DETERMINAREA PROPRIETĂŢILOR VARULUI

În practică, pe şantiere, se utilizează trei tipuri de var: var pulbere nestins var pulbere hidratat var pulbere hidraulic Numai accidental şi la lucrări de mică importanţă se utilizează var bulgări, de fapt acesta nici nu se mai livrează de fabrici, industrial. Deoarece varul se livrează în saci modalitatea de prelucrare a probelor este similară cu cea de la ipsos. De asemenea unele determinări care sunt identice cu determinările similare pe alte materiale (ipsos, ciment) sunt descrise în amănunţime la acele materiale. În consecinţă în prezentul capitol vom trata numai determinările strict specifice varului gras şi varului hidraulic. Cele pe var hidraulic sunt similare cu cele pe ciment. Condiţiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească varul sunt date în tabelul V1 CARACTERISTICILE VARULUI GRAS
Caracteristici Reziduu la stingere %max. SR – 254/1998+STAS 146 – 80 Randament în pastă min. …l/kg STAS 146 – 80 Conţinutul în oxizi de Ca şi Mg (CaO+MgO) raportaţi la proba calcinată % min. SR – 254 Oxid de magneziu (MgO) SR – 254 % min. Densitatea aparentă SREN459 – 2 g/l max. Umiditate STAS 9201 – 80 % max. Fineţe de măcinare - rest pe sita de 009 % max. - rest pe sita de 020 % max. EN 459 – 2 Consistenţa măsurată cu pentametru SR EN 459 – 1 Tabelul V.1. Condiţii de admisibilitate TIPUL DE VAR I II III IV 5* 7* 9 15 2,6* 2,4* 2,2 1,6 93 1,3 650* 3* 7* 2 20 92 1,3 660* 4* 7* 2 30 90 1,3 680 5 7 2 40 85 2,0 700 5 7 2 50

Notă: Valorile notate cu “*” sunt valori experimentale, care se utilizează în comunitatea europeană la noi nu s-au prezentat încă date concludente în acest sens. În funcţie de starea în care se află varul întâlnim: - determinări pe var pulbere; - determinări pe pastă de var; - determinări pe mortar de var

8.1. DETERMINĂRI PE VAR GRAS PULBERE 8.1.1. DETERMINAREA FINEŢEI DE MĂCINARE (GRANULAŢIA)
8.1.1.1. Efectuarea determinării Determinarea se face pe o probă de 100g de var pulbere. Se determină prin cernere pe sitele 020 sau 009, cernerea se face cu frecvenţă de 120 de bătăi pe minut până când pe o hârtie curată în timp de două minute nu mai cade material. Se cântăreşte reziduul pe sită şi se exprimă în procente: m %Rest pe sită = 1 ⋅100 m în care: - m = masa de material pentru determinare [g]; - m1 = masa restului de pe sită [g]. 8.1.2. DETERMINAREA DENSITĂŢII APARENTE ÎN STARE AFÂNATĂ A VARULUI PULBERE

se elimină cu o vergea metalică. Efectuarea determinării Determinarea se face cu ajutorul aparatului prezentat în figura (V. Densimetrul pentru var pulbere vas cilindric cu capacitatea de 1l având un diametru interior de 87mm şi o înălţime de h1≅168.8. 3. 100g pulbere de var cu apă.se cântăreşte vasul (1) gol (mgol ). V. .1.1. 8. 5.se calculează densitatea cu relaţia: m plin − m gol ρ= .3.1.4. Efectuarea determinării Se amestecă cca. excesul de pulbere.1. pârghia de manevrare a clapetei (3). După aproximativ 5-6 minute se pun turtele pe alte plăci absorbante şi se introduc într-o etuvă (105±5)0C unde se menţin 4h. 8. printr-o mişcare de “dute . DETERMINAREA APEI NECESARE STINGERII Fig. [g/cm3] 1000 Se fac trei determinări şi se face media lor aritmetică obţinând densitatea medie care se ia ca rezultat final.vino”. V2 . clapeta de închidere deschidere a vasului de umplere (4). . vasul de umplere având o capacitate de minim 1200cm3. .3mm. .se umple vasul (4) cu pulberea de var după ce s-a fixat înălţimea cerută şi vasul (1) sub jgheabul de umplere.V.1. . După scoaterea din etuvă se analizează suprafaţa turtelor fig.se cântăreşte vasul (1) cu pulbere (mplin). având o densitate de 10g/cm3. 6. Se aşează turtele pe două plăci absorbante de 100Χ100 confecţionate din silicat de calciu hidratat. obţinându-se o pastă din care se confecţionează două turte cu diametrul cuprins între 50-70mm şi o grosime de 10mm.1.2.1. . 8. jgheab de ghidare a pulberii de var pentru umplerea vasului cilindric. 2.3 DETERMINAREA STABILITĂŢII Stabilitatea varului se apreciază prin constanta lui de volum.2.1. stativul care asigură fixarea vasului de umplere la înălţimea dorită. grosime de 5mm şi un timp de absorbţie de 10 minute (pot fi înlocuite cu alte tipuri de plăci dar cu absorbţie similară). 1. are o lungime de 135mm. El este alcătuit din: 4 5 6 3 2 1 Fig. 4.). Căderea varului pulbere trebuie să fie de la o înălţime de cel mult 135mm de la buza superioară a vasului (1).se deschide clapeta şi varul trebuie să curgă în 120 secunde în vasul (1).

5. relaţia: relaţie în care tmax. Recipientul are un diametru interior de (78.). Grosimea pereţilor va fi de minimum 20mm. Se acoperă cu capacul şi se lasă în repaus 24 ore. unde: t’max. Apa necesară stingerii varului studiat este de: m − m 24 Ans = .1. este temperatura maximă citită la termometru în timpul determinării. şi se calculează cu tmax=1. Cu datele din tabel se întocmeşte graficul de variaţie a temperaturii în timp (fig.1t’max – 2.) şi se agită. Efectuarea determinării Avem nevoie de un calorimetru având capacitatea de 1l (se poate confecţiona şi un recipient cu pereţi dubli. Se introduc în calorimetru (600 ± 1)ml apă şi cantitatea de var corespunzătoare unei paste corespunzătoare (vezi 8..8tmax )+(0. [oc]. Efectuarea determinării Determinarea se face într-un recipient (calorimetru) cu pereţii dublii (între ei se pune vată) prevăzut cu capac. Se amestecă uşor pentru a începe stingerea. În cazul în care la suprafaţa pastei apar crăpături (puţină apă) sau se separă mai multă apă (apă în exces) se repetă determinarea până se obţine rezultatul dorit. dacă este nevoie de apă se adaugă o singură dată. Recipientul este astfel realizat încât fiecare 2mm de înălţime corespunde unui randament în pastă de 1dm3 pentru 10kg var nestins.2t0).1. Capacul se realizează de obicei din tablă zincată.1. V. În momentul introducerii varului în apă se porneşte cronometrul. având golul umplut cu vată minerală) prevăzut cu un capac în care sunt practicate două orificii (unul pentru termometru şi unul pentru agitatorul cu palete). [oc].1.4. REACTIVITATEA (VITEZA DE STINGERE) Această proprietate ne dă măsura în care varul îşi măreşte temperatura la amestecare cu apa. Se citeşte temperatura la termometru din 30 în 30 de secunde.3. 8. .5.8 ± 0. La interior recipientul va fi căptuşit cu material rezistent la acţiunea varului. Dacă apa separată la suprafaţa pastei de var este cuprinsă între 0-40ml spunem că ea corespunde din punct de vedere cantitativ. este temperatura maximă corectată (datorită pierderilor de căldură). Reactivitatea este caracterizată de timpul în care 80% din var s-a stins. Se introduc în recipient 320ml apă la temperatura de (20 ± 2)oC apoi se adaugă mv=200g var nestins (dacă avem var bulgări vom mărunţi bulgării până la o granulaţie mai mică de 5mm).4.5)mm şi o înălţime interioară de 120mm. temperatura la care se calculează timpul t80 se calculează cu relaţia: t80=(0. dacă nu este din sticlă. 8. până când temperatura începe să scadă.Această determinare se face numai în cazul varului nestins. [ml / kg] mv Pe pasta obţinută se vor face toate determinările caracteristice. to este temperatura mediului în care se face determinarea. Se adună apa de la suprafaţa pastei şi se măsoară.1. 8. amestecânduse bine până încetează stingerea.1.

200Kg) şi se stinge cu apa necesară pentru stingere. DETERMINAREA DENSITĂŢII PASTEI DE VAR . Se scoate din grafic timpul “tu”. care reacţionează mai greu cu apa. to t’max.2. [g/kg]. Rs=5mr. Se spală reziduul pe sită până când apa curge limpede.1.3. 8. în momentul când începe să se desprindă pasta de var de pe pereţii acestuia. care se trece prin sită. DETERMINĂRI PE PASTA DE VAR Toate aceste determinări se fac pe pasta de var obţinută conform capitolului 8.2to Varul studiat are viteza de stingere egală cu tu= ………sec.1.1.3. 8. din părţi nestinse sau particule de var supraars.2. V.2.2. 8. 8. 8. t’max=1. Efectuarea determinării În recipientul cu pastă descris în capitolul 8. se măsoară în patru locuri diferite înălţimea pastei din recipient.2. Se face media celor 4 citiri.8tmax+0.1. DETERMINAREA RANDAMENTULUI ÎN PASTĂ Randamentul în pastă este dat de cantitatea de pastă de var ce rezultă dintr-un kilogram de var nestins (pulbere sau bulgări).1.2. 8. Grafic exemplificator timp (secunde) Se calculează t80 şi se reprezintă pe grafic. DETERMINAREA REZIDUULUI LA STINGERE Reziduul la stingerea varului este format din impurităţile conţinute în varul bulgări.t C t max t 80 tn Grafic exemplificator Fig. Efectuarea determinării Se ia o probă de var bulgări de 5Kg (sau 0. se lasă să se răcească la temperatura camerei şi se cântăreşte.4. În cutia de stingere se adaugă apă şi se amestecă cu lopăţica de lemn până când se obţine laptele de var.1. Reziduul se trece pe tavă. se usucă prin încălzire.2.2.1t’max – 2 t80=0.

se citeşte gradaţia la care a pătruns conul în pastă.1. .4.2.00 – 2.2. 8.51 – 1. . .4. asupra varul hidraulic se fac următoarele determinări: . 8. pe pasta de var se omogenizează bine într-un vas tronconic şi se nivelează suprafaţa acestuia.8.rezistenţa la compresiune.2. utilizându-se vasul cu volumul de 1l. V.3. 150 10 . DETERMINAREA APEI NECESARE PREPARĂRII MORTARULUI STANDARD Mortarul se consideră standard dacă turta formată pe masa de împrăştiere (15 bătăi/15secunde) are diametrul de (185 ± 30)mm. 8.2. Rezistenţa la compresiune şi stabilitatea se determină pe mortar standard în mod similar cu determinările de la ciment.amestecare a varului cu nisipul. .1. 12 100 75 140 145 5 20 Fig.4. DETERMINĂRI ASUPRA VARULUI HIDRAULIC Toate determinările enumerate mai sus se fac şi asupra varului hidraulic. având o greutate de 300g şi gradaţii de la 0 la 15 pe generatoare. În plus. DETERMINAREA CONSISTENŢEI PASTEI DE VAR Consistenţa este o proprietate care influenţează foarte mult uşurinţa de punere în operă . 8.)la suprafaţa pastei şi se lasă să cadă liber sub greutatea proprie.4.3. Conul etalon este un instrument realizat din inox.1. . Efectuarea determinării Pe pasta de var rezultată de la cele trei determinări de la pct. 8.00 mm 450 Var 0. V.1.50 0.16 – 0. 8.4.apa necesară preparării mortarului standard. Efectuarea determinării După determinarea densităţii.1.se fac cel puţin 5 determinări. 8.stabilitatea cu inelele le Chatelier.se aduce conul etalon (fig.se face media lor.08 – 0. după cum se poate observa şi în figura V. Ea este dată de cantitatea de apă cu care s-a făcut stingerea şi este caracterizată de adâncimea de pătrundere a conului etalon în pastă.consistenţa mortarului standard.31ρvar1000 ρvar este valoarea obţinută la pct.0 mm mm 300 450 1.2.16 mm 150 Nisip [g] 0.2.3. se face determinarea aceasta în modul cunoscut de la densitatea materialelor.3.1. Efectuarea determinării Se cântăresc cantităţile: 0. . .

se porneşte malaxorul şi se amestecă cu viteză mare 60 de secunde. 6. 8..1. ghidaj inelar. 3. tijă de aluminiu. Se lasă sonda să cadă liber şi se măsoară adâncimea de pătrundere a sondei. . V. Dacă valoarea acesteia nu se înscrie în intervalul (185 ± 30) mm se reia determinarea cu altă cantitate de apă.1. postament fix.3. 5. sondă.se introduc pe rând nisipul de la fracţiunea mai mare şi varul. . cadru de susţinere. DETERMINAREA CONSISTENŢEI VARULUI CU PENETROMETRUL 8. 8.se amestecă 30 de secunde. Mortarul standard obţinut la pct.5. Înălţimea de cădere a sondei va fi de 100mm de la suprafaţa superioară a mortarului. Se măsoară apoi două diametre perpendiculare a turtei şi se face media.se introduce apa în malaxor şi se porneşte.se alege cantitatea de apă care credem noi că ar fi bună.3. 2. . . 4. se opreşte malaxorul şi se lasă în repaus 90 de secunde (în acest timp se curăţă pereţii malaxorului). Se ridică tiparul de pe masă şi se aplică cele 15 bătăi mesei. 3 4 5 2 6 7 8 1 Fig. Penetrometrul 1.3. . V. Între determinări mortarul se omogenizează bine. 7. recipient Masa tijei şi a sondei va fi de 90g.2.5. Efectuarea determinării Aparatul cu care se face această determinare este prezentat în fig. se introduce în recipientul (8) care se montează în aparat.2. suport. şurub de fixare. Se efectuează trei determinări. 8. După oprirea malaxorului se umple tiparul metalic al masei de împrăştiere (diametrul interior 100mm şi înălţimea 60mm) în două straturi bine compactate.

Eprubeta Pahar Berzelius Pahar Erlenmeyer Balon cu fund plat Balon Wurtz 100 90 80 70 25 ml 60 50 40 30 20 Palnii de separare Refrigerent 10 0 Pipete Cilindru gradat Capsula Creuzet Mojar cu pistil Piseta Balanta tehnica Bec Bunsen Balanta farmaceutica .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful