INTRODUCERE

In ultimii ani s-a observat expansiunea rapidă a comerţului internaţional ca rezultat al progresului tehnologic în transport, comunicaţii şi informatică. Odată cu reducerea barierelor comerciale şi liberalizarea economică din fostele ţări socialiste, această tendinţă se va accelera continuu. Dezvoltarea sistemelor industriale multinaţionale, în cadrul cărora componente şi subansambluri ale companiilor din diferite ţări sunt utilizate de organizaţii industriale mari pentru producerea echipamentelor, este un alt factor care contribuie la intensificarea comerţului. Marii producători din lume se bazează din ce în ce mai mult pe ţările în curs de dezvoltare pentru aprovizionarea cu componente şi subansambluri în domeniul tehnologic intermediar şi la nivel primar, din cauza competiţiei intense şi a creşterii preţurilor la mâna de lucru din aceste ţări. Din aceleaşi motive, cererea pentru o gamă mai mare de produse de larg consum fabricate în întreprinderile din ţările în curs de dezvoltare va creşte. Acceptarea acestor întreprinderi drept furnizori va depinde de posibilitatea lor de a respecta standardele internaţionale ale calităţii. În plus, vor trebui să dea asigurări cu privire la capacitatea lor de a produce la calitatea cerută şi de a respecta angajamentele de livrare. Înfiinţarea sistemelor calităţii certificate în conformitate cu standardele ISO 9000 devine o necesitate inevitabilă pentru intrarea şi susţinerea afacerilor pe piaţa exportului. Sistemul calităţii, aşa cum este definit de Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) în seria de standarde 9000, a fost dezvoltat ca răspuns la provocările globalizării crescânde a pieţei şi a fost unanim acceptat. Companii şi guverne alocă în prezent resurse considerabile dezvoltării infrastructurilor pentru a fi în conformitate cu aceste standarde, fapt ce constituie o necesitate, atât pentru furnizorii comerciali, cât şi pentru cei guvernamentali. Pentru economiile plasate în afara ţărilor CE, certificarea sistemului calităţii este înţeleasă ca un paşaport pentru intrarea pe piaţa CE. Chiar şi companii mari din Japonia şi SUA, cu programe pentru controlul calităţii bine concepute, sunt în căutarea de certificări în conformitate cu standardele ISO 9000, pentru a obţine credibilitate la nivel internaţional. Drept rezultat, instituirea sistemelor calităţii de către economiile din ţările în curs de dezvoltare a devenit absolut esenţială, dacă acestea doresc să câştige o parte importantă a pieţelor europene şi nord-americane. Importanţa standardelor ce descriu sistemele calităţii poate fi apreciată prin faptul că standardele ISO au fost preluate de un număr mare de organisme de standardizare naţionale şi regionale. Unele organizaţii de standardizare folosesc standardele ISO fără să le modifice; altele au introdus sistemele proprii de numerotare, textul fiind identic cu cel al standardelor ISO. Astfel, Comisia Europeană de Standardizare (CEN) a preluat standardele ISO sub forma seriei de standarde EN 29000 şi a creat Organizaţia Europeană pentru Încercare şi Certificare (EOTEC), care să armonizeze sistemele calităţii cu practicile certificării între statele membre. Implementarea sistemelor calităţii inspiră încrederea clienţilor în situaţii contractuale. Este, de asemenea, de o inestimabilă valoare pentru toţi furnizorii, pentru că transformă sistemele adhoc ale controlului calităţii în sisteme organizate şi cu costuri rambursabile de reglare a calităţii, care pot asigura avantaje competitive imense firmelor prin combinarea înaltei calităţi cu preţuri mici.

1

Un număr şi mai mare de firme, nu numai că implementează sistemele calităţii în propria activitate, dar şi insistă ca furnizorii lor de materiale, componente şi subansambluri să aibă sisteme ale calităţii certificate. La nivelul unei organizaţii (firme), conducerea trebuie să garanteze îndeplinirea cerinţelor referitoare la produse şi servicii stabilite de către piaţă, clienţi şi societate. Aceste sarcini pot fi rezumate sub următoarele titluri: • Protecţia vieţii oamenilor şi a mediului; • Calitatea produselor şi a serviciilor; • Conducerea firmei în vederea realizării succesului comercial. In plus, conducerea trebuie să garanteze luarea în considerare a cerinţelor statutare. Amplificarea concurenţei la nivel internaţional este în continuă creştere. Soluţiile pentru rezolvarea unor probleme speciale şi complexe se situează deja la limitele fezabilităţii tehnice, în timp ce termenele de livrare se scurtează, iar presiunea costurilor este în creştere. Un sistem transparent de planificare, control, monitorizare şi optimizare continuă este indispensabil pentru a realiza obiectivele organizaţiei în raport cu aceste necesităţi. Firmele se schimbă rapid, datorită noilor cerinţe şi pentru a se adapta noilor condiţii impuse de piaţă. De aceea un sistem de management nu trebuie să reglementeze fiecare detaliu în parte. Mai mult, trebuie să acorde un anumit grad de libertate într-un cadru orientativ şi trebuie să prezinte, de asemenea, o funcţie fundamentală de coordonare în vederea controlului organizaţiilor care funcţionează în centre independente de profit, pe măsura evoluţiei procesului de descentralizare a organizaţiei. Schimbările survenite în planul pieţei şi a cerinţelor impuse de aceasta devin din ce în ce mai rapide pe măsură ce aşteptările clienţilor sunt în creştere. Acest lucru are ca efect urgentarea necesităţii ca organizaţiile să continue optimizarea organizării proceselor lor. Seria de standarde ISO 9000 ( DIN EN ISO 9000 ) referitoare la managementul calităţii, reprezintă în prezent, instrumentul recunoscut la nivel internaţional pentru atingerea acestui obiectiv. Accentul se pune pe satisfacerea aşteptărilor clienţilor. Gradul de satisfacere a cerinţelor clientului şi ca urmare, a succesului comercial al unei organizaţii, nu poate fi apreciată prin prisma unui produs; este în schimb rezultatul unui management sistematic al calităţii, care include toţi membrii organizaţiei, şi acoperă toată gama de procese, de la proiectarea produsului, punerea în fabricaţie, fabricaţie, şi chiar dincolo de aceasta. In cadrul sistemelor de management de mediu, punctul de vedere al clientului are o importanţă secundară. Dar, devine din ce în ce mai dificilă comercializarea chiar a produselor cu o calitate ridicată, dacă fabricarea acestora antrenează riscuri cu privire la mediu sau sănătatea publică. Aceasta este o consecinţă a reglementărilor statutare şi a creşterii presiunii publicului. Pe această bază se poate realiza combinarea raţională a diferitelor sisteme de management şi implementarea şi documentarea obiectivelor firmei într-un sistem superior şi uniform. In general, un sistem de management integrat constă cel puţin două sisteme de management diferite, de exemplu, sisteme de management al calităţii (QM) şi sisteme de management de mediu (MM) sau sisteme de management al calităţii şi sisteme de management al securităţii muncii (SM). In prezent, situaţia cea mai frecventă o constituie o combinaţie a sistemelor de management a calităţii, de mediu şi al securităţii muncii. Având în vedere scopul şi întinderea lucrării, ea se rezumă numai la unele din multitudinile de probleme legate de noţiunile de calitate şi standardizare a produselor, pe care autorii le consideră absolut necesare pentru clarificarea problemelor. 2

CAPITOLUL I MANAGEMENTUL CALITATII
1.1 CALITATEA – DEFINIŢII, CONCEPT GENERAL Calitatea reprezinta ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs si serviciu care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface necesităţile exprimate sau implicite.Controlul calităţii: tehnicile şi activităţile cu caracter operaţional utilizate pentru îndeplinirea condiţiilor de calitate. Asigurarea calităţii: ansamblul de acţiuni planificate pentru a da încrederea corespunzatoare ca un produs sau un serviciu vă satisface condiţiile de calitate specificate.Politica în domeniul calităţii: obiectivele, orientările generale ale unei organizaţii, în ceea ce priveşte calitatea, aşa cum sunt ele exprimate oficial de către conducerea societăţii comerciale la nivelul cel mai inalt. Conducerea calităţii: parte a funcţiei generale de conducere care determină şi implementează politica în domeniul calităţii.1 1.1.1 Definiţii clasice ale calităţii Până la formularea definiţiei standard, calitatea a fost definită în diferite moduri de către diverşi cercetători în domeniu, astfel: J.M. Juran numea calitatea ca „aptitudinea sau adecvanţa la utilizare.” P. Crosby spunea că „un produs este de calitate dacă este potrivit necesităţilor.” Ambele definiţii prefigurează prezenţa clientului. Produsul de calitate este apt sau adecvat pentru utilizarea pe care i-o dă clientul, respectiv, este potrivit necesităţilor stabilite de client. G. Tagughi a formulat definiţia următoare: „calitatea este costul minim pe care un produs îl impune societăţii.” Definiţia se bazează pe principiile: - a preveni este mai ieftin decît a prepara - a face totul bine de la început. După P. Drucker calitatea reprezintă “ceea ce clientul este dispus sa plătească în funcţie de ceea ce obţine şi valorifică.” P.Kotler spunea despre calitate că poate fi privită sub două aspecte: nivel şi consistenţă. “Calitatea produsului reprezintă capacitatea unui produs de a-şi indeplini funcţiile. În această noţiune se includ : durabilitatea, siguranţa, precizia, usurinţa în funcţionare şi reparare, împreună cu alte atribute.’’ Calitatea strategică presupune obţinerea unui avantaj în faţa concurenţilor prin oferirea în mod constant de produse şi servicii care satisfac mai bine nevoile şi preferinţele legate de calitate ale consumatorilor. Calitatea a devenit o necesitate impusă de concurenţă, deoarece numai companiile care oferă cea mai bună calitate vor suprevieţui în viitor. Rezultă că termenul de calitate are un înţeles mai larg. El cuprinde o latură intrinsecă sau tehnică legată strict de caracteristicile si proprietăţile produsului sau
1

UNCTAD/GATT, Manualul sistemului calităţii, Editura Tehnică, Bucureşti ,1997, pag. 21

3

serviciului. Din acest punct de vedere un produs poate avea un nivel de calitate mai ridicat decât altul. 2 Calitatea unui produs sau a unui serviciu este principala caracteristică a produsului / serviciului care face ca acesta să se vândă. Factorii care determină succesul vânzării sunt mulţi şi variaţi. Ei includ condiţiile de piaţă, natura produsului / serviciului, imaginea create prin reclamă, particularităţile socio-culturale ale clienţilor, etc. Factorul major care asigură vandabilitatea unui produs/serviciu este însă calitatea lui aşa cum a fost probată de către clienţi. Vânzarile repetate şi susţinute pot fi obţinute numai pe baza produselor / serviciilor de calitate la un preţ rezonabil. Interesul pentru o firma poate sa eşueze –în anumite circumstante-, în ciuda unor produse / servicii de calitate, dar dacă produsele / serviciile sunt de proastă calitate nici o firmă nu se poate susţine pentru mult timp. O slabă calitate a produselor / serviciilor duce în mod inevitabil la creşterea cheltuielilor generale ale unei societăţi comerciale datorate în special următorilor factori:     nemulţumiţi;  rebutarea produselor neconforme; costuri cu manopera de refacere a produselor neconforme; stocuri mari datorate produselor nevândute; pierdere de timp şi bani pentru rezolvarea litigiilor cu clienţii penalizări datorate neîndeplinirii cerinţelor clienţilor;

Analiza acestor costuri suplimentare datorate slabei calităţi a produselor a dus la concluzia că ele pot ajunge la 15-20% din costurile totale ale fabricării produsului. Toate funcţiile legate de calitate pot fi grupate în cadrul unei societăţi comerciale în una din categoriile:   planificarea şi ingineria calităţii; controlul calităţii;

Aceste funcţii principale sunt prezentate în figura următoare;

Nicolae Cănănău, Ovidiu Dima, Gheorghe Gurău, Ana Gonzales Barajas, Sistemele de Asigurare a Calităţii, Editura JUNIMEA, 1998, pag.13

2

4

Planificarea verificărilor finale pentru evaluarea calităţii produsului finit şi a eficienţei măsurilor de monitorizare a produsului. analiza cerinţelor clienţilor şi definirea standardelor calităţii sunt de 5 . Funcţionarea unui laborator de încercari. Principalele activităţi sunt următoarele:          Asistenţa în instituirea controaleleor calităţii în diferite puncte ale procesului de fabricaţie. transport. Întreţinerea şi etalonarea dispozitivelor de măsurare şi monitorizare. Deoarece activităţile de mai sus nu intră toate în atribuţiile compartimentului de monitorizare a calităţii produselor. Colecţionarea în cadrul compartimentului de monitorizare a calităţii produselor a informaţiilor cu privire la defecte şi reclamaţii ale clienţilor. Controlul calităţii constă în încercari în timpul fabricaţiei şi după aceasta şi au ca scop asigurarea conformiăţii produsului cu cerinţele calităţii. asistentei în rezolvarea Implementarea măsurilor de control pe timpul operaţiilor de manipulare. Organizarea verificărilor intermediare şi interoperaţii.2 Controlul calităţii produselor Acesta trebuie să fie strâns legată de interpretarea şi implementarea Planurilor Calităţii. analize. conservare. Analiza şi verificarea produselor pentru care s-au primit reclamaţii de la clienti. încercare Funcţiile principale care contribuie la calitatea finala a produselor 1. depozitare.Marketing şi prospectarea pieţei Scoatere din uz Asistenţa tehnică producţiei Vânzare şi distribuţie Amabalare Depozitare Proiectare Aprovizionare Planificarea Producţie Verificare.1. Investigarea defectelor şi acordarea neconformităţilor în timpul fabricaţiei. unele dintre ele intră în sfera de activitate a altor grupuri sau compartimente. De exemplu.

măsuri de remediere (dacă este cazul). 3. nivelul corporativ sau de divizie. Sistemul de Management al Calităţii în organizaţii are ca scop integrarea tuturor elementelor care influentează calitatea unui produs sau serviciu oferit de o firmă.3 Conceptul de Management al Calităţii J. Pentru efectuarea controlului unui produs sunt necesare următoarele: o o o o o o o alegerea caracteristicilor de calitate care vor fi controlate. nivelul multifuncţional. ţinerea sub control şi îmbunătăţirea calităţii”. stabilirea etaloanelor pentru unităţile de măsură alese. Juran. etc. nivelul muncitorilor.63 6 . nivelul departamental.1. a cerinţelor de reglementare (norme. Iaşi. O mare parte a eforturilor se îndreaptă către activităţi de verificare şi remediere a rebuturilor în timpul fabricaţiei. pag. Asigurarea Calităţii.obicei în responsabilitatea compartimentului de proiectare. S-a dovedit însă că numai controlul calităţii nu poate rezolva calitatea unui produs sau serviciu. Juran susţine că “ managementul calităţii are trei funcţii: planificarea. 154 J. Editura Teora. interpretarea rezultatelor. Domeniile funcţionale şi activităţile incluse în abordarea SMC sunt următoarele: o 3 4 Marketingul şi prospectarea pieţei. începând cu analizarea cerinţelor clienţilor. eliminarea surselor erorii. standarde aplicabile. 2002. Din acest motiv rezultă necesitatea integrării activitaţilor tuturor compartimentelor organizaţiei într-un sistem integrat de management al calităţii.).3 1. Editura Ion Ionescu de la Brad.4 Aesta a propus patru niveluri de planificare a calităţii: 1. Conştientizarea calităţii trebuie să înceapă cu identificarea clară a cerinţelor clientului. Eugen Axinte. Calitatea unui produs şi în general a tuturor activităţilor trebuie să fie proiectată şi fabricată. 2. 4. Supremaţia prin calitate. Acest efort de conştientizare trebuie să treacă prin diferite stadii. Majoritatea producătorilor sau furnizorilor de servicii doresc să obtină calitate şi depun eforturi considerabile pentru a atinge acest obiectiv. măsurarea caracteristicilor. pag. 2004. M.M. legi. a cerinţelor de reglementare şi continuând cu toate celelalte procese interne ale societăţii implicate în realizarea produsului / serviciului. alegerea unităţilor de măsură.

Conceptele moderne de management al calităţii prevăd pe lângă funcţiile prezentate anterior şi o serie de alte funcţii ca de exemplu:     1. a rebuturilor şi reclamaţiilor o calitate imbunătăţită a produselor. încercarea. Comunicarea cu clientul. creînd astfel un cult al calităţii la nivelul organizaţiei. conservare. De asemenea are ca scop stabilirea mecanismelor pentru integrarea tuturor funcţiilor într-un sistem integrat. Monitorizarea şi măsurarea proceselor SMC.4    clienţilor. stabilirea relaţiilor de colaborare. Aprovizionarea. Un Sistem de Management al Calităţii vizează pe langă identificarea tuturor sarcinilor legate de calitatea produselor.  eliminarea disfuncţionalităţilor în producţie şi a atmosferei de lucru. Orice SMC trebuie să fie transparent în asa fel încât atât personalul propriu.  Managementul resurselor (umane. Realizarea efectivă a produselor/serviciilor.  îmbunătăţirea imaginii organizaţiei şi a credibilităţii pe piaţa internă şi externă ceea ce este esenţial pentru succesul în afaceri al organizaţiei. distribuţie. Măsurarea gradului de satisfacţie al clienţilor. Verificarea. Planificarea proceselor de realizare efectivă a produselor. Păstrarea produselor (ambalare. Proiectarea şi dezvoltarea. depozitare. examinarea. distribuirea responsabilităţilor . de infrastructură. etc).  utilizarea eficientă a personalului şi a infrastructurii organizaţiei prin creşterea productivităţii.  obţinerea constientizării calităţii şi a unei satisfacţii mai mari a muncii printre angajaţi. Livrare. cât şi furnizorii şi clienţii săi să 7 .1. reducerea neconformităţilor în fabricaţie. mediu de lucru). Analiza datelor. Avantajele implementării unui Sistem de Management al Calităţii (SMC) Principalele avantaje ale implementării unui SMC sunt: o mai buna relaţie cu clienţii si cu furnizorii de materiale şi servicii. o mai bună proiectare a produselor.  creşterea gradului de încredere şi al satisfacţiei clienţilor.o o o o o o o o o Analiza cerinţelor clienţilor şi a cerinţelor de reglementare.

Un număr tot mai mare de organizaţii. 2. Conducătorul 8 . fac ca un Sistem de Management al Calităţii să fie esenţial pentru orice organizaţiei. Globalizarea în continuă creştere a comerţului.pentru managementul resurselor umane – se asigură faptul că salariaţii au cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a satisface clienţii. 1. luând în considerare în acelaşi timp nevoile tuturor celorlalte părţi interesate. asigurarea unui echilibru între nevoile şi aşteptările clienţilor şi cele ale celorlalte părţi interesate. Implementarea unui SMC inspiră încrederea clienţilor în situaţii contractuale.pentru stabilirea obiectivelor – asigurarea legăturii directe dintre obiective şi nevoile şi aşteptările clientului.2 PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII La baza dezvoltării familiei de standarde ISO 9000:2000 au stat opt principii de management al calităţii considerate ca fiind determinative pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei. strădania de a depăşi aşteptările clientului. livrarea.înteleagă clar cum intenţionează societatea să se asigure că produsele livrate vor satisface cerinţele clientilor. măsurarea satisfacţiei clienţilor. prin focalizarea asupra clientului. de o inestimabilă valoare pentru toate organizaţiile pentru că transformă sistemele aleatoare ale controlului calităţii în sisteme organizate care pot asigura avantaje competitive organizaţiilor prin combinarea unei calităţii ridicate cu aspecte legate de continua îmbunataţire a organizaţiei şi creşterea perfomanţelor generale. orientată către îmbunătăţirea continuă a performanţelor pe termen lung. . nu numai că implementează Sisteme de Management al Calităţii în propriile societăţi.pentru formularea strategiei şi a politicii – comunicarea în cadrul organizaţiei a nevoilor clientului dar şi ale celorlalte părţi interesate.pentru managementul operaţional – îmbunătăţirea performanţei organizaţiei pentru a satisface nevoile clientului. Un astfel de sistem face posibil ca organizaţiile să asigure dovada obiectivă a funcţionării unui SMC care le-ar înlesni îndeplinirea tuturor cerinţelor clienţilor precum şi a celor de reglementare. Un principiu de management al calităţii este o regulă sau o convingere fundamentală şi complexă pentru conducerea şi operarea unei organizaţii. recenta aderare a Romaniei la Uniunea Europeană. 1. .. dependabilitatea etc. să satisfacă aceste nevoi şi să se străduiască să depăşească aşteptările acestora. Este. Acest lucru presupune: înţelegerea întregii game de nevoi şi aşteptări în ceea ce priveşte produsul. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: . comunicarea acestor nevoi şi aşteptări în cadrul organizaţiei. dar şi insistă ca principalii lor furnizori de materiale şi servicii să aibă Sisteme de Management al Calităţii implementate şi certificate. managementul adecvat al relaţiei cu clienţii. de asemenea. Orientarea către client Organizaţiile depind de clienţii lor şi de aceea ar trebui să înţeleagă nevoile curente şi viitoare ale clienţilor. . preţul.

operativ. pentru beneficiul organizaţiei. cunoştinţelor şi experienţei. ISO 9001:2000 precizează că managementul trebuie să se efectueze pe trei niveluri: strategic. . inventivitate şi creativitate în promovarea obiectivelor organizaţiei. Aceasta presupune: acceptarea dreptului de proprietate şi a responsabilităţii de a rezolva probleme. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: .pentru managementul resurselor umane – salariaţii sunt satisfăcuţi de munca lor şi activ implicaţi în creşterea şi dezvoltarea lor personală.pentru managementul operaţional – salariaţii sunt implicaţi în luarea deciziilor şi în îmbunătăţirea proceselor. înţelegerea schimbărilor din mediul extern şi stabilirea acţiunilor de răspuns la aceste schimbări. a comunităţii locale şi a societăţii. . vizând şefii de compartimente. educarea. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: . .pentru stabilirea obiectivelor – salariaţii împărtăşesc ideea dreptului de proprietate asupra obiectivelor organizaţiei. asigurarea resurselor şi libertăţii necesare pentru ca salariaţii să acţioneze cu responsabilitate şi discernământ. la nivel de şefi de ateliere. .pentru managementul operaţional – împuternicirea şi implicarea oamenilor pentru realizarea obiectivelor organizaţiei.pentru managementul resurselor umane – forţă de muncă motivată. Acest principiu se bazează pe crearea unei culturi care să confere angajaţilor calificarea şi dorinţa de a planifica – decide – acţiona – asuma responsabilitatea pentru rezultatele şi contribuţiile lor la succesul organizaţiei. căutarea activă de oportunităţi pentru întărirea competenţelor.pentru formularea strategiei şi a politicii – salariaţii contribuie efectiv la îmbunătăţirea politicii şi strategiilor organizaţiei. luarea în considerare a tuturor părţilor interesate. entuziasm şi mândrie ca membru al organizaţiei. stabilirea unor ţeluri şi obiective provocatoare. stabilirea valorilor comune şi a unui model de etică pentru toate nivelurile organizaţiei. Abordare pe bază de proces 9 . implementarea unor strategii adecvate pentru realizarea acestor ţeluri şi obiective. la nivel de director general. . Ei ar trebui să creeze şi să menţină un mediu intern în care salariaţii să devină complet implicaţi în realizarea obiectivelor organizaţiei. bine informată şi stabilă.pentru formularea strategiei şi a politicii – stabilirea şi comunicarea unei viziuni clare asupra viitorului organizaţiei. încurajarea şi aprecierea contribuţiei salariaţilor. căutarea activă de oportunităţi de îmbunătăţire.Conducătorii stabilesc unitatea obiectivelor şi direcţiei organizaţiei.pentru stabilirea obiectivelor – transpunerea viziunii organizaţiei în obiective şi ţeluri măsurabile. construirea încrederii şi eliminarea temerilor. tactic. reprezentare mai bună a organizaţiei în faţa clienţilor. Implicarea salariaţilor Oamenii de la toate nivelurile constituie esenţa unei organizaţii şi implicarea lor totală favorizează utilizarea abilităţilor lor în beneficiul organizaţiei. animarea. stabilirea unei viziuni clare în ceea ce priveşte viitorul organizaţiei. instruirea şi consilierea salariaţilor. satisfacţia muncii. 3. împărtăşirea voluntară a cunoştinţelor şi experienţei în cadrul echipelor şi grupurilor. Acest lucru presupune: abordare proactivă şi conducere prin exemple. focalizare pe crearea de valoare pentru clienţi. 4. . promovarea comunicării deschise şi oneste.

identificarea şi măsurarea datelor de intrare şi ieşire a procesului. Tuturor proceselor li se aplică metodologia PDCA (Plan – Do – Check – Act). Rezultatele dorite se obţin prin eficienţa utilizării resurselor şi eficacitatea proceselor desfăşurate.pentru formularea strategiei şi a politicii – utilizarea unor procese definite va conduce la o mai uşoară previzionale a rezultatelor. în organizaţie se integrează procesele pentru realizarea de produse şi servicii care satisfac nevoile clientului. furnizorilor şi a altor părţi interesate ale procesului. obţinându-se date necesare efectuării managementului de zi cu zi şi luarea deciziilor. instruirea etc. organizaţia trebuie să identifice şi să administreze numeroase procese interconectate. . structurarea sistemului pentru a realiza obiectivul în cel mai eficient mod.pentru formularea strategiei şi a politicii – crearea unor planuri complete şi incitante care asigură legătura între datele de intrare funcţionale şi cele ale proceselor. la o mai bună utilizare a resurselor. identificarea clienţilor.pentru stabilirea obiectivelor – obiectivele şi ţelurile proceselor individuale sunt armonizate cu obiectivele cheie ale organizaţiei.pentru stabilirea obiectivelor – cunoaşterea capabilităţii proceselor permite stabilirea unor obiective şi ţeluri provocatoare. echipe. atât intern cât şi extern. stabilirea constrângerilor impuse de resurse.. 10 . Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: . prin controlul intrărilor şi ieşirilor acestora şi al intercorelaţiilor între departamente. informaţiile. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: . activităţile şi succesiunea lor. înţelegerea interdependenţelor dintre procesele sistemului. controlul variabilităţii. identificarea interfeţelor procesului cu funcţiile organizaţiei. Implementarea sistemului trebuie realizată prin evitarea birocraţiei. . metodele. Conducerea analizează în permanenţă datele informaţionale şi rezultatele auditurilor pentru evaluarea eficacităţii sistemului Aceasta presupune: definirea sistemului prin identificarea şi dezvoltarea proceselor care pot influenţa realizarea unui anumit obiectiv. Abordarea managerială pe bază de sistem Identificarea. scurtarea ciclurilor de timp şi o previzionare mai uşoară a rezultatelor.. valoarea adăugată planificată’’. Procesele trebuie să realizeze .pentru managementul resurselor umane – stabilirea unor procese eficiente în domeniul resurselor umane.Planifică – Efectuează – Verifică – Acţionează’’. materialele şi alta resurse necesare pentru realizarea rezultatelor dorite. furnizorilor şi altor părţi interesate. adică .Un rezultat dorit este realizat mai eficient atunci când resursele şi activităţile implicate sunt coordonate ca fiind un proces.. 5. echipamentele. îmbunătăţirea continuă a sistemului prin măsurare şi evaluare. identificarea consecinţelor. stabilirea unor responsabilităţi şi autorităţi clare pentru managementul procesului. Prin dezvoltarea unui Sistem de Management al Calităţii . prevenirea erorilor. Pentru a putea funcţiona efectiv. operatori.pentru managementul operaţional – reducerea costurilor. La proiectarea proceselor se iau în considerare paşii procesului. . cum ar fi angajarea. . permite alinierea acestor procese la nevoile organizaţiei şi determină o forţă de muncă mai capabilă. Gradul de satisfacere a clienţilor se măsoară prin indicatori. la scurtarea ciclurilor de timp şi la reducerea costurilor. Aceasta presupune: definirea proceselor necesare pentru obţinerea rezultatului dorit. riscurilor şi impacturilor posibile ale procesului asupra clienţilor. înţelegerea şi coordonarea unui sistem de procese intercorelate pentru realizarea unui anumit obiectiv îmbunătăţeşte eficacitatea şi eficienţa organizaţiei. măsurările de control. nevoile de instruire.

utilizarea evaluărilor periodice în baza unor criterii de excelenţă prestabilite pentru a identifica zone potenţiale de îmbunătăţire.pentru managementul operaţional – implicarea salariaţilor în activităţi de îmbunătăţire continuă a proceselor. oportunităţilor şi sprijinului necesare pentru îmbunătăţirea produselor.pentru managementul operaţional – datele şi informaţiile constituie baza pentru înţelegerea performanţelor proceselor şi sistemelor în vederea dirijării îmbunătăţirilor şi a prevenirii unor probleme de viitor. 6. .pentru managementul resurselor umane – asigurarea pentru toţi salariaţii a instrumentelor.pentru stabilirea obiectivelor – utilizarea unor date şi informaţii comparative relevante pentru stabilirea unor obiective şi ţeluri realiste. sigure şi accesibile. Abordarea luării deciziilor pe bază de fapte Deciziile eficiente se bazează pe analiza datelor şi informaţiilor. Informaţia este obţinută din analiza rezultatelor auditurilor. performanţelor procesului. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: .. . . acceptarea îmbunătăţirilor. . înţelegerea utilităţii unor tehnici statistice adecvate. Îmbunătăţirea continuă Îmbunătăţirea continuă ar trebui să fie un obiectiv permanent al organizaţiei. Analiza trebuie să aibă în vedere îmbunătăţirea satisfacţiei clientului precum şi eficacitatea Sistemului de Management al Calităţii. .pentru stabilirea obiectivelor – stabilirea unor obiective de îmbunătăţire realista şi provocatoare şi asigurarea de resurse pentru realizarea lor. stabilirea măsurilor şi obiectivelor care să asigure ghidarea şi urmărirea îmbunătăţirilor.pentru managementul operaţional – o viziune mai largă asupra eficacităţii proceselor care conduc la înţelegerea cauzelor problemelor şi la acţiuni prompte de îmbunătăţire. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: . îmbunătăţirea continuă a eficienţei şi eficacităţii tuturor proceselor. Aceasta presupune: îmbunătăţirea continuă a produselor. ceea ce determină reducerea barierelor şi îmbunătăţirea lucrului în echipă. luarea deciziilor pe baza rezultatelor unor analize logice cumulat cu experienţa şi intuiţia. 7.pentru managementul resurselor umane – o mai bună înţelegere a rolurilor şi responsabilităţilor pentru realizarea obiectivelor comune. aplicarea conceptelor de îmbunătăţire incrementală şi în salturi. analizarea datelor şi informaţiilor prin metode valide. proceselor şi sistemelor. acţiunilor corective. asigurarea faptului că datele şi informaţiile sunt exacte.pentru formularea strategiei şi a politicii – crearea unor planuri de afaceri mult mai competitive prin integrarea îmbunătăţirii continue. asigurarea pentru toţi membri organizaţiei a unei instruiri adecvate în ce priveşte metodele şi instrumentele de îmbunătăţire continuă. 11 . reclamaţiilor clientului şi din alte surse.pentru formularea strategiei şi a politicii – strategiile bazate pe date şi informaţii relevante sunt mai realiste şi cu şanse mai mari de realizare. deoarece cerinţele clienţilor se schimbă continuu. Pentru a lua decizii referitoare la operaţiile sistemului se utilizează informaţiile (fapte şi date) înregistrate. Aceasta presupune: efectuarea de măsurători şi colectarea de date şi informaţii. proceselor şi sistemelor trebuie să devină un obiectiv pentru fiecare membru al organizaţiei. . promovarea activităţilor de prevenire.

împărtăşirea informaţiilor şi a planurilor de viitor. stabilirea unui sistem de comunicare clar şi deschis.pentru stabilirea obiectivelor – stabilirea unor obiective şi ţeluri mai provocatoare prin implicarea şi participarea cât mai timpurie a furnizorilor. Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii O organizaţie este într-o relaţie de interdependenţă cu furnizorii săi. iniţierea unor acţiuni comune de dezvoltare şi îmbunătăţire a proceselor. 8. Principalele beneficii ale aplicării acestui principiu sunt: . grupuri pentru a dirija formularea politicilor de resurse umane. de aceea o relaţie reciproc avantajoasă sporeşte abilitatea ambelor părţi de a crea valoare. sugestii.. Organizaţia trebuie să adopte un Sistem de Management al Calităţii prin care să definească procesele şi să documenteze cerinţele faţă de furnizori ce trebuie îndeplinite de aceştia. Aceasta presupune: identificarea şi selectarea furnizorilor cheie. . Principiul se aplică prin parteneriate pe termen lung cu clienţii şi furnizorii.pentru formularea strategiei şi politicii – crearea unui avantaj competitiv prin dezvoltarea unor alianţe strategice sau parteneriate cu furnizorii. . stabilirea în comun a unei înţelegeri clare a nevoilor clienţilor. .pentru managementul operaţional – crearea şi coordonarea unor relaţii cu furnizorii care asigură livrări la timp şi fără defecte.pentru managementul resurselor umane – analizarea datelor şi informaţiilor din surse cum ar fi sondaje de opinie. recunoaşterea îmbunătăţirilor şi realizărilor furnizorilor.pentru managementul resurselor umane – dezvoltarea şi întărirea capabilităţilor furnizorului prin instruire şu eforturi de îmbunătăţire comune CAPITOLUL II 12 .

Standardizarea creează un limbaj comun. inclusiv sistemul de evidenţă. compatibilitatea şi eficacitatea bunurilor şi serviciilor şi a altor obiective politice de bază din domeniul public referitoare la sănătate.asigurarea nivelului stabilit al calităţii producţiei. precum şi prin extinderea activităţii de standardizare în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare. materiale şi metode noi de încercări. Standardele contribuie la sporirea eficienţei producţiei. Eficacitatea standardizării ca un instrument de ajustare a proceselor şi rezultatelor activităţii în toate domeniile economiei naţionale este confirmată la nivel internaţional. Pentru piaţa internă. pentru probleme reale sau potenţiale. . precum şi în viaţa cotidiană a populaţiei. facilitează comunicarea. de statistică. care permite o evaluare obiectivă. Practica mondială şi naţională a descoperit un spectru larg de probleme care pot fi soluţionate prin intermediul sau în exclusivitate numai prin mijloacele standardizării şi a stabilit diversitatea formelor şi metodelor de efectuare a acestor activităţi în dependenţă de starea şi dezvoltarea economiei naţionale. Funcţia economică cuprinde următoarele aspecte: . Această activitate constă în particular în elaborarea. protejarea mediului şi securitatea muncii.asigurarea compatibilităţii şi interschimbabilităţii. care permite producătorilor şi furnizorilor să comunice clar cu inginerii. Funcţia socială realizează şi garantează drepturile cetăţenilor. Eficacitate standardizării în condiţiile relaţiilor de piaţă dezvoltate se manifestă prin funcţiile economică.difuzarea informaţiei referitor la tehnici. sistemele de dirijare a proceselor etc. calitatea. . Standardele pătrund în toate activităţile de afaceri. Funcţia comunicativă a standardizării prevede crearea bazei informaţionale referitor la reglementarea terminologiei.STANDARDIZAREA MANAGEMENTULUI CALITATII 2. sistemele documentaţiei tehnologice şi de execuţie. urmărind obţinerea unui grad optim de ordine într-un context dat. realizează politica statului privind securitatea vieţii şi sănătăţii populaţiei. de activitate financiară şi de contabilitate. credibilitatea.concurenţa în baza standardizării metodelor de încercări şi unificării parametrilor de bază ai produselor. simbolurilor convenţionale etc. securitate şi mediu înconjurător.1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE Importanţa standardizării în economie este unanim recunoscută.1 CONCEPTUL DE STANDARDIZARE 2. Termenul de standardizare descrie o activitate specifică prin care sunt stabilite. În afară de impactul economic direct. desenelor tehnice. luând în considerare reglementările internaţionale. . prevederi destinate unei utilizări comune şi repetate. utilizarea standardelor reprezintă cheia implementării politicii de liberă circulaţie a bunurilor.prezentarea informaţiei despre produs şi calitatea lui. oriunde ar fi. asigură înţelegerea reciprocă.1. designerii şi agenţii de vânzări. În domeniile importante de achiziţii publice. îmbunătăţesc transparenţa pieţei. . socială şi comunicativă. standardizarea s-a dovedit a fi un instrument flexibil în susţinerea politicii publice într-un şir de domenii.. standardele 13 . Standardele se aplică produselor în toate zonele şi etapele de producţie în economia modernă.sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. clasificatoarelor. difuzarea şi punerea în aplicare a standardelor. metodelor de încercări. .

prin urmare. codurile de bună practică şi reglementările. Standardul reprezintă un document elaborat prin consens.. Statutul voluntar este esenţial pentru standardizare şi eficacitatea sa depinde de dorinţa agenţilor economici de a utiliza rezultatele standardizării. În achiziţia publică referinţele la standarde sunt obligatorii în documentele de ofertă.Un document normativ. caracteristicile. îndrumări sau definiţii ale caracteristicilor. linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele acestora. Desigur. Cuvântul .. Analiza experienţei internaţionale arată că nici un stat suveran independent nu poate crea o economie naţională şi relaţii civilizate comercial-economice reciproc avantajoase cu alte ţări fără crearea Sistemului Naţional de Standardizare. specificaţiile tehnice. destinate atingerii nivelului optim de ordine într-un context dat. este necesară cooperarea la nivelul agenţilor economici. şi anume al 14 . Se consideră document orice suport de informaţie împreună cu informaţiile înregistrate în sau pe acesta.. Pentru ca procesul de standardizare să progreseze.. cu scopul de a asigura că produsul.. în sensul general definit în această lucrare. Standardizarea are capacitatea de a fi un instrument eficient care regularizează o gamă largă de politici. dar acest lucru necesită ca agenţii economici să înţeleagă valoarea pe care standardizarea o va aduce întreprinderilor lor.1. comitet responsabil în conformitate cu Partea I a Directivelor IEC/ISO. Puterea sa fundamentală îşi are rădăcinile în statutul voluntar menţionat anterior: standardele sunt elaborate pentru cei care le vor utiliza şi.2 PRINCIPIILE. documentul normativ reprezintă un document care specifică reguli. este adecvat destinaţiei pentru care a fost creat. forma etc. BENEFICIILE ŞI CERINŢELE STANDARDIZĂRII Definirea standardului În sens general. Standardele reprezintă acorduri documentate ce conţin specificaţii tehnice sau alte criterii exacte ce pot fi reutilizate pe scară largă în calitate de reguli. le vor accepta. 2. în scopul utilizării lor comune şi repetate. care a fost aprobat de către membrii Comitetului Naţional al IEC. armonizat cu prevederile Sistemului Internaţional de Standardizare.standardul’’ ca . ghiduri. care furnizează. Expresia .normă sau ansamblu de norme care reglementează calitatea. natura voluntară a unor standarde poate fi limitată de legislaţia tehnică sau chiar diminuată de condiţiile de piaţă influenţate de către furnizori.sunt un instrument care furnizează o referinţă pentru contractele publice. document în care sunt consemnate aceste norme’’. reguli. Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX) defineşte . aprobat şi publicat de un organism recunoscut cu investigarea tuturor părţilor interesate. elaborat în conformitate cu proceduri consensuale. Un standard internaţional este un standard adoptat de către o organizaţie internaţională cu activitate de standardizare şi este disponibil publicului larg.document normativ’’ este un termen general.consens’’ este foarte important din moment ce el reprezintă un punct de vedere comun al acelor părţi care sunt interesate de aceste prevederi. cu care conformitatea nu este obligatorie. unui produs. dorinţa de a elabora standarde nu este aceeaşi cu dorinţa de ale utiliza în practică. un aspect particular în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii. în calitate de proiect elaborat de comitet pentru a fi supus votului şi în calitate de proiect final de standard internaţional şi care a fost publicat de către Oficiul Central al ICE’’. linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor. Definiţia prezentată în toate standardele Comisiei Electrotehnice Internaţionale (ICE) este: . care acoperă documente precum standardele.

). Elaborarea sau revizuirea standardelor este dictată de fenomenul de autoreglare în funcţie de cererea pieţei. securitate.specificaţii Reglementarea tehnică nu este un standard în sensul prezentat mai sus. Standarde de produs. prin instrumente democratice. Ele au statut de recomandare (voluntare) şi se ocupă cu aspecte adecvate scopului. Standarde de bază (generale. 15 . care sunt standarde de cadru general. Specificaţiile sunt documente disponibile publicului care au un caracter voluntar. interschimbabilitate. urmăresc proceduri specifice şi pot avea la bază standarde naţionale. guvernamentală sau nonguvernamentală care are legături cu aceasta participă. În conceptul de standardizare voluntară standardele sunt elaborate de părţile interesate în cadrul Organismelor Naţionale de Standardizare. 4. fundamentale). sănătate. Orice membru al organizaţiei de standardizare poate participa la lucrările de elaborare a unui standard internaţional. Reglementările tehnice nu existau. siguranţă. consumatorilor şi grupurilor generale de interese. Standarde – reglementări . faţă de vechiul sistem din Comunitatea Europeană. în orice ţară. În vechiul sistem al Comisiei Europene standardele au fost specificaţii tehnice inclusiv referitoare la sănătate. În noul concept de standardizare voluntară. precum consensul şi examinarea publică. exemple etc. la aceste lucrări. O altă trăsătură esenţială a unui standard internaţional autentic este faptul că el poate fi supus examinării de către publicul interesat. 3. uneori de note explicative. Astfel. de asemenea. ilustraţii.producătorilor. care cuprind cerinţe de ansamblu pentru un domeniu oarecare. interfaţă şi interschimbabilitate. ordinea testărilor. sau standarde de deservire şi praguri de performanţă ce trebuie îndeplinite (proprii pentru utilizare. contracte standard. care sunt standarde care stabilesc cerinţele pe care trebuie să le respecte un produs sau o clasă de produse pentru asigurarea aptitudinii lui (lor) de întrebuinţare. Standardele de acest tip pot fi utilizate ca atare sau pot servi drept bază pentru alte standarde. securitate. Sunt specifice consorţiilor sau grupurilor limitate şi se caracterizează prin transparenţă limitată. etichetării. compatibilitate. marcare şi etichetare. sunt standarde care stabilesc metode de testare şi analiză pentru măsurarea caracteristicilor. Standarde de metodă. orice parte interesată poate să-şi exprime opinia în legătură cu elaborarea şi publicarea unui standard internaţional. Aceste documente sunt elaborate de un grup închis. protecţiei mediului. documente de însoţire a produselor sau serviciilor etc. protecţia mediului. europene sau internaţionale. Ele sunt obligaţii legale (obligatorii) şi reglementează în special aspecte ale sănătăţii. Reglementările tehnice sunt adoptate de organe legislative ale statului. protecţia mediului. utilizatorilor. fiind lipsite de consens total. calitate etc. Tipuri de standarde 1. în general sunt însoţiţi de definiţiile lor. există diferenţe esenţiale în ceea ce priveşte modul de abordare a obligativităţii aplicării diferitelor documente normative. sunt standarde care stabilesc termenii. Ele au avut un caracter obligatoriu şi au fost elaborate de un organism administrativ fără implicarea părţilor interesate. şi orice organizaţie internaţională. Standarde de terminologie. precum şi alte reguli referitoare la testări. utilizarea metodelor statistice. Sunt standarde care definesc caracteristicile unui produs sau ale unei specificaţii. securităţii. care. 2. precum eşantionarea. Are un caracter obligatoriu şi este elaborată în scopul rezolvării problemelor repetitive pentru un grup închis (firmă – standarde de firmă).

managementul calităţii. 7. 6. Un standard valabil pentru întreaga industrie. La ora actuală nici o ramură industrială nu poate pretinde că este complet independentă de componentele. Necesitatea standardizării internaţionale Principalii factori care fac necesară standardizarea internaţională sunt: 1. Agenţiile pentru dezvoltare recunosc tot mai frecvent că o structură de standardizare reprezintă o condiţie de bază pentru reuşita 16 . utilizatorilor posibilitatea unei alegeri reale. care sunt standarde care descriu funcţiile companiei şi a raportului dintre ele. 9. sunt standarde care stabilesc condiţiile ce trebuie respectate la proiectarea de maşini sau diverse structuri în vederea asigurării aptitudinilor lor de întrebuinţare. analiza valorii. care au fost elaborate în alte sectoare. Şuruburile sunt utilizate atât la construcţia avioanelor. Standarde de proces. De exemplu. Standarde de servicii. sunt standarde care stabilesc o listă de caracteristici a căror valori sau alte date trebuie să fie indicate pentru a defini un produs. unul şi acelaşi standard poate fi considerat ca aparţinând mai multor tipuri. Diferitele tipuri de standarde nu se exclud reciproc. 2. poate fi imaginată destinaţia produsului. neexistând încă prototipuri funcţionale ale acestuia. Apariţia calculatoarelor reprezintă un exemplu concludent de tehnologie ce are nevoie de standardizare rapidă şi progresivă la nivel mondial. Aceste domenii sunt materialele avansate. recunoscut la nivel internaţional. Condiţiile se referă atât la caracteristicile cât şi la pregătirea serviciilor. ştiinţele biologice. întreţinere.). produsele. sunt standarde care stabilesc condiţiile ce trebuie respectate de un proces pentru asigurarea aptitudinii sale de funcţionare. precum şi modelarea activităţilor (managementul şi asigurarea calităţii. În astfel de situaţii necesitatea standardizării este exprimată prin definirea terminologiei şi acumularea bazelor de date care conţin informaţii cantitative. Produsele şi procedeele inofensive pentru mediu. Apariţia sistemelor de comunicaţii globale. Progresul mondial în liberalizarea comerţului. 4. procesarea electronică a informaţiei a pătruns în toate ramurile industriale. sporirii productivităţii şi a reducerii cheltuielilor. concurenţa loaială trebuie să se bazeze pe referinţe identificabile şi bine definite care sunt recunoscute de la o ţară la alta. totodată. Interpenetrarea sectoarelor.. şi de la o regiune la alta. mediul. Standarde de date furnizate. managementul proiectelor sau al sistemelor. 8. sunt standarde care stabilesc condiţiile pe care trebuie să le satisfacă un serviciu pentru asigurarea aptitudinii sale de întrebuinţare. din moment ce este un catalizator puternic în direcţia inovării. Compatibilitate deplină între sisteme deschise promovează o concurenţă onestă între producători.5. La un moment dat sunt elaborate programe de standardizare în domenii absolut noi. logistică. sudura este importantă atât în ingineria mecanică. oferind. cât şi a echipamentului agricol. Dezvoltarea tehnologiilor emergente. La etapele incipiente de dezvoltare a noilor tehnologii. urbanizarea şi construcţiile. elaborat prin consens între partenerii comerciali. managementul procesului de producţie etc. un proces sau un serviciu. Din punctul de vedere al tehnologiei. un standard de produs poate fi considerat şi drept standard de metodă. 5. Standarde de proiectare. Standarde de organizare. Actualele economii libere încurajează tot mai mult diverse surse de aprovizionare şi oferă oportunităţi pentru pieţele în expansiune. cât şi în cea nucleară. 3. regulile de aplicare etc. dacă cuprinde metodele de încercare a caracteristicilor produsului respectiv. serveşte ca mijloc de comunicare în desfăşurarea comerţului. sau ambalajul reciclabil sau bioasimilabil constituie preocupări de stringentă actualitate. Necesităţile ţărilor în curs de dezvoltare.

eliminarea testărilor suplimentare şi posibilitatea de a concura pe mai multe pieţe din întreaga lume. producţia şi consumul de energie electrică. Asigurarea conformităţii poate fi efectuată prin intermediul declaraţiilor producătorilor sau a controalelor efectuate de către organisme independente. uneori.obstacole tehnice în calea comerţului’’. precum: procesarea informaţiei şi comunicaţiilor. optimizarea relaţiilor cu furnizorii. Pentru participanţii la procesul economic. băncile şi serviciile bancare. existenţa sistemelor de referinţă oferă companiilor posibilitatea unei mai eficiente evaluări a ofertelor şi atenuării incertitudinilor. Standardul este un document de referinţă. securităţii şi protecţiei îmbunătăţite a mediului ambiant. care face indispensabilă implicarea industriei la elaborarea sa. Un standard nu este niciodată neutru. ajută la identificarea necesităţilor. adică furnizori.politicilor economice destinate atingerii unui nivel de dezvoltare durabilă. în scopul unei mai eficiente întrebuinţări. a cheltuielilor. Ei aprobă în comun specificaţii şi criterii ce urmează a fi aplicate cu regularitate în alegerea şi clasificarea materiilor. Este un document utilizat tot mai frecvent în jurisprudenţă. utilizatori şi. Crearea unei astfel de infrastructuri în ţările în curs de dezvoltare este esenţială pentru sporirea productivităţii. În viitorul apropiat importanţa ei va creşte pentru toate domeniile de activitate industrială. . Scopul principal al standardizării este de a favoriza comerţul. Industriile orientate spre export au simţit demult necesitatea coordonării standardelor internaţionale. industria textilă. ambalarea şi livrarea produselor. în special. ce simplifică şi explică relaţiile contractuale dintre partenerii economici. Standardizarea la nivelul întregii industrii este o condiţie prezentă într-un anumit sector industrial atunci când marea majoritate a produselor şi serviciilor respectă aceleaşi standarde. guverne. standardul reprezintă: 1. Activitatea de standardizarea internaţională vizează multe tehnologii din diverse domenii de activitate. în contextul contractelor publice sau al comerţului internaţional. Existenţa unor standarde nearmonizate pentru tehnologii similare în diferite ţări sau regiuni pot determina apariţia aşa-numitelor . 2. la un preţ rezonabil.sănătăţii.reducerii numărului de modele . . Acest lucru rezultă din acordurile consensuale realizate de către toţi participanţii la procesul economic din sectorul industrial. Un factor pentru explicarea tranzacţiilor. 17 .. pentru a raţionaliza comerţul internaţional. Este folosit de către cercurile industriale ca referinţă indiscutabilă. în producţia de bunuri şi în prestarea de servicii. validarea metodelor de producţie. şi prin aceasta. . şi pe care se bazează majoritatea contractelor comerciale. În condiţiile unor oferte de produse sau servicii supraabundente. Standardul face posibilă dirijarea caracteristicilor tehnice pentru satisfacerea cerinţelor consumatorului.simplificării.eficienţei sporite de distribuire şi uşurinţei în menţinere. Această necesitate a stat la originea creării ISO.compatibilităţii şi inter-operabilităţii sporite a bunurilor şi serviciilor. care pot avea o valoare practică foarte diferită. construcţia de nave maritime. .calităţii şi fiabilităţii sporite a produselor. utilizat. Un factor de raţionalizare a producţiei. Rolul standardelor Un standard reprezintă un anumit nivel know-how şi tehnologic. schimbul şi transferul de tehnologii prin intermediul: . sporirea productivităţii şi oferă operatorilor şi tehnicienilor responsabili de instalare un simţ al securităţii. a competitivităţii pieţei şi a capacităţii de export. . Utilizatorii au o încredere mai mare în produsele şi serviciile care respectă standardele internaţionale.

altele se transferă altor comitete tehnice. . . dezvoltare. Standardizarea favorizează şi impulsionează transferul de tehnologii în domenii care joacă un rol esenţial atât pentru companii. producţia cu participarea calculatoarelor (CIM) etc. ei beneficiind. oferă consumatorilor o mai largă gamă de alegere. producţie. -ISO 9001 – Sisteme de Management al Calităţii – Cerinţe -ISO 9004 . -ISO 9002 . posibilă prin respectarea de către produse şi servicii a standardelor internaţionale.trei modele de asigurarea calităţii specifice situaţiilor contractuale: -ISO 9001 . criterii de calificare pentru auditorii sistemelor calităţii. 4. sisteme informaţionale. care a fost valabilă până în anul 2001. Participarea în procesul de standardizare presupune integrarea unor soluţii adaptate la competenţele unei companii şi dotarea personală în vederea concurării în mediile economice aflate în concurenţă. Această familie de standarde de calitate reprezintă un model cu 20 de elemente. .3.Managementul calităţii şi asigurarea calităţii –Model pentru asigurarea calităţii în inspecţie şi încercări finale.un standard pentru definiţia conceptelor: -ISO 8402 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii – Vocabular. Un factor în opţiunile strategice ale companiilor.Managementul calităţii şi asigurarea calităţii –Model pentru asigurarea calităţii în producţie. montaj şi service. cuprinde: .Managementul calităţii şi asigurarea calităţii – Model pentru asigurarea calităţii în proiectare. iar unele se înlocuiesc de Rapoarte Tehnice. In esenţă asigurarea calităţii înseamnă demonstrarea aptitudinii unei organizaţii de a furniza continuu produse care satisfac cerinţele clientului. Standardul ISO 9001:1995 descrie cerinţele pentru sistemul de asigurare a calităţii. Compatibilitatea globală a tehnologiilor. biotehnologie. totodată. . . Un factor în transferul de noi tehnologii.standarde privind sistemul de auditare: -ISO 10011 – Ghid pentru auditarea sistemelor calităţii – (auditare. 2. 18 .mai multe standarde specifice situaţiilor necontractuale: -ISO 9004 – Managementul calităţii elementelor sistemelor calităţii – (ghiduri şi îndrumări). Standardele care fac parte din familia ISO 9000:2000 sunt: -ISO 9000 – Sisteme de Management al Calităţii – Principii fundamentale şi vocabular.Sisteme de Management al Calităţii – Linii directoare pentru îmbunătăţirea calităţii.2 PREZENTAREA GENERALĂ A STANDARDELOR ISO 9000 Structura seriilor de standarde ISO 9000 Seria de standarde ISO 9000 : 1995. -ISO 11011 – Linii directoare pentru auditul sistemelor de management. şi nu suportarea standardizării. şi de efectele concurenţei dintre furnizori.alte standarde de asigurarea calităţii pentru diferite echipamente.un standard pentru selectarea şi utilizarea standardelor: -ISO 9000 Managementul calităţii şi asigurarea calităţii – Ghid pentru selecţie şi utilizare. -ISO 9003 . conducerea programelor calităţii). electronică. Înseamnă exercitarea standardizării. cât şi pentru persoane private (noi materiale.). Cele peste 27 de standarde ale familiei anterioare se tratează diferenţiat astfel încât unele se retrag. montaj şi service. Pentru consumatori constituie un factor care oferă beneficii.

Beneficii scontate prin revizuirea standardelor Principalele beneficii pe care le aduce această revizuire sunt: . . inclusiv a proceselor de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a neconformităţilor. De asemenea nu se ia în considerare creşterea nevoilor utilizatorilor şi clienţilor. uşor de tradus. orientarea evidentă către fabricaţie.O reducere semnificativă a volumului de documentaţie cerută. vânzările. Respectarea cerinţelor ISO 9001 asigură faptul că cerinţele clientului vor fi atinse.Standardul ISO 9001:2000 descrie cerinţele pentru sistemul de management al calităţii. neglijând ascensiunea către dezvoltarea unor relaţii de . adică menţinerea stării de fapt. Al treilea argument se referă la faptul că standardul neglijează unele aspecte esenţiale ale reuşitei în afaceri. Formula care descrie diferenţa între cele două standarde este. dezvoltarea relaţiilor client – furnizor în interiorul organizaţiei. limbaj clar. În al patrulea rând. generice” ISO 9000 în scopul de a proteja investiţiile făcute de sute de mii de organizaţii din lumea întreagă.parteneriat” şi mai ales către entuziasmarea clientului prin îmbunătăţirea continuă a calităţii. Acest sistem asociază cerinţele de asigurare a calităţii cu monitorizarea satisfacţiei clientului prin aplicarea efectivă a sistemului.. . corelarea elementelor financiare ale firmei (cifra de afaceri.părţi interesate” în respectarea clauzelor contractuale. Experienţa acumulată arată că revizuirea este necesară la fiecare cinci ani. îmbunătăţirea climatului social al organizaţiei prin asigurarea satisfacţiei salariaţilor în implicarea lor în dezvoltarea calităţii şi prestigiului firmei. la îmbunătăţirea continuă.Uşurinţa în utilizare. să menţină integritatea standardelor . şi anume ca o solicitare a acesteia de către unii din clienţi sau ca o condiţie impusă pentru a putea participa la o licitaţie. certificare făcută sub influenţa unor factori externi. proliferarea standardelor ghid. ISO 9001:1995 îngrădeşte în mare măsură creativitatea salariaţilor care sunt obligaţi să respecte strict procedurile şi instrucţiunile (. de la (doar) prevenirea neconformităţilor. nu şi depăşite. să preîntâmpine proliferarea standardelor referitoare la sistemul calităţii. să încurajeze o utilizare şi mai mare a standardelor ISO 9000. ca de exemplu: studiul pieţei. Este un model de asigurare a calităţii format numai din trei elemente. simpla certificare a conformităţii cu acest standard creează premisele unor jumătăţi de măsură.. În al doilea rând. .scrii ce faci şi faci ceea ce este scris“) La argumentele prezentate mai sus se mai adaugă problemele semnalate de clienţi în utilizarea modelului celor 20 de elemente..Aplicabilitate pentru toate categoriile de produse şi pentru toate sectoarele şi tipurile de organizaţii. din dorinţa de a fi la . ca de exemplu: certificare făcută de dragul certificării.. 19 . În primul rând. Obiective urmărite prin revizuirea standardelor Principalele obiective urmărite prin apariţia noilor ediţii revizuite ale standardelor ISO 9000:1995 sunt: să faciliteze comerţul prin contribuţia la eliminarea barierelor nontarifare. profitul) cu costurile calităţii.modă’’. şi anume: dificultăţi de aplicare pentru micile afaceri.. Necesitatea revizuirii standardelor ISO 9000 Experienţa implementării ISO 9001:1995 a demonstrat că există multe argumente care conduc la necesitatea revizuirii standardelor din această familie. să ofere răspunsuri şi nevoilor sectoriale specifice care nu sunt în totalitate satisfăcute de standardele generice existente. ISO 9001:1995 urmăreşte relaţia furnizor – client numai prin prisma unor obligaţii contractuale ca .Corelarea sistemului de management al calităţii cu procesele organizaţionale. uşor de înţeles.

Dispozitive medicale. o mai mare stabilitate. pot fi clasificate în:  Standarde privind asigurarea metrologică şi colectarea datelor de măsurare.Salariaţii organizaţiei vor beneficia de condiţii mai bune de muncă. vrac etc). creşterea cotei de piaţă. etc. disponibile când este nevoie. siguranţă sporită. In condiţiile în care aceste beneficii vor fi aduse de către această revizuire.Asigurarea unui traseu natural de abordare a îmbunătăţirii performanţelor organizaţionale. o Standarde metodologice .Conceptul de continuitate. .Societatea va beneficia prin satisfacerea cerinţelor legale şi de reglementare. .Organizaţia Europeană pentru Calitate. un moral mai ridicat. rezultate operaţionale îmbunătăţite. . Standardele care răspund cel mai bine cerinţelor armonizării şi globalizării internaţionale sunt cele elaborate de Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO).Clienţii şi beneficiarii vor primi produse conforme cu cerinţele. . o Standarde generale . La ora actuală. în mai multe limbi. atunci: . . un impact mai mic asupra mediului.reprezentând practic glosare de termeni din domeniul calitologiei (reamintim că EOQ ..) .  Standarde privind verificarea calităţii loturilor de produse (în bucăţi.  Standarde privind controlul proceselor de fabricaţie. . profituri mai mari. ISO a creat mai multe grupuri de standarde după cum urmează : Standarde terminologice . fiabile.Proprietarii şi investitorii vor beneficia prin o rată mai bună de recuperare a investiţiilor.Compatibilitate cu alte sisteme de management cu ar fi ISO 14000 referitoare la mediu.dedicate în mod deosebit aspectelor manageriale ale calităţii (cum este celebra serie ISO 9000).Luarea în considerare a nevoilor şi beneficiilor tuturor părţilor interesate. iar ISO 9004 merge mai departe de aceste cerinţe în scopul îmbunătăţirii ulterioare a performanţelor organizaţiei. condiţii îmbunătăţite de sănătate şi securitate. inclusiv în limba română). parteneriat şi înţelegere reciprocă.datorită caracterului lor specific. o creştere a satisfacţiei muncii.3 CARACTERIZAREA STANDARDELOR ISO 9000 Standardizarea este o activitate aflată în relaţie directă cu asigurarea calităţii. a editat câteva glosare proprii în acest domeniu. o îmbunătăţire a stării de sănătate şi securitate. industria auto.  Standarde privind metodele statistice (de exemplu. creştere economică. Standardele trebuie actualizate periodic pentru a răspunde cerinţelor şi exigenţelor societăţii privind asigurarea calităţii.Furnizorii şi partenerii vor beneficia prin stabilitate. . mentenabile. adică ISO 9000 acoperă cerinţele de satisfacere a nivelului calitativ. telecomunicaţii. cunoscuta serie ISO 20 . . 2.Furnizarea unei baze solide pentru tratarea nevoilor şi intereselor unor organizaţii din sectoare specifice (ex.O mai mare focalizare asupra îmbunătăţirii continue şi a satisfacerii clientului.

în cadrul politicii sale generale. s-a avut în vedere asigurarea unei mai bune adaptări la cerinţele diferitelor categorii de utilizatori. De mai bine de 50 de ani. urmată la aproape 10 ani de ISO 14000. • Asigurarea unei compatibilităţi sporite cu standardele ISO 14000 referitoare la managementul de mediu.ISO 8402. care a permis armonizarea la scară internaţională a acestui domeniu important suscitând. impactul crescând al calităţii ca factor primordial în comerţul internaţional. “Secretele“ succesului mondial al seriei ISO 9000 se pot descifra urmărind evoluţia în timp a acestora. totul traducându-se în elaborarea standardelor voluntare. • Asigurarea unui sistem informaţional eficient. • Orientarea politicii calităţii către îmbunătăţirea continuă a proceselor organizaţiei şi rezultatele acestora. • Accentul se va pune pe eficacitatea proceselor. comerţul şi tehnologia. standardele ISO referitoare la sistemele de management al calităţii şi de managementul mediului au intrat în afacerile de zi cu zi. ca şi a standardului corespunzător de terminologie în domeniul calităţii . • Definirea unui model de asigurare internă a calităţii orientat TQM. în mai mare măsură. Astăzi. Publicarea standardelor din seria ISO 9000 în anul 1987. În cadrul celei de-a doua revizii a standardelor internaţionale din familia ISO 9000 : 2000.Comitetul Tehnic Nr. pentru a răspunde aşteptărilor crescânde în ceea ce priveşte standardizarea internaţională în sfera calităţii şi generalizarea adoptării programelor de certificare a sistemelor calităţii de către terţi. că această evoluţie spectaculoasă este strâns legată de adoptarea şi de succesul fără precedent pe plan internaţional al normativelor din seria ISO 9000. care să permită şi îmbunătăţirea continuă a rezultatelor obţinute. Seria ISO 9000 a fost publicată în timp util. astfel încât aceste standarde să devină un instrument eficient pentru creşterea capacităţii concurenţiale a organizaţiilor prin : • Definirea unui singur model de asigurare externă a calităţii.  Standarde privind fiabilitatea produselor.acţionează). decât pe documentarea acestora. de asemenea. 89 al ISO) . una dintre cele mai mediatizate serii de normative dintre cele elaborate de către Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO). Seria ISO 9000 cuprinde un ansamblu complet de concepte şi directive generale aplicabile în conducerea calităţii împreună cu mai multe modele referitoare la condiţiile de asigurare a calităţii. De la publicarea în 1987 a standardelor ISO 9000. 21 . Se poate afirma. în peste 150 de ţări ale lumii au fost acordate certificate ISO 9000 şi un număr foarte ridicat dintre acestea au adoptat standardele ISO 9000 drept standarde naţionale. ISO a fost motorul care a susţinut industria. asigurându-se compatibilitatea cu celelalte politici sectoriale ale organizaţiei. • Facilitarea procesului de autoevaluare a măsurii în care sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de standardele ISO 9000. • Structurarea elementelor sistemului calităţii în cadrul ambelor modele potrivit ciclului PEVA (planifică – execută – verifică . “Interpretarea statistică a datelor” elaborată de TC 69 . în cadrul conducerilor companiilor din întreaga lume.

Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţei.2. Din titlul acestui standard.ISO 9004 : Sisteme de management al calităţii . Standardul ISO 9001 : 2000 arată. ele fiind îmbunătăţite în mai multe rânduri prin revizii succesive.. standardele din seria ISO 9000 sunt deosebit de dinamice. În plus. în conformitate cu politica Comitetului Tehnic ISO 176. Sisteme de management al calităţii în abordarea standardului ISO 9001:2000 Noul Standardul Internaţional ISO 9001:2000 .Principii fundamentale şi vocabular.Sisteme de management al calităţii – Cerinţe. într-o nouă accepţiune. ele fiind înlocuite cu un nou standard internaţional ISO 9001 ediţia 2000. pentru că defineşte terminologia utilizată în cadrul tuturor standardelor din seria ISO 9000.Ghid de auditare a sistemelor calităţii. Standardul ISO 9004 : Sisteme de management al calităţii .Cerinţe. începând de la marketing şi prospectarea pieţei până la urmărirea produsului la utilizator. . 9002 şi 9003 ediţia 1994 au fost retrase treptat. s-a scos termenul de “asigurarea calităţii”. cele patru standarde de bază pentru implementarea sistemului calităţii sunt : . de către standardele internaţionale ISO 9000. trebuie remarcat şi faptul că. este singurul standard care se utilizează pentru certificarea sistemelor de management al calităţii şi constituie baza referenţială pentru evaluarea aptitudinii 22 .ISO 9000 : Sisteme de management al calităţii . Perspectivele pe plan naţional şi internaţional privind evoluţia standardelor ISO 9000 din anul 2000 se referă în special la armonizarea şi facilitarea relaţiilor comerciale internaţionale. (care a înlocuit standardul ISO 10011) Standardul ISO 9000:2000 Sisteme de management al calităţii – Principii fundamentale şi vocabular are drept scop stabilirea unui punct de pornire pentru înţelegerea standardelor din această familie. Din prezentarea scopului acestor standarde din familia ISO 9000:2000 rezultă că managementul calităţii totale ocupă poziţia centrală în cadrul strategiei organizaţiei de a realiza produse de calitate. Viitorul în asigurarea calităţii în întreprinderile de mobilă moderne va fi raportarea la standardele ISO 9000 : 2000 şi organizarea activităţii întreprinderii în funcţie de prevederile acestor standarde în toate fazele ciclului de viaţă al produsului de mobilă. care a fost înlocuit cu termenul “sistemul de management al calităţii” pentru a sublinia clar rolul managementului în fundamentarea calităţii. . astfel încât. 1. . că asigurarea calităţii este “parte a managementului calităţii” concentrată pe furnizarea încrederii că cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite”.ISO 19011 : Linii directoare pentru auditarea sistemelor de management al calităţii şi de mediu .ISO 9001 : Sisteme de management al calităţii . Vechile standarde ISO 9001. prin stabilirea gradului de îndeplinire a criteriilor modelului european al TQM.• Revizuirea şi îmbunătăţirea calităţii standardelor din familia ISO 9000 a avut în vedere compatibilizarea acestora cu TQM. Standardul ISO 9001 : Sisteme de management al calităţii – Cerinţe este singurul standard care se utilizează pentru certificarea sistemelor de management al calităţii şi constituie baza referenţială pentru evaluarea aptitudinii organizaţiei de a îndeplini cerinţele clientului.Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţei are ca scop furnizarea liniilor directoare pentru îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii în beneficiul tuturor părţilor interesate prin creşterea satisfacţiei clientului. astfel încât organizaţia să demonstreze capabilitatea de satisfacere a cerinţelor clientului.

în termenii rezultatelor. Aceste standarde serveau ca referinţă pentru certificarea sistemului calităţii şi aveau următoarele denumiri: Standardul ISO 9001:1994 ”Sistemele calităţii-model pentru asigurarea calităţii în proiectare. producţie. ISO 9002 : 1994 şi ISO 9003 : 1994. Transpunerea ca standard european a fost condusă de Centrul de Management CEN (CMC) cu asistenţă CEN/BT WG 107. Standardul ISO 9001 : 2000 defineşte un singur model de asigurare externă a calităţii. care erau aplicabile atunci când contractul cerea demonstrarea aptitudinii furnizorului de a detecta toate neconformităţile produsului şi de a ţine sub control dispoziţiile corespunzătoare. în vederea demonstrării de către furnizor a aptitudinii sale privind realizarea calităţii cerute şi în scopul evaluării acestei aptitudini de către client sau o terţă parte. ISO 9002. ISO 9003. instalare şi servicii asociate” prevedea cerinţele referitoare la sistemul calităţii. b) atunci când încrederea privind conformitatea produsului putea fi obţinută printr-o demonstrare corespunzătoare a aptitudinii. prevedea cerinţele referitoare la sistemul calităţii. Aceste cerinţe nu se substituiau. Acesta a fost elaborat de Comitetul Tehnic ISO/TC 176 “Quality Management and Quality assurance”. ISO 9003:1994 defineau trei modele pentru asigurarea externă a calităţii. 23 . Acest standard se putea utiliza în situaţiile în care conformitatea produsului cu cerinţele specificate putea fi dovedită. Acest standard era aplicabil în următoarele situaţii: a) atunci când existau cerinţe referitoare la proiectare. în timpul inspecţiei şi încercărilor finale. până în anul 2003. producţia. dezvoltare. ”Quality Systems”.organizaţiei de a îndeplini cerinţele clientului. instalare şi servicii asociate”. Standardul ISO 9002:1994 ”Sistemele calităţii-model pentru asigurarea calităţii în producţie. Subcomitetul 2. instalarea şi serviciile asociate. cerinţele din standardele menţionate erau considerate cerinţe minime pentru asigurarea calităţii. dezvoltarea. în principal. Standardul ISO 9003:1994 ”Sistemele calităţii-model pentru asigurarea calităţii în inspecţie şi încercări finale”. spre deosebire de fosta variantă care cuprindea trei modele : ISO 9001. În cazul întreprinderilor care îşi desfăşurau activitatea într-un domeniu reglementat. în ceea ce priveşte inspecţia şi încercările finale ale produsului finit. ISO 9002. b) atunci când încrederea privind conformitatea produsului putea fi obţinută printr-o demonstrare corespunzătoare a aptitudinii furnizorilor în ceea ce priveşte producţia. cu un nivel suficient de încredere. deşi foarte multe certificări ale sistemelor de asigurare a calităţii în întreprinderile de mobilă din România s-au făcut pe baza lor. care erau aplicabile atunci când trebuia demonstrată aptitudinea unei întreprinderi de a furniza un produs conform unui proiect stabilit. Ele specificau cerinţele referitoare la sistemul calităţii. sau era necesară stabilirea acestor cerinţe. printr-o demonstrare corespunzătoare a aptitudinii furnizorului. care sunt aplicabile atunci când trebuie demonstrată aptitudinea furnizorului de a proiecta şi realiza un produs. ci erau complementare celor prevăzute în specificaţiile produselor. Standardele ISO 9001. Standardul ISO 9001 : 2000 înlocuieşte vechea ediţie reprezentată de ISO 9001 : 1994 . aceste trei standarde au devenit istorie. prevedea cerinţe referitoare la sistemul calităţii. Acest standard era aplicabil în următoarele situaţii : a) atunci când cerinţele specificate pentru un produs erau exprimate în termenii proiectului sau a specificaţiei stabilite. în ceea ce priveşte proiectarea. iar cele privind produsul erau formulate. instalarea şi serviciile asociate. Actualmente.

asigurarea compatibilităţii cu modelele de sistem de management de mediu. de la identificarea cerinţelor clienţilor până la realizarea obiectivelor stabilite. evaluarea rezultatelor obţinute şi identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a proceselor. de procesele utilizate şi de mărimea şi structura organizaţiei. necesitatea de a considera procesele în funcţie de valoarea adăugată . . se prevăd următoarele aspecte: . În definirea structurii standardului ISO 9001:2000. . Astfel. • managementul proceselor. . această nouă variantă este realizată potrivit ciclului PEVA (planifică-execută-verifică-acţionează) sau PDCA (plan-do-check-act).definirea elementelor sistemului de management al calităţii. analiză şi îmbunătăţire. Când este utilizată în cadrul unui sistem de management al calităţii.integrarea activităţilor corespunzătoare tuturor funcţiilor organizaţiei în sistemul calităţii acesteia. în noua variantă ISO 9001:2000. pentru facilitarea implementării principiilor TQM promovate de acesta din urmă.asigurarea flexibilităţii necesare pentru ca standardul să poată fi aplicat în egală măsură. de produsele pe care le furnizează. prin îmbunătăţirea continuă a tuturor proceselor pe care le implică un asemenea sistem. . în scopul creşterii satisfacţiei clientului prin îndeplinirea cerinţelor acestuia. pentru certificarea sistemelor calităţii. orientată în principal spre domeniul industrial. • managementul resurselor. implementarea şi îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de management al calităţii. 24 .adaptarea eficace la cerinţele diferitelor categorii de utilizatori. În acest scop. Specific acestui standard este adoptarea unei abordări bazate pe proces în dezvoltarea.asigurarea compatibilităţii cu modelul de asigurare internă. . pentru a evalua capabilitatea organizaţiei de a satisface cerinţele clientului. se propune ca elementele sistemului de management al calităţii să fie structurate pe patru domenii: • responsabilitatea conducerii.Prin urmare. Acest standard poate fi utilizat atât de părţi interne şi externe. va servi în continuare ca referinţă. devenind baza pentru recunoaştere reciprocă a certificatelor pe plan internaţional. . în principal cu cel propus de standardul ISO 14001. de reglementare sau ale organizaţiei însăşi. instruirea şi motivarea personalului. obţinerea de rezultate în ceea ce priveşte performanţa şi eficacitatea procesului . de obiective specifice. în întreprinderile mici şi mijlocii. oferit de noua variantă a standardului ISO 9004. Elementele sistemului de management al calităţii în noua variantă sunt diferite faţă de ediţia trecută a standardului. inclusiv de organismele de certificare. îmbunătăţirea continuă a proceselor pe baza măsurărilor obiective. a eficienţei sistemului de management al calităţii. o astfel de abordare accentuează importanţa pentru următoarele aspecte de importanţă majoră : înţelegerea şi satisfacerea cerinţelor .facilitarea evaluării performanţelor obţinute în desfăşurarea proceselor. promovarea unor relaţii de parteneriat cu clienţii. • evaluare. indicând succesiunea firească a etapelor care trebuie parcurse pentru implementarea sistemului de management al calităţii şi pentru menţinerea eficacităţii acestuia. ISO 9001:2000 consideră că proiectarea şi implementarea unui sistem de management al calităţii al unei organizaţii sunt influenţate de necesităţi diferite. cu accent pe prevenire.

responsabilităţile şi autoritatea în domeniul calităţii. elementele/cerinţele sistemului calităţii pot fi grupate în două categorii : elemente/cerinţe de conducere şi elemente/cerinţe de desfăşurare. de realizare a produsului şi de măsurare. managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. acţiuni corective.politica organizaţiei în domeniul calităţii. Conform Standardului ISO 9001 : 2000 ”organizaţia trebuie să stabilească.informarea privind sistemul de management al calităţii. 1. depozitare. dar prevăd prin modul de abordare prezentat necesitatea documentării acestor elemente. fabricaţie.3.documentaţia sistemului calităţii. b) să determine succesiunea şi interacţiunea acestor procese.elemente ajutătoare ale producţiei (ale planificării şi realizării produselor) : asigurarea în păstrarea produsului (în manipulare. în stabilirea şi ţinerea sub control a mijloacelor de verificare şi în documentaţia referitoare la calitate. Deşi ISO 9001:2000 nu include cerinţe specifice altor sisteme de management. aceste elemente sunt regăsite sub denumirea de “cerinţe”. Potrivit opiniilor exprimate de specialiştii în domeniu. În standardul nou. pentru managementul financiar sau pentru managementul riscului. să implementeze şi să menţină un sistem de management al calităţii şi să îmbunătăţească continuu eficacitatea acestuia în conformitate cu cerinţele acestuia”. a) Elemente/cerinţe de conducere a sistemului de management al calităţii reprezintă sarcinile care revin în mod direct managementului organizaţiei în asigurarea calităţii. de asigurare a resurselor. . Procesele necesare pentru sistemul de management al calităţii menţionate trebuie să includă procesele activităţilor de management. . ISO 9001:2000 se coroborează mai bine cu alte sisteme de management prezentate în standarde ISO. transport). dezvoltare. .elemente legate nemijlocit de producţie : asigurarea calităţii în planificare. aprovizionare.elemente care se referă la defecte – neconformităţi : ţinerea sub control a produsului neconform. Analiza comparativă a cerinţelor sistemului de management al calităţii prevăzute în ISO 9001:1994 şi ISO 9001:2000 Standardele din familia ISO 9000 nu definesc în mod explicit termenul de “element” al sistemului calităţii. mărimea şi produsul furnizat). d) să se asigure de disponibilitatea resurselor şi informaţiilor necesare pentru a 25 .Modelul unui sistem de management al calităţii bazat pe proces ilustrează rolul semnificativ pe care clienţii îl joacă în definirea cerinţelor ca elemente de intrare în sistem. . c) să determine criteriile şi metodele necesare pentru a se asigura că atât operarea cât şi controlul acestor procese sunt eficace. De exemplu. organizaţia trebuie : a) să identifice procesele necesare sistemului de management al calităţii şi aplicarea acestora în întreaga organizaţie (indiferent de tipul. să documenteze. acest standard este aliniat cu standardul ISO 14001:1996 oferind utilizatorilor mai multe oportunităţi. nici în ediţia veche 1994 şi nici ediţia cea nouă 2000. totuşi permite unei organizaţii să-şi alinieze sau să-şi integreze propriul sistem de management al calităţii cu cerinţele sistemului de management cu care este corelat. În acest sens. . cum ar fi cele referitoare la managementul mediului. Din această categorie fac parte: .elemente referitoare la utilizarea produsului. b) Elementele/cerinţe de desfăşurare a sistemului de management al calităţii care sunt reprezentate de: . .

susţine operarea şi monitorizarea acestor procese.” . sau în scopul certificării şi nu reprezenta un ghid pentru aplicarea standardelor ISO 9001. mai precis în situaţii necontractuale. reglementate. dar are un impact deosebit şi asupra managementului costurilor şi al riscurilor. Sisteme de management al calităţii în abordarea standardului ISO 9004 Standardul ISO 9004 : Sisteme de management al calităţii . nu era destinat pentru utilizări contractuale. Elementele sistemului de management al calităţii prezentate au la bază standardul ISO 9001:2000. e) să monitorizeze. organizaţia trebuie să-şi dezvolte şi să implementeze un sistem de management al calităţii. în comparaţie cu ediţiile anterioare. să măsoare şi să analizeze aceste procese şi f) să implementeze acţiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate şi îmbunătăţirea continuă a acestor procese. în această viziune nouă. Noul standard ISO 9004 : 2000. Deci. adaptat nevoilor specifice ale organizaţiei. Prin urmare. ISO 9003 ediţia 1994. Aşa cum arată ISO 9004:2000. dimensiunii şi structurii organizaţiei şi a influenţelor mediului extern a acesteia. se pot identifica elementele sistemului de management al calităţii utilizate în prezent. structurat şi adaptat tipului specific de activitate şi proceselor pe care le realizează.Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţei ediţia 2000 a înlocuit standardul ISO 9004 ediţia 1994. servind organizaţiilor la implementarea şi îmbunătăţirea continuă a sistemelor de management al calităţii. El servea pentru optimizarea ansamblului proceselor organizaţiei. proprietari. furnizează pe baza celor opt principii de management al calităţii. Conform standardului menţionat. standardele ISO 9001 şi ISO 9004 ediţia 2000. pe de o parte. referitoare la calitate şi era destinat pentru “asigurarea internă a calităţii”.4. nu era un standard de referinţă pentru auditul “sistemului calităţii”. precum şi a altor părţi interesate. denumit “Sisteme de management al calităţii. formează în prezent o pereche de standarde ale managementului calităţii. furnizori. societate). Organizaţia trebuie să administreze aceste procese în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional. în scopul certificării acestuia. Titlul al standardului ISO 9004:2000 a fost modificat faţă de cel vechi în vederea înţelegerii mai clare a sistemului de management al calităţii. ISO 9002 . luată în urma unei analize temeinice a : obiectivelor specifice ale organizaţiei. scopul organizaţiei este:“Să identifice şi să îndeplinească nevoile şi aşteptările clienţilor şi ale altor părţi interesate (angajaţi ai organizaţiei. naturii produselor furnizate. Vechiul standard ISO 9004:1994 recomanda şi descria toate elementele cu ajutorul cărora putea fi dezvoltat şi implementat un sistem al calităţii. costuri şi riscuri. Aplicarea principiilor de management al calităţii furnizează. ţinând cont de beneficii. Astfel. 26 . Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţei”. adoptarea unui sistem de management al calităţii trebuie să fie o decizie strategică a top-managementului unei organizaţii. din aceea vreme (care au fost înlocuite ulterior de ISO 9001:2000). să menţină şi să îmbunătăţească funcţionarea întregii organizaţii şi capabilităţile. care se coroborează foarte util. Pentru realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus în domeniul calităţii. să atingă un profit competitiv şi să realizeze toate acestea într-un mod efectiv şi eficient. îndrumări pentru îmbunătăţirea performanţei organizaţiei şi creşterea satisfacţiei atât a clienţilor. 1. beneficii directe.”(Sursă : Standardul ISO 9004:2000). Analizând corespondenţa dintre cele două ediţii ale standardului ISO 9001.”(Sursă : Standardul ISO 9004:2000). “Să realizeze.

necesităţii de a aprecia procesele în funcţie de valoarea adăugată . modul în care este condusă o organizaţie. alocarea resurselor. obiectivele “satisfacţia clientului” şi “calitatea produsului “ sunt extinse. îndrumare. Performanţa este un proces 27 . evaluare. prin capabilităţi organizatorice îmbunătăţite. Specificul acestor standarde din această nouă perspectivă se exprimă astfel : ISO 9004:2000 faţă de ISO 9001:2000 furnizează îndrumări într-un domeniu mai larg de obiective ale unui sistem de management al calităţii. .gestiunii conturilor şi utilizării efective şi eficiente a resurselor.adaptarea rapidă la oportunităţile pieţei. astfel încât să includă “satisfacţia părţilor interesate şi funcţionarea organizaţiei”. . implementării şi îmbunătăţirii eficienţei unui sistem de management al calităţii. clienţii acesteia şi alte părţi interesate. dar care să se poată utiliza foarte bine şi separat. Aceste consideraţii despre întreaga funcţionare a organizaţiei pot avea impact asupra: . bazată pe măsuri obiective. Acesta se compune din cultura organizaţională şi sistemul de lucru. pentru că: . În viziunea standardului ISO 9004:2000.abilitatea de a crea valoare atât pentru organizaţie.Observarea şi analiza managementului beneficiului. De aceea. în scopul îmbunătăţirii continue a performanţei. combinaţia şi interacţiunea acestora. cât şi pentru furnizorii ei.instruirea şi motivarea oamenilor faţă de scopurile şi obiectivele organizaţiei.identificarea proceselor care vor genera cele mai bune rezultate dorite.profit competitiv. precum şi prin reacţia de răspuns la pieţele în schimbare. . ca şi participarea lor la îmbunătăţirea continuă. îmbunătăţirea continuă a proceselor. . . De asemenea.succesului în afaceri şi realizarea profitului.atragerii clienţilor şi menţinerii loialităţii acestora.permite evaluarea “stării de sănătate” a unei organizaţii în întregul ei. îmbunătăţirea continuă şi abordarea procesuală vizează realizarea unui management al performanţei. Atunci când este utilizată în sistemul de management al calităţii. consideră că “abordarea procesuală” stă la baza dezvoltării. realizarea şi efectivitatea procesului . . pentru a servi ca ghid de îmbunătăţire a utilizării în vederea obţinerii performanţei. ISO 9004 este recomandat ca un ghid pentru organizaţiile care doresc să depăşească nivelul cerinţelor din ISO 9001. costurilor şi al riscurilor sunt importante pentru organizaţie. Standardul ISO 9001:2000 urmăreşte să confere asigurarea calităţii produsului şi satisfacţia clientului. în timp ce ISO 9004:2000 utilizează o perspectivă mai largă asupra managementului calităţii.crearea unui renume al organizaţiei care să stea la baza câştigării încrederii părţilor interesate. vizând îndeosebi îmbunătăţirea continuă a performanţelor şi a eficienţei globale a unei organizaţii. obţinerii rezultatelor referitoare la funcţionarea. Aplicarea unui management al performanţei pentru o organizaţie este foarte important. . de fapt. Prezentele ediţii ale ISO 9001:2000 şi ISO 9004:2000 au fost dezvoltate ca o pereche consistentă de standarde care să se completeze unul pe celălalt. prin optimizarea costurilor şi a resurselor. reflectat în componentele financiare şi nonfinaciare ale performanţelor sale. Managementul performanţei este. . Funcţionarea “efectivă şi eficientă” a unei organizaţii are la bază identificarea proceselor din interiorul organizaţiei.oferă un cadru coerent şi echilibrat pentru creşterea performanţei în : management. . abordarea procesuală subliniază importanţa aspectelor următoare : înţelegerii şi îndeplinirii cerinţelor organizaţiei . coordonare. raportare şi contabilitate. Dacă facem comparaţia cu ISO 9001:2000. precum şi a eficacităţii acesteia. noul standard ISO 9004:2000.

Din perspectiva acestei abordări.disponibilitatea fiecărui angajat de a înţelege rolul său şi acţiunile pe care trebuie să le desfăşoare pentru a atinge scopurile organizaţiei.SMART produce indicatori cheie de performanţă definiţi prin următoarele atribute : Specifici (S) . Din perspectiva acestei abordări.dinamic. . în principal. următoarele : .dorinţa de a lucra pentru obiective clare.setul cuprinzător de obiective pe care trebuie să le îndeplinească organizaţia pentru a răspunde cerinţelor clienţilor săi privind calitatea produselor şi sistemului implementat.necesitatea de a cunoaşte în fiecare moment ce acţiuni trebuie îndeplinite şi justificarea realizării acestora.direcţia clară. Din perspectiva acestei abordări. .existenţa unui angajament personal pentru creşterea performanţei.dorinţa de a obţine satisfacţie şi recunoaştere profesională şi materială de către toţi membrii organizaţiei. . A treia caracteristică se referă la existenţa unei angajări şi manifestarea unui entuziasm din partea managerului şi angajaţilor. care derivă din nevoile şi preferinţele clienţilor cărora se adresează organizaţia. . ce urmăreşte în mod natural progresul unei organizaţii Motivele pentru care se aplică managementul performanţei în cadrul unei organizaţii sunt. . . . se pot identifica principalele caracteristici ale unui sistem de management performant. a unor planuri de lucru individuale şi de echipă care să precizeze acţiunile ce trebuie întreprinse pentru a atinge obiectivele strategice şi ţintele. bine definite şi conştientizate de către fiecare lucrător. prin urmare. cu un consum mai redus de reduse şi de timp. Astfel.dorinţa de a lucra mai eficient. Relevanţi ( R ) . Ce pot fi măsuraţi (M) . organizaţia trebuie să aibă o viziune clară orientată spre ”efect” şi în acest context trebuie să răspundă la întrebarea : “Care este rostul organizaţiei?”. măsurile de performanţă. măsura de performanţă . deci obiective strategice. Prima caracteristică se referă la faptul că.setul coerent de indicatori de performanţă şi ţinte SMART care să menţină organizaţia pe un drum corect.crearea unor departemente “legate” care să comunice bine în amonte şi aval. rezultă că trebuie să fie bine conturate următoarele aspecte strategice : . A doua caracteristică se referă la existenţa unei planificări robuste şi a unui sistem de revizuire desfăşurat în permanenţă sub semnul întrebării “Face bine organizaţia ceea ce face?”. . . rezultă că trebuie bine conturate următoarele aspecte strategice: . deci strategia. Delimitaţi în timp (T).realizarea unei planificări financiare riguroase. desfăşurate sub semnul întrebării “Chiar ne pasă?”.înfiinţarea unui sistem de monitorizare şi revizuire internă care identifică punctele forte şi aspectele de îmbunătăţit prin acţiuni adecvate.existenţa unui leadership care să motiveze şi să entuziasmeze personalul. rezultă că trebuie bine conturate următoarele aspecte strategice : . În acest sens. 28 . Realizabili (A) .

iau deasemenea parte la activitatea de elaborare a standardelor internaţionale. în esenţa sa. este un model de management performant. Tinta implementarilor ISO o reprezinta companiile din toate domeniile de activitate. 29 . 2.4. în timp sau conturat diferite modele de performanţă. Modelele au ca scop comun identificarea tuturor părţilor implicate în funcţionarea performantă a organizaţiei şi nevoile lor. guvernamentale şi neguvernamentale. în anii 80 (Malcolm Baldridge) şi reprezintă o dezvoltare a modelelor de “calitate totală”. Fiecare organism membru interesat într-un subiect pentru care a fost înfiinţat un comitet tehnic are dreptul să fie reprezentat în acel comitet.Companiilor care doresc sa îsi îmbunatateasca performanta si competitivitatea pe piata nationala si internationala. Modelul de performanţă este un cadru de referinţă format din componentele cheie ale unei organizaţii pe întreg lanţul cauză-efect. în mod normal. Iniţial au fost o reacţie la modelele pur financiare. Organizaţiile internaţionale. în cadrul comitetelor tehnice ISO. Modelele de performanţă s-au născut în sectorul privat. Trebuie subliniat faptul că managementul calităţii totale. ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ DE STANDARDIZARE Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) este o federaţie mondială care cuprinde organismele mondiale de standardizare (organisme membre ISO).Având ca punct de plecare caracteristicile unui management performant. în legatură cu ISO. care doresc sa supuna propriile organizatii unei evaluari externe si unei comparatii de Buna Practica în raport cu concurenta. Activitatea de elaborare a standardelor internaţionale se desfaşoară. din orice regiune a globului. ISO colaborează îndeaproape cu Comisia Internaţională pentru Electrotehnice (IEC) în toate problemele legate de standardizarea în domeniul electrotehnicii.

Chiar şi marile companii din SUA şi Japonia sunt în căutare de certificări ale sistemelor calităţii în conformitate cu standardele elaborate de ISO. Companii importante şi guverne alocă în prezent resurse considerabile dezvoltării infrastructurilor pentru a fi în conformitate cu aceste standarde. în conformitate cu standardele ISO constituie un paşaport pentru intrarea pe piaţa CE. membrii statelor Comunităţii Europene (CE). atât pentru furnizorii de produse / servicii. fapt ce constituie o necesitate.Organizaţia Internaţională de Standartizare a elaborat modelele pentru sistemele calităţii în seria de standarde ISO 9000 precum şi pentru alte tipuri de sisteme ca de exemplu: siguranţa alimentului (ISO 22000). cât şi pentru cei guvernamentali. managementul mediului (ISO 14001). au adoptat conceptul de sisteme ale calităţii. tendinţe similare se dezvoltă în SUA şi Asia de sud-est. Luând ca exemplu activităţile de certificare.a. 30 . ş. în continuă creştere din Canada şi Marea Britanie. certificarea sistemelor calităţii. Organizaţia Internaţională de Standardizare a dezvoltat seriiile de standarde de mai sus ca raspuns la provocările globalizării crescânde a producţiei şi a pieţelor de desfacere a produselor. Pentru industrii aflate în interiorul său exteriorul CE.

03. judetul Ilfov Telefon: 021 205. 459/2007 privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. a Hotararii Guvernului nr. a verificarii si parcurgerii etapelor procedurale. b-dul Unirii nr. DPEC 94/62/CE.C. DC 92/72/CEE. 592 din 06/25/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita. sc. dioxidului de azot si oxizilor de azot. sector 5. DPEC 2002/3/CE.C. DPEC 2000/69/CE.03. 15.50.05.L. DC96/62/CEE.77 .1994) pentru ratificarea Convenţieicadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. 27. al Ordinului MAPAM nr. DC 90/313/CE.G.00 Fax: : 021 205.11.P. 021 205. DC 99/31/CE. nr.I.: 5857302 TEMEIUL LEGAL Ca urmare a solicitarii adresate de S.1994 (M.P. la A. DC91/157/CEE. a Legii nr. 2.05. benzenului. 27.2006. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S. 1368 din 22. Ilfov cu nr.05 Data infintarii : 1991 Numar de inmatriculare: J40/11906/1994 C. plumbului. bl. sc. 655/20. pulberilor in suspensie (PM10 si PM2. DPEC 2002/3/CE. a Hotararii Guvernului nr.50. 2585/26. Legea nr.R. 2.408/2004.50.L. DC1999/30/CE. a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf. 818/2003 privind procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu modificat cu Ordinul MMGA 1158/2007. 152/2007 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. DC79/409/CEE. semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 31 . DC1999/30/CE. Legea nr. 195/2007 privind protectia mediului care transpune DC 85/337/CEE (modificată prin DC 97/11/CE). DPEC 2000/76/CE. cu sediul in Bucuresti. DPEC 2001/42/CE.2006 si a completarilor inregistrate ulterior cu nr. 24/06. RC 259/93. cu modificariile si completariile ulterioare. nr. 24 inregistrata la A. Of.M. monoxidului de carbon si ozonului in aerul înconjurător. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S. sector 5. DC92/43/CEE. 2677 din 20. b-dul Unirii nr.R.U. 195/2007 privind protectia mediului.M. bl. DC91/689/CEE. in baza Legii 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.5). DC 92/72/CEE. ap. privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Ordin MAPM nr. Adresa : Bucuresti.R. 24 Amplasamentul instalatiei/activitatii: B-dul Biruintei nr. ap. 243/2000 privind protecţia atmosferei care transpune DC96/62/CEE. 119/12. comuna Pantelimon. 15. Bucuresti cu nr. .84/2006 pentru aprobarea si modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.CAPITOLUL III -STUDIU DE CAZSISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII IMPLEMENTAT IN CADRUL GRUPULUI UNITED BREWERIES DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII S. DPEC 2000/69/CE.2006 .U. 89.05.Activităţile specifice societăţii se vor desfăşura obligatoriu în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative care sunt în concordanţă cu standardele UNIUNII EUROPENE prin prevederile Directivelor corespunzătoare: O. DC75/439/CEE. se emite prezenta autorizatie de mediu.2001 pentru aprobarea OUG nr.

nr. publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. 140/03.07. DC 96/59/CE. 352 /21.2007) care transpune DC 96/59/CE din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB/PCT). L 086/2007. publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr.1159/2003 (MO 715/14. 398 /11. Hotărârea Guvernului nr. 2000/532/CE.2002 (M.06. privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase care transpune DC67/548/EEC. 131 din 28.04.2007 (MO nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate care transpune DC 75/439/CEE (amendata de DC87/101/CEE şi de DC 91/692/CEE). 187/20. 330/19.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari amendată prin HG nr. 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor. amendată de Decizia nr.03. 263/2007.Of.1992 care transpune Decizia 2004/280/CE şi DC 93/389/CEE modificata de DC 99/296/CEE. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje.2002) privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate care transpune Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata de Directiva 98/15/CE.2003 (MO nr. 124/30.1997 (M.2003) pentru modificarea HG nr. HG nr.2000 (MO nr. Decizia Comisiei Europene 2007/270/CE privind formatul referitor la sistemul de baze de date. L 047/2004. R793/93. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitate cu Catalogul European al Deşeurilor care transpune Decizia nr. publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr.01.03. . care modifica Legea 360/2003. amendată prin Directiva Parlamentului şi Consiliului 2004/12/CE. nr. 291/14. HG nr. reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest care transpune Directiva Consiliului 87/217/CEE din 19 martie 1987 cu privire la prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzate de azbest.03. Decizia Comisiei Europene 97/129/CE privind sistemul de identificare şi marcare a materialelor de ambalaj. Ordinul Ministrului Sanatatii nr.2007) pentru modificarea HG nr.10. HG nr. nr. DPEC 2000/76/CE.02.04. Legea nr. L 050/1997. D88/379/EEC. HG nr.09. 321/14.05. L 365/1994. Of.2007) privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental care transpune Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea şi managementul zgomotului în mediul înconjurător – Declaraţia Comisiei formulată în cadrul Comitetului de Conciliere privind evaluarea şi managementul zgomotului.04. 621/2007 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje care transpune în legislaţia naţională Directiva Parlamentului şi Consiliului nr. DPEC 94/62/CE. MANAGEMENTUL ACTIVITATII Societatea are implementat Sistemul de Management al Mediului – SR EN ISO 32 .2007 (M. 349/2007 privind depozitarea deseurilor care transpune Directiva nr. 109 din 20.Of. publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr.02. 78/2000 privind regimul deşeurilor care transpune DC 75/442/CEE(amendata de DC91/156/CEE). 27. Legea nr.2007 (MO nr.1997) pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei care transpune Directiva Parlamentului European si Consiliului 2002/49/CE referitoare la evaluarea si gospodarirea zgomotului in mediu. DC 99/31/CE.2003) privind prevenirea. HG nr. HG nr. HG nr. 536/23. 173/13. 426/2001 de aprobare a Ordonanţei nr.04. 188/28. 2001/119 privind lista deşeurilor.

care sa indeplineasca cerintele prezentei Autorizatii . 18 . AUXILIARE SI MOD DE DEPOZITARE Materii prime Productia de bere Malt Porumb Apa Concentrat de hamei Hamei CO2 Sulfat de calciu Beta glucanase (ULTRAFLO) Clorura de zinc Polyclar 10 Metabisulfit de sodiu Acid lactic Zahar Productia de sucuri Apa Concentrat Cantitatea 2007 16897.28 t 65 t 2. precum si modificarile intervenite . SMA va evalua toate operatiunile si va revizui toate optiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai curate. combustibili. Personalul va fi calificat conform specificului instalatiei pe baza de studii. titularul autorizatiei va avea in vedere aspectele mentionate in Tabelele nr. un raport privind modernizarea. 17 si nr.23 t 35 kg 9. Titularul Autorizatiei va transmite cate o copie a prezentei Autorizatii tuturor angajatilor ale caror sarcini sunt legate de oricare din conditiile prezentei Autorizatii. Planificarea va contine termene pentru atingerea seturilor de sarcini .5 kg Tanc de 20 tone Saci hartie 25 kg Bidon plastic 240 kg Bidon 30 l Bidon plastic 240 kg Saci hartie de 25 kg Bidon 30 l Saci 50 kg Rezervor suprateran de 2200 mc Butoaie metalice de 245 kg 33 .5 t 30000 mc 242462 kg in Modul de depozitare ambalare si Vrac – in siloz de 180 t Vrac in siloz de 180 t Rezervor suprateran de 2200 mc Borcane sticla de 215 ml Pungi hidroizolate de 0.P. MATERII PRIME .68 t 3118. materiale auxiliare.R. care va include si performantele obtinute in indeplinirea sarcinilor stabilite.624 t 3630. Astfel de rapoarte vor fi pastrate pe amplasament pentru o perioada de cel putin 7 ani si vor fi puse la dispozitia persoanelor cu drept de control conform legislatiei in vigoare . Titularul va pregati si va depune la A.Titularul autorizatiei va stabili si va mentine un Sistem de Management al Autorizatiei (SMA). instruiri si/sau experienta adecvata . reducerii si minimizarii deseurilor si va include planificarea obiectivelor si sarcinilor de mediu. Titularul Autorizatiei va asigura instruiri adecvate pe teme de protectia mediului. astfel: Titularul autorizatiei va pregati o planificare anuala a obiectivelor si sarcinilor de mediu.M. ca parte a Raportului Anual de Mediu (RAM). in sensul minimizarii consumurilor de materii prime. La stabilirea programului de sarcini si obiective.343 t 400000 mc 13.14001 si Sistemul de asigurarea calitatii ISO 9001: 2000. precum si minimizarea deseurilor si masuri in caz de urgenta. productiei mai curate. Bucuresti.68 l t 36. functie de instalatia pe caresi desfasoara activitatea .518 t 1.73 t 25 kg 70. Registre adecvate privind instruirile vor fi pastrate .

500 m2 : Hala imbuteliere – corp 1=11. Hala imbuteliere – Corp 1 a) Linie de umplut sticle cu capacitatea de 45.000 sticle/h : 34 .Zahar SD Benzoat de sodiu Acid citric CO2 Imbuteliere bere Apa Lubotop LH lubrifiant sintetic benzi inox Lubo drive P3 lubrifiant sintetic benzi platic Luboklar HH lubrifiant pe baza de sapun Polix NN aditiv pt.596 l 13.6m2 Platforma descarcare malt = 108.4m2 Gospodaria de combustibil = 10.000 m2 .400 m2.775 t 600 t 320000 mc 13415 l 3.900m2 Statie epurare ape uzate=468m2 Gospodaria de apa = 202m2 Rezervor inmagazinare apa = 118.657 l 420 l 6.7m2 Corp receptie soferi = 67. Dotari 1.1m2 Cabina poarta = 13.675 l 20000 mc 23860 kg 35700 kg 123894 kg Saci de1 tona Pungi hartie de 5 kg Pungi hartie de 5 kg Tanc de 20 tone Rezervor suprateran de 2200 mc Bidon de 240 litri Bidon de 240 litri Bidon de 240 litri Bidon de 240 litri Bidon de 240 litri Rezervor suprateran de 2200 mc Bidon de 240 litri Bidon de 240 litri Bidon de 240 litri DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT Constructii 1) Suprafata totala de 66. soda caustica Imbuteliere sucuri Apa Materiale auxiliare Hipoclorit de sodiu Clorură de sodiu Acid clorhidric 32% 636. din care : 2) Suprafata construita.900 m2 .5 t 1.1 t 2.960.7m2 Hala imbuteliere – corp 2=9.963. baile de clatire Stabilon Plus aditiv pt.8m2 Moara si siloz = 240.9m2 3) Suprafata platforme betonate – 14.9m2 Platforma gegazoare = 83m2 Hala productie si maturare bere = 4. la nivelul solului – 29. 4) Suprafata spatii verzi – 22.

000 sticle/oră formata din: 35 .o masina de depaletizat o masina de depaletizat Vrac o masina de denavetat o masina de spalat navete o masina de spalat sticle o inspector de sticle goale o masina de umplut si capsat sticle o inspector de nivel o tunel de pasteurizare o masina de etichetat o sistemul de inscripţionare data o masina de impachetat in cutii carton o masina de navetat o sistemul de inscripţionare cutii o masina de navetat o masina de paletizat o transportoare o masina aplicat benzi Linie de umplut cutii de Al cu capacitatea de 20.000 bucati/h:  masina de Depaletizat  conveior suspendat cutii goale  tunel clatire uscare  masina de umplut cutii  masina de inchis cutii  tunel de pasteurizare  inspector de nivel  sistemul de inscripţionare data  transportor  masina de impachetat in folie contractibila  sistemul de inscripţionare tavi  masina de infoliat  masina de paletizat c) Linie de îmbuteliere bere in butoaie cu capacitate maximă de 240 unităţi/h :  Transportor butoaie goale  Sistem spalare exterioara AK2  Instalatie de spalare interioara "Transomat 6/2"  2 linii de umplere  Transportor  Rasturnator  Cantar  Sistemul de inscripţionare data  Elevator semi-automat  Tanc tampon 200 l d) Line de îmbuteliere bere in dozse de 5l tip AF-80 semiautomata .corpul 2 a) Linie de umplut sticle cu capacitatea de 45.Hala imbuteliere .

vas de fierbere cu hamei”Wort kettle”= 760 hl.masina de Denavetat .masina de impachetat in cutii carton .000 l/h Linie de PET.masina de Depaletizat .unitate de alimentare cu zahar vrac . umplut si capsat 24.unitate de CIP-are (spalare/sterilizare) . . .conveior PET-uri goale .000 buc/ora . capacitate 50.unitate de pasteruizare .conveior PET-uri pline .unitate dizolvare zahar .sistemul de inscripţionare cutii .cazan de filtrare plamada”Lauter” = 680 hl.tunel de pasteurizare .masina de infoliat Hala productie si maturare bere: a) Sectia de productie bere: .000 Buc/oră .statie dezaerare apa 800 hl/h .masina de spalat sticle . cu capacitatea de 24. .2 unitati de stocare si transfer sirop primar.statie mixare Multimix B-4-60 .transportor pachete .masina de Depaletizat .masina de Depaletizat Vrac .Contisolv 15 C-I ..masina de etichetat .sistemul de inscripţionare data .masina aplicat benzi b) Insatalatie preparare bauturi racoritare .instalatia dezaerare apa.masina de etichetat .masina de navetat .000 l/h . plamadire-zaharificare cu capacitati de 375 si 570 hl. 36 .vas de linistire must „Whirpool” = 760 hl.unitate de filtrare sirop zahar .inspector de nivel .masina de navetat .transportoare .unitate de carbonantare 45.masina monobloc clatit.masina de impachetat in folie contractibila .masina de paletizat .vas recuperare borhot =22m3.tanc stocare produs finit .masina de spalat navete . capacitate 200hl .masina de paletizat .masina de aplicat manar . .moara cu valturi 3016/20.inspector de sticle goale . .masina de umplut si capsat sticle .2 vase cilindro-conice pt.

. .vas pt. . . . . . .rezervor lichid = 10 m3 . propagarea celulei de drojdie = 90 hl . .rezervor pt.centrifuga de laborator « Hereus ».Ttanc de stocare a condensului = 8 m3 .vas tampon pt.vas preparare suspensie apoasa kiselgur.5 vase stocare drojdie cu capacitati intre 90 hl si 115 hl . . c) Statia tratare apa + centrala termica : . capsulati. . . .filtru cu saci textili. . . . . . .3 condensatoare . Must = 150 hl.6 compresoare amoniac « Sabroe » .5 baterii de condensatori uscati. . 37 .vas orizontal condensator = 3000 kW.racitor cu placi „Wort Cooler” = 750 hl. .vas stocare condens = 300 hl. .statie de joasa tensiune .2 tancuri verticale apa dezaerata = 120 hl si 340 hl.vas tampon pt.balanta analitica .statie de medie tensiune 20/0. . .4 pompe amoniac « Witt » .vas de trub= 48 hl.vas eliminare kiselgur.2 tancuri pre-incalzire must = 460 hl. bere = 100 hl. e) Postul trafo si inalta tensiune : .schimbator de caldura = 200 hl/h. . .000 t abur/h. . . . b) Statia « Drojdii » : ..tanc cilindric apa dezaerata = 30 m3 . .instalatie de curatare si sterilizare a echipamentelor .vas de stocare borhot = 2 x 84 m3 . Hamei = 2 x 30 l. . g) Laborator pt.vas pt.3 balante tip PB 3002 .densimetru/analizor de bere . . d) Statia de compresoare aer ZR 90 – 3 buc. controlul calitatii : . f) Statia de frig : . must = 750 hl.spectrofotometru cu absorbtie moleculara . . .baie de termostatare apa . .vas pt. .filtru orizontal cu debit de 400 hl/h.instalatie de dezaerare apa „Varidox”.4kV .separator-acumulator = 18 t . . .3 pH-metre .tancuri cu apa = 2 x 1500 hl si 1x 750 hl.vas colectare drojdie uzata = 250 hl.refractometru . combustibil M = 3 m3 . .vas sterilizare = 50 hl .2 boilere = 16.2 instalatii centrifugare – separare tip GSC 150-06-777.

conice pt.sistem de snecuri = 25 t/h .separator pietre MTSC 120/120 .separator centrifugal .150 autoturisme. .tanc stocare CO2 = 20 t . . . .unitate de racire NH3 = 250 kg/h .3 elevatoare x 25t/h . . Platforma degazoare : . .2 t . linistire bere x 1470 hl .banda transportoare . . .12 vase pt. .balon de recuperare CO2= 75 m3 .separator magnetic malt . .15 motostivuitoare.buncar = 4. fermentare-maturare x 2400 hl . . .unitate rectificare puritate CO2 = 250kg/h. Platforma descarcare malt : .filtru magnetic . 38 .aparat de cantarit automat MWBL 120 .buncar semiingropat = 20 t . . . .uscator = 250 kg/h .banda de transport = 18 t/h . .3 rezervoare cu capacitati 2 x 25m3 si 50m3 . .transportor cu banda carcasat = 250 t/h . Fluxuri tehnologice . Mijloace de transport .compresor CO2 = 250kg/h . . . . .h) Statie recuperare CO2(capacitate de 250kg/h) : . .descarcare malt la rampa auto. . .rezervor amoniac . .aparat de cantarit automat « MEAF DUMP » .16 vase cilindro-conice pt. .filtru aersol = 250gk/h .10 vase cilindro. Fabricarea berii . fermentare-maturare x 5400 hl . Moara si silozul : . .20 camioane.statie de pompare. Gospodaria de combustibil . . .6 celule de depozitare x 180 t.lichefiator CO2 = 250 kg/h .3 elevatoare x 25 t/h.separator de spuma .baterie de condensatoare = 3 buc.1. i) Platforma de fermentatie/maturare : .elevator H 0940 . .purificator cu carbon activ = 250 kg/h . . .desprafuire malt. . .indepartare corpuri straine. .unitate de prespalare = 250 kg/h .

filtrare prin kieselguhr. .depozitare. . 39 . . .centrifugare. .filtrare. concentrat diluat si apa dezaerata.depaletizare.racire. b) Procesul de imbuteliere in PET-uri: . .insilozare.pregatire sirop de zahar. . . .3. . .clatire.2. capsare. .depaletizare.paletizare. .fierbere cu hamei. . .clatire cu apa in masina speciala.pasteurizare. . .cantarire/dozare.infoliere paleti.plamadire.denavetizare.linistire.fermentare. Imbuteliere produse finite a) Procesul de imbuteliere in sticle: .separare trub la cald.impachetare.etichetare. .macinare umeda. .impachetare. . .inspectia pentru sticle pline. . . . . . .inspectia pentru sticle goale. . Fabricare Orangina .umplere si sigilare cutii..maturare. c) Procesul de imbuteliere in cutii de aluminiu: .introducere drojdie.depaletizare. . . .navetare.etichetare.umplere si capsare.diluare concentrat.spalare sticle goale in masina de spalat sticle.paletizare.pasteurizare. . . . . . .preparare bautura din sirop.carbonatare cu CO2.inspectia pentru sticle pline. umplere cu bautura pasteurizata.inspectia pentru sticle pline. . .paletizare.depozitare. . .

.verificare la presiune.stocare NH3 lichid cald.stocare. .condensare. .represurizare cu CO2. . . 4.purificare/dezumidificare. d) Procesul de imbuteliere in butoaie.cantarire.depozitare.depresurizare. . b) Statia de recuperare CO2: .comprimare.acumulator NH3 .. .clatire cu apa in masina speciala. .depaletizare. .recuperare CO2 din etapa de fermentatie.depozitare.spalare cu apa in contracurent. . FAZ PROIECT E ARE MODUL A FAZ PRODUC E |IE Cno l o tr lu in r a p od s lu ten l r u u i MODUL C C n rm a o fo it te c tip l u u MODUL D MODUL B As u re c lit ig ra a a [\ii fa ric \ie b a i Exa in r d tip m ae e MODUL E As u re c lita ig ra a a \ii p d s lu ro u u i MODUL F Ve ae rific r a MODUL G p d s lu ro u u i V rific re fie e a a c [a i po u ru r d s fin l a MODUL A V rific re po u u i e a a r d s lu 40 . . . . .pompare NH3 in sistem. Activitati conexe a) Statia de frig: .umplere cu bere pasteurizata. . .transfer in balonul tampon.

Raport Termen de raportare Aer 1 Monitorizarea emisiilor si imisiilor in aer (urmand 10 ale lunii urmatoare a fi incluse in RAM) semestrului raportat 2 Poluantii care intra sub incidenta Ordinului 30 ianuarie an urmator MAPAM raportarii 1144/2002 privind “Registrul poluantilor emisi” Apa 1 Valoarea concentratiei poluantilor . incluse in RAM raportat 2 Poluantii care intra sub incidenta Ordinului 30 ianuarie an urmator MAPAM raportarii 1144/2002 privind “Registrul poluantilor emisi” Deseuri 1 Gestiunea deseurilor 30 ianuarie an urmator raportarii 2 Chestionare si statistici anuale privind Data inscrisa in chestionar situatia gestiunii deseurilor 2 Situatia cantitatii ambalajelor gestionate anual 15 martie anul urmator Alte raportari 1 Raport anual de mediu (R.) 1 februarie a anului urmator 41 .RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA Rapoartele aşa cum sunt ele menţionate în tabelele 17 si 18.A.crt.urmand a fi 10 ale lunii urmatoare trim.M. Rapoarte periodice Tabel 17 Nr. trebuie depuse la sediul ARPM Bucuresti în conformitate cu termenele stabilite.

oferind detalii despre orice reclamaţie care apare. Fiecare astfel de înregistrare trebuie să ofere detalii privind data şi ora reclamaţiei. nota telefonica şi/sau electronic. Instalaţia va fi controlată.Raportările anuale către ARPM Bucuresti Titularul autorizaţiei trebuie să înregistreze toate reclamaţiile de mediu legate de exploatarea activităţii. de la orice punct potenţial de emisie -orice funcţionare defectuoasă sau defecţiune a echipamentului de control sau a echipamentului de monitorizare care poate conduce la pierderea controlului oricărui sistem de reducere a poluării de pe amplasament. la sediul ARPM Bucuresti şi la sediul unităţii. Titularul Autorizaţiei trebuie să notifice ARPM Bucuresti si Garda de Mediu prin fax. iar emisiile vor fi evacuate aşa cum s-a stabilit în prezenta Autorizaţie integrată de mediu. Maxim o ora de la producere Odată cu cererea pentru Acord de mediu pentru dezafectare 10 zile de la încheierea lunii in care se face reclamatia 42 . Acest dosar trebuie să conţină minimum: . Un rezumat privind numărul şi natura reclamaţiilor primite trebuie inclus în RAM. care depăşeşte valorile limită prevăzute în autorizaţie.Solicitarea . 1 Notificare in caz de functionare defectuoasa a instalatiilor de reducere a poluarii 2 Notificare in caz de oprire/pornire programata a instalatiei 3 Notificare privind poluarile accidentale 4 Plan de dezafectare la oprirea definitiva a instalaţiei 5 . exploatată şi întreţinută. Titularul autorizaţiei trebuie să menţină un dosar pentru informarea publicului. Titularul autorizaţiei trebuie să depună un raport la Agenţia Regională pentru Protectia Mediului Bucuresti în luna următoare primirii reclamaţiei.Copii ale corespondenţei (alta decât cea desemnată a fi confidenţială) între ARPM Bucuresti şi titularul autorizaţiei . De asemenea. imediat ce se confruntă cu oricare din următoarele situaţii: -orice emisie în aer. trebuie păstrat un registru privind măsura luată în cazul fiecărei reclamaţii. Toate echipamentele si instalatiile mentionate in prezenta autorizatie trebuie sa existe pe amplasament. -orice incident cu potenţial de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane sau care poate reprezenta o ameninţare de mediu pentru aer sau sol orice emisie care nu se conformează cu cerinţele prezentei Autorizaţii. numele reclamantului şi să ofere detalii cu privire la natura reclamaţiei. OBLIGATII ALE TITULARULUI ACTIVITATII . dacă este posibil. sa functioneze si sa fie intretinute in conditii optime.c Raport rt.Tabel 18 Nr.Autorizaţia integrată de mediu . Reclamaţii (acolo unde apar) Termen de raportare In cel mai scurt timp posibil Cu 48 de ore inaintea opririi/ pornirii.

in termen de 30 de zile de la obţinerea acestuia. astfel încât să poată fi determinate. Cercetarea efectivă a urmărit. -reluarea exploatării oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate după oprire.. • determinarea valorilor metricilor şi evaluarea acestora în raport cu cele aşteptate (prescrise).. începândcu definirea produsului în raport cu cerinţele stabilite şi până în etapa îmbunătăţirii produsului la utilizator. plecând de la cadrul conceptual general al managementului calităţii. considerăm important ca evaluarea calităţii produselor să fie abordată ca un proces sistematic. evidenţierea particularităţilor privind managementul calităţii În acest scop. Pentru eliminarea acestora. 43 . cercetarea efectuată a vizat în primul rând evidenţierea evoluţiei acestui domeniu pe plan internaţional şi în România. în continuare. externalizarea unor produse şi servicii. proliferarea sistemelor de comunicare bazate pe internet şi intranet. O serie de particularităţi privind managementul calităţii rezultă din etapele ciclului vieţii produselor din acest domeniu. care pot fi uşor identificate. • definirea metodelor de măsurare şi a listelor de verificare pentru evaluarea criteriilor necuantificabile. Luând în considerare aceste particularităţi.. • definirea metricilor pentru caracteristici individuale. cu accent pe analiza obiectivelor prevăzute de strategia naţională referitoare la dezvoltarea societăţii Luând în considerare opiniile exprimate în literatura de specialitate şi rezultatele cercetărilor proprii au rezultat următoarele tendinţe principale cu impact asupra domeniului tehnologiei: modificarea conţinutului muncii şi a pregătirii personalului. pentru fiecare din activităţile corespunzătoare funcţiilor managementului calităţii. Titularul autorizaţiei fiind obligat sa prezinte in acest scop la ARPM Bucuresti orice astfel de act de reglementare actualizat. au fost definite elementele de bază ale managementului calităţii. CONCLUZII Pentru a obţine o imagine de ansamblu a orientărilor actuale şi tendinţelor privind dezvoltarea domeniului. -incetarea oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate pentru o perioadă care poate depăşi un an. • stabilirea limitelor şi valorilor aşteptate. • iniţierea de acţiuni corective şi verificarea aplicării lor. dezvoltarea unor noi sisteme de organizare a întreprinderilor. au fost definite conceptele specifice aplicabile. fiind parcurse următoarele etape: • identificarea şi clasificarea produselor • determinarea caracteristicilor importante ale calităţii. Modificarea substantiala a actelor de reglementare. • ordonarea metricilor în funcţie de stadiul dezvoltării produsului. care au stat la baza emiterii prezentei autorizatii poate conduce la revizuirea acesteia de către ARPM Bucuresti. În cazul oricărei situaţii de mai jos trebuie trimisă o notificare scrisă către ARPM Bucuresti: -incetarea permanentă a oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate. emise de alte autoritati.

În ceea ce priveşte modelul ISO 9001:2000 un accent mai mare s-a pus pe clarificarea abordării procesuale a activităţilor. În urma efectuării de audituri ale sistemului de management al calităţii în 25 de întreprinderi. . inclusiv în cazul organizaţiilor. • multiplicarea produselor software. .argumentare cu date şi informaţii a deciziilor. . .Un spaţiu distinct s-a acordat aplicării principiilor managementului calităţii fiind formulate propuneri pentru operaţionalizareafiecăruia dintre aceste principii şi anume: -focalizare către client. Pe de altă parte. .leadership.îmbunătăţire continuă. făcându-se o analiză a avantajelor respectiv dezavantajelor utilizării diferitelor sisteme de reprezentare a proceselor organizaţiilor. O altă direcţie a cercetării întreprinse a constituit-o analiza modelelor de sisteme de management al calităţii implementate în prezent şi aume a modelului propus de standardul internaţional ISO 9001:2000 şi a celui definit de schema de certificare TickIT. fiind definite procesele tipice ale sistemului de management al calităţii conform cu standardul respectiv. . O atenţie deosebită s-a acordat modalităţilor de documentare a proceselor sistemuluide management al calităţii. cercetarea efectuată a urmărit evidenţierea aspectelor practiceale implementării unui asemenea model.abordare procesuală. Analizând stadiul actual al preocupărilor privind certificarea sistemelor de management al calităţii a rezultat o creştere semnificativă în ultimii ani a numărului de certificate de conformitate cu standardele ISO 9000.relaţii reciprocavantajoase cu furnizorii. mai bine adaptată domeniului. Aceeaşi tendinţă a rezultat şi din analiza situaţiei actuale din România. luând în considerare cerinţele modelului de sistem de management al calităţii definit de standardele amintite. • clarificarea terminologiei utilizate. propunându-se o diagramă de flux pentru etapele parcurse în desfăşurarea unui asemenea audit. Pornind de la această premisă au fost analizate aspectele specifice ale evaluării conformităţii sistemului de management al calităţii prin audit.abordare sistemică la nivelul conducerii.implicareapersonalului. în contextul orientării spre abordarea procesuală a activităţilor – orientare promovată de noua ediţie a standardelor ISO 9000 – devine importantă identificarea şi ţinerea sub control a proceselor organizaţiilor. au rezultat o serie de particularităţi ale desfăşurării acestor audituri cu privire la următoarele aspecte: • modalitatea de verificarea a asigurării competenţelor necesare pentru zonele auditate. • ţinerea sub control a documentelor referitoare la sistemul de management al calităţii. în perioada 2000-2002. • verificarea modului de efectuare a auditurilor interne. 44 . • modalitatea de verificare a cerinţelor clientului. Ţinând seama de interesul crescând al organizaţiilor pentru implementarea unui model de sistem de management al calităţii. . ca principiu de bază promovat de noua ediţie a seriei de standarde ISO 9000.

• supravegherea şi adaptarea permanentă a proceselor. stabilirea unor modalităţi de monitorizare a proceselor şi de evaluare a eficacităţii acestora. • îmbunătăţirea continuă a acestor procese. astfel încât să fie satisfăcute cerinţele definite ale standardului ISO 9001:2000. 45 .care să permită: • identificarea şi documentarea proceselor. propunându-se un mod specific de structurare a unui asemenea plan şi definirea unor responsabilităţi referitoare la aceste activităţi.Din aceste considerente cercetarea efectuată a urmărit stabilirea unei metodologii de identificare şi de îmbunătăţire a proceselor organizaţiilor . care permite documentarea şi asigurarea vizibilităţii configuraţiei produselor din domeniul tehnologiei berii pentru fiecare din etapele ciclului vieţii acestora. în continuare. Analizând efectele obţinute prin implementarea sistemului de management al calităţii conform cu standardul menţionat. Pe de altă parte. considerăm că rezultatele cercetării întreprinse referitoare la proiectarea şi implementarea unui sistem de management al calităţii şi la evaluarea efectelor obţinute în cazul organizaţiilor din domeniul bauturilor pot fi valorificate şi în alte domenii de activitate. Pentru organizaţiile în cauză au fost apoi definite şi documentate categoriile de procese. Pentru ţinerea sub control a proceselor s-a propus apelarea la managementul configuraţiei. a rezultat modificarea structurii costurilor referitoarela calitate. costurilede prevenire având. În cazul celor două organizaţii menţionate. Un accent mai mare s-a pus pe necesitatea planificării activităţilor de management al configuraţiei. definirea succesiunii şi interacţiunii proceselor precum şi a documentelor necesare pentru ţinerea sub control a acestora. în sensul creşterii semnificative a ponderii costurilor de evaluare. o pondere redusă. procesele au fost definite luând în considerare următoarele trei aspecte: stabilirea unor obiective măsurabile referitoare la calitate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful