ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cuprins:

1

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

1. BAZE TEORETICE

1.1.

ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND RISCUL ÎN AFACERI

1.1.1. CONCEPTUL DE RISC ÎN AFACERI

Orice intreprinzator care se angajează într-o anumită afacere, trebuie ca o dată cu evaluarea resurselor să cuantifice şi să cantarească şi riscul pe care îl implică în acestă angajare. Iar după finalizarea investiţiei, agentul economic trebuie să monitorizeze permanent modul de recuperare a investiţiei din veniturile încasate, în vederea preîntâmpinării eventualelor riscuri. Termenul risc în general, şi cel de risc în afaceri, este definit diferit în lucările de specialitate din ţară şi străinătate. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române1 termenul de risc provine din limba franceză, de la cuvântul risqué şi semnifică o “posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de a suporta o pagubă: pericol posibil”. Mihai Toma susţine că “orice investiţie comportă un risc. Cu cât riscul este mai mare cu atât creşte pretenţia asupra remunerării capitalului investit”.2 Aurel Giurgiu înţelege prin risc, “probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit”.3 Riscul unui activ, după părerea unor specialişti din domeniul finanţelor manageriale se defineşte “prin variabilitatea probabilă a rentabilităţii viitoare a activului”.4 Un alt autor consacrat, Nicolae Hoanţă, este de parere că riscul este “probabilitatea unui eveniment nefavorabil să aibă loc. Riscul poate fi definit şi ca probabilitatea succesului sau a eşecului, în care succesul înseamnă obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea unei pierderi de bani dintr-o investiţie”.5 Noţiunea de risc nu are semnificaţie decât atunci când se prezintă viitorul şi când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilitaţii în cadrul analizelor previzionale.6 Prin analiza riscului, Rihard Koch, înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de
1 2

I. Coteanu ş.c. – DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag. 929. M. Toma – Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 1994, pag. 48. 3 A.I. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995, pag. 73.. 4 Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham – Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 479. 5 N. Hoanţă – Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996, pag. 306. 6 S. Pertescu, M. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii, Editura Tiparul, Iaşi, 2002, pag. 215.

2

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

afaceri, de exemplu cel ce face afaceri cu un client nou, al intrării pe o piaţă nouă sau de a face o investiţie mare.7 Standardele Internaţionale de Contabilitate apreciază că riscul descrie varietatea rezultatelor obţinute. Ajustarea în funcţie de risc poate implica creşterea valorii la care este estimată o datorie. În evaluarea rezultatelor şi cheltuielilor afectate de condiţii de incertitudine, trebuie aplicat principiul prudenţei, pentru a nu supraevalua activele şi a subevalua datoriile. Totuşi, elementele de incertitudine nu justifică constituirea unor provizioane excesive sau subevaluarea obligatiunilor.8

1.1.2. CARACTERISTICILE RISCULUI Riscurile prezintă următoarele caracteristici: • Riscul prezintă o gamă de incertitudini; • Riscul constituie o renumerare a capitalului investit; • Riscul exprimă o incapacitate de adaptare a firmei la condiţiile de mediu; • Riscul inseamnă probabilitatea apariţiei unui eveniment nedorit; • Riscul este o masură a vulnerabilităţii firmei; • Riscul exprimă variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului; • Riscul este o măsură a probabilitaţii de apariţie a succesului sau eşecului; • Ricul este un concept greu de definit de către economişti si investitori; • Riscul nu are definiţii decât atunci când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilităţii în cadrul analizelor previzionale; • Prin analiza riscului se înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de afaceri. Analiza riscului în afaceri vizează patru coordonate: o Strategia de adoptat; o Starea naturii; o Rezultatul acţiunii; o Matricea încasărilor; Strategia de adoptat impune selectarea unei alternative dintr-o mulţime dată care poate fi implementată într-un mediu de afaceri, în vederea atingerii unei ţinte prestabilite. Starea naturii este compusă din condiţiile minime de care depinde adoptarea unei strategii. Se pot identifica următoarele stări: - recesiunea economică; - condiţii normale pentru afaceri; - “boom”-ul economic; Rezultatul acţiunii arată câştigul sau pierderea, evaluată în unităţi valorice, asociată cu
7 8

R. Koch – Dicţionar de finanţe, Editura Teora, Bucureşti, 2001, pag. 248. XXX – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 10411042

3

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI combinarea strategiei cu starea naturii. Pi – probabilitatea unui eveniment.--. adică: = . Pentru calcularea riscului se folosesc următoarele instrumente si metode matematice: probabilitatea. care evaluează abaterile de la valoarea aşteptată a diferitelor rezultate: =. unde: µ . unde: Pi – probabilitatea unui eveniment.-. xi ..valoarea scontată.rezultatul unui eveniment “i”. Pi – probabilitatea unui eveniment.-.valoarea scontată.. µ . Probabilitatea unui eveniment (Pi) evidenţează frecvenţa relativă a apariţiei unui eveniment în mai multe extrageri. adică: 0≤. Rezltatul unei acţiuni poate fi profitul net realizabil pe termen mediu şi lung.≤1.-... Dispersia () este o măsură a unui scop propus. STRUCTURA RISCULUI 4 .-.1..−.rezultatul unui eveniment “i”.=1--..dispersia..- .-. Distribuţia probabilitaţilor este un tablou sintetic în care apare fiecare eveniment şi probabilitatea sa de realizare.-. unde: . Matricea încasărilor indică rezultatul acţiunii asociat cu fiecare combinare între strategia de adoptat şi starea naturii.. =1.. 1. . valoarea scontată şi dispersia. distribuţia probabilităţilor.=1. Valoarea scontată (µ) este o masură a tendinţei principale de realizare a unui eveniment.-2. xi .3.=1--.

1989. pag. diferenţiate valoric.. Structura riscului Sursa: Marmuse C. 5 . 48 1.1. anticiparea unui eveniment care s-ar produce în viitor sau anticiparea efectului unui eveniment în derulare.1.. o Riscul substanţial în cazul mai multor variante.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RISC Posibilitatea ca estimările să nu fie îndeplinite: POSIBILITATEA DISTORSIONĂRII ESTIMĂRILOR NU CÂŞTIG POSIBIL Risc pur DIMENSIUNEA PSIHICĂ Direct legată de rezultatul acţiunii? Risc speculativ DA NU DA Sunt ameninţate condiţiile manageriale RISCUL LEGAT DE CONDIŢII Este ameninţat rezultatul acţiunii RISCUL ACŢIUNII Figura 1. având probabilităţi diferite de realizare.  După modul de anticipare: o Riscul potenţial. Montaigne X. TIPOLOGIA RISCULUI Tipologia riscului vizează mai multe criterii de grupare:  În funcţie de numărul de variante pentru adoptarea unei strategii avem: o Riscul unic cu o singură alternativă şi cu o singură probabilitate de realizare. “Management du risque”.4. Vuibert Enterprise.

acel risc pe care întreprinzătorul şi-l asumă când investeşte. operaţiune sau acţiune economică. Acest risc este un “eveniment sau proces nesigur care poate cauza o pagubă. caracterizat prin revendicările sociale o Riscul economic. care se prezintă ca risc de ţară. Editura Economică. şi reprezintă o variabilă independent de individ”12  Riscul subiectiv. care vizează instabilitatea politcă a unui stat. o Risc microeconomic impărţit în următoarele forme: Risc pur. Bucureşti. Risc de inovaţie. care vizează o arie geografică. şomaj de masă. o Risc macroeconomic care se prezintă sub următoarele forme: Risc social provocat de evenimente sociale majore (grevele). 1995. Bucureşti.  După gradul de agregare riscul poate fi: o Risc regional. provocat de evenimente politice semnificative (razboaie. pag. Risc speculativ. Editura Enciclopedică. şi se recompensează cu profitul inovaţional. Spre deosebire de incertitudine. pag. caracterizat prin dezechilibre la nivel general. 307 M. Cit. de informaţia sa. schimbari de regim politic).c. Mihalciuc ş. 138 11 N..Dicţionar poliglot explicative. adică de insolvabilitatea unor firme aflate în pragul falimentului. Risc politic. Risc economic. cum ar fi inflaţia galopantă. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie. subiecţii implicaţi având posibilitatea de a pierde sau de a câştiga. riscul economic se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi (reguli) de probabilitate pentru rezultatele scontate”11. riscul împotriva căruia societăţile comerciale se pot asigura.  După sfera de cercetare riscul se clasifică în: o Risc politic. recesiune. 9 N. transformarea riscului potenţial într-un eveniment nedorit. Riscul economic este de două forme şi anume:  Riscul obiectiv. şi e posibil să aducă profit. Acest risc se referă la “climatul politic şi condiţiile ţării respective”9 şi constă în “lipsa de siguranţă a unei investiţii datorită regimului politic dintr-o ţară”10 o Risc social. 408-409 12 idem 13 idem 10 6 . pag. Hoanţă – Op.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Riscul efectiv. fiind caracterizat prin “variaţia rezultatelor probabile. o pierdere într-o activitate. 1999. care constă în estimarea unui “obiectiv şi depinde de individ. Termini uzuali în economia de piaţă. de temperamentul şi atitudinea sa”13 Deasemenea riscul economic se mai clasifică şi după nivelul la care se stabileşte: o Risc mondoeconomic. se asigură mai greu. Risc de neplată. caracterizat prin starea generală a structurilor economice.

. indiferent de curesul de schimb al monedei naţionale sau de rata inflaţiei. 7 . se referă la variabilitatea rentabilităţii unui proiect. cu riscul financiar. “caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenţa structurii financiare a firmei”15 şi se referă la “riscul ca o firmă să nu fie capabilă săşi onoreze obligaţiile financiare cerute de o finanţare prin îndatorare. .Modificarea puterii de cumpărare (inflaţia). 1997.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Risc de ţară (macroeconomic) care caracterizează starea generală a unei ţări. care este determinată de factori care afectează piaţa în ansamblu. În funcţie de natura activităţii. Editura Economică Bucureşti. cum ar fi: .Disponibilitatea materiilor prime.Conflictele de muncă. Acest risc poate fi măsurat cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare (RRF). Riscul nesistematic (risc de firmă sau individual) al unui proiect. pag.-. . .  Riscul investiţiei urmăreşte buna desfăşurare a performanţelor unei investiţii în conformitate cu planul stabilit la început. 1999. care se identifică la nivelul agenţilor economici.Niculescu – Diagnosticglobal strategic. care este atribuită acţiunii următorilor factorilor: .Schimbarea percepţiei investitorilor despre performanţa de anasmblu a unei economii. o Riscul operaţional al activităţii curente. cu ajutorul formulei: = .pag.14 De multe ori riscul investirii se confundă. RNE – rezultatul net al exerciţiului.409. Riscul investirii se referă la investiţiile noi şi are două componente: riscul sistematic şi riscul nesistematic. Riscul sistematic este o porţiune din variabilitatea câştigurilor unui proiect oarecare de investiţii. . .Efectul legilor de protecţie a mediului.  Risc microeconomic. riscul microeconomic are două forme: o Riscul investiţiei. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară. CS – capitalul social subscris şi vărsat.×100 unde: RRF – rata rentabilităţii financiare. . Acest. caz în care se poate 14 F.Efectele concurenţei străine. 15 M. în literatura de specialitate. Editura Scrisul Românesc.Nivelul pârghiilor economice şi financiare utilizate de către întreprindere.Capacitatea managerială a conducătorilor întreprinderii. risc financiar.Evoluţia ratelor dobânzii. Craiova.396.

şi se grupează şi el în trei categorii: . Riscul de lichiditate este riscul ca o întreprindere să nu-şi poată procura fondurile 16 17 N.Fred Weston.cit. • Riscul de piaţă sau beta. El poate fi măsurat de efectul proiectului asupra coeficientului beta al firmei. Riscul ratei dobânzii este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze datorită schimbărilor nivelului de piaţă a ratei dobânzii.Risc valutar. Op.Risc al fluxului de numerar. care nu ţine seama de faptul că face parte din portofoliul de active a firmei şi că firma respectivă nu este decât o acţiune în portofoliul investitorilor. . sau factori care afectează toate titlurile de valoare existente pe piaţă. riscurile se clasează în: .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI înregistra falimentul firmei”16. • Riscul de firmă. Riscul de preţ. Riscul de credit este riscul ca una din părţile instrumentului financiar să nu-şi execută obligaţia contractuală şi provoacă celelilalte o pierdere financiară.1997.207.307. . .Risc de credit. aceste schimbării fiind cauzate de factori ai titlurilor de valoare individuale sau emitentului acestora.. Brigham – Op. Editura Mirton.1999. Eugene F. Deva.Risc al ratei dobânzii. Hoanţă – Op.pag. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici.Risc de lichiditate. .Risc de preţ.Risc de piaţă. poate să aibă potenţial de pierdere sau.cit..158. 19 Paul Halpern. I. fiind efectul unui proiect asupra riscului companiei fără a ţine cont de efectele diversificării personale ale acţionarilor. Timişoara. pag. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. 765-766 8 .cit. Riscul valutar este riscul ca valoarea instrumentului financiar să scadă sau să crească odată cu schimbarea nivelului de piaţă a cursului valutar. măsurat prin impactul proiectului asupra variabilităţii profiturilor firmei.. în acelaşi timp şi de câştig. măsurat prin variabilitatea rentabilităţii estimată a proiectului. este riscul proiectului evaluat din partea investitorului care deţine un portofoliu foarte divesificat. Riscul financiar “determină variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii”17. Editura Intelcredo. .499. 20 XXX .Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. Acest risc este “determinat de politica de finanţare a întreprinderii prin capitaluri proprii sau prin împrumuturi”18. Riscul de piaţă este riscul ca valoarea instrumentului financiar sa fluctueze datorită schimbării preţurilor pieţei.pag. Riscul proiectelor de capital se grupează în următoarele categorii: • Riscul individual al proiectului.19 Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate riscurile financiare sunt asociate tranzacţiilor cu instrumente financiare20 şi în funcţie de evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare. pag. J. 18 T. pag.

397 F.pag.-.Risc specific.-($).−..Risc de piaţă.Risc al ratei dobânzii. Niculescu.Risc de faliment (de insolvabilitate). Riscul economic (de exploatare) reprezintă “incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului. unde: 21 22 -= M. pag.25 Riscul investiţional.24 . 410 23 idem 24 ibidem. care se produce atunci când o firmă foloseşte surse de capital cu costuri relative fixe. care înseamnă în fapt combinarea riscului de exploatare şi a riscului financiar.cit.23 .>0. care se referă la variabilitatea suplimentară a dividendului pe acţiune (cash-flow către investitori) şi la probabilitatea creanţei de insolvabilitate (şi în cele din urmă la faliment).-. ...Op. afectând perspectiva tranzacţiilor viitoare ale firmei şi poate afecta performanţele acesteia indiferent de previziunile financiare viitoare..cit.. care se referă la variabilitatea sau nesiguranţa obţinerii unui anumit rezultat brut de exploatare.Riscul economic. Riscul valutar are două aspecte de urmărit: -Profitabilitatea unui produs pe piaţa externă.425 25 ibidem. fluctuaţiile constau în schimbarea dobânzii efective fără să se producă o schimbare a valorii sale juste. chiar dacă activitatea firmei este profitabilă.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI necesare îndeplinirii angajamentelor aferente instrumentelor financiare.21 Din punct de vedere funcţional riscul se împarte în: . Riscul fluxurilor de numerar este riscul ca valoarea viitoarelor fluxuri de numerar ale unui instrument financiar monetar să fluctueze. 0 .430 9 .=. acest risc poate intervenii în cazul declinului economic general. cum ar fi creditele bancare sau capitalul preferenţial. în cadrul structurii sale de capital.... pag. .  Riscul operaţional viabilitatea unei afaceri putând fi măsurată prin volumul de încasări şi prin dimensiunea profitului.Riscul combinat.. . având următaorea formulă de calcul: .. se împarte în: . Mai exact el exprimă volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare”. Riscul specific se datorează factorilor de mediu extern. Radu – Opt. pag.-($)....Riscul financiar.. În cazul unui instrument de împrumut cu rată variabilă. .22 . -<0. Riscul de piaţă.Risc valutar.. în funcţie de evoluţia economică.

-...cursul de schimb a monedei naţionale. -= 0 .≤15% . Cu ajutorul indicatorului „rata de încasare a clienţilor”: Î = . -≤30% .. inde: RÎC .. -Efectul valutar al importurilor şi exporturilor unei firme..cursul de schimb a monedei naţionale. O extindere a portofoliului a afacerii aduce un surplus de venituri care. pe termen mediu şi lung..... . CC . pv .. -Risc de faliment.. Riscul operaţional se poate structura pe următoarele componente: -Risc partenerial. -Risc sistematic..... -<0.preţul extern exprimat în USD..-. cauzat de deprecierea cursului valutar al monedei naţionale: =.profitul exprimat în lei.cantitatea de produse vândută pe piaţa internă. ->30 % .rata de încasare a clienţilor...rulajul creditor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”.. -Risc comercial.. Riscul ratei dobânzii este cauzat de deprecierea stării de echilibru monetar al unei companii în urma creşterii ratei dobânzii pe piaţa creditului.×. o Riscul partenerial provine din necunoaşterea partenerilor de afaceri şi constă din costurile de acţionare în justiţie a partenerului şi din dobânzile plătite de furnizor pentru creditul comercial acordat clienţilor până la recuperarea integrală a creditului.. 10 . . pot genera fenomene negative de iliciditate şi insolvabilitate financiară.costul complet exprimat în lei.. pv($) . RSLD .preţul de vânzare exprimat în lei.. o Riscul comercial se reflectă asupra activităţii curente a firmei. -Risc de decontare. unde: P . ca .−. RSLD ..-..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI P($) . Acest risc se poate evalua în două moduri: a.-. dacă nu sunt investite în noi oportunităţi. Qi .profitul exprimat în USD. CRc .×100 .costul de achiziţie în USD.>0..cantitatea de produse vândute pe piaţa externă.-($). Qe .

pag. ×. o Riscul sistematic este cauzat de falimentul unui partener şi duce la insolvabilitate financiară care la rândul ei duce la faliment.cifra de afaceri netă. o Riscul de decontare. T .. fiind strâns legate de modul de conducere. Aceste riscuri pot fi: . 11 .≤30 . -≤60 ..395 D.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine. poate fi de forma: 26 27 Risc inerent.. CR . „Riscul la nivel microeconomic se clasifică în funcţie de localizarea cauzelor generatoare ale acesteia. RFC 222/martie 1991.Riscul politic (de ţară).. o Riscul de faliment apare când firma nu mai are posibilitatea de a plăti sau de a livra partenerilor produsele contractate. existând astfel riscuri externe şi riscuri interne ale firmei”26 Riscul extern apare ca urmare a acţiunii unor factori din afara firmei.. b.. apare în cazul amânării plăţii acestora percepându-se majorări de întârziere. Cu ajutorul indicatorului „viteza de rotaţie a creanţelor”: = . Unde: DCR .viteza de rotaţie a creanţelor. CAN. .-..  Riscul de audit.. .. specific activităţii unor obligaţii scadente. pag. Riscul de nedetectare nelegat de eşantioane27..Riscul de piaţă.Riscul ratei dobânzii.Riscul valutar. 69-74. ->60 .. .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CRd . . Risc de control.soldul contului 4111 „clienţi”.Riscurile cu caracter natural. . în funcţie de etapele de audit financiar-contabil.numărul de zile al perioadei (30 zile). Riscul intern are legătură cu specificul fiecărei firme. organizare şi desfăşurare a activităţilor firmei şi de calitatea actelor de management şi de execuţie. care deteriorează echilibrul monetar. Ibidem.rulajul debitor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”.

30 Idem. pag. Ţinând cont de frecvenţa survenirii fiecărei stări în acel interval de timp bine stabilit. Pentru a determina nivelul cifric al riscului procedăm la extragerea rădăcini pătrate. La următorul pas vom calcula dispersia pe intervalul determinat. 2001. Pătratele se înmulţesc din nou cu ratele de probabilitate şi se adună obţinându-se abaterea medie pătratică. pag. se poate presupune că în viitor va crea o evoluţie asemănătoare.”29 Calcularea acestui risc se poate face în două etape după cum urmează. De aici se porneşte în aprecierea riscului la care investitorii se supun când doresc să plaseze capital în active imobilizate.I. Stabilim media. în cadrul cărora pot surveni evenimente greu previzibile în prezent. MĂSURAREA RISCULUI UNEI INVESTIŢII Efectele unei investiţii sunt proiectate pentru intervaluri foarte mari de timp. C. .2. – Norme minimale de audit.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Riscul de nedetectare prin eşantioane28. se poate exprima prin trei stări: . să se integreze în decizie. ar trebui să 28 29 E. într-un interval de timp determinat.Pesimistă. întrun an oarecare. Pentru acest lucru efectuăm următoarele operaţiuni: A. întrun interval mare de timp din trecut.Medie. în prima se calculează nivelul cifric al riscului aferent unei anumite decizii şi pe urmă. . riscul calculat. Presa Universitară Clujeană. ţinând seama de corectivele ce se pot aplica. 12 . Pentru a putea trage o concluzie cât mai valabilă despre acest risc. RISCUL UNEI INVESTIŢII 1.Optimistă.63 A. investitorul este nevoit să-şi calculeze riscul la care se supune decizând aşa cum decide. Evoluţia trecută a profitabilităţii unei investiţii asemănătoare. Cluj-Napoca. D. Stării optimiste i se asociază cea mai mare stare a profitului net obţinut în trecut. Determinăm diferenţele dintre media obţinută şi nivelul fiecărei stări şi pentru a eluda sensul negativ al uneia dintre diferenţe.1. 67.”30 Studiind evoluţia profitabilităţii unei investiţii. Editura Economică. B. „Intuirea survenirii probabile a unor evenimente nedorite în ceea ce priveşte profitabilitatea utilizării viitoare a investiţiei ce poate obţine din analiza comportamentului trecut al unei investiţii asemănătoare. 2000. 1.(suma ratelor probabilităţii fiind = 0). deoarece nivelul cifric al riscului trebuie să ne arate amploarea împrăştierii stărilor posibile în jurul mediei. putem calcula şi probabilitatea survenirii lor în viitor. iar stării medii i se atribuie profitul mediu la care poate spera investitorul.2. „Obligatoriu. stării pesimiste cel mai slab rezultat financiar din acelaşi trecut. Bucureşti. Giurgiu – Finanţele firmei. Nicolăescu şi colab. prin înmulţirea nivelului cifric al fiecărei stări cu rata corespunzătoare de probabilitate şi însumând produşii obţinuţi. le ridicăm la pătrat.

σ .Metoda echivalentelor certe.reprezintă dispersia pe intervalul determinat. 1. care constă în găsirea modului în care la luarea deciziei să se ţină cont şi de risc.2.-. intervine o altă mare problemă. Cluj-Napoca unde: pi – ratele de probabilitate. 13 .2. cfw – cashflow-ul. . iar îndepărtarea de 1 spre 0 ar fi o scădere a riscului. Această expresie a riscului ne-o oferă raportul din următoarea relaţie: .2. Unde: Vc . ceea ce ne-ar permite să tragem concluzii aritmetice asupra investiţiei viitoare. M . Apropierea de 1 însemnând un înalt coeficient al riscului.reprezintă coeficientul de variaţie.Metoda ajustării coeficientului de actualizare cu rata riscului.reprezintă media stărilor posibile pe intervalul considerat. Pentru acest lucru există mai multe metode: . METODE DE INTEGRARE A RISCULUI ÎN DECIZIA DE INVESTIŢIE După calcularea nivelului cifric al riscului aferent unei decizii de investiţii.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI încadrăm cifra obţinută în intervalul cuprins între 1 şi 0. cu alte cuvinte. Evaluarea riscului în anumite condiţii de probabilitate Sursa: A. 2000. Giurgiu – Finanţele firmei. integrarea mărimii calculate a riscului în decizie. pi 1000 cfw 200 500 600 700 Figura 1.I. Presa Universitară Clujeană.-. = .

1.2. 1. „Înpletirea acestor condiţii va asigura sau nu rentabilitatea viitoare. sau rata internă de randament.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI . Preţul de vânzare. Costurile variabile determinate de exploatarea viitoarei investiţii. precum şi un nivel intermediar. La ânceput se calculează unul dintre criterii – valoarea actualizată netă – la nivelul mediu de definire a condiţiilor funcţionalităţii viitoare ale investiţiei. optimistă. sau indicele de rentabilitate. rând pe rând. METODA SIMULĂRII 31 Ibidem.Metoda simulării.” Această analiză constă în atribuirea fiecărei condiţie valori corespunzătoare celor trei stări posibile.2.”31 Procedeul acesta are două momente esenţiale: . şi de a determina efectul acestora asupra criteriului de opţiune. Intervalul posibil de variaţie a celor mai sus arătate poate fi cuprins între un nivel pesimist (cerere globală cât se poate de mică. pondere proprie minimă pe piaţă. Costurile fixe reclamate de administrarea viitoarelor active imobilizate. Condiţiile funcţionării viitoare ale investiţiei se definesc prin mai mulţi parametrii fundamentali: Pieţii căruia se adresează investiţia (dimensiunile cererii globale dimensionate fizic şi valoric). preţuri viitoare foarte mici.4. ANALIZA DE SENSIBILITATE „Analiza de sensibilitate are ca scop evidenţierea influenţei pe care o exercită variaţia fiecărei condiţii de funcţionare în viitor a investiţiei asupra criteriilor de opţiune: valoarea actualizată netă. Analiza de sensibilitate este foarte utilă deoarece relevă o mare varietate de aspecte. pag.Intervalul de variaţie a acestor condiţii. dar care vor costa. În al doilea pas variăm. Metoda are un caracter static. pesimistă.Condiţiile în care se prevede funcţionarea viitoare a investiţiei.3. fiecare condiţie de la starea medie spre starea optimistă şi apoi pesimistă şi calculăm influenţa variaţei asupra valorii actualizate nete. presupunând că variabilele nu au nici o influenţă una asupra alteia. . . medie. Ponderea pe piaţă la care poate spera firma. . 72 14 . se ştie doar că decizia este luată în deplină cunoştiinţă de cauză a tot ce se va putea întâmpla în viitor cu efectele deciziei de azi.Metoda arborelui de decizii. Prin calculul nivelului cifric al riscului şi prin integrarea lui în decizia de investiţii nu se înlătură incertitudinea. dar are şi anumite neajunsuri. cheltuieli variabile foarte mari şi cheltuieli fixe enorme) şi un nivel optimist (la antipodul celor arătate la nivelul pesimist). Prin integrarea riscului în decizia de investiţii se pot iniţia unele măsuri compensaţii.Analiza de sensibilitate.

o Costuri fixe.Factori ce caracterizează costul de exploatare: o Costuri variabile. o Rata de creştere a pieţei. „Esenţa acestei metode constă în realizarea experimentală a unui eveniment. a cărui probabilitate să fie exprimată prin numărul „n” şi estimarea aproximativă a acestei probabilităţi.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Metoda simulării constă în efectuarea de previziuni pentru toate variabilele unui sistem în anumite cazuri specifice. Etapa a patra realizează clasamentul ratelor de rentabilitate corespunzătoare distribuţiei probabilităţilor. 184 15 . o Durata de exploatare utilă a instalaţiilor. . Ratele de randament şi probabilităţile cumulate Rata de rentabilitate % 31 la 40% 21 la 30% 11 la 20% 0 la 10% -10 la 0% -20 la -11% Probabilităţi % 5 15 40 22 13 5 Probabilităţi cumulate % 5 20 60 82 95 100 Datele arătate în tabel ne arată că există şansa în proporţie de 82% ca investiţia să asigure o rentabilitate mai mare de 0. În prima etapă se stabilesc factorii caracteristici unui proiect de investiţii. . După modelul lui Hertz. o Valoarea reziduală a investiţiei. care selectionează o valoare întâmplătoare pentru fiecare distribuţie şi o asociază altor valori din alte distribuţii calculând în acest fel rata corespunzătoare de rentabilitate. Aceşti factori sunt grupaţi în trei grupe după cum urmează: . Acest proces se repetă de sute de ori obţinându-se sute de variante. În cea de-a doua etapă se efectuează distribuirea probabilităţilor fiecărui factor. Tabelul 1. ed. o Ponderea firmei pe piaţă. Didactică şi Pedagogică. o Preţul de vânzare.Factori ce caracterizează investiţia: o Preţul de deviz al investiţiei. În tabelul următor se prezintă o distribuţie pentru o investiţie oarecare. dar numai în proporţie de 20% rentabilitatea va fi cel 32 Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice. 1995.Factori ce caracterizează piaţa: o Mărimea pieţei. Buc. pag. Cea de-a treia etapă se face cu ajutorul calculatorului. această metodă are patru etape.”32 D. Hertz a studiat separat factorii care determină rata randamentului unui proiect de investiţii şi a examinat sensibilitatea acestor rate faţă de fiecare factor.

. pag. „Vânzările generează profit. Costul de exploatare. 1.P-0. 1990. cea între profit şi cifra de afaceri.. Alter-Ego Cristian. 1.3.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI puţin 21%.∆P-. dar pot genera şi pierderi”.Finanţele firmei. 231 35 Pezrard Josette – Gestion financiere. Existenţa unui punct de sprijin. 1995.I.3. pag.∆CA-. sau efectuarea variantei optime a acesteia este deosebit de amplă şi complexă. duce şi la existenţa unui procedeu care să amplifice efectul datorită acestui punct. apare o relaţie deosebit de interesantă.. îl constituie cifra de afaceri. Presses Universitairies de France. MECANISMUL PÂRGHIEI DE EXPLOATARE Metodele de programare a profitului au scos în evidenţă relaţia care există între profit şi cifra de afaceri (masa vânzărilor). De aceea este foarte necesară şi importantă evaluarea riscului comercial.3. Acest coeficient este calculat ca raportul între indicele de variaţie a profitului şi indicele de variaţie a cifrei de afaceri: CPE = .-. „Riscul de faliment este legat inevitabil de variabilitatea profitului. Cluj-Napoca.. RISCUL COMERCIAL 1. Presa Universitară Clujeană. „Efectul pârghiei de exploatare este mare dacă o mai mică variaţie a volumului vânzărilor antrenează o variaţie mai mare rezultatelor exploatării. pag. ca element esenţial în determinarea profitului nu variază strict proporţional cu variaţia cifrei de afaceri.34 Ca atare. de aceea în continuare se va prezenta un aspect al riscului care şi-l asumă întreprinzătorul iniţiind o afacere. 45 16 . procedeu numit pârghia de exploatare.”35 Măsura intensităţii acţiunii pârghiei de exploatare se realizează cu ajutorul coeficientului pârghiei de exploatare. DATE GENERALE Am văzut până acuma că riscul este legat de orice acţiune umană. în această relaţie.1.CA-0. fiind legat de activitatea curentă de exploatare. riscul comercial sau riscul de faliment. Giurgiu . 33 Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană. 2000. Decizia priviind efectuarea sau nu a investiţiei. iar efectul – profitul. 45 34 A. riscul comercial. este sesizabil imediat. Galaţi.”33 Riscul aferent unei investiţii pe termen lung este sesizabilă într-un orizont mai îndepărtat de timp. Ed. obligând întreprinzătorii la luarea de măsuri care să micşoreze riscul înregistrării pierderilor în viitor. Paris. Profitabilităţile cumulate arată profilul riscului la care se supune investitorul. de aceea punctul de sprijin. Ed. fie de variaţia cifrei de afaceri. dar mai ales de cea economică.2. adică a profitului şi acest efect este mic în caz contrar. determinat fie faţă de o medie a profitabilităţii dintr-o perioadă anterioară. pentru o firmă cât se poate de des.

-.. –.p –cv.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI unde: CPE – coeficientul pârghiei de exploatare.∆. = . −.p -cv.p –cv.∆. unde: CPE .-0.. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. = ..Q-0..p -cv.. Dacă se admite invariaţia costurilor fixe avem: ∆P = ∆Q. P0 – profitul în momentul 0. 17 .. Coeficientul pârghiei de exploatare poate fi exprimat şi în funcţie de volumul fizic al vânzărilor.. Deci coeficientul pârghiei de exploatare poate fi scris şi sub forma: = ..-. unde: Ip . cv – costuri variabile.-0.p –cv.∆Q-. iar indicele de variaţie a profitului (Ip) ar fi: . de nivelul preţurilor şi al costurilor variabile şi a celor fixe. CA0 – cifra de afaceri în momentul 0.-.- . + ..p – cv. ΔQ – volumul fizic al vânzărilor..∆..-.. = = . Ip .-0. cv – costuri variabile.p -cv. CF – cheltuieli fixe. = .p –cv..ind icele de variaţie a profitului.. ΔQ – variaţia volumului vânzărilor.-0.-. . –.= .ind icele de variaţie a profitului.coeficientul pârghiei de exploatare...-.-∆. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. unde: ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0.-... –.p -cv. ΔCA – variaţia cifrei de afaceri între cele două momente.P-0.p –cv. p – nivelul preţurilor.-. p – nivelul preţurilor.

firma are un câştig.+. Deoarece dobânda datorată băncii nu are legătură cu profitabilitatea utilizării capitalului înprumutat. 249.. EVALUAREA RISCULUI FINANCIAR Exprimările cifrice ale implicaţiilor îndatorării unei firme se pot realiza ţinând seama de acţiunea pârghiei financiare şi de efectul pârghiei financiare: . =.I. 1.-. 2000.× = = .-.-. Cu cât este mai mare decât 1 cu atât riscul este mai mare.+. cv – costuri variabile..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI p – nivelul preţurilor. îndatorarea implică suportarea unor sarcini financiare suplimentare.. Presa Universitară Clujeană.1. ceea ce constituie un risc determinat..rata rentabilităţii financiare. 36 A.−.-. 1. mai mare. CF – cheltuieli fixe. diferenţa dintre rata rentabilitaţii economice şi rata dobânzii rămân firmei.-. Coeficientul pârghiei de exploatare este o mărime pozitivă. unde: RF .4. Giurgiu .+.-.-.. sporiind capacitatea de autofinaţare cât şi posibilitatea sporirii dividendelor. mai mică sau egală cu unitatea.. 18 .-.−.-. Cluj-Napoca....−. RISCUL FINANCIAR 1.-..-.. ΔQ – variaţia volumului vânzărilor.”36 Datorită faptului că sarcinile financiare suplimentare nu au legătură cu profitul.1−.×.Finanţele firmei.. −. Din această cauză se impune evaluarea unui risc financiar potenţial în momentul contractării unui înprumut..4. atunci când rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii...-. DATE GENERALE Pentru orice firmă. Din relaţiile de mai sus rezultă că riscul de exploatare este direct proporţional cu dimensiunea cheltuielilor fixe şi cu depărtarea cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate 0.-. a căror nivel este cunoscut de la început „fără nici o legătură cu nivelul profitabilităţii utilizării capitalului înprumutat. pag.2. dar dacă această rată scade sub nivelul ratei dobânzii firma intră în pierderi.4.

Implicaţiile îndatorării asupra rentabilităţii Sursa: A. pârghia este un procedeu care permite obţinerea unui efect sporit datorită unui punct de sprijin. Cluj-Napoca Coeficientul pârghiei financiare se calculează potrivit următoarei formule: 37 Ibidem. 250 19 .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RE D Cp i d .”37 Următoarea figură ne arată modul în care îndatorarea poate mării rentabilitatea financiară a unei firme (un efect pozitiv al pârghiei financiare) sau reducerea acesteia.capital prpriu. în acest caz punctul de sprijin este cifra de afaceri şi mărimea cheltuielilor financiare.cota impozitului pe profit.3. antrenate de îndatorare. efectul variaţiei cifrei de afaceri asupra profitului net ce revine pe o acţiune.I. până la intrarea în starea de pierdere (efectul negativ al pârghiei financiare). . „Efectul pârghiei financiare amplifică. în orice sens. 13200 profit pe o actiune Cu credit avantajele creditului Fără credit 52000 punct mort 0 200. . .capital înprumutat.rata dobânzii capitalului înprumutat. pag. DESCRIEREA SOCIETĂŢII Figura 1.rata rentabilităţii economice. Din definiţie. Presa Universitară Clujeană.000 300. Giurgiu – Finanţele firmei. . 2000.000 profitul înainte de plata dobânzii Dezavantajele creditului -3500 1.

.-CF. Q .. cv . = = .volumul de vânzări. dacă o firmă are un coeficient de exploatare mare şi un coeficient al pârghiei financiare important.p-cv.cheltuieli variabile unitare. –-. Cifrele rezultate după calcularea coeficientului pârghiei financiare într-un caz particular ne arată proporţiile riscului la care se supun firmele îndatorându-se.Q.-. unde: CPF . CF . –. 1.preţul unitar. Q .. în beneficiul 20 .-CF-Q. încercând să determine influenţa totală a variaţei vânzărilor asupra rezultatelor finale. –. DATE GENERALE Falimentul este o „stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice. –. CF . -.− –. RISCUL DE FALIMENT 1.dobânda datorată.-.. Dd .-. care implică atât riscul financiar cât şi riscul de exploatare.cheltuieli fixe.D-d.5..− –.p-cv. Dd .cheltuieli variabile unitare.preţul unitar.− . Mai nou se evaluează şi un risc global.1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CPF = .dobânda datorată.. –. Acest risc se exprimă cu ajutorul efectului pârghiei globale şi se obţine înmulţiind coeficientul pârghiei financiare cu coeficientul pârghiei de exploatare: = . –.5. p . În concluzie. –. unde: CPT .efectul pârghiei globale. stabilită (constatată) prin hotărâre judecătorească şi urmată de lichidarea integrală. × .cheltuieli fixe. p .. o mică variaţie a cifrei de afaceri va exercita o puternică influenţă asupra profitului net.coeficientul pârghiei financiare.volumul de vânzări. cv .

”39 Falimentul şi procedurile conexe sunt consecutive actului de constatare juridică a eşecului unui întreprizător. Conform dicţionarului de termeni juridici uzuali bancruta frauduloasă „constă în una din următoarele fapte: falsificarea. – Op. precum şi în caz de faliment al societăţii. 280-281 I. recesiune economică.2. industriaş etc. pag. 1996.. falimentul unor parteneri. Cauze externe priviind conjuctura pieţei: cerere în scădere.. De aceea se consideră că riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare. Cit. a nu reuşi întro acţiune. care pierde dreptul de a efectua acte de comerţ şi dreptul de administrare şi dispoziţie asupra bunurilor sale. falimentar = insolvabil. iar falimentul este starea de fapt. Editura Naţională. lipsa de personal.Abraham. atunci falimentul este numit bancrută. pregătire profesională managerială necorespunzătoare. creditorii să fie plătiţi şi falitul să fie reabilitat. un industriaş etc.5. înstrăinarea în frauda creditorilor a unei părţi însemnate din activ. 365 40 I. utilaje învechite etc. adică insolvabilitatea financiară (transformarea posibilităţii în realitate). pag. Bucureşti. falimentar = insolvabil. Coteanu. management neperformant. a da faliment = a nu izbuti într-o acţiune. a se prăbuşi. În continuare amintim câteva din mulţimea de cauze care pot determina falimentul la o întreprindere: Cauze interne de natură managerială: decizii eronate. inflaţie etc. declarată de o instanţă judiciară. Editura Enciclopedică. I. ş. sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii. iar dacă acest lucru este datorat relei credinţe a administratorului atunci termenul se schimbă în bancrută frauduloasă. Dacă starea de incapacitate de plată este declarată de tribunal.D.c. pag. a patrimoniului falitului. E. 1999. MODALITĂŢI DE EVALUARE A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de evaluare a riscului de faliment se pot grupa în următoarele categorii: 38 39 M. înfăţişarea de datorii neexistente sau prezentarea în registrele societăţii. în alt act ori în bilanţ. apreciază falimentul ca o „situaţie de insolvabilitate în care se află un comerciant.).. Bucureşti. bancrută. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic. Cauze endogene de natură gestionară: gradul de valorificare scăzut al materiilor prime. 60 21 .”38 De asemenea autorii DEX. a da faliment = a) a nu-şi putea face plăţile (în calitate de comericant. calificare necorespunzătoare. ci pot permite întreprinderii sale să se repună pe „picioare”. Procedurile conexe nu urmăresc eliminarea falitului.Derşidan. b) a da greş.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali. a unor sume nedatorate. A.Pitulescu.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI tuturor creditorilor.”40 1.

Valori asociate nivurilor de risc Niveluri de risc Inexistent 22 Valori 0. Nivelurile de gravitate identificate în cadrul firmei se stabilesc pe criteriile de performanţă financiară selectate: Tabelul 2.probabilitatea de activare a factorilor de risc. Metode grafice.= × unde: G . prezentate în tabelul următor: Tabelul 3.-. Metode combinate.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Metode matematice. Valoarea numerică a riscului de faliment se determină cu ajutorul următoarei formule de calcul: . Metode analitice.05 . P .nivelul de gravitate a consecinţelor posibile ale falimentului. Nivelul de gravitate ale activităţii firmei Nivelul de gravitate 1 2 3 4 5 6 Consecinţa Minore Semnificative Grave Foarte grave Catastrofale Dezastroase Niveluri pentru clasificarea firmelor Excelent Puternic Bun Slab Foarte slab Extrem de slab Probabilitatea asociată nivelului de gravitate % 5 20 40 60 80 100 Pe baza acestor date din tabel se pot stabili nivelurile de risc. a) Metode matematice constau în atribuirea unei valori numerice atribuite firmei supusă evaluării.

2 2.1.-.6. b) Metodele grafice de evaluare a acestui risc se bazează pe exprimarea riscului ca o funcţie de doi parametrii şi compararea ei cu domeniul de acceptabilitate.0 6.05.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Mediu Satisfăcător Ridicat Foarte mare Iminent 0.∈ . METODE DE ANALIZĂ A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de analiză a riscului de faliment..3.. Metode patrimoniale. c) . Metode bancare. Alte metode de evaluare a riscului.-. ∈. respectiv cel de inacceptabilitate. după forma legăturii dintre fenomen şi factorii de influenţă se grupează în următoarele categorii: - Metode manageriale.5.0 Valoarea obţinută pentru riscul de faliment se compară cu cele două intervaluri de riscuri: risc acceptabil . unde: P – probabilitatea G – gravitatea 1.0.-. şi risc inacceptabil . - 23 . Metodele analitice de evaluare a riscului de faliment constau în identificarea şi analizarea tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul cibernetic al unei firme şi a căror finalitate este falimentul.0.2. Metode de stabilire a diagnosticului economic al firmei.4. Metode statice.4 1.=..4 4.2.

corporale şi financiare şi prin urmare firma nu dispune de fond de rulment necesar finanţării activelor circulante.1. >1 Acestă analiză trebuie completată cu indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii patrimoniale pentru a se evidenţia riscul de ilichiditate şi insolvabilitate financiară.”41 În acest sens trebuie respectate două reguli financiare:42 - Active imobilizate = Capitalul permanent - Activele curente = Datorii curente Activele curente includ activele circulante şi cheltuielile în avans.5. pag.-. calculate. pag. Datoriile curente cuprind datoriile ce trebuie achitate într-o perioadă de până la un an şi veniturile în avans. Riscul de incapacitate de plată poate fi arătat şi cu ajutorul indicelui de corelaţie a vitezei de rotaţie a activelor şi pasivelor curente.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 1. Dacă durata în zile a unei rotaţii a activelor este inferioară duratei în zile a obligaţiilor. atunci finanţarea activităţii se face din resurse atrase temporar în firmă: - . Cea de-a doua ecuaţie arată faptul că firma este solvabilă şi că creditorii temporali ai firmei îşi pot recupera sumele. <1 Acelaşi fenomen se formează şi în cazul în care indicele de corelaţie este supraunitar şi se calculează ca raport între coeficienţii rotaţiei activelor şi pasivelor curente: . putând intra în starea de incapacitate de plată.-1. fie ca durată în zile. facturi 41 42 I. Lichiditatea generală arată capacitatea activelor curente disponibile (stocuri. Prima ecuaţie arată faptul că finanţarea investiţiilor s-a concretizat în imobilizări necorporale.3. Mihai – coordonator – Op. fie ca număr de rotaţii.cit.= . 165 24 ..= .-. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODELOR PATRIMONIALE „Riscul de faliment poate fi evidenţiat prin ecuaţiile echilibrului financiar în cazul în care se realizează corespondenţa biunivocă dintre lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor.-2. Dar în cazul în care: Activele curente < Datoriile curente atunci firma nu-şi poate onora obligaţiile.165 Idem.

×100.ℎ ă..active circulante şi cheltuieli în avans. DCR .nr. S – stocuri...ℎ ℎăţ-<0. DCR . ă -=100..”43 Lichiditatea imediată arată capacitatea activelor curente (altele decât stocurile) de a participa la finanţarea datoriilor scadente...70 din 18.ℎ ℎăţ-<0. ACR . M. „Se apreciază că firma are o lichidiate favorabilă în cazul în care rata lichidităţii este cuprinsă între 200% şi 250%.03...>0. ACR – active circulante şi cheltuieli în avans..1995. calculată ca rată a lichidităţii generale (RLG): =. unde: RLG – rata lichidităţii generale. pag.>100. Lichiditatea generală are două forme: . cheltuieli în avans) de a se transforma în numerar...1995.datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans.. unde: LI – lichiditate imdeiată. plasamente pe termen scurt.Of..04.Lichiditatea generală. are două forme: Forma absolută. ţă . . calculată ca un raport procentual între activele circulante O.. ℎ ă=0.. calculată ca diferenţa între activele curente şi datoriile curente: =− . ℎ=0.. La rândul ei.ℎ ă ..−.. ACR .>0. lichiditatea imediată. mai puţin stocurile.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI neîncasate....-. de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. şi datoriile curente: =....MF nr..active circulante şi cheltuieli în avans... care să acopere datoriile curente ale firmei. calculată ca diferenţa între activele circulante.Forma absolută. unde: LG ..15 25 ..Forma relativă... DCR – datorii curente. 43 Forma relativă..datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans.−.. ă -<100. 596 din 28.

...>100. cit. Solvabilitatea financiară generală arată capacitatea unei firme de a rambursa la 44 45 O.15 I..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rămase (după deducerea stocurilor) şi datoriile scadente: =.P.594 26 .... S – stocuri... ă ţă .−-.. TR – trezorerie..>0. ×100. pe o parte şi datoriile curente.MF nr..ℎ -<0. DCR – datorii curente. este calculată ca un raport procentual între numerarul şi echivalentele de numerar al unităţii. ă ă „Normele legale prevăd ca valoarea indicatorului să fie cuprinsă între 50% şi 100%... disponibilităţile băneşti şi valorile aflate în caserie şi conturi bancare (TR)..>100..Pântea – Managementul contabilităţii româneşti. ă -<100. ă-=0.. Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care numerarul şi echivalentele de numerar acoperă părţile scadente: Forma absolută... pag... ă-=100. este diferenţa dintre investiţiile financiare pe termen scurt. şi datoriile curente(DCR): =−.. unde: RLE – rata lichidităţii efective.”44Acest interval fiind intervalul de siguranţă financiară a indicatorului.×100.. Forma relativă. unde: RLI – rata lichidităţii imdeiate. ă-=100.. TR – trezorerie. Lichiditatea este favorabilă în cazul în care indicatorul se apropie de 100%45 iar intervalul de siguranţă finaciară este cuprins între 50% şi 100%. Op.1995... ACR – active circulante şi cheltuieli în avans. ţă . . 596 din 28. vol II.. ă -<100.-.. unde: LE – Lichiditatea efectivă.... pe de altă parte: =. DCR – datorii curente. pag.03... DCR – datorii curente..

active imobilizate... să fie egală cu 27 .− ...ℎ <0. . O altă modalitate de calculare a riscului are în vedere costul capitalului investit în afacere.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI scadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat.. PV . De aceea.... Forma aabsolută se determină ca diferenţă între activele rămase (după deducerea obligaţiilor curente) şi datoriile pe termen lung: = . -=100.. SINV ..provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.>0.. unde: SG – solvabilitate generală.×100. aşteaptă ca rentabilitatea. acţionarii şi creditorii. SINV .datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ă în care: AI ..active imobilizate.datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. . pe care le-ar fi adus-o alte alternative de investiţie. PV . ÎTL .. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ăţ- în care: AI . ţă . Se poate exprima în mărimi absolute şi relative..subvenţii pentru investiţii.--.--.. . -<100.subvenţii pentru investiţii... atunci când investesc sau împrumută firma cu bani.. =0. Forma relativă se calculează ca un raport procentual între cele două mărimi din relaţia de mai sus: = .. ÎTL ...>100.-.--.. unde: RSG – rata solvabilităţii generale.--..provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.

adică.Împrumuturi bancare..-100.1−.× unde: PN .×+.×100 unde: RRN .-100. Pragul minim al riscului pentru firmă este evidenţiat de situaţia în care acţionarii nu vor încasa dividende.Profitul net. CPR .Rata dobânzii.Rata rentabilităţii financiare. unde: PNE – profitul net de echilibru.Rata dobânzii. Tabelul 4.impozitul pe dividende. CB .× deoarece RRF = 0%.-.Capital propriu.-−. PN .Profitul net. CB .×. Din această cauză costul de oportunitate este un instrument de previziune şi ajustare a riscului şi elimină abordările subiective ale acestuia. Structura financiară a firmei Capital propriu (CPR) Împrumuturi bancare (CB) Rata rentabilităţii financiare (RRF) Rata dobânzii (RD) Profitul net (PN) ce trebuie generat anual de activitatea firmei cu activele existente este: =.Împrumuturi bancare. Costul de oportunitate este pragul minim al rentabilităţii.Rata rentabilităţii. pe care firmele îl realizează cu activele de care dispune astfel încât obiectivele acţionarilor şi creditorilor să fie satisfăcute.Împrumuturi bancare.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI costul de oportunitate. se calculează profitul net monetar de echilibru: =. CPR .Capital propriu.-100. iD . RD . Atunci rata rentabilităţii va fi: 28 . RD . Rata rentabilităţii (RRN) în acest caz va fi: =. CB . RRF .

2. 110 Altman E. xi . Editura Dacia. unde: ai .variabilele (rate financiare). 1. CB .-..I.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial Bank.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI =. Cluj-Napoca.coeficienţii de ponderare.3.-. PNE – profitul net de echilibru. „Analiza discriminantă multiplă (MDA) este o tehnică statistcă utilizată pentru a clasifica aprioric o observaţie în două sau mai multe grupuri..-1. pag.5. se foloseşte atunci când se urmăreşte eliminarea restricţiilor impuse de analiza tradiţională prin rate. care să poată estima starea de faliment a firmei. CPR .×100 unde: RRPNE – rata rentabilităţii de echilibru.. Cu ajutorul ei se evaluează stabilitatea companiei şi se prevăd eşecurile probabile ale companiei. 2003.-+. unul cu întreprinderi falimentare sau aflate în dificultate şi un alt grup ce cuprinde firme fără probleme financiare. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODA SCORURILOR Principala ţintă a acestei metode de calcul a riscului de faliment.=1--.-2.Împrumuturi bancare. Această analiză. a scorului Z. pe baza unui set de indicatori 46 M. Pentru determinarea scorului cu ajutorul aceste tehnici este nevoie de parcurgerea următorilor paşi: 1) Alegerea unui eşantion de întreprinderi care să cuprindă două grupuri. Acest scor se obţine din următoarea relaţie: = ..Capital propriu. Journal of 47 29 .+.-. este de a stabili pentru firmă un indicator de sinteză numit „scor”. Toate prviziunile şi predicţiile se bazează pe datele publicate în sitaţiile financiare. Bătrâncea – Risc şi faliment.-2. în funcţie de caracteristicile individuale observabile”46 Pe scurt. Astfel se elimină riscul pierderii capitalului propriu investit de acţionari în afacerea respectivă.. această tehnică permite ca după analiza unei firme să obţinem o cifră (scor) care spune dacă firma intră sau nu în faliment.-1. Predicţia falimentului foloseşte o tehnică statică (analiza discriminantă) pentru transformarea informaţiilor din indicatorii economico-financiari într-un scor capabil să prezică succesul sau insuccesul unei afaceri.+…+.-.=. 2) Compararea de-a lungul perioadei de timp47.

+0.-1.= . Modelul lui Altman cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări financiare ale unei firme. în anul 1968 şi dezvoltat de profesorul Altman în 1977. Este o rată de succes apriorică pentru că se bazează pe o testare a eşantionului care a stat la baza construirii funcţiei scor. 7) Analiza aposteriori a ratei de succes a funcţiei Z cu ajutorul analizei gradului de relevanţă pentru alt eşantion de firme. .A.999-5.. modelul Taffler şi modelul Robertson.+0.3.3-3. 3) Selectarea indicatorilor care realizează cea mai bună discriminare. 30 .+0. 4) Elaborarea. fiind folosit pentru prima dată în S.+0.-1. =0. 48 Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei.+. dintre care şi unele falimentare. 1.-1.1.= .3. Coeficienţii variabilelor au fost stabiliţi după analiza stării economice şi financiare a unui număr considerabil de firme. MODELUL ALTMAN Modelul „Z” este un model statico-matematic de prognoză a stării de faliment a firmelor.. 6) Analiza apriori a ratei de succes a funcţiei Z prin compararea clasificării prdictive cu situaţia cunoscută a firmelor din eşantion.033-3.+0. Prima ecuaţie elaborată a scorului „Z” este: 4..6-4. Rezulatul acestei etape fiind alegerea indicatorilor cu acţiune permanentă şi puternică în eşantioanele cercetate. 5) Alegerea unui punct (sau a unor puncte) de inflexiune care să realizeze clasificarea predictivă a firmelor. Metoda are mai multe modele.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI susceptibili de a fi semnificativi48.014-2. a celor două grupuri.2. modelul Canon&Holder. şi activele totale (AT): ... unde: • Variabila X1 este măsura flexibilităţii firmei şi se determină ca raport între capitalul circulant (active circulante de exploatare – pasive circulante de exploatare)(KC) sau fondul de rulment (FR).U. prin tehnica analizei discriminante a unei combinaţii liniare Z a indicatorilor semnificativi (xi).012.-. având scop diminuarea erorilor predicţiei.4-2. Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei.2.-.+1.0.999-5. ditre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman.-1.006- Ecuaţia folosită de Altman pentru analiza riscului de faliment este: =1.5.. Commercial Bank Lendings.+.

. valoarea de piaţă a acţiunilor va fi egală cu capitalul social) şi datoriile totale (DT) ale firmei: .. În funcţie de scorul obţinut firmele se clasează în următoarele trei niveluri: Nivelul I: firme solvabile pentru ∈ . • Variabila X5 măsoară randamentul activelor şi se calculează ca raport între cifra de afaceri netă (CAN) şi activele totale (AT): ... +∞. trei ani înainte de producerea lui.= . aplicarea acestei metode are şi câteva dezavantaje printre care: • Utilizarea unor informaţii „istorice”..−∞..= .. limita inferioară a intervalului poate coborî până la vaoarea 2.. şi are ca determinare raportul dintre profitul reinvestit (PRI) şi activele totale: .= . Nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare (aflate în zona gri) pentru ∈ .-3.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Variabila X2 rata autofinanţării activelor totale..-5.-. iar modelul dezvoltat în 1977 face o predicţie cu cinci ani înaintea producerii evenimentului.= .-2.. • Variabila X4 reprezintă capacitatea de îndatorare a firmei şi este calculată ca raport între valoarea de piaţă a acţiunilor (CSVP) (pentru firmele care nu sunt cotate la bursă. 31 . Profitul reinvestit se determină ca diferenţa dintre rezultatul net al exerciţiului (RNE) şi dividendele acordate acţionarilor (DIV): =− • Variabila X3 reprezintă rata rentabilităţii economice şi se calculează ca raport între profitul înainte de plata dobânzilor şi impozitelor (RBIT) şi activele totale: . Pentru toate avantajele care le aduce.7.-. Modelul din 1968 era capabil să prevadă succesul sau eşecul unei firme cu doi.-4.-.-. Nivelul III: firme falimentare pentru ∈ .

= . 1. • Variabila X4 exprimă gradul de remunerare a personalului.+22.-3. pe de-o parte şi datorii curente. Cannon şi M..2.-.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Contabilizarea diferită a mişcării patrimoniului. +-. Modelul a fost constituit în anul 1978 prin observarea unui număr de 31 de rate pe un eşantion de 190 de întreprinderi mici şi mijlocii. Holder. pe de altă parte: . Modelul se bazează tot de un model Z dar cu următoarea structură: =16. • Variabila X2 reprezintă stabilitatea financiară a firmei şi se stabileşte ca raport între capitalul permanent (CPM) şi pasivul bilanţier (PB): . şi se calculează ca raport între cheltuielile cu personalul (CP) şi valoarea adăugată (VA): 32 .3.-∗.−10.-1. MODELUL CANNON & HOLDER Un alt model de analiză a riscului de faliment este modelul analiştilor francezi J. • Contabilitatea „creativă”.-4..-5. = . Modelul profesorului Altman se aplică cu rezultate foarte bune pentru firmele cotate la bursa de valori.-2. • Evaluăricontabile depăşite. = .-3. Acest model se aplică întrepriderilor industriale cu un număr de angajaţi de la 10 până la 500 şi se bazează pe analiza „lichiditate – exigibilitate”.-2. în care: • Variabila X1 reprezintă rata lichidităţii intermediare şi se determină ca raport între creanţe (CR) şi disponibilităţi băneşti (TR). = .+24.creanţe şi cheltuieli în avans. unde: CR* .-1.-.− -.5.2. • Variabila X3 evidenţează gradul de finanţare a vânzărilor din resurse externe şi se calculează ca un raport între cheltuielile financiare (CF) şi veniturile din vânzări (CAN): .−87.-∗. din care jumătate au dat faliment în perioada 1970-1975.

• Variabila X5 exprimă ponderea rezultatului exploatării în totalul valorii adăugate.5 < Z < 4 4 < Z < 8. • Z>9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară solidă. 1.Sunt utilizaţi doar indicatori de stare financiară.-. MODELUL CENTRALEI BILANŢURILOR BĂNCII FRANŢEI În Franţa se foloseşte funcţia scor „Z” stabilită de Centrala Bilanţurilor Băncii Franţei şi este compusă din opt variabile: 33 . .-4.5 Z = 9.5 1. . Din dezavantajele aplicării acestei metode amintim următoarele: .5 Z = 10 Z = 13 Z = 16 Z > 16 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ >80% 75-80% 70-75% 50-70% 35% 30% 25% 15% <10% Gruparea firmelor după scorul „Z” obţinut prin metoda Cannon & Holder se face astfel: • Z<4 ⇒ firmă aflată într-o situaţie financiară dificilă.Lichiditatea intermediară se poate realiza prin creşterea creditului comercial acordat clienţilor.2.3.-.3. = .Indicatorii folosiţi vizează numai o parte din renumerarea capitalului.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI .-5. • 4 < Z < 9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară incertă.Stabilirea financiară se poate realiza printr-un grad de mare îndatorare a firmei.5. Posibilitatea falimentului scade odată cu creştrea scorului înregistrat de firmă. şi se calculează ca un raport între rezultaul din exploatare (RE) şi valoarea adăugată: . conform următoarei scheme: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Z <0 0 < Z < 1. = . .

-.+. ale perioadei: .+0.003-2.= .= .reprezintă soldul mediu al datoriilor comerciale.-3.221.4.= .-8.-1.-4.-.-3.= .-.-.-.-5.-2.689.-1..+5..-. • Variabila X4 reprezintă rata rentabilităţii vânzărilor şi se determină ca un raport între rezultatul de exploatare şi cifra de afaceri netă: ...824.-6. • Variabila X6 reprezintă abaterea relativă a valorii adăugate: 34 ..-7..−0. • Variabila X3 reprezintă rata capacităţii de rambursare a datoriilor din resurse proprii şi se determină ca raport între capacitatea de autofinanţare şi datorii totale: . calculat între două momente succesive iniţial şi final.164.−0.-5.408. S – reprezintă total stocuri.−85.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI = −1. • Variabila X2 reprzintă rata de acoperire a capitalului investit sau rata stabilităţii financiare şi se calculează ca un raport între capitalul permanent (CPM) şi capitalul investit (active totale (AC) ori pasivul bilanţier (PB)): .544 în care: • Variabila X1 reprezintă rata de prelevare a cheltuielilor financiare şi se determină ca raport între cheltuielile financiare (CF) şi rezultatul din exploatare (RE): . .−1.+2.255. = .= . • Variabila X5 exprimă viteza de rotaţie a obligaţiilor faţă de furnizori şi se determină ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): ..-2.2.+1.-.706.×360 unde: .= .

pentru Z>0.-8. Situaţia financiară în raport cu valoarea scorului şi probabilitatea de faliment poate fi prezentată prin următoarea schemă: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Situaţia financiară Z<-1..9% 33.-6. Firmele se grupează în trei categorii. calculat între două momente succesive iniţial şi final ale perioadei .= . .-2. care măreşte riscul de ilicitate financiară.+.. pentru Z < .25.6% 73.-.∆-. • Variabila X7 reprezintă viteza de rotaţie a creanţelor.Minimizarea importanţei capacităţii de autofinanţare a datoriilor.125.4. .-0.5% Nefavorabilă Incertă Favorabilă Dezavantajele aplicării acestui model sunt: .3.Categoria III – firme cu situaţie financiară corespunzătoare.25 -0.25 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ 100% 95.Categoria I – firme aflate în dificultate financiară. calculată ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): .= .25 ≤ Z < 0.4% 17. pentru -0.544).-.125. .5.-7.Dinamizarea accentuată a afacerilor.Categoria II – firme cu sitaţie financiară incertă.= .∆-. . 35 MODELUL TAFFLER . .. în funcţie de scorul Z obţinut: .2..25 Z ≥ 1.625 ≤ Z < 1.125 0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI .= ..875 -0.125 ≤ Z < 0..Luarea în considerare ca variabilă negativă a valorii adăugate.Existenţa unei valori reziduale foarte mari (-85.-.25<Z<0. 1.. .reprezintă soldul mediu al creanţelor.×360 unde: .8% 46. • Variabila X8 exprimă rata investiţiilor fizice din resurse proprii şi se calculează ca raport între valoarea investiţiilor şi valoarea adăugată: .875 -1.7% 9.0.625 0.875 ≤ Z < -0.875 ≤ Z < -0.

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Modelul Taffler este reprezentat printr-o funcţie liniară complexă de forma: = .-3.3.+. 49 J.-2.-4. Cu ajutorul acestui scor. iar cele care au un scor mai mic de 0.+.+ .-3.2 vor avea un eşec în viitorul apropiat.-1.5. X3 – reprezintă rata dependenţei financiare curente şi se calculează ca un raport între datoriile curente şi activele totale (18%). UK. 1. X3 = (active curente – datorii totale) / datorii totale. c3. Scorul PAS grupează toate scorurile Z ale companiilor în termeni procentuali. măsurând performanţa relativă pe o scară cuprinsă între 0 şi 100. X2 – reprezintă rata lichidităţii generale şi se calculează ca un rapor între activele curente şi datoriile curente (13%).+0.2 nu vor da faliment.5.+.6. Un scor PAS al variabilei X înseamnă faptul că 100 – X% din companii au înregistrat un scor mai mare decât scorurile Z. asadar un scor PAS de 80 înseamnă că numai 20% din firmele analizate au înregistrat un scor mai mare scorului Z.+3.-0. iar valorile procentuale din paranteze reprezintă contribuţia indicatorilor la reprezentativitatea modelului. c2. scăderea capitalului de lucru.-2. scăderea profitului.-4.-3. c0.0. November.-2. 1983 36 . X5 = (active lichide – descoperirea de cont) / împrumuturi. X4 – reprezintă intervalul de timp în care compania işi poate finanţa activitatea de producţie cu ajutorul activelor proprii fără sa încaseze facturile emise (16%). Funcţia scor folosită de profesorul Robertson are forma: =3.-1.2. Firmele care au un scor mai mare de 0. în care: X1 = (cifra de afaceri – activele totale) / cifra de afaceri... c1. creşterea împrumuturilor.+0.2. 0.0. Există un punct de inflexiune între succes şi insucces.-4.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review.. X2 = rezultatul brut al exerciţiului / active totale. MODELUL ROBERTSON Profesorul Robertson49 a identificat patru elemente care produc modificări ale stării financiare ale firmei: stabilitatea pe piaţă. unde: X1 – reprezintă rata rentabilităţii activelor curente şi se calculează ca un raport între rezultatul brut al exerciţiului şi activele curente (53%).. c4 reprezintă coeficienţi de ponderare care se determină prin analiza regresională.-1. Această tehnică este adaptată de Taffler pentru dezvoltarea scorului PAS (performance analysis score). PAS.3. se evaluează performanţele companiei prin raportarea la alte companii şi se generalizează rezultatele în întreaga economie.3.împrumuturi) / datorii totale. X4 = (capitaluri proprii .-5.+0.

clientul fiind solvabil.2000 53 Normele BNR nr.55 d) Crediitele tip îndoielnic sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea condiţiilor. publicate în M.Of.51.54 c) Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficienţe şi riscuri care pot periclita lichidarea datoriei. 245 din 1 iunie 1999 52 Regulamentul nr. Serviciul datoriei este capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor. Pentru aceste categorii de credite banca nu-şi poate constitui provizioane. Nivelul provizioanelor în acest caz este de 20%. în funcţie de punctajul obţinut la criteriile financiare şi la criteriile nefinanciare.04. 1.57 Pe baza analizei performanţelor economico-financiare.1994 54 Idem 55 Idem 56 Idem 57 Idem 37 . nr. Nivelul provizionului specific în acest caz este de 100%. publicat în M. nr.56 e) Creditele pierdere sunt acele împrumuturi ce nu pot fi restituite băncii.50. pe termen scurt. nr. 8 din 26.07. analiza trebuie să identifice cauzele reducerii scorului.3. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor. exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenţei.2 din 07.Of.52 Din această cauză băncile clasifică creditele şi plasamentele în funcţie de serviciul datoriei şi iniţierea de prevederi judiciare în următoarele categorii: a) Creditele standard sunt creditele care nu implică deficienţe şi riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei în maniera convenită prin contractul de credit. valorilor sau garanţiilor existente. Provizioanele constituite pentru acest tip de credit sunt în limită de 5% din valoarea creditului şi pot fi incluse în cheltuieli. Dacă scorul Z se depreciază cu 40% sau mai mult.3. publicate în M. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc.Of. fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului şi/sau capacităţii de plată a beneficiarului de credit. agenţii economici se încadrează într-o categorie. la acordarea împrumutului.5.2000. este incertă. într-un an. Dacă acest lucru se repetă doi ani consecutivi. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODE BANCARE O modalitate de prevenire a riscului în afaceri este evaluarea bonităţii agenţilor economici. 50 Normele BNR nr. 316 din 07.3 din 24.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Funcţia Z urmăreşte modificările ce intervin în situaţia financiară a firmei de la o perioadă la alta. Nivelul provizionului este de 50% din valoarea creditelor acordate.04.53 b) Credite în observaţie sunt acordate unor clienţi cu rezultate economicofinanciare foarte bune şi care au probleme . regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit. precum şi constituirea. 72 din 22 martie 1994 51 Normele BNR nr.02. cu rambursarea ratelor bancare curente (rata scadentă + dobânda). atunci firma nu poate supravieţui din cauza instabilităţii financiare.

Clasificarea preliminară se va face în funcţie de punctajul obţinut la analiza criteriilor din tabelul următor: Nr.3. 1 2 3 Tabelul 5. precum şi contractelor de garanţie sau asupra contractului de plasament. METODA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE Banca Comercială Română încadrează firmele.×100 100<S≤120% 2 120<S≤140% 3 140<S≤160% 4 160<S≤180% 5 S>180% 6 Gradul de Gi>100% -1 38 .−−-−.5.Investirea cu formulă executorie a hotăririi judecătoreşti definitive ce dispune asupra contractului de credit. determină clasificarea preliminară.C.Acceptarea de către instanţă a cererii introductive depusă de bancă pentru declanşarea procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii de faliment. care apelează la credite.=.3.×100 100<Lc≤120% 1 120<Lc≤150% 2 150<Lc≤170% 3 Lc>170% 4 Solvabilitatea S≤80% 0 80<S≤100% 1 =. care poate fi menţinută sau modificată în funcţie de concluziile analizei necuantificabile. 1. de puncte obţinute Lichiditatea Lc≤80% -2 curentă 80<Lc≤100% -1 . determinând astfel performanţa finală a celui care a solicitat creditul.-. în funcţie de punctajul obţinut la criteriile cuantificabile coroborat cu punctajul obţinut la criteriile nefinanciare. S.A. .1.R. . b) Faţă de contract: .Declanşarea procedurii de executare silită a patrimoniului în cazul persoanelor fizice.−−-<1 . A. Rezultatul obţinut prin adunarea punctelor acordate fiecărui criteriu cuantificabil. Indicatorul Formula de calcul Rezultatul Nr. Evaluarea criteriilor de performanţă economico-financiară la B.Investirea cu formă executorie a contractului de credit şi a contractelor de garanţie. într-o categorie de bonitate.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Prin iniţiere de proceduri judiciare se înţelege cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor: a) Faţă de debitori: .

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

îndatorare globală 4 Viteza de rotaţie a activelor circulante Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiară) Acoperirea dobânzii

=,-.×100

= ,-.

80<Gi≤100% 60<Gi≤80% 40<Gi≤60% Gi≤40 Rac≤5 5<Rac≤10 Rac>10

0 1 2 3 1 2 4 0 1 3 4 2 3 2 1 0 -1 4 3 2 1 4 4 4 3 2 2 1 1 0 Peste 25 A

5

Rcp≤0% 0< Rcp≤10% 10< Rcp≤30% 30< Rcp≤50% Rcp>50% 6 0<Ad≤20 =,-.×100 20<Ad≤40 40<Ad≤60 60<Ad≤80 Ad>80 7 Dependenţa de At>50,1% şi De>50,1% pieţele de Ai>50,1% şi De>50,1% aprovizionare x At>50,1% şi De>50,1% şi desfacere Ai>50,1% şi De>50,1% Garanţii x -garanţii necondiţionate primite de la guvernul României; -garanţii bancare irevocabile primite de la bănci româneşti şi străine de prim rang; -depozit bancar; -ipoteca; -gajul cu deposedare; -gajul fără deposedare; -cesiunea de creanţă; -cauţiunea; -gajul general; TOTAL PUNCTAJ INTERMEDIAR Până la 5 6-10 11-16 17-25 inclusiv CATEGORII ÎMPRUMUTAŢI E D C B Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A. =,-.×100

Legenda: Lc – lichiditate curentă; Ac – active circulante; Sn – stocuri nefavorabile; Ci – clienţi incerţi; D<1 an – datorii cu scadenţă mai mică de un an; S – solvabilitate; A – toatal active; D – datorii totale; Cp – diferenţe de conversie pasiv; Gi – gradul de îndatorare generală; CPNs – capitaluri proprii nete în sens srtict; Rac – viteza de rotaţie a activelor circulante;
39

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cd – cheltuieli cu dobânzile; Car – cifra de afaceri realizată; At – aprovizionări în ţară în raport cu totalul aprovizionat; Ai – aprovizionări din import cu totalul aprovizionărilor; Dt – desfaceri în ţară în raport cu totalul desfacerilor; De – desfacri la export în raport cu totalul desfacerilor. Pentru determinarea punctajului firmelor care garantează creditul cu mai multe tipuri de garanţii se va folosi media ponderată.
B. Analiza nefinanciară se face în funcţie de următoarele criterii: calitatea conducerii, calitatea organizării, sectorul de activitate a firmei, poziţia firmei în ramură, strategia de dezvoltare şi perspectiva unităţii.
Tabelul 6. Analiza criteriilor nefinanciare ale B.C.R. S.A. Denumirea criteriului Comentariu Rezultatul analizei Calitatea conducerii Se va explica şi justifica calitatea • Foarte bună profesională a managerilor, respectiv: -cunoştiinţe tehnice de specialitate; • Bună -experienţă managerială; -prestigiul şi reputaţia în relaţiile cu • Satisfăcătoare furnizorii şi beneficiarii etc. Calitatea organizării Se vor trata explicit şi detaliat • Bună aprecierile inspectorului cu privire la organizarea activităţii unităţii • Medie economice (fluxuri tehnologice, capacitatea de adaptare la modificările • Slabă structurale, utilizarea bazei materiale şi a resurselor umane etc.) Sectorul în care îşi Analiza se va axa pe comentariul • Perspectivă bună a desfăşoară activitatea asupra conceptului de „piaţă dezvoltării sectorului; profitabilă” în care îşi desfăşoară • Perspectivă slabă a activitatea agentul ecomonic. dezvoltării sectorului; • Sector de activitate nevalabil Poziţia unităţii în Din analiză va rezulta gradul în care • Capacitate mare de ramură şi subramura de unitatea este cunoscută în sectorul său influenţă a pieţii; activitate de activitate având un cuvânt de spus • Capacitate medie de şi în cea ce priveşte nivelul preţurilor, influenţă a pieţii; concurenţa etc. • Capacitate redusă de influenţă a pieţii; Strategia de dezvoltare Se va analiza: • Foarte bună Existenţa unei strategii pe următorii 35 ani. Dacă aceasta este realistă, • Neconvingătoare realizabilă sau cu risc de eşec; Modalitatea de realizare a strategiei • Inexistentă propuse; Alternative şi implicaţii în cazul nerealizării strategiei propuse; Existenţa sau nu a planurilor de restructurare şi redresare financiară. Perspectiva unităţii Se vor prezenta programele de (programul de acţiune restructurare şi retehnologizare • Activitate viabilă;

Nr. 1

2

3

4

5

6

40

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

aplicate, cele în curs de aplicare precum şi cele ce urmează a fi aplicate. Se vor detaila etapele parcurse şi rezultatele obţinute. Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A.

priviind reducerea riscului în creditare)

• Activitate cu slabe perspective

C. Performanţa economico-financiară finală a împrumutului, în urma coordonării punctajului criteriilor financiare cu criteriile de analiză nefinanciară se clasifică în cinci categorii de bonitate: • Categoria „A” – performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la timp a dobânzii şi a ratei. Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a performanţelor financiare la un nivel ridicat; • Categoria „B” – performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menţine la acelaşi nivel într-o perspectivă mai îndelungată; • Categoria „C” – performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o tendinţă de înrăutăţire; • Categoria „D” – performanţele financiare sunt scăzute şi cu o evidentă ciclitate, la intervale scurte de timp; • Categoria „E” – performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile. 1.5.3.3.2. METODA BĂNCII ROMÂNE DE DEZVOLTARE

Banca Română de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A., grupează agenţii economici pe cele cinci tipuri de categorii de bonitate pe baza indicatorilor de performanţă financiară din următorul tabel:
Tabelul 7. Criterii de performanţă financiară ale B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. Criterii de apreciere % Categorii de credite Categ. A Categ. B Categ. C Categ. D Categ. E Gradul de îndatorare 0-30,0 30,1-50,0 50,1-65,0 65,1-80,0 peste 80,0 Lichiditatea imediată peste 110,0 85,1-110,0 65,1-85,0 50,1-65,0 sub 50 Solvabilitatea patrimonială peste 50,0 40,1-50,0 30,1-40,0 20,1-30,0 sub 20,0 Rentabilitatea în funcţie de cifra peste 10,0 5,1-10,0 3,1-5,0 1,1-3,0 sub 1,0 de afaceri Gradul de acoperire a peste 120 100,1-120,0 90,1-100,0 70,1-90,0 sub 70 cheltuielilor din venituri TOTAL PUNCTAJ 41-50 26-40 11-25 1-10 0 Sursa: Normele de creditare ale BRD Groupe Societe Generale S.A.

2. DESCRIEREA FIRMEI
2.1. ISTORIC AL ACTIVITĂŢII S.C. METROPOLIS GROUP S.R.L. a fost constituită în actuala formă juridică în anul 1994 prin încheierea de autentificare nr. 7598/13.09.1994.

41

S.C. S.C. S. DOBOCO IMPEX S. str. 1-4. 3.R. . S.R.C. S.C. şcolilor de dans.A.R. S.R.C. comerţ cu amănuntul cu băuturi. desfăşurată pe o suprafaţă de 2. 2. comerţ cu amanuntul. spectacole de circ. cafenele si baruri fară spectacol. realizatorilor de desene animate.L. lumini. ZAJ DISCOTECHIKA S.R.C. climatizare. 2. AGROBIS BAZA 6 S.L.R. între anii 1995-1999: alte activităţi recreative.L.alte tipuri de comerţ cu amănuntul cu produse alimentare. comerţ cu amănuntul cu produse din tutun. S.R. S. lucrări de construcţii.L.L. MEDEIROS S. ELECTROPLAST S.A. băuturi şi produse din tutun în magazine specializate. Eminescu.L.A. S. 2.L.C.C. DECIS COM S. CAFFE RIVER S. parcurilor de distracţii şi alte forme recreative analoge. 42 . scenografilor.C.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Înca de la înfiinţare societatea a avut ca principale activităţi: între anii 1994-1995: alte activităţi recreative.alte activităţi de spectacole ( organizarea şi prezentarea altor activităţi recreative cum sunt: activităţile sălilor de dans. PHOENIX CONSTRUCT S.R.R.C. M. nr.63 mp.C. S. Autovehicule. ROMELMAR S. Activităţile enumerate s-au desfăşurat în mai multe puncte de lucru din toată ţara. PRINCIPALELE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE 1.R. EMI CORPORATION S.574. PRINCIPALII FURNIZORI S. S. Clădire situată în Bistrita. INTERBRANDS S.3.L.L. inclusiv lucrări de artă. Instalaţii şi echipamente de sonorizare.2. . consultanţilor si ale altor tehnicieni din domeniul realizării de spectacole ).C. S. discotecilor. din 1999-prezent: alte activităţi recreative.L.C. marionete. YORK INTERNATIONAL S. jocuri de noroc. MACON S.

surse provenind nu numai din activitatea curentă ci şi din activităţi excepţionale (operaţiuni de capital). toate regăsindu-se în acelaşi spaţiu. STAREA CONCURENŢIALĂ Slab reprezentat la nivel regional. CLIENŢII S. PHOENIX S.R. S.R. terase.L. Club Kharma Cluj-Napoca – cu un target de piaţă relativ diferit ca etate/scară ierarhică socială a clientelei şi fară capacitatea de a presta servicii integrate (divertisment diferenţiat şi alimentaţie publică). BOWLING S. DESCRIEREA SUMARĂ A ACTIVITĂŢII S. S.L. prin faptul că desfăţoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi prestări de sercicii.C. 43 . Disco Tequila Dej.6. Ca enumerare. BINGO CLUB S. Disco Galaxy Bistriţa.C. principalii concurenţi ai complexului de distracţii şi agrement Metropolis vor fi: Disco Parc Bistriţa.4.L. Disco Wake-Up Cluj-Napoca. METROPOLIS GRUP S.L. restaurante. S. În perioada 1994-1998 societatea era organizatoarea celei mai puternice discoteci din Bistriţa şi organiza activităţi de bingo în sală în mai multe oraşe din România.C. SCANDIC COMPANY S. METROPOLIS GRUP S.L. un numar mare de locaţii cu spaţii de dimensiuni reduse şi standarde calitative inferioare cerinţelor moderne. EUROPLEICOM S.L. societatea este în relaţii cu mai mulţi clienţi în special prin prestările de servicii care le face în domeniul construcţiilor: S.5.R. Începând cu anul 1999 societatea s-a reorientat spre activităţi de comerţ şi prestări servicii.R.C.C. are o bogată experienţă în organizarea activităţilor recreative. Începând cu anul 2001 societatea a început o campanie masivă de investiţii în vederea desfăşurăii de activităţi recreative prin adoptarea unui nou concept în România.L.R. segmentul de piaţă al agenţilor economici având ca obiect de activitate prestarea de servicii de agrement-distracţii se caracterizează prin infrastructura slab dezvoltată. S.C. 2. este o societate care se adresează în general populaţiei. GCM INTERGAMES S.R.R. şi anume CENTRU DE DISTRACŢII ŞI AGREMENT. Disco Atlantic Cluj-Napoca.C. de construcţii datorită faptului ca una din societăţile din grupul de firme era organizatoarea jocului de bingo televizat SUPER BINGO PROTV.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI S.C. 2.L. Pe lângă acest important segment. Acest centru cuprinde discoteci. săli de jocuri distractive pentru toate vârstele. 2. Până în acest moment aceste investiţii au fost susţinute din surse proprii.R.

24 620927 607432 12 13 Lei 14 15 Trezoreria netă lei 4511 12850 13495 Rata rentabilităţii 26. Metropolis Grup S. . - . ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODEI PATRIMONIALE Nr 1 Tabelul 9. FRN – NFRN . −- .64 financiare % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.R. - .42 economice % 16 Rata rentabilităţii 2.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 2.56 0. - .M. 3.002 1. - .1. - .. . Denumire U.L. Metropolis Grup S. - .L.18 1615187 59 1730154 0.C.×100 15.71 1..23 7.M Formulă Anul 2003 Anul 2004 Cifra de afaceri Număr de angajaţi Situaţia netă Lichiditate generală Lichiditate redusă Lichiditate imediată Solvabilitate generală Solvabilitate patrimonială Rata autonomiei financiare la termen Rata de îndatorare globală lei Pers.54 1. − .24 1. Evoluţia indicatorilor de echilibru patrimonial Indicatori U. − .89 34. .18 0. .52 0. 0.06 0. 2003 2004 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 2005 4531397 44 .68 -983225 -987737 0. Nr.66 -1108866 -1121716 1.×100 .30 0.009 1. 8 . 1 2 3 4 5 6 7 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI Anul 2005 3142036 101 2174490 1.43 Total active – Toatal datorii . 3.86 9 Leu/ leu Leu/ leu .37 1.29 13.− . METROPOLIS GRUP S.L.81 10 5.C. - .005 1.50 Tabelul 8.28 36.×100 2.7. ANALIZA RISCULUI LA S. − – .R.C. lei Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu % 2478023 88 960331 0.34 1.49 5.64 0.ăţ- .87 11 Rata de îndatorare la termen Fondul de rulment net Nevoia de fond de rulment net Leu/ leu lei .R. Principalii indicatori economico-fianciari ai S. .

L. fie ca număr de rotaţii după cum urmează: Tabelul 10.31 565.80 0.04 zile.06 de zile şi în 2005 scade la 243.50 (7:3) 12 Numărul de rotaţii a datoriilor 0. 2004: fondul de rulment al firmei înregistrează o valoare negativă. Durata unei rotaţii a datoriilor curente în anul 2003 este de 408. 2005: fondul de rulment are o valoare de 620. de stocare. Metropolis Grup S.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt. de lansare.M.75 170.89 0.48 316.C. calculate. Riscul de incapacitate de plată a firmei se poate evidenţia şi prin indicele de corelaţie a vitezei de rotaşie a pasivelor şi activelor curente. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. Metropolis Grup S.91 (6:7) x 365 10 Indicele de corelaţie a duratelor unei 0. Durata unei rotaţii a activelor curente. fie ca durată în zile a unei rotaţii. şi o parte din capitalurile permanente finanţează activele curente.15 1.64 2.56 1.65 0.L. de 565. în anul 2004 este de 316.04 (3:7) x 365 9 Durata unei rotaţii a datoriilor curente Zile 408. 2 3 4 2003: societatea are un fond de rulment negativ ceea ce exprimă un dezechilibru financiare pe termen lung. de fabricaţie. (o parte din activele imobilizate sunt finanţate cu resurse curente). 2003 2004 2005 1 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 2 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 3 Active curente (1+2) Lei 1788809 1398624 2092159 4 Datorii ce trebuie plătite până la un Lei 2770506 2503080 1458759 an 5 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 6 Datorii curente (4+5) Lei 2770035 2507490 1471232 7 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 8 Durata unei rotaţii a activelor curente Zile 263. valoare prozitivă ceea ce înseamnă că s-a stabilit un echilibru financiar pe termen lung. mai scăzută ca şi în anul precedent însemând ca parte mai mare a activelor imobilizate sunt finanţate cu resurse curente. şi este în anul 2003 de 263. de expediţie şi de încasare.48 zile.R. Evoluţia indicatorilor de gestiune Nr Indicatori U.75 zile 45 .C.56 1.14 curente (7:3) 13 Indicele de corelaţie a numărului de 1.927 lei.42 rotaţii (8:9) 11 Numărul de rotaţii a activelor curente 1.70 rotaţii (11:12) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. se explică prin intervalul de timp de aprovizionare.31 zile.06 243.R.39 1.

În anul 2005 se produce o schimbare în ceea ce priveşte o rambursare mai rapidă a obligaţiilor.M.70) ceea ce înseamnă că finanţarea din resurse proprii este într-o proporţie mai mare decît din resursele atrase temporar de la terţi.56 şi 1. 0. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi cu rotaţia stocurilor. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi rotaţia stocurilor. Pentru evidenţierea riscului de ilichiditate şi insolvabilitate financiară. ceea ce înseamnă că firma îşi finanţează afacerile din resurse atrase temoral de la terţi în procent mai mare decît din resurse proprii.50) faţă de numărul de rotaţii a datoriilor curente (2.56 ceea ce înseamnă ca firma în aceşti doi ani nu a reuşit să-şi finanţeze activitatea proprie din resurse proprii.80).39) este superior numărului de rotaţii a datoriilor curente (0.65 respectiv 0.15. analiza firmei se continuă cu determinarea indicatorilor specifici lichidităţii generale. Evoluţia indicatorilor de lichiditate Indicatori U. ceea ce înseamnă că firma în anul 2005 beneficiează de o finanţare suplimentară anuală mai mare decât în anii precedenţi. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditatea imediată (10-13-16) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 46 . respectiv 0. Indicele de corelaţie a numărului de rotaţii este supraunitar în anii 2003 şi 2004 (1.64.14).42 ceea ce înseamnă că în anul 2005 s-a reuşit finanţarea din resurse proprii atât a activităţii proprii cât şi a unei părţi din livrările către clienţi. efect cauzat de inferioritatea numărului de rotaţii al activelor curente (1. doar valorile fiind diferite şi anume 1. Acest lucru se poate realiza în felul următor: Tabelul 10. imediate şi efective.91 zile.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI în 2004 şi scade în anul 2005 până la 170. Indicele de corelaţie a duratelor de rotaţie în anii 2003 şi 2004 este subunitar.89) ceea ce înseamnă că rambursarea obligaţiilor este mai lentă. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt. În anul 2005 acest indice este subunitar (0. În anul 2003 numărul de rotaţii a activelor curente (1. acelaşi fenomen se petrece şi în anul 2004. În anul 2005 indicele are o valoare de 1.

C. firma.5 0.9 ori.R.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 26 27 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 Trezoreria (19+20) Lei 4511 12850 13495 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457737 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0. Metropolis Grup S. 158 % şi 153 %. din 2003 până în 2005 de 1. lucru acceptabil deoarece rata lichidităţii imediate se încadrează în intervalul de siguranţă financiară. Metropolis Grup S.R.9 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 Rata solvabilitaţii generale % 118 158 153 (24:25)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (25:24)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 (29+30+31):31 33 Gradul de dependenţă financiară la Lei 555 171 187 termen (24:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. În anii analizaţi. fiind cu 7 % peste limita inferioară a pragului de siguranţă. ceea ce înseamnă că firma are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat. În anul 2004 firma înregistrează o ilichiditate mai scăzută faţa de cea din anul 2003. fiind cu 15 procente peste pragul optim al indicatorului (100%) În toţi cei trei ani analizaţi. 2494640 lei şi respectiv 1457737 lei. deci este într-un deficit de acoperire a datoriilor curente.C.9 % în 2005.2 0. ceea ce înseamnă că în anul 2003.58 ori în 2004 şi de 1.L. de 2767524 lei. 85 % din capitalul 47 . cu active transformabile în numerar. rata lichidităţii imediate fiind de 115 %. în 2004 0. procentul ratei lichidităţii fiind de 44 % sub nivelul pragului de siguranţă cu 6 procente. în valoare de 1399613. se transformă în numerar şi echivalente ale numerarului. Ratele solvabilităţii generale pentru cei trei ani sunt 118 %. Gradul de dependenţă financiară a firmei înregistrat în cei trei ani analizaţi este de 85 % în 2003. s-a înregistrat un deficit de numerar şi echivalente ale numerarului. În anul 2005 firma înregistrează un excedent de lichiditate. În anul 2003 firma a înregistrat o ilichiditate de 1196267 lei ceea ce înseamnă că firma nu are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat decât în proporţie de 57 %. Luând în considerare ratele lichidităţii efective. însemnând o acoperire excedentară a datoriilor pe termen lung. Toate cele trei valori ale ratei lichiditaţii efective se află în afara intervalului de siguranţă (50-100 %) creeînd un aspect negativ firmei.2 ori în 2003. de 1. de 1. crescând considerabil din 2003 (967294 lei) până în 2004 (2377736 lei) menţinând aproape aceeaşi valoare şi în 2005 (2304651 lei). înregistrând o scădere a deficitului. 63 % în 2004 şi 65 % în 2005. în anul 2003 firma poate să-şi acopere doar 0. la S.53 ori în 2005.L. ceea ce dă un aspect pozitiv în care activele imobilizate şi activele curente rămase după acoperirea datoriilor curente. firma înregistrează un excedent de solvabilitate.2 % din datoriile curente cu numerar.5 % şi 0.

91 1. Rata de acoperire a dobânzilor are un nivel încadrat peste limita minimă a pragului de siguranţă ceea ce înseamnă că firma dispune de resurse proprii pentru achitarea dobânzilor bancare.04 170.31 0. 2003 Lei 4543336 Lei 967295 Lei 0 Lei 2592816 Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei % Lei Lei % Lei Lei Lei Lei % Lei Lei Lei % % Lei Lei Lei % 0 3560111 -983225 1780317 8492 1788809 2770506 1529 2772035 -983226 65 213041 -1196267 57 0 4511 4511 -2767524 0.9 4318913 6623564 2304651 153 65 175981 24512 54793 466 3142036 243.75 0. iar în 2004 63 % şi în 2005 65%.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI firmei este finanţat din împrumuturi.65 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 12850 12850 -2494640 0. investiţii Datorii ce trebuie plătite intr-o perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Fond de rulment (6-1) Active circulante Cheltuieli în avans Active curente (8+9) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an Venituri în avans Datorii curente (11+12) Lichiditate generală (10-13) Rata lichidităţii generale (10:13)x100 Stocuri Lichiditatea imediată (10-13-16) Rata lichidităţii imediate (1016):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci Trezoreria (19+20) Lichiditate efectivă (21-13) Rata lichidităţii efective (21:13)x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) Active totale (1+8+9) Solvabilitate generală (25-24) Rata solvabilitaţii generale (24:25)x100 Gradul de dependenţă financiară (25:24)x100 Rezultatul net al exerciţiului Impozit pe profit Cheltuieli cu dobânzile Rata de acoperire a dobânzilor (29+30+31):31 Cifra de afaceri netă Durata unei rotaţii a activelor curente (10:33) x 365 Durata unei rotaţii a datoriilor curente (13:33) x 365 Indicele de corelaţie a duratelor unei Evoluţia indicatorilor de risc U.42 Zile Zile 48 .48 408.56 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 13495 13495 -1457737 0.M. în 2003 indicatorul având valoarea de 131 %. în 2004 139 %. Indicatori Active imobilizate Capitaluri proprii Subvenţii pt.5 4072814 6450550 2377736 158 63 29191 10464 119140 133 1615187 316.2 5364851 6332145 967294 118 85 21623 14355 116448 131 2478023 263. iar ăn 2005 există un excedent de 4 ori mai mare decât obligaţiile la bănci (466 %). Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Tabelul 11.06 565.

Tabelul 13.56 1.64 2.377.304 lei Rata rentabilităţii financiare 79 % Rata dobânzii 7% Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. Metropolis Grup S. 37 Tabelul 12. 49 .93 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.26 44 Impozit pe dividende % 0 0 0 45 Profitul net monetar de echilibru Lei 116361 119097 54791 46 Rata rentabilităţii de echilibru % 4.662.R.735 lei Împrumuturi bancare 1.C.93 6.848 lei Rata rentabilităţii financiare 3% Rata dobânzii 7.C.R.72 47 Dividende plătite Lei 0 0 0 48 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 49 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 50 Cheltuieli cu materialele Lei 881575 842549 1366771 51 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 52 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 53 Marja industrială (54-52-53) Lei -346698 270274 -923062 54 Venituri din vânzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 55 Cheltuieli priviind mărfurilor Lei 724053 619686 898461 56 Marja comercială (56-57) Lei 745727 644636 1331798 57 Valoarea adăugată (55+58) Lei 399029 914910 408772 58 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 59 Venituri totale Lei 2984782 3106990 3658958 60 Cheltuieli totale Lei 2948804 3067335 3458465 61 Rezultatul brut al exerciţiului Lei 35978 39655 200493 62 Cheltuieli de exploatare Lei 2689236 2948195 3323375 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.14 curente (33:13) 39 Indicele de corelaţie a numărului de 1.50 (33:10) 38 Numărul de rotaţii a datoriilor 0.295 lei Împrumuturi bancare 1.C.70 rotaţii (37:38) 40 Capital social 27300 1000000 1000000 41 Rata rentabilităţii financiare % 79 3 18 (29:40)x100 42 Împrumuturi bancare 1662304 1501848 875255 43 Rata dobânzii (31:42) % 7 7.L.R.501.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rotaţii (34:35) Numărul de rotaţii a activelor curente 1.89 0.L. Metropolis Grup S.07 1. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 967.80 0. Structura financiară a firmei în anul 2004 Capital propriu 2.39 1.15 1. Metropolis Grup S.L.39 3.

26 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Altman Indicatori U. şi o rată a rentabilităţii monetare de cel puţin 4.R.. 3. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 Datorii totale (3+4+5+10+11) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 Capital social Lei 27300 1000000 1000000 Dividente plătite Lei 0 0 0 50 . şi în 2005 un profit de 54791 lei şi o rată a rentabilităţii monetare de 1.-1.2. Firma analizată trebuie să obţină un profit monetar de 116361 lei.2. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL FUNCŢIILOR SCOR 3.07 % în 2004.L.255 lei Rata rentabilităţii financiare 18 % Rata dobânzii 6. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt. Metropolis Grup S. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 2.39 % în anul 2003.72 % pentru a putea face faţă plăţilor către creditorii bancari ai firmei şi pentru a prevenii în acest fel.+1.304.1. şi de 119097 lei şi rata de 3. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI ALTMAN Acestă metodă foloseşte următoarea ecuaţie: =1...4-2.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Tabelul 14.+.999-5.C.2.643 lei Împrumuturi bancare 875.6-4. În următorul tabel vom urmării situaţia indicatorilor de risc specifici modelului Altmen: Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Tabelul 15. intrarea firmei în încetare de plăţi.3.+0.+0.M.3-3.

2.0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 Flexibilitatea firmei (7:13) Profit reinvestit (14-19) Rata autofinanţării activelor totale (21:13) Rezultatul brut înaintea achitării dobânzile şi taxelor (14+15+16) Rata rentabilităţii economice (23:13)x100 Capacitatea de îndatorare (18:10) Lei /leu Lei /leu Lei % -0. 3.L.=0.R.6.+24-5.2.024 -0.47.17.0.025 0.0. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI CANNON & HOLDER Modelul de calcul a riscului de faliment cu metoda Cannon & Holder se bazează tot pe scorul da dar are altă ecuaţie de calcul: =16. de la valoarea 0.287 la 0. scorul Z creşte de aproximativ 3 ori atingând valoarea de 1. 1. Nr 1 2 3 4 5 Tabelul 16.0.17 29191 0. Evoluţia scorului are o tendinţă uşoară de creştere.L.47 /leu Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. Metropolis Grup S.999.39 0. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Cannon & Holder Indicatori U.2.+0.25 0.=0.+0.158.+0.16 21623 0.0.999. conform modelului profesorului Altman.4.2.379..287 Scorul Z obţinut în anul 2004: =1.0.=1.40. că firma este falimentară.01 0.0.C.003 152426 0.158 Toate cele trei scorului obţinute de S.25.8).69 /leu 26 Randamentul activelor () Lei 0.+3.0.0.+1. Scorul Z obţinut în anul 2003: =1.+1.039. Metropolis Grup S.+0.69.C.0.−. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt..999.−0.379 Scorul Z obţinut în anul 2005: =1.R.024.0.+22-2.027 255286 0.003.09 175981 0.005 158795 0.87-3.39.−10-4.6.09.4.3.01.027. din 2003 până în 2004.−0.-1.2. ceea ce înseamnă.+3.+0.+3.3.0. iar din 2004 până în 2005.16.025.6.005.+0.+1.40 0. în cei trei ani analizaţi au valori cuprinse în intervalul (-∞.M.3. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 51 .039 Lei 0.. aspect pozitiv pentru firmă.4.0.

762.=15.138 0. iar în 2005 se înregistrază o creştere a scorului Z faţă de anul 2003 de aproximativ 3 ori.1.0.−10.568.−87.207.807 Toate cele trei scoruri obţinute de societate în cei trei ani analizaţi.943 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2004 este: =16.138.0.459.0.654 0.0.0. sunt favorabili arătând că riscul de faliment este în probabilitate de sub 10 %.778.105 0.654.611 0.0. cu ajutorul metodei Cannon & Holder.778 31 Gradul de finanţare a vânzărilor din 0.−10.105.442.+24.762 valoarea adăugată Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. Scorul Z obţinut de firmă în anul 2003 este: =16.0.924 (20:28) 33 Ponderea rezultatului exploatării în 0.1.0.562.074.0.043 resurse externe (19:18) 32 Gradul de renumerare a personalului 1.=40.043.149.+22.611.L.0.−87.0.R.+22. Evoluţia scorului Z în anul 2004 are o scădere cu aproximativ trei unităţi faţă de anul 2003.+24.=12.207 0.0.562 0.+24.924.459 0.0.074 0.C.−10.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 6 7 8 9 10 11 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Active curente (8+9) 1788809 1398624 2092159 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Stocuri Lei 213041 290747 401246 15 Lichiditatea imediată (10-13-14) Lei -1196267 -1399613 219681 16 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 14):13x100 17 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 18 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 19 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 20 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 21 Cheltuieli materiale Lei 881575 842549 1366771 22 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 23 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 24 Marja industrială(23-21-22) Lei -346698 270274 -923062 25 Venituri din vanzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 26 Cheltuieli priviind mărfurile Lei 724053 619686 898461 27 Marja comercială (25-26) Lei 745727 644636 1331798 28 Valoarea adăugată (24+27) Lei 399029 914910 408772 29 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 30 Stabilitatea financiară (6:17) 0.522 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2005 este: =16. 52 .−87.+22. Metropolis Grup S.

29 287.R.1. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODELOR BANCARE 3.64 (29:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.3. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 10 Active curente (8+9) Lei 1788809 1398624 2092159 11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 -1108866 620927 15 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 56 142 16 Stocuri Lei 213041 290747 401246 17 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 -1399613 219681 18 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 16):13x100 19 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 0 0 20 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 21 Trezorerie (19+20) Lei 4511 12850 13495 22 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457742 23 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0.74 37 Rentabilitatea capitalurilor proprii % 2.70 7.2 0.9 24 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 25 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 26 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 27 Rata solvabilităţii generale % 118 158 153 (25:24)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (24:25)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 ((29+30+31):31)x100 33 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 34 Numărul de rotaţii a activelor curente Rotaţii 1.40 (24:2)x100 36 Acoperirea dobânzii (31:33)x100 % 4. Criterii de performanţă financiară Indicatori U.M.38 1.5 0.24 1.39 1.C.15 1.L.50 (33:10) 35 Gradul de îndatorare globală % 655 271.3.23 7. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BCR Nr 1 2 3 4 Tabelul 17. Metropolis Grup S.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 3. 53 .

C.15 rotaţii obţine 1 punct.23 % obţine 1 punct. Gradul de îndatorare generală: 271. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 2.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1. • 2004: Rata lichidităţii generale: 56% obţine -2 puncte.C.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • 2003: Rata lichidităţii generale: 65% obţine -2 puncte.L. Metropolis Grup S. • 2005: Rata lichidităţii generale: 142% obţine 2 puncte. este de 10 puncte.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte. este de 7 puncte. Rezultă că scorul S. Acoperirea dobânzii: 7. Solvabilitatea firmei: 153% obţine 4 puncte. Metropolis Grup S.39 rotaţii obţine 1 punct. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 1.29% obţine -1 puncte. Rezultă că scorul S.70 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. Acoperirea dobânzii: 4.R. 54 . firma încadrându-se în grupa D de bonitate. Gradul de îndatorare generală: 665% obţine -2 puncte.R.24 % obţine 1 punct.L.38 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. Solvabilitatea firmei: 158% obţine 4 puncte. firma încadrându-se în grupa D de bonitate. Solvabilitatea firmei: 118% obţine 2 puncte.

50 rotaţii obţine 1 punct. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BRD Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Tabelul 18. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1. Evoluţia indicatorilor financiari Indicatori U. firma încadrându-se în grupa C de bonitate.M.C. Metropolis Grup S. 3.R.3.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Gradul de îndatorare generală: 287. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) 5364851 Active totale (1+8+9) 6332145 Gradul de dependenţă financiară % 85 (19:20)x100 Cifra de afaceri netă 2478023 Rezultatul exploatării (profit) 261105 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 4072814 6450550 63 1615187 125935 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 4318913 6623564 65 3142036 311595 55 . Rentabilitatea capitalurilor proprii: 7.2. Acoperirea dobânzii: 1.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte.L.64 % obţine 1 punct. Rezultă că scorul S.74 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. este de 14 puncte.40% obţine -1 puncte.

Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte).R. de care managerii se lovesc atunci când iau decizii în coordonarea activităţii curente a firmei sau când vor să înceapă noi investiţii. . .79% (22 puncte). Metropolis Grup S.Solvabilitatea patrimonială: 15. 56 .R. .67% (35 puncte). obţine următorul punctaj: .92% (39 puncte).C. .Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 10. .C. Calcularea riscului şi determinarea influenţei lui asupra activităţii economice a unei societăţi comerciale este o problemă permanentă . .67 9.54 7.86 34.54% (50 puncte).L.Gradul de îndatorare a firmei: 85% (0 puncte).Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 106% (29 puncte).28 36.R. În anul 2003 S. obţine următorul punctaj: .Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 7. .R. În anul 2004 S. În anul 2003 S.79 (2:20)x100 27 Rentabilitatea vânzărilor (23:22)x100 % 10. Metropolis Grup S.C.L.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 24 25 26 Venituri toatale 2984782 3106990 3658958 Cheltuieli totale 2948804 3067335 3458465 Solvabilitatea patrimonială % 15.Gradul de îndatorare a firmei: 65% (2 puncte). În total firma a acumulat 84 puncte şi se situează în grupa D de bonitate.92 28 Gradul de acoperire a cheltuielilor % 101 101 106 din venituri (24:25) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. .Rata lichidităţii imediate: 57% (8 puncte).Gradul de îndatorare a firmei: 63% (2 puncte).L.86% (23 puncte). . CONCLUZII Incertitudinea şi riscul sunt două coordonate ale mediului economic în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea.Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 9.Rata lichidităţii imediate: 115% (50 puncte). În total firma a acumulat 86 puncte şi se situează în grupa D de bonitate.C. Metropolis Grup S. obţine următorul punctaj: .28% (0 puncte). .L. Metropolis Grup S. .Rata lichidităţii imediate: 44% (0 puncte).Solvabilitatea patrimonială: 36. În total firma a acumulat 142 puncte şi se situează în grupa B de bonitate. .Solvabilitatea patrimonială: 34.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte).

riscul de faliment prin metoda patrimonială.C. Metropolis Grup S.. firma suportă nişte cheltuieli financiare suplimentare. adică insolvabilitatea financiară.L.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI În această lucrarea am descris tipurile de risc care apar în sectorul economic. În momentul accesării unui credit. cea folosită de BCR şi cea folosită de BRD. în activitatea unei societăţi comerciale şi am prezentat principalele metode de calcul a acestui fenomen. Riscul comercial este direct legat de activitatea curentă de exploatare a unei societăţi comericale şi este vizibil imediat obligând întreprinzătorii la luarea de decizii pentru micşorarea înregistrării de pierderi în viitor. pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. după cum urmează: metode manageriale. În partea practică a lucrării am calculat şi analizat. De aceea se cere o analiză a riscului financiar înaintea îndatorării. iar falimentul este starea de fapt. Giurgiu) sau „probabilitatea succesului sau a eşecului. caracteristicile riscului şi tipologia riscului. Riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare.R. prezentate şi în lucrare. Hoanţă). două din metodele statice (metoda Altman şi metoda Cannon&Holder) şi prin două metode bancare. Pentru a ne familiariza cu termenul de risc am prezentat în prima parte a lucrării conceptul de risc. Am prezentat în lucrare trei mari tipuri de risc cum ar fi riscul investiţiei. în care succesul este obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea de pierderi de bani dintr-o investiţie” (N. dar dacă rata dobânzii este mai mare decât rata rentabilităţii firma intră în pierderi. Când rata rentabilităţiii este mai mare decât rata dobânzii firma are un câştig. Unii autori de specialitate definesc riscul ca „probabilitatea survenirii unui fenomen nedorit”(A. presupunând că în viitor va avea o evoluţie asemănătoare. Riscul investiţiei se referă la riscul la care se supune un investitor în momentul plasării de capital într-un proiect de lungă durată. Acest risc se poate calcula prin analiza unei investiţii asemănătoare. metode statice şi metode bancare. riscul comercial şi riscul de faliment. Prin definiţie termenului „risc” i se atribuie termenul „pericol” sau „primejdie” după cum găsim şi în Dicţionarul explicativ al limbii române: „posibilitatea de a ajunge într-o primejdie”. 57 . Există mai multe metode de evaluare a riscului de faliment. metode patrimoniale. pe un interval de timp din trecut.

29 21623 29191 175981 Sold C Sold D 30 0 0 0 Repartizarea profitului 31 15738 0 0 TOTAL CAPITALURI PROPRII 32 967295 2377735 2304643 Patrimoniul public 33 0 0 0 TOTAL CAPITALURI 34 967295 2377735 2304643 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S. REZERVE DIN REEVALUARE. 2004.C. VENITURI ÎN AVANS. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 11 2770506 2503080 1458759 PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN E. CAPITAL. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 8 4511 12850 13495 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 9 1780317 746633 1949533 C.R.L. RESPECTIV 12 -983226 -1108866 620927 DATORII CURENTE NETE F. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 14 2592816 1565325 2847681 PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN H. RISCURI ŞI DEPRECIERI 15 0 0 0 I. Investiţii 17 0 0 0 . 2003 2004 2005 A.L. din care: 16 1529 4410 12473 . METROPOLIS GRUP S. Metropolis Grup S.Subvenţii pt. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 3 0 4787 4787 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 4 4543336 5051926 4531397 B. IMOBILIZĂRI CORPORALE 2 4534704 5009967 4465252 III. ACTIVE IMOBILIZATE I.Venituri înregistrate în avans 18 1529 4410 12473 J. CAPITAL ŞI REZERVE I. din care: 19 27300 1000000 1000000 . PROVIZIOANE PT. ACTIVE CIRCULANTE NETE. ACTIVE CIRCULANTE I. CHELTUIELI ÎN AVANS 10 8492 651991 142626 D. din 2003. CREANŢE 6 1562765 443036 1534792 III. STOCURI 5 213041 290747 401246 II.Patrimoniul regiei 22 0 0 0 II.C. REZERVE 26 934110 934110 934110 V. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1 8633 37173 61358 II. REZULTATUL REPORTAT. sold C 27 0 5885 35076 sold D 28 0 0 0 VI.Capital subscris vărsat 21 27300 1000000 1000000 .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXE ANEXA 1 BILANŢUL S. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 3560111 3943060 5152324 G. IVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 7 0 0 0 IV. Denumirea indicatorului Nr.R. sold C 24 0 408549 159476 sold D 25 0 0 0 IV. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR.Capital subscris nevărsat 20 0 0 0 . 2005 58 . PRIME DE CAPITAL 23 0 0 0 III.

Din care. Variaţia stocurilor. Salarii b). Venituri din interese de participare . Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale b). Producţia imobilizată 4. Cheltuieli cu personalul a). Venituri b).Cheltuieli . Cheltuieli priviind mărfurile 6.Venituri TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE REZULTATUL DIN EXPLOATARE – profit -pierdere 9. Denumirea indicatorului 1. sold C sold D 3. Cheltuieli priviind prestaţiile externe 8. Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale a1). Cheltuieli cu asigurările şi protcţia socială 7.2.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXA 2 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE AL S. în cadrul grupului 11. Venituri 8.R. Cheltuieli b2). taxe şi vărsăminte asimilate 8. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante .C. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate . în cadrul grupului 10.1.3.L.Din care. Ajustarea valorii activelor circulante b1). a).Din care. Venituri din dobânzi . METROPOLIS GRUP S. Cheltuieli cu alte impozite.Venituri Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 2003 2478023 1008243 1469780 0 0 0 0 472318 2950341 127831 52 29639 724053 481772 369492 112281 309865 309865 0 0 0 0 1016023 945678 40094 30252 0 0 0 2689236 261105 0 0 0 0 0 13 0 34427 34440 0 0 0 2004 1615187 350865 1264322 0 0 0 0 1458943 3074130 98423 73848 50592 619686 419572 318410 101162 263931 263931 0 0 0 0 1422143 696985 16563 708595 0 0 0 2948195 125935 0 0 0 0 0 17 0 32843 32860 0 0 0 2005 3142036 911777 2230259 0 0 0 0 492934 3634970 0 20166 448144 898461 377673 280810 96863 451261 451261 0 0 0 0 1091169 960966 56375 73828 36501 36501 0 3323375 311595 0 0 0 0 0 98 0 23890 23988 0 0 0 59 . Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 5. Cifra de afaceri netă Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din dubvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2. Cheltuieli a2). Alte cheltuieli din afară(cu energie şi apă) c). Alte cheltuieli de exploatare 8. a). Cheltuieli cu despăgubiri. în cadrul grupului Alte venituri financiare TOTAL VENITURI FINANCIARE 12. donaţii şi active cedate Ajustări priviind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli .Cheltuieli .

REZULTATUL BRUT – profit 58 35978 39655 200493 . Deva.I. 2005 BIBLIOGRAFIE 1.pierdere 63 0 0 0 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S. RFC 222/martie 1991 I.pierdere 55 0 0 0 VENITURI TOTALE 56 2984782 3106990 3658958 CHELTUIELI TOTALE 57 2948804 3067335 3458465 18. 1998 60 . Bătrâncea – Risc şi faliment. Editura Dacia.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial 2. Bank. Eugene F. din 2003. Fred Weston. IMPOZIT PE PROFIT 60 14355 10464 24512 20.L. Brigham – Finanţe manageriale. Venituri extraordinare 52 0 0 0 16. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului. Bucureşti. Editura Univers Enciclopedic.I. 1999 A. Editura Dacia. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. în cadrul grupului 45 0 0 0 Alte cheltuieli financiare 46 143120 0 80297 TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 47 259568 119140 135090 REZULTATUL FINANCIAR – profit 48 0 0 0 .Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine. Presa Universitară Clujeană. J. 1998. Bucureşti. Cluj-Napoca T. 2003 D. Journal of Commercial Bank Lendings M. 8. Editura Intelcredo.pierdere 59 0 0 0 19.Din care. Metropolis Grup S. Editura Economică. Bucureşti. Giurgiu – Finanţele firmei. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 62 21623 29191 175981 FINANCIAR – profit . 1995 A. Editura Economică.pierdere 49 225128 86280 111102 14.R. 2004. Altman E. REZULTATUL CURENT – profit 50 35978 39655 200493 . 5. Coteanu ş. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de 61 0 0 0 mai sus 21. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie. Cheltuieli priviind dobânzile 44 116448 119140 54793 . 4. 3. N. Cluj-Napoca.I.c.pierdere 51 0 0 0 15.C. 6. REZULTATUL EXTRAORDINAR – profit 54 0 0 0 .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 13. ClujNapoca.1999 Paul Halpern. – DEX. 7. Cheltuieli extraordinare 53 0 0 0 17. 2000. 9.

. A. Didactică şi Pedagogică. 596 din 28.Niculescu – Diagnosticglobal strategic.1995 28. Editura Continent. R.nr. Pezrard Josette – Gestion financiere. 72 din 22 martie 1994 30. nr. Timişoara. de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat.c. Editura Enciclopedică.2 din 07. Editura Scrisul Românesc. Sibiu. xxx – Normele BNR nr. M.MF nr. Craiova. Ed. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici.Abraham.03. 316 din 07. Teorie şi aplicaţii. M. S. Editura Teora.Of. 1983 25. xxx – Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei 29. Buc. E. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali.70 din 18. Bucureşti. Editura Enciclopedică. Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice.1997 14. Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană. 1995 16. Iaşi. Editura Tiparul. 1990 12. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară. Ed. ed. Bucureşti. publicate în M. 2001 13. 1996 22. Editura Economică Bucureşti. F. Koch – Dicţionar de finanţe.2000.Dicţionar poliglot explicative. Mironiuc – Analiza economico-financiară.2000 61 .Of. 1995 24. Bucureşti. UK. I.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor. publicat în M. xxx – O. Bucureşti. J. Editura Economică. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic. Bucureşti. 1999 21. Galaţi.1995. xxx – Normele BNR nr.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 10.Of. 245 din 1 iunie 1999 31.Pântea – Managementul contabilităţii româneşti 19. 1996 11.Of. Termini uzuali în economia de piaţă.P. 1994 26. 2001 17. xxx – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. 8 din 26. Alter-Ego Cristian. Bucureşti. 1999 23. I. Editura Naţională. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc.04.04. I. M. Editura Economică. 2002 20. xxx – Regulamentul nr.04. Pertescu. M. E. N. Mihalciuc ş.Pitulescu. nr. Editura Mirton. M. Bucureşti. Nicolăescu şi colab. nr. I.D. 1997 18. Editura Didactică şi Pedagogică RA. Presses Universitairies de France.07. 2001 27. November.Derşidan. 1995 15. Toma – Finanţe şi gestiune financiară. precum şi constituirea. regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit. – Norme minimale de audit.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review. Hoanţă – Finanţele firmei. M. publicate în M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful