Adaptare versus inadaptare scolara Piaget vorbea despre adaptare in termeni de asimilare si acomodare in cadrul interactiunii om-mediu.

Adaptarea este, deci, acordul individului cu mediul (in primul rând cu mediul social social), presupunând acomodarea optima la mediul dat si raspunsu favorabil la solicitarile si exigentele sale. Ce este in acest context adaptarea scolara ? Pornind de la aceasta definitie, la care adaugam particularitatile specifice activitatii instructiv educative, putem sa aratam ca adaptarea scolara este data de calitatea si eficienta realizarii concordantei relatiei dintre personalitatea elevului si cerintele scolare, concretizate intr-un rezultat favorabil al procesului de invatamânt. Un elev adaptat din punct de vedere scolar face fata cerintelor educative conform disponibilitatilor sale bio – psiho - sociale, in acord cu regulile pretinse de programa scolara. Cu alte cuvinte, acesta si-a insusit cu succes rolul si statusul de elev. Daca adaptarea scolara reprezinta un deziderat major, vizat in cadrul oricarui sistem de invatamânt, inadaptarea scolara este un fenomen de mare amploare, cu o cauzalitate si o etiologie multipla, ce se doreste limitat si pe cât posibil controlat. Astfel, pregatirea copilului pentru o buna adaptare la cerintele scolii se face inca din primii ani de viata ai copilului, in familie si la gradinita (grupa pregatitoare urmareste tocmai acest lucru), premergator deci perioadei scolare. Problemele de inadaptare scolara nu sunt insa apanajul primului an de scolarizare. Desi intâlnite inca de la intrarea in scoala, situatiile de inadaptare pot sa apara la orice vârsta de-a lungul perioadei petrecute de elev in scoala, fiind insa mai frecvente la tranzitia de la o etapa de scolarizare la alta (clasa I, a V-a, a VIII-a etc.), deoarece aceste treceri necesita prin insasi natura lor, o readaptare a elevului, la noi cerinte educative, la un alt mod de organizare al procesului de invatamânt etc. Factori cauzali care pot conduce la aparitia fenomenului de inadaptare:

A.Factori interni (care tin de individ): a. factori intelectuali de forma inteligentei scolare, aceasta reprezentând gradul de

despre factori biologici si anume dezvoltarea normala a copilului. incredere in sine. interes cognitiv etc. aptitudini.. factori pedagogici (de natura scolara ) ce intervin cauzal in aparitia fenomenului de . factori sociali (de exemplu. b.influenta grupului de vârsta. In literatura de specialitate sunt prezentate si descrise urmatoarele forme de inadaptare scolara: . care este prin insasi natura ei o conditie subiectiva. drept cei mai importanti . stabilitate emotionala. c. ce tin de personalitatea copilului. atitudini. Putem vorbi.metode si mijloace didactice. B..sistemul de relatii extrafamiliale si extrascolare intre limitele caruia se desfasoara .nivelul educational-cultural al familiei atitudinea parintilor fata de scoala si viitorul copiilor explica discrepantele intre reusitele elevilor. venitul. mai ales adecvarea acestora la copil si la tipul de personalitate b. de motivatie: nivel de aspiratie.adaptare la activitati de tip scolar.esec scolar. . de competenta sociala ulterioara a elevilor. efectele acestuia asupra elevului. Analiza comparativa a formelor de organizare clasica cu cele alternative denota diferente adaptative. .forma de organizare a invatamântului. acestora. perseverenta. factori nonintelectuali. deci. factori familiali dintre a care se remarca acestuia. nu numai variabilele "obiective" precum: originea sociala.Factori inadaptare sunt: externi a. experienta de viata a la: a elevului. pregatirea scolara si calificarea profesionala rând. Din acest punct de vedere este inadaptat acel elev care nu obtine performantele scontate in concordanta cu nivelul sau de inteligenta (adaptarea scolara definindu-se in functie de inteligenta elevului). de interactiune in grupul de vârsta) se refera. in primul . cât si despre factori ce tin de personalitate. conditiile de viata. deprinderi. priceperi. de rezistenta sa la solicitarile fizice si psihice.

Dincolo de dimensiunile si perspectivele teoretice se afla insa cazurile reale de inadaptare scolara. control scazut al tendintelor si pulsiunilor violente.. caracteriali. familiali. an scolar 2000-2001 Esantion: doua (2) microgrupuri.care pot perturba echilibrul dinamic elev-scoala. fiecare dintre aceste cazuri având o istorie proprie. Studii de caz Problematica investigata: inadaptarea scolara Metode si procedee de investigatie: interviul semistructurat si liber. pe teren. .. insa.: instabilitate psihomotrica.abandon scolar. observatia.afectivi.instabilitatea psihomotorie si emotionala. segregate pe sexe Numar total de subiecti: cinci (5). Perioada: semestrul al II-lea. nivel de aspiratie scazut. -inteligenta scolara de limita sau sub limita. Inadaptarea este determinata de mai mult decât un singur factor cauzal. doi (2) baieti si trei (3) fete Specificul grupurilor: asocierea in abaterile de conduita Grupul I Componenta: doi baieti: R. rezistenta scazuta la frustrare.D. pedagogici .tulburari de comportament. ancheta sociala.tulburari instrumentale. morali. vârsta 13 ani..V. a realitatii scolare actuale. Analiza fenomenului nu este completa. . insolenta.imaturitate scolara. . . vârsta 14 ani S-au identificat urmatorii factori: FACTORI ITIDIVIDUALI: R. . B.D. fara o abordare practica. tulburari de comportament. Exista diversi factori . asa cum poate fi ea intâlnita intr-o scoala generala a municipiului Iasi. studiul documentelor scolare. sociali. dezinteres fata de scoala si activitatea scolara.

B. agitatie.D. Masuri adoptate de scoala: .: reusita scolara slaba. Se doreste calificarea minimala pentru o meserie si intrarea in câmpul muncii. conditii materiale modeste. cu diferenta ca B. corigenta la biologie pe semestrul I .D. Singurul motiv pentru care mai sunt in scoala este faptul ca invatamântul este obligatoriu pâna clasa a VIII-a". asteptari reduse din partea familiei in ceea ce il priveste in plan scolar. FACTORI FAMILIALI: R. lipsa de respect fata de instantele de autoritate.D. Nu a acumulat cunostintele necesare trecerii simularii examenului de capacitate. majoritatea mediilor sunt de cinci(5). Slaba integrare in grupul de elevi al clasei.V. Spre exemplu.V. In urma discutiilor reiese clar faptul ca sunt perceputi ca o unitate. notele variind intre 2 si 7. numarul de absente este aproximativ acelasi: peste 90 in ambele cazuri. nervozitate. a V-a) si o sora in vârsta de 20 ani. dezinteres fata de activitatea scolara.V. Un frate in vârsta de 21 ani.).V. tendinte de bravare (manipulate de R.: reusita scolara slaba. Similaritatile dintre cei doi sunt numeroase si coreleaza puternic. FACTORI PEDAGOGICI: R.: lipsa supravegherii parentale (orfan de mama tatal absent intreaga durata a zilei datorita naturii locului de munca)..: familie cu istoric violent (tatal) si cu antecedente psihiatrice (mama). perceput negativ. tulburari de comportament. Mai are un frate (cls.B. Conflicte cronicizate cu acestia (RD ii considera incorecti fata de el. Asteptari reduse in ceea ce priveste evolutia scolara.D. B. climat familial tensionat. majoritatea mediilor sunt de cinci. FACTORI SOCIALI: Profesorul diriginte declara in ceea ce ii priveste: "Cei doi formeaza un cuplu nefericit. neglijare in copilarie datorita situatiei date. conditii materiale modeste. cu note intre 2 si 7 situatie similara cu a lui R. mai ales la evaluare). Profesorii il considera un caz irecuperabil. tacut. respins de catre acestia. apreciaza conduita profesorilor ca "in general corecta" fata de el in cadrul evaluarilor. In cadrul interviului se arata retras. evaziv in raspunsuri. slaba pregatire scolara: nu a obtinut note de trecere la simularea examenului de capacitate.: insolenta.

Observatie: Nu s-a luat nici o masura cu valoare adaptativa sau integrativa ( mai ales daca tinem cont de faptul ca sanctiunile au nefericitul efect de a intari comportamentele nedorite). valorizeaza activitati extrascolare precum calatoriile.. chemata in doua rânduri pentru "linistirea" lor. .medii de 5-6. .Acestea surprind prin ineficienta si caracterul lor unilateral. in toate formele permise de regulamentul scolar: ..R.in general. foarte slaba . in vârsta de 14 ani V. .D. FACTORI INDIVIDUALI: Fetele manifesta: dezinteres pentru scoala.R. slaba . maturizare sexuala precoce.discutarea cazurilor de catre consiliul profesoral. .mediocra .D.. Declara cu usoara emfaza: "La nervi as putea ucide un om". de coping cognitiv. FACTORI PEDAGOGICI: Reusita scolara. Neintelegeri cronicizate cu profesorul diriginte. probleme cu unii dintre ei datorita insolentei. fara efecte pe termen lung. Sunt in primul rând sanctiuni..avertismente verbale.A. dar nu vrem!". Atitudinea fata de profesori . Cunoscute ca "batause". Integrarea in clasa: relativ slaba. demonstreaza putine abilitati de rezolvare nonviolenta a situatiilor conflictuale. V. interes pentru sexul opus (au "prieteni" in vârsta de 17 respectiv 20 de ani). Nu considera necesar sa demonstreze ceea ce stiu sau pot in privinta activitatii scolare.medii de 5 majoritar. iesirile. frecventarea cluburilor de disco etc. .A. Sanctionati de catre aceasta prin acordarea a doua amenzi pentru "tulburarea ordinii in clasa". unele conflicte cu colegii. C.implicarea politiei (!). C. Pregatirea pentru scoala este superficiala. declarând: "Am putea mult mai mult. GUPUL II Componenta: trei fete : S. pentru numar mare de absente nemotivate si indisciplina. declaratie cu care sunt de acord toate trei. pozitiva.scaderea notei la purtare.chemarea parintilor la scoala. in vârsta de 14 ani. inclusiv nota 6. in vârsta de 13 ani.in general medii de 6. S.

Conditii materiale excelente. este in tutela unei surori mai mari. Acesta nu a locuit niciodata cu mama ei. Masuri luate de scoala: . . FACTORII SOCIALI: Influentele reciproce din cadrul grupului explica similaritatile care exista intre ele. C. au o istorie de incaierari cu colegii. Nu stie unde se afla acesta. Incercarile dirigintelui de a fractiona.D. in urma unui raid in scoli. S. Reteaua de frati pe care ii are. OBSERVATII Masurile adoptate nu au avut ca efect imbunatatirea situatiei elevilor sau a conduitei in scoala. . pleaca intotdeauna impreuna). . Locuieste cu bunica. Absenta figurilor parentale. acordarea unui timp insuficient pregatirii scolare.absenta instantelor parentale mama este plecata in Italia de 5 ani.scaderea notei la purtare pentru absente. nesupravegherea.D. si C. având chiar un rol catalizator. dezinteresul. Nu stie unde este tatal. . S. V. tatal a parasit familia in 1989 când S. stiluri pedagogice neadecvate caracteristicilor de vârsta. Se asociaza in abaterile de la disciplina (de exemplu. . Locuieste cu o matusa si cu familia acesteia. capabili sa o intretina.FACTORI FAMILIALI: 1. Conditii materiale excelente 2.parinti decedati. Petrec majoritatea timpului impreuna si in compania prietenilor. de intarire a grupului. atât din punct de vedere valoric cât si comportamental.implicarea politiei. exacerbarea masurilor punitive adoptate de scoala.A.R. când fug de la ore. ii permite sa oscileze de la unul la altul.chemarea sustinatorilor la scoala. Nu are frati. . când apar probleme si tensiuni. pentru a identifica elevii care fug de la ore. au fost dintre cei mai importanti factori cauzali-explicativi identificati .A. lipsa de intelegere a profesorilor fata de dificultatile si problemele specifice vârstei. 3. de a disocia grupurile s-au soldat cu esec. in scoala si in afara scolii.avertismente verbale. Conditii materiale bune. avea 3 ani.A.absenta instantelor parentale. Mama este plecata de 2 ani 6 luni in Spania.

Pentru a vorbi doar de situatia intâlnita in teren se poate observa usor ca acesti elevi se prezinta in fata examenului de capacitate foarte slab pregatiti. Pe de alta parte sanctiunile corective aplicate de scoala nu vor avea nici un efect daca situatia generala a acestor copii nu se imbunatateste. Mai mult. Doar indiferenta si lipsa de cunostinte a instantelor cauzale. se remarca riscul parasirii precoce a sistemului de invatamânt. inainte de a avea o calificare. Scoala prin cerintele si structura ei le apare a fi incompatibila cu ceea ce se intâmpla in câmpul muncii. cu rol de interventie. ii poate face astfel. In ceea ce priveste integrarea in munca se observa ca nu au capacitate buna de a vedea in perspectiva. aceasta fiind mult mai atractiva decât continuarea studiilor. In sistemul de invatamânt american. Când scoala este perceputa de catre elev ca o experienta negativa. care aduce lovituri puternice stimei de sine si autoperceptiei. Nereusita la acest prim examen le reduce mult lista de optiuni viitoare. aceasta este considerata o forma de abandon scolar. creatoare de frustrari. . Niciunul dintre acestia nu este insurmontabil. Instinctul de autoconservare ii determina o reactie normala de indepartare a stimulului perceput ca periculos. raspunsul al intrebarea "Unde crezi ca vei fi peste 5 ani ?" este invariabil: in strainatate. Nici un fel cunostinte scolare. Aceasta nu necesita nici un fel de studii. mai ales o munca bine platita in strainatate. aceasta deoarece problemele care stau la baza conduitelor dezadaptative ramâne nerezolvata. Acesti tineri se comporta asa cum considera ei de cuviinta. La noi nu sunt resurse. Stiind insa ca unele conduite care apar in perioada adolescentei se rezolva de la sine in timp odata cu inaintarea in vârsta este posibil ca aceasta sa fie pozitiva. pentru ca nimeni nu le-a oferit un model alternativ de comportare. Societatea nu are banii necesari pentru a dezvolta programe care sa incerce sa provoace o schimbare pozitiva.in practica de teren. nu este de mirare ca acesta va cauta portite de scapare. Posibile efecte ale inadaptarii scolare asupra evolutiei ulterioare a individului Dintre cele mai importante efecte negative pe care le poate avea inadaptarea scolara. si se cheltuiesc sume enorme pentru prevenirea si combaterea fenomenului. Nu de putine ori pronosticul evolutiei lor ulterioare este incert.

. In urma celor prezentate. J.depistarea cauzelor insuccesului pentru combaterea inadaptarii scolare. reforma in scoala: . redresive. 4. care se auto perpetueaza. . Le. care la rândul lor constituie factori inhibitori ai dezvoltarii individului cu efecte negative asupra integrarii sale scolare. Esecul repetat si mai sever (spun Nuttin.strategii de preventie a fenomenului la nivel national. Dintre masurile adoptate de alte state pentru prevenirea si inlaturarea situatiilor de inadaptare scolara. deci. concluziile se trag singure. .educatie remediatorie.abordari actionale la nivelul grupului de vârsta.formularea de programe scolare alternative. . care ar trebui puse in practica si in invatamantul nostru se remarca: la nivel individual: .curriculum specific. .forme de educatie alternative. . Se poate vorbi de un cerc vicios.individualizarea masurilor. .implicarea si intarirea retelelor de suport a copilului.programe de interventie individualizate. . Andrey. Man) pare sa favorizeze agresivitatea conduitele dezorganizate. . consiliere si modelare in grup.interventia timpurie. Masuri alternative pentru diminuarea fenomenului de inadaptare scolara: rezolvarea problemelor copiilor problema Acesta este raspunsul dat de expertii in domeniu in ceea ce priveste interventia in scoli pentru combaterea acestui fenomen.consiliere intensiva sustinuta pentru tinerii cu probleme. reforma in afara scolii: . . Fenomenul nu tine de un singur factor cauzal. . Este.crearea unei retele de servicii scolare. M. Stanbak spunea despre esecul scolar ca acesta marcheaza in primul rând din adaptarea scolii la elev.Aceasta in conditiile in care societatea le ofera in continuare oportunitati de dezvoltare.

Ed. Bucuresti. Ed. I..D. Microsociologia colectivului de elevi. 1994 CRETU. Bucuresti. T. iar rezultatele pot fi generalizate la nivelul intregului sistem. Curriculum diferentiat si personalizat . EDP... 1967 BOROS. Copilul dificil.D. 1981 NICOLA. E. Profesorul si elevii. Iasi. contrafacere. .. Familia in fata conduitelor gresite ale copilului.P. A. E. Ed. Polirom. A. Bucuresti. Iasi. Sociologia scolii.I. simulare.P. BIBLIOGRAFIE BERGE. ceea ce spunea imparatul Japoniei cu referire la educatie: "Dati totul educatiei si veti avea totul!".. C. Gutinul. Polirom. 1974 IONESCU. C...D. Ed. M. in final. E. Bucuresti. 1997 . 1972 BERGE. Polirom. 1998 CUCOS.....necesara o interventie multidimensionala care sa rupa acest "lant al slabiciunilor". Amintesc. Defecte ale parintilor.ghid metodologic.P. 1997 RUDICA . Miniuna.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful