COSTUMUL FRANCEZ ÎN PRIMA JUM TATE A SECOLULUI AL XVII-LEA

ÎN FRAN A, în prima jum tate a secolului al XVII -lea, costumul a suferit o interpretare curtean , integrându -se stilului Ludovic al XIII-lea (1610 ± 1643). Mu chetarii imortaliza i de Alexandre Dumas au r mas figuri emblematice.
Idealul de frumuse e uman era cel al burgheziei i în primul rând al militarilor, ca muschetarii imortaliza i de A. Dumas. Era din nou apreciat corpul cu formele lui fire ti, ca i via a terestr , bel ugul i confortul, iar costumului i se cerea s fie comod, practic, potrivit unui om obi nuit, activ .

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Cre terea fastului curtean pretindea o ambian aristocratic , cu forme mai elegante. i la pantofii de model olandez se purt au rozete de dantel extrem de scumpe. O palet mai bogat i str lucitoare, o decorare mai abundent erau vizibile i în costum, diferit de cel olandez prin silueta mai fin , datorit hainelor mai strânse pe corp, din stofe pre ioase , cu multe dantele la guler i la man ete. A disp rut aspectul de carapace al îmbr c mintei spaniole, ob inut prin v tuiri sau carcas rigid , hainele revenind la propor ii naturale, adaptate trupului voinic al omului matur, pântecos (ca eroii portretelor lui Frans Hals). Trebuie remarcat descheierea nasturilor de pe burt , ca un gest de frond , plebeu. Sculptural, costumul punea în valoare volume puternice Äde butoia ´, linia determinant a conturului era curba larg , înlocuind linia rigid i formele geometrice, seci ale costumului spaniol.
Pictural, coloritul era ceva mai viu i mai variat în compara ie cu cel de o gravitate auster al costumului spaniol) i a ezat în pete mari. Burghezia olandez protestant i mpunea la începutul secolului o inut sobr , mai ales prin negrul stofelor de lân i albul pânzei scrobite, adoptând îns , cu timpul, mai ales sub influen a armurilor, culori metalice, grizate, brune, verzui, alba trii.
1 Prof. Buzil Delia

materiale i l t t î t it i t l l li l

C

t l i l l i

t il l l l t ii î i

Costumul militarilor t l t l i i i i t ilit t t ti 
 © ¨§

i

Sil t masculi , hai a, peleri a, jacheta larg , tiparul jachetei largi pe cel al peleri ei, tiparul hai ei,guler, m nu i, p l rie, pant f, cizma

Silueta aducea v dit cu cea a unui coco pintenat prin penele p l riei i e arfele fluturânde, dantelele agl merate la guler, man ete i ciorapii r sfrân i peste cizme. Pe cap, p l ria moale, cu bor mare, adaptare a p l riei r ne ti, proclama fraterni area din timpul luptelor de independen . Ea se putea fasona dup voie, potrivit personalit ii, fanteziei, dar i dispozi iei suflete ti de moment a purt torului (de aceea era numit Ärespondent³ i era împodobit cu pene de stru . P rul se purta lung pân la um r, zburlit. Barbi onul i must ile ascu ite completau aspectul caracteristic. Pe trup, c ma a era par ial vizibil în li urile mânecilor, la guler i man ete. La început, gulerul încre it, spaniol, era purtat nescrobit (ca în Lec ia de anatomie a doctorului Tulp, de Rembrandt , pân c tre 1630, când s-a generalizat gulerul drept, lat, cu dantele (ca în Autoportretul lui Rubens cu Isabella Brant . Vesta ± la început f r , apoi cu mâneci ± era piesa principal , croit pe corp, cu talia ridicat , cu poale largi (întâi din fâ ii, apoi compacte), cu nasturii închi i doar pe piept, descheia i pe pântece, uneori cu mâneci largi i li uri. În talie ap reau deseori un ir de funde ca ni te rozete ornamentale, care ini ial sus ineau pantalonii, când poalele erau fâ ii. Jacheta, o hain lung de trei sferturi cu mâneci lungi, cu guler mare, închis cu nasturi mul i, se purta uneori drapat fantezist pe umeri, asemeni capei spaniole. Pantalonii, f r perne, bufan i flasc, îngusta i treptat în jos, erau lega i sub genunchi cu benti e i rozete.

Pro Bu
¡

a    

2

¥ £¤ ¦

¤ £¢

 

În picioare se purtau ciorapi de m tase i pantofi montan i cu rozete, sau ciz e cu toc i pinteni, sub care se îmbr cau ciorapi de pânz sau jambiere tubulare (canons), cu margini de dantel r sfrânte peste cizme. inuta era completat de sabia atârnat la cing toare, gata s fie oricând mânuit cu virtuozitate în spectaculoasele dueluri. COSTUMUL FEMININ
Silueta feminin dou rochii rochie cu fusta în bu unare coafur p l rie bonet bonet -guler guler-bonet cu sârme boneta pe coc 
 

Tipul de frumuse e preferat era cel al femeii robuste, coapte, pline. Sub influen a moralei burgheziei protestante, costumul punea în valoare virtu ile gospodinei prin atributele caracteristice: boneta strângând p rul, e arfa pelerin acoperind decolteul, or ul indicând activitatea domestic . Pe cap, p rul, de culoare întunecat , era tras pe spate, aplatizat pe cre tet, l sând fruntea degajat , i adunat pe spate în coc ridicat, c zând liber doar pe l turi. Boneta din pânz scrobit , sus inut de fire de metal, p strat în costumul na ional olandez, era înlocuit uneori de p l ria cu pene , b rb teasc . Pe trup, c ma a era vizibil la guler i la man ete, gulerul era fie b rb tesc, cu sau din dantel (în 1632, principele german GustavAdolf, la un bal la Augsburg, i-a d ruit gulerul frumoasei Jacobine Lauber), fie ca o pelerin plat din pânz transparent (ca î n Portretul de femeie de Rembrandt, de la Muzeul Na ional de art din Bucure ti). Rochia avea mâneci trei sferturi, umflate, cu umeri c zu i, cu li uri, deseori strangulate la cot cu panglici, formând dou baloane, cu man ete expunând încheietura mâinii. Fusta c dea liber pe mai multe jupoane, disp rând scheletul de sârme, ca i sulul v tuit. Peste fusta de dedesubt era îmbr cat , de obicei, o a doua, ca o tunic cu poale deschise. Olanda a lansat moda jachetei scurte din catifea sau m tase, m rginit cu blan , pentru purtat î n cas de diminea , la lucru. În picioare, se înc l au pantofi în genul celor b rb te ti. Bijuteriile erau mari, de forme regulate, de preferin iruri de perle la gât, în p r etc.
Bibliografie: ÄArta. Stil. Costum.´ de Adina Nanu, Mediaprint, 2007, COSTUMUL ÎN SECOLUL AL XVII-LEA, pag.128-135.

Prof. Buzil Delia      

3

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful