ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cuprins:

1

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

1. BAZE TEORETICE

1.1.

ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND RISCUL ÎN AFACERI

1.1.1. CONCEPTUL DE RISC ÎN AFACERI

Orice intreprinzator care se angajează într-o anumită afacere, trebuie ca o dată cu evaluarea resurselor să cuantifice şi să cantarească şi riscul pe care îl implică în acestă angajare. Iar după finalizarea investiţiei, agentul economic trebuie să monitorizeze permanent modul de recuperare a investiţiei din veniturile încasate, în vederea preîntâmpinării eventualelor riscuri. Termenul risc în general, şi cel de risc în afaceri, este definit diferit în lucările de specialitate din ţară şi străinătate. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române1 termenul de risc provine din limba franceză, de la cuvântul risqué şi semnifică o “posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de a suporta o pagubă: pericol posibil”. Mihai Toma susţine că “orice investiţie comportă un risc. Cu cât riscul este mai mare cu atât creşte pretenţia asupra remunerării capitalului investit”.2 Aurel Giurgiu înţelege prin risc, “probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit”.3 Riscul unui activ, după părerea unor specialişti din domeniul finanţelor manageriale se defineşte “prin variabilitatea probabilă a rentabilităţii viitoare a activului”.4 Un alt autor consacrat, Nicolae Hoanţă, este de parere că riscul este “probabilitatea unui eveniment nefavorabil să aibă loc. Riscul poate fi definit şi ca probabilitatea succesului sau a eşecului, în care succesul înseamnă obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea unei pierderi de bani dintr-o investiţie”.5 Noţiunea de risc nu are semnificaţie decât atunci când se prezintă viitorul şi când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilitaţii în cadrul analizelor previzionale.6 Prin analiza riscului, Rihard Koch, înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de
1 2

I. Coteanu ş.c. – DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag. 929. M. Toma – Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 1994, pag. 48. 3 A.I. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995, pag. 73.. 4 Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham – Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 479. 5 N. Hoanţă – Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996, pag. 306. 6 S. Pertescu, M. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii, Editura Tiparul, Iaşi, 2002, pag. 215.

2

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

afaceri, de exemplu cel ce face afaceri cu un client nou, al intrării pe o piaţă nouă sau de a face o investiţie mare.7 Standardele Internaţionale de Contabilitate apreciază că riscul descrie varietatea rezultatelor obţinute. Ajustarea în funcţie de risc poate implica creşterea valorii la care este estimată o datorie. În evaluarea rezultatelor şi cheltuielilor afectate de condiţii de incertitudine, trebuie aplicat principiul prudenţei, pentru a nu supraevalua activele şi a subevalua datoriile. Totuşi, elementele de incertitudine nu justifică constituirea unor provizioane excesive sau subevaluarea obligatiunilor.8

1.1.2. CARACTERISTICILE RISCULUI Riscurile prezintă următoarele caracteristici: • Riscul prezintă o gamă de incertitudini; • Riscul constituie o renumerare a capitalului investit; • Riscul exprimă o incapacitate de adaptare a firmei la condiţiile de mediu; • Riscul inseamnă probabilitatea apariţiei unui eveniment nedorit; • Riscul este o masură a vulnerabilităţii firmei; • Riscul exprimă variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului; • Riscul este o măsură a probabilitaţii de apariţie a succesului sau eşecului; • Ricul este un concept greu de definit de către economişti si investitori; • Riscul nu are definiţii decât atunci când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilităţii în cadrul analizelor previzionale; • Prin analiza riscului se înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de afaceri. Analiza riscului în afaceri vizează patru coordonate: o Strategia de adoptat; o Starea naturii; o Rezultatul acţiunii; o Matricea încasărilor; Strategia de adoptat impune selectarea unei alternative dintr-o mulţime dată care poate fi implementată într-un mediu de afaceri, în vederea atingerii unei ţinte prestabilite. Starea naturii este compusă din condiţiile minime de care depinde adoptarea unei strategii. Se pot identifica următoarele stări: - recesiunea economică; - condiţii normale pentru afaceri; - “boom”-ul economic; Rezultatul acţiunii arată câştigul sau pierderea, evaluată în unităţi valorice, asociată cu
7 8

R. Koch – Dicţionar de finanţe, Editura Teora, Bucureşti, 2001, pag. 248. XXX – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 10411042

3

≤1.-. Pentru calcularea riscului se folosesc următoarele instrumente si metode matematice: probabilitatea. unde: µ .. Probabilitatea unui eveniment (Pi) evidenţează frecvenţa relativă a apariţiei unui eveniment în mai multe extrageri.. adică: 0≤. unde: . Pi – probabilitatea unui eveniment.-. xi .valoarea scontată..=1--. adică: = . distribuţia probabilităţilor. 1. . valoarea scontată şi dispersia.3.. Matricea încasărilor indică rezultatul acţiunii asociat cu fiecare combinare între strategia de adoptat şi starea naturii. µ .. Distribuţia probabilitaţilor este un tablou sintetic în care apare fiecare eveniment şi probabilitatea sa de realizare..-.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI combinarea strategiei cu starea naturii.- .-. =1. care evaluează abaterile de la valoarea aşteptată a diferitelor rezultate: =. Pi – probabilitatea unui eveniment.-2. unde: Pi – probabilitatea unui eveniment.=1--. Dispersia () este o măsură a unui scop propus. xi .dispersia.−..-.valoarea scontată..--. Valoarea scontată (µ) este o masură a tendinţei principale de realizare a unui eveniment. STRUCTURA RISCULUI 4 ..1.=1.rezultatul unui eveniment “i”.rezultatul unui eveniment “i”. Rezltatul unei acţiuni poate fi profitul net realizabil pe termen mediu şi lung.-.

Montaigne X. TIPOLOGIA RISCULUI Tipologia riscului vizează mai multe criterii de grupare:  În funcţie de numărul de variante pentru adoptarea unei strategii avem: o Riscul unic cu o singură alternativă şi cu o singură probabilitate de realizare. 5 .1. având probabilităţi diferite de realizare. diferenţiate valoric. pag. 1989. o Riscul substanţial în cazul mai multor variante.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RISC Posibilitatea ca estimările să nu fie îndeplinite: POSIBILITATEA DISTORSIONĂRII ESTIMĂRILOR NU CÂŞTIG POSIBIL Risc pur DIMENSIUNEA PSIHICĂ Direct legată de rezultatul acţiunii? Risc speculativ DA NU DA Sunt ameninţate condiţiile manageriale RISCUL LEGAT DE CONDIŢII Este ameninţat rezultatul acţiunii RISCUL ACŢIUNII Figura 1. anticiparea unui eveniment care s-ar produce în viitor sau anticiparea efectului unui eveniment în derulare.1. “Management du risque”.. Vuibert Enterprise.4..  După modul de anticipare: o Riscul potenţial. Structura riscului Sursa: Marmuse C. 48 1.

Risc speculativ. riscul împotriva căruia societăţile comerciale se pot asigura. Hoanţă – Op. Mihalciuc ş. caracterizat prin starea generală a structurilor economice. acel risc pe care întreprinzătorul şi-l asumă când investeşte. operaţiune sau acţiune economică. Risc economic. Riscul economic este de două forme şi anume:  Riscul obiectiv. caracterizat prin dezechilibre la nivel general. cum ar fi inflaţia galopantă. 1999. se asigură mai greu. care constă în estimarea unui “obiectiv şi depinde de individ. o pierdere într-o activitate. 307 M. Spre deosebire de incertitudine. care se prezintă ca risc de ţară.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Riscul efectiv. 9 N. 408-409 12 idem 13 idem 10 6 . Bucureşti. şomaj de masă. Termini uzuali în economia de piaţă. pag. provocat de evenimente politice semnificative (razboaie. fiind caracterizat prin “variaţia rezultatelor probabile. de temperamentul şi atitudinea sa”13 Deasemenea riscul economic se mai clasifică şi după nivelul la care se stabileşte: o Risc mondoeconomic. şi reprezintă o variabilă independent de individ”12  Riscul subiectiv. o Risc macroeconomic care se prezintă sub următoarele forme: Risc social provocat de evenimente sociale majore (grevele). Editura Enciclopedică. riscul economic se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi (reguli) de probabilitate pentru rezultatele scontate”11. pag. Cit. subiecţii implicaţi având posibilitatea de a pierde sau de a câştiga. adică de insolvabilitatea unor firme aflate în pragul falimentului. pag. care vizează o arie geografică. 1995. caracterizat prin revendicările sociale o Riscul economic. o Risc microeconomic impărţit în următoarele forme: Risc pur.Dicţionar poliglot explicative. 138 11 N. transformarea riscului potenţial într-un eveniment nedorit. schimbari de regim politic). şi e posibil să aducă profit. Risc politic.. Bucureşti. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie. care vizează instabilitatea politcă a unui stat. Risc de neplată. recesiune. Risc de inovaţie. Acest risc se referă la “climatul politic şi condiţiile ţării respective”9 şi constă în “lipsa de siguranţă a unei investiţii datorită regimului politic dintr-o ţară”10 o Risc social. şi se recompensează cu profitul inovaţional. de informaţia sa.  După sfera de cercetare riscul se clasifică în: o Risc politic.c. Acest risc este un “eveniment sau proces nesigur care poate cauza o pagubă.  După gradul de agregare riscul poate fi: o Risc regional. Editura Economică.

Riscul investirii se referă la investiţiile noi şi are două componente: riscul sistematic şi riscul nesistematic. cum ar fi: . CS – capitalul social subscris şi vărsat. 1999. RNE – rezultatul net al exerciţiului.  Risc microeconomic.Schimbarea percepţiei investitorilor despre performanţa de anasmblu a unei economii. În funcţie de natura activităţii. Riscul nesistematic (risc de firmă sau individual) al unui proiect.Conflictele de muncă.Efectele concurenţei străine. 1997. risc financiar.  Riscul investiţiei urmăreşte buna desfăşurare a performanţelor unei investiţii în conformitate cu planul stabilit la început. riscul microeconomic are două forme: o Riscul investiţiei. cu riscul financiar.×100 unde: RRF – rata rentabilităţii financiare.396. 15 M.409.Capacitatea managerială a conducătorilor întreprinderii. . cu ajutorul formulei: = .Nivelul pârghiilor economice şi financiare utilizate de către întreprindere. o Riscul operaţional al activităţii curente. pag.Evoluţia ratelor dobânzii. Acest risc poate fi măsurat cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare (RRF). . caz în care se poate 14 F. . 7 . care este determinată de factori care afectează piaţa în ansamblu. se referă la variabilitatea rentabilităţii unui proiect. Editura Scrisul Românesc.Disponibilitatea materiilor prime. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară. .Modificarea puterii de cumpărare (inflaţia).-.14 De multe ori riscul investirii se confundă. indiferent de curesul de schimb al monedei naţionale sau de rata inflaţiei.Efectul legilor de protecţie a mediului. Editura Economică Bucureşti. .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Risc de ţară (macroeconomic) care caracterizează starea generală a unei ţări. Riscul sistematic este o porţiune din variabilitatea câştigurilor unui proiect oarecare de investiţii. care este atribuită acţiunii următorilor factorilor: . .Niculescu – Diagnosticglobal strategic. care se identifică la nivelul agenţilor economici. Acest. “caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenţa structurii financiare a firmei”15 şi se referă la “riscul ca o firmă să nu fie capabilă săşi onoreze obligaţiile financiare cerute de o finanţare prin îndatorare. Craiova.pag. în literatura de specialitate. .

1997. riscurile se clasează în: . Timişoara. • Riscul de piaţă sau beta. sau factori care afectează toate titlurile de valoare existente pe piaţă.Risc al ratei dobânzii. pag. Riscul de preţ. 20 XXX .499. Riscul de piaţă este riscul ca valoarea instrumentului financiar sa fluctueze datorită schimbării preţurilor pieţei.Risc de lichiditate..19 Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate riscurile financiare sunt asociate tranzacţiilor cu instrumente financiare20 şi în funcţie de evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare. poate să aibă potenţial de pierdere sau. Riscul financiar “determină variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii”17. Op.cit. J. Riscul de lichiditate este riscul ca o întreprindere să nu-şi poată procura fondurile 16 17 N.1999.Fred Weston.Risc al fluxului de numerar. şi se grupează şi el în trei categorii: .pag. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. măsurat prin impactul proiectului asupra variabilităţii profiturilor firmei. . .Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. 18 T. pag. I. aceste schimbării fiind cauzate de factori ai titlurilor de valoare individuale sau emitentului acestora. în acelaşi timp şi de câştig. Acest risc este “determinat de politica de finanţare a întreprinderii prin capitaluri proprii sau prin împrumuturi”18.cit. Riscul ratei dobânzii este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze datorită schimbărilor nivelului de piaţă a ratei dobânzii.207.307. Eugene F. Riscul valutar este riscul ca valoarea instrumentului financiar să scadă sau să crească odată cu schimbarea nivelului de piaţă a cursului valutar.cit.pag.Risc de preţ. . Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici.Risc de credit. .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI înregistra falimentul firmei”16. Brigham – Op. 19 Paul Halpern.158. Editura Mirton. măsurat prin variabilitatea rentabilităţii estimată a proiectului.. 765-766 8 . El poate fi măsurat de efectul proiectului asupra coeficientului beta al firmei. pag. fiind efectul unui proiect asupra riscului companiei fără a ţine cont de efectele diversificării personale ale acţionarilor. este riscul proiectului evaluat din partea investitorului care deţine un portofoliu foarte divesificat. • Riscul de firmă. Deva. .Risc de piaţă. Riscul proiectelor de capital se grupează în următoarele categorii: • Riscul individual al proiectului.Risc valutar.. care nu ţine seama de faptul că face parte din portofoliul de active a firmei şi că firma respectivă nu este decât o acţiune în portofoliul investitorilor. Editura Intelcredo. Hoanţă – Op. Riscul de credit este riscul ca una din părţile instrumentului financiar să nu-şi execută obligaţia contractuală şi provoacă celelilalte o pierdere financiară.

. care înseamnă în fapt combinarea riscului de exploatare şi a riscului financiar. în funcţie de evoluţia economică. cum ar fi creditele bancare sau capitalul preferenţial. .-($).Riscul financiar.Riscul combinat. . 410 23 idem 24 ibidem... având următaorea formulă de calcul: . Riscul economic (de exploatare) reprezintă “incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului. se împarte în: .397 F.. în cadrul structurii sale de capital.Risc valutar....ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI necesare îndeplinirii angajamentelor aferente instrumentelor financiare. chiar dacă activitatea firmei este profitabilă...=.Risc de faliment (de insolvabilitate). care se produce atunci când o firmă foloseşte surse de capital cu costuri relative fixe.. Riscul valutar are două aspecte de urmărit: -Profitabilitatea unui produs pe piaţa externă.Op.cit. Radu – Opt. acest risc poate intervenii în cazul declinului economic general.Risc al ratei dobânzii. . . pag. pag.425 25 ibidem..Risc specific.-($).  Riscul operaţional viabilitatea unei afaceri putând fi măsurată prin volumul de încasări şi prin dimensiunea profitului..24 .pag. Mai exact el exprimă volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare”. care se referă la variabilitatea suplimentară a dividendului pe acţiune (cash-flow către investitori) şi la probabilitatea creanţei de insolvabilitate (şi în cele din urmă la faliment). În cazul unui instrument de împrumut cu rată variabilă. care se referă la variabilitatea sau nesiguranţa obţinerii unui anumit rezultat brut de exploatare. Riscul specific se datorează factorilor de mediu extern. pag. Niculescu. afectând perspectiva tranzacţiilor viitoare ale firmei şi poate afecta performanţele acesteia indiferent de previziunile financiare viitoare.-.Risc de piaţă. fluctuaţiile constau în schimbarea dobânzii efective fără să se producă o schimbare a valorii sale juste..cit.21 Din punct de vedere funcţional riscul se împarte în: . Riscul fluxurilor de numerar este riscul ca valoarea viitoarelor fluxuri de numerar ale unui instrument financiar monetar să fluctueze. -<0.22 .−.. Riscul de piaţă.430 9 .Riscul economic.-.. 0 .23 . unde: 21 22 -= M.25 Riscul investiţional.>0.

... CRc .>0... -≤30% .rulajul creditor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”.. RSLD . Riscul operaţional se poate structura pe următoarele componente: -Risc partenerial. inde: RÎC . pe termen mediu şi lung. . -= 0 ... unde: P . CC .cursul de schimb a monedei naţionale.×. pot genera fenomene negative de iliciditate şi insolvabilitate financiară. Cu ajutorul indicatorului „rata de încasare a clienţilor”: Î = . Acest risc se poate evalua în două moduri: a...−. 10 ..-.. -Risc comercial. pv ..profitul exprimat în USD. Qe . o Riscul partenerial provine din necunoaşterea partenerilor de afaceri şi constă din costurile de acţionare în justiţie a partenerului şi din dobânzile plătite de furnizor pentru creditul comercial acordat clienţilor până la recuperarea integrală a creditului.preţul de vânzare exprimat în lei. pv($) .-($).cantitatea de produse vândute pe piaţa externă... Riscul ratei dobânzii este cauzat de deprecierea stării de echilibru monetar al unei companii în urma creşterii ratei dobânzii pe piaţa creditului. -Efectul valutar al importurilor şi exporturilor unei firme.rata de încasare a clienţilor..cantitatea de produse vândută pe piaţa internă. -Risc de decontare.-.costul complet exprimat în lei. dacă nu sunt investite în noi oportunităţi. o Riscul comercial se reflectă asupra activităţii curente a firmei.. Qi . -<0. cauzat de deprecierea cursului valutar al monedei naţionale: =..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI P($) . O extindere a portofoliului a afacerii aduce un surplus de venituri care. .≤15% .. -Risc sistematic.-...profitul exprimat în lei. RSLD ..cursul de schimb a monedei naţionale..costul de achiziţie în USD. ca ..-. ->30 % ..preţul extern exprimat în USD..×100 . -Risc de faliment.

69-74. -≤60 . 11 .. . ->60 . în funcţie de etapele de audit financiar-contabil. care deteriorează echilibrul monetar..Riscul politic (de ţară).ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CRd . b. o Riscul de decontare...  Riscul de audit. pag. .-. RFC 222/martie 1991. Riscul intern are legătură cu specificul fiecărei firme. Riscul de nedetectare nelegat de eşantioane27. CAN. specific activităţii unor obligaţii scadente. T .. . . apare în cazul amânării plăţii acestora percepându-se majorări de întârziere. Risc de control.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine.. existând astfel riscuri externe şi riscuri interne ale firmei”26 Riscul extern apare ca urmare a acţiunii unor factori din afara firmei.395 D. CR . organizare şi desfăşurare a activităţilor firmei şi de calitatea actelor de management şi de execuţie.Riscul ratei dobânzii.Riscul de piaţă.numărul de zile al perioadei (30 zile).≤30 . „Riscul la nivel microeconomic se clasifică în funcţie de localizarea cauzelor generatoare ale acesteia. ×.... . o Riscul sistematic este cauzat de falimentul unui partener şi duce la insolvabilitate financiară care la rândul ei duce la faliment.Riscul valutar.viteza de rotaţie a creanţelor. fiind strâns legate de modul de conducere.soldul contului 4111 „clienţi”. Ibidem. Aceste riscuri pot fi: .. Cu ajutorul indicatorului „viteza de rotaţie a creanţelor”: = . Unde: DCR . poate fi de forma: 26 27 Risc inerent.cifra de afaceri netă.rulajul debitor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”. pag. o Riscul de faliment apare când firma nu mai are posibilitatea de a plăti sau de a livra partenerilor produsele contractate.Riscurile cu caracter natural..

De aici se porneşte în aprecierea riscului la care investitorii se supun când doresc să plaseze capital în active imobilizate. putem calcula şi probabilitatea survenirii lor în viitor.63 A. Nicolăescu şi colab. în cadrul cărora pot surveni evenimente greu previzibile în prezent. La următorul pas vom calcula dispersia pe intervalul determinat. se poate exprima prin trei stări: . pag. întrun an oarecare. Bucureşti.Medie. 2001. Editura Economică. Ţinând cont de frecvenţa survenirii fiecărei stări în acel interval de timp bine stabilit.”30 Studiind evoluţia profitabilităţii unei investiţii. Evoluţia trecută a profitabilităţii unei investiţii asemănătoare. să se integreze în decizie. „Intuirea survenirii probabile a unor evenimente nedorite în ceea ce priveşte profitabilitatea utilizării viitoare a investiţiei ce poate obţine din analiza comportamentului trecut al unei investiţii asemănătoare. Pentru a putea trage o concluzie cât mai valabilă despre acest risc. B. stării pesimiste cel mai slab rezultat financiar din acelaşi trecut. 12 . „Obligatoriu. Stării optimiste i se asociază cea mai mare stare a profitului net obţinut în trecut. . întrun interval mare de timp din trecut. în prima se calculează nivelul cifric al riscului aferent unei anumite decizii şi pe urmă. le ridicăm la pătrat.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Riscul de nedetectare prin eşantioane28. D. Pentru acest lucru efectuăm următoarele operaţiuni: A.I. se poate presupune că în viitor va crea o evoluţie asemănătoare. 2000. investitorul este nevoit să-şi calculeze riscul la care se supune decizând aşa cum decide. iar stării medii i se atribuie profitul mediu la care poate spera investitorul. pag.2.Optimistă. într-un interval de timp determinat. 1.(suma ratelor probabilităţii fiind = 0). riscul calculat. ar trebui să 28 29 E. Pentru a determina nivelul cifric al riscului procedăm la extragerea rădăcini pătrate. Cluj-Napoca. MĂSURAREA RISCULUI UNEI INVESTIŢII Efectele unei investiţii sunt proiectate pentru intervaluri foarte mari de timp. RISCUL UNEI INVESTIŢII 1. . Presa Universitară Clujeană. C. Pătratele se înmulţesc din nou cu ratele de probabilitate şi se adună obţinându-se abaterea medie pătratică. – Norme minimale de audit. 67.2. deoarece nivelul cifric al riscului trebuie să ne arate amploarea împrăştierii stărilor posibile în jurul mediei.Pesimistă. prin înmulţirea nivelului cifric al fiecărei stări cu rata corespunzătoare de probabilitate şi însumând produşii obţinuţi. Determinăm diferenţele dintre media obţinută şi nivelul fiecărei stări şi pentru a eluda sensul negativ al uneia dintre diferenţe. Giurgiu – Finanţele firmei.1. 30 Idem.”29 Calcularea acestui risc se poate face în două etape după cum urmează. Stabilim media. ţinând seama de corectivele ce se pot aplica.

Evaluarea riscului în anumite condiţii de probabilitate Sursa: A.2. M . 13 .reprezintă dispersia pe intervalul determinat.Metoda echivalentelor certe.I. METODE DE INTEGRARE A RISCULUI ÎN DECIZIA DE INVESTIŢIE După calcularea nivelului cifric al riscului aferent unei decizii de investiţii. Această expresie a riscului ne-o oferă raportul din următoarea relaţie: . ceea ce ne-ar permite să tragem concluzii aritmetice asupra investiţiei viitoare.reprezintă media stărilor posibile pe intervalul considerat. pi 1000 cfw 200 500 600 700 Figura 1. cfw – cashflow-ul.-. Pentru acest lucru există mai multe metode: .2. = . iar îndepărtarea de 1 spre 0 ar fi o scădere a riscului.-. Cluj-Napoca unde: pi – ratele de probabilitate.Metoda ajustării coeficientului de actualizare cu rata riscului. Giurgiu – Finanţele firmei. Unde: Vc . Presa Universitară Clujeană. 2000. integrarea mărimii calculate a riscului în decizie. .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI încadrăm cifra obţinută în intervalul cuprins între 1 şi 0. cu alte cuvinte. intervine o altă mare problemă. Apropierea de 1 însemnând un înalt coeficient al riscului. care constă în găsirea modului în care la luarea deciziei să se ţină cont şi de risc.reprezintă coeficientul de variaţie. 1. σ .2.

sau rata internă de randament.2. 72 14 .Analiza de sensibilitate. 1.Intervalul de variaţie a acestor condiţii. .”31 Procedeul acesta are două momente esenţiale: . În al doilea pas variăm. Analiza de sensibilitate este foarte utilă deoarece relevă o mare varietate de aspecte. Prin integrarea riscului în decizia de investiţii se pot iniţia unele măsuri compensaţii. pondere proprie minimă pe piaţă. se ştie doar că decizia este luată în deplină cunoştiinţă de cauză a tot ce se va putea întâmpla în viitor cu efectele deciziei de azi. dar are şi anumite neajunsuri. Intervalul posibil de variaţie a celor mai sus arătate poate fi cuprins între un nivel pesimist (cerere globală cât se poate de mică. presupunând că variabilele nu au nici o influenţă una asupra alteia.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI . preţuri viitoare foarte mici. precum şi un nivel intermediar. Costurile fixe reclamate de administrarea viitoarelor active imobilizate. „Înpletirea acestor condiţii va asigura sau nu rentabilitatea viitoare. METODA SIMULĂRII 31 Ibidem.Metoda arborelui de decizii. La ânceput se calculează unul dintre criterii – valoarea actualizată netă – la nivelul mediu de definire a condiţiilor funcţionalităţii viitoare ale investiţiei.” Această analiză constă în atribuirea fiecărei condiţie valori corespunzătoare celor trei stări posibile. fiecare condiţie de la starea medie spre starea optimistă şi apoi pesimistă şi calculăm influenţa variaţei asupra valorii actualizate nete. dar care vor costa. şi de a determina efectul acestora asupra criteriului de opţiune. medie. Prin calculul nivelului cifric al riscului şi prin integrarea lui în decizia de investiţii nu se înlătură incertitudinea. pesimistă. Preţul de vânzare. .2. Condiţiile funcţionării viitoare ale investiţiei se definesc prin mai mulţi parametrii fundamentali: Pieţii căruia se adresează investiţia (dimensiunile cererii globale dimensionate fizic şi valoric). rând pe rând.4.3. cheltuieli variabile foarte mari şi cheltuieli fixe enorme) şi un nivel optimist (la antipodul celor arătate la nivelul pesimist). optimistă. Metoda are un caracter static. 1. ANALIZA DE SENSIBILITATE „Analiza de sensibilitate are ca scop evidenţierea influenţei pe care o exercită variaţia fiecărei condiţii de funcţionare în viitor a investiţiei asupra criteriilor de opţiune: valoarea actualizată netă.Condiţiile în care se prevede funcţionarea viitoare a investiţiei. pag. sau indicele de rentabilitate.Metoda simulării. Ponderea pe piaţă la care poate spera firma. Costurile variabile determinate de exploatarea viitoarei investiţii. .

ed. o Preţul de vânzare. 1995.Factori ce caracterizează piaţa: o Mărimea pieţei. o Valoarea reziduală a investiţiei. Aceşti factori sunt grupaţi în trei grupe după cum urmează: . o Costuri fixe. Cea de-a treia etapă se face cu ajutorul calculatorului. .”32 D. Tabelul 1. Ratele de randament şi probabilităţile cumulate Rata de rentabilitate % 31 la 40% 21 la 30% 11 la 20% 0 la 10% -10 la 0% -20 la -11% Probabilităţi % 5 15 40 22 13 5 Probabilităţi cumulate % 5 20 60 82 95 100 Datele arătate în tabel ne arată că există şansa în proporţie de 82% ca investiţia să asigure o rentabilitate mai mare de 0. . În cea de-a doua etapă se efectuează distribuirea probabilităţilor fiecărui factor. care selectionează o valoare întâmplătoare pentru fiecare distribuţie şi o asociază altor valori din alte distribuţii calculând în acest fel rata corespunzătoare de rentabilitate. o Rata de creştere a pieţei. a cărui probabilitate să fie exprimată prin numărul „n” şi estimarea aproximativă a acestei probabilităţi. pag. Acest proces se repetă de sute de ori obţinându-se sute de variante.Factori ce caracterizează costul de exploatare: o Costuri variabile. această metodă are patru etape. dar numai în proporţie de 20% rentabilitatea va fi cel 32 Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice. „Esenţa acestei metode constă în realizarea experimentală a unui eveniment.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Metoda simulării constă în efectuarea de previziuni pentru toate variabilele unui sistem în anumite cazuri specifice. În prima etapă se stabilesc factorii caracteristici unui proiect de investiţii. După modelul lui Hertz. Didactică şi Pedagogică. În tabelul următor se prezintă o distribuţie pentru o investiţie oarecare. 184 15 .Factori ce caracterizează investiţia: o Preţul de deviz al investiţiei. Buc. Hertz a studiat separat factorii care determină rata randamentului unui proiect de investiţii şi a examinat sensibilitatea acestor rate faţă de fiecare factor. o Ponderea firmei pe piaţă. Etapa a patra realizează clasamentul ratelor de rentabilitate corespunzătoare distribuţiei probabilităţilor. o Durata de exploatare utilă a instalaţiilor.

iar efectul – profitul. dar mai ales de cea economică. Presa Universitară Clujeană. 231 35 Pezrard Josette – Gestion financiere. Presses Universitairies de France. 45 16 . Acest coeficient este calculat ca raportul între indicele de variaţie a profitului şi indicele de variaţie a cifrei de afaceri: CPE = . în această relaţie.3. Ed. Cluj-Napoca.1. Ed. „Riscul de faliment este legat inevitabil de variabilitatea profitului. ca element esenţial în determinarea profitului nu variază strict proporţional cu variaţia cifrei de afaceri.3. MECANISMUL PÂRGHIEI DE EXPLOATARE Metodele de programare a profitului au scos în evidenţă relaţia care există între profit şi cifra de afaceri (masa vânzărilor). de aceea punctul de sprijin. procedeu numit pârghia de exploatare.. Profitabilităţile cumulate arată profilul riscului la care se supune investitorul. duce şi la existenţa unui procedeu care să amplifice efectul datorită acestui punct. dar pot genera şi pierderi”. RISCUL COMERCIAL 1.. Decizia priviind efectuarea sau nu a investiţiei.”35 Măsura intensităţii acţiunii pârghiei de exploatare se realizează cu ajutorul coeficientului pârghiei de exploatare. pag.Finanţele firmei. este sesizabil imediat. 1995. Existenţa unui punct de sprijin.34 Ca atare. de aceea în continuare se va prezenta un aspect al riscului care şi-l asumă întreprinzătorul iniţiind o afacere.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI puţin 21%.-. „Efectul pârghiei de exploatare este mare dacă o mai mică variaţie a volumului vânzărilor antrenează o variaţie mai mare rezultatelor exploatării. DATE GENERALE Am văzut până acuma că riscul este legat de orice acţiune umană... apare o relaţie deosebit de interesantă. pag.3. De aceea este foarte necesară şi importantă evaluarea riscului comercial. pag. riscul comercial sau riscul de faliment. „Vânzările generează profit. Galaţi. Giurgiu . 2000. 45 34 A.∆P-.2. Paris. riscul comercial.”33 Riscul aferent unei investiţii pe termen lung este sesizabilă într-un orizont mai îndepărtat de timp. îl constituie cifra de afaceri.∆CA-. 1. cea între profit şi cifra de afaceri.I. 33 Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană. obligând întreprinzătorii la luarea de măsuri care să micşoreze riscul înregistrării pierderilor în viitor.P-0. fie de variaţia cifrei de afaceri.CA-0. Costul de exploatare. Alter-Ego Cristian. pentru o firmă cât se poate de des. 1990. determinat fie faţă de o medie a profitabilităţii dintr-o perioadă anterioară. sau efectuarea variantei optime a acesteia este deosebit de amplă şi complexă. fiind legat de activitatea curentă de exploatare. adică a profitului şi acest efect este mic în caz contrar. 1.

p -cv.....p -cv.. ΔCA – variaţia cifrei de afaceri între cele două momente.p –cv.ind icele de variaţie a profitului.∆Q-.. –. = . Coeficientul pârghiei de exploatare poate fi exprimat şi în funcţie de volumul fizic al vânzărilor.p – cv.-0.∆.. . CA0 – cifra de afaceri în momentul 0. ΔQ – volumul fizic al vânzărilor..P-0. + .p –cv. Dacă se admite invariaţia costurilor fixe avem: ∆P = ∆Q. cv – costuri variabile.-. p – nivelul preţurilor.p –cv.∆.p –cv. Ip .-0.p -cv.. ΔQ – variaţia volumului vânzărilor.coeficientul pârghiei de exploatare.-..∆. p – nivelul preţurilor.-0.p –cv.= . = ... de nivelul preţurilor şi al costurilor variabile şi a celor fixe. −. Deci coeficientul pârghiei de exploatare poate fi scris şi sub forma: = ..-. iar indicele de variaţie a profitului (Ip) ar fi: .- . –. unde: ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0.-.-.-... 17 . CF – cheltuieli fixe.. = .p -cv.Q-0.-.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI unde: CPE – coeficientul pârghiei de exploatare.ind icele de variaţie a profitului. P0 – profitul în momentul 0.-0. cv – costuri variabile.-. –. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. = = .-∆. unde: Ip .. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0.. unde: CPE .

−...-. Din această cauză se impune evaluarea unui risc financiar potenţial în momentul contractării unui înprumut.Finanţele firmei.”36 Datorită faptului că sarcinile financiare suplimentare nu au legătură cu profitul.+.-.× = = . mai mare.-. firma are un câştig. ΔQ – variaţia volumului vânzărilor..-.-. Deoarece dobânda datorată băncii nu are legătură cu profitabilitatea utilizării capitalului înprumutat.-.+. îndatorarea implică suportarea unor sarcini financiare suplimentare.rata rentabilităţii financiare. −.-... atunci când rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii.1. Cluj-Napoca.+. diferenţa dintre rata rentabilitaţii economice şi rata dobânzii rămân firmei.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI p – nivelul preţurilor.×. mai mică sau egală cu unitatea. ceea ce constituie un risc determinat. 1. sporiind capacitatea de autofinaţare cât şi posibilitatea sporirii dividendelor. Presa Universitară Clujeană. =.−. 249...1−... pag. Coeficientul pârghiei de exploatare este o mărime pozitivă.4.. EVALUAREA RISCULUI FINANCIAR Exprimările cifrice ale implicaţiilor îndatorării unei firme se pot realiza ţinând seama de acţiunea pârghiei financiare şi de efectul pârghiei financiare: . dar dacă această rată scade sub nivelul ratei dobânzii firma intră în pierderi.-. Din relaţiile de mai sus rezultă că riscul de exploatare este direct proporţional cu dimensiunea cheltuielilor fixe şi cu depărtarea cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate 0. RISCUL FINANCIAR 1..4. a căror nivel este cunoscut de la început „fără nici o legătură cu nivelul profitabilităţii utilizării capitalului înprumutat..I.. cv – costuri variabile. DATE GENERALE Pentru orice firmă.-.−. 18 .-. 1. Cu cât este mai mare decât 1 cu atât riscul este mai mare.-.-. unde: RF ..2.-. 2000. 36 A. CF – cheltuieli fixe.4.. Giurgiu .

în acest caz punctul de sprijin este cifra de afaceri şi mărimea cheltuielilor financiare. . . Presa Universitară Clujeană. Implicaţiile îndatorării asupra rentabilităţii Sursa: A. până la intrarea în starea de pierdere (efectul negativ al pârghiei financiare). pag. efectul variaţiei cifrei de afaceri asupra profitului net ce revine pe o acţiune. „Efectul pârghiei financiare amplifică.capital înprumutat.3. . 250 19 . . Cluj-Napoca Coeficientul pârghiei financiare se calculează potrivit următoarei formule: 37 Ibidem. Din definiţie.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RE D Cp i d . Giurgiu – Finanţele firmei.000 300.rata rentabilităţii economice. antrenate de îndatorare.capital prpriu. în orice sens.rata dobânzii capitalului înprumutat. DESCRIEREA SOCIETĂŢII Figura 1.000 profitul înainte de plata dobânzii Dezavantajele creditului -3500 1.I.”37 Următoarea figură ne arată modul în care îndatorarea poate mării rentabilitatea financiară a unei firme (un efect pozitiv al pârghiei financiare) sau reducerea acesteia.cota impozitului pe profit. 13200 profit pe o actiune Cu credit avantajele creditului Fără credit 52000 punct mort 0 200. pârghia este un procedeu care permite obţinerea unui efect sporit datorită unui punct de sprijin. 2000.

în beneficiul 20 .D-d.-CF-Q.p-cv. RISCUL DE FALIMENT 1. CF . × . unde: CPT .dobânda datorată. cv . Mai nou se evaluează şi un risc global. În concluzie.coeficientul pârghiei financiare.-.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CPF = . Cifrele rezultate după calcularea coeficientului pârghiei financiare într-un caz particular ne arată proporţiile riscului la care se supun firmele îndatorându-se.-..preţul unitar.dobânda datorată. –. = = ..− –. p .-CF. stabilită (constatată) prin hotărâre judecătorească şi urmată de lichidarea integrală. –. încercând să determine influenţa totală a variaţei vânzărilor asupra rezultatelor finale.volumul de vânzări.cheltuieli fixe. 1. –-. o mică variaţie a cifrei de afaceri va exercita o puternică influenţă asupra profitului net..1.cheltuieli variabile unitare.5.5. Dd .− . Dd . unde: CPF .cheltuieli fixe.cheltuieli variabile unitare. cv .... Q . p .-. –. –.Q. DATE GENERALE Falimentul este o „stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice.. –. dacă o firmă are un coeficient de exploatare mare şi un coeficient al pârghiei financiare important. CF . –. -.efectul pârghiei globale.p-cv. care implică atât riscul financiar cât şi riscul de exploatare.volumul de vânzări.preţul unitar. Acest risc se exprimă cu ajutorul efectului pârghiei globale şi se obţine înmulţiind coeficientul pârghiei financiare cu coeficientul pârghiei de exploatare: = .− –. Q .

calificare necorespunzătoare. apreciază falimentul ca o „situaţie de insolvabilitate în care se află un comerciant. pag.. adică insolvabilitatea financiară (transformarea posibilităţii în realitate). A. falimentul unor parteneri. a da faliment = a nu izbuti într-o acţiune. a unor sume nedatorate. 60 21 .). pag.Pitulescu. industriaş etc. sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii..”38 De asemenea autorii DEX. Cauze externe priviind conjuctura pieţei: cerere în scădere. În continuare amintim câteva din mulţimea de cauze care pot determina falimentul la o întreprindere: Cauze interne de natură managerială: decizii eronate. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic. creditorii să fie plătiţi şi falitul să fie reabilitat. a nu reuşi întro acţiune. 280-281 I. – Op.2. pag. ci pot permite întreprinderii sale să se repună pe „picioare”. a patrimoniului falitului. 1996. iar falimentul este starea de fapt. bancrută. Editura Enciclopedică. utilaje învechite etc.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI tuturor creditorilor.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali. în alt act ori în bilanţ.”39 Falimentul şi procedurile conexe sunt consecutive actului de constatare juridică a eşecului unui întreprizător.Abraham.”40 1.5. iar dacă acest lucru este datorat relei credinţe a administratorului atunci termenul se schimbă în bancrută frauduloasă. De aceea se consideră că riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare. Bucureşti. a da faliment = a) a nu-şi putea face plăţile (în calitate de comericant. Procedurile conexe nu urmăresc eliminarea falitului. atunci falimentul este numit bancrută. inflaţie etc. recesiune economică. Coteanu. Dacă starea de incapacitate de plată este declarată de tribunal. management neperformant. precum şi în caz de faliment al societăţii. b) a da greş. a se prăbuşi. pregătire profesională managerială necorespunzătoare. înstrăinarea în frauda creditorilor a unei părţi însemnate din activ. 365 40 I. Conform dicţionarului de termeni juridici uzuali bancruta frauduloasă „constă în una din următoarele fapte: falsificarea. ş. declarată de o instanţă judiciară. care pierde dreptul de a efectua acte de comerţ şi dreptul de administrare şi dispoziţie asupra bunurilor sale. înfăţişarea de datorii neexistente sau prezentarea în registrele societăţii. Bucureşti. 1999. Cauze endogene de natură gestionară: gradul de valorificare scăzut al materiilor prime.Derşidan. Editura Naţională.. falimentar = insolvabil. lipsa de personal. falimentar = insolvabil. un industriaş etc. E. MODALITĂŢI DE EVALUARE A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de evaluare a riscului de faliment se pot grupa în următoarele categorii: 38 39 M. Cit.D.c. I.

Metode grafice.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Metode matematice. Nivelul de gravitate ale activităţii firmei Nivelul de gravitate 1 2 3 4 5 6 Consecinţa Minore Semnificative Grave Foarte grave Catastrofale Dezastroase Niveluri pentru clasificarea firmelor Excelent Puternic Bun Slab Foarte slab Extrem de slab Probabilitatea asociată nivelului de gravitate % 5 20 40 60 80 100 Pe baza acestor date din tabel se pot stabili nivelurile de risc. Metode combinate. P .-. Valori asociate nivurilor de risc Niveluri de risc Inexistent 22 Valori 0.05 . Metode analitice. Nivelurile de gravitate identificate în cadrul firmei se stabilesc pe criteriile de performanţă financiară selectate: Tabelul 2.nivelul de gravitate a consecinţelor posibile ale falimentului. Valoarea numerică a riscului de faliment se determină cu ajutorul următoarei formule de calcul: .= × unde: G . a) Metode matematice constau în atribuirea unei valori numerice atribuite firmei supusă evaluării. prezentate în tabelul următor: Tabelul 3.probabilitatea de activare a factorilor de risc.

unde: P – probabilitatea G – gravitatea 1. Metode statice.4 1.. b) Metodele grafice de evaluare a acestui risc se bazează pe exprimarea riscului ca o funcţie de doi parametrii şi compararea ei cu domeniul de acceptabilitate. Metode patrimoniale.-.-.=. Metodele analitice de evaluare a riscului de faliment constau în identificarea şi analizarea tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul cibernetic al unei firme şi a căror finalitate este falimentul.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Mediu Satisfăcător Ridicat Foarte mare Iminent 0. - 23 .0 Valoarea obţinută pentru riscul de faliment se compară cu cele două intervaluri de riscuri: risc acceptabil .2.-. şi risc inacceptabil .4 4..4. ∈.0.∈ . după forma legăturii dintre fenomen şi factorii de influenţă se grupează în următoarele categorii: - Metode manageriale.5.2.0 6.2 2..1.0. Metode bancare. respectiv cel de inacceptabilitate. Metode de stabilire a diagnosticului economic al firmei. Alte metode de evaluare a riscului. METODE DE ANALIZĂ A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de analiză a riscului de faliment.3.6.05. c) .

= . calculate. Dacă durata în zile a unei rotaţii a activelor este inferioară duratei în zile a obligaţiilor. Lichiditatea generală arată capacitatea activelor curente disponibile (stocuri. corporale şi financiare şi prin urmare firma nu dispune de fond de rulment necesar finanţării activelor circulante.= . Mihai – coordonator – Op. fie ca număr de rotaţii. Cea de-a doua ecuaţie arată faptul că firma este solvabilă şi că creditorii temporali ai firmei îşi pot recupera sumele. Prima ecuaţie arată faptul că finanţarea investiţiilor s-a concretizat în imobilizări necorporale.-2.”41 În acest sens trebuie respectate două reguli financiare:42 - Active imobilizate = Capitalul permanent - Activele curente = Datorii curente Activele curente includ activele circulante şi cheltuielile în avans.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 1. putând intra în starea de incapacitate de plată.cit. facturi 41 42 I..1. >1 Acestă analiză trebuie completată cu indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii patrimoniale pentru a se evidenţia riscul de ilichiditate şi insolvabilitate financiară.3. fie ca durată în zile.-. Datoriile curente cuprind datoriile ce trebuie achitate într-o perioadă de până la un an şi veniturile în avans. pag. 165 24 . pag.-.5. <1 Acelaşi fenomen se formează şi în cazul în care indicele de corelaţie este supraunitar şi se calculează ca raport între coeficienţii rotaţiei activelor şi pasivelor curente: . atunci finanţarea activităţii se face din resurse atrase temporar în firmă: - .-1. Dar în cazul în care: Activele curente < Datoriile curente atunci firma nu-şi poate onora obligaţiile. Riscul de incapacitate de plată poate fi arătat şi cu ajutorul indicelui de corelaţie a vitezei de rotaţie a activelor şi pasivelor curente.165 Idem. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODELOR PATRIMONIALE „Riscul de faliment poate fi evidenţiat prin ecuaţiile echilibrului financiar în cazul în care se realizează corespondenţa biunivocă dintre lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor.

calculată ca diferenţa între activele circulante.Of.Forma relativă.15 25 .ℎ ă ... calculată ca un raport procentual între activele circulante O.. S – stocuri...Lichiditatea generală.datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans. ℎ ă=0.nr.−.ℎ ă.. de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat.. lichiditatea imediată. unde: LI – lichiditate imdeiată.... calculată ca rată a lichidităţii generale (RLG): =.. care să acopere datoriile curente ale firmei...MF nr.. plasamente pe termen scurt..>0. DCR .−.70 din 18. ACR . DCR .datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans. ţă . mai puţin stocurile. DCR – datorii curente. şi datoriile curente: =.. „Se apreciază că firma are o lichidiate favorabilă în cazul în care rata lichidităţii este cuprinsă între 200% şi 250%.”43 Lichiditatea imediată arată capacitatea activelor curente (altele decât stocurile) de a participa la finanţarea datoriilor scadente. Lichiditatea generală are două forme: .03...... cheltuieli în avans) de a se transforma în numerar.ℎ ℎăţ-<0...1995.×100. unde: RLG – rata lichidităţii generale. ℎ=0... 43 Forma relativă. pag.1995. ACR .>0..active circulante şi cheltuieli în avans. unde: LG .-...ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI neîncasate.active circulante şi cheltuieli în avans... calculată ca diferenţa între activele curente şi datoriile curente: =− .ℎ ℎăţ-<0. 596 din 28.04.>100. M. are două forme: Forma absolută. ă -=100. La rândul ei..Forma absolută.. ACR – active circulante şi cheltuieli în avans. ă -<100.. .

Solvabilitatea financiară generală arată capacitatea unei firme de a rambursa la 44 45 O...... TR – trezorerie.. .1995....×100. DCR – datorii curente.-.. pe o parte şi datoriile curente. vol II.. unde: RLE – rata lichidităţii efective. pag.. DCR – datorii curente..>0.. pag.... şi datoriile curente(DCR): =−. ă-=100..Pântea – Managementul contabilităţii româneşti... este diferenţa dintre investiţiile financiare pe termen scurt.. unde: LE – Lichiditatea efectivă. Lichiditatea este favorabilă în cazul în care indicatorul se apropie de 100%45 iar intervalul de siguranţă finaciară este cuprins între 50% şi 100%. ă ţă .... ă-=100.. 596 din 28..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rămase (după deducerea stocurilor) şi datoriile scadente: =.03.15 I.....P. Op. ţă . ă -<100.>100. DCR – datorii curente. ă ă „Normele legale prevăd ca valoarea indicatorului să fie cuprinsă între 50% şi 100%.>100. cit. ă-=0. Forma relativă..−-.”44Acest interval fiind intervalul de siguranţă financiară a indicatorului.. ACR – active circulante şi cheltuieli în avans.ℎ -<0. este calculată ca un raport procentual între numerarul şi echivalentele de numerar al unităţii.MF nr.594 26 .. pe de altă parte: =. TR – trezorerie. S – stocuri. disponibilităţile băneşti şi valorile aflate în caserie şi conturi bancare (TR). ă -<100. unde: RLI – rata lichidităţii imdeiate. Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care numerarul şi echivalentele de numerar acoperă părţile scadente: Forma absolută.. ×100.

--. Forma relativă se calculează ca un raport procentual între cele două mărimi din relaţia de mai sus: = ...... să fie egală cu 27 . = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ă în care: AI .ℎ <0.-.×100.--. ÎTL . ţă ... unde: RSG – rata solvabilităţii generale.subvenţii pentru investiţii. ... acţionarii şi creditorii.. PV .... atunci când investesc sau împrumută firma cu bani. pe care le-ar fi adus-o alte alternative de investiţie.>0.--. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ăţ- în care: AI . .>100. SINV . PV ..provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. SINV .. unde: SG – solvabilitate generală.. aşteaptă ca rentabilitatea.. -=100..--.active imobilizate. De aceea.subvenţii pentru investiţii. -<100.provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. =0..active imobilizate. O altă modalitate de calculare a riscului are în vedere costul capitalului investit în afacere. Se poate exprima în mărimi absolute şi relative. Forma aabsolută se determină ca diferenţă între activele rămase (după deducerea obligaţiilor curente) şi datoriile pe termen lung: = .− .datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. ÎTL .datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. ...ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI scadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat...

Capital propriu. CB .. Rata rentabilităţii (RRN) în acest caz va fi: =. adică.Împrumuturi bancare.Profitul net. Costul de oportunitate este pragul minim al rentabilităţii. CPR . Structura financiară a firmei Capital propriu (CPR) Împrumuturi bancare (CB) Rata rentabilităţii financiare (RRF) Rata dobânzii (RD) Profitul net (PN) ce trebuie generat anual de activitatea firmei cu activele existente este: =. RD . iD . RD .× deoarece RRF = 0%.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI costul de oportunitate. pe care firmele îl realizează cu activele de care dispune astfel încât obiectivele acţionarilor şi creditorilor să fie satisfăcute. RRF .Împrumuturi bancare.impozitul pe dividende.× unde: PN .1−. Pragul minim al riscului pentru firmă este evidenţiat de situaţia în care acţionarii nu vor încasa dividende. unde: PNE – profitul net de echilibru. Atunci rata rentabilităţii va fi: 28 .Rata rentabilităţii.Profitul net.×. Din această cauză costul de oportunitate este un instrument de previziune şi ajustare a riscului şi elimină abordările subiective ale acestuia. se calculează profitul net monetar de echilibru: =. CB .Rata dobânzii.-100. CB .×100 unde: RRN .Rata dobânzii.-100.×+.Rata rentabilităţii financiare.-−. Tabelul 4.-100.Capital propriu. CPR .-.Împrumuturi bancare. PN .

Editura Dacia.2. CPR .3. care să poată estima starea de faliment a firmei... ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODA SCORURILOR Principala ţintă a acestei metode de calcul a riscului de faliment. unde: ai . se foloseşte atunci când se urmăreşte eliminarea restricţiilor impuse de analiza tradiţională prin rate. Pentru determinarea scorului cu ajutorul aceste tehnici este nevoie de parcurgerea următorilor paşi: 1) Alegerea unui eşantion de întreprinderi care să cuprindă două grupuri. 110 Altman E. 1.coeficienţii de ponderare. este de a stabili pentru firmă un indicator de sinteză numit „scor”. 2) Compararea de-a lungul perioadei de timp47.Capital propriu.I.-.=1--. a scorului Z. pag. Cu ajutorul ei se evaluează stabilitatea companiei şi se prevăd eşecurile probabile ale companiei. Journal of 47 29 .5.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial Bank. xi .-.-1.-2. Această analiză.. în funcţie de caracteristicile individuale observabile”46 Pe scurt. Toate prviziunile şi predicţiile se bazează pe datele publicate în sitaţiile financiare.+.×100 unde: RRPNE – rata rentabilităţii de echilibru.+…+. Astfel se elimină riscul pierderii capitalului propriu investit de acţionari în afacerea respectivă.Împrumuturi bancare.. Acest scor se obţine din următoarea relaţie: = . această tehnică permite ca după analiza unei firme să obţinem o cifră (scor) care spune dacă firma intră sau nu în faliment. „Analiza discriminantă multiplă (MDA) este o tehnică statistcă utilizată pentru a clasifica aprioric o observaţie în două sau mai multe grupuri. Bătrâncea – Risc şi faliment.. pe baza unui set de indicatori 46 M. CB . Cluj-Napoca.-.-.-1. unul cu întreprinderi falimentare sau aflate în dificultate şi un alt grup ce cuprinde firme fără probleme financiare. 2003.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI =. Predicţia falimentului foloseşte o tehnică statică (analiza discriminantă) pentru transformarea informaţiilor din indicatorii economico-financiari într-un scor capabil să prezică succesul sau insuccesul unei afaceri. PNE – profitul net de echilibru.-+.=.variabilele (rate financiare).-2.

0.= . Modelul lui Altman cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări financiare ale unei firme.-.1. 48 Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei. 7) Analiza aposteriori a ratei de succes a funcţiei Z cu ajutorul analizei gradului de relevanţă pentru alt eşantion de firme. unde: • Variabila X1 este măsura flexibilităţii firmei şi se determină ca raport între capitalul circulant (active circulante de exploatare – pasive circulante de exploatare)(KC) sau fondul de rulment (FR).3.014-2.-1. şi activele totale (AT): . 6) Analiza apriori a ratei de succes a funcţiei Z prin compararea clasificării prdictive cu situaţia cunoscută a firmelor din eşantion. în anul 1968 şi dezvoltat de profesorul Altman în 1977. Este o rată de succes apriorică pentru că se bazează pe o testare a eşantionului care a stat la baza construirii funcţiei scor. Coeficienţii variabilelor au fost stabiliţi după analiza stării economice şi financiare a unui număr considerabil de firme..U.+0.. a celor două grupuri.+0.+.. modelul Canon&Holder.+0.-.3.= .+0.2.2. .006- Ecuaţia folosită de Altman pentru analiza riscului de faliment este: =1. 5) Alegerea unui punct (sau a unor puncte) de inflexiune care să realizeze clasificarea predictivă a firmelor.+.5..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI susceptibili de a fi semnificativi48.999-5. Commercial Bank Lendings. 30 .+0.4-2. având scop diminuarea erorilor predicţiei. Prima ecuaţie elaborată a scorului „Z” este: 4.-1. 1. MODELUL ALTMAN Modelul „Z” este un model statico-matematic de prognoză a stării de faliment a firmelor. 3) Selectarea indicatorilor care realizează cea mai bună discriminare..+1. dintre care şi unele falimentare.-1. Metoda are mai multe modele.-1. 4) Elaborarea.A. ditre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman. modelul Taffler şi modelul Robertson.6-4. Rezulatul acestei etape fiind alegerea indicatorilor cu acţiune permanentă şi puternică în eşantioanele cercetate.033-3. prin tehnica analizei discriminante a unei combinaţii liniare Z a indicatorilor semnificativi (xi). =0.999-5. Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei. fiind folosit pentru prima dată în S.3-3.012..

trei ani înainte de producerea lui.-.= .7.-3. Modelul din 1968 era capabil să prevadă succesul sau eşecul unei firme cu doi.-....-.-2. În funcţie de scorul obţinut firmele se clasează în următoarele trei niveluri: Nivelul I: firme solvabile pentru ∈ . Nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare (aflate în zona gri) pentru ∈ .. iar modelul dezvoltat în 1977 face o predicţie cu cinci ani înaintea producerii evenimentului.−∞. Profitul reinvestit se determină ca diferenţa dintre rezultatul net al exerciţiului (RNE) şi dividendele acordate acţionarilor (DIV): =− • Variabila X3 reprezintă rata rentabilităţii economice şi se calculează ca raport între profitul înainte de plata dobânzilor şi impozitelor (RBIT) şi activele totale: .= . valoarea de piaţă a acţiunilor va fi egală cu capitalul social) şi datoriile totale (DT) ale firmei: . +∞.-4. • Variabila X5 măsoară randamentul activelor şi se calculează ca raport între cifra de afaceri netă (CAN) şi activele totale (AT): .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Variabila X2 rata autofinanţării activelor totale...-5. Pentru toate avantajele care le aduce. 31 .. .= . aplicarea acestei metode are şi câteva dezavantaje printre care: • Utilizarea unor informaţii „istorice”. limita inferioară a intervalului poate coborî până la vaoarea 2. Nivelul III: firme falimentare pentru ∈ ..= .-. şi are ca determinare raportul dintre profitul reinvestit (PRI) şi activele totale: . • Variabila X4 reprezintă capacitatea de îndatorare a firmei şi este calculată ca raport între valoarea de piaţă a acţiunilor (CSVP) (pentru firmele care nu sunt cotate la bursă..

2. • Contabilitatea „creativă”. = . = .− -.-3. unde: CR* .-5. Modelul se bazează tot de un model Z dar cu următoarea structură: =16. Acest model se aplică întrepriderilor industriale cu un număr de angajaţi de la 10 până la 500 şi se bazează pe analiza „lichiditate – exigibilitate”.. pe de altă parte: .-2.−10. Cannon şi M.-∗. +-. în care: • Variabila X1 reprezintă rata lichidităţii intermediare şi se determină ca raport între creanţe (CR) şi disponibilităţi băneşti (TR). Modelul profesorului Altman se aplică cu rezultate foarte bune pentru firmele cotate la bursa de valori.2.-1. şi se calculează ca raport între cheltuielile cu personalul (CP) şi valoarea adăugată (VA): 32 .-1. din care jumătate au dat faliment în perioada 1970-1975. 1. Holder. = . = .3.-2. Modelul a fost constituit în anul 1978 prin observarea unui număr de 31 de rate pe un eşantion de 190 de întreprinderi mici şi mijlocii.-∗.−87. pe de-o parte şi datorii curente.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Contabilizarea diferită a mişcării patrimoniului.-3. • Variabila X3 evidenţează gradul de finanţare a vânzărilor din resurse externe şi se calculează ca un raport între cheltuielile financiare (CF) şi veniturile din vânzări (CAN): . • Variabila X2 reprezintă stabilitatea financiară a firmei şi se stabileşte ca raport între capitalul permanent (CPM) şi pasivul bilanţier (PB): . • Evaluăricontabile depăşite.-.creanţe şi cheltuieli în avans.+22. MODELUL CANNON & HOLDER Un alt model de analiză a riscului de faliment este modelul analiştilor francezi J. • Variabila X4 exprimă gradul de remunerare a personalului.5.+24..-4.-.

Stabilirea financiară se poate realiza printr-un grad de mare îndatorare a firmei. 1.-. • 4 < Z < 9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară incertă. • Z>9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară solidă. conform următoarei scheme: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Z <0 0 < Z < 1. .-5.Indicatorii folosiţi vizează numai o parte din renumerarea capitalului.5 1. Posibilitatea falimentului scade odată cu creştrea scorului înregistrat de firmă. .-.5.5 < Z < 4 4 < Z < 8.3.5 Z = 10 Z = 13 Z = 16 Z > 16 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ >80% 75-80% 70-75% 50-70% 35% 30% 25% 15% <10% Gruparea firmelor după scorul „Z” obţinut prin metoda Cannon & Holder se face astfel: • Z<4 ⇒ firmă aflată într-o situaţie financiară dificilă.3. = .Sunt utilizaţi doar indicatori de stare financiară.Lichiditatea intermediară se poate realiza prin creşterea creditului comercial acordat clienţilor.-4. = . • Variabila X5 exprimă ponderea rezultatului exploatării în totalul valorii adăugate. .2. MODELUL CENTRALEI BILANŢURILOR BĂNCII FRANŢEI În Franţa se foloseşte funcţia scor „Z” stabilită de Centrala Bilanţurilor Băncii Franţei şi este compusă din opt variabile: 33 . şi se calculează ca un raport între rezultaul din exploatare (RE) şi valoarea adăugată: .5 Z = 9. Din dezavantajele aplicării acestei metode amintim următoarele: .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI .

-.255...824.-3.-7..408.-4. • Variabila X2 reprzintă rata de acoperire a capitalului investit sau rata stabilităţii financiare şi se calculează ca un raport între capitalul permanent (CPM) şi capitalul investit (active totale (AC) ori pasivul bilanţier (PB)): .-3.+1.−1.-.4. = .×360 unde: . • Variabila X5 exprimă viteza de rotaţie a obligaţiilor faţă de furnizori şi se determină ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): .-6. • Variabila X4 reprezintă rata rentabilităţii vânzărilor şi se determină ca un raport între rezultatul de exploatare şi cifra de afaceri netă: ..-1. .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI = −1.-..-.003-2.reprezintă soldul mediu al datoriilor comerciale.-8.= .2.-2.= .+0..−85.-2.= . • Variabila X6 reprezintă abaterea relativă a valorii adăugate: 34 .164.= . calculat între două momente succesive iniţial şi final. S – reprezintă total stocuri. • Variabila X3 reprezintă rata capacităţii de rambursare a datoriilor din resurse proprii şi se determină ca raport între capacitatea de autofinanţare şi datorii totale: . ale perioadei: .+2.-1.-.689.-.544 în care: • Variabila X1 reprezintă rata de prelevare a cheltuielilor financiare şi se determină ca raport între cheltuielile financiare (CF) şi rezultatul din exploatare (RE): .+.-.221.+5.706.-5.= .−0.-5.−0..= .

25 -0. .-6.-2.-8.Categoria II – firme cu sitaţie financiară incertă.= .∆-. . • Variabila X8 exprimă rata investiţiilor fizice din resurse proprii şi se calculează ca raport între valoarea investiţiilor şi valoarea adăugată: .875 ≤ Z < -0.125 0..125.Categoria I – firme aflate în dificultate financiară.Minimizarea importanţei capacităţii de autofinanţare a datoriilor.25 ≤ Z < 0. . .. pentru Z>0. calculat între două momente succesive iniţial şi final ale perioadei .25 Z ≥ 1.3.625 0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI . Firmele se grupează în trei categorii.×360 unde: .6% 73.= ..2.5.-0.4% 17. calculată ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): . . în funcţie de scorul Z obţinut: .Existenţa unei valori reziduale foarte mari (-85. pentru Z < .= .875 -0.25<Z<0.. .875 ≤ Z < -0.Luarea în considerare ca variabilă negativă a valorii adăugate.7% 9.5% Nefavorabilă Incertă Favorabilă Dezavantajele aplicării acestui model sunt: . care măreşte riscul de ilicitate financiară.-.-7.Dinamizarea accentuată a afacerilor. 35 MODELUL TAFFLER .544).4.25.= .reprezintă soldul mediu al creanţelor..125.8% 46.Categoria III – firme cu situaţie financiară corespunzătoare.-. 1.9% 33.875 -1.∆-. • Variabila X7 reprezintă viteza de rotaţie a creanţelor. Situaţia financiară în raport cu valoarea scorului şi probabilitatea de faliment poate fi prezentată prin următoarea schemă: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Situaţia financiară Z<-1..-..625 ≤ Z < 1.25 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ 100% 95.0. pentru -0.125 ≤ Z < 0.+.

X4 = (capitaluri proprii .-3.+0. X5 = (active lichide – descoperirea de cont) / împrumuturi. scăderea capitalului de lucru.2. 0.-5.-1.+0... X2 – reprezintă rata lichidităţii generale şi se calculează ca un rapor între activele curente şi datoriile curente (13%).0.+. X3 = (active curente – datorii totale) / datorii totale. c2.+.-2.-3.-4. Cu ajutorul acestui scor. 1983 36 . Această tehnică este adaptată de Taffler pentru dezvoltarea scorului PAS (performance analysis score). Există un punct de inflexiune între succes şi insucces.3.-3. asadar un scor PAS de 80 înseamnă că numai 20% din firmele analizate au înregistrat un scor mai mare scorului Z..2 vor avea un eşec în viitorul apropiat.5. Un scor PAS al variabilei X înseamnă faptul că 100 – X% din companii au înregistrat un scor mai mare decât scorurile Z. X4 – reprezintă intervalul de timp în care compania işi poate finanţa activitatea de producţie cu ajutorul activelor proprii fără sa încaseze facturile emise (16%).ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Modelul Taffler este reprezentat printr-o funcţie liniară complexă de forma: = . măsurând performanţa relativă pe o scară cuprinsă între 0 şi 100. Funcţia scor folosită de profesorul Robertson are forma: =3.3. se evaluează performanţele companiei prin raportarea la alte companii şi se generalizează rezultatele în întreaga economie.-2. MODELUL ROBERTSON Profesorul Robertson49 a identificat patru elemente care produc modificări ale stării financiare ale firmei: stabilitatea pe piaţă.+. 49 J. c1.-0. UK.. creşterea împrumuturilor.6.-4.-2. iar cele care au un scor mai mic de 0. c3. X2 = rezultatul brut al exerciţiului / active totale. PAS. iar valorile procentuale din paranteze reprezintă contribuţia indicatorilor la reprezentativitatea modelului.-1.3. unde: X1 – reprezintă rata rentabilităţii activelor curente şi se calculează ca un raport între rezultatul brut al exerciţiului şi activele curente (53%).0.împrumuturi) / datorii totale. Scorul PAS grupează toate scorurile Z ale companiilor în termeni procentuali.+0.+ . 1.5.-1.-4. November.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review.+3.2 nu vor da faliment. Firmele care au un scor mai mare de 0. în care: X1 = (cifra de afaceri – activele totale) / cifra de afaceri. c4 reprezintă coeficienţi de ponderare care se determină prin analiza regresională. c0. scăderea profitului.2. X3 – reprezintă rata dependenţei financiare curente şi se calculează ca un raport între datoriile curente şi activele totale (18%).

2 din 07. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor. 50 Normele BNR nr.04.52 Din această cauză băncile clasifică creditele şi plasamentele în funcţie de serviciul datoriei şi iniţierea de prevederi judiciare în următoarele categorii: a) Creditele standard sunt creditele care nu implică deficienţe şi riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei în maniera convenită prin contractul de credit. Serviciul datoriei este capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă. pe termen scurt.53 b) Credite în observaţie sunt acordate unor clienţi cu rezultate economicofinanciare foarte bune şi care au probleme . în funcţie de punctajul obţinut la criteriile financiare şi la criteriile nefinanciare.55 d) Crediitele tip îndoielnic sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea condiţiilor.1994 54 Idem 55 Idem 56 Idem 57 Idem 37 . valorilor sau garanţiilor existente. nr. 245 din 1 iunie 1999 52 Regulamentul nr. clientul fiind solvabil.50.07. Dacă scorul Z se depreciază cu 40% sau mai mult. cu rambursarea ratelor bancare curente (rata scadentă + dobânda). exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenţei.3. Nivelul provizioanelor în acest caz este de 20%. publicate în M. atunci firma nu poate supravieţui din cauza instabilităţii financiare. într-un an. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODE BANCARE O modalitate de prevenire a riscului în afaceri este evaluarea bonităţii agenţilor economici. analiza trebuie să identifice cauzele reducerii scorului.3. publicate în M. Pentru aceste categorii de credite banca nu-şi poate constitui provizioane.3 din 24. la acordarea împrumutului.Of.04.56 e) Creditele pierdere sunt acele împrumuturi ce nu pot fi restituite băncii.02. publicat în M. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc.2000 53 Normele BNR nr. agenţii economici se încadrează într-o categorie. fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului şi/sau capacităţii de plată a beneficiarului de credit.Of. este incertă. 8 din 26.Of. precum şi constituirea.57 Pe baza analizei performanţelor economico-financiare.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor. Nivelul provizionului specific în acest caz este de 100%. nr.51. 72 din 22 martie 1994 51 Normele BNR nr. 316 din 07. Nivelul provizionului este de 50% din valoarea creditelor acordate.54 c) Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficienţe şi riscuri care pot periclita lichidarea datoriei.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Funcţia Z urmăreşte modificările ce intervin în situaţia financiară a firmei de la o perioadă la alta. Provizioanele constituite pentru acest tip de credit sunt în limită de 5% din valoarea creditului şi pot fi incluse în cheltuieli. Dacă acest lucru se repetă doi ani consecutivi. regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit.5. nr.2000. 1.

determinând astfel performanţa finală a celui care a solicitat creditul. într-o categorie de bonitate. precum şi contractelor de garanţie sau asupra contractului de plasament.C. care poate fi menţinută sau modificată în funcţie de concluziile analizei necuantificabile. 1 2 3 Tabelul 5.×100 100<Lc≤120% 1 120<Lc≤150% 2 150<Lc≤170% 3 Lc>170% 4 Solvabilitatea S≤80% 0 80<S≤100% 1 =. care apelează la credite.=. Evaluarea criteriilor de performanţă economico-financiară la B.3.−−-<1 .Investirea cu formulă executorie a hotăririi judecătoreşti definitive ce dispune asupra contractului de credit.×100 100<S≤120% 2 120<S≤140% 3 140<S≤160% 4 160<S≤180% 5 S>180% 6 Gradul de Gi>100% -1 38 .Declanşarea procedurii de executare silită a patrimoniului în cazul persoanelor fizice. de puncte obţinute Lichiditatea Lc≤80% -2 curentă 80<Lc≤100% -1 . METODA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE Banca Comercială Română încadrează firmele. S.−−-−.R. 1.A. Rezultatul obţinut prin adunarea punctelor acordate fiecărui criteriu cuantificabil.Investirea cu formă executorie a contractului de credit şi a contractelor de garanţie.Acceptarea de către instanţă a cererii introductive depusă de bancă pentru declanşarea procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii de faliment.3.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Prin iniţiere de proceduri judiciare se înţelege cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor: a) Faţă de debitori: . în funcţie de punctajul obţinut la criteriile cuantificabile coroborat cu punctajul obţinut la criteriile nefinanciare.5. .-. b) Faţă de contract: . A. Clasificarea preliminară se va face în funcţie de punctajul obţinut la analiza criteriilor din tabelul următor: Nr.1. Indicatorul Formula de calcul Rezultatul Nr. determină clasificarea preliminară. .

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

îndatorare globală 4 Viteza de rotaţie a activelor circulante Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiară) Acoperirea dobânzii

=,-.×100

= ,-.

80<Gi≤100% 60<Gi≤80% 40<Gi≤60% Gi≤40 Rac≤5 5<Rac≤10 Rac>10

0 1 2 3 1 2 4 0 1 3 4 2 3 2 1 0 -1 4 3 2 1 4 4 4 3 2 2 1 1 0 Peste 25 A

5

Rcp≤0% 0< Rcp≤10% 10< Rcp≤30% 30< Rcp≤50% Rcp>50% 6 0<Ad≤20 =,-.×100 20<Ad≤40 40<Ad≤60 60<Ad≤80 Ad>80 7 Dependenţa de At>50,1% şi De>50,1% pieţele de Ai>50,1% şi De>50,1% aprovizionare x At>50,1% şi De>50,1% şi desfacere Ai>50,1% şi De>50,1% Garanţii x -garanţii necondiţionate primite de la guvernul României; -garanţii bancare irevocabile primite de la bănci româneşti şi străine de prim rang; -depozit bancar; -ipoteca; -gajul cu deposedare; -gajul fără deposedare; -cesiunea de creanţă; -cauţiunea; -gajul general; TOTAL PUNCTAJ INTERMEDIAR Până la 5 6-10 11-16 17-25 inclusiv CATEGORII ÎMPRUMUTAŢI E D C B Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A. =,-.×100

Legenda: Lc – lichiditate curentă; Ac – active circulante; Sn – stocuri nefavorabile; Ci – clienţi incerţi; D<1 an – datorii cu scadenţă mai mică de un an; S – solvabilitate; A – toatal active; D – datorii totale; Cp – diferenţe de conversie pasiv; Gi – gradul de îndatorare generală; CPNs – capitaluri proprii nete în sens srtict; Rac – viteza de rotaţie a activelor circulante;
39

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cd – cheltuieli cu dobânzile; Car – cifra de afaceri realizată; At – aprovizionări în ţară în raport cu totalul aprovizionat; Ai – aprovizionări din import cu totalul aprovizionărilor; Dt – desfaceri în ţară în raport cu totalul desfacerilor; De – desfacri la export în raport cu totalul desfacerilor. Pentru determinarea punctajului firmelor care garantează creditul cu mai multe tipuri de garanţii se va folosi media ponderată.
B. Analiza nefinanciară se face în funcţie de următoarele criterii: calitatea conducerii, calitatea organizării, sectorul de activitate a firmei, poziţia firmei în ramură, strategia de dezvoltare şi perspectiva unităţii.
Tabelul 6. Analiza criteriilor nefinanciare ale B.C.R. S.A. Denumirea criteriului Comentariu Rezultatul analizei Calitatea conducerii Se va explica şi justifica calitatea • Foarte bună profesională a managerilor, respectiv: -cunoştiinţe tehnice de specialitate; • Bună -experienţă managerială; -prestigiul şi reputaţia în relaţiile cu • Satisfăcătoare furnizorii şi beneficiarii etc. Calitatea organizării Se vor trata explicit şi detaliat • Bună aprecierile inspectorului cu privire la organizarea activităţii unităţii • Medie economice (fluxuri tehnologice, capacitatea de adaptare la modificările • Slabă structurale, utilizarea bazei materiale şi a resurselor umane etc.) Sectorul în care îşi Analiza se va axa pe comentariul • Perspectivă bună a desfăşoară activitatea asupra conceptului de „piaţă dezvoltării sectorului; profitabilă” în care îşi desfăşoară • Perspectivă slabă a activitatea agentul ecomonic. dezvoltării sectorului; • Sector de activitate nevalabil Poziţia unităţii în Din analiză va rezulta gradul în care • Capacitate mare de ramură şi subramura de unitatea este cunoscută în sectorul său influenţă a pieţii; activitate de activitate având un cuvânt de spus • Capacitate medie de şi în cea ce priveşte nivelul preţurilor, influenţă a pieţii; concurenţa etc. • Capacitate redusă de influenţă a pieţii; Strategia de dezvoltare Se va analiza: • Foarte bună Existenţa unei strategii pe următorii 35 ani. Dacă aceasta este realistă, • Neconvingătoare realizabilă sau cu risc de eşec; Modalitatea de realizare a strategiei • Inexistentă propuse; Alternative şi implicaţii în cazul nerealizării strategiei propuse; Existenţa sau nu a planurilor de restructurare şi redresare financiară. Perspectiva unităţii Se vor prezenta programele de (programul de acţiune restructurare şi retehnologizare • Activitate viabilă;

Nr. 1

2

3

4

5

6

40

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

aplicate, cele în curs de aplicare precum şi cele ce urmează a fi aplicate. Se vor detaila etapele parcurse şi rezultatele obţinute. Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A.

priviind reducerea riscului în creditare)

• Activitate cu slabe perspective

C. Performanţa economico-financiară finală a împrumutului, în urma coordonării punctajului criteriilor financiare cu criteriile de analiză nefinanciară se clasifică în cinci categorii de bonitate: • Categoria „A” – performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la timp a dobânzii şi a ratei. Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a performanţelor financiare la un nivel ridicat; • Categoria „B” – performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menţine la acelaşi nivel într-o perspectivă mai îndelungată; • Categoria „C” – performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o tendinţă de înrăutăţire; • Categoria „D” – performanţele financiare sunt scăzute şi cu o evidentă ciclitate, la intervale scurte de timp; • Categoria „E” – performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile. 1.5.3.3.2. METODA BĂNCII ROMÂNE DE DEZVOLTARE

Banca Română de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A., grupează agenţii economici pe cele cinci tipuri de categorii de bonitate pe baza indicatorilor de performanţă financiară din următorul tabel:
Tabelul 7. Criterii de performanţă financiară ale B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. Criterii de apreciere % Categorii de credite Categ. A Categ. B Categ. C Categ. D Categ. E Gradul de îndatorare 0-30,0 30,1-50,0 50,1-65,0 65,1-80,0 peste 80,0 Lichiditatea imediată peste 110,0 85,1-110,0 65,1-85,0 50,1-65,0 sub 50 Solvabilitatea patrimonială peste 50,0 40,1-50,0 30,1-40,0 20,1-30,0 sub 20,0 Rentabilitatea în funcţie de cifra peste 10,0 5,1-10,0 3,1-5,0 1,1-3,0 sub 1,0 de afaceri Gradul de acoperire a peste 120 100,1-120,0 90,1-100,0 70,1-90,0 sub 70 cheltuielilor din venituri TOTAL PUNCTAJ 41-50 26-40 11-25 1-10 0 Sursa: Normele de creditare ale BRD Groupe Societe Generale S.A.

2. DESCRIEREA FIRMEI
2.1. ISTORIC AL ACTIVITĂŢII S.C. METROPOLIS GROUP S.R.L. a fost constituită în actuala formă juridică în anul 1994 prin încheierea de autentificare nr. 7598/13.09.1994.

41

comerţ cu amănuntul cu produse din tutun. nr. INTERBRANDS S.L.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Înca de la înfiinţare societatea a avut ca principale activităţi: între anii 1994-1995: alte activităţi recreative. DOBOCO IMPEX S. comerţ cu amanuntul. din 1999-prezent: alte activităţi recreative.R.L. MACON S.574. Clădire situată în Bistrita.C. realizatorilor de desene animate. între anii 1995-1999: alte activităţi recreative. S.L.C. 2. comerţ cu amănuntul cu băuturi.R. AGROBIS BAZA 6 S. ELECTROPLAST S. lucrări de construcţii. S. jocuri de noroc.alte tipuri de comerţ cu amănuntul cu produse alimentare. S. Autovehicule. băuturi şi produse din tutun în magazine specializate.L.C. S. S. cafenele si baruri fară spectacol.L. . marionete. parcurilor de distracţii şi alte forme recreative analoge.C. S. PRINCIPALII FURNIZORI S. 42 . S. PRINCIPALELE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE 1.C.2. discotecilor. 2.C.A. S. S. S.R. consultanţilor si ale altor tehnicieni din domeniul realizării de spectacole ).R. 1-4.A.alte activităţi de spectacole ( organizarea şi prezentarea altor activităţi recreative cum sunt: activităţile sălilor de dans.R. desfăşurată pe o suprafaţă de 2. Activităţile enumerate s-au desfăşurat în mai multe puncte de lucru din toată ţara. PHOENIX CONSTRUCT S.C.L.C. DECIS COM S. Eminescu.C.L. lumini.A.R.L.63 mp.R.L. climatizare. CAFFE RIVER S.R. str. YORK INTERNATIONAL S. M. scenografilor.C.C. 3.C. spectacole de circ. 2. ZAJ DISCOTECHIKA S.R. . inclusiv lucrări de artă. Instalaţii şi echipamente de sonorizare. ROMELMAR S.L.3. şcolilor de dans. MEDEIROS S.R. EMI CORPORATION S. S.C. S.

În perioada 1994-1998 societatea era organizatoarea celei mai puternice discoteci din Bistriţa şi organiza activităţi de bingo în sală în mai multe oraşe din România.L. BINGO CLUB S. Disco Tequila Dej.R.L. PHOENIX S. Disco Wake-Up Cluj-Napoca.C.L.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI S. are o bogată experienţă în organizarea activităţilor recreative. segmentul de piaţă al agenţilor economici având ca obiect de activitate prestarea de servicii de agrement-distracţii se caracterizează prin infrastructura slab dezvoltată.R.L. este o societate care se adresează în general populaţiei. săli de jocuri distractive pentru toate vârstele. 2. STAREA CONCURENŢIALĂ Slab reprezentat la nivel regional.L. Ca enumerare.C.R.L.C. de construcţii datorită faptului ca una din societăţile din grupul de firme era organizatoarea jocului de bingo televizat SUPER BINGO PROTV. DESCRIEREA SUMARĂ A ACTIVITĂŢII S. societatea este în relaţii cu mai mulţi clienţi în special prin prestările de servicii care le face în domeniul construcţiilor: S. S. Începând cu anul 1999 societatea s-a reorientat spre activităţi de comerţ şi prestări servicii.L. BOWLING S.C. SCANDIC COMPANY S. S. restaurante. Club Kharma Cluj-Napoca – cu un target de piaţă relativ diferit ca etate/scară ierarhică socială a clientelei şi fară capacitatea de a presta servicii integrate (divertisment diferenţiat şi alimentaţie publică). GCM INTERGAMES S. Începând cu anul 2001 societatea a început o campanie masivă de investiţii în vederea desfăşurăii de activităţi recreative prin adoptarea unui nou concept în România.4.C.C. principalii concurenţi ai complexului de distracţii şi agrement Metropolis vor fi: Disco Parc Bistriţa.R. S. prin faptul că desfăţoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi prestări de sercicii.R.C.R. CLIENŢII S. 2. METROPOLIS GRUP S.5. 2. Disco Galaxy Bistriţa. Disco Atlantic Cluj-Napoca.6. EUROPLEICOM S. un numar mare de locaţii cu spaţii de dimensiuni reduse şi standarde calitative inferioare cerinţelor moderne.L. Până în acest moment aceste investiţii au fost susţinute din surse proprii. METROPOLIS GRUP S. 43 . Pe lângă acest important segment.C. surse provenind nu numai din activitatea curentă ci şi din activităţi excepţionale (operaţiuni de capital). S. toate regăsindu-se în acelaşi spaţiu.R. şi anume CENTRU DE DISTRACŢII ŞI AGREMENT. Acest centru cuprinde discoteci. terase.R.

009 1. - .81 10 5.18 1615187 59 1730154 0. Principalii indicatori economico-fianciari ai S.− .23 7.87 11 Rata de îndatorare la termen Fondul de rulment net Nevoia de fond de rulment net Leu/ leu lei . Nr.42 economice % 16 Rata rentabilităţii 2.×100 .52 0.L. Metropolis Grup S.54 1. 8 . ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODEI PATRIMONIALE Nr 1 Tabelul 9. Metropolis Grup S.37 1.86 9 Leu/ leu Leu/ leu .64 financiare % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.29 13.7. .R.M Formulă Anul 2003 Anul 2004 Cifra de afaceri Număr de angajaţi Situaţia netă Lichiditate generală Lichiditate redusă Lichiditate imediată Solvabilitate generală Solvabilitate patrimonială Rata autonomiei financiare la termen Rata de îndatorare globală lei Pers. - . METROPOLIS GRUP S.18 0. - .24 620927 607432 12 13 Lei 14 15 Trezoreria netă lei 4511 12850 13495 Rata rentabilităţii 26.68 -983225 -987737 0.×100 2. . − . FRN – NFRN .005 1. Evoluţia indicatorilor de echilibru patrimonial Indicatori U. - . − – .C. 1 2 3 4 5 6 7 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI Anul 2005 3142036 101 2174490 1.. - .L. - . − .89 34. −- .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 2.30 0. 3. 2003 2004 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 2005 4531397 44 . 3.49 5.50 Tabelul 8. .28 36. .ăţ- .×100 15. ANALIZA RISCULUI LA S.66 -1108866 -1121716 1.C.002 1. .M.64 0.C.56 0.71 1. Denumire U. 0.06 0.1.34 1.R.R.24 1.L.43 Total active – Toatal datorii . - . lei Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu % 2478023 88 960331 0..

Durata unei rotaţii a datoriilor curente în anul 2003 este de 408. Metropolis Grup S. fie ca durată în zile a unei rotaţii.04 (3:7) x 365 9 Durata unei rotaţii a datoriilor curente Zile 408. 2005: fondul de rulment are o valoare de 620.R. de fabricaţie.64 2.15 1.L.48 zile.42 rotaţii (8:9) 11 Numărul de rotaţii a activelor curente 1.927 lei.48 316. (o parte din activele imobilizate sunt finanţate cu resurse curente). valoare prozitivă ceea ce înseamnă că s-a stabilit un echilibru financiar pe termen lung.65 0. de stocare.06 de zile şi în 2005 scade la 243.50 (7:3) 12 Numărul de rotaţii a datoriilor 0. mai scăzută ca şi în anul precedent însemând ca parte mai mare a activelor imobilizate sunt finanţate cu resurse curente. în anul 2004 este de 316.31 565.70 rotaţii (11:12) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. şi este în anul 2003 de 263.91 (6:7) x 365 10 Indicele de corelaţie a duratelor unei 0.06 243.C. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. 2 3 4 2003: societatea are un fond de rulment negativ ceea ce exprimă un dezechilibru financiare pe termen lung. 2003 2004 2005 1 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 2 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 3 Active curente (1+2) Lei 1788809 1398624 2092159 4 Datorii ce trebuie plătite până la un Lei 2770506 2503080 1458759 an 5 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 6 Datorii curente (4+5) Lei 2770035 2507490 1471232 7 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 8 Durata unei rotaţii a activelor curente Zile 263.L.14 curente (7:3) 13 Indicele de corelaţie a numărului de 1.75 zile 45 . şi o parte din capitalurile permanente finanţează activele curente. se explică prin intervalul de timp de aprovizionare.56 1. fie ca număr de rotaţii după cum urmează: Tabelul 10.56 1.R.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.75 170.80 0.39 1. 2004: fondul de rulment al firmei înregistrează o valoare negativă.31 zile. Evoluţia indicatorilor de gestiune Nr Indicatori U.C. Durata unei rotaţii a activelor curente. Metropolis Grup S.89 0. de lansare. calculate. Riscul de incapacitate de plată a firmei se poate evidenţia şi prin indicele de corelaţie a vitezei de rotaşie a pasivelor şi activelor curente.M.04 zile. de 565. de expediţie şi de încasare.

65 respectiv 0. În anul 2005 indicele are o valoare de 1. acelaşi fenomen se petrece şi în anul 2004.39) este superior numărului de rotaţii a datoriilor curente (0. Acest lucru se poate realiza în felul următor: Tabelul 10.15. În anul 2005 se produce o schimbare în ceea ce priveşte o rambursare mai rapidă a obligaţiilor. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi rotaţia stocurilor. ceea ce înseamnă că firma îşi finanţează afacerile din resurse atrase temoral de la terţi în procent mai mare decît din resurse proprii. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt. ceea ce înseamnă că firma în anul 2005 beneficiează de o finanţare suplimentară anuală mai mare decât în anii precedenţi. Evoluţia indicatorilor de lichiditate Indicatori U.80). În anul 2003 numărul de rotaţii a activelor curente (1. doar valorile fiind diferite şi anume 1. analiza firmei se continuă cu determinarea indicatorilor specifici lichidităţii generale.70) ceea ce înseamnă că finanţarea din resurse proprii este într-o proporţie mai mare decît din resursele atrase temporar de la terţi.M.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI în 2004 şi scade în anul 2005 până la 170. respectiv 0.56 şi 1. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi cu rotaţia stocurilor.64.14). Pentru evidenţierea riscului de ilichiditate şi insolvabilitate financiară.89) ceea ce înseamnă că rambursarea obligaţiilor este mai lentă. Indicele de corelaţie a numărului de rotaţii este supraunitar în anii 2003 şi 2004 (1.91 zile.42 ceea ce înseamnă că în anul 2005 s-a reuşit finanţarea din resurse proprii atât a activităţii proprii cât şi a unei părţi din livrările către clienţi. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditatea imediată (10-13-16) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 46 .56 ceea ce înseamnă ca firma în aceşti doi ani nu a reuşit să-şi finanţeze activitatea proprie din resurse proprii. 0. efect cauzat de inferioritatea numărului de rotaţii al activelor curente (1.50) faţă de numărul de rotaţii a datoriilor curente (2. imediate şi efective. În anul 2005 acest indice este subunitar (0. Indicele de corelaţie a duratelor de rotaţie în anii 2003 şi 2004 este subunitar.

În anul 2004 firma înregistrează o ilichiditate mai scăzută faţa de cea din anul 2003. În anii analizaţi. Metropolis Grup S. rata lichidităţii imediate fiind de 115 %. fiind cu 7 % peste limita inferioară a pragului de siguranţă.9 ori.58 ori în 2004 şi de 1. 2494640 lei şi respectiv 1457737 lei. în valoare de 1399613. firma înregistrează un excedent de solvabilitate. cu active transformabile în numerar. Ratele solvabilităţii generale pentru cei trei ani sunt 118 %.5 0.53 ori în 2005. ceea ce înseamnă că în anul 2003.L. crescând considerabil din 2003 (967294 lei) până în 2004 (2377736 lei) menţinând aproape aceeaşi valoare şi în 2005 (2304651 lei).2 ori în 2003. de 2767524 lei. se transformă în numerar şi echivalente ale numerarului. În anul 2005 firma înregistrează un excedent de lichiditate.R. însemnând o acoperire excedentară a datoriilor pe termen lung. 85 % din capitalul 47 . ceea ce înseamnă că firma are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat. s-a înregistrat un deficit de numerar şi echivalente ale numerarului. Luând în considerare ratele lichidităţii efective. din 2003 până în 2005 de 1. lucru acceptabil deoarece rata lichidităţii imediate se încadrează în intervalul de siguranţă financiară. În anul 2003 firma a înregistrat o ilichiditate de 1196267 lei ceea ce înseamnă că firma nu are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat decât în proporţie de 57 %.R.9 % în 2005. la S. Gradul de dependenţă financiară a firmei înregistrat în cei trei ani analizaţi este de 85 % în 2003. în anul 2003 firma poate să-şi acopere doar 0. ceea ce dă un aspect pozitiv în care activele imobilizate şi activele curente rămase după acoperirea datoriilor curente. firma. Toate cele trei valori ale ratei lichiditaţii efective se află în afara intervalului de siguranţă (50-100 %) creeînd un aspect negativ firmei. Metropolis Grup S.L.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 26 27 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 Trezoreria (19+20) Lei 4511 12850 13495 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457737 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0. în 2004 0.5 % şi 0.2 0.9 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 Rata solvabilitaţii generale % 118 158 153 (24:25)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (25:24)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 (29+30+31):31 33 Gradul de dependenţă financiară la Lei 555 171 187 termen (24:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C.C. fiind cu 15 procente peste pragul optim al indicatorului (100%) În toţi cei trei ani analizaţi. procentul ratei lichidităţii fiind de 44 % sub nivelul pragului de siguranţă cu 6 procente. de 1.2 % din datoriile curente cu numerar. 63 % în 2004 şi 65 % în 2005. deci este într-un deficit de acoperire a datoriilor curente. de 1. înregistrând o scădere a deficitului. 158 % şi 153 %.

în 2004 139 %. Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Tabelul 11. iar în 2004 63 % şi în 2005 65%.31 0. Rata de acoperire a dobânzilor are un nivel încadrat peste limita minimă a pragului de siguranţă ceea ce înseamnă că firma dispune de resurse proprii pentru achitarea dobânzilor bancare.2 5364851 6332145 967294 118 85 21623 14355 116448 131 2478023 263. investiţii Datorii ce trebuie plătite intr-o perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Fond de rulment (6-1) Active circulante Cheltuieli în avans Active curente (8+9) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an Venituri în avans Datorii curente (11+12) Lichiditate generală (10-13) Rata lichidităţii generale (10:13)x100 Stocuri Lichiditatea imediată (10-13-16) Rata lichidităţii imediate (1016):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci Trezoreria (19+20) Lichiditate efectivă (21-13) Rata lichidităţii efective (21:13)x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) Active totale (1+8+9) Solvabilitate generală (25-24) Rata solvabilitaţii generale (24:25)x100 Gradul de dependenţă financiară (25:24)x100 Rezultatul net al exerciţiului Impozit pe profit Cheltuieli cu dobânzile Rata de acoperire a dobânzilor (29+30+31):31 Cifra de afaceri netă Durata unei rotaţii a activelor curente (10:33) x 365 Durata unei rotaţii a datoriilor curente (13:33) x 365 Indicele de corelaţie a duratelor unei Evoluţia indicatorilor de risc U.5 4072814 6450550 2377736 158 63 29191 10464 119140 133 1615187 316. în 2003 indicatorul având valoarea de 131 %.06 565.42 Zile Zile 48 . 2003 Lei 4543336 Lei 967295 Lei 0 Lei 2592816 Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei % Lei Lei % Lei Lei Lei Lei % Lei Lei Lei % % Lei Lei Lei % 0 3560111 -983225 1780317 8492 1788809 2770506 1529 2772035 -983226 65 213041 -1196267 57 0 4511 4511 -2767524 0.91 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI firmei este finanţat din împrumuturi.48 408.M.04 170. iar ăn 2005 există un excedent de 4 ori mai mare decât obligaţiile la bănci (466 %).65 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 12850 12850 -2494640 0. Indicatori Active imobilizate Capitaluri proprii Subvenţii pt.75 0.9 4318913 6623564 2304651 153 65 175981 24512 54793 466 3142036 243.56 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 13495 13495 -1457737 0.

39 3. Metropolis Grup S.304 lei Rata rentabilităţii financiare 79 % Rata dobânzii 7% Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.15 1. Tabelul 13.R.C. 37 Tabelul 12. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 967.56 1.89 0.735 lei Împrumuturi bancare 1.377.70 rotaţii (37:38) 40 Capital social 27300 1000000 1000000 41 Rata rentabilităţii financiare % 79 3 18 (29:40)x100 42 Împrumuturi bancare 1662304 1501848 875255 43 Rata dobânzii (31:42) % 7 7.14 curente (33:13) 39 Indicele de corelaţie a numărului de 1.L.662.L.64 2. 49 .C.848 lei Rata rentabilităţii financiare 3% Rata dobânzii 7.07 1.R.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rotaţii (34:35) Numărul de rotaţii a activelor curente 1. Structura financiară a firmei în anul 2004 Capital propriu 2. Metropolis Grup S.26 44 Impozit pe dividende % 0 0 0 45 Profitul net monetar de echilibru Lei 116361 119097 54791 46 Rata rentabilităţii de echilibru % 4.L.39 1.50 (33:10) 38 Numărul de rotaţii a datoriilor 0.C.72 47 Dividende plătite Lei 0 0 0 48 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 49 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 50 Cheltuieli cu materialele Lei 881575 842549 1366771 51 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 52 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 53 Marja industrială (54-52-53) Lei -346698 270274 -923062 54 Venituri din vânzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 55 Cheltuieli priviind mărfurilor Lei 724053 619686 898461 56 Marja comercială (56-57) Lei 745727 644636 1331798 57 Valoarea adăugată (55+58) Lei 399029 914910 408772 58 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 59 Venituri totale Lei 2984782 3106990 3658958 60 Cheltuieli totale Lei 2948804 3067335 3458465 61 Rezultatul brut al exerciţiului Lei 35978 39655 200493 62 Cheltuieli de exploatare Lei 2689236 2948195 3323375 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.93 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.R.80 0.93 6.501.295 lei Împrumuturi bancare 1. Metropolis Grup S.

R.3.2. şi de 119097 lei şi rata de 3.+0.6-4.2. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI ALTMAN Acestă metodă foloseşte următoarea ecuaţie: =1.255 lei Rata rentabilităţii financiare 18 % Rata dobânzii 6.3-3.+.643 lei Împrumuturi bancare 875.26 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.. şi o rată a rentabilităţii monetare de cel puţin 4.L. şi în 2005 un profit de 54791 lei şi o rată a rentabilităţii monetare de 1.999-5.07 % în 2004.1..2.4-2.304. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Altman Indicatori U. Firma analizată trebuie să obţină un profit monetar de 116361 lei.C. intrarea firmei în încetare de plăţi. În următorul tabel vom urmării situaţia indicatorilor de risc specifici modelului Altmen: Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Tabelul 15.39 % în anul 2003.72 % pentru a putea face faţă plăţilor către creditorii bancari ai firmei şi pentru a prevenii în acest fel..M. 3. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL FUNCŢIILOR SCOR 3.-1. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 Datorii totale (3+4+5+10+11) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 Capital social Lei 27300 1000000 1000000 Dividente plătite Lei 0 0 0 50 .+0. Metropolis Grup S.+1. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 2.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Tabelul 14.

005 158795 0.17.39 0.0.69 /leu 26 Randamentul activelor () Lei 0.2. Metropolis Grup S. din 2003 până în 2004.17 29191 0.027. Nr 1 2 3 4 5 Tabelul 16.0.47 /leu Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. în cei trei ani analizaţi au valori cuprinse în intervalul (-∞.0.=0.8).287 Scorul Z obţinut în anul 2004: =1.+0.+0.+1.01.−.379.C.999.−0.47.+0.287 la 0.0.025 0.6.158.027 255286 0.999.+3.40.0.−0.039.-1. că firma este falimentară.=0.024 -0.+3.0.0.2.−10-4.003 152426 0. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 51 .2.2.=1.379 Scorul Z obţinut în anul 2005: =1. Metropolis Grup S.16.3.39.01 0.+3.25.25 0.+0. ceea ce înseamnă.+1. conform modelului profesorului Altman.0.+1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 Flexibilitatea firmei (7:13) Profit reinvestit (14-19) Rata autofinanţării activelor totale (21:13) Rezultatul brut înaintea achitării dobânzile şi taxelor (14+15+16) Rata rentabilităţii economice (23:13)x100 Capacitatea de îndatorare (18:10) Lei /leu Lei /leu Lei % -0.R. 3. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Cannon & Holder Indicatori U.L.+22-2.6.3.. de la valoarea 0. Evoluţia scorului are o tendinţă uşoară de creştere.024.039 Lei 0..4.6.005.+0.R.0. scorul Z creşte de aproximativ 3 ori atingând valoarea de 1.0.L. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI CANNON & HOLDER Modelul de calcul a riscului de faliment cu metoda Cannon & Holder se bazează tot pe scorul da dar are altă ecuaţie de calcul: =16.0.40 0.09 175981 0.87-3.4.M..4. aspect pozitiv pentru firmă.2.0.09.025. iar din 2004 până în 2005.0.69.+0.16 21623 0.+24-5. 1.999.3. Scorul Z obţinut în anul 2003: =1.003. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.C.158 Toate cele trei scorului obţinute de S.

442.−87.207 0.0.0.1.0.762 valoarea adăugată Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.+22.207. Scorul Z obţinut de firmă în anul 2003 este: =16.+24.138.−10.0. Evoluţia scorului Z în anul 2004 are o scădere cu aproximativ trei unităţi faţă de anul 2003.0.0. iar în 2005 se înregistrază o creştere a scorului Z faţă de anul 2003 de aproximativ 3 ori.0.R.074 0.043 resurse externe (19:18) 32 Gradul de renumerare a personalului 1.=15.459.924 (20:28) 33 Ponderea rezultatului exploatării în 0.807 Toate cele trei scoruri obţinute de societate în cei trei ani analizaţi.522 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2005 este: =16.611.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 6 7 8 9 10 11 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Active curente (8+9) 1788809 1398624 2092159 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Stocuri Lei 213041 290747 401246 15 Lichiditatea imediată (10-13-14) Lei -1196267 -1399613 219681 16 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 14):13x100 17 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 18 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 19 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 20 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 21 Cheltuieli materiale Lei 881575 842549 1366771 22 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 23 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 24 Marja industrială(23-21-22) Lei -346698 270274 -923062 25 Venituri din vanzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 26 Cheltuieli priviind mărfurile Lei 724053 619686 898461 27 Marja comercială (25-26) Lei 745727 644636 1331798 28 Valoarea adăugată (24+27) Lei 399029 914910 408772 29 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 30 Stabilitatea financiară (6:17) 0.105 0.1. Metropolis Grup S.=40.611 0.778.+22.562 0.074.L.654 0.0.0.−87.+24.=12.943 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2004 este: =16.043.+22.C. 52 .−10.0.−10. cu ajutorul metodei Cannon & Holder.149.0.138 0.+24.459 0.778 31 Gradul de finanţare a vânzărilor din 0.−87.0. sunt favorabili arătând că riscul de faliment este în probabilitate de sub 10 %.105.762.654.568.924.0.562.

74 37 Rentabilitatea capitalurilor proprii % 2.50 (33:10) 35 Gradul de îndatorare globală % 655 271.40 (24:2)x100 36 Acoperirea dobânzii (31:33)x100 % 4.2 0.L. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 10 Active curente (8+9) Lei 1788809 1398624 2092159 11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 -1108866 620927 15 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 56 142 16 Stocuri Lei 213041 290747 401246 17 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 -1399613 219681 18 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 16):13x100 19 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 0 0 20 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 21 Trezorerie (19+20) Lei 4511 12850 13495 22 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457742 23 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0.M. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODELOR BANCARE 3.C. 53 .24 1. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.R.15 1. Metropolis Grup S.23 7. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BCR Nr 1 2 3 4 Tabelul 17. Criterii de performanţă financiară Indicatori U.39 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 3.3.29 287.9 24 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 25 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 26 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 27 Rata solvabilităţii generale % 118 158 153 (25:24)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (24:25)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 ((29+30+31):31)x100 33 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 34 Numărul de rotaţii a activelor curente Rotaţii 1.3.38 1.5 0.70 7.64 (29:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.1.

Solvabilitatea firmei: 153% obţine 4 puncte.39 rotaţii obţine 1 punct. Metropolis Grup S.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte. Acoperirea dobânzii: 7.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte. Rezultă că scorul S.24 % obţine 1 punct. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1.R.C. Rezultă că scorul S. 54 . Metropolis Grup S. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1.L. firma încadrându-se în grupa D de bonitate. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 2. Solvabilitatea firmei: 158% obţine 4 puncte.R.38 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. • 2004: Rata lichidităţii generale: 56% obţine -2 puncte.15 rotaţii obţine 1 punct. este de 7 puncte.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • 2003: Rata lichidităţii generale: 65% obţine -2 puncte.L. • 2005: Rata lichidităţii generale: 142% obţine 2 puncte. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 1. firma încadrându-se în grupa D de bonitate. este de 10 puncte. Gradul de îndatorare generală: 665% obţine -2 puncte.23 % obţine 1 punct.70 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. Solvabilitatea firmei: 118% obţine 2 puncte. Acoperirea dobânzii: 4.C.29% obţine -1 puncte. Gradul de îndatorare generală: 271.

Viteza de rotaţie a activelor curente: 1. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt.L. Evoluţia indicatorilor financiari Indicatori U.74 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50.3.R.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Gradul de îndatorare generală: 287.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte.64 % obţine 1 punct.50 rotaţii obţine 1 punct. Rezultă că scorul S. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) 5364851 Active totale (1+8+9) 6332145 Gradul de dependenţă financiară % 85 (19:20)x100 Cifra de afaceri netă 2478023 Rezultatul exploatării (profit) 261105 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 4072814 6450550 63 1615187 125935 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 4318913 6623564 65 3142036 311595 55 .40% obţine -1 puncte. Acoperirea dobânzii: 1. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BRD Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Tabelul 18.2. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 7. este de 14 puncte. 3. firma încadrându-se în grupa C de bonitate. Metropolis Grup S.M.C.

Rata lichidităţii imediate: 115% (50 puncte). În total firma a acumulat 86 puncte şi se situează în grupa D de bonitate. . .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 24 25 26 Venituri toatale 2984782 3106990 3658958 Cheltuieli totale 2948804 3067335 3458465 Solvabilitatea patrimonială % 15.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 106% (29 puncte). În total firma a acumulat 142 puncte şi se situează în grupa B de bonitate. În anul 2004 S. . Calcularea riscului şi determinarea influenţei lui asupra activităţii economice a unei societăţi comerciale este o problemă permanentă .L.C.R.Solvabilitatea patrimonială: 36.54 7.R.Gradul de îndatorare a firmei: 85% (0 puncte).Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 9. 56 .79 (2:20)x100 27 Rentabilitatea vânzărilor (23:22)x100 % 10.Solvabilitatea patrimonială: 15.92 28 Gradul de acoperire a cheltuielilor % 101 101 106 din venituri (24:25) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. Metropolis Grup S.C. .79% (22 puncte). obţine următorul punctaj: .Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 10. obţine următorul punctaj: . . .Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte).Gradul de îndatorare a firmei: 63% (2 puncte). .Solvabilitatea patrimonială: 34.Rata lichidităţii imediate: 44% (0 puncte). . . .C.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte). . Metropolis Grup S.67 9.86 34.28% (0 puncte). Metropolis Grup S.92% (39 puncte). obţine următorul punctaj: .R. . În anul 2003 S.Gradul de îndatorare a firmei: 65% (2 puncte). În anul 2003 S.R.C.L.Rata lichidităţii imediate: 57% (8 puncte). CONCLUZII Incertitudinea şi riscul sunt două coordonate ale mediului economic în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea.86% (23 puncte).54% (50 puncte).28 36.L.Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 7. Metropolis Grup S.67% (35 puncte). În total firma a acumulat 84 puncte şi se situează în grupa D de bonitate. de care managerii se lovesc atunci când iau decizii în coordonarea activităţii curente a firmei sau când vor să înceapă noi investiţii.L.

Giurgiu) sau „probabilitatea succesului sau a eşecului. riscul comercial şi riscul de faliment. riscul de faliment prin metoda patrimonială.. caracteristicile riscului şi tipologia riscului. De aceea se cere o analiză a riscului financiar înaintea îndatorării. Acest risc se poate calcula prin analiza unei investiţii asemănătoare. Riscul comercial este direct legat de activitatea curentă de exploatare a unei societăţi comericale şi este vizibil imediat obligând întreprinzătorii la luarea de decizii pentru micşorarea înregistrării de pierderi în viitor. prezentate şi în lucrare. Unii autori de specialitate definesc riscul ca „probabilitatea survenirii unui fenomen nedorit”(A. Când rata rentabilităţiii este mai mare decât rata dobânzii firma are un câştig. În momentul accesării unui credit. Riscul investiţiei se referă la riscul la care se supune un investitor în momentul plasării de capital într-un proiect de lungă durată. metode patrimoniale.C. Hoanţă). două din metodele statice (metoda Altman şi metoda Cannon&Holder) şi prin două metode bancare. Riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare. după cum urmează: metode manageriale.R. pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. firma suportă nişte cheltuieli financiare suplimentare. 57 . adică insolvabilitatea financiară. în care succesul este obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea de pierderi de bani dintr-o investiţie” (N. pe un interval de timp din trecut. În partea practică a lucrării am calculat şi analizat. cea folosită de BCR şi cea folosită de BRD. dar dacă rata dobânzii este mai mare decât rata rentabilităţii firma intră în pierderi. în activitatea unei societăţi comerciale şi am prezentat principalele metode de calcul a acestui fenomen. Am prezentat în lucrare trei mari tipuri de risc cum ar fi riscul investiţiei.L. presupunând că în viitor va avea o evoluţie asemănătoare. iar falimentul este starea de fapt. Există mai multe metode de evaluare a riscului de faliment. metode statice şi metode bancare. Prin definiţie termenului „risc” i se atribuie termenul „pericol” sau „primejdie” după cum găsim şi în Dicţionarul explicativ al limbii române: „posibilitatea de a ajunge într-o primejdie”. Pentru a ne familiariza cu termenul de risc am prezentat în prima parte a lucrării conceptul de risc.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI În această lucrarea am descris tipurile de risc care apar în sectorul economic. Metropolis Grup S.

REZERVE DIN REEVALUARE. RESPECTIV 12 -983226 -1108866 620927 DATORII CURENTE NETE F. REZULTATUL REPORTAT. 29 21623 29191 175981 Sold C Sold D 30 0 0 0 Repartizarea profitului 31 15738 0 0 TOTAL CAPITALURI PROPRII 32 967295 2377735 2304643 Patrimoniul public 33 0 0 0 TOTAL CAPITALURI 34 967295 2377735 2304643 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 8 4511 12850 13495 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 9 1780317 746633 1949533 C. din care: 19 27300 1000000 1000000 .L. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 14 2592816 1565325 2847681 PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN H. 2005 58 .Capital subscris vărsat 21 27300 1000000 1000000 . CHELTUIELI ÎN AVANS 10 8492 651991 142626 D. CAPITAL.Subvenţii pt.R. IMOBILIZĂRI CORPORALE 2 4534704 5009967 4465252 III. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1 8633 37173 61358 II. sold C 24 0 408549 159476 sold D 25 0 0 0 IV. IVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 7 0 0 0 IV. STOCURI 5 213041 290747 401246 II. 2004. Denumirea indicatorului Nr.C. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR.Capital subscris nevărsat 20 0 0 0 .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXE ANEXA 1 BILANŢUL S. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 11 2770506 2503080 1458759 PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN E.L. METROPOLIS GRUP S. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 3560111 3943060 5152324 G. din 2003. CREANŢE 6 1562765 443036 1534792 III. ACTIVE IMOBILIZATE I.Patrimoniul regiei 22 0 0 0 II. Investiţii 17 0 0 0 . Metropolis Grup S. 2003 2004 2005 A. RISCURI ŞI DEPRECIERI 15 0 0 0 I. PROVIZIOANE PT. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 3 0 4787 4787 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 4 4543336 5051926 4531397 B. ACTIVE CIRCULANTE NETE. sold C 27 0 5885 35076 sold D 28 0 0 0 VI. VENITURI ÎN AVANS.Venituri înregistrate în avans 18 1529 4410 12473 J.C. din care: 16 1529 4410 12473 . REZERVE 26 934110 934110 934110 V. ACTIVE CIRCULANTE I. CAPITAL ŞI REZERVE I. PRIME DE CAPITAL 23 0 0 0 III.R.

Alte cheltuieli de exploatare 8.2. donaţii şi active cedate Ajustări priviind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli . în cadrul grupului 10. Ajustarea valorii activelor circulante b1). Cheltuieli cu alte impozite. Venituri 8. în cadrul grupului 11. Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale a1).L. sold C sold D 3. a). Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante . Cifra de afaceri netă Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din dubvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2. Cheltuieli cu asigurările şi protcţia socială 7. Venituri din interese de participare . METROPOLIS GRUP S. Cheltuieli a2).Venituri Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 2003 2478023 1008243 1469780 0 0 0 0 472318 2950341 127831 52 29639 724053 481772 369492 112281 309865 309865 0 0 0 0 1016023 945678 40094 30252 0 0 0 2689236 261105 0 0 0 0 0 13 0 34427 34440 0 0 0 2004 1615187 350865 1264322 0 0 0 0 1458943 3074130 98423 73848 50592 619686 419572 318410 101162 263931 263931 0 0 0 0 1422143 696985 16563 708595 0 0 0 2948195 125935 0 0 0 0 0 17 0 32843 32860 0 0 0 2005 3142036 911777 2230259 0 0 0 0 492934 3634970 0 20166 448144 898461 377673 280810 96863 451261 451261 0 0 0 0 1091169 960966 56375 73828 36501 36501 0 3323375 311595 0 0 0 0 0 98 0 23890 23988 0 0 0 59 . a).3. Denumirea indicatorului 1.Venituri TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE REZULTATUL DIN EXPLOATARE – profit -pierdere 9. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate . Cheltuieli cu despăgubiri.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXA 2 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE AL S.Din care. Cheltuieli priviind prestaţiile externe 8. Producţia imobilizată 4.Din care. Venituri b). Salarii b). Cheltuieli b2).Cheltuieli . Cheltuieli cu personalul a). Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale b).Din care. în cadrul grupului Alte venituri financiare TOTAL VENITURI FINANCIARE 12. taxe şi vărsăminte asimilate 8.Cheltuieli .R.1. Variaţia stocurilor. Cheltuieli priviind mărfurile 6. Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 5.C. Alte cheltuieli din afară(cu energie şi apă) c). Venituri din dobânzi .

Editura Economică. 2003 D. Bank.I. 5. în cadrul grupului 45 0 0 0 Alte cheltuieli financiare 46 143120 0 80297 TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 47 259568 119140 135090 REZULTATUL FINANCIAR – profit 48 0 0 0 . Cluj-Napoca. RFC 222/martie 1991 I. Venituri extraordinare 52 0 0 0 16. 2004.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine. IMPOZIT PE PROFIT 60 14355 10464 24512 20. Cheltuieli priviind dobânzile 44 116448 119140 54793 . Eugene F. Editura Dacia.L.R. 7. ClujNapoca. Bucureşti.Din care.pierdere 59 0 0 0 19. Coteanu ş. 6.I. Cluj-Napoca T. Metropolis Grup S. 2000. Giurgiu – Finanţele firmei. REZULTATUL CURENT – profit 50 35978 39655 200493 . Bucureşti.I.pierdere 49 225128 86280 111102 14. – DEX. REZULTATUL BRUT – profit 58 35978 39655 200493 . Altman E. REZULTATUL EXTRAORDINAR – profit 54 0 0 0 .pierdere 55 0 0 0 VENITURI TOTALE 56 2984782 3106990 3658958 CHELTUIELI TOTALE 57 2948804 3067335 3458465 18. J. 3. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie. 4. Deva. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. Bătrâncea – Risc şi faliment. Editura Economică. 2005 BIBLIOGRAFIE 1.pierdere 63 0 0 0 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S.C.1999 Paul Halpern. Bucureşti. Presa Universitară Clujeană. din 2003. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 62 21623 29191 175981 FINANCIAR – profit .pierdere 51 0 0 0 15. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului. 1998 60 . Cheltuieli extraordinare 53 0 0 0 17. Fred Weston. N. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de 61 0 0 0 mai sus 21. 1999 A. Editura Dacia.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial 2. 8. 1998. Journal of Commercial Bank Lendings M. Brigham – Finanţe manageriale.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 13. Editura Univers Enciclopedic. 1995 A. 9.c. Editura Intelcredo.

2002 20.1997 14. M. 1990 12. 1996 22. nr. 8 din 26. Editura Economică. Ed. Didactică şi Pedagogică. publicate în M. I. Toma – Finanţe şi gestiune financiară.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 10. Bucureşti. M. Teorie şi aplicaţii. Koch – Dicţionar de finanţe.04. Editura Enciclopedică.Of. I.nr. M. Bucureşti. Presses Universitairies de France. Iaşi.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor.2000 61 . Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice. N. Buc. Bucureşti. 1983 25.03.04. I. Termini uzuali în economia de piaţă. Editura Enciclopedică. 1996 11. 2001 13.70 din 18. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic. November. nr.Of.Pântea – Managementul contabilităţii româneşti 19. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc. Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană. J.Of. precum şi constituirea. 1999 21. Timişoara. xxx – O.1995. Editura Didactică şi Pedagogică RA. Bucureşti. 1995 24. Nicolăescu şi colab.2 din 07. xxx – Normele BNR nr. Pezrard Josette – Gestion financiere. M.Of. 2001 17. Bucureşti. 72 din 22 martie 1994 30. Editura Mirton. 1994 26. Editura Naţională. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară. xxx – Normele BNR nr.Dicţionar poliglot explicative. S.Niculescu – Diagnosticglobal strategic.04. Editura Economică. Sibiu. UK.Abraham. regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit. I. R.07. xxx – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001.P. publicat în M. 1997 18. 596 din 28.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review.2000. Hoanţă – Finanţele firmei. Editura Economică Bucureşti.Derşidan. Editura Scrisul Românesc. Galaţi. 1995 15. – Norme minimale de audit. Editura Continent.1995 28. publicate în M. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali.MF nr. 1995 16. 245 din 1 iunie 1999 31. Mihalciuc ş. 316 din 07. 2001 27. A. ed. de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. M. Ed. Bucureşti. Craiova.Pitulescu. Alter-Ego Cristian. F. xxx – Regulamentul nr. Bucureşti. Pertescu. E. E..D. nr. Editura Tiparul. M. xxx – Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei 29. Editura Teora.c. Mironiuc – Analiza economico-financiară. 1999 23.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful