ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cuprins:

1

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

1. BAZE TEORETICE

1.1.

ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND RISCUL ÎN AFACERI

1.1.1. CONCEPTUL DE RISC ÎN AFACERI

Orice intreprinzator care se angajează într-o anumită afacere, trebuie ca o dată cu evaluarea resurselor să cuantifice şi să cantarească şi riscul pe care îl implică în acestă angajare. Iar după finalizarea investiţiei, agentul economic trebuie să monitorizeze permanent modul de recuperare a investiţiei din veniturile încasate, în vederea preîntâmpinării eventualelor riscuri. Termenul risc în general, şi cel de risc în afaceri, este definit diferit în lucările de specialitate din ţară şi străinătate. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române1 termenul de risc provine din limba franceză, de la cuvântul risqué şi semnifică o “posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de a suporta o pagubă: pericol posibil”. Mihai Toma susţine că “orice investiţie comportă un risc. Cu cât riscul este mai mare cu atât creşte pretenţia asupra remunerării capitalului investit”.2 Aurel Giurgiu înţelege prin risc, “probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit”.3 Riscul unui activ, după părerea unor specialişti din domeniul finanţelor manageriale se defineşte “prin variabilitatea probabilă a rentabilităţii viitoare a activului”.4 Un alt autor consacrat, Nicolae Hoanţă, este de parere că riscul este “probabilitatea unui eveniment nefavorabil să aibă loc. Riscul poate fi definit şi ca probabilitatea succesului sau a eşecului, în care succesul înseamnă obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea unei pierderi de bani dintr-o investiţie”.5 Noţiunea de risc nu are semnificaţie decât atunci când se prezintă viitorul şi când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilitaţii în cadrul analizelor previzionale.6 Prin analiza riscului, Rihard Koch, înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de
1 2

I. Coteanu ş.c. – DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag. 929. M. Toma – Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 1994, pag. 48. 3 A.I. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995, pag. 73.. 4 Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham – Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 479. 5 N. Hoanţă – Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996, pag. 306. 6 S. Pertescu, M. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii, Editura Tiparul, Iaşi, 2002, pag. 215.

2

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

afaceri, de exemplu cel ce face afaceri cu un client nou, al intrării pe o piaţă nouă sau de a face o investiţie mare.7 Standardele Internaţionale de Contabilitate apreciază că riscul descrie varietatea rezultatelor obţinute. Ajustarea în funcţie de risc poate implica creşterea valorii la care este estimată o datorie. În evaluarea rezultatelor şi cheltuielilor afectate de condiţii de incertitudine, trebuie aplicat principiul prudenţei, pentru a nu supraevalua activele şi a subevalua datoriile. Totuşi, elementele de incertitudine nu justifică constituirea unor provizioane excesive sau subevaluarea obligatiunilor.8

1.1.2. CARACTERISTICILE RISCULUI Riscurile prezintă următoarele caracteristici: • Riscul prezintă o gamă de incertitudini; • Riscul constituie o renumerare a capitalului investit; • Riscul exprimă o incapacitate de adaptare a firmei la condiţiile de mediu; • Riscul inseamnă probabilitatea apariţiei unui eveniment nedorit; • Riscul este o masură a vulnerabilităţii firmei; • Riscul exprimă variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului; • Riscul este o măsură a probabilitaţii de apariţie a succesului sau eşecului; • Ricul este un concept greu de definit de către economişti si investitori; • Riscul nu are definiţii decât atunci când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilităţii în cadrul analizelor previzionale; • Prin analiza riscului se înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de afaceri. Analiza riscului în afaceri vizează patru coordonate: o Strategia de adoptat; o Starea naturii; o Rezultatul acţiunii; o Matricea încasărilor; Strategia de adoptat impune selectarea unei alternative dintr-o mulţime dată care poate fi implementată într-un mediu de afaceri, în vederea atingerii unei ţinte prestabilite. Starea naturii este compusă din condiţiile minime de care depinde adoptarea unei strategii. Se pot identifica următoarele stări: - recesiunea economică; - condiţii normale pentru afaceri; - “boom”-ul economic; Rezultatul acţiunii arată câştigul sau pierderea, evaluată în unităţi valorice, asociată cu
7 8

R. Koch – Dicţionar de finanţe, Editura Teora, Bucureşti, 2001, pag. 248. XXX – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 10411042

3

µ .. xi .-.dispersia.-.-. unde: µ . care evaluează abaterile de la valoarea aşteptată a diferitelor rezultate: =. Rezltatul unei acţiuni poate fi profitul net realizabil pe termen mediu şi lung.. STRUCTURA RISCULUI 4 .1..=1. Matricea încasărilor indică rezultatul acţiunii asociat cu fiecare combinare între strategia de adoptat şi starea naturii. xi . .-. adică: 0≤. Dispersia () este o măsură a unui scop propus.-..=1--.rezultatul unui eveniment “i”.valoarea scontată.-2.. 1.rezultatul unui eveniment “i”. unde: . adică: = .3. distribuţia probabilităţilor. Distribuţia probabilitaţilor este un tablou sintetic în care apare fiecare eveniment şi probabilitatea sa de realizare.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI combinarea strategiei cu starea naturii. Probabilitatea unui eveniment (Pi) evidenţează frecvenţa relativă a apariţiei unui eveniment în mai multe extrageri.valoarea scontată.--.. Valoarea scontată (µ) este o masură a tendinţei principale de realizare a unui eveniment.. =1.-. Pi – probabilitatea unui eveniment. valoarea scontată şi dispersia. Pentru calcularea riscului se folosesc următoarele instrumente si metode matematice: probabilitatea.- .. unde: Pi – probabilitatea unui eveniment.−..=1--.≤1. Pi – probabilitatea unui eveniment.

o Riscul substanţial în cazul mai multor variante. Vuibert Enterprise..  După modul de anticipare: o Riscul potenţial.1. pag. Structura riscului Sursa: Marmuse C. 1989.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RISC Posibilitatea ca estimările să nu fie îndeplinite: POSIBILITATEA DISTORSIONĂRII ESTIMĂRILOR NU CÂŞTIG POSIBIL Risc pur DIMENSIUNEA PSIHICĂ Direct legată de rezultatul acţiunii? Risc speculativ DA NU DA Sunt ameninţate condiţiile manageriale RISCUL LEGAT DE CONDIŢII Este ameninţat rezultatul acţiunii RISCUL ACŢIUNII Figura 1. 5 .4. 48 1.. TIPOLOGIA RISCULUI Tipologia riscului vizează mai multe criterii de grupare:  În funcţie de numărul de variante pentru adoptarea unei strategii avem: o Riscul unic cu o singură alternativă şi cu o singură probabilitate de realizare. Montaigne X. diferenţiate valoric. având probabilităţi diferite de realizare.1. “Management du risque”. anticiparea unui eveniment care s-ar produce în viitor sau anticiparea efectului unui eveniment în derulare.

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Riscul efectiv. 138 11 N. acel risc pe care întreprinzătorul şi-l asumă când investeşte. care se prezintă ca risc de ţară. Risc speculativ. Termini uzuali în economia de piaţă.  După sfera de cercetare riscul se clasifică în: o Risc politic. 1999. adică de insolvabilitatea unor firme aflate în pragul falimentului. pag. pag. Risc economic. Cit. cum ar fi inflaţia galopantă. 9 N. fiind caracterizat prin “variaţia rezultatelor probabile. Editura Economică. riscul economic se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi (reguli) de probabilitate pentru rezultatele scontate”11. transformarea riscului potenţial într-un eveniment nedorit. provocat de evenimente politice semnificative (razboaie. Hoanţă – Op.c. pag. o Risc microeconomic impărţit în următoarele forme: Risc pur. Risc de inovaţie. se asigură mai greu. schimbari de regim politic). operaţiune sau acţiune economică. Riscul economic este de două forme şi anume:  Riscul obiectiv. caracterizat prin revendicările sociale o Riscul economic. Risc politic.  După gradul de agregare riscul poate fi: o Risc regional. Acest risc este un “eveniment sau proces nesigur care poate cauza o pagubă. care vizează o arie geografică. Editura Enciclopedică. 1995.. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie. Risc de neplată. Acest risc se referă la “climatul politic şi condiţiile ţării respective”9 şi constă în “lipsa de siguranţă a unei investiţii datorită regimului politic dintr-o ţară”10 o Risc social. o pierdere într-o activitate. care constă în estimarea unui “obiectiv şi depinde de individ. riscul împotriva căruia societăţile comerciale se pot asigura. de temperamentul şi atitudinea sa”13 Deasemenea riscul economic se mai clasifică şi după nivelul la care se stabileşte: o Risc mondoeconomic. şi e posibil să aducă profit. caracterizat prin dezechilibre la nivel general. şi se recompensează cu profitul inovaţional. Spre deosebire de incertitudine. recesiune. şomaj de masă. şi reprezintă o variabilă independent de individ”12  Riscul subiectiv.Dicţionar poliglot explicative. Bucureşti. de informaţia sa. Bucureşti. 408-409 12 idem 13 idem 10 6 . Mihalciuc ş. caracterizat prin starea generală a structurilor economice. subiecţii implicaţi având posibilitatea de a pierde sau de a câştiga. care vizează instabilitatea politcă a unui stat. 307 M. o Risc macroeconomic care se prezintă sub următoarele forme: Risc social provocat de evenimente sociale majore (grevele).

cu riscul financiar. cum ar fi: . o Riscul operaţional al activităţii curente.Niculescu – Diagnosticglobal strategic. se referă la variabilitatea rentabilităţii unui proiect. cu ajutorul formulei: = .409. 15 M.Conflictele de muncă.Schimbarea percepţiei investitorilor despre performanţa de anasmblu a unei economii.-. 1997. RNE – rezultatul net al exerciţiului. risc financiar. .14 De multe ori riscul investirii se confundă.Modificarea puterii de cumpărare (inflaţia).Efectul legilor de protecţie a mediului. Editura Scrisul Românesc. . Acest risc poate fi măsurat cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare (RRF).Disponibilitatea materiilor prime. riscul microeconomic are două forme: o Riscul investiţiei. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară.pag.×100 unde: RRF – rata rentabilităţii financiare. Riscul nesistematic (risc de firmă sau individual) al unui proiect. 1999. în literatura de specialitate. . . Riscul investirii se referă la investiţiile noi şi are două componente: riscul sistematic şi riscul nesistematic. . “caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenţa structurii financiare a firmei”15 şi se referă la “riscul ca o firmă să nu fie capabilă săşi onoreze obligaţiile financiare cerute de o finanţare prin îndatorare. .  Risc microeconomic. Editura Economică Bucureşti. Craiova. Riscul sistematic este o porţiune din variabilitatea câştigurilor unui proiect oarecare de investiţii.396.Nivelul pârghiilor economice şi financiare utilizate de către întreprindere.Capacitatea managerială a conducătorilor întreprinderii. CS – capitalul social subscris şi vărsat. care este determinată de factori care afectează piaţa în ansamblu.  Riscul investiţiei urmăreşte buna desfăşurare a performanţelor unei investiţii în conformitate cu planul stabilit la început. Acest. În funcţie de natura activităţii. 7 . care este atribuită acţiunii următorilor factorilor: . pag.Evoluţia ratelor dobânzii. care se identifică la nivelul agenţilor economici.Efectele concurenţei străine.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI o Risc de ţară (macroeconomic) care caracterizează starea generală a unei ţări. . indiferent de curesul de schimb al monedei naţionale sau de rata inflaţiei. caz în care se poate 14 F.

Riscul de preţ.pag.Risc al fluxului de numerar. Deva.1999. în acelaşi timp şi de câştig. . Riscul de lichiditate este riscul ca o întreprindere să nu-şi poată procura fondurile 16 17 N. 20 XXX . Eugene F. Editura Mirton. măsurat prin variabilitatea rentabilităţii estimată a proiectului.1997.. sau factori care afectează toate titlurile de valoare existente pe piaţă.Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. Acest risc este “determinat de politica de finanţare a întreprinderii prin capitaluri proprii sau prin împrumuturi”18.cit. Riscul valutar este riscul ca valoarea instrumentului financiar să scadă sau să crească odată cu schimbarea nivelului de piaţă a cursului valutar.. Op. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. . Timişoara.Risc de piaţă.499.Risc de lichiditate. • Riscul de firmă.pag. pag. • Riscul de piaţă sau beta. J. Riscul proiectelor de capital se grupează în următoarele categorii: • Riscul individual al proiectului.207. Riscul de piaţă este riscul ca valoarea instrumentului financiar sa fluctueze datorită schimbării preţurilor pieţei. 18 T. poate să aibă potenţial de pierdere sau. . Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici. şi se grupează şi el în trei categorii: . pag. 765-766 8 .cit.Fred Weston. măsurat prin impactul proiectului asupra variabilităţii profiturilor firmei.Risc de credit. Riscul ratei dobânzii este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze datorită schimbărilor nivelului de piaţă a ratei dobânzii.307.Risc al ratei dobânzii.Risc de preţ.158. . .Risc valutar. care nu ţine seama de faptul că face parte din portofoliul de active a firmei şi că firma respectivă nu este decât o acţiune în portofoliul investitorilor.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI înregistra falimentul firmei”16.cit. El poate fi măsurat de efectul proiectului asupra coeficientului beta al firmei. aceste schimbării fiind cauzate de factori ai titlurilor de valoare individuale sau emitentului acestora. 19 Paul Halpern. fiind efectul unui proiect asupra riscului companiei fără a ţine cont de efectele diversificării personale ale acţionarilor. este riscul proiectului evaluat din partea investitorului care deţine un portofoliu foarte divesificat. Riscul financiar “determină variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii”17. Brigham – Op.. Editura Intelcredo. pag.19 Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate riscurile financiare sunt asociate tranzacţiilor cu instrumente financiare20 şi în funcţie de evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare. I. riscurile se clasează în: . Hoanţă – Op. Riscul de credit este riscul ca una din părţile instrumentului financiar să nu-şi execută obligaţia contractuală şi provoacă celelilalte o pierdere financiară.

chiar dacă activitatea firmei este profitabilă.. Riscul specific se datorează factorilor de mediu extern. 0 . . având următaorea formulă de calcul: . Riscul valutar are două aspecte de urmărit: -Profitabilitatea unui produs pe piaţa externă.Risc al ratei dobânzii. unde: 21 22 -= M..Risc valutar. în cadrul structurii sale de capital. .397 F.. -<0. Riscul de piaţă.-.425 25 ibidem.Op.cit... pag. afectând perspectiva tranzacţiilor viitoare ale firmei şi poate afecta performanţele acesteia indiferent de previziunile financiare viitoare... se împarte în: . cum ar fi creditele bancare sau capitalul preferenţial.. .>0. pag. acest risc poate intervenii în cazul declinului economic general.25 Riscul investiţional.. care înseamnă în fapt combinarea riscului de exploatare şi a riscului financiar. care se referă la variabilitatea sau nesiguranţa obţinerii unui anumit rezultat brut de exploatare. .  Riscul operaţional viabilitatea unei afaceri putând fi măsurată prin volumul de încasări şi prin dimensiunea profitului. în funcţie de evoluţia economică.Risc de faliment (de insolvabilitate).Risc de piaţă..23 .Riscul economic.=.. Radu – Opt..-. fluctuaţiile constau în schimbarea dobânzii efective fără să se producă o schimbare a valorii sale juste.22 .pag. care se produce atunci când o firmă foloseşte surse de capital cu costuri relative fixe. În cazul unui instrument de împrumut cu rată variabilă.24 .-($). Niculescu. Mai exact el exprimă volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare”.Riscul financiar.Riscul combinat.Risc specific.−. care se referă la variabilitatea suplimentară a dividendului pe acţiune (cash-flow către investitori) şi la probabilitatea creanţei de insolvabilitate (şi în cele din urmă la faliment).ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI necesare îndeplinirii angajamentelor aferente instrumentelor financiare.-($).. Riscul fluxurilor de numerar este riscul ca valoarea viitoarelor fluxuri de numerar ale unui instrument financiar monetar să fluctueze.430 9 ...cit. Riscul economic (de exploatare) reprezintă “incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului. 410 23 idem 24 ibidem. pag.21 Din punct de vedere funcţional riscul se împarte în: .

-≤30% .. 10 . Acest risc se poate evalua în două moduri: a.×... dacă nu sunt investite în noi oportunităţi. o Riscul partenerial provine din necunoaşterea partenerilor de afaceri şi constă din costurile de acţionare în justiţie a partenerului şi din dobânzile plătite de furnizor pentru creditul comercial acordat clienţilor până la recuperarea integrală a creditului.......-($).cursul de schimb a monedei naţionale. Qe .. unde: P ..profitul exprimat în lei.-. -= 0 .costul de achiziţie în USD.. cauzat de deprecierea cursului valutar al monedei naţionale: =. pv($) .. pot genera fenomene negative de iliciditate şi insolvabilitate financiară. ->30 % .rulajul creditor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”.. o Riscul comercial se reflectă asupra activităţii curente a firmei.profitul exprimat în USD. RSLD .-.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI P($) . inde: RÎC . -Efectul valutar al importurilor şi exporturilor unei firme. -Risc sistematic. . -<0.preţul de vânzare exprimat în lei... CRc . . pe termen mediu şi lung. -Risc de faliment...preţul extern exprimat în USD. -Risc comercial.cantitatea de produse vândute pe piaţa externă. ca . Riscul ratei dobânzii este cauzat de deprecierea stării de echilibru monetar al unei companii în urma creşterii ratei dobânzii pe piaţa creditului.cursul de schimb a monedei naţionale.... Qi ..≤15% ... Cu ajutorul indicatorului „rata de încasare a clienţilor”: Î = .costul complet exprimat în lei.×100 . RSLD .−. CC .cantitatea de produse vândută pe piaţa internă.. -Risc de decontare..-.>0.-. pv .rata de încasare a clienţilor. Riscul operaţional se poate structura pe următoarele componente: -Risc partenerial. O extindere a portofoliului a afacerii aduce un surplus de venituri care.

..Riscul de piaţă.. 11 .soldul contului 4111 „clienţi”. specific activităţii unor obligaţii scadente. o Riscul sistematic este cauzat de falimentul unui partener şi duce la insolvabilitate financiară care la rândul ei duce la faliment. poate fi de forma: 26 27 Risc inerent. pag.Riscul valutar.numărul de zile al perioadei (30 zile). „Riscul la nivel microeconomic se clasifică în funcţie de localizarea cauzelor generatoare ale acesteia. Aceste riscuri pot fi: .Riscul ratei dobânzii.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine. apare în cazul amânării plăţii acestora percepându-se majorări de întârziere. Risc de control. T . . . Riscul intern are legătură cu specificul fiecărei firme. ×.Riscurile cu caracter natural. o Riscul de faliment apare când firma nu mai are posibilitatea de a plăti sau de a livra partenerilor produsele contractate.-.. existând astfel riscuri externe şi riscuri interne ale firmei”26 Riscul extern apare ca urmare a acţiunii unor factori din afara firmei. -≤60 . în funcţie de etapele de audit financiar-contabil. b.rulajul debitor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”. Unde: DCR .viteza de rotaţie a creanţelor..Riscul politic (de ţară). . CR . . care deteriorează echilibrul monetar. .. Cu ajutorul indicatorului „viteza de rotaţie a creanţelor”: = .≤30 . RFC 222/martie 1991. Ibidem.. organizare şi desfăşurare a activităţilor firmei şi de calitatea actelor de management şi de execuţie... pag..ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CRd . CAN. fiind strâns legate de modul de conducere.cifra de afaceri netă. 69-74. ->60 ..395 D. o Riscul de decontare.  Riscul de audit. Riscul de nedetectare nelegat de eşantioane27.

RISCUL UNEI INVESTIŢII 1. Stării optimiste i se asociază cea mai mare stare a profitului net obţinut în trecut. Ţinând cont de frecvenţa survenirii fiecărei stări în acel interval de timp bine stabilit. 12 .63 A. putem calcula şi probabilitatea survenirii lor în viitor. în cadrul cărora pot surveni evenimente greu previzibile în prezent. . pag. 30 Idem. se poate presupune că în viitor va crea o evoluţie asemănătoare. B. – Norme minimale de audit.2. Pătratele se înmulţesc din nou cu ratele de probabilitate şi se adună obţinându-se abaterea medie pătratică. 2000. De aici se porneşte în aprecierea riscului la care investitorii se supun când doresc să plaseze capital în active imobilizate. riscul calculat. să se integreze în decizie.Medie. investitorul este nevoit să-şi calculeze riscul la care se supune decizând aşa cum decide. întrun interval mare de timp din trecut.”30 Studiind evoluţia profitabilităţii unei investiţii. într-un interval de timp determinat. prin înmulţirea nivelului cifric al fiecărei stări cu rata corespunzătoare de probabilitate şi însumând produşii obţinuţi. D. Pentru a putea trage o concluzie cât mai valabilă despre acest risc. ar trebui să 28 29 E. Editura Economică.”29 Calcularea acestui risc se poate face în două etape după cum urmează. La următorul pas vom calcula dispersia pe intervalul determinat.2. Pentru acest lucru efectuăm următoarele operaţiuni: A. Pentru a determina nivelul cifric al riscului procedăm la extragerea rădăcini pătrate. MĂSURAREA RISCULUI UNEI INVESTIŢII Efectele unei investiţii sunt proiectate pentru intervaluri foarte mari de timp. se poate exprima prin trei stări: .I. le ridicăm la pătrat. „Intuirea survenirii probabile a unor evenimente nedorite în ceea ce priveşte profitabilitatea utilizării viitoare a investiţiei ce poate obţine din analiza comportamentului trecut al unei investiţii asemănătoare. Cluj-Napoca. iar stării medii i se atribuie profitul mediu la care poate spera investitorul. deoarece nivelul cifric al riscului trebuie să ne arate amploarea împrăştierii stărilor posibile în jurul mediei.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Riscul de nedetectare prin eşantioane28. 1. Nicolăescu şi colab.Pesimistă.1. Bucureşti. pag. Presa Universitară Clujeană. în prima se calculează nivelul cifric al riscului aferent unei anumite decizii şi pe urmă. 2001. Determinăm diferenţele dintre media obţinută şi nivelul fiecărei stări şi pentru a eluda sensul negativ al uneia dintre diferenţe.Optimistă. „Obligatoriu. . stării pesimiste cel mai slab rezultat financiar din acelaşi trecut. Stabilim media. Evoluţia trecută a profitabilităţii unei investiţii asemănătoare. Giurgiu – Finanţele firmei. ţinând seama de corectivele ce se pot aplica. 67.(suma ratelor probabilităţii fiind = 0). întrun an oarecare. C.

integrarea mărimii calculate a riscului în decizie. Evaluarea riscului în anumite condiţii de probabilitate Sursa: A. intervine o altă mare problemă. cfw – cashflow-ul. pi 1000 cfw 200 500 600 700 Figura 1.Metoda echivalentelor certe.-. Această expresie a riscului ne-o oferă raportul din următoarea relaţie: . 2000.reprezintă coeficientul de variaţie. 13 . M . Presa Universitară Clujeană. Pentru acest lucru există mai multe metode: .reprezintă media stărilor posibile pe intervalul considerat. METODE DE INTEGRARE A RISCULUI ÎN DECIZIA DE INVESTIŢIE După calcularea nivelului cifric al riscului aferent unei decizii de investiţii. cu alte cuvinte.2. care constă în găsirea modului în care la luarea deciziei să se ţină cont şi de risc. ceea ce ne-ar permite să tragem concluzii aritmetice asupra investiţiei viitoare.reprezintă dispersia pe intervalul determinat.2. = . Cluj-Napoca unde: pi – ratele de probabilitate. Unde: Vc .2.I. 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI încadrăm cifra obţinută în intervalul cuprins între 1 şi 0. σ .Metoda ajustării coeficientului de actualizare cu rata riscului. . Giurgiu – Finanţele firmei. iar îndepărtarea de 1 spre 0 ar fi o scădere a riscului.-. Apropierea de 1 însemnând un înalt coeficient al riscului.

rând pe rând.Condiţiile în care se prevede funcţionarea viitoare a investiţiei. Metoda are un caracter static. pesimistă. .” Această analiză constă în atribuirea fiecărei condiţie valori corespunzătoare celor trei stări posibile. şi de a determina efectul acestora asupra criteriului de opţiune. fiecare condiţie de la starea medie spre starea optimistă şi apoi pesimistă şi calculăm influenţa variaţei asupra valorii actualizate nete. La ânceput se calculează unul dintre criterii – valoarea actualizată netă – la nivelul mediu de definire a condiţiilor funcţionalităţii viitoare ale investiţiei.2. Costurile variabile determinate de exploatarea viitoarei investiţii.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI . sau rata internă de randament. se ştie doar că decizia este luată în deplină cunoştiinţă de cauză a tot ce se va putea întâmpla în viitor cu efectele deciziei de azi. sau indicele de rentabilitate. medie. preţuri viitoare foarte mici. 1. pondere proprie minimă pe piaţă. Preţul de vânzare. Condiţiile funcţionării viitoare ale investiţiei se definesc prin mai mulţi parametrii fundamentali: Pieţii căruia se adresează investiţia (dimensiunile cererii globale dimensionate fizic şi valoric). „Înpletirea acestor condiţii va asigura sau nu rentabilitatea viitoare. Ponderea pe piaţă la care poate spera firma.4. În al doilea pas variăm. .Intervalul de variaţie a acestor condiţii.3. Prin integrarea riscului în decizia de investiţii se pot iniţia unele măsuri compensaţii. 1. Intervalul posibil de variaţie a celor mai sus arătate poate fi cuprins între un nivel pesimist (cerere globală cât se poate de mică. Prin calculul nivelului cifric al riscului şi prin integrarea lui în decizia de investiţii nu se înlătură incertitudinea.Metoda simulării. Analiza de sensibilitate este foarte utilă deoarece relevă o mare varietate de aspecte. presupunând că variabilele nu au nici o influenţă una asupra alteia. cheltuieli variabile foarte mari şi cheltuieli fixe enorme) şi un nivel optimist (la antipodul celor arătate la nivelul pesimist).2. Costurile fixe reclamate de administrarea viitoarelor active imobilizate. dar are şi anumite neajunsuri.”31 Procedeul acesta are două momente esenţiale: . optimistă. ANALIZA DE SENSIBILITATE „Analiza de sensibilitate are ca scop evidenţierea influenţei pe care o exercită variaţia fiecărei condiţii de funcţionare în viitor a investiţiei asupra criteriilor de opţiune: valoarea actualizată netă. pag.Analiza de sensibilitate. 72 14 . . dar care vor costa. precum şi un nivel intermediar. METODA SIMULĂRII 31 Ibidem.Metoda arborelui de decizii.

Didactică şi Pedagogică. dar numai în proporţie de 20% rentabilitatea va fi cel 32 Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice.Factori ce caracterizează piaţa: o Mărimea pieţei. Hertz a studiat separat factorii care determină rata randamentului unui proiect de investiţii şi a examinat sensibilitatea acestor rate faţă de fiecare factor. ed. Acest proces se repetă de sute de ori obţinându-se sute de variante. Ratele de randament şi probabilităţile cumulate Rata de rentabilitate % 31 la 40% 21 la 30% 11 la 20% 0 la 10% -10 la 0% -20 la -11% Probabilităţi % 5 15 40 22 13 5 Probabilităţi cumulate % 5 20 60 82 95 100 Datele arătate în tabel ne arată că există şansa în proporţie de 82% ca investiţia să asigure o rentabilitate mai mare de 0. această metodă are patru etape. o Rata de creştere a pieţei. Aceşti factori sunt grupaţi în trei grupe după cum urmează: . „Esenţa acestei metode constă în realizarea experimentală a unui eveniment. Buc.”32 D. În cea de-a doua etapă se efectuează distribuirea probabilităţilor fiecărui factor. Etapa a patra realizează clasamentul ratelor de rentabilitate corespunzătoare distribuţiei probabilităţilor. . Cea de-a treia etapă se face cu ajutorul calculatorului.Factori ce caracterizează costul de exploatare: o Costuri variabile. În tabelul următor se prezintă o distribuţie pentru o investiţie oarecare. o Ponderea firmei pe piaţă. o Costuri fixe. După modelul lui Hertz. În prima etapă se stabilesc factorii caracteristici unui proiect de investiţii.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Metoda simulării constă în efectuarea de previziuni pentru toate variabilele unui sistem în anumite cazuri specifice. 1995. care selectionează o valoare întâmplătoare pentru fiecare distribuţie şi o asociază altor valori din alte distribuţii calculând în acest fel rata corespunzătoare de rentabilitate. o Preţul de vânzare. . o Durata de exploatare utilă a instalaţiilor. o Valoarea reziduală a investiţiei. Tabelul 1. pag. 184 15 .Factori ce caracterizează investiţia: o Preţul de deviz al investiţiei. a cărui probabilitate să fie exprimată prin numărul „n” şi estimarea aproximativă a acestei probabilităţi.

este sesizabil imediat. pag.1.. Decizia priviind efectuarea sau nu a investiţiei.Finanţele firmei. duce şi la existenţa unui procedeu care să amplifice efectul datorită acestui punct. 33 Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană. dar pot genera şi pierderi”.P-0. Cluj-Napoca. „Efectul pârghiei de exploatare este mare dacă o mai mică variaţie a volumului vânzărilor antrenează o variaţie mai mare rezultatelor exploatării.2. Profitabilităţile cumulate arată profilul riscului la care se supune investitorul. Presses Universitairies de France. Presa Universitară Clujeană.3.3. riscul comercial sau riscul de faliment.-. obligând întreprinzătorii la luarea de măsuri care să micşoreze riscul înregistrării pierderilor în viitor. RISCUL COMERCIAL 1.3. „Riscul de faliment este legat inevitabil de variabilitatea profitului. cea între profit şi cifra de afaceri. Costul de exploatare. în această relaţie.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI puţin 21%. pentru o firmă cât se poate de des. 45 16 .∆CA-. pag. 2000. de aceea punctul de sprijin. apare o relaţie deosebit de interesantă. procedeu numit pârghia de exploatare. „Vânzările generează profit. îl constituie cifra de afaceri. DATE GENERALE Am văzut până acuma că riscul este legat de orice acţiune umană. ca element esenţial în determinarea profitului nu variază strict proporţional cu variaţia cifrei de afaceri. sau efectuarea variantei optime a acesteia este deosebit de amplă şi complexă. adică a profitului şi acest efect este mic în caz contrar.”35 Măsura intensităţii acţiunii pârghiei de exploatare se realizează cu ajutorul coeficientului pârghiei de exploatare. pag. De aceea este foarte necesară şi importantă evaluarea riscului comercial. Galaţi. Ed. Acest coeficient este calculat ca raportul între indicele de variaţie a profitului şi indicele de variaţie a cifrei de afaceri: CPE = . riscul comercial..∆P-.CA-0. dar mai ales de cea economică.. Existenţa unui punct de sprijin.. 1995. iar efectul – profitul. MECANISMUL PÂRGHIEI DE EXPLOATARE Metodele de programare a profitului au scos în evidenţă relaţia care există între profit şi cifra de afaceri (masa vânzărilor). 1. determinat fie faţă de o medie a profitabilităţii dintr-o perioadă anterioară. Ed. 231 35 Pezrard Josette – Gestion financiere. 1. fiind legat de activitatea curentă de exploatare.I. Alter-Ego Cristian. Giurgiu .”33 Riscul aferent unei investiţii pe termen lung este sesizabilă într-un orizont mai îndepărtat de timp.34 Ca atare. fie de variaţia cifrei de afaceri. 45 34 A. Paris. 1990. de aceea în continuare se va prezenta un aspect al riscului care şi-l asumă întreprinzătorul iniţiind o afacere.

p –cv... = .-0.coeficientul pârghiei de exploatare. –.- .. Ip . = ...p –cv..-0...-.. ΔQ – volumul fizic al vânzărilor. ΔQ – variaţia volumului vânzărilor.p -cv.. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0.-.-. Deci coeficientul pârghiei de exploatare poate fi scris şi sub forma: = . p – nivelul preţurilor.ind icele de variaţie a profitului... ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0. P0 – profitul în momentul 0. . ΔCA – variaţia cifrei de afaceri între cele două momente. CF – cheltuieli fixe.∆. Dacă se admite invariaţia costurilor fixe avem: ∆P = ∆Q.. = . p – nivelul preţurilor. cv – costuri variabile.. Coeficientul pârghiei de exploatare poate fi exprimat şi în funcţie de volumul fizic al vânzărilor. + .-.. cv – costuri variabile.p –cv. –. ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0..-.p -cv.p –cv.-0..∆. de nivelul preţurilor şi al costurilor variabile şi a celor fixe. unde: CPE . –.Q-0.-.-∆. unde: ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI unde: CPE – coeficientul pârghiei de exploatare. iar indicele de variaţie a profitului (Ip) ar fi: .= .∆Q-. CA0 – cifra de afaceri în momentul 0.p –cv. = = .P-0.ind icele de variaţie a profitului.-.-0..p -cv.-.∆. 17 .p -cv. unde: Ip . −.p – cv.

-.2.-. diferenţa dintre rata rentabilitaţii economice şi rata dobânzii rămân firmei. 1..I.-.+. cv – costuri variabile. mai mare.× = = . Cluj-Napoca.4. Coeficientul pârghiei de exploatare este o mărime pozitivă.-.. Giurgiu .-.4. Cu cât este mai mare decât 1 cu atât riscul este mai mare.+. DATE GENERALE Pentru orice firmă. Din această cauză se impune evaluarea unui risc financiar potenţial în momentul contractării unui înprumut. Din relaţiile de mai sus rezultă că riscul de exploatare este direct proporţional cu dimensiunea cheltuielilor fixe şi cu depărtarea cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate 0.−. îndatorarea implică suportarea unor sarcini financiare suplimentare.”36 Datorită faptului că sarcinile financiare suplimentare nu au legătură cu profitul. mai mică sau egală cu unitatea.-. CF – cheltuieli fixe. unde: RF .. 36 A...1....+.1−. 2000...−.-. Presa Universitară Clujeană.-... 249.Finanţele firmei.rata rentabilităţii financiare. a căror nivel este cunoscut de la început „fără nici o legătură cu nivelul profitabilităţii utilizării capitalului înprumutat. ceea ce constituie un risc determinat. =.-..×. 1.−. ΔQ – variaţia volumului vânzărilor. −.-. EVALUAREA RISCULUI FINANCIAR Exprimările cifrice ale implicaţiilor îndatorării unei firme se pot realiza ţinând seama de acţiunea pârghiei financiare şi de efectul pârghiei financiare: .. Deoarece dobânda datorată băncii nu are legătură cu profitabilitatea utilizării capitalului înprumutat. sporiind capacitatea de autofinaţare cât şi posibilitatea sporirii dividendelor. 18 . atunci când rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii.-..-. firma are un câştig.4. pag. dar dacă această rată scade sub nivelul ratei dobânzii firma intră în pierderi.-. RISCUL FINANCIAR 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI p – nivelul preţurilor.

rata dobânzii capitalului înprumutat. efectul variaţiei cifrei de afaceri asupra profitului net ce revine pe o acţiune. Cluj-Napoca Coeficientul pârghiei financiare se calculează potrivit următoarei formule: 37 Ibidem.3. „Efectul pârghiei financiare amplifică. în acest caz punctul de sprijin este cifra de afaceri şi mărimea cheltuielilor financiare.”37 Următoarea figură ne arată modul în care îndatorarea poate mării rentabilitatea financiară a unei firme (un efect pozitiv al pârghiei financiare) sau reducerea acesteia. 250 19 . 13200 profit pe o actiune Cu credit avantajele creditului Fără credit 52000 punct mort 0 200. 2000. pârghia este un procedeu care permite obţinerea unui efect sporit datorită unui punct de sprijin. DESCRIEREA SOCIETĂŢII Figura 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI RE D Cp i d .capital prpriu.I. Din definiţie.cota impozitului pe profit. pag. în orice sens.rata rentabilităţii economice.capital înprumutat. . Implicaţiile îndatorării asupra rentabilităţii Sursa: A. Giurgiu – Finanţele firmei. antrenate de îndatorare. .000 300. Presa Universitară Clujeană. .000 profitul înainte de plata dobânzii Dezavantajele creditului -3500 1. . până la intrarea în starea de pierdere (efectul negativ al pârghiei financiare).

DATE GENERALE Falimentul este o „stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice. RISCUL DE FALIMENT 1. Mai nou se evaluează şi un risc global. în beneficiul 20 . –.dobânda datorată. –. p .volumul de vânzări.D-d.5. Dd .-. p . care implică atât riscul financiar cât şi riscul de exploatare. CF .p-cv. încercând să determine influenţa totală a variaţei vânzărilor asupra rezultatelor finale. -.1. Dd ..cheltuieli variabile unitare. Q .-.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI CPF = . Q . cv .preţul unitar.. Acest risc se exprimă cu ajutorul efectului pârghiei globale şi se obţine înmulţiind coeficientul pârghiei financiare cu coeficientul pârghiei de exploatare: = .p-cv.cheltuieli fixe. CF . –. –.− –.efectul pârghiei globale. Cifrele rezultate după calcularea coeficientului pârghiei financiare într-un caz particular ne arată proporţiile riscului la care se supun firmele îndatorându-se. dacă o firmă are un coeficient de exploatare mare şi un coeficient al pârghiei financiare important..cheltuieli variabile unitare.-CF-Q. cv .. × . În concluzie.volumul de vânzări.− –.dobânda datorată. stabilită (constatată) prin hotărâre judecătorească şi urmată de lichidarea integrală..5.cheltuieli fixe. –-. 1. –.. o mică variaţie a cifrei de afaceri va exercita o puternică influenţă asupra profitului net. –.-CF..preţul unitar.coeficientul pârghiei financiare. unde: CPF .− .-. unde: CPT .Q. = = .

înstrăinarea în frauda creditorilor a unei părţi însemnate din activ. pag. inflaţie etc. un industriaş etc. De aceea se consideră că riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic.”39 Falimentul şi procedurile conexe sunt consecutive actului de constatare juridică a eşecului unui întreprizător. sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii. iar dacă acest lucru este datorat relei credinţe a administratorului atunci termenul se schimbă în bancrută frauduloasă. Editura Enciclopedică.5. falimentar = insolvabil.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI tuturor creditorilor.Derşidan. 1996. care pierde dreptul de a efectua acte de comerţ şi dreptul de administrare şi dispoziţie asupra bunurilor sale.. Bucureşti. pregătire profesională managerială necorespunzătoare. A. industriaş etc.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali.Pitulescu. falimentul unor parteneri.. a da faliment = a nu izbuti într-o acţiune. a unor sume nedatorate. MODALITĂŢI DE EVALUARE A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de evaluare a riscului de faliment se pot grupa în următoarele categorii: 38 39 M. bancrută.. I. 1999. a patrimoniului falitului. utilaje învechite etc. Dacă starea de incapacitate de plată este declarată de tribunal. pag. falimentar = insolvabil. a se prăbuşi. calificare necorespunzătoare. 60 21 . În continuare amintim câteva din mulţimea de cauze care pot determina falimentul la o întreprindere: Cauze interne de natură managerială: decizii eronate.2. creditorii să fie plătiţi şi falitul să fie reabilitat. înfăţişarea de datorii neexistente sau prezentarea în registrele societăţii. Cauze externe priviind conjuctura pieţei: cerere în scădere. Editura Naţională. Cauze endogene de natură gestionară: gradul de valorificare scăzut al materiilor prime. lipsa de personal. b) a da greş. ci pot permite întreprinderii sale să se repună pe „picioare”. iar falimentul este starea de fapt.). management neperformant. E. 365 40 I. Bucureşti. ş. atunci falimentul este numit bancrută. – Op. Conform dicţionarului de termeni juridici uzuali bancruta frauduloasă „constă în una din următoarele fapte: falsificarea. apreciază falimentul ca o „situaţie de insolvabilitate în care se află un comerciant. în alt act ori în bilanţ. pag.c. Coteanu. Cit. declarată de o instanţă judiciară.”38 De asemenea autorii DEX. precum şi în caz de faliment al societăţii. recesiune economică. a nu reuşi întro acţiune.D. 280-281 I. adică insolvabilitatea financiară (transformarea posibilităţii în realitate).Abraham. Procedurile conexe nu urmăresc eliminarea falitului. a da faliment = a) a nu-şi putea face plăţile (în calitate de comericant.”40 1.

a) Metode matematice constau în atribuirea unei valori numerice atribuite firmei supusă evaluării. P . Metode grafice. Nivelurile de gravitate identificate în cadrul firmei se stabilesc pe criteriile de performanţă financiară selectate: Tabelul 2. Valoarea numerică a riscului de faliment se determină cu ajutorul următoarei formule de calcul: . Metode analitice.-.05 .= × unde: G .probabilitatea de activare a factorilor de risc.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Metode matematice.nivelul de gravitate a consecinţelor posibile ale falimentului. Metode combinate. Valori asociate nivurilor de risc Niveluri de risc Inexistent 22 Valori 0. Nivelul de gravitate ale activităţii firmei Nivelul de gravitate 1 2 3 4 5 6 Consecinţa Minore Semnificative Grave Foarte grave Catastrofale Dezastroase Niveluri pentru clasificarea firmelor Excelent Puternic Bun Slab Foarte slab Extrem de slab Probabilitatea asociată nivelului de gravitate % 5 20 40 60 80 100 Pe baza acestor date din tabel se pot stabili nivelurile de risc. prezentate în tabelul următor: Tabelul 3.

şi risc inacceptabil .-.∈ .4 1.2 2.2.0. Metode statice..05.4. ∈.5.0 Valoarea obţinută pentru riscul de faliment se compară cu cele două intervaluri de riscuri: risc acceptabil .0 6. Metodele analitice de evaluare a riscului de faliment constau în identificarea şi analizarea tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul cibernetic al unei firme şi a căror finalitate este falimentul.6.-.2. Alte metode de evaluare a riscului.=. - 23 .1.4 4. b) Metodele grafice de evaluare a acestui risc se bazează pe exprimarea riscului ca o funcţie de doi parametrii şi compararea ei cu domeniul de acceptabilitate.0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Mediu Satisfăcător Ridicat Foarte mare Iminent 0.. respectiv cel de inacceptabilitate.. Metode de stabilire a diagnosticului economic al firmei. unde: P – probabilitatea G – gravitatea 1. Metode bancare.3. METODE DE ANALIZĂ A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de analiză a riscului de faliment. Metode patrimoniale. c) . după forma legăturii dintre fenomen şi factorii de influenţă se grupează în următoarele categorii: - Metode manageriale.-.

1. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODELOR PATRIMONIALE „Riscul de faliment poate fi evidenţiat prin ecuaţiile echilibrului financiar în cazul în care se realizează corespondenţa biunivocă dintre lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor. fie ca durată în zile.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 1.-1. Datoriile curente cuprind datoriile ce trebuie achitate într-o perioadă de până la un an şi veniturile în avans. Riscul de incapacitate de plată poate fi arătat şi cu ajutorul indicelui de corelaţie a vitezei de rotaţie a activelor şi pasivelor curente.= . Dacă durata în zile a unei rotaţii a activelor este inferioară duratei în zile a obligaţiilor. fie ca număr de rotaţii.5. calculate. Prima ecuaţie arată faptul că finanţarea investiţiilor s-a concretizat în imobilizări necorporale.cit. Lichiditatea generală arată capacitatea activelor curente disponibile (stocuri.165 Idem.3.= . pag.-. Mihai – coordonator – Op.-2.. atunci finanţarea activităţii se face din resurse atrase temporar în firmă: - . <1 Acelaşi fenomen se formează şi în cazul în care indicele de corelaţie este supraunitar şi se calculează ca raport între coeficienţii rotaţiei activelor şi pasivelor curente: . 165 24 .”41 În acest sens trebuie respectate două reguli financiare:42 - Active imobilizate = Capitalul permanent - Activele curente = Datorii curente Activele curente includ activele circulante şi cheltuielile în avans. facturi 41 42 I. corporale şi financiare şi prin urmare firma nu dispune de fond de rulment necesar finanţării activelor circulante. >1 Acestă analiză trebuie completată cu indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii patrimoniale pentru a se evidenţia riscul de ilichiditate şi insolvabilitate financiară. pag. Cea de-a doua ecuaţie arată faptul că firma este solvabilă şi că creditorii temporali ai firmei îşi pot recupera sumele. putând intra în starea de incapacitate de plată. Dar în cazul în care: Activele curente < Datoriile curente atunci firma nu-şi poate onora obligaţiile.-.

DCR . cheltuieli în avans) de a se transforma în numerar.Of. lichiditatea imediată.nr.. 596 din 28. ℎ=0..−.....”43 Lichiditatea imediată arată capacitatea activelor curente (altele decât stocurile) de a participa la finanţarea datoriilor scadente.. ℎ ă=0.>0.>0. ă -=100..active circulante şi cheltuieli în avans.1995.−. S – stocuri.15 25 . de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat.70 din 18..-. mai puţin stocurile. are două forme: Forma absolută.. ă -<100.ℎ ℎăţ-<0.. unde: RLG – rata lichidităţii generale. pag.MF nr.1995.....ℎ ă . care să acopere datoriile curente ale firmei.active circulante şi cheltuieli în avans.......datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans..×100. DCR . calculată ca diferenţa între activele curente şi datoriile curente: =− . şi datoriile curente: =.. ţă ...03. ACR – active circulante şi cheltuieli în avans. unde: LG . calculată ca rată a lichidităţii generale (RLG): =.Forma relativă. unde: LI – lichiditate imdeiată.>100. ACR .ℎ ℎăţ-<0. ACR . „Se apreciază că firma are o lichidiate favorabilă în cazul în care rata lichidităţii este cuprinsă între 200% şi 250%. 43 Forma relativă..Lichiditatea generală.datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans.ℎ ă. La rândul ei.....ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI neîncasate. calculată ca diferenţa între activele circulante.Forma absolută. Lichiditatea generală are două forme: . M. DCR – datorii curente...04.. . calculată ca un raport procentual între activele circulante O. plasamente pe termen scurt.

ă ă „Normele legale prevăd ca valoarea indicatorului să fie cuprinsă între 50% şi 100%. pag. Forma relativă..P. ă-=0.... Op...”44Acest interval fiind intervalul de siguranţă financiară a indicatorului. ă-=100.. ţă .. 596 din 28.. este calculată ca un raport procentual între numerarul şi echivalentele de numerar al unităţii.. DCR – datorii curente.. şi datoriile curente(DCR): =−.. pe de altă parte: =.1995.. disponibilităţile băneşti şi valorile aflate în caserie şi conturi bancare (TR)...×100. TR – trezorerie. DCR – datorii curente.>0. ... ă ţă .. ă-=100..-.Pântea – Managementul contabilităţii româneşti. unde: RLI – rata lichidităţii imdeiate.−-. este diferenţa dintre investiţiile financiare pe termen scurt. S – stocuri.. Lichiditatea este favorabilă în cazul în care indicatorul se apropie de 100%45 iar intervalul de siguranţă finaciară este cuprins între 50% şi 100%. pe o parte şi datoriile curente.... unde: LE – Lichiditatea efectivă. vol II.. Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care numerarul şi echivalentele de numerar acoperă părţile scadente: Forma absolută..MF nr..>100. Solvabilitatea financiară generală arată capacitatea unei firme de a rambursa la 44 45 O...ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rămase (după deducerea stocurilor) şi datoriile scadente: =.03. ă -<100.15 I.. TR – trezorerie...594 26 . ă -<100. pag. unde: RLE – rata lichidităţii efective. cit... ×100.ℎ -<0.>100. DCR – datorii curente.. ACR – active circulante şi cheltuieli în avans.

. -=100.×100...--. ... ÎTL . ÎTL .>0. . atunci când investesc sau împrumută firma cu bani..-..--.− .active imobilizate.. Forma aabsolută se determină ca diferenţă între activele rămase (după deducerea obligaţiilor curente) şi datoriile pe termen lung: = ..>100.datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an..provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. pe care le-ar fi adus-o alte alternative de investiţie. .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI scadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat. acţionarii şi creditorii. -<100. Forma relativă se calculează ca un raport procentual între cele două mărimi din relaţia de mai sus: = .. PV ... unde: SG – solvabilitate generală. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ăţ- în care: AI ..datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.subvenţii pentru investiţii. PV ..active imobilizate.--. unde: RSG – rata solvabilităţii generale... SINV . SINV .. să fie egală cu 27 .ℎ <0. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV ă în care: AI . O altă modalitate de calculare a riscului are în vedere costul capitalului investit în afacere.. ţă . aşteaptă ca rentabilitatea..--.. =0. Se poate exprima în mărimi absolute şi relative.provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. De aceea...subvenţii pentru investiţii.

RRF .-.-100.Capital propriu. Tabelul 4. RD .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI costul de oportunitate. CPR . se calculează profitul net monetar de echilibru: =. CPR .Rata dobânzii. CB .× unde: PN .Împrumuturi bancare.× deoarece RRF = 0%..Împrumuturi bancare.-−. iD . Structura financiară a firmei Capital propriu (CPR) Împrumuturi bancare (CB) Rata rentabilităţii financiare (RRF) Rata dobânzii (RD) Profitul net (PN) ce trebuie generat anual de activitatea firmei cu activele existente este: =.Profitul net.×100 unde: RRN . CB . Pragul minim al riscului pentru firmă este evidenţiat de situaţia în care acţionarii nu vor încasa dividende.Capital propriu.×+.-100.impozitul pe dividende. pe care firmele îl realizează cu activele de care dispune astfel încât obiectivele acţionarilor şi creditorilor să fie satisfăcute. unde: PNE – profitul net de echilibru.Profitul net.Rata rentabilităţii financiare.×.-100. Atunci rata rentabilităţii va fi: 28 . Din această cauză costul de oportunitate este un instrument de previziune şi ajustare a riscului şi elimină abordările subiective ale acestuia.Împrumuturi bancare. Rata rentabilităţii (RRN) în acest caz va fi: =.1−. adică. Costul de oportunitate este pragul minim al rentabilităţii. CB .Rata dobânzii. PN . RD .Rata rentabilităţii.

PNE – profitul net de echilibru.×100 unde: RRPNE – rata rentabilităţii de echilibru.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI =. Cluj-Napoca.-.+.2. Pentru determinarea scorului cu ajutorul aceste tehnici este nevoie de parcurgerea următorilor paşi: 1) Alegerea unui eşantion de întreprinderi care să cuprindă două grupuri..-1. a scorului Z.3. în funcţie de caracteristicile individuale observabile”46 Pe scurt.I.-.=1--. 1.-1. Cu ajutorul ei se evaluează stabilitatea companiei şi se prevăd eşecurile probabile ale companiei.=. „Analiza discriminantă multiplă (MDA) este o tehnică statistcă utilizată pentru a clasifica aprioric o observaţie în două sau mai multe grupuri. Journal of 47 29 . CPR . care să poată estima starea de faliment a firmei.coeficienţii de ponderare.-+.. unul cu întreprinderi falimentare sau aflate în dificultate şi un alt grup ce cuprinde firme fără probleme financiare. CB . Editura Dacia.-.. Toate prviziunile şi predicţiile se bazează pe datele publicate în sitaţiile financiare. unde: ai . xi . 110 Altman E.5.-. Acest scor se obţine din următoarea relaţie: = .(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial Bank..-2. pe baza unui set de indicatori 46 M.+…+. 2) Compararea de-a lungul perioadei de timp47. Această analiză.Împrumuturi bancare. această tehnică permite ca după analiza unei firme să obţinem o cifră (scor) care spune dacă firma intră sau nu în faliment. Bătrâncea – Risc şi faliment.. se foloseşte atunci când se urmăreşte eliminarea restricţiilor impuse de analiza tradiţională prin rate.Capital propriu. Astfel se elimină riscul pierderii capitalului propriu investit de acţionari în afacerea respectivă. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODA SCORURILOR Principala ţintă a acestei metode de calcul a riscului de faliment. pag.variabilele (rate financiare). este de a stabili pentru firmă un indicator de sinteză numit „scor”. 2003. Predicţia falimentului foloseşte o tehnică statică (analiza discriminantă) pentru transformarea informaţiilor din indicatorii economico-financiari într-un scor capabil să prezică succesul sau insuccesul unei afaceri.-2.

+0. Modelul lui Altman cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări financiare ale unei firme. Prima ecuaţie elaborată a scorului „Z” este: 4.+. 7) Analiza aposteriori a ratei de succes a funcţiei Z cu ajutorul analizei gradului de relevanţă pentru alt eşantion de firme.+0.U.-1.006- Ecuaţia folosită de Altman pentru analiza riscului de faliment este: =1. =0.. şi activele totale (AT): .5. 5) Alegerea unui punct (sau a unor puncte) de inflexiune care să realizeze clasificarea predictivă a firmelor.+.. modelul Taffler şi modelul Robertson. fiind folosit pentru prima dată în S. dintre care şi unele falimentare.-1..4-2.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI susceptibili de a fi semnificativi48.033-3. Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei. a celor două grupuri. în anul 1968 şi dezvoltat de profesorul Altman în 1977. Coeficienţii variabilelor au fost stabiliţi după analiza stării economice şi financiare a unui număr considerabil de firme.-1.+0.A. unde: • Variabila X1 este măsura flexibilităţii firmei şi se determină ca raport între capitalul circulant (active circulante de exploatare – pasive circulante de exploatare)(KC) sau fondul de rulment (FR). Commercial Bank Lendings.3. 30 . 3) Selectarea indicatorilor care realizează cea mai bună discriminare.012.2. prin tehnica analizei discriminante a unei combinaţii liniare Z a indicatorilor semnificativi (xi).-1. Este o rată de succes apriorică pentru că se bazează pe o testare a eşantionului care a stat la baza construirii funcţiei scor. . Rezulatul acestei etape fiind alegerea indicatorilor cu acţiune permanentă şi puternică în eşantioanele cercetate.-.6-4. MODELUL ALTMAN Modelul „Z” este un model statico-matematic de prognoză a stării de faliment a firmelor. modelul Canon&Holder.1.014-2. 1.= .999-5.+1...3. având scop diminuarea erorilor predicţiei.3-3. Metoda are mai multe modele.= . 48 Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei.0.999-5.2..+0.-. 6) Analiza apriori a ratei de succes a funcţiei Z prin compararea clasificării prdictive cu situaţia cunoscută a firmelor din eşantion. 4) Elaborarea.+0. ditre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman.

= . Nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare (aflate în zona gri) pentru ∈ .7. şi are ca determinare raportul dintre profitul reinvestit (PRI) şi activele totale: . +∞.. 31 .−∞. Nivelul III: firme falimentare pentru ∈ . • Variabila X5 măsoară randamentul activelor şi se calculează ca raport între cifra de afaceri netă (CAN) şi activele totale (AT): . aplicarea acestei metode are şi câteva dezavantaje printre care: • Utilizarea unor informaţii „istorice”..= ... trei ani înainte de producerea lui.-4.= .. • Variabila X4 reprezintă capacitatea de îndatorare a firmei şi este calculată ca raport între valoarea de piaţă a acţiunilor (CSVP) (pentru firmele care nu sunt cotate la bursă. În funcţie de scorul obţinut firmele se clasează în următoarele trei niveluri: Nivelul I: firme solvabile pentru ∈ . Profitul reinvestit se determină ca diferenţa dintre rezultatul net al exerciţiului (RNE) şi dividendele acordate acţionarilor (DIV): =− • Variabila X3 reprezintă rata rentabilităţii economice şi se calculează ca raport între profitul înainte de plata dobânzilor şi impozitelor (RBIT) şi activele totale: .ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Variabila X2 rata autofinanţării activelor totale... iar modelul dezvoltat în 1977 face o predicţie cu cinci ani înaintea producerii evenimentului.. Pentru toate avantajele care le aduce.-.-5.-.-.-.-3. limita inferioară a intervalului poate coborî până la vaoarea 2..= . . valoarea de piaţă a acţiunilor va fi egală cu capitalul social) şi datoriile totale (DT) ale firmei: .-2. Modelul din 1968 era capabil să prevadă succesul sau eşecul unei firme cu doi.

= .-5.-4. Modelul profesorului Altman se aplică cu rezultate foarte bune pentru firmele cotate la bursa de valori.-3.− -. • Evaluăricontabile depăşite. = . = . Cannon şi M. Acest model se aplică întrepriderilor industriale cu un număr de angajaţi de la 10 până la 500 şi se bazează pe analiza „lichiditate – exigibilitate”.2. MODELUL CANNON & HOLDER Un alt model de analiză a riscului de faliment este modelul analiştilor francezi J.+24. • Variabila X3 evidenţează gradul de finanţare a vânzărilor din resurse externe şi se calculează ca un raport între cheltuielile financiare (CF) şi veniturile din vânzări (CAN): . din care jumătate au dat faliment în perioada 1970-1975.−87. • Variabila X4 exprimă gradul de remunerare a personalului.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • Contabilizarea diferită a mişcării patrimoniului. Modelul se bazează tot de un model Z dar cu următoarea structură: =16. unde: CR* .-. pe de altă parte: .creanţe şi cheltuieli în avans. şi se calculează ca raport între cheltuielile cu personalul (CP) şi valoarea adăugată (VA): 32 .-2.+22.-1.-2.−10. în care: • Variabila X1 reprezintă rata lichidităţii intermediare şi se determină ca raport între creanţe (CR) şi disponibilităţi băneşti (TR).3..-∗.-1. Holder. 1.-3. • Variabila X2 reprezintă stabilitatea financiară a firmei şi se stabileşte ca raport între capitalul permanent (CPM) şi pasivul bilanţier (PB): . pe de-o parte şi datorii curente. +-. = .5.. • Contabilitatea „creativă”.-∗.-. Modelul a fost constituit în anul 1978 prin observarea unui număr de 31 de rate pe un eşantion de 190 de întreprinderi mici şi mijlocii.2.

= . Din dezavantajele aplicării acestei metode amintim următoarele: .5 Z = 9.Indicatorii folosiţi vizează numai o parte din renumerarea capitalului. . = .5 1.5 < Z < 4 4 < Z < 8.2. şi se calculează ca un raport între rezultaul din exploatare (RE) şi valoarea adăugată: . • Variabila X5 exprimă ponderea rezultatului exploatării în totalul valorii adăugate. • Z>9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară solidă.Stabilirea financiară se poate realiza printr-un grad de mare îndatorare a firmei. 1.3.Lichiditatea intermediară se poate realiza prin creşterea creditului comercial acordat clienţilor.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI .-5.3. .-.Sunt utilizaţi doar indicatori de stare financiară.5 Z = 10 Z = 13 Z = 16 Z > 16 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ >80% 75-80% 70-75% 50-70% 35% 30% 25% 15% <10% Gruparea firmelor după scorul „Z” obţinut prin metoda Cannon & Holder se face astfel: • Z<4 ⇒ firmă aflată într-o situaţie financiară dificilă. conform următoarei scheme: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Z <0 0 < Z < 1. Posibilitatea falimentului scade odată cu creştrea scorului înregistrat de firmă.5. MODELUL CENTRALEI BILANŢURILOR BĂNCII FRANŢEI În Franţa se foloseşte funcţia scor „Z” stabilită de Centrala Bilanţurilor Băncii Franţei şi este compusă din opt variabile: 33 . .-.-4. • 4 < Z < 9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară incertă.

003-2.-5.-6. calculat între două momente succesive iniţial şi final.-8.+.-3.-2.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI = −1.−1. S – reprezintă total stocuri.164. • Variabila X5 exprimă viteza de rotaţie a obligaţiilor faţă de furnizori şi se determină ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): . .824.4.-.= .-. • Variabila X4 reprezintă rata rentabilităţii vânzărilor şi se determină ca un raport între rezultatul de exploatare şi cifra de afaceri netă: .-4.255.−0....221.×360 unde: .408.-.-2.= ..= .+0.+5.= .+2.+1.2..-1.= .544 în care: • Variabila X1 reprezintă rata de prelevare a cheltuielilor financiare şi se determină ca raport între cheltuielile financiare (CF) şi rezultatul din exploatare (RE): .-. • Variabila X6 reprezintă abaterea relativă a valorii adăugate: 34 .= .−85. • Variabila X3 reprezintă rata capacităţii de rambursare a datoriilor din resurse proprii şi se determină ca raport între capacitatea de autofinanţare şi datorii totale: .-1.−0.-3.689.-5.reprezintă soldul mediu al datoriilor comerciale..-.706.-. ale perioadei: .-. • Variabila X2 reprzintă rata de acoperire a capitalului investit sau rata stabilităţii financiare şi se calculează ca un raport între capitalul permanent (CPM) şi capitalul investit (active totale (AC) ori pasivul bilanţier (PB)): .. = .-7.

-.-7.4% 17.875 ≤ Z < -0.7% 9.-8.= .2.Dinamizarea accentuată a afacerilor. .∆-.544).-2.+.Minimizarea importanţei capacităţii de autofinanţare a datoriilor.25 Z ≥ 1.25 -0.8% 46.25 ≤ Z < 0.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI .875 ≤ Z < -0.5..625 ≤ Z < 1.. calculat între două momente succesive iniţial şi final ale perioadei .9% 33.6% 73.-0. 35 MODELUL TAFFLER .4..Categoria III – firme cu situaţie financiară corespunzătoare.Luarea în considerare ca variabilă negativă a valorii adăugate. în funcţie de scorul Z obţinut: . • Variabila X8 exprimă rata investiţiilor fizice din resurse proprii şi se calculează ca raport între valoarea investiţiilor şi valoarea adăugată: . Firmele se grupează în trei categorii.= . calculată ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile): . 1. Situaţia financiară în raport cu valoarea scorului şi probabilitatea de faliment poate fi prezentată prin următoarea schemă: Valoarea scorului Probabilitatea falimentului Situaţia financiară Z<-1..625 0.875 -0.25.3.Existenţa unei valori reziduale foarte mari (-85.×360 unde: .Categoria II – firme cu sitaţie financiară incertă.reprezintă soldul mediu al creanţelor. • Variabila X7 reprezintă viteza de rotaţie a creanţelor.125. .-..125 ≤ Z < 0. . .25 ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ 100% 95..-. . pentru Z < .5% Nefavorabilă Incertă Favorabilă Dezavantajele aplicării acestui model sunt: ..25<Z<0.0.Categoria I – firme aflate în dificultate financiară.-6.125 0. pentru -0. .= .125.= .875 -1.∆-. pentru Z>0. care măreşte riscul de ilicitate financiară.

c2.3. c3.+0.2. MODELUL ROBERTSON Profesorul Robertson49 a identificat patru elemente care produc modificări ale stării financiare ale firmei: stabilitatea pe piaţă. X3 = (active curente – datorii totale) / datorii totale. 1983 36 .+. X4 – reprezintă intervalul de timp în care compania işi poate finanţa activitatea de producţie cu ajutorul activelor proprii fără sa încaseze facturile emise (16%).-0. măsurând performanţa relativă pe o scară cuprinsă între 0 şi 100.împrumuturi) / datorii totale.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review. unde: X1 – reprezintă rata rentabilităţii activelor curente şi se calculează ca un raport între rezultatul brut al exerciţiului şi activele curente (53%).. iar valorile procentuale din paranteze reprezintă contribuţia indicatorilor la reprezentativitatea modelului.-2. UK. asadar un scor PAS de 80 înseamnă că numai 20% din firmele analizate au înregistrat un scor mai mare scorului Z. în care: X1 = (cifra de afaceri – activele totale) / cifra de afaceri.-4.+3.3.+.5.-2. November. X4 = (capitaluri proprii .-3.+0.5. scăderea capitalului de lucru.-2. c1. Firmele care au un scor mai mare de 0.2 vor avea un eşec în viitorul apropiat.-1. iar cele care au un scor mai mic de 0. 1.-1. PAS. creşterea împrumuturilor. Funcţia scor folosită de profesorul Robertson are forma: =3. X2 = rezultatul brut al exerciţiului / active totale.-4. X2 – reprezintă rata lichidităţii generale şi se calculează ca un rapor între activele curente şi datoriile curente (13%).2 nu vor da faliment. scăderea profitului.-1.6. Există un punct de inflexiune între succes şi insucces. Această tehnică este adaptată de Taffler pentru dezvoltarea scorului PAS (performance analysis score)..+. c0.-5.. 0.3.-4.. 49 J.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Modelul Taffler este reprezentat printr-o funcţie liniară complexă de forma: = .-3. X3 – reprezintă rata dependenţei financiare curente şi se calculează ca un raport între datoriile curente şi activele totale (18%). se evaluează performanţele companiei prin raportarea la alte companii şi se generalizează rezultatele în întreaga economie.0. X5 = (active lichide – descoperirea de cont) / împrumuturi.0. Cu ajutorul acestui scor.-3. c4 reprezintă coeficienţi de ponderare care se determină prin analiza regresională. Un scor PAS al variabilei X înseamnă faptul că 100 – X% din companii au înregistrat un scor mai mare decât scorurile Z.+ .2.+0. Scorul PAS grupează toate scorurile Z ale companiilor în termeni procentuali.

55 d) Crediitele tip îndoielnic sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea condiţiilor.52 Din această cauză băncile clasifică creditele şi plasamentele în funcţie de serviciul datoriei şi iniţierea de prevederi judiciare în următoarele categorii: a) Creditele standard sunt creditele care nu implică deficienţe şi riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei în maniera convenită prin contractul de credit. Pentru aceste categorii de credite banca nu-şi poate constitui provizioane. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor. precum şi constituirea. Serviciul datoriei este capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă. nr. Dacă acest lucru se repetă doi ani consecutivi. Nivelul provizioanelor în acest caz este de 20%.53 b) Credite în observaţie sunt acordate unor clienţi cu rezultate economicofinanciare foarte bune şi care au probleme . Nivelul provizionului specific în acest caz este de 100%.04. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODE BANCARE O modalitate de prevenire a riscului în afaceri este evaluarea bonităţii agenţilor economici. cu rambursarea ratelor bancare curente (rata scadentă + dobânda). publicat în M. atunci firma nu poate supravieţui din cauza instabilităţii financiare. clientul fiind solvabil. agenţii economici se încadrează într-o categorie. Provizioanele constituite pentru acest tip de credit sunt în limită de 5% din valoarea creditului şi pot fi incluse în cheltuieli.07. este incertă. 8 din 26. în funcţie de punctajul obţinut la criteriile financiare şi la criteriile nefinanciare. 72 din 22 martie 1994 51 Normele BNR nr.Of. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc. într-un an.57 Pe baza analizei performanţelor economico-financiare.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Funcţia Z urmăreşte modificările ce intervin în situaţia financiară a firmei de la o perioadă la alta. valorilor sau garanţiilor existente.51. publicate în M. la acordarea împrumutului.54 c) Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficienţe şi riscuri care pot periclita lichidarea datoriei. pe termen scurt.04.5. 50 Normele BNR nr. fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului şi/sau capacităţii de plată a beneficiarului de credit. 245 din 1 iunie 1999 52 Regulamentul nr.Of. 1.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor. Dacă scorul Z se depreciază cu 40% sau mai mult. 316 din 07.56 e) Creditele pierdere sunt acele împrumuturi ce nu pot fi restituite băncii.2000 53 Normele BNR nr.02. publicate în M.1994 54 Idem 55 Idem 56 Idem 57 Idem 37 . analiza trebuie să identifice cauzele reducerii scorului.3.50.2000. regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit. exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenţei. nr. nr.3.2 din 07.3 din 24. Nivelul provizionului este de 50% din valoarea creditelor acordate.Of.

de puncte obţinute Lichiditatea Lc≤80% -2 curentă 80<Lc≤100% -1 . .−−-−. METODA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE Banca Comercială Română încadrează firmele. Indicatorul Formula de calcul Rezultatul Nr.Investirea cu formă executorie a contractului de credit şi a contractelor de garanţie.=. determinând astfel performanţa finală a celui care a solicitat creditul.-. S.A.Investirea cu formulă executorie a hotăririi judecătoreşti definitive ce dispune asupra contractului de credit.×100 100<S≤120% 2 120<S≤140% 3 140<S≤160% 4 160<S≤180% 5 S>180% 6 Gradul de Gi>100% -1 38 . . b) Faţă de contract: . care apelează la credite. într-o categorie de bonitate.1. Clasificarea preliminară se va face în funcţie de punctajul obţinut la analiza criteriilor din tabelul următor: Nr.×100 100<Lc≤120% 1 120<Lc≤150% 2 150<Lc≤170% 3 Lc>170% 4 Solvabilitatea S≤80% 0 80<S≤100% 1 =. 1 2 3 Tabelul 5.3. Rezultatul obţinut prin adunarea punctelor acordate fiecărui criteriu cuantificabil.Acceptarea de către instanţă a cererii introductive depusă de bancă pentru declanşarea procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii de faliment.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Prin iniţiere de proceduri judiciare se înţelege cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor: a) Faţă de debitori: . în funcţie de punctajul obţinut la criteriile cuantificabile coroborat cu punctajul obţinut la criteriile nefinanciare.3. 1. A. Evaluarea criteriilor de performanţă economico-financiară la B. determină clasificarea preliminară. care poate fi menţinută sau modificată în funcţie de concluziile analizei necuantificabile.C.5.−−-<1 .R. precum şi contractelor de garanţie sau asupra contractului de plasament.Declanşarea procedurii de executare silită a patrimoniului în cazul persoanelor fizice.

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

îndatorare globală 4 Viteza de rotaţie a activelor circulante Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiară) Acoperirea dobânzii

=,-.×100

= ,-.

80<Gi≤100% 60<Gi≤80% 40<Gi≤60% Gi≤40 Rac≤5 5<Rac≤10 Rac>10

0 1 2 3 1 2 4 0 1 3 4 2 3 2 1 0 -1 4 3 2 1 4 4 4 3 2 2 1 1 0 Peste 25 A

5

Rcp≤0% 0< Rcp≤10% 10< Rcp≤30% 30< Rcp≤50% Rcp>50% 6 0<Ad≤20 =,-.×100 20<Ad≤40 40<Ad≤60 60<Ad≤80 Ad>80 7 Dependenţa de At>50,1% şi De>50,1% pieţele de Ai>50,1% şi De>50,1% aprovizionare x At>50,1% şi De>50,1% şi desfacere Ai>50,1% şi De>50,1% Garanţii x -garanţii necondiţionate primite de la guvernul României; -garanţii bancare irevocabile primite de la bănci româneşti şi străine de prim rang; -depozit bancar; -ipoteca; -gajul cu deposedare; -gajul fără deposedare; -cesiunea de creanţă; -cauţiunea; -gajul general; TOTAL PUNCTAJ INTERMEDIAR Până la 5 6-10 11-16 17-25 inclusiv CATEGORII ÎMPRUMUTAŢI E D C B Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A. =,-.×100

Legenda: Lc – lichiditate curentă; Ac – active circulante; Sn – stocuri nefavorabile; Ci – clienţi incerţi; D<1 an – datorii cu scadenţă mai mică de un an; S – solvabilitate; A – toatal active; D – datorii totale; Cp – diferenţe de conversie pasiv; Gi – gradul de îndatorare generală; CPNs – capitaluri proprii nete în sens srtict; Rac – viteza de rotaţie a activelor circulante;
39

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cd – cheltuieli cu dobânzile; Car – cifra de afaceri realizată; At – aprovizionări în ţară în raport cu totalul aprovizionat; Ai – aprovizionări din import cu totalul aprovizionărilor; Dt – desfaceri în ţară în raport cu totalul desfacerilor; De – desfacri la export în raport cu totalul desfacerilor. Pentru determinarea punctajului firmelor care garantează creditul cu mai multe tipuri de garanţii se va folosi media ponderată.
B. Analiza nefinanciară se face în funcţie de următoarele criterii: calitatea conducerii, calitatea organizării, sectorul de activitate a firmei, poziţia firmei în ramură, strategia de dezvoltare şi perspectiva unităţii.
Tabelul 6. Analiza criteriilor nefinanciare ale B.C.R. S.A. Denumirea criteriului Comentariu Rezultatul analizei Calitatea conducerii Se va explica şi justifica calitatea • Foarte bună profesională a managerilor, respectiv: -cunoştiinţe tehnice de specialitate; • Bună -experienţă managerială; -prestigiul şi reputaţia în relaţiile cu • Satisfăcătoare furnizorii şi beneficiarii etc. Calitatea organizării Se vor trata explicit şi detaliat • Bună aprecierile inspectorului cu privire la organizarea activităţii unităţii • Medie economice (fluxuri tehnologice, capacitatea de adaptare la modificările • Slabă structurale, utilizarea bazei materiale şi a resurselor umane etc.) Sectorul în care îşi Analiza se va axa pe comentariul • Perspectivă bună a desfăşoară activitatea asupra conceptului de „piaţă dezvoltării sectorului; profitabilă” în care îşi desfăşoară • Perspectivă slabă a activitatea agentul ecomonic. dezvoltării sectorului; • Sector de activitate nevalabil Poziţia unităţii în Din analiză va rezulta gradul în care • Capacitate mare de ramură şi subramura de unitatea este cunoscută în sectorul său influenţă a pieţii; activitate de activitate având un cuvânt de spus • Capacitate medie de şi în cea ce priveşte nivelul preţurilor, influenţă a pieţii; concurenţa etc. • Capacitate redusă de influenţă a pieţii; Strategia de dezvoltare Se va analiza: • Foarte bună Existenţa unei strategii pe următorii 35 ani. Dacă aceasta este realistă, • Neconvingătoare realizabilă sau cu risc de eşec; Modalitatea de realizare a strategiei • Inexistentă propuse; Alternative şi implicaţii în cazul nerealizării strategiei propuse; Existenţa sau nu a planurilor de restructurare şi redresare financiară. Perspectiva unităţii Se vor prezenta programele de (programul de acţiune restructurare şi retehnologizare • Activitate viabilă;

Nr. 1

2

3

4

5

6

40

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

aplicate, cele în curs de aplicare precum şi cele ce urmează a fi aplicate. Se vor detaila etapele parcurse şi rezultatele obţinute. Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A.

priviind reducerea riscului în creditare)

• Activitate cu slabe perspective

C. Performanţa economico-financiară finală a împrumutului, în urma coordonării punctajului criteriilor financiare cu criteriile de analiză nefinanciară se clasifică în cinci categorii de bonitate: • Categoria „A” – performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la timp a dobânzii şi a ratei. Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a performanţelor financiare la un nivel ridicat; • Categoria „B” – performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menţine la acelaşi nivel într-o perspectivă mai îndelungată; • Categoria „C” – performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o tendinţă de înrăutăţire; • Categoria „D” – performanţele financiare sunt scăzute şi cu o evidentă ciclitate, la intervale scurte de timp; • Categoria „E” – performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile. 1.5.3.3.2. METODA BĂNCII ROMÂNE DE DEZVOLTARE

Banca Română de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A., grupează agenţii economici pe cele cinci tipuri de categorii de bonitate pe baza indicatorilor de performanţă financiară din următorul tabel:
Tabelul 7. Criterii de performanţă financiară ale B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. Criterii de apreciere % Categorii de credite Categ. A Categ. B Categ. C Categ. D Categ. E Gradul de îndatorare 0-30,0 30,1-50,0 50,1-65,0 65,1-80,0 peste 80,0 Lichiditatea imediată peste 110,0 85,1-110,0 65,1-85,0 50,1-65,0 sub 50 Solvabilitatea patrimonială peste 50,0 40,1-50,0 30,1-40,0 20,1-30,0 sub 20,0 Rentabilitatea în funcţie de cifra peste 10,0 5,1-10,0 3,1-5,0 1,1-3,0 sub 1,0 de afaceri Gradul de acoperire a peste 120 100,1-120,0 90,1-100,0 70,1-90,0 sub 70 cheltuielilor din venituri TOTAL PUNCTAJ 41-50 26-40 11-25 1-10 0 Sursa: Normele de creditare ale BRD Groupe Societe Generale S.A.

2. DESCRIEREA FIRMEI
2.1. ISTORIC AL ACTIVITĂŢII S.C. METROPOLIS GROUP S.R.L. a fost constituită în actuala formă juridică în anul 1994 prin încheierea de autentificare nr. 7598/13.09.1994.

41

R. climatizare. marionete. ROMELMAR S.L.C.R.A. DECIS COM S. S. 2. MEDEIROS S. băuturi şi produse din tutun în magazine specializate. .C. S. Activităţile enumerate s-au desfăşurat în mai multe puncte de lucru din toată ţara. şcolilor de dans. S. din 1999-prezent: alte activităţi recreative. 1-4. PHOENIX CONSTRUCT S.L.R. 2. 42 . CAFFE RIVER S.63 mp.R.R.A. ZAJ DISCOTECHIKA S. desfăşurată pe o suprafaţă de 2. AGROBIS BAZA 6 S. PRINCIPALELE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE 1. discotecilor. spectacole de circ. Autovehicule.C. ELECTROPLAST S.C.L. Instalaţii şi echipamente de sonorizare. 3.R. cafenele si baruri fară spectacol. inclusiv lucrări de artă. PRINCIPALII FURNIZORI S. M. nr.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Înca de la înfiinţare societatea a avut ca principale activităţi: între anii 1994-1995: alte activităţi recreative.C.R.L. Clădire situată în Bistrita.R. S. realizatorilor de desene animate.C.C.alte tipuri de comerţ cu amănuntul cu produse alimentare.3. S. S. consultanţilor si ale altor tehnicieni din domeniul realizării de spectacole ).2.L. lumini. comerţ cu amănuntul cu băuturi.C. S. între anii 1995-1999: alte activităţi recreative. S. lucrări de construcţii.R. 2. parcurilor de distracţii şi alte forme recreative analoge.L.C. str. YORK INTERNATIONAL S.C.L.R. comerţ cu amanuntul.C. S. jocuri de noroc. scenografilor. EMI CORPORATION S. INTERBRANDS S.C. DOBOCO IMPEX S.C.alte activităţi de spectacole ( organizarea şi prezentarea altor activităţi recreative cum sunt: activităţile sălilor de dans.L. Eminescu. S. S. MACON S.A. S. comerţ cu amănuntul cu produse din tutun. .574.L.L.

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI S. un numar mare de locaţii cu spaţii de dimensiuni reduse şi standarde calitative inferioare cerinţelor moderne.L.4. toate regăsindu-se în acelaşi spaţiu.C. 2.C. S.C. Începând cu anul 2001 societatea a început o campanie masivă de investiţii în vederea desfăşurăii de activităţi recreative prin adoptarea unui nou concept în România. EUROPLEICOM S. Disco Wake-Up Cluj-Napoca. S.R. 43 .R. METROPOLIS GRUP S. STAREA CONCURENŢIALĂ Slab reprezentat la nivel regional.C. de construcţii datorită faptului ca una din societăţile din grupul de firme era organizatoarea jocului de bingo televizat SUPER BINGO PROTV. BINGO CLUB S.L.R. DESCRIEREA SUMARĂ A ACTIVITĂŢII S. şi anume CENTRU DE DISTRACŢII ŞI AGREMENT. săli de jocuri distractive pentru toate vârstele. principalii concurenţi ai complexului de distracţii şi agrement Metropolis vor fi: Disco Parc Bistriţa.R. S.L. Disco Galaxy Bistriţa. GCM INTERGAMES S.R. societatea este în relaţii cu mai mulţi clienţi în special prin prestările de servicii care le face în domeniul construcţiilor: S. are o bogată experienţă în organizarea activităţilor recreative. 2. BOWLING S.5. PHOENIX S. În perioada 1994-1998 societatea era organizatoarea celei mai puternice discoteci din Bistriţa şi organiza activităţi de bingo în sală în mai multe oraşe din România. este o societate care se adresează în general populaţiei.L.R.L. prin faptul că desfăţoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi prestări de sercicii.L. Ca enumerare. surse provenind nu numai din activitatea curentă ci şi din activităţi excepţionale (operaţiuni de capital). restaurante. segmentul de piaţă al agenţilor economici având ca obiect de activitate prestarea de servicii de agrement-distracţii se caracterizează prin infrastructura slab dezvoltată. Pe lângă acest important segment. Până în acest moment aceste investiţii au fost susţinute din surse proprii. METROPOLIS GRUP S. terase. Disco Atlantic Cluj-Napoca. CLIENŢII S.R.R. Începând cu anul 1999 societatea s-a reorientat spre activităţi de comerţ şi prestări servicii. 2.C. Disco Tequila Dej.C.L. SCANDIC COMPANY S.C.C.L.6. Acest centru cuprinde discoteci. Club Kharma Cluj-Napoca – cu un target de piaţă relativ diferit ca etate/scară ierarhică socială a clientelei şi fară capacitatea de a presta servicii integrate (divertisment diferenţiat şi alimentaţie publică). S.

- . FRN – NFRN .56 0.52 0.64 financiare % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.18 1615187 59 1730154 0. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODEI PATRIMONIALE Nr 1 Tabelul 9.L. - .81 10 5. - . . lei Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu % 2478023 88 960331 0.C. METROPOLIS GRUP S. Principalii indicatori economico-fianciari ai S. . −- .M Formulă Anul 2003 Anul 2004 Cifra de afaceri Număr de angajaţi Situaţia netă Lichiditate generală Lichiditate redusă Lichiditate imediată Solvabilitate generală Solvabilitate patrimonială Rata autonomiei financiare la termen Rata de îndatorare globală lei Pers. 8 .1. . 1 2 3 4 5 6 7 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI Anul 2005 3142036 101 2174490 1.24 1.C. − – . 3. Metropolis Grup S.009 1. − .− . Evoluţia indicatorilor de echilibru patrimonial Indicatori U.R. . .7.L. 2003 2004 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 2005 4531397 44 .23 7. − .30 0.R.54 1.R.×100 15.06 0.42 economice % 16 Rata rentabilităţii 2..18 0.89 34.×100 2. 0.L.34 1. - . - .24 620927 607432 12 13 Lei 14 15 Trezoreria netă lei 4511 12850 13495 Rata rentabilităţii 26.C. ANALIZA RISCULUI LA S. - .005 1. 3..29 13.37 1.49 5.71 1.43 Total active – Toatal datorii . Nr.68 -983225 -987737 0.002 1.ăţ- .M.66 -1108866 -1121716 1.×100 . Metropolis Grup S.86 9 Leu/ leu Leu/ leu . - .28 36.64 0. Denumire U.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 2.87 11 Rata de îndatorare la termen Fondul de rulment net Nevoia de fond de rulment net Leu/ leu lei .50 Tabelul 8.

Durata unei rotaţii a datoriilor curente în anul 2003 este de 408. de 565.91 (6:7) x 365 10 Indicele de corelaţie a duratelor unei 0.56 1. de lansare.C.42 rotaţii (8:9) 11 Numărul de rotaţii a activelor curente 1.14 curente (7:3) 13 Indicele de corelaţie a numărului de 1.65 0.C.R.L. calculate. mai scăzută ca şi în anul precedent însemând ca parte mai mare a activelor imobilizate sunt finanţate cu resurse curente. Durata unei rotaţii a activelor curente. 2003 2004 2005 1 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 2 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 3 Active curente (1+2) Lei 1788809 1398624 2092159 4 Datorii ce trebuie plătite până la un Lei 2770506 2503080 1458759 an 5 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 6 Datorii curente (4+5) Lei 2770035 2507490 1471232 7 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 8 Durata unei rotaţii a activelor curente Zile 263. fie ca durată în zile a unei rotaţii. de stocare. 2005: fondul de rulment are o valoare de 620.48 zile.15 1. de expediţie şi de încasare. valoare prozitivă ceea ce înseamnă că s-a stabilit un echilibru financiar pe termen lung. în anul 2004 este de 316.48 316.70 rotaţii (11:12) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. fie ca număr de rotaţii după cum urmează: Tabelul 10.L.927 lei. (o parte din activele imobilizate sunt finanţate cu resurse curente).04 (3:7) x 365 9 Durata unei rotaţii a datoriilor curente Zile 408.56 1.75 170. şi o parte din capitalurile permanente finanţează activele curente.04 zile.06 243. se explică prin intervalul de timp de aprovizionare.75 zile 45 . investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. 2 3 4 2003: societatea are un fond de rulment negativ ceea ce exprimă un dezechilibru financiare pe termen lung.31 zile.39 1. Metropolis Grup S.64 2.31 565.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.R. de fabricaţie.89 0.50 (7:3) 12 Numărul de rotaţii a datoriilor 0. Riscul de incapacitate de plată a firmei se poate evidenţia şi prin indicele de corelaţie a vitezei de rotaşie a pasivelor şi activelor curente.06 de zile şi în 2005 scade la 243. Evoluţia indicatorilor de gestiune Nr Indicatori U.80 0. 2004: fondul de rulment al firmei înregistrează o valoare negativă. şi este în anul 2003 de 263.M. Metropolis Grup S.

50) faţă de numărul de rotaţii a datoriilor curente (2. În anul 2003 numărul de rotaţii a activelor curente (1. ceea ce înseamnă că firma îşi finanţează afacerile din resurse atrase temoral de la terţi în procent mai mare decît din resurse proprii.70) ceea ce înseamnă că finanţarea din resurse proprii este într-o proporţie mai mare decît din resursele atrase temporar de la terţi. doar valorile fiind diferite şi anume 1.56 şi 1. 0. analiza firmei se continuă cu determinarea indicatorilor specifici lichidităţii generale.M.15. acelaşi fenomen se petrece şi în anul 2004. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditatea imediată (10-13-16) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 46 . efect cauzat de inferioritatea numărului de rotaţii al activelor curente (1. Evoluţia indicatorilor de lichiditate Indicatori U. respectiv 0. În anul 2005 indicele are o valoare de 1.91 zile.42 ceea ce înseamnă că în anul 2005 s-a reuşit finanţarea din resurse proprii atât a activităţii proprii cât şi a unei părţi din livrările către clienţi. Indicele de corelaţie a duratelor de rotaţie în anii 2003 şi 2004 este subunitar.80). imediate şi efective. ceea ce înseamnă că firma în anul 2005 beneficiează de o finanţare suplimentară anuală mai mare decât în anii precedenţi.65 respectiv 0. În anul 2005 se produce o schimbare în ceea ce priveşte o rambursare mai rapidă a obligaţiilor. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi cu rotaţia stocurilor.56 ceea ce înseamnă ca firma în aceşti doi ani nu a reuşit să-şi finanţeze activitatea proprie din resurse proprii. În anul 2005 acest indice este subunitar (0. Acest lucru se poate realiza în felul următor: Tabelul 10.14). Pentru evidenţierea riscului de ilichiditate şi insolvabilitate financiară.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI în 2004 şi scade în anul 2005 până la 170.39) este superior numărului de rotaţii a datoriilor curente (0.64.89) ceea ce înseamnă că rambursarea obligaţiilor este mai lentă. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt. Indicele de corelaţie a numărului de rotaţii este supraunitar în anii 2003 şi 2004 (1. în comparaţie cu încasările de la clienţi şi rotaţia stocurilor.

de 1.5 0.2 ori în 2003. În anul 2005 firma înregistrează un excedent de lichiditate. firma.2 0. procentul ratei lichidităţii fiind de 44 % sub nivelul pragului de siguranţă cu 6 procente. În anul 2003 firma a înregistrat o ilichiditate de 1196267 lei ceea ce înseamnă că firma nu are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat decât în proporţie de 57 %. rata lichidităţii imediate fiind de 115 %. 158 % şi 153 %.2 % din datoriile curente cu numerar.53 ori în 2005. Metropolis Grup S. înregistrând o scădere a deficitului. însemnând o acoperire excedentară a datoriilor pe termen lung. 2494640 lei şi respectiv 1457737 lei. cu active transformabile în numerar. deci este într-un deficit de acoperire a datoriilor curente. la S. de 2767524 lei. din 2003 până în 2005 de 1.5 % şi 0.L.R.C.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 26 27 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 Trezoreria (19+20) Lei 4511 12850 13495 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457737 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0. Luând în considerare ratele lichidităţii efective. Gradul de dependenţă financiară a firmei înregistrat în cei trei ani analizaţi este de 85 % în 2003. de 1.58 ori în 2004 şi de 1.9 ori.9 % în 2005. Ratele solvabilităţii generale pentru cei trei ani sunt 118 %. s-a înregistrat un deficit de numerar şi echivalente ale numerarului. Metropolis Grup S. se transformă în numerar şi echivalente ale numerarului. fiind cu 7 % peste limita inferioară a pragului de siguranţă.R.L. fiind cu 15 procente peste pragul optim al indicatorului (100%) În toţi cei trei ani analizaţi. 63 % în 2004 şi 65 % în 2005. 85 % din capitalul 47 . În anii analizaţi. crescând considerabil din 2003 (967294 lei) până în 2004 (2377736 lei) menţinând aproape aceeaşi valoare şi în 2005 (2304651 lei). în valoare de 1399613. ceea ce înseamnă că firma are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat. ceea ce înseamnă că în anul 2003. Toate cele trei valori ale ratei lichiditaţii efective se află în afara intervalului de siguranţă (50-100 %) creeînd un aspect negativ firmei. firma înregistrează un excedent de solvabilitate. ceea ce dă un aspect pozitiv în care activele imobilizate şi activele curente rămase după acoperirea datoriilor curente. În anul 2004 firma înregistrează o ilichiditate mai scăzută faţa de cea din anul 2003. în 2004 0. lucru acceptabil deoarece rata lichidităţii imediate se încadrează în intervalul de siguranţă financiară. în anul 2003 firma poate să-şi acopere doar 0.9 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 Rata solvabilitaţii generale % 118 158 153 (24:25)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (25:24)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 (29+30+31):31 33 Gradul de dependenţă financiară la Lei 555 171 187 termen (24:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C.

2 5364851 6332145 967294 118 85 21623 14355 116448 131 2478023 263. 2003 Lei 4543336 Lei 967295 Lei 0 Lei 2592816 Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei % Lei Lei % Lei Lei Lei Lei % Lei Lei Lei % % Lei Lei Lei % 0 3560111 -983225 1780317 8492 1788809 2770506 1529 2772035 -983226 65 213041 -1196267 57 0 4511 4511 -2767524 0. Indicatori Active imobilizate Capitaluri proprii Subvenţii pt.5 4072814 6450550 2377736 158 63 29191 10464 119140 133 1615187 316.06 565.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI firmei este finanţat din împrumuturi.04 170.91 1. în 2003 indicatorul având valoarea de 131 %. iar în 2004 63 % şi în 2005 65%.9 4318913 6623564 2304651 153 65 175981 24512 54793 466 3142036 243.75 0. Rata de acoperire a dobânzilor are un nivel încadrat peste limita minimă a pragului de siguranţă ceea ce înseamnă că firma dispune de resurse proprii pentru achitarea dobânzilor bancare.56 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 0 13495 13495 -1457737 0. în 2004 139 %.48 408. Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Tabelul 11.M. iar ăn 2005 există un excedent de 4 ori mai mare decât obligaţiile la bănci (466 %).65 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 0 12850 12850 -2494640 0.42 Zile Zile 48 .31 0. investiţii Datorii ce trebuie plătite intr-o perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Fond de rulment (6-1) Active circulante Cheltuieli în avans Active curente (8+9) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an Venituri în avans Datorii curente (11+12) Lichiditate generală (10-13) Rata lichidităţii generale (10:13)x100 Stocuri Lichiditatea imediată (10-13-16) Rata lichidităţii imediate (1016):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci Trezoreria (19+20) Lichiditate efectivă (21-13) Rata lichidităţii efective (21:13)x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) Active totale (1+8+9) Solvabilitate generală (25-24) Rata solvabilitaţii generale (24:25)x100 Gradul de dependenţă financiară (25:24)x100 Rezultatul net al exerciţiului Impozit pe profit Cheltuieli cu dobânzile Rata de acoperire a dobânzilor (29+30+31):31 Cifra de afaceri netă Durata unei rotaţii a activelor curente (10:33) x 365 Durata unei rotaţii a datoriilor curente (13:33) x 365 Indicele de corelaţie a duratelor unei Evoluţia indicatorilor de risc U.

L.93 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.56 1.377. 49 .R. 37 Tabelul 12.735 lei Împrumuturi bancare 1.39 1.848 lei Rata rentabilităţii financiare 3% Rata dobânzii 7.89 0.295 lei Împrumuturi bancare 1.93 6. Structura financiară a firmei în anul 2004 Capital propriu 2.C.L. Metropolis Grup S. Metropolis Grup S.501. Tabelul 13.14 curente (33:13) 39 Indicele de corelaţie a numărului de 1.80 0.662.R.R.C.64 2.26 44 Impozit pe dividende % 0 0 0 45 Profitul net monetar de echilibru Lei 116361 119097 54791 46 Rata rentabilităţii de echilibru % 4. Metropolis Grup S.07 1.15 1.C.70 rotaţii (37:38) 40 Capital social 27300 1000000 1000000 41 Rata rentabilităţii financiare % 79 3 18 (29:40)x100 42 Împrumuturi bancare 1662304 1501848 875255 43 Rata dobânzii (31:42) % 7 7.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI rotaţii (34:35) Numărul de rotaţii a activelor curente 1. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 967.304 lei Rata rentabilităţii financiare 79 % Rata dobânzii 7% Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.L.72 47 Dividende plătite Lei 0 0 0 48 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 49 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 50 Cheltuieli cu materialele Lei 881575 842549 1366771 51 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 52 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 53 Marja industrială (54-52-53) Lei -346698 270274 -923062 54 Venituri din vânzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 55 Cheltuieli priviind mărfurilor Lei 724053 619686 898461 56 Marja comercială (56-57) Lei 745727 644636 1331798 57 Valoarea adăugată (55+58) Lei 399029 914910 408772 58 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 59 Venituri totale Lei 2984782 3106990 3658958 60 Cheltuieli totale Lei 2948804 3067335 3458465 61 Rezultatul brut al exerciţiului Lei 35978 39655 200493 62 Cheltuieli de exploatare Lei 2689236 2948195 3323375 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.50 (33:10) 38 Numărul de rotaţii a datoriilor 0.39 3.

999-5.2. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL FUNCŢIILOR SCOR 3.3-3. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Altman Indicatori U. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI ALTMAN Acestă metodă foloseşte următoarea ecuaţie: =1.+0..1.C.2. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.4-2.R. Firma analizată trebuie să obţină un profit monetar de 116361 lei.M. şi de 119097 lei şi rata de 3.+0.3.255 lei Rata rentabilităţii financiare 18 % Rata dobânzii 6.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI Tabelul 14.643 lei Împrumuturi bancare 875.+1.07 % în 2004. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 Datorii totale (3+4+5+10+11) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 Capital social Lei 27300 1000000 1000000 Dividente plătite Lei 0 0 0 50 ..26 % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S. 3.6-4.. şi în 2005 un profit de 54791 lei şi o rată a rentabilităţii monetare de 1.39 % în anul 2003.-1. şi o rată a rentabilităţii monetare de cel puţin 4.304. intrarea firmei în încetare de plăţi.+. Structura financiară a firmei în anul 2003 Capital propriu 2. În următorul tabel vom urmării situaţia indicatorilor de risc specifici modelului Altmen: Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Tabelul 15.L.2.72 % pentru a putea face faţă plăţilor către creditorii bancari ai firmei şi pentru a prevenii în acest fel. Metropolis Grup S.

0.=0.039.025 0.025.−10-4.0.6.+0.+0.8).0.16.01.L.−.39 0. 3.0.L.47 /leu Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.+3.3. 1.+0.+22-2. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI CANNON & HOLDER Modelul de calcul a riscului de faliment cu metoda Cannon & Holder se bazează tot pe scorul da dar are altă ecuaţie de calcul: =16.039 Lei 0.379.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 20 21 22 23 24 25 Flexibilitatea firmei (7:13) Profit reinvestit (14-19) Rata autofinanţării activelor totale (21:13) Rezultatul brut înaintea achitării dobânzile şi taxelor (14+15+16) Rata rentabilităţii economice (23:13)x100 Capacitatea de îndatorare (18:10) Lei /leu Lei /leu Lei % -0.287 Scorul Z obţinut în anul 2004: =1.024 -0. aspect pozitiv pentru firmă. că firma este falimentară. din 2003 până în 2004.0.40. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 51 .+3.C.16 21623 0. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Cannon & Holder Indicatori U. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt. Metropolis Grup S..027 255286 0.024.09 175981 0.+0.−0.R.+24-5.R.2.25.027.40 0.+1.+1.2.158 Toate cele trei scorului obţinute de S.3. Scorul Z obţinut în anul 2003: =1.4. de la valoarea 0.+0.4. conform modelului profesorului Altman.999.0..−0.17.25 0.0.6.003.2.0. iar din 2004 până în 2005.01 0.0.2.2.=0.0.C. Evoluţia scorului are o tendinţă uşoară de creştere.999.+0.005 158795 0. Metropolis Grup S. Nr 1 2 3 4 5 Tabelul 16.4.69 /leu 26 Randamentul activelor () Lei 0.17 29191 0.379 Scorul Z obţinut în anul 2005: =1.0. ceea ce înseamnă.M.-1.39.+3..6.47.3.0.69.87-3. scorul Z creşte de aproximativ 3 ori atingând valoarea de 1.+1.999.003 152426 0.158.=1.005.287 la 0.0.09. în cei trei ani analizaţi au valori cuprinse în intervalul (-∞.

Evoluţia scorului Z în anul 2004 are o scădere cu aproximativ trei unităţi faţă de anul 2003.−10.−87. 52 . sunt favorabili arătând că riscul de faliment este în probabilitate de sub 10 %.459 0.−87.074.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 6 7 8 9 10 11 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Active curente (8+9) 1788809 1398624 2092159 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Stocuri Lei 213041 290747 401246 15 Lichiditatea imediată (10-13-14) Lei -1196267 -1399613 219681 16 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 14):13x100 17 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 18 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 19 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 20 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 21 Cheltuieli materiale Lei 881575 842549 1366771 22 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 23 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 24 Marja industrială(23-21-22) Lei -346698 270274 -923062 25 Venituri din vanzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 26 Cheltuieli priviind mărfurile Lei 724053 619686 898461 27 Marja comercială (25-26) Lei 745727 644636 1331798 28 Valoarea adăugată (24+27) Lei 399029 914910 408772 29 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 30 Stabilitatea financiară (6:17) 0.+24.138 0.654 0.149.924.0.807 Toate cele trei scoruri obţinute de societate în cei trei ani analizaţi.+22.−10. iar în 2005 se înregistrază o creştere a scorului Z faţă de anul 2003 de aproximativ 3 ori.0.+24.0.0.043.138.0.0.0.459.207. Scorul Z obţinut de firmă în anul 2003 este: =16.105.0.=12.0.0. cu ajutorul metodei Cannon & Holder.943 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2004 este: =16.568.−87.043 resurse externe (19:18) 32 Gradul de renumerare a personalului 1.+22.1.522 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2005 este: =16.L.0.1.562.=15.562 0.924 (20:28) 33 Ponderea rezultatului exploatării în 0.0.−10.611.+22.762 valoarea adăugată Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.105 0.=40.611 0.074 0.762.207 0.R.654.442.+24.0. Metropolis Grup S.778.C.778 31 Gradul de finanţare a vânzărilor din 0.

M.9 24 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 25 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 26 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 27 Rata solvabilităţii generale % 118 158 153 (25:24)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (24:25)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 ((29+30+31):31)x100 33 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 34 Numărul de rotaţii a activelor curente Rotaţii 1. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 10 Active curente (8+9) Lei 1788809 1398624 2092159 11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 -1108866 620927 15 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 56 142 16 Stocuri Lei 213041 290747 401246 17 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 -1399613 219681 18 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 16):13x100 19 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 0 0 20 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 21 Trezorerie (19+20) Lei 4511 12850 13495 22 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457742 23 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0.R.50 (33:10) 35 Gradul de îndatorare globală % 655 271.70 7. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODELOR BANCARE 3.15 1.40 (24:2)x100 36 Acoperirea dobânzii (31:33)x100 % 4.2 0.L.C.38 1.29 287.74 37 Rentabilitatea capitalurilor proprii % 2.3. Criterii de performanţă financiară Indicatori U.24 1. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt.5 0.23 7.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 3. 53 .39 1.64 (29:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.1. Metropolis Grup S.3. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BCR Nr 1 2 3 4 Tabelul 17.

Acoperirea dobânzii: 7. Gradul de îndatorare generală: 271.L. • 2004: Rata lichidităţii generale: 56% obţine -2 puncte. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 1. Solvabilitatea firmei: 158% obţine 4 puncte. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 2. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1.R. Acoperirea dobânzii: 4.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte. Rezultă că scorul S.R.29% obţine -1 puncte. 54 . firma încadrându-se în grupa D de bonitate. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1.C.1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte.24 % obţine 1 punct. Rezultă că scorul S. Solvabilitatea firmei: 153% obţine 4 puncte.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI • 2003: Rata lichidităţii generale: 65% obţine -2 puncte.23 % obţine 1 punct.C. Metropolis Grup S. este de 10 puncte. • 2005: Rata lichidităţii generale: 142% obţine 2 puncte.L. Metropolis Grup S.38 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. este de 7 puncte.70 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. Gradul de îndatorare generală: 665% obţine -2 puncte. firma încadrându-se în grupa D de bonitate.15 rotaţii obţine 1 punct. Solvabilitatea firmei: 118% obţine 2 puncte.39 rotaţii obţine 1 punct.

1 % obţine 2 puncte Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI - Gradul de îndatorare generală: 287. Metropolis Grup S.L.50 rotaţii obţine 1 punct. Acoperirea dobânzii: 1.R.40% obţine -1 puncte.M. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt.3.2.C. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) 5364851 Active totale (1+8+9) 6332145 Gradul de dependenţă financiară % 85 (19:20)x100 Cifra de afaceri netă 2478023 Rezultatul exploatării (profit) 261105 2004 5051926 2377735 0 1565325 0 3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080 4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44 4072814 6450550 63 1615187 125935 2005 4531397 2304643 0 2847681 0 5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759 12473 1471232 620927 142 401246 219681 115 4318913 6623564 65 3142036 311595 55 . 3. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BRD Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Tabelul 18. este de 14 puncte. Rezultă că scorul S. Evoluţia indicatorilor financiari Indicatori U.64 % obţine 1 punct. Rentabilitatea capitalurilor proprii: 7. firma încadrându-se în grupa C de bonitate.74 % obţine 3 puncte Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50. Viteza de rotaţie a activelor curente: 1.

.Gradul de îndatorare a firmei: 63% (2 puncte).86 34.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 24 25 26 Venituri toatale 2984782 3106990 3658958 Cheltuieli totale 2948804 3067335 3458465 Solvabilitatea patrimonială % 15.28% (0 puncte).28 36.L. În anul 2003 S.L. Metropolis Grup S.92 28 Gradul de acoperire a cheltuielilor % 101 101 106 din venituri (24:25) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.R. .Rata lichidităţii imediate: 57% (8 puncte). .86% (23 puncte).R.79 (2:20)x100 27 Rentabilitatea vânzărilor (23:22)x100 % 10.R. .L. În total firma a acumulat 86 puncte şi se situează în grupa D de bonitate. obţine următorul punctaj: .Solvabilitatea patrimonială: 34. .54% (50 puncte).C.92% (39 puncte).C.67 9.Rata lichidităţii imediate: 44% (0 puncte). de care managerii se lovesc atunci când iau decizii în coordonarea activităţii curente a firmei sau când vor să înceapă noi investiţii. . .67% (35 puncte). În total firma a acumulat 84 puncte şi se situează în grupa D de bonitate.54 7.C.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte). Metropolis Grup S. . . În total firma a acumulat 142 puncte şi se situează în grupa B de bonitate.L.Solvabilitatea patrimonială: 36.Rata lichidităţii imediate: 115% (50 puncte).Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 9.Gradul de îndatorare a firmei: 85% (0 puncte). obţine următorul punctaj: . Metropolis Grup S. obţine următorul punctaj: . . Calcularea riscului şi determinarea influenţei lui asupra activităţii economice a unei societăţi comerciale este o problemă permanentă .Gradul de îndatorare a firmei: 65% (2 puncte).Solvabilitatea patrimonială: 15.C.R.79% (22 puncte).Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte).Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 106% (29 puncte). . CONCLUZII Incertitudinea şi riscul sunt două coordonate ale mediului economic în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea.Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 7.Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 10. . În anul 2003 S. Metropolis Grup S. În anul 2004 S. 56 .

Pentru a ne familiariza cu termenul de risc am prezentat în prima parte a lucrării conceptul de risc. Giurgiu) sau „probabilitatea succesului sau a eşecului. metode statice şi metode bancare. metode patrimoniale. presupunând că în viitor va avea o evoluţie asemănătoare. Hoanţă).C. Riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare. De aceea se cere o analiză a riscului financiar înaintea îndatorării. dar dacă rata dobânzii este mai mare decât rata rentabilităţii firma intră în pierderi.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI În această lucrarea am descris tipurile de risc care apar în sectorul economic. 57 .. iar falimentul este starea de fapt. firma suportă nişte cheltuieli financiare suplimentare. după cum urmează: metode manageriale. În partea practică a lucrării am calculat şi analizat.L. pe un interval de timp din trecut. cea folosită de BCR şi cea folosită de BRD. Prin definiţie termenului „risc” i se atribuie termenul „pericol” sau „primejdie” după cum găsim şi în Dicţionarul explicativ al limbii române: „posibilitatea de a ajunge într-o primejdie”. prezentate şi în lucrare. în activitatea unei societăţi comerciale şi am prezentat principalele metode de calcul a acestui fenomen. Unii autori de specialitate definesc riscul ca „probabilitatea survenirii unui fenomen nedorit”(A. Riscul investiţiei se referă la riscul la care se supune un investitor în momentul plasării de capital într-un proiect de lungă durată. riscul de faliment prin metoda patrimonială. riscul comercial şi riscul de faliment. Am prezentat în lucrare trei mari tipuri de risc cum ar fi riscul investiţiei. pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.R. În momentul accesării unui credit. Riscul comercial este direct legat de activitatea curentă de exploatare a unei societăţi comericale şi este vizibil imediat obligând întreprinzătorii la luarea de decizii pentru micşorarea înregistrării de pierderi în viitor. Acest risc se poate calcula prin analiza unei investiţii asemănătoare. Metropolis Grup S. Există mai multe metode de evaluare a riscului de faliment. două din metodele statice (metoda Altman şi metoda Cannon&Holder) şi prin două metode bancare. adică insolvabilitatea financiară. în care succesul este obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea de pierderi de bani dintr-o investiţie” (N. Când rata rentabilităţiii este mai mare decât rata dobânzii firma are un câştig. caracteristicile riscului şi tipologia riscului.

C. CAPITAL ŞI REZERVE I. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 11 2770506 2503080 1458759 PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN E. CREANŢE 6 1562765 443036 1534792 III. Denumirea indicatorului Nr. RISCURI ŞI DEPRECIERI 15 0 0 0 I. 2004. REZULTATUL REPORTAT.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXE ANEXA 1 BILANŢUL S. VENITURI ÎN AVANS. PRIME DE CAPITAL 23 0 0 0 III. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 3560111 3943060 5152324 G.L.L. din 2003.Capital subscris vărsat 21 27300 1000000 1000000 . IVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 7 0 0 0 IV. sold C 27 0 5885 35076 sold D 28 0 0 0 VI. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 8 4511 12850 13495 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 9 1780317 746633 1949533 C. REZERVE DIN REEVALUARE. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1 8633 37173 61358 II. ACTIVE CIRCULANTE I. Investiţii 17 0 0 0 .C. REZERVE 26 934110 934110 934110 V. STOCURI 5 213041 290747 401246 II. Metropolis Grup S. CAPITAL.Patrimoniul regiei 22 0 0 0 II. PROVIZIOANE PT.Venituri înregistrate în avans 18 1529 4410 12473 J.Capital subscris nevărsat 20 0 0 0 . ACTIVE CIRCULANTE NETE. 2003 2004 2005 A. IMOBILIZĂRI CORPORALE 2 4534704 5009967 4465252 III. 29 21623 29191 175981 Sold C Sold D 30 0 0 0 Repartizarea profitului 31 15738 0 0 TOTAL CAPITALURI PROPRII 32 967295 2377735 2304643 Patrimoniul public 33 0 0 0 TOTAL CAPITALURI 34 967295 2377735 2304643 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 14 2592816 1565325 2847681 PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN H. ACTIVE IMOBILIZATE I.R. din care: 19 27300 1000000 1000000 . CHELTUIELI ÎN AVANS 10 8492 651991 142626 D. METROPOLIS GRUP S. din care: 16 1529 4410 12473 . sold C 24 0 408549 159476 sold D 25 0 0 0 IV.R.Subvenţii pt. RESPECTIV 12 -983226 -1108866 620927 DATORII CURENTE NETE F. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 3 0 4787 4787 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 4 4543336 5051926 4531397 B. 2005 58 .

Cheltuieli b2). a).Cheltuieli . a). Ajustarea valorii activelor circulante b1).Din care. Cheltuieli priviind mărfurile 6. Cheltuieli cu alte impozite. METROPOLIS GRUP S.Venituri Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 2003 2478023 1008243 1469780 0 0 0 0 472318 2950341 127831 52 29639 724053 481772 369492 112281 309865 309865 0 0 0 0 1016023 945678 40094 30252 0 0 0 2689236 261105 0 0 0 0 0 13 0 34427 34440 0 0 0 2004 1615187 350865 1264322 0 0 0 0 1458943 3074130 98423 73848 50592 619686 419572 318410 101162 263931 263931 0 0 0 0 1422143 696985 16563 708595 0 0 0 2948195 125935 0 0 0 0 0 17 0 32843 32860 0 0 0 2005 3142036 911777 2230259 0 0 0 0 492934 3634970 0 20166 448144 898461 377673 280810 96863 451261 451261 0 0 0 0 1091169 960966 56375 73828 36501 36501 0 3323375 311595 0 0 0 0 0 98 0 23890 23988 0 0 0 59 . Cheltuieli a2). Producţia imobilizată 4. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate . în cadrul grupului 10. Variaţia stocurilor.3. Venituri din dobânzi .1. Cheltuieli cu asigurările şi protcţia socială 7. donaţii şi active cedate Ajustări priviind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli .Cheltuieli . taxe şi vărsăminte asimilate 8. Cheltuieli priviind prestaţiile externe 8. Alte cheltuieli din afară(cu energie şi apă) c). sold C sold D 3. Cheltuieli cu despăgubiri. Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale a1). Cheltuieli cu personalul a).Din care. Venituri din interese de participare . în cadrul grupului Alte venituri financiare TOTAL VENITURI FINANCIARE 12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante . Cifra de afaceri netă Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din dubvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2.Venituri TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE REZULTATUL DIN EXPLOATARE – profit -pierdere 9. Alte cheltuieli de exploatare 8.Din care.C. Denumirea indicatorului 1.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI ANEXA 2 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE AL S. Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale b). Venituri 8. Salarii b). în cadrul grupului 11.R. Venituri b).L.2. Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 5.

4. din 2003.pierdere 51 0 0 0 15. Editura Dacia. Bucureşti.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine. 7. ClujNapoca. 8. Editura Intelcredo. Fred Weston.pierdere 55 0 0 0 VENITURI TOTALE 56 2984782 3106990 3658958 CHELTUIELI TOTALE 57 2948804 3067335 3458465 18. Hada – Finanţele agenţilor economici din România. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului. Bătrâncea – Risc şi faliment.pierdere 49 225128 86280 111102 14.pierdere 63 0 0 0 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S. IMPOZIT PE PROFIT 60 14355 10464 24512 20. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 13. REZULTATUL BRUT – profit 58 35978 39655 200493 . 1999 A. 3. 2003 D. Venituri extraordinare 52 0 0 0 16. 2005 BIBLIOGRAFIE 1. Cluj-Napoca T. 1998. 9. Bucureşti. 1995 A. Bucureşti. Deva. – DEX.R. Altman E.c. J.I.L. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de 61 0 0 0 mai sus 21. 1998 60 . 5. REZULTATUL EXTRAORDINAR – profit 54 0 0 0 . RFC 222/martie 1991 I. 2000. 2004. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 62 21623 29191 175981 FINANCIAR – profit . Presa Universitară Clujeană. Metropolis Grup S. Editura Dacia. REZULTATUL CURENT – profit 50 35978 39655 200493 . Journal of Commercial Bank Lendings M. în cadrul grupului 45 0 0 0 Alte cheltuieli financiare 46 143120 0 80297 TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 47 259568 119140 135090 REZULTATUL FINANCIAR – profit 48 0 0 0 . Editura Economică. Coteanu ş.pierdere 59 0 0 0 19. Giurgiu – Finanţele firmei. N.I. Cluj-Napoca. Bank.C. Cheltuieli extraordinare 53 0 0 0 17. Editura Economică.Din care.1999 Paul Halpern.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial 2. Brigham – Finanţe manageriale.I. Editura Univers Enciclopedic. Eugene F. Cheltuieli priviind dobânzile 44 116448 119140 54793 . 6.

E. xxx – Normele BNR nr.04. 8 din 26. Koch – Dicţionar de finanţe. Bucureşti. N. Editura Naţională. 1996 22. Presses Universitairies de France. Bucureşti. Teorie şi aplicaţii. Hoanţă – Finanţele firmei. Nicolăescu şi colab. Editura Continent.c. nr.Of.04. A.1995 28. Bucureşti. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc. Mihalciuc ş. Alter-Ego Cristian.03. Ed. Editura Mirton.nr.07.Niculescu – Diagnosticglobal strategic. 1999 21.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară. 2001 17. M. Editura Teora. Pezrard Josette – Gestion financiere.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review. R. ed. E. 1994 26. Editura Economică.1995.Pitulescu. nr.1997 14. Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice.P. de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. 1995 24. xxx – O. Iaşi. 1990 12. 596 din 28. Editura Enciclopedică.Of. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici. November.2000 61 .Pântea – Managementul contabilităţii româneşti 19. Bucureşti. M. xxx – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. Craiova. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Bucureşti. privind clasificarea creditelor şi plasamentelor. Pertescu. S. publicat în M.Abraham. Termini uzuali în economia de piaţă. xxx – Regulamentul nr. regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit.ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI 10. Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor. UK. Bucureşti. 2001 13. Sibiu. F. 1995 15. Editura Scrisul Românesc. nr. Ed. precum şi constituirea. M.70 din 18.Of.D.. I. publicate în M. – Norme minimale de audit. 1997 18. J.2000.Derşidan. 1996 11. Galaţi. 2001 27. Editura Enciclopedică. 2002 20. I. 316 din 07. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic.Dicţionar poliglot explicative. 1995 16. 1983 25.2 din 07. 72 din 22 martie 1994 30. I. Buc. M. 245 din 1 iunie 1999 31. Bucureşti. M. Toma – Finanţe şi gestiune financiară.Of. I.MF nr. Editura Economică Bucureşti. M. xxx – Normele BNR nr. Timişoara. Editura Economică. publicate în M. Didactică şi Pedagogică. xxx – Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei 29. Editura Didactică şi Pedagogică RA. Editura Tiparul. 1999 23.04.