ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cuprins:

1

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

1. BAZE TEORETICE

1.1.

ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND RISCUL ÎN AFACERI

1.1.1. CONCEPTUL DE RISC ÎN AFACERI

Orice intreprinzator care se angajează într-o anumită afacere, trebuie ca o dată cu evaluarea resurselor să cuantifice şi să cantarească şi riscul pe care îl implică în acestă angajare. Iar după finalizarea investiţiei, agentul economic trebuie să monitorizeze permanent modul de recuperare a investiţiei din veniturile încasate, în vederea preîntâmpinării eventualelor riscuri. Termenul risc în general, şi cel de risc în afaceri, este definit diferit în lucările de specialitate din ţară şi străinătate. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române1 termenul de risc provine din limba franceză, de la cuvântul risqué şi semnifică o “posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de a suporta o pagubă: pericol posibil”. Mihai Toma susţine că “orice investiţie comportă un risc. Cu cât riscul este mai mare cu atât creşte pretenţia asupra remunerării capitalului investit”.2 Aurel Giurgiu înţelege prin risc, “probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit”.3 Riscul unui activ, după părerea unor specialişti din domeniul finanţelor manageriale se defineşte “prin variabilitatea probabilă a rentabilităţii viitoare a activului”.4 Un alt autor consacrat, Nicolae Hoanţă, este de parere că riscul este “probabilitatea unui eveniment nefavorabil să aibă loc. Riscul poate fi definit şi ca probabilitatea succesului sau a eşecului, în care succesul înseamnă obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea unei pierderi de bani dintr-o investiţie”.5 Noţiunea de risc nu are semnificaţie decât atunci când se prezintă viitorul şi când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilitaţii în cadrul analizelor previzionale.6 Prin analiza riscului, Rihard Koch, înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de
1 2

I. Coteanu ş.c. – DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag. 929. M. Toma – Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 1994, pag. 48. 3 A.I. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995, pag. 73.. 4 Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham – Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 479. 5 N. Hoanţă – Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996, pag. 306. 6 S. Pertescu, M. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii, Editura Tiparul, Iaşi, 2002, pag. 215.

2

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

afaceri, de exemplu cel ce face afaceri cu un client nou, al intrării pe o piaţă nouă sau de a face o investiţie mare.7 Standardele Internaţionale de Contabilitate apreciază că riscul descrie varietatea rezultatelor obţinute. Ajustarea în funcţie de risc poate implica creşterea valorii la care este estimată o datorie. În evaluarea rezultatelor şi cheltuielilor afectate de condiţii de incertitudine, trebuie aplicat principiul prudenţei, pentru a nu supraevalua activele şi a subevalua datoriile. Totuşi, elementele de incertitudine nu justifică constituirea unor provizioane excesive sau subevaluarea obligatiunilor.8

1.1.2. CARACTERISTICILE RISCULUI Riscurile prezintă următoarele caracteristici: • Riscul prezintă o gamă de incertitudini; • Riscul constituie o renumerare a capitalului investit; • Riscul exprimă o incapacitate de adaptare a firmei la condiţiile de mediu; • Riscul inseamnă probabilitatea apariţiei unui eveniment nedorit; • Riscul este o masură a vulnerabilităţii firmei; • Riscul exprimă variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului; • Riscul este o măsură a probabilitaţii de apariţie a succesului sau eşecului; • Ricul este un concept greu de definit de către economişti si investitori; • Riscul nu are definiţii decât atunci când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilităţii în cadrul analizelor previzionale; • Prin analiza riscului se înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de afaceri. Analiza riscului în afaceri vizează patru coordonate: o Strategia de adoptat; o Starea naturii; o Rezultatul acţiunii; o Matricea încasărilor; Strategia de adoptat impune selectarea unei alternative dintr-o mulţime dată care poate fi implementată într-un mediu de afaceri, în vederea atingerii unei ţinte prestabilite. Starea naturii este compusă din condiţiile minime de care depinde adoptarea unei strategii. Se pot identifica următoarele stări: - recesiunea economică; - condiţii normale pentru afaceri; - “boom”-ul economic; Rezultatul acţiunii arată câştigul sau pierderea, evaluată în unităţi valorice, asociată cu
7 8

R. Koch – Dicţionar de finanţe, Editura Teora, Bucureşti, 2001, pag. 248. XXX – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 10411042

3

--.=1--. Valoarea scontată (µ) este o masură a tendinţei principale de realizare a unui eveniment.-2. 1.rezultatul unui eveniment “i”. Probabilitatea unui eveniment (Pi) evidenţează frecvenţa relativă a apariţiei unui eveniment în mai multe extrageri.-.1. Rezltatul unei acţiuni poate fi profitul net realizabil pe termen mediu şi lung. Matricea încasărilor indică rezultatul acţiunii asociat cu fiecare combinare între strategia de adoptat şi starea naturii.-. Pi – probabilitatea unui eveniment. =1. xi . unde: .=1--..rezultatul unui eveniment “i”. xi .-..−. distribuţia probabilităţilor. Dispersia () este o măsură a unui scop propus. Distribuţia probabilitaţilor este un tablou sintetic în care apare fiecare eveniment şi probabilitatea sa de realizare.valoarea scontată. care evaluează abaterile de la valoarea aşteptată a diferitelor rezultate: =..=1. unde: µ . . µ .-.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI combinarea strategiei cu starea naturii..dispersia. valoarea scontată şi dispersia.-. adică: 0≤. unde: Pi – probabilitatea unui eveniment.-.- .. Pentru calcularea riscului se folosesc următoarele instrumente si metode matematice: probabilitatea.3.valoarea scontată.≤1.... adică: = . STRUCTURA RISCULUI 4 .. Pi – probabilitatea unui eveniment.

anticiparea unui eveniment care s-ar produce în viitor sau anticiparea efectului unui eveniment în derulare.  După modul de anticipare: o Riscul potenţial. având probabilităţi diferite de realizare. Montaigne X.1.. TIPOLOGIA RISCULUI Tipologia riscului vizează mai multe criterii de grupare:  În funcţie de numărul de variante pentru adoptarea unei strategii avem: o Riscul unic cu o singură alternativă şi cu o singură probabilitate de realizare.4. 5 . pag. Structura riscului Sursa: Marmuse C. Vuibert Enterprise. diferenţiate valoric. 48 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RISC Posibilitatea ca estimările să nu fie îndeplinite: POSIBILITATEA DISTORSIONĂRII ESTIMĂRILOR NU CÂŞTIG POSIBIL Risc pur DIMENSIUNEA PSIHICĂ Direct legată de rezultatul acţiunii? Risc speculativ DA NU DA Sunt ameninţate condiţiile manageriale RISCUL LEGAT DE CONDIŢII Este ameninţat rezultatul acţiunii RISCUL ACŢIUNII Figura 1. 1989. o Riscul substanţial în cazul mai multor variante.. “Management du risque”.1.

caracterizat prin dezechilibre la nivel general. provocat de evenimente politice semnificative (razboaie. acel risc pe care întreprinzătorul şi-l asumă când investeşte. pag. o pierdere într-o activitate. Acest risc este un “eveniment sau proces nesigur care poate cauza o pagubă. Riscul economic este de două forme şi anume:  Riscul obiectiv. adică de insolvabilitatea unor firme aflate în pragul falimentului. Termini uzuali în economia de piaţă. Spre deosebire de incertitudine. riscul economic se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi (reguli) de probabilitate pentru rezultatele scontate”11. recesiune.. Editura Economică. Editura Enciclopedică. şi se recompensează cu profitul inovaţional. pag. de temperamentul şi atitudinea sa”13 Deasemenea riscul economic se mai clasifică şi după nivelul la care se stabileşte: o Risc mondoeconomic. fiind caracterizat prin “variaţia rezultatelor probabile. care constă în estimarea unui “obiectiv şi depinde de individ.Dicţionar poliglot explicative. şi e posibil să aducă profit. Risc economic. subiecţii implicaţi având posibilitatea de a pierde sau de a câştiga. Mihalciuc ş. 307 M. care vizează o arie geografică.c. şomaj de masă. 408-409 12 idem 13 idem 10 6 . şi reprezintă o variabilă independent de individ”12  Riscul subiectiv. de informaţia sa. cum ar fi inflaţia galopantă. Cit. transformarea riscului potenţial într-un eveniment nedorit. Risc de inovaţie. Risc de neplată.  După gradul de agregare riscul poate fi: o Risc regional.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Riscul efectiv. care vizează instabilitatea politcă a unui stat. operaţiune sau acţiune economică. Acest risc se referă la “climatul politic şi condiţiile ţării respective”9 şi constă în “lipsa de siguranţă a unei investiţii datorită regimului politic dintr-o ţară”10 o Risc social. riscul împotriva căruia societăţile comerciale se pot asigura.  După sfera de cercetare riscul se clasifică în: o Risc politic. 1995. schimbari de regim politic). pag. caracterizat prin revendicările sociale o Riscul economic. Bucureşti. Risc speculativ. o Risc macroeconomic care se prezintă sub următoarele forme: Risc social provocat de evenimente sociale majore (grevele). Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie. se asigură mai greu. 138 11 N. Risc politic. Hoanţă – Op. Bucureşti. care se prezintă ca risc de ţară. 9 N. caracterizat prin starea generală a structurilor economice. 1999. o Risc microeconomic impărţit în următoarele forme: Risc pur.

Acest. Riscul sistematic este o porţiune din variabilitatea câştigurilor unui proiect oarecare de investiţii.Efectele concurenţei străine. 1999. cu riscul financiar. o Riscul operaţional al activităţii curente. 15 M. CS – capitalul social subscris şi vărsat. risc financiar. Craiova. “caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenţa structurii financiare a firmei”15 şi se referă la “riscul ca o firmă să nu fie capabilă săşi onoreze obligaţiile financiare cerute de o finanţare prin îndatorare. Riscul investirii se referă la investiţiile noi şi are două componente: riscul sistematic şi riscul nesistematic.Schimbarea percepţiei investitorilor despre performanţa de anasmblu a unei economii. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară.Disponibilitatea materiilor prime. caz în care se poate 14 F. Acest risc poate fi măsurat cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare (RRF). se referă la variabilitatea rentabilităţii unui proiect. Editura Economică Bucureşti. cu ajutorul formulei: = . În funcţie de natura activităţii.-. RNE – rezultatul net al exerciţiului. .Nivelul pârghiilor economice şi financiare utilizate de către întreprindere. .Capacitatea managerială a conducătorilor întreprinderii.14 De multe ori riscul investirii se confundă. 7 .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Risc de ţară (macroeconomic) care caracterizează starea generală a unei ţări.Conflictele de muncă.Evoluţia ratelor dobânzii. care este atribuită acţiunii următorilor factorilor: .pag. Riscul nesistematic (risc de firmă sau individual) al unui proiect.Niculescu – Diagnosticglobal strategic. .  Riscul investiţiei urmăreşte buna desfăşurare a performanţelor unei investiţii în conformitate cu planul stabilit la început. . pag. în literatura de specialitate. indiferent de curesul de schimb al monedei naţionale sau de rata inflaţiei. . riscul microeconomic are două forme: o Riscul investiţiei. care este determinată de factori care afectează piaţa în ansamblu. care se identifică la nivelul agenţilor economici. 1997. Editura Scrisul Românesc.Efectul legilor de protecţie a mediului.Modificarea puterii de cumpărare (inflaţia).409.×100 unde: RRF – rata rentabilităţii financiare.  Risc microeconomic. .396. cum ar fi: . .

207. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. Acest risc este “determinat de politica de finanţare a întreprinderii prin capitaluri proprii sau prin împrumuturi”18. Riscul de lichiditate este riscul ca o întreprindere să nu-şi poată procura fondurile 16 17 N. aceste schimbării fiind cauzate de factori ai titlurilor de valoare individuale sau emitentului acestora.pag. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici. care nu ţine seama de faptul că face parte din portofoliul de active a firmei şi că firma respectivă nu este decât o acţiune în portofoliul investitorilor.Risc al fluxului de numerar. 765-766 8 .Risc de credit. Op.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI înregistra falimentul firmei”16..cit.Risc valutar. Editura Intelcredo. Editura Mirton. 18 T. poate să aibă potenţial de pierdere sau. Riscul financiar “determină variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii”17.Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. Riscul de credit este riscul ca una din părţile instrumentului financiar să nu-şi execută obligaţia contractuală şi provoacă celelilalte o pierdere financiară. măsurat prin impactul proiectului asupra variabilităţii profiturilor firmei.499.1997. pag. Timişoara. . riscurile se clasează în: . Riscul de preţ.cit. 19 Paul Halpern.Fred Weston. Riscul ratei dobânzii este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze datorită schimbărilor nivelului de piaţă a ratei dobânzii.Risc de lichiditate. . El poate fi măsurat de efectul proiectului asupra coeficientului beta al firmei.Risc al ratei dobânzii. Riscul proiectelor de capital se grupează în următoarele categorii: • Riscul individual al proiectului.. fiind efectul unui proiect asupra riscului companiei fără a ţine cont de efectele diversificării personale ale acţionarilor.307. sau factori care afectează toate titlurile de valoare existente pe piaţă.Risc de piaţă. măsurat prin variabilitatea rentabilităţii estimată a proiectului. şi se grupează şi el în trei categorii: . I. este riscul proiectului evaluat din partea investitorului care deţine un portofoliu foarte divesificat. Riscul valutar este riscul ca valoarea instrumentului financiar să scadă sau să crească odată cu schimbarea nivelului de piaţă a cursului valutar. .cit.19 Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate riscurile financiare sunt asociate tranzacţiilor cu instrumente financiare20 şi în funcţie de evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare. pag. . Brigham – Op.1999.158.Risc de preţ.. în acelaşi timp şi de câştig. pag. J. • Riscul de piaţă sau beta. Riscul de piaţă este riscul ca valoarea instrumentului financiar sa fluctueze datorită schimbării preţurilor pieţei. • Riscul de firmă. Eugene F. Hoanţă – Op. .pag. 20 XXX . Deva.

pag.22 . Riscul de piaţă.. pag... care se referă la variabilitatea sau nesiguranţa obţinerii unui anumit rezultat brut de exploatare. pag. Riscul specific se datorează factorilor de mediu extern.. care se referă la variabilitatea suplimentară a dividendului pe acţiune (cash-flow către investitori) şi la probabilitatea creanţei de insolvabilitate (şi în cele din urmă la faliment)...425 25 ibidem. afectând perspectiva tranzacţiilor viitoare ale firmei şi poate afecta performanţele acesteia indiferent de previziunile financiare viitoare.. se împarte în: . care înseamnă în fapt combinarea riscului de exploatare şi a riscului financiar.25 Riscul investiţional. .>0.. unde: 21 22 -= M.Risc de piaţă.. Riscul fluxurilor de numerar este riscul ca valoarea viitoarelor fluxuri de numerar ale unui instrument financiar monetar să fluctueze.Riscul financiar.Risc valutar. fluctuaţiile constau în schimbarea dobânzii efective fără să se producă o schimbare a valorii sale juste. în funcţie de evoluţia economică.397 F. cum ar fi creditele bancare sau capitalul preferenţial. având următaorea formulă de calcul: . 410 23 idem 24 ibidem. chiar dacă activitatea firmei este profitabilă.. În cazul unui instrument de împrumut cu rată variabilă. Riscul economic (de exploatare) reprezintă “incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului.Riscul economic.cit.−..Risc al ratei dobânzii.430 9 .24 . Riscul valutar are două aspecte de urmărit: -Profitabilitatea unui produs pe piaţa externă. .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI necesare îndeplinirii angajamentelor aferente instrumentelor financiare.Risc specific. -<0..-.21 Din punct de vedere funcţional riscul se împarte în: .  Riscul operaţional viabilitatea unei afaceri putând fi măsurată prin volumul de încasări şi prin dimensiunea profitului. . Mai exact el exprimă volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare”. . Radu – Opt.Riscul combinat. care se produce atunci când o firmă foloseşte surse de capital cu costuri relative fixe.Op. Niculescu.. în cadrul structurii sale de capital.Risc de faliment (de insolvabilitate)..23 . 0 .=.-. acest risc poate intervenii în cazul declinului economic general..cit.-($).-($). pag.

.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI P($) . ... 10 . Riscul operaţional se poate structura pe următoarele componente: -Risc partenerial.. . -Efectul valutar al importurilor şi exporturilor unei firme.preţul extern exprimat în USD.. -Risc sistematic.cantitatea de produse vândute pe piaţa externă. inde: RÎC .-($).×.. o Riscul partenerial provine din necunoaşterea partenerilor de afaceri şi constă din costurile de acţionare în justiţie a partenerului şi din dobânzile plătite de furnizor pentru creditul comercial acordat clienţilor până la recuperarea integrală a creditului. Qe .. Riscul ratei dobânzii este cauzat de deprecierea stării de echilibru monetar al unei companii în urma creşterii ratei dobânzii pe piaţa creditului. cauzat de deprecierea cursului valutar al monedei naţionale: =. pot genera fenomene negative de iliciditate şi insolvabilitate financiară. Qi .. Cu ajutorul indicatorului „rata de încasare a clienţilor”: Î = .≤15% . -Risc de decontare... O extindere a portofoliului a afacerii aduce un surplus de venituri care. Acest risc se poate evalua în două moduri: a.rata de încasare a clienţilor. pv .cursul de schimb a monedei naţionale. ->30 % . -= 0 . pe termen mediu şi lung.profitul exprimat în lei. -≤30% .-.cursul de schimb a monedei naţionale.cantitatea de produse vândută pe piaţa internă.-.. dacă nu sunt investite în noi oportunităţi.... ca . RSLD ...profitul exprimat în USD. pv($) .. -<0.−.costul de achiziţie în USD.. unde: P . CC . -Risc comercial.. -Risc de faliment.-..×100 ..>0.rulajul creditor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”.. o Riscul comercial se reflectă asupra activităţii curente a firmei.-... CRc ..preţul de vânzare exprimat în lei.. RSLD .costul complet exprimat în lei.

Riscul de nedetectare nelegat de eşantioane27. organizare şi desfăşurare a activităţilor firmei şi de calitatea actelor de management şi de execuţie.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine.rulajul debitor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”.Riscul politic (de ţară). Cu ajutorul indicatorului „viteza de rotaţie a creanţelor”: = . ->60 .cifra de afaceri netă. T .  Riscul de audit. . apare în cazul amânării plăţii acestora percepându-se majorări de întârziere. în funcţie de etapele de audit financiar-contabil.viteza de rotaţie a creanţelor..numărul de zile al perioadei (30 zile).. Aceste riscuri pot fi: .soldul contului 4111 „clienţi”. o Riscul sistematic este cauzat de falimentul unui partener şi duce la insolvabilitate financiară care la rândul ei duce la faliment.. Riscul intern are legătură cu specificul fiecărei firme..-... 69-74. o Riscul de decontare. Unde: DCR . fiind strâns legate de modul de conducere.Riscul valutar... care deteriorează echilibrul monetar. . „Riscul la nivel microeconomic se clasifică în funcţie de localizarea cauzelor generatoare ale acesteia.395 D.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CRd . pag.Riscul ratei dobânzii. pag..≤30 .. poate fi de forma: 26 27 Risc inerent. b. RFC 222/martie 1991. o Riscul de faliment apare când firma nu mai are posibilitatea de a plăti sau de a livra partenerilor produsele contractate. Ibidem. . CAN.Riscurile cu caracter natural. CR . .Riscul de piaţă. . ×. Risc de control. existând astfel riscuri externe şi riscuri interne ale firmei”26 Riscul extern apare ca urmare a acţiunii unor factori din afara firmei. 11 . -≤60 .. specific activităţii unor obligaţii scadente.

putem calcula şi probabilitatea survenirii lor în viitor. ţinând seama de corectivele ce se pot aplica. „Intuirea survenirii probabile a unor evenimente nedorite în ceea ce priveşte profitabilitatea utilizării viitoare a investiţiei ce poate obţine din analiza comportamentului trecut al unei investiţii asemănătoare.”30 Studiind evoluţia profitabilităţii unei investiţii. investitorul este nevoit să-şi calculeze riscul la care se supune decizând aşa cum decide. – Norme minimale de audit.63 A. La următorul pas vom calcula dispersia pe intervalul determinat. Evoluţia trecută a profitabilităţii unei investiţii asemănătoare. iar stării medii i se atribuie profitul mediu la care poate spera investitorul.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Riscul de nedetectare prin eşantioane28. se poate presupune că în viitor va crea o evoluţie asemănătoare. 1. D. B. Giurgiu – Finanţele firmei. pag. să se integreze în decizie. Stabilim media.Medie. Pătratele se înmulţesc din nou cu ratele de probabilitate şi se adună obţinându-se abaterea medie pătratică.(suma ratelor probabilităţii fiind = 0). le ridicăm la pătrat. 67. Pentru acest lucru efectuăm următoarele operaţiuni: A.2. Stării optimiste i se asociază cea mai mare stare a profitului net obţinut în trecut. Cluj-Napoca. deoarece nivelul cifric al riscului trebuie să ne arate amploarea împrăştierii stărilor posibile în jurul mediei. 30 Idem. Bucureşti.2. riscul calculat. în prima se calculează nivelul cifric al riscului aferent unei anumite decizii şi pe urmă.Pesimistă.”29 Calcularea acestui risc se poate face în două etape după cum urmează. Pentru a determina nivelul cifric al riscului procedăm la extragerea rădăcini pătrate. Pentru a putea trage o concluzie cât mai valabilă despre acest risc. pag.I. prin înmulţirea nivelului cifric al fiecărei stări cu rata corespunzătoare de probabilitate şi însumând produşii obţinuţi. 2001. 12 . 2000. Nicolăescu şi colab. De aici se porneşte în aprecierea riscului la care investitorii se supun când doresc să plaseze capital în active imobilizate. MĂSURAREA RISCULUI UNEI INVESTIŢII Efectele unei investiţii sunt proiectate pentru intervaluri foarte mari de timp. Ţinând cont de frecvenţa survenirii fiecărei stări în acel interval de timp bine stabilit. Determinăm diferenţele dintre media obţinută şi nivelul fiecărei stări şi pentru a eluda sensul negativ al uneia dintre diferenţe. se poate exprima prin trei stări: . în cadrul cărora pot surveni evenimente greu previzibile în prezent. .1. C. „Obligatoriu. întrun interval mare de timp din trecut. stării pesimiste cel mai slab rezultat financiar din acelaşi trecut. întrun an oarecare. Editura Economică. ar trebui să 28 29 E. . RISCUL UNEI INVESTIŢII 1.Optimistă. Presa Universitară Clujeană. într-un interval de timp determinat.

= . ceea ce ne-ar permite să tragem concluzii aritmetice asupra investiţiei viitoare. Presa Universitară Clujeană.2. cfw – cashflow-ul. Giurgiu – Finanţele firmei. care constă în găsirea modului în care la luarea deciziei să se ţină cont şi de risc. intervine o altă mare problemă.Metoda ajustării coeficientului de actualizare cu rata riscului.2. 1. Această expresie a riscului ne-o oferă raportul din următoarea relaţie: . Evaluarea riscului în anumite condiţii de probabilitate Sursa: A.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI încadrăm cifra obţinută în intervalul cuprins între 1 şi 0. pi 1000 cfw 200 500 600 700 Figura 1. Pentru acest lucru există mai multe metode: .-.reprezintă coeficientul de variaţie. Cluj-Napoca unde: pi – ratele de probabilitate.reprezintă media stărilor posibile pe intervalul considerat.2.-. . integrarea mărimii calculate a riscului în decizie. σ .reprezintă dispersia pe intervalul determinat. Apropierea de 1 însemnând un înalt coeficient al riscului. M . cu alte cuvinte. Unde: Vc . METODE DE INTEGRARE A RISCULUI ÎN DECIZIA DE INVESTIŢIE După calcularea nivelului cifric al riscului aferent unei decizii de investiţii.I. 2000. iar îndepărtarea de 1 spre 0 ar fi o scădere a riscului. 13 .Metoda echivalentelor certe.

dar care vor costa. pag. 1. Metoda are un caracter static. Ponderea pe piaţă la care poate spera firma.Condiţiile în care se prevede funcţionarea viitoare a investiţiei. „Înpletirea acestor condiţii va asigura sau nu rentabilitatea viitoare. . Analiza de sensibilitate este foarte utilă deoarece relevă o mare varietate de aspecte. sau rata internă de randament. 1. Condiţiile funcţionării viitoare ale investiţiei se definesc prin mai mulţi parametrii fundamentali: Pieţii căruia se adresează investiţia (dimensiunile cererii globale dimensionate fizic şi valoric). medie. pondere proprie minimă pe piaţă.2.”31 Procedeul acesta are două momente esenţiale: . 72 14 .4. METODA SIMULĂRII 31 Ibidem. precum şi un nivel intermediar. Intervalul posibil de variaţie a celor mai sus arătate poate fi cuprins între un nivel pesimist (cerere globală cât se poate de mică.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI .” Această analiză constă în atribuirea fiecărei condiţie valori corespunzătoare celor trei stări posibile. preţuri viitoare foarte mici. La ânceput se calculează unul dintre criterii – valoarea actualizată netă – la nivelul mediu de definire a condiţiilor funcţionalităţii viitoare ale investiţiei. cheltuieli variabile foarte mari şi cheltuieli fixe enorme) şi un nivel optimist (la antipodul celor arătate la nivelul pesimist). dar are şi anumite neajunsuri. În al doilea pas variăm. .Metoda arborelui de decizii.Metoda simulării.3. presupunând că variabilele nu au nici o influenţă una asupra alteia. ANALIZA DE SENSIBILITATE „Analiza de sensibilitate are ca scop evidenţierea influenţei pe care o exercită variaţia fiecărei condiţii de funcţionare în viitor a investiţiei asupra criteriilor de opţiune: valoarea actualizată netă. pesimistă. se ştie doar că decizia este luată în deplină cunoştiinţă de cauză a tot ce se va putea întâmpla în viitor cu efectele deciziei de azi. sau indicele de rentabilitate. optimistă. rând pe rând.Analiza de sensibilitate. Preţul de vânzare. .Intervalul de variaţie a acestor condiţii. Prin integrarea riscului în decizia de investiţii se pot iniţia unele măsuri compensaţii.2. şi de a determina efectul acestora asupra criteriului de opţiune. fiecare condiţie de la starea medie spre starea optimistă şi apoi pesimistă şi calculăm influenţa variaţei asupra valorii actualizate nete. Costurile fixe reclamate de administrarea viitoarelor active imobilizate. Prin calculul nivelului cifric al riscului şi prin integrarea lui în decizia de investiţii nu se înlătură incertitudinea. Costurile variabile determinate de exploatarea viitoarei investiţii.

Cea de-a treia etapă se face cu ajutorul calculatorului. o Rata de creştere a pieţei. Tabelul 1. această metodă are patru etape. „Esenţa acestei metode constă în realizarea experimentală a unui eveniment. Ratele de randament şi probabilităţile cumulate Rata de rentabilitate % 31 la 40% 21 la 30% 11 la 20% 0 la 10% -10 la 0% -20 la -11% Probabilităţi % 5 15 40 22 13 5 Probabilităţi cumulate % 5 20 60 82 95 100 Datele arătate în tabel ne arată că există şansa în proporţie de 82% ca investiţia să asigure o rentabilitate mai mare de 0. Acest proces se repetă de sute de ori obţinându-se sute de variante. o Costuri fixe. o Preţul de vânzare. pag. o Durata de exploatare utilă a instalaţiilor. Aceşti factori sunt grupaţi în trei grupe după cum urmează: . ed. Buc. o Valoarea reziduală a investiţiei. a cărui probabilitate să fie exprimată prin numărul „n” şi estimarea aproximativă a acestei probabilităţi. În prima etapă se stabilesc factorii caracteristici unui proiect de investiţii. După modelul lui Hertz. 184 15 .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Metoda simulării constă în efectuarea de previziuni pentru toate variabilele unui sistem în anumite cazuri specifice. o Ponderea firmei pe piaţă.Factori ce caracterizează costul de exploatare: o Costuri variabile. Didactică şi Pedagogică.Factori ce caracterizează piaţa: o Mărimea pieţei.”32 D. 1995. În tabelul următor se prezintă o distribuţie pentru o investiţie oarecare. . Etapa a patra realizează clasamentul ratelor de rentabilitate corespunzătoare distribuţiei probabilităţilor. care selectionează o valoare întâmplătoare pentru fiecare distribuţie şi o asociază altor valori din alte distribuţii calculând în acest fel rata corespunzătoare de rentabilitate. . dar numai în proporţie de 20% rentabilitatea va fi cel 32 Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice.Factori ce caracterizează investiţia: o Preţul de deviz al investiţiei. Hertz a studiat separat factorii care determină rata randamentului unui proiect de investiţii şi a examinat sensibilitatea acestor rate faţă de fiecare factor. În cea de-a doua etapă se efectuează distribuirea probabilităţilor fiecărui factor.

45 16 .3. Costul de exploatare. sau efectuarea variantei optime a acesteia este deosebit de amplă şi complexă. 33 Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană.P-0. 2000. duce şi la existenţa unui procedeu care să amplifice efectul datorită acestui punct. procedeu numit pârghia de exploatare. DATE GENERALE Am văzut până acuma că riscul este legat de orice acţiune umană.. Presses Universitairies de France.2. este sesizabil imediat. 1990.∆P-. pag. dar pot genera şi pierderi”. Paris.1. Ed. Presa Universitară Clujeană. „Efectul pârghiei de exploatare este mare dacă o mai mică variaţie a volumului vânzărilor antrenează o variaţie mai mare rezultatelor exploatării. iar efectul – profitul. Existenţa unui punct de sprijin. obligând întreprinzătorii la luarea de măsuri care să micşoreze riscul înregistrării pierderilor în viitor.. 1995..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI puţin 21%.∆CA-.34 Ca atare. MECANISMUL PÂRGHIEI DE EXPLOATARE Metodele de programare a profitului au scos în evidenţă relaţia care există între profit şi cifra de afaceri (masa vânzărilor). RISCUL COMERCIAL 1. adică a profitului şi acest efect este mic în caz contrar.”33 Riscul aferent unei investiţii pe termen lung este sesizabilă într-un orizont mai îndepărtat de timp.3.3. Cluj-Napoca. Giurgiu . „Riscul de faliment este legat inevitabil de variabilitatea profitului.CA-0. riscul comercial sau riscul de faliment. de aceea punctul de sprijin.Finanţele firmei. dar mai ales de cea economică. 1. Galaţi. „Vânzările generează profit. De aceea este foarte necesară şi importantă evaluarea riscului comercial. 45 34 A. ca element esenţial în determinarea profitului nu variază strict proporţional cu variaţia cifrei de afaceri. cea între profit şi cifra de afaceri.”35 Măsura intensităţii acţiunii pârghiei de exploatare se realizează cu ajutorul coeficientului pârghiei de exploatare. pag.. riscul comercial. Acest coeficient este calculat ca raportul între indicele de variaţie a profitului şi indicele de variaţie a cifrei de afaceri: CPE = .-. Profitabilităţile cumulate arată profilul riscului la care se supune investitorul. îl constituie cifra de afaceri. Ed. Decizia priviind efectuarea sau nu a investiţiei. Alter-Ego Cristian. fie de variaţia cifrei de afaceri. în această relaţie. de aceea în continuare se va prezenta un aspect al riscului care şi-l asumă întreprinzătorul iniţiind o afacere.I. pentru o firmă cât se poate de des. fiind legat de activitatea curentă de exploatare. pag. 231 35 Pezrard Josette – Gestion financiere. determinat fie faţă de o medie a profitabilităţii dintr-o perioadă anterioară. apare o relaţie deosebit de interesantă. 1.

..-. –.ind icele de variaţie a profitului.-.p -cv.-. p – nivelul preţurilor.. P0 – profitul în momentul 0.ind icele de variaţie a profitului.∆Q-..-0. –. cv – costuri variabile.p –cv.Q-0. unde: ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0.p -cv.. CA0 – cifra de afaceri în momentul 0.-. −... cv – costuri variabile. Ip . ΔQ – variaţia volumului vânzărilor. = = . de nivelul preţurilor şi al costurilor variabile şi a celor fixe. = .-. Coeficientul pârghiei de exploatare poate fi exprimat şi în funcţie de volumul fizic al vânzărilor.p –cv.. unde: CPE . ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0.P-0. ΔCA – variaţia cifrei de afaceri între cele două momente.-.-... . –. iar indicele de variaţie a profitului (Ip) ar fi: . ΔQ – volumul fizic al vânzărilor. + . unde: Ip . Deci coeficientul pârghiei de exploatare poate fi scris şi sub forma: = ..p – cv.p –cv. 17 ..-. = . ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. = . CF – cheltuieli fixe.= .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI unde: CPE – coeficientul pârghiei de exploatare..∆.- . ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. p – nivelul preţurilor.-0.∆.p -cv.-0.coeficientul pârghiei de exploatare..∆.. Dacă se admite invariaţia costurilor fixe avem: ∆P = ∆Q..p –cv.p –cv.-0..p -cv..-∆.

Coeficientul pârghiei de exploatare este o mărime pozitivă.-..+. 36 A.−.-. Deoarece dobânda datorată băncii nu are legătură cu profitabilitatea utilizării capitalului înprumutat. Cu cât este mai mare decât 1 cu atât riscul este mai mare. −. ceea ce constituie un risc determinat. 1.. RISCUL FINANCIAR 1. dar dacă această rată scade sub nivelul ratei dobânzii firma intră în pierderi.-.-.1.-.. EVALUAREA RISCULUI FINANCIAR Exprimările cifrice ale implicaţiilor îndatorării unei firme se pot realiza ţinând seama de acţiunea pârghiei financiare şi de efectul pârghiei financiare: . atunci când rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii..×.−.4. pag.−.-. Giurgiu .+..”36 Datorită faptului că sarcinile financiare suplimentare nu au legătură cu profitul.-..-. DATE GENERALE Pentru orice firmă.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI p – nivelul preţurilor.-..I.-..2. îndatorarea implică suportarea unor sarcini financiare suplimentare..× = = . a căror nivel este cunoscut de la început „fără nici o legătură cu nivelul profitabilităţii utilizării capitalului înprumutat. sporiind capacitatea de autofinaţare cât şi posibilitatea sporirii dividendelor. Cluj-Napoca.4. diferenţa dintre rata rentabilitaţii economice şi rata dobânzii rămân firmei.1−.. unde: RF ..-.. 1..+. 18 .rata rentabilităţii financiare. Din relaţiile de mai sus rezultă că riscul de exploatare este direct proporţional cu dimensiunea cheltuielilor fixe şi cu depărtarea cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate 0.. =.4.-. Din această cauză se impune evaluarea unui risc financiar potenţial în momentul contractării unui înprumut. mai mare. firma are un câştig. mai mică sau egală cu unitatea.. CF – cheltuieli fixe. 2000. ΔQ – variaţia volumului vânzărilor.-. 249. cv – costuri variabile.Finanţele firmei. Presa Universitară Clujeană.

efectul variaţiei cifrei de afaceri asupra profitului net ce revine pe o acţiune. Implicaţiile îndatorării asupra rentabilităţii Sursa: A. .capital prpriu. Din definiţie.3. „Efectul pârghiei financiare amplifică.000 profitul înainte de plata dobânzii Dezavantajele creditului -3500 1. pârghia este un procedeu care permite obţinerea unui efect sporit datorită unui punct de sprijin. Giurgiu – Finanţele firmei.000 300. pag.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RE D Cp i d .rata dobânzii capitalului înprumutat. 2000.rata rentabilităţii economice. DESCRIEREA SOCIETĂŢII Figura 1. până la intrarea în starea de pierdere (efectul negativ al pârghiei financiare). . 250 19 .I.cota impozitului pe profit. în acest caz punctul de sprijin este cifra de afaceri şi mărimea cheltuielilor financiare.capital înprumutat.”37 Următoarea figură ne arată modul în care îndatorarea poate mării rentabilitatea financiară a unei firme (un efect pozitiv al pârghiei financiare) sau reducerea acesteia. 13200 profit pe o actiune Cu credit avantajele creditului Fără credit 52000 punct mort 0 200. Cluj-Napoca Coeficientul pârghiei financiare se calculează potrivit următoarei formule: 37 Ibidem. Presa Universitară Clujeană. . antrenate de îndatorare. . în orice sens.

dacă o firmă are un coeficient de exploatare mare şi un coeficient al pârghiei financiare important. unde: CPF . În concluzie.cheltuieli variabile unitare. –.efectul pârghiei globale..dobânda datorată..cheltuieli variabile unitare. Acest risc se exprimă cu ajutorul efectului pârghiei globale şi se obţine înmulţiind coeficientul pârghiei financiare cu coeficientul pârghiei de exploatare: = .preţul unitar.− –. stabilită (constatată) prin hotărâre judecătorească şi urmată de lichidarea integrală. în beneficiul 20 .5.-CF-Q.. –. cv .coeficientul pârghiei financiare.cheltuieli fixe.dobânda datorată. 1. RISCUL DE FALIMENT 1. -. –. DATE GENERALE Falimentul este o „stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice. –.preţul unitar. Cifrele rezultate după calcularea coeficientului pârghiei financiare într-un caz particular ne arată proporţiile riscului la care se supun firmele îndatorându-se.-... p .p-cv. CF . care implică atât riscul financiar cât şi riscul de exploatare. Mai nou se evaluează şi un risc global. Dd .-. –.1. încercând să determine influenţa totală a variaţei vânzărilor asupra rezultatelor finale.Q. Q . unde: CPT . CF . p . cv . –.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CPF = . × . = = .5. –-.-.. o mică variaţie a cifrei de afaceri va exercita o puternică influenţă asupra profitului net..cheltuieli fixe.− –.− .volumul de vânzări. Q .D-d.p-cv.-CF.volumul de vânzări. Dd .

bancrută. – Op. În continuare amintim câteva din mulţimea de cauze care pot determina falimentul la o întreprindere: Cauze interne de natură managerială: decizii eronate. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic.).Abraham. apreciază falimentul ca o „situaţie de insolvabilitate în care se află un comerciant. a unor sume nedatorate.2. Bucureşti. a patrimoniului falitului. 365 40 I. a da faliment = a nu izbuti într-o acţiune.”39 Falimentul şi procedurile conexe sunt consecutive actului de constatare juridică a eşecului unui întreprizător. pag.D.Pitulescu.”40 1. înstrăinarea în frauda creditorilor a unei părţi însemnate din activ. falimentar = insolvabil. înfăţişarea de datorii neexistente sau prezentarea în registrele societăţii. recesiune economică. adică insolvabilitatea financiară (transformarea posibilităţii în realitate). management neperformant. iar dacă acest lucru este datorat relei credinţe a administratorului atunci termenul se schimbă în bancrută frauduloasă. Editura Enciclopedică. 60 21 . Dacă starea de incapacitate de plată este declarată de tribunal. ci pot permite întreprinderii sale să se repună pe „picioare”. b) a da greş. Cauze externe priviind conjuctura pieţei: cerere în scădere. care pierde dreptul de a efectua acte de comerţ şi dreptul de administrare şi dispoziţie asupra bunurilor sale. Procedurile conexe nu urmăresc eliminarea falitului. 1999. I. creditorii să fie plătiţi şi falitul să fie reabilitat. 280-281 I. atunci falimentul este numit bancrută. declarată de o instanţă judiciară. utilaje învechite etc.. inflaţie etc. a da faliment = a) a nu-şi putea face plăţile (în calitate de comericant.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI tuturor creditorilor. pregătire profesională managerială necorespunzătoare. în alt act ori în bilanţ. E.Derşidan. Cauze endogene de natură gestionară: gradul de valorificare scăzut al materiilor prime.”38 De asemenea autorii DEX. ş. pag. precum şi în caz de faliment al societăţii. sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii. calificare necorespunzătoare. Conform dicţionarului de termeni juridici uzuali bancruta frauduloasă „constă în una din următoarele fapte: falsificarea. 1996. Bucureşti.c. lipsa de personal. falimentul unor parteneri. MODALITĂŢI DE EVALUARE A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de evaluare a riscului de faliment se pot grupa în următoarele categorii: 38 39 M. a se prăbuşi.. Coteanu..5. iar falimentul este starea de fapt. pag. De aceea se consideră că riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare. industriaş etc. falimentar = insolvabil.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali. A. un industriaş etc. Cit. Editura Naţională. a nu reuşi întro acţiune.

prezentate în tabelul următor: Tabelul 3. Nivelurile de gravitate identificate în cadrul firmei se stabilesc pe criteriile de performanţă financiară selectate: Tabelul 2.05 . Valori asociate nivurilor de risc Niveluri de risc Inexistent 22 Valori 0. Metode analitice.= × unde: G .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Metode matematice. a) Metode matematice constau în atribuirea unei valori numerice atribuite firmei supusă evaluării. Metode combinate.nivelul de gravitate a consecinţelor posibile ale falimentului. Metode grafice.-.probabilitatea de activare a factorilor de risc. P . Nivelul de gravitate ale activităţii firmei Nivelul de gravitate 1 2 3 4 5 6 Consecinţa Minore Semnificative Grave Foarte grave Catastrofale Dezastroase Niveluri pentru clasificarea firmelor Excelent Puternic Bun Slab Foarte slab Extrem de slab Probabilitatea asociată nivelului de gravitate % 5 20 40 60 80 100 Pe baza acestor date din tabel se pot stabili nivelurile de risc. Valoarea numerică a riscului de faliment se determină cu ajutorul următoarei formule de calcul: .

=.2. Metode patrimoniale.∈ .6. ∈.-.0 Valoarea obţinută pentru riscul de faliment se compară cu cele două intervaluri de riscuri: risc acceptabil . Metode de stabilire a diagnosticului economic al firmei.5.2 2.. Metodele analitice de evaluare a riscului de faliment constau în identificarea şi analizarea tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul cibernetic al unei firme şi a căror finalitate este falimentul.-. şi risc inacceptabil . c) .1.0... Metode bancare.0 6.05. b) Metodele grafice de evaluare a acestui risc se bazează pe exprimarea riscului ca o funcţie de doi parametrii şi compararea ei cu domeniul de acceptabilitate. unde: P – probabilitatea G – gravitatea 1.4 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Mediu Satisfăcător Ridicat Foarte mare Iminent 0.2.-.4. Metode statice. după forma legăturii dintre fenomen şi factorii de influenţă se grupează în următoarele categorii: - Metode manageriale. - 23 . respectiv cel de inacceptabilitate.3.4 4. Alte metode de evaluare a riscului.0. METODE DE ANALIZĂ A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de analiză a riscului de faliment.

Riscul de incapacitate de plată poate fi arătat şi cu ajutorul indicelui de corelaţie a vitezei de rotaţie a activelor şi pasivelor curente.-. fie ca număr de rotaţii. Dacă durata în zile a unei rotaţii a activelor este inferioară duratei în zile a obligaţiilor.cit. Lichiditatea generală arată capacitatea activelor curente disponibile (stocuri. Prima ecuaţie arată faptul că finanţarea investiţiilor s-a concretizat în imobilizări necorporale.”41 În acest sens trebuie respectate două reguli financiare:42 - Active imobilizate = Capitalul permanent - Activele curente = Datorii curente Activele curente includ activele circulante şi cheltuielile în avans. <1 Acelaşi fenomen se formează şi în cazul în care indicele de corelaţie este supraunitar şi se calculează ca raport între coeficienţii rotaţiei activelor şi pasivelor curente: .-1.1. Dar în cazul în care: Activele curente < Datoriile curente atunci firma nu-şi poate onora obligaţiile. corporale şi financiare şi prin urmare firma nu dispune de fond de rulment necesar finanţării activelor circulante. pag. >1 Acestă analiză trebuie completată cu indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii patrimoniale pentru a se evidenţia riscul de ilichiditate şi insolvabilitate financiară.= .3.= . facturi 41 42 I. Datoriile curente cuprind datoriile ce trebuie achitate într-o perioadă de până la un an şi veniturile în avans. fie ca durată în zile. calculate. 165 24 .-. putând intra în starea de incapacitate de plată. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODELOR PATRIMONIALE „Riscul de faliment poate fi evidenţiat prin ecuaţiile echilibrului financiar în cazul în care se realizează corespondenţa biunivocă dintre lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor. Mihai – coordonator – Op.165 Idem.-2.. Cea de-a doua ecuaţie arată faptul că firma este solvabilă şi că creditorii temporali ai firmei îşi pot recupera sumele.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 1. pag.5. atunci finanţarea activităţii se face din resurse atrase temporar în firmă: - .

S – stocuri.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI neîncasate. şi datoriile curente: =. DCR ..>0.Forma absolută. La rândul ei.ℎ ℎăţ-<0. M....70 din 18...datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans. cheltuieli în avans) de a se transforma în numerar.. . ACR – active circulante şi cheltuieli în avans..active circulante şi cheltuieli în avans. unde: RLG – rata lichidităţii generale. ACR ....15 25 . are două forme: Forma absolută. ă -=100..... unde: LG .nr.. ℎ=0.-. 596 din 28.. ă -<100.ℎ ă . de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat..−. ℎ ă=0...... mai puţin stocurile. unde: LI – lichiditate imdeiată. care să acopere datoriile curente ale firmei.datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans..−.×100. DCR – datorii curente. 43 Forma relativă.03. calculată ca un raport procentual între activele circulante O. DCR . calculată ca diferenţa între activele circulante..Forma relativă. ţă .. Lichiditatea generală are două forme: .MF nr..ℎ ℎăţ-<0..>100.. calculată ca rată a lichidităţii generale (RLG): =.>0.active circulante şi cheltuieli în avans.1995.. plasamente pe termen scurt.. lichiditatea imediată.”43 Lichiditatea imediată arată capacitatea activelor curente (altele decât stocurile) de a participa la finanţarea datoriilor scadente.. pag.Lichiditatea generală.04.Of.ℎ ă. „Se apreciază că firma are o lichidiate favorabilă în cazul în care rata lichidităţii este cuprinsă între 200% şi 250%.1995. ACR .. calculată ca diferenţa între activele curente şi datoriile curente: =− .

ă -<100. pe o parte şi datoriile curente. cit. Lichiditatea este favorabilă în cazul în care indicatorul se apropie de 100%45 iar intervalul de siguranţă finaciară este cuprins între 50% şi 100%. unde: RLI – rata lichidităţii imdeiate..−-.. disponibilităţile băneşti şi valorile aflate în caserie şi conturi bancare (TR).. pe de altă parte: =... DCR – datorii curente.. este diferenţa dintre investiţiile financiare pe termen scurt..P. ă-=0..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rămase (după deducerea stocurilor) şi datoriile scadente: =. ă ă „Normele legale prevăd ca valoarea indicatorului să fie cuprinsă între 50% şi 100%.594 26 .×100. unde: RLE – rata lichidităţii efective..... ă -<100. TR – trezorerie. .. ă-=100.. S – stocuri. Forma relativă.1995. vol II.. ă ţă ..MF nr..Pântea – Managementul contabilităţii româneşti.. ACR – active circulante şi cheltuieli în avans. ×100.. Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care numerarul şi echivalentele de numerar acoperă părţile scadente: Forma absolută. ţă .. pag..”44Acest interval fiind intervalul de siguranţă financiară a indicatorului.15 I. DCR – datorii curente. pag... ă-=100... unde: LE – Lichiditatea efectivă.. Op.. DCR – datorii curente. TR – trezorerie...>100. şi datoriile curente(DCR): =−.03... este calculată ca un raport procentual între numerarul şi echivalentele de numerar al unităţii.>0.>100. 596 din 28. Solvabilitatea financiară generală arată capacitatea unei firme de a rambursa la 44 45 O.-....ℎ -<0.

..×100.....>0. ţă .datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.-.subvenţii pentru investiţii. PV . PV .--.. Se poate exprima în mărimi absolute şi relative. să fie egală cu 27 . ÎTL .. SINV . ÎTL . . atunci când investesc sau împrumută firma cu bani.>100. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ăţ- în care: AI .provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.--. De aceea. unde: RSG – rata solvabilităţii generale.. O altă modalitate de calculare a riscului are în vedere costul capitalului investit în afacere.subvenţii pentru investiţii.. . SINV ...datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ă în care: AI .. aşteaptă ca rentabilitatea.. acţionarii şi creditorii....active imobilizate. pe care le-ar fi adus-o alte alternative de investiţie. Forma aabsolută se determină ca diferenţă între activele rămase (după deducerea obligaţiilor curente) şi datoriile pe termen lung: = . Forma relativă se calculează ca un raport procentual între cele două mărimi din relaţia de mai sus: = .--. -=100.--.... unde: SG – solvabilitate generală.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI scadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat..active imobilizate.− .. -<100.provizioane pentru riscuri şi cheltuieli..ℎ <0. =0. .

Profitul net.Rata dobânzii. RD .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI costul de oportunitate.Capital propriu. CB .. Tabelul 4. CB . pe care firmele îl realizează cu activele de care dispune astfel încât obiectivele acţionarilor şi creditorilor să fie satisfăcute. Structura financiară a firmei Capital propriu (CPR) Împrumuturi bancare (CB) Rata rentabilităţii financiare (RRF) Rata dobânzii (RD) Profitul net (PN) ce trebuie generat anual de activitatea firmei cu activele existente este: =.× deoarece RRF = 0%.-100. Rata rentabilităţii (RRN) în acest caz va fi: =. Pragul minim al riscului pentru firmă este evidenţiat de situaţia în care acţionarii nu vor încasa dividende.×100 unde: RRN . se calculează profitul net monetar de echilibru: =.1−.Rata rentabilităţii. CPR .-−.×+. PN .Împrumuturi bancare. adică. CPR . RD . unde: PNE – profitul net de echilibru.impozitul pe dividende. CB . Costul de oportunitate este pragul minim al rentabilităţii.Rata rentabilităţii financiare.-.Rata dobânzii.Profitul net.× unde: PN .×. Atunci rata rentabilităţii va fi: 28 .-100.-100.Împrumuturi bancare.Împrumuturi bancare. Din această cauză costul de oportunitate este un instrument de previziune şi ajustare a riscului şi elimină abordările subiective ale acestuia. RRF .Capital propriu. iD .

se foloseşte atunci când se urmăreşte eliminarea restricţiilor impuse de analiza tradiţională prin rate. CB .Capital propriu.. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODA SCORURILOR Principala ţintă a acestei metode de calcul a riscului de faliment. a scorului Z. Bătrâncea – Risc şi faliment.=. 110 Altman E. Pentru determinarea scorului cu ajutorul aceste tehnici este nevoie de parcurgerea următorilor paşi: 1) Alegerea unui eşantion de întreprinderi care să cuprindă două grupuri.=1--.-.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial Bank. pe baza unui set de indicatori 46 M.-. unul cu întreprinderi falimentare sau aflate în dificultate şi un alt grup ce cuprinde firme fără probleme financiare.5.-. PNE – profitul net de echilibru.-1.+…+. 2003. Cluj-Napoca. xi .+. care să poată estima starea de faliment a firmei. 1..-2. Acest scor se obţine din următoarea relaţie: = . Această analiză.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI =.Împrumuturi bancare. Cu ajutorul ei se evaluează stabilitatea companiei şi se prevăd eşecurile probabile ale companiei.-. Toate prviziunile şi predicţiile se bazează pe datele publicate în sitaţiile financiare. Editura Dacia..coeficienţii de ponderare.I. această tehnică permite ca după analiza unei firme să obţinem o cifră (scor) care spune dacă firma intră sau nu în faliment.-+.-2... Astfel se elimină riscul pierderii capitalului propriu investit de acţionari în afacerea respectivă.2.-1. unde: ai .×100 unde: RRPNE – rata rentabilităţii de echilibru. Predicţia falimentului foloseşte o tehnică statică (analiza discriminantă) pentru transformarea informaţiilor din indicatorii economico-financiari într-un scor capabil să prezică succesul sau insuccesul unei afaceri. „Analiza discriminantă multiplă (MDA) este o tehnică statistcă utilizată pentru a clasifica aprioric o observaţie în două sau mai multe grupuri.variabilele (rate financiare). în funcţie de caracteristicile individuale observabile”46 Pe scurt.3. 2) Compararea de-a lungul perioadei de timp47. Journal of 47 29 . pag. CPR . este de a stabili pentru firmă un indicator de sinteză numit „scor”.

. Metoda are mai multe modele. Modelul lui Altman cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări financiare ale unei firme.0.4-2.2. dintre care şi unele falimentare.-1. modelul Taffler şi modelul Robertson. Commercial Bank Lendings. 6) Analiza apriori a ratei de succes a funcţiei Z prin compararea clasificării prdictive cu situaţia cunoscută a firmelor din eşantion. a celor două grupuri.3.. =0. Coeficienţii variabilelor au fost stabiliţi după analiza stării economice şi financiare a unui număr considerabil de firme.+0. având scop diminuarea erorilor predicţiei.U. ditre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman.+0..999-5.2. 4) Elaborarea.033-3..3.A.+1. Prima ecuaţie elaborată a scorului „Z” este: 4.= ..5. prin tehnica analizei discriminante a unei combinaţii liniare Z a indicatorilor semnificativi (xi).999-5. modelul Canon&Holder.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI susceptibili de a fi semnificativi48.+0. . MODELUL ALTMAN Modelul „Z” este un model statico-matematic de prognoză a stării de faliment a firmelor. în anul 1968 şi dezvoltat de profesorul Altman în 1977.-.-1.006- Ecuaţia folosită de Altman pentru analiza riscului de faliment este: =1.014-2.012. 48 Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei. Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei.+0. 5) Alegerea unui punct (sau a unor puncte) de inflexiune care să realizeze clasificarea predictivă a firmelor.-1.+0.6-4.+.. unde: • Variabila X1 este măsura flexibilităţii firmei şi se determină ca raport între capitalul circulant (active circulante de exploatare – pasive circulante de exploatare)(KC) sau fondul de rulment (FR).-1. fiind folosit pentru prima dată în S. 3) Selectarea indicatorilor care realizează cea mai bună discriminare. 1.3-3.-. şi activele totale (AT): .1. Rezulatul acestei etape fiind alegerea indicatorilor cu acţiune permanentă şi puternică în eşantioanele cercetate. Este o rată de succes apriorică pentru că se bazează pe o testare a eşantionului care a stat la baza construirii funcţiei scor.= .+. 7) Analiza aposteriori a ratei de succes a funcţiei Z cu ajutorul analizei gradului de relevanţă pentru alt eşantion de firme. 30 .

-2. În funcţie de scorul obţinut firmele se clasează în următoarele trei niveluri: Nivelul I: firme solvabile pentru ∈ .-5.−∞. • Variabila X4 reprezintă capacitatea de îndatorare a firmei şi este calculată ca raport între valoarea de piaţă a acţiunilor (CSVP) (pentru firmele care nu sunt cotate la bursă.= .-.-3.. +∞. Nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare (aflate în zona gri) pentru ∈ .. trei ani înainte de producerea lui.7.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Variabila X2 rata autofinanţării activelor totale. iar modelul dezvoltat în 1977 face o predicţie cu cinci ani înaintea producerii evenimentului.= ...-4. valoarea de piaţă a acţiunilor va fi egală cu capitalul social) şi datoriile totale (DT) ale firmei: .... limita inferioară a intervalului poate coborî până la vaoarea 2.= . .-.. aplicarea acestei metode are şi câteva dezavantaje printre care: • Utilizarea unor informaţii „istorice”. Profitul reinvestit se determină ca diferenţa dintre rezultatul net al exerciţiului (RNE) şi dividendele acordate acţionarilor (DIV): =− • Variabila X3 reprezintă rata rentabilităţii economice şi se calculează ca raport între profitul înainte de plata dobânzilor şi impozitelor (RBIT) şi activele totale: . Modelul din 1968 era capabil să prevadă succesul sau eşecul unei firme cu doi.-.-. Pentru toate avantajele care le aduce. şi are ca determinare raportul dintre profitul reinvestit (PRI) şi activele totale: . • Variabila X5 măsoară randamentul activelor şi se calculează ca raport între cifra de afaceri netă (CAN) şi activele totale (AT): .. Nivelul III: firme falimentare pentru ∈ .= . 31 .

.−87. MODELUL CANNON & HOLDER Un alt model de analiză a riscului de faliment este modelul analiştilor francezi J.-3. Cannon şi M. pe de altă parte: . • Variabila X2 reprezintă stabilitatea financiară a firmei şi se stabileşte ca raport între capitalul permanent (CPM) şi pasivul bilanţier (PB): . = . = .-4. 1.-. Modelul a fost constituit în anul 1978 prin observarea unui număr de 31 de rate pe un eşantion de 190 de întreprinderi mici şi mijlocii. Modelul profesorului Altman se aplică cu rezultate foarte bune pentru firmele cotate la bursa de valori. în care: • Variabila X1 reprezintă rata lichidităţii intermediare şi se determină ca raport între creanţe (CR) şi disponibilităţi băneşti (TR).-2.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Contabilizarea diferită a mişcării patrimoniului. Acest model se aplică întrepriderilor industriale cu un număr de angajaţi de la 10 până la 500 şi se bazează pe analiza „lichiditate – exigibilitate”.creanţe şi cheltuieli în avans.+24. pe de-o parte şi datorii curente.5.-1.-2.+22. • Variabila X3 evidenţează gradul de finanţare a vânzărilor din resurse externe şi se calculează ca un raport între cheltuielile financiare (CF) şi veniturile din vânzări (CAN): .-1.2. Holder.-.−10. unde: CR* . • Variabila X4 exprimă gradul de remunerare a personalului. Modelul se bazează tot de un model Z dar cu următoarea structură: =16. • Evaluăricontabile depăşite.. = .3.− -.2. din care jumătate au dat faliment în perioada 1970-1975.-∗. +-. • Contabilitatea „creativă”.-3.-5. = .-∗. şi se calculează ca raport între cheltuielile cu personalul (CP) şi valoarea adăugată (VA): 32 .

Indicatorii folosiţi vizează numai o parte din renumerarea capitalului. conform următoarei scheme: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Z <0 0 < Z < 1. 1. Din dezavantajele aplicării acestei metode amintim următoarele: .5 1. . = .3.5 Z = 9. = .-.5 Z = 10 Z = 13 Z = 16 Z > 16 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ >80% 75-80% 70-75% 50-70% 35% 30% 25% 15% <10% Gruparea firmelor după scorul „Z” obţinut prin metoda Cannon & Holder se face astfel: • Z<4 ⇒ firmă aflată într-o situaţie financiară dificilă. şi se calculează ca un raport între rezultaul din exploatare (RE) şi valoarea adăugată: .-.-4.5 < Z < 4 4 < Z < 8.5. . Posibilitatea falimentului scade odată cu creştrea scorului înregistrat de firmă.2.Sunt utilizaţi doar indicatori de stare financiară. .Lichiditatea intermediară se poate realiza prin creşterea creditului comercial acordat clienţilor.Stabilirea financiară se poate realiza printr-un grad de mare îndatorare a firmei.-5.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI . MODELUL CENTRALEI BILANŢURILOR BĂNCII FRANŢEI În Franţa se foloseşte funcţia scor „Z” stabilită de Centrala Bilanţurilor Băncii Franţei şi este compusă din opt variabile: 33 .3. • Variabila X5 exprimă ponderea rezultatului exploatării în totalul valorii adăugate. • 4 < Z < 9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară incertă. • Z>9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară solidă.

+1.-.689..408.-3. • Variabila X5 exprimă viteza de rotaţie a obligaţiilor faţă de furnizori şi se determină ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): . S – reprezintă total stocuri.-7.+0..-6..164.824.-8. • Variabila X6 reprezintă abaterea relativă a valorii adăugate: 34 .-..-5. • Variabila X2 reprzintă rata de acoperire a capitalului investit sau rata stabilităţii financiare şi se calculează ca un raport între capitalul permanent (CPM) şi capitalul investit (active totale (AC) ori pasivul bilanţier (PB)): .003-2. = .= .−1.−0.reprezintă soldul mediu al datoriilor comerciale. .-.-..255.-.+.4.2.-2.-1.+2.706.-..= .−0.221.×360 unde: .-.-1.-4.= .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI = −1.-2.−85. • Variabila X3 reprezintă rata capacităţii de rambursare a datoriilor din resurse proprii şi se determină ca raport între capacitatea de autofinanţare şi datorii totale: .= .-3.+5. calculat între două momente succesive iniţial şi final.= . ale perioadei: .-5..= . • Variabila X4 reprezintă rata rentabilităţii vânzărilor şi se determină ca un raport între rezultatul de exploatare şi cifra de afaceri netă: .544 în care: • Variabila X1 reprezintă rata de prelevare a cheltuielilor financiare şi se determină ca raport între cheltuielile financiare (CF) şi rezultatul din exploatare (RE): .

.875 -0.Categoria II – firme cu sitaţie financiară incertă.-8. Firmele se grupează în trei categorii. . • Variabila X7 reprezintă viteza de rotaţie a creanţelor.+.∆-.reprezintă soldul mediu al creanţelor.= ..125 ≤ Z < 0.625 0.= ..875 ≤ Z < -0. Situaţia financiară în raport cu valoarea scorului şi probabilitatea de faliment poate fi prezentată prin următoarea schemă: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Situaţia financiară Z<-1. pentru -0.-.-7.25<Z<0. calculată ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): .25 ≤ Z < 0.125.25 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ 100% 95.Existenţa unei valori reziduale foarte mari (-85. care măreşte riscul de ilicitate financiară.8% 46. 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ..0.∆-.-0.Dinamizarea accentuată a afacerilor.Categoria I – firme aflate în dificultate financiară.9% 33.-.3.4. .2.7% 9.5..5% Nefavorabilă Incertă Favorabilă Dezavantajele aplicării acestui model sunt: .Minimizarea importanţei capacităţii de autofinanţare a datoriilor.25 Z ≥ 1.25 -0.25.Luarea în considerare ca variabilă negativă a valorii adăugate.-6..= .-2. 35 MODELUL TAFFLER .125. în funcţie de scorul Z obţinut: ..6% 73.4% 17.-.125 0.625 ≤ Z < 1.544).Categoria III – firme cu situaţie financiară corespunzătoare.= . calculat între două momente succesive iniţial şi final ale perioadei . . pentru Z>0.875 -1.×360 unde: .875 ≤ Z < -0. • Variabila X8 exprimă rata investiţiilor fizice din resurse proprii şi se calculează ca raport între valoarea investiţiilor şi valoarea adăugată: . pentru Z < . . ..

0. c0. Cu ajutorul acestui scor. iar valorile procentuale din paranteze reprezintă contribuţia indicatorilor la reprezentativitatea modelului.6. creşterea împrumuturilor. c3.+3.3. se evaluează performanţele companiei prin raportarea la alte companii şi se generalizează rezultatele în întreaga economie. X5 = (active lichide – descoperirea de cont) / împrumuturi. Funcţia scor folosită de profesorul Robertson are forma: =3. 49 J.-1.-1.-3. c4 reprezintă coeficienţi de ponderare care se determină prin analiza regresională. c1.3. X3 = (active curente – datorii totale) / datorii totale. Această tehnică este adaptată de Taffler pentru dezvoltarea scorului PAS (performance analysis score).2.împrumuturi) / datorii totale.+0. iar cele care au un scor mai mic de 0. 1983 36 . 1..2.-0. în care: X1 = (cifra de afaceri – activele totale) / cifra de afaceri.3. November.+.+.-4.+ . Scorul PAS grupează toate scorurile Z ale companiilor în termeni procentuali.+.+0.+0. 0. unde: X1 – reprezintă rata rentabilităţii activelor curente şi se calculează ca un raport între rezultatul brut al exerciţiului şi activele curente (53%).-5. MODELUL ROBERTSON Profesorul Robertson49 a identificat patru elemente care produc modificări ale stării financiare ale firmei: stabilitatea pe piaţă. X2 = rezultatul brut al exerciţiului / active totale. X4 – reprezintă intervalul de timp în care compania işi poate finanţa activitatea de producţie cu ajutorul activelor proprii fără sa încaseze facturile emise (16%). asadar un scor PAS de 80 înseamnă că numai 20% din firmele analizate au înregistrat un scor mai mare scorului Z.-2.-1.-4.5. c2.-2. Firmele care au un scor mai mare de 0. X4 = (capitaluri proprii .0. Un scor PAS al variabilei X înseamnă faptul că 100 – X% din companii au înregistrat un scor mai mare decât scorurile Z. PAS. UK..Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review.-2.-4.5. X2 – reprezintă rata lichidităţii generale şi se calculează ca un rapor între activele curente şi datoriile curente (13%). X3 – reprezintă rata dependenţei financiare curente şi se calculează ca un raport între datoriile curente şi activele totale (18%). scăderea profitului.-3. scăderea capitalului de lucru.-3. Există un punct de inflexiune între succes şi insucces..2 nu vor da faliment.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Modelul Taffler este reprezentat printr-o funcţie liniară complexă de forma: = .2 vor avea un eşec în viitorul apropiat. măsurând performanţa relativă pe o scară cuprinsă între 0 şi 100..

clientul fiind solvabil. agenţii economici se încadrează într-o categorie. Dacă acest lucru se repetă doi ani consecutivi.3.53 b) Credite în observaţie sunt acordate unor clienţi cu rezultate economicofinanciare foarte bune şi care au probleme .1994 54 Idem 55 Idem 56 Idem 57 Idem 37 .55 d) Crediitele tip îndoielnic sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea condiţiilor. este incertă.02.2000.5.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Funcţia Z urmăreşte modificările ce intervin în situaţia financiară a firmei de la o perioadă la alta. precum şi constituirea. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor.Of.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor. publicate în M. în funcţie de punctajul obţinut la criteriile financiare şi la criteriile nefinanciare.51. fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului şi/sau capacităţii de plată a beneficiarului de credit.2000 53 Normele BNR nr. valorilor sau garanţiilor existente. 50 Normele BNR nr. Provizioanele constituite pentru acest tip de credit sunt în limită de 5% din valoarea creditului şi pot fi incluse în cheltuieli. nr. 1.07. nr.04.3.57 Pe baza analizei performanţelor economico-financiare.3 din 24.Of. Nivelul provizionului este de 50% din valoarea creditelor acordate. Nivelul provizionului specific în acest caz este de 100%. Dacă scorul Z se depreciază cu 40% sau mai mult. regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODE BANCARE O modalitate de prevenire a riscului în afaceri este evaluarea bonităţii agenţilor economici. 316 din 07. 8 din 26. publicat în M.2 din 07. 72 din 22 martie 1994 51 Normele BNR nr. cu rambursarea ratelor bancare curente (rata scadentă + dobânda). exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenţei. la acordarea împrumutului.04.54 c) Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficienţe şi riscuri care pot periclita lichidarea datoriei. Pentru aceste categorii de credite banca nu-şi poate constitui provizioane.50.52 Din această cauză băncile clasifică creditele şi plasamentele în funcţie de serviciul datoriei şi iniţierea de prevederi judiciare în următoarele categorii: a) Creditele standard sunt creditele care nu implică deficienţe şi riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei în maniera convenită prin contractul de credit. 245 din 1 iunie 1999 52 Regulamentul nr. Nivelul provizioanelor în acest caz este de 20%.56 e) Creditele pierdere sunt acele împrumuturi ce nu pot fi restituite băncii. analiza trebuie să identifice cauzele reducerii scorului. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc. Serviciul datoriei este capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă. atunci firma nu poate supravieţui din cauza instabilităţii financiare. într-un an.Of. nr. publicate în M. pe termen scurt.

1 2 3 Tabelul 5.A. 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Prin iniţiere de proceduri judiciare se înţelege cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor: a) Faţă de debitori: .1. într-o categorie de bonitate. S. .×100 100<S≤120% 2 120<S≤140% 3 140<S≤160% 4 160<S≤180% 5 S>180% 6 Gradul de Gi>100% -1 38 . METODA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE Banca Comercială Română încadrează firmele.Investirea cu formă executorie a contractului de credit şi a contractelor de garanţie. .Acceptarea de către instanţă a cererii introductive depusă de bancă pentru declanşarea procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii de faliment.3. de puncte obţinute Lichiditatea Lc≤80% -2 curentă 80<Lc≤100% -1 . în funcţie de punctajul obţinut la criteriile cuantificabile coroborat cu punctajul obţinut la criteriile nefinanciare. Indicatorul Formula de calcul Rezultatul Nr. Evaluarea criteriilor de performanţă economico-financiară la B.C.−−-−.Investirea cu formulă executorie a hotăririi judecătoreşti definitive ce dispune asupra contractului de credit. precum şi contractelor de garanţie sau asupra contractului de plasament.Declanşarea procedurii de executare silită a patrimoniului în cazul persoanelor fizice. care apelează la credite. determinând astfel performanţa finală a celui care a solicitat creditul. care poate fi menţinută sau modificată în funcţie de concluziile analizei necuantificabile. determină clasificarea preliminară. A.5.=. Rezultatul obţinut prin adunarea punctelor acordate fiecărui criteriu cuantificabil. Clasificarea preliminară se va face în funcţie de punctajul obţinut la analiza criteriilor din tabelul următor: Nr.-.−−-<1 .3.×100 100<Lc≤120% 1 120<Lc≤150% 2 150<Lc≤170% 3 Lc>170% 4 Solvabilitatea S≤80% 0 80<S≤100% 1 =.R. b) Faţă de contract: .

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

îndatorare globală 4 Viteza de rotaţie a activelor circulante Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiară) Acoperirea dobânzii

=,-.×100

= ,-.

80<Gi≤100% 60<Gi≤80% 40<Gi≤60% Gi≤40 Rac≤5 5<Rac≤10 Rac>10

0 1 2 3 1 2 4 0 1 3 4 2 3 2 1 0 -1 4 3 2 1 4 4 4 3 2 2 1 1 0 Peste 25 A

5

Rcp≤0% 0< Rcp≤10% 10< Rcp≤30% 30< Rcp≤50% Rcp>50% 6 0<Ad≤20 =,-.×100 20<Ad≤40 40<Ad≤60 60<Ad≤80 Ad>80 7 Dependenţa de At>50,1% şi De>50,1% pieţele de Ai>50,1% şi De>50,1% aprovizionare x At>50,1% şi De>50,1% şi desfacere Ai>50,1% şi De>50,1% Garanţii x -garanţii necondiţionate primite de la guvernul României; -garanţii bancare irevocabile primite de la bănci româneşti şi străine de prim rang; -depozit bancar; -ipoteca; -gajul cu deposedare; -gajul fără deposedare; -cesiunea de creanţă; -cauţiunea; -gajul general; TOTAL PUNCTAJ INTERMEDIAR Până la 5 6-10 11-16 17-25 inclusiv CATEGORII ÎMPRUMUTAŢI E D C B Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A. =,-.×100

Legenda: Lc – lichiditate curentă; Ac – active circulante; Sn – stocuri nefavorabile; Ci – clienţi incerţi; D<1 an – datorii cu scadenţă mai mică de un an; S – solvabilitate; A – toatal active; D – datorii totale; Cp – diferenţe de conversie pasiv; Gi – gradul de îndatorare generală; CPNs – capitaluri proprii nete în sens srtict; Rac – viteza de rotaţie a activelor circulante;
39

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cd – cheltuieli cu dobânzile; Car – cifra de afaceri realizată; At – aprovizionări în ţară în raport cu totalul aprovizionat; Ai – aprovizionări din import cu totalul aprovizionărilor; Dt – desfaceri în ţară în raport cu totalul desfacerilor; De – desfacri la export în raport cu totalul desfacerilor. Pentru determinarea punctajului firmelor care garantează creditul cu mai multe tipuri de garanţii se va folosi media ponderată.
B. Analiza nefinanciară se face în funcţie de următoarele criterii: calitatea conducerii, calitatea organizării, sectorul de activitate a firmei, poziţia firmei în ramură, strategia de dezvoltare şi perspectiva unităţii.
Tabelul 6. Analiza criteriilor nefinanciare ale B.C.R. S.A. Denumirea criteriului Comentariu Rezultatul analizei Calitatea conducerii Se va explica şi justifica calitatea • Foarte bună profesională a managerilor, respectiv: -cunoştiinţe tehnice de specialitate; • Bună -experienţă managerială; -prestigiul şi reputaţia în relaţiile cu • Satisfăcătoare furnizorii şi beneficiarii etc. Calitatea organizării Se vor trata explicit şi detaliat • Bună aprecierile inspectorului cu privire la organizarea activităţii unităţii • Medie economice (fluxuri tehnologice, capacitatea de adaptare la modificările • Slabă structurale, utilizarea bazei materiale şi a resurselor umane etc.) Sectorul în care îşi Analiza se va axa pe comentariul • Perspectivă bună a desfăşoară activitatea asupra conceptului de „piaţă dezvoltării sectorului; profitabilă” în care îşi desfăşoară • Perspectivă slabă a activitatea agentul ecomonic. dezvoltării sectorului; • Sector de activitate nevalabil Poziţia unităţii în Din analiză va rezulta gradul în care • Capacitate mare de ramură şi subramura de unitatea este cunoscută în sectorul său influenţă a pieţii; activitate de activitate având un cuvânt de spus • Capacitate medie de şi în cea ce priveşte nivelul preţurilor, influenţă a pieţii; concurenţa etc. • Capacitate redusă de influenţă a pieţii; Strategia de dezvoltare Se va analiza: • Foarte bună Existenţa unei strategii pe următorii 35 ani. Dacă aceasta este realistă, • Neconvingătoare realizabilă sau cu risc de eşec; Modalitatea de realizare a strategiei • Inexistentă propuse; Alternative şi implicaţii în cazul nerealizării strategiei propuse; Existenţa sau nu a planurilor de restructurare şi redresare financiară. Perspectiva unităţii Se vor prezenta programele de (programul de acţiune restructurare şi retehnologizare • Activitate viabilă;

Nr. 1

2

3

4

5

6

40

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

aplicate, cele în curs de aplicare precum şi cele ce urmează a fi aplicate. Se vor detaila etapele parcurse şi rezultatele obţinute. Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A.

priviind reducerea riscului în creditare)

• Activitate cu slabe perspective

C. Performanţa economico-financiară finală a împrumutului, în urma coordonării punctajului criteriilor financiare cu criteriile de analiză nefinanciară se clasifică în cinci categorii de bonitate: • Categoria „A” – performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la timp a dobânzii şi a ratei. Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a performanţelor financiare la un nivel ridicat; • Categoria „B” – performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menţine la acelaşi nivel într-o perspectivă mai îndelungată; • Categoria „C” – performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o tendinţă de înrăutăţire; • Categoria „D” – performanţele financiare sunt scăzute şi cu o evidentă ciclitate, la intervale scurte de timp; • Categoria „E” – performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile. 1.5.3.3.2. METODA BĂNCII ROMÂNE DE DEZVOLTARE

Banca Română de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A., grupează agenţii economici pe cele cinci tipuri de categorii de bonitate pe baza indicatorilor de performanţă financiară din următorul tabel:
Tabelul 7. Criterii de performanţă financiară ale B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. Criterii de apreciere % Categorii de credite Categ. A Categ. B Categ. C Categ. D Categ. E Gradul de îndatorare 0-30,0 30,1-50,0 50,1-65,0 65,1-80,0 peste 80,0 Lichiditatea imediată peste 110,0 85,1-110,0 65,1-85,0 50,1-65,0 sub 50 Solvabilitatea patrimonială peste 50,0 40,1-50,0 30,1-40,0 20,1-30,0 sub 20,0 Rentabilitatea în funcţie de cifra peste 10,0 5,1-10,0 3,1-5,0 1,1-3,0 sub 1,0 de afaceri Gradul de acoperire a peste 120 100,1-120,0 90,1-100,0 70,1-90,0 sub 70 cheltuielilor din venituri TOTAL PUNCTAJ 41-50 26-40 11-25 1-10 0 Sursa: Normele de creditare ale BRD Groupe Societe Generale S.A.

2. DESCRIEREA FIRMEI
2.1. ISTORIC AL ACTIVITĂŢII S.C. METROPOLIS GROUP S.R.L. a fost constituită în actuala formă juridică în anul 1994 prin încheierea de autentificare nr. 7598/13.09.1994.

41

R. DECIS COM S.C. S.C.63 mp.L.L. Activităţile enumerate s-au desfăşurat în mai multe puncte de lucru din toată ţara.C. comerţ cu amănuntul cu băuturi.alte tipuri de comerţ cu amănuntul cu produse alimentare. DOBOCO IMPEX S. 3. . MACON S.A.C. climatizare.L. comerţ cu amanuntul.R. cafenele si baruri fară spectacol. între anii 1995-1999: alte activităţi recreative. S. S.C.C.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Înca de la înfiinţare societatea a avut ca principale activităţi: între anii 1994-1995: alte activităţi recreative. S.L. . CAFFE RIVER S. desfăşurată pe o suprafaţă de 2. ROMELMAR S.R.A. MEDEIROS S.R.L. S.L.C.C.2. parcurilor de distracţii şi alte forme recreative analoge.L.A.L. S. ELECTROPLAST S.R.3. discotecilor. scenografilor.R. PHOENIX CONSTRUCT S. YORK INTERNATIONAL S. 42 .R. marionete. EMI CORPORATION S. INTERBRANDS S.R. şcolilor de dans. S. S. comerţ cu amănuntul cu produse din tutun.alte activităţi de spectacole ( organizarea şi prezentarea altor activităţi recreative cum sunt: activităţile sălilor de dans.L.C. Clădire situată în Bistrita.C.C. PRINCIPALII FURNIZORI S. Instalaţii şi echipamente de sonorizare.L. realizatorilor de desene animate. 2. PRINCIPALELE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE 1. jocuri de noroc. M. spectacole de circ. nr.R.C. din 1999-prezent: alte activităţi recreative. 2. S. Autovehicule. str. Eminescu.R.574. băuturi şi produse din tutun în magazine specializate. lumini. inclusiv lucrări de artă. lucrări de construcţii. consultanţilor si ale altor tehnicieni din domeniul realizării de spectacole ). S. AGROBIS BAZA 6 S. 1-4. 2. S. S.C. ZAJ DISCOTECHIKA S.

terase.R. S. toate regăsindu-se în acelaşi spaţiu. are o bogată experienţă în organizarea activităţilor recreative. şi anume CENTRU DE DISTRACŢII ŞI AGREMENT. METROPOLIS GRUP S. Disco Galaxy Bistriţa. societatea este în relaţii cu mai mulţi clienţi în special prin prestările de servicii care le face în domeniul construcţiilor: S. Pe lângă acest important segment.C.R. 2. În perioada 1994-1998 societatea era organizatoarea celei mai puternice discoteci din Bistriţa şi organiza activităţi de bingo în sală în mai multe oraşe din România. Acest centru cuprinde discoteci.C. CLIENŢII S.R. S. PHOENIX S. prin faptul că desfăţoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi prestări de sercicii.L.R.L. 2. segmentul de piaţă al agenţilor economici având ca obiect de activitate prestarea de servicii de agrement-distracţii se caracterizează prin infrastructura slab dezvoltată. de construcţii datorită faptului ca una din societăţile din grupul de firme era organizatoarea jocului de bingo televizat SUPER BINGO PROTV.4.C. săli de jocuri distractive pentru toate vârstele. BOWLING S. METROPOLIS GRUP S.5.R. STAREA CONCURENŢIALĂ Slab reprezentat la nivel regional.L. Disco Wake-Up Cluj-Napoca. surse provenind nu numai din activitatea curentă ci şi din activităţi excepţionale (operaţiuni de capital). Disco Atlantic Cluj-Napoca.L. Disco Tequila Dej.R.R. BINGO CLUB S.L.L.C. principalii concurenţi ai complexului de distracţii şi agrement Metropolis vor fi: Disco Parc Bistriţa. un numar mare de locaţii cu spaţii de dimensiuni reduse şi standarde calitative inferioare cerinţelor moderne. SCANDIC COMPANY S. 43 . Până în acest moment aceste investiţii au fost susţinute din surse proprii.6.C. S.C.L.R. restaurante.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI S.L. S. Ca enumerare. EUROPLEICOM S.C. este o societate care se adresează în general populaţiei.C. GCM INTERGAMES S. 2. Începând cu anul 2001 societatea a început o campanie masivă de investiţii în vederea desfăşurăii de activităţi recreative prin adoptarea unui nou concept în România. DESCRIEREA SUMARĂ A ACTIVITĂŢII S. Club Kharma Cluj-Napoca – cu un target de piaţă relativ diferit ca etate/scară ierarhică socială a clientelei şi fară capacitatea de a presta servicii integrate (divertisment diferenţiat şi alimentaţie publică). Începând cu anul 1999 societatea s-a reorientat spre activităţi de comerţ şi prestări servicii.

- .C.005 1.24 620927 607432 12 13 Lei 14 15 Trezoreria netă lei 4511 12850 13495 Rata rentabilităţii 26.R. .M.23 7.50 Tabelul 8. −- .43 Total active – Toatal datorii . .009 1. ANALIZA RISCULUI LA S. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODEI PATRIMONIALE Nr 1 Tabelul 9.7. 3.R.18 0.×100 2.37 1.C. Metropolis Grup S. Denumire U.06 0.64 financiare % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.71 1.M Formulă Anul 2003 Anul 2004 Cifra de afaceri Număr de angajaţi Situaţia netă Lichiditate generală Lichiditate redusă Lichiditate imediată Solvabilitate generală Solvabilitate patrimonială Rata autonomiei financiare la termen Rata de îndatorare globală lei Pers.− . - .×100 . .34 1. .52 0.L.81 10 5..86 9 Leu/ leu Leu/ leu . . - .×100 15.002 1.89 34.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 2. − . - . - . 3.54 1. 8 .R. lei Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu % 2478023 88 960331 0. METROPOLIS GRUP S.24 1. FRN – NFRN .1.30 0. 0. − .68 -983225 -987737 0.L.18 1615187 59 1730154 0. - . 1 2 3 4 5 6 7 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI Anul 2005 3142036 101 2174490 1.64 0.29 13.C. 2003 2004 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 2005 4531397 44 .56 0.42 economice % 16 Rata rentabilităţii 2. Nr.87 11 Rata de îndatorare la termen Fondul de rulment net Nevoia de fond de rulment net Leu/ leu lei .28 36. Principalii indicatori economico-fianciari ai S.49 5. - .L.. − – . Evoluţia indicatorilor de echilibru patrimonial Indicatori U.66 -1108866 -1121716 1. Metropolis Grup S.ăţ- .

2004: fondul de rulment al firmei înregistrează o valoare negativă.50 (7:3) 12 Numărul de rotaţii a datoriilor 0.31 zile. şi o parte din capitalurile permanente finanţează activele curente. Durata unei rotaţii a activelor curente.C.927 lei.15 1. şi este în anul 2003 de 263.R.04 zile. de fabricaţie. fie ca durată în zile a unei rotaţii. 2003 2004 2005 1 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 2 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 3 Active curente (1+2) Lei 1788809 1398624 2092159 4 Datorii ce trebuie plătite până la un Lei 2770506 2503080 1458759 an 5 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 6 Datorii curente (4+5) Lei 2770035 2507490 1471232 7 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 8 Durata unei rotaţii a activelor curente Zile 263.70 rotaţii (11:12) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.64 2.91 (6:7) x 365 10 Indicele de corelaţie a duratelor unei 0.06 de zile şi în 2005 scade la 243. Durata unei rotaţii a datoriilor curente în anul 2003 este de 408. în anul 2004 este de 316.75 zile 45 .48 316.80 0. se explică prin intervalul de timp de aprovizionare.L. mai scăzută ca şi în anul precedent însemând ca parte mai mare a activelor imobilizate sunt finanţate cu resurse curente. de 565.56 1.06 243. 2005: fondul de rulment are o valoare de 620. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. Metropolis Grup S. Riscul de incapacitate de plată a firmei se poate evidenţia şi prin indicele de corelaţie a vitezei de rotaşie a pasivelor şi activelor curente.R. 2 3 4 2003: societatea are un fond de rulment negativ ceea ce exprimă un dezechilibru financiare pe termen lung.65 0.M.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.42 rotaţii (8:9) 11 Numărul de rotaţii a activelor curente 1.04 (3:7) x 365 9 Durata unei rotaţii a datoriilor curente Zile 408.75 170. de stocare. de expediţie şi de încasare. de lansare. (o parte din activele imobilizate sunt finanţate cu resurse curente). Evoluţia indicatorilor de gestiune Nr Indicatori U. fie ca număr de rotaţii după cum urmează: Tabelul 10.L.14 curente (7:3) 13 Indicele de corelaţie a numărului de 1. calculate. Metropolis Grup S. valoare prozitivă ceea ce înseamnă că s-a stabilit un echilibru financiar pe termen lung.89 0.C.56 1.39 1.48 zile.31 565.

analiza firmei se continuă cu determinarea indicatorilor specifici lichidităţii generale.70) ceea ce înseamnă că finanţarea din resurse proprii este într-o proporţie mai mare decît din resursele atrase temporar de la terţi. În anul 2005 se produce o schimbare în ceea ce priveşte o rambursare mai rapidă a obligaţiilor. ceea ce înseamnă că firma în anul 2005 beneficiează de o finanţare suplimentară anuală mai mare decât în anii precedenţi.64.65 respectiv 0. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt. doar valorile fiind diferite şi anume 1.80). Pentru evidenţierea riscului de ilichiditate şi insolvabilitate financiară. În anul 2005 acest indice este subunitar (0. imediate şi efective.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI în 2004 şi scade în anul 2005 până la 170. efect cauzat de inferioritatea numărului de rotaţii al activelor curente (1.39) este superior numărului de rotaţii a datoriilor curente (0. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditatea imediată (10-13-16) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 46 .42 ceea ce înseamnă că în anul 2005 s-a reuşit finanţarea din resurse proprii atât a activităţii proprii cât şi a unei părţi din livrările către clienţi. 0. Evoluţia indicatorilor de lichiditate Indicatori U.91 zile.50) faţă de numărul de rotaţii a datoriilor curente (2.M. În anul 2003 numărul de rotaţii a activelor curente (1.56 şi 1.15. acelaşi fenomen se petrece şi în anul 2004. Indicele de corelaţie a numărului de rotaţii este supraunitar în anii 2003 şi 2004 (1. În anul 2005 indicele are o valoare de 1. Acest lucru se poate realiza în felul următor: Tabelul 10. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi cu rotaţia stocurilor. ceea ce înseamnă că firma îşi finanţează afacerile din resurse atrase temoral de la terţi în procent mai mare decît din resurse proprii. respectiv 0.89) ceea ce înseamnă că rambursarea obligaţiilor este mai lentă. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi rotaţia stocurilor.56 ceea ce înseamnă ca firma în aceşti doi ani nu a reuşit să-şi finanţeze activitatea proprie din resurse proprii. Indicele de corelaţie a duratelor de rotaţie în anii 2003 şi 2004 este subunitar.14).

firma înregistrează un excedent de solvabilitate. 85 % din capitalul 47 . În anul 2004 firma înregistrează o ilichiditate mai scăzută faţa de cea din anul 2003.R.L. cu active transformabile în numerar.9 ori.9 % în 2005. se transformă în numerar şi echivalente ale numerarului. în valoare de 1399613. însemnând o acoperire excedentară a datoriilor pe termen lung.58 ori în 2004 şi de 1. procentul ratei lichidităţii fiind de 44 % sub nivelul pragului de siguranţă cu 6 procente. fiind cu 15 procente peste pragul optim al indicatorului (100%) În toţi cei trei ani analizaţi. din 2003 până în 2005 de 1. 2494640 lei şi respectiv 1457737 lei.R.L. Luând în considerare ratele lichidităţii efective. Ratele solvabilităţii generale pentru cei trei ani sunt 118 %. în 2004 0. Metropolis Grup S. 63 % în 2004 şi 65 % în 2005. ceea ce înseamnă că în anul 2003. În anii analizaţi. de 2767524 lei. la S. rata lichidităţii imediate fiind de 115 %. crescând considerabil din 2003 (967294 lei) până în 2004 (2377736 lei) menţinând aproape aceeaşi valoare şi în 2005 (2304651 lei).2 % din datoriile curente cu numerar.2 0. Metropolis Grup S. Gradul de dependenţă financiară a firmei înregistrat în cei trei ani analizaţi este de 85 % în 2003. lucru acceptabil deoarece rata lichidităţii imediate se încadrează în intervalul de siguranţă financiară.9 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 Rata solvabilitaţii generale % 118 158 153 (24:25)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (25:24)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 (29+30+31):31 33 Gradul de dependenţă financiară la Lei 555 171 187 termen (24:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.2 ori în 2003. s-a înregistrat un deficit de numerar şi echivalente ale numerarului. înregistrând o scădere a deficitului. fiind cu 7 % peste limita inferioară a pragului de siguranţă. ceea ce dă un aspect pozitiv în care activele imobilizate şi activele curente rămase după acoperirea datoriilor curente. de 1.5 % şi 0.53 ori în 2005. 158 % şi 153 %. ceea ce înseamnă că firma are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat.5 0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 26 27 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 Trezoreria (19+20) Lei 4511 12850 13495 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457737 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0. deci este într-un deficit de acoperire a datoriilor curente.C. În anul 2005 firma înregistrează un excedent de lichiditate. de 1.C. firma. În anul 2003 firma a înregistrat o ilichiditate de 1196267 lei ceea ce înseamnă că firma nu are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat decât în proporţie de 57 %. în anul 2003 firma poate să-şi acopere doar 0. Toate cele trei valori ale ratei lichiditaţii efective se află în afara intervalului de siguranţă (50-100 %) creeînd un aspect negativ firmei.

2 5364851 6332145 967294 118 85 21623 14355 116448 131 2478023 263.5 4072814 6450550 2377736 158 63 29191 10464 119140 133 1615187 316.75 0.91 1. în 2003 indicatorul având valoarea de 131 %.65 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 12850 12850 -2494640 0. Indicatori Active imobilizate Capitaluri proprii Subvenţii pt. 2003 Lei 4543336 Lei 967295 Lei 0 Lei 2592816 Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei % Lei Lei % Lei Lei Lei Lei % Lei Lei Lei % % Lei Lei Lei % 0 3560111 -983225 1780317 8492 1788809 2770506 1529 2772035 -983226 65 213041 -1196267 57 0 4511 4511 -2767524 0.9 4318913 6623564 2304651 153 65 175981 24512 54793 466 3142036 243. iar în 2004 63 % şi în 2005 65%. investiţii Datorii ce trebuie plătite intr-o perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Fond de rulment (6-1) Active circulante Cheltuieli în avans Active curente (8+9) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an Venituri în avans Datorii curente (11+12) Lichiditate generală (10-13) Rata lichidităţii generale (10:13)x100 Stocuri Lichiditatea imediată (10-13-16) Rata lichidităţii imediate (1016):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci Trezoreria (19+20) Lichiditate efectivă (21-13) Rata lichidităţii efective (21:13)x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) Active totale (1+8+9) Solvabilitate generală (25-24) Rata solvabilitaţii generale (24:25)x100 Gradul de dependenţă financiară (25:24)x100 Rezultatul net al exerciţiului Impozit pe profit Cheltuieli cu dobânzile Rata de acoperire a dobânzilor (29+30+31):31 Cifra de afaceri netă Durata unei rotaţii a activelor curente (10:33) x 365 Durata unei rotaţii a datoriilor curente (13:33) x 365 Indicele de corelaţie a duratelor unei Evoluţia indicatorilor de risc U. Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Tabelul 11. în 2004 139 %.04 170. Rata de acoperire a dobânzilor are un nivel încadrat peste limita minimă a pragului de siguranţă ceea ce înseamnă că firma dispune de resurse proprii pentru achitarea dobânzilor bancare.06 565.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI firmei este finanţat din împrumuturi.48 408.56 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 13495 13495 -1457737 0.31 0.42 Zile Zile 48 .M. iar ăn 2005 există un excedent de 4 ori mai mare decât obligaţiile la bănci (466 %).

848 lei Rata rentabilităţii financiare 3% Rata dobânzii 7.14 curente (33:13) 39 Indicele de corelaţie a numărului de 1.89 0.39 1.R. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 967.07 1.735 lei Împrumuturi bancare 1.R.64 2.662.501.304 lei Rata rentabilităţii financiare 79 % Rata dobânzii 7% Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.80 0. Structura financiară a firmei în anul 2004 Capital propriu 2.L.26 44 Impozit pe dividende % 0 0 0 45 Profitul net monetar de echilibru Lei 116361 119097 54791 46 Rata rentabilităţii de echilibru % 4.39 3. 37 Tabelul 12.L.C. Metropolis Grup S.93 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.R. Metropolis Grup S.56 1.295 lei Împrumuturi bancare 1.93 6.377.50 (33:10) 38 Numărul de rotaţii a datoriilor 0.L.72 47 Dividende plătite Lei 0 0 0 48 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 49 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 50 Cheltuieli cu materialele Lei 881575 842549 1366771 51 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 52 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 53 Marja industrială (54-52-53) Lei -346698 270274 -923062 54 Venituri din vânzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 55 Cheltuieli priviind mărfurilor Lei 724053 619686 898461 56 Marja comercială (56-57) Lei 745727 644636 1331798 57 Valoarea adăugată (55+58) Lei 399029 914910 408772 58 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 59 Venituri totale Lei 2984782 3106990 3658958 60 Cheltuieli totale Lei 2948804 3067335 3458465 61 Rezultatul brut al exerciţiului Lei 35978 39655 200493 62 Cheltuieli de exploatare Lei 2689236 2948195 3323375 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rotaţii (34:35) Numărul de rotaţii a activelor curente 1. Metropolis Grup S.C. 49 . Tabelul 13.C.70 rotaţii (37:38) 40 Capital social 27300 1000000 1000000 41 Rata rentabilităţii financiare % 79 3 18 (29:40)x100 42 Împrumuturi bancare 1662304 1501848 875255 43 Rata dobânzii (31:42) % 7 7.15 1.

26 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt..4-2. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL FUNCŢIILOR SCOR 3. Metropolis Grup S.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Tabelul 14. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Altman Indicatori U. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI ALTMAN Acestă metodă foloseşte următoarea ecuaţie: =1..304. intrarea firmei în încetare de plăţi.+0. Firma analizată trebuie să obţină un profit monetar de 116361 lei. şi de 119097 lei şi rata de 3.3.6-4.999-5. şi în 2005 un profit de 54791 lei şi o rată a rentabilităţii monetare de 1. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 2.07 % în 2004.2.+.1.3-3.2.R.+1.L.C.2.643 lei Împrumuturi bancare 875. 3. şi o rată a rentabilităţii monetare de cel puţin 4. În următorul tabel vom urmării situaţia indicatorilor de risc specifici modelului Altmen: Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Tabelul 15.+0.72 % pentru a putea face faţă plăţilor către creditorii bancari ai firmei şi pentru a prevenii în acest fel.39 % în anul 2003. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 Datorii totale (3+4+5+10+11) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 Capital social Lei 27300 1000000 1000000 Dividente plătite Lei 0 0 0 50 .M.255 lei Rata rentabilităţii financiare 18 % Rata dobânzii 6.-1.

0.+0.0.4.0.003 152426 0.005 158795 0.379 Scorul Z obţinut în anul 2005: =1.027 255286 0. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 51 . de la valoarea 0.039 Lei 0.+3.−10-4.379.0.999. în cei trei ani analizaţi au valori cuprinse în intervalul (-∞.+1.0. Metropolis Grup S. din 2003 până în 2004.−0.47 /leu Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. ceea ce înseamnă.025 0.2. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.6.999.L.+3.69.16 21623 0. scorul Z creşte de aproximativ 3 ori atingând valoarea de 1.87-3.0.039.2.40 0.024 -0.39 0.+0.024.3. că firma este falimentară.0.=0.6.287 Scorul Z obţinut în anul 2004: =1.+1.17.R.=0.003. 1.+1.09 175981 0.C.0.025.+0.0.005.+0.0. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI CANNON & HOLDER Modelul de calcul a riscului de faliment cu metoda Cannon & Holder se bazează tot pe scorul da dar are altă ecuaţie de calcul: =16.158 Toate cele trei scorului obţinute de S.09.0. Nr 1 2 3 4 5 Tabelul 16.3.69 /leu 26 Randamentul activelor () Lei 0.01. Evoluţia scorului are o tendinţă uşoară de creştere.+22-2.999.01 0.+0.2.47. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Cannon & Holder Indicatori U. Metropolis Grup S.4. 3.39.M.0.+24-5.-1.C.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 Flexibilitatea firmei (7:13) Profit reinvestit (14-19) Rata autofinanţării activelor totale (21:13) Rezultatul brut înaintea achitării dobânzile şi taxelor (14+15+16) Rata rentabilităţii economice (23:13)x100 Capacitatea de îndatorare (18:10) Lei /leu Lei /leu Lei % -0. aspect pozitiv pentru firmă.16.−0.17 29191 0.+0. Scorul Z obţinut în anul 2003: =1.2.0. conform modelului profesorului Altman.6..=1.8).R.+3.3.25.−.027..25 0. iar din 2004 până în 2005.158..287 la 0.4.L.40.2.

−87.0.0.778. Scorul Z obţinut de firmă în anul 2003 este: =16.611 0. iar în 2005 se înregistrază o creştere a scorului Z faţă de anul 2003 de aproximativ 3 ori.0. Evoluţia scorului Z în anul 2004 are o scădere cu aproximativ trei unităţi faţă de anul 2003.207.207 0.0.0.043 resurse externe (19:18) 32 Gradul de renumerare a personalului 1.522 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2005 este: =16.+24.459 0.0.=15.138 0.L.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 6 7 8 9 10 11 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Active curente (8+9) 1788809 1398624 2092159 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Stocuri Lei 213041 290747 401246 15 Lichiditatea imediată (10-13-14) Lei -1196267 -1399613 219681 16 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 14):13x100 17 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 18 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 19 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 20 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 21 Cheltuieli materiale Lei 881575 842549 1366771 22 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 23 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 24 Marja industrială(23-21-22) Lei -346698 270274 -923062 25 Venituri din vanzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 26 Cheltuieli priviind mărfurile Lei 724053 619686 898461 27 Marja comercială (25-26) Lei 745727 644636 1331798 28 Valoarea adăugată (24+27) Lei 399029 914910 408772 29 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 30 Stabilitatea financiară (6:17) 0. Metropolis Grup S.778 31 Gradul de finanţare a vânzărilor din 0.1.C.−10.762 valoarea adăugată Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.+24.0.−10.943 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2004 este: =16.562.0.762.+22.924.074 0.0.105 0.654.459.0. sunt favorabili arătând că riscul de faliment este în probabilitate de sub 10 %.568.074.+22.0.611.−87. cu ajutorul metodei Cannon & Holder.043.562 0.924 (20:28) 33 Ponderea rezultatului exploatării în 0.105.−87.149.=40.1. 52 .=12.654 0.+24.442.807 Toate cele trei scoruri obţinute de societate în cei trei ani analizaţi.−10.R.0.0.138.+22.

29 287.3.R. 53 .L.70 7. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.1.9 24 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 25 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 26 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 27 Rata solvabilităţii generale % 118 158 153 (25:24)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (24:25)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 ((29+30+31):31)x100 33 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 34 Numărul de rotaţii a activelor curente Rotaţii 1.24 1.39 1.74 37 Rentabilitatea capitalurilor proprii % 2.C.15 1. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODELOR BANCARE 3.64 (29:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 10 Active curente (8+9) Lei 1788809 1398624 2092159 11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 -1108866 620927 15 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 56 142 16 Stocuri Lei 213041 290747 401246 17 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 -1399613 219681 18 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 16):13x100 19 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 0 0 20 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 21 Trezorerie (19+20) Lei 4511 12850 13495 22 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457742 23 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0.23 7.2 0. Criterii de performanţă financiară Indicatori U.5 0.40 (24:2)x100 36 Acoperirea dobânzii (31:33)x100 % 4.M.3.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 3. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BCR Nr 1 2 3 4 Tabelul 17. Metropolis Grup S.50 (33:10) 35 Gradul de îndatorare globală % 655 271.38 1.

29% obţine -1 puncte.C. 54 . este de 7 puncte.23 % obţine 1 punct. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 1. Acoperirea dobânzii: 7. Metropolis Grup S.C. Solvabilitatea firmei: 158% obţine 4 puncte. • 2005: Rata lichidităţii generale: 142% obţine 2 puncte. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1. Acoperirea dobânzii: 4.24 % obţine 1 punct.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte. firma încadrându-se în grupa D de bonitate.70 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50.R. Solvabilitatea firmei: 153% obţine 4 puncte.38 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. Rezultă că scorul S.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • 2003: Rata lichidităţii generale: 65% obţine -2 puncte. firma încadrându-se în grupa D de bonitate.R. Solvabilitatea firmei: 118% obţine 2 puncte.L. este de 10 puncte.39 rotaţii obţine 1 punct. Rezultă că scorul S. Gradul de îndatorare generală: 665% obţine -2 puncte. • 2004: Rata lichidităţii generale: 56% obţine -2 puncte.L.15 rotaţii obţine 1 punct. Gradul de îndatorare generală: 271. Metropolis Grup S. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 2.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte.

Rentabilitatea capitalurilor proprii: 7.74 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Gradul de îndatorare generală: 287. Rezultă că scorul S.2. Evoluţia indicatorilor financiari Indicatori U. firma încadrându-se în grupa C de bonitate.50 rotaţii obţine 1 punct.M. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt.R.64 % obţine 1 punct. 3.L. Acoperirea dobânzii: 1. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1. Metropolis Grup S. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BRD Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Tabelul 18. este de 14 puncte. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) 5364851 Active totale (1+8+9) 6332145 Gradul de dependenţă financiară % 85 (19:20)x100 Cifra de afaceri netă 2478023 Rezultatul exploatării (profit) 261105 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 4072814 6450550 63 1615187 125935 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 4318913 6623564 65 3142036 311595 55 .1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte.C.40% obţine -1 puncte.3.

Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 10. .C.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 106% (29 puncte). . .Gradul de îndatorare a firmei: 65% (2 puncte).L.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte).67 9. În anul 2003 S. .R. obţine următorul punctaj: .L. .R.Rata lichidităţii imediate: 44% (0 puncte). .92 28 Gradul de acoperire a cheltuielilor % 101 101 106 din venituri (24:25) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. În anul 2003 S.L.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 24 25 26 Venituri toatale 2984782 3106990 3658958 Cheltuieli totale 2948804 3067335 3458465 Solvabilitatea patrimonială % 15.R. Calcularea riscului şi determinarea influenţei lui asupra activităţii economice a unei societăţi comerciale este o problemă permanentă . În total firma a acumulat 142 puncte şi se situează în grupa B de bonitate.54% (50 puncte).Solvabilitatea patrimonială: 15. .L.Solvabilitatea patrimonială: 36.28 36.92% (39 puncte).79% (22 puncte).Gradul de îndatorare a firmei: 63% (2 puncte).79 (2:20)x100 27 Rentabilitatea vânzărilor (23:22)x100 % 10.Gradul de îndatorare a firmei: 85% (0 puncte).67% (35 puncte). . CONCLUZII Incertitudinea şi riscul sunt două coordonate ale mediului economic în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea. de care managerii se lovesc atunci când iau decizii în coordonarea activităţii curente a firmei sau când vor să înceapă noi investiţii.28% (0 puncte).Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte). Metropolis Grup S.C.86 34. În total firma a acumulat 84 puncte şi se situează în grupa D de bonitate. obţine următorul punctaj: . . . obţine următorul punctaj: .Rata lichidităţii imediate: 115% (50 puncte).86% (23 puncte). În total firma a acumulat 86 puncte şi se situează în grupa D de bonitate. Metropolis Grup S. . Metropolis Grup S. . În anul 2004 S.Solvabilitatea patrimonială: 34. Metropolis Grup S.R.Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 9.C. 56 .C.54 7.Rata lichidităţii imediate: 57% (8 puncte).Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 7.

presupunând că în viitor va avea o evoluţie asemănătoare.. riscul comercial şi riscul de faliment. caracteristicile riscului şi tipologia riscului. metode patrimoniale. 57 . În partea practică a lucrării am calculat şi analizat.R.C. două din metodele statice (metoda Altman şi metoda Cannon&Holder) şi prin două metode bancare. dar dacă rata dobânzii este mai mare decât rata rentabilităţii firma intră în pierderi. Unii autori de specialitate definesc riscul ca „probabilitatea survenirii unui fenomen nedorit”(A. Riscul comercial este direct legat de activitatea curentă de exploatare a unei societăţi comericale şi este vizibil imediat obligând întreprinzătorii la luarea de decizii pentru micşorarea înregistrării de pierderi în viitor. adică insolvabilitatea financiară. pe un interval de timp din trecut. în care succesul este obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea de pierderi de bani dintr-o investiţie” (N. În momentul accesării unui credit. după cum urmează: metode manageriale. Prin definiţie termenului „risc” i se atribuie termenul „pericol” sau „primejdie” după cum găsim şi în Dicţionarul explicativ al limbii române: „posibilitatea de a ajunge într-o primejdie”. Pentru a ne familiariza cu termenul de risc am prezentat în prima parte a lucrării conceptul de risc. cea folosită de BCR şi cea folosită de BRD. Am prezentat în lucrare trei mari tipuri de risc cum ar fi riscul investiţiei. Când rata rentabilităţiii este mai mare decât rata dobânzii firma are un câştig. iar falimentul este starea de fapt. Hoanţă). Giurgiu) sau „probabilitatea succesului sau a eşecului. prezentate şi în lucrare. în activitatea unei societăţi comerciale şi am prezentat principalele metode de calcul a acestui fenomen. metode statice şi metode bancare. riscul de faliment prin metoda patrimonială.L.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI În această lucrarea am descris tipurile de risc care apar în sectorul economic. firma suportă nişte cheltuieli financiare suplimentare. De aceea se cere o analiză a riscului financiar înaintea îndatorării. Riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare. pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. Metropolis Grup S. Riscul investiţiei se referă la riscul la care se supune un investitor în momentul plasării de capital într-un proiect de lungă durată. Există mai multe metode de evaluare a riscului de faliment. Acest risc se poate calcula prin analiza unei investiţii asemănătoare.

Subvenţii pt. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 11 2770506 2503080 1458759 PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN E. din care: 16 1529 4410 12473 .Capital subscris vărsat 21 27300 1000000 1000000 . Denumirea indicatorului Nr. ACTIVE CIRCULANTE I. RESPECTIV 12 -983226 -1108866 620927 DATORII CURENTE NETE F. CAPITAL. RISCURI ŞI DEPRECIERI 15 0 0 0 I.L. 2003 2004 2005 A. ACTIVE IMOBILIZATE I. sold C 27 0 5885 35076 sold D 28 0 0 0 VI. IVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 7 0 0 0 IV.Patrimoniul regiei 22 0 0 0 II. METROPOLIS GRUP S. REZULTATUL REPORTAT. 2005 58 . REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1 8633 37173 61358 II. PRIME DE CAPITAL 23 0 0 0 III. STOCURI 5 213041 290747 401246 II. din care: 19 27300 1000000 1000000 . ACTIVE CIRCULANTE NETE. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 3560111 3943060 5152324 G. sold C 24 0 408549 159476 sold D 25 0 0 0 IV. Investiţii 17 0 0 0 . CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 8 4511 12850 13495 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 9 1780317 746633 1949533 C. 2004.C. IMOBILIZĂRI CORPORALE 2 4534704 5009967 4465252 III. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 14 2592816 1565325 2847681 PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN H.Venituri înregistrate în avans 18 1529 4410 12473 J.R.Capital subscris nevărsat 20 0 0 0 . REZERVE 26 934110 934110 934110 V. CAPITAL ŞI REZERVE I. VENITURI ÎN AVANS. 29 21623 29191 175981 Sold C Sold D 30 0 0 0 Repartizarea profitului 31 15738 0 0 TOTAL CAPITALURI PROPRII 32 967295 2377735 2304643 Patrimoniul public 33 0 0 0 TOTAL CAPITALURI 34 967295 2377735 2304643 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S. REZERVE DIN REEVALUARE. din 2003.R. PROVIZIOANE PT.C.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXE ANEXA 1 BILANŢUL S. CREANŢE 6 1562765 443036 1534792 III. Metropolis Grup S. CHELTUIELI ÎN AVANS 10 8492 651991 142626 D.L. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 3 0 4787 4787 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 4 4543336 5051926 4531397 B.

Cifra de afaceri netă Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din dubvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2. Venituri din dobânzi .3. în cadrul grupului 11. Venituri b). a). donaţii şi active cedate Ajustări priviind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli . Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale b). Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante .Din care.Venituri Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 2003 2478023 1008243 1469780 0 0 0 0 472318 2950341 127831 52 29639 724053 481772 369492 112281 309865 309865 0 0 0 0 1016023 945678 40094 30252 0 0 0 2689236 261105 0 0 0 0 0 13 0 34427 34440 0 0 0 2004 1615187 350865 1264322 0 0 0 0 1458943 3074130 98423 73848 50592 619686 419572 318410 101162 263931 263931 0 0 0 0 1422143 696985 16563 708595 0 0 0 2948195 125935 0 0 0 0 0 17 0 32843 32860 0 0 0 2005 3142036 911777 2230259 0 0 0 0 492934 3634970 0 20166 448144 898461 377673 280810 96863 451261 451261 0 0 0 0 1091169 960966 56375 73828 36501 36501 0 3323375 311595 0 0 0 0 0 98 0 23890 23988 0 0 0 59 .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXA 2 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE AL S. Venituri 8.1.Din care. Venituri din interese de participare .R.C. Variaţia stocurilor. Cheltuieli b2). Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale a1). METROPOLIS GRUP S. Cheltuieli cu despăgubiri.Din care. în cadrul grupului Alte venituri financiare TOTAL VENITURI FINANCIARE 12. Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 5. Ajustarea valorii activelor circulante b1). Cheltuieli priviind prestaţiile externe 8. Alte cheltuieli din afară(cu energie şi apă) c). taxe şi vărsăminte asimilate 8. Salarii b). Cheltuieli cu asigurările şi protcţia socială 7. în cadrul grupului 10. Cheltuieli cu personalul a).L. Cheltuieli a2).Cheltuieli . Cheltuieli priviind mărfurile 6. sold C sold D 3. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate . Producţia imobilizată 4. Denumirea indicatorului 1. Alte cheltuieli de exploatare 8. a).Venituri TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE REZULTATUL DIN EXPLOATARE – profit -pierdere 9.Cheltuieli . Cheltuieli cu alte impozite.2.

c.L. N. 1998. Bank. – DEX. Editura Intelcredo. Giurgiu – Finanţele firmei. Eugene F. 6. 1999 A.pierdere 49 225128 86280 111102 14. Bătrâncea – Risc şi faliment. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de 61 0 0 0 mai sus 21. Presa Universitară Clujeană. Bucureşti. Metropolis Grup S.pierdere 51 0 0 0 15. Editura Economică. 2005 BIBLIOGRAFIE 1. Cheltuieli extraordinare 53 0 0 0 17. Editura Economică.Din care.I. în cadrul grupului 45 0 0 0 Alte cheltuieli financiare 46 143120 0 80297 TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 47 259568 119140 135090 REZULTATUL FINANCIAR – profit 48 0 0 0 .pierdere 55 0 0 0 VENITURI TOTALE 56 2984782 3106990 3658958 CHELTUIELI TOTALE 57 2948804 3067335 3458465 18. 4. Coteanu ş. Cluj-Napoca.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine.pierdere 59 0 0 0 19. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 62 21623 29191 175981 FINANCIAR – profit . Fred Weston.I.I. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului. Editura Dacia. REZULTATUL CURENT – profit 50 35978 39655 200493 . IMPOZIT PE PROFIT 60 14355 10464 24512 20. Journal of Commercial Bank Lendings M. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. Venituri extraordinare 52 0 0 0 16. Cheltuieli priviind dobânzile 44 116448 119140 54793 . J. Deva. din 2003. 7. Editura Dacia. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie. Editura Univers Enciclopedic. 2000. 2003 D.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial 2. 1995 A.1999 Paul Halpern.pierdere 63 0 0 0 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S. RFC 222/martie 1991 I. REZULTATUL EXTRAORDINAR – profit 54 0 0 0 . ClujNapoca.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 13. 9. Bucureşti. Bucureşti. Altman E.C.R. 8. Cluj-Napoca T. 2004. 5. Brigham – Finanţe manageriale. 3. 1998 60 . REZULTATUL BRUT – profit 58 35978 39655 200493 .

E. nr. I. Pertescu. M.Pântea – Managementul contabilităţii româneşti 19.. Buc. Mironiuc – Analiza economico-financiară. 2001 17. ed. Bucureşti. Editura Economică Bucureşti. Mihalciuc ş. Galaţi. Didactică şi Pedagogică.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review. Ed. M. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali. Sibiu. nr. I. 1997 18. 1999 23.Abraham. Bucureşti. xxx – Normele BNR nr.D.nr. E. Editura Enciclopedică. Editura Mirton. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici. Timişoara. Editura Naţională. Editura Continent. Bucureşti. xxx – Normele BNR nr. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor. R.c.Of.Niculescu – Diagnosticglobal strategic. Editura Scrisul Românesc.MF nr. 1995 24. de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat.Pitulescu. nr.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 10. Bucureşti.Of.70 din 18.07. F. Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice. November. A.Of. 1990 12. Toma – Finanţe şi gestiune financiară.Dicţionar poliglot explicative. regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit.1995 28.1997 14. M. Bucureşti. 8 din 26. Termini uzuali în economia de piaţă. Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană. 316 din 07. UK. 1996 11. 2001 27.04. 1995 16. Bucureşti.04. Iaşi.2000 61 .2000. Craiova.Of. 1983 25. Koch – Dicţionar de finanţe. Editura Economică.2 din 07. xxx – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. 1999 21. 2002 20. 596 din 28. Editura Tiparul. Pezrard Josette – Gestion financiere.1995. Editura Enciclopedică.P. Presses Universitairies de France. Teorie şi aplicaţii. N. Hoanţă – Finanţele firmei. xxx – Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei 29. 2001 13. Alter-Ego Cristian.Derşidan. Ed. 245 din 1 iunie 1999 31.03. publicate în M.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară. I. xxx – O. publicate în M. 1995 15. – Norme minimale de audit. Editura Didactică şi Pedagogică RA. xxx – Regulamentul nr. Editura Economică. M. I. publicat în M. 1994 26. S. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic. 72 din 22 martie 1994 30. Bucureşti. Nicolăescu şi colab. precum şi constituirea. Editura Teora.04. 1996 22. J. M. M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful