ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cuprins:

1

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

1. BAZE TEORETICE

1.1.

ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND RISCUL ÎN AFACERI

1.1.1. CONCEPTUL DE RISC ÎN AFACERI

Orice intreprinzator care se angajează într-o anumită afacere, trebuie ca o dată cu evaluarea resurselor să cuantifice şi să cantarească şi riscul pe care îl implică în acestă angajare. Iar după finalizarea investiţiei, agentul economic trebuie să monitorizeze permanent modul de recuperare a investiţiei din veniturile încasate, în vederea preîntâmpinării eventualelor riscuri. Termenul risc în general, şi cel de risc în afaceri, este definit diferit în lucările de specialitate din ţară şi străinătate. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române1 termenul de risc provine din limba franceză, de la cuvântul risqué şi semnifică o “posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de a suporta o pagubă: pericol posibil”. Mihai Toma susţine că “orice investiţie comportă un risc. Cu cât riscul este mai mare cu atât creşte pretenţia asupra remunerării capitalului investit”.2 Aurel Giurgiu înţelege prin risc, “probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit”.3 Riscul unui activ, după părerea unor specialişti din domeniul finanţelor manageriale se defineşte “prin variabilitatea probabilă a rentabilităţii viitoare a activului”.4 Un alt autor consacrat, Nicolae Hoanţă, este de parere că riscul este “probabilitatea unui eveniment nefavorabil să aibă loc. Riscul poate fi definit şi ca probabilitatea succesului sau a eşecului, în care succesul înseamnă obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea unei pierderi de bani dintr-o investiţie”.5 Noţiunea de risc nu are semnificaţie decât atunci când se prezintă viitorul şi când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilitaţii în cadrul analizelor previzionale.6 Prin analiza riscului, Rihard Koch, înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de
1 2

I. Coteanu ş.c. – DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag. 929. M. Toma – Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 1994, pag. 48. 3 A.I. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995, pag. 73.. 4 Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham – Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 479. 5 N. Hoanţă – Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996, pag. 306. 6 S. Pertescu, M. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii, Editura Tiparul, Iaşi, 2002, pag. 215.

2

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

afaceri, de exemplu cel ce face afaceri cu un client nou, al intrării pe o piaţă nouă sau de a face o investiţie mare.7 Standardele Internaţionale de Contabilitate apreciază că riscul descrie varietatea rezultatelor obţinute. Ajustarea în funcţie de risc poate implica creşterea valorii la care este estimată o datorie. În evaluarea rezultatelor şi cheltuielilor afectate de condiţii de incertitudine, trebuie aplicat principiul prudenţei, pentru a nu supraevalua activele şi a subevalua datoriile. Totuşi, elementele de incertitudine nu justifică constituirea unor provizioane excesive sau subevaluarea obligatiunilor.8

1.1.2. CARACTERISTICILE RISCULUI Riscurile prezintă următoarele caracteristici: • Riscul prezintă o gamă de incertitudini; • Riscul constituie o renumerare a capitalului investit; • Riscul exprimă o incapacitate de adaptare a firmei la condiţiile de mediu; • Riscul inseamnă probabilitatea apariţiei unui eveniment nedorit; • Riscul este o masură a vulnerabilităţii firmei; • Riscul exprimă variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului; • Riscul este o măsură a probabilitaţii de apariţie a succesului sau eşecului; • Ricul este un concept greu de definit de către economişti si investitori; • Riscul nu are definiţii decât atunci când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilităţii în cadrul analizelor previzionale; • Prin analiza riscului se înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de afaceri. Analiza riscului în afaceri vizează patru coordonate: o Strategia de adoptat; o Starea naturii; o Rezultatul acţiunii; o Matricea încasărilor; Strategia de adoptat impune selectarea unei alternative dintr-o mulţime dată care poate fi implementată într-un mediu de afaceri, în vederea atingerii unei ţinte prestabilite. Starea naturii este compusă din condiţiile minime de care depinde adoptarea unei strategii. Se pot identifica următoarele stări: - recesiunea economică; - condiţii normale pentru afaceri; - “boom”-ul economic; Rezultatul acţiunii arată câştigul sau pierderea, evaluată în unităţi valorice, asociată cu
7 8

R. Koch – Dicţionar de finanţe, Editura Teora, Bucureşti, 2001, pag. 248. XXX – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 10411042

3

.rezultatul unui eveniment “i”. xi . unde: µ .3..rezultatul unui eveniment “i”. adică: = .-2. Matricea încasărilor indică rezultatul acţiunii asociat cu fiecare combinare între strategia de adoptat şi starea naturii.. µ . Pentru calcularea riscului se folosesc următoarele instrumente si metode matematice: probabilitatea. Pi – probabilitatea unui eveniment..-.≤1.-.valoarea scontată.-. Pi – probabilitatea unui eveniment.=1--. .-.-. unde: . 1. adică: 0≤.-. xi ..1. STRUCTURA RISCULUI 4 .−. =1.. valoarea scontată şi dispersia. Probabilitatea unui eveniment (Pi) evidenţează frecvenţa relativă a apariţiei unui eveniment în mai multe extrageri. care evaluează abaterile de la valoarea aşteptată a diferitelor rezultate: =.=1--. Valoarea scontată (µ) este o masură a tendinţei principale de realizare a unui eveniment.dispersia. Rezltatul unei acţiuni poate fi profitul net realizabil pe termen mediu şi lung.=1. distribuţia probabilităţilor. Distribuţia probabilitaţilor este un tablou sintetic în care apare fiecare eveniment şi probabilitatea sa de realizare.. unde: Pi – probabilitatea unui eveniment.- ..valoarea scontată.--. Dispersia () este o măsură a unui scop propus.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI combinarea strategiei cu starea naturii..

TIPOLOGIA RISCULUI Tipologia riscului vizează mai multe criterii de grupare:  În funcţie de numărul de variante pentru adoptarea unei strategii avem: o Riscul unic cu o singură alternativă şi cu o singură probabilitate de realizare. “Management du risque”. având probabilităţi diferite de realizare. Vuibert Enterprise. anticiparea unui eveniment care s-ar produce în viitor sau anticiparea efectului unui eveniment în derulare..4. 48 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RISC Posibilitatea ca estimările să nu fie îndeplinite: POSIBILITATEA DISTORSIONĂRII ESTIMĂRILOR NU CÂŞTIG POSIBIL Risc pur DIMENSIUNEA PSIHICĂ Direct legată de rezultatul acţiunii? Risc speculativ DA NU DA Sunt ameninţate condiţiile manageriale RISCUL LEGAT DE CONDIŢII Este ameninţat rezultatul acţiunii RISCUL ACŢIUNII Figura 1.1.1. Structura riscului Sursa: Marmuse C. diferenţiate valoric.  După modul de anticipare: o Riscul potenţial. pag. Montaigne X. o Riscul substanţial în cazul mai multor variante. 1989.. 5 .

schimbari de regim politic).. o pierdere într-o activitate. pag.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Riscul efectiv. care vizează o arie geografică. Risc economic. Acest risc este un “eveniment sau proces nesigur care poate cauza o pagubă. se asigură mai greu. Termini uzuali în economia de piaţă. Risc politic. şomaj de masă. subiecţii implicaţi având posibilitatea de a pierde sau de a câştiga. operaţiune sau acţiune economică.  După gradul de agregare riscul poate fi: o Risc regional. care constă în estimarea unui “obiectiv şi depinde de individ. 408-409 12 idem 13 idem 10 6 . pag. acel risc pe care întreprinzătorul şi-l asumă când investeşte. adică de insolvabilitatea unor firme aflate în pragul falimentului. transformarea riscului potenţial într-un eveniment nedorit. 138 11 N. Bucureşti. şi reprezintă o variabilă independent de individ”12  Riscul subiectiv. cum ar fi inflaţia galopantă.c. care vizează instabilitatea politcă a unui stat. 1999. Cit. fiind caracterizat prin “variaţia rezultatelor probabile.  După sfera de cercetare riscul se clasifică în: o Risc politic.Dicţionar poliglot explicative. Risc de inovaţie. o Risc microeconomic impărţit în următoarele forme: Risc pur. caracterizat prin revendicările sociale o Riscul economic. care se prezintă ca risc de ţară. Spre deosebire de incertitudine. caracterizat prin starea generală a structurilor economice. provocat de evenimente politice semnificative (razboaie. Hoanţă – Op. Riscul economic este de două forme şi anume:  Riscul obiectiv. Bucureşti. o Risc macroeconomic care se prezintă sub următoarele forme: Risc social provocat de evenimente sociale majore (grevele). Editura Enciclopedică. Risc de neplată. şi se recompensează cu profitul inovaţional. şi e posibil să aducă profit. caracterizat prin dezechilibre la nivel general. 9 N. de informaţia sa. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie. Acest risc se referă la “climatul politic şi condiţiile ţării respective”9 şi constă în “lipsa de siguranţă a unei investiţii datorită regimului politic dintr-o ţară”10 o Risc social. pag. Editura Economică. riscul împotriva căruia societăţile comerciale se pot asigura. Risc speculativ. 307 M. recesiune. 1995. riscul economic se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi (reguli) de probabilitate pentru rezultatele scontate”11. Mihalciuc ş. de temperamentul şi atitudinea sa”13 Deasemenea riscul economic se mai clasifică şi după nivelul la care se stabileşte: o Risc mondoeconomic.

14 De multe ori riscul investirii se confundă.Modificarea puterii de cumpărare (inflaţia). 1997.Conflictele de muncă. indiferent de curesul de schimb al monedei naţionale sau de rata inflaţiei. CS – capitalul social subscris şi vărsat. o Riscul operaţional al activităţii curente. . Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară. . cu riscul financiar. În funcţie de natura activităţii. 1999. “caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenţa structurii financiare a firmei”15 şi se referă la “riscul ca o firmă să nu fie capabilă săşi onoreze obligaţiile financiare cerute de o finanţare prin îndatorare. Craiova.  Riscul investiţiei urmăreşte buna desfăşurare a performanţelor unei investiţii în conformitate cu planul stabilit la început. RNE – rezultatul net al exerciţiului. . . Acest risc poate fi măsurat cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare (RRF). se referă la variabilitatea rentabilităţii unui proiect.Efectele concurenţei străine. pag.-. caz în care se poate 14 F.Nivelul pârghiilor economice şi financiare utilizate de către întreprindere.Niculescu – Diagnosticglobal strategic.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Risc de ţară (macroeconomic) care caracterizează starea generală a unei ţări. 7 .409. . Editura Economică Bucureşti.Disponibilitatea materiilor prime.Capacitatea managerială a conducătorilor întreprinderii.×100 unde: RRF – rata rentabilităţii financiare. cu ajutorul formulei: = . . riscul microeconomic are două forme: o Riscul investiţiei. Acest. 15 M.Efectul legilor de protecţie a mediului.pag.Evoluţia ratelor dobânzii. risc financiar.Schimbarea percepţiei investitorilor despre performanţa de anasmblu a unei economii. care este atribuită acţiunii următorilor factorilor: . Riscul investirii se referă la investiţiile noi şi are două componente: riscul sistematic şi riscul nesistematic. Riscul sistematic este o porţiune din variabilitatea câştigurilor unui proiect oarecare de investiţii. cum ar fi: . care se identifică la nivelul agenţilor economici. .  Risc microeconomic.396. Editura Scrisul Românesc. care este determinată de factori care afectează piaţa în ansamblu. Riscul nesistematic (risc de firmă sau individual) al unui proiect. în literatura de specialitate.

Timişoara. Deva.pag.158. măsurat prin variabilitatea rentabilităţii estimată a proiectului. Riscul financiar “determină variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii”17.. aceste schimbării fiind cauzate de factori ai titlurilor de valoare individuale sau emitentului acestora. măsurat prin impactul proiectului asupra variabilităţii profiturilor firmei. Brigham – Op.Risc al ratei dobânzii.Risc al fluxului de numerar. Editura Intelcredo. poate să aibă potenţial de pierdere sau. Riscul de credit este riscul ca una din părţile instrumentului financiar să nu-şi execută obligaţia contractuală şi provoacă celelilalte o pierdere financiară. . pag. Riscul de piaţă este riscul ca valoarea instrumentului financiar sa fluctueze datorită schimbării preţurilor pieţei.cit. 765-766 8 .cit..207. Riscul proiectelor de capital se grupează în următoarele categorii: • Riscul individual al proiectului.499. Editura Mirton. J. . care nu ţine seama de faptul că face parte din portofoliul de active a firmei şi că firma respectivă nu este decât o acţiune în portofoliul investitorilor. .Risc de credit. riscurile se clasează în: . Riscul ratei dobânzii este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze datorită schimbărilor nivelului de piaţă a ratei dobânzii. 18 T. Hoanţă – Op. Riscul de lichiditate este riscul ca o întreprindere să nu-şi poată procura fondurile 16 17 N. pag.Risc valutar.pag.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI înregistra falimentul firmei”16. 20 XXX . Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici. şi se grupează şi el în trei categorii: . 19 Paul Halpern. Eugene F. sau factori care afectează toate titlurile de valoare existente pe piaţă.1997. I. • Riscul de piaţă sau beta. Riscul de preţ. Op.19 Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate riscurile financiare sunt asociate tranzacţiilor cu instrumente financiare20 şi în funcţie de evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare. El poate fi măsurat de efectul proiectului asupra coeficientului beta al firmei.1999. în acelaşi timp şi de câştig.Risc de preţ. .Fred Weston. Riscul valutar este riscul ca valoarea instrumentului financiar să scadă sau să crească odată cu schimbarea nivelului de piaţă a cursului valutar.cit.Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001.Risc de piaţă.. • Riscul de firmă. . fiind efectul unui proiect asupra riscului companiei fără a ţine cont de efectele diversificării personale ale acţionarilor. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. este riscul proiectului evaluat din partea investitorului care deţine un portofoliu foarte divesificat. Acest risc este “determinat de politica de finanţare a întreprinderii prin capitaluri proprii sau prin împrumuturi”18. pag.Risc de lichiditate.307.

24 . care se referă la variabilitatea suplimentară a dividendului pe acţiune (cash-flow către investitori) şi la probabilitatea creanţei de insolvabilitate (şi în cele din urmă la faliment). unde: 21 22 -= M. pag.-. 0 .Risc valutar. Radu – Opt..425 25 ibidem. în cadrul structurii sale de capital. pag.-($).. se împarte în: .Risc de piaţă.Op.Riscul combinat.. care înseamnă în fapt combinarea riscului de exploatare şi a riscului financiar.pag.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI necesare îndeplinirii angajamentelor aferente instrumentelor financiare.>0. care se referă la variabilitatea sau nesiguranţa obţinerii unui anumit rezultat brut de exploatare.-($).22 .Risc de faliment (de insolvabilitate).430 9 .Risc specific. Riscul valutar are două aspecte de urmărit: -Profitabilitatea unui produs pe piaţa externă.Riscul financiar.. având următaorea formulă de calcul: . Riscul de piaţă.cit. acest risc poate intervenii în cazul declinului economic general....=.Riscul economic.25 Riscul investiţional. Niculescu.Risc al ratei dobânzii. fluctuaţiile constau în schimbarea dobânzii efective fără să se producă o schimbare a valorii sale juste.... ..23 . cum ar fi creditele bancare sau capitalul preferenţial.  Riscul operaţional viabilitatea unei afaceri putând fi măsurată prin volumul de încasări şi prin dimensiunea profitului. în funcţie de evoluţia economică.. Mai exact el exprimă volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare”.cit. Riscul fluxurilor de numerar este riscul ca valoarea viitoarelor fluxuri de numerar ale unui instrument financiar monetar să fluctueze. care se produce atunci când o firmă foloseşte surse de capital cu costuri relative fixe.-. . . În cazul unui instrument de împrumut cu rată variabilă. Riscul economic (de exploatare) reprezintă “incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului. 410 23 idem 24 ibidem. . pag.. Riscul specific se datorează factorilor de mediu extern.. -<0. chiar dacă activitatea firmei este profitabilă.397 F. afectând perspectiva tranzacţiilor viitoare ale firmei şi poate afecta performanţele acesteia indiferent de previziunile financiare viitoare..−.21 Din punct de vedere funcţional riscul se împarte în: .

. .-.cantitatea de produse vândute pe piaţa externă. CRc . Cu ajutorul indicatorului „rata de încasare a clienţilor”: Î = .costul complet exprimat în lei.-. unde: P .... Qe . Riscul operaţional se poate structura pe următoarele componente: -Risc partenerial. -Risc comercial. pot genera fenomene negative de iliciditate şi insolvabilitate financiară. inde: RÎC . pe termen mediu şi lung...... -Risc de decontare. pv ..-. o Riscul comercial se reflectă asupra activităţii curente a firmei. 10 . -<0..×100 ...profitul exprimat în lei..preţul extern exprimat în USD.. RSLD . o Riscul partenerial provine din necunoaşterea partenerilor de afaceri şi constă din costurile de acţionare în justiţie a partenerului şi din dobânzile plătite de furnizor pentru creditul comercial acordat clienţilor până la recuperarea integrală a creditului.>0.−..preţul de vânzare exprimat în lei.. Riscul ratei dobânzii este cauzat de deprecierea stării de echilibru monetar al unei companii în urma creşterii ratei dobânzii pe piaţa creditului. -Risc de faliment. Qi . Acest risc se poate evalua în două moduri: a. -= 0 ..cantitatea de produse vândută pe piaţa internă.. ...rulajul creditor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”..cursul de schimb a monedei naţionale.×.≤15% .cursul de schimb a monedei naţionale. CC ... -≤30% . cauzat de deprecierea cursului valutar al monedei naţionale: =. ->30 % . ca .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI P($) .profitul exprimat în USD.. pv($) .costul de achiziţie în USD. -Efectul valutar al importurilor şi exporturilor unei firme.-.-($). -Risc sistematic. O extindere a portofoliului a afacerii aduce un surplus de venituri care. RSLD ..rata de încasare a clienţilor. dacă nu sunt investite în noi oportunităţi.

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CRd .-. specific activităţii unor obligaţii scadente. 69-74.numărul de zile al perioadei (30 zile). . o Riscul de faliment apare când firma nu mai are posibilitatea de a plăti sau de a livra partenerilor produsele contractate.Riscul politic (de ţară). CAN. Cu ajutorul indicatorului „viteza de rotaţie a creanţelor”: = ..≤30 . b. poate fi de forma: 26 27 Risc inerent..Riscul valutar.. Ibidem. ..soldul contului 4111 „clienţi”. pag. . Riscul intern are legătură cu specificul fiecărei firme.Riscurile cu caracter natural. Unde: DCR .cifra de afaceri netă. ->60 ..395 D.. . în funcţie de etapele de audit financiar-contabil. Riscul de nedetectare nelegat de eşantioane27. CR . fiind strâns legate de modul de conducere. existând astfel riscuri externe şi riscuri interne ale firmei”26 Riscul extern apare ca urmare a acţiunii unor factori din afara firmei.Riscul ratei dobânzii. T . 11 .Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine.  Riscul de audit.. RFC 222/martie 1991. Risc de control. organizare şi desfăşurare a activităţilor firmei şi de calitatea actelor de management şi de execuţie. o Riscul sistematic este cauzat de falimentul unui partener şi duce la insolvabilitate financiară care la rândul ei duce la faliment.Riscul de piaţă.rulajul debitor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”. Aceste riscuri pot fi: . care deteriorează echilibrul monetar. .viteza de rotaţie a creanţelor. -≤60 . ×... apare în cazul amânării plăţii acestora percepându-se majorări de întârziere. pag... o Riscul de decontare. „Riscul la nivel microeconomic se clasifică în funcţie de localizarea cauzelor generatoare ale acesteia.

pag. „Obligatoriu. – Norme minimale de audit.I. într-un interval de timp determinat.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Riscul de nedetectare prin eşantioane28.Medie.”29 Calcularea acestui risc se poate face în două etape după cum urmează. La următorul pas vom calcula dispersia pe intervalul determinat. le ridicăm la pătrat. putem calcula şi probabilitatea survenirii lor în viitor. Pătratele se înmulţesc din nou cu ratele de probabilitate şi se adună obţinându-se abaterea medie pătratică. Giurgiu – Finanţele firmei. pag. B. întrun an oarecare. C. RISCUL UNEI INVESTIŢII 1. 12 . în prima se calculează nivelul cifric al riscului aferent unei anumite decizii şi pe urmă. Ţinând cont de frecvenţa survenirii fiecărei stări în acel interval de timp bine stabilit. . . „Intuirea survenirii probabile a unor evenimente nedorite în ceea ce priveşte profitabilitatea utilizării viitoare a investiţiei ce poate obţine din analiza comportamentului trecut al unei investiţii asemănătoare. Nicolăescu şi colab. D. deoarece nivelul cifric al riscului trebuie să ne arate amploarea împrăştierii stărilor posibile în jurul mediei. Cluj-Napoca. în cadrul cărora pot surveni evenimente greu previzibile în prezent. Determinăm diferenţele dintre media obţinută şi nivelul fiecărei stări şi pentru a eluda sensul negativ al uneia dintre diferenţe. MĂSURAREA RISCULUI UNEI INVESTIŢII Efectele unei investiţii sunt proiectate pentru intervaluri foarte mari de timp. ţinând seama de corectivele ce se pot aplica. Editura Economică. stării pesimiste cel mai slab rezultat financiar din acelaşi trecut.2. 67.(suma ratelor probabilităţii fiind = 0). se poate presupune că în viitor va crea o evoluţie asemănătoare. Pentru a putea trage o concluzie cât mai valabilă despre acest risc. De aici se porneşte în aprecierea riscului la care investitorii se supun când doresc să plaseze capital în active imobilizate. 2000. Evoluţia trecută a profitabilităţii unei investiţii asemănătoare.Pesimistă. Presa Universitară Clujeană. riscul calculat. Stabilim media. Pentru a determina nivelul cifric al riscului procedăm la extragerea rădăcini pătrate. investitorul este nevoit să-şi calculeze riscul la care se supune decizând aşa cum decide.63 A. întrun interval mare de timp din trecut. Pentru acest lucru efectuăm următoarele operaţiuni: A. iar stării medii i se atribuie profitul mediu la care poate spera investitorul.Optimistă. 30 Idem.2. prin înmulţirea nivelului cifric al fiecărei stări cu rata corespunzătoare de probabilitate şi însumând produşii obţinuţi. 1. Stării optimiste i se asociază cea mai mare stare a profitului net obţinut în trecut. se poate exprima prin trei stări: . Bucureşti.”30 Studiind evoluţia profitabilităţii unei investiţii.1. ar trebui să 28 29 E. să se integreze în decizie. 2001.

σ .reprezintă dispersia pe intervalul determinat. Giurgiu – Finanţele firmei. 13 . intervine o altă mare problemă. M . Cluj-Napoca unde: pi – ratele de probabilitate. .Metoda ajustării coeficientului de actualizare cu rata riscului. 2000.I.-.2. cu alte cuvinte.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI încadrăm cifra obţinută în intervalul cuprins între 1 şi 0.reprezintă media stărilor posibile pe intervalul considerat. iar îndepărtarea de 1 spre 0 ar fi o scădere a riscului. cfw – cashflow-ul. pi 1000 cfw 200 500 600 700 Figura 1. Unde: Vc . Această expresie a riscului ne-o oferă raportul din următoarea relaţie: .reprezintă coeficientul de variaţie. METODE DE INTEGRARE A RISCULUI ÎN DECIZIA DE INVESTIŢIE După calcularea nivelului cifric al riscului aferent unei decizii de investiţii.Metoda echivalentelor certe. Apropierea de 1 însemnând un înalt coeficient al riscului. = . Pentru acest lucru există mai multe metode: . Presa Universitară Clujeană. 1. Evaluarea riscului în anumite condiţii de probabilitate Sursa: A.2. ceea ce ne-ar permite să tragem concluzii aritmetice asupra investiţiei viitoare. integrarea mărimii calculate a riscului în decizie. care constă în găsirea modului în care la luarea deciziei să se ţină cont şi de risc.2.-.

şi de a determina efectul acestora asupra criteriului de opţiune. fiecare condiţie de la starea medie spre starea optimistă şi apoi pesimistă şi calculăm influenţa variaţei asupra valorii actualizate nete.Condiţiile în care se prevede funcţionarea viitoare a investiţiei. pag. Prin integrarea riscului în decizia de investiţii se pot iniţia unele măsuri compensaţii. În al doilea pas variăm. presupunând că variabilele nu au nici o influenţă una asupra alteia.2. ANALIZA DE SENSIBILITATE „Analiza de sensibilitate are ca scop evidenţierea influenţei pe care o exercită variaţia fiecărei condiţii de funcţionare în viitor a investiţiei asupra criteriilor de opţiune: valoarea actualizată netă. Preţul de vânzare. 1. Condiţiile funcţionării viitoare ale investiţiei se definesc prin mai mulţi parametrii fundamentali: Pieţii căruia se adresează investiţia (dimensiunile cererii globale dimensionate fizic şi valoric). rând pe rând. Costurile variabile determinate de exploatarea viitoarei investiţii.Metoda arborelui de decizii. . optimistă. La ânceput se calculează unul dintre criterii – valoarea actualizată netă – la nivelul mediu de definire a condiţiilor funcţionalităţii viitoare ale investiţiei.3. METODA SIMULĂRII 31 Ibidem.Metoda simulării. sau indicele de rentabilitate. .4.” Această analiză constă în atribuirea fiecărei condiţie valori corespunzătoare celor trei stări posibile. dar are şi anumite neajunsuri. precum şi un nivel intermediar. cheltuieli variabile foarte mari şi cheltuieli fixe enorme) şi un nivel optimist (la antipodul celor arătate la nivelul pesimist).Analiza de sensibilitate. Metoda are un caracter static. Ponderea pe piaţă la care poate spera firma.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI . Analiza de sensibilitate este foarte utilă deoarece relevă o mare varietate de aspecte. se ştie doar că decizia este luată în deplină cunoştiinţă de cauză a tot ce se va putea întâmpla în viitor cu efectele deciziei de azi.Intervalul de variaţie a acestor condiţii.2. 72 14 . pondere proprie minimă pe piaţă. dar care vor costa. . Costurile fixe reclamate de administrarea viitoarelor active imobilizate. Intervalul posibil de variaţie a celor mai sus arătate poate fi cuprins între un nivel pesimist (cerere globală cât se poate de mică. „Înpletirea acestor condiţii va asigura sau nu rentabilitatea viitoare. 1. pesimistă. preţuri viitoare foarte mici. sau rata internă de randament.”31 Procedeul acesta are două momente esenţiale: . Prin calculul nivelului cifric al riscului şi prin integrarea lui în decizia de investiţii nu se înlătură incertitudinea. medie.

Factori ce caracterizează costul de exploatare: o Costuri variabile. pag. o Valoarea reziduală a investiţiei. această metodă are patru etape. o Preţul de vânzare. În cea de-a doua etapă se efectuează distribuirea probabilităţilor fiecărui factor. a cărui probabilitate să fie exprimată prin numărul „n” şi estimarea aproximativă a acestei probabilităţi. În prima etapă se stabilesc factorii caracteristici unui proiect de investiţii. Cea de-a treia etapă se face cu ajutorul calculatorului. . o Ponderea firmei pe piaţă.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Metoda simulării constă în efectuarea de previziuni pentru toate variabilele unui sistem în anumite cazuri specifice.Factori ce caracterizează piaţa: o Mărimea pieţei. dar numai în proporţie de 20% rentabilitatea va fi cel 32 Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice. „Esenţa acestei metode constă în realizarea experimentală a unui eveniment. . Etapa a patra realizează clasamentul ratelor de rentabilitate corespunzătoare distribuţiei probabilităţilor. Tabelul 1. o Rata de creştere a pieţei. Ratele de randament şi probabilităţile cumulate Rata de rentabilitate % 31 la 40% 21 la 30% 11 la 20% 0 la 10% -10 la 0% -20 la -11% Probabilităţi % 5 15 40 22 13 5 Probabilităţi cumulate % 5 20 60 82 95 100 Datele arătate în tabel ne arată că există şansa în proporţie de 82% ca investiţia să asigure o rentabilitate mai mare de 0. 1995. ed. În tabelul următor se prezintă o distribuţie pentru o investiţie oarecare. Didactică şi Pedagogică.Factori ce caracterizează investiţia: o Preţul de deviz al investiţiei. Aceşti factori sunt grupaţi în trei grupe după cum urmează: .”32 D. care selectionează o valoare întâmplătoare pentru fiecare distribuţie şi o asociază altor valori din alte distribuţii calculând în acest fel rata corespunzătoare de rentabilitate. Acest proces se repetă de sute de ori obţinându-se sute de variante. 184 15 . o Costuri fixe. o Durata de exploatare utilă a instalaţiilor. Buc. După modelul lui Hertz. Hertz a studiat separat factorii care determină rata randamentului unui proiect de investiţii şi a examinat sensibilitatea acestor rate faţă de fiecare factor.

de aceea punctul de sprijin.-. 33 Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană.1. 2000. Paris. 1990. „Efectul pârghiei de exploatare este mare dacă o mai mică variaţie a volumului vânzărilor antrenează o variaţie mai mare rezultatelor exploatării. dar pot genera şi pierderi”. obligând întreprinzătorii la luarea de măsuri care să micşoreze riscul înregistrării pierderilor în viitor. 1995. îl constituie cifra de afaceri. Galaţi. 231 35 Pezrard Josette – Gestion financiere. RISCUL COMERCIAL 1. iar efectul – profitul. duce şi la existenţa unui procedeu care să amplifice efectul datorită acestui punct. Profitabilităţile cumulate arată profilul riscului la care se supune investitorul. 45 16 .3. dar mai ales de cea economică. determinat fie faţă de o medie a profitabilităţii dintr-o perioadă anterioară.”35 Măsura intensităţii acţiunii pârghiei de exploatare se realizează cu ajutorul coeficientului pârghiei de exploatare. Alter-Ego Cristian. DATE GENERALE Am văzut până acuma că riscul este legat de orice acţiune umană. „Vânzările generează profit. pentru o firmă cât se poate de des. 45 34 A. 1. Existenţa unui punct de sprijin. riscul comercial sau riscul de faliment.3. Costul de exploatare. Presses Universitairies de France. procedeu numit pârghia de exploatare. în această relaţie. De aceea este foarte necesară şi importantă evaluarea riscului comercial. ca element esenţial în determinarea profitului nu variază strict proporţional cu variaţia cifrei de afaceri. MECANISMUL PÂRGHIEI DE EXPLOATARE Metodele de programare a profitului au scos în evidenţă relaţia care există între profit şi cifra de afaceri (masa vânzărilor).. sau efectuarea variantei optime a acesteia este deosebit de amplă şi complexă. pag. Ed..Finanţele firmei.CA-0. de aceea în continuare se va prezenta un aspect al riscului care şi-l asumă întreprinzătorul iniţiind o afacere.2.∆P-.3. riscul comercial.P-0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI puţin 21%. fiind legat de activitatea curentă de exploatare. este sesizabil imediat. cea între profit şi cifra de afaceri. Acest coeficient este calculat ca raportul între indicele de variaţie a profitului şi indicele de variaţie a cifrei de afaceri: CPE = . pag.”33 Riscul aferent unei investiţii pe termen lung este sesizabilă într-un orizont mai îndepărtat de timp. adică a profitului şi acest efect este mic în caz contrar. Giurgiu . 1. Presa Universitară Clujeană... „Riscul de faliment este legat inevitabil de variabilitatea profitului.I. Ed.∆CA-. apare o relaţie deosebit de interesantă. Cluj-Napoca. Decizia priviind efectuarea sau nu a investiţiei. fie de variaţia cifrei de afaceri.34 Ca atare. pag.

..p -cv. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. cv – costuri variabile..-.. Dacă se admite invariaţia costurilor fixe avem: ∆P = ∆Q. = .p -cv.-. iar indicele de variaţie a profitului (Ip) ar fi: .-. CA0 – cifra de afaceri în momentul 0. = . CF – cheltuieli fixe. Coeficientul pârghiei de exploatare poate fi exprimat şi în funcţie de volumul fizic al vânzărilor... p – nivelul preţurilor.. de nivelul preţurilor şi al costurilor variabile şi a celor fixe. Ip .-.∆. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0.. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. + .p –cv.∆Q-. .= .ind icele de variaţie a profitului.. = = .-0.-∆.P-0.-.. ΔQ – volumul fizic al vânzărilor. ΔCA – variaţia cifrei de afaceri între cele două momente. p – nivelul preţurilor. –..-0.-0.p –cv..-.-.. –.-0.. = .. unde: ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI unde: CPE – coeficientul pârghiei de exploatare. Deci coeficientul pârghiei de exploatare poate fi scris şi sub forma: = .ind icele de variaţie a profitului.-. unde: Ip .p -cv.p – cv. cv – costuri variabile.∆... −.coeficientul pârghiei de exploatare.p –cv.Q-0.p –cv. P0 – profitul în momentul 0.p -cv.- . 17 .p –cv..∆. unde: CPE . ΔQ – variaţia volumului vânzărilor. –.

-...−.-.. 36 A. Coeficientul pârghiei de exploatare este o mărime pozitivă. 18 . pag.+. atunci când rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii.. Din această cauză se impune evaluarea unui risc financiar potenţial în momentul contractării unui înprumut.4. sporiind capacitatea de autofinaţare cât şi posibilitatea sporirii dividendelor.4.. RISCUL FINANCIAR 1. mai mică sau egală cu unitatea.”36 Datorită faptului că sarcinile financiare suplimentare nu au legătură cu profitul.+. Cu cât este mai mare decât 1 cu atât riscul este mai mare.. a căror nivel este cunoscut de la început „fără nici o legătură cu nivelul profitabilităţii utilizării capitalului înprumutat.. 2000. unde: RF .-. 1. Din relaţiile de mai sus rezultă că riscul de exploatare este direct proporţional cu dimensiunea cheltuielilor fixe şi cu depărtarea cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate 0.1−... ΔQ – variaţia volumului vânzărilor.−..4.-. −. cv – costuri variabile. îndatorarea implică suportarea unor sarcini financiare suplimentare. =..-.. Cluj-Napoca.-. Giurgiu . 1.-. CF – cheltuieli fixe..× = = ..×.I.2.-. diferenţa dintre rata rentabilitaţii economice şi rata dobânzii rămân firmei. mai mare. Presa Universitară Clujeană. 249.+. Deoarece dobânda datorată băncii nu are legătură cu profitabilitatea utilizării capitalului înprumutat..1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI p – nivelul preţurilor. DATE GENERALE Pentru orice firmă. EVALUAREA RISCULUI FINANCIAR Exprimările cifrice ale implicaţiilor îndatorării unei firme se pot realiza ţinând seama de acţiunea pârghiei financiare şi de efectul pârghiei financiare: .-.-.−.-.-.Finanţele firmei.-. ceea ce constituie un risc determinat. dar dacă această rată scade sub nivelul ratei dobânzii firma intră în pierderi.rata rentabilităţii financiare. firma are un câştig.

Implicaţiile îndatorării asupra rentabilităţii Sursa: A. 13200 profit pe o actiune Cu credit avantajele creditului Fără credit 52000 punct mort 0 200. în acest caz punctul de sprijin este cifra de afaceri şi mărimea cheltuielilor financiare.3.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RE D Cp i d .rata rentabilităţii economice.000 profitul înainte de plata dobânzii Dezavantajele creditului -3500 1. în orice sens. Giurgiu – Finanţele firmei. . pag. până la intrarea în starea de pierdere (efectul negativ al pârghiei financiare). . Cluj-Napoca Coeficientul pârghiei financiare se calculează potrivit următoarei formule: 37 Ibidem. .rata dobânzii capitalului înprumutat. Din definiţie.cota impozitului pe profit. .capital înprumutat. 250 19 . pârghia este un procedeu care permite obţinerea unui efect sporit datorită unui punct de sprijin. Presa Universitară Clujeană. DESCRIEREA SOCIETĂŢII Figura 1.I.”37 Următoarea figură ne arată modul în care îndatorarea poate mării rentabilitatea financiară a unei firme (un efect pozitiv al pârghiei financiare) sau reducerea acesteia.000 300. 2000. efectul variaţiei cifrei de afaceri asupra profitului net ce revine pe o acţiune.capital prpriu. „Efectul pârghiei financiare amplifică. antrenate de îndatorare.

CF .5. dacă o firmă are un coeficient de exploatare mare şi un coeficient al pârghiei financiare important.− .preţul unitar. RISCUL DE FALIMENT 1. Mai nou se evaluează şi un risc global. unde: CPF .p-cv.-. –-. În concluzie. Dd . o mică variaţie a cifrei de afaceri va exercita o puternică influenţă asupra profitului net.-.− –. –.. -.− –.. Dd . –. cv . Acest risc se exprimă cu ajutorul efectului pârghiei globale şi se obţine înmulţiind coeficientul pârghiei financiare cu coeficientul pârghiei de exploatare: = .. –. DATE GENERALE Falimentul este o „stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice.cheltuieli variabile unitare. –.preţul unitar.coeficientul pârghiei financiare. unde: CPT . Q .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CPF = .volumul de vânzări. în beneficiul 20 . p .. –.cheltuieli fixe.. 1.dobânda datorată.cheltuieli fixe. încercând să determine influenţa totală a variaţei vânzărilor asupra rezultatelor finale.1. × .cheltuieli variabile unitare.volumul de vânzări. cv . Cifrele rezultate după calcularea coeficientului pârghiei financiare într-un caz particular ne arată proporţiile riscului la care se supun firmele îndatorându-se.. care implică atât riscul financiar cât şi riscul de exploatare. Q . –.5.-CF. stabilită (constatată) prin hotărâre judecătorească şi urmată de lichidarea integrală.efectul pârghiei globale. p .Q. = = .D-d.p-cv..dobânda datorată.-. CF .-CF-Q.

ş. recesiune economică. iar falimentul este starea de fapt. calificare necorespunzătoare. creditorii să fie plătiţi şi falitul să fie reabilitat.Pitulescu. a da faliment = a) a nu-şi putea face plăţile (în calitate de comericant. Editura Enciclopedică. În continuare amintim câteva din mulţimea de cauze care pot determina falimentul la o întreprindere: Cauze interne de natură managerială: decizii eronate. declarată de o instanţă judiciară. Bucureşti. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic.. De aceea se consideră că riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare.. bancrută. Procedurile conexe nu urmăresc eliminarea falitului. industriaş etc. a patrimoniului falitului. 1999. sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali.Derşidan. înfăţişarea de datorii neexistente sau prezentarea în registrele societăţii. care pierde dreptul de a efectua acte de comerţ şi dreptul de administrare şi dispoziţie asupra bunurilor sale. precum şi în caz de faliment al societăţii. în alt act ori în bilanţ. ci pot permite întreprinderii sale să se repună pe „picioare”.2. adică insolvabilitatea financiară (transformarea posibilităţii în realitate). pag. a nu reuşi întro acţiune. pregătire profesională managerială necorespunzătoare.D. 60 21 . înstrăinarea în frauda creditorilor a unei părţi însemnate din activ. pag.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI tuturor creditorilor. I.Abraham. atunci falimentul este numit bancrută. Cit. un industriaş etc.5. Coteanu. a da faliment = a nu izbuti într-o acţiune. inflaţie etc.c. lipsa de personal.”39 Falimentul şi procedurile conexe sunt consecutive actului de constatare juridică a eşecului unui întreprizător.”40 1. E.”38 De asemenea autorii DEX. Editura Naţională. management neperformant. Bucureşti. a unor sume nedatorate. utilaje învechite etc. Dacă starea de incapacitate de plată este declarată de tribunal. 1996. b) a da greş. falimentar = insolvabil. 365 40 I. pag. 280-281 I.). falimentul unor parteneri.. Cauze externe priviind conjuctura pieţei: cerere în scădere. falimentar = insolvabil. A. Conform dicţionarului de termeni juridici uzuali bancruta frauduloasă „constă în una din următoarele fapte: falsificarea. Cauze endogene de natură gestionară: gradul de valorificare scăzut al materiilor prime. – Op. apreciază falimentul ca o „situaţie de insolvabilitate în care se află un comerciant. a se prăbuşi. iar dacă acest lucru este datorat relei credinţe a administratorului atunci termenul se schimbă în bancrută frauduloasă. MODALITĂŢI DE EVALUARE A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de evaluare a riscului de faliment se pot grupa în următoarele categorii: 38 39 M.

Valoarea numerică a riscului de faliment se determină cu ajutorul următoarei formule de calcul: . Metode combinate.05 . Nivelurile de gravitate identificate în cadrul firmei se stabilesc pe criteriile de performanţă financiară selectate: Tabelul 2. Metode analitice. prezentate în tabelul următor: Tabelul 3.= × unde: G . a) Metode matematice constau în atribuirea unei valori numerice atribuite firmei supusă evaluării.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Metode matematice. P .nivelul de gravitate a consecinţelor posibile ale falimentului.-.probabilitatea de activare a factorilor de risc. Nivelul de gravitate ale activităţii firmei Nivelul de gravitate 1 2 3 4 5 6 Consecinţa Minore Semnificative Grave Foarte grave Catastrofale Dezastroase Niveluri pentru clasificarea firmelor Excelent Puternic Bun Slab Foarte slab Extrem de slab Probabilitatea asociată nivelului de gravitate % 5 20 40 60 80 100 Pe baza acestor date din tabel se pot stabili nivelurile de risc. Valori asociate nivurilor de risc Niveluri de risc Inexistent 22 Valori 0. Metode grafice.

0.2.4. după forma legăturii dintre fenomen şi factorii de influenţă se grupează în următoarele categorii: - Metode manageriale.3..-. ∈.∈ .6.0 6. unde: P – probabilitatea G – gravitatea 1. METODE DE ANALIZĂ A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de analiză a riscului de faliment. b) Metodele grafice de evaluare a acestui risc se bazează pe exprimarea riscului ca o funcţie de doi parametrii şi compararea ei cu domeniul de acceptabilitate.0 Valoarea obţinută pentru riscul de faliment se compară cu cele două intervaluri de riscuri: risc acceptabil . şi risc inacceptabil .2 2.4 4. c) .=. - 23 .0..2.-.4 1. Alte metode de evaluare a riscului. respectiv cel de inacceptabilitate. Metode de stabilire a diagnosticului economic al firmei.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Mediu Satisfăcător Ridicat Foarte mare Iminent 0..-. Metodele analitice de evaluare a riscului de faliment constau în identificarea şi analizarea tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul cibernetic al unei firme şi a căror finalitate este falimentul. Metode bancare.1.05.5. Metode statice. Metode patrimoniale.

Prima ecuaţie arată faptul că finanţarea investiţiilor s-a concretizat în imobilizări necorporale.165 Idem. fie ca durată în zile.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 1.cit. 165 24 . putând intra în starea de incapacitate de plată. pag. corporale şi financiare şi prin urmare firma nu dispune de fond de rulment necesar finanţării activelor circulante.”41 În acest sens trebuie respectate două reguli financiare:42 - Active imobilizate = Capitalul permanent - Activele curente = Datorii curente Activele curente includ activele circulante şi cheltuielile în avans. Dacă durata în zile a unei rotaţii a activelor este inferioară duratei în zile a obligaţiilor.-.= . Dar în cazul în care: Activele curente < Datoriile curente atunci firma nu-şi poate onora obligaţiile. calculate. Cea de-a doua ecuaţie arată faptul că firma este solvabilă şi că creditorii temporali ai firmei îşi pot recupera sumele. Lichiditatea generală arată capacitatea activelor curente disponibile (stocuri.. Mihai – coordonator – Op. >1 Acestă analiză trebuie completată cu indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii patrimoniale pentru a se evidenţia riscul de ilichiditate şi insolvabilitate financiară.-. Riscul de incapacitate de plată poate fi arătat şi cu ajutorul indicelui de corelaţie a vitezei de rotaţie a activelor şi pasivelor curente. <1 Acelaşi fenomen se formează şi în cazul în care indicele de corelaţie este supraunitar şi se calculează ca raport între coeficienţii rotaţiei activelor şi pasivelor curente: .3. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODELOR PATRIMONIALE „Riscul de faliment poate fi evidenţiat prin ecuaţiile echilibrului financiar în cazul în care se realizează corespondenţa biunivocă dintre lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor. Datoriile curente cuprind datoriile ce trebuie achitate într-o perioadă de până la un an şi veniturile în avans.1.5. facturi 41 42 I. atunci finanţarea activităţii se face din resurse atrase temporar în firmă: - .-2. fie ca număr de rotaţii.= .-1. pag.

ℎ ă.03. cheltuieli în avans) de a se transforma în numerar....... ţă .−..ℎ ℎăţ-<0.1995. 596 din 28.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI neîncasate.−. unde: LI – lichiditate imdeiată. DCR – datorii curente. La rândul ei.-. ă -=100.×100. ℎ=0. mai puţin stocurile.04..datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans. „Se apreciază că firma are o lichidiate favorabilă în cazul în care rata lichidităţii este cuprinsă între 200% şi 250%.. plasamente pe termen scurt... unde: LG . S – stocuri.>0.... ℎ ă=0.. calculată ca un raport procentual între activele circulante O. care să acopere datoriile curente ale firmei.ℎ ℎăţ-<0. lichiditatea imediată. calculată ca rată a lichidităţii generale (RLG): =..nr.”43 Lichiditatea imediată arată capacitatea activelor curente (altele decât stocurile) de a participa la finanţarea datoriilor scadente. are două forme: Forma absolută.Forma relativă. ă -<100.15 25 .. M.ℎ ă . 43 Forma relativă...... ACR .datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans.1995.Lichiditatea generală..Forma absolută. şi datoriile curente: =. DCR ..>0. de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat.. Lichiditatea generală are două forme: . pag.active circulante şi cheltuieli în avans....Of. ACR .. ACR – active circulante şi cheltuieli în avans.>100. calculată ca diferenţa între activele circulante.active circulante şi cheltuieli în avans. unde: RLG – rata lichidităţii generale. .70 din 18.. DCR ... calculată ca diferenţa între activele curente şi datoriile curente: =− .MF nr..

este calculată ca un raport procentual între numerarul şi echivalentele de numerar al unităţii. cit. ă-=0.>0.. este diferenţa dintre investiţiile financiare pe termen scurt....-.”44Acest interval fiind intervalul de siguranţă financiară a indicatorului. ..−-. ţă . vol II... Forma relativă. DCR – datorii curente.. ă -<100.. disponibilităţile băneşti şi valorile aflate în caserie şi conturi bancare (TR)..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rămase (după deducerea stocurilor) şi datoriile scadente: =.. pag. Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care numerarul şi echivalentele de numerar acoperă părţile scadente: Forma absolută... unde: RLE – rata lichidităţii efective. ă ţă .>100... unde: RLI – rata lichidităţii imdeiate.P. ă -<100. pe o parte şi datoriile curente. TR – trezorerie.... pag.03. 596 din 28. Op.594 26 .. DCR – datorii curente.. ă-=100. ă-=100.. şi datoriile curente(DCR): =−. Solvabilitatea financiară generală arată capacitatea unei firme de a rambursa la 44 45 O. DCR – datorii curente.15 I. unde: LE – Lichiditatea efectivă..×100...Pântea – Managementul contabilităţii româneşti. ×100. TR – trezorerie. S – stocuri.MF nr.. pe de altă parte: =. Lichiditatea este favorabilă în cazul în care indicatorul se apropie de 100%45 iar intervalul de siguranţă finaciară este cuprins între 50% şi 100%.. ACR – active circulante şi cheltuieli în avans..ℎ -<0. ă ă „Normele legale prevăd ca valoarea indicatorului să fie cuprinsă între 50% şi 100%.....>100...1995..

ţă .active imobilizate. să fie egală cu 27 . .datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.--.>100. unde: RSG – rata solvabilităţii generale...--. -<100. O altă modalitate de calculare a riscului are în vedere costul capitalului investit în afacere... PV . atunci când investesc sau împrumută firma cu bani.--...datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.. pe care le-ar fi adus-o alte alternative de investiţie. ... acţionarii şi creditorii. Se poate exprima în mărimi absolute şi relative... =0.subvenţii pentru investiţii. .. unde: SG – solvabilitate generală...ℎ <0.. De aceea. SINV .provizioane pentru riscuri şi cheltuieli..--. -=100... = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ă în care: AI .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI scadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat..>0. aşteaptă ca rentabilitatea.. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ăţ- în care: AI .. ÎTL .-. Forma aabsolută se determină ca diferenţă între activele rămase (după deducerea obligaţiilor curente) şi datoriile pe termen lung: = .subvenţii pentru investiţii. SINV ...− . Forma relativă se calculează ca un raport procentual între cele două mărimi din relaţia de mai sus: = .active imobilizate. ÎTL .×100.provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. PV .

× unde: PN . Structura financiară a firmei Capital propriu (CPR) Împrumuturi bancare (CB) Rata rentabilităţii financiare (RRF) Rata dobânzii (RD) Profitul net (PN) ce trebuie generat anual de activitatea firmei cu activele existente este: =.-100. CB . CPR . PN .×+. Din această cauză costul de oportunitate este un instrument de previziune şi ajustare a riscului şi elimină abordările subiective ale acestuia. CB .impozitul pe dividende.Capital propriu.-100. CPR .-100. Rata rentabilităţii (RRN) în acest caz va fi: =. RD . iD .×.Împrumuturi bancare.Rata rentabilităţii.-−. se calculează profitul net monetar de echilibru: =. RD .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI costul de oportunitate. Costul de oportunitate este pragul minim al rentabilităţii.. Pragul minim al riscului pentru firmă este evidenţiat de situaţia în care acţionarii nu vor încasa dividende.-.Profitul net.1−. RRF . unde: PNE – profitul net de echilibru.Rata dobânzii.× deoarece RRF = 0%. Tabelul 4.Profitul net.Capital propriu. Atunci rata rentabilităţii va fi: 28 .×100 unde: RRN .Rata dobânzii.Împrumuturi bancare. pe care firmele îl realizează cu activele de care dispune astfel încât obiectivele acţionarilor şi creditorilor să fie satisfăcute. adică. CB .Rata rentabilităţii financiare.Împrumuturi bancare.

=1--. 1.-.Capital propriu.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial Bank. Cu ajutorul ei se evaluează stabilitatea companiei şi se prevăd eşecurile probabile ale companiei. Acest scor se obţine din următoarea relaţie: = .-. Astfel se elimină riscul pierderii capitalului propriu investit de acţionari în afacerea respectivă.Împrumuturi bancare.variabilele (rate financiare).-. xi .-2. 2) Compararea de-a lungul perioadei de timp47. Bătrâncea – Risc şi faliment. unde: ai ..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI =. unul cu întreprinderi falimentare sau aflate în dificultate şi un alt grup ce cuprinde firme fără probleme financiare.+. PNE – profitul net de echilibru. este de a stabili pentru firmă un indicator de sinteză numit „scor”. a scorului Z.3. Predicţia falimentului foloseşte o tehnică statică (analiza discriminantă) pentru transformarea informaţiilor din indicatorii economico-financiari într-un scor capabil să prezică succesul sau insuccesul unei afaceri. pe baza unui set de indicatori 46 M. Această analiză.-1.coeficienţii de ponderare.-2. pag.-.=.. se foloseşte atunci când se urmăreşte eliminarea restricţiilor impuse de analiza tradiţională prin rate.I. 2003. Journal of 47 29 .5. în funcţie de caracteristicile individuale observabile”46 Pe scurt. „Analiza discriminantă multiplă (MDA) este o tehnică statistcă utilizată pentru a clasifica aprioric o observaţie în două sau mai multe grupuri. care să poată estima starea de faliment a firmei. Cluj-Napoca.-1.-+.. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODA SCORURILOR Principala ţintă a acestei metode de calcul a riscului de faliment..×100 unde: RRPNE – rata rentabilităţii de echilibru.+…+. Editura Dacia. Toate prviziunile şi predicţiile se bazează pe datele publicate în sitaţiile financiare. CB . această tehnică permite ca după analiza unei firme să obţinem o cifră (scor) care spune dacă firma intră sau nu în faliment.2. CPR .. 110 Altman E. Pentru determinarea scorului cu ajutorul aceste tehnici este nevoie de parcurgerea următorilor paşi: 1) Alegerea unui eşantion de întreprinderi care să cuprindă două grupuri.

+0. având scop diminuarea erorilor predicţiei.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI susceptibili de a fi semnificativi48. dintre care şi unele falimentare. 3) Selectarea indicatorilor care realizează cea mai bună discriminare.-1.999-5. unde: • Variabila X1 este măsura flexibilităţii firmei şi se determină ca raport între capitalul circulant (active circulante de exploatare – pasive circulante de exploatare)(KC) sau fondul de rulment (FR).-1. Commercial Bank Lendings.014-2. a celor două grupuri.3-3. şi activele totale (AT): . . Prima ecuaţie elaborată a scorului „Z” este: 4.012.6-4. Modelul lui Altman cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări financiare ale unei firme. prin tehnica analizei discriminante a unei combinaţii liniare Z a indicatorilor semnificativi (xi).3.2.0. Metoda are mai multe modele.-.+1.+0...006- Ecuaţia folosită de Altman pentru analiza riscului de faliment este: =1.= . 48 Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei.A. Coeficienţii variabilelor au fost stabiliţi după analiza stării economice şi financiare a unui număr considerabil de firme.-. 6) Analiza apriori a ratei de succes a funcţiei Z prin compararea clasificării prdictive cu situaţia cunoscută a firmelor din eşantion.4-2.-1.1. Este o rată de succes apriorică pentru că se bazează pe o testare a eşantionului care a stat la baza construirii funcţiei scor. în anul 1968 şi dezvoltat de profesorul Altman în 1977.= . Rezulatul acestei etape fiind alegerea indicatorilor cu acţiune permanentă şi puternică în eşantioanele cercetate.033-3. 4) Elaborarea.3. modelul Taffler şi modelul Robertson.+0. 7) Analiza aposteriori a ratei de succes a funcţiei Z cu ajutorul analizei gradului de relevanţă pentru alt eşantion de firme. Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei. =0.5. 5) Alegerea unui punct (sau a unor puncte) de inflexiune care să realizeze clasificarea predictivă a firmelor.U.2.999-5.-1. 30 . MODELUL ALTMAN Modelul „Z” este un model statico-matematic de prognoză a stării de faliment a firmelor. ditre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman.+0.. 1. fiind folosit pentru prima dată în S.+.+. modelul Canon&Holder....+0.

• Variabila X4 reprezintă capacitatea de îndatorare a firmei şi este calculată ca raport între valoarea de piaţă a acţiunilor (CSVP) (pentru firmele care nu sunt cotate la bursă. • Variabila X5 măsoară randamentul activelor şi se calculează ca raport între cifra de afaceri netă (CAN) şi activele totale (AT): . Nivelul III: firme falimentare pentru ∈ . Nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare (aflate în zona gri) pentru ∈ .-4.. aplicarea acestei metode are şi câteva dezavantaje printre care: • Utilizarea unor informaţii „istorice”.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Variabila X2 rata autofinanţării activelor totale. +∞.. Modelul din 1968 era capabil să prevadă succesul sau eşecul unei firme cu doi.-. şi are ca determinare raportul dintre profitul reinvestit (PRI) şi activele totale: .-.-3.-5.-.-2.= .7..-.= .= . valoarea de piaţă a acţiunilor va fi egală cu capitalul social) şi datoriile totale (DT) ale firmei: .. Pentru toate avantajele care le aduce.−∞... 31 .. iar modelul dezvoltat în 1977 face o predicţie cu cinci ani înaintea producerii evenimentului. limita inferioară a intervalului poate coborî până la vaoarea 2. trei ani înainte de producerea lui. În funcţie de scorul obţinut firmele se clasează în următoarele trei niveluri: Nivelul I: firme solvabile pentru ∈ . Profitul reinvestit se determină ca diferenţa dintre rezultatul net al exerciţiului (RNE) şi dividendele acordate acţionarilor (DIV): =− • Variabila X3 reprezintă rata rentabilităţii economice şi se calculează ca raport între profitul înainte de plata dobânzilor şi impozitelor (RBIT) şi activele totale: .. ..= .

. • Evaluăricontabile depăşite..-2. = . • Variabila X3 evidenţează gradul de finanţare a vânzărilor din resurse externe şi se calculează ca un raport între cheltuielile financiare (CF) şi veniturile din vânzări (CAN): .3.+22. pe de-o parte şi datorii curente.-∗.-2.5.creanţe şi cheltuieli în avans.-.-5. în care: • Variabila X1 reprezintă rata lichidităţii intermediare şi se determină ca raport între creanţe (CR) şi disponibilităţi băneşti (TR). Modelul a fost constituit în anul 1978 prin observarea unui număr de 31 de rate pe un eşantion de 190 de întreprinderi mici şi mijlocii. Cannon şi M.− -. pe de altă parte: . Modelul profesorului Altman se aplică cu rezultate foarte bune pentru firmele cotate la bursa de valori.−10.-.−87.-3. unde: CR* .-∗. Acest model se aplică întrepriderilor industriale cu un număr de angajaţi de la 10 până la 500 şi se bazează pe analiza „lichiditate – exigibilitate”. Holder. din care jumătate au dat faliment în perioada 1970-1975.-4. şi se calculează ca raport între cheltuielile cu personalul (CP) şi valoarea adăugată (VA): 32 . = . Modelul se bazează tot de un model Z dar cu următoarea structură: =16. 1. • Contabilitatea „creativă”.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Contabilizarea diferită a mişcării patrimoniului.-3.2.-1. • Variabila X4 exprimă gradul de remunerare a personalului. = . +-. • Variabila X2 reprezintă stabilitatea financiară a firmei şi se stabileşte ca raport între capitalul permanent (CPM) şi pasivul bilanţier (PB): . = .-1.2.+24. MODELUL CANNON & HOLDER Un alt model de analiză a riscului de faliment este modelul analiştilor francezi J.

= .5 1. conform următoarei scheme: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Z <0 0 < Z < 1.-5.3.Stabilirea financiară se poate realiza printr-un grad de mare îndatorare a firmei. • Z>9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară solidă.5 Z = 10 Z = 13 Z = 16 Z > 16 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ >80% 75-80% 70-75% 50-70% 35% 30% 25% 15% <10% Gruparea firmelor după scorul „Z” obţinut prin metoda Cannon & Holder se face astfel: • Z<4 ⇒ firmă aflată într-o situaţie financiară dificilă. = .5.3. . Posibilitatea falimentului scade odată cu creştrea scorului înregistrat de firmă. 1. . Din dezavantajele aplicării acestei metode amintim următoarele: .-.5 < Z < 4 4 < Z < 8.Indicatorii folosiţi vizează numai o parte din renumerarea capitalului.2. MODELUL CENTRALEI BILANŢURILOR BĂNCII FRANŢEI În Franţa se foloseşte funcţia scor „Z” stabilită de Centrala Bilanţurilor Băncii Franţei şi este compusă din opt variabile: 33 .Lichiditatea intermediară se poate realiza prin creşterea creditului comercial acordat clienţilor. • Variabila X5 exprimă ponderea rezultatului exploatării în totalul valorii adăugate. .-. şi se calculează ca un raport între rezultaul din exploatare (RE) şi valoarea adăugată: .-4.Sunt utilizaţi doar indicatori de stare financiară.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI . • 4 < Z < 9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară incertă.5 Z = 9.

−1.-8. • Variabila X6 reprezintă abaterea relativă a valorii adăugate: 34 .-.221.-6..= . S – reprezintă total stocuri.-.2.+5.-2. • Variabila X4 reprezintă rata rentabilităţii vânzărilor şi se determină ca un raport între rezultatul de exploatare şi cifra de afaceri netă: . • Variabila X2 reprzintă rata de acoperire a capitalului investit sau rata stabilităţii financiare şi se calculează ca un raport între capitalul permanent (CPM) şi capitalul investit (active totale (AC) ori pasivul bilanţier (PB)): .4. calculat între două momente succesive iniţial şi final.= .164..-..544 în care: • Variabila X1 reprezintă rata de prelevare a cheltuielilor financiare şi se determină ca raport între cheltuielile financiare (CF) şi rezultatul din exploatare (RE): .−0.×360 unde: .-3..+2.-7.-5.−85.= .-.-.003-2. • Variabila X3 reprezintă rata capacităţii de rambursare a datoriilor din resurse proprii şi se determină ca raport între capacitatea de autofinanţare şi datorii totale: .-4..-5. ale perioadei: . . = .824.689.−0.+0.-.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI = −1.= .+.= ..-1.reprezintă soldul mediu al datoriilor comerciale.+1.-.= . • Variabila X5 exprimă viteza de rotaţie a obligaţiilor faţă de furnizori şi se determină ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): ..255.-2.-1.-3.706.408.

5% Nefavorabilă Incertă Favorabilă Dezavantajele aplicării acestui model sunt: . . pentru Z < . . ..-2. • Variabila X8 exprimă rata investiţiilor fizice din resurse proprii şi se calculează ca raport între valoarea investiţiilor şi valoarea adăugată: .4. în funcţie de scorul Z obţinut: . .125 ≤ Z < 0.4% 17. calculat între două momente succesive iniţial şi final ale perioadei .-7.= .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI .3.25.-0.625 ≤ Z < 1.6% 73.∆-.7% 9.-.×360 unde: . 1.9% 33. calculată ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): ..8% 46.Minimizarea importanţei capacităţii de autofinanţare a datoriilor.875 ≤ Z < -0.+.Categoria III – firme cu situaţie financiară corespunzătoare. pentru -0.25 Z ≥ 1.125 0.125. .Categoria I – firme aflate în dificultate financiară.Luarea în considerare ca variabilă negativă a valorii adăugate.= .-6.Existenţa unei valori reziduale foarte mari (-85.. 35 MODELUL TAFFLER .Dinamizarea accentuată a afacerilor. .= . Situaţia financiară în raport cu valoarea scorului şi probabilitatea de faliment poate fi prezentată prin următoarea schemă: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Situaţia financiară Z<-1.544).25 -0.reprezintă soldul mediu al creanţelor.-.0.-8.625 0.25 ≤ Z < 0.875 -1.5.Categoria II – firme cu sitaţie financiară incertă.-.. • Variabila X7 reprezintă viteza de rotaţie a creanţelor.∆-..25<Z<0. pentru Z>0.25 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ 100% 95.125.. Firmele se grupează în trei categorii..= .875 -0.875 ≤ Z < -0. care măreşte riscul de ilicitate financiară.2.

c0. scăderea capitalului de lucru.-2. X5 = (active lichide – descoperirea de cont) / împrumuturi. X2 = rezultatul brut al exerciţiului / active totale.2. X4 – reprezintă intervalul de timp în care compania işi poate finanţa activitatea de producţie cu ajutorul activelor proprii fără sa încaseze facturile emise (16%). Un scor PAS al variabilei X înseamnă faptul că 100 – X% din companii au înregistrat un scor mai mare decât scorurile Z.2 nu vor da faliment.-4. 1983 36 .+.+. Funcţia scor folosită de profesorul Robertson are forma: =3. Firmele care au un scor mai mare de 0. scăderea profitului.6. X4 = (capitaluri proprii . iar cele care au un scor mai mic de 0. 0.-1. asadar un scor PAS de 80 înseamnă că numai 20% din firmele analizate au înregistrat un scor mai mare scorului Z. MODELUL ROBERTSON Profesorul Robertson49 a identificat patru elemente care produc modificări ale stării financiare ale firmei: stabilitatea pe piaţă. măsurând performanţa relativă pe o scară cuprinsă între 0 şi 100.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review.împrumuturi) / datorii totale. c3.+0. c2. unde: X1 – reprezintă rata rentabilităţii activelor curente şi se calculează ca un raport între rezultatul brut al exerciţiului şi activele curente (53%). Există un punct de inflexiune între succes şi insucces..2 vor avea un eşec în viitorul apropiat..-3. Scorul PAS grupează toate scorurile Z ale companiilor în termeni procentuali.-2.+0. c4 reprezintă coeficienţi de ponderare care se determină prin analiza regresională. 1.3. X2 – reprezintă rata lichidităţii generale şi se calculează ca un rapor între activele curente şi datoriile curente (13%). în care: X1 = (cifra de afaceri – activele totale) / cifra de afaceri.+0.-1.. UK. Cu ajutorul acestui scor.3.+ . Această tehnică este adaptată de Taffler pentru dezvoltarea scorului PAS (performance analysis score).. November.-3.+. se evaluează performanţele companiei prin raportarea la alte companii şi se generalizează rezultatele în întreaga economie.2.5. c1.-4.-1. X3 = (active curente – datorii totale) / datorii totale.5.0. iar valorile procentuale din paranteze reprezintă contribuţia indicatorilor la reprezentativitatea modelului.-3.-4.0.+3. 49 J.-5.-2. X3 – reprezintă rata dependenţei financiare curente şi se calculează ca un raport între datoriile curente şi activele totale (18%).ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Modelul Taffler este reprezentat printr-o funcţie liniară complexă de forma: = . PAS.-0.3. creşterea împrumuturilor.

53 b) Credite în observaţie sunt acordate unor clienţi cu rezultate economicofinanciare foarte bune şi care au probleme .51.04.2000. regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit.2000 53 Normele BNR nr. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor.50.54 c) Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficienţe şi riscuri care pot periclita lichidarea datoriei. 50 Normele BNR nr. 72 din 22 martie 1994 51 Normele BNR nr. valorilor sau garanţiilor existente. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODE BANCARE O modalitate de prevenire a riscului în afaceri este evaluarea bonităţii agenţilor economici. Pentru aceste categorii de credite banca nu-şi poate constitui provizioane.56 e) Creditele pierdere sunt acele împrumuturi ce nu pot fi restituite băncii. atunci firma nu poate supravieţui din cauza instabilităţii financiare. 316 din 07. într-un an.3.5. la acordarea împrumutului.04. clientul fiind solvabil. Dacă acest lucru se repetă doi ani consecutivi. 8 din 26. Provizioanele constituite pentru acest tip de credit sunt în limită de 5% din valoarea creditului şi pot fi incluse în cheltuieli. cu rambursarea ratelor bancare curente (rata scadentă + dobânda). Nivelul provizionului specific în acest caz este de 100%. Nivelul provizioanelor în acest caz este de 20%. Dacă scorul Z se depreciază cu 40% sau mai mult. nr. nr.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Funcţia Z urmăreşte modificările ce intervin în situaţia financiară a firmei de la o perioadă la alta. 1. Serviciul datoriei este capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă. exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenţei.Of.57 Pe baza analizei performanţelor economico-financiare. publicat în M. fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului şi/sau capacităţii de plată a beneficiarului de credit.02.3 din 24.1994 54 Idem 55 Idem 56 Idem 57 Idem 37 . nr. pe termen scurt. precum şi constituirea.Of.55 d) Crediitele tip îndoielnic sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea condiţiilor. este incertă.3.07.2 din 07. publicate în M. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc. publicate în M. Nivelul provizionului este de 50% din valoarea creditelor acordate. analiza trebuie să identifice cauzele reducerii scorului. agenţii economici se încadrează într-o categorie.Of. în funcţie de punctajul obţinut la criteriile financiare şi la criteriile nefinanciare.52 Din această cauză băncile clasifică creditele şi plasamentele în funcţie de serviciul datoriei şi iniţierea de prevederi judiciare în următoarele categorii: a) Creditele standard sunt creditele care nu implică deficienţe şi riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei în maniera convenită prin contractul de credit. 245 din 1 iunie 1999 52 Regulamentul nr.

Declanşarea procedurii de executare silită a patrimoniului în cazul persoanelor fizice. într-o categorie de bonitate.3. METODA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE Banca Comercială Română încadrează firmele. 1. . care apelează la credite. de puncte obţinute Lichiditatea Lc≤80% -2 curentă 80<Lc≤100% -1 . care poate fi menţinută sau modificată în funcţie de concluziile analizei necuantificabile. Clasificarea preliminară se va face în funcţie de punctajul obţinut la analiza criteriilor din tabelul următor: Nr. precum şi contractelor de garanţie sau asupra contractului de plasament.R. în funcţie de punctajul obţinut la criteriile cuantificabile coroborat cu punctajul obţinut la criteriile nefinanciare. Evaluarea criteriilor de performanţă economico-financiară la B.C.×100 100<Lc≤120% 1 120<Lc≤150% 2 150<Lc≤170% 3 Lc>170% 4 Solvabilitatea S≤80% 0 80<S≤100% 1 =. 1 2 3 Tabelul 5. determinând astfel performanţa finală a celui care a solicitat creditul.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Prin iniţiere de proceduri judiciare se înţelege cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor: a) Faţă de debitori: . Indicatorul Formula de calcul Rezultatul Nr.Investirea cu formulă executorie a hotăririi judecătoreşti definitive ce dispune asupra contractului de credit.Acceptarea de către instanţă a cererii introductive depusă de bancă pentru declanşarea procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii de faliment. Rezultatul obţinut prin adunarea punctelor acordate fiecărui criteriu cuantificabil.×100 100<S≤120% 2 120<S≤140% 3 140<S≤160% 4 160<S≤180% 5 S>180% 6 Gradul de Gi>100% -1 38 . .A. S. b) Faţă de contract: .3. A.-.5.Investirea cu formă executorie a contractului de credit şi a contractelor de garanţie.−−-<1 .=. determină clasificarea preliminară.1.−−-−.

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

îndatorare globală 4 Viteza de rotaţie a activelor circulante Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiară) Acoperirea dobânzii

=,-.×100

= ,-.

80<Gi≤100% 60<Gi≤80% 40<Gi≤60% Gi≤40 Rac≤5 5<Rac≤10 Rac>10

0 1 2 3 1 2 4 0 1 3 4 2 3 2 1 0 -1 4 3 2 1 4 4 4 3 2 2 1 1 0 Peste 25 A

5

Rcp≤0% 0< Rcp≤10% 10< Rcp≤30% 30< Rcp≤50% Rcp>50% 6 0<Ad≤20 =,-.×100 20<Ad≤40 40<Ad≤60 60<Ad≤80 Ad>80 7 Dependenţa de At>50,1% şi De>50,1% pieţele de Ai>50,1% şi De>50,1% aprovizionare x At>50,1% şi De>50,1% şi desfacere Ai>50,1% şi De>50,1% Garanţii x -garanţii necondiţionate primite de la guvernul României; -garanţii bancare irevocabile primite de la bănci româneşti şi străine de prim rang; -depozit bancar; -ipoteca; -gajul cu deposedare; -gajul fără deposedare; -cesiunea de creanţă; -cauţiunea; -gajul general; TOTAL PUNCTAJ INTERMEDIAR Până la 5 6-10 11-16 17-25 inclusiv CATEGORII ÎMPRUMUTAŢI E D C B Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A. =,-.×100

Legenda: Lc – lichiditate curentă; Ac – active circulante; Sn – stocuri nefavorabile; Ci – clienţi incerţi; D<1 an – datorii cu scadenţă mai mică de un an; S – solvabilitate; A – toatal active; D – datorii totale; Cp – diferenţe de conversie pasiv; Gi – gradul de îndatorare generală; CPNs – capitaluri proprii nete în sens srtict; Rac – viteza de rotaţie a activelor circulante;
39

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cd – cheltuieli cu dobânzile; Car – cifra de afaceri realizată; At – aprovizionări în ţară în raport cu totalul aprovizionat; Ai – aprovizionări din import cu totalul aprovizionărilor; Dt – desfaceri în ţară în raport cu totalul desfacerilor; De – desfacri la export în raport cu totalul desfacerilor. Pentru determinarea punctajului firmelor care garantează creditul cu mai multe tipuri de garanţii se va folosi media ponderată.
B. Analiza nefinanciară se face în funcţie de următoarele criterii: calitatea conducerii, calitatea organizării, sectorul de activitate a firmei, poziţia firmei în ramură, strategia de dezvoltare şi perspectiva unităţii.
Tabelul 6. Analiza criteriilor nefinanciare ale B.C.R. S.A. Denumirea criteriului Comentariu Rezultatul analizei Calitatea conducerii Se va explica şi justifica calitatea • Foarte bună profesională a managerilor, respectiv: -cunoştiinţe tehnice de specialitate; • Bună -experienţă managerială; -prestigiul şi reputaţia în relaţiile cu • Satisfăcătoare furnizorii şi beneficiarii etc. Calitatea organizării Se vor trata explicit şi detaliat • Bună aprecierile inspectorului cu privire la organizarea activităţii unităţii • Medie economice (fluxuri tehnologice, capacitatea de adaptare la modificările • Slabă structurale, utilizarea bazei materiale şi a resurselor umane etc.) Sectorul în care îşi Analiza se va axa pe comentariul • Perspectivă bună a desfăşoară activitatea asupra conceptului de „piaţă dezvoltării sectorului; profitabilă” în care îşi desfăşoară • Perspectivă slabă a activitatea agentul ecomonic. dezvoltării sectorului; • Sector de activitate nevalabil Poziţia unităţii în Din analiză va rezulta gradul în care • Capacitate mare de ramură şi subramura de unitatea este cunoscută în sectorul său influenţă a pieţii; activitate de activitate având un cuvânt de spus • Capacitate medie de şi în cea ce priveşte nivelul preţurilor, influenţă a pieţii; concurenţa etc. • Capacitate redusă de influenţă a pieţii; Strategia de dezvoltare Se va analiza: • Foarte bună Existenţa unei strategii pe următorii 35 ani. Dacă aceasta este realistă, • Neconvingătoare realizabilă sau cu risc de eşec; Modalitatea de realizare a strategiei • Inexistentă propuse; Alternative şi implicaţii în cazul nerealizării strategiei propuse; Existenţa sau nu a planurilor de restructurare şi redresare financiară. Perspectiva unităţii Se vor prezenta programele de (programul de acţiune restructurare şi retehnologizare • Activitate viabilă;

Nr. 1

2

3

4

5

6

40

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

aplicate, cele în curs de aplicare precum şi cele ce urmează a fi aplicate. Se vor detaila etapele parcurse şi rezultatele obţinute. Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A.

priviind reducerea riscului în creditare)

• Activitate cu slabe perspective

C. Performanţa economico-financiară finală a împrumutului, în urma coordonării punctajului criteriilor financiare cu criteriile de analiză nefinanciară se clasifică în cinci categorii de bonitate: • Categoria „A” – performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la timp a dobânzii şi a ratei. Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a performanţelor financiare la un nivel ridicat; • Categoria „B” – performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menţine la acelaşi nivel într-o perspectivă mai îndelungată; • Categoria „C” – performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o tendinţă de înrăutăţire; • Categoria „D” – performanţele financiare sunt scăzute şi cu o evidentă ciclitate, la intervale scurte de timp; • Categoria „E” – performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile. 1.5.3.3.2. METODA BĂNCII ROMÂNE DE DEZVOLTARE

Banca Română de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A., grupează agenţii economici pe cele cinci tipuri de categorii de bonitate pe baza indicatorilor de performanţă financiară din următorul tabel:
Tabelul 7. Criterii de performanţă financiară ale B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. Criterii de apreciere % Categorii de credite Categ. A Categ. B Categ. C Categ. D Categ. E Gradul de îndatorare 0-30,0 30,1-50,0 50,1-65,0 65,1-80,0 peste 80,0 Lichiditatea imediată peste 110,0 85,1-110,0 65,1-85,0 50,1-65,0 sub 50 Solvabilitatea patrimonială peste 50,0 40,1-50,0 30,1-40,0 20,1-30,0 sub 20,0 Rentabilitatea în funcţie de cifra peste 10,0 5,1-10,0 3,1-5,0 1,1-3,0 sub 1,0 de afaceri Gradul de acoperire a peste 120 100,1-120,0 90,1-100,0 70,1-90,0 sub 70 cheltuielilor din venituri TOTAL PUNCTAJ 41-50 26-40 11-25 1-10 0 Sursa: Normele de creditare ale BRD Groupe Societe Generale S.A.

2. DESCRIEREA FIRMEI
2.1. ISTORIC AL ACTIVITĂŢII S.C. METROPOLIS GROUP S.R.L. a fost constituită în actuala formă juridică în anul 1994 prin încheierea de autentificare nr. 7598/13.09.1994.

41

EMI CORPORATION S. S. Eminescu.C.C. între anii 1995-1999: alte activităţi recreative. 2.L.R. ELECTROPLAST S. str. S. consultanţilor si ale altor tehnicieni din domeniul realizării de spectacole ). S. parcurilor de distracţii şi alte forme recreative analoge.A.574.R.alte activităţi de spectacole ( organizarea şi prezentarea altor activităţi recreative cum sunt: activităţile sălilor de dans.L. Clădire situată în Bistrita. spectacole de circ. M.L. Instalaţii şi echipamente de sonorizare. discotecilor. Activităţile enumerate s-au desfăşurat în mai multe puncte de lucru din toată ţara.R. nr. 2. comerţ cu amănuntul cu băuturi.L.C. S.C. S. realizatorilor de desene animate. ROMELMAR S. S. MACON S. 1-4.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Înca de la înfiinţare societatea a avut ca principale activităţi: între anii 1994-1995: alte activităţi recreative. S.3. 3. S. S.R.C. Autovehicule. S.C.R. 2.L.R. CAFFE RIVER S. şcolilor de dans.C. ZAJ DISCOTECHIKA S.L.R. .2.A.alte tipuri de comerţ cu amănuntul cu produse alimentare. lucrări de construcţii.63 mp. comerţ cu amănuntul cu produse din tutun. inclusiv lucrări de artă. DOBOCO IMPEX S. climatizare. AGROBIS BAZA 6 S. marionete. S. PRINCIPALII FURNIZORI S. 42 .L.L. comerţ cu amanuntul. S. MEDEIROS S. jocuri de noroc. .L.L.C. cafenele si baruri fară spectacol. desfăşurată pe o suprafaţă de 2.C. scenografilor.R. DECIS COM S.C.R.A. din 1999-prezent: alte activităţi recreative. PHOENIX CONSTRUCT S.C. YORK INTERNATIONAL S.C. INTERBRANDS S. PRINCIPALELE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE 1.R. băuturi şi produse din tutun în magazine specializate.C. lumini.

şi anume CENTRU DE DISTRACŢII ŞI AGREMENT.R. METROPOLIS GRUP S.5. Începând cu anul 1999 societatea s-a reorientat spre activităţi de comerţ şi prestări servicii. CLIENŢII S.C.L.C.R.4. Acest centru cuprinde discoteci. Club Kharma Cluj-Napoca – cu un target de piaţă relativ diferit ca etate/scară ierarhică socială a clientelei şi fară capacitatea de a presta servicii integrate (divertisment diferenţiat şi alimentaţie publică).R. BINGO CLUB S.C.L. GCM INTERGAMES S. SCANDIC COMPANY S. S. Disco Tequila Dej. restaurante. 2. DESCRIEREA SUMARĂ A ACTIVITĂŢII S.C. Începând cu anul 2001 societatea a început o campanie masivă de investiţii în vederea desfăşurăii de activităţi recreative prin adoptarea unui nou concept în România.R. S. S. segmentul de piaţă al agenţilor economici având ca obiect de activitate prestarea de servicii de agrement-distracţii se caracterizează prin infrastructura slab dezvoltată. Disco Wake-Up Cluj-Napoca. de construcţii datorită faptului ca una din societăţile din grupul de firme era organizatoarea jocului de bingo televizat SUPER BINGO PROTV. METROPOLIS GRUP S.R. toate regăsindu-se în acelaşi spaţiu.C. societatea este în relaţii cu mai mulţi clienţi în special prin prestările de servicii care le face în domeniul construcţiilor: S.C. PHOENIX S. Pe lângă acest important segment.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI S. principalii concurenţi ai complexului de distracţii şi agrement Metropolis vor fi: Disco Parc Bistriţa. 2. Ca enumerare. S. este o societate care se adresează în general populaţiei.L.L.R. Disco Galaxy Bistriţa.6. Disco Atlantic Cluj-Napoca. are o bogată experienţă în organizarea activităţilor recreative. un numar mare de locaţii cu spaţii de dimensiuni reduse şi standarde calitative inferioare cerinţelor moderne.C. surse provenind nu numai din activitatea curentă ci şi din activităţi excepţionale (operaţiuni de capital).L.R.L. EUROPLEICOM S.L. Până în acest moment aceste investiţii au fost susţinute din surse proprii. În perioada 1994-1998 societatea era organizatoarea celei mai puternice discoteci din Bistriţa şi organiza activităţi de bingo în sală în mai multe oraşe din România.R.C.L. săli de jocuri distractive pentru toate vârstele. BOWLING S. 43 . 2. terase. STAREA CONCURENŢIALĂ Slab reprezentat la nivel regional. prin faptul că desfăţoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi prestări de sercicii.

1 2 3 4 5 6 7 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI Anul 2005 3142036 101 2174490 1.R.29 13.81 10 5.30 0. - .87 11 Rata de îndatorare la termen Fondul de rulment net Nevoia de fond de rulment net Leu/ leu lei . FRN – NFRN . ANALIZA RISCULUI LA S. 3.M.C. - .06 0. 3.54 1. 8 .50 Tabelul 8.28 36. . - .56 0.64 financiare % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.×100 15.1.C.− .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 2.R.009 1.ăţ- . - .C.23 7.49 5. . METROPOLIS GRUP S.66 -1108866 -1121716 1.×100 .7. −- .24 1.R. - . Principalii indicatori economico-fianciari ai S. . . Metropolis Grup S.37 1. 2003 2004 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 2005 4531397 44 .18 1615187 59 1730154 0. - . Nr. . Denumire U. 0.64 0.68 -983225 -987737 0.71 1. − .005 1.86 9 Leu/ leu Leu/ leu .. Metropolis Grup S. lei Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu % 2478023 88 960331 0.M Formulă Anul 2003 Anul 2004 Cifra de afaceri Număr de angajaţi Situaţia netă Lichiditate generală Lichiditate redusă Lichiditate imediată Solvabilitate generală Solvabilitate patrimonială Rata autonomiei financiare la termen Rata de îndatorare globală lei Pers.24 620927 607432 12 13 Lei 14 15 Trezoreria netă lei 4511 12850 13495 Rata rentabilităţii 26.L.L.L.002 1. Evoluţia indicatorilor de echilibru patrimonial Indicatori U.34 1.52 0.43 Total active – Toatal datorii ..89 34. - . − – . − . ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODEI PATRIMONIALE Nr 1 Tabelul 9.18 0.×100 2.42 economice % 16 Rata rentabilităţii 2.

70 rotaţii (11:12) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.927 lei.R.56 1. Durata unei rotaţii a datoriilor curente în anul 2003 este de 408. 2 3 4 2003: societatea are un fond de rulment negativ ceea ce exprimă un dezechilibru financiare pe termen lung.L.15 1.50 (7:3) 12 Numărul de rotaţii a datoriilor 0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.75 170. valoare prozitivă ceea ce înseamnă că s-a stabilit un echilibru financiar pe termen lung.06 243.89 0.L. în anul 2004 este de 316. Metropolis Grup S. se explică prin intervalul de timp de aprovizionare.42 rotaţii (8:9) 11 Numărul de rotaţii a activelor curente 1. (o parte din activele imobilizate sunt finanţate cu resurse curente). Riscul de incapacitate de plată a firmei se poate evidenţia şi prin indicele de corelaţie a vitezei de rotaşie a pasivelor şi activelor curente. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.31 zile. Evoluţia indicatorilor de gestiune Nr Indicatori U.91 (6:7) x 365 10 Indicele de corelaţie a duratelor unei 0. mai scăzută ca şi în anul precedent însemând ca parte mai mare a activelor imobilizate sunt finanţate cu resurse curente. 2005: fondul de rulment are o valoare de 620.06 de zile şi în 2005 scade la 243.75 zile 45 .64 2. de 565. de lansare.M.14 curente (7:3) 13 Indicele de corelaţie a numărului de 1. 2003 2004 2005 1 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 2 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 3 Active curente (1+2) Lei 1788809 1398624 2092159 4 Datorii ce trebuie plătite până la un Lei 2770506 2503080 1458759 an 5 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 6 Datorii curente (4+5) Lei 2770035 2507490 1471232 7 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 8 Durata unei rotaţii a activelor curente Zile 263.C. de fabricaţie. Durata unei rotaţii a activelor curente. de stocare.31 565. 2004: fondul de rulment al firmei înregistrează o valoare negativă.65 0. şi este în anul 2003 de 263.48 zile. calculate. de expediţie şi de încasare.R.56 1. şi o parte din capitalurile permanente finanţează activele curente.04 zile.39 1. Metropolis Grup S.C.80 0.04 (3:7) x 365 9 Durata unei rotaţii a datoriilor curente Zile 408. fie ca durată în zile a unei rotaţii. fie ca număr de rotaţii după cum urmează: Tabelul 10.48 316.

în comparaţie cu încasările de la clienţi şi cu rotaţia stocurilor. În anul 2005 se produce o schimbare în ceea ce priveşte o rambursare mai rapidă a obligaţiilor.91 zile. 0.65 respectiv 0. doar valorile fiind diferite şi anume 1. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi rotaţia stocurilor. efect cauzat de inferioritatea numărului de rotaţii al activelor curente (1. Indicele de corelaţie a duratelor de rotaţie în anii 2003 şi 2004 este subunitar.15. ceea ce înseamnă că firma îşi finanţează afacerile din resurse atrase temoral de la terţi în procent mai mare decît din resurse proprii.70) ceea ce înseamnă că finanţarea din resurse proprii este într-o proporţie mai mare decît din resursele atrase temporar de la terţi.42 ceea ce înseamnă că în anul 2005 s-a reuşit finanţarea din resurse proprii atât a activităţii proprii cât şi a unei părţi din livrările către clienţi. Indicele de corelaţie a numărului de rotaţii este supraunitar în anii 2003 şi 2004 (1. În anul 2005 indicele are o valoare de 1.64.50) faţă de numărul de rotaţii a datoriilor curente (2.56 ceea ce înseamnă ca firma în aceşti doi ani nu a reuşit să-şi finanţeze activitatea proprie din resurse proprii. Pentru evidenţierea riscului de ilichiditate şi insolvabilitate financiară.89) ceea ce înseamnă că rambursarea obligaţiilor este mai lentă.M.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI în 2004 şi scade în anul 2005 până la 170. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditatea imediată (10-13-16) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 46 . 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt. analiza firmei se continuă cu determinarea indicatorilor specifici lichidităţii generale. acelaşi fenomen se petrece şi în anul 2004. ceea ce înseamnă că firma în anul 2005 beneficiează de o finanţare suplimentară anuală mai mare decât în anii precedenţi. În anul 2005 acest indice este subunitar (0. Acest lucru se poate realiza în felul următor: Tabelul 10. Evoluţia indicatorilor de lichiditate Indicatori U.56 şi 1. respectiv 0. În anul 2003 numărul de rotaţii a activelor curente (1.80). imediate şi efective.14).39) este superior numărului de rotaţii a datoriilor curente (0.

R. crescând considerabil din 2003 (967294 lei) până în 2004 (2377736 lei) menţinând aproape aceeaşi valoare şi în 2005 (2304651 lei). cu active transformabile în numerar. în anul 2003 firma poate să-şi acopere doar 0. fiind cu 15 procente peste pragul optim al indicatorului (100%) În toţi cei trei ani analizaţi. În anii analizaţi. În anul 2003 firma a înregistrat o ilichiditate de 1196267 lei ceea ce înseamnă că firma nu are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat decât în proporţie de 57 %. la S. rata lichidităţii imediate fiind de 115 %. înregistrând o scădere a deficitului. se transformă în numerar şi echivalente ale numerarului. 2494640 lei şi respectiv 1457737 lei. Gradul de dependenţă financiară a firmei înregistrat în cei trei ani analizaţi este de 85 % în 2003. ceea ce dă un aspect pozitiv în care activele imobilizate şi activele curente rămase după acoperirea datoriilor curente. Luând în considerare ratele lichidităţii efective. 158 % şi 153 %. 85 % din capitalul 47 .R. procentul ratei lichidităţii fiind de 44 % sub nivelul pragului de siguranţă cu 6 procente. în valoare de 1399613. s-a înregistrat un deficit de numerar şi echivalente ale numerarului.2 ori în 2003.9 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 Rata solvabilitaţii generale % 118 158 153 (24:25)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (25:24)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 (29+30+31):31 33 Gradul de dependenţă financiară la Lei 555 171 187 termen (24:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.53 ori în 2005.2 0. de 2767524 lei.9 % în 2005. deci este într-un deficit de acoperire a datoriilor curente.58 ori în 2004 şi de 1. lucru acceptabil deoarece rata lichidităţii imediate se încadrează în intervalul de siguranţă financiară. firma înregistrează un excedent de solvabilitate. În anul 2005 firma înregistrează un excedent de lichiditate. de 1.L.C.C.L. din 2003 până în 2005 de 1. Metropolis Grup S.9 ori.2 % din datoriile curente cu numerar. firma. ceea ce înseamnă că în anul 2003. Metropolis Grup S.5 0. de 1.5 % şi 0. 63 % în 2004 şi 65 % în 2005. în 2004 0. fiind cu 7 % peste limita inferioară a pragului de siguranţă. Ratele solvabilităţii generale pentru cei trei ani sunt 118 %. însemnând o acoperire excedentară a datoriilor pe termen lung. ceea ce înseamnă că firma are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 26 27 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 Trezoreria (19+20) Lei 4511 12850 13495 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457737 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0. Toate cele trei valori ale ratei lichiditaţii efective se află în afara intervalului de siguranţă (50-100 %) creeînd un aspect negativ firmei. În anul 2004 firma înregistrează o ilichiditate mai scăzută faţa de cea din anul 2003.

42 Zile Zile 48 . iar ăn 2005 există un excedent de 4 ori mai mare decât obligaţiile la bănci (466 %).04 170. 2003 Lei 4543336 Lei 967295 Lei 0 Lei 2592816 Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei % Lei Lei % Lei Lei Lei Lei % Lei Lei Lei % % Lei Lei Lei % 0 3560111 -983225 1780317 8492 1788809 2770506 1529 2772035 -983226 65 213041 -1196267 57 0 4511 4511 -2767524 0. Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Tabelul 11.48 408.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI firmei este finanţat din împrumuturi.06 565.56 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 13495 13495 -1457737 0. în 2003 indicatorul având valoarea de 131 %. în 2004 139 %.M.5 4072814 6450550 2377736 158 63 29191 10464 119140 133 1615187 316.2 5364851 6332145 967294 118 85 21623 14355 116448 131 2478023 263.91 1. iar în 2004 63 % şi în 2005 65%. Indicatori Active imobilizate Capitaluri proprii Subvenţii pt.75 0.9 4318913 6623564 2304651 153 65 175981 24512 54793 466 3142036 243.31 0. investiţii Datorii ce trebuie plătite intr-o perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Fond de rulment (6-1) Active circulante Cheltuieli în avans Active curente (8+9) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an Venituri în avans Datorii curente (11+12) Lichiditate generală (10-13) Rata lichidităţii generale (10:13)x100 Stocuri Lichiditatea imediată (10-13-16) Rata lichidităţii imediate (1016):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci Trezoreria (19+20) Lichiditate efectivă (21-13) Rata lichidităţii efective (21:13)x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) Active totale (1+8+9) Solvabilitate generală (25-24) Rata solvabilitaţii generale (24:25)x100 Gradul de dependenţă financiară (25:24)x100 Rezultatul net al exerciţiului Impozit pe profit Cheltuieli cu dobânzile Rata de acoperire a dobânzilor (29+30+31):31 Cifra de afaceri netă Durata unei rotaţii a activelor curente (10:33) x 365 Durata unei rotaţii a datoriilor curente (13:33) x 365 Indicele de corelaţie a duratelor unei Evoluţia indicatorilor de risc U. Rata de acoperire a dobânzilor are un nivel încadrat peste limita minimă a pragului de siguranţă ceea ce înseamnă că firma dispune de resurse proprii pentru achitarea dobânzilor bancare.65 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 12850 12850 -2494640 0.

26 44 Impozit pe dividende % 0 0 0 45 Profitul net monetar de echilibru Lei 116361 119097 54791 46 Rata rentabilităţii de echilibru % 4.C.L.14 curente (33:13) 39 Indicele de corelaţie a numărului de 1. 49 .501.662.39 3. Metropolis Grup S.304 lei Rata rentabilităţii financiare 79 % Rata dobânzii 7% Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.R.848 lei Rata rentabilităţii financiare 3% Rata dobânzii 7. Metropolis Grup S.64 2.295 lei Împrumuturi bancare 1.70 rotaţii (37:38) 40 Capital social 27300 1000000 1000000 41 Rata rentabilităţii financiare % 79 3 18 (29:40)x100 42 Împrumuturi bancare 1662304 1501848 875255 43 Rata dobânzii (31:42) % 7 7.39 1. Metropolis Grup S. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 967.93 6.07 1. 37 Tabelul 12.15 1.C.56 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rotaţii (34:35) Numărul de rotaţii a activelor curente 1.735 lei Împrumuturi bancare 1.R.93 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Structura financiară a firmei în anul 2004 Capital propriu 2. Tabelul 13.L.L.89 0.80 0.377.72 47 Dividende plătite Lei 0 0 0 48 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 49 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 50 Cheltuieli cu materialele Lei 881575 842549 1366771 51 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 52 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 53 Marja industrială (54-52-53) Lei -346698 270274 -923062 54 Venituri din vânzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 55 Cheltuieli priviind mărfurilor Lei 724053 619686 898461 56 Marja comercială (56-57) Lei 745727 644636 1331798 57 Valoarea adăugată (55+58) Lei 399029 914910 408772 58 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 59 Venituri totale Lei 2984782 3106990 3658958 60 Cheltuieli totale Lei 2948804 3067335 3458465 61 Rezultatul brut al exerciţiului Lei 35978 39655 200493 62 Cheltuieli de exploatare Lei 2689236 2948195 3323375 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.50 (33:10) 38 Numărul de rotaţii a datoriilor 0.R.

6-4.643 lei Împrumuturi bancare 875.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Tabelul 14.C. intrarea firmei în încetare de plăţi.+0.72 % pentru a putea face faţă plăţilor către creditorii bancari ai firmei şi pentru a prevenii în acest fel. Metropolis Grup S. Firma analizată trebuie să obţină un profit monetar de 116361 lei.4-2. şi o rată a rentabilităţii monetare de cel puţin 4. În următorul tabel vom urmării situaţia indicatorilor de risc specifici modelului Altmen: Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Tabelul 15.+0. şi în 2005 un profit de 54791 lei şi o rată a rentabilităţii monetare de 1.2. şi de 119097 lei şi rata de 3.999-5. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL FUNCŢIILOR SCOR 3. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Altman Indicatori U. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 Datorii totale (3+4+5+10+11) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 Capital social Lei 27300 1000000 1000000 Dividente plătite Lei 0 0 0 50 .07 % în 2004.L.2.304.+. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 2.2.R.3. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.-1.1.26 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.+1..M.. 3.. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI ALTMAN Acestă metodă foloseşte următoarea ecuaţie: =1.255 lei Rata rentabilităţii financiare 18 % Rata dobânzii 6.39 % în anul 2003.3-3.

0.0.25.L.+3. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 51 .4. de la valoarea 0.0.09.87-3.+3.C.47 /leu Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.379.2.+0.999.+22-2.003.+0.+1.+1.027 255286 0.024.287 la 0.R.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 Flexibilitatea firmei (7:13) Profit reinvestit (14-19) Rata autofinanţării activelor totale (21:13) Rezultatul brut înaintea achitării dobânzile şi taxelor (14+15+16) Rata rentabilităţii economice (23:13)x100 Capacitatea de îndatorare (18:10) Lei /leu Lei /leu Lei % -0.0.158 Toate cele trei scorului obţinute de S.−10-4. ceea ce înseamnă..0. în cei trei ani analizaţi au valori cuprinse în intervalul (-∞..005 158795 0.3. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt. aspect pozitiv pentru firmă.+0.0. Metropolis Grup S.. scorul Z creşte de aproximativ 3 ori atingând valoarea de 1. Evoluţia scorului are o tendinţă uşoară de creştere.0.25 0.39.−0.287 Scorul Z obţinut în anul 2004: =1.−.R.025 0.158.+0.+3.999.0.2.17.8).17 29191 0.999. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Cannon & Holder Indicatori U.025.039. Scorul Z obţinut în anul 2003: =1.47.M.+0.027.+24-5.024 -0.01.2. iar din 2004 până în 2005.6. Nr 1 2 3 4 5 Tabelul 16.69.39 0.0.16 21623 0.0.40 0.4. că firma este falimentară. Metropolis Grup S. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI CANNON & HOLDER Modelul de calcul a riscului de faliment cu metoda Cannon & Holder se bazează tot pe scorul da dar are altă ecuaţie de calcul: =16.003 152426 0.005.L.=1.C.40.0.3.01 0.3.+1.6.0. din 2003 până în 2004.2.4. 1.=0.−0.6.09 175981 0.69 /leu 26 Randamentul activelor () Lei 0.039 Lei 0.-1.16. conform modelului profesorului Altman.+0. 3.379 Scorul Z obţinut în anul 2005: =1.2.=0.0.

138.105. cu ajutorul metodei Cannon & Holder.=15.0.R.459 0.=12.924.522 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2005 este: =16.−87.0.654 0.0.0.0.0.074.−87.807 Toate cele trei scoruri obţinute de societate în cei trei ani analizaţi.1.138 0.0.0.0.+24.568.+24.−10.762. Evoluţia scorului Z în anul 2004 are o scădere cu aproximativ trei unităţi faţă de anul 2003.0. Metropolis Grup S.943 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2004 este: =16.0.562. iar în 2005 se înregistrază o creştere a scorului Z faţă de anul 2003 de aproximativ 3 ori.+24.762 valoarea adăugată Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.=40.+22.−10.043 resurse externe (19:18) 32 Gradul de renumerare a personalului 1.654.778 31 Gradul de finanţare a vânzărilor din 0.C.074 0.0.459.1.442.207 0.207.0. 52 . sunt favorabili arătând că riscul de faliment este în probabilitate de sub 10 %.924 (20:28) 33 Ponderea rezultatului exploatării în 0.778.043.L.+22.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 6 7 8 9 10 11 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Active curente (8+9) 1788809 1398624 2092159 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Stocuri Lei 213041 290747 401246 15 Lichiditatea imediată (10-13-14) Lei -1196267 -1399613 219681 16 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 14):13x100 17 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 18 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 19 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 20 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 21 Cheltuieli materiale Lei 881575 842549 1366771 22 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 23 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 24 Marja industrială(23-21-22) Lei -346698 270274 -923062 25 Venituri din vanzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 26 Cheltuieli priviind mărfurile Lei 724053 619686 898461 27 Marja comercială (25-26) Lei 745727 644636 1331798 28 Valoarea adăugată (24+27) Lei 399029 914910 408772 29 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 30 Stabilitatea financiară (6:17) 0.611.611 0.105 0.−87. Scorul Z obţinut de firmă în anul 2003 este: =16.149.+22.562 0.−10.

38 1. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 10 Active curente (8+9) Lei 1788809 1398624 2092159 11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 -1108866 620927 15 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 56 142 16 Stocuri Lei 213041 290747 401246 17 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 -1399613 219681 18 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 16):13x100 19 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 0 0 20 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 21 Trezorerie (19+20) Lei 4511 12850 13495 22 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457742 23 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0.1. Metropolis Grup S.2 0.50 (33:10) 35 Gradul de îndatorare globală % 655 271.74 37 Rentabilitatea capitalurilor proprii % 2. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.L.40 (24:2)x100 36 Acoperirea dobânzii (31:33)x100 % 4.15 1.23 7.29 287.3.C.39 1. 53 .5 0. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODELOR BANCARE 3.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 3.3.70 7.R. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BCR Nr 1 2 3 4 Tabelul 17. Criterii de performanţă financiară Indicatori U.64 (29:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.M.24 1.9 24 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 25 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 26 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 27 Rata solvabilităţii generale % 118 158 153 (25:24)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (24:25)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 ((29+30+31):31)x100 33 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 34 Numărul de rotaţii a activelor curente Rotaţii 1.

23 % obţine 1 punct. Gradul de îndatorare generală: 271.L. • 2005: Rata lichidităţii generale: 142% obţine 2 puncte. 54 .C. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte. Rezultă că scorul S.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte. firma încadrându-se în grupa D de bonitate.C. Metropolis Grup S. firma încadrându-se în grupa D de bonitate.L. Rezultă că scorul S. este de 7 puncte.29% obţine -1 puncte. este de 10 puncte.R. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1. Solvabilitatea firmei: 158% obţine 4 puncte. Gradul de îndatorare generală: 665% obţine -2 puncte. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 2. Solvabilitatea firmei: 153% obţine 4 puncte.70 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50.39 rotaţii obţine 1 punct. Acoperirea dobânzii: 4. Solvabilitatea firmei: 118% obţine 2 puncte. Metropolis Grup S.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • 2003: Rata lichidităţii generale: 65% obţine -2 puncte. Acoperirea dobânzii: 7. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 1.24 % obţine 1 punct.R.15 rotaţii obţine 1 punct. • 2004: Rata lichidităţii generale: 56% obţine -2 puncte.38 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50.

R. Evoluţia indicatorilor financiari Indicatori U.74 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. Acoperirea dobânzii: 1.2.L.C.40% obţine -1 puncte.3.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Gradul de îndatorare generală: 287.50 rotaţii obţine 1 punct.M. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) 5364851 Active totale (1+8+9) 6332145 Gradul de dependenţă financiară % 85 (19:20)x100 Cifra de afaceri netă 2478023 Rezultatul exploatării (profit) 261105 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 4072814 6450550 63 1615187 125935 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 4318913 6623564 65 3142036 311595 55 . firma încadrându-se în grupa C de bonitate. Metropolis Grup S.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte.64 % obţine 1 punct. Rezultă că scorul S. este de 14 puncte. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 7. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BRD Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Tabelul 18. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1. 3.

86% (23 puncte). obţine următorul punctaj: .R.Rata lichidităţii imediate: 44% (0 puncte). .Rata lichidităţii imediate: 57% (8 puncte). . .L. CONCLUZII Incertitudinea şi riscul sunt două coordonate ale mediului economic în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea. . . Metropolis Grup S.Solvabilitatea patrimonială: 15. Metropolis Grup S.C.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 106% (29 puncte). În anul 2003 S. . În anul 2004 S.Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 7.C.R. Calcularea riscului şi determinarea influenţei lui asupra activităţii economice a unei societăţi comerciale este o problemă permanentă .67% (35 puncte).28% (0 puncte).92 28 Gradul de acoperire a cheltuielilor % 101 101 106 din venituri (24:25) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.86 34.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte).L.54 7. În total firma a acumulat 142 puncte şi se situează în grupa B de bonitate. .C. de care managerii se lovesc atunci când iau decizii în coordonarea activităţii curente a firmei sau când vor să înceapă noi investiţii.Solvabilitatea patrimonială: 34.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 24 25 26 Venituri toatale 2984782 3106990 3658958 Cheltuieli totale 2948804 3067335 3458465 Solvabilitatea patrimonială % 15.Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 9.79% (22 puncte). . obţine următorul punctaj: . Metropolis Grup S.Gradul de îndatorare a firmei: 85% (0 puncte).92% (39 puncte).R. Metropolis Grup S. .67 9.28 36.L. 56 .L. În total firma a acumulat 84 puncte şi se situează în grupa D de bonitate. În total firma a acumulat 86 puncte şi se situează în grupa D de bonitate. .R.Solvabilitatea patrimonială: 36. obţine următorul punctaj: .54% (50 puncte). .Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 10.Rata lichidităţii imediate: 115% (50 puncte).Gradul de îndatorare a firmei: 65% (2 puncte).Gradul de îndatorare a firmei: 63% (2 puncte).79 (2:20)x100 27 Rentabilitatea vânzărilor (23:22)x100 % 10. În anul 2003 S.C. .Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte).

în care succesul este obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea de pierderi de bani dintr-o investiţie” (N. Acest risc se poate calcula prin analiza unei investiţii asemănătoare. Giurgiu) sau „probabilitatea succesului sau a eşecului.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI În această lucrarea am descris tipurile de risc care apar în sectorul economic. firma suportă nişte cheltuieli financiare suplimentare. adică insolvabilitatea financiară. pe un interval de timp din trecut. Pentru a ne familiariza cu termenul de risc am prezentat în prima parte a lucrării conceptul de risc. De aceea se cere o analiză a riscului financiar înaintea îndatorării. după cum urmează: metode manageriale. riscul comercial şi riscul de faliment. prezentate şi în lucrare. Hoanţă). riscul de faliment prin metoda patrimonială. două din metodele statice (metoda Altman şi metoda Cannon&Holder) şi prin două metode bancare. în activitatea unei societăţi comerciale şi am prezentat principalele metode de calcul a acestui fenomen. presupunând că în viitor va avea o evoluţie asemănătoare. iar falimentul este starea de fapt.L. Am prezentat în lucrare trei mari tipuri de risc cum ar fi riscul investiţiei. Unii autori de specialitate definesc riscul ca „probabilitatea survenirii unui fenomen nedorit”(A. metode patrimoniale. Riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare.C. Metropolis Grup S. metode statice şi metode bancare. În momentul accesării unui credit. 57 . În partea practică a lucrării am calculat şi analizat.. dar dacă rata dobânzii este mai mare decât rata rentabilităţii firma intră în pierderi. pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. caracteristicile riscului şi tipologia riscului. Riscul comercial este direct legat de activitatea curentă de exploatare a unei societăţi comericale şi este vizibil imediat obligând întreprinzătorii la luarea de decizii pentru micşorarea înregistrării de pierderi în viitor. Când rata rentabilităţiii este mai mare decât rata dobânzii firma are un câştig. Prin definiţie termenului „risc” i se atribuie termenul „pericol” sau „primejdie” după cum găsim şi în Dicţionarul explicativ al limbii române: „posibilitatea de a ajunge într-o primejdie”.R. Există mai multe metode de evaluare a riscului de faliment. Riscul investiţiei se referă la riscul la care se supune un investitor în momentul plasării de capital într-un proiect de lungă durată. cea folosită de BCR şi cea folosită de BRD.

PRIME DE CAPITAL 23 0 0 0 III.Subvenţii pt.C. VENITURI ÎN AVANS.R.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXE ANEXA 1 BILANŢUL S. IVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 7 0 0 0 IV. REZERVE DIN REEVALUARE. CAPITAL ŞI REZERVE I. ACTIVE CIRCULANTE NETE. sold C 27 0 5885 35076 sold D 28 0 0 0 VI. Investiţii 17 0 0 0 . din care: 16 1529 4410 12473 .Venituri înregistrate în avans 18 1529 4410 12473 J. REZULTATUL REPORTAT. Metropolis Grup S. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 8 4511 12850 13495 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 9 1780317 746633 1949533 C. RESPECTIV 12 -983226 -1108866 620927 DATORII CURENTE NETE F.L.Capital subscris vărsat 21 27300 1000000 1000000 . REZERVE 26 934110 934110 934110 V. CAPITAL. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 14 2592816 1565325 2847681 PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN H. METROPOLIS GRUP S. ACTIVE IMOBILIZATE I. PROVIZIOANE PT. STOCURI 5 213041 290747 401246 II. 2003 2004 2005 A.C. din 2003. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 3560111 3943060 5152324 G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 11 2770506 2503080 1458759 PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN E. CREANŢE 6 1562765 443036 1534792 III. IMOBILIZĂRI CORPORALE 2 4534704 5009967 4465252 III.R.Patrimoniul regiei 22 0 0 0 II. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 3 0 4787 4787 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 4 4543336 5051926 4531397 B. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR. ACTIVE CIRCULANTE I. 2005 58 . din care: 19 27300 1000000 1000000 . Denumirea indicatorului Nr. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1 8633 37173 61358 II.Capital subscris nevărsat 20 0 0 0 . CHELTUIELI ÎN AVANS 10 8492 651991 142626 D. sold C 24 0 408549 159476 sold D 25 0 0 0 IV.L. RISCURI ŞI DEPRECIERI 15 0 0 0 I. 2004. 29 21623 29191 175981 Sold C Sold D 30 0 0 0 Repartizarea profitului 31 15738 0 0 TOTAL CAPITALURI PROPRII 32 967295 2377735 2304643 Patrimoniul public 33 0 0 0 TOTAL CAPITALURI 34 967295 2377735 2304643 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S.

Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale b).Venituri Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 2003 2478023 1008243 1469780 0 0 0 0 472318 2950341 127831 52 29639 724053 481772 369492 112281 309865 309865 0 0 0 0 1016023 945678 40094 30252 0 0 0 2689236 261105 0 0 0 0 0 13 0 34427 34440 0 0 0 2004 1615187 350865 1264322 0 0 0 0 1458943 3074130 98423 73848 50592 619686 419572 318410 101162 263931 263931 0 0 0 0 1422143 696985 16563 708595 0 0 0 2948195 125935 0 0 0 0 0 17 0 32843 32860 0 0 0 2005 3142036 911777 2230259 0 0 0 0 492934 3634970 0 20166 448144 898461 377673 280810 96863 451261 451261 0 0 0 0 1091169 960966 56375 73828 36501 36501 0 3323375 311595 0 0 0 0 0 98 0 23890 23988 0 0 0 59 .Din care. Cheltuieli cu despăgubiri. în cadrul grupului 10. METROPOLIS GRUP S. Denumirea indicatorului 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXA 2 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE AL S. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante . Cheltuieli b2). Cheltuieli cu personalul a). Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale a1). Cheltuieli a2).1. în cadrul grupului 11.Din care. taxe şi vărsăminte asimilate 8. sold C sold D 3.Cheltuieli . donaţii şi active cedate Ajustări priviind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli . Alte cheltuieli din afară(cu energie şi apă) c).R. Venituri 8. în cadrul grupului Alte venituri financiare TOTAL VENITURI FINANCIARE 12.C. Alte cheltuieli de exploatare 8. Venituri din interese de participare .2. Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 5.3. Cifra de afaceri netă Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din dubvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2. Cheltuieli cu asigurările şi protcţia socială 7.L.Venituri TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE REZULTATUL DIN EXPLOATARE – profit -pierdere 9. Ajustarea valorii activelor circulante b1). Cheltuieli priviind prestaţiile externe 8.Cheltuieli . Variaţia stocurilor. Producţia imobilizată 4. a). Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate .Din care. Venituri b). a). Cheltuieli priviind mărfurile 6. Venituri din dobânzi . Cheltuieli cu alte impozite. Salarii b).

Cluj-Napoca. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. 1995 A. Giurgiu – Finanţele firmei. Editura Economică. 2003 D. Journal of Commercial Bank Lendings M. 8. 2004. Bucureşti.1999 Paul Halpern. 3. 1998 60 .pierdere 55 0 0 0 VENITURI TOTALE 56 2984782 3106990 3658958 CHELTUIELI TOTALE 57 2948804 3067335 3458465 18. Eugene F. Cluj-Napoca T. Bucureşti. 5. Editura Intelcredo. în cadrul grupului 45 0 0 0 Alte cheltuieli financiare 46 143120 0 80297 TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 47 259568 119140 135090 REZULTATUL FINANCIAR – profit 48 0 0 0 . ClujNapoca. Altman E. RFC 222/martie 1991 I. 2000. 1998.L. Editura Dacia.I. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 62 21623 29191 175981 FINANCIAR – profit . 2005 BIBLIOGRAFIE 1. REZULTATUL EXTRAORDINAR – profit 54 0 0 0 .Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine.I. Coteanu ş.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial 2. Bucureşti.pierdere 49 225128 86280 111102 14. Bătrâncea – Risc şi faliment. 6. Venituri extraordinare 52 0 0 0 16. Presa Universitară Clujeană. Editura Univers Enciclopedic. IMPOZIT PE PROFIT 60 14355 10464 24512 20. Fred Weston. N.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 13.pierdere 59 0 0 0 19.pierdere 63 0 0 0 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S. – DEX. Editura Dacia. 9.Din care.c. Metropolis Grup S. 1999 A. REZULTATUL BRUT – profit 58 35978 39655 200493 . Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie.I. Editura Economică. 4. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de 61 0 0 0 mai sus 21.R. Cheltuieli extraordinare 53 0 0 0 17. Brigham – Finanţe manageriale. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului. Bank. Cheltuieli priviind dobânzile 44 116448 119140 54793 . 7. din 2003.C.pierdere 51 0 0 0 15. J. REZULTATUL CURENT – profit 50 35978 39655 200493 . Deva.

Dicţionar poliglot explicative. de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. 245 din 1 iunie 1999 31. Bucureşti. xxx – Normele BNR nr. E. 2001 27.04. E.04. xxx – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice.MF nr. 1999 23. 8 din 26. nr. Alter-Ego Cristian.Of. Editura Teora. Editura Naţională. Presses Universitairies de France. Ed. Editura Didactică şi Pedagogică RA. Iaşi. precum şi constituirea.2 din 07. Teorie şi aplicaţii. M. Bucureşti.Of. Editura Enciclopedică. 1996 11.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review.2000 61 . Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic. xxx – Regulamentul nr. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc. publicate în M. Termini uzuali în economia de piaţă. xxx – Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei 29.Pitulescu.c.Derşidan. Editura Tiparul. I.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali. Koch – Dicţionar de finanţe..70 din 18. Craiova. Bucureşti. 2001 17. Editura Mirton. publicat în M. Bucureşti. Editura Continent.Of. Editura Economică. Editura Scrisul Românesc. 1999 21. Hoanţă – Finanţele firmei. xxx – O. Editura Enciclopedică. Galaţi. I. Editura Economică Bucureşti.1995. 1995 15. – Norme minimale de audit. 2002 20. 72 din 22 martie 1994 30. S. 1995 16. Timişoara. M. A. nr. I.P. M.07. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară. M. Ed. Pertescu.1997 14.1995 28. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Buc. 596 din 28. Didactică şi Pedagogică. Nicolăescu şi colab. N.Niculescu – Diagnosticglobal strategic.nr. 1995 24.2000. November. xxx – Normele BNR nr. 1983 25.03.Abraham.Of. M. Mihalciuc ş. Bucureşti. Toma – Finanţe şi gestiune financiară. 316 din 07. 1996 22. Pezrard Josette – Gestion financiere. F. 1997 18. 2001 13.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 10. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici. 1994 26. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor. Sibiu. regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit. ed.Pântea – Managementul contabilităţii româneşti 19. Bucureşti. J. R. Editura Economică.04. publicate în M. 1990 12. UK. I. Bucureşti. nr. M.D. Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful