ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cuprins:

1

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

1. BAZE TEORETICE

1.1.

ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND RISCUL ÎN AFACERI

1.1.1. CONCEPTUL DE RISC ÎN AFACERI

Orice intreprinzator care se angajează într-o anumită afacere, trebuie ca o dată cu evaluarea resurselor să cuantifice şi să cantarească şi riscul pe care îl implică în acestă angajare. Iar după finalizarea investiţiei, agentul economic trebuie să monitorizeze permanent modul de recuperare a investiţiei din veniturile încasate, în vederea preîntâmpinării eventualelor riscuri. Termenul risc în general, şi cel de risc în afaceri, este definit diferit în lucările de specialitate din ţară şi străinătate. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române1 termenul de risc provine din limba franceză, de la cuvântul risqué şi semnifică o “posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de a suporta o pagubă: pericol posibil”. Mihai Toma susţine că “orice investiţie comportă un risc. Cu cât riscul este mai mare cu atât creşte pretenţia asupra remunerării capitalului investit”.2 Aurel Giurgiu înţelege prin risc, “probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit”.3 Riscul unui activ, după părerea unor specialişti din domeniul finanţelor manageriale se defineşte “prin variabilitatea probabilă a rentabilităţii viitoare a activului”.4 Un alt autor consacrat, Nicolae Hoanţă, este de parere că riscul este “probabilitatea unui eveniment nefavorabil să aibă loc. Riscul poate fi definit şi ca probabilitatea succesului sau a eşecului, în care succesul înseamnă obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea unei pierderi de bani dintr-o investiţie”.5 Noţiunea de risc nu are semnificaţie decât atunci când se prezintă viitorul şi când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilitaţii în cadrul analizelor previzionale.6 Prin analiza riscului, Rihard Koch, înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de
1 2

I. Coteanu ş.c. – DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag. 929. M. Toma – Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 1994, pag. 48. 3 A.I. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995, pag. 73.. 4 Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham – Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 479. 5 N. Hoanţă – Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996, pag. 306. 6 S. Pertescu, M. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii, Editura Tiparul, Iaşi, 2002, pag. 215.

2

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

afaceri, de exemplu cel ce face afaceri cu un client nou, al intrării pe o piaţă nouă sau de a face o investiţie mare.7 Standardele Internaţionale de Contabilitate apreciază că riscul descrie varietatea rezultatelor obţinute. Ajustarea în funcţie de risc poate implica creşterea valorii la care este estimată o datorie. În evaluarea rezultatelor şi cheltuielilor afectate de condiţii de incertitudine, trebuie aplicat principiul prudenţei, pentru a nu supraevalua activele şi a subevalua datoriile. Totuşi, elementele de incertitudine nu justifică constituirea unor provizioane excesive sau subevaluarea obligatiunilor.8

1.1.2. CARACTERISTICILE RISCULUI Riscurile prezintă următoarele caracteristici: • Riscul prezintă o gamă de incertitudini; • Riscul constituie o renumerare a capitalului investit; • Riscul exprimă o incapacitate de adaptare a firmei la condiţiile de mediu; • Riscul inseamnă probabilitatea apariţiei unui eveniment nedorit; • Riscul este o masură a vulnerabilităţii firmei; • Riscul exprimă variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului; • Riscul este o măsură a probabilitaţii de apariţie a succesului sau eşecului; • Ricul este un concept greu de definit de către economişti si investitori; • Riscul nu are definiţii decât atunci când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilităţii în cadrul analizelor previzionale; • Prin analiza riscului se înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de afaceri. Analiza riscului în afaceri vizează patru coordonate: o Strategia de adoptat; o Starea naturii; o Rezultatul acţiunii; o Matricea încasărilor; Strategia de adoptat impune selectarea unei alternative dintr-o mulţime dată care poate fi implementată într-un mediu de afaceri, în vederea atingerii unei ţinte prestabilite. Starea naturii este compusă din condiţiile minime de care depinde adoptarea unei strategii. Se pot identifica următoarele stări: - recesiunea economică; - condiţii normale pentru afaceri; - “boom”-ul economic; Rezultatul acţiunii arată câştigul sau pierderea, evaluată în unităţi valorice, asociată cu
7 8

R. Koch – Dicţionar de finanţe, Editura Teora, Bucureşti, 2001, pag. 248. XXX – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 10411042

3

. =1. adică: = ..- .=1. µ ..-. Distribuţia probabilitaţilor este un tablou sintetic în care apare fiecare eveniment şi probabilitatea sa de realizare.valoarea scontată. Valoarea scontată (µ) este o masură a tendinţei principale de realizare a unui eveniment. . STRUCTURA RISCULUI 4 .-2.-. unde: .rezultatul unui eveniment “i”.dispersia.3...=1--..-.-.-.1. valoarea scontată şi dispersia.. Rezltatul unei acţiuni poate fi profitul net realizabil pe termen mediu şi lung.≤1. xi . Dispersia () este o măsură a unui scop propus. xi .rezultatul unui eveniment “i”. Pentru calcularea riscului se folosesc următoarele instrumente si metode matematice: probabilitatea.=1--. Probabilitatea unui eveniment (Pi) evidenţează frecvenţa relativă a apariţiei unui eveniment în mai multe extrageri.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI combinarea strategiei cu starea naturii. unde: Pi – probabilitatea unui eveniment..−. Matricea încasărilor indică rezultatul acţiunii asociat cu fiecare combinare între strategia de adoptat şi starea naturii. care evaluează abaterile de la valoarea aşteptată a diferitelor rezultate: =.--. unde: µ . 1.. Pi – probabilitatea unui eveniment. distribuţia probabilităţilor.-. adică: 0≤.valoarea scontată. Pi – probabilitatea unui eveniment.

Montaigne X.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RISC Posibilitatea ca estimările să nu fie îndeplinite: POSIBILITATEA DISTORSIONĂRII ESTIMĂRILOR NU CÂŞTIG POSIBIL Risc pur DIMENSIUNEA PSIHICĂ Direct legată de rezultatul acţiunii? Risc speculativ DA NU DA Sunt ameninţate condiţiile manageriale RISCUL LEGAT DE CONDIŢII Este ameninţat rezultatul acţiunii RISCUL ACŢIUNII Figura 1.  După modul de anticipare: o Riscul potenţial. Vuibert Enterprise. 1989. TIPOLOGIA RISCULUI Tipologia riscului vizează mai multe criterii de grupare:  În funcţie de numărul de variante pentru adoptarea unei strategii avem: o Riscul unic cu o singură alternativă şi cu o singură probabilitate de realizare. “Management du risque”.1.4. pag. 5 . având probabilităţi diferite de realizare. diferenţiate valoric.. 48 1. Structura riscului Sursa: Marmuse C. anticiparea unui eveniment care s-ar produce în viitor sau anticiparea efectului unui eveniment în derulare..1. o Riscul substanţial în cazul mai multor variante.

Termini uzuali în economia de piaţă. Bucureşti. şi e posibil să aducă profit. de informaţia sa. transformarea riscului potenţial într-un eveniment nedorit. o pierdere într-o activitate. schimbari de regim politic). cum ar fi inflaţia galopantă. 9 N. Editura Economică. Cit. Risc de inovaţie.  După sfera de cercetare riscul se clasifică în: o Risc politic.Dicţionar poliglot explicative. şi reprezintă o variabilă independent de individ”12  Riscul subiectiv. care vizează instabilitatea politcă a unui stat. 1999.  După gradul de agregare riscul poate fi: o Risc regional.. pag. Risc economic. recesiune. şomaj de masă. o Risc microeconomic impărţit în următoarele forme: Risc pur. provocat de evenimente politice semnificative (razboaie. o Risc macroeconomic care se prezintă sub următoarele forme: Risc social provocat de evenimente sociale majore (grevele). pag. adică de insolvabilitatea unor firme aflate în pragul falimentului. Bucureşti. Hoanţă – Op. subiecţii implicaţi având posibilitatea de a pierde sau de a câştiga.c. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie. Editura Enciclopedică. Mihalciuc ş. care constă în estimarea unui “obiectiv şi depinde de individ. Risc de neplată. Riscul economic este de două forme şi anume:  Riscul obiectiv. Spre deosebire de incertitudine. 1995. 408-409 12 idem 13 idem 10 6 . pag. Risc speculativ. operaţiune sau acţiune economică. de temperamentul şi atitudinea sa”13 Deasemenea riscul economic se mai clasifică şi după nivelul la care se stabileşte: o Risc mondoeconomic. caracterizat prin dezechilibre la nivel general. acel risc pe care întreprinzătorul şi-l asumă când investeşte. care vizează o arie geografică. riscul economic se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi (reguli) de probabilitate pentru rezultatele scontate”11. caracterizat prin starea generală a structurilor economice. caracterizat prin revendicările sociale o Riscul economic. 307 M. şi se recompensează cu profitul inovaţional. Acest risc se referă la “climatul politic şi condiţiile ţării respective”9 şi constă în “lipsa de siguranţă a unei investiţii datorită regimului politic dintr-o ţară”10 o Risc social.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Riscul efectiv. care se prezintă ca risc de ţară. riscul împotriva căruia societăţile comerciale se pot asigura. se asigură mai greu. Risc politic. Acest risc este un “eveniment sau proces nesigur care poate cauza o pagubă. 138 11 N. fiind caracterizat prin “variaţia rezultatelor probabile.

14 De multe ori riscul investirii se confundă.pag. o Riscul operaţional al activităţii curente. “caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenţa structurii financiare a firmei”15 şi se referă la “riscul ca o firmă să nu fie capabilă săşi onoreze obligaţiile financiare cerute de o finanţare prin îndatorare. Riscul investirii se referă la investiţiile noi şi are două componente: riscul sistematic şi riscul nesistematic.Efectele concurenţei străine. .409.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Risc de ţară (macroeconomic) care caracterizează starea generală a unei ţări.Disponibilitatea materiilor prime. cum ar fi: . riscul microeconomic are două forme: o Riscul investiţiei. Riscul sistematic este o porţiune din variabilitatea câştigurilor unui proiect oarecare de investiţii. indiferent de curesul de schimb al monedei naţionale sau de rata inflaţiei.-. În funcţie de natura activităţii.  Risc microeconomic. în literatura de specialitate. . . 1997. . 7 . 15 M.Efectul legilor de protecţie a mediului. se referă la variabilitatea rentabilităţii unui proiect. risc financiar. cu riscul financiar. Editura Scrisul Românesc.396.Conflictele de muncă. caz în care se poate 14 F. Riscul nesistematic (risc de firmă sau individual) al unui proiect. Acest.Evoluţia ratelor dobânzii. care este atribuită acţiunii următorilor factorilor: . Acest risc poate fi măsurat cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare (RRF).  Riscul investiţiei urmăreşte buna desfăşurare a performanţelor unei investiţii în conformitate cu planul stabilit la început.Schimbarea percepţiei investitorilor despre performanţa de anasmblu a unei economii. .×100 unde: RRF – rata rentabilităţii financiare. CS – capitalul social subscris şi vărsat.Capacitatea managerială a conducătorilor întreprinderii. care se identifică la nivelul agenţilor economici. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară. Craiova. 1999.Nivelul pârghiilor economice şi financiare utilizate de către întreprindere. . pag.Niculescu – Diagnosticglobal strategic. cu ajutorul formulei: = . . care este determinată de factori care afectează piaţa în ansamblu. Editura Economică Bucureşti.Modificarea puterii de cumpărare (inflaţia). RNE – rezultatul net al exerciţiului.

. El poate fi măsurat de efectul proiectului asupra coeficientului beta al firmei. Acest risc este “determinat de politica de finanţare a întreprinderii prin capitaluri proprii sau prin împrumuturi”18. • Riscul de piaţă sau beta. măsurat prin impactul proiectului asupra variabilităţii profiturilor firmei. aceste schimbării fiind cauzate de factori ai titlurilor de valoare individuale sau emitentului acestora. măsurat prin variabilitatea rentabilităţii estimată a proiectului. 765-766 8 .Risc de piaţă. Timişoara. pag. . Op.Risc de preţ.307.19 Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate riscurile financiare sunt asociate tranzacţiilor cu instrumente financiare20 şi în funcţie de evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare. Riscul financiar “determină variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii”17. 19 Paul Halpern. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici. Riscul ratei dobânzii este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze datorită schimbărilor nivelului de piaţă a ratei dobânzii. Riscul proiectelor de capital se grupează în următoarele categorii: • Riscul individual al proiectului. riscurile se clasează în: .Fred Weston. I.pag... sau factori care afectează toate titlurile de valoare existente pe piaţă. Hoanţă – Op. J. 18 T.Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. Eugene F. Editura Mirton. pag.Risc valutar. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. care nu ţine seama de faptul că face parte din portofoliul de active a firmei şi că firma respectivă nu este decât o acţiune în portofoliul investitorilor.pag. şi se grupează şi el în trei categorii: .1997. .Risc al ratei dobânzii. Deva.499. . pag. Brigham – Op. . Riscul de credit este riscul ca una din părţile instrumentului financiar să nu-şi execută obligaţia contractuală şi provoacă celelilalte o pierdere financiară. • Riscul de firmă. 20 XXX .cit. Riscul de piaţă este riscul ca valoarea instrumentului financiar sa fluctueze datorită schimbării preţurilor pieţei.Risc de lichiditate. Riscul valutar este riscul ca valoarea instrumentului financiar să scadă sau să crească odată cu schimbarea nivelului de piaţă a cursului valutar. Riscul de preţ.cit. Riscul de lichiditate este riscul ca o întreprindere să nu-şi poată procura fondurile 16 17 N.1999.Risc al fluxului de numerar.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI înregistra falimentul firmei”16. în acelaşi timp şi de câştig.cit. Editura Intelcredo. este riscul proiectului evaluat din partea investitorului care deţine un portofoliu foarte divesificat. fiind efectul unui proiect asupra riscului companiei fără a ţine cont de efectele diversificării personale ale acţionarilor.. poate să aibă potenţial de pierdere sau.158.Risc de credit.207.

.Op. unde: 21 22 -= M..-($). Riscul economic (de exploatare) reprezintă “incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI necesare îndeplinirii angajamentelor aferente instrumentelor financiare. În cazul unui instrument de împrumut cu rată variabilă.−. Riscul specific se datorează factorilor de mediu extern.Riscul economic.>0.. 0 . . în funcţie de evoluţia economică. Riscul fluxurilor de numerar este riscul ca valoarea viitoarelor fluxuri de numerar ale unui instrument financiar monetar să fluctueze.Risc valutar.25 Riscul investiţional.397 F.23 .425 25 ibidem. care înseamnă în fapt combinarea riscului de exploatare şi a riscului financiar.pag... acest risc poate intervenii în cazul declinului economic general.-. care se referă la variabilitatea sau nesiguranţa obţinerii unui anumit rezultat brut de exploatare.Risc specific.. care se referă la variabilitatea suplimentară a dividendului pe acţiune (cash-flow către investitori) şi la probabilitatea creanţei de insolvabilitate (şi în cele din urmă la faliment). . pag. pag.Risc al ratei dobânzii.. -<0. Niculescu. Riscul valutar are două aspecte de urmărit: -Profitabilitatea unui produs pe piaţa externă.-. care se produce atunci când o firmă foloseşte surse de capital cu costuri relative fixe.. se împarte în: . fluctuaţiile constau în schimbarea dobânzii efective fără să se producă o schimbare a valorii sale juste. având următaorea formulă de calcul: .430 9 .Risc de piaţă. afectând perspectiva tranzacţiilor viitoare ale firmei şi poate afecta performanţele acesteia indiferent de previziunile financiare viitoare.21 Din punct de vedere funcţional riscul se împarte în: .cit..  Riscul operaţional viabilitatea unei afaceri putând fi măsurată prin volumul de încasări şi prin dimensiunea profitului.Risc de faliment (de insolvabilitate).Riscul financiar. Radu – Opt..=. în cadrul structurii sale de capital.-($). chiar dacă activitatea firmei este profitabilă. 410 23 idem 24 ibidem. . Mai exact el exprimă volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare”..cit.24 .. Riscul de piaţă.22 . pag. cum ar fi creditele bancare sau capitalul preferenţial..Riscul combinat. ..

-Risc de faliment.costul de achiziţie în USD.. o Riscul comercial se reflectă asupra activităţii curente a firmei. -Risc sistematic.. unde: P . Riscul operaţional se poate structura pe următoarele componente: -Risc partenerial. -Risc de decontare.-($).cursul de schimb a monedei naţionale. Cu ajutorul indicatorului „rata de încasare a clienţilor”: Î = ..... Qi .≤15% .profitul exprimat în USD. . ca . RSLD ..costul complet exprimat în lei. Qe ...×. dacă nu sunt investite în noi oportunităţi. -≤30% .-.. cauzat de deprecierea cursului valutar al monedei naţionale: =..>0. CC . -Efectul valutar al importurilor şi exporturilor unei firme.×100 . pv ... Acest risc se poate evalua în două moduri: a.. pe termen mediu şi lung.. -Risc comercial. Riscul ratei dobânzii este cauzat de deprecierea stării de echilibru monetar al unei companii în urma creşterii ratei dobânzii pe piaţa creditului.−.cantitatea de produse vândute pe piaţa externă. -= 0 .. 10 .cantitatea de produse vândută pe piaţa internă. RSLD . pot genera fenomene negative de iliciditate şi insolvabilitate financiară.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI P($) ....rata de încasare a clienţilor.preţul de vânzare exprimat în lei. CRc .. O extindere a portofoliului a afacerii aduce un surplus de venituri care.profitul exprimat în lei.-. ->30 % .. inde: RÎC .preţul extern exprimat în USD.-.cursul de schimb a monedei naţionale. .-..rulajul creditor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”.. o Riscul partenerial provine din necunoaşterea partenerilor de afaceri şi constă din costurile de acţionare în justiţie a partenerului şi din dobânzile plătite de furnizor pentru creditul comercial acordat clienţilor până la recuperarea integrală a creditului.. pv($) . -<0...

viteza de rotaţie a creanţelor.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CRd .. . în funcţie de etapele de audit financiar-contabil. Riscul de nedetectare nelegat de eşantioane27. 11 . poate fi de forma: 26 27 Risc inerent. „Riscul la nivel microeconomic se clasifică în funcţie de localizarea cauzelor generatoare ale acesteia. pag... .Riscul de piaţă.-. existând astfel riscuri externe şi riscuri interne ale firmei”26 Riscul extern apare ca urmare a acţiunii unor factori din afara firmei. o Riscul de decontare. . 69-74..soldul contului 4111 „clienţi”.cifra de afaceri netă. b.. Riscul intern are legătură cu specificul fiecărei firme.numărul de zile al perioadei (30 zile).. CR .. Risc de control.. pag.Riscul ratei dobânzii.395 D.rulajul debitor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”.Riscurile cu caracter natural. RFC 222/martie 1991. care deteriorează echilibrul monetar. o Riscul de faliment apare când firma nu mai are posibilitatea de a plăti sau de a livra partenerilor produsele contractate.Riscul valutar.  Riscul de audit. CAN. ×. . T .Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine. ->60 . fiind strâns legate de modul de conducere. . Ibidem. o Riscul sistematic este cauzat de falimentul unui partener şi duce la insolvabilitate financiară care la rândul ei duce la faliment. specific activităţii unor obligaţii scadente. Aceste riscuri pot fi: . Unde: DCR . Cu ajutorul indicatorului „viteza de rotaţie a creanţelor”: = . organizare şi desfăşurare a activităţilor firmei şi de calitatea actelor de management şi de execuţie.Riscul politic (de ţară)..≤30 ... apare în cazul amânării plăţii acestora percepându-se majorări de întârziere. -≤60 .

– Norme minimale de audit.Medie. într-un interval de timp determinat.”30 Studiind evoluţia profitabilităţii unei investiţii. Evoluţia trecută a profitabilităţii unei investiţii asemănătoare.63 A. Editura Economică. ar trebui să 28 29 E.1. Pentru a putea trage o concluzie cât mai valabilă despre acest risc. investitorul este nevoit să-şi calculeze riscul la care se supune decizând aşa cum decide. 30 Idem. . prin înmulţirea nivelului cifric al fiecărei stări cu rata corespunzătoare de probabilitate şi însumând produşii obţinuţi. 67. Pentru a determina nivelul cifric al riscului procedăm la extragerea rădăcini pătrate. 2000. 2001. MĂSURAREA RISCULUI UNEI INVESTIŢII Efectele unei investiţii sunt proiectate pentru intervaluri foarte mari de timp. C. Ţinând cont de frecvenţa survenirii fiecărei stări în acel interval de timp bine stabilit. „Intuirea survenirii probabile a unor evenimente nedorite în ceea ce priveşte profitabilitatea utilizării viitoare a investiţiei ce poate obţine din analiza comportamentului trecut al unei investiţii asemănătoare. în cadrul cărora pot surveni evenimente greu previzibile în prezent. întrun interval mare de timp din trecut.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Riscul de nedetectare prin eşantioane28. De aici se porneşte în aprecierea riscului la care investitorii se supun când doresc să plaseze capital în active imobilizate. se poate presupune că în viitor va crea o evoluţie asemănătoare. în prima se calculează nivelul cifric al riscului aferent unei anumite decizii şi pe urmă.(suma ratelor probabilităţii fiind = 0). . Stabilim media. iar stării medii i se atribuie profitul mediu la care poate spera investitorul.Pesimistă. pag. Giurgiu – Finanţele firmei. se poate exprima prin trei stări: .2. pag. stării pesimiste cel mai slab rezultat financiar din acelaşi trecut.”29 Calcularea acestui risc se poate face în două etape după cum urmează. întrun an oarecare. Bucureşti. „Obligatoriu. La următorul pas vom calcula dispersia pe intervalul determinat. 12 . RISCUL UNEI INVESTIŢII 1. Nicolăescu şi colab.I. D.2. riscul calculat. Pătratele se înmulţesc din nou cu ratele de probabilitate şi se adună obţinându-se abaterea medie pătratică. putem calcula şi probabilitatea survenirii lor în viitor. 1. deoarece nivelul cifric al riscului trebuie să ne arate amploarea împrăştierii stărilor posibile în jurul mediei. Stării optimiste i se asociază cea mai mare stare a profitului net obţinut în trecut. le ridicăm la pătrat. Determinăm diferenţele dintre media obţinută şi nivelul fiecărei stări şi pentru a eluda sensul negativ al uneia dintre diferenţe. Pentru acest lucru efectuăm următoarele operaţiuni: A. Presa Universitară Clujeană. să se integreze în decizie. B.Optimistă. ţinând seama de corectivele ce se pot aplica. Cluj-Napoca.

= .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI încadrăm cifra obţinută în intervalul cuprins între 1 şi 0. Unde: Vc .2. METODE DE INTEGRARE A RISCULUI ÎN DECIZIA DE INVESTIŢIE După calcularea nivelului cifric al riscului aferent unei decizii de investiţii. 1.-. pi 1000 cfw 200 500 600 700 Figura 1.2.I. integrarea mărimii calculate a riscului în decizie. Presa Universitară Clujeană.reprezintă media stărilor posibile pe intervalul considerat. cfw – cashflow-ul. Pentru acest lucru există mai multe metode: . Această expresie a riscului ne-o oferă raportul din următoarea relaţie: . iar îndepărtarea de 1 spre 0 ar fi o scădere a riscului. cu alte cuvinte. Evaluarea riscului în anumite condiţii de probabilitate Sursa: A.reprezintă dispersia pe intervalul determinat.2. 2000. 13 . σ .Metoda ajustării coeficientului de actualizare cu rata riscului.-. Cluj-Napoca unde: pi – ratele de probabilitate. ceea ce ne-ar permite să tragem concluzii aritmetice asupra investiţiei viitoare. intervine o altă mare problemă. Giurgiu – Finanţele firmei.reprezintă coeficientul de variaţie. Apropierea de 1 însemnând un înalt coeficient al riscului.Metoda echivalentelor certe. . care constă în găsirea modului în care la luarea deciziei să se ţină cont şi de risc. M .

presupunând că variabilele nu au nici o influenţă una asupra alteia. preţuri viitoare foarte mici. pag. rând pe rând.” Această analiză constă în atribuirea fiecărei condiţie valori corespunzătoare celor trei stări posibile.Metoda simulării. Intervalul posibil de variaţie a celor mai sus arătate poate fi cuprins între un nivel pesimist (cerere globală cât se poate de mică.”31 Procedeul acesta are două momente esenţiale: . Prin calculul nivelului cifric al riscului şi prin integrarea lui în decizia de investiţii nu se înlătură incertitudinea. METODA SIMULĂRII 31 Ibidem. 1.2. dar care vor costa. 1. La ânceput se calculează unul dintre criterii – valoarea actualizată netă – la nivelul mediu de definire a condiţiilor funcţionalităţii viitoare ale investiţiei.4. Costurile variabile determinate de exploatarea viitoarei investiţii. Metoda are un caracter static. pesimistă. 72 14 . pondere proprie minimă pe piaţă.Condiţiile în care se prevede funcţionarea viitoare a investiţiei. fiecare condiţie de la starea medie spre starea optimistă şi apoi pesimistă şi calculăm influenţa variaţei asupra valorii actualizate nete. ANALIZA DE SENSIBILITATE „Analiza de sensibilitate are ca scop evidenţierea influenţei pe care o exercită variaţia fiecărei condiţii de funcţionare în viitor a investiţiei asupra criteriilor de opţiune: valoarea actualizată netă. precum şi un nivel intermediar. Preţul de vânzare.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI . cheltuieli variabile foarte mari şi cheltuieli fixe enorme) şi un nivel optimist (la antipodul celor arătate la nivelul pesimist). . În al doilea pas variăm. sau indicele de rentabilitate. „Înpletirea acestor condiţii va asigura sau nu rentabilitatea viitoare.3. . dar are şi anumite neajunsuri.Metoda arborelui de decizii. Analiza de sensibilitate este foarte utilă deoarece relevă o mare varietate de aspecte.2. medie. Ponderea pe piaţă la care poate spera firma. Costurile fixe reclamate de administrarea viitoarelor active imobilizate. sau rata internă de randament. Prin integrarea riscului în decizia de investiţii se pot iniţia unele măsuri compensaţii. şi de a determina efectul acestora asupra criteriului de opţiune.Intervalul de variaţie a acestor condiţii. optimistă. Condiţiile funcţionării viitoare ale investiţiei se definesc prin mai mulţi parametrii fundamentali: Pieţii căruia se adresează investiţia (dimensiunile cererii globale dimensionate fizic şi valoric). se ştie doar că decizia este luată în deplină cunoştiinţă de cauză a tot ce se va putea întâmpla în viitor cu efectele deciziei de azi.Analiza de sensibilitate. .

Factori ce caracterizează piaţa: o Mărimea pieţei. Buc. Cea de-a treia etapă se face cu ajutorul calculatorului. Ratele de randament şi probabilităţile cumulate Rata de rentabilitate % 31 la 40% 21 la 30% 11 la 20% 0 la 10% -10 la 0% -20 la -11% Probabilităţi % 5 15 40 22 13 5 Probabilităţi cumulate % 5 20 60 82 95 100 Datele arătate în tabel ne arată că există şansa în proporţie de 82% ca investiţia să asigure o rentabilitate mai mare de 0. Didactică şi Pedagogică. această metodă are patru etape. ed.Factori ce caracterizează costul de exploatare: o Costuri variabile. 1995. În cea de-a doua etapă se efectuează distribuirea probabilităţilor fiecărui factor. . o Valoarea reziduală a investiţiei. o Ponderea firmei pe piaţă. Etapa a patra realizează clasamentul ratelor de rentabilitate corespunzătoare distribuţiei probabilităţilor. dar numai în proporţie de 20% rentabilitatea va fi cel 32 Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Metoda simulării constă în efectuarea de previziuni pentru toate variabilele unui sistem în anumite cazuri specifice. a cărui probabilitate să fie exprimată prin numărul „n” şi estimarea aproximativă a acestei probabilităţi. Tabelul 1. o Rata de creştere a pieţei. Acest proces se repetă de sute de ori obţinându-se sute de variante. pag. o Costuri fixe. 184 15 .”32 D. care selectionează o valoare întâmplătoare pentru fiecare distribuţie şi o asociază altor valori din alte distribuţii calculând în acest fel rata corespunzătoare de rentabilitate. În prima etapă se stabilesc factorii caracteristici unui proiect de investiţii. o Preţul de vânzare. După modelul lui Hertz. Hertz a studiat separat factorii care determină rata randamentului unui proiect de investiţii şi a examinat sensibilitatea acestor rate faţă de fiecare factor. o Durata de exploatare utilă a instalaţiilor. . Aceşti factori sunt grupaţi în trei grupe după cum urmează: . „Esenţa acestei metode constă în realizarea experimentală a unui eveniment. În tabelul următor se prezintă o distribuţie pentru o investiţie oarecare.Factori ce caracterizează investiţia: o Preţul de deviz al investiţiei.

pag..2. Cluj-Napoca. de aceea punctul de sprijin. 33 Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană. sau efectuarea variantei optime a acesteia este deosebit de amplă şi complexă. procedeu numit pârghia de exploatare. Presa Universitară Clujeană. Alter-Ego Cristian.34 Ca atare. 231 35 Pezrard Josette – Gestion financiere. obligând întreprinzătorii la luarea de măsuri care să micşoreze riscul înregistrării pierderilor în viitor. dar mai ales de cea economică.3. 1990.Finanţele firmei. Presses Universitairies de France. Galaţi. DATE GENERALE Am văzut până acuma că riscul este legat de orice acţiune umană. apare o relaţie deosebit de interesantă. determinat fie faţă de o medie a profitabilităţii dintr-o perioadă anterioară. ca element esenţial în determinarea profitului nu variază strict proporţional cu variaţia cifrei de afaceri. cea între profit şi cifra de afaceri. MECANISMUL PÂRGHIEI DE EXPLOATARE Metodele de programare a profitului au scos în evidenţă relaţia care există între profit şi cifra de afaceri (masa vânzărilor). Decizia priviind efectuarea sau nu a investiţiei. Costul de exploatare. Profitabilităţile cumulate arată profilul riscului la care se supune investitorul. Ed. „Efectul pârghiei de exploatare este mare dacă o mai mică variaţie a volumului vânzărilor antrenează o variaţie mai mare rezultatelor exploatării.I. „Vânzările generează profit. de aceea în continuare se va prezenta un aspect al riscului care şi-l asumă întreprinzătorul iniţiind o afacere. Paris.∆CA-.3. 1. 1995. 45 34 A. Acest coeficient este calculat ca raportul între indicele de variaţie a profitului şi indicele de variaţie a cifrei de afaceri: CPE = . dar pot genera şi pierderi”. pag. în această relaţie.”35 Măsura intensităţii acţiunii pârghiei de exploatare se realizează cu ajutorul coeficientului pârghiei de exploatare. pag. riscul comercial sau riscul de faliment. este sesizabil imediat. „Riscul de faliment este legat inevitabil de variabilitatea profitului. 2000. îl constituie cifra de afaceri. 1.P-0.. adică a profitului şi acest efect este mic în caz contrar. fie de variaţia cifrei de afaceri.∆P-.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI puţin 21%. 45 16 .-. pentru o firmă cât se poate de des.”33 Riscul aferent unei investiţii pe termen lung este sesizabilă într-un orizont mai îndepărtat de timp.. Existenţa unui punct de sprijin. De aceea este foarte necesară şi importantă evaluarea riscului comercial. fiind legat de activitatea curentă de exploatare. RISCUL COMERCIAL 1.CA-0. Giurgiu .1. iar efectul – profitul.. riscul comercial. Ed.3. duce şi la existenţa unui procedeu care să amplifice efectul datorită acestui punct.

- . −.p -cv. unde: Ip .-.= .p -cv.-∆.ind icele de variaţie a profitului. = = . + .-0. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0.∆Q-.-. cv – costuri variabile. Deci coeficientul pârghiei de exploatare poate fi scris şi sub forma: = ..P-0. unde: ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0.p – cv.-0.∆. Dacă se admite invariaţia costurilor fixe avem: ∆P = ∆Q..p –cv... CA0 – cifra de afaceri în momentul 0. de nivelul preţurilor şi al costurilor variabile şi a celor fixe. CF – cheltuieli fixe. .-0...-. –.-.∆..-.-0.p –cv.. = . p – nivelul preţurilor.. Coeficientul pârghiei de exploatare poate fi exprimat şi în funcţie de volumul fizic al vânzărilor. unde: CPE . –. iar indicele de variaţie a profitului (Ip) ar fi: .Q-0. P0 – profitul în momentul 0. Ip ..∆...-.ind icele de variaţie a profitului.. ΔQ – variaţia volumului vânzărilor.p –cv.. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0..p -cv. ΔQ – volumul fizic al vânzărilor.coeficientul pârghiei de exploatare. –. = .-.... cv – costuri variabile.p -cv.-.p –cv. = . p – nivelul preţurilor.p –cv. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI unde: CPE – coeficientul pârghiei de exploatare. ΔCA – variaţia cifrei de afaceri între cele două momente. 17 .

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI p – nivelul preţurilor.-..-. 2000.-..-. Cu cât este mai mare decât 1 cu atât riscul este mai mare.+. ceea ce constituie un risc determinat..-.rata rentabilităţii financiare. RISCUL FINANCIAR 1. 249.+.. a căror nivel este cunoscut de la început „fără nici o legătură cu nivelul profitabilităţii utilizării capitalului înprumutat.−.”36 Datorită faptului că sarcinile financiare suplimentare nu au legătură cu profitul.4. sporiind capacitatea de autofinaţare cât şi posibilitatea sporirii dividendelor. −. Cluj-Napoca.1−. Coeficientul pârghiei de exploatare este o mărime pozitivă. Giurgiu .−. 18 . Din această cauză se impune evaluarea unui risc financiar potenţial în momentul contractării unui înprumut.× = = .-. Deoarece dobânda datorată băncii nu are legătură cu profitabilitatea utilizării capitalului înprumutat..4. EVALUAREA RISCULUI FINANCIAR Exprimările cifrice ale implicaţiilor îndatorării unei firme se pot realiza ţinând seama de acţiunea pârghiei financiare şi de efectul pârghiei financiare: . unde: RF . firma are un câştig. atunci când rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii.....-. 36 A.×. Din relaţiile de mai sus rezultă că riscul de exploatare este direct proporţional cu dimensiunea cheltuielilor fixe şi cu depărtarea cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate 0. 1. Presa Universitară Clujeană.-.-.2. diferenţa dintre rata rentabilitaţii economice şi rata dobânzii rămân firmei. DATE GENERALE Pentru orice firmă. mai mică sau egală cu unitatea.-. =. dar dacă această rată scade sub nivelul ratei dobânzii firma intră în pierderi. îndatorarea implică suportarea unor sarcini financiare suplimentare..Finanţele firmei.. 1.. CF – cheltuieli fixe.-.4.+.1. mai mare.I. cv – costuri variabile..−. pag.-..-. ΔQ – variaţia volumului vânzărilor..

000 profitul înainte de plata dobânzii Dezavantajele creditului -3500 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RE D Cp i d . 250 19 . 2000. în acest caz punctul de sprijin este cifra de afaceri şi mărimea cheltuielilor financiare.capital prpriu. Cluj-Napoca Coeficientul pârghiei financiare se calculează potrivit următoarei formule: 37 Ibidem. Implicaţiile îndatorării asupra rentabilităţii Sursa: A.I. Giurgiu – Finanţele firmei. . . 13200 profit pe o actiune Cu credit avantajele creditului Fără credit 52000 punct mort 0 200. Presa Universitară Clujeană. până la intrarea în starea de pierdere (efectul negativ al pârghiei financiare).cota impozitului pe profit. . DESCRIEREA SOCIETĂŢII Figura 1. „Efectul pârghiei financiare amplifică. Din definiţie. efectul variaţiei cifrei de afaceri asupra profitului net ce revine pe o acţiune.capital înprumutat. . antrenate de îndatorare.rata rentabilităţii economice. în orice sens.3.000 300. pag.”37 Următoarea figură ne arată modul în care îndatorarea poate mării rentabilitatea financiară a unei firme (un efect pozitiv al pârghiei financiare) sau reducerea acesteia. pârghia este un procedeu care permite obţinerea unui efect sporit datorită unui punct de sprijin.rata dobânzii capitalului înprumutat.

volumul de vânzări. Cifrele rezultate după calcularea coeficientului pârghiei financiare într-un caz particular ne arată proporţiile riscului la care se supun firmele îndatorându-se.5. 1.coeficientul pârghiei financiare. în beneficiul 20 . încercând să determine influenţa totală a variaţei vânzărilor asupra rezultatelor finale. În concluzie.− –.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CPF = .efectul pârghiei globale.-.. -. × ..-. Dd . p .cheltuieli fixe.-CF-Q.-CF. Q .− –. cv . o mică variaţie a cifrei de afaceri va exercita o puternică influenţă asupra profitului net.. –. dacă o firmă are un coeficient de exploatare mare şi un coeficient al pârghiei financiare important.cheltuieli fixe.dobânda datorată.− . Dd ..D-d. care implică atât riscul financiar cât şi riscul de exploatare. Q ..5.-. p . cv . –.volumul de vânzări. = = .cheltuieli variabile unitare.p-cv. unde: CPT . Mai nou se evaluează şi un risc global.. RISCUL DE FALIMENT 1. –-. CF . Acest risc se exprimă cu ajutorul efectului pârghiei globale şi se obţine înmulţiind coeficientul pârghiei financiare cu coeficientul pârghiei de exploatare: = . –. –.1.p-cv.preţul unitar. –.Q. CF . DATE GENERALE Falimentul este o „stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice.dobânda datorată. stabilită (constatată) prin hotărâre judecătorească şi urmată de lichidarea integrală..cheltuieli variabile unitare.preţul unitar. unde: CPF . –.

pag. industriaş etc. I. Cit. declarată de o instanţă judiciară.2. utilaje învechite etc.Abraham. precum şi în caz de faliment al societăţii. Cauze externe priviind conjuctura pieţei: cerere în scădere. un industriaş etc. bancrută. pag. Coteanu. 365 40 I. În continuare amintim câteva din mulţimea de cauze care pot determina falimentul la o întreprindere: Cauze interne de natură managerială: decizii eronate. apreciază falimentul ca o „situaţie de insolvabilitate în care se află un comerciant. b) a da greş. în alt act ori în bilanţ. lipsa de personal. De aceea se consideră că riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare. 60 21 . MODALITĂŢI DE EVALUARE A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de evaluare a riscului de faliment se pot grupa în următoarele categorii: 38 39 M. iar falimentul este starea de fapt. 280-281 I. a se prăbuşi. falimentar = insolvabil. E. management neperformant.D. 1996. a patrimoniului falitului. 1999..5.. a da faliment = a nu izbuti într-o acţiune.”40 1. falimentar = insolvabil. Dacă starea de incapacitate de plată este declarată de tribunal. inflaţie etc. sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii.”38 De asemenea autorii DEX.Derşidan. ci pot permite întreprinderii sale să se repună pe „picioare”. Procedurile conexe nu urmăresc eliminarea falitului. calificare necorespunzătoare. Editura Enciclopedică.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali.c.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI tuturor creditorilor. pag. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic. Cauze endogene de natură gestionară: gradul de valorificare scăzut al materiilor prime.. care pierde dreptul de a efectua acte de comerţ şi dreptul de administrare şi dispoziţie asupra bunurilor sale.Pitulescu. Bucureşti.”39 Falimentul şi procedurile conexe sunt consecutive actului de constatare juridică a eşecului unui întreprizător.). adică insolvabilitatea financiară (transformarea posibilităţii în realitate). a da faliment = a) a nu-şi putea face plăţile (în calitate de comericant. înfăţişarea de datorii neexistente sau prezentarea în registrele societăţii. a unor sume nedatorate. iar dacă acest lucru este datorat relei credinţe a administratorului atunci termenul se schimbă în bancrută frauduloasă. creditorii să fie plătiţi şi falitul să fie reabilitat. ş. pregătire profesională managerială necorespunzătoare. falimentul unor parteneri. a nu reuşi întro acţiune. recesiune economică. Editura Naţională. Bucureşti. Conform dicţionarului de termeni juridici uzuali bancruta frauduloasă „constă în una din următoarele fapte: falsificarea. înstrăinarea în frauda creditorilor a unei părţi însemnate din activ. atunci falimentul este numit bancrută. – Op. A.

Metode combinate. P . prezentate în tabelul următor: Tabelul 3.= × unde: G . Valoarea numerică a riscului de faliment se determină cu ajutorul următoarei formule de calcul: .05 . Valori asociate nivurilor de risc Niveluri de risc Inexistent 22 Valori 0. Metode grafice. Metode analitice. Nivelul de gravitate ale activităţii firmei Nivelul de gravitate 1 2 3 4 5 6 Consecinţa Minore Semnificative Grave Foarte grave Catastrofale Dezastroase Niveluri pentru clasificarea firmelor Excelent Puternic Bun Slab Foarte slab Extrem de slab Probabilitatea asociată nivelului de gravitate % 5 20 40 60 80 100 Pe baza acestor date din tabel se pot stabili nivelurile de risc. a) Metode matematice constau în atribuirea unei valori numerice atribuite firmei supusă evaluării. Nivelurile de gravitate identificate în cadrul firmei se stabilesc pe criteriile de performanţă financiară selectate: Tabelul 2.nivelul de gravitate a consecinţelor posibile ale falimentului.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Metode matematice.probabilitatea de activare a factorilor de risc.-.

Metode patrimoniale.0 6.2 2.3. respectiv cel de inacceptabilitate. METODE DE ANALIZĂ A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de analiză a riscului de faliment.4 4.4.6.4 1.-.0.-.5. ∈.2. c) . unde: P – probabilitatea G – gravitatea 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Mediu Satisfăcător Ridicat Foarte mare Iminent 0. b) Metodele grafice de evaluare a acestui risc se bazează pe exprimarea riscului ca o funcţie de doi parametrii şi compararea ei cu domeniul de acceptabilitate.-...=. Metode de stabilire a diagnosticului economic al firmei. Alte metode de evaluare a riscului.0. Metode statice.1.05.2.∈ .. Metode bancare.0 Valoarea obţinută pentru riscul de faliment se compară cu cele două intervaluri de riscuri: risc acceptabil . şi risc inacceptabil . după forma legăturii dintre fenomen şi factorii de influenţă se grupează în următoarele categorii: - Metode manageriale. Metodele analitice de evaluare a riscului de faliment constau în identificarea şi analizarea tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul cibernetic al unei firme şi a căror finalitate este falimentul. - 23 .

165 Idem. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODELOR PATRIMONIALE „Riscul de faliment poate fi evidenţiat prin ecuaţiile echilibrului financiar în cazul în care se realizează corespondenţa biunivocă dintre lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor. pag. Riscul de incapacitate de plată poate fi arătat şi cu ajutorul indicelui de corelaţie a vitezei de rotaţie a activelor şi pasivelor curente. putând intra în starea de incapacitate de plată.-. atunci finanţarea activităţii se face din resurse atrase temporar în firmă: - .= . corporale şi financiare şi prin urmare firma nu dispune de fond de rulment necesar finanţării activelor circulante. facturi 41 42 I. Mihai – coordonator – Op. fie ca număr de rotaţii. Lichiditatea generală arată capacitatea activelor curente disponibile (stocuri. Datoriile curente cuprind datoriile ce trebuie achitate într-o perioadă de până la un an şi veniturile în avans. pag. Dacă durata în zile a unei rotaţii a activelor este inferioară duratei în zile a obligaţiilor.”41 În acest sens trebuie respectate două reguli financiare:42 - Active imobilizate = Capitalul permanent - Activele curente = Datorii curente Activele curente includ activele circulante şi cheltuielile în avans.cit.-1.3.-. fie ca durată în zile.1.-2. Dar în cazul în care: Activele curente < Datoriile curente atunci firma nu-şi poate onora obligaţiile. <1 Acelaşi fenomen se formează şi în cazul în care indicele de corelaţie este supraunitar şi se calculează ca raport între coeficienţii rotaţiei activelor şi pasivelor curente: ..5. Cea de-a doua ecuaţie arată faptul că firma este solvabilă şi că creditorii temporali ai firmei îşi pot recupera sumele.= . >1 Acestă analiză trebuie completată cu indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii patrimoniale pentru a se evidenţia riscul de ilichiditate şi insolvabilitate financiară.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 1. Prima ecuaţie arată faptul că finanţarea investiţiilor s-a concretizat în imobilizări necorporale. 165 24 . calculate.

. 43 Forma relativă. ă -=100..Of... ă -<100.ℎ ă.MF nr. 596 din 28.ℎ ℎăţ-<0... cheltuieli în avans) de a se transforma în numerar.03.04. DCR . calculată ca rată a lichidităţii generale (RLG): =. de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat... şi datoriile curente: =..70 din 18. Lichiditatea generală are două forme: . La rândul ei. ACR – active circulante şi cheltuieli în avans. care să acopere datoriile curente ale firmei...×100.. .15 25 . ACR . calculată ca diferenţa între activele curente şi datoriile curente: =− .... ACR . unde: LG . ℎ ă=0.datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans.”43 Lichiditatea imediată arată capacitatea activelor curente (altele decât stocurile) de a participa la finanţarea datoriilor scadente.>0.. calculată ca un raport procentual între activele circulante O. calculată ca diferenţa între activele circulante.active circulante şi cheltuieli în avans.>100.Forma relativă.active circulante şi cheltuieli în avans.. plasamente pe termen scurt..−.datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans.ℎ ℎăţ-<0. M. ţă ..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI neîncasate..Lichiditatea generală. „Se apreciază că firma are o lichidiate favorabilă în cazul în care rata lichidităţii este cuprinsă între 200% şi 250%.1995.1995...ℎ ă ..... S – stocuri. mai puţin stocurile.. DCR – datorii curente. pag. DCR .. ℎ=0. lichiditatea imediată..−..nr.-.>0... are două forme: Forma absolută..Forma absolută. unde: RLG – rata lichidităţii generale. unde: LI – lichiditate imdeiată.

ACR – active circulante şi cheltuieli în avans. ţă .>100.594 26 . ă -<100... şi datoriile curente(DCR): =−.. vol II.−-..1995.ℎ -<0. pag. este calculată ca un raport procentual între numerarul şi echivalentele de numerar al unităţii. ă ţă . ă-=100....>100.”44Acest interval fiind intervalul de siguranţă financiară a indicatorului.. disponibilităţile băneşti şi valorile aflate în caserie şi conturi bancare (TR).. ă-=100. unde: RLE – rata lichidităţii efective.. pe o parte şi datoriile curente.. S – stocuri. ă-=0.. Op... DCR – datorii curente... cit. 596 din 28. Lichiditatea este favorabilă în cazul în care indicatorul se apropie de 100%45 iar intervalul de siguranţă finaciară este cuprins între 50% şi 100%. DCR – datorii curente. TR – trezorerie.03....Pântea – Managementul contabilităţii româneşti..>0. pag.. ă ă „Normele legale prevăd ca valoarea indicatorului să fie cuprinsă între 50% şi 100%.. Solvabilitatea financiară generală arată capacitatea unei firme de a rambursa la 44 45 O..... unde: RLI – rata lichidităţii imdeiate.MF nr.. ă -<100. pe de altă parte: =.. .-. ×100. TR – trezorerie. unde: LE – Lichiditatea efectivă..15 I. Forma relativă. este diferenţa dintre investiţiile financiare pe termen scurt.×100.P... Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care numerarul şi echivalentele de numerar acoperă părţile scadente: Forma absolută... DCR – datorii curente..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rămase (după deducerea stocurilor) şi datoriile scadente: =.

.. -=100. . SINV ..active imobilizate.provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. ţă ..... PV .×100. Forma relativă se calculează ca un raport procentual între cele două mărimi din relaţia de mai sus: = .active imobilizate.>100... SINV . unde: SG – solvabilitate generală..datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. =0. să fie egală cu 27 . -<100.--..--.>0. ÎTL .--. De aceea. unde: RSG – rata solvabilităţii generale.provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.subvenţii pentru investiţii.. Se poate exprima în mărimi absolute şi relative. acţionarii şi creditorii.− .. .. .ℎ <0.-.. O altă modalitate de calculare a riscului are în vedere costul capitalului investit în afacere. PV .. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ă în care: AI .datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.. pe care le-ar fi adus-o alte alternative de investiţie..... aşteaptă ca rentabilitatea. atunci când investesc sau împrumută firma cu bani. Forma aabsolută se determină ca diferenţă între activele rămase (după deducerea obligaţiilor curente) şi datoriile pe termen lung: = .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI scadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat.subvenţii pentru investiţii.--.. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ăţ- în care: AI .. ÎTL .

impozitul pe dividende.Rata dobânzii. adică. Structura financiară a firmei Capital propriu (CPR) Împrumuturi bancare (CB) Rata rentabilităţii financiare (RRF) Rata dobânzii (RD) Profitul net (PN) ce trebuie generat anual de activitatea firmei cu activele existente este: =.Profitul net. se calculează profitul net monetar de echilibru: =.-100.Împrumuturi bancare. CB .Capital propriu.× unde: PN .-100. RD ..Rata dobânzii.Împrumuturi bancare. Costul de oportunitate este pragul minim al rentabilităţii.×.× deoarece RRF = 0%.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI costul de oportunitate.-100.Profitul net. PN . Din această cauză costul de oportunitate este un instrument de previziune şi ajustare a riscului şi elimină abordările subiective ale acestuia.Capital propriu. Atunci rata rentabilităţii va fi: 28 . pe care firmele îl realizează cu activele de care dispune astfel încât obiectivele acţionarilor şi creditorilor să fie satisfăcute.-−.×100 unde: RRN . CB . RRF .Împrumuturi bancare. RD .-. iD .×+. Tabelul 4. CPR . CPR .1−. CB . Pragul minim al riscului pentru firmă este evidenţiat de situaţia în care acţionarii nu vor încasa dividende.Rata rentabilităţii. unde: PNE – profitul net de echilibru.Rata rentabilităţii financiare. Rata rentabilităţii (RRN) în acest caz va fi: =.

. a scorului Z.I. Această analiză.-2. Journal of 47 29 .-2.+…+.-. CB .. unde: ai .. este de a stabili pentru firmă un indicator de sinteză numit „scor”. care să poată estima starea de faliment a firmei. Editura Dacia. Astfel se elimină riscul pierderii capitalului propriu investit de acţionari în afacerea respectivă. pe baza unui set de indicatori 46 M. această tehnică permite ca după analiza unei firme să obţinem o cifră (scor) care spune dacă firma intră sau nu în faliment. 2003.-1.-. Predicţia falimentului foloseşte o tehnică statică (analiza discriminantă) pentru transformarea informaţiilor din indicatorii economico-financiari într-un scor capabil să prezică succesul sau insuccesul unei afaceri. Bătrâncea – Risc şi faliment.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial Bank. xi .-+.. Toate prviziunile şi predicţiile se bazează pe datele publicate în sitaţiile financiare. 110 Altman E. pag.5.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI =. Acest scor se obţine din următoarea relaţie: = .Capital propriu.Împrumuturi bancare.coeficienţii de ponderare.=1--. în funcţie de caracteristicile individuale observabile”46 Pe scurt. Cu ajutorul ei se evaluează stabilitatea companiei şi se prevăd eşecurile probabile ale companiei.+. se foloseşte atunci când se urmăreşte eliminarea restricţiilor impuse de analiza tradiţională prin rate. PNE – profitul net de echilibru.-.×100 unde: RRPNE – rata rentabilităţii de echilibru.2.. CPR . unul cu întreprinderi falimentare sau aflate în dificultate şi un alt grup ce cuprinde firme fără probleme financiare.3. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODA SCORURILOR Principala ţintă a acestei metode de calcul a riscului de faliment.-. Cluj-Napoca.-1. Pentru determinarea scorului cu ajutorul aceste tehnici este nevoie de parcurgerea următorilor paşi: 1) Alegerea unui eşantion de întreprinderi care să cuprindă două grupuri.variabilele (rate financiare). 1. 2) Compararea de-a lungul perioadei de timp47.=. „Analiza discriminantă multiplă (MDA) este o tehnică statistcă utilizată pentru a clasifica aprioric o observaţie în două sau mai multe grupuri.

4-2.= . Commercial Bank Lendings. 30 . Este o rată de succes apriorică pentru că se bazează pe o testare a eşantionului care a stat la baza construirii funcţiei scor.012. 6) Analiza apriori a ratei de succes a funcţiei Z prin compararea clasificării prdictive cu situaţia cunoscută a firmelor din eşantion.1.-1.-1. Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei. 1.-. a celor două grupuri.U. 48 Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei.999-5.+1..006- Ecuaţia folosită de Altman pentru analiza riscului de faliment este: =1.2. dintre care şi unele falimentare..014-2.6-4.= . având scop diminuarea erorilor predicţiei.0.999-5.3. Modelul lui Altman cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări financiare ale unei firme.+. 5) Alegerea unui punct (sau a unor puncte) de inflexiune care să realizeze clasificarea predictivă a firmelor.5. 3) Selectarea indicatorilor care realizează cea mai bună discriminare. =0.+. în anul 1968 şi dezvoltat de profesorul Altman în 1977.-1. 7) Analiza aposteriori a ratei de succes a funcţiei Z cu ajutorul analizei gradului de relevanţă pentru alt eşantion de firme.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI susceptibili de a fi semnificativi48.-1. modelul Taffler şi modelul Robertson. Coeficienţii variabilelor au fost stabiliţi după analiza stării economice şi financiare a unui număr considerabil de firme.3-3. . MODELUL ALTMAN Modelul „Z” este un model statico-matematic de prognoză a stării de faliment a firmelor.+0.2.+0.A. Metoda are mai multe modele. 4) Elaborarea. Rezulatul acestei etape fiind alegerea indicatorilor cu acţiune permanentă şi puternică în eşantioanele cercetate...-. unde: • Variabila X1 este măsura flexibilităţii firmei şi se determină ca raport între capitalul circulant (active circulante de exploatare – pasive circulante de exploatare)(KC) sau fondul de rulment (FR). ditre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman. şi activele totale (AT): .3. Prima ecuaţie elaborată a scorului „Z” este: 4. modelul Canon&Holder.+0.033-3...+0.+0. prin tehnica analizei discriminante a unei combinaţii liniare Z a indicatorilor semnificativi (xi). fiind folosit pentru prima dată în S.

.-. • Variabila X4 reprezintă capacitatea de îndatorare a firmei şi este calculată ca raport între valoarea de piaţă a acţiunilor (CSVP) (pentru firmele care nu sunt cotate la bursă.-2.= . 31 .-..−∞. limita inferioară a intervalului poate coborî până la vaoarea 2.7. . aplicarea acestei metode are şi câteva dezavantaje printre care: • Utilizarea unor informaţii „istorice”. valoarea de piaţă a acţiunilor va fi egală cu capitalul social) şi datoriile totale (DT) ale firmei: .-5.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Variabila X2 rata autofinanţării activelor totale. Nivelul III: firme falimentare pentru ∈ . Pentru toate avantajele care le aduce. +∞. Nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare (aflate în zona gri) pentru ∈ .-... şi are ca determinare raportul dintre profitul reinvestit (PRI) şi activele totale: ..= . În funcţie de scorul obţinut firmele se clasează în următoarele trei niveluri: Nivelul I: firme solvabile pentru ∈ .. • Variabila X5 măsoară randamentul activelor şi se calculează ca raport între cifra de afaceri netă (CAN) şi activele totale (AT): .-3. trei ani înainte de producerea lui..-4. iar modelul dezvoltat în 1977 face o predicţie cu cinci ani înaintea producerii evenimentului..= .-. Modelul din 1968 era capabil să prevadă succesul sau eşecul unei firme cu doi. Profitul reinvestit se determină ca diferenţa dintre rezultatul net al exerciţiului (RNE) şi dividendele acordate acţionarilor (DIV): =− • Variabila X3 reprezintă rata rentabilităţii economice şi se calculează ca raport între profitul înainte de plata dobânzilor şi impozitelor (RBIT) şi activele totale: ..= .

pe de altă parte: .-4. = . Cannon şi M.-3. +-.+22.-3.2. Holder. Modelul profesorului Altman se aplică cu rezultate foarte bune pentru firmele cotate la bursa de valori. şi se calculează ca raport între cheltuielile cu personalul (CP) şi valoarea adăugată (VA): 32 . • Variabila X2 reprezintă stabilitatea financiară a firmei şi se stabileşte ca raport între capitalul permanent (CPM) şi pasivul bilanţier (PB): . = .5.− -.-1.−87. • Variabila X3 evidenţează gradul de finanţare a vânzărilor din resurse externe şi se calculează ca un raport între cheltuielile financiare (CF) şi veniturile din vânzări (CAN): . = .-2.-1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Contabilizarea diferită a mişcării patrimoniului.-.creanţe şi cheltuieli în avans. Modelul se bazează tot de un model Z dar cu următoarea structură: =16. = .2. Modelul a fost constituit în anul 1978 prin observarea unui număr de 31 de rate pe un eşantion de 190 de întreprinderi mici şi mijlocii. 1.-5. din care jumătate au dat faliment în perioada 1970-1975. în care: • Variabila X1 reprezintă rata lichidităţii intermediare şi se determină ca raport între creanţe (CR) şi disponibilităţi băneşti (TR).-∗. • Evaluăricontabile depăşite. pe de-o parte şi datorii curente.3. MODELUL CANNON & HOLDER Un alt model de analiză a riscului de faliment este modelul analiştilor francezi J. Acest model se aplică întrepriderilor industriale cu un număr de angajaţi de la 10 până la 500 şi se bazează pe analiza „lichiditate – exigibilitate”. • Variabila X4 exprimă gradul de remunerare a personalului..+24.−10. unde: CR* .. • Contabilitatea „creativă”.-∗.-2.-.

3. = .-5. • Z>9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară solidă.Lichiditatea intermediară se poate realiza prin creşterea creditului comercial acordat clienţilor.5 1.-. .-. • Variabila X5 exprimă ponderea rezultatului exploatării în totalul valorii adăugate. Posibilitatea falimentului scade odată cu creştrea scorului înregistrat de firmă. • 4 < Z < 9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară incertă. . . şi se calculează ca un raport între rezultaul din exploatare (RE) şi valoarea adăugată: . MODELUL CENTRALEI BILANŢURILOR BĂNCII FRANŢEI În Franţa se foloseşte funcţia scor „Z” stabilită de Centrala Bilanţurilor Băncii Franţei şi este compusă din opt variabile: 33 .5 < Z < 4 4 < Z < 8.2.Indicatorii folosiţi vizează numai o parte din renumerarea capitalului.-4.3. Din dezavantajele aplicării acestei metode amintim următoarele: .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI . 1.5.Sunt utilizaţi doar indicatori de stare financiară.5 Z = 9.Stabilirea financiară se poate realiza printr-un grad de mare îndatorare a firmei. = . conform următoarei scheme: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Z <0 0 < Z < 1.5 Z = 10 Z = 13 Z = 16 Z > 16 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ >80% 75-80% 70-75% 50-70% 35% 30% 25% 15% <10% Gruparea firmelor după scorul „Z” obţinut prin metoda Cannon & Holder se face astfel: • Z<4 ⇒ firmă aflată într-o situaţie financiară dificilă.

-.+5. S – reprezintă total stocuri.+2.221.824.-.-2.-.-6.−1.-8.706.= .-3.= .-3...−85.408.-.-4.-5.2. ale perioadei: .−0.+0..255. • Variabila X5 exprimă viteza de rotaţie a obligaţiilor faţă de furnizori şi se determină ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): .689.-.-7.reprezintă soldul mediu al datoriilor comerciale. • Variabila X2 reprzintă rata de acoperire a capitalului investit sau rata stabilităţii financiare şi se calculează ca un raport între capitalul permanent (CPM) şi capitalul investit (active totale (AC) ori pasivul bilanţier (PB)): .-2.= .003-2.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI = −1.+.= . • Variabila X6 reprezintă abaterea relativă a valorii adăugate: 34 .544 în care: • Variabila X1 reprezintă rata de prelevare a cheltuielilor financiare şi se determină ca raport între cheltuielile financiare (CF) şi rezultatul din exploatare (RE): .−0.4.. .-1.×360 unde: ..-.= . = .-.= . • Variabila X3 reprezintă rata capacităţii de rambursare a datoriilor din resurse proprii şi se determină ca raport între capacitatea de autofinanţare şi datorii totale: .164.+1... calculat între două momente succesive iniţial şi final.-1.-5. • Variabila X4 reprezintă rata rentabilităţii vânzărilor şi se determină ca un raport între rezultatul de exploatare şi cifra de afaceri netă: .

.25 -0.-.544). .-8. Situaţia financiară în raport cu valoarea scorului şi probabilitatea de faliment poate fi prezentată prin următoarea schemă: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Situaţia financiară Z<-1.-.. 35 MODELUL TAFFLER . care măreşte riscul de ilicitate financiară.-2.-.∆-.= .125 0.8% 46.Categoria III – firme cu situaţie financiară corespunzătoare.+.125.5% Nefavorabilă Incertă Favorabilă Dezavantajele aplicării acestui model sunt: .= .. .25<Z<0.25.4.Dinamizarea accentuată a afacerilor. pentru Z < .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI .Categoria I – firme aflate în dificultate financiară.= . • Variabila X8 exprimă rata investiţiilor fizice din resurse proprii şi se calculează ca raport între valoarea investiţiilor şi valoarea adăugată: . . • Variabila X7 reprezintă viteza de rotaţie a creanţelor.Luarea în considerare ca variabilă negativă a valorii adăugate..∆-.-7..Existenţa unei valori reziduale foarte mari (-85.Minimizarea importanţei capacităţii de autofinanţare a datoriilor.reprezintă soldul mediu al creanţelor.5. calculată ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): .625 ≤ Z < 1. Firmele se grupează în trei categorii.-6.875 -0.2.. 1.875 ≤ Z < -0.625 0. calculat între două momente succesive iniţial şi final ale perioadei . .. în funcţie de scorul Z obţinut: .25 ≤ Z < 0.875 -1.6% 73.7% 9.125.4% 17.0.875 ≤ Z < -0.= .9% 33.125 ≤ Z < 0. .3.Categoria II – firme cu sitaţie financiară incertă.25 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ 100% 95.-0.25 Z ≥ 1.×360 unde: . pentru Z>0. pentru -0. .

-4.+3. X2 – reprezintă rata lichidităţii generale şi se calculează ca un rapor între activele curente şi datoriile curente (13%).. X3 = (active curente – datorii totale) / datorii totale. c1. X4 = (capitaluri proprii . c2.2.+. X3 – reprezintă rata dependenţei financiare curente şi se calculează ca un raport între datoriile curente şi activele totale (18%).-3.0. c0. Această tehnică este adaptată de Taffler pentru dezvoltarea scorului PAS (performance analysis score). iar cele care au un scor mai mic de 0. MODELUL ROBERTSON Profesorul Robertson49 a identificat patru elemente care produc modificări ale stării financiare ale firmei: stabilitatea pe piaţă.-4. Firmele care au un scor mai mare de 0.+. X2 = rezultatul brut al exerciţiului / active totale. 0.-1. în care: X1 = (cifra de afaceri – activele totale) / cifra de afaceri. unde: X1 – reprezintă rata rentabilităţii activelor curente şi se calculează ca un raport între rezultatul brut al exerciţiului şi activele curente (53%).+ .3. scăderea capitalului de lucru. Un scor PAS al variabilei X înseamnă faptul că 100 – X% din companii au înregistrat un scor mai mare decât scorurile Z.6. 1983 36 .-3. 1.+0.5. se evaluează performanţele companiei prin raportarea la alte companii şi se generalizează rezultatele în întreaga economie. Există un punct de inflexiune între succes şi insucces.-2. X4 – reprezintă intervalul de timp în care compania işi poate finanţa activitatea de producţie cu ajutorul activelor proprii fără sa încaseze facturile emise (16%).2 vor avea un eşec în viitorul apropiat. Cu ajutorul acestui scor.3. c4 reprezintă coeficienţi de ponderare care se determină prin analiza regresională. măsurând performanţa relativă pe o scară cuprinsă între 0 şi 100. asadar un scor PAS de 80 înseamnă că numai 20% din firmele analizate au înregistrat un scor mai mare scorului Z..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Modelul Taffler este reprezentat printr-o funcţie liniară complexă de forma: = .-5. UK.-0. 49 J.-1.-2. November. creşterea împrumuturilor.3. Funcţia scor folosită de profesorul Robertson are forma: =3.-4. iar valorile procentuale din paranteze reprezintă contribuţia indicatorilor la reprezentativitatea modelului.0.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review. scăderea profitului. X5 = (active lichide – descoperirea de cont) / împrumuturi.împrumuturi) / datorii totale..-3. PAS.+. Scorul PAS grupează toate scorurile Z ale companiilor în termeni procentuali.+0.2 nu vor da faliment.+0.5.-2.2. c3..-1.

privind clasificarea creditelor şi plasamentelor. 1. nr. precum şi constituirea.04. Nivelul provizionului este de 50% din valoarea creditelor acordate.3 din 24. fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului şi/sau capacităţii de plată a beneficiarului de credit. 72 din 22 martie 1994 51 Normele BNR nr. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODE BANCARE O modalitate de prevenire a riscului în afaceri este evaluarea bonităţii agenţilor economici. 316 din 07.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor.54 c) Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficienţe şi riscuri care pot periclita lichidarea datoriei. publicat în M.2000 53 Normele BNR nr.3. atunci firma nu poate supravieţui din cauza instabilităţii financiare. valorilor sau garanţiilor existente. Dacă acest lucru se repetă doi ani consecutivi. analiza trebuie să identifice cauzele reducerii scorului.Of.3.57 Pe baza analizei performanţelor economico-financiare.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Funcţia Z urmăreşte modificările ce intervin în situaţia financiară a firmei de la o perioadă la alta. publicate în M. publicate în M. este incertă. Provizioanele constituite pentru acest tip de credit sunt în limită de 5% din valoarea creditului şi pot fi incluse în cheltuieli.1994 54 Idem 55 Idem 56 Idem 57 Idem 37 . regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit. într-un an.Of. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc. Dacă scorul Z se depreciază cu 40% sau mai mult.50.04. 8 din 26. în funcţie de punctajul obţinut la criteriile financiare şi la criteriile nefinanciare. 50 Normele BNR nr. nr.2000.56 e) Creditele pierdere sunt acele împrumuturi ce nu pot fi restituite băncii. nr.2 din 07. exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenţei.07. clientul fiind solvabil.53 b) Credite în observaţie sunt acordate unor clienţi cu rezultate economicofinanciare foarte bune şi care au probleme .51. Pentru aceste categorii de credite banca nu-şi poate constitui provizioane. Nivelul provizioanelor în acest caz este de 20%.52 Din această cauză băncile clasifică creditele şi plasamentele în funcţie de serviciul datoriei şi iniţierea de prevederi judiciare în următoarele categorii: a) Creditele standard sunt creditele care nu implică deficienţe şi riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei în maniera convenită prin contractul de credit. la acordarea împrumutului. Serviciul datoriei este capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă. cu rambursarea ratelor bancare curente (rata scadentă + dobânda). Nivelul provizionului specific în acest caz este de 100%. pe termen scurt.Of. agenţii economici se încadrează într-o categorie.5.55 d) Crediitele tip îndoielnic sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea condiţiilor.02. 245 din 1 iunie 1999 52 Regulamentul nr.

R. METODA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE Banca Comercială Română încadrează firmele. care poate fi menţinută sau modificată în funcţie de concluziile analizei necuantificabile.A. 1 2 3 Tabelul 5.C. A.−−-<1 .=.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Prin iniţiere de proceduri judiciare se înţelege cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor: a) Faţă de debitori: . .3.Investirea cu formă executorie a contractului de credit şi a contractelor de garanţie. determină clasificarea preliminară.3.Declanşarea procedurii de executare silită a patrimoniului în cazul persoanelor fizice.1. Rezultatul obţinut prin adunarea punctelor acordate fiecărui criteriu cuantificabil. precum şi contractelor de garanţie sau asupra contractului de plasament.-.×100 100<S≤120% 2 120<S≤140% 3 140<S≤160% 4 160<S≤180% 5 S>180% 6 Gradul de Gi>100% -1 38 . . într-o categorie de bonitate. Evaluarea criteriilor de performanţă economico-financiară la B. determinând astfel performanţa finală a celui care a solicitat creditul. Indicatorul Formula de calcul Rezultatul Nr. 1.−−-−.×100 100<Lc≤120% 1 120<Lc≤150% 2 150<Lc≤170% 3 Lc>170% 4 Solvabilitatea S≤80% 0 80<S≤100% 1 =.Investirea cu formulă executorie a hotăririi judecătoreşti definitive ce dispune asupra contractului de credit. de puncte obţinute Lichiditatea Lc≤80% -2 curentă 80<Lc≤100% -1 . care apelează la credite.Acceptarea de către instanţă a cererii introductive depusă de bancă pentru declanşarea procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii de faliment.5. S. Clasificarea preliminară se va face în funcţie de punctajul obţinut la analiza criteriilor din tabelul următor: Nr. în funcţie de punctajul obţinut la criteriile cuantificabile coroborat cu punctajul obţinut la criteriile nefinanciare. b) Faţă de contract: .

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

îndatorare globală 4 Viteza de rotaţie a activelor circulante Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiară) Acoperirea dobânzii

=,-.×100

= ,-.

80<Gi≤100% 60<Gi≤80% 40<Gi≤60% Gi≤40 Rac≤5 5<Rac≤10 Rac>10

0 1 2 3 1 2 4 0 1 3 4 2 3 2 1 0 -1 4 3 2 1 4 4 4 3 2 2 1 1 0 Peste 25 A

5

Rcp≤0% 0< Rcp≤10% 10< Rcp≤30% 30< Rcp≤50% Rcp>50% 6 0<Ad≤20 =,-.×100 20<Ad≤40 40<Ad≤60 60<Ad≤80 Ad>80 7 Dependenţa de At>50,1% şi De>50,1% pieţele de Ai>50,1% şi De>50,1% aprovizionare x At>50,1% şi De>50,1% şi desfacere Ai>50,1% şi De>50,1% Garanţii x -garanţii necondiţionate primite de la guvernul României; -garanţii bancare irevocabile primite de la bănci româneşti şi străine de prim rang; -depozit bancar; -ipoteca; -gajul cu deposedare; -gajul fără deposedare; -cesiunea de creanţă; -cauţiunea; -gajul general; TOTAL PUNCTAJ INTERMEDIAR Până la 5 6-10 11-16 17-25 inclusiv CATEGORII ÎMPRUMUTAŢI E D C B Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A. =,-.×100

Legenda: Lc – lichiditate curentă; Ac – active circulante; Sn – stocuri nefavorabile; Ci – clienţi incerţi; D<1 an – datorii cu scadenţă mai mică de un an; S – solvabilitate; A – toatal active; D – datorii totale; Cp – diferenţe de conversie pasiv; Gi – gradul de îndatorare generală; CPNs – capitaluri proprii nete în sens srtict; Rac – viteza de rotaţie a activelor circulante;
39

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cd – cheltuieli cu dobânzile; Car – cifra de afaceri realizată; At – aprovizionări în ţară în raport cu totalul aprovizionat; Ai – aprovizionări din import cu totalul aprovizionărilor; Dt – desfaceri în ţară în raport cu totalul desfacerilor; De – desfacri la export în raport cu totalul desfacerilor. Pentru determinarea punctajului firmelor care garantează creditul cu mai multe tipuri de garanţii se va folosi media ponderată.
B. Analiza nefinanciară se face în funcţie de următoarele criterii: calitatea conducerii, calitatea organizării, sectorul de activitate a firmei, poziţia firmei în ramură, strategia de dezvoltare şi perspectiva unităţii.
Tabelul 6. Analiza criteriilor nefinanciare ale B.C.R. S.A. Denumirea criteriului Comentariu Rezultatul analizei Calitatea conducerii Se va explica şi justifica calitatea • Foarte bună profesională a managerilor, respectiv: -cunoştiinţe tehnice de specialitate; • Bună -experienţă managerială; -prestigiul şi reputaţia în relaţiile cu • Satisfăcătoare furnizorii şi beneficiarii etc. Calitatea organizării Se vor trata explicit şi detaliat • Bună aprecierile inspectorului cu privire la organizarea activităţii unităţii • Medie economice (fluxuri tehnologice, capacitatea de adaptare la modificările • Slabă structurale, utilizarea bazei materiale şi a resurselor umane etc.) Sectorul în care îşi Analiza se va axa pe comentariul • Perspectivă bună a desfăşoară activitatea asupra conceptului de „piaţă dezvoltării sectorului; profitabilă” în care îşi desfăşoară • Perspectivă slabă a activitatea agentul ecomonic. dezvoltării sectorului; • Sector de activitate nevalabil Poziţia unităţii în Din analiză va rezulta gradul în care • Capacitate mare de ramură şi subramura de unitatea este cunoscută în sectorul său influenţă a pieţii; activitate de activitate având un cuvânt de spus • Capacitate medie de şi în cea ce priveşte nivelul preţurilor, influenţă a pieţii; concurenţa etc. • Capacitate redusă de influenţă a pieţii; Strategia de dezvoltare Se va analiza: • Foarte bună Existenţa unei strategii pe următorii 35 ani. Dacă aceasta este realistă, • Neconvingătoare realizabilă sau cu risc de eşec; Modalitatea de realizare a strategiei • Inexistentă propuse; Alternative şi implicaţii în cazul nerealizării strategiei propuse; Existenţa sau nu a planurilor de restructurare şi redresare financiară. Perspectiva unităţii Se vor prezenta programele de (programul de acţiune restructurare şi retehnologizare • Activitate viabilă;

Nr. 1

2

3

4

5

6

40

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

aplicate, cele în curs de aplicare precum şi cele ce urmează a fi aplicate. Se vor detaila etapele parcurse şi rezultatele obţinute. Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A.

priviind reducerea riscului în creditare)

• Activitate cu slabe perspective

C. Performanţa economico-financiară finală a împrumutului, în urma coordonării punctajului criteriilor financiare cu criteriile de analiză nefinanciară se clasifică în cinci categorii de bonitate: • Categoria „A” – performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la timp a dobânzii şi a ratei. Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a performanţelor financiare la un nivel ridicat; • Categoria „B” – performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menţine la acelaşi nivel într-o perspectivă mai îndelungată; • Categoria „C” – performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o tendinţă de înrăutăţire; • Categoria „D” – performanţele financiare sunt scăzute şi cu o evidentă ciclitate, la intervale scurte de timp; • Categoria „E” – performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile. 1.5.3.3.2. METODA BĂNCII ROMÂNE DE DEZVOLTARE

Banca Română de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A., grupează agenţii economici pe cele cinci tipuri de categorii de bonitate pe baza indicatorilor de performanţă financiară din următorul tabel:
Tabelul 7. Criterii de performanţă financiară ale B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. Criterii de apreciere % Categorii de credite Categ. A Categ. B Categ. C Categ. D Categ. E Gradul de îndatorare 0-30,0 30,1-50,0 50,1-65,0 65,1-80,0 peste 80,0 Lichiditatea imediată peste 110,0 85,1-110,0 65,1-85,0 50,1-65,0 sub 50 Solvabilitatea patrimonială peste 50,0 40,1-50,0 30,1-40,0 20,1-30,0 sub 20,0 Rentabilitatea în funcţie de cifra peste 10,0 5,1-10,0 3,1-5,0 1,1-3,0 sub 1,0 de afaceri Gradul de acoperire a peste 120 100,1-120,0 90,1-100,0 70,1-90,0 sub 70 cheltuielilor din venituri TOTAL PUNCTAJ 41-50 26-40 11-25 1-10 0 Sursa: Normele de creditare ale BRD Groupe Societe Generale S.A.

2. DESCRIEREA FIRMEI
2.1. ISTORIC AL ACTIVITĂŢII S.C. METROPOLIS GROUP S.R.L. a fost constituită în actuala formă juridică în anul 1994 prin încheierea de autentificare nr. 7598/13.09.1994.

41

A.L. din 1999-prezent: alte activităţi recreative. comerţ cu amănuntul cu produse din tutun. consultanţilor si ale altor tehnicieni din domeniul realizării de spectacole ). desfăşurată pe o suprafaţă de 2. S.C. comerţ cu amanuntul.L. S. S. 2. CAFFE RIVER S. M. str. băuturi şi produse din tutun în magazine specializate.L.C. Autovehicule. 2. inclusiv lucrări de artă.alte activităţi de spectacole ( organizarea şi prezentarea altor activităţi recreative cum sunt: activităţile sălilor de dans.R. INTERBRANDS S.R. DOBOCO IMPEX S.R.L. S. ROMELMAR S. climatizare.R.2.L. discotecilor.R.alte tipuri de comerţ cu amănuntul cu produse alimentare.C.C. . S. ELECTROPLAST S. AGROBIS BAZA 6 S. .L. Eminescu. MACON S.C. 3. 42 . Activităţile enumerate s-au desfăşurat în mai multe puncte de lucru din toată ţara.C. S. S. şcolilor de dans. S.C. ZAJ DISCOTECHIKA S. lucrări de construcţii. S. EMI CORPORATION S. Instalaţii şi echipamente de sonorizare. 2.C. parcurilor de distracţii şi alte forme recreative analoge.C.C. marionete.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Înca de la înfiinţare societatea a avut ca principale activităţi: între anii 1994-1995: alte activităţi recreative. 1-4. scenografilor.L. comerţ cu amănuntul cu băuturi. YORK INTERNATIONAL S.A. DECIS COM S.C.L.63 mp. cafenele si baruri fară spectacol.C. jocuri de noroc.574. între anii 1995-1999: alte activităţi recreative. PRINCIPALII FURNIZORI S. S.L.A. S.R.R. PRINCIPALELE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE 1. lumini. PHOENIX CONSTRUCT S. nr.L. realizatorilor de desene animate.R. spectacole de circ.C.3. Clădire situată în Bistrita. MEDEIROS S. S.R.R.

R. S. PHOENIX S. toate regăsindu-se în acelaşi spaţiu.R.L.C.5. BOWLING S. SCANDIC COMPANY S. DESCRIEREA SUMARĂ A ACTIVITĂŢII S. segmentul de piaţă al agenţilor economici având ca obiect de activitate prestarea de servicii de agrement-distracţii se caracterizează prin infrastructura slab dezvoltată. EUROPLEICOM S. BINGO CLUB S. S.C. surse provenind nu numai din activitatea curentă ci şi din activităţi excepţionale (operaţiuni de capital). METROPOLIS GRUP S. STAREA CONCURENŢIALĂ Slab reprezentat la nivel regional. 2. Disco Wake-Up Cluj-Napoca.6. S.C.4. şi anume CENTRU DE DISTRACŢII ŞI AGREMENT. Pe lângă acest important segment. S. societatea este în relaţii cu mai mulţi clienţi în special prin prestările de servicii care le face în domeniul construcţiilor: S.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI S.C.L. GCM INTERGAMES S.L. Până în acest moment aceste investiţii au fost susţinute din surse proprii. 2. Acest centru cuprinde discoteci.L. Club Kharma Cluj-Napoca – cu un target de piaţă relativ diferit ca etate/scară ierarhică socială a clientelei şi fară capacitatea de a presta servicii integrate (divertisment diferenţiat şi alimentaţie publică).L. Disco Galaxy Bistriţa.C. 43 .R. principalii concurenţi ai complexului de distracţii şi agrement Metropolis vor fi: Disco Parc Bistriţa.R. 2. restaurante. METROPOLIS GRUP S. Începând cu anul 1999 societatea s-a reorientat spre activităţi de comerţ şi prestări servicii. Disco Atlantic Cluj-Napoca.L. Ca enumerare. Începând cu anul 2001 societatea a început o campanie masivă de investiţii în vederea desfăşurăii de activităţi recreative prin adoptarea unui nou concept în România. săli de jocuri distractive pentru toate vârstele.R. Disco Tequila Dej. are o bogată experienţă în organizarea activităţilor recreative. CLIENŢII S.C.C.C. un numar mare de locaţii cu spaţii de dimensiuni reduse şi standarde calitative inferioare cerinţelor moderne.L. terase.R.R. prin faptul că desfăţoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi prestări de sercicii. În perioada 1994-1998 societatea era organizatoarea celei mai puternice discoteci din Bistriţa şi organiza activităţi de bingo în sală în mai multe oraşe din România.L.R. este o societate care se adresează în general populaţiei. de construcţii datorită faptului ca una din societăţile din grupul de firme era organizatoarea jocului de bingo televizat SUPER BINGO PROTV.

37 1.81 10 5.68 -983225 -987737 0.C.M.R.64 financiare % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.18 0. - .009 1. 3. 0. .R.34 1. ANALIZA RISCULUI LA S.×100 15.005 1. Metropolis Grup S. . − – . Nr.28 36.66 -1108866 -1121716 1. - .23 7.ăţ- .R. − .52 0.43 Total active – Toatal datorii . 2003 2004 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 2005 4531397 44 . 1 2 3 4 5 6 7 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI Anul 2005 3142036 101 2174490 1.29 13. 3.87 11 Rata de îndatorare la termen Fondul de rulment net Nevoia de fond de rulment net Leu/ leu lei .1..24 1. - .7.. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODEI PATRIMONIALE Nr 1 Tabelul 9. −- .002 1.86 9 Leu/ leu Leu/ leu .30 0.56 0. Evoluţia indicatorilor de echilibru patrimonial Indicatori U.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 2.C.18 1615187 59 1730154 0. lei Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu % 2478023 88 960331 0.89 34. - .42 economice % 16 Rata rentabilităţii 2. - . Metropolis Grup S. − .L.54 1.24 620927 607432 12 13 Lei 14 15 Trezoreria netă lei 4511 12850 13495 Rata rentabilităţii 26.64 0.L.C. . 8 .×100 2. - .− .71 1. .M Formulă Anul 2003 Anul 2004 Cifra de afaceri Număr de angajaţi Situaţia netă Lichiditate generală Lichiditate redusă Lichiditate imediată Solvabilitate generală Solvabilitate patrimonială Rata autonomiei financiare la termen Rata de îndatorare globală lei Pers. METROPOLIS GRUP S. Denumire U.L. .50 Tabelul 8. FRN – NFRN .49 5. - .06 0.×100 . Principalii indicatori economico-fianciari ai S.

31 zile. în anul 2004 este de 316. şi este în anul 2003 de 263.C. Metropolis Grup S. de expediţie şi de încasare.M. Durata unei rotaţii a datoriilor curente în anul 2003 este de 408.56 1. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. 2005: fondul de rulment are o valoare de 620. de 565.48 zile.06 de zile şi în 2005 scade la 243.R.06 243.31 565.56 1. 2003 2004 2005 1 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 2 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 3 Active curente (1+2) Lei 1788809 1398624 2092159 4 Datorii ce trebuie plătite până la un Lei 2770506 2503080 1458759 an 5 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 6 Datorii curente (4+5) Lei 2770035 2507490 1471232 7 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 8 Durata unei rotaţii a activelor curente Zile 263. Metropolis Grup S.48 316.C. fie ca durată în zile a unei rotaţii.75 zile 45 .42 rotaţii (8:9) 11 Numărul de rotaţii a activelor curente 1.75 170.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt. 2004: fondul de rulment al firmei înregistrează o valoare negativă.15 1. de lansare. (o parte din activele imobilizate sunt finanţate cu resurse curente).89 0. se explică prin intervalul de timp de aprovizionare. mai scăzută ca şi în anul precedent însemând ca parte mai mare a activelor imobilizate sunt finanţate cu resurse curente. calculate.64 2.14 curente (7:3) 13 Indicele de corelaţie a numărului de 1.50 (7:3) 12 Numărul de rotaţii a datoriilor 0. de stocare. Durata unei rotaţii a activelor curente. Riscul de incapacitate de plată a firmei se poate evidenţia şi prin indicele de corelaţie a vitezei de rotaşie a pasivelor şi activelor curente.65 0.R.91 (6:7) x 365 10 Indicele de corelaţie a duratelor unei 0.927 lei.04 zile. şi o parte din capitalurile permanente finanţează activele curente. fie ca număr de rotaţii după cum urmează: Tabelul 10.L.80 0. de fabricaţie. valoare prozitivă ceea ce înseamnă că s-a stabilit un echilibru financiar pe termen lung. Evoluţia indicatorilor de gestiune Nr Indicatori U.L.39 1.70 rotaţii (11:12) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.04 (3:7) x 365 9 Durata unei rotaţii a datoriilor curente Zile 408. 2 3 4 2003: societatea are un fond de rulment negativ ceea ce exprimă un dezechilibru financiare pe termen lung.

64. respectiv 0.14).91 zile. Indicele de corelaţie a numărului de rotaţii este supraunitar în anii 2003 şi 2004 (1.70) ceea ce înseamnă că finanţarea din resurse proprii este într-o proporţie mai mare decît din resursele atrase temporar de la terţi. ceea ce înseamnă că firma în anul 2005 beneficiează de o finanţare suplimentară anuală mai mare decât în anii precedenţi. doar valorile fiind diferite şi anume 1.42 ceea ce înseamnă că în anul 2005 s-a reuşit finanţarea din resurse proprii atât a activităţii proprii cât şi a unei părţi din livrările către clienţi.65 respectiv 0.56 ceea ce înseamnă ca firma în aceşti doi ani nu a reuşit să-şi finanţeze activitatea proprie din resurse proprii. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi rotaţia stocurilor.15.89) ceea ce înseamnă că rambursarea obligaţiilor este mai lentă. 0. În anul 2005 indicele are o valoare de 1. efect cauzat de inferioritatea numărului de rotaţii al activelor curente (1. În anul 2003 numărul de rotaţii a activelor curente (1. În anul 2005 se produce o schimbare în ceea ce priveşte o rambursare mai rapidă a obligaţiilor.M. analiza firmei se continuă cu determinarea indicatorilor specifici lichidităţii generale. acelaşi fenomen se petrece şi în anul 2004. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt.39) este superior numărului de rotaţii a datoriilor curente (0. În anul 2005 acest indice este subunitar (0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI în 2004 şi scade în anul 2005 până la 170. imediate şi efective. Evoluţia indicatorilor de lichiditate Indicatori U. ceea ce înseamnă că firma îşi finanţează afacerile din resurse atrase temoral de la terţi în procent mai mare decît din resurse proprii.50) faţă de numărul de rotaţii a datoriilor curente (2.80). investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditatea imediată (10-13-16) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 46 . Pentru evidenţierea riscului de ilichiditate şi insolvabilitate financiară. Acest lucru se poate realiza în felul următor: Tabelul 10.56 şi 1. Indicele de corelaţie a duratelor de rotaţie în anii 2003 şi 2004 este subunitar. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi cu rotaţia stocurilor.

de 1.9 % în 2005.L. de 1. Metropolis Grup S.C. firma înregistrează un excedent de solvabilitate. din 2003 până în 2005 de 1. Gradul de dependenţă financiară a firmei înregistrat în cei trei ani analizaţi este de 85 % în 2003. deci este într-un deficit de acoperire a datoriilor curente. la S.C. cu active transformabile în numerar.9 ori. În anul 2005 firma înregistrează un excedent de lichiditate. procentul ratei lichidităţii fiind de 44 % sub nivelul pragului de siguranţă cu 6 procente.5 0. s-a înregistrat un deficit de numerar şi echivalente ale numerarului.L.5 % şi 0. ceea ce înseamnă că în anul 2003. în anul 2003 firma poate să-şi acopere doar 0. firma.2 ori în 2003. 85 % din capitalul 47 . fiind cu 7 % peste limita inferioară a pragului de siguranţă.58 ori în 2004 şi de 1. 158 % şi 153 %. de 2767524 lei. în valoare de 1399613. se transformă în numerar şi echivalente ale numerarului. însemnând o acoperire excedentară a datoriilor pe termen lung. Luând în considerare ratele lichidităţii efective. ceea ce înseamnă că firma are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat.2 0. În anii analizaţi. crescând considerabil din 2003 (967294 lei) până în 2004 (2377736 lei) menţinând aproape aceeaşi valoare şi în 2005 (2304651 lei). în 2004 0. lucru acceptabil deoarece rata lichidităţii imediate se încadrează în intervalul de siguranţă financiară.53 ori în 2005. În anul 2004 firma înregistrează o ilichiditate mai scăzută faţa de cea din anul 2003.9 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 Rata solvabilitaţii generale % 118 158 153 (24:25)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (25:24)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 (29+30+31):31 33 Gradul de dependenţă financiară la Lei 555 171 187 termen (24:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. fiind cu 15 procente peste pragul optim al indicatorului (100%) În toţi cei trei ani analizaţi. Toate cele trei valori ale ratei lichiditaţii efective se află în afara intervalului de siguranţă (50-100 %) creeînd un aspect negativ firmei. 2494640 lei şi respectiv 1457737 lei. înregistrând o scădere a deficitului. În anul 2003 firma a înregistrat o ilichiditate de 1196267 lei ceea ce înseamnă că firma nu are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat decât în proporţie de 57 %. rata lichidităţii imediate fiind de 115 %.2 % din datoriile curente cu numerar. ceea ce dă un aspect pozitiv în care activele imobilizate şi activele curente rămase după acoperirea datoriilor curente. Metropolis Grup S. Ratele solvabilităţii generale pentru cei trei ani sunt 118 %.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 26 27 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 Trezoreria (19+20) Lei 4511 12850 13495 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457737 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0.R.R. 63 % în 2004 şi 65 % în 2005.

2003 Lei 4543336 Lei 967295 Lei 0 Lei 2592816 Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei % Lei Lei % Lei Lei Lei Lei % Lei Lei Lei % % Lei Lei Lei % 0 3560111 -983225 1780317 8492 1788809 2770506 1529 2772035 -983226 65 213041 -1196267 57 0 4511 4511 -2767524 0.31 0.04 170.06 565.9 4318913 6623564 2304651 153 65 175981 24512 54793 466 3142036 243. Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Tabelul 11.2 5364851 6332145 967294 118 85 21623 14355 116448 131 2478023 263.42 Zile Zile 48 . Indicatori Active imobilizate Capitaluri proprii Subvenţii pt. iar ăn 2005 există un excedent de 4 ori mai mare decât obligaţiile la bănci (466 %).48 408.75 0.5 4072814 6450550 2377736 158 63 29191 10464 119140 133 1615187 316. Rata de acoperire a dobânzilor are un nivel încadrat peste limita minimă a pragului de siguranţă ceea ce înseamnă că firma dispune de resurse proprii pentru achitarea dobânzilor bancare.91 1.65 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 12850 12850 -2494640 0. investiţii Datorii ce trebuie plătite intr-o perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Fond de rulment (6-1) Active circulante Cheltuieli în avans Active curente (8+9) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an Venituri în avans Datorii curente (11+12) Lichiditate generală (10-13) Rata lichidităţii generale (10:13)x100 Stocuri Lichiditatea imediată (10-13-16) Rata lichidităţii imediate (1016):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci Trezoreria (19+20) Lichiditate efectivă (21-13) Rata lichidităţii efective (21:13)x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) Active totale (1+8+9) Solvabilitate generală (25-24) Rata solvabilitaţii generale (24:25)x100 Gradul de dependenţă financiară (25:24)x100 Rezultatul net al exerciţiului Impozit pe profit Cheltuieli cu dobânzile Rata de acoperire a dobânzilor (29+30+31):31 Cifra de afaceri netă Durata unei rotaţii a activelor curente (10:33) x 365 Durata unei rotaţii a datoriilor curente (13:33) x 365 Indicele de corelaţie a duratelor unei Evoluţia indicatorilor de risc U. în 2004 139 %.56 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 13495 13495 -1457737 0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI firmei este finanţat din împrumuturi. în 2003 indicatorul având valoarea de 131 %. iar în 2004 63 % şi în 2005 65%.M.

C.56 1.C. Metropolis Grup S.64 2.501.662. Metropolis Grup S.295 lei Împrumuturi bancare 1. 49 .R. Tabelul 13.C. Metropolis Grup S.R.70 rotaţii (37:38) 40 Capital social 27300 1000000 1000000 41 Rata rentabilităţii financiare % 79 3 18 (29:40)x100 42 Împrumuturi bancare 1662304 1501848 875255 43 Rata dobânzii (31:42) % 7 7.26 44 Impozit pe dividende % 0 0 0 45 Profitul net monetar de echilibru Lei 116361 119097 54791 46 Rata rentabilităţii de echilibru % 4.80 0.39 3.07 1.39 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rotaţii (34:35) Numărul de rotaţii a activelor curente 1.93 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.L.377.72 47 Dividende plătite Lei 0 0 0 48 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 49 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 50 Cheltuieli cu materialele Lei 881575 842549 1366771 51 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 52 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 53 Marja industrială (54-52-53) Lei -346698 270274 -923062 54 Venituri din vânzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 55 Cheltuieli priviind mărfurilor Lei 724053 619686 898461 56 Marja comercială (56-57) Lei 745727 644636 1331798 57 Valoarea adăugată (55+58) Lei 399029 914910 408772 58 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 59 Venituri totale Lei 2984782 3106990 3658958 60 Cheltuieli totale Lei 2948804 3067335 3458465 61 Rezultatul brut al exerciţiului Lei 35978 39655 200493 62 Cheltuieli de exploatare Lei 2689236 2948195 3323375 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.50 (33:10) 38 Numărul de rotaţii a datoriilor 0.304 lei Rata rentabilităţii financiare 79 % Rata dobânzii 7% Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.L. 37 Tabelul 12.93 6. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 967.89 0.15 1.R.L.848 lei Rata rentabilităţii financiare 3% Rata dobânzii 7.735 lei Împrumuturi bancare 1.14 curente (33:13) 39 Indicele de corelaţie a numărului de 1. Structura financiară a firmei în anul 2004 Capital propriu 2.

-1.26 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. Metropolis Grup S.6-4.39 % în anul 2003.R. şi de 119097 lei şi rata de 3.304.4-2. şi o rată a rentabilităţii monetare de cel puţin 4.643 lei Împrumuturi bancare 875.M.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Tabelul 14. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 Datorii totale (3+4+5+10+11) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 Capital social Lei 27300 1000000 1000000 Dividente plătite Lei 0 0 0 50 . ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL FUNCŢIILOR SCOR 3.+0..07 % în 2004.3.2. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.+0.1.+.2. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 2..72 % pentru a putea face faţă plăţilor către creditorii bancari ai firmei şi pentru a prevenii în acest fel. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Altman Indicatori U. În următorul tabel vom urmării situaţia indicatorilor de risc specifici modelului Altmen: Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Tabelul 15. intrarea firmei în încetare de plăţi. Firma analizată trebuie să obţină un profit monetar de 116361 lei.C. 3.255 lei Rata rentabilităţii financiare 18 % Rata dobânzii 6.2.L.. şi în 2005 un profit de 54791 lei şi o rată a rentabilităţii monetare de 1.999-5. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI ALTMAN Acestă metodă foloseşte următoarea ecuaţie: =1.+1.3-3.

027 255286 0.003 152426 0.C.=0.16.25.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 Flexibilitatea firmei (7:13) Profit reinvestit (14-19) Rata autofinanţării activelor totale (21:13) Rezultatul brut înaintea achitării dobânzile şi taxelor (14+15+16) Rata rentabilităţii economice (23:13)x100 Capacitatea de îndatorare (18:10) Lei /leu Lei /leu Lei % -0.158.0.379.4. în cei trei ani analizaţi au valori cuprinse în intervalul (-∞.024.09.16 21623 0.+0.0.0. de la valoarea 0. din 2003 până în 2004.40.-1.0.+3.+1.0. Scorul Z obţinut în anul 2003: =1.M.999.0.25 0.C.R. Metropolis Grup S.3.024 -0.+22-2. scorul Z creşte de aproximativ 3 ori atingând valoarea de 1.+0.2.+0.=0. 3.039. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI CANNON & HOLDER Modelul de calcul a riscului de faliment cu metoda Cannon & Holder se bazează tot pe scorul da dar are altă ecuaţie de calcul: =16.3. 1.47 /leu Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.. Nr 1 2 3 4 5 Tabelul 16.0.003.0.3.025.39 0.+3.−..2.. aspect pozitiv pentru firmă.39.039 Lei 0.01. ceea ce înseamnă.01 0.2.+0. Metropolis Grup S.0.2.47.−0.+1. conform modelului profesorului Altman.0.4.025 0.17 29191 0.0. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.005. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Cannon & Holder Indicatori U.09 175981 0.158 Toate cele trei scorului obţinute de S.379 Scorul Z obţinut în anul 2005: =1.L.+24-5.R.−10-4.L.6.69.2.40 0.0.−0.=1. că firma este falimentară.+0.+3.027.17.87-3.+1.999.005 158795 0. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 51 .999.287 la 0. iar din 2004 până în 2005.6.8).6.0.69 /leu 26 Randamentul activelor () Lei 0. Evoluţia scorului are o tendinţă uşoară de creştere.287 Scorul Z obţinut în anul 2004: =1.4.+0.

568.0.459 0.L. Evoluţia scorului Z în anul 2004 are o scădere cu aproximativ trei unităţi faţă de anul 2003.+24.043.−10.0.=15.0.+22.=40.207 0.−10.943 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2004 este: =16.762.1.807 Toate cele trei scoruri obţinute de societate în cei trei ani analizaţi.924.−87.778 31 Gradul de finanţare a vânzărilor din 0.+24. cu ajutorul metodei Cannon & Holder.562 0.043 resurse externe (19:18) 32 Gradul de renumerare a personalului 1.138. 52 .0.0.1. Metropolis Grup S.0.138 0.611.459.0.−87.762 valoarea adăugată Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.0.−10. iar în 2005 se înregistrază o creştere a scorului Z faţă de anul 2003 de aproximativ 3 ori.=12.562.611 0.+22.924 (20:28) 33 Ponderea rezultatului exploatării în 0.149.R.074.105.442.+24.522 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2005 este: =16.C.0.654 0.0.0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 6 7 8 9 10 11 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Active curente (8+9) 1788809 1398624 2092159 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Stocuri Lei 213041 290747 401246 15 Lichiditatea imediată (10-13-14) Lei -1196267 -1399613 219681 16 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 14):13x100 17 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 18 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 19 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 20 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 21 Cheltuieli materiale Lei 881575 842549 1366771 22 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 23 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 24 Marja industrială(23-21-22) Lei -346698 270274 -923062 25 Venituri din vanzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 26 Cheltuieli priviind mărfurile Lei 724053 619686 898461 27 Marja comercială (25-26) Lei 745727 644636 1331798 28 Valoarea adăugată (24+27) Lei 399029 914910 408772 29 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 30 Stabilitatea financiară (6:17) 0.+22.207.−87.074 0.105 0.0. sunt favorabili arătând că riscul de faliment este în probabilitate de sub 10 %. Scorul Z obţinut de firmă în anul 2003 este: =16.778.0.654.

74 37 Rentabilitatea capitalurilor proprii % 2. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BCR Nr 1 2 3 4 Tabelul 17.1.15 1.50 (33:10) 35 Gradul de îndatorare globală % 655 271.5 0. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 10 Active curente (8+9) Lei 1788809 1398624 2092159 11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 -1108866 620927 15 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 56 142 16 Stocuri Lei 213041 290747 401246 17 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 -1399613 219681 18 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 16):13x100 19 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 0 0 20 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 21 Trezorerie (19+20) Lei 4511 12850 13495 22 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457742 23 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0.23 7.L. 53 .24 1.3.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 3.70 7.64 (29:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. Criterii de performanţă financiară Indicatori U.38 1. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.2 0.3.9 24 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 25 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 26 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 27 Rata solvabilităţii generale % 118 158 153 (25:24)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (24:25)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 ((29+30+31):31)x100 33 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 34 Numărul de rotaţii a activelor curente Rotaţii 1. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODELOR BANCARE 3.R.39 1.29 287.M.C.40 (24:2)x100 36 Acoperirea dobânzii (31:33)x100 % 4. Metropolis Grup S.

C. 54 .29% obţine -1 puncte.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 1.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte.24 % obţine 1 punct. Metropolis Grup S. firma încadrându-se în grupa D de bonitate.70 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50.R.C. Metropolis Grup S.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • 2003: Rata lichidităţii generale: 65% obţine -2 puncte. Rezultă că scorul S.39 rotaţii obţine 1 punct. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 2.L. este de 10 puncte. • 2005: Rata lichidităţii generale: 142% obţine 2 puncte. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1. Acoperirea dobânzii: 7. firma încadrându-se în grupa D de bonitate. Solvabilitatea firmei: 153% obţine 4 puncte. Rezultă că scorul S.38 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. Gradul de îndatorare generală: 271. Solvabilitatea firmei: 118% obţine 2 puncte. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1.L. Solvabilitatea firmei: 158% obţine 4 puncte. • 2004: Rata lichidităţii generale: 56% obţine -2 puncte.23 % obţine 1 punct.R. Acoperirea dobânzii: 4. este de 7 puncte.15 rotaţii obţine 1 punct. Gradul de îndatorare generală: 665% obţine -2 puncte.

ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BRD Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Tabelul 18.64 % obţine 1 punct. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1.3.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte.M.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Gradul de îndatorare generală: 287. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 7. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt.R.2. Evoluţia indicatorilor financiari Indicatori U.L. Metropolis Grup S.C.50 rotaţii obţine 1 punct.74 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. Acoperirea dobânzii: 1.40% obţine -1 puncte. 3. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) 5364851 Active totale (1+8+9) 6332145 Gradul de dependenţă financiară % 85 (19:20)x100 Cifra de afaceri netă 2478023 Rezultatul exploatării (profit) 261105 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 4072814 6450550 63 1615187 125935 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 4318913 6623564 65 3142036 311595 55 . este de 14 puncte. Rezultă că scorul S. firma încadrându-se în grupa C de bonitate.

.C. Metropolis Grup S. În anul 2004 S.C.92% (39 puncte). În anul 2003 S. .Rata lichidităţii imediate: 115% (50 puncte). . .C.R.Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 9. obţine următorul punctaj: . .Rata lichidităţii imediate: 57% (8 puncte). .79% (22 puncte).L. Metropolis Grup S. obţine următorul punctaj: .Gradul de îndatorare a firmei: 65% (2 puncte).92 28 Gradul de acoperire a cheltuielilor % 101 101 106 din venituri (24:25) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C.54 7. . obţine următorul punctaj: .28% (0 puncte).L.R.L. În anul 2003 S.67 9. Metropolis Grup S.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 106% (29 puncte).Gradul de îndatorare a firmei: 85% (0 puncte).Solvabilitatea patrimonială: 36.67% (35 puncte).Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 10. În total firma a acumulat 84 puncte şi se situează în grupa D de bonitate.R.54% (50 puncte). În total firma a acumulat 86 puncte şi se situează în grupa D de bonitate. .Solvabilitatea patrimonială: 34. . CONCLUZII Incertitudinea şi riscul sunt două coordonate ale mediului economic în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea.86% (23 puncte).ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 24 25 26 Venituri toatale 2984782 3106990 3658958 Cheltuieli totale 2948804 3067335 3458465 Solvabilitatea patrimonială % 15.R.L. . . Calcularea riscului şi determinarea influenţei lui asupra activităţii economice a unei societăţi comerciale este o problemă permanentă .Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte).Gradul de îndatorare a firmei: 63% (2 puncte). 56 . În total firma a acumulat 142 puncte şi se situează în grupa B de bonitate. . Metropolis Grup S.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte).79 (2:20)x100 27 Rentabilitatea vânzărilor (23:22)x100 % 10.Solvabilitatea patrimonială: 15. de care managerii se lovesc atunci când iau decizii în coordonarea activităţii curente a firmei sau când vor să înceapă noi investiţii.28 36.Rata lichidităţii imediate: 44% (0 puncte).86 34.Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 7.

57 . De aceea se cere o analiză a riscului financiar înaintea îndatorării. cea folosită de BCR şi cea folosită de BRD. două din metodele statice (metoda Altman şi metoda Cannon&Holder) şi prin două metode bancare. Există mai multe metode de evaluare a riscului de faliment. Hoanţă). presupunând că în viitor va avea o evoluţie asemănătoare. metode patrimoniale. riscul de faliment prin metoda patrimonială. Acest risc se poate calcula prin analiza unei investiţii asemănătoare. În partea practică a lucrării am calculat şi analizat. În momentul accesării unui credit.L. riscul comercial şi riscul de faliment. iar falimentul este starea de fapt. Unii autori de specialitate definesc riscul ca „probabilitatea survenirii unui fenomen nedorit”(A.C. în activitatea unei societăţi comerciale şi am prezentat principalele metode de calcul a acestui fenomen. Când rata rentabilităţiii este mai mare decât rata dobânzii firma are un câştig.R. dar dacă rata dobânzii este mai mare decât rata rentabilităţii firma intră în pierderi. Riscul comercial este direct legat de activitatea curentă de exploatare a unei societăţi comericale şi este vizibil imediat obligând întreprinzătorii la luarea de decizii pentru micşorarea înregistrării de pierderi în viitor. Giurgiu) sau „probabilitatea succesului sau a eşecului. în care succesul este obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea de pierderi de bani dintr-o investiţie” (N. Metropolis Grup S. firma suportă nişte cheltuieli financiare suplimentare. Am prezentat în lucrare trei mari tipuri de risc cum ar fi riscul investiţiei. caracteristicile riscului şi tipologia riscului.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI În această lucrarea am descris tipurile de risc care apar în sectorul economic. pe un interval de timp din trecut. adică insolvabilitatea financiară. metode statice şi metode bancare. pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.. Pentru a ne familiariza cu termenul de risc am prezentat în prima parte a lucrării conceptul de risc. prezentate şi în lucrare. Riscul investiţiei se referă la riscul la care se supune un investitor în momentul plasării de capital într-un proiect de lungă durată. Riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare. după cum urmează: metode manageriale. Prin definiţie termenului „risc” i se atribuie termenul „pericol” sau „primejdie” după cum găsim şi în Dicţionarul explicativ al limbii române: „posibilitatea de a ajunge într-o primejdie”.

Capital subscris nevărsat 20 0 0 0 . CHELTUIELI ÎN AVANS 10 8492 651991 142626 D. 2004. Metropolis Grup S. IVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 7 0 0 0 IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 8 4511 12850 13495 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 9 1780317 746633 1949533 C.Subvenţii pt. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 3 0 4787 4787 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 4 4543336 5051926 4531397 B.Patrimoniul regiei 22 0 0 0 II. Investiţii 17 0 0 0 . RESPECTIV 12 -983226 -1108866 620927 DATORII CURENTE NETE F. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR. CAPITAL. 2003 2004 2005 A. REZULTATUL REPORTAT. din care: 19 27300 1000000 1000000 . PROVIZIOANE PT.C. VENITURI ÎN AVANS. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 3560111 3943060 5152324 G.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXE ANEXA 1 BILANŢUL S. IMOBILIZĂRI CORPORALE 2 4534704 5009967 4465252 III.R. CREANŢE 6 1562765 443036 1534792 III. sold C 27 0 5885 35076 sold D 28 0 0 0 VI. PRIME DE CAPITAL 23 0 0 0 III.L. STOCURI 5 213041 290747 401246 II.L. RISCURI ŞI DEPRECIERI 15 0 0 0 I.C. din 2003. din care: 16 1529 4410 12473 . DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 11 2770506 2503080 1458759 PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN E. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 14 2592816 1565325 2847681 PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN H. ACTIVE IMOBILIZATE I.Venituri înregistrate în avans 18 1529 4410 12473 J. Denumirea indicatorului Nr. REZERVE DIN REEVALUARE. sold C 24 0 408549 159476 sold D 25 0 0 0 IV. 2005 58 . IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1 8633 37173 61358 II.R. REZERVE 26 934110 934110 934110 V. ACTIVE CIRCULANTE I. ACTIVE CIRCULANTE NETE. CAPITAL ŞI REZERVE I. METROPOLIS GRUP S. 29 21623 29191 175981 Sold C Sold D 30 0 0 0 Repartizarea profitului 31 15738 0 0 TOTAL CAPITALURI PROPRII 32 967295 2377735 2304643 Patrimoniul public 33 0 0 0 TOTAL CAPITALURI 34 967295 2377735 2304643 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S.Capital subscris vărsat 21 27300 1000000 1000000 .

sold C sold D 3. Cheltuieli b2). Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 5. Cheltuieli a2). Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale b). Venituri din dobânzi . Cheltuieli cu alte impozite. Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale a1). Cheltuieli cu asigurările şi protcţia socială 7.3.Cheltuieli . Ajustarea valorii activelor circulante b1).Venituri Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 2003 2478023 1008243 1469780 0 0 0 0 472318 2950341 127831 52 29639 724053 481772 369492 112281 309865 309865 0 0 0 0 1016023 945678 40094 30252 0 0 0 2689236 261105 0 0 0 0 0 13 0 34427 34440 0 0 0 2004 1615187 350865 1264322 0 0 0 0 1458943 3074130 98423 73848 50592 619686 419572 318410 101162 263931 263931 0 0 0 0 1422143 696985 16563 708595 0 0 0 2948195 125935 0 0 0 0 0 17 0 32843 32860 0 0 0 2005 3142036 911777 2230259 0 0 0 0 492934 3634970 0 20166 448144 898461 377673 280810 96863 451261 451261 0 0 0 0 1091169 960966 56375 73828 36501 36501 0 3323375 311595 0 0 0 0 0 98 0 23890 23988 0 0 0 59 .C. Venituri din interese de participare . METROPOLIS GRUP S.Din care.Cheltuieli . Venituri 8. în cadrul grupului 11. Salarii b).ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXA 2 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE AL S. a). Variaţia stocurilor. Alte cheltuieli de exploatare 8. a).R. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante .Din care. Cifra de afaceri netă Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din dubvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2. Cheltuieli priviind prestaţiile externe 8.Din care. taxe şi vărsăminte asimilate 8. Venituri b). Producţia imobilizată 4. Cheltuieli cu despăgubiri. în cadrul grupului 10. Alte cheltuieli din afară(cu energie şi apă) c). Denumirea indicatorului 1. în cadrul grupului Alte venituri financiare TOTAL VENITURI FINANCIARE 12.L.2.Venituri TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE REZULTATUL DIN EXPLOATARE – profit -pierdere 9. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate . donaţii şi active cedate Ajustări priviind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli .1. Cheltuieli priviind mărfurile 6. Cheltuieli cu personalul a).

R. J. – DEX. Bank. Editura Economică. 3. Coteanu ş. Cheltuieli priviind dobânzile 44 116448 119140 54793 . REZULTATUL BRUT – profit 58 35978 39655 200493 . Altman E. 9.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 13. ClujNapoca. IMPOZIT PE PROFIT 60 14355 10464 24512 20. Editura Economică. Deva. 8. 6. Cluj-Napoca T.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine.pierdere 59 0 0 0 19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de 61 0 0 0 mai sus 21. Fred Weston. 2005 BIBLIOGRAFIE 1.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial 2. RFC 222/martie 1991 I. Bucureşti.I. Editura Intelcredo.pierdere 63 0 0 0 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S. 7. Eugene F. 2000. Giurgiu – Finanţele firmei. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. 2004. N. Editura Dacia. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului.pierdere 49 225128 86280 111102 14.C. din 2003. Venituri extraordinare 52 0 0 0 16.I. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 62 21623 29191 175981 FINANCIAR – profit . 2003 D.1999 Paul Halpern. Bucureşti. 1995 A. Cluj-Napoca. 1998.Din care.L. Journal of Commercial Bank Lendings M.pierdere 55 0 0 0 VENITURI TOTALE 56 2984782 3106990 3658958 CHELTUIELI TOTALE 57 2948804 3067335 3458465 18. Metropolis Grup S. Editura Dacia. Cheltuieli extraordinare 53 0 0 0 17. Bucureşti. Editura Univers Enciclopedic. 1999 A. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie. 5. Bătrâncea – Risc şi faliment.pierdere 51 0 0 0 15. Brigham – Finanţe manageriale. Presa Universitară Clujeană. REZULTATUL CURENT – profit 50 35978 39655 200493 .I. în cadrul grupului 45 0 0 0 Alte cheltuieli financiare 46 143120 0 80297 TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 47 259568 119140 135090 REZULTATUL FINANCIAR – profit 48 0 0 0 . 1998 60 . 4.c. REZULTATUL EXTRAORDINAR – profit 54 0 0 0 .

Termini uzuali în economia de piaţă. 2001 27. Alter-Ego Cristian. Didactică şi Pedagogică. publicat în M. E. – Norme minimale de audit. I. 2002 20. Pezrard Josette – Gestion financiere. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor. S. Editura Teora. Presses Universitairies de France. 1996 11. nr.70 din 18. Nicolăescu şi colab. publicate în M. Editura Continent. regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit. 316 din 07. 1997 18. Editura Economică. M.Derşidan.1997 14.Niculescu – Diagnosticglobal strategic.nr.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review. Koch – Dicţionar de finanţe. UK. 1996 22. M. F. Editura Enciclopedică. November. Bucureşti. I. xxx – O. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic. 1994 26. 72 din 22 martie 1994 30. J. ed. Bucureşti. Editura Mirton. xxx – Regulamentul nr.Of. 1983 25.MF nr. 245 din 1 iunie 1999 31. 1995 24. Editura Scrisul Românesc.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor. 1995 15. Teorie şi aplicaţii. 1999 21. I. 1999 23. M. xxx – Normele BNR nr. R. 2001 17.1995.Of.1995 28. Iaşi. Editura Tiparul. Editura Economică Bucureşti. Bucureşti.03.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali. xxx – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. Buc.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 10. Toma – Finanţe şi gestiune financiară. Hoanţă – Finanţele firmei.04.P. Bucureşti. nr.c. Sibiu. Mihalciuc ş. 2001 13. nr. precum şi constituirea. Editura Didactică şi Pedagogică RA. 8 din 26.04. Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc. 1990 12. Galaţi.Dicţionar poliglot explicative. I. Pertescu. de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. M. Editura Enciclopedică. N. M. Bucureşti. Timişoara. Mironiuc – Analiza economico-financiară. A. E.Of.2000 61 . 1995 16.Of. 596 din 28.D. Editura Naţională. M.Pântea – Managementul contabilităţii româneşti 19. Bucureşti.Abraham. Ed. Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice.2000. xxx – Normele BNR nr.. Craiova.Pitulescu. Editura Economică. Bucureşti. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici.07. Ed.04. publicate în M. xxx – Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei 29.2 din 07.