pag.

10·n

pag.12

;"t<i'I'>;'~:CHjr-A$fZARj' ROMANEITI

OtTENIEI pag.14

TPRIB~tJN~IMrIUL COSMIC PROIECTUL ORBITLAND pag.15

pag.21

:DI1SCj()Pl~Rlj~f SENZATl~NALA '-'Mt:.:::iA\lE DE ACUM

DE ANI pag. 22·23

~U.~UL VIlTORULUI El-ECTRQ.NICA pag. 29

au

rnarlme cup lntre. 0,05

0,5 mm.

acestea se

adauga inca 1 ° .

tone de meteorltl (pean) ,obiecte a carordlmensiune variaza tntre . un declrnetru 9i im

rnetru, S~a '

dovedit totusi ca acestla din urma nu ar fi putut fL purtatoril unororganisme vii (chiardaca le-ar fi continut in masa .

lor), tntrucat acestea n-ar fi frigului,

vidului 9i radlatlilor ultravlolete, ca sa nu. mai vorbim defaptul.ca, .la irnpactul lor cu Terra,nici,'Q formadeviatan-ar f -putut supravietuLlnschim!:>, micrometeoritii arfi putut juca un.rol declslv In cornpunerea chirnlel prebiQtice" poslbllltate pe.care: partizanii exopiologiei (o.9tiinta carese ocupa cu stodierea vieiii In Univ!3Js).oiau' - foarte tnserlos.rca aovada-'eele peste 100.000 de - esantloane cole.ctat~ -din:· aceasta ,;ploaie cosmlca"; provenitedil'1 Groenlanda: 9iAntarctica.·' " - .

Dar, pe\1trua . mentele din

-, ~

~~Jl~

_1J. :-"

Ca~tigatori i concursu1ui nr.21

Pe urme(~ spataruiui Mile$cu ...•. ·

a Universitatii Bucureetl, orqanizata sub g~nericul,;Peurmele spatarului Milescu si ale lui Marco Polo", condusa de prof: univ: dr. Traian ,I NAUM, ceL care, trnpreuna cu ghidul "care .I-a condus 'p~' meleagurile _ Chinei, actualul consilier cultural alAmbasadei R.P. Chlneze din Bucuresti, Cui NIAN QIANG, ~i prof. gr. I Nicolae CHIVOIU, sernneaza acsasta carte care ne poarta cu gandulln ,,Tara Marelul Dragon". .;

" ParcurQand ,~u~ai cuprlnsul (Geoqrafie tizlca; Geografle economtca-pcputane, asezarl:

Stampe de la Soare-Pasare), ai putea rcrede ca i.este v9rba' despre un simplu manual de _ qeoqrafie, Numai ca acea~: " carte este cu mult mai mult. \ ~} este un manual, nu este 0 carte decalatorie, nu este, nici macar, ceeace.se spune "Atlas Magazin"l~j face datoria de a semnala in subtitlu: "China:geografie §i turism", "Tara

un .adevarat. evenlrnent editorial: "Tara Marelui. Marelui Dragon" este, dupaparerea noastra, 0 Dragon",,¢arte de 500depagihi care aduna visele tasclnanta lnvitatie la 0 calaterle In care China este noastrs de a caJatori.in tinuturi exotice, dar.sl privita, radioqraflata si prezentatade trei calatori:

, rigoarea scoff romane~t! de geografie. Sa-i lasarn un ghid competent (domnul Cui NIAN qIANG) ~i

.pe autori sa sa prezinte.slnqurl: .Un vis al tineretii, doi protesorl romani a-carer rigoare,sen~ibilitate

urtasul continentas\atic~leagan al unor stravectu si cultura dau acestui derners dlmenslunaa .unui

" elvlllzatll, pe' lmde';a Xatacit odinioara spatarul eveniment editorial. Cu un "Cuvant Inainte" semnat Mllescu In,drurnljl, sa!.J_spre Indepartata lara a de Excelenta S~, domnulLiu Guchanq, ChjJaiului,.....,ne-a:vrajit_imaginalia inca din anil- Ambasadorul R,P. Chineiein Romania, cartes

copllartel, cane-am tnsotlt cu gandul pe Mihail aceasta ne poarta, ca .Jurnatul de calatorle.tn

- Strogoff, eroullul JulesVerne, si pe Marco Polo In China" al spatarului Nicolae Milescu, intr:o

drumullor sprecurteade vraja a marelui han. A-' fascinanta lume pe care, poate, 0 vorn vedea.cu

rarnas un vis ~i al rnaturitatii, stimulat de-alungul ochii nostri sau poate nu. - ,

anllor de frumoasele descrieri .ale unor paslonati Oricum, daca doriti sa.tace] aceasta calatorie,

drumeti ~i cautatorl de civilizatii, mai vechi sau mai lata numerele de telefon princare putetl lua

noi, sl a devenit realitate in perioada 12 august-18 legatura chiar cu autorii, care va potpune la

'septembrie 1980, cand Romania Express s-a dlspozltie, prin comanda.. volumul "Tara Marelui desprins de la oetonul Garii de Nord, gonind 'in, Dragon 1 China - geografie:;;i turism": Prof. unlv, plina noapte (: .. J spre Soare-Basare", Este yorba dr.TRAIAN NAUM - tel: 314,80.47; Prqf.·gr.:1

despreexpeditla Faculfalii de Geologie-Geografie NICOLAE CHIVOIU - tel. 044/311.6'84.' .', '"

R,aspunsurile coreete

1.1853

2.15 aprllle il912

3. Franelsc I

4. Topolnlta - Epuranl

5. Castrum Sex

,.Anunl important pentru cttttort:

Da~~ritaapli,carii taxeiva~ale de import la Mrti~ ~i !ntroducerii TVA~ului pentru publicaiii, precum ~i a cr~~teru deschlmb_ adolarului 'cu peste. 2000 de le'.tal~ de 1 ianuarie 1998, suntern nevoltl sa analizam

manrea corespunzatoare a-pretului de vanzare al revistel, ' ,

Aplicarea .acesteimariri va avea loc incepand din lanuans 1999 sau cel mai devreme din decembrie 1998.

Pana atunci, pretul-de'vanzare al revistei noastre rarnane ceLstabilit Tn ianuarie 1998, adica 5000 de lei. Credem ' ca cititorii nostri fideli vor Tnlelege aceasta sltuafle delicata, impusa de conditil' economice care nu privesc exclusiv

reY-ista Atlas Magazh ' " ' ' , ,,' ,

Ca~tigatorii VOf primi, prln, mandat @o~tal, eate 50.000Iei,.f,iecare.

Ott PAMAtiT fil UJMII HOI

s~ama ca, pentru 0 s-a nasout ~i trai~te \);IFjW'~)"la,raC:are se desfa~oara, ala! cat de [a vest la

.In" ''''r\rN' .... ~ dekilometri,

, nu tnseamna

, ,:~marEl '[ucru. Ca urmare am cob~ihuat conversafia zicand: "Da, oes\9ur, este destul de aproape".

: .: In pavilionul brazilian, ideea de ' apa era,sugeratalnca dela intrare ;,~~Ic~i ~ pesticla! ~ peste pietre ,,~I, a.R13.,~.' t~ strecurai Inauntru printre II~n~,__:'praCtic siraqurl verzi de stlc!a!'-:::-" ~u~eai v~luri spargandu-

, -se e~ t~r~'9Ipote de, izyoare, tipat de pasancje mare: .. Iar In interior 'f!1ultefotQw~fii,f.ie dlrecfpe pereti: fl~ pe panounculmagini din trecl.ltul ~I prezentullilrii:un ameriridian din Junglaam~zoniana,un emigrant alit>, cetrrrai mare fotbalistal tuturor ·limpurilor ....,;. asadarr-Pele -'-"-

cascada lquacu, barajuLmarii hidro~ , centrale'ltaipu,zgar.iecnorii dinSao Pau cladirile monl.lmentaledin 9i multe altele. Plus-o de monitoarecare of ere au doar fotografii, la care se :proieclii pe ,perelii

nin,/ili"nl , suprapunandu-se

lmaoinilorflxe.

, intereseaza cava pavilionul unel tari

p~ntru mo~ent, .... .de,faptuL

ca respectlvadoamnaetatoarte't. .', blonda, Domnia-sa era ehiar.'. directoarea pavllionului. Lalnceput/" conversatia s-a, desta9urat'.'in engleza, dar cum, la un moment •• dat, la Intrebarea unuiangajat ' al pav!li~nului i-a raspuns acestuia intr-o tranoeza fara cusu~, m-am, adresat 9i ' eu, In contmuare, tn limba lui Voltaire care Imi este mal aprbpiata, C~ urmare, amdezleqat enigma: doamna, avano numele de Mireille Constant e~a ~aniuzoaica de origin~, tragandu-se dintr-o .tamille

care se stabilise In Peru '

cateva generatii. '

De9i eraufoarte multe exponate interesante, .punctul gener~1 de atractis Il'repretenta m,ormantul "Stap.anului ., din Slpan"(E~ Senor deSipan), de~copentAnu cu mult timp,tnurma, mal;~x~ct In anul 1987; ps coasta pacl~lca, in apropieradqotasul Hanlhaeche. De ce este atat de mteresant un mormant vechi In condltlile In care au fost fa-tute foarte mulle alte descoperiri' de necrop~le'preinca~e? Pentru ca .. ,

D_?r, mal bine, dati-mi vOie,sajnCEirc sa.; reproduc modulin,care aratancu-m' exponatele i: -, mi:~ .Infati9at istoria acestui mormant doamna Mireille Constant.>' ' •.

'. ,,$titi, ,don:nule profesor,

acea~ta oes~e ?1n9Aura necropp!a peruvlana 9', din cate cunosc,dih mtreaga zona andina, In. care ;deq~cjatul,un nobll local. un feldi3 (egetocal, este Inmorm~ntatnu

· ?!~~d .c~ircit, cum era o6iceiulpe alcl, ciasezat la orizontala ca fa, ~echii,l3gipteni: lat~'aveii ai,ci,Tn

· fatadun:meavoastra, reconstituit Int!equl siq!1c:~re a fost deseopedi c Stapan~l:dln Sipan, Aparent nirnic, deosebltpentru dumneavoastra

· e. uropentl.Dar rernarcati va. rog'

f t lOA l'. ,

ap u, ca, m, af~rao d~«personajUI». 'pnnClpal mal~exlsta~lalte persoane:

In.pnmul rand, este' . .

· prezen!aadoua femel, a ~edea mai bine,: ,

SEl, . . este i3xtrem;

de . • . . 0 cultiyat, ~~t~ 9i un·~. b~ncunosc~to! al • Romltnlel; gata:.f

sa te puna In mcurca:tl.lra.cu CU~o9ti~Jele pe,~are lear~,despre j,Mlr~~a" famlh~ ,regala, 'ffi?ri muz"c,em .... rornaru; . momente cruC)al~ din istorla iarii.'·:' ,,;

. _ lnalnte de: a~ncheia, a9 dgri sa satistac.eurtezltatea eelor care auvadmlrat, Tnd.eschidEi~ea, r~po~ajului, ~rumoasanavigatoare ,9lrnandra i31;,corabie~', .: ,.',0{;

'. _qbarca dinstuf,as~,: manatoarecsle: din fotografie>'se,

;,~onfecti~>na" pe loc, Tntr-ur:lcoli dl~ pavlhqnul Boliviei: De miide. .

an." 'ace .. s. te',a. mbSJCa. tiuni ~traDat.' apele laculul andioJlilCACAcel l')1ai,,Jnalt"lac' navi,gabiLde' pe '

glob" " ....

• In atara de '.mormantul Stapa,nului dinSipa,n,:Tn pavilionUl pe~uylan se ~uteaiJ admira9i alte oOlee,te vechl ,de arta', apartlnand pu,ltunlor M?chICa,Paraca~ 9i allele, In plus, existau multe standurlou vanzaresde bijuteriiceramica . tesaturi,tr;icouri,~alte suvenirl.lri.' .

CIVILIIATlflltlCfi

Aile do'ua' pavi.lioarie sudamericaneinteressnte au tostcele ale Boliviei§Ii EcLiadorului. Daca

Crelerul eletantulul este mai dintre avaritalele vietii Tri grup deRs decat creierul urnan, iar ~ste cresterea trrcornun a puller, lobiitemporali (unde are loc In cel mai bun caz, 0 tsmela progesul ds.memorare) sunt rnult elsfantnaste un pui 0 data la

· maidlezvoltati decat la om. patru ani. De aceea, puii sunt

T6todata, lobll.elefantululau mai foar:te bine Ingrijiti.

.rnulte clrcumvolutlunl (cute), In momentele de crlza, putand aStfel stocao cantitate familia se bazsaza pe experienta mai mare de lntormatll, De aceea celei mai batrane ~i mai Intelepte elefantii au 0 memoneexcelenta. femele din grup, nurnlta de Daroare lace le tolosesteacest cercetatori .rnatrlarh". Ea

IlJcru? . '. dirijeaza activitatea cotidiana a

Amilltiri nemuritoare familiei~i conduce membrii grupuluispre zone aflate~dincolo

.' ','Elefaritii pot reci.moa~tepanade dornenlullor oblsnult, In astfel la200 de indivizi diferiti. 0 buna de trn prejurar! intralr1 joc memorie este esentlala memoria 'remareablta a 'de,oarece' temelel« depind una elefantului. Toti membrii familiei de a7ta pentru creetere« puilor, depind vital de .banca de date" tntr-o masura pulin,lntalnita din memoria femelei-matriarh. 'printre: mami,ferEl .. () ·mama .'Eai~i va reaminti"l.mde trebule

trebuia' sa-st amlntsasca ~i sa sa mearga In psrloada de seceta ~tie in. cine poate aveaincrede(e;~i va ~,ti cesa taca In momentele

, Lega:~urile';>,complexe sunt, de primejdie, psntru c~ atrecut

caramizile societaliielefan,tilor, ,'prin toate acestesituatii sl.cu cat lar memoria este cimentul care este mai batrana', cu atat este Ie line trnpreuna. ". .," mal eflclenta. Dispahliasa ,,',IAN DOUGLAS HAMILTON rep~ezihtadeci o mare pierdere este~ . plonlerul . studlulu! ·pentru grup~i asa In condltiile in compQrtam~l1tal al eJefanlilorln . care ea este vanata prima pentru i;medlul, lor' .natural.rAcest coltiisaVlungi.. ..•.. '.;' ,.'.

· cercefator,kia' descoperitca " =: 0 h)emorie buna este ~i urt

· legaturile foartestranse din sanul . handlcap uneorl, Anumlte ' 'eorY'n.initalii,'l)unt extrem'de. ,'i:l,mintiri suntjoarte placqte ~i ar

benE!!fid~'r::>entrlJ 'el~fanti: ,l)nul ,p,utea·· 9xista' vreo" femela.~

matriarh batraha care sa- .,calduri. Ll,Iptelepbt durachi~r,$i ',~i aminteasca,de unloc ',doua' "zile, unepri_'p~na la.

de hranadeoseblt de bun. rnoartea unula dintre ei.Asta sa

, Darpoate pe acel.loc sunt Intampla doar atuncl c9.l']d. prln

tn prezentr=: terenurl apropiereseafla ofsl'ljIel§.' i.n

. .cultivate, iar tntalnlrea caldurl. '

· ointrefermlerl.ei elefanti 'Imperechere\3. presupune 0

· se va, ... termlna tragic pertscta sincrontzare.Unmasctll

"'pentnjcei din LJrma. soar putea sa astspte 40~~ ani

Osocietate momentul impe~ech~riL·.,Prjn

'< .. .... . 'V urmare; el trebwe, sa .'~~Je, cu

,lemmlsta~'. precizie cand ,0' femeliFeste

'·'F.emelele-ma- tertila, adica numa; 2 zilela4 ani! triahse ocupa !h~es,tul!im.pt:lui,e~ Ii~;I3,st~

. mereude familie. msarclnata, fie mtarca, pwul:',

In ' schimb, Comunicarea ;': un

.:g~;~~i CU~~6t~" mister elucida,f,.1'. '

diferita.. Ei Dar oare cum detecteaza ei

parasesc gwpul in care cu atata preCizie perloada s-au nascut din prirriiLani favorabila Imperecherii? ai adolescentel, ca sa Cercetatoril au descoperit ca duca 0 viata solitara, eletantil poseda uncod secret de holnarlnd in lung si-n lat comunioara -. , Comunici:l,xe ' In cautarea unei pereohi. distanta' a rarnas un mister p,:5I'':' In ritualul tmperecherll, cand zooloqul KATIE PAINt:: a tlnerll rnasculi pornesccu fa-cut 0 observatie lntall,1plato\3.r$.

un dezavantaj imens: acurn 15 ani. 'Eaa descoperlt ca.'

dimensiunea. Pentru 0 elefan/ii emit unele sunete oe ternela, masivitatea freeven/a., . 'parte .;, joas~, partenerului este totul;. ~i . (infrasunele), pe care' . .l.!recha,ei' 1 ea respinge de obicei orneneasca m.i lepoatepercepe. avansurile rnasculllor de Acest lucruar . ;,expIiQa

dimensiuni mici.' E comunicarea pe distaf.itede j

lnteresata doarde cei niai pan a la 4 km. Dar Gum se mari sl rnal puternici. propaqa sunetele pe distants de Competitla tntre masculi . pana la 20 de km? Sunetele cu. pentru tmperechere este trecvente din domeniul auditiel decigrea sl, uneorl, urnane nu ajung departe pentru vlolsnta, Daca eiar trebuica au lungimi de unde .scurte ~i I

· sa se luptede .fiecare data sunt. Impra~tiate, u~cir ,. :de ,

ca sa-~i asigure obstacole, cum ar fi copaci sau

, pominatia, nu ar trai prea arbustl. lnfrasunetele au Itmgimi ,

rnult, .ln schirnb, I~i. fplosesc de, unda' marl- st,' ocoless' memoria prbdigioasa. ,Inca de pbstacolele, faraa fi tmprastiate: cand sunt pul, eletantli masculi tnconseclnta, ele,se propaga pe i~i tsstsaza farta luptanou-se unii distants mal mari,.Desobperir~~, cu altii. De-afunqul vietiL I~i vocii elefantului, neal'lzita' creeaza o .banca .de date" anterior, arata cat de sof desprefortele .celorlalti este, inrealitate,sistemull'll_

competitori. Totu~i,' aceasta oomunicare. '

ordlne se transtorma In haos . Pentru a descoperi

atunci cand un mascul intra In semnlflcatia limbajului tolosit d~

Ii'

I!

I

': ' elefanti, au fost neeesare luni Tn ~ir. ,d~c,studiu. Este foarte greu sa-li dai, searna cine a lansat un

'stri~at, pentru ca.sernnalele de jciasa frecventa sunt localizate greu . de.,urechea umana. Un lndlclu ajutator ar fi faptul ca ,elefantiiJ~i Jlutura ur.echile lntr-un

'ahume.fel atunei cand tanssaza dnstrigat. Caridmormaie -"discuta.nd~·, l~i flutura urechile foarte lent. In timpul unui mormalt de salut,este cu totul altfel: i~i ridica urechile $i Ie flutura repede. Unele strigate sunt foarte simple - pot insemna: "Sa mergem!" sau "Vreau mai mult lapte!". pan a acum s-au identifieat aproxlmativ 35 de sunetediferite, emise de elefanti: - mormateu, mLlgete, sforaituri, gemete, ragete· etc., -' care avand 0 semnltlcatle

rita. in prezent,· savanttl

. I,; nsldera ca aceasta

cornunlcare este cel putln la fel de soflstlcata ea aeeea a maimutelora.ntropoide, a balen§lJor sau a delfinilor ..

Mai mult decat at~t 'zoologii sunt,de '~parere ,ca elefantii au ... cOr1!;ltiinta! Asta ar insemna ca ei possda olliata emcponala !;li senti mente unul pentru altu!. Felul In care se cornporta In jurul~ama~itelor unuia dintre ei pare sa.connrme aeest lucru. Ests ca !;li.ol!111 ar lnie1ege semnifieetiam°rtii.lntorc oasele ~i exarnlneaza fiecare crapatura, apasand eu grija pe ele, asa cum fac cand _ vorsa trezsasca un pui adormit. Ce lncearca oare sa descopere?'

* * *

Putem sa-l dlsscarn creierul,

sa-i lnregistram sunetele emise !;Ii sa-i analizam ilmbelul.ccrpulul, dar, deocamdata.,· lumea sa interloara ne depaseste lntelegerea. Tot ceea ce putem afirma cu siguran\a estefaptul ca elefantul rsprezlnta mai mult decat surna partnor sale enorme,

MajungathQlus etopus, descopertt in ' Madagascar, modifica scenariul formar;; . continentelor; veche de 70 de mittosn« de ani,

aceasta reptila fQsita cl,l tose riazale . .

, prieumatita.te,i cu un corn freintal plasat ' deasupra QChilOfj'cu pielea foartelncre/ita, aduce mai'degraba cu un cap de dinQzaur american decat cu unul ~frican!' .

JI

I ,

" t

actiunsa hormonilor sexuali, apoi cad, de la un anumlt loc. De-a lungul anilor, coarnele se _ramifica tot .rnal mult, sporind astfel elegahta~i frurnusetea cerbllor, Pentru unii speciaU~tl,acestepodoabe de natura cornQa$a ar constitul In prirnul rand un mecanism de termoreglare, ~i de-abia In al

- . .

doilea rand 0 armade lupta lntre masculi, in

psrloada tmperecheril. _ .:

Cel mai important pradator al cerbiJlui canadian este lupul, .acolo unde ~i acesta din urma mai supravietui~$te sau nuare la , dlspozltle praz! mai facile. Un wapiti' in

. deplinatateafortel1or saleesle perfEiiPt papabU sa lupte, cu succes, lmpqtriva: i\Jpului,:. tolosindu-el atat ooamele, cat I?i picloarele. " . De cele mai rnuite ori, vlctlmele IOpiior sunt exemplare bolnave, de_bile sau batrane. Spre deosebire de aceasta selectie naturale, prln vanarea celor maisuperbe (trofee) animale, omul a practicat multa vreme 0 selectle de tip negativ, ellmlhand tocmai exemplarele cele mai valoroase pentru perpetuarea speciei. . _ Fara'exisfenta parcurilor ,~i .a rezervatii10J naturale,specla Jlr fi fost condarnnataladispar,itie... .. . .

. i~rudit de eproepe cu cerbul ;'o~u (~au-nobil) european, raspandit candva din statui New York pana in Oregon,'~i,din New Mexico pana

• in tundra din Alberta, wapiti (Cervus_canadensis) nu mai upra,,,e;rWe$ire ezt decat tnpercuttte naJionale din Canada ~i Statele canadian apar/in.e _ claseiMamiferelor, ordtnut familia Cervidee, ~i reprezlryts/orma cea met robusts ~i ','" mare de cerbactual, unii masciJliputaiJdatinge inallimea de 170 em ~/ greutatea de 500 kg, adics dime.l'Jsii.)nile uinii cal. Cerbul nordaltierican maiare insa ~i alte particularit~/i prin care se deosebe~te de cerbul european: forma coemetor, - sau mugetul - boncstuitut,

care diferade. cet et cerbului rosu. in plus, in perioada imperecherii, ~-:' al?esta ajunge numeipiete ~i os ...

Primul european care a vazut un wapitl a fost francezul Jacques Cartier, exploratorul tluvlulul San Lorenzo. Lalntoarcerea din cah~torie, acesta va/relata despre exlstenta unor cerbi gigantici,care la acea data ulau, in nUn:!ar,foEirte, mare, lntlnsele rl canadiehe"1TotaC9i?tava 'mal nota' diverseletriburide indieni, aceste reprezemauatunciprincipala de hrana!?i de piei, alaturide bizoni. rile acestea se petreceau _In anu11535,

· cand harta Americil Inca nu fusesedesenata

· dec'at tntr-o foarte mica masura, lar bogatia

· de viala anirnala de acolo Ie a:parea primilor e)(ploratori de-a dreptul·ine_puizabila.

, '. ,~i .totusl, in mai putln de 400 de ani, la ul, wapiti a fost la un pas de a Vanat excesiv de noul sosit pe cerbul nord-american .vadeveni , ..... . mal de pret a cl:\bineteldr cU'trbfee

llanatoare. - -~ ...

i,cln;i cadrul speciei, In,ftlhc\ie de ,rasp'~ndirea lor, zoologii disting mai multe . 'subspeciigeografice, altele decat cea tipica

· ~e'i1tru Canada rasarlteana, !?i anume:

Cervus e. nelsoni (din Mun\ii RO!?ii) sau Cervus c. r.oosvelti (specifica padurilor !?i munlilor de pe coasta Pacificului, din British Columbia ~a,na in Califomia septentrlonala) . .Nuil;lele curent de wapiti este rezervat ,

siHa'seitjpice, celelalte subspe'cii fiir')ct: s$,n:'\riati:fprin termenul engfez elk. " ,i ,;, .. ,~a f~J.ca fa toate cervideele, spre :deosel:)ire,qe'Dovidee, -coarnele tor sunt anuale'sl cacqce: se regenereaza In fiecare -primavara; lntr-un interval de 3-4 luni, sub

Mai modeste la. tnceput, Un spa/iu care panamai primele tocutnte spatlale vor ieriparea "rezervet doar .eernana mai multcu un fel de speciali§ltilor er putea bunqatourl plutitoare, dscat cu deveni, in primele decenii nlste hotel uri propriu-zise.Alte ale mileniului trei,cadrul proiecte prevad lansarea pe, , de vis at turistllor deorbita aunor flotile de module maine. Primete protecteae • ,cilindrice "prefaqricate'\legate turism spa/ial dateaza din Tntre ele",care vor alcatul enl! '60, darabia in utttmut adevarate.lnsule loculte. Pentru aecentuete au incepu(sa atlnqerea aeestel 'prime etape, capeteo a.rjum~ pond~f'ie.' ,"actualele mijloace tehnice par a Progrese,le realizate de om fi Tn masurasa transtorme

" prolectultn realitate. .

in timtativa de Pentru proiectaritll viltoarelor

"Gucerire" a constructiispatiale,lucrul cel mai , spa/iiJlui co'smic, Iasclnant TI va constltul-deslqur, reufiita'misiunilor absents gravitatiei 1?i poslollltatlle spa/iafe Ie-au de manipulare pe careaceasta

, , readus in -pattlcularltate Ie face posibile. actua/itate. De Din aceasta.perspeenva, Shimizu data aceasta la Corporation a purces deja, modul eel mai Tmpreunacu Nasda, la 0 serios, chiar expertenta de asamblare TI':I daca unete' orbita, prln intermediul unor brate proiecte lin inca .robotlzate, punand asttel bazele tehnice ale viitoarelor sale lucrarl de domeniul spatlale. lndecursul anilor, va utopiei. Gucerirea spa/lului deveni astfel posibila modificarea ' cosmlc decetr« turistlve contlnuaastructurilor hotelului, urma, in lin;; mari, cam prtnadauqareade noi elemente; 'aceleafii etape din scurta sau prinTnlocuirealor cu altele, lstorle a cosmonauticii: zborul simptu(suborbital}. zborulorbital §Ii, in tine, sta/ia spa/iala .

• ,' .. Prip hqblo'urHe"vehiculului deveni turismul peste vreo kilometri. Tunstll spatlulul vor

cosmic" calatQrii de maine vor douazeci 1?i cinci de ani. Un descoperi atunei 0 roata care se

pufeaadmiraimensastructura, ,stUdiu de piata (european, Invarteste Tn jurul axei sale, care,

cu reflexe rnetallce, care se japonez 1?i american) prezentat prinexecutarea a trei rotatll pe -contureeza, putln cate putin, pe Tn cadtul luorarllor unui congres minut, va recrea astfel cam 70% , fundalul cerului Instelat. Apoi, la aerospatlal european, tlnut ladin gravitatea terestra.Asa cum

. scurt~ vreme dupe. amaraj, vor Berlin, In 1996, a confirmat laptul preclzeaza inginerii de la

.;: patrunde plutind, printr-un tub de ca turismul spatial nu va putea Shimizu, torta centrifuga astfel

acces, In nolut hotelului orbital, deveni 0 realitate oecat atunci obtinuta se va exercita pe

'deunde vor putea urrnar: 0 cand iubitorii deacest fel delntregul petirnetru.al rotii, unde

agine stupetlanta a Lunii 1?i sejururi vor putea rarnane mai vorfi lnstalate 1?i primele80 de

~ eisajur pestrit al Terrei de jos. .multe :lile pe orblta, camere.

, NoJillr\1ie de sus ~i [os Unul'dintre prolectele cele Pentru construirea acestul

. nernatavand aid" nici unsens, mai avansate este cel pe caranl-l . 'hotelar fi necesare 150 de

mobtlele ~'i echlparnentele vor propune S,himizu Corporation,o miliarde de trancl fra.ncezi, o ocupa, ·fara' deosebire,foarte vecha firma de constructll surna enorma, caca ne gandim

,plafoanele 1?i peretii. " ' ' japonsza, aoatra.ca rnarlme dln .la c91e 600.0e miiioane de trancl

.. "Desi pare 0 scena dlntr-un lume. "Space Hotel'~ (cum se va '

filrnSF, descrlerea de mai sus e' num' acest hotel s~atial) arurrria prsvazute pentru flnantarea

, mat degraba oschila s~ fi$ ,inauguraUn anu12020, Ja .••. ,:S(.IStaS'.i)9. iSpaliale lnternatlonale

.' (prospective) a ceea cear putea 0 altitudine clEf circa " 450 de ' '.

-;:

in mijlocul hotelului, turi,t;; vor avea parte de 0 experien/a inedita: plutirea in imponderabilitate; o gravitate artificiala va fi recreata in ameliajarile periferice

o CARAPACE' PROTECTOARE"

Zburand pe deasupra

atmosfereinoastre protectoare, hotelurileorbitale vor Ii deosebit de expuse actlunll partlculelor cosmice, 1?i Indeosebi radialiilor gamma; al carer efect asupra celulelor biologice numai treouie subliniat. De aceea, va finecesar caarhltectll Sa doteze aceste constructil lnsollte "C,U 0 "carapace" protectoare foarte groasa (pereti din metal,.beton sau rezervoare cu apa), psntni a nu pune In pericol vlatacelo! din

spanu, mai alealn momentelede.

furtuna solara, .'

, . Sejururile prelungite In spanul cosmic nu vorvdevenl prea curand 0 realitate,fiind mutt prea periculoase pentru sanatats.Jn absente presiunii gravi(ationale, fiind niult mal putln sollcitate, rnuschll sloasele .slabesc, lar riscurile deosteoporoza cresc. Inima. Tnsa1?i; pompano cu mai multa u~urinla sangele, slabe1?te, devenlnd tot mal lene1?a. Penti'U" a contracara asemeneaefecte, astronautn . 1?i . 'cosmO,ha'ulii efectueazazilnic un program de exercitii destinat mentinerii torrnel lor tlzlcs. Daca viitorii turlstl nu vorf poate obligati sasesupun~ acestui program, personalul statlllorhoteltereva trebLii'sa se antreneze permanent. Deslqur, , lucrurile sunt tnca la Inceput, asa

·canu e exclus ca viltorul sa ne malrezerve 1?i altesurprize.

Silvia'Duhan "

ATLASvtagazin. 15 ".

, .; oral?ul.l?i monUm~Fltel.~sale!', Gr:ig6r,e ·,Jonescu evoca mornentul, Marela artiitect s()cPte~!~ c_?li9,a bise}ipulei "o"part~('din, . dealul:,lnalt 'In'Jurul c~rUla'se' etatornistse . :dupatradi1ia pastrata prin vii; grai, 'ceaa'intal

" asezare orneneasca.os aveasa constituie :;Ieag~nul,targwlui Bucure~ti' ~~' mai tar?iu!';

,,ffRadlca,llJl gest urbanistlc de a::taiaTn'doua .

, monticQlul esteexplio,atde ~rigore Jon~scu ,totSlJt:l .. s~mnul~~adi,tiei,prale ~i,aLlegend,el pastore~tl: "pnn ·ac'easta,'.traf.lSfotf:li1ar,e

," edilitar~, aflrma'el, pre90nizat~';~i exec!1tata de acei care."CU()rice" pre1,'alJ tinut,sa adapteze I:ln'19cunei,l~gende, s"acautat lzelarea-ce rrianastife~ipunerea in valoare

". a fostei capele a cimitiruluitnanasti(eSc , pltorsasca biserieLJ,ta'pe';car~,OCllrrOSClilta" 'Iegenda 0 atribuie.,ciobanulilli· BtJel:lr"

'Tnteme~~torul Rrezu~at,a,~ Buq.u·Cel?ti!or",··, ' . arerea strazll,'Se, tncadra .tri ,vasta

Tacliu~e d~cariaJizarea!pa:mbqvil~i,

, care a schlmbat de-a lungul trecerii ei .'

pnn eras multe relalii dintrecla,diri$fape, . C?nstru~lii anate pe malul stari€l' al:l'r.aJ:l;l,a~: pnn supnmarea meandrelor, pe rnalul d~e~.';}I'" Spalii tnconlurate pe trei sferturi de apa au ,', fost scoase de sub arnenlntarea permaoehta pe malul opus al Dambovilei 0 vezi tn toata a lnundatlllor, au disparut micii aflLlen'l de frumusetea'ei, amintind de modestia bisericii pe ambele maluri l?i suniedeniede ostroave. 1aranel?tl, dar rltmata de'arcaturlle polllobate 'Bis~roic~ly,t,B.u9ur, tns~,.a~~rri~sTn ,aC,~E!al?i care dau n6bleleperelilor'varuili. Sta singura CP!)zllle"deasupra ~pel, 9a m tqflte.gravurile pe movila taiata din toate pal1i1e, ca un sol ~I acuarelele vschl, pl;lrtandu-l?lfrumusetea de postament tntartt cu ziduri putemleedln; aproape,· ~'~a,ti,nsa(,Qici,de;,c~le,rPi~~'ile blocur,i .de • platra alternate cu ~in.jri de ; nat~r.alei:nrci de; ce.lelstqrlce ~X:t;lICJ qbiar"de c~ramlzl. Ca~,dva" colina de la Radu Voda l?i falslflcar!le rastauratqrllor d~la sfar$itul clrnul paracllsulul erau corpcomun, unul ;.secolu.li~,1 aIXtX~le.a.;I,n."ArcC1ge, Jirid~.l?i dintre dealurile rnarunte delut aflatede~a ,c,les'pe~I-,?,M.G~ntacuzln.o,s, e olllrel?te,.cu dreapta Dambovilei. A~a i se l?i spunea: dulosle rnfata capelel.., expllcandu-l dealul cu doua biserici. Apol a fost taiata' supravietuirea.in catsva cuvinte:"Fiind ' strada Radu Voda, prin grosimea pantel, ~qde~t~, a ~capat d~' atenlia,,6fi9ialit~tilor, spre Bulevardul Maral?el?ti, desparlind fund zl~lta dln rnatsrlale usoare, n,·a fost prlntr-o falie artificial a rnanastlrea- de .zdruncrnata de cutreniure, fiind izolata pe paraclis,.Aceasta se petreoea pe lastar~itul ~n damb, tn mijlocul unul clmltlr, n-atost sscolulul al XIX-lea. In cartea sa "Bucurel?ti,atin.$a;de tacomle flacarilor (., .)".

In timp ce arhitectul privea bisericula ca pe 0 Tntrupare a legendei, Mlrcea Eliade acorda povestll lui Bucur valorile fundamentale 'ale' mitliJlu' Tntemeierii, chiar dacactitoria nu intra tn recuzita demonstraliei. "', 1935, Eliade scria: "Bl:Icurel?tiul"estei tn primul rand capltala Romaniei Mari, dar este l?i capltala Ml;Inteniei. Mitul fundarii sale s-acreat Tndl.lrul unui cioban muntean, barbat vrednic de drumuri .vaste, pLirtandu-~i turmeie dinCarpa1i Tnb,allije DLJr:l~rli. Oral? cladlt sub semnur unui ci,Clban - Bucurestlu] a fost mentt sa .: orienteze l?i sapastoreasca. Spa1iul; drumul, axele''''''- iatar8.dacinile,

ora~ului.lui'Bucur". ,,': - \ .~

9aizecide ani;mai tarziu, arhitecta Dana Harhbil,i, .1n,lubr.are'a"ei,a .~: ,

postum;: "BuQurel?ti;'un ora re

- Orient ~i'Occident", identifica axele: corni~aparnbovi1eil?i drumul dlntre Dunare)i Mola6va, Calea Mo~U9r,' caree l?1 caleaspre LVQv, CracOvia' ~i Leipzig, la ,norq, ~rsp~e-Giur~,u~i . l~alta'Poarta, lE\sud. 91 pentruq;ja, clobanul este -cuncscatorutcsue semne, apt sa1ntemeieze. OE!ya fi .zidit~1 ;,Obiser;ica, pe' acegsta .. ;s.a,u nu, ruct, nurnar qonteaza. Impo'rtant ' e ca rnltulsl-a gasit 0 Casa, dincolo

ete orlcs demcnstrane. .'

~\~? ( ;'_"c I ':''': _:<,.< _ ,>,'.., Jef '

. '" Victoria Dimitriu

-ntr-o zona. astazi aproape uitata a 1.IOral?UIUi,'8Itaaata plin? de pitoresc l?i de

'. v1ala, sa, afla' una' dintre cele mai

pret!0.ase cornorl ale lUi: ~is~rica lui Bucur, . straJu!nd de un stert de m.llenlu zbuolurrnn sl zacerrle targulul de cample, alba l?i pura sub domulminiatural al turlei scunde .. Cocolata pe movila ei, la coltul dintre Splal l?i

· Bulsvardul Maral?e~ti, pe 0 spinare de

pamant, un petic ramas din clmltlrul sl , gradina de odinioara, nlclodata probabil nu am~tputu~ f! privita de ladistanta pe care li~ oofer~,azl IQtamplB.r:ile urbanistice; poate n~mai)a tnceputurl, cand pe camera Vltanulw, PEi! rnalul st~ng, pasteau one, iar pe

,malul dJept alraulu', pe dealul de la Radu

· Yoda, calu~ariimanastirii lnaltau paraclis mtr-ornargrne de apa l?i de lume.

;stazi,' '. cane traversezi

II. BUlev.ardul - Unirii la

..... ntrstalerea cu Bulevardul M,irceii'VOda,descoperi privind spre sud,.lasubsu9ara uneicladiri placate cu sticla albastra, sllueta marunta a

biserioU; levitand parca, pentru ca , poala de deal nu .se lasa vazuta din acest punct. Pe urnia, cand mergi _ mai dsparte pe bulevardut.nurnlt . ~Mircea,Y:!!lda.;:cunumele unei strazi - care nu mal este, dar care ar mai

,)_ut~afinumitl?i bulevardul Olteri' I .;; 'saq ya.earel?ti, tn amlntlrea altor " ".strazidisparute, candte plerziprintre . . colinele artificiale de moloz, mascate l?i consecrate ca,fdrma de relief de

· ~uruienile harnice, cjeHCiscolelul z In"adator, de mu~etelulsalbatic, de *,spin ~i de pelin, turlabisericii lui

:\,BuCi.Jr di$pare,' ~i nurnal c~nQ ,ajungi -sa .cobort spre garla, pe Tanga "parapetLJI pasajului Maral?e~ti, 0 ' ,.revezi deodata, mica ctltorla cu

':prov~,altarului tndreptata spre rau, eu turlele de la Radu vocatn fundal,'

", Tntocmai cum a intratln iconografia I " . ';!ora~uli:ii, pi'inacuarelefe lui Preziosi, prin desenele Marlel Radianu sau

,l:l.leJui Carol ~opp de Szathmari. • ','

.... In':jur,au'fost,Tnaltate'blocuri, menlte-sa ascunda din rnairnulte' unghiuri bisericuta lui Bucur, dar de ,

r16 • ATLAS1agazin

UIATA

~( MOARTEA _ARBORILOR

Cu to~i ~m cum se naete un arbore, dar snm ~i cum moare? Desigur, vitalitatea arberilor este destul de mare --SWAt. sl!ilecii> care traiesc sute ~i mii de ani: •.

cedrul libanez, baobabut,

stejarul etc. -, dar exlsta ~I allil care nu traieso deeat 10-20,de ani (majoritatea pomi·lor fruotiferi). Totul Incepe prin disfunctia radacinilor,' care nu mai absorb la fel substantel.e nutritive din sol, sau la car-emu mai ajung. Tncet-Tncet, arborele incepe sa moara, Imperceptibil la inceput, procesul. s~

accslereaaa ~i. semnele~ ..

. . degradarii Clevin vlzlblle: rl:lperea

unui brat tnvadarea trunchlului, .O'e catre insecte ~i vlrusurl, Apa Tlor macina lemrwl, iar pe a1untra .,Iar-vel·e saPe. miicrle

galerii. De~i Ince. In picioare, copacul este ca ~i mort. Farca 'int9INe!1tiaomull!Ji, dace. e facl:lte.

titnp,abesta va~ fir0S ,t?i ';,WI':"litrelClrnat·RaAa camel se va, , prabu~i." Un clclu tnchelat ursros. dar Natura gase~te ayna mijlO€l:Il de a e. 'I$m.

1,'Situat pe malul stanqa'

, ,Eufratului, la, ,1 QO km est

s: , , de Alep, Jerf el-Ahrnar

(1n araoa: .rnalul" sau "tarmul ,rQ~u")~~te unul dintre cele-mal- Platracu scorpionul a fost a.ride;:':' aar.·'~i· cele mai dssceperlta Tn 1997., Cu un an

spe, cta6uloase . santlers . ' tnalnte, .ln octombrie 1996,

, Y, echipa condusa de Danielle

a:rheol,dgicedin zona. Vestigiile Stordeur (din partea tranceza) ~i

celor dotra tell-uri (vez! pag, 33), Bassam' Jammous (din cea

unul tn continuarea celuilalt, slrlana) descoperea gravate pe

dateaza aproxlrnatlvdlntre anii'· doua placute de platra nlste 9200·8800 t.s.n. Este pentru ciudate grafisme. . Datate

prima,\<;lata.cc~nd un "sit din aproximativ de acum9000 de ani '

mllenlul" zeceestesapat pe 0 (avand asadar 0 vechime. de

~semen$~;stJprafata: ~50 m2• 11.000 de anli), aceste cludate

Efbrturile,echipei franco-slrlene reprezentarl figurative' din vor fi lnsa pedeplin rasplatite: ' perioada preistorica erau mai ',v6stigiiledescoperite alclssunt vechicu 5000 de ani decat prima extrem de bine conservata De' scriere cunoscuta, cea din

, '". 'I~\caserotunde/ la 'case'Sumer, aparuta tot tn acsasta

, '. dreptunghiuiare, ~ ~i pana la.: -reqlune (adica pe teritoriul zidurile Tnalte 'de UQ metru, actualeiSirii) tn jurul anulul 4500

.~ahli¢rul dela ~erfel~Ahm~r Ie te.nDeSC~p'erirea acestor of era speciali~tjlor posibilitatea .'

d .' ,,'., h misterioase grafisme (care

',e a' reconstltul, vecea66.mbina· sau asoclaza figuri

orgarii~are sateasca de la animale"'7 un patruped, 0 Jnceputurile 1'l.§loliticY,I\Ji '~Lde a rapltoare - cu semne abstracte:

.:: 'i:Jrmari ~rowe~ele,spectaculoase . olinie serpulta terrnlnata tn . a~e. ~!'le~adlntrepnmele forme de " forma de sageata, o.cruce) ridica

8Iy,llzai,e. .(,. .'. . . .,,; noi semns de lntrebare privitoare

". .lntr-un~1 dlntre stratunl~ cele- la aparltla scrieriL A~a cum

mal vechl . ale ., teIHJIUI, un afirma Danielle Stordeur daca

muncitor slrian vadescoperio:~ pshtru epoca preistoricrse

. piatra cy,totulaparte;Este yorba .. foloseau deja figuri animale

\,c;eespre'Una dlntre asa-riarnltele slsernneabstracte.veste pietrectJ santurf,: specifice pentru prima data cand ne;oliticul.ui, .care poartaaici .. ,,'acestea sunt descoperite .gravura u'nUi superb s60rpion,'I~ urr loc,aso?i.~te ''In redat tn-toata.amanuntele sale.; diverse cornpozlti: care '.·':E"~te ,.p'tim.a·;reprezenta:re de" alcatl,lies.?". ceeas rce

······acestfeJ venlta -dln noaptea ".~ar~eologll ,. numesc .:j',~Aimp.urilor.... .' «PIc;togra'Ile": Lin "fel de

"",.;:-'_(" . .'-.. -.",

£l1igma 'pictc5Tamclo~

tactura reusft sa lfreze

aducere- hieroglifelor egiptene... . .... ';

aminte, un fel de rezurnate Totusl.'daoa vrem sa situam'~'

graficecare fac aluzie la 0 lntr-un context irnai qeneral ", povestire". Desigur, tnca nu se placuteledescoperite ja Jer:1', elpoate vorbl de scriere proprlu- Ahrnar, este absolut necesar sa zlsa, care este Tntotdeauna tacern 0 scurta trecere.ln revista.

fdrmularealingvistica a unei a.etapelor genezei'.,; scrierll,

gandiri structurate.Dar aceste precum ~i a 'cadrulul- tn care '

placute, deocarndata singurele, acestea s-au derulat. ,

ar putea . anunta scrlerea Caforma de cotnunicaret

sumerlana, (mal mult sau. maiputin elaborate) , scrlerea, (scrls,ul) \,. urrneaza dlrectiile societatii.'car.ei'. o creeaza, Asa.curn sa expr,~.~,. Emilia Ma.sSOr'l,,,pr;imelE! sc~ It ale unui sistem grafic apar atuhci "

Pentru Emilia Masson" cane 0 civilizaiieatinge stadiul .

cercetatoare ':Ia CNRS ~i economic ~i intelecfllalTn care.se . speciallzata tn lstorla striiturii face simtita nevoia de aflxa,". (scrierii) ~i clvillzatiei din Or.ientul lntr-un fel sau altul,f~pte,

Apropiat antic,aceste concrete, inerente vietiL '

enigmatice pictograme vor cotidiene, dar,;~idate .. m<;li.·· rarnane, poate, pentru abstracte cetin !lde prirrfele totdeauna, sub peceteatainei, concepte sau deprimele caci, pentru Tnielegerea sensu lui creointe". C~ fenonier,(scrierea lor, ar trebui sa Ie putem nu rezulta dintr-o 'creatie'uniCa In decripta. Ceea ce ar impune timp ~i spatlu. Desl estevorbade. neaparat exlstenta unei pietre . . ":jri\t~n,tii asernanatoare celei de la Rosette, cu ajutorul careia

. Champoliion a

Sc~icrca ... il1 patn.~ht1pi

spontafie, Tnmajoritatea lor indeperioente unele de altele, produse ln diverse puncta ale

,gloj:lLllui~i la ,date, diferite, tetildinle.1e; .serflturale (de conse,iTinare prin scris) au un punct.de plecare sensibil identic, semnele (grafismele) primitive urmaod 'earn acelasiproces de abstractizare progresiva. '

Cercetstoeree : treneezs dis tinge patru etape eeentiete In procesul de evotutte a serierii: 1) eea a semnelor primitive 2) eea

,a pietografiei simboliee 3) eea a ; scrlitunl ideografiee ~i 4) eea a scrisi:JIuia/fabetic (sau a serierii ':': propr'iu-zise). '

j;,,,,'-\::; .

,Semnele primitive, rnarcl ,," izolate, trasate spontan, sub 'formaunor crestaturl, neduri sau

repreze llhi- care agricul;l:Ir~ are, uneori ohlar si , ihtra' pe depJirj' sub forma de schlte. anunta deja primeledrepturi, adlcavse

t impune plenar.

pictograme. Semnele de, acest .Jnventata" in Orlentul

fel sunt caracteristice unui popor " ,

de vanator: (grotele plctate Apfopiat, acurn 9000 , neolitice), dar pot fi descoperite ,de an,i, agri<!;ultura.s;

. 'araspandit maiil'1t.ai

!iii azi, la amerindiehiidin pevalea Dunarll (tn

America de Sud sau la aborigenii .' jLlrul anului '550,0

din Australia, .

t.e.n.) ~i mai a:poiin

Europa Occldentala (5300i.e,n')',Depar1e ·de a' seli'nascut

lntr-trri. context> de saracie (cum sustin a(jeptii ;,noiiarheologW' din America),

sapaturile de' la . , ,

Mureybet !iii Jerf~el-Ahmarau .dl'iteazasJ,ina.nul 1500 i.e,.h,;!iii ' demonstrat ca.eas-a datorat in' ,estea!iia:'numitl!1 altabet ug~ritic " prim I,J I rand unei schlmbarl a (descopertt la Ugarit,. acnialul mentalltatli, fiind precedata . RasShai'nra) de pe coasta

t slriana, '

efectiv de 0, .revolutie a"

simbolurilor"; care marca

l'ictosramct cl-tl1ciformc, l1icroslifc

Etapa a doua, cea a pictografiei simbolice, vede apantla unor scheme cevarnal complexe, care .tncearca Sa traduca anumite mesaje. De pilea, faptul de a merqesste exprimat prin doua: picioare in posturade mers, cel dea da se

concretizeaza pri ntr-o ' mana tntlnsa etc. Acestaflpurl de .sernne" aparin momentul in

totodata 0, noua ' atitudinea 'ornulul falaqe Unlvers. 'Este perioada In careapar primele reprezentarl religioase, '!iii ea coincide cumomentul in cars

apare, laJJer,f" el-Ahmar,:'

'pictografia Sim'bolica.', ' ""',' '

, Ceadea trela etap~' a drumului catl'e scriere trece ' ' prin .revolutla" urbana". in sumer (Mesopotamia) ~i.in prlrnele dlnastil. egiRte~e, -lntr-un cadrude ,organizare sociala rnultma' lsrarhlzat, ~i lntr-o economie 'in p!ina ,dezvoltare, ,aparprimele ~manifestaride scrlsre ,(scriitura). ideografice: scrlerea cuneltorrna ,asumerienilo:r ~i hieroglifeleegiptenilor.

Cea de apatra !iii ultima: taza vede aparltla scrierii alfabetice. ',Cel mai vechl alfabetcunoscut,cel fenician,

Iulien Andrei

Hatarst.lucrLi, ma"i/~ reptile,din perJoaqa '$ecundara

.ocupaun Joc aparle in imaginarul omulul contemporan.

Jucar;; favorite. ale celor m;ci, ero; de desene animate; expenate ~im~atrag,orici1i:1tJ/ p..ubUcul ;n,muzeeJe in care sunt expl,I$i, dinozauiiH,i continua mar$ullor tfiumfa1 spre noi. De unde provine aceasta fasc/najie p'e care 0 eJ(ercita ~ spec1/# d(sparuta acqI1l165;d~ inilioane de ani? Rotarst lucru,dinozaurli se affaprintre n();, In noi, 111 ' .

'mintea ,i imagina/ia noastra, caci, orices-ar zice, ei t:ellte.zJrjJa intruc/:fiparea cea ,mal spectacql()BS8l?e care .

, Via/a, 111 evolu/ia·ei, a Wat-o /a un moment dat pe planeta neastr.a. De aeeea; facem un scurf istoric al acestor f.abu/oase v./efu/toare ~are, 'alatut:l de "fatfuriile zburatoare", par sa fie ,unul dintr..e pul/neJe mitar; moderne din mentalitatea omului contemporan.

o specie fara ermast., paleontologul elilgle,?: Richar.d

• . Qwen, ih I'lrezenla membrilor

Asa cum se stls dine aur" Asoclatlel britanice pentru au f0~t cele mal mari lanfm~l~ dezvoltarea ~tiintelor, da citire care au pa~it vreodata pe actului de botez al acestor supratata planetei noastre. uria~i din Mezozoic, care, de Ult~asau~ul; ge pilda, trecea eu acum tnainte, ver.aloatut un

rmul,t peste tr.eizeci.· ae metri ~ig'r>ClP zoolo.gic di!)tirtct.

. ". 'AsoGiind, doua radacini

cantarea nu mai putinde 135 de "'r.ece~ti, deinos ("terib, ll,

tone, altfel spus, cat 27 d~ ~ y

elefamti adu~i la un Id.cl Daca,la gr,0aznic")~i s.auros (,,~opMa"),

t @wen Ci:reeaza·'termemJl de

acest rscer de gigamtism mai

adaugam ~i aspectullor de cele "dinosau~ia", un nume care se mai t:Iilul~e ori fi0r,OS, chiar. v,a impune. ~i iii va desernna monsnuos (un corp aC0perit CCl perttru t0toeauna. .'

nlste lIarturi osoase ascutlts, 0 fala eu ni~te eearne 'r.ec:!CJtabile ~i dinti asculiti ca nlste pumnale), atunci "f·ascinatia" '(in care e prezelilta ~i o'doza de spaima:~, pe care 0 exerctta, tncepe sa se justifice. Din0zaurul intrurte~te teats atributele unul animal mific, fabulos, deli'i el ilU e catl:J~i de li>u~in 0 fictiune, cacla populat Pamantul, mai bine de 160 de milio,a:m9 de ani..Cu toate acestea, dlnezaurlt continua sa ramana, pe I!Jndeva,pe un tara.m de le~en'da. $i -cumorice 19,ge'mCta trebuie Sa aili)a ~i un sfar~it, tntr-o bunS. zi (-?I), in Mezozoic, dinozaurii vor cilisJila~ea de pe scena EV0latiei, fara sa lase urmasl. ..

se decide sa , reconstitulraa, ' in paturala, a dlrrezaurllor. Irnpreuna .' cu sculptorul l;>i plctonrl Watertiouseli-lawkins., carui~ ii expune ir:Mntille, se apuca de lueru, In atellerul acestuia din urm~, vor fi asamblatatcrre de ca~ami~i, ciment, lemn~i fierMe, pentfu ca, la sfa.r~itul mal multor ani qe rnunca, sculp~(:Jr,ile sa fie gata,do 1853,ele v0rfiinstalate in parcul Sydenham, in aprogiere de Londra, undava fi de altflel transportat, dln ordinul regiAei:

Vlctorla., ~i imensul Crystal Palace. In vederea sar.batorir.ii evenimentuh,Ji, pe31 decembrie din acel an,

R. Owen invita

douazeci, ' de

personalitati la un banchst de-a dreptul original: ccrnesenll vor

, sta lao masa lnstalata in ,burta unui iguanodon! Expozitia vavavea un impaet extraordinar asupra publicului, chlar daca, mai tar:ziu, seva dovedi

ca unele dintre

reconstituiri erau

comple.t gre~it~.

Oricl!Jm, ele au ramas asa icum erau, fiind prima incercare Cle popular.izare ~tiintifica a teribilelor vletultoare;

• manlfestarea de la C.rystal Palace' constltulnd' I'lunclul de plecare a unei mari car-iere mediatice a dlnoeaurllof

Un 'banchet in. \ pantecele unoi ' iguanodon •••

.n dar nu ~i fara urme

... pentru a evelna IDe aceea a Ist~nieil la~ Istorla Jer ine~pe in secolul trecl:Jt. fA ~nglia. Primele oase fosile recunoscute oficial ca apat1ililand unei mari reptile din Secundar vor, 'fli dese0perit~ iM 1822, de c~tre doctorul Gideon Mantell ~i s01ia sa, MallY-Ann. Este prima rer!ltlla· fosila, denumita iguan0don, un saurian lerblvor de talle foarte rna~e. $aispr.ezece' ani mai rarziu, paleoAtologii vor identifica mai Dine de noua genuri ale ma~10r reptile din Secund~r.

In 1841, rmedicul ~i

211 ATLAS4aQ4lzln

---------....::...-----------------------------..--,--~-.~~~

nte fanatioe: .razbolu' o.aseloF"(cum a fost denumit) nu yalwa sfar~it ejecat 0 data 01:.1' IT)oartea' pr0ta(jJoni~tilor, (su~venita In 18.97, psntru Cope, ~i respectiv In 1899, pentru Marsh). Dar din rivalitatea lor a rezultat una dintre celemai impresionp.nte colecW de fosile: peste 1130 de specir de"dinozaurL

La InQepLitul secolului XX, familia lui Charles Hazalius' Sternberg va descopeji primele .rnumll' de dinozaurL Im!')reuna cu cei tre,! fjiai sal, Sternl;lerg va face sapaturJ pe cent ~r()Rriu, In !(ansas,' Montana ~i WYl!lming. In 1908, In timpul unei carnpanii de sapaturl In Wyoming, ei vor dsscopert primul specimen de dinozaur (aproape) mumlflcat. Protejat de un cllmat deosebtt de uscat, ~i acoperit de un strat

os v, de nisip, acest

... Jltosai.(rus~ vekhi de peste 65 de rntltoane » de ani, T~i conservase pan a ~iurl]a pieliL

In aceea~i perio!ida, 8Aarew Qarlile€Ji~,regele eailer ferata gin Al1'le'rica" \La tlnanta mal tnulte campanl' ae $,apaturi, ceea ce va ducs'ta descoperirea unor situri de 0 valoareexeepti'onala, prlntre care ~i actualal Dlnesaur National Park, din Utah.

Dinozauri africani ~i asiatici

Tot la inceputul acestui secol )JOr. dec uta ~i cercetarlle paleontolo9ice pe celelalte contin.ente, In special Af~iea ~i Asia. llil 1907, la Tendaguru, tn Tanzania, V0r fi aduse la lumina ni~te gigantice oseminte fosile, lar tn de~er:tl:JI'Gobi (Mongolia), speciali~tii \lor descoper.i ~rimele oua de p~otoceratops. Cele rnai fructuoase expeditii se vor dovedi Insa eele din China -

taradtaqontlor -, unde vor fi regasite, practic, teats familiile d~ di80zauri, cunoseuti. Nu existaproviridie a Cl'lineivlil care sa nu 'se fi gasit cel pu~n un "kong long", cum II numesc cltinezil, adica un teribil dragon.

La oraactuala, totalltatea dinozaurllor este repartizata In vreo tr.eizeci de fa.mi.lii, Ir:l care, . sunt cl!Jpninse peste 600 de specll, Lumea terlbllsler ~oparle este la'fel de varlata ca slaceea a mamiferelor actuale: de la cemarasaurus, care rnasura cam 4Q de rnetrl liJn§ir:ne; pana la reptile foarte mici, de marimea unui GOco!;" dar nu rna: putln redutali>ile decAt alti dimozal:J~i. Instinctul rnatsm al unor specii de d!J'l9zauri era toarte dezvoltat. F:oante grijuliu, Cilinozaurul maiasaura I~i unCa filuii In culb, Ii hranea !;li-i prc0teja de eventualii pradato~L

Fie ca erau i.e rbi.vori sau carnlvori, bipezi saw patrupezi, fie ca alerqau cu peste SO kmlh sau abia se tarau (sub greutatea carapacei lor solzeaser; fie ca aveau slnecunoscutul bot, san unul care aducea cu ciocul unei

pasari (de aici ~i ca

acelil,tia din urma putea fi

stram®~ii pasa~i

actwale~, .'

mir.1te~ public, imagin.e cea mai raspandita este aceea a unor animale gigantice, cu gat lung!ili GU cap foa~te mle (ceea ce nu corespunde, st~ict vorbind, decat morf@10giei brontozaurului!), shlar Gla.ce" In realitate, deC!lsebirile dintre specii . erau destul de mari.

Intre Cretacie !ili Tertlar, aoica acum 65 de mllloane de ani, domnia nscontestata a din0~al:Jritor a luat sfar~it. Poate Gil !;li acest din l:Irlr.la aspect, cel . al'stingerii lor In lifIasa, a contribuit la menunerea interesului publlcului de to ate categoriile, facand din istoria dinozaurilor 0 poveste atat de ,fascinanta .

. , jge faPlt, pe sbar.a. e)Joll:dtiei,

extin<f:tia masiva C!sReciilor nu e un lueru neoblsniilt: De-a lungul erelor geologice, multe alte grupe de animale au suferit aceeasl soarta. A~a s-au petr'ecut lucrurile cu 'trilobitii ~i g~aft0Iilii, sau cniar cu maj0r.rtaf~a grupelor de brahlopodesi reFltile marine din epoca seeundara Dar inalate

de a se stinge, sa nu ultam ca dir:lOzawrii au dominat planeta time de 160 de milioane de ani, o Gifra cu totul !;li cu t0twl uleltoare' !Daca ne reamintim 'ca In timplJl domniei lor au avut loc 0 serie de evenlmente, de ordln geologic ~i biologic, de mare tnsernnatate (primele stratific8.ri alpine,

. formarea Oceanului Atlantic, aparilia prirnelorr:marnifere ~i a

pnimelor pas8.iri, na~terea,

flo~ilor, .. ), abta atancl realizam Celt de rernarcabua s-a dovedit vltalltatea acestei specii, care a supravietuit atator schlrnbart geociimatice majore. A~a ca, departe Gte a fi fost un "e~ec alevolwtiei'\ cum se afi~ma In vecl;)ile manu ale de ~tiililte naturale, lumea dinozaurilor reprezinta poate una dintre cele mai ulrnltoare etape din lnt~eaga desfa.~L!rare a vietii

pe pamant. ." .'

eu p.rivire la dispa.ritia tor, sRecialil?tij si ne$!i>9ciali!;'tii s-au • lansat tntr-o tsrlblla cursade ipoteze, care mai de care mai

eurloase (ba chiar comice), la ora

Crist/an Caraca~

Termometrul lui Fahrenheit

Instrument de mare

lux latnceputul secolului al XVIII-lea, termometrullnca nu

, avea, la acea data, gradalia In centigrade ,pe care 0 va inventa suedezul Anders Celsius cali va ani mai tarzlu, Cel de fala este

gradat dupa scara germanului Gabriel Fahrenheit ~i indica 65°F, adica 18°C.

Privltiaceastarnlnunata lntindere 1500 de specii de'pe9ti, ~eapa ~i USC?it! Sa nu uitam sa, specii de rnolustesi mai mutt de 'lnventaitem '~j'sa In-grijim mereu de specii de pasari.

darurile nepretuite aienaturf]! - , Aceste inegalabrle bogalli

Imaginea afost preluatadinnord- ' unei rezervatii marine,iarspecii estulAustraliei ~i reprezlnta 0 mare existente suntprotejate prin, lege de ,barieri:i de.recif .cese Jntinde pe 0 catre statulaustrauan..' ..

, distarita de 1250 de mile (peste 2000 de km); aicil~igasesc:adapost peste

/i;'r:'l'il!lfriii tiparite(sau a Galaxi~i ItDI!'In'~rn - intr-o formulare

de venita celebra,.tn urma publicarii car1irfuacela~i titla de catre Marsllall IIcLuhan) par, se allr:apie de sfar9it. Noile posibilita/i de stocare ~i m~rnll.'Hl,are ale informa/iei au dovedeasca

~i intr-un nomen

Eliza Perescbivoiu

Ma~ina, un Chevrolet tip cemtonets, vechi dar in stare foarte buns, trage din greu pedrumul rosu, abrupt, plin de gropi eaeru», Toti copacii de pe margine sunt rosl), din cauza noroiului cu care sunt tmproscet! din be/~ug atunci cena pIous.

Dincolo de eceeste "bands", se vede verdele viu care eontresteezs puternic cu cerul albastru a/ iernii. in emisfera sudics este iarns, luna iulie inregistrand etci, pe platoul Parcului na/ional Serra da Can astra, cele mai mici tempereturi, pans aproape de O°C in cursul noptit. Ms aflu totus! la tropice, undeva in inima stetutut Minas Gerais, unul dintre cele mai mari state ale Braziliei.

inseamna In primul rand padurea arnazonlana, carnpia de acest fel acopera 0 supratata imensa a lfuii, peste 2@%. Vegefaiia de cerre do

Itt..

LA IZVOARELE RAULUI

sAo FRAN~ISCO

.un perete stances, de un

Ce,I1lU(?IU punctat ca petice de rnuschi si liane, S9 lnalta brusc In fata, dezvelind aliloi 0 caseada sup>errtila, de peste 200 de metri. Motorul

scrasneste "tiliciuH" de

r>,rof<esorul FrraflGisco

Barbosa, ~eful Laboratorulul de Liml1lologJie a.1 Urniller.sitalii F'ederale dim Belo Horizonte, eapitala statu lui Minas eiler-ais. h'! dreapta mea sta zgr:ibul'i,t Marcos Callisto, cel mai tanar protesor ~al oepartamentului, venit doar de cateva Ili!ll'ili de la Rio de Janelre. Pentru el, care este un caliioca tipie (al?a l~i spunl®cuit0~ii din Rio, si precizez ca numai ace~ti brai'::iliemi se mumese ass, folosirea aeestel porecle pentru restul 6raziliei fllad §re~ita - amintesc d@'ar de expresia "fotbali~tii carioca", au reterlre erenata din acest punet de vedere la rratlenata tarii), efoarte frig, desi soarele . Ii;l-a cobera:t Inca sprs astintit .. j=)almierrii sunt prezente

.

30 flll ATLASvtagazit:1

,~,c

uimlteare In acest peisaj rnenjan, iar atlilorii fie tabebuia sau ipe (Tabebuia longiflora) l~i atateaza manl:!lflGhil!!lrile de flo~i galbene

care acepera Intreaga

coroana, Galbeflul

Gohtrasteaz,a pu,terrlic GU fundalul verzui, dand parca senzalia p~ir,naverii.

A:jwngel1'l pe plat0tl ~i ne oprlm In tata unel portl <4Je lemn, sirlgu~l:Il 10C de treears prlntr-un perete rnaslv staneos, j=)arcul este pazit In permarlenta Gle serviciul specializat al Ministerului Mediului(I.s~MA), iar. accesul turi~-tilor este Iil1'litat ~i controlat. Aici suntem a~te~tali de f) alta l'11a!?,ina, tet un Chevrolet de teren, folosit de studen.tii aflati 11'1 practtea, Ellililcole de pearta, peisajul este altul, (1) cample inNnsa, ie~boasa, un eempo« alpestre, variaata alpina a celebrwlui eerie do brazilian. Ge este acest aerradlf)? De!?i, pentru paslonatll tle natura Brazil'ia

.. '

'La Cascioarele; invalea inferioa(a a Dunar;;, aproape de Olteni/a, locurile sunt parcii;mume destinate vie/ui,rii oamimilpr;'Ambian/aecologica imbina . bogajia .{lid;Versitatea resurselor cu trumusetee {li poezia peisajului; dinadancurile Preistoriei pana azi, populalii n-eu contenlt, de eceee, sa dureze esezere dupa lil{lezare. Cercetatori de la muzee din Bucure{lti, Braila, Calara~i ori de la Institutul de Arheologie din ,Capitala auexplorat, ani in {llr, situri numeroese.. Rezultatele obtinute s-eu coneretizat inrapoarte de

sapaturi, stuati ~i comunicsri, {li in cuprinza~orulyolum ';,A~ezarrdin zona Cascioareie ,-'-Greaea-'- Prundu- mileniile I i.Hr --I d.Hr. " aparut in 1966.

'. , "

D"esCOperiri dintre cele rnai .lnteresante ~i _ valoroase s-au facut la

'Cascioarele In asezarlle din ~poca pietrei slefuite, cercetats pe Ostrovelul.laculul-Oatalhil, Acolo, speclallstl de la Institutul "Vasile Parvan" au dezvelit In Tnfregime un sat populaf de purtatorl ai cLilturii Gumelnita -'-,din ultlmataza de exlstenta a acesteia, asadar vletuind prin jurul anllor 4000 T.Chr.

Grupul ,'de oameni,

aloatulnd probabil 0 ginta, !?i-a instalat casele- 15 la numar, plus 0 anexa __:_ pe aproape Tntreaga supratata a insulei;

.doar OZona restransa, dintr-o margine, ramaseselibera __:_ acolo fiind probablladapostite .vltele, pe.tlmpul noptilor ori tn anotimpuri friguroase.

3~ ATLASvtft/gazin

Locuintele fusesera

dreptunghiulare, cele mai spatioase rnasurand 14 x9 m, cele mai mici - 8.x 6,50 rn, 0ameniile-au ridicat la

, suprafata soluiul, pe un schelet lemnos, acoperit apoicu lut

amastecat 'cu paioase.

Acoperisurile tusesera

amenajate ln doua ape, cu pante relativ : accentuate; lntrarlle - pe unadintrelaturile

-scurts, probabil pe latura sud.vestica, vanturile reci batand ln zona dinspre nord-est. In interior, casele nu fusesera '1m partite tn mai multe lncaperl. .In fiecare dintre locuinte s~a ,gasit vatra pentru gatitul atlmentelor, amenajata pe un pat de pietre. lar tn lnteriorul .caselor - r'a.ma~ite din tot ceea ce constituise canova, In 'urma cu milenii, avutul oarnenllor," lucrurile'lor de'

trebuinta: unelte, arrne, recipiente de lut ars etc.; pe baza acestora au putut fi tntrezarlte ocupatiile locuitorilor satului, felul lor de viata.

In fiecare casas-au gasit mai multe rasnlte de platra - unele masive!?iadanc alveolate: oamenii, pentru hrana lor zllnlca, cultlvau grane, Ie mactnau, Grarnezi de _ scoici f?i de melci, case de pesti au atestat 0 alta Tndeletnicire !?i tnca o sursa de hrana, fi restl pentru 0 'colectivitate asezataintre ape. 1 ntr-o toculnta s-au gasit 14 topoare de silex, 1 s- nuclee !?i 4 percutoare, plus circa 60 de, sparturt de silex: de buna-

~ (I., ,

Planul insu/el , ' "OstrOve/ul''f''\) , o-culnjele desco~rlt'triff-. -

a'eztlrea gumelnileana

~" Integral dezvelit8

seam a, acolo fusese un atelier ' pentrurealizarea uneltelor ,de' , platra, Pe _ baza altor : descoperlrl din asezare s-a mar pututjdeduce ca materia: ,

Rrin:1~ . (isil!3xul) era' aa!l~a,;,Tn c,alupuri". mart, ,de~peste.' Dimare. Int~r-oalta, IOCLJinla

· s-au constatat indicii caacoto ' . selucrauunelte din coarnede ,;.

's;e,rbi;pNntre "produse!e'~finite ' ';ori In'curs de,prelu€rare;~-a "

,~ga,si,f '§li un brazda:'r'~de"p,lug ,/;,primitiv. Cat.~rivefilt~9!~r:i~f~,: ' J~al:ecarEj'jc'festi.J riau~.onstihiit "

"r:.eboltacea mar ab~ri'denfaln"'

'~~I?~are ~;s;a.putut G'@rlsta,ta ,

c,a, de pilda, chlupurile- mari,

• ,~entru pastratul" provlzillor . '

':(apa, cereale etc.), nu lipseau 'din nici ,o)ocuinta, locul lor

a.flai1du~s~, de fiscaredata, pe Jaturlle ,Iungi, lange. pereti, .. " sa:pana mai In adanolrne, - 913 b,iyelwlla care s-a.situat .

QYm:'lelnitecin d,ezve[it}n .

'l'I1Ie:, ar:/1eologii al,!J~C!J,t

,Cascioarele ~i./~Ite·

i "descopeiiri - unele "de 0 y~~os~bita valoare, ape"arate. '\~nibate, ale patrimoniLllui.

· civillzaliei stravechide;p~

teritor,iul RomariieL>'·c .

01~ ~tfel',IA. ce,l.m,a. ,i:.vech.i

"'.' nivel de ,loc,Liire .' a

" . Lirtatorilor' "culturii

~ ,".- , ' SCi. ~_. ,'" ~ >

,eneoljlice GL!rh~lr;lita". print~e

e-. resturile uneJ',..case\situate ·a~rox,in:1ati~hA.c~nlru, 'p~ez~ri i, a' 'fdstdespqperjt' rnedelul 'miniah.idzat alunei 'consiructii "cuevidente rosturl de cult. ,Real.i~llt din lutars,lnfali~ea.i~ un 'soclu' paralelipipeoic'--"'preVazut cu, doua rariduri de

ferestre circulare,~idec()rat, Cu adevarat un unicum In pe tata, GU liniile orlzontale patrimoniul cultural' al larii paralele, inclzate, -,-,pe",care noastre esteicotoana pletata" ,stau tnslrate patni cabq_ne,-:- de la.Oascloarete, recuperata .i?i, ele cteGPr?t~j .. ~dei=l~qpra. printre '. ~e$turilEf:a~'~zarii " . frontoanelor $i Ja cqlt~rilePurtatorilor '.9ulturii Bolan,

F. '~operi~urilor, cu'.;,cQ,arnede ': Instatatl . pe·. "Ostrovel" ~ \.J;lflsecralie", simboluri:a:ie,uhui (predecesori ai €lw'1elnitenilor,

.,.... cl!llt barbatese alroCjiriL sial traind prln [uru] anilor 4~OOT 4700I.Chr.). Afo.stdescoperita 'forteL Desi asemenea "modele. printra daramaturile unel .de'sanctuare" au aparut ~iin· tncapert . spatioase,,'J.ce ."alte:'statiuni gumelni1ene, avusese, In interior, 7perelii

· .exemplaru' de la Casctoarele plctatt pollcrom, cu motive ,est~, nelndoielnic, eel mai geometrice-spiralics, (2oloCina;

"r~ali:ZCi't".~i' maiinteresant, tnalta de aproape2,rt1,:$i CU diametrul de 40.cmj,nusjujise

la sustinerea: ',tava~ului, rostul sau- fiil'lf:k .. :·de , asemenea, cutnc- Acesta rezulta fie si Clin' bogata ornamentalie}pictata cu motivul spiralei recurents, utillzata unqhlular ~i dlspusa tntr-o ordoriantaspiralica lnfa~uratoare;. (Iritre altele, lri'decor figureaza,. pe benzile vertlcale, ,.lilapte

-, randurlrorlzorrtele de cate

. sapte perechi de,tril,Jngtlfuri .afrOr:ltate). Est~,prob:ai:}i);·.· versa 'des.pre+; .. Urh.simbel. ',C:<:lIllSlacrat strave:chiuHJi I cult . .fl:!ner.ar aLcotoanei,/c'effiai este atestat pErte~itoriullarii. noastre, IAa~ezafi datand din epoca pietrei ~letYite .. ,

Dr. V,wecju Leabu

, cotoene pictata descoperita . in a~ezarea purta.torilor .

. cu/turii Boian

. dIn ·care tee parte ~i meie;; marini,

cuprind~ m.olu~t~cu simetriebil~terala p[imitiva. Cele circa 0 s,j;(ta. de miide specij populeaza ~tat apele dulci, cat~i cele (,,~arate, dartfai~se 'i:pe<_uscal.:t..~ speciil~ tere_str.e, respiraJia , se tecepnn peretele marifalej,car~ delimiteaza'o cavitatebine , vascularizata (qa un fel de plaman), iarla cele acivatice, aceasta se etectueaza prin Qranhii. ' . -_~

", Dupa configuraji~ aparatull1i respirator, clasa Gaster~pode : se}mparte intrefsubclase:1) Prosobranchiata (eu-branhiile situate in,a/nrea inil1lii); 2) Opistobranchlata (/a care .branhiile "sunt situate'pepaft~ dreapta a masel viscerale, inapoia inimii,

sa'u_ pot lips; eu totuHa unelespecii) $i 3) Pulmonata (/a care

·reSpiralia se fac~ printr-un tel de "plaman").· " _

';;_;Ordl"ul' Nudibrancllia ,din .subclasa Oplstobranchlata , capiinde: animale adaptate la viaJa marina, cu sacul visceral localizat iii picior§, f~r,a cochilie. Ca 6rgane de respirajie,

, 'a~estf}a ptezinta ni$teforma/iimi secUndare, filiforme, C;U, -aspect penat, dismise pe doua randEiri pe faladorsalaa corpului. Simt ni~tegastercipode de taUe mica, pir care nu Ie ~oJi studilll.J/eeaqli mediut lor mitural" caci.nutraie~c'fn

:captivi(ate, in coirtinuare, . lIa prezent~m cateJ(8 superbe exemplare'de metci. •• dansatori, din ~rdinul Nudibranchia; :sLjrprinse de aparatul totograticfn to~ta splendoatea evoluliei

lor acvatice~' . ..

,'.,

Culorile ~i formele sub care se prezinta, Ie permit sa se pfarda printre anemone ,i corali. Me/cii de mare pot fi insa ,i ni,te escunzeton formidabile pentru alte vieJuitoare, ce in cazul acestei crevete, care se ascunde sub voalurile unei dansatoare spaniole. in partea de sus a pozei, un melc tambja vanand un alt melc, chromodoris, in Marea Ro,ie.

Iulien Andrei

I /1

Adresa· Companiei:

Romania, Camp ina,

Str. Schelelor nr. 32, .

cod 2150, judo Prahova

Tel.: 004044336651

Fax: 004044336851

E-mail: reclama@energo.ro

Internet: http://www.canad.ro/energopetrol/ep.htm

PC;R t@t ceea oe l1ealtzeaza, . CDmpaRia RfiJastrra este parleHeTl!Il dl!lmn:eaf'i@asira de incmedere! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful