea unui organism etnic sedentar, cu 0 civilizajle autohtona carpatica, ale carei contururi apar deja in epoca bronzului 1), de alta parte, grupari de nomazi fara nici 0 patrie stabila. In vremea lui Boerebista ~I Decebal, populatla carpatlca se impune, printr' 0 autoritate polltica, cunoscuta in toata lumea anfica, iar in preajma anilor 100 d. Chr. Dacia mentlnea vechile legaturi economice cu popoarele din bazinul Mediteranei. Asemenea fenomene etnice sl politice suprapuse pe unitatea geografica a unui
1) Schuchard Karl : Eine Vorgeschichte unseres Erdteiles. Berlin u, Leipzig 1926, XIII p. 307 si An<triesescu I.: Contribut;iuni la Dacia inalnte de Romani. Ialili 1912, p. 124: .

TARA SILV ANIEI

57

pamant, ca in cazul spajiului transilvan, nu sunt simple coincldente. Ele se explica prin anumite conditlunl favorabile de vlata ~i prin Insusirile de ocrotire, pe care Ie prezlnta pamantul carpato-danubian. In afirmatla lui Herodot despre Geti ca -sunt elita neamului Trac- ~i ca -ei sunt cei mai viteji ~i cei mai cinstitl dintre Tracl-") avand in acelas timp 0 conceptie monoteista despre divinitate, se cuprinde si 0 realitate geografica. Intr'adevar, aria Carpajilor romanesti in vremuri de restriste a avut un rol de polarizare etnica sl politica, in care se inghemuia Iorta de recucerire a terenuriIor pierdute. Constat area autorilor antici ca -Dacii se tin lipi]! de munti» 3) trebue pusa intr'adevar in concordanta cu realitatea geografica a fenomenului romanesc : cu aria de raspandire a acestui popor, in a carul constiinta se pastreaza originea lui daco-romana, cu limba ~i traditla unor stramosl care au trait in aceleasi conditiuni, loviti in rastlmpuri de aceleasi primejdii. Extlnderea geografica a elementului pastoral in Evul Mediu, pe toata supraiaja carpatica pana in Boemia, Galitla, Tatra, etc.') apare doar ca un moment de rascruce in evolutia noastra istorica. Asemenea tentacule etnice, desprinse prea mult de aria Transllvaniei, au fost sortite disparltlei in masa unor neamuri streine. Romanii din cadrul spatiului transiIvan s'au pastrat ins a totdeauna in grupari omogene. Un raspuns precis despre vechimea Romanilor ~i aria lor de extindere in regiunea carpato-danubiana, nu se poate da. In tot cazul, ei apar de sub spuza Evului Mediu, ea grupare etnica stapanind pamantul stramosilor daco-romanl. Romanll din Tara SiIvaniei, se gasesc in zona cea mai romanizata, la fel eu Bihorul ~i Hatequl. Ei sunt amintiti destul de timpuriu in Cronica lui Anonymus. La venire a Ungurilor, Romanii erau orqanlzaf in cnezate ~i voevodate. y~~~t!_lLll!LM_~nUmQJ1!L~Q!_~~l?!.l~n~e tl.. _£!~~.!~I~!~ ~~ .. a Silvaniei 5). In documentele din 1095, apar in Sala] 0 serie de ~ro~ti, Dinu, Mieu, Voinea, etc. 6), iar in 1226 apar numiri de sate locuite de Romani.
2) C. Giurescu: Istoria Bomanilor, Vol. I, Bueuresti 1926, p. 28. 3) Conf. C. Giurescu, I. e. p. 11. 4) N. Dragan: Romanii in veaeurile IX-XIV pe baza toponimiei !;li onomastieei, Bucuresti 1933. ~.QLQ..Pglla-Lisseanu: Isvoarele Istorie~ Romanilor, V. I, Bucuresti 1934. p.93. 6) Pascu ~tefan: Romani! de 10. graDita nord-vesblcs, Cluj, p, 7. Conf. A. D. Xenopol: Istoria Romanilor din Dacia Traiana, Ed. I, Vol. I, Bucuresti, 1913, pag. 479.

(

EN

lINITAl'EA SPAfIlILUI l'RANSI£PAH

/;.711'

politice

Vechi organizatliuu
ramdntyt.z

~~

--flrumuriro~lY

o

Caslre I'OI7UVle

J
f9.3S

~)fl~J:OragomirAtl=tdpentruLstoria.!lnmeInilorSiJJ=

58

TARA SILV ANIEI

Tari~oarele noastre, Maramuresul, Oasul, Silvania, Bihorul, Hategul, Severinul, Amlasul, Fagarasul, Barsa, Vrancea Si Moldova lui Draqos Voda, impanzlte pe splnarlle sl in depresiunile carpatice, sunt totatatea bastioane de rezistenta etnlca in care s'au pastrat rezervele de energie a neamului. Salaiul face parte din regiunile cu eel mai important rol in trecutul vietii noastre istorice 7). Aceasta se datoreste asezarll sale geografice la marginea aripei apusene a elementului romanesc, pe treapta cea mal loasa a Carpajilor Apuseni, pe axa Maramuresului, Bihorului, Hatequlul sl Banatului. Orqanlzatiile politice ale Romanllor din Maramures Si Hateg, s'au dublat pe ambele versante ale muntilor. Maramure$ul a pus bazele unui voevodat moldovenesc, care a cautat sa reintareasca Iimitele Daciei antice, iar HaJegul prin familia Basarabilor a recueerit Dacia Sudica pana la Dunare sl Marea Neagra. In Muntii Apuseni pan a in apele Sornesului Mare Si pana in Sudul Muresului, s' a pastrat spiritul protestatar al populajie! transilvanene. Tara Silvaniei a avut 0 soarta mal grea, did ea este asezata tn poarta cea mai vulnerabila a Transilvaniei, intre Muntii Lapusului Si Muntii Bihorului, pe axa Vaii Somesului Si in Iata eelui mai aceesibil segment de penetratie prin zona mlastinoasa a Tisei [Haidu-Nir), Nicairi nu se coboara Carpajii, in culmi mat joase $i mai inguste ca in regiunea Mesesului, Lapusului Si Codrului (fagetuIui). In nici 0 parte unitatea etnlca a spatiulul transilvan, n'a fost mai incercata si mai amenlntata ca in poarta Mesesului. Despre aeest Iucru si-an dat seama Si Romanii, indata dupa ocuparea Daciei. Pe ereasta ultimului prag natural, la Moigrad, si in veclnatatea lui, au fost ridicate cinci castre (Porolissum) Si un val pentru apararea portl]. Spre Meses alergau doua drumuri romane: unul pe Valea Somesulul pe la Dej sl Caseiu, altul dlnspre Napoca (Cluj) prin Sutoru Si Unguras. Ambele drumuri, se tntalneau la Moigrad. Numai poarta Muresu}ui la Deva Si a Bistrei in dreptul Sarmizegetuzei mal aveau importanja strateqica a Silvaniei. Spre deosebire de cazul vremurllor mai recente, legionarii romani aparau pe atnnci mai mull bogatiile miniere din Muntii Apuseni, decat unitatea imperlulul. Tinutul Sllvaniei va [uca rol mal important tnsa, abea dupa asezarea Ungurilor in bazinul pannonic. Nu este vorba numai de
7) Petri M.; Szilagyvarmegye monographiaja, Vol. I, Bpesta 1901, p.

ne.

59

razlstenta eel or cateva valuri naturale ee Ie opunea Mesesul, Lapusul sl Codrul (Faqetul) in Iata expansiunli politice a noului stat maghiar, ci de 0 bariera etnica romaneasca, care strajuia toate portlle de patrundere spre interiorul TransiIvaniei. fieeare sat Si targ, fiecare culme, vale Si depresiune a lasat care 0 lncrestatura anonlma pe rabojul istoric transilvan. fiecare din ele poate fi considerata celula de rezistenja in apararea integritajii organismuIui . etnic al populajiei romanestl. In Iata portii Mesesului s'a dat cea mai crancena lupta de aparare. Aceasta lupta nu a fost insa numai de arme ca cea de Ia Olpret (1437), Ouruslau (1601), [ibau (1705), sau ca ceIe din 1784, 1848 Si 1918--19, ci un feI de batalie muta, tnceata sl chinuitoare intze ceIe doua popoare, ce sl-au dat intalnire la poaleIe Carpatilor Apuseni. In nici 0 parte a Transilvaniei n'au ramas imprimate atatea urme, din luptele ce s'au dat intre Unguri si Romani ca in Tara Silvaniei. Ele se recunosc in structura Iimbei Si in tmbracamintea locuitorilor, in gospodaria si in saracla lor Si in faptul cil niciiirr ca aid penetratia eIementului maghiar n'a reusit sa se aprople atat de mult de poaIele Carpatllor. Vechiul Jude! al Solnocului care se intindea din apeIe Tisei pana Ia Dej, traversand campi a Haidului Si poarta Mesesului, avea un substrat politic. Un substrat, care se va cunoaste mai tarztu prin incercarea de intemeiere a unui coridor etnic unguresc in mi]locul Transilvaniei. Aceasta ideie de spintecare a unitajii etnice transilvanene a aparut de aItfeI Si in recentele publicajiuni revizioniste. Primele elemente de nationalitate straina aparute in Sala], sunt cateva manunchiuri de Sacul, adusi sa pazeasca gran ita Unqariei spre TransiIvania Si drumul sarii de la Dej la Szolnok 8). 0 parte din populajia maqhiara a patruns incetul cu incetul, asezandu-se cele mai deseori pe mosllle nobiIilor. In regiunea de cample au aparut in seeoIeIe 18-19, un oarecare numar de Germani sl Slovaci, meniti sa destelineasca terenuriIe mlastinoase, Cu timpul tnsa cei mai multi dintre ei au fost desnajionalizaji 9). Aceasta inseamna ca elementul romanesc din Sala] a primit lovituri destul de puternice, din care cauza in uneIe par]] a pierdut in favorul noilor venitl
8) Kines Gy.: Szilagy megye, Osztr, M, M, XX- VlI, Budapest 1905.p. 122 9) Kines Gy.: I. e. p. 122.

60

TARA SILV ANIEI

A fost ~tirbita unitatea Romanilor de la periferia dealurilor, pe cursul vail or ~i in cadrul oraselor unde colonlzarile ~i inllltrarile tusesera mai frecvente. Timp indelungat Romanli nici nu aveau dreptul sa se aseze in cuprinsul oraselor, dar dupa caderea acestei legi, elementul romanesc se revarsa din nou in centrele urbane. fenomenul acesta se injelege user daca ne dam seama de Iaptul, ca orasele pluteau tntr'o mare de sate romanestl, o seama de statistici aparute in secolele XIX ~i XX-lea dovedesc suficient romanitatea Salajului. Pe harta lui Boner despre densitatea populatlei dupa najionalita]! (1868), procentul elementului roman esc in diferite plase, variaza intre 58-95, iar al Maghiarilor intre 1 ~i 376/0.10) Cu toate ca ne atlam lntr'o vreme, cand penetratla maghiarii se gasea in plina destasurare, statistic a din 1884 constata in Sala], urmatoarele proporti! intre naticnalitaf : Romani 106.026 Maghiari 59.756 Germani 840 Siovaci 2.189
Croatl-Sarbi

Ruteni

27

1

Total 168.839 locuitori. 11) Dlntr'un total de 168.839 lccultorl, 106.026 sunt Romani, ceea ce lnseamna 62% din totalul natlonalitatllor. Dupa statistica maqhiara din 1910,12) alcatuita in conditiuni nu tocmai favorabile Romanllor, se constata totusi : Romani 136.087 Slovaci 3.727 Maghiari 87.312 Alte nation. 2.198 Germani 816 In legatura eu statistiea aeeasta, se poate rem area fapful, ea elementul evreiese a fost treeut in randurlle populatiei maghiare. Tinand seama de aceeasl statistica alcatuita dupa eonfesiuni, numarul Romanilor se ridiea la 142.170, iar elementul maghiar scade la 76.956. Dupa 20 de ani in statistica romaneasca din 1930, se remarca urmatoarele proportll :
10) Boner Ch. 11) Lang L. Buds 1884 p. 110. , 12) A M~gyar cant. St. ManclUlea.

as I. Jekelfalussy.

Siebenbiirgen

Land u. Leute. Leipzig 1869. Magyarorszag nepesseg!

sztatisztiklija.

szentkoroaa orsssgainek 1910 evi nsplilzamlalasa. Vol, I_ 1912 Grani\a de Vost Blaj 1986, p. 117.

'tARA SIt VANIEI

61

Romani 192.821 Evrei 13.380 Maghiari 107.662 Siovaci 5.091 Germani 16.010 5.283 Altii Tigani 6.100 Din totalul acesta, Romanii Iormeaza un procent de 56,2% iar Maghiarii 31,4%. Analizata mai detaiIat, statistica din 1910 comparata cu ceia din 1930 se constata ca populatia romaneasca pana in 1919 a sporit la sate, iar elementul strain a sporlt la erase prin penetratiuni de populajie Ilotanta. fata de campllle din vecinatatea Carpatilor, Transilvania mai talnueste 0 serie de tnsusiri economice ce se desprind din bogatia depozitelor sale miniere, aur, argint sl sare, importante din antichitate, carbuni, fier, gaz met an, petrol, etc. pe care se bazeaza industria actuala. Asezarea Transilvaniei la rascrucea drumurilor de apa et de uscat lntre rasarit Si apus, intre nord ~i sud, a Iacut ca aceasta regiune sa fie cunoscuta din cele mai vechi timpuri. Tara Silvaniei, este.un pet!~£._~l spaJ!llli!i 1.ransiLuan. In cupririSiH peisaqiului sau se desprind toate elementele caracteristice ale spatiului transilvan. Aceleasi Iormatluni geologice cristaline, aparand in culmea Lapusului, fagetului (Codrul), Mesesulul, in Muntii de Arama (Rezul) sl in diferite crampeie de varfuri (Dealul rotund, Magura $imleului, etc.) inecate in sedimente recente, aceleasi calcare mezozoice dand reliefului forme variate sl in fine aceleasi sedimente moi (marne ~i argile), caracteristice in podisul Transilvaniei. Asezata in dreptul celei mai zbuciumate zone a Campiei Tisei, regiunea SaIajuIui a suferit aceleasl mlscarl de fragmentare tectonica 1S}. Cele mai tnalte culmi se rldica abia Ia 900-950 m., dar in niei 0 parte nu se lasa Ia nivelul cobortt al Campie! Tisei. Aceste note caracteristice ale Salajului, Iac ca regiunea aceasta sa prezinte un peisagiu geografic cu totul deosebit de al ca.mpiei invecinate. Pragul Munfilor de Arama (Rezul), fagetul (Codrul) ~i bariera .Mese~ului erelungita in I ap"li. akatueSC,Q cinQAtgare igaJ.t4._ care imprejmue~fe aproape toata Tara Silvaniei. Raurile se aduna in diferife manunchiuri cu tendinta de orientare concentrlca. Numai cateva din arterele principale, Somesul, Crasna, Barcaul sl
13) Vintilll MihlUlescu: Platform a aomesanj, Buletinul Soc. Reg. Rom. de

***

Geografie, Vol. I-Ill. 190~, p. 360.

tARA SIL VANIEI

Valea Salalulul, tndreapta apele spre N sl NW, in Campla riseL Aceste tmprelurarl, imprima Salajulu] caracterul unei regiuni naturale, eu unele particularita]! proprii. Satele sunt tnsirate ca marqelele, in vecinatatea apelor, la poalele muntllor sl sub forma de asezarl risipite pe spinarea culmelor mai inalte. Cele mai importante localitati, Zalaul sl Simleul, sunt asezate in zona centrala a bazinului; un fel de depresiune de eroziune spre care se tndreapta drumurile principale Si un de se desiasoara mai toata viata economica a Salaiului. Leqatura cu interiorul Transilvaniei, se face pe drumul Somesulul Mare, 0 veche cale de comunlcatie, pe drumul dintre Cluj si Oradea si pe 0 serie de art ere mai secundare. Legatura cu partea vestica a carnpiei Tlsel, esfe foarte anemica. Padurlle Silvaniei, exploatate in ultima vreme atat de nerational. se lncadreaza in covorul veqetatiei transiIvane. frecven!a asociatiunilor de stejar fata de a fagului ~i coniferelor se explica prin altitudinea mal ioasa a reliefului. Salaiul prezinta un climat submontan, cu precipitajiuni mai bogate decaf in cample, dar cu oscllajiunl de temperatura intre zi si noapte si intre vara Si larna mult mai mici decat in Campla Nirului. Dar lnfluentele pamantului carpatic se resfrang Si asupra fasiei de campie din vecinatatea muntilor. Acest lucru se desprlnde din infa!isarea reliefului, din repartizarea preclpltajiunllor, veqetatlet Si a populatlei romanestl, mult mal frecvente in vecinatatea dealurilor dedit spre nord, sau mai spre apus. CrasQa. Bareaul ~i. Someiul au construit din aluviunile asezate Ii poalele dealurllor, 0 cimpie mai tnalta si mai svantata decat campurlle mlastinoase. Padurile de stejar patrund in interiorul campie] pana la 0 distanta de ca!iva km., la fel cu populatia romaneasca, Din aceasta asoclatiune de fenomene localizate la periferia dealurilor se desprinde leqatura stransa intre spajlul fransilvan Si campia pericarpatica. Daca Tara SiIvaniei se Incadreaza atat de mult in peisaqlul TransiTvanTe·l:-~co·n1ras1iiJintre regiunea aeeasta Si Campi a ''risei este foarte isbitor. Acest lucru se datoreste mai mult faptului, ca in nici 0 parte terenurile mlastinoase Si inundabile nu se apropie atat de mult de periferia dealurilor, ca in dreptul Salaiului, Imprejurarea aceasta a tacut ca elementul romanesc din campla periierica sa se tina mal strans de vecinatatea dealurilor, iar elementul

TARA. SILV ANIEI

63

maghiar, slovac ;;i german colonizat in regiuniIe mlastinoase sa se apropie de aria carpatica. Contrastul lntre cele doua regiuni Invecinate apare deci dar dupa 0 simpla privire. De 0 parte se ridica eoIinele Impadurite sl stapanite de 0 straveche populajie romaneasca (Silvania, Oasul, Bihorul, Maramuresul), de alta parte se asterne intinsul campiei, eu 0 fasie de amestee intre populatia stepei sl elementul carpatic, La rasarit se desprind suvite de raui'i cu apa limpede, saltand printre bolovanisuri, la apus ape lenese ce iSi indoesc gatul in cotituri nenumarate. Apele din regiunea co1inelor si-au eroit un drum hotarit, cele din carnpie se revarsa pe supra fete imense, ori se despletese intr' 0 multime de artere pentru a se pierde uneori In bratele mlastinelor. De 0 parte eodrii sl terase agricole arate de aceeasl populatle secole dearandul, de alta parte veqetatie de balta, in alternanta eu stepe aride si eu nisipuri sburatoare. Regiunea deluroasa sl vecinatatea ei apropiata, adaposteste de veaeuri 0 populajie straveche, campia 0 populatie venlta de aiurea. Dealurile pastreaza 0 clvilizatle milenara, campia este supusa unor prefaceri continue produse de curente straine. Numirile toponimice $i onomastiee, datinele sl obieeiurile, legendeJe Si cantecele din Sala] pastreaza 0 nomenclatura tipica romaneasca, la fel ca in restul TransiIvaniei. _Analizate pe harta Statului Major austriac 1 : 15.000, 80-85 de procenfe din ntimirne-deiiiiiili:Y§rr91]~-~n'~.:s:u-rll:!~::' rat r,ol1!anesti. Dar ceeaee este mai imporfanl III Iegafura cu aceasta, consta In iaptul, ~ Wei unul din nHmA culm.e!or_Jl1aii!laUe. ~ar. s.i loca!!_ta!ilor ~ai il!ll??~,!.l!~"_!:l~!?!r~~~_~_~~iginl."~~1:1~ea__ ~ S£,a. Cercetand numirlle vechi de localitafj in judetele SofnocUTae Mijloe, Crasna Si ale districtului Chloar. adunate in lucrarea d-Iui protesor V. Meruliu, se constata de asemenea, ca cele mai multe prezinta nomenclatura romaneasca. H) Chiar daca 0 parte tnsemnata din aceste numiri sunt de origina slava, ele au fost pastrate de substratuI elementului romanesc, In aceasta imprejurare se ascunde puterea vitaUldlii romanesti capabtta sa biruiasca pe pamantut sau orice valuri venite dinafata.
w

Dr. Laurlan Some'lan.
14) Vasiie Merutlu : Judetele din Ardea!. Cluj 1929, P: 38-'2.

o

FAMILIE DE LUPTATORI NATIONALI
I.

IACOB DELEU 1804-1880 Un salaJan in revolutla din 1848.
IUBlTf: PRIETENE, *) Iata-tl Implinesc dorinta exprimata in repetate rand uri : Iii trimit aici cat eva date privitoare la viata mosului nostru lacob Deleu, luate din documentele familiare Si notitele mele, dupa povestirea parintilor nostri Si a Bunicei noastre. Par'ca te aud: In fine, bade Ioane, dupa solicitari de atatla ani I Dar la asta iii raspund cu marturlsirea, ca asl mai fi in tarziat mult, sau po ate pentru tof vecii, dad nu citeam intr'un numar din -Gazeta Salajului> de pe vremuri a concluzie pripita, (asta se intampla de aItfel Si cu marii istoriografi), a colectlonarului de documente, L. B. ca adeca: la revolujia din 1848 n'a luat parte nici un intelectual roman Salaian, concluzie care trebuie rectiticata in slujba adevarului, Acum iata datele: lacob Deleu s'a nascut in anul 1804 in comuna Varsol!, unde tatal sau Andrei Deleu a fost preot, A fost pregatit in Seminarul din Blaj tot pentru cariera preoteasca, fiind dorinta atat a tatalul sau, cat si mai taralu a socrului sau, George Aciu, bogatasul din acelas sat, ca fiul, respective ginerele sau, sa fie popa in Varsolf, conditle legata $i cu ocazia casatorlel lui lacob Deleu cu Maria Aciu. Se vede ca in Blaj suiletul sau de erou a test pat runs mai mult de spiritul redesteptarli nationale, a carul moment se anunta
.) Scrisoare adresatll. d-Iui Leontin al "Gazetei Sii.Jajului". Ghergariu, in calltate de foat director

tARA SIL VANIEI

65

;;i.l preslmjea, decat de a1 dogmelor, caci, desl fata i-a placut, ca era frumoasa ~i bogata, sfinjirea sa de preot a tot amanat-o, ca nu se potrivea cu firea sa apriga 9i revolutionara : prefera sa fie diac-invatator. Totu~i vicarul din Sin.leu, Alexandru Sterca-Sulutiu, luandu-l cu blnlsorul, l-a dus la Blaj. Ad s'a intamplat insa un bucluc, lntalnlnd prieteni, s'a incurcat intr'un chef strasnic, ca pe vremea aeeea, cand Intalnlrile eu prieteni-colegi erau mai rari, deci mal dlduroase. La ceasul hotartt sa se prezinte vicarul $ulufju cu candidatul de preot la actul hirotonisirii, ia-I daca ai de unde ! Vorba sa fie. L-a gasit U90r, dear rasuna Blajul de glasul lui ... Dar ce sa Iaca cu el, cad numai infafiSare de bland pastor nu avea. l-a tras 0 mustrare, Procedura dovedita de atatea ori gre~ita in asemenea tmpreiurarl, cad lacob Deleu, care $i de altfel era dus la Bla], ca $i capra la targ, i-a ripostat scurt vicarului cu : ..Pasca ta> (aceasta-i era singura injuratura) si acolo l-a lasat ... Acasa alta mustrare din partea nevestei ;;i parlntilor, Atilta I-a mai trebuit vulcanului c1ocotitor. l-a parasit ~i pe acestla, carl nu-l tntelegeau firea sl nu-i prevedeau destinul, -~i a intrat voluntar in armata lmparateasca. Ruslnea 0 fi fost mare in familie. Gresala era caliiicata Ioarte grava, cafacuta de un fecior de popa, candidat de preot el Insusi, tanar tnsuratel, protejatul vicarului $ulutiu, prieten al ambelor familii ... Dar destinul nu tine socoteala de sentimentele si judecatile oamenilor. lacob Deleu i~i urma destinul. In armata a tnvatat mestesuqul armelor, conducerea sl disciplinarea gloatei, de care avea mai tarzlu nevoe natla sa. Aid s'a eunoscut cu generalul Urban, del a care avea 0 scrisoare cu titere cyrile, pastrata multa vreme in arhiva familiei noastre. Reintors, dupa mai multi ani, din armata, se aseaza in comuna Pereceiu de cantor-docinte, De aici se duse, - cine l-ar Ii putut opri? - la adunarea natlonala din Bla]. Insufletit de hotarirlle luate de adunarea nationala i$i pune in serviciul marei cauze cunostintele sale ostasesti ~i tot sufletul sau de erou sl - aflandu-se acum cu adevarat in elementul sau, lSi aduna glotaSi din comunele: Siciu, Pereeeiu, Var~olt, Recea, Starciu, Seredeiu, etc. Le clteste proclarnatia lui Urban $i Ie face cunoscute hotaririle dela Blaj ... tnsutletindu-i ~i preqatindu-i pentru lupta de desrobire. Dar abia apuca sa-i inarmeze cu rudimentare seule de lupta,

66

tARA. SILVANIim

clnd este atacat de oastea unqureasca cu pust! Si tun uri . .. S'a retras cu ceata cata I-a urmat, in Muntii Apuseni, la Avram lancu, un de a luptat tot cu isbanda pan a in capat. Cad nlcair] unde a luptat el Si a condus lupta, oastea lui lancu n'a suferit infrangere, ci in tot locul a -tnvlns. Ca a lost cunoscut ca eel mai strasnic comandant 0 dovedeste Si scrisoarea lui Buteanu, publicata in cOazeta de Dumineca- din $imleu (No. 16-17 din 1924). Aceasta scrisoare se pastreaza in Arhiva Muzeului Ardelean (Erd~lyi Muzeum) din Cluj sl a fost gasita abia dupa unire. Este greu legibiHi Si in parte deteriorata. 0 publicam mai [os asa cum s'a putut descifra: - "Prafi/or! Eu sosind aid am ocupat Ofenbaia, pe Ungutt t-am dezarmat precum pe Campeni, Abrudenl, pe Ziatna care... Dobra am dezarmat-o, cu Abrudu am /deul paci/lcafie... astea ~j m'am asedlatu, aproape de Abrudu tntr'un cam... dupd lunga paei/ieafie cu steagu albu tnaintea noastra cu 5000 .. . • . . . . .

. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . ...

. .. am restauratu Magistratu din persoane amestecate amus ca limblle ambe dDUdsd lie administrative, t-am juratu pe credinfia Imperatului, §i frica ce mare $i nespusd, care pe multi t-au amutzitu am stins-o ; pe tot! t-am. tn/rdlit, apD; 0 parte din oste cu muzica am petrecut-o prin orasiu tn semnul de triumfu ; aeuma am pomit catre Zarand la Korosbdnya aeolo 0. adunat multime de Unguri din toate laturi/e, t-am tnconjurat cu multlme de oament tnca # de prin Ungaria. Bradu $i Kristloru e dezarmat $i ftinaca Romant! au fost foarte furiatt nici Deleu nu-l putu tiene In frau, pe toti t-au jefuit. Am pus oticeri preeum $i la 8. Hun/ad pe pdffile acelle. Define pusci, munttie $1 tunuri ea cu prea anevoe vom putea porni potriva unde sunt concentrati $i tntarttt tncodata tneatreu se pornim. Romani tn liard sunt foarte batiocorut $i ne VDrenema la ei spre ajutoriu, dati-ne un officer regulatu $i despte tote startle tn data ne fn$tiinfafi cu grabil, eptstola /0 B. Huniad au clUS-D unu om $i tnca n'au venitu, cum va veni vom trimite recepise, nu tntardiefi cd vremile sunt critice acoto. Abrudbaia, 19 August 1848. [Dane Buteanur,
:«.

Atata e scrisoarea. Nu e prea multa. Trebue sa tlnem insa seama eli pe vremea aceea oamenii erau zgarciti la verba Si mal ales la scrls. Abea tnceputa 0 fraza se ~i Ispravea cu: etc. Era

TARA

SILV ANIEI

timpul faptelor eroice, Cine ~i cum Ie savarsea nu interesa, sau era cu totul secundar. De aceea numele celor mai principali faptuitori nu-l gasim nici in rapoarte, nici in scrisori. Am luptat, am tnvins, atata interesa, atata se scria. Rasplata pentru toti cei bravi era asteptata singur dela Dumnezeu, care vede ~i stie toate. Ce rost puteau avea deci certificatele? lata de ce istoriograHi nostri nu au gasit numele multor eroi in rapoartele si scrisorile contemporane, caci acolo nu erau de gasit, decaf doar in cele trei litere : etc., carl nu Ie descopereau. Fraza referitoare la cazul dela Zlatna din scrisoarea lui Buteanu dovedeste mai bine ca Iacob Deleu era in deobste cunoscut sl recunoscut ca un om extraordinar, caci .Prefectul Buteanu nu gasi sa arafe mai evident gradul de revolta 'a poporului, decaf accentuand ca -nici Deleu 11U i-a putut dornoli> Si nu-l de mirare, cacl intre foti prefecjii, fribunii Si alte capetenil din oastea lui Avram laneu poate singur lacob Deleu, pe langa alte calitaf de conducator Si luptator, avea si cunostinte tehnice militare, fapt care I-a sporit autoritatea mult peste a celorlalji

comandanti.

lata de ce a trebuit sa-l poarte destinul ca dus de mana prin armata, ca nu peste multi ani sa toloseasca natia sa robita de cunostlntele sale ostasesti. Acasa mare necaz. Sofia sa ramasa acasa cu trei copli, dintre carl unul la san, - si cumnatul sau Petre Aciu preot in Cehei, sunt indata tara!i in inchisoare de cafre Unguri $i tnvestigati cu strasnlcie, i-au pedepsit cu tlnerea in arest si sechestrarea vitelor, pe care le-au taiat pentru oastea lor. lacob Deleu s' a rein tors acasa abia in al treilea an, - cum spunea Bunica noastra, - calare pe un cal irumos, cu care a sarit peste poarta. Era calul sau de lupta, tot asa de aprig ca dan suI. Nu s'a mai facut popa, nici aIt sluibas, ca aliii, ci a ram as diac tnvatator in Pereceiu. De-acuma inainte lSi vede de educarea copiilor, cacl lupta Romanilor trece pe feren cultural Si economic. Desiluziile l-au amarat sl pe dansul ca pe ceilalti tovarasi de lupta, caci rezultatul jertfelor lor nu se aratau. Firea i s'a schimbat; din vorbare] Si vulcanic a devenit tacut sl linistit, bland $i ganditor. Numai dupa mai multe ulcioare de vin il puteau face sa-$i istoriseasca luptele. Dar atunci le spunea cu atata plasticl-

***

TARA SIt vANIEr
tate, de pareau ea aievea Ie vedeau cu ochii Si eu atata tnsulletire, tncat totl i~i uitau de timp Si treburi. Numai rascoala lui Garibaldi i-a mai dat 0 satislactle, eand nu se putea rabda sa nu strige in gura mare in mijloeul mutlmlt . -Vivat Garibaldi 1 Asa-l trebuie neamtulul nerecunoscator. Vivat Garibaldi, traiasca Iibertatea popoarelor>. Un alt moment istorie, care I-a rascolit, in butul batranejelo-, sangele de erou, a fost razboiul Romano+Ruso-> Ture. MuJta staruinta Si efort l-a eostat pe Tata Si ceilaltl mernbrii ai familiei ca sa-l retina dela hotartrea de a trece in Tara Romaneasca si a intra ca voluntar in armata romana. Avea dear 73 de ani. Dupa 3 ani s'a tmbolnavit de pneumonie; nu l-au putut tinea in pat; s'a ridicat furtunos sa dea piept cu moartea, dar in prag a cazut. -Pasca ei 1 N'am erezut ca-l mai tare decat mine I» Zlcand aeestea, s'a 'ntors la pat resemnat si in cateva cIipe si-a dat sufletul. Singurul dusman, moartea, l-a putut birui. .. dar a cazut ca un erou. Moare la 8 februarie 1880 Si este tnmormantat la Pereeeiu.

Cu toata dragoslea,
Loan Deteu. II.

VICTOR

DELEU

1876-1940

Un faptuitor pentru unire A murit Victor Deleu ... faptul tncetaril din vieata a unui om e un fapt divers, din motivul ea e foarte natural si absolut general. Mai ales azi, cand. in urma tncaerarll Europei, auzi Si citesti despre sute, mil, chlar zeci de mii de mortl, disparifia unei persoane din miilocul nostru nu te mai zguduie, nu te mai emojloneaza, eel pujin nu in rnasura in care te-a impresionat inainte vreme. Si totusi, vestea mortii lui Victor Deleu s'a abatut peste noi ea un fulger sl a fa cut pe multi, - pe tof eati l-au eunoseut, --sa tresara. Pentruca in persoana lui Victor Deleu nu am piE'rdUt pe .cineva", ci ni-s'au rarit randurile eu un .om", de carl avem in timpul din urma asa de pujinl, tot mai putini.

TARA SILVANIEI
~tit

69

L-aU cunoscut pe Victor Deleu 1. .. Om bland sl tacut, llnl~i modest, i~i ducea zilele lara zgomot ~i fara reclama, Macar, poate era dintre putinit generatiei lui, cari au dreptul, in urma ,aptelor lor, sa fie remarcati sl in jurul carora se poate face zqomot. Victor Deleu tnsa a faptuit fara a astepta rasplata ~i a fugit totdeauna de sarbatorlrl. Om de 0 rara distinctie sufleteasca a ra~as ~i in timpul vremelnicelor demnitaji pe carl le-a ocupat acela~: modest ~i tacut : drept ~i integru ; calm ~i hotarlt, Descendent dintr'o veche familie romaneasca din Pereceiul Salajului nostru, familie in care exlsta 0 tradijie a luptelor pentru obste, pentru idealuriIe mari ale neamului, nepot al neastampara[ulu! -pasoptist- lacob Deleu, luptator pentru familia mare romareasca, Victor Deleu a dus cu sine in vleata tot focul ~i intreg Ianul sufletesc, care caracterlzeaza pleiada indarjitilor luptatorl rdeleni pentru triumful cauzei noastre nationale. Acestui ideal l-a inchinat intreaga sa viata zbuciumata ~i plina de greutafj. ~ i Sirul hmg al luptelor pentru neam II lncepe in Simleul-Sllva~iei, unde i~i deschide in 1905 birou advocatial. Aici intra in Iratnantarile natlonale ~j cuIturale ale Salajului, particlpand activ la toate miscarile de acest fel. E bibliotecar ~i apoi secretar al desnartamantului «Astra". E redactor al «Gazetei de Dumineca-, foaie de }upta sl propaganda nationala. E membru in dlrectiunea lnstltutului de credit <Silvania». EI organizeaza ~i conduce grupul SaJajeniIor la expozljia din Bucuresti (1906). Ia parte la luptele eIectorale dinaintea razbolulul ~i este candidat de deputat cu program national al clrcurnscriptlel Slmleul-Sllvanlei. Putine voturi i-au Iipslt pentru a birui fata de contracandidatul Barabas Bela, uestitul -Iispan>. Alegatorii romani din satele dimprejurul Slmleului s'au prezentat in frunte cu preojii ~i invatatorii, defiland atM de disciplinat, prin strada principala a oraselului, pana la localul de votare, incat au Impus respect adversarilor. Atitudinea romaneasca a lui Victor Deleu i-a adus mai apoi multe neajunsuri ~i slcane din partea stapanttorilor de atunci. In 1914 este mobilizat ~i trimis pe frontul rusesc, unde ajunge prizonier. Acasa, dusmanii, cari asteptau prilejul de a-l putea face cat mai mult rau, n declara tradator de tara ~i ii confisca ultima avere: 0 casa, pe care si-o agonisise cu truda si munca. Casa lui Victor Deleu a fost loc dp tntalnire pentru multi salajeni. Mai ales faranii din jurul Simleului veneau in ziIe de targ in aceasta casa, pentru a primi dela Victor Deleu sfaturi de com-

70 portare
misiunilor

'l'ARA SILVANIEI

nationala, indemnttri de rezlstenta in contra mirajului proacelora, carl ne voiau slabi sl venali, vorbe de incurajare pentru aceia, cari erau napastuiji, nelndreptaji]] Si hull]! in mosla lor stramoseasca. Prin ajungerea in captivitate se incheie prima etapa a activitatii lui Victor Deleu. Rasboiul mondial ii deschide noui orizonturi de lupta, cu alte [eluri Si aIte activitati. firea lui de vizlonar, hetarH pentru realizarea unui ideal, il aseaza in mijlocul actiunii de organizare a legiunii voluntarilor romani din Transilvania, Banat Si Bucovina, ajurtsi in captivitate ruseasca, Incepe cea de a doua Si principala parte din luptele lui Victor Deleu pentru neam Si pentru realizarea marelui sau vis: Romania Mare. In captivitatea ruseasca Victor Deleu a destasurat 0 activitate intensa pentru a determina pe prizonierii romani din Rusia sa se inroleze ca voluntari, care aveau sa lupte alaturl de armata romana, pentru realizarea idealului national. La Darnija, langa Kiew, Victor Deleu initiaza redactarea celebrului manifest, adresat Si trimis guvernelor din Europa, in care se cere desrobirea tuturor najionalltatilor din Austro-Unqaria. Acest manifest e considerat, ~i eu drept cuvant, - ca intaia Alba-Iulla a celor din Transilvania. Nici manifestul, nici cuvantul de indemn alui Victor Deleu n'au ramas infructuoase. Manifestul si -a avut ecoul dorit in opinia publica mondiala, iar indemnul a inrnanunchiat pe Romanii, prizonieri din Rusia, lntr'o legiune de voluntarl, care si-a avut rolul bine deiinit in determinarea actiunel armatei romane. Activitatea desfasurata de Victor Deleu in fruntea Ieqiunei de voluntari este eea mai luminoasa pagina din istoria desrobirei noastre. In fruntea acestei legiuni vine el in Moldova suterinjelor ~i tncercarilor romanesti, in locul unde se retrasese ostirea noastra din Iata puholului, care incerca sa ne cotropeasca, Cata jale, cata desnadejde, cata lipsa de Insutletire slapanea in 1917 sufletele tuturor acelora, cari au fost nevoi]i sa-si paraseasca vatra, pentru a se retrage in Moldova. Era vremea cand prea putin! - doar ca!iva vlzionari - credeau in victoria flnala. In vremurile aceste de grea curnpana apare Victor Deleu in fruntea eel or 10.000 de voluntari. Este primit la Iasi, unde defileaza in fruntea legiunei prin Iata Regelui desrobitor, ferdinand I. ~i in aclamajiile unei imense muljimi. Aci depune legiunea [uramantul de credinja, iar Victor Deleu rosteste de langa statuia lui Cuza acele memorabile cuvinte cari au fost pentru sufletele

TARA SIL VANIEI

71

celor prezentl ca 0 plcatura de apa pe buzele dogorite ale unul suferind $i carl au inviorat din nou sufletele celora ce sovaiau, lntarlndu-le credlnta In birulnta. lata cum a grait acest fiu al Salajulul : -Emotla nu-mi da voie sa spun atatea cate as vrea. De ieri, de cand am calcat pamantul acesta scump, care a fost pururea visul nostru, emotia ce ne stapaneste pe tott, ni-a rapit aproape graiul. Totusl, sunt dator un raspuns fratelui Goga si dlui Nistor, cari ne-au cerut sa fim credlnciosl [uramantului dat. Vom fi I ~i nu spun 0 verba goala. Dovada cea mai buna e ca suntem aci, cand am putea sa fim in alta parte. . Si am venit, fiindca aci ne-a chemat in primul rand sanqele si neamul; in al doiIea rand dragostea de aceasta tara llbera la care sburau ziInie visuriIe noastre. Da, am venit sl voim - 0 spunem cu toata hotarlrea - sa faeem un protest viu ea voi atl venit la noi nu ca cuceritori, ci ca frati liberatori. Eram datori sa venim la voi azl, cand voi traiti pentru noi ziIe attt de grele. Venim eu toata inerederea, fiindca suntem siguri ca vom birui. Noi ardelenii de multe ori am ramas numai cu credlnta tn Dumnezeu. Azi 0 mana dumnezeiasca ne arata ce trebuie sa facem. Noi am pornit din tara stralna, dar am pornit cu un singur gand : sa mergem acasa. De aceia drumul nostru nu este decAt unul singur: Inainte! Si merqand inainte vom birui. Vom birui pentruca nu sunt asa de lnelti Carpatii, cat ne sunt inimile de tnaltate. Azi am devenit cetatenil Romaniei, dar cetatenll unei Romanil Mari. Mai avem eeva ce se cade sa rostim. Avem datoria sa ne rasbunam tot trecutul pIin de sulerinte, Si pentru asa ceva cred ca se euvine sa murim. Termlnand, tin sa adaug in numele Iratilor de lupta, ea vom da Regelui nostru tara libera cu hotarele ei naturale". Cuvantarea lui Victor Deleu a avut darul sa redestepte constllntele $i sa tntareasca credinta in dreptatea $i triumful eauzei noastre nationale, Numai cei ce au fost prezenti in acea zi de 7 lunie 1917 la las! isi pot da seam a de ce a insemnat sosirea voluntarilor $i cuvantarea lui Victor Deleu. Am putea spune ca aci s'a hofarit soarta razboiulul, la care a contribuit in buna parte $i legiunea voluntariIor, care a luptat alaturi de fratii din Moldova, in randurile ostirel Regelui Ferdinand.

72

TARA· SILV4.NIEI

Izbanda Ilnala a sosit prin unirea tuturor Romanllor tntr'o tara marita dela Nistru pan a la Tisa. Aceasta unire s'a facut sl prin activitatea lui Victor Deleu, a carui nume va ramane strans legat de al acelora, care au facut parte din marea generatie a ctitorilor Romanlel Mari. E fara tndoiala cea mai Importanta latura a activitajii lui Victor Deleu, care incheie cea de a doua parte a unei munci pus a in slujba neamului ~i patrunsa de cel mai curat si Inaltator nationalism. Dupa plinirea vremii Victor Deleu n'a fost intre cei ce se imbulzesc. A ramas acelas om modest, tacut si hotartt. A ocupat cu cinste mai multe demnltati cari i-s'au oferit, dupa cari lnsa n'a alergat niciodata. A fost secretar general la Interne in Conslllul Dirigent; profesor de drept constitutional la Scoala de polltie ~tiin1ifica (azi destllntata) ; primar al Clujului in 1932-33; deputat de Sala] aproape in toate legislatlile dupa unire. A participat apoi activ la viata economics romaneasca, fiind membruIn consillul de adminlstratle a mai multor interprinderi; Creditul Industrial, forestiera, C. E. c., Sorecani, etc. Salaiul l-a avut aproape permanent deputat, In aceasta calltate a cautat sa potoleasca patimile, carl caracterlzau Iramantarlle politice de partid pana mai ieri. A suferit in aceasta calitate destule umiIiri din partea dusmanilor politici Si chiar din partea colaboratoriIor, cari I-au lovit de multe ori. A ramas tnsa Si 'n toiul turtunei acelas caracter ferm. Pentru el esentialul era binele obstesc, prosperarea Patriei si ridicarea Neamului. In fata acestui ideal, caruia i-a inchinat 0 viata Si 0 activitate bogata, el stia sa subjuge micile interese personale de ambijle desarta. A activat tot timpul in partidul national-taranesc, princlpiilor caruia i-a ramas credincios pana la moarte. Cinstea ~i pe cei ce aveau alte pareri si convingeri poIitice. Nu deseonsidera pe adversar si nu se qrabea nlciodata in aducerea iudecatil. De aceea era cinstit de 0 lume intreaqa, cinste de care se bucura numai cei alesi ai neamului. A murit Victor Deleu •.. Neamul pierde in el un luptator darz, iar Salajul una dintre personaIitatile proeminente, pe cari le-a dat neamului in cursul istoriei. Ianuarie 1940. Leontin Ghergariu.

UCENICIA ROMANEAScA
wNu eom pulea avea comercianti romdni maine, daed nu avem azi .. ...." ucemcl roman! .
(Dinfr'un memoriu 01 Camerei de Corner] din Zalau.]

Prin toate regiuniIe loculte de Romani, gasim Iruntasi ai comertului. Oameni, eari nequtatorlnd, sl-au agonisit 0 frumoasa avere sl 0 situajie soclala apreciata de lume. Din nefericire insa sunt eazuri rare, sporadice, aproape disparente in marele numar al comerciantilor de aft neam. Daca vom cerceta eft oare ee scoala au faeut acesti negustori, vom afla nu fara surpriza ca tocmai eei mai iscusiti, eei mai intreprlnzaterl ~I cari au reuslt mal bine in viata, i~i au obar$ia tndemanarii lor in ucenicia facuta la vre-urr -nequstor- ager ~i intreprlnzator, asa cum pe de alta parte multi industrlasi de seama $i meseriasi de frunte au fost ucenlci la -mesteri- harnlci de alta data. Pre a mic este numarul acelora cari au facut sccale. Cea mai buna scoala este viata. Iar din eei eu studii comereiale nu se fac decat slujbasl, Chiar· $i tinerii, carl au faeut scoale de meserii, cauta sa fie anqaiat], in loc de a intemeia ateliere pe cont propriu. De aceea trebue sa se acorde 0 speciala atentiune ueeniciei. Este singura cale de a ne apropia tineretul nostru de eomert sl meserii. Este $i singurul miiloc de a popula orasele noastre, pline de cetateni de alt neam, cu romanasi de ai nostri din sate, a carer suprapopulatie trebue sa ne dea de gandit. Nu pentruca numarul mare de Romani ar fi 0 primejdie. Dimpotriva. Dar pentruca pa~ manful adesea extrem de sarac al satelor noastre nu poate hrani numarul mare al locuitorllor. 5i atunci avem obligatia a Ie cauta plasament in alta parte. Cele mai muIte sate romanesti din Sala] sunt situate pe dea-

74

TARA SIL VANIEI

luri $1 muntl, in regiuni sarace, Pamantul este pulin, nu e fertll, iar satele sunt multe ~i aglomerate. Asa e sub Rez, Mese~ ~i Codru. Sunt minunate rezervorii najionale biologice, din care prea pulin am stlut sa ne scoatem elementele trebuitoare pentru natlonalizarea oraselor noastre, cu scopul de a creia 0 burghezie ro .. Nu e nevoe sa staruim asupra starllor de lucruri dela noi. Inferioritatea romaneasca in comer] ~i industrie este 0 realitate dureroasa. Dar nu Iilndca Romanul nu ar dispune de calitiiti pen .. fru comert. A fost ~i mai dainue aceasta insinuare interesata. Ci pentruca e mic numarul comerciantilor romanl, Este verba de 0 inferioritate numerlca ~i niei decum de cali tate. Cauza este ca am neglijat. pana in ultima vreme, acest sector de validitare a callta .. tilor unui neam: viata comerciala ~i industriala. A venit vremea cand fiecare dintre noi este chemat a transforma in fapte inaltul gand regal din -Constltutla Regelui Carol I( e preconizat in prlnciplul promovarii natlonalitati! romane. Multi ar face acest lucru $i nu stlu cum. Aceste randurl se adreseaza Si acelora. S'a crezut ca prin scott profesionale: de corner], de meserii etc. se pot promova elementele romanestl in comert ~i industrie. Experlenta de doua deeenii ne-a dovedit cu ortsostnta ca dillculta .. [ile dar $i blrulntele si satislactllle din viata economica nu atrag de loc pe absolventll scolilor profesionale. Ne place sau nu ne place. reaIitatea este aceasta. Iar statuI cheltueste bani grei ca sa creieze slulbasi. Nicio scoala protesionala nu desvolta in elevii sai spiritul de intreprindere ~i niei nu-l Iormeaza pentru a fi intreprinzator] destoinici fie in neqo], fie in meserii. Exemplul patronului, bogat de pe urma muncii lui, este unindemn mai sanatos pentru ueenic, decat pot sa constitue pentru elevi tnvataturlle teo .. retice ale unui protesor slulbas despre reusita in corner] sau in.. dustrie. Se evldentiaza deci, cu prisosinta, necesltatea de a incuraja pe toate calle ueenieia romaneasca atat in comer], cat si in meserll. Mai ales daca vrem sa avem negustori romani maine, trebue sa ne ingrijim, azl, de ucenici.
maneasca.

... ... ...
Romanul a aflat de muIt ca -meserla e Totusl nu se pre a tndeamna a 0 tmbratlsa.
0

bratara

de aur«.

TARA SILV ANIEI

75

De ce ... ? Motive sunt multe Si merlta sa Ie cercetam. In primul rand gospodarului roman dela sate ii oarecum sila sa-sl trlmlta copllul la orasul sau targusorul apropiat, un de se gasesc -rnesterl- sau -boltasl,« cum ii numeste salaianul pe comerciantll cu magazin. Motivul principal este ca majoritatea acestor comerclantl este streina Si de limba si de legea romaneasca. Ucenicul dupa un vechiu obiceiu este intretlnut de patron. Dar ce primeste bietul copil. .. Mancarea vai de ea, iar de dormit vre-un loc prin unghere. Patronul vorbeste limba streina. EI se inchina altfel. Este grozava aceasta streinatate halna fa!a de atmosfera curata, generoasa, morala Si romaneasca din casa parinteasca a satului parasit, Dar eel orfan sl fara sprijin n'are incotro. Se angajeaza de ucenic. Peste cativa ani iSi uita limba in mediul strein. Ajuns calla se considera lntr' 0 situajle superioara si se gandeste, cu disprel, si la satul copilariei sale, Si la limba tnvatata dela maica-sa. Mai trec catlva ani si tanarul meserias se casatoreste cu lata patronului sau de lege streina. Cu aceasta ocazie, pentru a se integra mai mult cu aceia cari - socoteste el - I-au ridicat in sltuajia de mestesuqar, i$i paraseste si Iegea stramoseasca, Procesul este sfarsit, iar Najia a pierdut un fiu. Lucruri de acestea s'au lntamplat muIte in Salaiul nostru. Fiii satelor romanesti au inqrosat randurile celor de ait neam. Nu numai in trecut sub regim vitreg. Ci chiar Si sub regimul roman esc, in care acestor intamplari nu Ii s'a dat atentla cuvenita. In Sala] avem rneseriasi desnajionaliza]i sub stapanire romaneasca. Nu stlm cali, dar aceia pe cari ii stim, sunt 0 aspra mustrare. Nu pentru slabiciunea lor. Mediul l-a Iortat. Ci pentru indolenja noastra, Iiindca nu ne-am lnqrijit de ei. .. I Pe copilul nimanui i1 poate adopta oricine. Dar nu este ingaduit ca copiii romani sa fie ai nimanul in statui romanesc. Trebue sa Ie avem grija Si indrumarea, caci alttel pacatuim contra Najiunii. Vazand exemple de acestea tnlloratoare pentru sufletul taranului, el prelera sa-si trimita copilul la pazitul vitelor cu un brus de mamaliga, decaf sa-l arunce in valtoarea orasului, care poate ca ii va da 0 paine alba, dar ii va pierde sufletul Si legea romaneasca. Daca totusi taranul si-a trimis copilul la oras, a preferat sa-l dea la scoli, care sa-l creases pentru »diregatorii«, tnsa nu numai sa-l Iaca damn cu slujba $i leata, ci sl pentru aItceva. Duo candu-l la liceu sau scoala normala, el vorbea cu profesori ro-

76

TARA SILV ANIEI

manl, it lasa la internat sub mana romaneasca, intre alii copll de roman, la fel cu el, unde nu se afla instreinat. Cad Romanul sl in doine mai ales de suterlnta de prin streini se [elueste. E.ste adevarat ca s'au cladlt cateva camlne de ucenici prin orasele mario Palate mari, luxoase ~i Incapatoare. Dar taranul din [udetele lndepartate nu sl-a dus copilul sa-l aseze in aceste "palate de ucenlci-, pentruca parintele pretera sa-si aseze copilul, data odata se hotareste la asta, in orasul sau centrul cel mai apropiat. Acolo poate sa-l vada mai des, cand merge la -marturie- - targul saptamanal - $i poate sa-l duca in desaga cate-ceva de acasa. A~a-i firea Romanului ... lui i-e drag copilul. ..

•••
Camlnele de ucenici au un rol nebanuit de mare mai ales atunci cand vorbim despre promovarea Romanilor in neqo] ;;i meserii. Putem ;;i inversa constatarea. Daca elementele romanesti sunt prea putln pre movate in comer] ei meserii, acest fenomen este a se atribui ;;i politicei profund greeite aplicate in tntllntarea ei organizarea acestor camine. Importanta ocrotirii uceniciei a fost recunoscuta inca in 1927 sl 0 lege a creiat un fond al caminelor de ucenici, centralizat la Ministerul Muncii. Dela acea data pan a astaai s'au tntilntat camine de uceuicl in centrele principale economice. Rolul acestor asezaminte este sa dea ucenicului un adapost. 0 hrana substantlala, deprinderi igienice sl 0 educatle morala ~i natlonala. E.vident, caminele sunt administrate de directori, grijitori de socoteli ;;i de rapoarte, dar cari mai au obliqatla morala de a se interesa de soarta ucenicilor. de felul angajarii lor la patroni Si de tratamentul la care sunt supusi in ateliere sau magazine. Cu un cuvant directorul unui camin trebue sa fie nu numai un bun administrator, ci sl al doilea parlnte al ucenicilor. Din fondurile centralizate la Bucuresti Ministerul Mundi a inceput organizarea unui camin intai prln cladirea unui palat. Astfel unele erase, norocoase, s' au imbogatit cu blokhausuri de ucenici, dar fondurile s'au imobiIizat repede. Proportia ucenicilor ocroUti in palate a devenit prea mica fata de numarul celor neincapu]! in camine, La Minister nu s'a cercetat nlciodata aceasta deaastruoasa proportie, ci s'au examinat planuri de cladiri monumentale. cari au inghitit prea multe milioane atunci, cand un camin de

TARA stLVANIEt

77

ucenici eorespundea scopului sl daca se organiza mai modest, ehiar in case inchiriate, dar eu paturi multe !;i avand directori harnici si cu vocatle. Aceste camine numeroase puteau aduce imbolduri nebanuite actiunii de ocrotire a uceniciei romanesti ~i a patrunderi! tinerilor romani in comert ~i meserii. Orice activitate se [udeca prin rezuItatul adus. Nu ne poate incant a un album, cu fotografiile palatelor monumentale ale camlnelor de ucenici, atunci cand ne gandim ca se va produce un desechilibru in sufletul ucenicului crescut in IUK in momentul, cand avansat de calta $i fiind obIigat a parasi caminul, va trebui sa se lupte eu reaIitatea mizeriei. Nu ne poate tncanta numarul prea mare al acelor ucenici, cari sunt lasatl in voia sortli, fara ocrotire $i cu 0 insuticlenta educatie $i supraveghere. Patronii din Salaj eontribue anual cu aproximativ 700.000 lei la amintitul fond al caminelor de ucenici. In sehimb Ministerul Muncii sustine la Zalau un camin de ueenici cu 20 locurl, pe care il subventloneaza cu cca 200.000 lei. In 1940 acest camin adapcsteste 33 ucenici, stramtorlndu-se cum pot. Este mare numarul aceJora cari trebue sa fie refuzati din lipsa de loeuri. In Transilvania numai [udetele Ciuc $i SaJaj au camlne de ueenici oficiale cu numai 20 paturi. Celelalte au camine mai mario La Simleul-SiIvaniei din inltiatlva Camerei de Comert ~i de Industrie din Zalau, cu sprijinul ei efectiv ~i al Prlmarlel orasului Simleul-Silvaniei, datorita dlor primari Grigore Rachita Si Cornel Draqhiciu, s'a organizat un camin de ueenici particular, eondus de d. loan Draqos, presedlntele filialei locale a Reuniunei Meseria~ilor, Comerciantllor ~i Lucratorilor Romani. Caminul tunctloneaza dela 1 Octomvrie 1938 sl adaposteste in 1940 un numar de 32 uceniei. Ministerul Muncii a acordat 0 subventie de 60.000 lei acestui camln. Majoritatea fondurilor adunate din Sala] sunt intrebuinjate in alte parti, iar ucenicii aeestui judet raman fara ocrotire $i prada desnajlonalizarii. lata efeetele antinatlonale ale centralizarii Iondurilor. Deci descentraIizarea, pe iudete, ale acestor fonduri nu ar fi ingadutit sa intarzie. Un rost ce s'ar putea gasi centrallzarli tondurilor ar Ii aeela ca sa se atribue unor iucete mai sarace subventll din cotizatille mari ale [udetelor industriale. Salaiul Sl sub aeest raport a fost nedreptatit.

ucenicilor angajo\i de patronii din judetul Salaj in 1939 Ocrotlti in camine e
Nr. uce-Ilin pronicilor cerue I'::=-~_':::""_-=-==
I

TABLOUL

Zalau.

. . . . 33

Simleul-Silvflnici

. 32 I

65 1363

4.5 95,5

Neocrotlti in camine :

._----"-=_~~~428~-=[_!iO_~

Hotarlt Ministerul Mundi are 0 datorie de implinit in Sala]. $i nu numai pentru triumful politicei sociale, ci pentru a salva natlonalltatea ucenieilor rornani, cari sunt sortltl a tral lntr'un mediu strein. $i fara tndolala, din 1927 ~i pana in 1940 numai din cotizajille varsate de patronii acestui jude! se putea realiza mal mutt in acest colt de tara dela granita, primejduit de desnatlonalizare. * La inceputul anului 1940 avem urmatorul in Salaj. in activitate, dupa anul contractarii :
Anul
tractiirii

*

*

nurnar de ucenici

cen-II

uccnicilor

Numarul

1937 1938 19~9

517

492 419 1428

Scaderea din an in an a numarulul de ucenici anqaiaf denota o oarecare sliibire a activltajii economice. Repartlzaf pe categorii ~i nationalitati avem:
Meserii:

I'
100

Corned:
Nalionalilalea

ucenicilor

II r:i'CD~~'III~e~~~-

1=====

Romani

Minorltert

1249!!

I

Romani Minoritari

II II

-49

II

. 27
100

~_m_L_zs
179

II

TARA sILvANIEI Rezulta 0 dlsproportie evidenta fatade procentul popula tiel romanestl din acest [ude] care are 0 proportle de 57,9 la suta •

*

Dupa ce Constltujla din 1938 a consflntit ca princlpiu de activitate viitoare promovarea natlonalitatil romans, Camera de Comer] ~i de Industrie din Zalau, dorind a satisface acestui deziderat cuprins in temelia legiIor tarii, a examinat in primavara acelui an aceasta problema Si a avizat asupra diii de urmat. S'a constatat ca mai ales pe calea uceniciei se vor putea forma viitorii comerciantl romani. S'a decis pi-in urmare sprijinirea uceniciei. Inltiativa aceasta, precisa in obiective $i metoda, a gasit apreciere in presa economica a capitalei. Desprindem cateva pasagii din comentariiIe dlui Senator A. Corteanu asupra acestei problema 1). -Prin ce mijIoace se va putea face educatla elementului roman -sc pentru comert ? -Camera de Comert Si de Industrie din Zalau, iudetul Sala], sl-a pus aceasta intrebare tocmai fiindca este sl ea alarmata de proportia redusa a firmelor romanestl fata de cele minoritare din circumscriptla ei. -Cercetand valoarea mliloacelor recomandate $i tntrebulntate astaz}: scoll de comer]. cooperatle sl ucenicie, Camera de Comert Si de Industrie din Zalau ajunge la concluzia ca singurul mijloc sigur de a ajunge la rezultatul dorit este numai ucenicia. Sc oala de comer] produce tuncjlonart sl biurocraji, iar cooperatla produce falsi comerclantl, fiindca nu au interesul comerciantului pe cont propriu. CHand exemple din propria ei experlenta, Camera de Comer] din Zalau a ajuns la urmatoarea formula ca concluzie: "Numal din ucenid se a/eg viitorii comercianti. Romanizarea comertutui se poate face numai prin tnmultirea comerciantilor patroni romani, rezultat la care putem ajunge nu prin tnmulilrea scoalelor comerciale, ci prin tnmultirea ~i ocrotirea ucenicilor romanr. =Cercetand raportul dintre ucenicii romanl $i cei minoritari in sltuatla de estazl, Camera it gase$te dezastruos pentru romani $i din acest fapt trage a doua concluzie: .Nu vom putea avea comerclant; roman; maine, daca nu avem azt ucenici romanir,
7553 din 20 Iunie 1938.)
1) A. Corteenu : .Romfmizarea cornertului", (Ziarul .Argus" Bucuresti,

Nr.

80

TARA SILVANIEI

"Observalia tot atat de lnteresanta pe care 0 face Camera diD Zalau, este ca ucenici nu vom putea avea dedit daca se vor creia camlne in toate targu~oarele, in toate orasele, pentru un numar indestulitor de ucenlcl-. lar in alt articol actlunea Camerei de Comer] din Zalau este comentata in felul urmator : 2) ,.Asupra mliloacelor propuse de aceasta Camera pentru a ajunge la romanizarea comertulul nu avem decat cuvinte de lauda. Comertul trebue invatat de mic copiJ de cafre viiforii comercianti $i aceasta nu se poate face decat sub forma de ucenicie la actualele intreprinderi comerclale-. Camera de Corner] a staruit in actiunea sa. La aniversarea de doi ani de activitate a acelorasi conducatorl sub regimul nouii Constltutii, care a avut loc la 22 Martie 1940, s'au dat cateva cltre in scurta dare de seama prezentata . 3) "In intervalul dela 1 lunie 1938 pana in Martie 1940 s'au dat: II
Burse §i aiutoare ciali Burse §i aiutoare riasi , Subventii ucenici pentru pentru ucenici ucenici comermesede Lei

127500 59000 63800 250300

pentru carnine si scoale §i premii pentru ucenici ,

Prin lnterventla noastra am cautat nu numai sa ocrotim Illantropic $i ocazional pe ucenici, ci sa-i -promovam« cu sume mai substantlale, plasandu-i la patroni, crelndu-le camlne de ucenici ~i supraveghindu-i in cursul uceniciei. In Ielul acesta au fost promcvatl in comer] 51 ucenici, Iar in meserii 23 ucenici, total 74 ucentcl-. Anul conUcenici Efectul acestei actlunl it dovedeste Iractilrii comerciali $i urcarea procentului ucenicilor romani 13,4% 1937 contractafj in comerj : 29,5% 1938 34,8% 1939
.Spiritul comercial". (Ziaru) ..Argus" Nt, 7555-23 lunie 1938,) punerea de motive a bugetului Carnerei de Corner] oi de Industrle din ZIJ au pe exercluul 1940-1941.
~)J AEx' Corteanu:

tARA SILVANiEi Patrunderea Roma-

81

nilor in comer] este evii--· Localitatea denta, Calea e buna sl ( Romani !!Minori'tlri!! Tolal ea trebue mentlnuta cu toate sacrificiile, eu toate Carei 136 274 410 Za\au 64 149 213 energiile. $imleul-Silv. 78 197 Pe centre ucenicii se Ta~nad 24 1~~ " 90 repartizeaza in felul ur- Jibou 55 30 85 mator : (Vezi tabela.) Valea 1. Mihal 84 Carnine de ucenici a- Cehul-Silvaniei 40 54 56 30 51 vern pan~ azi 1a Zalau $i Crasna 151 242 $imleul·Silvaniei. Se evi- Alte comune dentiazd impetioasa necesi490 r=;8 II 1428 tate de a se creta an camin in importantul centra economic, Carei, situat chiar fa frontiera. Daca nu era mentalitatea biurocratica la m.lloc, se intelege ca. trebula sa ia fiin!a la Carei un camln oficial de ucenici, fiind centrul eel mai indicat, potrivit aratarii cifrelor statistice, chiar inaintea resedlntel de [ude]. Scoli de ucenici avem trei : la Zalau, Simleu Si Carei. Sub lmperiul vechei Jegi industriale din 1884 am avut scoll comunale de ucenici Si in Jibou, Tasnad, Cehul-Silvaniei sl Valea lui Mihai. Sub legile actuale ele s'au desfiintat, deci suntem, Si sub acest raport, in vadit regres. fondul Muncii a incasat in 1939-40 peste 7 milioane lei din [udejele Sala], Bihor Si Satu-Mare prin Camera de Munca Oradea Si n'a pus decat 3 milioane lei la dispozijia acestor trei [udeje pentru ocrotirea muncii sl a asezamintelcr muncltorestl. Se poate numi aceasta fortificare? Se lmpune deci, ca un comandament national, mai mult chiar decaf social, ca la frunlarii sa avem cat de muIte camine de ucenlcl, conduse de directori buni gospodari, special pregatiti Si patrunsi de Importanta misiunii lor. Inaltul gand regal et indemnurlle de viata noua romaneasca trebuie traduse in fapte. fortificarea elementului roman esc la granita schivaleaza cu sporirea Iortilicatlilor, asa cum neglijarea luipoate avea repercusiunile defavorabile semnalate, pe care nu Ie dorim. Ucenicia romaneasca ocrotita Si sustlnuta, este mijlocuI de patrundere Si nadejdea de afirmare a fiilor Najiel noastre pe taramul ccmerjului sl al meseriiIor.

I

Numarul

ucenicilor

JiL

I

I

Gratian Marcu,.

EVOLUTIA NUMELOR PATRONIMICE LA ROMANII SALAJENI Cine a diIatorit prin satele romanesti din Tara Silvaniei a putut constata, ell oarecare nedumerire, ca un foarte mare numar de Romani poarta nume de rezonanta Si origine straina. Sltuatla aceasta e generala in Transilvania, dar mai ales, in partile de Nord-Vest ale tarii. Cum au aiuns Romanll la aceste nume, stralne de limba $i sufletul lor? lata la ce vom incerca sa raspundem, in mod succint, in cele ce urmeaza. In timpul penetratiunet Ungurilor in Transilvania, la Romani era obiceiul numelui singular: al numelui de botez. S'a afirmat de unii, ca acest obiceiu ar fi 0 dovada de inferioritate Si lncultura. Nimic mai eronat. Obiceiul, adus de noua credinta, dainuia la toate popoarele crestine din acest timp. A$a sl la Romani. pendenta si libertate absolut complecta fata de familie, a pus pe planul intaiu numele de botez, care -Iu primul si multa vreme singurul nume-, cum spune Si Fustel de Coulanges. Numele patronimic, - ramas mostenire dela stramosii pagani, - aruncat pe planul al doilea, cazuse in complecta desuetudine. Conform acestui obiceiu general, fiecare Roman se chema prin numele de botez, la care, pentru 0 mai complecta precizare Si identificare, se mai adauqa, - precum si azi se face de cafre faranii romani, - numele ascendenfilor : tata, bunic sl chiar strabunie. Ca exemnlu : loan a Petrii, Gheorghea Vasalichii lui lacob, Vasalica lui Stefanu Danilii s. a. m. d. Numele erau nume crestine $i bibIice. Izvoarele cele mai importante pentru onomastica : calendarul ortodox Si Sfanta Scrlptura. Romanli aveau mare preterinta pentru numele prorocilor, apo .. stolilor, sfintilor parinU ai bisericei, numele sarbatortlor mari (Ilie,
Crestinismul, recunoscand individului
0

viata proprie,

0

inde-

TARA SILvANiEl

83

Danll, Petru, loan cu toate diminutivele lui: lonel, Ionas, Iancu, Ionuc, Nucu, Nutu, etc., Craciun, Flore, Pascu, Sanziana, etc.) Din cauza aceasta, in epoca de care ne ocupam, foarte pu.. tine familii si-or fi mal aducand aminte de numele lor patronimic. Poate familiilemaiinstaritedevoevozisicnezi.cu oarecare tra .. dilie familiara. Atat numai. Deci, cand in veacurile urmatoare prlnde jar obicelul numelor patronimice (Iuate dupa : mosie, loca .. Iitatea de origine, ocupatie, Insusiri fizice sau morale) Si cand ne .. voi de ordin social Si economic reclama identificarea Ilecarui in .. divid, In acest fel, cu nume duble, pe Romani ii putem deosebi: unii cari sl-au pastrat inca numele de familie Si alfji, carl l-au pierdut, prin desuetudine. Pentru acei cari si-l-au pastrat, va incepe de pe acum - Si va continua in tot cursul veacurilor - actiunea de tnstrainare. Pentru aceia cari l-au pierdut actiunea de botezare cu nume patronimice strains. Toata perioada am putea-o reduce la trei faze, dintre carl primele doua abia se pot distinge intre ele, sub raportul timpului. Cea dinta! faza este de pe timpul crearli marllor domenii nobiliare - laice sau biserlcestl - cu institutia spanilor domeniaIi, - paralel cu dezorganizarea vietii autonome a cnezatelor Si volvodatelor romanestl Si decaderea populatiei in stare de iobagie. Acesti spani erau, cu totll, unguri. Prima lor atributiune era sa inregistreze pe iobagi si sa tina socoteala obligatiunitor lor fata de domnii de pamant. Inregistrarea trebuia s'o Iaca dupa ceva distinct: dupa nume. Deci apare foarte logic, ca acei cari nu au un nume, sa primeasca unul, iar numele existente sa fie traduse in Iimba spanilor Si scrise cu ortografie straina. AsUel: pe loan tl fac: -Ianos-, pe Petru: "Peter". Chiar si numele patronimice sunt traduse. Majoritatea Iormandu-se din numele de botez, sau din vechile porecle date dupa Insusir! fizice sau morale, dupa locul de origine, dupa ocupajie, s'au pretat foarte us or la 0 traducere. Astlei: Negru sau Negrean, Albu, Crudu, Ardeleanu, etc. iSi primesc corespondentele lor din Iimba ungara. . Savantul Nicolae Dragan, in opera -Romanil in secolul IXXIV,. (pag. 294) citand din -Iobaqia> lui I. Rusu-Sirlanu arata ca, pamantul trecand in mainile marilor proprietari unguri, satele inmntate de ei Ie purtau numele... -tot asa Si iobagii, slujitorli roman], purtau numirea cu care erau tntrodusi in registrul stapanului, dupa cum sl eei aluns! nobili (adesea satul intreg), purtau nume unguresti>.

'tARA

SJLV ANIEI

Pana ad actiunea apare independenta de oiicialitate. Faza a doua tncepe din epoca -urbarialelor>, - pe cad le-am putea numi: primele acte de stare civila, -- ~i a diferitelor conscrieri oficiale, savarsite de prin veacul al XVII-lea incoace. In istoria [udetului Sala], Dr. Petri M6r vorbind despre recensamantul fiscal - executat de catre delega!ii [udetului Hontpela 1720 *), in [udetul Solnoeul de Mijloe (teritoriu cuprins azi in [udetul Salaj], afirma ca, Rornanii din aceasta regiune neavand nume patronimice, recensorii au fast nevoitl a-l "boteza" "acolo pe toe" pentru a-i putea inscrie in registrele lor. Asa, pe ziler f-au numit : Napszamos, pe faur: Kovacs, etc. sl am mai putea adauga (la acest etc.): pe morar: Molnar, pe cioban : Juhasz, pe rotar: Kerekes, pe caprar : Kecskes, pe croitor : Szabo ~. a. m. d. pe fiecare dupa ocupatiune I Afara de aceasta a mai jucat un rol important in alcatuirea patronimicului sl numele de botez. Pe descendentil -alui Gheorghe,. l-au numlt Gyorgyfi, pe <alui Vasile» Laszloli. 0 familie de romanl, ce purta primul nume am cunoscut in comuna HoroatulCehului; una, cu al doilea nume in comuna Giurtelecul-Hododului. D-na Elena Pop Hossu-Lonqin, in articolul -Amintiri-, publicat in acest velum al revistei, inca aminteste despre descendentele unei familii de Romani cu numel€' de Laslofi. Dupa acest sistem au ajuns la nume unquresti ..foarte multi Romani" (v. nota citata din Petri Mor). Natural, autorul monografiei tine sa accentueze, ca acest lucru nu s'a tacut din consideratlunt politice, ci exclusiv din necesitate: identificarea Romanilor fara nume patronimice. NOi, nu vom contrazice pe autor. Scopul acestor note este cu totul altul. Vom stabili doar Iaptul istoric, ca in acest timp Romanli din 46 sate, de pe teritorul [udetulul Sala], au fost -botezatl- eu nume straine. $i atunci cand, pela sfar~itul vea*) .,1720·ban Kozep-Szolnvk varmegye Iakossaganak fele olah lehetett annak daezal'a, hogy szazalekokban az akkor osszeh-t nevek aranya sserint a mao gyar 72.64 %, a 27.17 % otahval szemben. Ennek oka ama korulmeny, hogy a vezetEiknavvel nem bir6 olahokat aa osszeiroknak kellett elkereaztelni, mert az Erdelybol as maS helyekrdl Kozep-Saolnokba bevandor lo olahsag oly igen alaeBony fokan Wott a mtiveltseguek, hogy az olah lak6sok usgy reszenek f'gya" talaban nem volt vezetEikneve. Az osszeirok tehat, Ront varmegye knldottei, hogy oket f61jegyezhe13sek, nern tehettek egyebet, mint hogy valamennyiOket ott a helyszinen nyomban elkeresateltek, a napszamost Napszamosn ak, a kovacsot KovacBnak stb. neveaven. Ilyenformau magyar veaeteknevhez jutott igen sok olah, Nagyvn termessetes, nogy nem politikai czelza.tb61 tOrtent ez, hanem CBU' p.lin sziiksegboL Kozep·Szolnokban, - 1720·ban, - negyvenhat kozsegnel jegy· zik ezt meg az osszeir6k". (Dr, Petri M6r: Szilagyv8.l'megye Monographiaja, Vol. I. pag. 168-169.)

':tARA SILVANIEI

85

culul al XVIII~lea, bisericiIe romanestl incep a infocmi ~i conduce acte de stare civlla pentru credinclosii lor, numele patronimice sunt deja formate sl adanc tnradacinate in tradltie. Numele stramosesc era de mult uitat, iar biserica nu mai putea face altceva decaf sa continue 0 stare de fapt ... A treia Iaza are loc dupa anul 1895, cand oficiile de stare civlla, - pana atunci parohiale, - trec sub conducerea admlnistratiei de stat. De aeum proeesul de tnstrainare a numelui se aprofundeaza; se desavarseste, Asistam la uItimul act. Motive de ordin politic reclama ineheierea acestui capitol, al dramei romanesti, cat mal curand posibil. Numele ce mai ramasesera in patrimoniul nostru lingvistic trebuia sa dispara si ele: Mieu se transtorma in Kis, Salajeanu in Szilagyi, Olaru in fazakas, Sturza in Turzui, Mare in Nagy, Codreanu sau Ardeleanu in Erdelyi, Pasteanu in Pusztai, RO$u in Veres, Rusu in Orosz, Munteanu in Havasi, Crisan in }{6~ rosi, Flueras in Sipos, Craciun in Karacsonvi s. a. m. d., exemplificarea putandu-se continua pagini intregi, caci sunt sute ~i mii de nume de acest fel, cari falsifica inca conflguratla etnica a unui teritoriu locuit in mare maloritate de Romani. Mai accentuez aci ca exernplificarile date la cele trei faze nu sunt strict legate de ele: acelas nume, la unele Iamilii, s'a putut tnstraina intr'o taza, la altele in alta. Ceeace am urmarit, a fost sa scot in relief metoda tntrebuintata, dar nu ~i timpul, cand un nume sau altul a fost lnstrainat sau dobandit,

**

01<

Evolutia ideilor politice, din ultimul deceniu, a ridicat chestiunea redobandirii numelor lnstrainate la rang de problema de stat. Guvernul pentru a 0 solutiona a adus legea numelui din Aprilie 1936, care in sectiunea II, la art. 20 prevede, ca Romanil cad au nume lnstralnate sau pierdute, «pot cere redobandirea vechilor nume romanestl-, cu procedura de favoare Iixata in art. 23 ;;i urmatorii. Legea aceasta are doua mari defecte: 1. Lasa inltiativei particulare cererea ;;i 2. Pretinde Romanului dovada eu acte scrise, col el sau ascendenjii lui «au purtat un nume romanesc care in decursul vremii le-a fost instrainat sau plerdut>. Din datele ce am la dlspozitle se poate constata, ca din cauza

86

TARA SILVAISIEI

acestor defecte tmta urmarita de legiuitor n'a fost, niei pe departe, atinsa. Timp de 4: ani, de cand legea e in vigoare, abia s'au introdus in [udetul Sala] vre-o patru sute de cereri pentru redobandirea numelui. Majoritatea de catre Iunctionarl Si ltberprofesionistl. Dar - lucru curios - chiar si din acest numar mic de cererl, 0 parte tnsemnata s'a respins de Ministerul ]ustitiei pentru motivui, ca dovada ceruta de art. 23 nu s'a putut face. Petltionarul n'a putut dovedl, ca el sau ascendentli sal «au purtat un nume roman esc, care in decursul vremii a fost instrainat sau plerdut-. Instrainarea numelor - pre cum s'a aratat - s'a lnceput cu multe veacuri mai in urma $i cu metodele aratate mai sus. Deci, dovezi scrise, in cel mai bun caz, nu pot prezenta decat acei a carer nume s'a lnstrainat in ultima faza. Dar, oare nu s'a implinit vremea ca starea aceasta daunatoare intereselor superioare ale neamului sa inceteze 1 Nu e timpul ca toti Romaniisa se cheme in graiul lor 1 o noua procedura legala se impune, ca un imperativ categoric al ceasului de fafa: din ofieiu, simpla, expedltlva Si mai ales obligatorie pentru totl. Romanl] au dreptul sa poarte, - in [ara lor, -- un nume romanesc, indiferent cum s'au numit in treeut si inditerent cand Si dupa ce metoda, au primit numele straine pe carl Ie mai poarta azi. Si eu atat mai mult Neamul are dreptul de a pretinde ca fieeare sa poarte un atare nume. Douazeci de ani au trecut dela unire. Romanl! din Tara Sllvaniei, - ca si altil din alte regiunl, - mal poarta inca nume instralnate, sau primite in cursul veacurilor de robie. Problema redobandirii numelor lnstralnate Si a romanlzarll tuturor numelor straine, ramane deschlsa.
Loan Danciu,

t

ELeNA POP HOSSU-LONGIN
(1862-1940)
Se due tot unul cafe unul Din oeehii oaspeti dela noi, In tara unde cine pleacc'i Nu cugetc'i"a veni 'napoi, (D. Nanu: In fala mortii")

In jalea unui neam, prohodita de Prea Sflntitul Alexandra Rusu, episcopul Maramure~ului, intr'un sober de preo]! din toate eparhiile romano unite, la 19 Mai 1940, in zi de Dumineca, e asezata la locul odihnei de veci Elena Pop Hossu-Longin, fUca sisotle slavita. De acum i~i doarme somnul dreptilor, asteptand obsteasca inviere in stramoseasca glie, de patru ori renumlta dela Base~ti (SalaD· Renumita intai, pentru scumpele rama$ite pamantesti ale vice .. comitelui dela sfar~itul veacului al XVIII-lea al [udejului zis atunci al Solnocului de Mijloc. Petru Pop, prieten $i ajutor in propova .. duirea Sfintei Uniri al episcopului de nepieritoare amintire Grigorie Maior. Vifi~panul Petru Pop fusese unul din fauritorll de capetenie ai bunastarli morale $i materiale a familiei acesteia istorice. Renumita apoi pentru mormantul lui George Pop de Basest], presedlntele istoricului Partid national roman din Transilvania ~i al epocalei adunari natlonale fir1Uta:"--rar-uecembrie 1918 in Alba .. Julia, unda a proclamat unirea tuturor Romanilor. Renumita ~i pentru amintirile ce se leaga de numele lui fran .. cisc Hossu-Longin, acest urmas cu numele ~i mai ales cu sufletul al vechiIor legionari romant, avocat ~i publicist de mare merit, unul din secretarii generali ai conlerintei nationale tin uta la Sibiu in 1881, cand se proclama pasivitatea parlarnentara, aparator in procesul Memorandului, vajnic luptator national, senator in Romania intregita. Renumita, in sfar~it. pentru neasemuita contributle a Elenei

88

TARA SILVANIEI

Pop Hossu-Lcnqirt, -- aceasta glie stramoseasca del a Basest! e un panteon familiar !]i national. Ce crestere ingrijita ii da nemuritorul ei parinte, George Pop de Basesti I Cum cauta el sa fie pildultor sl in aceasta privlnta pentru intregul nostru neam romanesc l Gheorghe Baritiu, parintele ziaristieei romane din Ardeal, desi 0 vede abia de cateva ori, ~n tineretele el, 0 priveste -tntocmai- ca pe fiicele sale !ii 0 propujie sa fie decorata pentru vrednicii femeesti cu crucea tntemeiata Ide Doamna Elisabeta a Romaniei, in timpul rasboiului pentru neat~rnare din 1877, alaturi de alte 12-15 Iruntase Romance din aceasta provincie. Iar Nicolae Densuslanu, vestitul autor al lucrarli istorice -Revolutia lui Horia- zice despre ea: ,.0 Iemee superioara multor, foarte multor barbati pe care ii avem noi, at at aid, cat $i dincclo«, La fel vorbeste langa sicriul ei Excelenta Sa d. Alex. Vaida- Voevod, consiIier regal, presedinte al fRN., aratand cateva imprejurari foarte anevoloase, cand chiar luptatorii eel mai incercatl se Iumineaza dupa povetele ei si se imbarbateaza de uimitorul ei curaj. Si poate-se infaji~a armonia vietel sale casnlce ? Gasescu-se cuvinte pentru a zugravi aceasta casa, -coltisor de raic ~i aceasta vatra, -cuib de vesel trai- ? - Nu se bucura oare de fericirea acestui camin familiar Iruntasi ai Bisericei ca mitropolitii Victor Mihalyi de Ap$a ~i VasileSuciu, episcopii Dimitrie Radu ~i Vasile Hossu, preotll Vasile Lucaciu, Augustin Bunea, loan Boros, iar dintre mireni Coriolan Brediceanu, Aurel Mure~ianu, Aurel Isac, Teodor Mihali, Jancu Scurtu, Amos francu, pentru a pomeni numai pe cativa din cei mutati dela noi 1 Si sunt oare multe famiHi care sa urmeze, ca aceasta, povata Domnului din evanghelie (Luca 14, 12-14) de a ehema la masa ei !ii pe saraci, betegi, ologi, orbi, in deosebi pe tntemnijatii poIitici romanl din puscariile maghiare de pe vremuri, precum $i pe sarmanii studenti romani dela universitati straine, Iiindca acestia n'au sa-l rasplateasca ? Pe cine sa nu-l miste cuvintele rostite in cere familiar de Elena, la lnrnormantarea neuitatului ei so! Francisc: "Drag suiletul meu, in cei 53 de ani de casnicie, 0 singura data m'ai suparat, acum, cand ai muritc? Nu se poate inchipui adunare de a -Astrei-, de a vechei 50cietali pentru fond de teatru roman, nici concert, nici repreaentatie teatrala; nici in Romania intreqita zi a Eroilor, nici alta manilestatie culturala in aceste parji, fara sprijinul acestei generoase fa-

TARA SILVANIEI

89

milii romanestl. Daca Dumnezeu nu s'a mllostlvit sa 0 blnecuvanteze eu prunci, i-a tnsuilat, in sehimb, atatea ganduri luminoase, atatea initiative fericite pentru neam. Inca in 1880 tanara Elena Pop de Basestl pune piatra de temelle a Reuniunii femeilor Romans SaHljene, pentru inaintarea invatamantului poporal ~i a industriei easniee sub oerotirea sfintei noastre biserici. Ce-l Iipseste junimei noastre ea sa fie bine erescuta? Se intreaba tanara fondatoare ca altadata Napoleon I, tmparatul franeezilor. Tot ea raspunde eu iscusita Mme Campan : femei culte, Majestate. Ceeace in cepe aiel, in Sala;, patria ei mai restransa, continua mai apol in Hunedoara, patria ei adoptlva. Cu eala manqalere Si mandrie nu vede ea comorile artei tarane~ti. Inchipuirea poporului nostru se arata in atata bel~ug de forme, incat rama! uimlt. Aproape fiecare tlnut romanesc iSi are podoabele, [esaturlle, alesaturile, chindisituriJe, sculele lui. - Indemnata de Schmidt, directorul mosiilor arhiducelui Albrecht ;i de Dsoara Gisa Kahliq, cu ajutorul coloniei romane si al studenjilor dela universitatea din Viena, grupaJi in Societatea -Romanla Iuna-, ea orqanizeaza a expozijle de arta casnica romaneasca (Romanische Haus .. Industrie-Ausstellung), cea dintai afirmare de acest f~1 a neamului nostru in capitala Austriei. Aceasta expozijie este 0 scoala de lnalte inllataturi. fa arata cum sa se tntrebuinteze mestesugul tarancii noastre, pentru a-i fi de Iolos, Mult sunt admirate cusaturile marunte in forma de pulsorl Si salbanasi de pe gUleriJe camasllor, precum ~i toate formele multiple de 0 bogata varia tie tesute sl cusute. Atunci incepe sa se inteJeaga, de ce trebue sa se [easa odajdli Si alte podoabe pentru slujbele dumnezeesti, potrivindu-se de minune motivele romanestl cu stilul acestor lucrurl. La fel se vede atunci, cum trebue facute covoarele, sa fie nu numai frumoase Si aratatoare, ci ~i practice si mai ales rentabile. De aceea, impreuna cu regretata Victoria Dr. Erdeli Si cu alte femei vrednice, ea tntilnteaaa renumitul Atelier de Tesaturl ~i Cusaturi Romanesti din Orastie. In acest atelier, se munceste cu zor la adunarea vechilor comori de arta taraneasca, Ia copierea lor, la scoaterea la Iveala a motivelor pitoresti, la apllcarea pe odaldil, pe prapori Si pe alte obiecte bisericestl, la introducerea originalelor costume populare, precum sl a feluritelor obiecte decorative in familie ~i societate. TImp de 6 ani, in atelierul inliinjat de Reuniunea femeilor Romane din [udetul Hunedoara, de sub presedinjia

90

TARA --------~--------------------------~-

SILVANIEI

"'Ienei Pop Hossu-Lonqin, se peranda 70-80 de tarance, primind pentru munca lor 0 plata ce se ridica la 20.000 coroane aur, putand astfel ele sa-s! ca~tige traiul prin munca lor cu acul ~i cu razboiu]. Atelierul se imbogate~te, mai apoi cu 0 sectie de ceramica $i dantelarie. Pentru aceste neperitoare vrednicii, atat Reuniunea Femeilor S!lajene, cat ~i cea din [udetul Hunedoara 0 proclama presedlnta de onoare. Dar energia extraordinara a acestei femei, nu se restrange la 0 expozitle, la un atelier, la intemeierea Si conducerea a doua reuniuni de femei - de~i acestea sunt lucruri mari, -- ea se revarsa binetacatoare Si in alte cadre Si orqanlzajii. Astfel sunt: Uniunea Femeilor Romane, Reuniunea Femeilor Crestine, Fraiia Regina Maria, Gruparea Femeilor Romane,Asociatii de evlavie ere§tineasca, etc. Nu e inca tlmpul potrivit sa infatisam toate aceste ramuri de blnecuvantata activitate a ei. Cand se va face aceasta, se va serie desigur unul din cele mai frumoase, mai interesante, mai sugestive capitole de viata culturala romaneasca. Acum amintim numai partea ei asa de inaltatoare din zilele maririi noastre nationale, in preajma istoricei adunari dela AlbaIulia, - la 1 Decembrie 1918, - prezldata de neuitatul ei tata. Desi bolnava, zacand in pat, ea Inteleqe casi parintele ei sa dea revoluttet militare Si sociale cu care se siarseste razboiul mondlal, sens constructiv romanesc. In frumosul salut pe care ea iI aduce maretel adunari nationale, in numele femeilor romane, ea zice: ,.In aceste clipe mari ~i sfinte, sa uitam trecutul plin de jale si de suferinte, sa ultam zbuciurnul sufletelor noastre, sa uitam toata urgia de veacuri, sa inaltam sufletele noastre la Dumnezeu, care a ajutat neamul nostru sa ajunga aceasta zi de inviere. Uitali, voi, marne, lacrirniIe multe ce v'au brazdat Ietele, leganand in cantece de [ale odraslele voastre .. , Uitatt, voi, 50tH, tot amarul zilelor negre, cand vedeati pe barba]! prlqonitl pentru lupta dreapta ce 0 purtau pentru drepturiJe omenestl ~i nationale. Uitati, voi, surori Vi logodnice, pe voinicii mandri, cari s'au luptat ~i au mu.. rlt sub steagul strain. Din uitarea, din indreptarea eu harnlcie ~i eu pricepere a neajunsuriIor trecutului nostru de jale, va rasari minunea mantulril noastre-, Ocupandu-sa de -chestia Iemenina- care tot mai mult fra .. manta sufletele sl la noi, Elena Pop Hossu-Lonqin ajunge la aceasta crestineasca incheiere: "Marne si sotf culte $i evlavloase, gospodine harnice si laminate ne trebuesc, care sa creases ~i sa in-

TARA SILVANIEI

91

drumeze generatiuniJe viitoare spre marlrea patriei intregite, ~i sotll care sa impart a ca tovarase adevarate de viata, greul cu barbatil mult tncercatt sl trudltl ai timpului nostru-, Cad asa vrea Dumnezeu, observa ea, ca femeia ·sa fie mama, adica ajutor la procrearea neamulul omenesc, menire neasemanat mai sfanta decaf sa fina discursuri parlamentare si sa-st lase coplil in grija unor straine de multe ori nepricepute Si scump platite«. Vazand apoi imbulzeala multor fete de astazl spre diferite cariere, amenlntand viitorul neamului cu un adevarat proletariat femenin, ea zice cu atata dreptate: -Carierele ~tintifice ~i artist ice sa fie rezervate numai talentelor extraordtnare, nu celor de duzinac• Si cum sa aratam grija ei de suflet? Ridicat-au multe fami.. Iii romanestt obeliscuri de granit negru, cum ea a ridicat la capatalul tatalui, al mamei ~i al sotulul ei 1 Ingrijitu-s'au ca ea de Iundatil Iiturqlce, ca. la soroacele cuvenlte, sa Ii se sluleasca Ii.. turghii ~i parastase? lar rugaciunile ~i cuceriile ei 1 Cali tin, ca ea, postul Sfantului Anton, novenele Sfintei Tereza de Lisieux, ale Sfintei Bernadeta '/ Cu cata evlavie Ie pastra moastele ~i Ie chema in ajutor? Si cum lntrebuinteaza, zi de zl, cate un strop de apa de Lourdes dintr'o sticluta adusa de cineva dela acest renumit lzvor facator de minuni 1 Si cat de ina)tatoare a fost ~i ultima ei rugaciune din seara apusului vietei sale '/ I Cei care au auzit-o din camerele de alaturi n'o vor uita in veci. lar moartea putea fi mai crestlneasca decaf strangand in mana in ceasul morIii erueea cu indulgenta plenara, binecuvantata de ins\lsi Sfantul Parlnte Papa dela Roma ~i chemand in ajutor pe (sus, numele eel mai sfant, ee-l pot rosti buzele omenesti '/ In veci pomenirea ei I
Mai, 1940.

Pr; Ioan

Ge01'gellCU.

IDEI, GAME..

$1 FAPTE

ZECE ANI DE DOMNIE S'au tmplinit in 8 Iunie 1940 zece ani de domnie a M. Sale Rege/ui' Carol al Il-lea. Din aeest ptilej tara tntreaga se ptegatea sd-i aducd bel~ugu/ de recunostinta prin 0 sdrbdtorire Ia care sa ia parte toata suflarea tomaneasca. Prin aceasta sarbatorire Tara dorea sa multumeasca AugustuLui Suveran pentru cate hotaritoare opere nationale i-a ddruit in eel 10 ani trecuti. Majestatea Sa Regele, data filnd situatia de azi, a rugat guvernul $i prfn el Tara, sarenunte fa aceasta sarbdtorire. In sensul aeesta a trimis Domnului Ptesedittte al Cottsiliului a impresionanta scrisoate, ln care vibreaz« un eald patriotism # din care transpira un pilduiior exemplu de civism $i un minunat indemn La solidaritate nationata. "Cu constiinta datoriei tmplinite, - spune Majestatea Sa in aeeasid serisoare, - cu dragoste in folosul Patriei, sarbatottrea ee intentionatt, martarie a roadelor aeestui deceniu, Mi-a dat adanea sattsiaciie sufleteased. Ace; eari doresc in aeeste tmprejurari sa Md sdrbdtoreased, n'o pot face mai ptacut pentru mine, . decat pundndu-si toata munea, ravna $i patriotismul pentru tntarirea Romaniei". Potrivit dorintei Suveranului, sarbatorirea din 8 Iunie s'a desfd$urat in cadre mal modeste, decat in anii trecuti, Daca insa aceasta sarbatoare a fast mal redusa din punct de vedere formal, ea a devenit in sehimb mal pIina de coniinut, mal patrunsa de sentimente de dragoste $1devotament, fatd de Rege/e nostru drag, ciirmuitorul iscusit al destinelor poporutui roman. Ea a fast un fericit prilej pentru toti cei ee simt romaneste de a aduce Suveranului nostru un imn de slava pentru marile infaptuiri din eel diniaiu deceniu de domnie. Nu este opera de larg interes obstesc, pe care sa n'o fi sprijinit /lustrul nostru Suveran in cet 10 ani de damn/e. A fast permanent la postul de veghe pentru a scruta orizontul. A fixat temeinic pozit!« Ro",-aniel in lnvdlma$eala vremilor prin care trecem, asezand-o pe un principiu de tnaltd ettca nationala cand a spus: "Nu avem ganduri de cuceri~i, dar ne aparam cu ultima picatura de sdnge, brazda hotarelor fitesti: . lar pentru a da toata taria acestei dectaratii a asezat armata noas!rd mandrd $i viteaza prin pregtitirea si inzestrareape care i-a dat-o in sirul armatelor de elit« ale lumii. A fost ;i este in toata vremea un sprijinitor $i ocrotitor al culturii nationale, ca$tigand supranumele de "Regele Culturii", Iubitor al fdranimii, a cdutat in toata vremea sa dea conunut specific tuturor Iegiulrilor romanesti, potrivindu-le situatiet noa-

TARA SILV ANI}ijt

----------------

93 ~----------------

sire de stat agrar. Mare tndrumator in economia nationata, pazitor at crediniei si datinelor stramosesti, ctitor al multor opere de binefacere, iata, cu a prezentare sintetica, reatizarite ce poarta efigia personalitafii creiatoare a M. Sale RegElul, in eel dintiii deceniu de domnie. Tot ce e viafa in aceasta tara noua, tot ceeace svacneste din suftetu! adolescent af Neamului, tot ceeace rasure ca podoabe pe cari vremea nu le banuia, toiul se datoreste stratuctte! intuitl! ~i puterii de realizare a Marelui Nostru Suveran. In desavar$irea Inaltelor preocupdri de ridicare a Tdrii, M. S. Regele a tmbogatit patrimonial de siguranta $i mandtie nationala prin ereiarea unor institutil de discipline nationala, dovedindu-se an mare educator $; pedagog. In acest sens a fixat ideologia celei mai tnsemnate opere educative in spiritul moral, national, social $; fizic : Straja Tdrfi. A tncadrai apoi pe adolescent! in Premtlitarte, iar celot cari terminau armata le-a daruit miindria de a fi membrii ai FRN. Un neam intreg, dela copil pana la bdtriin, activeaza azi pe acelas plan unitar de tnattare a pattiei sub cutele steagului mantuitor pe care e sensa deviza: Credintd $i Munca pentru Tara $1Rege. Sataju! s'a incadrat complect in noaa viafa de Stat roman $i merge, pe dtumul trasat de lnielepiul nostru Suveran, spre desdvar$lrea operei de consolidarea tot ce-t romanesc. Acest Sala] i$i infrdfe$te sentimentele cu acele ale neamului intreg $I ureazd Suveranului nostru iubit in pragul unui nou deceniu de domnie ani multi si sanatate, peniru a putea desdvar$i opera mare de asezare a Romanie! in loc de cinste tnire tdrife din lume.
"fara Silvanief,".

UN CENTENAR , Se implinesc 100 de ani del a nasterea lui Vasile Pop, eel dintaiu secretar al despartamantului Salaj-Chioar al -Astrel«. La acest centenar se euvine sa facem un mie popas spre a-i aduce un omagiu de recunostlnta pentru tot ee a Iacut in aeest [ude]. Vasile Pop s'a nascut in Guruslau in anul 1840. A Iacut studii juridiee ~i a ocupat Iunctiunea de notar [udetean al judetului Crasna, iar dupa formarea judetului Sala] (din judetul Crasna ~i Solnoeul de MijIoc) a avut aceeas slujba in noul [udet. Mai tarzlu ajunge asesor la Sedria Orfanala a [udetului, un fel de [udecator tutelar. Ca slujbas Vasile Pop a fost de 0 corectitudine exemplara ~i muneitor pana la sacrificiu. Cu toate acestea n'a putut inainta. Pledeoa in ealea Inaintaril i-a fost atitudinea lui de roman neaos, care n'a lnteles sa Iaca compromisuri pe tema nationalltatll. Milhnit ~i cu sufletul zdruncinat pentru nedreptatlle cari i s'au tacut i~i curma firul vietii in anul 1913, in varsta de 73 de ani.

'tARA

SILVANI~I

Vasile Pop a fost una din figurile luminoase ale vletil culturale ,i natlonale s~Uljene~ti din veaeul trecut. Cu sufletul plin de dragoste pentru neamul sau ~i In special pentru oropsitul popor al Sllajului, I-a tnchlnat aeestuia 0 vlata plina de munca, asa cum numai eei 'mal buni ,i mai alesl ai Neamului au stiut sa Iaca. Cand in 1871 vechea asoclatle culturala -Astra« a lnflintat desp~rt~mantul Salaj-Chloar, Vasile Pop a fost ales secretar al acestui despartamant. In aceasta calitate a avut partea leului in organizarea eulturala a acestui [udet. Mai ales dupa decretarea pasivit~tiipolitice. el se arunca cu toata pasiunea in lupta pentru ridicarea culturala a Salajului, Vederile lui in aceasta directie ~i le-a conturat singur intr'un apel adresat Invatatorllor ~i publicat in Nr. 3-1879 al -Observatorulutlui Gheorghe Barltiu. lata un fragment caracteristic din acest apel: -Poporul nostru nlclodata nu a avut trebuinta mal mare de conlucrarea carturarilor pentru a-I destepta, decat in tmprejurartle de fata. Nu pentru ca in timpii trecutl, cand popoarele au fost subjugate prin sabie, neamul nostru nu ar fi fost periclitat in existenta sa natlonala, ca ~i acum, cand arma spirttuala il ameninta. Azi nu puterea bruta, ci mintea cultivata ridica pe popoare la prosperi tate materiala ~i ii garanteaza exlstenta in viitoriu; avem 0 mareata chemare de a ne consolida intru desteptarea poporului, din a carul san suntem ie,iti, pentru a-I aduce la cunostinta de sine ~i de a-i arata mijloacele trebuincioase pentru usurarea exlstenjei sale-.") Acesta a fost crezul de conducator cultural alui Vasile Pop. caruia i-a lnchinat toata munca sa ~i pentru care e vrednic de toata recunostinta noastra, Vasile Pop a patronat, a insulletit ~i a initiat multe actiuni nationale ~i culturale in acest judet. De numele lui se leaga infiintarea fostei Casine Romane din Simleu, a bibliotecii despartamantului »Astra" din aceeas localitate. E1 a fost un incurajator moral ~i material al tineretului roman bun ~i lipsit de mijloaoe, pe care I-a ajutat de multe ori din putlnul ee-l ca~tiga eu munca ~rea de sIujba~. A avut tovarase de vlata pe Emilia Pop n. Mareu~, vlastara a unei familii Iruntase din judet, ea tnsasl 0 iubitoare de cultura ,i scriitoare cu mult simt, care i-a fost un pretlos ajutor ~i animator in toata activitatea. Ne aducem cu smerenie ~i recunostinta aminte de bi1rbatii ale~i ai Salajului. Intre ei Vasile Pop apare ca un far luminos. Memoriei lui, la implinirea unui eentenar dela nastere, ploasa tnchinare. L. Gh.
ClUj, 1932.
• ) Emilia POP n. M4rcul: "0 familie rornaneasca in veacul 81 XIX-Iets-,

tARA SrL VANIEi
SARBATORIREA MILENIULUI IN SALAJ

- 0 tarsa mestesuglta. - Reactiunea suUetului romanesc. - Un document eclatant. -

fauritorii nastrusnicei idei de "stat national unitar maghiar,» penfru prlmavara anului 1896 au organizat 0 farsa: au nascocit ea in acel an s'ar fi implinlt, nici mai mult nicimai puttn de cat 0 mie de ani dela -constitufrea Si existenta statului maghiar, national unltar- eveniment care trebuia sarbatorit de totl Ungurii, inclusiv celelaIte nationalitati, carl erau majoritare, dar erau unguri in devenire, dupa credinta ~i absurdele nadejdi ale celor dela ocarmuire. Hctarirea a fost viu comentata de toata lumea civilizata ~i ea a rascolit din adancuri sufletul romanesc. Pregatiri grandioase. Insullejire "generala '". "Majestatea Sa Preaqratiosul Domn Rege Apostolic francisc losif I" a luat -preagratios spre ~tiinta." cum glasuesc documentele vremurilor, fixanduse data de 10 Maiu 1896 pentru festiviUitile milenare a tuturor fericiiilor locuitori, iar data de 17 Maiu a aceluiasl an pentru serbarea grandiosului eveniment de catre tinerimea scolara, adica pentru otriivirea sufletului tinerimii, cum l-am putea zice pe nume. Drept aceea la 27 februarie 1896 inaItul cor eplscopesc al Ungariei tine 0 conterinta si hotareste programul pentru Iestivitatile miIenare din 17 Maiu. Aceasta pentruca scolile natlonale alefericltelor nationalitati conlocuitoare erau $i confesionale ~i numai prin intermediul blserlcii puteau sa fie influentate pentru ea sa Ie laca sa consimta la sarbatorirea acestui eveniment al milenlulul. Au inceput apoi bie1ii nostr! episcopi a da circulare cu prieire la -planul iestlvitatilor referitoare la sustarea milenara a statului unqar,> cu care ocazie sa se vorbeasca despre -Constltuirea, desvoltarea sl intarirea stalului ungar, iar copill de scoala sa vorbeasca despre «geografia confiniilor ~i terltorlului Ungarlel> Si -episoade din istoria Unqariei- (Circulara Nr. 2634-1896 a Ep, de Gherla). Prin alte circulare se dadeau indemnuri pentru vizitarea expozijlel milenare regnicolare din Budapesta. (Circulara Nr. 30011896), iar lntr' altele explicarl detaiJate -cu privire la serbarea bisericeasca a anlversarlului milenar-. (Clrculara Nr. 2694-1896 a Ep. de Gherla), Fata de aceste manevre sl intinse preqatiri, luate pana Sf prin Eplscopatele noastre romanesti, nu mai amintesc Si nu reprodue nlmlc din oranduirile luate de autoritajlle de stat, - sufletul romanesc, adanc intri stat cu caiiva ani in urma de rezultatul ~i monstruosul proces al Memorandului (1892-1894), a rabufnit dupa cuviinta. Pre a era de deochiu ce se punea la cale $i pre a ne erau sbiciuite asplratiunile de libertate ~i unitate najlonala, spre carl nazuiam din greu ~i le stropeam cu lacrimi $i sange, prin temnifi ~i la noi acasa,

Oeosebit de adunarile ~i consfiituirile tlnute de Iruntasii Romanilor ardeleni, decurand scapa]! din ternnitele Vatulu! ~i SeghedinuIui, aici, la noi, in Tara Silvaniei, - unde aveam ~i un inspector scolar regesc [udejean, mare renegat si satrap, Dr. Petri M6r, fiul lui Petrlcas din Sarauad, providentialii barbaji salajeni Gheorghe Pop de Basest], Alimpiu Barboloviciu, Andrei Cosma, Teom Oragomir, etc. stabilesc masurile impuse de lmprejurari : organizari de cluburl cercuale, constatuiri ~i explicari in taina, unde s'a simtit nevoia. Preotii ~i dascalii satelor salaiene se statuiau tntre ei ~i cu cei vecini, pentru a afla un mod de -sarbatorire>. care sa nu otraveasca sufletul sateler noastre. au allat toti. Coincidea Iarsa tocmai cu ziua de 10 Maia, iar 7 ziIe mal tarziu nu consfituiau timp de introptire a sarbatorii, a altei sarbatorl. Unde executarea ordinului s'a supr aveghiat de aproape, s'a facut din ordin, dar nicair! din suflet. Rezultatul deci pentru Sala] a fost ca s'a sarbatorlt asa cum se cuvenea, adica cum cerea g1a5ul mut al sangelui. Sarbatoarea mileniului in Sala] a fost 0 zi de reculegeri $1 in tar ire sufleteasca tot pentru idealul national ce va sa vie ~i farsa

ei

Multi din batranii Salalului, albitl de anii grei ai vremurHor trecute, vor marturisl cele de mai sus, eu doar sunt un slab ecou al amintirilor lor. Vor avea apol multi din generaiia mai tanara documente carl marturisesc in scris tarla sulleteasca a parintllor. Si eu am cateva $i nu pot face, chiar in aceste tragice imprejurari pe carl Ie traieste batranul nostru continent, sa nu reproduc una sl chiar pentru arata ca in Tara Silvaniei a fast sutler romanesc $i va fi in vecii vecHor. E scrisoarea par. Grattan Flonta din Caielul·Roman catre protopopul sau de atunci Papiriu Pop de Boereni din Siciu, care astfel glasue~te : "Prea onorate Domnule Protopop !

n'a reusit.

Peirea noastra 0 sd se tnttimpte din vina noastra $i posteritatea 0 sd ne blasteme memoria, in loc sd ne binecuvinieze, ctind va auzi ca fa sjar~itul veacului XIX-lea Roman;; jubilau ~i se tntreceau a striga cantdr; de osana (!II) acelora ce in decursul veacurtlor ni-o tuns # ni-o muls, ~i astazi st-o ascutit pumnalul pentru ca sd-l infigd In pieptu-ne, # sd tnadusasca In el glasul con$tiin(ei de existenia individualitd(ii noastre proprii nationale / / i Suntem Romani lngloba(i in decursul veacurilor prin crude uneltirt la ruda ce trage carul statului milenariu ; ni-a tnhamat la tuda de tras per jas et nefas ; ni-o tnjugat la datorinte ~i ni-o despuiat de drepturiie naturale. Oare in atari tmprejurdri jelnice, caruta

tARA SILV ANImI

97

Romon de "vita veche" sa-! $opteasca constiinta ca sa jubilieze? ! Ce imparta$ire tntre ei st noi vt - Ei domni rdsjdtati, posesori tlegitimi a bunurilor $i drepturilor noastre atavice, confiscate de catre ei, - iar not iobdgiti ~i despoiatl, mici ~i vat de noi t t t $i apoi sa jubitiezi, cac! vezi Doamne e potunca / / I N'ar ji consult ea sd ne consultam oareundeva, cd ce conduita sd tinem in jata jablleulut ; # sa jim ca 0 "acies bene otdinata» in jata tnamicului, $i nu niste "seopae disolutae", N'ar ii consult pentru evitarea jestivitdtilor scolare sd incepe,i examenele tndata La ineeputul lui Maiu, ea pe atunei sd nu avem Anima nobila romaneasca a D- Voastle va va sopt! prea cred rimduielile neeesare pentru a se aplica in contra raului contagios". "De altminteri cu reverinta raman, Catelul Roman, La 12 Aprilie 1896. ss. Gr. Plonta", Pramantarile par. Gratlan f'lonta erau ale tuturor. Asa s'a sarbatoait in Sala] farsa mileniului unei oale putrede care s' a spart $i pentru a caret reconstituire nu se va afla in veci un sarmar ca s'o lege. cacl, mai presus de toate, era ad dreptatea lui Dumnezeu.
Loam, ..4.'rdeleanu senso«.
scoald.

EMINESCU IN UNGURE~TE S'au lrnplinit 50 de ani dela moartea eelui mai mare poet roman ~i fara indoiala unuI din luceferii literaturii universale, Mihail Eminescu. In acest an aniversar s'au organizat multe Iestivalur! pentru comemorarea lui, s'au tlnut muIte conierinte ~i s'a scrls mult asupra operei poetului.Fara Indoiala unul dintre cele mal alese omagiii i l-a ad us revista -Convorbirl Llterare.> care l-a inehinat un numar eomemorativ de aproape 0 mie de pagini. (eCon.. vorbiri Literare>. Anul LXXII. Nrii 6-9 Iunie-Sept. 1939.) Volumul comemorativ al Convorbirilor Literare se ocupa mai ales de eeeace s'a tradus din Eminescu in alte limbi. Se constata ca a fost tradus in toate Iimbile europene, aparand ~i impunandu .. se ca 0 valoare dominanta a secolului nostru. E interesant de remarcat ca cei mai multi traducatori ai lui Emineseu sunt unguri, eari au tradus aproape tntreaga opera poetului, Studiul dlui A. P. Todar: Eminescu in literatura maghiara, aparut in volumul comemorativ amintit, e 0 dovada de simpatia de care se bucura mandria noastra literara in cercurile Ilteratilor ma..
ghiarl.

Dar ceeace ne intereseaza pe noi momentan este fapful ca primele traduceri din Eminescu in limba maghiara sunt, dupa cat

98

'tARA stt.VA~I_~!

se stle pan~ azi, din 1890 ~i ele au aparut in publicatia saptamanala «Szilagy-Somly6. din Simleul-Silvanlei, nurnerii 9, 11 ~i 23. S'au publicat in aceasta gazeta in ordine cronologlca urmatoarele poezii: cDe cate ori lubito- (<<Mikoreszembe [utsz-) <Din valurile vremil> (<<Ido hullamibol-) ~i -Sonet- ("Szonett,.) (S'a stins vieata). Pentru a rectifica dela lnceput cateva greseli din studiul dlui A. P. Todor, care si-a cules datele privitoare la aeeste poezii din lucrarea dlui L. Galdi : Emineseu in ungureste, tin em sa amintim ca in numarul 9 al gazetei Szilagy-Somlyo a aparut tradusa poezia «De cate ori, Iubito- si nu -Cand amintirile-. Apoi: Sonetul din cSzilagy-Somly6. e sigur: -S'a stins vieata- si in sfAr:;;it poeziile nu sunt semnate cu pseudonimul Szamosujvari, ci sub titlu e treeut: -Romanbol>, iar la urma : Eminescu. Tot la urrna e trecut in partea stanga : Szamosujvar - Oherla, localitatea de unde sunt trimise traducerile, deci nu un pseudonim. Cine a tradus poeziile de cari ne ocupam ? Inainte de a raspunde la aceasta intrebare vom mai constata ca in publlcatll din Sala] au mai aparut traduceri din Eminescu. A~a au aparut cateva poezii in gazeta saptamanala din Jibou -Zsibovideki Hirlap> din anii 1911 ~i 1912. Tot un Salajan, Parintele Laurentiu Bran, colaborator al revistei noastre, a seas Irnpreuna cu Carol Revai, 0 antologie «Din poetii romani-, in care parintele L. Bran da 22 traduceri din Eminescu. Toate traducerile publicate in gazetele -Sztlagy-Somlyo- si «Zsibovideki Hirlap- sunt tacute de parintele Laurentiu Bran. Nu am la Indemana publlcatia «Zslbovidekl Hirlap», Am vazut-o tnsa ~i mi-se pare ca unele poezii sunt semnate chiar de traducator, Am lnsa in lata traducerile publicate in -Szilagy-Somlyo-. Ele sunt identice cu cele publicate in volumul «Din poetii romani.» Doar ici colo este cate un cuvant schimbat. A9a in poezia -De cate ori, iublto- sunt schimbate in volum 2 cuvinte, in «Din valurile vrernii1 cuvant, iar in -Sonet- 5 cuvinte, srhimbari Iacute pentru perfectionarea traducerii. Loealitatea Szamosujvar - Gherla, este locul unde probabil pe acele vremi parintele L. Bran era student la academia teologtca unita care a Iunctionat in Oherla pana la mutarea Episcopiei la Cluj. Nu ne vom ocupa aci de valoarea tradueerilor par. L. Bran. E 0 chestiune care nu intra in preocuparile noastre momentane. Scopul nostru a fost sa aratam contributia Salajului la lansarea lui Eminescu intre cititorii maghiari, cari au ajuns sa aprecieze ~i sa iubeasca pe marele nostru poet ~i prin traducerile cari s'au publicat in periodicele din Sala]. Aceste traduceri, pe langa alte multe cari s'au Iacut, au fost :;;i mai sunt un fericit mijloc de infratire intre neamuri, 0 punte, care poate uni pe indivizi peste josniicile viejti, unindu-l in jurul a tot ce e frumos. _L. en:

TARA sit VANIEt
GURUSLA.U 0 gre~aHl istorica nepermlsa.

99
-

-

In Atlasul pentru Istoria Romanilor de dd. S. Dragomir, prolesor universitar, membru al Academiei Romane, in colaborare cu R. Csallner ~i !;I. Horedt, profesori secundari (Ed. -Globus- Sibiu) ~i pe harta murattraaceIora~i autori, Guruslaul IupteIor lui Mihai Viteazul e pus la Somesguruslau, lilnga Jibou ~i nu la Guruslaul de lilnga Zalau-~imleu. Acelas lucru se repeta ~i pe harta murala data din oficiu unitatilor premilitare: Romania in decursul veacurilor. Harta deslasurarf istorice a Neamului Romanesc. Alcatuita de Lt. Col. A. I. Gheorghiu .. 1938, Bucuresti, Pentru tnlaturarea unei confuzii ~i pentru corectarea unei gresell, care nu era voie sa se iaca intr'un atlas ~i 0 harta istorlca, tlnem sa fixam urmatoarele : Se stie sigur ca Mihai Viteazul, dupa lnlrangerea dela Mirislau si-a refacut Iortele, s'a tmpacat macar de forma - cu Basta ~i a cautat sa-s! recastige gloria ~ siguranta stapanirii Transilvaniei prin tnfrangerea lui Sigismund Bathori. Lupta s'a dat in ziua de 3 August 1601 Ia Guruslau, in [udetul Sala]. In [udetul Sala] sunt doua comune cu numeIe de Guruslau. Una se numeste simplu Guruslau (si nu Guraslau, cum gresit e denumita gara CFR., ungureste Magyar-Nagygoroszlo) ~i e asezata intre Zalau ~i Bocsa, iar alta Somesguruslau (ungureste SzamosGoroszl6), asezata dincolo de Somes, in apropiere de Jibou. Care dintre cele dona comune e Guruslaul, langa care s'a dat Iupta lui Mihai Viteazul? E Iucru Indeobste cunoscut ~i necontestat ca lupta s'a dat Ia Guruslau (Magyar-Nag ygoroszlo). lata ~i cat eva dovezi: =Ardelenii plecara cu multa nadejde de isbandlre. Ei mersera deadreptul la ~imleu. De aci tnsa, in loc de a cauta pe protivnici in tabara lor dela Maitin, la departare de 5 mile numai, apuca spre Tasnad, sa se ajunga mai lesne ~i mai de graba cu trupele turcesti de ajutor, pe cari, stitndu-le pleoate, Ie asteptau zi de zi. Vestea, pe care 0 primira, desigur, ou multa indignare ~i scarba, cum ca aceste trupe au Iost intoarse din drum prin machinatiunlle lui Mihai-Voda, ii Iacura sa se tntoarca Ia Slmleu, mal ales ca allara ca Imperialii, rldicandu-si tabara, au pornit spre Ardeal pe calea pe care ei Insasi le-o lasara deschisa. -In ziua de 2 August, intr'o JOi, ostile protivnice se ajunsera la Guruslau, sat mai mult unguresc decat romanesc, asezat in apropiere de Simleu. Cea dintaiu grije a lor fu sa se tnstapaneasca In pczltiunl cat mai bune ~i sa se tocmeasca in linie de batae. Ardelenii se grabira a ocupa 0 celina mai mare, pe care-sl ridicara tunurile ~i-~i randulra oastea, mai ales pedestrimea, destul de bine.

100

tARA. StL VA.NtE!

Imperialii ocupara 1i\iei, la randul lor, 0 a doua celina, mai midi, ce se gasea in Iata celeia a dusmanului, si-sl randuira oastea in doua mari corpuri, deoparte Basta, de alta parte Mihal>."] E verba prin urmare de Guruslaul din apropierea Slmleului, deci de Guruslaul langa care "Astra» a ridicat un monument in memoria lui Mihai Vlteazul si nu de Somesguruslau. AItfel sl aspectulul geografic al regiunii Guruslaulul se potriveste foarte bine cu descrierea Dlui Alex. Lapedatu, Tot de Guruslau vorbese in Iucrarile lor toti istoricii unguri, cand amintesc de luptele lui Mihai Viteazul in Salaj. Amintim la tntamplare : Grof Miko Imre: Erdelyi Tortenelrni Adatok; Nagy Szabo Ferencz: Memoriale ; Dr. Petri Mor : Szilagy varmegye monographiaja. Nu avem la indemana 0 biblioteca mai mare pentru a cita autori mai multi. Cred lnsa ca nici nu e nevoe. Rarnane bine stabilit ca Guruslaul luptelor lui Mihai Viteazul e comuna din apropierea Zalaului sau Simleului $i nu Some$guruslaul; asa cum gre~it e notat pe hartile istorice amintite mai sus. Atat: pentru lnlaturarea unei confuzii ~i pentru corecta rea unei greseli.
L.

en.

ZALAu, ZALAu SAU ZALAU? lata 0 localitate fericita. Daca din punct de vedere edilitar n'a progresat, apoi din eel al numelui cred ca e unica in tara. De unde pana mai ieri i se spunea Zalau, azi ii zice Iiecine cum vrea. Unii, luand ca baza radicalul vechi, i-au dat forma cuvintelor romanesti terminate in - au, deci ii zic : Zalau. Altii n'au mai tinut socoteala de forma veche si au refacut numele, tot dupa cuvintele terminate in -au-, dar cu radicalul mai usor de exprimat - Zal ~i au fixat deci numele localitatti in: Zalau, Poporul, localnicii ii zic: »Zdlau«. Numele orasului e foarte vechi. EI e atestat tncepand cu anul 1135. In Cronica lui Anonymus se vorbeste de Zyloc ~i Ziloc, eventual citit Siloe, locaIitate »In partes Mesesinas«. Din aceste nume se poate explica in parte numele unguresc al orasului : Zilah, care ta~a(Jn~oJ~la are acelas radical ca ~i numele unguresc al judetulUI:, Szil-}lgy. Pe" nDine preocupa numele romanesc al Zalaului, care are la fel acelas radical cu numele [udetului : Sal-a]. - Ce origine are acest nume? Radicalul Sal poate fi explicat in muIte forme. N. Dragan
pt. tOyi Nt'. 469-470.
*)

Alex. Lapedatu:

Din zilele de cadere ale lui Mihai· Vodil.Viteazul. Bibl,