You are on page 1of 13

AUTOTUNUL DE STINS INCENDII ROMAN 19256 D.F.

(A.T.I. – R. 19256 D.F.)

1.1. Generalităţi

Autotunul de stins incendii R. 19256 D.F. este o autospecială de mare capacitate,
concepută pentru stingerea incendiilor cu apă sau spumă şi este destinată serviciilor pentru
situaţii de urgenţă profesioniste, publice sau private.
Această maşină de luptă împotriva incendiilor dispune de însemnate cantităţi de
substanţe stingătoare, echipament şi accesorii specifice de intervenţie, are posibilităţi mărite
de acces în teren variat şi performanţe tehnico-tactice superioare ce îi conferă o înaltă
eficacitate.
Fiind construită pe autoşasiu ROMAN şi echipată cu instalaţii robuste, autotunul R.
19256 D.F. are siguranţă sporită în funcţionare şi o fiabilitate corespunzătoare.
Instalaţiile tehnologice şi celelalte mijloace tehnice din dotare conferă acestei
autospeciale multiple posibilităţi de întrebuinţare, atât în mod independent, cât şi în cadrul
unor dispozitive complexe de intervenţie, în care sunt incluse şi alte tipuri de maşini şi utilaje
de stins incendii. De asemenea, poate acţiona cu eficienţă asupra focarelor, atât din apropiere
cât şi de la distanţe de ordinul zecilor de metri, folosind un tun modern pentru apă şi spumă
ori ţevi manuale.
O atenţie deosebită s-a acordat ameliorării confortului pentru echipajul de luptă,
manevrării cu uşurinţă a maşinii şi sporirii operativităţii de intervenţie a acesteia, prin luarea
în considerare a cerinţelor de ordin ergonomic şi prin folosirea telecomenzilor şi acţionării
mecanizate în instalaţiile speciale.
1.2. Caracteristici tehnico-tactice principale
1.2.1. Dimensiuni
- lungime ......................................................................... 9.080 mm
- lăţime ............................................................................ 2.500 mm
- înălţime maximă (descărcat) ......................................... 3.250 mm
- gardă la sol (clirens) ...................................................... 350 mm
- ampatament..................................................................... 4.500 + 1.350 mm
- ecartament faţă/spate....................................................... 2.065/1.755 mm
- consolă faţă/spate............................................................. 1.620/2.285 mm
- unghi de atac minim (încărcat) ....................................... 30o
- unghi de degajare minim (încărcat) ................................ 22o

...... rezervor pentru ulei hidraulic (acţionare tun ) .....600 rot...................3................................ 23 bari ..720 kg ...000 rot......5 l .turaţia maximă a pompei centrifuge........................................2....... 6..... masă proprie (fără substanţe........3.. Capacităţi ... pompă alcool pentru sistemul de frânare................................... servodirecţie hidraulică.....................8 l ..5 m .20 l ........cca 470 kg ................. instalaţie de spălare parbriz..5 l ..................cca 2..... carter motor şi filtru ulei motor.........cca 10....... accesorii şi echipamente specifice...... instalaţie de răcire motor..............6 l ...2..pe punţile spate...... pe două coloane de absorbţie tip A (de 4 ţoli) ..........26................................... rezervor pentru apă..................................5 m adâncime pe patru coloane de absorbţie tip A (de 4 ţoli) ....2. masă totală (cu plinurile făcute şi complet echipată ) .........................25 l ..... echipaj (6 persoane) ................turaţia optimă a pompei centrifuge (turaţia nominală) .................. 2....130 kg ...............2 l ..... accesorii şi servanţi).............. 90 s ..........16 l .............................5 m adâncime...... priză de punere pentru pompa centrifugă................................5... rezervor pentru aerotermă../min .....debitul de apă al pompei centrifuge la presiunea de 8 bari (debitul nominal) .......................................................................5+1 persoane 1.............000 l ..................adâncimea maximă de amorsare a pompei centrifuge pentru apă................. punte spate I cu diferenţial interaxial.......................timpul de amorsare a pompei centrifuge cu una din cele două pompe de vid (cu ejector sau cu rotor): ................ 3 m ......................... cutie de viteze şi prize de putere aferente pompei autoabsorbante şi pompei pentru ulei.... 5...presiunea maximă realizată de pompa centrifugă ........0........... 40 s . spumant lichid..adâncimea maximă de amorsare a pompei autoabsorbante (pentru spumogen lichid)..............................13............................300 kg ... 3..de la 7.......... 1............... rezervor pentru spumant lichid ……………......... 1...........20...................3.6 l ............. punte spate II...220 l ........................850 kg .000 l .............../min .............................. 7...............4..000 kg .........................850 kg ............................... 250 l/minâ ................2 bari ............ rezervor pentru motorină..........).................................... echipaj...............0............turaţia nominală a pompei autoabsorbante..000 l/min ....20 l ......................................................... 2...... instalaţie de acţionare ambreiaj.....pe axa faţă ...............14 l ...... rezervor pompă vid cu rotor (fig..........................presiunea nominală a pompei autoabsorbante............................................6......cca 570 kg 1.................de la 1...3............................. Mase ........./min .......................45 l ....2....... Caracteristici funcţionale ale instalaţiilor speciale .cca 10................. apă................3 l .debitul nominal de spumant al pompei autoabsorbante....2........500 rot.........cca 2.......

......... -10o . cu şase cilindri în linie.............................. (având specificaţia de montaj 912............... respectiv 150 mm................. – 40o C 1........... rampa maximă tehnic admisibilă........... .........la 100 km parcurşi iarna..la o oră de funcţionare în gol vara........ uscat... 30% ....................................... temperatura de congelare a lichidului antigel.. raportul de compresie 17:1..pe verticală (la o înclinare de 80o)..........................pe orizontală (la o înclinare de 30o) ..motor tip D.... având diametrul discului de 420 mm la exterior şi 220 mm la interior.......... norma de consum carburant motorină : .” Braşov fosta Întreprindere de autocamioane şi are următoarele caracteristici de bază: ........... 30 mc/min ........ ordinea de funcţionare a cilindrilor 1-5-3-6-2-4.............................. 45 km/h ....... având cilindreea 10............... debitul maxim de spumă pe tun sau pe ţevi manuale............... 60m ...... 80 m ... 60 m ..................... cu acţionare hidraulică.. 300 l/min ..................................... 40m ...................caroseria..... 360o ................84)......... .spate (diagonal/radial)...5.....................................2.............. bătaia maximă a tunului cu spumă la diferite unghiuri de înclinare faţă de planul orizontal: ... cuplul maxim 90 daNm la 1400-1600 rot/min şi puterea maximă de 256 CP la 2200 rot/min.................... ....... 5-6% .. 19256 D........... bătaia maximă a tunului de apă la diferite unghiuri de înclinare faţă de planul orizontal: .......... concentraţia optimă de spumogen lichid în apă........... 19256 D.............+ 80o 1........ rotirea tunului .F...........pe orizontală (la o înclinare de 30o) ....2156 MTN 8 diesel în patru timpi....................... bascularea tunului......................................... viteza medie economică............5 bari ................3...........echipament electric..... Caracteristici de exploatare ca autovehicul .................... viteza maximă de deplasare.......... 22 l ............................F.........ambreiajul tip monodisc.....pe verticală (la o înclinare de 80o).......... 1. supraalimentat cu aer..... raza minimă de viraj (între borduri) .......................... 41 l ....................................... 85 km/h ......faţă (diagonal/radial)..... 7........A.........la o oră de funcţionare cu aeroterma.................... 6 bari ......instalaţiile speciale.....00. 1 l .........5/7 bari ............. 1 l .. 7/6..1 Autoşasiul Autoşasiul a fost ales din cele aflate în fabricaţie curentă la „Roman S.............. se compune din următoarele părţi principale: ......... presiunea minimă a aerului în sistemul de frânare........... ......... 10 m ..........la 100 km parcurşi vara.......................... 45 l ..... presiunea nominală în pneuri ...............la o oră de funcţionare în regim mediu de încărcare a pompei centrifuge... .. consum maxim de spumogen lichid (din rezervorul propriu) ...autoşasiul R.....3........2 l .la o oră de funcţionare în gol iarna..34 litri............. ........ Descriere Autotunul de stins incendii R......................... 8....... alezajul şi cursa de 121 mm.....................

instalaţia electrică a autoşasiului a fost completată cu aparatura şi accesoriile specifice şi adaptată nevoilor impuse de construcţia generală a autotunului.19256 DF a fost adaptat pentru noua destinaţie prin efectuarea următoarelor modificări şi completări mai importante: . pentru antrenarea pompei centrifuge (cursa pistonului în cilindrul pneumatic trebuie să fie de 48 mm). . . unul pentru axa faţă şi unul pentru punţile spate. În vederea folosirii la realizarea autotunului de stins incendii.257. . unsprezece bucăţi.s-au amenajat traverse şi suporţi pentru montarea caroseriei. cu 5+1 locuri. .I.44.frâne. Caroseria Caroseria are două părţi distincte: rezervorul pentru apă şi compartimentul instalaţiilor şi accesoriilor. .frână de serviciu (de picior) cu două circuite pneumatice independente.2.71. rezervorul a fost întărit la partea inferioară cu un şasiu suplimentar confecţionat din profile U de oţel. două bucăţi. cu şase viteze de mers înainte şi una de mers înapoi. Întregul subansamblu sudat rezervor-şasiu suplimentar se fixează pe şasiul de bază (original) prin intermediul a patru suporţi elastici (doi în faţă tripli şi doi la mijloc dubli) şi un bolţ oscilant (în spate). Este confecţionat din tablă de oţel OL42-2K cu grosimea de 4 mm.00 R 20. mecanică nesincronizată. rabatabilă. rezervoarelor şi pompelor. atât din punct de vedere al formei şi dimensiunilor cât şi al amplasării şi aspectului. având portanţa de 6500 daN.07. .000 daN. În vederea amplasării pe maşină. M.suspensie pe arcuri semieliptice de oţel.s-a echipat cu o priză de putere mecanică sincronizată tip P 80 (între ambreiaj şi cutia de viteze). . Rezervorul pentru apă se încadrează în linia generală a suprastructurii autotunului.axă faţă tip V70L. .cabină tip F7L-40 lungă.686. cu capete în formă de pumn. 1. V/0. . -frână de motor cu comandă electropneumatică pentru suprimarea alimentării cu motorină şi închiderea conductei de evacuare a motorului. diferenţiale blocabile şi portanţa de 2x10. având jenţi cu dimensiunile 8. cu alternator de 590 W şi două baterii de acumulatori de cel puţin 110Ah fiecare. cu raportul de transmitere i=1.3. .direcţie tip ZF 8065. pentru antrenarea pompei autoabsorbante şi una tip N352/1b cu raportul de transmitere i=0. III/2.cutie de viteze tip AK6-80.71.22. autoşasiul R.punţi spate tip HD 1045. având reductoarele cilindrice la roţi. în care este încorporat şi rezervorul pentru spumant.echipament electric de 24 V. îndoită. comandată electropneumatic.12. care asigură antrenarea pompei pentru ulei hidraulic din instalaţia de acţionare a tunului pentru apă şi spumă. II/3./5. IV/1. ataşat la puntea I spate. hidraulică. având rapoartele de transmitere I/6.frână de parcare (de mână) cu arc compresator. .5. trei sisteme: .00-20 ţoli şi anvelope 11. raportul de transmitere 7.roţi.40. . . elemente de cauciuc cu acţionare progresivă şi amortizoare telescopice la axa din faţă. având raportul de transmitere i=1.în partea posterioară a cutiei de viteze s-au montat alte două prize de putere cu comandă electropneumatică: una tip N70/10. ce acţionează mecanic direct asupra roţilor din spate. . la care mişcarea ajunge prin intermediul unui diferenţial interaxial blocabil.

Accesul în compartimentul instalaţiilor. confecţionată din tablă striată de aluminiu pentru a evita coroziunea. întreţinere şi remedieri la interior are gură de vizitare şi scară de acces.3. 1.i. Fig.000 Kcal/h. Întregul compartiment este învelit cu tablă de oţel şi fixat pe şasiul principal prin şase suporţi elastici (simpli). Şi acest rezervor este prevăzut cu spărgătoare de valuri şi gură de vizitare. Din această cauză organizarea de principiu a instalaţiilor speciale este clasică. . Pentru a da maşinii un aspect plăcut şi o linie modernă. 3. Compartimentul instalaţiilor şi accesoriilor (fig. turaţie 2800 rot. iar pentru control. Deasupra caroseriei sunt amenajate două podeste pentru circulaţie şi suporţii necesari pentru amplasarea şi fixarea accesoriilor p. în rezervor s-a amplasat o conductă de oţel. spre a evita şocurile mecanice şi defecţiunile datorate mişcării relative dintre acestea.s. rezervorul este prevăzut cu spărgătoare de valuri. 1.) Autotunul R.s. din dotarea autospecialei şi sunt amplasate dispozitivele de acţionare şi panourile de comandă (fix şi mobil) ale instalaţiei de stins incendii./min. Instalaţiile speciale (fig.) ocupă partea de mijloc a caroseriei şi constă dintr-o carcasă paralelipipedică ce are la bază un şasiu suplimentar şi un schelet metalic confecţionat din profile U şi ţevi rectangulare de oţel. a fost îmbrăcată în tablă până la limita inferioară a cabinei originale. şi 2.3. prin care circulă aer cald provenit de la aerotermă.19256 DF este conceput pentru a lucra numai cu apă sau spumă aeromecanică. partea de sub şasiurile suplimentare. iar în partea din spate a rezervorului pentru apă s-au montat două scări metalice de acces. În scopul prevenirii fenomenului de îngheţare a apei. Pentru prevenirea balansării periculoase a apei. şi putere motor turbină 140W). s-a realizat din mai multe bucăţi demontabile spre a avea acces la instalaţiile speciale. Podeaua.i. Tot în acest spaţiu sunt montate rezervorul pentru spumant şi aeroterma tip SIMUN I 24 V (capacitate de încălzire 10. 2. 1. în dreptul cărora există scări şi mânere adecvate. atât rezervorul pentru apă cât şi a compartimentului instalaţiilor. În acest compartiment sunt amenajate rafturi şi locaşuri pentru păstrarea şi fixarea accesoriilor p. iar la nivelul podelei s-a aplicat un rând de aviale ornamentale longitudinale. este asigurat prin câte o uşă dublă (batantă) pe fiecare parte. Rezervorul se racordează la instalaţiile speciale prin elemente elastice. precum şi majoritatea elementelor componente ale acestei instalaţii. ale cărei trepte sunt sudate pe ţeava de preaplin. Fig.

robinet golire rezervor apă. atât datorită variaţiilor de presiune şi temperatură. S o l u ţ i e s p u m a n t î n a p ă S o l u ţ i e d e t e r g e n t î n a p ă D e t e r g e n t A e r Fig..pompă vid cu rotor.14. 4.15. 3.vacuummetru. 50/8 (fig.- robinet central tun.robinet pompă vid cu ejector. terminate cu câte două guri de alimentare de patru ţoli .16. De regulă..6. S o l u ţ i e d e t e r g e n t î n a p ă . 2.I.. 9.robinet ţeavă spumă tun. amplasate simetric faţă de planul .3.pompă autoabsorbantă spumant.robinet vacuummetru.robinet alimentare rezervor apă.28.25.4..pompă vid cu ejector.conducte cu robinet pentru autoprotecţie laterală 1...26.1.3. Instalaţia pentru vehicularea apei Instalaţia pentru vehicularea apei poate folosi fie apă din rezervorul maşinii. 12.ţeavă spumă tun.ţeavă apă tun. 3....rezervor spumant lichid 2000l.21.rezervor de apă 10000l.19.rezervor ulei pompă vid cu rotor... cât şi din cauza imperfecţiunilor tehnice ale instalaţiilor. L e g e n :d ă A p ă S p u m a n t S o l u ţ i e s p u m a n t î n a p ă .robinet golire spumant din rezervor.S.27.conducte aspiraţie.).robinet ulei pompă vid cu rotor..... adâncimea de amorsare a pompei centrifuge este mai mică. iar temperatura apei nu este mai mare de 30o C.23.20. 7. această instalaţie se compune din pompa centrifugă pentru apă P.pompa centrifugă.. În principal. fie apă din surse exterioare fără presiune a căror suprafaţă liberă este la o adâncime de cel mult 7.- manometru.5.robinet conductă autoprotecţie cabină.22. două conducte de şase ţoli (fig.-conducte refulare pompă centrifugă.5 m faţă de axul pompei. pentru absorţia apei din surse fără presiune..17..robinet dozator spumant în apă.18.robinet ţeavă apă tun.. 5..24. 10.- robinet alimentare rezervor spumant. 8. )..conductă barbotare spumant. De la această adâncime se poate absorbi apa numai dacă presiunea atmosferică nu este mai mică de 730 mm coloană de mercur.robinet pompă vid cu rotor.13. Schema instalaţiilor speciale (ATI 19256 DF) 1. 11....

din rezervorul maşinii (prin robinetul 13.7.2. autotunul este echipat cu: o pompă autoabsorbantă tip TPAL a 250 A(12). când se goleşte rezervorul propriu sau se .median al maşinii. Fig. 6. controlată de un robinet . fie în rezervorul pentru spumant (prin robinetul 15) când se face alimentarea rezervorului sau barbotarea spumantului. în locul acesteia utilizându-se ţeava pentru spumă (18) şi robinetul (17 robinet pentru dozaj). Alimentarea pulverizatorului prevăzut pentru autoprotecţia cabinei prin stropire cu apă. o conductă de şase ţoli pentru golirea rezervorului (de alimentare a pompei centrifuge controlată printr-un robinet tip fluture . Tot din conducta principală de refulare se ramifică trei conducte de trei ţoli cu robinete tip fluture: una de alimentare a rezervorului cu apă din surse fără presiune plus două pentru racordarea ţevilor speciale de refulare care asigură autoprotecţia laterală . Fig. se face printr-o conductă de un ţol. pe capacul gurii de vizitare a rezervorului s-au prevăzut două racorduri de trei ţoli (tip B – fig. pe fiecare parte. Din conducta de pe partea dreaptă a maşinii se alimentează şi ţeava pentru apă a tunului.). autospeciale sau motopompe). care se termină cu câte trei guri de trei ţoli.4. Fig. fiecare prevăzute cu robinete sferice . Instalaţia de lucru cu spumă În compunerea instalaţiei de lucru cu spumă intră toate elementele instalaţiei pentru apă. fie în conducta de alimentare cu apă a pompei centrifuge (prin robinetul 14). mai puţin conducta de alimentare a rezervorului cu robinetul său (10) şi ţeava pentru apă a tunului (9) cu robinetul aferent (8). din afara maşinii. sau din surse exterioare cu sau fără presiune (fig. În scopul alimentării rezervorului pentru apă din surse cu presiune (hidranţi. 4. 6.3.2. conducte de absorbire a spumantului. Pentru vehicularea spumantului propriu-zis. 6. 1.). conducte de refulare. fie în alte rezervoare. două conducte de refulare.3. Controlul presiunii în instalaţie se face cu ajutorul unui manometru racordat la refularea pompei. controlată prin două robinete tip fluture de 5 ţoli . Atunci când se refulează spumă prin această instalaţie circulă numai soluţie de spumant în apă. când se lucrează cu spumă. şi respectiv trei ţoli .5. având caracteristicile menţionate la punctul 6.

efectuează transvazări de spumant între rezervoare ce nu aparţin autotunului. Fig.5 daNm. Uleiul pentru ungerea pompei de vid cu rotor se păstrează într-un rezervor (24)./min.3. cuplaj care are următoarele caracteristici: tensiune 24V.) Este amplasat deasupra compartimentului pentru instalaţii şi accesorii. având orificiile orientate în aşa fel încât minijeturile de spumant să asigure dislocarea depunerilor şi trecerea acestora în stare de suspensie. moment maxim transmis 3. 1. Fig. 1.. Cele două sisteme de amorsare au caracteristici asemănătoare. în care fluidul activ îl constituie gazele de eşapament ale motorului maşinii (fig. care se deosebesc atât din punct de vedere constructiv cât şi funcţional. 8.a şi b). 7./min.3. Unul din sisteme foloseşte o pompă de vid cu ejector (19)./min. iar celălalt sistem are o pompă de vid cu rotor şi palete mobile (21). Amorsarea pompei centrifuge Pentru amorsarea pompei centrifuge s-au prevăzut două sisteme independente. .3.8.3. 9. În caz de nevoie poate fi acţionat şi manual cu ajutorul unui cadru metalic special. care se ataşează direct la un tun numai atunci când se foloseşte.4. Tunul pentru apă şi spumă (fig.. turaţie nominală 2500 rot. Fig. 8. are posibilitatea de rotire în plan orizontal 360 o şi în plan vertical de la -10 o la +80 o şi este acţionat mecanizat prin intermediul unei instalaţii hidraulice. În scopul realizării unei barbotări eficiente. turaţia de antrenare minimă/maximă 500/3000 rot. antrenată prin curele trapezoidale de la transmisia pompei autoabsorbante numai atunci când se comandă cuplajul electromagnetic. turaţie de cuplare admisibilă (maximă) 150 rot. la interiorul rezervorului pentru spumant s-au montat două conducte perforate (16). Legătura între pompele de vid şi spaţiul în care se creează depresiune se face prin conducte de un ţol.a.b. controlate prin robinete cu cep ( respectiv 22).3. legătura cu pompa realizându-se printr-o conductă prevăzută cu robinet cu cep (23). 6.

9. instalaţiile electropneumatice de acţionare a robinetelor de la ţevile tunului. 1. aceasta asigurând introducerea aerului în soluţia spumantă pe baza fenomenului de ejecţie ce se manifestă în zona ajutajului de refulare. amplasat între partea rotitoare a pivotului şi ţevile de refulare. Mecanismul de rotire a tunului constă dintr-un angrenaj melc-roată melcată. Instalaţiile de comandă şi acţionare Instalaţiile de comandă şi acţionare cuprind: instalaţia hidraulică de acţionare a tunului şi cea pentru acţionarea ambreiajului maşinii din compartimentul instalaţiilor şi accesoriilor. La ţeava pentru apă se pot utiliza ajutaje fixe de refulare cu mărimi diferite a secţiunii orificiului de trecere a apei. Robinetele aferente ţevilor tunului sunt prevăzute cu dispozitiv de acţionare pneumatică a căror comandă se realizează electric.4. Această ţeavă este echipată cu un deflector de spumă. Din punct de vedere constructiv tunul constă dintr-un corp central (pivot). Ţeava pentru spumă este generatorul propriu-zis de spumă. Fig. 11. aceasta poate fi cuplată şi decuplată faţă de pivotul rotitor prin intermediul unui crabot special.)şi una pentru spumă(fig. care permite rotirea tunului concomitent cu trecerea apei fără a afecta conductele hidraulice şi pneumatice care îl străbat.). antrenat de un motor hidraulic. care asigură aplatizarea jetului de spumă spre a mări eficienţa de stingere a unor incendii pe suprafeţe întinse. Fig. iar bascularea tunului se face cu un cilindru hidraulic.10. Fig. un deflector de spumă şi mecanismul de acţionare hidraulică a tunului . câte un robinet acţionat electro-pneumatic pentru fiecare ţeavă. 10. o ţeavă pentru apă (fig. Cele două ţevi ale tunului sunt suprapuse (cea pentru apă fiind deasupra) şi cu axa de simetrie în acelaşi plan cu axa pivotului pentru a nu se crea momente de rotaţie din cauza reculului dat de jetul de apă sau spumă. Întrucât roata melcată este montată liber pe corpul central al tunului. de cuplare a . 11. a cărui acţionare este comandată electropneumatic. Corpul central are o construcţie specială .3.

19256 D.A.de iluminare. buşoane pentru umplere şi golire şi orificii de ieşire şi intrare a uleiului. pentru pornirea motorului s-a realizat încă un sistem de pornire.P. 12. mai are două instalaţii electropneumatice cu simplă acţiune pentru cuplarea pompei autoabsorbante şi acţionarea deflectorului de spumă. în principiu.T. R. pe al cărui ax se află melcul ce antrenează roata melcată a pivotului de la tun.3. care realizează bascularea tunului. de 24V. . având comanda în compartimentul instalaţiilor şi accesoriilor. având caracteristicile tehnice redate la punctul Instalaţiile de comandă şi acţionare. . .P. Legăturile între elementele componente ale instalaţiei hidraulice sunt făcute prin conducte rigide şi flexibile de joasă şi înaltă presiune. În al doilea circuit. Fig.de pornire a motorului şi de încărcare a bateriilor. R. 1. un distribuitor manual şi unul electromagnetic. a pompei autoabsorbante.5.R.C.de semnalizare. Funcţionare şi mânuire .comandă şi control. din compartimentul instalaţiilor şi accesoriilor. pentru a cărei alimentare se folosesc două baterii de acumulatori auto de cel puţin 110 Ah fiecare şi un alternator de 590 W. Instalaţia hidraulică de acţionare a tunului constă în două circuite. Pentru antrenarea pompei de vid cu rotor s-a prevăzut un cuplaj electromagnetic. 10215 F sau R. 12.10215. În cazul circuitului care asigură rotirea tunului agregatul de acţionare este un motor hidraulic cu pistoane axiale tip F 112.F.10215 F. care.pompei centrifuge.D.19256 D.T. tip P. Uleiul necesar pentru funcţionarea instalaţiei hidraulice se păstrează într-un rezervor prevăzut cu filtru. precum şi instalaţiile electropneumatice de acţionare a robinetelor de la ţevile tunului şi de cuplare a pompei centrifuge. jojă de control. . În paralel cu instalaţia existentă pe autoşasiu.F. Acest cuplaj asigură preluarea mişcării de la transmisia pompei autoabsorbante. acest agregat este reprezentat de un cilindru cu dublă acţiune. Echipamentul electric Echipamentul electric al autospecialei are la bază instalaţia autoşasiului R. În plus autotunul R. sunt asemănătoare cu instalaţiile de acelaşi tip de pe A. precum şi instalaţia electrică de cuplare a pompei de vid cu rotor.de avertizare.4. a pompei pentru ulei şi a pompei de vid cu ejector. a pompei pentru ulei şi a pompei de vid cu ejector sunt identice cu cele de la A.). 1. Instalaţia hidraulică de acţionare a ambreiajului cu comandă. alimentate cu ulei sub presiune de o pompă cu două etaje. Acest echipament se compune din următoarele cinci instalaţii distincte: . Fiecare circuit are în compunere o supapă de reglare a presiunii. 22-2241 (fig. un manometru şi un agregat de acţionare.C.

Fig. conducătorul auto execută.4. Ca urmare. înseamnă că pompa centrifugă s-a amorsat.deschide robinetele aferente gurilor de refulare pe care urmează să lucreze cu apă (ţevi manuale sau tun). .cuplează rapid pompa centrifugă.deschide simultan clapetele sorburilor (cu cordiţele existente în acest scop) până când începe deversarea apei din rezervor în sursa la care a fost racordată maşina. . fie mecanizat.deschide robinetul de golire a apei din rezervor. următoarele operaţii: a) Când amorsarea se face prin inundare: .13. .asigură acţionarea ambreiajului autospecialei din compartimentul instalaţiilor şi accesoriilor. sistemelor şi instalaţiilor maşinii.amplasează şi racordează autotunul la sursa de apă (se vor realiza cel puţin două linii de absorbţie prin tuburi de 4 ţoli).deschide robinetul de golire a apei din rezervor. .1. în continuare se fac referiri numai la instalaţiile speciale. în funcţie de nevoi şi urmăreşte permanent funcţionarea corectă a tuturor mecanismelor. . construite pe autoşasiuri Roman fiind prezentată în cărţile tehnice de specialitate. .cuplează pompa centrifugă. 1. în ordine. fie manual.amplasează şi pregăteşte maşina pentru lucru. Funcţionarea şi mânuirea autoşasiului este asemănătoare cu a celorlalte maşini de combatere a incendiilor.şi b).reglează presiunea de refulare a apei.a. În situaţiile când se impune folosirea apei din surse care presupun amorsarea pompei centrifuge.a. . . Atenţie: Pentru manevrarea manuală a tunului se decuplează pivotul acestuia şi se desfac conductele de alimentare cu ulei a cilindrului hidraulic de basculare. .b. Dacă presiunea creşte la 5-6 bari. . Lucrul cu apă În vederea folosirii apei din rezervorul autotunului conducătorul auto va efectua. 13. prin variaţia acceleraţiei motorului. -asigură comandarea ambreiajului autospecialei din compartimentul instalaţiilor şi accesoriilor (prin comutarea manetei special prevăzută în cabină pentru acţionarea robinetului cu două căi din circuitul hidraulic de acţionare a ambreiajului ( fig. . accelerează motorul şi deschide treptat robinetele.se montează ţevile de autoprotecţie şi se deschid cele trei robinete ale instalaţiei de autoprotecţie (dacă este cazul).cuplează pompa pentru ulei şi manevrează tunul (dacă este cazul).închide robinetul de golire a rezervorului pentru apă (imediat după amorsarea pompei). în ordine. următoarele operaţii: . 13. Fig. .

închiderea robinetului de pe conducta de golire a rezervorului maşinii (când este cazul). pentru a lucra cu tunul se foloseşte apa din rezervorul maşinii.). .reducerea acceleraţiei motorului până la turaţia de relanti. .dezracordarea maşinii de la sursa exterioară de apă (când este cazul).închiderea tuturor robinetelor de pe conductele pe care s-a refulat apă. . .reglează presiunea de refulare a apei în funcţie de nevoi. . . . decuplează rapid pompa de vid şi închide în acelaşi timp robinetul de izolare a acestei pompe faţă de instalaţia de lucru cu apă. se execută. care. . .revenirea la acţionarea ambreiajului autotunului din cabină. autopompe etc. închide robinetul vacuummetrului şi accelerează progresiv motorul.deschiderea robinetelor de golire a apei din pompa centrifugă şi din conducte (pe timp de iarnă) şi aducerea tuturor întrerupătoarelor în poziţia neutră (scoaterea de sub tensiune a electroventilelor). la rândul lui.amplasează şi racordează autotunul la sursa de apă.deschide apoi alte robinete (de alimentare a rezervorului autotunului sau a dispozitivului de intervenţie realizat) în funcţie de nevoi. poate fi alimentat prin racordurile din capac de la oricare altă sursă de apă cu presiune (hidranţi. . castele. b) Când pentru amorsare se folosesc pompele de vid: .deschide robinetul de pe conducta de alimentare cu ulei a pompei de vid cu rotor (numai în cazul folosirii acestei pompe). în toate cele trei cazuri prezentate.deschide progresiv robinetul gurii de refulare la care s-a montat ţeava de refulare tip B şi urmăreşte jetul de apă. apoi montează la una din gurile de refulare o ţeavă tip B cu ajutaj fix cât mai mic. în ordine. . următoarele operaţii: . Amorsarea se consideră terminată când pompa de vid utilizată. . înseamnă că pompa centrifugă a rămas amorsată după efectuarea comenzilor anterioare.deschide succesiv şi lent robinetele aferente gurilor de refulare ( fig 6.decuplarea pompei centrifuge.asigură acţionarea ambreiajului autospecialei din compartimentul instalaţiilor şi accesoriilor. .cuplează pompa pentru ulei şi manevrează tunul (dacă este cazul). . . prin variaţia acceleraţiei motorului.accelerează motorul şi urmăreşte la vacuummetru creşterea depresiunii până la amorsarea pompei centrifuge. Dacă aparatul arată o presiune de 5-6 bari. . .37. .5 m). . urmărind presiunea la manometru.reglează presiunea apei în funcţie de cerinţe şi urmăreşte permanent funcţionarea autotunului.cuplează imediat pompa centrifugă. Refularea apei din sursă exterioară fără presiune direct pe tun se face în mod excepţional (numai când se absoarbe apă de la adâncimi până la 1. Pentru încetarea lucrului cu apă. respectiv menţinerea pompei centrifuge în stare amorsată.) ce urmează a fi utilizate pentru alimentarea ţevilor manuale sau a rezervorului pentru apă.reduce brusc acceleraţia motorului la turaţia de relanti. . refulează apă.aducerea tunului în poziţie de marş şi decuplarea pompei de ulei (când este cazul). . De regulă.deschide robinetul de pe conducta de legătură a pompei de vid utilizate cu pompa centrifugă şi robinetul aferent vacuummetrului. .cuplează pompa pentru ulei şi manevrează tunul (dacă este cazul).cuplează pompa de vid cu rotor şi palete mobile (prin intermediul pompei autoabsorbante) sau pompa de vid cu ejector.

. reglează calitatea spumei prin manevrarea robinetului dozator de spumant în apă şi urmăreşte cu atenţie funcţionarea autospecialei.se opreşte alimentarea cu spumant a pompei autoabsorbante prin închiderea robinetului de pe conducta de golire a rezervorului pentru spumant sau prin dezracordarea pompei de la sursa exterioară de spumant.deschide robinetele de alimentare cu soluţie spumantă a gurilor de refulare la care este racordat dispozitivul de lucru cu ţevi manuale de spumă sau robinetele ce controlează refularea soluţiei spumante pe tun (robinetul central al tunului şi robinetul aferent ţevii generatoare de spumă). .se efectuează în continuare operaţiile de încetare a lucrului cu apă. . Din motive de securitate a servanţilor.asigură alimentarea cu spumant a pompei autoabsorbante. .se decuplează pompa autoabsorbantă. când se folosesc ţevi manuale nu se va depăşi presiunea de 8 bari. 1. precum şi deflectorul de spumă (dacă este cazul).cuplează pompa autoabsorbantă.după terminarea spălării se dezracordează furtunul de legătură între refularea pompei centrifuge şi aspiraţia pompei autoabsorbante. Pe tun se poate refula la orice presiune.se închide robinetul dozator de pe conducta de legătură între refularea pompei autoabsorbante şi aspiraţia pompei centrifuge. Lucrul cu spumă aeromecanică Pentru lucrul cu spumă aeromecanică se recomandă folosirea apei din rezervorul propriu. Pentru spălarea pompei autoabsorbante se va lega aspiraţia acesteia la o gură de refulare a pompei centrifuge (prin intermediul unui furtun tip C).manevrează tunul în plan vertical şi orizontal. .1. având în acest caz rolul de rezervor tampon între sursa (sursele) de apă şi instalaţiile speciale ale autotunului. . fie prin deschiderea robinetului de pe conducta de golire a rezervorului pentru spumant al autotunului. în ordine. butoaie.se continuă refularea apei pentru spălarea instalaţiei de spumant. fie prin racordarea pompei la alte rezervoare cu spumant din exteriorul maşinii (cisterne. rezervorul maşinii va fi alimentat cu apă de la alte surse cu presiune (prin cele două racorduri din capacul de vizitare).deschide la maxim robinetul dozator de spumant în apă de pe conducta de refulare în aspiraţia pompei centrifuge. şi în continuare. . În scopul asigurării continuităţii lucrului timp mai îndelungat. etc. . .2. fie numai a tunului. În vederea lucrului cu spumă.). precum şi refularea simultană pe tun şi pe ţevi manuale.accelerează motorul după nevoi. conducătorul auto execută toate operaţiile de la punctul 4. . Când se lucrează cu spumă se va evita folosirea instalaţiei de autoprotecţie. . fie numai a ţevilor manuale. Pentru încetarea lucrului cu spumă se execută. următoarele: . Se recomandă utilizarea. următoarele operaţii: .4.