km .

.. l\,iIihailescu, UU~UIIC"". Marea Weddell se

punctulcel mal sudic al r.;..~ ... • .. ·rui'Atlantie,la~an:nul iLFAici<yie~uiese ',6 animale, dintre: care

. toea (ease'scufunda ja 500.m)lili pestelecioc, cantarelilte25 kg Iili are '_"'._;"_1- iacolor.

rigore Diaconu, Tul-

i;eia:,~[Je~?ertul se aflain

eentrar-esnca (MongoliaGhinaj: Este localizat la 0 alti-

, tudine medie de 900-::-1100 m .. Acopera un tinlJt pe aproximativ 3 rnllloane kmp ~i. este eel rnaltntlns de~er:t din zona Yemperata. Variatiile de temperatura sunt foarte mari: vara

+45'C, iarna -40'C.

In- numarul 2 (februarie 1998) al revistei noastre, am

c. prezentat lnventia inqinerului ... QeQrgiea Lupchian, Aparat , pehtrUdeinonstrarea misceti; derbtafie!?i de revo/utie a planetelor .: Am aflat eu bucutie . ea aeest aparat a fost avizat de Mi'nisterurEducatiei Nationale ~il:(fQst indus inCat~logul ell.

;inijloape .• de invafamant, la pbzitia rir. 96 .. Autorul a: aeordat 6 licentaexclusiva Societati Ccmerclale ROMAN SA-Bra~.<)v, peritruprodueere:a-$i cbrnereialii~f~a<:lcest~t aparatca)'e poate fiutllizat, cu. bune rezultate, In procesul de

.predareTnvatara.ia cunos-

, tihtelor"de.,astronorrife. '.

", A "'~-f. ',.".: :~ : .~. "

,,-,.,'>

[: .' , '~'.~ ,@~r:Brf.~S ~itperinagqzin ' ~l~~~_

Biserica din Borzesti

Lumile uitate

Geografi,rom~ni

Muzeul figurildr

, -.: ;~~~,-~( - . ,

,,;.';,~~~)ft"":~~~~~':!~~i!a~~~~t~~i7:t~~

. ~pe Pam'ant, continua sa fie un (.Jenomencontroversat, a carul expll'. ;'caJie ~tiinJifica a ramas, deocamdata,

,'Ii. nivelul ipotezelor. De fapt.rprincl·p.alE!le intrellari fara raspunsurl precise se refera la extinderea sa ~i la perioada in care s-a produs. Dar, chiar daca cercetarlle moderne vor llmpezl aceasta enigma,mitul despre Area lui

~:, Noe varamane,intotdeauna, un capitol ~f'%.ge, r~terin.lain lstorla religiilor.

:~;:'.<~"

, GamenU auvizul Soarele numaid.upipolop

GeQfizicianul Riem consi,deri3_'d3,potopul a 'fost .,uo' .' 'fenomeriunic, -care'a lovit Ihtreg "Pam§.ntuL EI porneste deta

presLipunerea ca; inainte de potop, planeta ,noastra era lnconjurata de un strat gros ?i permanent de nori, a?a cum se intampla astazl cu Venus. De pe Parnant se evapora 0 cantitate mai mare de apa cecat cea care

,cildea sub forma de ploaie. , Aceastapana in momentul in care; in urma raclrll.proqresive a Globului,imensa rnasa de nori s-acohdensat.vtranstormanduse in. averse nesfarsite. Ele au <':putut>Qtlra,luni dezile, fara sa

':': piarda din intensitate. Abia cupa

aceasta catastrota oamenii au cunoscut Soarele, ,Luna ?i curcubeul, ascunse pana atunci depatura groasa de nori.

Punctele slabe ale acestei ipoteze tin <Indeosebi de dorneruulqeoloqle! Lipsesc, in primul rand, urmele eroziunii pe caretrebuia sa :o. lase apa asupra rnaslvelor muntoase. In al doilea rand,existenta unui climat cald, egal ?i constant pe intreg Globul, este neveroslmlla, fiind.lncontradictie cu existenta,

, net dovadita, a unortaze glaciareo Ina' treilearand, ipoteza de mal sus nu explica de ce Egiptul ?i altereqlun' Intinsedin Africa, nu au fost atinse.de catastrota.

. ,

Diluviulbiblic

un fenomen local

-

Un excelent cunoscator al Mesopotamiei, Sir William Willex a em is 0 alta ipoteza interesanta in, legatura cu

potopul biblic. Dupa parerea lui, Eufratul ar fiinundat intreaga campie sltuata in aval. Aici n-au rnai existafsupravietuitort. Noe, ,,';care nutreamaide mutt lndoleli '%':;asupraxezisten\ei diqului, ba ,; ~'chiar prevazuse dezastrulsl-ar

"·ficpn9t.r~it 0 arca0, •. reusind sa' pa(aseasca regiunea'iinpreuna

, cufamilia?i cu animalele sale domestice. Dus de valuri, el a ' "ajuns in locul unde Eufratul se

. 41$ ATLAS Supermagazin

apropie cel mal mult de Tigru. Apoi apele scazand, nava a esuat pe 0 mica tnalttme, nurnita Ararat, carenu are nici o legatura cu muntele din Armenia ce ?i-a primit numele (acelasi) mult mai tarzlu.

Dupa cum se poate vedea, aceasta lpoteza are un iz.llterar, de sciencetiction. Nu 'este exclusca ea sa ii fost lnspirata de UfH.J1 dintrecele mal vechi texte,literare cunoscute in istorie. EI a fost descoperit in anu11872, pe locul tostului ora? Niniv~, ?i Se)~l1re ca a.inspirat

chiar povestea biblica a potopului.Textul atost redactat

'in jurul anului 600 LCh., asadar, la circa doua milenii dupa legendele babiloniene, asiriene ?i akkadiene despre potop.

Este vorba despre epopeeal. Ghilqarnes, care ni-I descriepe

"erou ascultand de la bunicul sau, Utnaplshti, povestea despre potopul caruia acesta i-a supravietuit.

Cioenind PaminlUlj 0 cometi a ,provocal potopul

Asadar.vpotopul lui Noe a probabil, sud-estul Pacificului.ln

existat? A.9a' scar parea dupa . aceste 'locurl' s-au descoperit

cele susnnute de.catre protesons bucatiro1unJfte de roca topita,

Alexander Totlmann side sotia sticloasa; fapt care indica cioc- .

sa, dr. Edith Kristiana Tollman, nirea planetei cu un corp cosmic.

arnandoi geologi la Universitatea Dupa studierea-miturilor, ei

din Viena. Ei considera ca aflrrna ca au gasit dovezi care

potopul a avut locin luna fac referiri la viituri uriasecars

septembrie acum 9.545 de ani. au patruns adanc in mteriorul

Atunci catastrofa a fost produsa continentelor, ajung~nd pan_

de ciocnirea Parnantului GU 0 zone Ie muntoase, Pot0pul~",

corneta ce avea un diametru de cuprins nu numai masele de

mai multikilometrl. Aceasta s-a apa oceanica; ci ?i materia

stararnatlnsapte partlrna' mari lichida din corneta tnsasl,

sl numeroasealtele mai mici. Punetul de vedere al celordoi

Fragmentele cazute in ocean au cercetatori-vienezinu este total

adus haosul sl moartea pe acceptat.rnu] speciali?ti afirmand .

Pamant, Cei-doi speclallsti au ca nu exista suticiente dovezi. •

ajuns la aceasta concluzie dupa Extins pe intreg Globul, sau

ce au conspectat peste 80.000 numai in Mesopotamia, potopul

dearticole ?i carti in 72 de limbi. a existat. De altfel etnologii ne

Ipoteza lor se bazeaza pe cerce- a\re'rtizeaza ca veohile mituri nu

tarea geologica a urrnelor unui trebuieihterpretatead litteram.

fenomen asernanator=-lmpactul Cuatatrnaimult, cu cat eveni-

unui obiect Cosmic cu Peninsula mente assmanatoare pot9R!1lui

Yukatan din Mexic - care s-a din Biblie se repeta de mai

produs cu 65 de milioane de ani multe of in fiecare secol, aproa-

in urma, Ei considera ca cele pe pretutindeni pe.Parnant. De

9aptefragmente ale cometei au la potopul bliblic~ ornenlreaa

lovit: sud-estul Australiei, Marea ,.fost supusa la . vreo 200 de Chineide Sud, vestul Oceanului' catastrofe la fel de curnplitesi

lndlansudul sipartea centralaa uneori chiar maigraye. '

A!Ici.nticului de' Sud, estul ?i, • Ion K1ANTA

I ..... :I:i

epoca Romei papale,

sculpturile Columnei. .

. A:;;a cum sastie, Columna a avut ca scop principal glorificarea' victoriilor

"'Iui Tralan ' asupra dactlor, prada de razboi slujind .. la acoperirea cheltuielilor necesare Infaptuirii acestui protect urbanistic, Absolut oriqinala a test solutia, care, nu $i:a avut pana atunci nici . ~nprecedent; .qe,H «po-

,\t!3sti» razboiulpe.o banda continua, care \Qfa:;;oar.? /lruhchiul Colurnnel, sU,b.

forma unei.spiraleplJ. 0. lungime de 200 demetri ..

. Reliefulsculpturilbr'~u" este prea accentuat 9i qe9i nu deforrneaza linia arhitec- . tonica a trunchlului c010a~' nei, iar ceea ce figurile pietd In volum este amplu Gom-' pensat de ceea ce ca:;;tiga printr-un etect pictu ral, Acest efect a fost obtinut trasand 0 linie de contur fi.: gurilor, care astfel ie:;;eau

Cunoscutul arhitect lucru. Chiar daca ar fi mai mult Tn evidenta, Era un ar-

Rar;lucc:io Biancn: Bandinell,i nurnerosi, Columna' lui .. tificiu tehnic nernaifolosit

.I:;;i exprima Hde.s'eoriregrec Traiari nu ar putea dobandi,", pana atunci In lucrarile tul: «Din pacats, riu S-a din pacate.: 0 notorietate artistice cu caracter oficial.

staruit Indeajuns 'asupra comparabila cu cea a Statice sau In miscare,

unui tapt indiscutabil, :;;i '. statuilorln rnarmura ale lui figurile care Impodobesc

anume ca acela care- a- Fidias pentru un motiv de Columna se disting prin

sculptat Columna lui Traian ordin practic: de jos, impresia extraordinara de

a fost unul dintre cei mai Columna se vede mai greu. enerqie pe care 0 deqaja,

mari artisti ai tuturor Columna mascara 40 Personajele exprtrna . CD

. timpurilor». $i adauqa: «Ma de metri, exact cat a avut 0 vigoare suferintele cumplite

asociez tntru totul opiniei lui parte a colinei Quirinale, ale razboiului, Un alt ele-

Stendhal: "Numai sculptu- . care a trebuit sa fie retezata.ment nou, ce nu mai fusese ,

rile Partenonului Intree In pentru a se realiza proiectul Ioloslt pil,na atunei, II cons-

frurnusete pe cele. ale urbenistic al lui Trsien.; tituie taptui ea figurile sOI-"

Columnei lui Traian"». lntr- Columna a fost asezata In datllor romani sunt pline de

adevar, asa stau lucrurile. mijlocul unui for. In apro- Incredere, stirna si dragoste

~pozanta Cale a Forurilor piere s-au ridicat 0 baz_ilica, . fata de cornandantli lor.

" 41periale din Roma veche, :;;i doua biotlotecl, dela fe~' " Dar noutatea majora a-

IIitre . Plata . Venetiei:;;i restrele carora puteau fi ad" ,dusa de aceasta opera dear-

Colisseurn, este strajuita de mirate sculpturile cucars ta este respectul pentru vitec

o capodopera a sculpturii era Impodobita. De la aces-jiB.:;;i dernnitatea celui Invins.

rornane antice. Prea putini te ferestre, artisti taimosi ali sunt cei care stiu acestcoplat, In evul mediu si 111

.Cristian MARCuLESCU+

'.;

Sun City a fost creat.de la zero", lntr-o zona ini\ial fbarte arida,

- , snuata la circa 150 km nord-

vest de capitala Republicii Sud Africane, p'(etoria;9iIn apropier~d~ rezerva\ia naturala Pilannesberg,foloslta>intens pentru safari.Staliunea,aquGe,'prin fantezie, func\ionalitaie I?i ... pre\uri,'cu Monte Carlo, Acapulcosau Las Vegas;

'afost conceputa 9i realizata acolo unde se presupune ca ar fi exlstat canova 0 civilizatie avansata, locul fiindnumit "Lost diy".ln. fundal sepoateobserva palatul-hotel, ,ale c~n.ii,turnuri domina lntre,aga vale In care amenajarile furls- , tic~, de agrernent siCOhJerciale se inte-

-greaZa Perfect reli~fului m[mtos prsexistent9i spa\iilor verzt ~reafe de om,

Poate ca va maLaminti\i peisajul rupt pares din paradis care a constituit fundalul spectacolului "Miss World '95", transmis si de TeleviziuneaBornana. Cine oare'n-ar fi dorit sasa aflemacar

- pentru 0 clipa In palatul-hotel de un lux superfluu, sa urceln King Tower _: cel mai lnalt dintre cele cinci turnuri - de undepanorama asupra lniregului ansamblu nalural-edfitar Ii se dszvaluie pana dincolo de dealurile lmpacturite 9i de frumosullac deasupra carua zboara deltaplane; pe apele sale se desfal?oara tot felul de sportuii naunce: Cazinourile ultrarnoderne I?i 18. fel de elegante, barurile, restaurantele 9ishcipurile cu suveniruri ar putea sa lntereseze mai pu\in pe un calatorlndr~gostit de natura,

In schimb, orice lubitor de mare 9i de lnot s-ararunca In valurile piscineicu apa de mare sicu valuri a1j>ijderea, sau ar admlra cascadele create artificial, fara sa se tradeze lnsa artificiul, 9i chiar ar calatori, d,in placere 1j>i curlozitate, cu un fel de tran-iva.i suspendat, fata conducator si pe gratis, cale de 1,5 kilome'tri de ia lntrarea prlnclpala. De acolo lncepi s~ plate9ti pentru a VIZ ita acest centru monden, dar 9i modern 9i realizat cu gust

Cui nu l-ar placea.sa se plimbe pe peluzele lngrijite mai Dine oecat cele din parcurile londonezesau sa stea tolanit - asa cum am facut eutimp de cateva ore-- pe marginea lacului, pentru a urman cum mii de pasari albe

fac roata ln jurul urlui copac de pe 0 insuli\a.

Poate cel mal exciting moment pe care orice turist line sa-l tralasca (I?i au l-am traiC!ire9tei) este 9ferit de podul lncadratde,sculpturi - de ani,rhaie , specificeAfriCii; lafiecare oraiixa (mie rnl s-a lntamplat laora14) un vl,llcan, ,nelndoielniGtot 'artificial, lncepea .scoate" fUrTI9izgomote infernale, bubuiturile determinand zdruncinarea realaapodulpi; copiii sunt singurii care reac\ionea:za "firesc" la acest tenornen, urland 9i \ipand de mama fopuiui ... Daca mai dispui de 5 dolari, la sfar.9itul

, acestei experiente pOli vitita 9iferma

de crocodili de peste drum. ' '

• C. Chifane DRiGU-?,ANI

Stiati ca ... Stiati ca ... Stiati ca ... Stiati ca ... i~

" " " "

a In Mongolia ceaiul se vinde sub .. forma unor brichete presate, cu ' aspectul si rnartmea unei cararnizi. Mongolul sparge. cu un toporas 0 bucata, dupa nec,esitati, ~i o arunca In vasul cu apa clocotita.tcaci pe acolo ceaiul nu se fierbe .Ia.Ibrlc"; ci .Ia.ceaun". Pentru aroma, seadauqa si 0 bucatica de seu de oaie. Zahar nu se pune.

, , a La DOsseiqorf JGemliinia), copiii .,' lrwatasafacaluhlbe sl sa umble ' 'pe 'palrrle cu capuf_1n-,]os,.:datid mici ;'reprezentantii" - tn' tata · .. yeci~il.or, i\lt cunosc'~tllor,careTi Jaspfatesc cu bani .. sau d'ulciuri, ca P.e colindatori] d~I,a no i.'

Un sculptor local' a imortalizaf.Tn' bronz aceastatradlfle iarlucrarea este expusifih gel'ltrLlI orasulul. .

a Bazarul din .. Istanbul, numit Kapalacearsi, care adaposteste sute de mici pravalioare cu cele rnai diverse. rnarturi, pe' 0 supratata de circa 200 mii mp, este cel mai mare bazar acoperit din lume. EI a fost construit in '1461, din ordinul lUI

Mohamed cuce- . ritorul, tntr-o zona .care, Inca de sscoI~; era un important .vad comercial.

• Ale:xandru' ,NACEV-' BADESO;:,

F otografiez ultimul asfintit de soare din emisfera nordica.

Dis 'de dimineata urc In cabina de cornanda. . Inca putin 9i yom trece Ecuatorul. Mai avem trei mile. La ora 7.46 trecem

in emisfera sudica;" .' Pe ecranul verzui

al aparatului care. tnreqistreaza datele transmise prin satelit, citesc coordonatele: 00002.3'S 9i 11°11.5'V. Viteza navel este de 13,1 mile manns/ora. Vaporul alunsoa U90r ca o lebat;la pe oeeanul asemanatonunul lac im,ens.Viteza navei a scazut di.h cauza

cre9terii vitezel curentilor . de apa, care Yin din sud 9i a crestsrli temperaturii

(irA sala motoarelor. Dupa sa de pranz In cepe remonia trecerf Ecuatorului. Un cantec .

..... prelung decocos si, la . - . un semn-al capitanuluir apare zeul Nspfun cu t6ata suita, In aplauzete r . aslstenter, Ma grabesc

. sa-rni gasesc un loc

,; pentru a surprinde pe pellcula secvente cat

mai multe. Camera video nu functioneaza din cauza umiditatii din atmosfera. Ma rezum la cateva cadre luate cu aparatele foto.

A tnceput botezul , eceanululpsntru cei ::;Ci:,"eare tree prima data 1",,1 Ecuatorul. Lista

\';"'~' neinitiatilor este destul

de lunga. La prora . urcarn pe rand treptele ~ podiumul unde se '"'"'~",suita zeului Neptun. !"mi vine.si mie randul,

Imi audnumele rostit In cor: Din asistsnta, doi dracusori, exotic costurnati 9i pictatl pe trup si pe tata, yin sa ma . . ia de la babord. Ma salta de.br?~e rapid rna urea

. pepopium, apoi trec prin mana tnedicului (chlpurlle, esti consultat lnainte de botez), timp in care, In chiotele suitei

zeului, mi se aplica 0 9tampila mare pe fund 9i sunt aruncat, p,lonjand din aer, 1(1 bazin. les fa suprafala9i rni se da

sa beau Q licoare de culoars rosle, chiar din mana lui Neptun, oevenlnd astfel.om

al rnanlor. A9a am cunoscut. direct pe

proprla-mi piele, acest .-.c obicei al tuturor rriarinarilor de pe .

BOTEZUL OCEA •• LUI

"

Il.a. fmfClfal1C--efreal Sal C!lIm1'if-Clfl e.)€pedi~ffe fa Alltfafreti~a~ e.)€pI1Grat'clJI!IlI'11

ifCl)Aii'8m 'TJlieClfd'GI!'f1.Ile!!l~i!a Ilte)oa Q:felliit (if) sealDa de; paglmi di'1!II j~l1Il!lifaflll~ sal!J', a €allQ'II' Pl!lb'llfCl:'all'e,)fllfe~pw;fa llli11l!11l!flDa"llIi~ tlleCl:'llIi~allllettils.t'eii,,(if) c~lltfrI!ll1liJj(j11,; IllfsQli'lifC!lm}o~.a"Stitem 11m d'lIllff:1itw:I' S'8ll1l SPIIE!! c01lf,ti'fitem'it'tI E .aJ'b.,

planeta, 'care a Inveselit sl a schimbat pentru cateva ore. 9i viata depe vaporul nostru.

Suntem singuri. Noi sl vaporul. De cateva zile nu am mai zarit nici 0 alta nava, nici un peste zburator, nici un delfin. Sa fie oare asta oorinta omului, ca prin poluare excesiva sa ramana singur pe Pam ant?

. : Este 0 zi senlna, , Numaila asfintit nod grei se ridica pe bolta cereasca. Urrnatoarea dirnlneatane Intampina cu un cer tnchls, plumburiu. Ourentil sunt mai reci, de9i temperatura aerului

. continua sa. ramana

'in fur de2TC, . Temperaturaapei .a urcatla +28°C. Pana la .. Ecuator am parcurs . 5377,6 mile; aproape 10.000 km. Depaslrn meridianul 0 si connnuarn drumul spre sud, trecand ta 34 mile de Insula Sf. 'Elena, unde 9i-a trait ultimele

zile Napoleon ..,

Bonaparte. Datele

. primite prin satelit.cu privire la existenta .cicloanelor, care produc . furtuni nebanuite, nu arata schirnbari importante ale presiunii

"barometrice. Harta:

. s sinoptica, lntocmita dupa

aceste date, ne arata ca ne vorn bucura, incontlnuare, de un ocean cat de cat linlstit, Dar temperaturile Incep sa scadaCurentll reci fac ca forfota din jurul bazinului In care am primitbotezul Ecuatorului sa nu mai existeUneori am irnpresla cama aflu singur pe acest vapor. Cei din cercetare fie ca citesc in cabine, fie ca lucreaza In laboratoare. Cei din echipaj 19i fac In liniste munca. Nu-i auzi, nu-l vezi, nu se vocifereaza. Exista 0 dlsclplina a vaporului pe care 0 rsspecti, desi nu 1,-0 impune nimeni. La 0 mica pauzan vezi pe tof

. ,.privim;l C.ll rnlrare

'.: oceariul, parca nu l-ar fi

, vazut,r:liciodata atat de frumos. Unpescarus solitar planeaza A deasupra vasului. II tnconloara de cateva.ori, cautand un adapost, apoi 19i urrneaza drumul. Este de rnarlmea aceleiasl pasar! de la Marea Neaqra, alb, cu penaj flegro pe aripi 9i pe.spate.Numa,i ca.se

,g~se9te at~t de departs" de uscat, la sute'da mile .

. 'Pe9tiizburatori sar In .grupuri nurneroase In' 'fala vaporUlui, planand .. inaer pe 0 anurnita

-:,:,

distanla, cuaripile .

lor stravezii.' Sunt singurelefiirile care ne fac sa credemca nu navlqarn pe un ocean pustiu, lipsit de viata, Curand intrarn ..

lntr-o zona unde acesti pesti traseazalinii imaginare, zburand

la unrnetru deasupra oceanului, pentru aevlta lacomia~rapitorilor . ascunsl In a,pa.

CeruLse tnoureaza. o cea\a deasa 9i apoi 0 ploaie torentlala leaga ciudat cerul de ocean. Dupa rriicul dejun, obalenanesaluta, inotand maiestuos, tiberasi stapana peA Intreagasuprafala.lli da, . sentill'l:entliJlca lumea apelor.este atat .

. deprin)itoare. [jin,cauza vanariiil'ltensiVe, . balenele sunfacum

atat oe rare, fncat par . ni9t~'fiinlemonumer;Jtale, pribege prnfume;

greu sa-9irriai

gaseasca vreun loc.

o cupola de nori negri:'albasttui continua

.. saacopere ceruL La orlzont Ofa9ie de senin este 1.8minati:'\ fee ric de razeleLunii, carese strecoara spre. mare, ecollnd stratul de nori. Am siJ#tit]:lIJcurle In sutlets descoperind aceastafran,turac din

. pejsa:jl!lpeJe~t,.; prevestitb.§Irep¢vr.eme. frump?sa;;An:fl;lrgliJla,~ Venit Re{lea9teptate.

Vasul~:e()pre~tE,l. Pe .. , punlisejngrar;pa~esc\ pes~<)rii~~A:J?l[iflq:!umini!e' de langa·'bprd.9rle ." Indreapta,spremar.~;. '

. La acest izvor de! lumina

apar calmarii. .

Sunt toarte.apreciaf de eel care pretera . mancarurile alese,

.: Testarn lnstalafia pecare.ovomutillza , ..

in cercetarile ". . ..

ocea,nogr{lfice. Ests.', . pre)ia;zl!!ta"cu·l.I~ llib10u ,., electric"'aePode'j;;i,·;·,.

~: a:ctionamini$c~reaunui ~tambur mare p~care' e., ~ Infa$uratunca,bfli de

~ ole I. CI,l el 99boramspre

f6 fundul oceanului 0

~ baterie sofistlcata, pana .B la 540Qmetri'adancime, ~ cifra cornunlcata de -,

catrs laboratorul de . batlrnetrlei-dotat cu un: batirnetru sl.alte aparate pentru rnasurarea adil,ncimijoceanului .. Astfel secompteteaza lipsurile din Martile exlstents.pe Il')tregul traseu al expediliei noastr.e. Micile nerequf In functionarea . tamburului se rernediaza pe toe: Bateria coboara In condiW normale ..

Pe calculator se lnreqistreaza datele transmise prin cablul coboratontemperatura, electroconductibi'ltatea, numanilde deterrninari.

Intre timp, recolta de . c'almari a sporlt. Cu ochii patrunzatori prlntre tentaculele rnusculoase, care-i servesc la pipait,

la apucatprada sl uneori. la deplasare, calrnarii au o construotie .curioasa. Cu Infali9area pecare 0 au -ca,pul plin de tentaclile,corpullung 9i . neted-plln desanqe ~ nu as putea sa-i. rnananc, cu toateca sunt servltl sl cautati atat de mult In restaurantele din Africa deSud,

Ceea ce ma atrage ar fi doar coada, care pare mai dornestica,

Noaptea.Iaora 4 9i 4 mlnute.trecem Tropicul de Sud. Oceanul' este deosebit dealbastrucu valuri argintii. Ceruleste.

. sentnsi tnalt

In stanga noastra apare coasta Namibisi. (Continuare

in numiuu! viitor)

• lng. Thiodor NEGOff A

I

a escaladat Varful Uciga, (Nanga 'Parbat ...,... 8125,m) din Munlli Hima~laya,' tQmerarOI

.~dpinlist Mihai 'C'ioroianu

a patt1i(:ipat,

in vara aeestul a:n; 'a 0 noui expedilie ee ~i~a p,ropus cuperiirea ',unui~no.ptimar:

Varful

,':'" ,

. GasherbruIM n '(I~035 metri),. din Ma,$;ivul

. ·,Kara:ku:msau

Karakorunt Raslp~~nzand eLI amabiUtate '.

lnvltalleire\1iistei Atlas,

, SupertQtl'gazirl, alpirli$tul roman ~i, poveste$te aventura acesteri indr~2nete·

·····ascen'siuni.

istoriacuceririii optm'iarilorare In Ibme o semnificatie deosebita. Lupta cu acestiqlqant' nua urmarit niclcand vreun interes material, singura dorinta a alpinistilorfiind aceea de a dovedi ca pot atinge cele mai Inalte culmi de pe supratata Parnantului,

Din nefericlre, In tara noastra alpinismul de mare altitudine s-a impus grl'lu. $i In prezent alpini!?tii romani se contrunta cu 0 rnultirne ne.diticultaf la care se adauqa men, . tahtatllernvechlte ale

. unor oameni de care depinde particlparea lor la 0 expeditie irnportanta, ca $i hpsa unei-leqislatil adecvate,

Gasherbrum " (8035 m) a fest cucerit

pentru prima oara In .1956 de catre 0 expeditie austriaca.

" Varful se afla la capatul ghetarului Boltoro, care se continua cu un alt ghetar, Gasherbrum sud, pana la altitudinea de 6000 m.

Drumul urmat de Expediiie "ConceptL'ro' - Himalaya 1.998" a test acela Jolosit'tn

1892 de Martin' Conway, care a

explorat Ghetarul

Boltoro si a dat numele de Concordia

contluentei marelui ghetat'cu Ghetarul Godwin Auster.' Am' trecut prin locurideja consacrate ca Ascole, Paju,Urducos, Govo "

si Concordia, tabara de baza=- unde se opresc sa innopteze . majoritatea expeditillor

oare vin In ·Karakor~m. Tab8.ra debaza, situata la altltudinea de 5000' m, estepunctulunde

. ne-am despartit de porteri (caraus: care

due baqajele alpinistllor, transportand cats .25 kg fiecare). Expeditia a fost internationala, din ea facand parte un roman, doi ltalienl !?i patru .. arnerlcanl. Eu arT) avut . ca partener de drum un italian, Angelo' . Giovanetti, cu care am $iajuns pevarf

Premiere formidabile au permis ascensiunea giganlilor In conditii" aproape imposlbile, urcarea facandu-se In stil alpin.fara baqaje, fara oxigen _$i, In mare parte, In tirnpul noptii.

. Diferente mari de altitudine se strabat acum In intervale orare

care d~pa$~Sc .~" imaqinatia. InHimala,{..L";,h

tnsa, cei care se tncurneta la astfel de~ . ascensiuni sunt ext rem de putini, majoritatea expedi1ii!or optand.pentru unstil clasic.cu.rnulte ' tabere intermediare. Dupa obuna

aciirnatizare (obisnuirea organismului eli aerulraref!at,cu diterentele marl de temperatura 9i

CU presiunea scazuta), ~ noi am ales prima varianta. Am tncercat atingerea varfului.intr-o

· singura zi, Din pacate.: vremea cumplitde rea, Iavorizand demulte ori producereaunor avalanse, ne-a:

Ingreunat fbartemub ascensiunea, In18 ~)!,/ din 22, 'a viscotit . continuu. Varful nu 'este

. .deosebit de tehnic, tnsa

· ninsoarea !iii v~ntul au

· contribuit la efoituri si declzii disperate .

.. ' In 26 iulie,la ,ora1Q, .

c. am ajuns pe creasta, -: pupa un urcuscare a,.durat,pe ultimii1600 111;

· 12 ore, In majoritatea tirnpului mergand noaptea.pe fuituria: 11'('

· pcitruore am ajuns .Inapoi,'de unde am pleeatln totacest Interval nu amrnancat nimic, 'am oaut un iitru

· de apa.s: nu amcarat .:'htmic In atara de .aparatul foto $i. steaqul

Homanlei. .

. Aproape d.e.varf'

: ne-am tntalnlt cu ca1i~a.' -japonezi rm~rmati cu .

\>.

AY~"."-:Q·> c ..... ,oa~-.:e.,..i,

ma§ti de oxigen si in$o.li\i de trei porteri de altitudine . • '(fa~~g.ufo.to.grafii); Din' cauza Vi$c,oli:Jlui am fest nevoiti ~i nol sa tacern poze langa [aponezl, Au venit toti sa ne ,!elicite pentru reusita noastra, In Islamabad, Ministerul Turismului l?i presa au cataloqat-o ca cea mai rapida ascensiunea anului,

Nu este prlma-s: nicl ultima de acest fel, tnsa este inca un pas fapUt, care trebuie,c0r:ltin0at In viitor .• Alpinismul romanesc trebuie sa ia amploare, dar e bine sa se renunte la expedltlllernamut, ou multi participanti, saula cele care, de la tnceput, nuau sorti de izbanda, Consider ca si la noi a venit timpul ca cei care vor

. au reusltsl traversarea unuia dintre cei mai marl ,ghetari allurnii - Ghetarul Balto.ro..,

'. GASHERBRUM II, avand tnaltlmoade .8035'111, atost cucerit pentru prima oara la 7 tulle 1959 de catrs 0. echipa fermata din Fritz Moravec, Seep L<;IrGh sl Hans' Willepart: Pe 0. vreme sWPerQa/ei .au stat In vart timp de oora, lucru

foarterar Int~mplat In Himalaya.' -, .

in fotograflp din stanga, Tebiir« 3, de pe Hidden Peak, in 19J6, In imsgine« de jos se vede. Concordia, . reprezentsnd contluenta Ghetarului Beltorocu

Ghetarul Godwin.Auster.· , .

• HIDDEN P·EAK. Cu eel 8.068 metri ai sai domina rnasfvulGasherbrurn (Muntele .Stralucitor), numindu-se si Gasherbrum I. A Iost cucerit la 5 iulle 19~8 de '0. echlpa americana, prin Peter Schoenlnqsi Andrew J. Kauffmann, dopa una dintre cele mai scurte expeditii=- numai doua luni. a alta sinqulara expenenta In istoria cuceririi optrnlarilor a tost ca lncele doua luni americanii

~faca lucruri deo.sebit~··'

, alpinism sa-§i stranga . , randurue §i sa priveascain'

viitor, Pentru rsalizarea' acestei expeditii au fo.st,;" oarneni care m-au Inteles§i

m-au ajutat Peate nu Vo.i reuslnlciooata sa Ie, mutlUmesc cu adevarat, ins a sufteteste sunt satisfacut ca, de fiecare data, am tacut tot ceea ce a fost omeneste .

,po§ibWpentrya realiza ceea : ce'riii-ampfcpus. La anul,

. dqca voistranqs tondurile

neGesare,voi Iricerca escaladarea-varfului K2 (8€l11m), ;alc:fo.ilea varf ca Inal!ime dirilurne,

.Ih iama,r;ni-am' propus sa"iajut,§ipErtineri,/ o.rganizandqat,ev8§90lide 'initiere 'in alpinism, prin ~intermediuIFi:jderatiei dil

. Alpinism si i;scalada .c:"

'-.,_' . "-:-_-: t .. -,: .,

II Mihai CIOROIANV

V~ ulcan activ din sud-vestul Insulei de Nord (No~a Zselanda), nu de?~rt~ de larmulg.()lfului., Plenty, Tarawera are maltlmea de 1.111 m. Este constituit din roci bazaltice !?i andezitice, In apropierea lui se aM mai multe lacuri alimentatede numeroase izvoare termale: Rotorua(cLi un velum-de 83 krn''), Totoiti, Rotoehu, Okataina. Cand J. Oook; In anul 1770, a ajuns pe aceste meleaguri, a vazut cum ba§tina!?ii introduceau cosurile cu legume !?i zarzavaturi in izvoarele termale pentru a Ie fierbe,'iar pe pam.antul fierbinte din jurul lor, frigeau carneasi pestele .. , C,

Una din puternlcele eruptii: ale Vulcanului Tarawera a avut.Ioc In ahul 1886,fiind descrlsa de austriacul Andreas Reischeck.Ou eateva Iimi inainte s-a putut observa 0. activitate mal puterniCaa' 'I gheizerelo.r sla vulcanllor din apropiere. La .10 iunie, la 3 dlrnlneata, s-au auzlt.pana la odistanta dl'! 240 km de locul erYPliei, detunaturiie puternice care§unau . ca njste salvede artilerie.S-a crezut ca erau sernnale de alarma ale Linui vapor avariat In Canalul Rangisoto . De pe inaltimea unde ba~tina!?ii aveau oblcelul sa-sl inqroape mo.rtii;' au-tnceput sa Iasa' vapoi-i,.nori de cenu!?a (pana.la14 kmlnalfime), bolovani. S-a evaluat ca.materialul expulzat de vulcan, asternut pe ° suprafatade 15.850km2, uneori cu ° gro.sime de 10m, a fost de cel Pljlin 1.270milioane,dem3.Eruptiq"care a durat 24 de eire, a schimbat tata lotului. Pe Ic~nga.o. mare tlsura.a reaparut i?i Lacul Rotome, care trialntea eruptlei dlsparuse ca p~in mlnuns .

';'IIIon MANTA

I 'I

II TLA$-?up~agazjti" 9

Tara anotimpurilor , pe verlicalii (VIII)

,ocre:;;terea animalelor (ovlne, QapiinE?,~c~b~!ine,. asini, porcine;): ,lnsulaMaltaest~. oescala: . tn. qrlirpylopasari,IQr Tigratoare

. din EUJ9PSi spre.Afrjca(p.orumc b.ei;.~Q~~~~"r.~ngynel~) ..

" ~ ..... :.,:." -":- ',' ,'.' ,,-_' >-':':'''~'-' .-' , - .... , ..

'Din totalullocuitorilor:·i 373.600--90°10 I ocu i'esc· til im~0la prinCJppla (50% numailn l,.a Valletta). Industria este relativ. diversificata, remar6~ndu~se repara~iilede vapoare.Jndustria allmentara, textila, usoara, AgriCultura.arebcontdbufi,e rnodesta la.economla tariL,

. In Malta,caile rutiereau 0 lungimetotala de 1302 km, did

"c?re .94%sunt pavates " '

" ' turililtii au posibilitateasa "vacJ~ in capital aVail etta 0 serie , de constructll vechi - palate, "fbrtificatii, biserici - semne ale prezentei cavalerilor ioanitida nn,rrl_"c:>U NE)Qetatll;3, .' Malta; Mdina, vechea capltala a Maltei; este domlnataue Catedrala Sfantul Palll(se,~ colele XVII-XVIII). CatedralaLa Mosta are .0 impresionanta cupola care, prin dimensiune, ocupa Tocul ial. patrulea in Europa. Tot in Insula Malta pot fivizitate pesterile Ghar Dalarn, CU urma ale faunei pleistocene .

. tinea opt .

mp In care trecatorii erau stropif cu apa colorata si cu 0

pudra',ro~iE!: In prezent acest . festival se cestasoara intr-o singLJ'fa: zi; cand este luna plina. 'Tot In martie, uneori In feomarie, este aniversata ziua ,,"" nasterii zeitei Shiva.

In aprille are loc sarbatoarea .Chaitra Dasain", asa numitul .,,,Dasain eel mic", In contrast c'u"Dasain cel mare" care 'are Ioc In 'luna octombrie. La aceste festivaluri sunt sacrificatehumeroase animaie, _In sPecialherbeci, tapi ~i bivoli, In 9instaa zeijei Durga, a carel imagine este purtata pe strazi, lntr-un car mare cu doua roti,

Tot In aprilie, la asa numitul Festival Bisket" care mari~aza Anul Nou dupa calen~~ul nepalez, un enorrn stalp, tmpodobltsi ancorat cu junil puternice, pe un vechi car (ce ne arnlnteste ,de carele de razboi romano), estepUmbat pe strazi.Franghiile laterals , surit agitate puternic pentru ca cei care se urea pe stalp, la fel ca ~f trecatorii, sa alba senzatii , cat mai tari.

hlunamai are loc 0 sarba.itoare GJe'Qsebita pentru nepalezi. Dupa cum se stie, Nepalul

este tara Ineare s-a nascut Buddha, Intr-o familie nobila din Lumbini. A rsnuntat la toate titl,urile nobiliare si la avere ~i a

~"', plecat tntr-un lung pelerinaj, ducand 0 vlata de ascetsl \R1tand 9 noua reliqie,' se •. f'''':..I,cucel mai mare nurnar de

"crea'imciOi?i din lume. .

~~~'~., 'Tn luna rnai Intreg Nepalul ~i~ 'sarMtore9te ziua de nasterea i ~"inarelui ptotet, In aceea~i luna' ." are toe festivitatea "~ato

,'8.ct:lendranath (R09U

,~!)h,en9!an-ath). Exista 9i ~eto (Alb j M?C:hehdranath. Sarbatbarea e§te specifica pentru 'Patan, .una din vechile capitate, ; uqificata In prezent 'cu Kathmqndu'. Aifi,'-WPatan, lntr-o pepiQ,ai;t~:rhaiIUrigade doua luni We pe aili,e~istacelemaicomplexe

t·.~·.· ..... c. erem.'~I)?i .. 9 .... Yf7.·.S. tiv.a. lu.ri .... In.timpul celebrarii JUl. Rato Machen-

.~·dranath ~ u~ persona] mitoloqic ~~~,);;-:-:- .'. imagir:le9; I,ui'e~ni .purtata ~:'Jll'iltr-un car toarte mare, fiind

~.~ .•.. ,';a:tfe~, venerat, ~tat de buddisti, c' cat ~I de hindusi.

~-- ~ ,

f '.Dr. OvidiuBOJOR

~.:

I

Cat de vulrierabile sunt cunostintele l!mane 0 dernonstreaza cel mal bine distrugerea, tntr-o sinqura zi, a celebreiBiblioteci din Ale. xandria cu peste 1600 de ani Inurma.Atunci au disparut In Mcari papirusuri conti nand relatan deosebit de pretioase despre istoria omenirii, acumulate 10 decursulsecolelor anterioare. $i In prezent continua sase, piarda cunostinte de 0 valoare inesti.mabila:,lJ,_manitatea poate.ajunge, astfel;1n,situatiadea~9iuitatrecutul, tapt ce i-ar pune In pericol viitorul; be mulle ori, tnsa, lnforrnatil preti'oases'e "pastreaza In memoria cotectlva ~i satransmit, pe cale orala, din gener<3.tie In generatie.:.· ,

'. Dinrandul celor circa 15.000 de popoare ce centinua sa, traiasc~p~ Pam ant, s-a strans un enorm tezaur de Intelepciune. Unele triburi, considerate In mod'nedrept primitive, si-au lnsusit, lntr-o peribaclalunga de, timp, idei deqseoi,tde valoroase~prin observarea atenta a natlJrir~~ulnvat~nd:9i,r propriil.e lor gte~eli. Dar

'Iumea',tril;lurilor mdarSlsaueste absorb ita de civili:z;a:lialJ'loderna. Pe masura ce ele pier, dispar ~i cuno~tintele lor de neTnlocuit. De pi Ida, aceste poputatii au nascoclt modalitati de a face agricultura In cJe~l?rtt~ra a: recurqe la irigat1i. Ele au reuslt sa obtina prbdus~ oe larga utllitate din padurile tropicale ~i ecuatortale,' fara.? distruqe echilibrul delicat 8.1 naturii. Sau au tnvatat sa naviqheze pe distaNe mari In Pacitlc, utilizand datele, sedimentate In timp, despre curentii maritimi ~i despre pr.opagarea valurllorLlrmasf! . populatulor amintite ,~elin, cuno~t\nte pretioase despre flora ~i fauna ~i tolosesc cu mare succes proprletatile curative ale plantelor. Din pacate 0 mare parte dintre ele 8udisparut deja.Pana acum lumea civilizata a considerat ca are putina lucruri

~

Biserica din Bo.esti

,

bisericii se Trnblna trei stiluri: moldovenesc taspeetu I exterior specltlcvechllor blsericute din' lemn);gotic (ornamentele floralejnpiatra din parteasuperioaraa ferestrelor};bizantin (cele

. patru cupole). Blserlca se rernarca priritr-o reusitaplastica decorativa a tatadei, Trei brauri in caramizt verzi smaltuite lncinq cladirea, tncepand de sub nivelul ferestrelor si pan a deasupra ocnitelor mari, cuprinzand intre ele to ate' celelalte elemente decorative. In interior are doua bolti construite pe sistemul dearce si pandative in stil rnoldoveriesc. Sub masa altarulLii se aM trunchiul stejarului legendar. Probabil locul ales pentru constructe a fost in legatura cu stejarul din Borzesti . Intre anii 1990~1994, biserica a fost supusa unor lucrari de reparatf si consolidare. In octornbrie 1994 s-au aniversat 500 de ani de -la ctitorirea bisericii, ocaziecu care s-a

¥";alea:<Trotu~uIUi esle inaugurat Muzeul de Cultura ~i

, 'presarata. cu zeci de Arta Religioasa, care a sporit

monurnente istorice. valoarea tstorlca ~i artistlca a

,Unul dintre acestea, Biserica lui bisericii. In muzeu, sunt expuse

$tefan eel Mare,din Borzesti, a carti~i obiecte religioase vechi,

fostconstruitin anii1493-1494 de mare valoare, printre care

de catre domnitorul Moldovei ~i "Cazania lui Varlaam" tiparita la

fiul sau Alexandret. Sfantul lasi in1642, "Sfanta Evanghelie"

lacas repreziotaunuldjncele tiparita la Bucuresti In 1682,

mai reusite monumente de arta .Biblia" tiparitala Blaj In 1795,

diri acel timp, catacterizat prin Catapeteasma de. la Biserica

?ilT)plitatea_construc;1i~i,'pastra- Bogdana din ~ 798,alteobiecte

rea"planuluiGlrep,tunghiular, de cult din secolele XVII-XIX

[ipsa turlei ~i preieFJta cata- I. (icoane, mariLJscrise, ve~minte'

petesmei in ziti. Pictura cata- preotesti cu firdin aur ~i argint).

petesmei este origioala.ln 1790

a test Jnsaspalata-deJ;:alugarul III Prof, Maria NlCULA

Nifon Zugravul. Tncbnstruirea Prof. AnCla Orr A

Potrivit unei legende, publicate in anul 1905 in Cafendarul pentru totr romeni', Biseric,\!ldin Borz~~tiCl tost ridicClt~ .d~ ~.tefanceIMare pe varful unui damb, in amintirea unui prleten din' copilarie, Gheorghe, ucls .de tatarl, Intr-un joe de-a razb6iul, acesta era capetenla invin~ilor: Biruitor, m'icul~tefan l-a "pedepsit", legandu-I de 0 creanga a unuinuc batran.Darjoaca le-a fost jntrerupta de I'!avalirea unei ,adevarate hoal'de'tatare~ti. F49ihd spr~:qa_~ele lor, copii l-au lasat -rie'Gtleorghe atarnat de copac __ Tatarii I-au omo'r~t cu sage!ile. in alte legende, in 10_c~1 nucului se vorbes-

. te despre stejarul din Borzestl, Oricum, biserica de aici este una dintre cele mai frumoase ctitorii ale voievodului moldovean .. (Y. BACIU)

12 ~ ATLAS-Su-permagazin

Castelul de la Sintra

.,",' -

La 30km de l.lsabona, pe 0 ' collna ~Iina:de veroeata,seafli~ Siritra/ qciora~elde vacanta, care mea din secolulal XIV-lea s-a bucur~t de"preferinta suveranilor portugbezi. Pitorescul 'peisajului?ial arhitecturii sale a starn it adrniratia tuturor vizitatorilor, printreei rernarcandu-

. se poetul.enqlez Byron, oe a fost irnpresionat In special de Palacio .oerPene, care, din secolul stiecut., iiilcununeaza .unul dintre dealurile ce domina oraselul, Acest castel este rodul unei originaJe initiative a regeluiartist Ferdinand al II-lea, print de Saxa-Coburg-Gotha, care si-a consacrat cea mai mare parte din viata edificarii lui. Descoperlnd cu ,incantare farmecukSiQtrei., In 1838, el a

inaugu~atconstructiacastelului ' pe ruinele un~.i manastiri stravechi pe care, in parte, a restaurat-o. In optica suveranului, castelul trebuia sa evoce, cu mijloacele seeolului al XIX-lea, maretia evului rnediu lusitan ~i revarsarea de tantezle. ce caractsnzeaza arhitectura , claslca iberica, niciodata". ellberata de iestrea ornarnentala mostenita del~: mauri. . Coristructia s-a lncheiatiA, tsss.carjnca din 1853 castelul devenise refugiul preferat ai' regelui, in 1871 stabllindu-se aici definitiv.

. In prezent, muzeul pe car~ adaposteste ocupa un lac cr~~ searna printre atractiile turislice ale Portugaliei.

Vech~a re~edinta de van'! aregilor Portugaliei evoca Evul Mediu

J _ -, '\'~. ,-_"

ai acestuia, sa evogeperso·

natitatea acestui jlusfru geografcare a' puternic -Intr-o viata lntens activa ala 88 de ani- dezvoltareageografiei

Romania, In deceniilede rnijlcc.ale secoice se.incheie. Eltrebuie:sa fie alaturat galeriei defrlJlJt~atntemeietorilor ,geografiei" - - rncderne 70 ~Rorria.nici: SimionME1he,_ijinti,

GeorgeV!3,lsan,Constantin Bratescu.·.·. ;:N~sGutla.BucLire!;>ti, la 19aprilie1896, Nirtiiil~Mihaile$cu'l!;>i va desavar!;>ipregiHirea "Iaifi~eul "fy1~'te"i Basarab=sl laUniversitatea ):lil") Buqufe9fi, unde I!;>i va lua licenta Tndrept , (191. ',;';jitere!;>i filosofie, si In specialitatea

, ie (1914), cu rnentlunea ,;Magna: atlde". Printre dascalf ,sai .s-au aflat cite personalitati aletimpului: .0. I'1ciul, V. Parvan, N. lorga, G. Murnu, S.

;~ehedinii. Edu~ati~ juridic~ i~~ ~rienta! {~ndameotal gandlrea stiintifica. lata. mamma sa: ,;Dac13. mi-ar Ii rarnas' dirr' toata doctrine juridica numai atat ca nu trebuie sa afin:rri nimic tara probe siqure, '!;>i tot ar Tnsemna ca nu am urrnat deqeaba dreptul. ,Ceea ce este necesar Tn justitie este atat de ,irnpe,rativ !;>i tn !;>tiinta si mai ales In relatii1e

sociale.' Pe de alta parte, spiritul istoric l-a test statorniclt de profesorul Vasile Parvan, Oar'Tn,t~ll'lirea cu profesorul Simion Mehedirili,~ste.c.eacare I-a Tndrumatdefinitiv spre campuloe cercetare al geografiei. lata In d$sc~iereal~iV. MiMilescu, In pasionanta, "ferrriecatoarea sa lucrars memorialistica Vrumu/ meU.in geografie (Bucuresti, 1970), .dln care am dat 9i citatul de mai sus, mcimentul prime! lntalnlrl cu rnaestrul sau: :C§:nd am patruns In sala de rjos a Universitatiivechl unde urma saaudlez

.nma leqie de geografie, rna asteptarn sa . Ii~),.fd a tabla neaora !;>i la ea a persoana ,}::t,9$'enand au creta 0 harta, GU ape, muntis: q:r,Q!;>e>ln locul acesteia s-aurcatia catedra ,lJn~;domn relativ tanar,cLJO figura cjistinsa, ",cu'cioc neqru si ochelari cu ram a de au f!;>i ,r,5mbracat Iii redingot(f~iava:nd carnasa

)~n alblmaculat cupapillorinegru la l.er. .. In cuvinte alese, frazerngrijite,f?ra e\1lanterie, ne-a larnurlt ce " tre6l:li~sa 'Ihtelegem prin geografie ca !;>tiinta:I.Jn$tudiu

. critic al i='amantului considerat Gauofri~r~g ?JQaniq, ale carui parii functioqe.aza·ca· un ~ineGanisin supus atat legilor fizice:, car ~i

)!6elor:sociale, .. a f?tiinta lnterneiata pe j6de~'e~pirit de observatie, rancfuieli9pa',' ••. jdusedih fapte vazute si traite.del10i

~aiJd,e "allii". .

,;}.Ta.q~n.H geograf Vintila MiMilescu, re-

r;Darc~i.de"maestFulsau, a fast oprit aslstent

)~:,~ ~ ",-", '_ , ,":"0'. ' __ c_ - , ... --

.~la·:'Uniy~rsitatea bucurosteana, unde a

",'par}:;urs C(j:tenacitate Tntreaga ierarhieae 'b0~~ad~reGfliVersitara. Activitatea sa"

muttnaterata, profunda, cu larga deschidere Incampul teoriei darsi al practicii geografice, cu eontrlbutiifundamentale atat Indomeniul geografiei fizlce. cat sial celei urnane.j-a asigurat .de tlrnpuriu un loc de frunte Ihtre dil?Cip~lii"lui Simi9n. Mehedlnti, lnscoala fermata de acestaIa Universitatea din Bucuresti.;

In spiritut magistrului sau a contribult hotaraton lacristalizareaunei concepti: geogtafice, a unei gandiri logice, carela i-a. ramas~U9onSeGvenla fidel, .tntr-un 'cr~z !;>tiintlfi? original~,Ghiardaca ulterior,-lnB;nii regiriHJlui totalltan-multe Imprejurari i-au fost volt potrivnice. Gandjrea sa geograficaeste concretizata -'n lucrarealui de baza Geografte teoretica (1968)!;>i sintetic fbrmAI~taln cfisqursul saude receptle, GanCii(~a geogr?ficaromaneasca in sed,o/u./ riQ$tru, rostlt Tn aulaAcadernlei Roma.ne I~

1974 (Ia 84 de anil). . A· ','

'Opera f?tii'nliliG~;a:!II;JJ"V'f:M)hailes"Cu.

numarapeste BOO de titluri~ :Cohti'it10('

Iriovatoare au vizpt, .•.• v< ,"

geogr~fie{~geomortqIQg ",.', ,.' ',' '

'prima regio~a(e"8 ";:eliel:iJuitarii,:cfC 'tologia,'d6men ill InCar~afll!.hdanie.l1ta 'noua dfrectie de cercetari:'.'::tq~·6dr 'toloQia, hidr9l,ogia, in care aprQm<q~. cEipJul de a.bo rdare " hidroge0g (~fiCi}~!;>i~' Gonsecyentcu cerintele epociis'p,le,:,.-c;; ,G.~ilaltinl?ri Tnainta!;>i ai'geogr;afiei'rom~ne~ti,

prof: v, ,M ihailesmJ s-aafj rri:Jm!;>i pri ncontri~' butii originaleTn domeniuLgepgrafiE?iu-m~n:e, cu ,pr~c8.d,efe:lngeograH~a!;>(3tatiiOr,·atat urbane':caf~i'rurale,; Inc~~.e'afi){,!r pi~tre de temelie!;>ia,stazj,p..cJl{ale~ G~ogr?Jia istoricasi istoria ge6g'rafiej~oman'e~tf<at beneficiat decontributiile.~lui ca'r~ina(e.:~,

Se poatespune, faraa gre!;>i,'_canu.e$te domeniual cercetarilqeoqraftce T0mane!;>ti 'care sa nu fifost abordatcreator/d'~pro( V. Mihailescu. Este 6 personalitate'cpmplexa; lriga nu d~ajuDs'de d~slu~it~p'ehtru 'lJrrn'~~'i, 'oln iqLtiativa sa;' In194,1;;:~",:a n~~6lJt ' lnstltutulde GerceUl(igeografiQe",nucleul Institutului de Geogra'fie de.astazi, din cadral

Academiei Homane» ,. "

cir@a22'C. latJila, laeullPlglile!arape 0

aGlaneirne de 60- ~O ~e toata.

suprafata. Laeul, al contur'ia

lnlatisarea unei eizrne,este alimental

· dins'glre nord-vest de Paraul Suhard, iar dinspre sud de paral:.ll· Oii, eu

· alluen\ii sai Liea!lu !Ii Raraul RO!lu., . Pitoreseul deosebil al regiunii !Ii vecinatatea eHeilor BicazlJlgi i:mlav0fizat dezvoltarea, In jur.or uacililui ROi?W, a pta\iuAii eu acela!linume, earese lntinde' tn Muntii 'Sahara, pe care, aisfJerata,' pe circa 2,5 km lungime. Ea si-a primil

fafa i;a'imp7or:ar sa 0 ajute. Dfn sepiIJ"f')nimii oaspe] statorniciJocepand cu s-a sJat:nft 0 fwrtuna cumplita ~l$taIJ~i£e . 'eecerniul al treilea, calild s-a ridicalaioi

s-auf!J.riivalit, omorandu-i pe eei doi.ln. Camimll turistilor, constractle ce a

acelloc s-au adunat apel&):nuntHor, impwlsionat 9i' consnurea altor vile de

f@rmand unlec limpede. LocaInicii I-au odihr:la. Astlel, lnamd 1931, loealitatea

flldFfilit G¥nkQs T9. - l.aeul UCiga9' in a fost declarata statiune elimatica.

~glinga lui - spune legend~:_ inzile/e Factorii naturali terapeulici sunt;

't2t.1nsorite, se fad ac.ftiii fpumfJ$i, dar tri$ti bioclir.natul tonic, aerul eural,.lipsit de

ai 5sterei. In alta varianta, tatbarul a pral, bogat In radia\ii ultraviolete sicu a

uds-o pe nefericita logodnica, sangele ionizare aceentuata a atmoslerei;

ei rlilro$ind apa,lacului. (.\1, BACIU) presiunea atmpsferica relativjoasa. Se

pot, trata: nevmzaas!emica, stari de aebilitate, de surmenaj fizio ~i inteleetuai; convalescen\a eu stare gemerral bUlila, hipertiroidia benigna. Munin din preajl'l1a sta\iunii of era nurneroase p0sibilita\i de practicare a drume\iilor, a alpinismului 9i a sehiului. }!B'td9~,17C;' ~f -'I:lalte' stJ nl'trbtrtoare. Cel mai do mol e sititi, eel, mai puternic e vantul de rasarlt.:

Mai sufla, de asemenea, si, minuano, capabil sa Tnghete: oasele oricarui curajosce Ti stal

· In cale"A)tvihlt" t(pi,s este' carpihteiro (dulgh~rul);l'Iumit asa pentru capoate_sa srpulga,

Este situat I~ altitudinea,de,983 ro, lAtnernasivele Ghilco~ (1\.38a :m)". SuhardllllMare (1.p07 rn) ~i SUAarcdel ~1 .400 m).. Are swpr-afaia ee 12,:t:t.la, iar acancrnea de 10,5 m. ·Seaj.uQgela el pe drumul na\ionaI12, ~eleaga ora!ll!ll r?~,.jet'\~I',;"dG-.Q{j9ai;ej pBllLI u a

:.capata proprietate perpetua iasupra ... .rnicutei lagune", ca : sa creases ... rate. Proprletatea i.18"a .tostacordata, dar- cand ernisarii regelui au factit o vlzlta :l(!)l'i1a, peste .cati~a·i;{ni,§i afJ

. care sunt adevaratele dilagune(,~<;fesco-

t,' i

I

r

MUNTII FAGARAS

, ,

o dezlantuirs de varturi~icreste'apline, nemallntalriita nicaieri In Cliirpatii Roma\liei,.In,t~nipi,r:la9njme,ul porn it sa strabcita poteca-de peasta, 'lung€Ldecirc~ 70 km; dintrElValea OltLiluii?i.Curmatwra Foii.

. Muntii Fagarai? irhpre,sioneaza. pr!nimensitatea crestel. principale, 0 custura glaciara care rarepricoboara sub 2000 m Inaltime. Cat vezi cu ochii nuinai v8.rfLiri; cresfe ascutite, abrupturi slclrcurtqtaclare, un speetacol "maret: care, .Ia prima vedere te lnspalmanta, apoi te captiveaza, Monotonia coloristica, aspra i?i sumbra, data de sisturile cristallne cenusiu-verzul, este rareori deranjata de prezenta altor tipuri de roci, ee tnvtoreazapelsalut."

o puzderie ae'varfuti Tnalle insojesc custurile glaciare;cele care depasesc ,2qOO.m trec:,de 140, .dintrecare 8 au peste 2500 m:

alpine zdrentuite de torentl i?i campuri de grohotii?uri. Fata de reliefului de pe versantii nordici, desfai?urat mai rnult pe verticala, versantii sudicl' au un aspect cairn si oaze de linlste in imparatia stancariilor goale. Atractive repere turistice suntlacurileglaciare: Avrig, Caltun, Balea.Capra, BiJda, Podragu, Urlea, Galberia sialtele mai mici, care stau cuibarlte in circurile glaciare ce festoneaza creasta principala spre nord i?i spre sud. Paraiele cu apa rnultaIsi'au obarsia In acest iezere glaciare i?i pornesc spre abrupturi, unde formeaza.tumultoas ~<

cascade: Balea, Capra, $erbota, Urlea, Vartopului s.a. .

. Cine hoinareste vara prin circurile glaciare ale Muntelui Raiosu sau pe la obarsla Vaii Capra, acolo unde apar samburl de roei calcaroase, ramanelmpreslonat de varietatea covorului vegetal, de exploziade culoare i?i deparfumul de-ftorl, de modulln care se.armonizeaza gingai?ia florala', cu severitatea stancilor.iSl tptaici,capre negr.e· viguroase, mai numeroase dscat In oricare alti h1unV din Carpati,' te privesc curloase Inainte de a disparea spre locurlqreu acceslbile, Ciopoare intregi Ii?i gasesc salasul ln caldarlleqlaciare ale vers~ntului

... T Cel rnai lung rsu din jtJdet Arge$ul (cca 140 km) care celscteaza, direct sau prin anuenti, majoritatea raurilor de pe supratata aeestuia (Valsan,Raul ~Qarn si allele).

..... T Aspretele (Romanicthys Valsanieola) este eel msi rar peste dln fauna farii noastre, Intalnit numai In apelefal!Jlui Valsarr.

• PrQf.Alextll):_ClT:1i iW~u,

Moldoveanu .- 2544 m,Cbrnu Caltunulul _ 2510 m, Vanatoarea lui Buteanu _ 2507'm, Hartopu - 2506m i?i Dara - 2500 m. Ceisl poate dori mai mult calatorut, decat sa admire de pe Vartul Moldoveanu, cu forma sa de acoperis de casa taraneasca"ln patru ape", spectacolul muntelui ;i?i al negurilorintunecatecare urea din vagaunile versantllor nordici

• spre creasta, unde se-risipssc ca prin farmec la lntalnlrea cu pantele

ma:iAdqmoale sl.lnsorlteale vsrsantllor sudici. -

',In'zilele senine de vara, versantul nordic, scurt i?i abrupt, cucreste greu accesibile, adevarate contraforturi ale custurii principale, lasa . privirea sa se odihneasca peste coline Ie dornoale ale Podlsutul "Transilvaniel. cer aproape 30 de afluenti ai Oltului de pe versantul nordic tsi au obarstajnclrcurile glaciare'de aici sicoboara vertiginospeste un irnpunator abrupt tectonic, afundandu-se In padurea deasa de conifere, apoi Ii?i do mol esc treptat curgerea spre sesul Tarii I"agarai?ului.

Vsrsantt sudici suntmai primitori, cu pante mai domoale sl prelungi.

Cat cuprinde prlvirea vezi numa:i munti, pan a dincolo de Tara Lovlstei -slde apa Dambovltet-unde se zaresc meterezele muntilor Cozlasi lezer-pa~ui?a. Deasupra padurllor, turme mari de oi strabat pasuni

I este Capra,

r:i?i nume, din Muniii de 62 m .

SCl:.!ta pe$tera din I$te Darnbovicioara.

. ltul Muntllor Piatra ui Dambovicioara, la i . .

rgimea de 244 m, in

~hate sud-vest-nordIe importante. Este

).

~spezi din Muniii 1e situate la <I2a mai

~, _'.; - '.,

nordic, In special pe Valea Arpasului (rezervatie taunistica), acolo l,Irde a fost adusa din Alplsl colonlzata cu succes si marmota alpina,

Traseul turistic de creasta, nici prea greu,dar niclprea user, are' etape de rners de 6-9 ore de la 0 cabana la alta.l:urii?tii, nici prea ml,llli:' dar nici putlnl; sunt lnoeobste oameni binevoitori, cudra:goste i?i respect fala de sernenisi fata de munte. Itasteapta cabane modeste, .1nsa prirnltoare, dar i?i hoteluri, la care se poate renunta a!uncicand vremea este frurnoasa: Un cort, linistea noptii i?i 0 luna Gare:i?icerne pulberea .de argiilt peste piramidele piscurilor rnuntoase nupof fi. uitate prea user.'

Arnenajarlle hidroenergetice corespunzatoare Laculul Vidraru de pe Argei?, tare aduna apele a g~auri prln-lntermediul unor galerii de aduCtiune;Construlrea soselei alpine modeniiiZ~te "Transfagarai?anul"; intensificarea activi,tatii turistice ,i?FpastqiaI6< ~u' produs scJ:iir:ntJ~ri .

. irnportante In peisajul nat~ral al Fagara~uluL:Toate acestea in)puri luarea unor rnasur], asttel incat prezenta omului -sa se taca fara urrrfari degradante asupra mediului 'natural existent. .

", • Textst foto, prof. Ioan$ORT AN, Buc~re~ti

20 ~ 1l\'II.AlSSupermagazin

eatre pesoarii gaucho, Laguna . Rafe/ordin sudul Brazitiei, cu ai .sai 10.000 kilometri patra\i;.e cea . i Intinsa dinihtreagaAmerica de SUd. Are Olungirnede~2~0

. kin (pentru comparatie, intrequl litoral romanesc de la Marea Neaqra are 244 km) $i atiqge, pe alocuri, .1~li.~fCle 60 ktlornetrl.

Acest!' flume, oarecurn h~zliu::i?i are originileintr-o

" tntainptare veche 'din Evul Metliu. Pe vremea cand guver-

• nul portughez nu colonlzase ~~ca toata Brazilia, calugarii ~:2'f\""iezui\i aveau deja cateva '~ avanposturi importante In zona lagunei. Ei simteau nevoia unui port (aetualut Rio Grande), prin c;1te satrjmita, cam pe furls,

>spre Eu"rOpa,produsele din

.. , cucernicele Ioi-mleiuni. A$a ca au InalritaJcu nespusa umilinta o cerere satre prea-puternicul rege . al' pcittl!galiei pentru a dipata 'prbprietate' perpetua asupra .. :"micu\ei lagune", ca sa creasea.; rate. Proprietatea

le-a fost acord'ata, dar cand . emisarii regelui au'facut ovizita 1fT) Zona, peste ca\iva ani, $i au vazut care sunt adevaratele di-

mensiuni ale lagunei,desco-

.' .

Foto Marcelo Ruschel

perind mlstlficareacaiuqarilor, au retras imediat hotararea. Insa numele de Lago(:1 dos Pato.$s~a past rat panii azi. Sepgratade Atlantic de.o Iunqa $i Ingusta tirnba de parnant, Laguna Ratelor contera acestei patii a Braziliei doua tarrnur: paralele. In exterior este coasta atlantica, delimitate la nord de. raul Tramandai, iarla sud, de barade pe Rio Grande.

In reqiune, vanturile sunt puternice , ~i Ioarte schlmbatoars. Celrnai domol e elrlri, cel mai puternic e vantul de rasarlt. Mai 'sutta, de asernenea, si minueno, capabil sa Inghe\e oasele oricarui curajos ce Ii sta In cale, Alt van! tlplc veste . cerointeiro (dulgherul), numit . asa pentru ca poate sa srnulqa,

, aschie cu aschie, orice parte de pe ambarcatiuni'eesuate, pana cand ramane numai.scheletul. Cel mai Ingrozitor este, tnsa; pampeiro, care coboara urland de pe contraforturile Anzilor $i caruia nimic nu-l sta In cale. Din pricina acestui adevarat rodeo al vanturilor, Coasta Guacha a fost, timp indelungat, un adsvarat cimitir al navelor, pana la construirea primelor faruri.

Cu toate acestea Laguna Ratelor e 0 reqiune cu 0 bogata varietate de specii'deanimale, pesti $i pasari, Locuitorii prezinta o mare diversltate efnica: portughezi, ltalienl, .. germani, afro-brazilieni, care convietulesc in buna In\elegere,p~strandu-$i oblcelurile $i tradi\iiIElproprii.

• Valentin GOAGA

Vizitand orasul Covasna, In parcul central intalrurn unbazin Ihgradit cu un zid de andezit rosu. In bazin se observa oemanatie naturala de apa rninerala cu narnol $i bioxid de carbon, rezultat al activitatilor postvulcanice. Periodic, deexernplu In anii 1837, 1856, 1885, s-au Ir)registrat $i eruptli violente In acest loc asernanator unui mic vulcan noroios: care este denurnit de catre localnici Ba/ta

. Dracu/ui, probabil din cauza concentratlel mari In bioxid de carbon $i a radioactivitatii gazului.

AC9'!3.sta raritate hidrogeologica, o.curiozitate turistica,e.ste declarata monument al naturil. O. placa de rnarrnura alaturata explica vizitatorilor . provenienta $i vechea utilizare a Bal\ii, cea de baie terapeutlca, mai ales ~entru boli reumatice.

• GAAL Zsuzsanna, eleva, SfantaGheorghe "

I

Incepantl cu acest numar, cititorii revistei. noastre au

· posibilitatea sa participe la un nou: concurs, Pe langa faptul ea 19i vor putea dovedi culttlra'generala 9i' temeinicia cun6stintelordobandite,: ca91igalorii vorfi'rasplalili au premii in bani 9i obiecte. Tema concursului este Lumea animate/or, a pasari/o( ?i a Insecte/or,lntrebilrile fiino' sugerate de ilustra\iireprez~ntand'

, anuinite specii cje rnamfere, pesfi, . reptile, pasari,insecte. Asadar,: partlcipantil vor identifica fiecare exemplar din itnaginile reproduse, . fiinEl ajutati de succinte explicatii.

, . C()ncurs~1 seva desfa9lm~ In mai multe etape. Prima etapa .cuprinde patru seturi de imaqini, publicate In patru numere de revista, fiecare set avane talonul sau, Participantii sunt oblig'qti sa

- completeze ras'punsurile la',tbq\e

· cele patru grtJpuri de imagini,(in total 24 de fotografii), urrnandsa: trim ita deodata.cele 4 taloane,la sfar9itul unei eta'pe. Pril'nul set de imagini este publi~atin pagina 22. RaspunsurileY0(finolate In.dreptul. numarului care reprei:inta fiecare imagine, In caseta de pe spatele talonului. Ca$tigatorii vorfi desernnaf prin tragere la so~i.

lata expliqa\iil.epentru primele 6imagini diQ etapa I,J~proquseln pagina 22: 1. Este an buh seutunT,' dator; are cuibulp/utito[. 2. Traie$te opt ani ?i se hrane?te cu pest: 3; Este cea mai maiepasare acvatica dinDe/ta Dunarii?i cepe Glob. '4.

gusa ga/15ui-a/bicioasa si un a/b'pe cap. 5. fn caz de perico! secafara pe crengi,agafandu-se, la

· ;nevoie, ?i cu ciocu/. 6. Este 0 ~pecie .foarte rara. Se acomodeaza greu 'Cl! prezenta. omu/uiln mediu/ sau .

de viaja. .

1\ T.LAS Supennagazin @il2i~

I ~

lAcVSTA lND1ANA CV RAT

22 @lIlTLIlSSuptmhagazin

',Daca afirm

ta, crenguta di!n' i:magiinea aliturat, este, de fapt,

o insecta,

rna 'cl'edelt? Dar ~ , chiar daca flU

,cred~ti~aces~a este adevarul.

in realitate" "crenguta" este 0 insecta, numita lacIJsta inrliani cu rat (Carausius morosus), repre: zentanta uneia dintre eele aproximativ'20QO de specii care a(catuiesc ordinul orlopte'elo'~ ,

l1a fel cu m .. ajorit.ate, a rudelor sale, si aceas.ta. are capacitatea de, a se identifica cu

anumite elemente din rnediul tn care traie~te, preluandu-le forma si culoarea. In cazul de fata seamana cu mi¢i rarnurele de arbori si arbustl, Incat cu greu poate fi deosebita de ele. Cand este zadarata, tncremeneste in pozitia de ramura $i rarnane a~a minute in slr, pana cane trece pericolul. Aceastaproprtetate, comuna ~i alter specii de anirnalerdobandita in cursul evolutiei ~i fixata prin seleqie naturala, se numeste mimetism.

Lacusta indiana, cu rat nu prea se misca in timpul zilei, in schlmb.oupa caderea intunericului, devine deosebit de 'harnica: cauta rnancare, se lmperecheaza, depune Qua.,Se hraneste, in principal, cu frunze tinere, preterandu-Ie pe cele de trandafir, de mur, de dud. Aproape fiecare individ consurna de-a lungul vietii 0 cantitate de material vegetal cantarlnd de 20 de ori qreutatea propriului corp. Coloritul ei difera destul de mult de la zi la noapte,travestiul producandu-se fie datorlta sintetizarii denoi substante colorante de catre celulele pielii, fie prin descompunerea piqrnentilor existenti in aceste celule. Viteza cu care se destasoara cele doua procese depinde, in primul rand, de intensitatea luminii ~i de temperatura, darei de cantitatea ~i culoarea hranei pe care '0 consurna insecta. Astfel, daca mananca frunze tinere, de un verde intens,pielea ef se coloreaza rapi.d in verde inch is. Daca se hraneste cu frunze roseate de trandafir, ~i lnvelisul corpului ei devine roscat, Cand .domlcltlul" este

slab luminat, se Tnchide la culoare. In schimb, lumina puternica, 0 d,etermina"sa imbrace'; nuante deschise. Ce,l,e patru culori de baza ale lacustei cu ra:t - verde, ocru"ga!ben~i cateruu -;-",' q6 arnesteca in anumite proportii~nn functis de prezenta sau absenta al,or tactori de medlu, favorabili oridetavorabilivietii ei.ln cazul in care umiditatea ~i cantitatea de tveneee rnentln I nivel optim, corpul lacustelor cu ra,t este ver deschis sau galben. Subactiunea ,substantelor toxice ~i a uececiunii el devine maroniu. In ceptivitete se slrnte bine ~i,cbiarse reproduce; numai daca atmosfera din recipl§lntLiI in carese afla (terariu, borcan rnarej.este'tot tirnpul umf?q~ (ceea ce se poate asigu~~.a~ternand pe fUl'ldlJ!

vasului un strat de rumegu~jilav).' ,'.',

.Atunci dind umtdltatea'slternperaturaaerulut' corespund nevoilor lor, insectele tncep sa depu'na oua. Intr-un interval de 3"4IiJr\i .0 femela depl.ine' intre 90 ~i 200 de oua. Dezvoltarea embrtonilor dureaza tot 3-4 luni. Larvele ies, de regula, noaptea,iar .nasterea" dureaza 1-2 minute, Daca in momentul iesirii din ou umiditatea atmosferica estesub 0 anurnita lirnita, larvele mor. Cei ceo executa stropiri cu substante chimice cu scopul combaterii lacustelor cu' rat - care produc' pagube consid~rabilef,)n special in rozarif .,..,.",' trebuie sastie ca;din quale depuse in,acela~I'; timp, pot sa apara urrriaslchlar ~i dupa 25-3Q..de zile. Ca urmare, pentru a obtine rezultatele

scontate, stropirile trebuie repetate.' . ,

• Vionca roOINA

Din'laur in minia'uri

.s

upa drumul lung parcurs pe apa' (relatat in nurnartn trecut al revistei), ajuri~ila Callout, portu-

, "gheziji ~u9~§:it2 lume la tel de civilizata ca a lor., lnacest punct Vasco da Gama trElbuia'sa. negocie'ie unacord comercial sa instaleZ8"unafeifbria", adica un birou comercial ~i, daca.era posibl', satnceapa cornertul cu mirodeniL Negustorii arabi si-au dat seam a curagd de imglic.atifle concurentei comerciale pe darl3 Ie ascundea expeditia portuqheza, chiat,d!'ica, aparent, flota era acolo pentru a Tntainicoameni de credinta crestina, Timp cle treiluni, Vasco da Gama a ililGerCqt~oiferiter Jprme de negocieri com~r~iale, dar s-a izbit de 0 opozltia '

~ Cornandant-al acestela.a fost n'umit Vasco da Gama, care a parasifLisab0na in martie 1502, cu 0 torrnatiede 20 de vase, avand ca obiectiv instituirea unei blocade navale 9i obstrucponarea retelei comerciale contr,olate de arabi 9i italieni (venetieni),

Ajungand la Calicut, Vascoda Gama a dat ordin ca orasul sa fie sup us unui asediu neintrerupt. Concomitant aluat legatura cu ora~ele Kochin ~i Cononor, unde aobtinut Q lrnportanta victorie'diplomatica,' care i-a perrnis-sa neqocieze coritracte comerciale deosebit derivantajoase. Pretul fixat de portughezi pentru mirodeniiii piasa in pozitia de .curnparatori privilegiati. Da Garna a ,j'lifiiritatlri fiecare dinaceste doua erase eats "una feitorla" a:vand uri .~genf60m~rcial~i un

gn!Jp de oameni pentru aparare, deschizand astfel politica birourilor cornerciale;

Dupa ce a fMutfata putemlceler.ataeun ale vaselor arabe, a(';lgajate de negustorii din Calieut, arniralul s-a pregatit de pleears. In luna feliJruarie, a porpit cu treisprezece eOFabii spre Portugalia,. unde a sosit In oetornbrle 1503, aducand 0 lncarcatura cu ~ mirodenii de 0 valoare ur.ia~~.

Datonta acestui sucees, Vascoda G:ama . a obtinut titlul de-Conte deVidigueira,iar veniturile sale- aucrescut In mod const-" derabil, ofer.indu-i-se, totodata, posibilitateae unui ragaz binemeritat. In acest timp coroana a extins r,eleaua blrourtlor comerelals portughl3ze peste tot In Asia"~i Africa, de la . Sofala pama In Insulele Moliilce, construlnd, .

mai ta(zitl, tGrtare;e rul rnultora dintre

i aces·tea.in 1111 a ajuns.

la tron, a hotarat ca Vasco da Gama, care pe atunci avea saizecl de ani, sa fie rnobilizat-"

~ nou, cu scopul de a da a noua dlnamica :~tiilor cu Orientul, dupa golul lasatprin dispari:tia ~i moartea lui' Alfonso de" Albuquerque. Amiralul a~fost riumlt Vice-reg~ a;llm.diei: bar perioada afost rnult prea.sou pentru a reallza 0 schimbare esentiala, Dupa trei Iwni si [urnatate, Amira]ul Oce'amiJlui Ini!lial'l a murit la Cochin, la .25 decenibrie"

1 824. Iii:I estecunoscut azi ca un mareri'avi~'

)/,t-

"eze_':-v-a~i.· .. a~ .. ra.e

. , .~ .

L <' '''r-

· In qepresiunea Beius, labaza Mun.filor Codru-Moma (Mun-

. ~ii Apuseni), nu de parte de orasu: Bslus, la aproximativ 15 km, 'se afla! Rapele de la Mierag. Ele reprezinta un vast fenomen

torential, oarecum asemanator cu renumita Groapa Ruginoasa.

Roolle'ln care s-au format rapels'sunt user de erodat (argile , marnoase, . qrgile siltice,nisipuri ~i pietrtsurl.vde varsta . p?nOni<l:na) .. 'La.pr(),9ucer~a.ac~stl.li fenomen au contrlbuit : climatu.! urned, cu precipitaNdecca.'lOO-800 mm/an.defrisarea

padurii; utilizarea pieirei Inconstructfi $i pastoritul lntens,

.~'.' Re,l?elE'l.l',lelaMi~ragcorlstiiuie'~bbar!?ia Vall Mierag, 0 vale

· cu s·drge.~e intermiterita, 'care are' apa numai atunci cand

plouiiabu~dent. , ... , , .

· r f3apelede; la'r\1feragsuntfO,rmate din doua var.torentlale, cea prihcipala, avand 1,5 km lungime, !?i valea afluenta, de 0,5 km.fiecars dintre ele-terminandu-se cu cate un bazinet In care se gase~te G§.,te·un':,turn depa,mant, ca martor de eroziune. Re varfLJI 'acestor turnuri creste o anumita veqetatie, care tereste substratul,deeroziune, astfel ca plramidele naturale.?e pam§.nt rezista'lntimp. Piramida depe firul principal are cca 20 m

.. Inaltime, fiind mai mare decat cea de pe firul secundar, ina Ita 'de.c6a1B.b1.1n alcatuirea ambelor piramide se poate-observa

, al!er~ahtalit6iogica. '. . ,'; "

De 0 parte !?i de alta a celor doua val sunt sectoare unde ;·Elroz,:il.mea ataca .versantilrriai intens, asttel ca ace!?ti.a sunt

dezgoli~i ds vegetatie !?i abrupti pana la verticala, ' .

',' F,'e,firl,ll secundar semai poate observa 0 ciudatenie c~re '.;n'Ja,(~,!?ti3· fr~~use~ea Rapelor de la Mierag: dispunerea in. "rulada":.anisipului qroslersl a celui foarte fin' (siltitul),ln . , part~ erodat, asttel ca rarnane In relief rrisiput grosier,cu

· aspe'9t'de'i,fagur.e'\ ." . " , .'"

'. tlnalt fenomem interesant se Intalne~te pe valeapriricipala, 'Ianga~iramida>mai !]lara d,e pa~arlede laacest turn selnstruie alti mici'mart<5ri d13'-eroziune,lipsiti de vegetatleprotectoare~' astfeJ ca ei'cse macina cu tlrnpul ~i3r1 curand vor disparea. b asemenea <micari9i~atura Senurl1E3~te local, "cuca",:,:"

'DeoareGepe~vrerT1e ploioasa.satul Mierag, sltuat tnaval

· dE3,Flape,era inundatcLJ ap~ !?i norcMlocainicii ali lncercat ,sa ;'se apere prin planta1ii de.arbon, inclusiv salcaml. Auconsiwif :'l?i:Cieionaje (tnlpletlturi denuiele:sub form:adegarduri),tlar.

mai_ales au ridicat 'sapte baraje de beton pe firul priiicipal~i alt~~trei baraje laterale,"j'nsec~oar:eleunae eroziurieaataca.

incisl~ 'ver,santii., '" . ",' - ' "

Consideram caRapele dela Mierag rnerita sa fie declarate, ,.'rnonqmenteale naturii ~L.~~.Jie"jn9ItJse,eve~tual" trr cirCuit' · turistic,: evident respectandusse cerlntele unui turisf!1 ecologic.

". .' :'~~ •. I1'of: Arlllt;#fNQRI_E?,&i~'

Rezervatia complexa de la Hapa care: a generat-o ~i pe care 0 Intre\ine

R09ie, jud, 'f.\lbase afla peversanlul din prin eroziune regresiva. Vepetatla

sudvestul Cdlinelor Secagelor, pe rnalul . neputand sa prinda, apa de siroire

'.,drept al S.eca9uluiMare. Vizibila de la lucreaza in voie, InQepartand, pe de 0

mare ,distan\aj ", Rapa R09ie se parte.rnaterlalul mobil,' spaland liantul

'qesfa90ara pe 10 ha la circa 3 km nord gresiilor 9i al conplomeratelorsi, in

.deora9uISebe9. Este sapata lntr-un masura In care acesta este calcaros,

n pachet de depozite detritice foarte slab dizolvandu-l Rezultaflll este 0 dante-

ernentate, intre care predomina gresiile' larie de forme sculpturale in care liniile ce se dezagrega 1.l90r, transtotrnandu- verticale sunt Tntrempte .debr~uri se In nisipuri. Printre qresli se gasesc , orizontale, Aceasta Tmbinare creeaza

Ientile de microconglomerate, care trec un straniu aspect de basoreliefuri

In pietrisur] prin spalareafiantului orientale, culoarea intensa r09ie~i .;

argilos. Portiunile rnai clmentate, Tn violacee accentuard mai mult lmpresia "

special de '~icroconglomerate, sunt de frurnuseteexotica. '

reliefatede catre eroziune. Seobserva, Rapa R09ie nu este numai un

astfel, 0 tipica structura incrucisata, la spectaculos monument geologic, ci 9i

.scara mare, cu pachete lenticulare, care unul botanic. Astfel,ca eleme

rsprezinta, de [apt, lamine oblice, orlental-sieoce, se gasesc jafe~ul plel3,J'

rezultate dintr-o sedimentare fluviala; (Salvia nutans) 9i jale?ul endemic

Caracterul continental al depozitului: .(Salvia transsilvanica-);iar ca elemente

este evideniiat 9i de culoarea rosie, care de clima caRia 9i uscat,stejaruipufos

indica unrnsdiu puternip oxidat. ' . (Quercus. pubescens), otra.teJul

Varsta forma\iuDii de la Rap? '. (Gnosr'r)a 'viride)· pesma (Cehta,6rea R09ie se poatedediice indirect prin atropurpl:Jrea19i pirul crestat (Agropyron faptul cel intre el.enjentel.e conglome-cristaturnj. Dihlre plantele rare se pot

ratelor S6 gasesc~icalpare cUflLlfnuli\i cita carcelul (Ephedra distachya)

de varsta eocena,;iar peste forma- grasma (Genista spathulata)9i un

tiunea roslese dis~une,'intr-o zona endemism, garoafa rara (Dial'lthw~

j'nvecina!a, un pachet de marne cenu9ii - serotinus var.demissorum). ..' "l,

cu ostrei mari, de varsta miocen>- Piramidele constituie adevarate

interioara. Rezulta ca tormatiunea cvartale de loculnte, imparti\,edupa preferin\a de lurneazburatoaretor: porumbei salbatici, !urturele, corbi. .

in ansamblu, Rapa R09ie este un remarcabil monument al naturii care, prin situarea sa; la numai 3 krn de eel

mai importa~t.dru_m, a,I,.,t"a~ii (~N' ~~,: putea deveni un cautat obiecfiv tu~J

Accesul spre e~ s9,face urmand soseauaSebes - Daia Homana sl, apoi, pestanqa, pe un drum de hotar, ,(je~uniit "Drurr1ul·luL~ra,ian", accesibil ma9inilor in vreme seeetoasa ..

rosie este de vars!a oligocena.

, In aces! material eroziunea a lucrat diferenliat, qenerand un relief toarte aparte 9i spectaculos. Panorama grandioasa a Rapei H09ii este data de rnortoloqla de amanunt, alactuita din forme sculpturale (vai, interfluvii, . coloane, piramide, minarete etc.), structurale (cueste, supratete structurale), clasto-carstice (palnii, poduri suspendate). Hapa R09ie se

, .intinde peun front de 800 m 9i 0 inal\ime de 125 m, dorninand malul dreptal r~ului Secas. Un torent afluent al acestui~ este cauza marii ravin~ri pe

lIJp,:oj. ~tcfan HANCIU,

'" '. Alba Julia

Des'preapa este greu dE:! vorbit. SElPoatespuhe,Edg~r AU~nPoe. ,Sa nu ultam pr~zenta~auriIOr?i a pur$fsirinplu ca apa este totul, $i cu astaarn epuizat marii)nlirita: eminesciana, al,ui Minulel?w,?(Io, ' l>ubi,eetul. Sau se IDCearCa sa ,s~ spuna totul aespre. ciclurile dedicate rnarii de Ion Pillat (Ecouri marine;

:~ap~: ~ar dizertaJi?~is5a sa.n.uaiba s,far?it.. 'C?ntecf?Ie,'marii,Balcicj; Sunt desti!1e legate' de' a.pe·'

, Hldrosfera"a.<;lica apa In totalitateel, a, luat (Ofelia, Maria: dili] Wotzeck, er6ii din Les(ravaiJIeu(s,

nastere acum 4 miliardede ani, prin condensarea de la Merde Victbdiugo):SUht persanajemit910gice

aburilor.deJnceput. Astaii se gase?te pretutindeni, legate de ape (Poseidon" Nereus,,;Bach:u~,

ascunsa In cotloanele secrete ale moleculelor ceIOfCQnsid~ri;l.t un zeual umezelifnuneaparat doafal

:maivafnlce rninerale, In toate interstitlile solului, vlnului, apoi Arethusa, Naiadele, Oceani(jsle, Narcis,

';:sl:lbsolului; 'p&na 'sus In atmosfera ?i In toate Nauplil!s),sau personaje de legendE'!. (.ondime,

Rusa'lka, Olandezul Zburatof: sau regele Gradlon din legenda' ofa.?ului Ys) .

. Toate acestea sunt qaar 0 infima enurnerare dintr-o vasta creatieliterara ? In care apa este sublect,' rnotlv de . medltatle sau citare simbolic,a:" ¥", . Apa este 0, prezenta notaoila ?i In . pictura, de la raurile, ,casca(jele?i lacurile din peisajele ideale ale lui Claude Lorrains ?i Poussin, dinfurida.lele picturilor renascentistilor itatleni.dar mai ales fiamanzi, pana la peisajele modems, cu 'marile lnvolburate ale Jui Turner, canalele cu poduri ale lI..!i Van !3ogh sau, la, noi, marinele atat de c nostalgice ale lui Darascu, Steriade,?i

multi attii din generatia lor, '

Muzicaeste slsa plina. de ape: trlurntalele syHe '?i Muzica apelor de Haendel, molcoma curgere a raului din a doua parte a Pastoraleilui Beethoven, ·romantica Valtava de Smetana, coplesitoarea cascada din Simfonia Alpilpr-d(3

.Bichard Strauss, sau dramaticele

lnclestari ale omului cu marea din Olandezul ,Zburator,de Richard :,Wagner, din suita Marea de Debussy ?i Vox Maris de George Enescu.

$i sa nu uitamtchlntesenta gandiriiumane,filosofia, In cadrul careia Tales din Milet consloeraapaca factor primordial. Un.filozof destul de obscur, Fabncius; a scris a carte intitulata Teoloqis: apei SEJU eseu esuore bunatafii divine meniiesteie prin crearea epei. In Apa . i?i vise/e, preluandteorla mobilismului oeIaHeracllt, GastonBachelard crede ca .nu ne scaldarn de doua ort tn'.aceeast apaa' unui flu~iu pentru' c~, In protunzirnea sa, fiinta urnana are destinul apei care curqe, Apa este cu adevarat elementul tranzitorlu. Este rnetarnortoza ontotoqlca esentlala intre foc ?i pamarit. Apa curqe 'Intr-una, apa scads tntr-una-easfar?e?te totdeauna In rnoartea-i orizontata. Chinul

.apeieste l)e!;far?it':: . ,. •

': $i ca sa, nu ramanern In aceasta vlziune cam surnbra, sa amintim ?i pe primal ecolog, Hesiod, care a vrutsa pazeasca. apa de. poluare, In lucrarea sa' "Zjle?i rnuncl" el scrie: "Sa nu-urinati ntciodata.acolo unde raurtle se varsa In mare ?i nicl acolo unde ' lzvorasc, Feriti-va sa taceti asta".

, Despreapa.In variatele sale ipostaze; se poate '

glosa la infinit. Nu vreau tnsa ca pe.terna apei .sa creez un nou .Fals tratat" sub humele de Pseutioequeticus, asa 6a, tncepandcu nurnarul urrnator al reyistei, ma vel opri doar la .conslderatll ?tiiriFfice, implicit ecologice; despre resursele apei pe Terr~,

• Prof. univ, dr. Mdrdan BLEAm)' ,

~ "

J

'~nisri1ele vii. Chiar ?i omul est~ 85% apa, Apa !,,1'meaza un Inveli? continuu al Globului, ca ?i 'atmosfera. Ea a jucat un-rolhotarator InviaV:iamenirii; petanqa-ape s-au constituit primeleasezariurbane In neolitic: apolmarile erase antlcesau rnedlevale au fast tot riverane ?i, daca fortificatiile s-ausuit pe varf

gestiir)ca inexpuqnabila, au fost sapate-puturi, uneo'ride sute de rnetn, de dragul apei. Prin interme-

c' 'diLJlapei adunate in man ?i oceane au test descope'rite teritorii, au fost cucerite popoare sls-aupus-bazele ne§otului mondial de catre naviqatorilndrazneti. ,,:_ Se spunec:a fara hrana omulpoaterezista 0

luna; dar fari:fapa,doar 2-3 zile, .

Apa' a fosf totdeauna prezenta ?i In ceea 'oe este scurnp-sutletului ornenesc, In literatura ?i arta, Raurilor"li s-audedicat monumente literare cum sunt:

Rinu/lui Alexandre Dumas, Rinu/lui Victor Hugo, Nilu/luh Emil Ludwig sau Cartea Oitului a lui Geo 1?0gza;:'Apa sergiise?te in nsnurnarate poeziica fundal sau ca simboi, aparand In aceste ipostazein

.yersurile lui'Larriartlne (La lac), Victor Hugo (Ocei:t'no Nox), Saimt'Be'uve"(Des vequee), Mallarrne '(Brise 'mahne); Vedaine (J;3earns), Verhaeren (Vers te mer),

'" Valery Larbaud (Et tOi mer), Michelet (La mer), ca '?i . , in h'enumarate ver'sLiri'al"e lui Goethe, Swinburne,

. Navalis ?i mai ales In opera poetica ?i In proza a lui

DiaIog eo

.ilaftul ,~uca"i: • Raf',ul cu car,.i",_Ra"ul cvca,ti •

-,':; _" - -. -~ ". - ,. - •. _'j;- , .,

• 0 carte~espregeogr~fie'9iti:jrism, ,tncitantll. prin, lnsus1. titlul,ei, ,TARA

. MAREWrDRAGON,'estes'emnatll. de' doi. cun9sc~ti g~Qgrafi.'-, prof, univ, 'dr, ,

• Traian Naum~J pr0i.gr~INic.Qlae CHivoiu e .'Z,9i, de:~ui Niaq~iapg,. actu~lul cOQ,silier. culturalal )\nibasadei R.P. ,'Chineze din ~lJcures(i:lritr:0 sUita,' de reportaje si

'ahicol~~ "de:: .sp~ciaiitate . ri~turo's'~

90cur:n~~tate," . aut6[n . De propun

cartii In 15 "tablite", plus cea a notelor iinale- cartea prezinta ascensiunea iii prll.,bUilirea 'anticului oral', "ppdoaba

. lmpara\ilor, il}aridra coroana a caldjli!or", ,Qare.aramas pana lnzilele noastre celeoru 'prin' tablitele delut,' pline de "surprinzatoare lnJii:\aturi 91 istorie, prin

Turnul Babel sau Gradinile suspendate ale Semiramidei, una din cele sapte minurii ale lufnii annce.

• Un exceptional ghid pentru turi9tii care lndragesc muntele este canea lui Andrei Beleaua, MUNT" FAGARA$ULUI. EI Insusl un bun cunoscator al.acestor minunate rneleaguri, .. a,lJtorpl .prezinta succint;' oar Cfar:9i preeis; geologiaacestor Car~ati,reli~f[JJ,Iqr.,apele'sare 11 strabat, cliri1a ~rveg~f~\ia;i:abanele9i refugiile. Multrilaidezvoltatesui:Jt tras.eele luristice; care-t ajutii ~i pe incepatori sa S6 orienteze In labirintulcailor de acces spre diversele zone din acesf frumosi munti' ai

9arRa\i~or R<imane§ti.' . ',. '

. • .• Ihchinatalui VVIDIU GOLOGAN;

considerat.cel mil mareopefator de imagine qiri\llfa' n'oastra, caitea::careli': -. poarta numele se acressaza, lnaceea9i masura, breslei.dln'care a facut pa'rte acestJmparat allurr'linilor",,ca 9i celor mal,

lineriCinefili, care doresc sa 1mbr(WlIete,>, '. v ./"( , •••• . • . . <,

aceeastprotesie. Avand ca temei bogata: .. decern~ta Medalia . ;,Paul P1.enu ,

filmografie~a)uj;O:Gologah, din care se'< ,qo;~nell~. M~d~e9.9v",\,I, ,el,~,e\lq?:tor~I"

. disting cele,dbua capodopere La moara' , lmportarrel dlstlnc\lI, Inten\lonand sa sene cu Nofocsipadu;'ea$panzuratilo~ autorui 'onbu~,ci1rte,dedica:ta:ace.stui piorier al volumului' ciheastlil Corneliu'Medvedov . filihuluidin tar:3.'hoastna. ./ ,,!

realizeazk nu nurnai unportret lji(1~ , '. VaJeria BAClU

,,-"",.' ',' ,_' -J- :c. '-I ". :."j:< . . ,~

reliefat al operatorulul, ci 9i 0 tresca de

. lumini \,i url)brea· cinematoqrafiel . romanesti;'dinanii In care a trait acesta. LucrarE~~, editata de Uniunea Cineastilor 'din Romania':":coofdonatorul ediliei'fiind regizorul Nicolae Cabe''-' fac~ parte dintr-o 'serie intitulata Ceni~,Jarul cinematografului tomenesc. Men\iol'lam ca, In anul cenlenarului (1997) a-tost

. , .

cunoasterea unor zone geografice, cu p~rticui9-rila\ile lor de clirna, reHet;floralii fauna, i3unor.obiceiuri.\,i tradi\ii, c~ \,i a uno(aspecte,ecohomic!) \,Lsociale din China c6ntem~bianii v' . .

•• ~u format atl;i.ri\ii \,i Viracochas primelecjvilizalii istorice de pe Terra, de' '·.la'cariHjrmasii ali preluat adevarate iezaurecte inf~rmati( din dllerite domenii

, are. curioai?terii? E~te intrebarea la care 19i' prQpunesa raspunca \,i cartea ATLANTIDA $IPACIFIDA. AMINTIRI DIN NOAPTEA TlMPULUI.Nonconformist,Gu

lndrazneala 1I,i aplomb \,tiin\ific, bazanduse pe documente.deja cunoscute despre vechile . popula\ii ale "anlichita\ii lndepartCile, Dan Apostol dorestesa derriOilstreze ca cele doua continente au exlstat' cu aoevarat, Cll. pe teritoriullor au lnflrirh prqtociviliza\iileoriginare,In ciuda tuturor celor care, din conservatorism, teama sau egoism, contihua sa Ie ignore.

, • Un all volum care sondeaza 'timpurile stravschi pentru a desclira alte enigme ale istorteipoarta till,ul: BABILON, ORA$UL BLESTEMAT,fiind scFisa de Florentin Popescu. Abordand 0 forma adecvata temei dezvoltate-c-imparfirea

~ __ -,. . _

EDITURA,TA., NEMIJ;lA!

,EDITURA NEMIRAa fost.Infiintata la 22 Iunie (colectiaBabel): Stephen King- r';/itelY., Christir,re,

1991, avand ca ,prima aparltie volumul Monte Shining, Carrie, oreso! b8ntiJit;Dean R. Koontz-

Cassino de Sv_el1 Hassel. in cei sapte ani de Miezul noptii (colectla Babel - Horror); Di~ne

exlstenta au tost edltate peste 500 de titluri, lntr-un Collinson -Mic aictioner al filosofiei ()ccident!

tira] general. ce depaseste 10 mtlioane de Pascal Bruckner si Alain Finkielkraut - No,",-.x

exemplare. Dintre. aceste titlurl multe au devenit dezordine etnoroess; AlexanGira David Neei=:

best-sellers cu un tiraj de :200.000 de exemplare. Ta,ineleJnvataturilor tibetane; Pascal Bn,lkner-

Pe lange. autorHstraini,EDITURA NEMIRA a Tentatia lnocentei. .

publicat aproximativ 140 de tltluri de autori romani, Dintre debutantii EPITURII NEMIRA, deja

Printre cele mal' bine vandute se nurnara cartile cunoscuti In lumea literara,'Ii. arnlntlrri' pe H,R.

sernnate de: HoriaRoman Patapie,vici (Cerul vezut Petepievic', Danuf Ungureanu, Daniel Banulescu,

prin lentila), Petre Tutea (Reflectii r~iigioase), Danut Simone Popescu, Erwin Kessler, Florin. Chlrculeecu,

Ungureanu (A$tepta.ndln Ghermsne), loan Petru E[71il Mladin, Caius Dobrescu,,Dan Miron, Jolan

Oulienu (Mircea Eliade, Pergamentul diafan, Psiha-

, nodia), Emil Brumaru (Dintr-oscorburii de morcov}, Benedek. Va recornandam 9i .cateva I~pari .de

Rodica Ojog Bra$o,veanu., (PovesteJmprala),.Daniel. referin~a din an'u.l1998:Raymond Ruyer, Gnoz« dele Pttnoeton.Pesce). Bruckner ~ TentaJIci'

Bahulescu, (Cei $apteregi ei oresului Bucuresti}, .' . .

Andrei Oisteenu (Mythos & [Og05),' . ", lnoceniet; ~tefan. Zeletin '7"",Din (ara (I1agarilor; Luce

SerH de mare succss aparute lei NEMIHA sunt: PifLi- _f.a cafeneauahermeneLitica; Ludwig 'Ion

.: Frank Herbert- seria Dune;Jsaac~Asim-ov~ serta: Mises- Capifajismul $i dU$manii sat; MiMi Ursachi . Fundeiie; Frank Herbert & Bill Ransom- seria'. ~ Nebunie ~i, lumina; Costin Sc6rpan ~/st@ria· Pandora. Mai amintim:Philip K: Dick~ Ubik,omul.. ROI1}a.niei, EnciclopedifJ. " , ,\< din cestelui lnalt; Serge Brussolo _:_'Krucifix In luna decembrie;EDJTURA NEMIRA 'va (colsctla Nautilusj.-seria Sven Hasse/(yoleqiaorga[li;;;:a ceade,a;~~sefi eclitiEi a manifestarii Comando); AlberLSpeer - in umbre.lui Hitler;'. ZfLELENEMlRA,Qcazie.cu care vor fi decernate Caristien Duplan~i vincentGiret: viete In. rO$W premiils-natlonale ;,Nemira pentru literatura"",_ (colectia Politica); Ludwig von MisW__;' Capitalismul . SfJQnsoriianq .conc'uf'sutileorganizat? de.rell,isf{l $i dU$manii§ai (colectla.Socletatea.Polltlca): J.ohn ' Atlas, $uperl11agazjn, EDITURA NEMIRA of era Kennedy Toole - Conjuratia lmbecllllor; Louis·' 'ca.$figatoriior premii in cai1i - 15 volumein fieca,re ,Fe.cdir:and Sl?lin.e -:- Calatorie f?· c~p~tul poptii.·· luna -;- 'Re,ntr"Y0 pe~l,oadastabili!a de cOIT!,lin El,cord.

. CapilalaseColulutxxl

- . t

. Oonceputa ca unoras cu-functii administrative 9i politics, dar 9i ca.un pol dedez- .. '

· voltare, de punere In.valoarea 'unor imense . teritorii slab populate, dar toarteboqate In resurse naturale;' Brasilia estesitu·at~'·ln" regiunea interioara a Braziliei, In Podi?ut 'k

· Goias; la 940 km nord-vest de Rio del Janeiro. "

Istoria o~a~!Jlul a lnceput Iilanu11954, iar 6 ani mai tarziu, la 21 aprilie 196(), cu ocazia sarbatorii nationale dedicate .lui Tiradentes (erou alluptel pentru independenta Braziliei,

\" ucis de liortughezi in 1789), a .avut loc . inaugutarea noii ?i ultrarnoderriei eapitale. lOra$ul a fost construit·.dupa. planul

; urbanistului brazilian Lucio Costa, care a GOn; ceput atunci Brasilia ca pe un imens av.ion al .. e~rui fuselaj imaginar este alcatuit din cladirile ~stitutiilor admin\s. trative, In. timP. ee. aripile T'i~prind sectoare.le eomerciale, bancare, { 'noteliere $i zonele rezidentiale, Teritoriulsau

este divizat in zone tunctionale specializate.

Pentru a-i da rnaretie $i originalitate, Lucio

· Costa, in colaborare cu arhitectul Oscar

Niemeyer Soares .. Filho, . proiecteaza : ansamblularnltectonic.al Conqresului Natlo,nal situat in Plata celorTreiPuteri.forrnat din ctl:ii zqarte-nort .gemehi, In carese gasesc

· in~titutiile:parlamentare si cabinstele mern. brilor congresuhJi; Pafatuf Planalto "?i Palatul -Trlburiafulul Suprem Federal,aJaturi de care se afla cladirea.lunga a Muzeului - monument construit In amintirea ineeputurilor construirii

. orasului.- De aici,esplanade largi, separate

· de parcuri ?i Insotite de 11 bloeuri geometriee ee constituie sediiale rninisterelor urea spre , "zona culturala" a-orasului, .ge are in prim plan modema.sl originala coroana ge tepi a Catedralei, avand tormaunel flori cupetale rasfrante, urmand cladirile teatrului, bibliotecii

'?i muzeelor, alaturl de Palatul ltarnaray, sediu ",.al Ministerului Ataceriior Eiterne.

Artera principala a orasului se continua 1--0 Inca 4 km, pana la malul Lacului artificial

. . .~~. (jGIllooialll;l " fi:J~m i.itn!iilOl' <ie' "

. imriita_ ~ sluil!me

_ZOnii.~ii .

aJSpru.ii 'rem ' .

~Lacde~re.·. 7~ ·"""'=Aul.~ _.;. C~kiati ..

I·~

"r-....,..-_,... ........ --"'" .. -- .. , .. ":". t-,.;-_~~.:'

t. :PalatuJ preztdential; 2. Congresul Na\ibnal;' nalul suprem, 4. Palatul guvernam~ntai; 5.¢,atedrala;" 6. TeatrulNational: 7;Panteonul; 8. Universitatea

Pinheiro (42 km lungime, 2 kmlatime), unde publice si-au gasit locul numeroase-sculpturi,

a fost construit, lntr-un [oc de linif drepte .$i qrupurl.statuare, mozalcurt.fresce=semnate

curbe.Paiatul Aurora, resedinta presedintelui. de arti?ti celebr-i.'

Tot in aceastazona ~e afla ?i sediile repre- Mult timp, Brasilia a fost considsrata un

zentantelor diplomatice stralne, vile, parcuri$i"ora? pionier"; -mlnunat, Ideat, dat rupt de baze moderne.pentru sporturi nautice. restultari! De catlva ani ,ins~,capitala sl-a

, Cel mai lnalt punct al orasulul, aflat in '. gasil locylin randuloraselorbrazillene: Rio de .coada-avlonulul" (tn. extrernitatea vestica 'a' c;'Janeiro$i Sao Paulo auraines capitale' ecobulevardulul ce constltule artera principala.a nomce.trrvremece Brasilia.s-a impus ca un Braslllei) este dorninat de uriasul tum-at: '"pivot" al cuceririi partiicentral-vestice a,tarii.

Hadloteleviziunl' braziliene.· . " ".' . N ' •...•.• <:

:. Zona rezidentialacuprindeatat locuinte • Radu SAGEATA

individuale, catsi microraioane de blocuri Institutul de Geografie,Adtd~idRdn;:at.td

(~,careeu $i .superquadres"). Aici urmau sa locutasca muncitorii ce au coristruit capitala..

··'Illsa zona.atost ocupata depersonalul apa-

ratuilli de stat si de functionarii boqati, rnurrcitorii ?i imigrantii saraci concentrandu-se Hi aqlornerafiile cu profil agrar, periferice, supranumite .orase satelit" (Guara, Gama, Cruzeiro; ~ Taguatinga, Ceilandla, Sobradinho etc.).

Brasilia . este. practic un oras fara industrie; viata sadepindede drumurile care . o leaga de restul Braziliei. .Piata Municipala". din moderna capitala constituie punctul de uridemaqistralele rutiere porn esc spre toate regiunile Virii. Functionalitatea- planului -urpanistic: dupa care este construit orasul \ este evidentlata 9i de dispunerea rete lei stradalernuexista practic lntersectii, acest lucru fiindrealiza,t cu ajutorula numeroase

'estacada siatrel tuneluri. ,,', •

Asp~ctulfunctional ultramodern-al "capitalei btazillene se Trnptetei?te armonios q.l arta:Tn pielelepl:lblice,ln .holuritespatioase afe maril~r hotelurt sau aleunor institutii,

l'~ '0 CAMPIE iN OESER'

f ' ,

I' De~i supratata Egiptului este de 1 milion , '. '.p km'p,'C"ei aproape 62 de milioane de locultori '

" . - rii traiesc pe un teritoriu de dO,.ar 50.000

, ' w concentrati PEl cele doua ta!~muri ale

ui. Restul supratetel tarii este 'ocupat

de desert. Pentru a largi zona loculbila 9i cea.tolostta de aqrtcultura, oamenii de stiinta au proiectat ,,0 noua vale a Nilului".

;. De~ tapt, este verba de un nou teren tertii ,,- , irltins, pe mii de hectare, la vestul fluviului,

, ceunneazasa sedezvolte pe malurile unui

, canal lung de 350km. Acesta va porni din sudul tarii,din Laeuf Nasser, terrninandu-

sa in Oaza Tarafr'a dinDesertul de Vest. Apa va putea fi extrasa din iac(pana la 25 milioane mc/zi);CLi ajutoru] celei mal mari

,_"",_ pompe din lume. Cu toate ca, In ianuarie 1997, presedintele Egipt~lui, Hosni Mubarak, a anuntat inceperea lucrariior, proiectul

" , este considerat, de catre unii sceptici, drept irealizabil din cauza pretului de cost: J 65" miliarde de francipe an, timp detrel ani.

,Altii presupuoca reallzarea lui va

.." P8r.', uce 0 diminuare masiya aVOl,umUIU,F' "

IJ i Nasser. .' ' .

, .

• "", _ • Dr. Constantin NEDELCU

In sudul Chinei, In a[Jfopierea granitei cu_ Birmania, Laos 9i Vietnam, se afla provincia Yunnan, unde stepa ne!Jlarginita' C este inc0Ajurata de munli serneti. Th aceasta indepartata parte a Podisului Tibet, mal cunoscut este, orasul Diqing, a carui d~numire seamana ell e urare de bon-venit, 'traducandu-se prin Nome $; ferieire. La periteria . ora9ului se pot vedea niste corrstructii traditi0nale'din grinzi ae lemn, ~ inalte, sub forma unei plrarnide, utilizate pentru depozitarea orezului qingke. Dupa cules, snopii' .sunt asezati 1M aceste

, ' ,

ham bare piramidale, a carer constructle

frci,liteaza uscarea; rapi~E! a orezul~~ fara riscul de a mucegai. Intr-un astfel de

. depozttincap 40.000 kg de orez. Fiecare familie de tibetaDJ dlu 'aceasta zona;,a Giqing-ului poseda unul sau doua hambare de acestfeL Locwitoriidin cartierele margF

~ '<;/',-/:-: Industria _ hartiei

dUl?mari al. naturii! lata un

, ,'slogan dspasit. Pentru ca s-au ' ~, 'Hr'1~scut ~r aufost verificate In

, '"proquctie tehoologii noi de

obli,nereahartiei, avand la ,.,.haza <:)Jtemateriiprime decat , 'ie~nui p~t!'urilor: semintele de 'bumbacstiestla=ce zahar, por~mb.uJ:;;?u, ,alQele. Fabrica

'italiana,deMrtie,,,Favini" Ie , foloseste'pe toate. Ea produce "trei sorturi de hartle. Pentru 1 Mais ''carta, se jrtlllzeaza in intregime planta porurnbulul. T(ee free,s9 ohlihe riln fibr~ si '/resturi vegetaIE(_e~tr\ise,din

'plantele cu ,ciCiu 'anuak Productia, . s~ bazeaza : tn

sp~'Cial ,,~pe i~mirile' 'de burnbac.itrestie -de zahar 9i, pale. Sortul Alga cene=se. reallzeaza-fotoslndu-se mac sele de alge reC:\Jltate'din Laguna Vene\ieL Colectarea lor elibereaza apele sufocatedin jurul celebrului 9(al?' Algele, astixlau Laquna' Vene\iei. Acum, ele-furnizeaza materia prima care Inloc[jie9te,pa:~ial, ' fibre Ie de lemn,folositede obicei In fa6ricareah,~rti,e(,

Celetrei sortufi, ele Insele . reciclabile, of era '0 alternativa ecoloqica ~ reeompensata cu numeroase pr.emH - la tehnologiile tradilionalEUde tabricare a hartiei, (HA)