Adaptare versus inadaptare scolara Piaget vorbea despre adaptare in termeni de asimilare si acomodare in cadrul interactiunii om-mediu.

Adaptarea este, deci, acordul individului cu mediul (in primul rând cu mediul social social), presupunând acomodarea optima la mediul dat si raspunsu favorabil la solicitarile si exigentele sale. Ce este in acest context adaptarea scolara ? Pornind de la aceasta definitie, la care adaugam particularitatile specifice activitatii instructiv educative, putem sa aratam ca adaptarea scolara este data de calitatea si eficienta realizarii concordantei relatiei dintre personalitatea elevului si cerintele scolare, concretizate intr-un rezultat favorabil al procesului de invatamânt. Un elev adaptat din punct de vedere scolar face fata cerintelor educative conform disponibilitatilor sale bio – psiho - sociale, in acord cu regulile pretinse de programa scolara. Cu alte cuvinte, acesta si-a insusit cu succes rolul si statusul de elev. Daca adaptarea scolara reprezinta un deziderat major, vizat in cadrul oricarui sistem de invatamânt, inadaptarea scolara este un fenomen de mare amploare, cu o cauzalitate si o etiologie multipla, ce se doreste limitat si pe cât posibil controlat. Astfel, pregatirea copilului pentru o buna adaptare la cerintele scolii se face inca din primii ani de viata ai copilului, in familie si la gradinita (grupa pregatitoare urmareste tocmai acest lucru), premergator deci perioadei scolare. Problemele de inadaptare scolara nu sunt insa apanajul primului an de scolarizare. Desi intâlnite inca de la intrarea in scoala, situatiile de inadaptare pot sa apara la orice vârsta de-a lungul perioadei petrecute de elev in scoala, fiind insa mai frecvente la tranzitia de la o etapa de scolarizare la alta (clasa I, a V-a, a VIII-a etc.), deoarece aceste treceri necesita prin insasi natura lor, o readaptare a elevului, la noi cerinte educative, la un alt mod de organizare al procesului de invatamânt etc. Factori cauzali care pot conduce la aparitia fenomenului de inadaptare:

A.Factori interni (care tin de individ): a. factori intelectuali de forma inteligentei scolare, aceasta reprezentând gradul de

drept cei mai importanti . factori sociali (de exemplu. perseverenta. factori pedagogici (de natura scolara ) ce intervin cauzal in aparitia fenomenului de .metode si mijloace didactice. . aptitudini.nivelul educational-cultural al familiei atitudinea parintilor fata de scoala si viitorul copiilor explica discrepantele intre reusitele elevilor. efectele acestuia asupra elevului. despre factori biologici si anume dezvoltarea normala a copilului.sistemul de relatii extrafamiliale si extrascolare intre limitele caruia se desfasoara . de motivatie: nivel de aspiratie. factori nonintelectuali. care este prin insasi natura ei o conditie subiectiva..adaptare la activitati de tip scolar. Din acest punct de vedere este inadaptat acel elev care nu obtine performantele scontate in concordanta cu nivelul sau de inteligenta (adaptarea scolara definindu-se in functie de inteligenta elevului). acestora. priceperi. mai ales adecvarea acestora la copil si la tipul de personalitate b. de rezistenta sa la solicitarile fizice si psihice.forma de organizare a invatamântului. de competenta sociala ulterioara a elevilor. experienta de viata a la: a elevului. Analiza comparativa a formelor de organizare clasica cu cele alternative denota diferente adaptative. ce tin de personalitatea copilului. factori familiali dintre a care se remarca acestuia. B.. nu numai variabilele "obiective" precum: originea sociala. venitul. Putem vorbi. cât si despre factori ce tin de personalitate. . in primul . stabilitate emotionala. c. b. deprinderi. In literatura de specialitate sunt prezentate si descrise urmatoarele forme de inadaptare scolara: . conditiile de viata. pregatirea scolara si calificarea profesionala rând. atitudini.Factori inadaptare sunt: externi a. de interactiune in grupul de vârsta) se refera. interes cognitiv etc. deci.influenta grupului de vârsta.esec scolar. incredere in sine.

rezistenta scazuta la frustrare. ancheta sociala. insolenta..V. nivel de aspiratie scazut.D. caracteriali. asa cum poate fi ea intâlnita intr-o scoala generala a municipiului Iasi. dezinteres fata de scoala si activitatea scolara. Analiza fenomenului nu este completa.imaturitate scolara. .. pe teren. familiali. segregate pe sexe Numar total de subiecti: cinci (5). insa. tulburari de comportament. pedagogici . observatia. . -inteligenta scolara de limita sau sub limita. Exista diversi factori . morali.tulburari de comportament. fiecare dintre aceste cazuri având o istorie proprie. B. . Studii de caz Problematica investigata: inadaptarea scolara Metode si procedee de investigatie: interviul semistructurat si liber.care pot perturba echilibrul dinamic elev-scoala. Perioada: semestrul al II-lea. an scolar 2000-2001 Esantion: doua (2) microgrupuri. Inadaptarea este determinata de mai mult decât un singur factor cauzal.instabilitatea psihomotorie si emotionala. . doi (2) baieti si trei (3) fete Specificul grupurilor: asocierea in abaterile de conduita Grupul I Componenta: doi baieti: R. vârsta 13 ani. .D. studiul documentelor scolare. control scazut al tendintelor si pulsiunilor violente.afectivi. vârsta 14 ani S-au identificat urmatorii factori: FACTORI ITIDIVIDUALI: R. sociali. fara o abordare practica. Dincolo de dimensiunile si perspectivele teoretice se afla insa cazurile reale de inadaptare scolara.. a realitatii scolare actuale.tulburari instrumentale.abandon scolar.: instabilitate psihomotrica.

Nu a acumulat cunostintele necesare trecerii simularii examenului de capacitate. Se doreste calificarea minimala pentru o meserie si intrarea in câmpul muncii. Un frate in vârsta de 21 ani. respins de catre acestia..D. agitatie.D.). Similaritatile dintre cei doi sunt numeroase si coreleaza puternic. conditii materiale modeste. slaba pregatire scolara: nu a obtinut note de trecere la simularea examenului de capacitate. In urma discutiilor reiese clar faptul ca sunt perceputi ca o unitate. Mai are un frate (cls.D. climat familial tensionat. majoritatea mediilor sunt de cinci.: insolenta. tendinte de bravare (manipulate de R. apreciaza conduita profesorilor ca "in general corecta" fata de el in cadrul evaluarilor. Spre exemplu. cu note intre 2 si 7 situatie similara cu a lui R. Asteptari reduse in ceea ce priveste evolutia scolara. Singurul motiv pentru care mai sunt in scoala este faptul ca invatamântul este obligatoriu pâna clasa a VIII-a". neglijare in copilarie datorita situatiei date.V.: reusita scolara slaba.B.: familie cu istoric violent (tatal) si cu antecedente psihiatrice (mama).V.V. notele variind intre 2 si 7.: lipsa supravegherii parentale (orfan de mama tatal absent intreaga durata a zilei datorita naturii locului de munca). conditii materiale modeste. FACTORI FAMILIALI: R. tacut. Slaba integrare in grupul de elevi al clasei. B. majoritatea mediilor sunt de cinci(5). lipsa de respect fata de instantele de autoritate. mai ales la evaluare). cu diferenta ca B. dezinteres fata de activitatea scolara. a V-a) si o sora in vârsta de 20 ani. Conflicte cronicizate cu acestia (RD ii considera incorecti fata de el. B. asteptari reduse din partea familiei in ceea ce il priveste in plan scolar. corigenta la biologie pe semestrul I . Profesorii il considera un caz irecuperabil. tulburari de comportament. perceput negativ. numarul de absente este aproximativ acelasi: peste 90 in ambele cazuri. FACTORI SOCIALI: Profesorul diriginte declara in ceea ce ii priveste: "Cei doi formeaza un cuplu nefericit. nervozitate. Masuri adoptate de scoala: . FACTORI PEDAGOGICI: R.D. In cadrul interviului se arata retras.: reusita scolara slaba. evaziv in raspunsuri.V.

in toate formele permise de regulamentul scolar: .R. in vârsta de 14 ani. in vârsta de 14 ani V. chemata in doua rânduri pentru "linistirea" lor. Observatie: Nu s-a luat nici o masura cu valoare adaptativa sau integrativa ( mai ales daca tinem cont de faptul ca sanctiunile au nefericitul efect de a intari comportamentele nedorite).in general. demonstreaza putine abilitati de rezolvare nonviolenta a situatiilor conflictuale.medii de 5 majoritar. .avertismente verbale. . Atitudinea fata de profesori . C.A. in vârsta de 13 ani.. iesirile. Nu considera necesar sa demonstreze ceea ce stiu sau pot in privinta activitatii scolare.medii de 5-6. foarte slaba . S. V.scaderea notei la purtare. declarând: "Am putea mult mai mult. . Declara cu usoara emfaza: "La nervi as putea ucide un om". FACTORI PEDAGOGICI: Reusita scolara. maturizare sexuala precoce. pozitiva. .. Sunt in primul rând sanctiuni.discutarea cazurilor de catre consiliul profesoral.Acestea surprind prin ineficienta si caracterul lor unilateral. probleme cu unii dintre ei datorita insolentei.D. interes pentru sexul opus (au "prieteni" in vârsta de 17 respectiv 20 de ani). FACTORI INDIVIDUALI: Fetele manifesta: dezinteres pentru scoala. Neintelegeri cronicizate cu profesorul diriginte.R. dar nu vrem!".. Cunoscute ca "batause". valorizeaza activitati extrascolare precum calatoriile. C.D. GUPUL II Componenta: trei fete : S. . unele conflicte cu colegii.chemarea parintilor la scoala. frecventarea cluburilor de disco etc. Pregatirea pentru scoala este superficiala.A. pentru numar mare de absente nemotivate si indisciplina. de coping cognitiv.in general medii de 6.. slaba . declaratie cu care sunt de acord toate trei.mediocra . fara efecte pe termen lung. inclusiv nota 6. Integrarea in clasa: relativ slaba. Sanctionati de catre aceasta prin acordarea a doua amenzi pentru "tulburarea ordinii in clasa".implicarea politiei (!).

D.absenta instantelor parentale. exacerbarea masurilor punitive adoptate de scoala. in urma unui raid in scoli. S. Absenta figurilor parentale.D.A. in scoala si in afara scolii. atât din punct de vedere valoric cât si comportamental. ii permite sa oscileze de la unul la altul.R. este in tutela unei surori mai mari. Masuri luate de scoala: . . OBSERVATII Masurile adoptate nu au avut ca efect imbunatatirea situatiei elevilor sau a conduitei in scoala. acordarea unui timp insuficient pregatirii scolare. . . tatal a parasit familia in 1989 când S.parinti decedati.FACTORI FAMILIALI: 1. de intarire a grupului. Se asociaza in abaterile de la disciplina (de exemplu. si C. Mama este plecata de 2 ani 6 luni in Spania. lipsa de intelegere a profesorilor fata de dificultatile si problemele specifice vârstei.A. Locuieste cu o matusa si cu familia acesteia. Conditii materiale excelente 2. Nu stie unde este tatal. S. . pleaca intotdeauna impreuna).A. avea 3 ani.implicarea politiei.absenta instantelor parentale mama este plecata in Italia de 5 ani. având chiar un rol catalizator. capabili sa o intretina. au o istorie de incaierari cu colegii. Conditii materiale bune. . au fost dintre cei mai importanti factori cauzali-explicativi identificati . pentru a identifica elevii care fug de la ore. . Petrec majoritatea timpului impreuna si in compania prietenilor. Incercarile dirigintelui de a fractiona. Locuieste cu bunica. C.chemarea sustinatorilor la scoala.scaderea notei la purtare pentru absente. dezinteresul. când apar probleme si tensiuni. Conditii materiale excelente. Reteaua de frati pe care ii are. stiluri pedagogice neadecvate caracteristicilor de vârsta. V. Acesta nu a locuit niciodata cu mama ei.avertismente verbale. de a disocia grupurile s-au soldat cu esec. FACTORII SOCIALI: Influentele reciproce din cadrul grupului explica similaritatile care exista intre ele. Nu stie unde se afla acesta. când fug de la ore. Nu are frati. 3. nesupravegherea.

aceasta fiind mult mai atractiva decât continuarea studiilor. Niciunul dintre acestia nu este insurmontabil. Când scoala este perceputa de catre elev ca o experienta negativa. La noi nu sunt resurse. Nici un fel cunostinte scolare. Doar indiferenta si lipsa de cunostinte a instantelor cauzale. . Mai mult. In sistemul de invatamânt american. ii poate face astfel. Pe de alta parte sanctiunile corective aplicate de scoala nu vor avea nici un efect daca situatia generala a acestor copii nu se imbunatateste. Nu de putine ori pronosticul evolutiei lor ulterioare este incert. Nereusita la acest prim examen le reduce mult lista de optiuni viitoare. mai ales o munca bine platita in strainatate. Pentru a vorbi doar de situatia intâlnita in teren se poate observa usor ca acesti elevi se prezinta in fata examenului de capacitate foarte slab pregatiti. aceasta deoarece problemele care stau la baza conduitelor dezadaptative ramâne nerezolvata.in practica de teren. Stiind insa ca unele conduite care apar in perioada adolescentei se rezolva de la sine in timp odata cu inaintarea in vârsta este posibil ca aceasta sa fie pozitiva. cu rol de interventie. Posibile efecte ale inadaptarii scolare asupra evolutiei ulterioare a individului Dintre cele mai importante efecte negative pe care le poate avea inadaptarea scolara. Scoala prin cerintele si structura ei le apare a fi incompatibila cu ceea ce se intâmpla in câmpul muncii. Instinctul de autoconservare ii determina o reactie normala de indepartare a stimulului perceput ca periculos. care aduce lovituri puternice stimei de sine si autoperceptiei. raspunsul al intrebarea "Unde crezi ca vei fi peste 5 ani ?" este invariabil: in strainatate. nu este de mirare ca acesta va cauta portite de scapare. Societatea nu are banii necesari pentru a dezvolta programe care sa incerce sa provoace o schimbare pozitiva. In ceea ce priveste integrarea in munca se observa ca nu au capacitate buna de a vedea in perspectiva. inainte de a avea o calificare. pentru ca nimeni nu le-a oferit un model alternativ de comportare. se remarca riscul parasirii precoce a sistemului de invatamânt. creatoare de frustrari. Aceasta nu necesita nici un fel de studii. si se cheltuiesc sume enorme pentru prevenirea si combaterea fenomenului. Acesti tineri se comporta asa cum considera ei de cuviinta. aceasta este considerata o forma de abandon scolar.

Se poate vorbi de un cerc vicios. 4. . . care ar trebui puse in practica si in invatamantul nostru se remarca: la nivel individual: . reforma in afara scolii: . M. . deci. Este.programe de interventie individualizate.interventia timpurie. Masuri alternative pentru diminuarea fenomenului de inadaptare scolara: rezolvarea problemelor copiilor problema Acesta este raspunsul dat de expertii in domeniu in ceea ce priveste interventia in scoli pentru combaterea acestui fenomen. . consiliere si modelare in grup. care la rândul lor constituie factori inhibitori ai dezvoltarii individului cu efecte negative asupra integrarii sale scolare. Dintre masurile adoptate de alte state pentru prevenirea si inlaturarea situatiilor de inadaptare scolara.educatie remediatorie.crearea unei retele de servicii scolare. . Andrey.abordari actionale la nivelul grupului de vârsta. . Fenomenul nu tine de un singur factor cauzal. Man) pare sa favorizeze agresivitatea conduitele dezorganizate. .consiliere intensiva sustinuta pentru tinerii cu probleme. .curriculum specific.individualizarea masurilor.forme de educatie alternative. . J. reforma in scoala: .formularea de programe scolare alternative. . Stanbak spunea despre esecul scolar ca acesta marcheaza in primul rând din adaptarea scolii la elev. In urma celor prezentate. care se auto perpetueaza. redresive. concluziile se trag singure.Aceasta in conditiile in care societatea le ofera in continuare oportunitati de dezvoltare. .implicarea si intarirea retelelor de suport a copilului.strategii de preventie a fenomenului la nivel national.depistarea cauzelor insuccesului pentru combaterea inadaptarii scolare. Esecul repetat si mai sever (spun Nuttin. Le.

1967 BOROS.necesara o interventie multidimensionala care sa rupa acest "lant al slabiciunilor". A. simulare. 1997 RUDICA . Familia in fata conduitelor gresite ale copilului. .. Bucuresti.P.. C. Iasi. Bucuresti. C. 1997 .. 1972 BERGE. iar rezultatele pot fi generalizate la nivelul intregului sistem..P.... Iasi.I.D. A. 1998 CUCOS. Sociologia scolii. in final. T. Polirom. 1974 IONESCU.P. Bucuresti. 1981 NICOLA. E. Copilul dificil.. E. Ed.. Profesorul si elevii. I. Ed. Bucuresti. Defecte ale parintilor. Gutinul. M. 1994 CRETU. Polirom. Curriculum diferentiat si personalizat . E.D.ghid metodologic. Ed. EDP. ceea ce spunea imparatul Japoniei cu referire la educatie: "Dati totul educatiei si veti avea totul!". Microsociologia colectivului de elevi. BIBLIOGRAFIE BERGE... Miniuna. Polirom. contrafacere. Ed. Amintesc.D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful