CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................2 CAPITOLUL 1 : STAREA CIVILĂ – ACTIVITATE PUBLICĂ ÎN FOLOSUL STATULUI ŞI AL PERSOANEI 1.1. Istoricul stării civile in România...........................................................................3 1.2. Autorităţi publice cu competenţe în domeniul stării civile.................................12 1.3. Instituţia ofiţerului de stare civilă.......................................................................14 CAPITOLUL 2 : ACŢIUNILE ŞI ACTELE DE STARE CIVILĂ 2.1. Starea civilă a persoanei fizice............................................................................17 2.2. Clasificarea acţiunilor de stare civilă..................................................................18 2.3. Înregistrările de stare civilă.................................................................................22 2.4. Întocmirea actelor de stare civilă........................................................................23 2.5. Întocmirea actelor de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate...................................................................................................................28 CAPITOLUL 3 : ÎNSCRIEREA DE MENŢIUNI ÎN ACTELE DE STARE CIVILĂ 3.1. Anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea...................................................................................................................30 3.2. Rectificarea actelor de stare civilă......................................................................35 STUDIU DE CAZ.....................................................................................................41 ANEXE......................................................................................................................45 CONCLUZII.............................................................................................................47 BIBLIOGRAFIE......................................................................................................51

1

INTRODUCERE Persoana fizică este definită în societate de anumite atribute care o diferenţiază si-i conferă un anumit statut civil. Conceptul de statut civil este sinonim, de altfel, cu cel de stare civilă şi cuprinde un ansamblu de elemente prin care se individualizează o anumită persoană ca titulară de drepturi şi obligaţii, şi prin care i se stabileşte poziţia sa juridică din familia din care face parte. Starea civilă este o noţiune de sinteză deoarece ea cuprinde totalitatea elementelor cu care se determină calitatea de subiect de drepturi şi obligaţii ale persoanei fizice. Starea civilă a oricarei persoane fizice oglindeşte succesiunea faptelor, evenimentelor care se produc independent de voinţa omului (naşterea, moartea) sau de acte juridice care se produc, ca urmare a manifestării libere de voinţa persoanei (căsătorie, divorţ, schimbare de nume). Această succesiune de fapte şi acte juridice este oglindită în starea civilă a unei persoane prin actele de stare civilă, care au menirea de a transforma posibilitatea abstractă prevazută de lege într-o realitate concretă legată de fiecare persoană fizică, al cărui conţinut este format din acte şi fapte de stare civilă. Starea civilă se întemeiază pe relaţiile ce izvorăsc din filiaţie, rudenie şi căsătorie, reflectând diferitele legături juridice ce se stabilesc între persoanele din aceeaşi comunitate familială. Poziţia juridică a persoanei în raport cu familia sa constituie elementul esenţial al stării civile. Printre elementele stării civile, un loc principal îl are începutul şi încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei. Cu ajutorul stării civile determinăm capacitatea de folosinţă a persoanei, respectiv calitatea sa de subiect de drepturi şi obligaţii. Indiferent dacă o persoană dispune sau nu de capacitate de exerciţiu, ea are o stare civilă. Reglementată fiind de norme juridice si personalizând omul în cadrul social dat, strânsa legatură a acesteia cu aptitudinea de a avea şi exercita drepturi sau asuma obligaţii, starea civilă a persoanei interesează în gradul cel mai înalt societatea. Tocmai de aceea organizarea activităţii de stare civilă, întelegând prin aceasta evidenţa, se realizează de către autoritatea statală prin intermediul unor

2

organe specializate, abilitate în mod expres de lege, autorităţile administraţiei publice locale. CAPITOLUL 1 STAREA CIVILĂ – ACTIVITATE PUBLICĂ ÎN FOLOSUL STATULUI ŞI AL PERSOANEI 1.1. Istoricul stării civile în România Până în secolul XVI, atât în Muntenia, cât şi în Moldova, starea civilă a persoanelor nu a făcut obiectul nici unei înregistrări laice sau religioase. Starea civilă a unei persoane se stabilea prin notorietate si posesie. Dacă cineva contesta starea civilă stabilită prin mijloacele de mai sus, aceasta se putea dovedi cu martori şi acte de familie. Martorii erau preferaţi dintre rudele şi prietenii care se bucurau de reputaţie şi care puteau atesta naşterea, căsătoria sau moartea persoanei în cauză, fără a exista vreo sancţiune în cazul unei declaraţii nesincere. Treptat, preoţii încep să înregistreze botezurile, cununiile şi înmormântările, la început la oraşe, apoi şi la sate, acestea fiind legate de ceremoniile religioase care se făceau cu ocazia naşterii, căsătoriei sau decesului. Primele reglementari în acest sens le găsim în „Pravila rizorului Lucaci” dată în 1581 în Moldova. În „Pravila cea mare” a lui Matei Basarab (1640) exista o dispoziţie cu privire la evidenţa hotărârilor de divorţ. În „Capetele de poruncă” ale mitropolitului Antim Ivireanu întâlnim unele dispoziţii date preoţilor cu referire la evidenţa înmormântărilor şi întocmirea testamentelor. Dispoziţii asemănătoare întâlnim şi în Moldova, în „Pravila lui Vasile Lupu” (1646). Unele norme referitoare la starea civilă găsim şi în „Pravilniceasca condică” a lui Alexandru Ipsilanti (1779) din Muntenia şi în „Rezumatul după Pravilele împărăteşti”, întocmit şi tipărit la Iaşi de Andronachi Donici (1814). Evidenţa evenimentelor de stare civilă cunoaşte o oarecare reglementare abia la începutul secolului XIX, când, prin Codul Caragea – Codul civil al Munteniei din 1817 – în capitolul II, intitulat „Pentru înscrierile stării civile”, se prevedea
3

înfiinţarea unei condici pentru fiecare judeţ, în vederea înscrierii evenimentelor de stare civilă. Condicile erau date în grija preoţilor, iar mitropolia avea sarcina să supravegheze modul de întocmire şi de păstrare a acestora1. Odată cu „Regulamentul Organic” din Muntenia (1831) şi Moldova (1832) se poate vorbi de introducerea organizată a evidenţei stării civile, care era lăsată tot în atribuţiile preoţilor. Prin acesta s-au introdus condici pentru starea civilă, denumite „mitrice”. „Acţiunile mitricei – spunea Regulamentul Organic – slujesc spre deosebirea celor trei epoci ale vieţii omului, adică a naşterii, căsătoriei şi a mutării din viaţă”. Evidenţa acestor evenimente era determinată de necesitatea de a cunoaşte relaţiile de familie, ca şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor care nu puteau fi dovedite decât prin înscrisurile stării civile. Ministerele de Interne din Muntenia şi Moldova au fost însărcinate cu întocmirea modelului condicilor de stare civilă, care erau tipărite, pentru fiecare ţinut sau judeţ, de mitropolie sau episcopie. Pentru fiecare evniment de stare civilă se întocmea, de către preoţii din oraşe şi sate, câte o condică, în dublu exemplar. La sfârşitul anului, un exemplar era înaintat, prin protoereu, ispravnicului, unde se păstra în depozit, iar al doilea exemplar rămânea în parohia respectivă, în grija preotului. Mitropolitul şi episcopii eparhiaţi aveau sarcina să supravegheze ca preoţii să completeze rubricile din condici. Codul civil din 1864, pus în aplicare în luna decembrie 1865, a reglementat şi materia actelor de stare civilă, în articolele 21-86 şi 127-210. Potrivit Codului civil, erau considerate acte de stare civilă actele prin care se constată naşterea, căsătoria sau moartea unei persoane. Pentru prima dată rolul de ofiţer al stării civile revenea autorităţilor administrative, orăşeneşti şi comunale. Acestea erau obligate ca, după închiderea registrelor de stare civilă, să le depună la grefa tribunalului, care avea datoria să le verifice actele încheiate şi înregistrarile lor sub aspectul legalităţii.

1

Ungureanu Gheorghe - Actele de stare civilă în Moldova până la Regulamentul Organic în
4

Revista Arhivelor, 1959, p.86;

Codul civil a trecut astfel la laicizarea actelor de stare civilă, acestea fiind scoase din competenţa bisericii şi trecute pe seama autorităţilor administrative ale statului. Constituţia din 1866 consacră caracterul laic al actelor de stare civilă, înregistrarea lor făcându-se de către organele de stat locale. În Transilvania, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, înscrierea evenimentelor de stare civilă era lăsată pe seama parohiilor. În anul 1894, prin Legile nr. XXXI şi XXXIII, s-a trecut şi aici la laicizarea actelor de stare civilă, numindu-se funcţionari care aveau datoria să completeze matricolele respective. Caracterul laic al actelor de stare civilă a fost păstrat şi în Constituţia din 1923. Autoritatea civilă însărcinată cu întocmirea şi redactarea actelor de stare civilă rămânea mai departe primăria. Prin Legea administrativă din 14 iunie 1925, atribuţia de ofiţer al stării civile era dată primarului. În comunele urbane, primarul putea delega aceasta atribuţie unui membru al delegaţiei permanente, în municipii – directorului sau şefului de serviciu respectiv, iar în comunele rurale – şi notarului. Prin Legea privitoare la actele stării civile din 25 februarie 1928, s-a realizat unificarea legislativă în materia actelor de stare civilă, deoarece până atunci în Transilvania, Banat si Maramureş se aplicau dispoziţii diferite de acelea din Muntenia, Moldova , Dobrogea şi Bucovina. Prin Legea din 1928 se menţineau unele dispoziţii care prevedeau că întocmirea actelor de stare civilă trebuia să fie urmată şi de binecuvântarea religioasă. Pentru organele de stat nu era o preocupare de a se aplica un sistem unitar de înregistrare a actelor de stare civilă, nestabilindu-se nici o răspundere pentru ele, şi nici nu se controla această activitate. În această lege din 25 februarie 1928 au fost grupate, în parte, dispoziţii normative privitoare şi la alte acte care trebuiau menţionate în registrele de stare civilă, cum sunt adopţia, recunoaşterea unui copil natural şi divorţul, instituţii reglementate de Codul civil. Prin articolul 11 din această lege, s-a prevăzut că orice schimbare în starea civilă, întemeiată pe un act de stare civilă, pe o hotărâre
5

s-a admis rectificarea din oficiu a actelor de stare civilă întocmite pe baza hotărârilor judecătoreşti de declarare a morţii prezumate. În acest sens. 153/1950 s-a stabilit obligaţia predării arhivelor confesionale de stare civilă către comitetele executive ale sfaturilor populare. iar prin Decretul nr. toate actele de stare civilă au fost trecute exclusiv în atribuţia comitetelor executive ale sfaturilor populare. Prin Decretul nr. posibilitatea ca pentru persoanele decedate după 21 iunie 1941. prin această lege au fost 6 . s-a stabilit principiul validităţii actelor de stare civilă numai dacă acestea sunt încheiate de organele de stat anume împuternicite. Prin Decretul nr. orăşeneşti şi raionale.judecătorească sau pe un alt act admis de lege.272 din 30 decembrie 1950 se realizează o nouă reglementare în materia actelor de stare civilă. Legea nr. căsătorie şi moarte şi înscriind înfierea. divorţul. sfera actelor şi faptelor de stare civilă a fost extinsă. Aceste organe administrative sunt obligate să înregistreze toate actele şi faptele juridice privind starea civilă a unei persoane.177/1948 s-a prevăzut obligativitatea pentru unii cetăţeni de a înscrie la serviciile de stare civilă ale unităţilor administrative actele lor de stare civilă încheiate de deservenţii unor culte. recunoaşterea şi stabilirea filiaţiei în justiţie. abrogând totodată Legea actelor de stare civilă din 25 februarie 1928. Ţinând cont de modificările aduse în organizarea administrativ – teritorială a ţării. pentru care data decesului nu putea fi stabilită cu acte de stare civilă. De asemenea. întocmind în registrele de stare civilă actele de naştere. să se înregistreze ca dată a decesului ziua de 9 mai 1945. Menţiunea de moarte a unuia din soţi se făcea şi pe actul de naştere al soţului supravieţuitor. s-a stabilit că organele însărcinate cu înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă sunt comitetele executive ale sfaturilor populare comunale. au fost grupate într-o singură lege toate dispoziţiile privind înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă. pentru a corespunde cât mai complet necesităţii de a individualiza o persoană.50/1948 a prevăzut. Prin această reglementare. pentru locuitorii din Ardealul de Nord. se va trece pe actul de naştere al persoanei la care se referă această schimbare. Potrivit acestui principiu constituţional. precum şi schimbarea numelui şi prenumelui. Prin Constituţia din 13 aprilie 1948. Totodată.

Velicu Elena. eliminând sistemul de legislaţie anterioară. Problema schimbării numelui cunoaşte o nouă reglementare prin Decretul nr. divorţul şi schimbarea numelui. Mardare Viorel . Un rol deosebit de important privind activitatea de stare civilă. dând prenumelui un caracter mistic. Certificatele de stare civilă se eliberează numai persoanelor îndreptăţite şi într-un singur exemplar. 2006. iar prin Ordonanţa Guvernului nr. s-a stabilit că registrele de stare civilă nu mai sunt publice. pentru a nu se admite schimbarea de nume sau prenume dcât atunci când aceasta nu afectează interesele statului. orăşeneşti şi raionale asupra modului în care trebuiau să-şi realizeze atribuţiile ce le reveneau şi efectua verificări în cazurile prevăzute de lege2. în care se stabileşte principiul potrivit căruia schimbarea de nume se cere şi se obţine individual. .273/1950 (intrat în vigoare la 01. în care erau înregistrate şi celelalte evenimente ce modificau starea civilă. l-a avut Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia Generală a Miliţiei.41/2003 2 Peţu Paraschiv. asigurându-se astfel verificarea celui care a depus cererea. care elabora instrucţiuni pentru asigurarea aplicării uniforme a legii privind înregistrarea actelor. Prin acest act normativ. îndrumării şi controlului. deoarece vechile legi în această materie. nu permiteau schimbarea lui. iar numai în anumite condiţii se putea elibera un alt certificat. îndruma şi controla secţiile şi birourile de stare civilă ale primăriilor comunale. reflectându-se şi în acest fel deplina egalitate între soţ şi soţie. sub aspectul conducerii. Cererea de schimbare a numelui sau prenumelui a fost dată în competenţa de soluţionare a Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală a Miliţiei.1951). atât în ceea ce priveşte ţinerea registrelor. cât şi cu privire la întocmirea actelor. după care schimbarea numelui soţului atrăgea automat şi schimbarea numelui soţiei şi copiilor minori. Schimbarea prenumelui a fost reglementată de Decretul nr. respectiv înfierea.înfiinţate registre speciale. Editura Detectiv.01.54/1949. Prin Decretul nr. Bucureşti.17. competenţa a rămas în structurile Ministerului Afacerilor Interne.975/1968 cu privire la nume.Starea civilă – mijloc de identificare a persoanei 7 fizice. p. Copii înfiaţi nu puteau să-şi schimbe numele.

a fost necesar să se puna de acord Decretul nr.372/2002. Codul familiei reglementează problemele privind profilul moral al familiei. Principiile de bază ale Codului familiei au drept scop întărirea familiei.2005. Până atunci. pus în aplicare la data de 1 februarie 1954 şi republicat la 18 aprilie 1956.225/1955. deci în perioada 1950 – 1957. Aceste principii sunt oglindite cu fidelitate în actele legislative care cuprind norme juridice cu privire la regimul actelor şi faptelor de stare civilă.93 din 20 februarie 1957. în conformitate cu modificările făcute prin Decretul nr. cu modificările şi completările ulterioare). aprobată prin Legea nr. ocrotirea de către stat a intereselor mamei şi copilului. lucru care s-a făcut prin republicarea Decretului nr. ci la fiecare sfat popular comunal sau orăşenesc. stima şi respectul reciproc între membrii familiei şi educarea lor în spiritul normelor de convieţuire. au mai intervenit modificări.272/1950. 8 . forma monogamă a căsătoriei.privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. dintre care cea mai importantă este măsura ca înregistrările în registrele de stare civilă speciale să nu mai fie făcute la sfaturile populare raionale.2005 – în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. care se pot pronunţa prin dispoziţie (exercitată efectiv de la data de 01. ca de exemplu: egalitatea. un rol deosebit de important îl are Codul familiei. de la data de 01. Ulterior.31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanelor juridice.323/2003.272/1950 cu aceste legi.84/2001. aceasta a fost stabilită în sarcina preşedinţilor comisiilor judeţene. respectiv a primarului general al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. odată cu operaţionalizarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor – înfiinţate în subordinea consiliilor locale şi a celor judeţene. Ca urmare a punerii în aplicare a Codului familiei şi a Decretului nr. aprobată prin Legea nr. apărarea drepturilor părinteşti şi înrădăcinarea normelor de convieţuire.04. În cadrul legislaţiei privind problemele de stare civilă. cu modificările şi completările ulterioare. în baza Decretului nr.09. egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul în relaţiile dintre soţi.

căsătorie şi deces. în acest fel crescând răspunderea delegatului de stare civilă. În scopul îmbunătaţirii activităţii de stare civilă. operând menţiuni pe marginea actelor din aceste registre.278/1960 se realizează o reglementare mai bună a activităţii delegaţilor de stare civilă şi o perfecţionare a sistemului unitar de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. Potrivit noului regim juridic al actelor de stare civilă. anularea sau completarea actelor prin scutire de taxa de timbru a cererilor adresate în acest sens instanţelor judecătoreşti. au fost create serviciile de stare civilă din cadrul consiliilor judeţene. care au ca sarcină principală instruirea. părţile care contribuie la întocmirea unui act de stare civilă sunt declarantul (sau declaranţii) şi delegatul de stare civilă. aceste fapte înscriindu-se în prezent prin menţiune pe marginea actelor de naştere şi de căsătorie. Astfel. menite să ducă la decongestionarea şi desfăşurarea mai calificată a activităţii de stare civilă. se delimiteză principalele evenimente ce survin în viaţa unui om şi care sunt evidenţiate de starea civilă. Prin folosirea numai a registrelor de naştere. Registrele speciale s-au folosit până la 15. Pentru a crea posibilitatea instaurării în cel mai scurt timp a unei ordini perfecte. sa simplificat simţitor sistemul de lucru. precum şi de a pastra arhiva de stare civilă exemplarul II. Elaborarea unei noi legislaţii în materie de stare civilă a fost determinată atât de necesitatea alinierii la unele reglementări şi practici europene.înregistrările erau făcute la reşedinţa de raion (înregistrarea tardivă.1975. întocmirea ulterioară.278/1960 s-a înlesnit rectificarea. ci şi în cele întocmite în trecut.04. prin Decretul nr. îndrumarea şi controlul delegaţiilor de stare civilă. desfiinţându-se folosirea actelor. în colaborare cu serviciul de evidenţă informatizată a persoanei. Dispoziţiile acestui decret au adus modificări substanţiale. prin desfiinţarea registrelor de înfiere. Prin Decretul nr. nu numai în actele de stare civilă ce urmau a se întocmi. cât şi de armonizarea prevederilor din domeniu cu dispoziţiile noii Costituţii a României din 9 . divorţ şi schimbarea numelui. reconstituirea).

modul de întocmire al actelor de stare civilă şi precizarea atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale. precum şi pentru cei care au fost înregistraţi cu date nereale3.42. în timp. şi cu cele ale Legii nr. la art. Pentru prima dată.1991.2003. putând fi luate de titulari în străinătate. p. noua lege prevede şi posibilitatea întocmirii actului de naştere în ţară. Velicu Elena. modificarea statutului civil al persoanei şi înscrierea menţiunilor corespunzătoare. s-a stipulat că ofiţerul de stare civilă poate refuza înscrierea în actul de naştere a unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole. se impunea unificarea normelor juridice care reglementau starea civilă într-un singur act normativ şi tratarea mai amănunţită a unor aspecte care.(2). a stabilit cadrul legat şi pentru rezolvarea unor situaţii absolut noi cu care se confruntă oficiile de stare civilă.20. cu modificările şi completările ulterioare. Faţă de reglementările postbelice din domeniul stării civile. revizuită prin Referendumul din 19-20. Totodată. pentru copiii născuţi în străinătate şi a căror naştere nu a fost înregistrată la misiunea diplomatică sau la oficiul consular de carieră al României. în acest domeniu. prevederile referitoare la caracterul doveditor al actelor şi certificatelor de stare civilă.Starea civilă – mijloc de identificare a persoanei 10 fizice.69/1991 – Legea adimistraţiei publice locale. au generat interpretări diferite în practica ofiţerilor de stare civilă. Editura Detectiv. adoptat din necesitatea simplificării procedurilor în domeniul actelor de stare civilă pentru 3 Peţu Paraschiv. alin. război ori participare la misiuni de menţinere a păcii sau în scop umanitar – de către ofiţerii anume desemnaţi prin ordin al ministrului apărării naţionale. la domiciliul părinţilor. Bucureşti. s-a introdus un alineat nou. Mardare Viorel . părinţii putând opta pentru un pronume corespunzător.09. ulterior devenită Legea nr. Legea nr. .215/2001. în acest sens. Pornind de la aceste deziderate. 2006. ori la autoritatea locală din străinătate. Legea nr. Prin Legea nr.119 din 16 octombrie 1996 cu privire la actele de stare civilă. În ceea ce priveşte certificatele de stare civilă. acestea sunt unice ca format şi conţinut. De asemenea.94/2004.119/1996 prevede că înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă ale militarilor şi personalului civil din unităţile forţelor armate se face – în caz de mobilizare. Se are în vedere.

dar şi pentru a cunoaşte cum trebuie rezolvate anumite situaţii ce le întâmpină în activitatea de zi cu zi ofiţerii de stare civilă. În actele şi certificatele de naştere întocmite pentru copiii născuţi în străinătate. legile şi decretele respective au produs efecte care şi astăzi sunt valabile şi trebuie considerate ca atare.N. însă numai din ţara în care funcţionează misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României ori pentru ţara în care nu există oficiu/misiune aflat (ă) în circumscripţia consulară respectivă. anterior intrării în vigoare a acesteia. eliberate de autorităţile străine.2004.) din plaja de coduri repartizată pentru fiecare misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră al României. Aceasta deoarece.01. se înscrie codul numeric personal (C.2. a certificatelor de stare civilă. Astfel „Cetăţenii români aflaţi în stăinătate pot solicita înscrierea în registrele de stare civilă române. care îi privesc în cazul în care înregistrarea actului sau faptului de stare civilă a fost făcută în prealabil la autoritatea din statul în care aceştia se află.toţi cetăţenii români aflaţi în străinătate. iar refuzul acestora se motivează”. de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României (care este echivalentul transcrierii din ţară). indiferent dacă aceştia au domiciliu în ţară sau în străinătate. Autorităţi publice cu competenţe în domeniul stării civile 11 . vor putea să fie înscrise şi certificatele de stare civilă ale cetăţenilor români înregistrate la autorităţile străine. începând cu 01.P. de către Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor (fost Direcţia Informatică din Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Deşi o parte a legilor şi decretelor arătate mai sus sunt abrogate. înscrierea se face cu aprobarea şefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare.94/2004. în perioada când au fost în vigoare şi s-au aplicat. totuşi cunoaşterea lor este deosebit de importantă nu numai pentru a şti istoricul şi evoluţia stării civile în ţara noastră. Conform prevederilor introduse de Legea nr. 1.

cel puţin o dată pe an.119/1996. . să fie cuprinsă în control activitatea fiecărui ofiţer de stare civilă5. prin Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor (fosta Direcţie de evidenţă a populaţiei) conform dispoziţiilor art.318 bis/19. în condiţiile legii.Starea civilă – mijloc de identificare a persoanei 12 fizice. sectoarelor municipiului Bucureşti.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. partea I. respectiv.1997. îndrumă şi controlează activitatea de stare civilă de la nivelul primăriilor de pe raza de competenţă. prin ofiţerii de stare civilă. Potrivit prevederilor art. Peţu Paraschiv. care a fost publicată în Monitorul Oficial al României.43. îndrumă şi controlează. potrivit Legii nr.În aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. din subordinea consiliilor judeţene (a Primăriei Municipiului Bucureşti).119/1996.72. Mardare Viorel . prin cadrele cu atribuţii pe linia regimului de stare civilă.11. autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene în domeniul stării civile de pe întreg cuprinsul tării. se întocmesc informări către prefecturi. astfel încât. Velicu Elena. 2006. Editura Detectiv. oraşelor şi comunelor.4” Sarcini de stare civilă mai au.3 din Legea nr. Serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor şi. care înregistrează actele şi faptele de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate. art. p. în care au fost stabilite şi s-a reglementat sancţionarea contravenţiilor la regimul actelor de stare civilă. “Atribuţiile de stare civilă se îndeplinesc de către consiliile judeţene şi de către autorităţile administraţiei publice locale ale municipiilor.72 din Legea nr.1/13. Ministerul Administraţiei şi Internelor. 4 5 Legea nr. nr. precum şi a aspectelor mai deosebite reieşite cu prilejul verificărilor şi cercetărilor necesare soluţionării unor probleme de stare civilă.119/1996.10.1997. Bucureşti. Pe baza constatărilor rezultate din activitatea de îndrumare şi control. Ministerul de Interne şi Departamentul pentru Administraţie Publică Locală (devenite Ministerul Administraţiei şi Internelor) au emis Metodologia nr. şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României. comandanţii de nave şi aeronave. cel al Municipiului Bucureşti.119/1996.

în raza lor de competenţă. cu ocazia controlului. participă la realizarea activităţii de stare civilă. În cazul în care. modul cum este asigurată securitatea documentelor de stare civilă. Lunar. verifică gestiunea acestor documente. ce măsuri s-au luat. autorităţile administraţiei publice locale vor înainta către serviciile publice comunitare locale la care sunt arondate comunicările nominale pentru născuţii vii. precum şi dacă ele au fost eliberate persoanelor îndreptăţite să le primească. ori cu privire la modificările intervenite în statutul civil al persoanelor în vârstă de la 0 până la 14 ani. în cazul stabilirii ulterioare a identităţii persoanei al cărei deces a fost înregistrat în poziţia de „cadavru cu identitate necunoscută” sau dacă Primăria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti trimite asemenea extrase în cazul persoanelor decedate în străinatate. în termen de 24 de ore. cetăţeni români. Totodată. după caz. pentru crearea şi. urmăresc dacă se trimit extrase pentru uz oficial în cazul persoanelor ale căror certificate de deces eliberate de autorităţile străine competente au fost transcrise în registrele romane de stare civilă. potrivit legii. actualizarea Registrului naţional de evidenţă a persoanelor. se constată că nu se justifică unele certificate.consiliile judeţene. de asemenea. până la data de 5. în caz contrar. organul de control efectuează verificări complexe pentru clarificarea situaţiei lor. dacă se justifică toate certificatele eliberate prin semnătura de primire. pe bază de grafic. Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor verifică. sau declaraţiile din care rezultă că persoanele decedate nu au avut acte de identitate. Dacă. certificatele anulate la completare. ce acte s-au verificat şi care este rezultatul. dacă uşile şi fişetele în care se află aceste documente au încuietori sigure. Ele au obligaţia de a verifica dacă ferestrele şi uşile sunt prevăzute cu grilaje metalice. ori către alte organe care. precum şi actele de identitate ale persoanelor decedate în luna precedentă. urmărind dacă autorităţile administraţiei publice locale au luat măsurile necesare pentru a preveni dispariţiile de certificate de stare civilă în alb. ale căror acte de deces s-au înregistrat la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României. arătând în nota de constatare cele stabilite sau. se informează conducerea poliţiei 13 . nu s-a clarificat situaţia certificatelor care lipsesc.

şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României precum şi comandanţii de nave şi aeronave. în vederea luării de măsuri pentru urmărirea lor pe ţară. care va hotarî măsurile necesare pentru identificarea autorilor sustragerii şi găsirea certificatelor lipsă. Art. prin fax. asigură cerneala specială pentru completarea actelor de stare civilă şi registrele cu acte de stare civilă. Tot astfel. al decesului). un alt element ce atrage această competenţă fiind locul unde s-a întamplat un fapt juridic (locul naşterii. Atribuţiile de ofiţer de stare civilă ale primarului pot fi delegate viceprimarului. la Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor.3 din Legea nr. este de menţionat că el este abilitat să îşi exercite funcţia numai în circumscripţia administrativ teritorială unde a fost numit. dar între graniţele tării. domiciliul sau reşedinţa părţilor reprezintă un element determinant în ceea ce priveşte competenţa teritorială a ofiţerului de stare civilă. secretarului sau altor funcţionari cu competentă în acest domeniu.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.judeţene/locale. căsătorie sau deces) sunt numite ofiţeri de stare civilă.119/1996 stabileşte că sunt ofiţeri de stare civilă: primarii municipiilor. precum şi distribuirea. În ipoteza în care naşterea sau decesul au avut loc într-un mijloc de transport. Aceasta înseamnă că. actul respectiv de stare civilă se va întocmi de către ofiţerul de stare civilă al localităţii de coborâre sau debarcare. de regulă. oraşelor şi comunelor.3.3. prin Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor. şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare pot delega exercitarea atribuţiilor de ofiţer de stare civilă unuia dintre agenţii diplomatici sau unuia dintre funcţionarii consulari6. Ministerul Administraţiei şi Internelor. art. Instituţia ofiţerului de stare civilă Persoanele desemnate să întocmească actele de stare civilă (de naştere. precum şi Ministerului Afacerilor Externe. În ceea ce priveşte competenţa ofiţerului de stare civilă. raportând evenimentul de îndată. 6 Legea nr. a acestora autorităţilor administraţiei publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. contra cost. 14 . 1.

căsătorie sau deces al persoanei respective în vederea înscrierii menţiunii corespunzătoare. Ofiţerul de stare civilă are obligaţia de a verifica realitatea conţinutului declaraţiilor precum şi să verifice identitatea declarantului. p. certificatele de deces eliberându-se familiei decedatului. Comandanţii de nave înregistrează faptele de stare civilă care au loc pe nave în jurnalul de bord. După actele de stare civilă. iar comandanţii de aeronave în jurnalul de drum. în condiţiile legii7. 2006. Pe de altă parte. se comunică din oficiu în termen de 10 zile serviciului public comunitar local unde s-a întocmit actul de naştere.Actele de stare civilă. ofiţerul de stare civilă nu poate întocmi acte de stare civilă atunci când este parte sau declarant. După aceste verificări.În conformitate cu Legea nr. La bordul unei nave căsătoria se poate încheia numai între cetăţeni români şi numai dacă nava se află în apele teritoriale ale ţării. ofiţerii de stare civilă întocmesc acte de stare civilă nu numai pentru cetăţenii români ci şi pentru persoanele fără cetăţenie. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. persoana solicitantă poate să sesizeze judecătoria în raza căreia domiciliază pentru soluţionare. după caz. ofiţerul de stare civilă va delega o alta persoană pentru efectuarea acestor operaţiuni. Orice modificare ce intervine în statutul civil al unei persoane fizice ca urmare a întocmirii unui act de stare civilă sau.119/1996. actul de stare civilă trebuie semnat atât de către ofiţerul de stare civilă cât şi de declarant. 15 . se eliberează certificate de naştere şi de căsătorie titularilor sau reprezentanţilor legali. ei înregistrează la cerere actele sau faptele de stare civilă ale cetăţenilor străini dacă aceştia au domiciliul sau se află temporar în ţara noastră. Dacă ofiţerul de stare civilă refuză să întocmească un act sau să înscrie o menţiune ce intră sub atribuţiile sale. Dacă se ivesc astfel de cazuri. printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-un act administrativ. Reprezentanţii diplomatici şi consulari ai României în străinătate pot înregistra numai actele şi faptele de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi acolo. Aplicarea 7 Lupulescu Dumitru . Pot exista situaţii excepţionale când atribuţiile ofiţerului de stare civilă sunt îndeplinite de către persoane care nu au fost desemnate potrivit legii. de asemenea.45.

7 din Legea nr. înscrierea menţiunilor în actele de stare civilă. art. Operaţiunile de stare civilă pe care ofiţerii de stare civilă le pot întocmi sunt: a) b) c) d) întocmirea actelor de stare civilă (naştere.regulilor în materie ar conduce în asemenea cazuri la nulitatea absolută a acestor acte. anularea. art. cu consecinţe păgubitoare pentru părţi.7.119/1996 stabileşte că actele de stare civilă întocmite de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile ofiţerului de stare civilă sunt valabile chiar dacă acea persoană nu avea acea calitate8. reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă. CAPITOLUL 2 ACŢIUNILE ŞI ACTELE DE STARE CIVILĂ 2. 16 . deces). rectificarea sau completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea. Astfel se face aplicarea principiului validităţii aparenţei în drept. modificarea. Starea civilă a persoanei fizice 8 Legea nr. De aceea. însemnând că actul de stare civilă încheiat de un ofiţer se stare civilă necompetent trebuie menţinut ca valabil dacă acea persoană a exercitat în mod public atribuţiile respective. căsătorie.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.1.

indisponibilitatea: ea nu poate fi transmisă altuia prin acte juridice.indivizibilitatea: persoana fizică are una şi aceeaşi stare civilă la un moment dat faţă de toate celelalte subiecte de drept din societate. Editura Ştiinţifică. . . 17 p. . Concluzionăm că starea civilă este un complex de atribute de fapt şi juridice precum şi de relaţii care permit individualizarea persoanei în familie şi în societate. adoptaţi.universalitatea: este recunoscută tuturor persoanelor fizice.Acţiunile privind statutul civil al persoanei. Calităţile strict personale care configurează starea civilă a persoanei fizice sunt atribute ale persoanei.2.inalienabilitatea: starea civilă nu poate constitui un obiect al unor acte juridice de mutare sau înstrăinare. . din căsătorie.59. necăsătoriţi. Starea civilă are următoarele caractere juridice: .imprescriptibilitatea: starea civilă nu se poate pierde indiferent de perioada de timp cât a trecut de la dobândirea ei. 1968. Acţiunile de stare civilă nu trebuie 9 Petrescu Raul .119/1996 sunt doar actele de stare civilă în înţelesul de înscrisuri doveditoare ale stării civile. căsătoriţi.personalitatea: ansamblul elementelor care o constituie sunt strict persoanele inseparabile de persoana fizică.Legea noastră nu defineşte şi nu reglementează starea civilă a persoanei. 2. Ceea ce reglementează Legea nr. Clasificarea acţiunilor de stare civilă Prin „acţiuni de stare civilă” se înţeleg acele acţiuni în justiţie care au ca obiect elemente ale stării civile a persoanei fizice. rudă sau afin cu altă persoană. văduvi. . din afara căsătoriei. din părinţi necunoscuţi. care fac obiect al înscrierilor în registrele de stare civilă. Bucureşti. Ele sunt: născute. . divorţaţi. Starea civilă se dovedeşte cu actele înscrise în registrele de stare civilă precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora9.

b) Acţiunile în contestaţie de stat sunt acele acţiuni prin care se urmăreşte înlăturarea unei stări civile (mai exact. ci doar modul în care aceasta a fost înregistrată în registrele de stare civilă. Codul familiei. acţiunea în contestarea filiaţiei de căsătorie şi acţiunea în anularea: căsătoriei. Editura Burg.14. Codul familiei. 52. modificarea sau completarea actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe marginea acestora are ca obiect înregistrarea de stare civilă. Sunt acţiuni de acest fel: acţiunea în tăgăduirea paternităţii copilului din căsătorie. 60. 10 11 12 Bodoască Teodor . c) acţiuni în modificare de stat. adevărată.Actele de stare civilă. pretins nereale. deci nu priveşte starea civilă. b) acţiuni în contestaţie de stat. a) Acţiunile în reclamaţie de stat sunt acele acţiuni prin care se urmăreşte obţinerea altei stări civile (mai exact. Criteriul principal de diferenţiere între cele două categorii de acţiuni în justiţie îl constituie obiectul acţiunii: a) Acţiunea de stare civilă are ca obiect un element al stării civile.confundate cu acţiunile în justiţie ce privesc anularea (desfiinţarea). deci aceste acţiuni nu sunt de natură să schimbe însuşi statutul civil al persoanei. prin acţiunile din această categorie nu se contestă şi nici nu se solicită schimbarea vreunui element de stare civilă. art. a altui element de stare civilă) decât cea de la data intentării acţiunii. acţiuni în contestarea recunoaşterii voluntare de maternitate sau de paternitate. şi înlocuirea acesteia cu alta. b) Acţiunea referitoare la anularea (desfiinţarea). art. modificarea şi completarea actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe marginea acestora10. În această categorie intră: acţiunea în stabilirea maternităţii11 şi acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei12. p. Acţiunile de stare civilă sunt clasificate după obiectul ori finalitatea lor în: a) acţiuni în reclamaţie de stat. pretins reală. adopţiei şi recunoaşterii voluntare de maternitate sau paternitate. 18 . Sibiu. Cu alte cuvinte. a unui element de stare civilă). 2003.

2003. 37 . în aparenţă.352. că acţiunile în reclamaţie de stat şi acţiunile în contestaţie de stat formează o singură categorie de acţiuni de stare civilă. există la data intentării acţiunii. Sunt asemenea acţiuni: acţiunea de divorţ13 şi acţiunea prin care se solicită schimbarea sexului. în sensul că ea va declara o stare civilă anterioară. în caz de admitere a cererii. dacă se admite cererea. În cazul celei de-a treia categorii (acţiunile în modificare de stat). deci. în privinţa lui. În cazul primelor două categorii de acţiuni menţionate mai sus (acţiunile în reclamaţie de stat şi acţiunile în contestaţie de stat). art. va avea un efect declarativ. uneori. hotărârea produce efecte numai pentru viitor 15. hotărârea va avea un efect constitutiv. doar pentru viitor. 23 alin. Având în vedere efectul declarativ al hotărârilor respective. nu şi pentru trecut. Editura All Beck. hotărârea ce se va pronunţa. efectele producându-se numai pentru viitor. al unui element de stare civilă contrar celui care. 13 14 15 Codul familiei. art. Boroi Gabriel . Bucureşti. (1). se consideră. cea anterioară fiind necontestată. ci şi pentru trecut. Spre exemplu. 19 p.Drept civil.44. în ambele ipoteze fiind vorba de recunoaşterea cu efect retroactiv. Totuşi. iar nu numai din momentul rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a admis cererea în stabilirea paternităţii. . soţul de bună credinţă păstrează calitatea de soţ dintr-o căsătorie valabilă pentru intervalul de timp cuprins între momentul încheierii căsătoriei lovite de nulitate şi momentul rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost anulată căsătoria respectivă14. Codul familiei. pârâtul faţă de care s-a admis acţiunea fiind considerat tatăl copilului încă de la naşterea acestuia din urmă. Persoanele. stabilirea filiaţiei acestui copil faţă de pârât va avea efecte nu numai pentru viitor. în cazul declarării nulităţii căsătoriei. Partea generală. în cazul admiterii unei cereri în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei.c) Acţiunile în modificare de stat sunt acele acţiuni prin care se urmăreşte o schimbare. în starea civilă a persoanei.

c) Acţiuni ce pot fi intentate de orice persoană interesată: acţiunea de contestare a recunoaşterii voluntare de maternitate ori de paternitate. eventual şi de alte organe sau persoane expres prevăzute de lege. de reprezentantul legal al acestuia şi de procuror. Bucureşti. atunci când filiaţia rezultă din certificatul de naştere. Partea generală. potrivit primului alineat al articolului menţionat. procurorul „poate porni acţiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor. b) Acţiuni ce pot fi intentate de titular. . dacă admiterea acesteia ar fi în interesul minorului16. contrar soluţiei corespunzătoare reglementării anterioare. ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege”. dacă ar fi în interesul persoanelor menţionate în text. indiferent dacă pricina are sau nu caracter strict personal. 2003. Astfel. După corelaţia lor cu prescripţia extinctivă.Drept civil. 20 p. acţiunea în contestarea filiaţiei de căsătorie. Persoanele. acţiunea în contestarea filiaţiei faţă de mamă. acţiunea în contestarea existenţei împrejurărilor care să facă aplicabilă prezumţia de paternitate şi acţiunea în declararea nulităţii absolute a căsătoriei ori a adopţiei. procurorul poate să pornească procesul civil. Editura All Beck. trebuie reconsiderate o serie de soluţii din jurisprudenţă şi din doctrină în ceea ce priveşte dreptul procurorului de a declanşa procesul civil. acţiunile de stare civilă se clasifică în: a) Acţiuni ce pot fi pornite numai de către titularul stării civile. Spre exemplu.După sfera persoanelor îndreptăţite să le exercite (respectiv în funcţie de legitimarea procesuală activă).353. acţiunile de stare civilă se clasifică în: 16 Boroi Gabriel . Aşadar. 45 din Codul de procedură civilă. cu excluderea altor persoane: acţiunea de divorţ şi acţiunea în declararea nulităţii relative (anulabilitatea) căsătoriei. fără însă a exista o folosinţă a stării civile conformă cu acest certificat. procurorul poate să introducă o cerere în tăgăduirea paternităţii. nu însă de orice persoană care ar justifica un interes: acţiunea în stabilirea maternităţii. acţiunea de stabilire a paternităţii şi acţiunea în tăgăduirea paternităţii. Ţinând cont de modificarea art.

2.60. Codul familiei. Codul familiei.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. care este supusă prescripţiei extinctive în termen de 6 luni de la data când soţul ori. 55. în registrele de stare civilă a faptelor şi a actelor juridice ce privesc starea civilă. atunci soţul sau fostul soţ al mamei va putea tăgădui paternitatea în termen de 6 luni de la ridicarea interdicţiei18. art. iar dacă acţiunea nu a fost pornită de către tutore. 1 din Legea nr.a) Acţiuni imprescriptibile. dacă soţul sau fostul soţ al mamei a fost pus sub interdicţie judecătorească înainte de împlinirea acestui termen. astfel: „Actele de stare civilă 17 18 19 Codul familiei. care este prescriptibilă în termen de 6 luni de la încetarea violenţei sau. Necesitatea şi rolul înregistrărilor de stare civilă sunt relevate de art. 21. fostul soţ al mamei a cunoscut naşterea copilului. de la încetarea convieţuirii mamei copilului cu pretinsul tată. precum şi a altor elemente prevăzute de lege. când copilul a pierdut calitatea de copil din căsătorie. art. după caz. care este prescriptibilă în termen de un an de la naşterea copilului sau. Acţiunea în stabilirea paternităţii. ori de la data la care pretinsul tată a încetat să presteze întreţinerea copilului. operaţiuni efectuate în condiţiile legii de către organele cu atribuţii de stare civilă. de la descoperirea erorii ori a vicleniei17. care formează regula. care formează excepţia. atunci un nou termen de prescripţie extinctivă curge pentru tutore de la data la care acesta a aflat de naşterea copilului. întrucât acţiunile de stare civilă sunt nepatrimoniale. Acţiunea în tăgăduirea paternităţii. după caz. Înregistrările de stare civilă Prin „înregistrări de stare civilă” se înţeleg operaţiunile juridice de consemnare. b) Acţiuni prescriptibile. şi anume: Acţiunea în declararea nulităţii relative (anulabilitatea) a căsătoriei. după caz. termenul de un an curge de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis cererea de tăgăduire a paternităţii19.3. art. 21 .

22 . în registrele de stare civilă (pe actele de stare civilă).9 si art.119/1996 cu privire la actele de stare civilă rezultă că există două feluri ori categorii de înregistrări de stare civilă: a) înregistrări sub forma întocmirii actelor de stare civilă.căsătorie. art. potrivit art.sunt înscrisuri autentice prin care se dovedeşte naşterea. a situaţiei demografice. Din dispoziţiile Legii nr. desfacerea (divorţ). Acestea se întocmesc în interesul statului şi al persoanei şi servesc la cunoaşterea numărului şi structurii populaţiei. de căsătorie sau de deces al persoanei la care această modificare se referă. formă utilizată. după cum rezultă din art.stabilirea filiaţiei prin recunoaştere sau hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de încuviinţare a purtării numelui. schimbarea numelui pe cale administrativă şi schimbarea sexului.9. .9: „Orice modificare intervenită în statutul civil (starea civilă) al unei persoane. Într-adevăr. ca urmare a întocmirii unui act de stare civilă sau. în următoarele cazuri: . stabilirea filiaţiei faţă de tată (prin recunoaştere ori acţiune în justiţie). după caz. 20 Codul familiei. „Centralizatorul” înregistrărilor de stare civilă este actul de naştere. această formă este utilizată în trei situaţii: naştere.contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii. desfacere. încetarea sau anularea acesteia. desfiinţarea sau încetarea căsătoriei.119/1996.44 din Legea nr. la apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor”. dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. ori printr-un act administrativ. .44 din lege dezvoltă aceste prevederi de principiu statuând că: „În actele de naştere şi. actul de căsătorie şi actul de deces. în vederea înscrierii menţiunilor corespunzătoare20”. Art. încuviinţarea adopţiei. întocmindu-se în mod corespunzător: actul de naştere. căsătoria sau decesul unei persoane. b) înregistrări sub forma înscrierii de menţiuni marginale. se comunică din oficiu. în cele de căsătorie sau de deces se întocmesc menţiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei”. atunci când e cazul. în următoarele situaţii: stabilirea filiaţiei faţă de mamă (prin recunoaştere ori acţiune în justiţie). în termen de 10 zile autorităţii administraţiei publice locale unde s-a întocmit actul de naştere. căsătorie şi deces. îndeosebi.

În cazul copilului găsit. înregistrarea naşterii se face la autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază administrativ .schimbarea sexului. . Declaraţia va prezenta urmatoarele acte: . iar dacă acest lucru nu este posibil. dacă sunt căsătoriţi. va decide primarul localităţii unde se înregistrează naşterea. Dacă părinţii au nume de familie diferit.certificatul de căsătorie al părinţilor copilului. .schimbarea numelui. . din care să rezulte numele de familie şi prenumele copilului.pierderea sau dobândirea cetăţeniei române. desfacerea sau anularea adopţiei. . după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. 2. Întocmirea actelor de stare civilă Întocmirea actului de naştere Naşterea se înregistrează la primăria municipiului. Atunci când părinţii nu se înteleg cu privire la numele de familie şi prenumele copilului. .adopţie. semnate de părinţi. sau rudelor şi vecinilor care au luat cunoştinţă despre naşterea copilului21.teritorială a fost găsit.deces. precum şi în cazul în care ofiţerul de stare civilă refuză înscrierea 21 Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. . oraşului sau comunei în care s-a produs. prin dispoziţie. . obligaţia declarării îi revine medicului. Înregistrarea naşterii se face pe baza declaraţiei verbale date în faţa ofiţerului de stare civilă de către oricare dintre părinţi. art. persoanelor care au fost de faţă la naştere sau personalului din unitatea în care a avut loc naşterea.certificatul de naştere şi actul de identitate al mamei şi al declarantului.certificatul medical constatator al naşterii.rectificare. 23 .. procedându-se în aceleaşi condiţii şi în cazul copilului găsit sau abandonat.4. înregistrarea naşterii se face pe baza declaraţiei scrise. completare sau anulare a actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise în ele.17.

iar la rubrica din care rezultă că s-a născut un copil se înscrie cuvântul “mort”. conducătorul unităţii sanitare are obligaţia să sesizeze poliţia în termen de 24 de ore de la constatarea faptului. pe baza următoarelor acte: .procesul-verbal întocmit de poliţie. necompletându-se rubricile privind prenumele şi cetăţenia. Întocmirea actului de căsătorie 24 . iar părinţii nu vor să opteze pentru un alt nume. .referatul autorităţii tutelare din cadrul primăriei în raza căreia a fost abandonat. . În situaţia unui copil născut mort. dar nu a fost înregistrată. întocmirea actului de naştere se va face pe baza următoarelor acte: . În situaţia în care copilul născut viu a decedat şi naşterea nu a fost înregistrată. În cazul în care copilul este abandonat de mamă în spital.procesul-verbal întocmit de poliţie. Când naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate. Dacă nu a fost stabilită identitatea mamei în termen de 30 de zile. Dacă se stabileşte că naşterea a fost înregistrată corect în străinătate. Întocmirea actului de naştere al copilului găsit se face în termen de 30 de zile de la data găsirii copilului. . medic şi reprezentantul autorităţii tutelare din cadrul primăriei unde se va înregistra. se înregistrează mai întai naşterea şi apoi decesul.certificatul medical constatator al naşterii. întocmirea actului de naştere urmează a fi făcută la primăria în raza căreia îşi au domiciliul părinţii. se întocmeşte numai actul de naştere. medic şi reprezentantul autorităţii tutelare din cadrul primăriei în raza căreia a fost abandonat copilul. se va urma procedura prevăzută pentru transcrierea certificatelor procurate în străinătate.prenumelor ce sunt formate din cuvinte incidentale ori ridicole. iar declaraţia de naştere se face în ţară.declaraţia scrisă a persoanei care l-a găsit. la autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază administrativă a fost găsit. după aceea se verifică dacă naşterea nu a fost înregistrată la misiunea diplomatică a României în străinătate sau la autoritatea locală din străinătate.

Căsătoria se poate încheia şi în alt loc decât acesta când unul din soţi este în imposibilitatea de a se prezenta la sediul stării civile. este nulă căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art.Căsătoria se încheie de către ofiţerul de stare civilă la sediul autorităţii publice locale a municipiului. situaţie ce nu atrage nulitatea căsătoriei23. oraşului sau comunei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa unul dintre soţi. competenţa aparţine comandantului navei.. Culegere de practică judiciară pe anul 1998. numai căsătoria încheiată în faţa ofiţerului de stare civilă produce efecte juridice. declară căsătoria încheiată. constată că nu există impedimente la căsătorie24. întocmeşte actul de 22 23 Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. o astfel de depăşire a competenţei fiind posibilă numai în cazul în care căsătoria nu se încheie la sediul serviciului de stare civilă. pp. care interzice unei persoane care este deja căsătorită să încheie o nouă căsătorie”.5 C. ia consimţământul ambilor soţi. O persoană care nu are calitatea de ofiţer de stare civilă nu va putea încheia valabil o căsătorie. Iaşi. căsătoria este valabilă dacă acea persoană şi-a exercitat atribuţiile în mod public.50 din 1998: „Conform art. Secţia a IV-a civilă. 24 C. Dar când înregistrarea făcută în registrul de stare civilă de către o persoană care nu are calitatea de ofiţer de stare civilă. se încalcă normele de competenţă personală a ofiţerului de stare civilă. p. (Tribunalul Bucureşti. 2004. Potrivit Codului Familiei. se încalcă normele de competenţă teritorială. verifică prezenţa a 2 martori.Dreptul familiei şi starea civilă. Fam. 25 . Teorie şi practică judiciară.19 Academice „Gh.. dar numai cu acordul primarului şi pentru motive temeinice22. însă o astfel de împrejurare neatrăgând nulitatea căsătoriei. Zane”. art. Drept civil.45. Drept procesual civil. coordonator Dan Lupaşcu. Editura Fundaţiei Tribunalul Municipiului Bucureşti. Dreptul muncii. Dacă persoanele care se căsătoresc nu îşi au domiciliul sau reşedinţa (cel puţin unul din ei) în raza localităţii unde se va încheia căsătoria. care are şi atribuţii de ofiţer de stare civilă. Ofiţerul de stare civilă la data încheierii căsătoriei: identifică viitorii soţi. Harbădă Maria . iar căsătoria astfel încheiată fiind lovită de nulitate. În cazul în care ofiţerul de stare civilă ar încheia căsătoria în afara razei teritoriale a unităţii administrative.27. Editura All Beck. 2000. decizia nr. Încheierea căsătoriei unor cetăţeni români pe o navă aflată în afara graniţelor româneşti. Fam. Bucureşti. Dreptul familiei. pentru că nu are competenţa materială în acest sens.112 – 114).

Declaraţia de deces se face verbal. datele se înscriu prin menţiune pe actul respectiv. Atunci când declarantul nu cunoaşte toate datele necesare completării rubricilor din actul de deces şi acestea nu rezultă din actul de identitate. Actul de deces privind un cadavru găsit se face la primăria localităţii în raza căreia a fost găsit. cât şi ziua în care se face declaraţia. oraşului sau comunei în a cărei rază teritorială s-a produs decesul sau a fost găsit cadavrul. în baza certificatului medical constatator al decesului. Până la data de 5 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat decesul. a dovezii eliberate de poliţie sau parchet şi a procesului . de către soţi şi martori. în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei. care va cuprinde vârsta. locul unde a fost găsit cadavrul. ulterior. sexul. precum şi în cazul găsirii unui cadavru declaraţia se face în termen de 48 de ore. declarantul va depune: - certificatul medical constatator al decesului. Ofiţerul de stare civilă care înregistrează un act de deces este obligat să comunice acest fapt primăriei localităţii unde se păstrează actul de naştere al celui decedat. Atunci când. se vor înscrie în act numai datele care se declară.verbal întocmit de medic. şi eliberează soţilor certificatul de căsătorie. termen în care se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul. unui accident sau altor cauze violente. Odată cu declaraţia de deces. iar în lipsa acestora. Declaraţia de deces se face de către membrii familiei decedatului. în care se menţionează cauza decesului. actele de identitate la formaţiunea de evidenţă a populaţiei la care este arondată localitatea. 26 . Când decesul se datorează unei sinucideri.căsătorie în registrul de stare civilă care este semnat de ofiţerul de stare civilă. de către vecini. data şi cauza decesului.actul de identitate al persoanei decedate. pe baza comunicării făcute. pe bază de borderou. . ofiţerul de stare civilă este obligat să trimită. medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul. Întocmirea actului de deces Actul de deces se întocmeşte la primăria municipiului. parchetul sau poliţia stabilesc identitatea cadavrului.

Atunci când decesul unui cetăţean român s-a produs pe o aeronavă aflată în afara teritoriului românesc sau pe o navă aflată în afara apelor teritoriale române. art.După întocmirea actului de deces.48. Dacă decesul unui cetăţean român s-a înregistrat la autorităţile locale din străinătate sau la misiunea diplomatică a României. se înscriu datele de stare civilă şi data decesului. - 2. În actul de deces întocmit ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile declarative de moarte. domiciliul celui declarat mort (în cazul când actul de naştere a fost întocmit la autorităţile locale din străinătate). domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morţii. capacitatea şi relaţiile de familie ale persoanei fizice sunt cârmuite de legea sa naţională. starea. iar cadavrul este transportat în ţară. Întocmirea actelor de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate În conformitate cu Legea nr. eliberarea adeverinţei de înhumare sau incinerare se face pe baza dovezii eliberate de comandantul navei sau aeronavei26.5.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. ofiţerul de stare civilă eliberează declarantului o adeverinţă de înhumare sau incinerare a cadavrului. Legea naţională este legea statului a cărui cetăţenie o are persoana în cauză şi urmăreşte pe români chiar când aceştia îşi au domiciliul sau reşedinţa în stăinătate. aşa cum rezultă din hotărâre. la autoritatea administraţiei publice locale de la: - locul de naştere a celui declarat mort. 27 . Înhumarea sau incinerarea cadavrului unui cetăţean român al cărui deces s-a produs în străinătate se face pe baza adeverinţei eliberate de primăria în a cărei rază teritorială urmează să se facă înhumarea sau incinerarea25.Actele de stare civilă. Legea nr. 25 26 Lupulescu Dumitru . adeverinţa se va elibera pe baza certificatului de deces întocmit la una din aceste autorităţi. p. 2006. după caz. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. făcând menţiune despre aceasta pe verso certificatului constatator al decesului.40. Întocmirea actului de deces în aceste condiţii se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.

Misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României trimit. la autoritatea administraţiei publice locale a sectorului 1 al municipiului Bucureşti. reţinând şi înaintând la Serviciul Central de Stare Civilă certificatele de stare civilă eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României. având calitatea de ofiţeri de stare civilă.119/1996 cu privire la actele de stare civilă reglementează şi problema înregistrării actelor şi faptelor de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi în afara hotarelor ţării noastre. împreună cu documentele primare. La cerere. pe baza cărora s-a întocmit actul. Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedeşte naşterea. în vederea apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. la oficiile consulare de carieră ale României sau la autorităţile locale competente. pe măsura completării lor. căsătoria şi decesul se înregistrează în registrele de stare civilă. de căsătorie şi de deces ale cetăţenilor români aflaţi în afara hotarelor ţării.Legea nr. eliberează persoanelor îndreptăţite certificate de stare civilă. ori unul dintre agenţii diplomatici sau funcţionarii consulari delegaţi să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă vor putea întocmi. căsătoria sau decesul unei persoane şi se întocmesc în interesul statului şi al persoanei. Naşterea. ambele originale. actele de naştere. În legătură cu aceasta.42. exemplarul I. 27 Codul familiei. art. Actele de stare civilă. Şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României. în art. primul exemplar al registrelor de stare civilă. în registrele de stare civilă pe care le au în păstrare.42 din lege se prevede că: „Întocmirea actelor de stare civilă privind pe cetăţenii români aflaţi în străinătate se face la misiunile diplomatice. se arhivează la Primăria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti care trimite comunicări de menţiuni locului în drept şi operează pe ele menţiunile ce se primesc ulterior. în două exemplare. prin Ministerul Afacerilor Externe.27” Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României în străinătate se efectuează în conformitate cu legislaţia română. 28 .

57.(4) al aceluiaşi articol: „Actele de stare civilă reconstituite nu pot fi completate.” Per a contrario. În conformitate cu prevederile art. CAPITOLUL 3 ÎNSCRIEREA DE MENŢIUNI ÎN ACTELE DE STARE CIVILĂ 3. 29 .(1) al art.(1) din Legea 119/1996: „Anularea. şi actele reconstituite sunt supuse anulării sau modificării.57 – 59 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi în art. modificarea sau completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea Aceste aspecte ale regimului juridic al actelor de stare civilă – anulare. misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României din străinătate au trecut la eliberarea noilor tipuri de certificate de stare civilă. Anularea. diferenţa constând doar în aceea că emitent este misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.01. după caz. Aceste documente sunt identice cu cele care se eliberează în ţară de către autorităţile administraţiei publice locale. art.101 – 105 din Metodologia de aplicare unitară a dispoziţiilor acesteia. efectuarea menţiunii privind 28 Legea nr. iar în cazul naşterii codul numeric personal va fi atribuit persoanei din listele de coduri precalculate existente la Primăria Sectorului 1 din Capitală.Începând cu data de 01.” De asemenea. modificare ori completare – sunt reglementate în art. trebuie reţinută şi dispoziţia cuprinsă în alin.1998.57 alin. Fac excepţie de la regula stabilită de alin.1.57 din lege înscrierea recunoaşterii voluntare a unui copil născut în afara căsătoriei. completarea sau modificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea se pot face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile28. la primirea primului exemplar al registrului de stare civilă şi a documentelor primare pe baza cărora acesta a fost întocmit.

(1) din Decretul nr. Editura Burg. în cazurile prevăzute de lege. cazuri în care nu este necesară o hotărâre judecătorească [art. din oficiu sau la cererea persoanei interesate. Întrucât. precum şi de şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea29.(1)] şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ – teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă. se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor care are în păstrare actul de stare civilă sau la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu al solicitantului. o prezintă spre aprobare primarului localităţii.2006) a adus o modificare substanţială Legii nr.” Legea nr. nu în toate localităţile funcţionează serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor. p. care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii. în momentul de faţă. aprobată prin Legea nr. însoţită de actele doveditoare. rectificarea actelor de stare civilă.05. astfel cum s-a stabilit prin O.373/2002. Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile. 30 . în sensul că „rectificarea actelor de stare civilă [conform art. 29 Bodoască Teodor . nr.23 alin. cu modificările şi completările ulterioare.117/04. Nr. împreună cu actele doveditoare depuse de solicitant şi un referat motivat cuprinzând rezultatul verificărilor. întocmite în registrele de stare civilă. Potrivit art. după ce în prealabil referatul a fost avizat de şeful structurii de stare civilă. G. precum şi modificarea codului numeric personal atribuit greşit.identificarea unei persoane al cărei deces s-a înregistrat.410/11.87. Sibiu.57 alin.2006 (publicată în M. prin emiterea dispoziţiei de către primarul localităţii.31/1954: „Numai instanţa judecătorească poate hotărî. iniţial. în poziţia de „cadavru cu identitate necunoscută”.101 alin.Actele de stare civilă.05. Ofiţerul de stare civilă delegat care primeşte cererea înregistrează şi.84/2001.(2) din Metodologie]. acestea sunt arondate celor existente. 2003.119/1196 cu privire la actele de stare civilă. Of.” Cererea de rectificare a datelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea.

„actele de stare civilă reconstituite nu pot fi rectificate”.ofiţerul de stare civilă delegat va aduce la îndeplinire dispoziţia.dispoziţia intră în vigoare la data comunicării către petent şi se comunică prin grija secretarului şi la: Instituţia prefectului. serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor local aflat în subordinea Consiliului Local sau la care este arondată localitatea şi persoanelor judeţean.57 alin (4).dispoziţia poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării. . Ofiţerul de stare civilă delegat care primeşte copia dispoziţiei prin care s-a aprobat cererea de rectificare şi certificatul de stare civilă corespunzător. Conform prevederilor art. ofiţerul de stare civilă delegat expediază certificatul de stare civilă completat corect. aprobată prin dispoziţie a primarului. . 31 . la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă în condiţiile legii. precum şi conţinutul rectificării.După aprobarea referatului şi emiterea dispoziţiei de către primar. precum şi rectificarea unui act de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe acesta.58. primăriei care a primit cererea. completarea şi modificarea unui act de stare civilă sau a unei menţiuni înscrise pe acesta. invită titularul. La rubrica „menţiuni” din cuprinsul actului de stare civilă rectificat se înscrie numărul şi data dispoziţiei primarului unităţii administrativ – teritoriale care a emiso. în termen de 48 de ore. pe care o avizează şi secretarul unităţii administrativ – teritoriale. art. dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. 30 serviciul public comunitar de evidenţă a Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. pentru a-l ridica sub luare de semnătură. Anularea. ca urmare a rectificării actului. în vederea anulării şi a efectuării menţiunii despre aceasta pe marginea actului. împreună cu un exemplar al dispoziţiei de aprobare a rectificării (copie certificată pentru conformitate cu originalul). se înscriu numai prin menţiune pe marginea actului de stare civilă corespunzător30. iar certificatul de stare civilă anterior se retrage şi se transmite primăriei emitente. la rubrica „certificate eliberate”. În cuprinsul dispoziţiei se mai menţionează despre faptul că: .

a anulării sau a desfacerii ei.7 din Legea nr.înregistrarea a fost făcută de o persoană necompetentă. dar. a cuvântului „anulare” nu este riguros exactă. însă atunci când vorbim despre actele de stare civilă.actul reconstituit a fost procurat.119/1996 (când actele de stare civilă au fost întocmite de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile de stare civilă cu respectarea prevederilor legale fără a avea calitatea de ofiţer de stare civilă: error communis facit jus).înscrierea recunoaşterii sau stabilirii ulterioare a filiaţiei. cit. .actul de stare civilă a fost întocmit într-un registru necorespunzător. a anulării ori a încetării căsătoriei.105 din Metodologie]. op. deoarece nulitatea este o sancţiune care intervine în cazul actelor juridice. iar nu de operaţiune juridică (de act juridic)31. Prin „modificarea” actelor de stare civilă se înţelege „înregistrarea unor menţiuni privitoare la statutul civil al titularului” [art. după caz). anularea se poate cere în cazul când: . însă trebuie înţeleasă ca fiind sancţiunea nerespectării dispoziţiilor legale care reglementează condiţiile de valabilitate a actelor de stare civilă.înscrierea divorţului. .înregistrarea nu s-a făcut în registrul de stare civilă. . . . în ipotezele prevăzute de Capitolul III din Metodologie: .103 din Metodologie şi cum s-a arătat în doctrină şi s-a reţinut în jurisprudenţă.. p. 32 .actul nu trebuia întocmit la/de primăria respectivă (necompetenţa generală. materială sau teritorială. 31 Gabriel Boroi. în acest context. aşa cum rezultă din art.349. .faptul sau actul de stare civilă nu există.Anularea (desfiinţarea) actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora nu a fost definită de lege.înscrierea adopţiei.nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă. . cuvântul „act” are semnificaţia de înscris. Modificarea intervine în cazul înregistrării menţiunilor care privesc în general schimbările ce intervin în starea civilă a unei persoane. Legea nu prevede cazurile de anulare. . cu excepţia aplicării art. Utilizarea (inclusiv de către legiuitor).

Editura Detectiv. . După circumstanţe. la lipsa unei informaţii pe care actul ar trebui să o cuprindă şi la existenţa în actul de stare civilă a unei menţiuni care nu trebuia sau nu putea să fie inserată32. . conform art. .119/1996 şi art. Corespunzător acestei trei mari categorii de greşeli. deşi trebuiau completate. în cazul când. Procedura anulării. Completarea actelor de stare civilă este calea judecătorească de punere de acord a datelor cuprinse în ele cu elementele reale de stare civilă. sunt următoarele: 32 actelor de stare civilă şi a Peţu Paraschiv.44 lit.completarea actului de stare civilă cu date ce corespund statutului civil real al unei persoane. rectificrea unei înregistrări efectuate în registrele de stare civilă se poate realiza prin una din următoarele operaţii: . Principalele trăsături caracteristice ale acestei proceduri.înscrierea schimbării sexului..101 – 105 din Metodologie. .121. p.corectarea greşelii existente în actul de stare civilă. Bucureşti. cât şi cetăţenia nu sunt atribute de stare civilă). Mardare Viorel .Starea civilă – mijloc de identificare a persoanei 33 fizice. .i) din lege].57 şi 58 din Legea nr.înscrierea schimbării numelui de familie şi/sau prenumelui pe cale administrativă. pronunţată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă [art.suprimarea enunţului care nu trebuia înscris în actul de stare civilă. unele rubrici au rămas libere. Greşelile pe care le pot cuprinde actele de stare civilă se referă la un enunţ greşit formulat. schimbarea sexului poate reprezenta un caz de rectificare sau de modificare a actelor de stare civilă. modificării ori completării menţiunilor de pe acestea Anularea.înscrierea acordării sau pierderii cetăţeniei (cu menţiunea că atât numele. din diferite motive. Completarea se referă la înregistrarea actului de stare civilă cu menţiunile omise. modificarea ori completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. 2006. Velicu Elena.

2006. În caz de admitere. 34 . Sesizarea instanţei judecătoreşti se poate face de către persoana interesată.  Instanţa competentă este judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. se înscrie numai prin menţiune pe actul de stare civilă corespunzător.2. sediul solicitantului. astfel cum a fost introdus prin Legea nr.13 din Legea nr. starea civilă se dovedeşte cu actele de stare civilă. . 3. Actele de stare civilă cuprind în conţinutul lor următoarele aspecte: .117/2006.  Judecata cererii se face pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor local şi a concluziilor procurorului. În cazul când petiţionarul este cetăţean străin sau cetăţean român cu domiciliul în străinătate este competentă numai Judecătoria sectorului 1 al municipiului Bucureşti. precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora. reflectă starea civilă a unei persoane în ceea ce priveşte poziţia sa într-o anumită comunitate familială. începând cu data de 08. după caz. în ceea ce priveşte regulile de filiaţie.cel care individualizează poziţia persoanei fizice ca subiect de drepturi în raport de evenimentul de stare civilă ce se produce în viaţa acesteia. modificarea sau completarea unui act de stare civilă sau a unei menţiuni înscrise pe acesta.altul care precizează poziţia juridică a persoanei fizice în familie. Rectificarea actelor de stare civilă În conformitate cu prevederile art. anularea. rectificarea actelor de stare civilă a trecut din competenţa instanţelor judecătoreşti în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale. Actele de stare civilă sunt dovezi autentice care confirmă producerea unor evenimente de stare civilă şi care. de structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau judeţene de evidenţă a persoanelor ori de către parchet. Conform prevederilor art. în acelaşi timp.09.57 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

poate fi îndreptată pe calea rectificării. indiferent de categoria de menţiuni pe care le cuprind actele de stare civilă.adopţie sau încetarea acesteia (desfacere sau anulare).2006.schimbarea sexului. În actele de naştere şi. . subiectul exprimându-şi consimţământul său pentru a se căsători sau a adopta. în următoarele cazuri: . respectiv de naştere.deces. Bucureşti. Atunci când sunt înregistrate faptele şi actele de stare civilă se pot produce unele erori. Velicu Elena. folosindu-se procedura administrativă a rectificării actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora. .Evenimentele care pot caracteriza starea civilă a unei persoane. . se înfăţişează ca fapte juridice intervenite independent de voinţa persoanei. atunci când este cazul.contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii. . p.pierderea sau dobândirea cetăţeniei române. după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.Starea civilă – mijloc de identificare a persoanei 35 fizice. în temeiul unei dispoziţii a primarului unităţii administrativ – teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă33. . care pot afecta conţinutul actului de stare civilă. naşterea şi decesul. completare sau anulare a actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe acestea. în cele de căsătorie sau deces se înscriu menţiuni cu privire la modificările intervenite în stare civilă a persoanei. adopţia sunt acte juridice executate cu voinţă. Aceste erori pot fi îndreptate. în timp ce căsătoria. .rectificare.130.schimbarea numelui. de căsătorie şi de deces. Sunt trei categorii de acte de stare civilă. desfacerea. .09. adică poziţia sa juridică. Trebuie 33 Peţu Paraschiv. Editura Detectiv. 2006. Mardare Viorel . Orice act de stare civilă conţine două categorii de menţiuni: • care individualizează persoana în raport de un eveniment de stare civilă. încetarea sau anularea căsătoriei. începând cu 08.căsătorie. . • care reflectă raportul de filiaţie al persoanei într-o anumită comunitate familială. Orice greşeală materială de înregistrare.

cu condiţia ca prin aceasta să nu fie modificată poziţia juridică a persoanei în familie. fapt pentru care se impun unele lămuriri. De asemenea. Rectificarea poate fi apreciată ca fiind procedura administrativă aflată la dispoziţia persoanelor interesate sau a autorităţilor care au în păstrare actele de stare civilă. Deci. Pe calea unei astfel de proceduri nu poate fi modificată poziţia juridică a persoanei în raport de regulile de filiaţie. prevederile legale precizează înţelesul noţiunii de rectificare doar în sensul lărgit al cuvântului. care poate proveni din scrierea sau transcrierea actului de către delegatul de stare civilă.însă specificat. se completează omisiunile şi se înlătură menţiunile care nu sunt cerute de lege. aceasta poate proveni din înregistrarea făcută ca urmare a unor declaraţii greşite ori a prezentării unor înscrieri care sunt greşite. când poziţia respectivă concordă cu starea de drept din momentul întocmirii actului de stare civilă sau cu cea preexistentă acestuia. În acest sens. care apar cu ocazia întocmirii actelor de stare civilă. cu privire la raporturi preexistente înscrierii evenimentului de stare civilă. cu privire la rectificare. vor putea fi rectificate acele greşeli de scriere (transcriere. De asemenea. Aşa cum am mai menţionat. 36 . că aceasta poate fi folosită numai în cazul în care a fost săvârşită o greşeală materială. rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea se pot face în temeiul unei dispoziţii a primarului unităţii administrativ – teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă şi presupune îndreptarea unor erori materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă. vor putea fi introduse acele menţiuni care au fost omise. rectificarea actului de stare civilă are ca obiect îndreptarea unei greşeli săvârşite în momentul întocmirii actului de stare civilă. din momentul în care s-a produs evenimentul de stare civilă. Cazurile în care pot fi rectificate actele de stare civilă În conformitate cu reglementările legale actuale în domeniu. Rectificarea urmăreşte deci să pună de acord actul de stare civilă cu ceea ce ar fi trebuit să exprime înregistrarea. înregistrare) care trebuie înscrise în act în mod obligatoriu şi vor putea fi înlăturate acele menţiuni care nu sunt cerute de lege. prin care se îndreaptă greşelile.

p. Întrucât astfel de inexactităţi nu pot pune în discuţie statutul civil al persoanei şi prin îndreptarea lor se urmăreşte doar restabilirea unei stări de drept existente.poziţia juridică a persoanei în raport de regulile de filiaţie.greşeli de ordin material săvârşite cu ocazia înscrierii sau transcrierii actelor de stare civilă. acestea sunt greşelile produse prin scrierea sau transcrierea actelor de stare civilă şi se pot referi la: numele şi prenumele persoanelor. Sibiu.Clarificarea cazurilor de rectificare trebuie sa aibă în vedere cauzele care au generat omiterea greşelilor în care sens putem distinge: a) Îndreptarea inexactităţilor pe care le conţine actul de stare civilă Din această categorie fac parte toate greşelile. omisiunea trecerii în actul de stare civilă a unei menţiuni cu privire la filiaţia care rezultă dintr-o dispoziţie a legii constituie o eroare gravă. întrucât prin ele se alterează conţinutul actului după caz: .89. . Cu privire la inexactităţile care afectează poziţia juridică a persoanei în raport cu regulile de filiaţie. ele pot fi îndreptate doar pe calea rectificării. sexul. locul producerii evenimentului. domiciliul şi oricare alte menţiuni prevăzute de lege în mod obligatoriu pentru actele de stare civilă34. Editura Burg. Spre exemplu. rectificarea 34 Bodoască Teodor . Deşi în raport de „aşa – zisa” gravitate a greşelilor comise. acestea sunt considerate cele mai grave erori pe care le poate conţine actul de stare civilă. ce nu poate fi îndreptată decât pe calea rectificării. În această categorie de inexactităţi trebuie inclusă şi omisiunea unor menţiuni. menţiuni greşite şi menţiuni inexacte. O asemenea inexactitate reprezintă o „greşeală intelectuală”. o persoană este prezentată altfel decât cum este în realitate. indiferent de gravitatea lor şi de faptul la care se referă. 37 . Astfel de erori sunt efectul necunoaşterii prevederilor legale de către ofiţerul de stare civilă ori ale declaraţiilor incomplete făcute de persoanele care declară evenimentul sau faptul de stare civilă. 2003. În ceea ce priveşte inexactităţile de ordin material. ele pot fi considerate simple erori materiale.Actele de stare civilă. întrucât din punct de vedere al stării civile. care a fost nesocotită la înregistrare. data la care a avut loc evenimentul de stare civilă sau când a fost înscris.

în cazurile când: . conform art. 38 p. trebuie soluţionate folosindu-se aceeaşi procedură a rectificării. Editura Ştiinţifică. Menţiunile greşite nu se referă numai la scrierea unui cuvânt. se elimină şi menţiunile care nu sunt prevăzute a fi cuprinse în actul de stare civilă (exemplu: ziua sau ora când a avut loc evenimentul de stare civilă)35. 35 Raul Petrescu . care va căpăta un alt sens decât cel real. pe viitor. .faptul sau actul de stare civilă nu există.actul de stare civilă a fost întocmit într-un registru necorespunzător.menţiunea a fost înscrisă pe alt act de stare civilă. în general. menţiunile pe care trebuie să le cuprindă actele de stare civilă. .menţiunea a fost operată cu un text greşit.Acţiunile privind statutul civil al persoanei. De asemenea. în mod corect. Menţiunile inexacte sunt tot greşeli. b) Suprimarea menţiunilor suplimentare care sunt prevăzute de lege Reglementările în vigoare precizează.acestora se va putea realiza. ci alterează în totalitate conţinutul menţiunii. care sunt evidente şi constatarea lor nu presupune verificări deosebite. Bucureşti. astfel că orice alte menţiuni înscrise înaintea apariţiei acestor dispoziţii sau inserate ulterior în actul de stare civilă. prin procedura rectificării pot fi înlăturate adaosurile la numele de familie a menţiunilor destinate să identifice persoana fizică indicând localitatea naşterii. 1968. săvârşite din cauza erorii în care a fost indus ofiţerul de stare civilă ca urmare a prezentării unor acte fictive. Erorile materiale simple sunt. prin aceeaşi procedură. greşelile săvârşite exclusiv de ofiţerul de stare civilă.nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă.14. Anularea actelor de stare civilă şi a menţiunilor se poate cere. Spre exemplu. care însă au la bază înregistrarea unui eveniment de stare civilă făcută în baza unor fapte care au fost stabilite ca inexacte (care nu corespund realităţii). .103 din Metodologie.actul nu trebuia întocmit la primăria respectivă. numai prin dispoziţie a primarului unităţii administrativ – teritoriale. . care are în păstrare actul de stare civilă. . .

Modificarea actelor de stare civilă presupune înscrierea unor menţiuni privitoare la statutul civil al titularului. În realitate. schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui pe cale administrativă. precum şi a instanţei care a pronunţat-o. înscrierea adopţiei. în rubrica „menţiuni”. nr. 36 O. Completarea actelor de stare civilă se realizează în întregime cu cerneală roşie. 39 . înscrierea adopţiei. a numărului şi a datei hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile. înscrierea divorţului. trase cu cerneală roşie.2/2001. acordarea sau pierderea cetăţeniei române). omisiunea pentru care este prevăzută posibilitatea completării se reduce tot la o greşeală săvârşită cu ocazia întocmirii actului de stare civilă şi. şi înscrierea. a anulării sau a desfacerii adopţiei.G. modificată şi completată prin Legea nr. astfel cum sunt descrise în capitolul III al Metodologiei (recunoaşterea sau stabilirea filiaţiei.180/2002. anulării ori a încetării căsătoriei. a anulării sau a desfacerii adopţiei.Anularea actului de stare civilă ori a unei menţiuni se face prin bararea acestora cu două linii în diagonală (X). ea va putea fi îndreptată pe calea rectificării36. astfel.

571.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. nr. prin care se cerea corectarea unei greşeli materiale strecurată în acte. din oficiu sau la cererea persoanei interesate. Modificarea şi completarea Legii nr. publicată în Monitorul Oficial al României.117 din data de 4 mai 2006. Acţiunea în rectificarea actelor de stare civilă se soluţiona de judecătoria de la domiciliul persoanei care înainta cererea. pentru ca actul de stare civilă să corespundă adevăratului statut civil al persoanei. în capitolul V al Legii a fost introdus art. În vechea reglementare prevăzută de decretul 278/1960 cât de Legea 119/1996.119/1996 prin Legea nr.117/2006. astfel.410 din data de 11 mai 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. însoţită de actele doveditoare. a creat o procedură mai rapidă şi mai puţin costisitoare din punct de vedere al timpului de soluţionare a unei cereri în rectificarea actelor de stare civilă. partea I. rectificarea unei înregistrări efectuate în registrele de stare civilă se realiza prin acţiunea în rectificare a actelor de stare civilă. se depun la serviciul public comunitar local 40 . Cererea de rectificare a actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea.STUDIU DE CAZ RECTIFICAREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ Începând cu data de 8 septembrie 2006 au devenit aplicabile prevederile Legii nr. care prevede că rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ – teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă. completarea unei enunţări.

care are în păstrare actul de stare civilă şi prezintă următoare informaţii: În data de 15 aprilie 2008 se prezintă la primăria de care aparţine numita Dionisie Eleonora. prin emiterea dispoziţiei prevăzute la alin. Menţionăm că datele de stare civilă anexate la cererea solicitantei sunt conforme cu datele de stare civilă înscrise în actele de stare civilă (în sensul că nu 41 . care au în păstrare actul de stare civilă.1962 în Brăila. (act reconstituit în anul 1954 la Brăila) la rubrica „prenume tată soţie” este înscris „Anton”. solicită îndreptarea erorilor materiale din certificatele de stare civilă personale. Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile.1 poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă. (născută la data de 12.1987. la rubrica „prenumele tatălui” figurează înscris „Anton”. În cazul supus analizei. la rubrica privind „prenumele copilului” figurează înscris „Anatolie” (tatăl fiind născut în anul 1926 în URSS şi având actul de naştere reconstituit în anul 1954 la Brăila).04. care. fiica lui Orhei Anton şi Orhei Natalia.1962). întocmit în registrele de căsătorii ale localităţii Brăila) la rubrica privind „prenumele tatălui soţiei”.07. anexând la cerere copii xerox de pe acestea.1. referatul care a stat la baza emiterii Dispoziţiei Primarului Municipiului Brăila a fost întocmit de către serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor. printr-o cerere adresată d-lui primar.9/27. care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii. În fapt: în certificatul de naştere al tatălui său. În certificatul de naştere al solicitantei. în condiţiile legii.de evidenţă a persoanelor. acelaşi prenume fiind înscris şi în certificatul de căsătorie al acesteia (act căsătorie nr. De asemenea în certificatul de căsătorie al părinţilor solicitantei. act 43/15. sau la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu.07. născută şi căsătorită în Brăila. Dispoziţia prevăzută la alin. precum şi copii xerox de pe certificatul de naştere al tatălui şi de căsătorie al părinţilor acesteia.

La rubrica “menţiuni” din cuprinsul actului de stare civilă rectificat. Ofiţerul de stare civilă delegat. 42 . Referatul a fost prezentat spre avizare şefului Serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor şi apoi înaintat spre aprobare Primarului Municipiului Brăila. se înscriu numărul şi data dispoziţiei primarului unităţii administrativ – teritoriale care a emiso. ofiţerul de stare civilă delegat expediază certificatul de stare civilă completat corect. primăriei care a primit cererea împreună cu un exemplar al dispoziţiei de aprobare a rectificării (copia fiind certificată pentru conformitate cu originalul). invită titularul cererii în termen de 48 de ore. iar certificatul de stare civilă anterior se retrage şi se transmite primăriei emitente. a înregistrat-o împreună cu actele doveditoare depuse de solicitantă şi a întocmit referatul motivat ce a cuprins rezultatul verificărilor întreprinse. privind rectificarea prenumelui tatălui solicitantei aşa cum apare în actul de naştere reconstituit în anul 1954 la Brăila acela de “Anatolie”. sub luare de semnătură. După aprobarea referatului şi emiterea dispoziţiei de către primar. Ofiţerul de stare civilă delegat care a primit cererea. precum şi conţinutul rectificării.există neconcordanţe între certificate şi acte şi nici între cele două exemplare. Deşi în referatul întocmit de ofiţerul de stare civilă delegat din Primăria Municipiului Brăila se menţionează că datele de stare civilă anexate la cererea solicitantei sunt conforme cu datele de stare civilă înscrise în actele de stare civilă (în sensul că nu există neconcordanţe între certificat şi acte şi nici între cele două exemplare I şi II ale registrelor de stare civilă în speţă se ridică următoarea problemă. pentru a-l ridica. Rectificarea unor rubrici din actul de stare civilă presupune îndreptarea erorilor materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă. I şi II ale registrelor de stare civilă în speţă. în vederea anulării şi a efectuării menţiunilor despre acestea pe marginea actului la rubrica “certificate eliberate”. care primeşte copia dispoziţiei prin care s-a aprobat cererea de rectificare şi certificatul de stare civilă corespunzător. ca urmare a rectificării actului.

respectiv Instanţa de Judecată din Brăila. 43 . din care rezultă o eroare a prenumelui tatălui în sensul că a fost trecut “Anton” în loc de “Anatolie” când a fost reconstituit actul de stare civilă în anul 1954 la Brăila.9/27 aprilie 1987. iar tatăl a fost trecut cu prenumele “Anton”. eroare care urmează a fi îndreptată prin rectificarea prenumelui tatălui din “Anton” în “Anatolie”. aceasta are calea de a se adresa instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii emitente pentru a soluţiona contestarea conform Legii. la rubrica “prenumele tatălui” trebuie trecut “Anatolie” conform actului de naştere al acestuia şi nu are relevanţă în cauză certificatul de căsătorie al părinţilor acesteia deşi a fost reconstituit în anul 1954.9/27 aprilie 1987.43/15. Aceeaşi eroare s-a făcut şi la întocmirea actului de căsătorie nr.Pentru rectificarea actului de naştere nr. la rubrica “prenumele tatălui” se va trece “Anatolie”. Rectificarea actului de naştere al solicitantei trebuie să se bazeze pe actele depuse.43/15 iulie 1962 şi a celui de căsătorie nr. În situaţia în care Decizia Primarului Municipiului Brăila va fi o decizie de respingere a cererii de rectificare a solicitantei.1962 al solicitantei. Decizia primarului Municipiului Brăila va fi o decizie de admitere a cererii solicitantei în sensul rectificării actului de naştere nr.07.

S de naţionalitate română şi născută în anul 1928 luna CERNĂUŢI judeţul U.S.S născut în anul 1926 comuna/oraşul/municipiul RENI septembrie ziua 7 română şi a ORHEI şi de cetăţenie în comuna/oraşul/municipiul de naţionalitate română Părinţii au domiciliul în comuna/oraşul/municipiul BRĂILA DOROBANŢILOR domiciliul în comuna/oraşul/municipiul DOROBAN ŢILOR a naşterii nr. cu nr. 21 care rezultă că s-a născut copilul nr.R.R. satul/str.S. VIU Declaraţia naşterii a fost făcută de ORHEI ANTON care a prezentat actul de constatare eliberat de DISPENSARUL MUNICIPAL COMUNAL Semnătura declarantului 44 . 34 în calitate de tată satul/str din BRĂILA 34 mai ziua 18 în de cetăţenie română fiul/fiica lui ORHEI judeţul U.ANEXA 1 CONSILIULUI POPULAR AL Municipiului Brăila Judeţul ACT DE NAŞTERE Nr. 43 Astăzi anul anul 1962 1962 luna ziua iulie 12 ziua 15 s-a înregistrat naşterea născută în Brăila copilului cu numele de familie ORHEI luna iulie judeţul BRĂILA ANTON de cetăţenie de sex femeiesc şi prenumele ELEONORA în comuna/oraşul/municipiul BRĂILA luna NATALIA română .

în căsătorie soţul primar al oraşului va purta numele FOCŞANI DIONISIE delegat de stare civilă am încheiat prezentul act de căsătorie.39 Astăzi anul 1987 comuna/oraşul FOCŞANI cetăţenie română ROŞIORILOR 12 nr. născută în anul judeţul în comuna/oraşul domiciliul satul/strada luna iulie ziua şi a lui DIONISIE ANGELA şi ORHEI ELEONORA în comuna/oraşul BRĂILA ROSIORILOR NATALIA declarând că voiesc să se căsătorească. nr. 5 luna aprilie ziua 27 s-au prezentat în faţa noastră luna februarie ziua 3 de de naţionalitate română BRĂILA 1962 DIONISIE CONSTANTIN născut în anul 1960 judeţul VRANCEA fiul lui DIONISIE ION . L. noi GRECU COSTEL Potrivit CONSTANTIN învoielii. ________________________________________________________________ CERTIFICATE ELIBERATE ANEXA 2 SFATUL POPULAR AL Municipiului Brăila Judeţul Brăila ACT DE CĂSĂTORIE Nr. 5 de cetăţenie română BRĂILA de naţionalitate română satul/strada şi a lui ORHEI cu domiciliul în comuna/oraşul BRĂILA fiica lui ORHEI ANTON În temeiul consimţământului exprimat personal de fiecare dintre viitorii prezenţi împreună. şi soţia numele DIONISIE ELEONORA _________________ 45 Semnăturile_______________ .S.Semnătura delegatului de stare civilă.

din punctul de vedere al stării civile. prin înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă se face nu numai în interesul statului aşa cum se prevede expres în lege. administrării justiţiei.1 al Legii 119/1996 care prevede că “înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă se face în interesul statului şi al apărării drepturilor personale ale cetăţenilor”. Astfel. de stare civilă sunt legate unele drepturi şi obligaţii pe care le au persoanele fizice. al cunoaşterii mişcării populaţiei şi structurii acesteia. cercetarea ştiinţifică. cât şi în domeniul construcţiei social – culturale. Evidenţa datelor esenţiale care identifică persoana fizică. cultura şi ocrotirea sănătăţii. circulaţia mărfurilor. dar şi în scopul ocrotirii drepturilor patrimoniale şi personale nepatrimoniale ale persoanelor fizice. potrivit dispoziţiilor codului familiei. De aceea este necesară o evidenţă cât mai exactă a populaţiei. agricultura. prezintă interes atât din punct de vedere economic. învăţământul. al organizării exercitării drepturilor politice (întocmirea listelor electorale). prezintă interes pe plan demografic. Importanţa reglementării legale a actelor de stare civilă este consacrată de chiar art. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă se face atât în interesul statului. Într-adevăr. evidenţă ce se asigură şi prin înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă. Organizarea de către stat a evidenţei cetăţenilor şi a statutului lor civil. la o serie de 46 .S. cât şi în vederea ocrotirii drepturilor persoanelor fizice.soţul Semnătura delegatului de stare civilă. soţia CERTIFICATE ELIBERATE CONCLUZII Actele de stare civilă îndeplinesc în statul nostru o importantă funcţie socială. administraţia de stat – planificarea se realizează prin intermediul oamenilor şi pentru oameni. Îmbrăţişând toate sferele vieţii economice şi sociale – industria. încheierea căsătoriei dă naştere. construcţiile. L.

Tot astfel. Între starea civilă a unei persoane. în cazul morţii unei persoane încetează raporturile juridice dintre acesta şi terţele persoane. privită ca o totalitate de elemente care contribuie la determinarea calităţii de subiect de drepturi şi obligaţii. Din acest punct de vedere. Actele şi faptele de stare civilă se materializează prin înregistarea în registrele de stare civilă. din dovada existenţei căsătoriei cu actul de căsătorie. dobândite de oricare dintre soţi în timpul căsătoriei. atât pentru satisfacerea unor interese ale statului. De asemenea. Privind sub acest aspect. De asemenea. în 47 . spre exemplu. în condiţiile şi formele prevăzute de lege. pentru naşterea unor raporturi juridice prezintă importanţă dacă o persoană are sau nu deplină capacitate de exerciţiu. Căsătoria ca act juridic prin care viitorii soţi consimt ca. legăturile de rudenie cu o persoană ce a decedat dau naştere. să se căsătorescă constituie un element al stării civile. în condiţiile stabilite de lege.drepturi de natură patrimonială şi nepatrimonială între soţi. rezultă prezumţia de comunitate a bunurilor comune. Acestea sunt interesate să cunoască starea civilă a unei persoane pentru a stabili raporturile juridice pe care le pot încheia cu aceasta. Actele de stare civilă constituie instrumente de probă pentru valorificarea de către persoanele fizice a drepturilor lor ce decurg din starea civilă. operaţiune care marchează întocmirea lor. dreptului la succesiune. dreptul la succesiune al unei persoane se poate naşte numai în baza dovezii cu acte de stare civilă a raporturilor de rudenie dintre defunct şi cel ce pretinde un asemenea drept. cât şi pentru identificarea persoanelor fizice în familie şi în societate şi apărării drepturilor lor recunoscute şi ocrotite de lege. reprezintă materializarea în registrul de căsătorii a consimţământului viitorilor soţi ca în mod liber şi pe deplin egali să se supună statutului legal al căsătoriei. actul de căsătorie. dacă este căsătorită sau necăsătorită. Faţă de cele arătate rezultă că instituţia actelor de stare civilă prezintă în dreptul nostru o importanţă deosebită. Într-adevăr. Starea civilă prezintă interes şi pentru terţele persoane. şi actele de stare civilă ca înscrisuri autentice ce constată şi concretizează acte şi fapte ce alcătuiesc elementele stării civile a unei persoane fizice trebuie să existe o concordanţă deplină.

căsătoriei ori a decesului în registrele de stare civilă. actele de stare civilă trebuie să reflecte în mod corect. Tot astfel. întocmirea actului de căsătorie în registrul de stare civilă are la bază actul juridic prin care viitorii soţi consimt să se căsătorească în condiţiile şi formele prevăzute de lege. sunt acte de stare civilă. care este urmarea comiterii unor greşeli ce s-au săvârşit cu ocazia întocmirii sau înscrierii prin menţiune a actelor şi faptelor de stare civilă. Concordanţa ce trebuie să existe între starea civilă a unei persoane şi actele de stare civilă este prevăzută de lege şi are caracter obligatoriu. ca evenimente.timp ce actul de căsătorie prin care se materializează consimţământul soţilor. fie completarea actului cu unele 48 . De asemenea. va putea fi înlăturată pe calea unei cereri de rectificare care are ca scop fie corectarea unei menţiuni greşit înscrise în actul de stare civilă. constituie elemente ale stării civile prin care se determină începutul şi încetarea calităţii de subiect de drepturi şi obligaţii a unei persoane. Existenţa unei depline concordanţe între starea civilă şi actele de stare civilă este condiţionată de înregistrarea corectă a naşterii. nu numai anumite împrejurări ce sau produs în realitate – naşterea. ca înscrisuri autentice ce se întocmesc în registrele de naşteri şi. de căsătorie sau de deces – care trebuie să fie în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale cuprinse în Legea 119/1996 modificată şi completată prin Legea 117/2006. Neconcordanţa. În practică există situaţii în care starea civilă a unei persoane nu corespunde cu actele de stare civilă. Într-adevăr. de decese. iar actele de naştere şi de deces. precum şi în alte acte normative prin care se reglează regimul juridic al actelor de stare civilă. Înlăturarea neconcordanţei dintre starea civilă a unei persoane şi actele de stare civilă se face numai pe cale judiciară. respectiv. căsătoria sau decesul reflectare. nu poate fi întocmit un act de stare civilă prin care să se constate naşterea sau decesul unei persoane dacă nu s-a produs faptul naşterii sau decesului. Cu alte cuvinte. Actele de stare civilă se întocmesc în baza actelor şi faptelor de stare civilă. căsătoriei şi decesului în registrele de stare civilă în conformitate cu dispoziţiile legale. naşterea şi moartea. este un act de stare civilă. ce se materializează prin întocmirea actelor de stare civilă – de naştere. adică cu înregistrarea naşterii.

dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă precum şi rectificarea unui act de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe acestea.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Art. aprobată prin dispoziţia primarului. Cât priveşte anularea.571 prevede că rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face pe cale administrativă prin dispoziţia primarului unităţii administrativ – teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă din oficiu sau la cererea persoanei interesate. Printr-o astfel de cerere se urmăreşte numai îndreptarea eventualelor greşeli sau neconcordanţe dintre stare civilă şi actele de stare civilă fără însă a se aduce vreo modificare stării civile. nr. se înscriu numai prin menţiune pe marginea actului de stare civilă corespunzător. Încălcarea acestor norme constituie contravenţii la regimul actelor de stare civilă sau infracţiuni potrivit legii penale.date care lipsesc. de persoanele împuternicite prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean sau prin ordin al prefectului. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face de către primari. 49 . fie suprimarea unor enunţuri ce nu trebuiau înscrise în cuprinsul actului de stare civilă. Pentru acestea legiuitorul a prevăzut o procedură mai simplă modificând prin Legea 117/2006 Legea 119/1996. sau personalul desemnat de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative în conformitate cu prevederile O.G. completarea şi modificarea unui act de stare civilă sau a unei menţiuni înscrise pe acesta.

Editura Ştiinţifică. Introducere în dreptul civil. Ediţia a VIII . Dumitrache Viorica . Hăgeanu Codruţa . Bodoască Teodor . 9. Beleiu Gheorghe . Partea generală. 50 . 2004. Ediţia a VII . Bucureşti. 2003. Persoanele. Editura All Beck. Ediţia a IV . Protecţia copilului.BIBLIOGRAFIE I. Subiectele dreptului civil. 8. Filipescu Ion. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Editura Lumina Lex.a. Teorie şi practică judiciară. 2003. Editura Independenţa Economică.Drept civil român. 2005. Filipescu Andrei . 2.Tratat de dreptul familiei. 2002.Tratat de dreptul familiei – Familia. 6.Claudia. 2006.Acţiunile privind statutul civil al persoanei.Actele de stare civilă. Editura Fundaţiei Academice „Gh. Editura Burg. Olaru Silvia . 5.Drept civil. Bucureşti. 1. Iaşi. Editura All Beck. TRATATE: Bacaci Alexandru.a. 2006. 10. 7.a. Cebuc Iuliana. Elemente de stare civilă (curs de teorie şi practică). Grădinaru Nicolae. Lupulescu Dumitru . Bucureşti.Dreptul familiei. 1968. 4. 2003. Petrescu Raul . 3. Harbădă Maria . Bucureşti.Actele de stare civilă.Dreptul familiei şi starea civilă. Imbrescu Ion . 2006. Boroi Gabriel .Dreptul familiei. Editura CH Beck. Editura Universul Juridic. Sibiu. Zane”. Bucureşti.

Of. 2007. Of. Of.2002). Of. 23/1999 (M. 4/4 ianuarie 1954 (B. 3. 94/2004 (M. publicată în Monitorul Oficial al României. 5.06. 14. Nr.429/2003. Nr. *** Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr.21/1991 modificată şi completată prin O. Bucureşti.2/2001 modificată şi completată prin Legea nr. Editura Detectiv. ACTE NORMATIVE: 1. Partea I 758/29 octombrie 2003. nr. 1959. 1969. Nr. Gheorghe Emilia . 4. 326/15. Nr. 117/2006 (M.43/2003. modificată şi completată prin Legea nr.Starea civilă – mijloc de identificare a persoanei fizice. Nr.G.Actele de stare civilă. 51 .04. 557/23. *** Codul civil român.Drept civil.405/2003. 13. 282/11. *** Codul familiei. nr. republicat în B. Ungureanu Ovidiu. 2. Ungureanu Regulamentul Organic în Revista Arhivelor. publicată în Monitorul Oficial nr. 1/04. publicat în B.Actele de stare civilă în Moldova până la 12. 7. adoptat prin Legea nr. 2006. Mardare Viorel .2004) şi prin Legea nr. Nr.11.2004). nr. prin Legea nr. *** Legea cetăţeniei nr.1954).399 din 9 iunie 2003. 272/2004 (M.G. 35/28. Jugastru Călina .11.2006). 8. Of.1956.8 din 30 ianuarie 1954.04. Of. intrat în vigoare la 1 decembrie 1865. Nr.07. *** O. aprobată prin Legea nr. Of.U. Editura Gheorghe . 6.180/2002.01. Peţu Paraschiv. Editura Hamangiu. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (M. Alexandru. *** Decretul 278/1960 cu privire la actele de stare civilă. *** Legea nr. Bucureşti. Of. II. Velicu Elena. Silvian Ştiinţifică. Persoanele. Bucureşti. cu modificări şi completări ulterioare.1996). prin Legea nr. 13/18. *** Decretul 31/30 ianuarie 1954 privind persoanele fizice şi persoanele juridice. 410/11.05.

2005. Editura All Beck. 1976. *** Buletinul Jurisprudenţei.Dreptul Familiei. Editura Themis Cart.Culegere de practică judiciară pe anul 1998. Culegere de recenzii pe anul 1995. Slatina. Culegere de speţe. Modele de acţiuni.Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1969 – 1975. PRACTICĂ JUDICIARĂ: 1. Editura Ştiinţifică. 2000. Ciutacu Florin . 52 .III. Bucureşti. 3. 2. Mihuţă Ioan . Bucureşti. Lupaşcu Dan . 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful