ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cuprins:

1

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

1. BAZE TEORETICE

1.1.

ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND RISCUL ÎN AFACERI

1.1.1. CONCEPTUL DE RISC ÎN AFACERI

Orice intreprinzator care se angajează într-o anumită afacere, trebuie ca o dată cu evaluarea resurselor să cuantifice şi să cantarească şi riscul pe care îl implică în acestă angajare. Iar după finalizarea investiţiei, agentul economic trebuie să monitorizeze permanent modul de recuperare a investiţiei din veniturile încasate, în vederea preîntâmpinării eventualelor riscuri. Termenul risc în general, şi cel de risc în afaceri, este definit diferit în lucările de specialitate din ţară şi străinătate. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române1 termenul de risc provine din limba franceză, de la cuvântul risqué şi semnifică o “posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de a suporta o pagubă: pericol posibil”. Mihai Toma susţine că “orice investiţie comportă un risc. Cu cât riscul este mai mare cu atât creşte pretenţia asupra remunerării capitalului investit”.2 Aurel Giurgiu înţelege prin risc, “probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit”.3 Riscul unui activ, după părerea unor specialişti din domeniul finanţelor manageriale se defineşte “prin variabilitatea probabilă a rentabilităţii viitoare a activului”.4 Un alt autor consacrat, Nicolae Hoanţă, este de parere că riscul este “probabilitatea unui eveniment nefavorabil să aibă loc. Riscul poate fi definit şi ca probabilitatea succesului sau a eşecului, în care succesul înseamnă obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea unei pierderi de bani dintr-o investiţie”.5 Noţiunea de risc nu are semnificaţie decât atunci când se prezintă viitorul şi când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilitaţii în cadrul analizelor previzionale.6 Prin analiza riscului, Rihard Koch, înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de
1 2

I. Coteanu ş.c. – DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag. 929. M. Toma – Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 1994, pag. 48. 3 A.I. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995, pag. 73.. 4 Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham – Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 479. 5 N. Hoanţă – Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996, pag. 306. 6 S. Pertescu, M. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii, Editura Tiparul, Iaşi, 2002, pag. 215.

2

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

afaceri, de exemplu cel ce face afaceri cu un client nou, al intrării pe o piaţă nouă sau de a face o investiţie mare.7 Standardele Internaţionale de Contabilitate apreciază că riscul descrie varietatea rezultatelor obţinute. Ajustarea în funcţie de risc poate implica creşterea valorii la care este estimată o datorie. În evaluarea rezultatelor şi cheltuielilor afectate de condiţii de incertitudine, trebuie aplicat principiul prudenţei, pentru a nu supraevalua activele şi a subevalua datoriile. Totuşi, elementele de incertitudine nu justifică constituirea unor provizioane excesive sau subevaluarea obligatiunilor.8

1.1.2. CARACTERISTICILE RISCULUI Riscurile prezintă următoarele caracteristici: • Riscul prezintă o gamă de incertitudini; • Riscul constituie o renumerare a capitalului investit; • Riscul exprimă o incapacitate de adaptare a firmei la condiţiile de mediu; • Riscul inseamnă probabilitatea apariţiei unui eveniment nedorit; • Riscul este o masură a vulnerabilităţii firmei; • Riscul exprimă variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului; • Riscul este o măsură a probabilitaţii de apariţie a succesului sau eşecului; • Ricul este un concept greu de definit de către economişti si investitori; • Riscul nu are definiţii decât atunci când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilităţii în cadrul analizelor previzionale; • Prin analiza riscului se înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de afaceri. Analiza riscului în afaceri vizează patru coordonate: o Strategia de adoptat; o Starea naturii; o Rezultatul acţiunii; o Matricea încasărilor; Strategia de adoptat impune selectarea unei alternative dintr-o mulţime dată care poate fi implementată într-un mediu de afaceri, în vederea atingerii unei ţinte prestabilite. Starea naturii este compusă din condiţiile minime de care depinde adoptarea unei strategii. Se pot identifica următoarele stări: - recesiunea economică; - condiţii normale pentru afaceri; - “boom”-ul economic; Rezultatul acţiunii arată câştigul sau pierderea, evaluată în unităţi valorice, asociată cu
7 8

R. Koch – Dicţionar de finanţe, Editura Teora, Bucureşti, 2001, pag. 248. XXX – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 10411042

3

dispersia. STRUCTURA RISCULUI 4 . Dispersia () este o măsură a unui scop propus.-. Matricea încasărilor indică rezultatul acţiunii asociat cu fiecare combinare între strategia de adoptat şi starea naturii.=1--. Pi – probabilitatea unui eveniment. Pentru calcularea riscului se folosesc următoarele instrumente si metode matematice: probabilitatea.. unde: Pi – probabilitatea unui eveniment.=1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI combinarea strategiei cu starea naturii.. xi . adică: = .- . µ .rezultatul unui eveniment “i”.-.rezultatul unui eveniment “i”.1.-. unde: .valoarea scontată..--. =1. 1. distribuţia probabilităţilor.. xi . Probabilitatea unui eveniment (Pi) evidenţează frecvenţa relativă a apariţiei unui eveniment în mai multe extrageri.. Valoarea scontată (µ) este o masură a tendinţei principale de realizare a unui eveniment.=1--. adică: 0≤.-.-.. Pi – probabilitatea unui eveniment.≤1.-2.3..-.. Distribuţia probabilitaţilor este un tablou sintetic în care apare fiecare eveniment şi probabilitatea sa de realizare. care evaluează abaterile de la valoarea aşteptată a diferitelor rezultate: =.−. valoarea scontată şi dispersia. unde: µ .valoarea scontată. Rezltatul unei acţiuni poate fi profitul net realizabil pe termen mediu şi lung.. .

1989. 48 1. o Riscul substanţial în cazul mai multor variante. Vuibert Enterprise... Montaigne X.1. pag. TIPOLOGIA RISCULUI Tipologia riscului vizează mai multe criterii de grupare:  În funcţie de numărul de variante pentru adoptarea unei strategii avem: o Riscul unic cu o singură alternativă şi cu o singură probabilitate de realizare.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RISC Posibilitatea ca estimările să nu fie îndeplinite: POSIBILITATEA DISTORSIONĂRII ESTIMĂRILOR NU CÂŞTIG POSIBIL Risc pur DIMENSIUNEA PSIHICĂ Direct legată de rezultatul acţiunii? Risc speculativ DA NU DA Sunt ameninţate condiţiile manageriale RISCUL LEGAT DE CONDIŢII Este ameninţat rezultatul acţiunii RISCUL ACŢIUNII Figura 1.  După modul de anticipare: o Riscul potenţial. 5 . diferenţiate valoric. “Management du risque”. anticiparea unui eveniment care s-ar produce în viitor sau anticiparea efectului unui eveniment în derulare. Structura riscului Sursa: Marmuse C. având probabilităţi diferite de realizare.1.4.

o pierdere într-o activitate. caracterizat prin revendicările sociale o Riscul economic. de temperamentul şi atitudinea sa”13 Deasemenea riscul economic se mai clasifică şi după nivelul la care se stabileşte: o Risc mondoeconomic. operaţiune sau acţiune economică. 9 N.c. care vizează instabilitatea politcă a unui stat. care vizează o arie geografică. şi reprezintă o variabilă independent de individ”12  Riscul subiectiv. acel risc pe care întreprinzătorul şi-l asumă când investeşte. transformarea riscului potenţial într-un eveniment nedorit. caracterizat prin dezechilibre la nivel general. Termini uzuali în economia de piaţă. Editura Enciclopedică. care se prezintă ca risc de ţară. Risc de inovaţie. Riscul economic este de două forme şi anume:  Riscul obiectiv. Cit. schimbari de regim politic). recesiune. 1995. de informaţia sa.  După sfera de cercetare riscul se clasifică în: o Risc politic. riscul economic se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi (reguli) de probabilitate pentru rezultatele scontate”11. caracterizat prin starea generală a structurilor economice. Bucureşti. Bucureşti. subiecţii implicaţi având posibilitatea de a pierde sau de a câştiga. adică de insolvabilitatea unor firme aflate în pragul falimentului.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Riscul efectiv. 408-409 12 idem 13 idem 10 6 . Acest risc se referă la “climatul politic şi condiţiile ţării respective”9 şi constă în “lipsa de siguranţă a unei investiţii datorită regimului politic dintr-o ţară”10 o Risc social. şomaj de masă. 1999. Acest risc este un “eveniment sau proces nesigur care poate cauza o pagubă. 138 11 N. fiind caracterizat prin “variaţia rezultatelor probabile. se asigură mai greu.. şi se recompensează cu profitul inovaţional. Spre deosebire de incertitudine. pag. şi e posibil să aducă profit. Risc politic. Editura Economică. o Risc macroeconomic care se prezintă sub următoarele forme: Risc social provocat de evenimente sociale majore (grevele). Risc speculativ.  După gradul de agregare riscul poate fi: o Risc regional. o Risc microeconomic impărţit în următoarele forme: Risc pur. pag. provocat de evenimente politice semnificative (razboaie. Risc de neplată. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie. cum ar fi inflaţia galopantă. Mihalciuc ş.Dicţionar poliglot explicative. care constă în estimarea unui “obiectiv şi depinde de individ. pag. Hoanţă – Op. 307 M. Risc economic. riscul împotriva căruia societăţile comerciale se pot asigura.

 Risc microeconomic. cu riscul financiar. Craiova. Editura Economică Bucureşti.  Riscul investiţiei urmăreşte buna desfăşurare a performanţelor unei investiţii în conformitate cu planul stabilit la început. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară. 1999. riscul microeconomic are două forme: o Riscul investiţiei. cu ajutorul formulei: = . 1997. Acest risc poate fi măsurat cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare (RRF).409. caz în care se poate 14 F. o Riscul operaţional al activităţii curente.Efectele concurenţei străine.×100 unde: RRF – rata rentabilităţii financiare. CS – capitalul social subscris şi vărsat.Conflictele de muncă. 7 . care este atribuită acţiunii următorilor factorilor: . RNE – rezultatul net al exerciţiului. . care este determinată de factori care afectează piaţa în ansamblu. .Niculescu – Diagnosticglobal strategic.396. Riscul investirii se referă la investiţiile noi şi are două componente: riscul sistematic şi riscul nesistematic. Riscul sistematic este o porţiune din variabilitatea câştigurilor unui proiect oarecare de investiţii. În funcţie de natura activităţii.Evoluţia ratelor dobânzii. 15 M.Disponibilitatea materiilor prime. . pag.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Risc de ţară (macroeconomic) care caracterizează starea generală a unei ţări. cum ar fi: .Nivelul pârghiilor economice şi financiare utilizate de către întreprindere. . indiferent de curesul de schimb al monedei naţionale sau de rata inflaţiei. se referă la variabilitatea rentabilităţii unui proiect. . risc financiar. Riscul nesistematic (risc de firmă sau individual) al unui proiect. . care se identifică la nivelul agenţilor economici.Efectul legilor de protecţie a mediului.Capacitatea managerială a conducătorilor întreprinderii.Modificarea puterii de cumpărare (inflaţia).pag.Schimbarea percepţiei investitorilor despre performanţa de anasmblu a unei economii. . Editura Scrisul Românesc. Acest. în literatura de specialitate.14 De multe ori riscul investirii se confundă.-. “caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenţa structurii financiare a firmei”15 şi se referă la “riscul ca o firmă să nu fie capabilă săşi onoreze obligaţiile financiare cerute de o finanţare prin îndatorare.

fiind efectul unui proiect asupra riscului companiei fără a ţine cont de efectele diversificării personale ale acţionarilor. . pag.1999.158. pag. în acelaşi timp şi de câştig.207.19 Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate riscurile financiare sunt asociate tranzacţiilor cu instrumente financiare20 şi în funcţie de evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare.1997. Riscul de preţ. 18 T.cit. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici.cit. riscurile se clasează în: .Risc valutar. . Hoanţă – Op. • Riscul de firmă.pag. care nu ţine seama de faptul că face parte din portofoliul de active a firmei şi că firma respectivă nu este decât o acţiune în portofoliul investitorilor.Risc de preţ. Riscul financiar “determină variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii”17.. Riscul proiectelor de capital se grupează în următoarele categorii: • Riscul individual al proiectului. Acest risc este “determinat de politica de finanţare a întreprinderii prin capitaluri proprii sau prin împrumuturi”18. Riscul ratei dobânzii este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze datorită schimbărilor nivelului de piaţă a ratei dobânzii. Hada – Finanţele agenţilor economici din România.Fred Weston. Riscul de credit este riscul ca una din părţile instrumentului financiar să nu-şi execută obligaţia contractuală şi provoacă celelilalte o pierdere financiară. măsurat prin impactul proiectului asupra variabilităţii profiturilor firmei..Risc al ratei dobânzii. Editura Mirton. Brigham – Op.cit. măsurat prin variabilitatea rentabilităţii estimată a proiectului.307. 19 Paul Halpern.Risc de piaţă. aceste schimbării fiind cauzate de factori ai titlurilor de valoare individuale sau emitentului acestora. El poate fi măsurat de efectul proiectului asupra coeficientului beta al firmei. este riscul proiectului evaluat din partea investitorului care deţine un portofoliu foarte divesificat. şi se grupează şi el în trei categorii: .pag. sau factori care afectează toate titlurile de valoare existente pe piaţă. Editura Intelcredo. pag.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI înregistra falimentul firmei”16. Riscul valutar este riscul ca valoarea instrumentului financiar să scadă sau să crească odată cu schimbarea nivelului de piaţă a cursului valutar. poate să aibă potenţial de pierdere sau. Riscul de piaţă este riscul ca valoarea instrumentului financiar sa fluctueze datorită schimbării preţurilor pieţei. Eugene F.. .Risc de credit. Deva.Risc al fluxului de numerar.499. 765-766 8 . Timişoara. Op. . I. 20 XXX . J. • Riscul de piaţă sau beta.Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. Riscul de lichiditate este riscul ca o întreprindere să nu-şi poată procura fondurile 16 17 N. .Risc de lichiditate.

Riscul de piaţă. având următaorea formulă de calcul: ..-($). 410 23 idem 24 ibidem.430 9 .Riscul economic..−... pag. .25 Riscul investiţional.cit. Niculescu.Risc specific.cit.22 .-($).. cum ar fi creditele bancare sau capitalul preferenţial.425 25 ibidem. .. .. Riscul specific se datorează factorilor de mediu extern.Riscul combinat.=.-.. care înseamnă în fapt combinarea riscului de exploatare şi a riscului financiar. chiar dacă activitatea firmei este profitabilă. în funcţie de evoluţia economică. 0 . în cadrul structurii sale de capital.. ..21 Din punct de vedere funcţional riscul se împarte în: . unde: 21 22 -= M.397 F.pag..-. se împarte în: .Risc de piaţă.Op. pag.  Riscul operaţional viabilitatea unei afaceri putând fi măsurată prin volumul de încasări şi prin dimensiunea profitului. fluctuaţiile constau în schimbarea dobânzii efective fără să se producă o schimbare a valorii sale juste.. acest risc poate intervenii în cazul declinului economic general.. -<0.Risc valutar.Risc de faliment (de insolvabilitate).Risc al ratei dobânzii. care se referă la variabilitatea sau nesiguranţa obţinerii unui anumit rezultat brut de exploatare.Riscul financiar. pag. Riscul economic (de exploatare) reprezintă “incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului.24 .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI necesare îndeplinirii angajamentelor aferente instrumentelor financiare. Riscul valutar are două aspecte de urmărit: -Profitabilitatea unui produs pe piaţa externă. Radu – Opt.23 . Riscul fluxurilor de numerar este riscul ca valoarea viitoarelor fluxuri de numerar ale unui instrument financiar monetar să fluctueze. afectând perspectiva tranzacţiilor viitoare ale firmei şi poate afecta performanţele acesteia indiferent de previziunile financiare viitoare. Mai exact el exprimă volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare”.. În cazul unui instrument de împrumut cu rată variabilă.. care se produce atunci când o firmă foloseşte surse de capital cu costuri relative fixe.>0. care se referă la variabilitatea suplimentară a dividendului pe acţiune (cash-flow către investitori) şi la probabilitatea creanţei de insolvabilitate (şi în cele din urmă la faliment).

costul complet exprimat în lei. -Risc comercial.profitul exprimat în lei.cursul de schimb a monedei naţionale. cauzat de deprecierea cursului valutar al monedei naţionale: =. ca . CRc . -= 0 .. o Riscul partenerial provine din necunoaşterea partenerilor de afaceri şi constă din costurile de acţionare în justiţie a partenerului şi din dobânzile plătite de furnizor pentru creditul comercial acordat clienţilor până la recuperarea integrală a creditului. Qi . Acest risc se poate evalua în două moduri: a.-... -≤30% .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI P($) .-.. . RSLD .-. Riscul ratei dobânzii este cauzat de deprecierea stării de echilibru monetar al unei companii în urma creşterii ratei dobânzii pe piaţa creditului. pv ... pe termen mediu şi lung.-... -<0. pot genera fenomene negative de iliciditate şi insolvabilitate financiară.rata de încasare a clienţilor.. -Risc sistematic.profitul exprimat în USD....costul de achiziţie în USD. .−. 10 .. Riscul operaţional se poate structura pe următoarele componente: -Risc partenerial...cursul de schimb a monedei naţionale. Qe .preţul extern exprimat în USD. o Riscul comercial se reflectă asupra activităţii curente a firmei.rulajul creditor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”.. RSLD . inde: RÎC .cantitatea de produse vândute pe piaţa externă. -Efectul valutar al importurilor şi exporturilor unei firme.×. unde: P ...preţul de vânzare exprimat în lei..-($)...cantitatea de produse vândută pe piaţa internă.≤15% .. Cu ajutorul indicatorului „rata de încasare a clienţilor”: Î = . dacă nu sunt investite în noi oportunităţi.. ->30 % .. O extindere a portofoliului a afacerii aduce un surplus de venituri care.×100 . CC .. -Risc de faliment. pv($) .. -Risc de decontare.>0.

Cu ajutorul indicatorului „viteza de rotaţie a creanţelor”: = . CAN. . T . o Riscul de faliment apare când firma nu mai are posibilitatea de a plăti sau de a livra partenerilor produsele contractate. pag. Aceste riscuri pot fi: .numărul de zile al perioadei (30 zile). -≤60 . existând astfel riscuri externe şi riscuri interne ale firmei”26 Riscul extern apare ca urmare a acţiunii unor factori din afara firmei.. apare în cazul amânării plăţii acestora percepându-se majorări de întârziere.soldul contului 4111 „clienţi”.Riscul valutar. fiind strâns legate de modul de conducere. o Riscul sistematic este cauzat de falimentul unui partener şi duce la insolvabilitate financiară care la rândul ei duce la faliment. poate fi de forma: 26 27 Risc inerent.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine..cifra de afaceri netă. în funcţie de etapele de audit financiar-contabil. b.Riscul ratei dobânzii.viteza de rotaţie a creanţelor. pag.≤30 . ->60 .-. RFC 222/martie 1991.395 D. Ibidem. Unde: DCR . CR . 69-74. specific activităţii unor obligaţii scadente. . Riscul intern are legătură cu specificul fiecărei firme.. .rulajul debitor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”. . care deteriorează echilibrul monetar. 11 .. ×...Riscurile cu caracter natural.. . Risc de control.. organizare şi desfăşurare a activităţilor firmei şi de calitatea actelor de management şi de execuţie. Riscul de nedetectare nelegat de eşantioane27.Riscul de piaţă. „Riscul la nivel microeconomic se clasifică în funcţie de localizarea cauzelor generatoare ale acesteia. o Riscul de decontare...  Riscul de audit.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CRd ..Riscul politic (de ţară).

67. în prima se calculează nivelul cifric al riscului aferent unei anumite decizii şi pe urmă.Medie. . La următorul pas vom calcula dispersia pe intervalul determinat. pag. întrun interval mare de timp din trecut. Pentru a putea trage o concluzie cât mai valabilă despre acest risc. Stabilim media. 30 Idem. B. 1.Pesimistă. putem calcula şi probabilitatea survenirii lor în viitor. De aici se porneşte în aprecierea riscului la care investitorii se supun când doresc să plaseze capital în active imobilizate. Giurgiu – Finanţele firmei. . întrun an oarecare.I. MĂSURAREA RISCULUI UNEI INVESTIŢII Efectele unei investiţii sunt proiectate pentru intervaluri foarte mari de timp. Ţinând cont de frecvenţa survenirii fiecărei stări în acel interval de timp bine stabilit. Pentru acest lucru efectuăm următoarele operaţiuni: A. 2000. Evoluţia trecută a profitabilităţii unei investiţii asemănătoare. „Obligatoriu. 2001. Editura Economică. Presa Universitară Clujeană. într-un interval de timp determinat. 12 .Optimistă. Pentru a determina nivelul cifric al riscului procedăm la extragerea rădăcini pătrate. Stării optimiste i se asociază cea mai mare stare a profitului net obţinut în trecut. D.”29 Calcularea acestui risc se poate face în două etape după cum urmează. „Intuirea survenirii probabile a unor evenimente nedorite în ceea ce priveşte profitabilitatea utilizării viitoare a investiţiei ce poate obţine din analiza comportamentului trecut al unei investiţii asemănătoare. iar stării medii i se atribuie profitul mediu la care poate spera investitorul. C. Determinăm diferenţele dintre media obţinută şi nivelul fiecărei stări şi pentru a eluda sensul negativ al uneia dintre diferenţe.1. riscul calculat. RISCUL UNEI INVESTIŢII 1. Pătratele se înmulţesc din nou cu ratele de probabilitate şi se adună obţinându-se abaterea medie pătratică.63 A. ar trebui să 28 29 E.2. prin înmulţirea nivelului cifric al fiecărei stări cu rata corespunzătoare de probabilitate şi însumând produşii obţinuţi.2. Nicolăescu şi colab. Cluj-Napoca.(suma ratelor probabilităţii fiind = 0).”30 Studiind evoluţia profitabilităţii unei investiţii. ţinând seama de corectivele ce se pot aplica.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Riscul de nedetectare prin eşantioane28. pag. investitorul este nevoit să-şi calculeze riscul la care se supune decizând aşa cum decide. în cadrul cărora pot surveni evenimente greu previzibile în prezent. se poate exprima prin trei stări: . stării pesimiste cel mai slab rezultat financiar din acelaşi trecut. deoarece nivelul cifric al riscului trebuie să ne arate amploarea împrăştierii stărilor posibile în jurul mediei. Bucureşti. le ridicăm la pătrat. – Norme minimale de audit. să se integreze în decizie. se poate presupune că în viitor va crea o evoluţie asemănătoare.

Unde: Vc . 13 . 1.2.-. Pentru acest lucru există mai multe metode: . pi 1000 cfw 200 500 600 700 Figura 1. iar îndepărtarea de 1 spre 0 ar fi o scădere a riscului. Evaluarea riscului în anumite condiţii de probabilitate Sursa: A. intervine o altă mare problemă.reprezintă dispersia pe intervalul determinat. ceea ce ne-ar permite să tragem concluzii aritmetice asupra investiţiei viitoare. cu alte cuvinte.-. METODE DE INTEGRARE A RISCULUI ÎN DECIZIA DE INVESTIŢIE După calcularea nivelului cifric al riscului aferent unei decizii de investiţii. . = . cfw – cashflow-ul. Apropierea de 1 însemnând un înalt coeficient al riscului. Această expresie a riscului ne-o oferă raportul din următoarea relaţie: . Cluj-Napoca unde: pi – ratele de probabilitate. Giurgiu – Finanţele firmei. σ . integrarea mărimii calculate a riscului în decizie.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI încadrăm cifra obţinută în intervalul cuprins între 1 şi 0.Metoda echivalentelor certe.2.2. Presa Universitară Clujeană.reprezintă coeficientul de variaţie.Metoda ajustării coeficientului de actualizare cu rata riscului.I.reprezintă media stărilor posibile pe intervalul considerat. 2000. care constă în găsirea modului în care la luarea deciziei să se ţină cont şi de risc. M .

Prin integrarea riscului în decizia de investiţii se pot iniţia unele măsuri compensaţii.”31 Procedeul acesta are două momente esenţiale: .2. Intervalul posibil de variaţie a celor mai sus arătate poate fi cuprins între un nivel pesimist (cerere globală cât se poate de mică. sau indicele de rentabilitate.Intervalul de variaţie a acestor condiţii. 72 14 . .3. . În al doilea pas variăm. fiecare condiţie de la starea medie spre starea optimistă şi apoi pesimistă şi calculăm influenţa variaţei asupra valorii actualizate nete.4. rând pe rând. Prin calculul nivelului cifric al riscului şi prin integrarea lui în decizia de investiţii nu se înlătură incertitudinea.Condiţiile în care se prevede funcţionarea viitoare a investiţiei. precum şi un nivel intermediar.Metoda arborelui de decizii.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI . sau rata internă de randament. pag. preţuri viitoare foarte mici. optimistă. 1. Metoda are un caracter static. Condiţiile funcţionării viitoare ale investiţiei se definesc prin mai mulţi parametrii fundamentali: Pieţii căruia se adresează investiţia (dimensiunile cererii globale dimensionate fizic şi valoric). presupunând că variabilele nu au nici o influenţă una asupra alteia. . şi de a determina efectul acestora asupra criteriului de opţiune. 1. Costurile fixe reclamate de administrarea viitoarelor active imobilizate. pesimistă. dar are şi anumite neajunsuri. La ânceput se calculează unul dintre criterii – valoarea actualizată netă – la nivelul mediu de definire a condiţiilor funcţionalităţii viitoare ale investiţiei. cheltuieli variabile foarte mari şi cheltuieli fixe enorme) şi un nivel optimist (la antipodul celor arătate la nivelul pesimist).Analiza de sensibilitate. pondere proprie minimă pe piaţă. Preţul de vânzare. se ştie doar că decizia este luată în deplină cunoştiinţă de cauză a tot ce se va putea întâmpla în viitor cu efectele deciziei de azi.2. Ponderea pe piaţă la care poate spera firma. METODA SIMULĂRII 31 Ibidem. Costurile variabile determinate de exploatarea viitoarei investiţii. medie. dar care vor costa.” Această analiză constă în atribuirea fiecărei condiţie valori corespunzătoare celor trei stări posibile.Metoda simulării. ANALIZA DE SENSIBILITATE „Analiza de sensibilitate are ca scop evidenţierea influenţei pe care o exercită variaţia fiecărei condiţii de funcţionare în viitor a investiţiei asupra criteriilor de opţiune: valoarea actualizată netă. Analiza de sensibilitate este foarte utilă deoarece relevă o mare varietate de aspecte. „Înpletirea acestor condiţii va asigura sau nu rentabilitatea viitoare.

În prima etapă se stabilesc factorii caracteristici unui proiect de investiţii. o Valoarea reziduală a investiţiei. După modelul lui Hertz. ed. dar numai în proporţie de 20% rentabilitatea va fi cel 32 Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice. o Costuri fixe. această metodă are patru etape. 184 15 . . o Rata de creştere a pieţei.Factori ce caracterizează piaţa: o Mărimea pieţei. pag. Ratele de randament şi probabilităţile cumulate Rata de rentabilitate % 31 la 40% 21 la 30% 11 la 20% 0 la 10% -10 la 0% -20 la -11% Probabilităţi % 5 15 40 22 13 5 Probabilităţi cumulate % 5 20 60 82 95 100 Datele arătate în tabel ne arată că există şansa în proporţie de 82% ca investiţia să asigure o rentabilitate mai mare de 0. Cea de-a treia etapă se face cu ajutorul calculatorului. În cea de-a doua etapă se efectuează distribuirea probabilităţilor fiecărui factor.Factori ce caracterizează investiţia: o Preţul de deviz al investiţiei. Didactică şi Pedagogică.Factori ce caracterizează costul de exploatare: o Costuri variabile. Buc. o Durata de exploatare utilă a instalaţiilor. Hertz a studiat separat factorii care determină rata randamentului unui proiect de investiţii şi a examinat sensibilitatea acestor rate faţă de fiecare factor. „Esenţa acestei metode constă în realizarea experimentală a unui eveniment. 1995. a cărui probabilitate să fie exprimată prin numărul „n” şi estimarea aproximativă a acestei probabilităţi. care selectionează o valoare întâmplătoare pentru fiecare distribuţie şi o asociază altor valori din alte distribuţii calculând în acest fel rata corespunzătoare de rentabilitate. . În tabelul următor se prezintă o distribuţie pentru o investiţie oarecare.”32 D. Etapa a patra realizează clasamentul ratelor de rentabilitate corespunzătoare distribuţiei probabilităţilor.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Metoda simulării constă în efectuarea de previziuni pentru toate variabilele unui sistem în anumite cazuri specifice. Acest proces se repetă de sute de ori obţinându-se sute de variante. o Ponderea firmei pe piaţă. Aceşti factori sunt grupaţi în trei grupe după cum urmează: . Tabelul 1. o Preţul de vânzare.

Galaţi. în această relaţie. 1990.I. pag.∆P-. Giurgiu .-.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI puţin 21%. determinat fie faţă de o medie a profitabilităţii dintr-o perioadă anterioară. Existenţa unui punct de sprijin. Presses Universitairies de France. 2000.”33 Riscul aferent unei investiţii pe termen lung este sesizabilă într-un orizont mai îndepărtat de timp. de aceea în continuare se va prezenta un aspect al riscului care şi-l asumă întreprinzătorul iniţiind o afacere. riscul comercial. fie de variaţia cifrei de afaceri.CA-0. 45 34 A. MECANISMUL PÂRGHIEI DE EXPLOATARE Metodele de programare a profitului au scos în evidenţă relaţia care există între profit şi cifra de afaceri (masa vânzărilor).”35 Măsura intensităţii acţiunii pârghiei de exploatare se realizează cu ajutorul coeficientului pârghiei de exploatare. fiind legat de activitatea curentă de exploatare. riscul comercial sau riscul de faliment. 1.P-0. Ed. îl constituie cifra de afaceri. pag. este sesizabil imediat. dar mai ales de cea economică. 231 35 Pezrard Josette – Gestion financiere. obligând întreprinzătorii la luarea de măsuri care să micşoreze riscul înregistrării pierderilor în viitor. adică a profitului şi acest efect este mic în caz contrar. duce şi la existenţa unui procedeu care să amplifice efectul datorită acestui punct. Presa Universitară Clujeană. De aceea este foarte necesară şi importantă evaluarea riscului comercial. sau efectuarea variantei optime a acesteia este deosebit de amplă şi complexă. de aceea punctul de sprijin.34 Ca atare. pentru o firmă cât se poate de des.1.3. Profitabilităţile cumulate arată profilul riscului la care se supune investitorul.... Acest coeficient este calculat ca raportul între indicele de variaţie a profitului şi indicele de variaţie a cifrei de afaceri: CPE = . Decizia priviind efectuarea sau nu a investiţiei. apare o relaţie deosebit de interesantă. iar efectul – profitul. „Vânzările generează profit. 33 Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană. 1. Ed. dar pot genera şi pierderi”. „Efectul pârghiei de exploatare este mare dacă o mai mică variaţie a volumului vânzărilor antrenează o variaţie mai mare rezultatelor exploatării.3. 45 16 . RISCUL COMERCIAL 1.2. 1995.3. cea între profit şi cifra de afaceri. Alter-Ego Cristian. ca element esenţial în determinarea profitului nu variază strict proporţional cu variaţia cifrei de afaceri.. pag.∆CA-. Cluj-Napoca. „Riscul de faliment este legat inevitabil de variabilitatea profitului.Finanţele firmei. DATE GENERALE Am văzut până acuma că riscul este legat de orice acţiune umană. Costul de exploatare. Paris. procedeu numit pârghia de exploatare.

.-.p -cv.-0. = .p –cv. de nivelul preţurilor şi al costurilor variabile şi a celor fixe.∆Q-. iar indicele de variaţie a profitului (Ip) ar fi: . ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. ΔQ – variaţia volumului vânzărilor. 17 .p –cv. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. = .P-0.= .ind icele de variaţie a profitului.∆. −.p –cv. cv – costuri variabile... ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. Dacă se admite invariaţia costurilor fixe avem: ∆P = ∆Q. –. ΔCA – variaţia cifrei de afaceri între cele două momente.... unde: Ip .-.- .-0. –.ind icele de variaţie a profitului.p – cv.coeficientul pârghiei de exploatare. p – nivelul preţurilor.. Ip ..-∆. = .∆..-.∆...p –cv.-.p –cv.. .-. P0 – profitul în momentul 0.. = = . ΔQ – volumul fizic al vânzărilor.p -cv..Q-0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI unde: CPE – coeficientul pârghiei de exploatare.. Coeficientul pârghiei de exploatare poate fi exprimat şi în funcţie de volumul fizic al vânzărilor.. Deci coeficientul pârghiei de exploatare poate fi scris şi sub forma: = .p -cv.-.p -cv. unde: ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0..-0. –.-0. p – nivelul preţurilor. CF – cheltuieli fixe. + . unde: CPE . CA0 – cifra de afaceri în momentul 0.-.-.. cv – costuri variabile.

cv – costuri variabile.1−.4.1. îndatorarea implică suportarea unor sarcini financiare suplimentare.-. DATE GENERALE Pentru orice firmă. mai mică sau egală cu unitatea.. CF – cheltuieli fixe. 1.2.-.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI p – nivelul preţurilor. sporiind capacitatea de autofinaţare cât şi posibilitatea sporirii dividendelor.−.-. a căror nivel este cunoscut de la început „fără nici o legătură cu nivelul profitabilităţii utilizării capitalului înprumutat.. Din această cauză se impune evaluarea unui risc financiar potenţial în momentul contractării unui înprumut.4. Cluj-Napoca...×.× = = . ΔQ – variaţia volumului vânzărilor. Giurgiu . =. 249.−.-.-.”36 Datorită faptului că sarcinile financiare suplimentare nu au legătură cu profitul. pag. 36 A.rata rentabilităţii financiare. Presa Universitară Clujeană.-. 18 . Din relaţiile de mai sus rezultă că riscul de exploatare este direct proporţional cu dimensiunea cheltuielilor fixe şi cu depărtarea cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate 0.Finanţele firmei.-.-. mai mare. RISCUL FINANCIAR 1....+. firma are un câştig. Coeficientul pârghiei de exploatare este o mărime pozitivă. Cu cât este mai mare decât 1 cu atât riscul este mai mare.I.+. ceea ce constituie un risc determinat..-. atunci când rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii. −.-.. unde: RF .... 2000.+. EVALUAREA RISCULUI FINANCIAR Exprimările cifrice ale implicaţiilor îndatorării unei firme se pot realiza ţinând seama de acţiunea pârghiei financiare şi de efectul pârghiei financiare: .4... 1.−.-.-. dar dacă această rată scade sub nivelul ratei dobânzii firma intră în pierderi. Deoarece dobânda datorată băncii nu are legătură cu profitabilitatea utilizării capitalului înprumutat.. diferenţa dintre rata rentabilitaţii economice şi rata dobânzii rămân firmei.-.

Din definiţie. efectul variaţiei cifrei de afaceri asupra profitului net ce revine pe o acţiune. Implicaţiile îndatorării asupra rentabilităţii Sursa: A. pârghia este un procedeu care permite obţinerea unui efect sporit datorită unui punct de sprijin. . în acest caz punctul de sprijin este cifra de afaceri şi mărimea cheltuielilor financiare.3.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RE D Cp i d . . antrenate de îndatorare. pag. 250 19 . până la intrarea în starea de pierdere (efectul negativ al pârghiei financiare). DESCRIEREA SOCIETĂŢII Figura 1. 13200 profit pe o actiune Cu credit avantajele creditului Fără credit 52000 punct mort 0 200.capital prpriu.capital înprumutat. Presa Universitară Clujeană. .”37 Următoarea figură ne arată modul în care îndatorarea poate mării rentabilitatea financiară a unei firme (un efect pozitiv al pârghiei financiare) sau reducerea acesteia.rata rentabilităţii economice. .000 300. în orice sens.cota impozitului pe profit. Cluj-Napoca Coeficientul pârghiei financiare se calculează potrivit următoarei formule: 37 Ibidem. „Efectul pârghiei financiare amplifică. Giurgiu – Finanţele firmei.I. 2000.rata dobânzii capitalului înprumutat.000 profitul înainte de plata dobânzii Dezavantajele creditului -3500 1.

–.-. cv .cheltuieli fixe.preţul unitar.Q.volumul de vânzări. DATE GENERALE Falimentul este o „stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice.5. o mică variaţie a cifrei de afaceri va exercita o puternică influenţă asupra profitului net.5. În concluzie.preţul unitar.cheltuieli variabile unitare. încercând să determine influenţa totală a variaţei vânzărilor asupra rezultatelor finale. –. cv .dobânda datorată. Cifrele rezultate după calcularea coeficientului pârghiei financiare într-un caz particular ne arată proporţiile riscului la care se supun firmele îndatorându-se.1.-. unde: CPF ..-CF. dacă o firmă are un coeficient de exploatare mare şi un coeficient al pârghiei financiare important.volumul de vânzări. –. Acest risc se exprimă cu ajutorul efectului pârghiei globale şi se obţine înmulţiind coeficientul pârghiei financiare cu coeficientul pârghiei de exploatare: = . p . CF . = = .p-cv.− –.p-cv. Q . RISCUL DE FALIMENT 1. în beneficiul 20 .dobânda datorată.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CPF = . Mai nou se evaluează şi un risc global.cheltuieli fixe. Q . –-.− . -.. CF ...− –. Dd . unde: CPT . –..efectul pârghiei globale. –.cheltuieli variabile unitare. Dd . –.. care implică atât riscul financiar cât şi riscul de exploatare. stabilită (constatată) prin hotărâre judecătorească şi urmată de lichidarea integrală. p . × .coeficientul pârghiei financiare.-.-CF-Q. 1.D-d..

înfăţişarea de datorii neexistente sau prezentarea în registrele societăţii. precum şi în caz de faliment al societăţii.).Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali. pag. Procedurile conexe nu urmăresc eliminarea falitului. 1996. înstrăinarea în frauda creditorilor a unei părţi însemnate din activ. 60 21 .”39 Falimentul şi procedurile conexe sunt consecutive actului de constatare juridică a eşecului unui întreprizător. I.5. – Op. pag. 1999. recesiune economică. Cauze endogene de natură gestionară: gradul de valorificare scăzut al materiilor prime. b) a da greş. sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii. a da faliment = a nu izbuti într-o acţiune. 280-281 I. falimentar = insolvabil.Derşidan. adică insolvabilitatea financiară (transformarea posibilităţii în realitate). a da faliment = a) a nu-şi putea face plăţile (în calitate de comericant. creditorii să fie plătiţi şi falitul să fie reabilitat.2.Pitulescu. utilaje învechite etc. falimentar = insolvabil. Editura Naţională. a unor sume nedatorate. iar falimentul este starea de fapt. Editura Enciclopedică. În continuare amintim câteva din mulţimea de cauze care pot determina falimentul la o întreprindere: Cauze interne de natură managerială: decizii eronate. declarată de o instanţă judiciară.c.”38 De asemenea autorii DEX.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI tuturor creditorilor. a nu reuşi întro acţiune. industriaş etc. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic. Cauze externe priviind conjuctura pieţei: cerere în scădere. pregătire profesională managerială necorespunzătoare. MODALITĂŢI DE EVALUARE A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de evaluare a riscului de faliment se pot grupa în următoarele categorii: 38 39 M. Conform dicţionarului de termeni juridici uzuali bancruta frauduloasă „constă în una din următoarele fapte: falsificarea. inflaţie etc. bancrută. ci pot permite întreprinderii sale să se repună pe „picioare”. falimentul unor parteneri. E..”40 1. care pierde dreptul de a efectua acte de comerţ şi dreptul de administrare şi dispoziţie asupra bunurilor sale. De aceea se consideră că riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare. Coteanu. Dacă starea de incapacitate de plată este declarată de tribunal. 365 40 I.Abraham. Bucureşti. lipsa de personal. un industriaş etc.. pag.D. A. a se prăbuşi. a patrimoniului falitului. ş. Bucureşti. atunci falimentul este numit bancrută.. management neperformant. calificare necorespunzătoare. Cit. apreciază falimentul ca o „situaţie de insolvabilitate în care se află un comerciant. în alt act ori în bilanţ. iar dacă acest lucru este datorat relei credinţe a administratorului atunci termenul se schimbă în bancrută frauduloasă.

a) Metode matematice constau în atribuirea unei valori numerice atribuite firmei supusă evaluării. Nivelul de gravitate ale activităţii firmei Nivelul de gravitate 1 2 3 4 5 6 Consecinţa Minore Semnificative Grave Foarte grave Catastrofale Dezastroase Niveluri pentru clasificarea firmelor Excelent Puternic Bun Slab Foarte slab Extrem de slab Probabilitatea asociată nivelului de gravitate % 5 20 40 60 80 100 Pe baza acestor date din tabel se pot stabili nivelurile de risc. Metode analitice.nivelul de gravitate a consecinţelor posibile ale falimentului.probabilitatea de activare a factorilor de risc. prezentate în tabelul următor: Tabelul 3.05 . Nivelurile de gravitate identificate în cadrul firmei se stabilesc pe criteriile de performanţă financiară selectate: Tabelul 2. Valoarea numerică a riscului de faliment se determină cu ajutorul următoarei formule de calcul: .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Metode matematice. Valori asociate nivurilor de risc Niveluri de risc Inexistent 22 Valori 0. Metode combinate.-.= × unde: G . P . Metode grafice.

0.0 Valoarea obţinută pentru riscul de faliment se compară cu cele două intervaluri de riscuri: risc acceptabil . şi risc inacceptabil .-.4. METODE DE ANALIZĂ A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de analiză a riscului de faliment.. Metode statice.∈ ..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Mediu Satisfăcător Ridicat Foarte mare Iminent 0.-. Metode bancare. Metodele analitice de evaluare a riscului de faliment constau în identificarea şi analizarea tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul cibernetic al unei firme şi a căror finalitate este falimentul. Metode de stabilire a diagnosticului economic al firmei.2 2. unde: P – probabilitatea G – gravitatea 1.2. după forma legăturii dintre fenomen şi factorii de influenţă se grupează în următoarele categorii: - Metode manageriale. b) Metodele grafice de evaluare a acestui risc se bazează pe exprimarea riscului ca o funcţie de doi parametrii şi compararea ei cu domeniul de acceptabilitate.0 6. ∈. - 23 .4 1.1.4 4.2..5. respectiv cel de inacceptabilitate. c) .0.-. Metode patrimoniale.=. Alte metode de evaluare a riscului.05.3.6.

<1 Acelaşi fenomen se formează şi în cazul în care indicele de corelaţie este supraunitar şi se calculează ca raport între coeficienţii rotaţiei activelor şi pasivelor curente: .= .3.”41 În acest sens trebuie respectate două reguli financiare:42 - Active imobilizate = Capitalul permanent - Activele curente = Datorii curente Activele curente includ activele circulante şi cheltuielile în avans. Dacă durata în zile a unei rotaţii a activelor este inferioară duratei în zile a obligaţiilor. Datoriile curente cuprind datoriile ce trebuie achitate într-o perioadă de până la un an şi veniturile în avans. Dar în cazul în care: Activele curente < Datoriile curente atunci firma nu-şi poate onora obligaţiile. calculate. corporale şi financiare şi prin urmare firma nu dispune de fond de rulment necesar finanţării activelor circulante. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODELOR PATRIMONIALE „Riscul de faliment poate fi evidenţiat prin ecuaţiile echilibrului financiar în cazul în care se realizează corespondenţa biunivocă dintre lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor.. pag.-2. Cea de-a doua ecuaţie arată faptul că firma este solvabilă şi că creditorii temporali ai firmei îşi pot recupera sumele. putând intra în starea de incapacitate de plată. pag. Prima ecuaţie arată faptul că finanţarea investiţiilor s-a concretizat în imobilizări necorporale. 165 24 .5.165 Idem.1. atunci finanţarea activităţii se face din resurse atrase temporar în firmă: - .-.= .-. fie ca durată în zile.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 1. Riscul de incapacitate de plată poate fi arătat şi cu ajutorul indicelui de corelaţie a vitezei de rotaţie a activelor şi pasivelor curente.-1. fie ca număr de rotaţii.cit. >1 Acestă analiză trebuie completată cu indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii patrimoniale pentru a se evidenţia riscul de ilichiditate şi insolvabilitate financiară. Lichiditatea generală arată capacitatea activelor curente disponibile (stocuri. facturi 41 42 I. Mihai – coordonator – Op.

active circulante şi cheltuieli în avans.. ţă .03.>100...”43 Lichiditatea imediată arată capacitatea activelor curente (altele decât stocurile) de a participa la finanţarea datoriilor scadente. ℎ=0.. 596 din 28. DCR – datorii curente. ă -<100. calculată ca diferenţa între activele curente şi datoriile curente: =− . care să acopere datoriile curente ale firmei... ACR ...MF nr. calculată ca un raport procentual între activele circulante O. calculată ca rată a lichidităţii generale (RLG): =...Forma relativă. are două forme: Forma absolută.active circulante şi cheltuieli în avans. DCR . 43 Forma relativă.. ă -=100...... pag. plasamente pe termen scurt..-.Forma absolută..−..Of. de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. . ACR – active circulante şi cheltuieli în avans. ACR .datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans.04. calculată ca diferenţa între activele circulante.datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans. cheltuieli în avans) de a se transforma în numerar. „Se apreciază că firma are o lichidiate favorabilă în cazul în care rata lichidităţii este cuprinsă între 200% şi 250%..ℎ ℎăţ-<0. DCR .Lichiditatea generală...ℎ ă ... ℎ ă=0.. S – stocuri. M...ℎ ă. mai puţin stocurile.. unde: RLG – rata lichidităţii generale.1995. Lichiditatea generală are două forme: .70 din 18. şi datoriile curente: =.1995. unde: LG .15 25 .nr.×100.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI neîncasate. unde: LI – lichiditate imdeiată. lichiditatea imediată.>0..ℎ ℎăţ-<0. La rândul ei..−.>0....

ă ţă ...-. pe o parte şi datoriile curente.. Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care numerarul şi echivalentele de numerar acoperă părţile scadente: Forma absolută.Pântea – Managementul contabilităţii româneşti. Lichiditatea este favorabilă în cazul în care indicatorul se apropie de 100%45 iar intervalul de siguranţă finaciară este cuprins între 50% şi 100%. ţă .. ă-=0. ×100.594 26 .. vol II. unde: LE – Lichiditatea efectivă..−-. ă ă „Normele legale prevăd ca valoarea indicatorului să fie cuprinsă între 50% şi 100%. este calculată ca un raport procentual între numerarul şi echivalentele de numerar al unităţii. ă-=100.. pe de altă parte: =. ...03. pag..MF nr. unde: RLI – rata lichidităţii imdeiate.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rămase (după deducerea stocurilor) şi datoriile scadente: =.... cit..>100....P. ă -<100. S – stocuri. Op..1995.ℎ -<0... TR – trezorerie. Solvabilitatea financiară generală arată capacitatea unei firme de a rambursa la 44 45 O......15 I.. Forma relativă. unde: RLE – rata lichidităţii efective. pag... DCR – datorii curente. ă-=100.”44Acest interval fiind intervalul de siguranţă financiară a indicatorului. TR – trezorerie. 596 din 28. DCR – datorii curente. şi datoriile curente(DCR): =−.. DCR – datorii curente..>100. este diferenţa dintre investiţiile financiare pe termen scurt.×100..>0.. ACR – active circulante şi cheltuieli în avans. disponibilităţile băneşti şi valorile aflate în caserie şi conturi bancare (TR). ă -<100...

unde: SG – solvabilitate generală. De aceea.. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ăţ- în care: AI ..provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.. aşteaptă ca rentabilitatea.. -<100. O altă modalitate de calculare a riscului are în vedere costul capitalului investit în afacere.datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.active imobilizate. =0. să fie egală cu 27 . SINV . Se poate exprima în mărimi absolute şi relative..>100.--.-. PV .. atunci când investesc sau împrumută firma cu bani.subvenţii pentru investiţii.provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. SINV . acţionarii şi creditorii. .datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Forma aabsolută se determină ca diferenţă între activele rămase (după deducerea obligaţiilor curente) şi datoriile pe termen lung: = .active imobilizate.×100.. ţă .--.subvenţii pentru investiţii.ℎ <0. ÎTL ... PV ..--..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI scadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat...>0.− . pe care le-ar fi adus-o alte alternative de investiţie.. ... ÎTL ..... -=100.. ..--. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ă în care: AI . Forma relativă se calculează ca un raport procentual între cele două mărimi din relaţia de mai sus: = .. unde: RSG – rata solvabilităţii generale.

pe care firmele îl realizează cu activele de care dispune astfel încât obiectivele acţionarilor şi creditorilor să fie satisfăcute. Atunci rata rentabilităţii va fi: 28 .× unde: PN .-. Tabelul 4. iD .Profitul net. unde: PNE – profitul net de echilibru. adică. RD . CB . Costul de oportunitate este pragul minim al rentabilităţii.×+. Din această cauză costul de oportunitate este un instrument de previziune şi ajustare a riscului şi elimină abordările subiective ale acestuia. CB .Rata rentabilităţii.-−. se calculează profitul net monetar de echilibru: =.Rata dobânzii.-100.Împrumuturi bancare.× deoarece RRF = 0%. RRF .-100.Rata dobânzii.×100 unde: RRN .impozitul pe dividende.×. RD .Împrumuturi bancare. PN .Capital propriu. Pragul minim al riscului pentru firmă este evidenţiat de situaţia în care acţionarii nu vor încasa dividende.. CPR .Profitul net.Capital propriu.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI costul de oportunitate. Rata rentabilităţii (RRN) în acest caz va fi: =.Rata rentabilităţii financiare.1−.-100. CB . Structura financiară a firmei Capital propriu (CPR) Împrumuturi bancare (CB) Rata rentabilităţii financiare (RRF) Rata dobânzii (RD) Profitul net (PN) ce trebuie generat anual de activitatea firmei cu activele existente este: =. CPR .Împrumuturi bancare.

-2. Predicţia falimentului foloseşte o tehnică statică (analiza discriminantă) pentru transformarea informaţiilor din indicatorii economico-financiari într-un scor capabil să prezică succesul sau insuccesul unei afaceri..-. Astfel se elimină riscul pierderii capitalului propriu investit de acţionari în afacerea respectivă. această tehnică permite ca după analiza unei firme să obţinem o cifră (scor) care spune dacă firma intră sau nu în faliment.-1.3. 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI =..(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial Bank. unde: ai . pag. pe baza unui set de indicatori 46 M. Journal of 47 29 . Pentru determinarea scorului cu ajutorul aceste tehnici este nevoie de parcurgerea următorilor paşi: 1) Alegerea unui eşantion de întreprinderi care să cuprindă două grupuri. 110 Altman E. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODA SCORURILOR Principala ţintă a acestei metode de calcul a riscului de faliment. „Analiza discriminantă multiplă (MDA) este o tehnică statistcă utilizată pentru a clasifica aprioric o observaţie în două sau mai multe grupuri. Toate prviziunile şi predicţiile se bazează pe datele publicate în sitaţiile financiare. a scorului Z.+…+.variabilele (rate financiare). Bătrâncea – Risc şi faliment.-. CB . Cu ajutorul ei se evaluează stabilitatea companiei şi se prevăd eşecurile probabile ale companiei. Acest scor se obţine din următoarea relaţie: = . Cluj-Napoca. care să poată estima starea de faliment a firmei.+..-.5. Această analiză.×100 unde: RRPNE – rata rentabilităţii de echilibru.2.-2.=.. 2) Compararea de-a lungul perioadei de timp47.-.-1.-+.Capital propriu. Editura Dacia.. xi . în funcţie de caracteristicile individuale observabile”46 Pe scurt. PNE – profitul net de echilibru. unul cu întreprinderi falimentare sau aflate în dificultate şi un alt grup ce cuprinde firme fără probleme financiare.=1--.I.coeficienţii de ponderare. se foloseşte atunci când se urmăreşte eliminarea restricţiilor impuse de analiza tradiţională prin rate. 2003. CPR .Împrumuturi bancare. este de a stabili pentru firmă un indicator de sinteză numit „scor”.

MODELUL ALTMAN Modelul „Z” este un model statico-matematic de prognoză a stării de faliment a firmelor.5...A. =0.-1. Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei.+0.. 7) Analiza aposteriori a ratei de succes a funcţiei Z cu ajutorul analizei gradului de relevanţă pentru alt eşantion de firme.033-3..= . 30 .+0. a celor două grupuri.012.3. 1.+. unde: • Variabila X1 este măsura flexibilităţii firmei şi se determină ca raport între capitalul circulant (active circulante de exploatare – pasive circulante de exploatare)(KC) sau fondul de rulment (FR). având scop diminuarea erorilor predicţiei. 4) Elaborarea. Metoda are mai multe modele.2. .3-3.006- Ecuaţia folosită de Altman pentru analiza riscului de faliment este: =1. în anul 1968 şi dezvoltat de profesorul Altman în 1977. Este o rată de succes apriorică pentru că se bazează pe o testare a eşantionului care a stat la baza construirii funcţiei scor.U. dintre care şi unele falimentare. Commercial Bank Lendings.-1.6-4.1.0.-1. Modelul lui Altman cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări financiare ale unei firme.999-5.-1.4-2. 3) Selectarea indicatorilor care realizează cea mai bună discriminare.= .999-5..-. 5) Alegerea unui punct (sau a unor puncte) de inflexiune care să realizeze clasificarea predictivă a firmelor. fiind folosit pentru prima dată în S. Prima ecuaţie elaborată a scorului „Z” este: 4. prin tehnica analizei discriminante a unei combinaţii liniare Z a indicatorilor semnificativi (xi).3. ditre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman. modelul Canon&Holder.+0. 6) Analiza apriori a ratei de succes a funcţiei Z prin compararea clasificării prdictive cu situaţia cunoscută a firmelor din eşantion.+. Coeficienţii variabilelor au fost stabiliţi după analiza stării economice şi financiare a unui număr considerabil de firme.2. 48 Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei..+0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI susceptibili de a fi semnificativi48. modelul Taffler şi modelul Robertson. Rezulatul acestei etape fiind alegerea indicatorilor cu acţiune permanentă şi puternică în eşantioanele cercetate. şi activele totale (AT): .+1.+0.-.014-2.

-.. Nivelul III: firme falimentare pentru ∈ . valoarea de piaţă a acţiunilor va fi egală cu capitalul social) şi datoriile totale (DT) ale firmei: .. limita inferioară a intervalului poate coborî până la vaoarea 2.7. .... Modelul din 1968 era capabil să prevadă succesul sau eşecul unei firme cu doi.-. Nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare (aflate în zona gri) pentru ∈ .= .-5.-. • Variabila X5 măsoară randamentul activelor şi se calculează ca raport între cifra de afaceri netă (CAN) şi activele totale (AT): ..= . • Variabila X4 reprezintă capacitatea de îndatorare a firmei şi este calculată ca raport între valoarea de piaţă a acţiunilor (CSVP) (pentru firmele care nu sunt cotate la bursă.= . Pentru toate avantajele care le aduce. trei ani înainte de producerea lui.-. 31 ..-3.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Variabila X2 rata autofinanţării activelor totale. Profitul reinvestit se determină ca diferenţa dintre rezultatul net al exerciţiului (RNE) şi dividendele acordate acţionarilor (DIV): =− • Variabila X3 reprezintă rata rentabilităţii economice şi se calculează ca raport între profitul înainte de plata dobânzilor şi impozitelor (RBIT) şi activele totale: . În funcţie de scorul obţinut firmele se clasează în următoarele trei niveluri: Nivelul I: firme solvabile pentru ∈ . iar modelul dezvoltat în 1977 face o predicţie cu cinci ani înaintea producerii evenimentului.-2. şi are ca determinare raportul dintre profitul reinvestit (PRI) şi activele totale: ..-4. +∞.= ..−∞. aplicarea acestei metode are şi câteva dezavantaje printre care: • Utilizarea unor informaţii „istorice”.

1. unde: CR* .-. = . pe de altă parte: .-1.-. +-.-2.-4.2.-2.-3.+22. • Variabila X2 reprezintă stabilitatea financiară a firmei şi se stabileşte ca raport între capitalul permanent (CPM) şi pasivul bilanţier (PB): .-∗.− -. = . din care jumătate au dat faliment în perioada 1970-1975.−87.2. Modelul profesorului Altman se aplică cu rezultate foarte bune pentru firmele cotate la bursa de valori. Modelul a fost constituit în anul 1978 prin observarea unui număr de 31 de rate pe un eşantion de 190 de întreprinderi mici şi mijlocii. • Variabila X4 exprimă gradul de remunerare a personalului.-1.-5.-3.5.3. • Variabila X3 evidenţează gradul de finanţare a vânzărilor din resurse externe şi se calculează ca un raport între cheltuielile financiare (CF) şi veniturile din vânzări (CAN): .−10. Acest model se aplică întrepriderilor industriale cu un număr de angajaţi de la 10 până la 500 şi se bazează pe analiza „lichiditate – exigibilitate”... • Evaluăricontabile depăşite. pe de-o parte şi datorii curente.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Contabilizarea diferită a mişcării patrimoniului. şi se calculează ca raport între cheltuielile cu personalul (CP) şi valoarea adăugată (VA): 32 .creanţe şi cheltuieli în avans. = . în care: • Variabila X1 reprezintă rata lichidităţii intermediare şi se determină ca raport între creanţe (CR) şi disponibilităţi băneşti (TR). Cannon şi M. • Contabilitatea „creativă”. = . MODELUL CANNON & HOLDER Un alt model de analiză a riscului de faliment este modelul analiştilor francezi J. Modelul se bazează tot de un model Z dar cu următoarea structură: =16.-∗.+24. Holder.

Posibilitatea falimentului scade odată cu creştrea scorului înregistrat de firmă. • 4 < Z < 9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară incertă.-.5 1.5 Z = 10 Z = 13 Z = 16 Z > 16 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ >80% 75-80% 70-75% 50-70% 35% 30% 25% 15% <10% Gruparea firmelor după scorul „Z” obţinut prin metoda Cannon & Holder se face astfel: • Z<4 ⇒ firmă aflată într-o situaţie financiară dificilă.2. .-.Stabilirea financiară se poate realiza printr-un grad de mare îndatorare a firmei. şi se calculează ca un raport între rezultaul din exploatare (RE) şi valoarea adăugată: .Indicatorii folosiţi vizează numai o parte din renumerarea capitalului.3. conform următoarei scheme: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Z <0 0 < Z < 1. .5 < Z < 4 4 < Z < 8.3. • Variabila X5 exprimă ponderea rezultatului exploatării în totalul valorii adăugate. • Z>9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară solidă.5 Z = 9. 1. MODELUL CENTRALEI BILANŢURILOR BĂNCII FRANŢEI În Franţa se foloseşte funcţia scor „Z” stabilită de Centrala Bilanţurilor Băncii Franţei şi este compusă din opt variabile: 33 . . = . Din dezavantajele aplicării acestei metode amintim următoarele: .-5.Sunt utilizaţi doar indicatori de stare financiară.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI .5.-4.Lichiditatea intermediară se poate realiza prin creşterea creditului comercial acordat clienţilor. = .

706.-8.−0.= .003-2.-2.+2.+1.-1..-.-...ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI = −1.-. • Variabila X4 reprezintă rata rentabilităţii vânzărilor şi se determină ca un raport între rezultatul de exploatare şi cifra de afaceri netă: .+.= .−0.= . • Variabila X3 reprezintă rata capacităţii de rambursare a datoriilor din resurse proprii şi se determină ca raport între capacitatea de autofinanţare şi datorii totale: .-3..408. ..-1..824.+5.-5.221. • Variabila X6 reprezintă abaterea relativă a valorii adăugate: 34 .×360 unde: .= .255.-.-. • Variabila X2 reprzintă rata de acoperire a capitalului investit sau rata stabilităţii financiare şi se calculează ca un raport între capitalul permanent (CPM) şi capitalul investit (active totale (AC) ori pasivul bilanţier (PB)): .−85.164.689.+0.-.-2.2. ale perioadei: .-. • Variabila X5 exprimă viteza de rotaţie a obligaţiilor faţă de furnizori şi se determină ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): .-5.= .-7.-3.544 în care: • Variabila X1 reprezintă rata de prelevare a cheltuielilor financiare şi se determină ca raport între cheltuielile financiare (CF) şi rezultatul din exploatare (RE): . S – reprezintă total stocuri.−1.= .-6.-4.. = . calculat între două momente succesive iniţial şi final.4.reprezintă soldul mediu al datoriilor comerciale.

Categoria I – firme aflate în dificultate financiară.0.-.25 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ 100% 95.25.125 ≤ Z < 0. . calculată ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): .-0.5% Nefavorabilă Incertă Favorabilă Dezavantajele aplicării acestui model sunt: .-8..∆-. .Categoria II – firme cu sitaţie financiară incertă.875 ≤ Z < -0.. • Variabila X8 exprimă rata investiţiilor fizice din resurse proprii şi se calculează ca raport între valoarea investiţiilor şi valoarea adăugată: .-6.4% 17. pentru -0.25 Z ≥ 1.-. ..Categoria III – firme cu situaţie financiară corespunzătoare.25 -0.5.Luarea în considerare ca variabilă negativă a valorii adăugate. care măreşte riscul de ilicitate financiară.-2.9% 33.875 -1. calculat între două momente succesive iniţial şi final ale perioadei .= .8% 46.= . • Variabila X7 reprezintă viteza de rotaţie a creanţelor.+.-.×360 unde: .reprezintă soldul mediu al creanţelor.∆-.125.Existenţa unei valori reziduale foarte mari (-85.-7.. Situaţia financiară în raport cu valoarea scorului şi probabilitatea de faliment poate fi prezentată prin următoarea schemă: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Situaţia financiară Z<-1.625 0.25 ≤ Z < 0..4.6% 73. pentru Z>0.875 ≤ Z < -0. 35 MODELUL TAFFLER . pentru Z < .2.Dinamizarea accentuată a afacerilor.875 -0..544).125.25<Z<0. . în funcţie de scorul Z obţinut: . .7% 9. 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI .. Firmele se grupează în trei categorii.= .Minimizarea importanţei capacităţii de autofinanţare a datoriilor. .= .125 0.3.625 ≤ Z < 1.

MODELUL ROBERTSON Profesorul Robertson49 a identificat patru elemente care produc modificări ale stării financiare ale firmei: stabilitatea pe piaţă.-0.+0.2. măsurând performanţa relativă pe o scară cuprinsă între 0 şi 100.5. Cu ajutorul acestui scor.+.-2. 1983 36 .-5. 0. X2 – reprezintă rata lichidităţii generale şi se calculează ca un rapor între activele curente şi datoriile curente (13%).-4.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Modelul Taffler este reprezentat printr-o funcţie liniară complexă de forma: = .Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review. creşterea împrumuturilor. X3 = (active curente – datorii totale) / datorii totale.-3. Există un punct de inflexiune între succes şi insucces. asadar un scor PAS de 80 înseamnă că numai 20% din firmele analizate au înregistrat un scor mai mare scorului Z.2 vor avea un eşec în viitorul apropiat.0. c2.+.-1. Scorul PAS grupează toate scorurile Z ale companiilor în termeni procentuali.6. c3..+ .3.3. Un scor PAS al variabilei X înseamnă faptul că 100 – X% din companii au înregistrat un scor mai mare decât scorurile Z. PAS. X2 = rezultatul brut al exerciţiului / active totale.-1. X3 – reprezintă rata dependenţei financiare curente şi se calculează ca un raport între datoriile curente şi activele totale (18%). X4 = (capitaluri proprii . X5 = (active lichide – descoperirea de cont) / împrumuturi. în care: X1 = (cifra de afaceri – activele totale) / cifra de afaceri. 49 J. scăderea profitului.2 nu vor da faliment. se evaluează performanţele companiei prin raportarea la alte companii şi se generalizează rezultatele în întreaga economie.împrumuturi) / datorii totale.+3.-4. UK.+0.+.3.-3. c4 reprezintă coeficienţi de ponderare care se determină prin analiza regresională. Firmele care au un scor mai mare de 0.5. unde: X1 – reprezintă rata rentabilităţii activelor curente şi se calculează ca un raport între rezultatul brut al exerciţiului şi activele curente (53%). iar cele care au un scor mai mic de 0. iar valorile procentuale din paranteze reprezintă contribuţia indicatorilor la reprezentativitatea modelului. c1.-2.. Această tehnică este adaptată de Taffler pentru dezvoltarea scorului PAS (performance analysis score).-4.-2.0..-3.. Funcţia scor folosită de profesorul Robertson are forma: =3. November.2. c0. X4 – reprezintă intervalul de timp în care compania işi poate finanţa activitatea de producţie cu ajutorul activelor proprii fără sa încaseze facturile emise (16%). 1.+0.-1. scăderea capitalului de lucru.

exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenţei. nr. 245 din 1 iunie 1999 52 Regulamentul nr.Of. fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului şi/sau capacităţii de plată a beneficiarului de credit. 316 din 07. Nivelul provizionului este de 50% din valoarea creditelor acordate.1994 54 Idem 55 Idem 56 Idem 57 Idem 37 .04.3. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODE BANCARE O modalitate de prevenire a riscului în afaceri este evaluarea bonităţii agenţilor economici. în funcţie de punctajul obţinut la criteriile financiare şi la criteriile nefinanciare.57 Pe baza analizei performanţelor economico-financiare.52 Din această cauză băncile clasifică creditele şi plasamentele în funcţie de serviciul datoriei şi iniţierea de prevederi judiciare în următoarele categorii: a) Creditele standard sunt creditele care nu implică deficienţe şi riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei în maniera convenită prin contractul de credit. Serviciul datoriei este capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă. la acordarea împrumutului.Of. 1. pe termen scurt. clientul fiind solvabil. într-un an. atunci firma nu poate supravieţui din cauza instabilităţii financiare. este incertă. Nivelul provizioanelor în acest caz este de 20%.2000 53 Normele BNR nr. cu rambursarea ratelor bancare curente (rata scadentă + dobânda).56 e) Creditele pierdere sunt acele împrumuturi ce nu pot fi restituite băncii.02. nr.Of.2000.3 din 24.07.04.51.53 b) Credite în observaţie sunt acordate unor clienţi cu rezultate economicofinanciare foarte bune şi care au probleme .54 c) Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficienţe şi riscuri care pot periclita lichidarea datoriei. Pentru aceste categorii de credite banca nu-şi poate constitui provizioane.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Funcţia Z urmăreşte modificările ce intervin în situaţia financiară a firmei de la o perioadă la alta. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor. analiza trebuie să identifice cauzele reducerii scorului. publicate în M. Dacă acest lucru se repetă doi ani consecutivi. nr. valorilor sau garanţiilor existente.55 d) Crediitele tip îndoielnic sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea condiţiilor. precum şi constituirea. 72 din 22 martie 1994 51 Normele BNR nr. agenţii economici se încadrează într-o categorie. publicate în M. Nivelul provizionului specific în acest caz este de 100%. Dacă scorul Z se depreciază cu 40% sau mai mult. publicat în M. 8 din 26. Provizioanele constituite pentru acest tip de credit sunt în limită de 5% din valoarea creditului şi pot fi incluse în cheltuieli. regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit.3.2 din 07.5.50. 50 Normele BNR nr.

1 2 3 Tabelul 5. care apelează la credite. S.Declanşarea procedurii de executare silită a patrimoniului în cazul persoanelor fizice. A.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Prin iniţiere de proceduri judiciare se înţelege cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor: a) Faţă de debitori: .1.A. care poate fi menţinută sau modificată în funcţie de concluziile analizei necuantificabile.-.−−-−. 1. Evaluarea criteriilor de performanţă economico-financiară la B.×100 100<Lc≤120% 1 120<Lc≤150% 2 150<Lc≤170% 3 Lc>170% 4 Solvabilitatea S≤80% 0 80<S≤100% 1 =.=. într-o categorie de bonitate. determinând astfel performanţa finală a celui care a solicitat creditul.Investirea cu formulă executorie a hotăririi judecătoreşti definitive ce dispune asupra contractului de credit.Investirea cu formă executorie a contractului de credit şi a contractelor de garanţie.Acceptarea de către instanţă a cererii introductive depusă de bancă pentru declanşarea procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii de faliment.R. de puncte obţinute Lichiditatea Lc≤80% -2 curentă 80<Lc≤100% -1 .3. b) Faţă de contract: .3. precum şi contractelor de garanţie sau asupra contractului de plasament. determină clasificarea preliminară. METODA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE Banca Comercială Română încadrează firmele. .×100 100<S≤120% 2 120<S≤140% 3 140<S≤160% 4 160<S≤180% 5 S>180% 6 Gradul de Gi>100% -1 38 . Indicatorul Formula de calcul Rezultatul Nr. Rezultatul obţinut prin adunarea punctelor acordate fiecărui criteriu cuantificabil. .5.C. Clasificarea preliminară se va face în funcţie de punctajul obţinut la analiza criteriilor din tabelul următor: Nr.−−-<1 . în funcţie de punctajul obţinut la criteriile cuantificabile coroborat cu punctajul obţinut la criteriile nefinanciare.

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

îndatorare globală 4 Viteza de rotaţie a activelor circulante Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiară) Acoperirea dobânzii

=,-.×100

= ,-.

80<Gi≤100% 60<Gi≤80% 40<Gi≤60% Gi≤40 Rac≤5 5<Rac≤10 Rac>10

0 1 2 3 1 2 4 0 1 3 4 2 3 2 1 0 -1 4 3 2 1 4 4 4 3 2 2 1 1 0 Peste 25 A

5

Rcp≤0% 0< Rcp≤10% 10< Rcp≤30% 30< Rcp≤50% Rcp>50% 6 0<Ad≤20 =,-.×100 20<Ad≤40 40<Ad≤60 60<Ad≤80 Ad>80 7 Dependenţa de At>50,1% şi De>50,1% pieţele de Ai>50,1% şi De>50,1% aprovizionare x At>50,1% şi De>50,1% şi desfacere Ai>50,1% şi De>50,1% Garanţii x -garanţii necondiţionate primite de la guvernul României; -garanţii bancare irevocabile primite de la bănci româneşti şi străine de prim rang; -depozit bancar; -ipoteca; -gajul cu deposedare; -gajul fără deposedare; -cesiunea de creanţă; -cauţiunea; -gajul general; TOTAL PUNCTAJ INTERMEDIAR Până la 5 6-10 11-16 17-25 inclusiv CATEGORII ÎMPRUMUTAŢI E D C B Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A. =,-.×100

Legenda: Lc – lichiditate curentă; Ac – active circulante; Sn – stocuri nefavorabile; Ci – clienţi incerţi; D<1 an – datorii cu scadenţă mai mică de un an; S – solvabilitate; A – toatal active; D – datorii totale; Cp – diferenţe de conversie pasiv; Gi – gradul de îndatorare generală; CPNs – capitaluri proprii nete în sens srtict; Rac – viteza de rotaţie a activelor circulante;
39

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cd – cheltuieli cu dobânzile; Car – cifra de afaceri realizată; At – aprovizionări în ţară în raport cu totalul aprovizionat; Ai – aprovizionări din import cu totalul aprovizionărilor; Dt – desfaceri în ţară în raport cu totalul desfacerilor; De – desfacri la export în raport cu totalul desfacerilor. Pentru determinarea punctajului firmelor care garantează creditul cu mai multe tipuri de garanţii se va folosi media ponderată.
B. Analiza nefinanciară se face în funcţie de următoarele criterii: calitatea conducerii, calitatea organizării, sectorul de activitate a firmei, poziţia firmei în ramură, strategia de dezvoltare şi perspectiva unităţii.
Tabelul 6. Analiza criteriilor nefinanciare ale B.C.R. S.A. Denumirea criteriului Comentariu Rezultatul analizei Calitatea conducerii Se va explica şi justifica calitatea • Foarte bună profesională a managerilor, respectiv: -cunoştiinţe tehnice de specialitate; • Bună -experienţă managerială; -prestigiul şi reputaţia în relaţiile cu • Satisfăcătoare furnizorii şi beneficiarii etc. Calitatea organizării Se vor trata explicit şi detaliat • Bună aprecierile inspectorului cu privire la organizarea activităţii unităţii • Medie economice (fluxuri tehnologice, capacitatea de adaptare la modificările • Slabă structurale, utilizarea bazei materiale şi a resurselor umane etc.) Sectorul în care îşi Analiza se va axa pe comentariul • Perspectivă bună a desfăşoară activitatea asupra conceptului de „piaţă dezvoltării sectorului; profitabilă” în care îşi desfăşoară • Perspectivă slabă a activitatea agentul ecomonic. dezvoltării sectorului; • Sector de activitate nevalabil Poziţia unităţii în Din analiză va rezulta gradul în care • Capacitate mare de ramură şi subramura de unitatea este cunoscută în sectorul său influenţă a pieţii; activitate de activitate având un cuvânt de spus • Capacitate medie de şi în cea ce priveşte nivelul preţurilor, influenţă a pieţii; concurenţa etc. • Capacitate redusă de influenţă a pieţii; Strategia de dezvoltare Se va analiza: • Foarte bună Existenţa unei strategii pe următorii 35 ani. Dacă aceasta este realistă, • Neconvingătoare realizabilă sau cu risc de eşec; Modalitatea de realizare a strategiei • Inexistentă propuse; Alternative şi implicaţii în cazul nerealizării strategiei propuse; Existenţa sau nu a planurilor de restructurare şi redresare financiară. Perspectiva unităţii Se vor prezenta programele de (programul de acţiune restructurare şi retehnologizare • Activitate viabilă;

Nr. 1

2

3

4

5

6

40

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

aplicate, cele în curs de aplicare precum şi cele ce urmează a fi aplicate. Se vor detaila etapele parcurse şi rezultatele obţinute. Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A.

priviind reducerea riscului în creditare)

• Activitate cu slabe perspective

C. Performanţa economico-financiară finală a împrumutului, în urma coordonării punctajului criteriilor financiare cu criteriile de analiză nefinanciară se clasifică în cinci categorii de bonitate: • Categoria „A” – performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la timp a dobânzii şi a ratei. Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a performanţelor financiare la un nivel ridicat; • Categoria „B” – performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menţine la acelaşi nivel într-o perspectivă mai îndelungată; • Categoria „C” – performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o tendinţă de înrăutăţire; • Categoria „D” – performanţele financiare sunt scăzute şi cu o evidentă ciclitate, la intervale scurte de timp; • Categoria „E” – performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile. 1.5.3.3.2. METODA BĂNCII ROMÂNE DE DEZVOLTARE

Banca Română de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A., grupează agenţii economici pe cele cinci tipuri de categorii de bonitate pe baza indicatorilor de performanţă financiară din următorul tabel:
Tabelul 7. Criterii de performanţă financiară ale B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. Criterii de apreciere % Categorii de credite Categ. A Categ. B Categ. C Categ. D Categ. E Gradul de îndatorare 0-30,0 30,1-50,0 50,1-65,0 65,1-80,0 peste 80,0 Lichiditatea imediată peste 110,0 85,1-110,0 65,1-85,0 50,1-65,0 sub 50 Solvabilitatea patrimonială peste 50,0 40,1-50,0 30,1-40,0 20,1-30,0 sub 20,0 Rentabilitatea în funcţie de cifra peste 10,0 5,1-10,0 3,1-5,0 1,1-3,0 sub 1,0 de afaceri Gradul de acoperire a peste 120 100,1-120,0 90,1-100,0 70,1-90,0 sub 70 cheltuielilor din venituri TOTAL PUNCTAJ 41-50 26-40 11-25 1-10 0 Sursa: Normele de creditare ale BRD Groupe Societe Generale S.A.

2. DESCRIEREA FIRMEI
2.1. ISTORIC AL ACTIVITĂŢII S.C. METROPOLIS GROUP S.R.L. a fost constituită în actuala formă juridică în anul 1994 prin încheierea de autentificare nr. 7598/13.09.1994.

41

A. 42 .R. discotecilor.R. M. Clădire situată în Bistrita. S. S.C. 1-4. S. ZAJ DISCOTECHIKA S. lumini. AGROBIS BAZA 6 S.C.L. climatizare. şcolilor de dans.L. lucrări de construcţii.63 mp. PRINCIPALELE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE 1. INTERBRANDS S. ELECTROPLAST S.L. Eminescu.C. scenografilor. PHOENIX CONSTRUCT S. marionete.574.L. 2. jocuri de noroc. CAFFE RIVER S.alte activităţi de spectacole ( organizarea şi prezentarea altor activităţi recreative cum sunt: activităţile sălilor de dans. YORK INTERNATIONAL S.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Înca de la înfiinţare societatea a avut ca principale activităţi: între anii 1994-1995: alte activităţi recreative.L. S.L.C. MEDEIROS S.C. S. desfăşurată pe o suprafaţă de 2. consultanţilor si ale altor tehnicieni din domeniul realizării de spectacole ).R. Instalaţii şi echipamente de sonorizare. Autovehicule. 2. S. comerţ cu amanuntul.R. nr. 2.L. băuturi şi produse din tutun în magazine specializate. S.R.C.R. cafenele si baruri fară spectacol. DOBOCO IMPEX S.C.C.alte tipuri de comerţ cu amănuntul cu produse alimentare. parcurilor de distracţii şi alte forme recreative analoge. realizatorilor de desene animate. DECIS COM S. S. EMI CORPORATION S. Activităţile enumerate s-au desfăşurat în mai multe puncte de lucru din toată ţara.R. PRINCIPALII FURNIZORI S.R. S. ROMELMAR S. . S.C. . S.C.A. str. comerţ cu amănuntul cu produse din tutun.R.R.3. între anii 1995-1999: alte activităţi recreative.C.L.2. 3. MACON S.C. inclusiv lucrări de artă.L.L.A.C. spectacole de circ. din 1999-prezent: alte activităţi recreative. comerţ cu amănuntul cu băuturi. S.

săli de jocuri distractive pentru toate vârstele. 43 .C. surse provenind nu numai din activitatea curentă ci şi din activităţi excepţionale (operaţiuni de capital). Disco Galaxy Bistriţa. Începând cu anul 2001 societatea a început o campanie masivă de investiţii în vederea desfăşurăii de activităţi recreative prin adoptarea unui nou concept în România. societatea este în relaţii cu mai mulţi clienţi în special prin prestările de servicii care le face în domeniul construcţiilor: S. prin faptul că desfăţoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi prestări de sercicii. un numar mare de locaţii cu spaţii de dimensiuni reduse şi standarde calitative inferioare cerinţelor moderne. 2.L.R. şi anume CENTRU DE DISTRACŢII ŞI AGREMENT. 2. S.C. Disco Wake-Up Cluj-Napoca. EUROPLEICOM S. CLIENŢII S.5. GCM INTERGAMES S.C.L. Începând cu anul 1999 societatea s-a reorientat spre activităţi de comerţ şi prestări servicii. S. BINGO CLUB S.R.R. SCANDIC COMPANY S.C. Acest centru cuprinde discoteci.L. În perioada 1994-1998 societatea era organizatoarea celei mai puternice discoteci din Bistriţa şi organiza activităţi de bingo în sală în mai multe oraşe din România.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI S.L. BOWLING S. are o bogată experienţă în organizarea activităţilor recreative.4. Pe lângă acest important segment.C. de construcţii datorită faptului ca una din societăţile din grupul de firme era organizatoarea jocului de bingo televizat SUPER BINGO PROTV. STAREA CONCURENŢIALĂ Slab reprezentat la nivel regional. S. METROPOLIS GRUP S. segmentul de piaţă al agenţilor economici având ca obiect de activitate prestarea de servicii de agrement-distracţii se caracterizează prin infrastructura slab dezvoltată.R. METROPOLIS GRUP S. toate regăsindu-se în acelaşi spaţiu.R.L. Disco Tequila Dej. S. Disco Atlantic Cluj-Napoca.R. restaurante.L.R.C. PHOENIX S. principalii concurenţi ai complexului de distracţii şi agrement Metropolis vor fi: Disco Parc Bistriţa. 2.6. Până în acest moment aceste investiţii au fost susţinute din surse proprii. DESCRIEREA SUMARĂ A ACTIVITĂŢII S. este o societate care se adresează în general populaţiei.R.C.C.L. terase.L. Ca enumerare. Club Kharma Cluj-Napoca – cu un target de piaţă relativ diferit ca etate/scară ierarhică socială a clientelei şi fară capacitatea de a presta servicii integrate (divertisment diferenţiat şi alimentaţie publică).

×100 2.30 0. .M Formulă Anul 2003 Anul 2004 Cifra de afaceri Număr de angajaţi Situaţia netă Lichiditate generală Lichiditate redusă Lichiditate imediată Solvabilitate generală Solvabilitate patrimonială Rata autonomiei financiare la termen Rata de îndatorare globală lei Pers. 0. Principalii indicatori economico-fianciari ai S.89 34.002 1.28 36. .49 5.71 1.R.L.24 620927 607432 12 13 Lei 14 15 Trezoreria netă lei 4511 12850 13495 Rata rentabilităţii 26. Nr..18 1615187 59 1730154 0.7.37 1.81 10 5.C. - .M.18 0. 8 . - . - .24 1.87 11 Rata de îndatorare la termen Fondul de rulment net Nevoia de fond de rulment net Leu/ leu lei . .64 0. Denumire U.29 13. ANALIZA RISCULUI LA S. - .1. 1 2 3 4 5 6 7 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI Anul 2005 3142036 101 2174490 1.R.42 economice % 16 Rata rentabilităţii 2.86 9 Leu/ leu Leu/ leu .009 1.34 1.43 Total active – Toatal datorii .64 financiare % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. − – .23 7. - . 3.68 -983225 -987737 0.66 -1108866 -1121716 1.54 1. −- .ăţ- . METROPOLIS GRUP S. lei Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu % 2478023 88 960331 0.56 0..L.− .C.C.×100 . - . 2003 2004 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 2005 4531397 44 . Metropolis Grup S.52 0. - .R. − .×100 15. Evoluţia indicatorilor de echilibru patrimonial Indicatori U. . Metropolis Grup S. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODEI PATRIMONIALE Nr 1 Tabelul 9. FRN – NFRN . .50 Tabelul 8. 3.005 1. − .06 0.L.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 2.

06 243.91 (6:7) x 365 10 Indicele de corelaţie a duratelor unei 0.75 zile 45 .R.39 1. fie ca număr de rotaţii după cum urmează: Tabelul 10. de stocare.C. 2 3 4 2003: societatea are un fond de rulment negativ ceea ce exprimă un dezechilibru financiare pe termen lung.15 1.65 0. de lansare.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.31 565. 2004: fondul de rulment al firmei înregistrează o valoare negativă.04 zile.14 curente (7:3) 13 Indicele de corelaţie a numărului de 1. şi o parte din capitalurile permanente finanţează activele curente.56 1.80 0. Evoluţia indicatorilor de gestiune Nr Indicatori U.31 zile.L. Durata unei rotaţii a datoriilor curente în anul 2003 este de 408. Metropolis Grup S.06 de zile şi în 2005 scade la 243. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.42 rotaţii (8:9) 11 Numărul de rotaţii a activelor curente 1. de fabricaţie.C.75 170. mai scăzută ca şi în anul precedent însemând ca parte mai mare a activelor imobilizate sunt finanţate cu resurse curente. (o parte din activele imobilizate sunt finanţate cu resurse curente). Metropolis Grup S.927 lei. în anul 2004 este de 316.L. de expediţie şi de încasare.04 (3:7) x 365 9 Durata unei rotaţii a datoriilor curente Zile 408.R. 2005: fondul de rulment are o valoare de 620.48 316. calculate. de 565. 2003 2004 2005 1 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 2 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 3 Active curente (1+2) Lei 1788809 1398624 2092159 4 Datorii ce trebuie plătite până la un Lei 2770506 2503080 1458759 an 5 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 6 Datorii curente (4+5) Lei 2770035 2507490 1471232 7 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 8 Durata unei rotaţii a activelor curente Zile 263.50 (7:3) 12 Numărul de rotaţii a datoriilor 0. fie ca durată în zile a unei rotaţii.56 1.70 rotaţii (11:12) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.89 0. şi este în anul 2003 de 263. se explică prin intervalul de timp de aprovizionare.48 zile.M. Riscul de incapacitate de plată a firmei se poate evidenţia şi prin indicele de corelaţie a vitezei de rotaşie a pasivelor şi activelor curente.64 2. valoare prozitivă ceea ce înseamnă că s-a stabilit un echilibru financiar pe termen lung. Durata unei rotaţii a activelor curente.

doar valorile fiind diferite şi anume 1. analiza firmei se continuă cu determinarea indicatorilor specifici lichidităţii generale. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi rotaţia stocurilor.50) faţă de numărul de rotaţii a datoriilor curente (2. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt. Acest lucru se poate realiza în felul următor: Tabelul 10. respectiv 0.89) ceea ce înseamnă că rambursarea obligaţiilor este mai lentă. ceea ce înseamnă că firma în anul 2005 beneficiează de o finanţare suplimentară anuală mai mare decât în anii precedenţi.56 şi 1. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditatea imediată (10-13-16) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 46 . imediate şi efective. ceea ce înseamnă că firma îşi finanţează afacerile din resurse atrase temoral de la terţi în procent mai mare decît din resurse proprii.42 ceea ce înseamnă că în anul 2005 s-a reuşit finanţarea din resurse proprii atât a activităţii proprii cât şi a unei părţi din livrările către clienţi.70) ceea ce înseamnă că finanţarea din resurse proprii este într-o proporţie mai mare decît din resursele atrase temporar de la terţi.64.M. În anul 2005 se produce o schimbare în ceea ce priveşte o rambursare mai rapidă a obligaţiilor.91 zile.65 respectiv 0.80). Evoluţia indicatorilor de lichiditate Indicatori U. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi cu rotaţia stocurilor.15. În anul 2003 numărul de rotaţii a activelor curente (1.56 ceea ce înseamnă ca firma în aceşti doi ani nu a reuşit să-şi finanţeze activitatea proprie din resurse proprii. În anul 2005 acest indice este subunitar (0.39) este superior numărului de rotaţii a datoriilor curente (0.14). 0. În anul 2005 indicele are o valoare de 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI în 2004 şi scade în anul 2005 până la 170. acelaşi fenomen se petrece şi în anul 2004. Indicele de corelaţie a duratelor de rotaţie în anii 2003 şi 2004 este subunitar. efect cauzat de inferioritatea numărului de rotaţii al activelor curente (1. Indicele de corelaţie a numărului de rotaţii este supraunitar în anii 2003 şi 2004 (1. Pentru evidenţierea riscului de ilichiditate şi insolvabilitate financiară.

înregistrând o scădere a deficitului.L. s-a înregistrat un deficit de numerar şi echivalente ale numerarului. cu active transformabile în numerar.53 ori în 2005. Luând în considerare ratele lichidităţii efective. în anul 2003 firma poate să-şi acopere doar 0. rata lichidităţii imediate fiind de 115 %. 2494640 lei şi respectiv 1457737 lei. procentul ratei lichidităţii fiind de 44 % sub nivelul pragului de siguranţă cu 6 procente. crescând considerabil din 2003 (967294 lei) până în 2004 (2377736 lei) menţinând aproape aceeaşi valoare şi în 2005 (2304651 lei). în valoare de 1399613.9 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 Rata solvabilitaţii generale % 118 158 153 (24:25)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (25:24)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 (29+30+31):31 33 Gradul de dependenţă financiară la Lei 555 171 187 termen (24:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. În anul 2005 firma înregistrează un excedent de lichiditate.2 % din datoriile curente cu numerar. fiind cu 15 procente peste pragul optim al indicatorului (100%) În toţi cei trei ani analizaţi.C.58 ori în 2004 şi de 1. se transformă în numerar şi echivalente ale numerarului. Gradul de dependenţă financiară a firmei înregistrat în cei trei ani analizaţi este de 85 % în 2003. 85 % din capitalul 47 . de 1.9 ori.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 26 27 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 Trezoreria (19+20) Lei 4511 12850 13495 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457737 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0. ceea ce dă un aspect pozitiv în care activele imobilizate şi activele curente rămase după acoperirea datoriilor curente. ceea ce înseamnă că firma are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat.5 % şi 0. la S. 158 % şi 153 %. ceea ce înseamnă că în anul 2003. Metropolis Grup S.2 ori în 2003. Metropolis Grup S. de 2767524 lei. de 1. Ratele solvabilităţii generale pentru cei trei ani sunt 118 %. în 2004 0.R.C. În anul 2004 firma înregistrează o ilichiditate mai scăzută faţa de cea din anul 2003. din 2003 până în 2005 de 1.5 0. firma înregistrează un excedent de solvabilitate. deci este într-un deficit de acoperire a datoriilor curente. fiind cu 7 % peste limita inferioară a pragului de siguranţă. lucru acceptabil deoarece rata lichidităţii imediate se încadrează în intervalul de siguranţă financiară. 63 % în 2004 şi 65 % în 2005. firma.L. însemnând o acoperire excedentară a datoriilor pe termen lung. În anii analizaţi. În anul 2003 firma a înregistrat o ilichiditate de 1196267 lei ceea ce înseamnă că firma nu are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat decât în proporţie de 57 %.2 0. Toate cele trei valori ale ratei lichiditaţii efective se află în afara intervalului de siguranţă (50-100 %) creeînd un aspect negativ firmei.9 % în 2005.R.

06 565. iar în 2004 63 % şi în 2005 65%. Rata de acoperire a dobânzilor are un nivel încadrat peste limita minimă a pragului de siguranţă ceea ce înseamnă că firma dispune de resurse proprii pentru achitarea dobânzilor bancare.5 4072814 6450550 2377736 158 63 29191 10464 119140 133 1615187 316.48 408.2 5364851 6332145 967294 118 85 21623 14355 116448 131 2478023 263.75 0. Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Tabelul 11.31 0.M. în 2003 indicatorul având valoarea de 131 %.42 Zile Zile 48 .9 4318913 6623564 2304651 153 65 175981 24512 54793 466 3142036 243.56 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 13495 13495 -1457737 0. 2003 Lei 4543336 Lei 967295 Lei 0 Lei 2592816 Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei % Lei Lei % Lei Lei Lei Lei % Lei Lei Lei % % Lei Lei Lei % 0 3560111 -983225 1780317 8492 1788809 2770506 1529 2772035 -983226 65 213041 -1196267 57 0 4511 4511 -2767524 0.04 170. în 2004 139 %.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI firmei este finanţat din împrumuturi.65 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 12850 12850 -2494640 0.91 1. Indicatori Active imobilizate Capitaluri proprii Subvenţii pt. iar ăn 2005 există un excedent de 4 ori mai mare decât obligaţiile la bănci (466 %). investiţii Datorii ce trebuie plătite intr-o perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Fond de rulment (6-1) Active circulante Cheltuieli în avans Active curente (8+9) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an Venituri în avans Datorii curente (11+12) Lichiditate generală (10-13) Rata lichidităţii generale (10:13)x100 Stocuri Lichiditatea imediată (10-13-16) Rata lichidităţii imediate (1016):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci Trezoreria (19+20) Lichiditate efectivă (21-13) Rata lichidităţii efective (21:13)x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) Active totale (1+8+9) Solvabilitate generală (25-24) Rata solvabilitaţii generale (24:25)x100 Gradul de dependenţă financiară (25:24)x100 Rezultatul net al exerciţiului Impozit pe profit Cheltuieli cu dobânzile Rata de acoperire a dobânzilor (29+30+31):31 Cifra de afaceri netă Durata unei rotaţii a activelor curente (10:33) x 365 Durata unei rotaţii a datoriilor curente (13:33) x 365 Indicele de corelaţie a duratelor unei Evoluţia indicatorilor de risc U.

Tabelul 13.L.80 0.70 rotaţii (37:38) 40 Capital social 27300 1000000 1000000 41 Rata rentabilităţii financiare % 79 3 18 (29:40)x100 42 Împrumuturi bancare 1662304 1501848 875255 43 Rata dobânzii (31:42) % 7 7.735 lei Împrumuturi bancare 1.C. Metropolis Grup S.15 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rotaţii (34:35) Numărul de rotaţii a activelor curente 1.72 47 Dividende plătite Lei 0 0 0 48 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 49 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 50 Cheltuieli cu materialele Lei 881575 842549 1366771 51 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 52 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 53 Marja industrială (54-52-53) Lei -346698 270274 -923062 54 Venituri din vânzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 55 Cheltuieli priviind mărfurilor Lei 724053 619686 898461 56 Marja comercială (56-57) Lei 745727 644636 1331798 57 Valoarea adăugată (55+58) Lei 399029 914910 408772 58 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 59 Venituri totale Lei 2984782 3106990 3658958 60 Cheltuieli totale Lei 2948804 3067335 3458465 61 Rezultatul brut al exerciţiului Lei 35978 39655 200493 62 Cheltuieli de exploatare Lei 2689236 2948195 3323375 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.56 1.304 lei Rata rentabilităţii financiare 79 % Rata dobânzii 7% Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.39 1.377.501.07 1.R.93 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.50 (33:10) 38 Numărul de rotaţii a datoriilor 0.39 3.93 6.C.C.R.848 lei Rata rentabilităţii financiare 3% Rata dobânzii 7.R.14 curente (33:13) 39 Indicele de corelaţie a numărului de 1. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 967.662. Metropolis Grup S. 49 .89 0.26 44 Impozit pe dividende % 0 0 0 45 Profitul net monetar de echilibru Lei 116361 119097 54791 46 Rata rentabilităţii de echilibru % 4. 37 Tabelul 12.L. Metropolis Grup S.L.64 2. Structura financiară a firmei în anul 2004 Capital propriu 2.295 lei Împrumuturi bancare 1.

304.+0. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 Datorii totale (3+4+5+10+11) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 Capital social Lei 27300 1000000 1000000 Dividente plătite Lei 0 0 0 50 .L.72 % pentru a putea face faţă plăţilor către creditorii bancari ai firmei şi pentru a prevenii în acest fel.2. intrarea firmei în încetare de plăţi. şi o rată a rentabilităţii monetare de cel puţin 4.-1.26 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.6-4.M.1. În următorul tabel vom urmării situaţia indicatorilor de risc specifici modelului Altmen: Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Tabelul 15. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI ALTMAN Acestă metodă foloseşte următoarea ecuaţie: =1..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Tabelul 14.255 lei Rata rentabilităţii financiare 18 % Rata dobânzii 6. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 2. şi în 2005 un profit de 54791 lei şi o rată a rentabilităţii monetare de 1. 3.. Metropolis Grup S. şi de 119097 lei şi rata de 3.999-5.R.2.643 lei Împrumuturi bancare 875.4-2. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Altman Indicatori U.3-3.3.07 % în 2004.C.+1..2. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL FUNCŢIILOR SCOR 3.+.+0. Firma analizată trebuie să obţină un profit monetar de 116361 lei.39 % în anul 2003.

+22-2.379 Scorul Z obţinut în anul 2005: =1.158.+24-5..039 Lei 0.999.287 la 0..17 29191 0.+0.3.0.024.−.027. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Cannon & Holder Indicatori U.+1.2.L.16.+0.01.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 Flexibilitatea firmei (7:13) Profit reinvestit (14-19) Rata autofinanţării activelor totale (21:13) Rezultatul brut înaintea achitării dobânzile şi taxelor (14+15+16) Rata rentabilităţii economice (23:13)x100 Capacitatea de îndatorare (18:10) Lei /leu Lei /leu Lei % -0.39.R.+1. din 2003 până în 2004.+1.40 0.. conform modelului profesorului Altman. 1.+3.25 0.0.C.−0.25.69 /leu 26 Randamentul activelor () Lei 0.2.0. în cei trei ani analizaţi au valori cuprinse în intervalul (-∞. 3.8).−10-4.0.025 0.2. Scorul Z obţinut în anul 2003: =1.0.4.2.027 255286 0.0.024 -0. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI CANNON & HOLDER Modelul de calcul a riscului de faliment cu metoda Cannon & Holder se bazează tot pe scorul da dar are altă ecuaţie de calcul: =16.6. scorul Z creşte de aproximativ 3 ori atingând valoarea de 1.379.003 152426 0.+0.87-3. de la valoarea 0. iar din 2004 până în 2005. Nr 1 2 3 4 5 Tabelul 16.0.+0.C.17.40.999.158 Toate cele trei scorului obţinute de S.003.+3.287 Scorul Z obţinut în anul 2004: =1.025. ceea ce înseamnă.09 175981 0.47.0.2.16 21623 0.4.69.999.-1.47 /leu Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.+3.0. Evoluţia scorului are o tendinţă uşoară de creştere.3.3.−0.005. Metropolis Grup S.0.0.=0.09.6.R.M. aspect pozitiv pentru firmă.6.=0. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 51 .4.L. că firma este falimentară.0.=1.+0.039.005 158795 0.01 0.0. Metropolis Grup S.+0.39 0.

+24. 52 .924 (20:28) 33 Ponderea rezultatului exploatării în 0.611.+24.105.778.−87.R.=12.043.1.568.807 Toate cele trei scoruri obţinute de societate în cei trei ani analizaţi.0. Scorul Z obţinut de firmă în anul 2003 este: =16.−10. cu ajutorul metodei Cannon & Holder.0. Evoluţia scorului Z în anul 2004 are o scădere cu aproximativ trei unităţi faţă de anul 2003.762 valoarea adăugată Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.L. Metropolis Grup S.207.0.459 0.762.149.0.0.105 0.−87.943 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2004 este: =16.−10.=40.+22.0.562 0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 6 7 8 9 10 11 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Active curente (8+9) 1788809 1398624 2092159 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Stocuri Lei 213041 290747 401246 15 Lichiditatea imediată (10-13-14) Lei -1196267 -1399613 219681 16 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 14):13x100 17 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 18 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 19 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 20 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 21 Cheltuieli materiale Lei 881575 842549 1366771 22 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 23 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 24 Marja industrială(23-21-22) Lei -346698 270274 -923062 25 Venituri din vanzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 26 Cheltuieli priviind mărfurile Lei 724053 619686 898461 27 Marja comercială (25-26) Lei 745727 644636 1331798 28 Valoarea adăugată (24+27) Lei 399029 914910 408772 29 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 30 Stabilitatea financiară (6:17) 0.778 31 Gradul de finanţare a vânzărilor din 0.C.043 resurse externe (19:18) 32 Gradul de renumerare a personalului 1.−87.924.1.074 0.138.0.+22.442.0.562.138 0.+22.0.611 0. iar în 2005 se înregistrază o creştere a scorului Z faţă de anul 2003 de aproximativ 3 ori.+24.0.459.654 0.0.522 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2005 este: =16.=15.074. sunt favorabili arătând că riscul de faliment este în probabilitate de sub 10 %.0.207 0.654.−10.0.

C.50 (33:10) 35 Gradul de îndatorare globală % 655 271. 53 .23 7.70 7. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 10 Active curente (8+9) Lei 1788809 1398624 2092159 11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 -1108866 620927 15 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 56 142 16 Stocuri Lei 213041 290747 401246 17 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 -1399613 219681 18 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 16):13x100 19 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 0 0 20 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 21 Trezorerie (19+20) Lei 4511 12850 13495 22 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457742 23 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0.5 0.15 1.3. Criterii de performanţă financiară Indicatori U.64 (29:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.M.1.38 1. Metropolis Grup S. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.29 287.9 24 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 25 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 26 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 27 Rata solvabilităţii generale % 118 158 153 (25:24)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (24:25)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 ((29+30+31):31)x100 33 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 34 Numărul de rotaţii a activelor curente Rotaţii 1.R.40 (24:2)x100 36 Acoperirea dobânzii (31:33)x100 % 4.24 1. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BCR Nr 1 2 3 4 Tabelul 17.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 3.L.3.74 37 Rentabilitatea capitalurilor proprii % 2. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODELOR BANCARE 3.2 0.39 1.

C. • 2005: Rata lichidităţii generale: 142% obţine 2 puncte. Metropolis Grup S.L.24 % obţine 1 punct.39 rotaţii obţine 1 punct. Solvabilitatea firmei: 118% obţine 2 puncte. Acoperirea dobânzii: 7. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1. Gradul de îndatorare generală: 271. este de 10 puncte.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1.L.29% obţine -1 puncte.R. Rezultă că scorul S. 54 . Solvabilitatea firmei: 153% obţine 4 puncte.38 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. Metropolis Grup S.15 rotaţii obţine 1 punct.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • 2003: Rata lichidităţii generale: 65% obţine -2 puncte.R.23 % obţine 1 punct.C. firma încadrându-se în grupa D de bonitate.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte. • 2004: Rata lichidităţii generale: 56% obţine -2 puncte. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 1. este de 7 puncte. Rezultă că scorul S. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 2. Acoperirea dobânzii: 4. firma încadrându-se în grupa D de bonitate.70 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. Gradul de îndatorare generală: 665% obţine -2 puncte. Solvabilitatea firmei: 158% obţine 4 puncte.

Viteza de rotaţie a activelor curente: 1. 3. este de 14 puncte. firma încadrându-se în grupa C de bonitate.3. Evoluţia indicatorilor financiari Indicatori U. Acoperirea dobânzii: 1. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) 5364851 Active totale (1+8+9) 6332145 Gradul de dependenţă financiară % 85 (19:20)x100 Cifra de afaceri netă 2478023 Rezultatul exploatării (profit) 261105 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 4072814 6450550 63 1615187 125935 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 4318913 6623564 65 3142036 311595 55 .L.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte. Metropolis Grup S. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BRD Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Tabelul 18.C.50 rotaţii obţine 1 punct. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt.M.40% obţine -1 puncte. Rezultă că scorul S.2.74 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50.R.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Gradul de îndatorare generală: 287. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 7.64 % obţine 1 punct.

92 28 Gradul de acoperire a cheltuielilor % 101 101 106 din venituri (24:25) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. În anul 2004 S.79 (2:20)x100 27 Rentabilitatea vânzărilor (23:22)x100 % 10. obţine următorul punctaj: . .Gradul de îndatorare a firmei: 63% (2 puncte).Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 10.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 24 25 26 Venituri toatale 2984782 3106990 3658958 Cheltuieli totale 2948804 3067335 3458465 Solvabilitatea patrimonială % 15. .L. .Rata lichidităţii imediate: 57% (8 puncte).Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte).54 7.L. .Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 9.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 106% (29 puncte).86 34.28 36. .C. Calcularea riscului şi determinarea influenţei lui asupra activităţii economice a unei societăţi comerciale este o problemă permanentă . .67 9. Metropolis Grup S. CONCLUZII Incertitudinea şi riscul sunt două coordonate ale mediului economic în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea.Gradul de îndatorare a firmei: 85% (0 puncte).R. obţine următorul punctaj: .28% (0 puncte). Metropolis Grup S. În anul 2003 S. În total firma a acumulat 86 puncte şi se situează în grupa D de bonitate.R. . .86% (23 puncte). 56 . Metropolis Grup S. obţine următorul punctaj: .L.C. de care managerii se lovesc atunci când iau decizii în coordonarea activităţii curente a firmei sau când vor să înceapă noi investiţii.79% (22 puncte).Solvabilitatea patrimonială: 36.Solvabilitatea patrimonială: 34.Solvabilitatea patrimonială: 15.Rata lichidităţii imediate: 44% (0 puncte).L.C.54% (50 puncte).C.Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 7. .R. .R.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte). .67% (35 puncte). În anul 2003 S.92% (39 puncte).Gradul de îndatorare a firmei: 65% (2 puncte).Rata lichidităţii imediate: 115% (50 puncte). În total firma a acumulat 84 puncte şi se situează în grupa D de bonitate. În total firma a acumulat 142 puncte şi se situează în grupa B de bonitate. . Metropolis Grup S.

prezentate şi în lucrare. riscul comercial şi riscul de faliment. riscul de faliment prin metoda patrimonială. Am prezentat în lucrare trei mari tipuri de risc cum ar fi riscul investiţiei. Giurgiu) sau „probabilitatea succesului sau a eşecului. Unii autori de specialitate definesc riscul ca „probabilitatea survenirii unui fenomen nedorit”(A. Riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare..L. în care succesul este obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea de pierderi de bani dintr-o investiţie” (N. 57 . în activitatea unei societăţi comerciale şi am prezentat principalele metode de calcul a acestui fenomen. pe un interval de timp din trecut. Riscul comercial este direct legat de activitatea curentă de exploatare a unei societăţi comericale şi este vizibil imediat obligând întreprinzătorii la luarea de decizii pentru micşorarea înregistrării de pierderi în viitor. Când rata rentabilităţiii este mai mare decât rata dobânzii firma are un câştig. În partea practică a lucrării am calculat şi analizat. metode statice şi metode bancare. iar falimentul este starea de fapt. pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. De aceea se cere o analiză a riscului financiar înaintea îndatorării. Riscul investiţiei se referă la riscul la care se supune un investitor în momentul plasării de capital într-un proiect de lungă durată. cea folosită de BCR şi cea folosită de BRD. dar dacă rata dobânzii este mai mare decât rata rentabilităţii firma intră în pierderi. adică insolvabilitatea financiară.C. caracteristicile riscului şi tipologia riscului. firma suportă nişte cheltuieli financiare suplimentare. Acest risc se poate calcula prin analiza unei investiţii asemănătoare. Există mai multe metode de evaluare a riscului de faliment.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI În această lucrarea am descris tipurile de risc care apar în sectorul economic. după cum urmează: metode manageriale. În momentul accesării unui credit. presupunând că în viitor va avea o evoluţie asemănătoare. Pentru a ne familiariza cu termenul de risc am prezentat în prima parte a lucrării conceptul de risc. Hoanţă). Metropolis Grup S. metode patrimoniale. două din metodele statice (metoda Altman şi metoda Cannon&Holder) şi prin două metode bancare. Prin definiţie termenului „risc” i se atribuie termenul „pericol” sau „primejdie” după cum găsim şi în Dicţionarul explicativ al limbii române: „posibilitatea de a ajunge într-o primejdie”.R.

C.Capital subscris vărsat 21 27300 1000000 1000000 . IMOBILIZĂRI FINANCIARE 3 0 4787 4787 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 4 4543336 5051926 4531397 B. sold C 24 0 408549 159476 sold D 25 0 0 0 IV. REZERVE 26 934110 934110 934110 V. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 8 4511 12850 13495 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 9 1780317 746633 1949533 C.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXE ANEXA 1 BILANŢUL S.R.L. 2004. Metropolis Grup S. ACTIVE CIRCULANTE NETE. ACTIVE CIRCULANTE I. METROPOLIS GRUP S. din care: 19 27300 1000000 1000000 . TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 3560111 3943060 5152324 G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 14 2592816 1565325 2847681 PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN H. din care: 16 1529 4410 12473 . IMOBILIZĂRI CORPORALE 2 4534704 5009967 4465252 III. REZULTATUL REPORTAT. ACTIVE IMOBILIZATE I. REZERVE DIN REEVALUARE. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 11 2770506 2503080 1458759 PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN E. PROVIZIOANE PT. PRIME DE CAPITAL 23 0 0 0 III.R. 29 21623 29191 175981 Sold C Sold D 30 0 0 0 Repartizarea profitului 31 15738 0 0 TOTAL CAPITALURI PROPRII 32 967295 2377735 2304643 Patrimoniul public 33 0 0 0 TOTAL CAPITALURI 34 967295 2377735 2304643 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S. STOCURI 5 213041 290747 401246 II. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR. Investiţii 17 0 0 0 . RISCURI ŞI DEPRECIERI 15 0 0 0 I.L. CHELTUIELI ÎN AVANS 10 8492 651991 142626 D. CAPITAL ŞI REZERVE I.C. Denumirea indicatorului Nr. 2005 58 . IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1 8633 37173 61358 II. IVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 7 0 0 0 IV. CAPITAL. CREANŢE 6 1562765 443036 1534792 III.Patrimoniul regiei 22 0 0 0 II. 2003 2004 2005 A. sold C 27 0 5885 35076 sold D 28 0 0 0 VI.Capital subscris nevărsat 20 0 0 0 .Subvenţii pt. VENITURI ÎN AVANS.Venituri înregistrate în avans 18 1529 4410 12473 J. RESPECTIV 12 -983226 -1108866 620927 DATORII CURENTE NETE F. din 2003.

Alte cheltuieli de exploatare 8. Cheltuieli cu asigurările şi protcţia socială 7. donaţii şi active cedate Ajustări priviind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli . Cheltuieli cu alte impozite.Venituri TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE REZULTATUL DIN EXPLOATARE – profit -pierdere 9. Venituri b). Venituri din interese de participare . a). Cheltuieli cu personalul a).Din care. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate . Cheltuieli priviind mărfurile 6. Venituri din dobânzi . Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale b). Ajustarea valorii activelor circulante b1). sold C sold D 3. în cadrul grupului 11. în cadrul grupului Alte venituri financiare TOTAL VENITURI FINANCIARE 12. Cifra de afaceri netă Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din dubvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2.L. Cheltuieli b2).2. Denumirea indicatorului 1. Salarii b).Din care. Alte cheltuieli din afară(cu energie şi apă) c).ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXA 2 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE AL S. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante . Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale a1).1.R.C. Cheltuieli priviind prestaţiile externe 8. Variaţia stocurilor.Din care. în cadrul grupului 10. taxe şi vărsăminte asimilate 8.Cheltuieli . Venituri 8. METROPOLIS GRUP S. Producţia imobilizată 4. Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 5.Cheltuieli . Cheltuieli a2).3. a).Venituri Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 2003 2478023 1008243 1469780 0 0 0 0 472318 2950341 127831 52 29639 724053 481772 369492 112281 309865 309865 0 0 0 0 1016023 945678 40094 30252 0 0 0 2689236 261105 0 0 0 0 0 13 0 34427 34440 0 0 0 2004 1615187 350865 1264322 0 0 0 0 1458943 3074130 98423 73848 50592 619686 419572 318410 101162 263931 263931 0 0 0 0 1422143 696985 16563 708595 0 0 0 2948195 125935 0 0 0 0 0 17 0 32843 32860 0 0 0 2005 3142036 911777 2230259 0 0 0 0 492934 3634970 0 20166 448144 898461 377673 280810 96863 451261 451261 0 0 0 0 1091169 960966 56375 73828 36501 36501 0 3323375 311595 0 0 0 0 0 98 0 23890 23988 0 0 0 59 . Cheltuieli cu despăgubiri.

1998 60 .L. Editura Univers Enciclopedic. Giurgiu – Finanţele firmei. Eugene F. Cheltuieli extraordinare 53 0 0 0 17. N. 8. ClujNapoca.I. 3. Bucureşti. Altman E. Metropolis Grup S.pierdere 63 0 0 0 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S. Cluj-Napoca. – DEX. Journal of Commercial Bank Lendings M. în cadrul grupului 45 0 0 0 Alte cheltuieli financiare 46 143120 0 80297 TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 47 259568 119140 135090 REZULTATUL FINANCIAR – profit 48 0 0 0 .(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial 2. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului. Venituri extraordinare 52 0 0 0 16. 2000. J. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de 61 0 0 0 mai sus 21. Brigham – Finanţe manageriale. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. Deva. 1999 A.C. 2003 D. 7. 1995 A. Editura Dacia. Cheltuieli priviind dobânzile 44 116448 119140 54793 . REZULTATUL EXTRAORDINAR – profit 54 0 0 0 . 5. Editura Economică. Bătrâncea – Risc şi faliment.pierdere 59 0 0 0 19. Editura Dacia. Bank.Din care.I. RFC 222/martie 1991 I. Fred Weston. 9. din 2003.c.R. Editura Economică.pierdere 55 0 0 0 VENITURI TOTALE 56 2984782 3106990 3658958 CHELTUIELI TOTALE 57 2948804 3067335 3458465 18. 1998.pierdere 49 225128 86280 111102 14. 2005 BIBLIOGRAFIE 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 13.pierdere 51 0 0 0 15. Presa Universitară Clujeană.I. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie. 6. 2004. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 62 21623 29191 175981 FINANCIAR – profit . 4. REZULTATUL BRUT – profit 58 35978 39655 200493 . Coteanu ş.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine. Bucureşti.1999 Paul Halpern. Bucureşti. IMPOZIT PE PROFIT 60 14355 10464 24512 20. Cluj-Napoca T. REZULTATUL CURENT – profit 50 35978 39655 200493 . Editura Intelcredo.

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 10. 1995 24. N.1997 14. Teorie şi aplicaţii. xxx – Normele BNR nr. J. Nicolăescu şi colab. de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. I.D. E.nr. A. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic. Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană. nr. publicate în M.Dicţionar poliglot explicative.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review. 1995 15. Bucureşti. Bucureşti. 1994 26. Ed. Didactică şi Pedagogică. M.2000. E. Bucureşti. 2002 20. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc.P. I.1995 28. 1997 18.04. xxx – Normele BNR nr. Timişoara. M. Editura Economică Bucureşti. 2001 27. ed. – Norme minimale de audit. I.Pitulescu. nr. 245 din 1 iunie 1999 31. Editura Teora. M. UK. Alter-Ego Cristian. 72 din 22 martie 1994 30.Abraham. Ed. Iaşi.2 din 07. Buc. Galaţi.04. M. Pertescu. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici.Pântea – Managementul contabilităţii româneşti 19. xxx – Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei 29. I. Bucureşti. Mironiuc – Analiza economico-financiară. xxx – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. Editura Enciclopedică. Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice.1995. publicate în M. 2001 13. 2001 17..03. nr. Toma – Finanţe şi gestiune financiară. Editura Tiparul. Craiova. Presses Universitairies de France. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică RA. 1995 16. Mihalciuc ş. Editura Continent. Editura Economică.07. 1990 12. Pezrard Josette – Gestion financiere. Editura Enciclopedică. Koch – Dicţionar de finanţe.04.MF nr. Bucureşti.Of. 8 din 26.Of. Sibiu.Of. M.Niculescu – Diagnosticglobal strategic. regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit. Hoanţă – Finanţele firmei. S. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor. xxx – Regulamentul nr.2000 61 . 1983 25. publicat în M. 316 din 07. Termini uzuali în economia de piaţă. 596 din 28.Derşidan. 1996 11. 1999 21. Bucureşti.70 din 18. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară. Editura Naţională. Editura Mirton. precum şi constituirea.Of. November.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali. M. R.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor. xxx – O. Editura Economică. 1999 23. Editura Scrisul Românesc. F. 1996 22.c.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful