COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAŢII “NICOLAE VASILESCU-KARPEN” BACĂU

ASAMBLĂRI MECANICE

Ing.DOINA NECHITOI

2009-2010
1

Cuprins
Prezentare generală………………………………………………...3 A.Asamblări demontabile………………………………………….6 1.Asamblări filetate………………………………………………..6 -Caracteristicile principalelor tipuri de filete………………………7 -Forme şi cauze de deteriorare a filetelor…………………………..9 2.Asamblări cu pene………………………………………………10 3.Asamblări prin caneluri…………………………………………13 4.Asamblări elastice………………………………………………14 B.Asamblări nedemontabile………………………………………15 1.Nituri şi nituiri…………………………………………………..15 -Condişiişe tehnice impuse îmbinărilor nituite…………………..18 -Controlul îmbinărilor nituite…………………………………….18 2.Asamblări prin sudare……………………………………………19 3.Asamblări prin lipire……………………………………………..20 4.Asamblări prin presare…………………………………………...21 C.Teste de evaluare………………………………………………...20 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………...25

2

Nedemontabile: . Demontabile: .cu pene B.prin sudare A. în scopul de a îndeplini cerinţele tehnologice impuse. După modul în care se pot demonta cu sau fără deteriorarea a cel puţin unuia dintre elementele componente.Prezentare generală Asamblarea este operaţia de reunire. într-o succesiune bine determinată. Rezultatul fizic al operaţiei de îmbinare poarta numele de asamblare.prin presare Asamblări: . se pot defini următoarele grupe de asamblări: .prin nituire . a elementelor constituente ale unui sistem tehnic.prin filet .prin lipire .canelate .cu elemente elastice Asamblările nedemontabile se caracterizează prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorarea cel puţin a unuia dintre elementele asamblării. La 3 .

datorita numeroaselor avantaje pe care le prezintă: montare si demontare uşoara. Asamblări cu filet Asamblările prin filet reprezintă cele mai răspândite îmbinări demontabile. cu inele tronconice etc. Daca apar si deformaţii plastice. Când deformaţiile suprafeţelor in contact sunt elastice.asamblările prin presare. in general. siguranţa in funcţionare. OLC 15. fara distrugerea organelor de asamblare si a pieselor asamblate. cu clema. AUT 30. forţa de frecare ce apare între cele două suprafeţe creează o presiune de contact. asamblarea este demontabila. prin stiftuiri sau bolturi.1 Asamblare filetată 4 . cu bratara elastica. piuliţe). alame. OL52. AUT 40. Organele de maşini compuse. de deservire etc. A. 1. pot fi montate si demontate ulterior. Deşi. subansamblele si ansamblele. Materiale folosite: oteluri aliate. asamblarea va intra in categoria asamblărilor nedemontabile. prin caneluri pe contur poligonal profilate.. Fig . prin pene longitudinale. ansamblelor si subansamblelor de montare. de multe ori. posibilitatea realizării filetului pe organe de asamblare separate (şuruburi. ori de cate ori este necesar. sunt mai scumpe decât asamblările nedemontabile. ASAMBLĂRI DEMONTABILE Asamblarile demontabile pot fi: filetate. oteluri carbon de calitate inferioara: OL37. cupru. de întreţinere. prezoane. dar si pe piesele care se asamblează. aliaje neferoase. sunt utilizate asamblările demontabile. OLC 20. posibilitatea transmiterii unor eforturi mari. mase plastice. prin srangere pe con. OL42. prin strangerea propie. realizate cu ajutorul organelor de asamblare demontabile. datorita condiţiilor impuse de realizarea pieselor.

şaibă Fig. piuliţă 3. vor fi supuse unui control amănunţit privind -Execuţia corectă a filetelor -Lipsa defectelor care pot împiedica montajul sau pot provoca ruperea organelor de asamblare -Execuţia corectă a găurilor de trecere -Curăţirea desăvârşită a tuturor elementelor care participă la realizarea îmbinării Operaţii de asamblare: -Centrarea pieselor asamblate -Introducerea şuruburilor -Fixarea capului şurubului pentru a nu se roti -Montarea piuliţelor Caracterizarea principalelor tipuri de filete Filetele triunghiulare Filetele triunghiulare sunt folosite ca filete de fixare deoarece asigura o buna autofixare. masurat in ţoli. şurub 2. este folosit pentru fixare si etansare. Filetul in toli pentru tevi care se executa cu pas fin.2 Elemente componente Pentru obţinerea unei îmbinări corecte piesele şi organele de asamblare. Filetele metrice se pot executa cu pas normal sau cu pas fin. Forma fundului filetului şurubului poate fi dreapta sau rotunjita. 5 . fara joc la fundul filetului. mai ales in cazul actionarii unor sarcini dinamice. pentru filetul Whitworth. rotunjire ce micsoreaza concentratorul de tensiuni. se noteaza prin G diametrul interior al tevii. cu fundul si varful filetului rotunjite. Profilul filetului este un triunghi echilateral pentru filetele metrice si un triunghi isoscel.Elemente componente: 1.

Filetul patrat Filetul patrat se utilizeaza ca filet de miscare. fiind nevoie de rezistenta mare la tractiune. profilul filetului find un patrat cu latura egala cu jumatate din pasul filetului. normal sau fin. Asigura o centrare buna intre piulita si surub. in cazul unor sarcini dinamice. Filetul rotund Filetul rotund are profilul din drepte racordate cu arce de cerc. fiind utilizat la cuplele vagoanelor de calatori si de marfa. putând fi prelucrat prin frezare cu productivitate mare. Se exécuta numai prin strunjire. in conditii grele de exploatare. 6 . Filetul trapeizoidal Filetul trapezoidal se utilizeaza ca filet de miscare. profilul filetului fiind un trapez. fiind obtint din profilul trapeizoidal de 30º.in toli de exemplu pentru o teava cu diametrul interior de ½” notatia va fi G ½”. motiv pentru care acest profil este cel mai frecvent utilizat la transmisile surubpiulita. fiind utilizat datorita acestui avantaj ca filet de miscare. obtinut prin tesirea unui triunghi isoscel cu un unghi de 30º. Un alt dezavantaj al filetului patrat il constituie centrarea nu prea buna a piulitei fata de surub. prin rotunjirea vârfului si fundului filetului. Desi are cel mai ridicat randament se utilizeaza numai transmiterea unor sarcini mici deoarece spira are rigiditate si rezistente reduse. spira filetului find mai rigida si mai rezistenta decat a filetului patrat. El are randamentul mai redus decat filetul patrat si se utilizeaza pentru transmiterea unor sarcini mari. Poate avea pas mare. Se executa cu pas mare. cu productivitatea relativ scazuta. Acest profil asigura filetului o rezistenta sporita la oboseala. normal sau fin.

acestea provocand si ruperile spirelor filetului. 7 . Organele de asamblare filetate se pot deteriora si datorita unor sarcini suplimentare cauzate de impreciziile de executie si de montaj. ruperile apar mai ales ca urmare a prelucrarii mecanice necorespunzatoare a pieselor filetate sau a montarii si explotarii incorecte a acestora. datorita uzării flancurilor spirelor filetului.Forme si cauze de deteriorare a elementelor filetate surubpiulita Cercetarile experimentale si analiza asamblarilor filetate distruse au condus la concluzia ca formele de deteriorare a organelor de asamblare filetate sunt ruperea tijei surubului si distrugerea filetului piulitei sau surubului. trebuie sa se calculeze. in sectiunile cu concentratori de tensiuni apar valori de tensiuni mai mari de cinci ori decat tensiunea de baza. Transmisiile şurub-piuliţa ies din funcţiune. Cauza principala care conduce la ruperi este oboseala materialului datorata actiunii unor sarcini variabile si favorizata de rezistenta unor puternici concentratori de tensiuni. concentratorul de tensiuni din aceasta zona fiind tocmai diferenta de dimensiuni si raza de racordare cu care se realizeaza trecerea. ca urmare cea mai mare parte a ruperilor apare in zona primei spire a surubului in contact cu piulita. prima spira preluand peste 1/3 din sarcina iar a zecea spira mai putin de 1/100 din aceasta sarcina. Considerand ca tensiune de baza tensiunea din tija nefiletata a surubului. atat tija surubului cat si spirele filetului. Pentru a preintampina deteriorarea organelor de asamblare filetate si transmisilor surub-piulita. conform regimului de solicitare. Celelalte zone cu frecventa a ruperilor mari este zona de trecere de la tija la capul surubului. In cazul unor sarcini statice. In plus trebuie luate masuri tehnologice si costructive pentru diminuarea concentratorilor de tensiuni. In plus tensiunile care apar in tija surubului au valori maxime in zona de la fundul filetului. in primul rând. cea mai mare tensiune si. Concentrarea tensiunilor in aceasta zona se explica prin distributia neuniforma a sarcinii intre spirele in contact ale surubului si piulitei.

3 b) De ghidare (fara prestrangere) –fig.2.Asamblări cu pene a) De fixare (cu prestrângere) –fig.Obijnuite 8 Fig.4 Pene paralele: .3  Pene înclinate cu nas  Pene fără nas (a)  Pene plate (b)  Pene concave (c)  Pene tangenţiale (d) Fig.4 .

montate pe arbore in acelaşi plan si decalate cu 120 grade. Se calculează la fel ca penele înclinate când transmit efortul numai pe fetele laterale.. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara efect de împănare.5 Penele paralele au fetele opuse paralele.  plate (figura 6b). Lungimea aproximativa a penei este de (1.Drepte Fig. denumite şi înclinate (figura 6a).1. c. Uneori se fixează pe arbore cu ajutorul şuruburilor.3)d. 9 . Când este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene. Asamblări prin pene longitudinale • Pene longitudinale cu strângere se clasifică în:  înalte.1….

 concave (figura 6c). exemplu: tija pistonului in capul de cruce la compresoare.Penele transversale se montează cu axa lor perpendicular pe cea a pieselor asamblate. Ele pot avea secţiune dreptunghiulara – cu una sau ambele fete înclinate – sau pot avea muchiile rotunjite. Se pot utiliza atât la asamblare. 10 . Fig. În fig.  tangenţiale (figura 6d). exemplu: jocul dintre fus si cuzinet. 7 sunt arătate câteva tipuri de pene transversale.6 d. la tiranţi. cat si pentru reglajul jocului intre piesele supuse uzurii.

Comparativ cu asamblările prin pene au următoarele avantaje:  capacitatea de încărcare mai mare la aceleaşi dimensiuni de rezistenta la oboseala mai mare. gabarit. caracterul fix sau mobil reflectându-se asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra 11 .Asamblări prin caneluri Asamblările prin caneluri -caz particular al asamblărilor cu pene logitudinale. monobloc formând corp comun cu angrenajul cu caneluri.  Dintre dezavantajele acestor asamblări se menţionează tehnologia de execuţie mai pretenţioasa si preţul de cost mai ridicat decât al asamblărilor prin pene paralele. la cuplaje etc. centrare si ghidare precisa a evitarea ovalizării butucului.Fig.  pieselor asamblate. Asamblările prin caneluri pot fi fixe sau mobile. diferenţa fiind ca in acest caz penele sunt fixe.7 3. Sunt folosite la cutiile de viteze ale autovehiculelor si maşinilor-unelte.

Profilul asamblărilor prin caneluri poate fi: • dreptunghiular (fig 8). • triunghiular (fig.modului de centrare. Asamblările mobile se folosesc la cutiile de viteze – roti baladoare –. • in evolventa (fig 10).9). 12 .

Avantaje: aceste materiale utilizate la confectionare arcurilor sunt rezistente la coroziune. OLC60A.4. arcurilor.Asamblări elastice Reprezinta imbinarea demontabila a doua sau mai multe piese utilizand ca organe de masini elemente elastice de tip arcuri (amortizoare). OLC 80A.încărcarea arcului f . OLC75A. franelor sau ambreajelor. OLC65A. Se calculează caracteristica arcului K F K = ---f F .deformaţia elastică corespunzătoare încărcării 13 . rezistenta la socuri si vibratii. se utilizeaza cu bune rezultate la suspensiile masinilor. Dezavantaje: dupa ruperea lor acestea trebuie inlocuite. materiale neferoase si oteluri aliate. Materiale: OLC55A.

-nituri speciale. prese. ciocane pneumatice. lungimea tijei l . Niturile se confectioneaza din otel carbon obisnuit OL 34.Nituirea propriu-zisa se executa dupa operatiile de curatire. Asamblarile nituite se executa manual sau mecanic. cupru si aluminiu. Dimensiunile principale ale niturilor sunt: -diametrul tijei d .Operatia de nituire se realizeaza prin suprapunerea tablelor cu unul. -dispozitive de lovire si presare: ciocanul de mana(barosul).11 Arc cu foi B.cu cap semiinecat si cu cap inecat.cap la cap sau cu eclise. capul initial la una din extremitatile tijei si capul de inchidere. -dupa forma tijei niturile pot fi: cu tija plina. diametrul capului initial D si inaltimea capului h.Fig.Elementele unui nit sunt: -tija nitului de forma cilindrica sau tubulara. Clasificarea niturilor se face dupa urmatoarele criterii: -dupa pozitia capului.niturile pot fi: cu cap obisnuit.in raport cu elementele asamblate. Niturile sint organe de masini care servesc la imbinarea diferitelor subansambluri.acestea sunt: nituri explozibile.care au tija semitubulara incarcata cu material exploziv si nituri cu tija dubla. -dispozitive de formare a capului: capuitoare si contracapuitoare cu anexe(suporti de sustinere a contracapuitoarelor).socotite cele care pentru nituire nu au nevoie de contracapuitor. 1. alama .cu cap cilindric.Utilajele pentru nituire se compun din: -instalatii pentru incalzirea niturilor: forje.Nituiri si nituri Nituirea este imbinarea a doua sau mai multe piese.aparate electrictrice pentru incalzire.niturile sunt: cu cap semirotund.cu tija semitubulara si cu tija tubulara. lipiturile metalice sau nemetalice.cordoanele de sudura. care se formeaza la nituire.ASAMBLĂRI NEDEMONTABILE Asamblarea nedemontabilă presupune utilizarea unor elemente sau substanţe intermediare de legătură cum sunt: niturile. 14 .etc. -dupa forma capului. sau OL 37 .doua sau trei randuri de nituri.indreptare si gaurire a pieselor.ce se realizeaza prin folosirea organelor de asamblar e numite nituri.cuptoare.cu cap troncoic.

Fig.diametrul capului h .12 Elementele si dimensiunile nitului 1 .capul de inchidere d .capul initial 3 .diametrul tijei l .inaltimea capului 15 .lungimea tijei D.tija 2.

pentru ca materialul sa nu-si schimbe proprietatile tehnologice. -niturile sa se distribuie astfel incat sa se realizeze o buna rezistenta si etanseitate a imbinarii. Asamblarile nituite se considera de buna calitate daca se indeplinesc urmatoarele conditii: -gaura este umpluta complet de corpul nitului. -temperatura de incalzire a nitului trebuie sa fie intre limitele prescrise. -piesele care se imbina sa aiba suprafetele bine curatite si indreptate. -capul nitului asigura aderenta pe toate suprafata lui cu piesele pe care le imbina si nu prezinta fisuri. -niturile sa fie astfel alese incat sa existe un raport intre diametrul si tija nitului suficient pentru formarea capului de inchidere.iar niturile sa nu stea timp indelungat la aceste temperature.Conditii tehnice impuse asamblarilor nituite Obtinerea unei bune calitati a asamblarilor nituite este conditionata de urmatorii factori: -presiunea executata asupra nituli si a tablelor ce se imbina trebuie sa fie suficienta pentru a impiedica deplasarea dintre piese si a evita forfecarea. -nitul asigura o strangere corespunzatoare a pieselor imbinate.frecaturi sau rupturi. Controlul imbinarilor nituite Cusatura nituita este considerata bine executata daca niturile sint corect asezate si daca nu exista stirbituri sau crestaturi pe suprafetele pieselor de 16 .

Rezistenta cusaturii nituite se verifica prin lovirea cu ciocanul. Alegerea electrozilor are o importanţă deosebită în realizarea unei cusături de calitate. bazic (B). Elemente de bază – electrozii – vergele metalice acoperite cu un înveliş fuzibil. rutilic (R). Cordonul de sudură – se numeşte zona îmbinării sudate în care au acţionat forţele de legătură dintre atomii marginali. ciocan special pentru spargerea crustei de zgură ce se formează în timpul sudării. oxidant (O). • Tehnologia sudării cu arc electric Se parcurg următoarele etape: Alegerea sursei de curent şi tipul electrozilor . portelectrod. cu aceeaşi compoziţie sau compoziţii apropiate realizată prin topire sau presare.transformatoarele de curent mono şi trifazate Cabluri pentru sudare.generatoare de curent continuu • Sursă de curent alternativ . dispozitive şi materiale folosite Sursa de curent : sursă de curent continuu . titanic (T). Scule. Învelişul electrodului poate fi: acid (A). Demontarea imbinarilor nituite se realizeaza prin taierea niturilor cu dalta . 2.aprecierea facandu-se dupa sunet sau dupa vibratia niturilor. perie de sârmă pentru curăţirea marginilor tablelor de îmbinat şi a cusăturii.funcţie de materialul şi dimensiunile pieselor de asamblat 17 .nituit si pe capetele niturilor. ce are rolul de a amorsa arcul electric. de a asigura arderea stabilă a acestuia şi de a proteja baia de sudare împotriva oxidării. celulozic (C).taiere cu flacara axiacetilenica sau prin gaurirea niturilor. Materialul suplimentar introdus în zona de îmbinare se numeşte material de adaos sau metal de adaos. clema de contact.Asamblarea prin sudare Sudarea – procedeu tehnologic de asamblare nedemontabilă a două sau mai multe piese.

Sudarea tablelor groase – se face în mai multe straturi subţiri ca să nu apară tensiuni termice Controlul îmbinărilor . aşezarea în poziţia în care se vor suda . este o operaţie care se realizează cu consum redus de manopera si energie. În timpul sudării electrodul pendulează transversal pentru obţinerea lăţimii cusăturii. in funcţie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a aliajului de lipit cuprinde următoarele grupe: lipituri moi si lipituri tari. desprindere. a poziţiei pieselor şi a gradului de curăţire Sudarea propriu. nu necesita calificare superioara. 18 .detectarea defectelor din zonele greu accesibile se realizează cu aparate speciale: endoscopul 3. Avantaje: se elimina apariţia tensiunilor remanente.Pregătirea pieselor – curăţirea de oxizi şi grăsimi. Dezavantaje: sunt mai puţin rezistente decât sudurile. Clasificarea lipiturilor metalice.zisă Sudarea tablelor în poziţie orizontală . atât mecanic cat si termic.verificarea rosturilor înainte de sudare .Asamblari prin lipire Asamblarea prin lipire este operaţia de îmbinare a doua sau mai multe piese confecţionate din acelaşi metal sau din materiale diferite cu ajutorul unui “material de aport” de temperatura mai joasa decât a materialului pieselor de îmbinat. cat si cu utilaje simple. rezistenta mecanica este puternic afectata de temperatura. trasarea.electrodul trebuie să fie în permanenţă inclinat la un unghi de 15450 faţă de poziţia verticală. debitarea. prelucrarea marginilor pieselor. au sensibilitate la şocuri. imbatranire in timp.verificarea dimensională a rostului.

una de tip arbore. După direcţia forţei exteriore ce se aplica pentru realizarea îmbinării. se disting asamblări prin presare longitudinala si prin presare transversala. 19 . iar cealaltă de tip alezaj. Asambalrea prin presare Asamblarea prin presare este operaţia prin care doua piese. sunt aduse in stare fizica in care intre ele sa apăra forte de strângere care sa duca la blocarea lor.4.

Priviţi cu atenţie sculele din figură şi scrieţi în dreptul fiecărei grupe pentru ce fel de asamblare le folosim 20 . 2..1 I. Pentru asamblarea angrenajelor nu este nevoie de operaţii de verificare III. Materialul suplimentar introdus în zona îmbinării sudate se numeşte material de adaos II. procesului tehnologic de asamblare şi datele principale pentru efectuarea ………………………………. Prin metoda interschimbabilităţii totale nu este necesară ………………………………… sau …………………………… prealabilă a pieselor Puneţi litera A dacă consideraţi că afirmaţia este adevărată şi F dacă consideraţi că nu este adevărată.TEST DE EVALUARE NR. 2. Fişele tehnologice conţin ………………………. Penele longitudinale au axa longitudinală paralelă cu axa comună a pieselor ce se asamblează 5. Lipirea se realizează fără material de adaos 4. La sudarea tablelor în poziţie orizontală electrodul trebuie ţinut perpendicular pe piese 3. Completaţi spaţiile libere cu termenii potriviţi 1. 1.

__________________________ 21 . Despre ce îmbinare este vorba? 2.__________________________ b.__________________________ c. Dispozitivul din imagine este utilizat pentru realizarea unei îmbinări nedemontabile.Care sunt etapele ce se parcurg pentru realizarea îmbinării folosind acest dispozitiv? a.TEST NR 2 1.

TEST NR 3 I Completaţi căsuţele de mai jos 1 2 METODE DE ASAMBLARE 3 4 5 II Priviţi desenele de mai jos şi completaţi tabelul 1. 22 .

DENUMIREA ASAMBLĂRII 23 .2 3 5 4 NR.CRT.

Operaţiile se trec în ordine succesivă NR.TEST NR.-uri FOLOSITE 24 . OPERAŢIA S. precizând operaţiile necesare realizării.4 Pentru asamblarea din figură completaţi următorul tabel.V. CRT.D.

Sorina Antosica.I.editura Mirton. 4.Timisoara 2001 Autori: Mikos.Organe de masini si mecanisme. Organe de masini si organe de asamblare.Timisoara 2005 Autori: Mikos .editura Mirton.Organe de masini si transmisii mecanice. Autori: Mihaela Gabriela Ionescu.I. 3.V. Maria Manole 2.BIBLIOGRAFIE 1.Asamblari mecanice manual pentru clasa a XI a si a XII ruta progresiva.Craiova 1993 Autori: Drobota . Gabriela Alice Enache. 25 . Ana Olivia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful