INTRODUCERE

Economia Chinei refuz s se încadreze într-unul din sistemele economice cunoscute. Privind nu doar rile dezvoltate, ci i pe cele subdezvoltate, conceptul ³another ri nu este produc ia i cre terea development´ arata c scopul final în dezvoltarea unei

economic sau egalizarea PIB-ului pe locuitor, ci satisfacerea trebuin elor social-umane. Paradigma occidentului industrial nu este potrivit pentru societ ile în curs de dezvoltare, fapt care a dus la aprecierea c ³locomotivele vagoanele lumii a treia´. Dup peste dou decenii de reform , viziunea lui Deng Xiaoping, artizanul recunoscut al reformei profunde a Chinei, s-a dovedit corect , drumul urmat potrivit acestei viziuni asigurând economiei chineze un ritm rapid de dezvoltare, printre cele mai înalte din lume, premise solide pentru modernizare i cre tere a competitivit ii Astazi, nimeni nu poate prevedea unde va duce marsul impetuos al Chinei pe calea dezvoltarii si daca aceasta isi va regasi rolul mitologic de centru al lumii sau daca se va prabusi in haosul care i-a marcat de atatea ori istoria. Viitorul Chinei va depinde de gradul de coeziune al statului. Controlul puterii centrale se intemeiaza pe un concept cultural: important nu este controlul economic, ci controlul politic si moral. rilor dezvoltate sunt prea rapide pentru

ECONOMIA CHINEI IN DATE STATISTICE Sumar Restrictiile guvernamentale asupra imprumuturilor si a aprobarii de proiecte au ingreunat cresterea investitionala in sectoare de maxim interes cum ar fi aluminiul,cimentul si otelul.
y

y

Problemele de transport si energie au incetinit economia anul trecut si este foarte probabil sa continue si anul acesta.

1

y

Imbunatatirea guvernarii si alte astfel de reforme continua in sectorul financiar. Succesul economic al Chinei pe termen lung depinde de succesul reformelor in domeniul financiar. Majoritatea analistilor asteapta o incetinire a cresterii de 8% in 2005. Previziunile Bancii Centrale a Chinei pe 2007: preturile la consumatori :3.3%, preturile la producatori fiind pasibile de crestere.

y

y

Controlul administrativ ramane principala unealta guvernamentala(in detrimentul politicilor de marketing) pentru modificarea politicilor comerciale Presiunile monetare pentru ajustarea ratei de schimb continua sa creasca. Schimb rile fundamentale care au avut loc în China de la proclamarea Republicii

y

Populare Chineze în 1949, respectiv ritmul accelerat al dezvolt rii economice, cre terea generalizat a poten ialului na ional, ridicarea nivelului de trai i schimb rile profunde în modul de gândire al oamenilor sunt extrem de dinamice în aceast ar . Recent, Oficiul Na ional de Statistic a publicat o serie de rapoarte statistice

minu ioase care ilustreaz , în limbajul sintetic al cifrelor, schimb rile majore petrecute în plan economic i social pe parcursul celor 5 decenii de existen a Chinei Noi. Ritmul accelerat de dezvoltare economic poten ialului na ional. i cre tere notabil i general a

Rata dobanzii Cu amenintarea cotelor ridicate ale inflatiei ca fundal, cresteri bruste ale ratei dobanzii sunt putin probabile.. Tabelul : Indicatorii economici ai Chinei, 2002-2006 2002 PIB (RMBmiliarde) Cresterea reala a PIB (%) Investitii in mijloace fixe 2003 2004 2005 2006

8,946.8 9,731.5 10,479.1 11,669.4 13,651.5 8.0 10.3 7.5 13.0 8.0 16.9 9.1 27.7 9.5 25.8

2

Valoare adaugata productie industriala* Vanzari En-Detail Indicatorul pretului la consumator (%) Venitul urban pe cap de locuitor (RMB) Venitul rural pe cap de locuitor (RMB) Rata somajului urban (%)**

17.8 9.7 0.4 6,280 2,253 3.1

11.6 10.1 0.7 6,860 2,366 3.6

16.5 11.8 -0.8 7,703 2,476 4.0

27.3 9.1 1.2 8,500 2,622 4.4

16.7 13.3 3.9 9,422 2,936 4.3

Soursa: PRC National Bureau of Statistics (NBS, www.stats.gov.cn) China Statistical Yearbook,2006

Tabelul: Indicatorii financiari ai Chinei , 2002-2006 Sursa: Asian Wall Street Journal; NBS China Statistical Yearbook, 2003; People's Bank of China;Reuters (toate cifrele sunt in miliarde RMB sau procente) 2002 Aprovizionare M0 Crestere % Aprovizionare M1 Crestere % Aprovizionare M2 Crestere % Rata de schimb (RMB/$) Reserve Forex (miliarde $) 1,465.3 8.9 5,314.7 16.0 13,461.0 12.3 8.3 165.6 1,258.2 415.4 145.7 249.1 2003 1,568.9 7.1 5,987.2 12.7 15,830.2 17.6 8.3 212.2 1,638.6 1,530.1 448.4 170.1 251.7 2004 1,727.8 10.1 7,088.2 16.8 18,500.7 16.8 8.3 286.4 1,890.4 1,763.6 566.0 171.4 315.0 2005 1,974.6 14.3 8,411.9 18.7 21,922.6 19.6 8.3 403.3 2,171.5 2,001.7 602.9 193.6 293.5 2006 2,146.8 8.7 9,597.1 14.1 25,508.0 14.4 8.3 609.9 2,635.6 2,572.0 NA NA 319.3

Venituri guvernamentale (total) 1,339.5 Venituri din taxe Datorii interne Datorii externe (miliarde $) Deficit guvernamental

3

ROLUL CHINEI IN EVOLUTIA COMERTULUI MONDIAL
China a incercat de nenumarate ori in ultimii ani sa devina membra a OMC, agentia internationala de reglementare a comertului multilateral. Statutul de membru OMC al Chinei (precum si cel al Taiwanului) a fost instituit oficial la Conferinta Ministeriala OMC de la Doha, Qatar, in noiembrie 2001. La 11 decembrie 2001 China a devenit membru OMC cu drepturi depline. Aceasta aderare va presupune insa din partea Chinei o liberalizare a comertului si regimurilor sale de investitii, fapt ce ar putea crea noi oportunitati comerciale semnificative pentru SUA. Principala preocupare a Congresului american este respectarea de catre China a prevederilor OMC.

SCHIMBURILE COMERCIALE CHINA-SUA Investitiile americane directe catre China vizeaza o gama larga de sectoare de productie, o serie de importante proiecte hoteliere, lanturi de restaurante si produse petrochimice. Companiile americane au incheiat acorduri ce stabilesc peste 20000 de intreprinderi comune pe actiuni cu dobanda variabila (joint ventures), intreprinderi comune contractuale si intreprinderi cu control exclusiv strain in China. Peste 100 de companii multinationale au proiecte in China, unele dintre ele chiar cu investitii multiple. Investitia cumulativa a SUA in China este estimata la 35 miliarde de dolari. Totalul comertului bilateral intre China si SUA a crescut de la 33 miliarde de dolari in 1992 la peste 180 milarde de dolari in 2006) [1]. SUA este al doilea mare partener comercial al Chinei, iar China se plaseaza acum pe locul trei in clasamentul celor mai importanti parteneri comerciali ai SUA (dupa Canada si Mexic). Exporturile americane in China au crescut mai rapid ca in orice alta piata (pana la 15.3% in 2002 si 28.4% in 2003). Importurile americane din China au crescut si ele insa mai lent, inregistrand un nivel de 21.7%, insa deficitul comercial al SUA cu China a depasit 124 miliarde de dolari in 2005.

4

Tabelul Comertul Chinei cu SUA (miliarde $) 2001 2002 2003 2004 2005 1SUA Exporturi 13.1 16.3 19.2 % schimburi -8.0 24.4 18.3 22.1 14.6 28.4 28.5 2006 34.7 22.2

SUA Importuri 87.8 107.6 109.4 133.5 163.3 210.5 % schimburi Total % schimburi Balanta SUA 16.9 22.6 1.6 22 22.3 29.0

100.9 123.9 128.6 155.6 191.7 245.2 12.9 22.8 3.8 21 23.2 27.9

-74.7 -91.3 -90.2 -111.4 -134.9 -175.8

Sursa: Departamentul de comert al SUA Tabelul :Exportul SUA catre CHINA(milioane $) HTS # Descrierea marfurilor 84 85 12 90 88 Echipament electric Echipamente si masini electrice Seminte si fructe oleaginoase Echipament medical Avioane 2005 2006 % Schimb

4,639.6 6,224.3 34.2 4,782.6 6,061.7 26.7 2,877.4 2,371.0 -17.6 1,594.0 2,079.3 30.4 2,451.2 1,950.5 -20.4

28, 29 Produse chimice organice si anorganice 1,105.3 1,900.1 32.3 39 52 Articole din plastic Bumbac 1,247.5 1,792.6 43.7 769.3 1,431.4 86.1

72, 73 Fier si otel 47 Hartie

1,213.9 1,330.6 9.6 600.6 753.9 25.5

Sursa:Departamentul de comert al SUA Tabelul: Importurile SUA din CHINA HTS # 84 285 95 94 64 Commodity Description Echipament electric 2005 2006 % Change 46.3 38.8 7.7 22.5 7.8

31,039.8 45,417.3

Echipament si masini electrice 30,043.1 41,709.0 Jocuri si jucarii Mobila Incaltaminte 17,399.9 18,741.2 13,670.4 16,749.4 11,144.8 12,014.1

[1] www.uschina.org

5

Tabelul: Importurile SUA din CHINA 61, 62 72, 73 42 39 90 Aparatura Fier si otel Piele si obiecte de calatorie Articole din plastic Instrumente medicale 9,156.8 11,314.0 3,855.5 6,322.1 5,440.6 6,209.5 4,779.9 5,821.1 3,386.9 3,965.9 23.6 64.0 14.1 21.8 17.1

Sursa:Departamentul de comert al SUA

Abordarea SUA a relatiilor sale economice cu China are doua aspecte:
y

In primul rand, SUA urmareste integrarea completa a Chinei in sistemul comercial global, dominat de reguli economice stricte. Participarea Chinei la economia globala va sustine procesul de reforma economica si va consolida rolul Chinei in stabilitatea si prosperitatea Asiei de Est.

y

In al doilea rand, SUA urmareste extinderea accesului importatorilor si exportatorilor la piata chineza. Prin evolutie si dezvoltare economica, cererea Chinei de produse si servicii importate va creste intr-un ritm extrem de alert. La intalnirea Comitetului Economic Bilateral din septembrie 2002 de la Washington,

SUA si China au discutat pe marginea consolidarii cooperarii in lupta impotriva finantarii celulelor teroriste internationale si a spalarii de bani, a proiectelor de investitii externe directe catre serviciile financiare chineze si a dependentei regionale de dezvoltarea macroeconomica americana. Evolutia perpetua a Chinei a transformat-o intr-un motor regional de dezvoltare, iar China si-a reexprimat angajamentul de a elabora o strategie de reforme de piata si de a crea si pastra o deschidere economica globala.

6

Strategiile industriale, de investitii si de schimb valutar ale Chinei si impactul asupra economiei americane In 2005, SUA a inregistrat un deficit comercial la buget de 535.5 miliarde de dolari, din care 124 de miliarde in urma relatiilor cu China. Deficitul comercial al SUA in raport cu China a reprezentat 23.2% din deficitul comercial total, China fiind cea mai importanta componenta singulara a deficitului cumulat. Exportul de bunuri catre China in 2003 a fost de 28.4 miliarde, in timp ce totalul importurilor a atins cifra de 152.4 miliarde de dolari. China are un grad mare de independenta pe piata americana, cu aproximativ 35% din totalul exporturilor chineze fiind catre SUA, in timp ce numai 4% din totalul exporturilor americane iau calea Chinei. Magnitudinea deficitului comercial ameninta sectorul producator al tarii, un segment vital pentru securitatea nationala si economica. In 2006, deficitul comercial inregistrat de SUA in raport cu China s-a marit. In primele trei luni ale anului, deficitul a crescut de la 24.7 miliarde la 30.2 miliarde de dolari, o crestere de peste 20%. Augmentarea deficitului comercial in sectorul Produselor de Tehnologie Avansata (PTA) a fost proportional si mai spectaculoasa. In primele trei luni ale lui 2006, deficitul PTA a sarit de la 3.3 miliarde la 6.3 miliarde de dolari, o crestere de 89%. Potrivit Biroului pentru Analiza Economica, produsul intern brut al SUA a crescut in 2005 cu 3.1%, deficitul comercial general scazand rata de dezvoltare cu 0.42%. Deteriorarea deficitului comercial american in raport cu China a reprezentat o treime din aceasta contributie negativa la dezvoltare. China intervine in mod sistematic pe piata schimburilor valutare intr-un efort de a-si mentine moneda nationala subcotata. Subevaluarea yuanului chinezesc a contribuit la un deficit comercial in raport cu China si a afectat sectoarele de productie americane. Aceasta se datoreaza faptului ca yuanul slab face ca produsele chinezesti sa fie ieftine pe piata americana, in timp ce produsele americane de pe piata chineza au preturi ridicate. Yuanul slab afecteaza si sectorul agricol. Daca yuanul ar fi apreciat corect, asa cum s-a dictat de catre jucatorii pietei, produsele agricole americane ar fi mai ieftine pe piata chineza, fapt ce ar determina o crestere a cererii pentru aceste produse din partea Chinei. O reevaluare imediata si semnificativ crescatoare a yuanului in raport cu dolarul, combinata cu eliminarea practicilor comerciale discriminatorii ale Chinei, ar reduce deficitul comercial al SUA in raport cu China. Se manifesta de asemenea necesitatea stoparii interventiilor abuzive pe piata

7

schimburilor valutare, pentru castigarea competitivitatii, ale altor tari est asiatice (Japonia, Taiwan si Coreea de Sud). Aceste state beneficiaza de importante surplusuri comerciale in raport cu SUA si isi mentin rata de schimb valutar la un nivel scazut, in parte, pentru a se mentine competitive in cursa cu China. Daca China si-ar reevalua moneda nationala, aceste state ar urma fara doar si poate exemplul. Departamentul Trezoreriei americane a negat in mod repetat importanta acestor aspecte in raportul sau semianual pe probleme de strategii de schimb valutar international, determinand astfel administratia sa actioneze in mod gresit fata de manipularea valutara. Industria textila si cea vestimentara au suferit importante disponibilizari din cauze comerciale. Rata de munca in combinatele textile, in combinatele producatoare de bunuri textile si vestimentatie a scazut cu aproape jumatate in ultimul deceniu. Expirarea la finele lui 2004 a Acordului Multifiber va creste si mai mult importul american de produse textile si vestimentare din China, cauzand noi valuri de disponibilizari in aceste sectoare. Pe plan general, problemele cu care se confrunta relatiile comerciale americanochineze puncteaza multe dintre problemele globalizarii. Dintre acestea somajul in sectorul industrial, competitia salariala interna si migratia catre posturi in segmentul de servicii afectand serios remuneratia multor muncitori americani. Strategii trebuie sa minimizeze si sa stopeze aceasta presiune competitionala sistematica pe care politica si practicile Chinei o exercita asupra pietei de munca din SUA. Supraevaluarea dolarului american in raport cu restul monedelor mondiale a reprezentat un factor principal in agravarea deficitului comercial al SUA din ultimii ani. O problema majora in acest sens este subaprecierea yuanului chinez in raport cu dolarul. China isi reglementeaza rata de schimb in functie de dolar, iar yuanul se vinde la o rata de 8.28 pe dolar inca din 1998. In acesta perioada China a cunoscut o dezvoltare masiva a productivitatii la export, stimulata fiind de fluxul de IED. Aceasta situatie a marit excesiv avantajul competitional al Chinei, determinand subaprecierea yuanului. Intr-o piata libera, dezvoltarea productivitatii Chinei, surplusul comercial si fluxul de IED ar fi cauzat o masiva reapreciere a ratei de schimb. Insa China intervine in mod sistematic pe piata valutara pentru a preveni o astfel de reapreciere, mentinandu-si astfel importantul avantaj competitional pentru export.

8

Relatia comerciala asimetrica între SUA si China

Dupa cum am mai spus, factorul dominant al relatiilor comerciale americano-chineze in 2003 a fost deficitul comercial. Acesta a crescut de la 103 miliarde de dolari in 2002 la 124 miliade de dolari in 2003, o crestere de 20.3%. Deficitul comercial cu China a crescut cu un procent mediu de 21% in ultimii 13 ani, ridicandu-se de la 10.4 miliarde de dolari in 1990, la 124 miliarde de dolari in 2003. Extinderea deficitului comercial al SUA in raport cu China sa produs in tandem cu cresterea deficitului comercial american total. Intre 1997 si 2003, deficitul comercial total al SUA a crescut de la 180.5 miliarde la 535.5 miliarde de dolari. Totusi, parte a unui deficit comercial cumulat, exista o serie de factori ce arata ca deficitul comercial cu China este distinct din perspectiva cantitativa si mult mai problematic:
y

Deficitul cu China reprezinta 23.2% din deficitul comercial cumulat al SUA. Procent superior in raport cu deficitul cu Japonia de 12.3% din cel total si cu cele 11 state europene ce reprezinta la un loc 14.1%. In 2003 deficitul comercial al SUA a crescut cu 67.2 miliarde la 535.5 miliarde de dolari, iar China a fost responsabila de 31.3% din aceasta crestere. Daca deficitul comercial al SUA cu China continua de creasca in urmatorii cinci ani cu o rata de 21% pe an - asa cum s-a intamplat inca din 1990 - va atinge o cifra de 321 miliarde de dolari in 2008.

y

y

Din 1988, deficitul comercial cu China a crescut de la 2.8 miliarde la 124 miliarde de dolari, in timp ce deficitul comercial total al SUA a crescut de la 118.5 miliarde la 535.5 miliarde de dolari. Deficitul cu China a devenit prin urmare un segment mai extins din deficitul total. Aceste manifestari au doua posibile implicatii deosebit de importante. In primul rand, China contribuie la un deficit total extensiv, ce costa SUA un numar mare de locuri de munca si reduce dezvoltarea economica. In al doilea rand, China isi reorienteaza exporturile in detrimentul tarilor in curs de dezvoltare, provocand probleme serioase in aceste regiuni. China a urmat pasi inadecvati in incercarea sa de a corecta relatia comerciala

asimetrica cu SUA, printre care si pasivitatea in reaprecierea ratei de schimb a monedei

9

nationale. Aceasta atitudine se afla in contrast cu pozitia Canadei si a tarilor europene. Acest grup are un surplus comercial cu SUA de 195.8 miliarde de dolari, insa monedele lor nationale sunt cotate mult mai bine in raport cu dolarul (fig.1.5). Acest aspect va tinde sa reduca deficitul comercial prin cresterea pretului la produsele de import si ieftinirea celor produse in SUA.

SCHIMBURILE COMERCIALE CHINA- UE

Intre prioritatile politicii sale externe, China si-a inscris constructia unor relatii sigure si solide cu Uniunea Europeana, in ansamblu, si cu principalele state componente, in plan bilateral. Germania ± principalul partener al Chinei in Europa ± alaturi de Marea Britanie, Franta, Italia, Olanda constituie nucleul raporturilor chino-europene. Din punctul de vedere al Uniunii Europene, obiectivul declarat al dialogului cu R.P.Chineza este asistenta acordata Chinei in tranzitia sa catre un stat de drept, in care drepturile omului sa fie respectate. In ultimii ani, cooperarea economica si comerciala dintre China si Uniunea Europeana s-a dezvoltat rapid, ca urmare a evolutiei economice a Chinei, a reformelor si a deschiderii pietei sale. Statutul si rolul Uniunii Europene Crearea si dezvoltarea Uniunii Europene reprezinta unul dintre evenimentele majore care au avut loc dupa cel de-al doilea razboi mondial. De la infiintarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), Uniunea a devenit ceea ce este azi, trecand prin stadiile de uniune vamala, piata unica si uniune economica si monetara.

10

Uniunea Europeana este in prezent o comunitate puternica, avand cel mai inalt nivel de integrare intre toate formatiunile de acest gen din lume. Cu o economie dezvoltata si un comert care reprezinta 35% din comertul mondial, Uniunea Europeana se afla pe unul din primele locuri in ceea ce priveste venitul pe locuitor si investitiile straine. Cu toate dificultatile si provocarile pe care le are inainte, procesul de integrare european este ireversibil, iar Uniunea Europeana va juca un rol din ce in ce mai important, atat la nivel regional, cat mai ales pe scena internationala.

Politica Chinei fata de Uniunea Europeana
China acorda o mare importanta rolului si influentei Uniunii Europene in afacerile regionale si in cele internationale. Acest fapt este clar demonstrat inca din 1975, anul cand sau pus bazele relatiilor diplomatice dintre China si Comunitatea Economica Europeana. In ciuda anumitor diferente de opinie care au aparut de-a lungul timpului, relatiile Chinei cu Uniunea Eu3ropeana s-au dezvoltat foarte mult in ultima perioada. In 1998, China si UE au lansat mecanismul discutiilor anuale, pentru ca in 2003 cele doua parti sa stabileasca un parteneriat. In octombrie 2003, China a prezentat pentru prima data documentul privind politica sa fata de Uniunea Europeana[2]. De altfel, trebuie mentionat faptul ca imbunatatirea relatiilor cu Uniunea Europeana reprezinta o componenta importanta a politicii externe a Chinei. Drept urmare, principalele obiective ale politicii Chinei fata de Uniunea Europeana sunt:
y

Promovarea unei dezvoltari constante a relatiilor politice cu UE, pe baza increderii si respectului reciproc, precum si contribuirea la mentinerea pacii si stabilitatii globale;

y

Adancirea cooperarii economice si amplificarea comertului cu Uniunea, in baza principiului reciprocitatii, a consultatiilor si a beneficiilor de ambele parti; promovarea dezvoltarii comune;

[2] V. Campeanu, Dimensiunea europeana si mondiala a dezvoltarii durabile, pg 297

11

y

Extinderea schimburilor culturale si promovarea progresului cultural intre est si vest.

Politica Uniunii Europene fata de China
Principalele obiective ale politicii Uniunii Europene fata de China sunt:
y

Sprijinirea Chinei in tranzitia sa catre o societate deschisa, bazata pe existenta statului de drept si respectarea drepturilor omului;

y

Incurajarea integrarii Chinei in economia mondiala, prin includerea acesteia in sistemul comercial international, precum si sprijinirea procesului de reforma economica si sociala care se deruleaza in prezent in China;

y

Cresterea importantei si imaginii Uniunii Europene in China.

In prezent, politica Uniunii Europene fata de China se bazeaza pe actul adoptat de Comisia Europeana la 15 mai 2001, intitulat ³Strategia Uniunii Europene fata de China: Implementarea Comunicarii din 1998 si Strategii pentru o politica viitoare mai eficienta a Uniunii´. Un alt document, numit ³Un parteneriat in dezvoltare: interese comune si provocari in relatiile UE-Chi4na´ a fost aprobat de catre Uniune la 13 octombrie 2003[3]. Acest document include sugestii privind caile de dezvoltare a relatiilor dintre UE si China, precum si metode concrete de actiune pe care Uniunea sa le utilizeze in politica sa fata de China, in urmatorii 2-3 ani.

Relatiile economice si comerciale

Principalii indicatori economici atat pentru China, cat si pentru Uniunea Europeana, se afla in tabelul urmator:

[3] V. Campeanu, Dimensiunea europeana si mondiala a dezvoltarii durabile, pg 298

12

China si Uniunea Europeana ± Principalii indicatori economici China
PIB PIB/locuitor y y y Cresterea PIB (%) y y Repartizarea pe sectoare y y y Productia industriala (modificari %) Rata somajului Venitul disponibil pe locuitor y y y y y Vanzarile cu (modificari %) amanuntul y y Indicele preturilor de consum y y Balanta de cont curent Investitiile (intrari) straine directe y y y 1 200 mld USD (2002) Nominal: 940 USD PPP: 5500 USD 8,0% (2002) 7,3% (2001) Agricultura: 15% Industrie: 51% Servicii: 34% 13,0% (2002) 9,7% (2001) 4,0% (dec 2002) urban: 928 USD rural: 298 USD (2002) 10,1% (2001) 8,8% (2002) -0,8% (2002) 0,7% (2001) 17,4 mld USD (2001) 52,7 mld USD, +12,5% fata de anul anterior (inv. utilizate, 2002) 1,8 mld USD, +93,8% fata de anul anterior (2001) Crestere 21,8% 21,2% 22,3% 34,7% y y y y y 2,1% (2002, prov.) 2,3% (2001) 28,5 mld USD (2001) 323,0% mld USD, -60,1% fata de anul anterior (UNCTAD, 2001) 365,2 mld USD, -62,3% fata de anul anterior (UNCTAD, 2001) Crestere -1,9% 0,6% -4,3% 0,0% y 2,6% (2000) y y y y y y y y y 0,9% (2002, prov.) 1,5% (2001) Agricultura: 2% Industrie: 26% Servicii: 72% -0,7% (2002) 0,0% (2001) 7,6% (mar 2002) 7,6% (mar 2002)

Uniunea Europeana
y 22 520 ¼

Investitiile straine directe (iesiri) Comertul exterior Total Exporturi Importuri Balanta

2002 (mld USD) 620,8 295,2 325,6 30,4

2002 (mld ¼) 1972,1 988 984,1 5,1

13

Moneda (media anului 2002)

1 USD = 8,28 RMB (Renminbi Yuan)

1 USD = 1,116 ¼ (2001)

Sursa: Ministerul de comert si USCBC

a. Comertul Alaturi de SUA si Japonia, Uniunea Europeana este al treilea partener comercial ca marime al Chinei. Conform statisticilor Administratiei Vamilor Chineze, volumul comertului dintre China si UE a atins 48,86 mld USD in 1998, cu 13,6% mai mult decat in 1997, incluzand 28,14 mld USD din exporturi (adica o crestere cu 18,1% fata de perioada corespunzatoare a anului precedent), si 20,71 mld USD din importuri (adica o crestere cu 7,9%). Tabelul : Comertul Chinei cu principalii sai parteneri comerciali Comertul Chinei cu ian-apr 2006 principalii sai parteneri comerciali
Comertul global Total (mld USD) Importuri Exporturi Balanta comerciala Comertul cu UE Total (mld USD) Importuri Exporturi Balanta comerciala Comertul cu SUA Total (mld USD) Importuri Exporturi Balanta comerciala Comertul cu Japonia Total (mld USD) Importuri Exporturi Balanta comerciala 243,9 121,9 122,0 0,1 35,6 15,6 20,0 4,3 36,3 11,1 25,2 14,1 40,3 22,3 18,0 -4,3

2005

2004

2003

620,8 295,2 325,6 30,4 86,8 38,5 48,2 9,7 97,2 27,2 70,0 42,7 101,9 53,5 48,4 -5,1

509,8 266,2 243,6 22,6 76,6 35,7 40,9 5,2 80,5 26,2 54,3 26,2 87,8 42,8 45 2,2

474,3 69,0 30,8 38,2 7,3 74,5 22,4 52,1 29,7 83,2 41,5 41,7 0,1

Sursa: Ministerul de comert si USCBC

14

In 2002, China a depasit Japonia, devenind al treilea partener comercial ca importanta al Uniunii Europene, dupa SUA si Elvetia. Uniunea Europeana se afla pe locul doi ca sursa de importuri in lista partenerilor comerciali ai Chinei (13,0% din total) si este a treia piata de export (14,8% din total). China reprezinta a doua sursa de importuri ca marime pentru UE (8,3% din total in 2002) si a cincea piata de desfacere (3,4% din totalul exporturilor), fata de 2001, cand se situa pe locul sapte. Comertul dintre China si Uniunea Europeana a continuat sa creasca in anul 2002, desi cu o rata mai mica decat in anii anteriori. Exporturile UE catre China au stagnat, ceea ce a dus la o crestere a deficitului comercial al Uniunii. Acesta a atins un record in 2002, constituind din nou cel mai mare deficit pe care Uniunea l-a avut cu vreunul dintre partenerii sai comerciali (din 2000, China a luat locul Japoniei in aceasta privinta). Acest rezultat negativ este urmare directa a barierelor comerciale mentinute inca de China, dar si a investitiilor directe ale Uniunii din ultimii ani, orientate in special catre exporturi.

b. Investitiile directe In 1998 existau 994 de proiecte ce implicau investitii directe ale Uniunii Europene, cu o valoare contractuala de 5,91 mld USD din care s-au platit deja 4 mld USD, adica o crestere cu 39,8% respectiv 3,1%. Pana in iunie 1999, tarile din Uniunea Europeana au investit direct intr-un numar de 9738 de proiecte cu o valoare contractuala de 38,17 mld USD din care 19,07 mld USD au fost deja platiti, plasand astfel Uniunea Europeana pe locul cinci in topul tarilor si regiunilor ce investesc in China. Tabelul : Investitii directe in China Investitii directe in ian-mar 2006 China (mld USD)
Total Utilizate Contractate Uniunea Europeana 13,1 23,0 52,7 82,8 46,9 69,2 40,7 62,4

2005

2004

2003

15

Utilizate Contractate SUA Utilizate Contractate Japonia Utilizate Contractate Taiwan Utilizate Contractate Singapore Utilizate Contractate

1,0 1,3 1,1 2,5 1,1 1,4 0,9 1,7 0,6 0,9

3,7 4,5 5,4 8,2 4,2 5,3 4,0 6,7 2,3 2,8

4,2 5,2 4,4 7,5 4,3 5,4 3,0 6,9 2,1 2,0

4,5 8,9 4,4 8,0 2,9 3,7 2,3 4,0 2,2 2,0

Sursa: Ministerul de comert si USCBC In 2002, Uniunea Europeana a trecut pe locul 4, dupa SUA, Taiwan si Japonia, atat in ceea ce priveste investitiile contractuale (cele care se intentiona a fi folosite), cat si cele utilizate. Proportia investitiilor Uniunii in totalul investitiilor realizate in China a scazut de la 11,0% (pentru investitii utilizate), respectiv 14,2% (pentru investitii contractuale) in 2000 ± cand UE a fost principalul investitor strain al Chinei, la 7,0%, respectiv 5,4% in 2002. investitiile din Uniune au scazut pentru al doilea an la rand, in timp ce investitiile din Taiwan si SUA au cunoscut o crestere puternica. Cu toate acestea, se astepta ca anul 2003 sa aduca o oarecare imbunatatire a situatiei, dupa cum aratau datele din primul semestru (investitiile crescusera cu 77,7% fata de aceeasi perioada a anului 2002). c. Imprumuturile guvernamentale

In 1998 imprumuturiledin partea Uniunii Europene catre China aveau o valoare contractuala de 1,01 mld USD ceea ce reprezenta 34% din valoarea totala a imprumuturilor primite de China in acea perioada. Pana la sfarsitul lui1998, statele membre ale Uniunii Europene si institutiile financiare oficiale au furnizat Chinei, pe baze cumulative, 15,277 mld USD in imprumut guvernamental contractual, adica 36,2% din totalul imprumuturilor acordate Chinei de guverne si institutii financiare straine, mai mult decar orice alt creditor. d. Transferul de tehnologie Uniunea Europeana este cel mai mare furnizor de tehnologie avansata si echipamente al Chinei. In 1998 s-au inregistrat un numar de 1700 de contracte de transfer de tehnologie

16

din Uniunea Europeana catre China, implicand o valoare contractuala de 7,53 mld USD, ceea ce reprezenta 46% din valoarea totala a contractelor Chinei din acea perioada. Pana la sfarsitul lui 1998 s-au inregistrat 8564 de contracte de transfer de tehnologie din Uniunea Europeana catre China, cu o valoare contractuala totala de 45,52 mld USD, adica 45,1 % din valoarea totala din perioada corespunzatoare.

SCHIMBURILE COMERCIALE CHINA ± ROMANIA

Înainte de 1989, China era una din pie ele tradi ionale ale României. De i între România i China rela iile de colaborare au fost foarte bune, începând din anii 1990 volumul schimburilor comerciale nu a mai înregistrat acela i ritm de cre tere. Astfel, la sfâr itul anului 2000, volumul schimburilor economice înregistrau o cre tere de 55,7% fa ã de 1999, ajungând la 298 milioane de dolari SUA, în timp ce la sfâr itul anului 2003 cre terea indicatorului a fost de circa 19% fa ã de anul 2002. Schimbãrile profunde din cele douã ãri, restructurarea sistemelor economice au dus la abandonul vechilor cãi de comer . La începutul anului 2002 s-a semnat un Acord de cooperare între Camera de Comer i Industrie a României i Consiliul Chinez pentru Promovarea Comer ului Interna ional (CCPIT). În baza acestui acord, cele douã organiza ii au înfiin at câte un Consiliu al Oamenilor de Afaceri, organisme menite sã dinamizeze rela iile economice bilaterale. Consiliile au identificat proiecte care s-ar putea realiza prin conlucrarea oamenilor de afaceri din cele douã ãri, organizãnd misiuni economice sau participãri colective la târguri i expozi ii. Momentul extinderii bunelor rela ii în plan politic i în plan economic i comercial s-a dovedit a fi foarte oportun, inând cont de recenta admitere a Chinei în Organiza ia Mondialã a Comer ului, statut ce plaseazã viitorul acestor raporturi într-o nouã perspectivã.

17

Comer ul exterior i investi iile sunt teme de mare importan ã pentru Beijing, care vede în România, i, în general, Europa Centralã i de Est, o punte de legãturã cu vestul continentului. Cu un numãr de 8460 de firme înmatriculate i o valoare a capitalului social subscris de 117,6 milioane de euro, China ocupã la sfâr itul anului 2004, locul 18 în clasamentul principalelor ãri de provenien ã a capitalului strãin investit în România. Investitiile chineze realizate pe pia a româneasc se ridicã la aproximativ 150 de milioane de euro. A investi pe o pia s n toas în zona de provenien probleme: criza energeticã nou presupune existen a capitalului, o economie de desfacere. China îndepline te aceste a banilor i o pia

condi ii. Alimentatã de infuzia de capital strãin, China începe sã sufere de douã mari i excedentul valutar. În 2004, excedentul, manifestat prin depozitele valutare, se cifra la aproximativ 400 de milioane dolari SUA. Dar economia chinezã mai are o caracteristicã: mâna de lucru ieftinã, productivitate mare. Acestea sunt motivele pentru care China inte te Europa, ca pia investi ii. România a dovedit cã poate fi o pia bun pentru m rfurile Ämade în China³. În de desfacere, i România, ca zonã de

2004, valoarea importurilor din China a crescut la 1,2 miliarde dolari SUA, de trei ori mai mare decât se înregistra cu numai doi ani în urmã. Dacã imediat dupã 1991 valoarea comer ului bilateral nu dep ea 200 de milioane dolari SUA, în 2003, schimburile comerciale totale între China i România au atins valoarea de 944,3 milioane de dolari SUA, pentru ca în 2004 s se situeze la circa 1,3-1,5 miliarde dolari, o cre tere de peste 5 ori fa ã de 2000 (181,2 milioane de dolari SUA). Importurile Chinei din România au cunoscut, în perioada analizatã, o evolu ie net ascendentã, majorându-se de la valoarea de 96 miloane de dolari SUA în 2000, la 1,2 miliarde dolari SUA în 2004, o cre tere de 8 ori fa ã de 2000. Balan a comercialã a Chinei pe rela ia România a înregistrat, pe întreaga perioadã de analizã, un sold pozitiv, în cre tere de aproape 3 ori, de la 102 miloane de dolari SUA în 2000, la 300 milioane dolari SUA în 2004.

18

În perioada 2000-2004, China a exportat în România, în principal, urmãtoarele produse: - ma ini, aparate i echipamente electrice - îmbrãcãminte i produse textile - produse metalurgice - mobilã i jucãrii - încãl ãminte - produse chimice Exporturile de produse ale industriei 50,1% 11,3% 7,0% 5,0% 5,0% 4,0% constructoare de ma ini (inclusiv

electrotehnicã) i-au majorat ponderea în totalul exporturilor Chinei în România de la 25,7% în 2000, la 53,6% în 2004, valoarea acestor exporturi crescând de aproape 10 ori. În ceea ce prive te exporturile Chinei în România de produse ale industriei textile i de pielãrie, acestea au cunoscut, de asemenea, o cre tere considerabilã în anul 2004, comparativ cu anul 2000 (de circa 3 ori), cumulând, în anul 2004, o pondere de 17,8%, în totalul exporturilor cãtre România. Exporturile Chinei de produse ale industriei chimice i mase plastice cu destina ia România au prezentat, în perioada 2000-2004, un trend pozitiv, crescãnd de la 22,4 milioane dolari SUA, la 52,8 milioane dolari SUA, o cre tere de peste 2 ori. Cre teri semnificative ale exporturilor s-au înregistrat i în cazul produselor industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilã), de peste 3,6 ori, i respectiv în cazul metalelor comune i articolelor din acestea, de aproape 3,2 ori. În perioada 2000-2004, China a importat din România, cu precãdere, metale comune i articole din acestea i în mai micã mãsurã, produse ale industriei lemnului, produse ale industriei chimice i produse ale industriei constructoare de ma ini.

19

Importurile de metale comune i articole din acestea au marcat o evolu ie puternic ascendentã, crescând de aproape 29 de ori, de la valoarea de 7 milioane de dolari SUA în 2000, la 202,7 milioane de dolari SUA în 2004. Importurile acestor produse au dominat în anul 2004 livrãrile totale ale României câtre pia a Chinei, cumulând o pondere majoritarã de 71,8%. O evolu ie ascendentã au înregistrat i importurile de produse ale industriei lemnului, hârtiei, de la 11,6 milioane de dolari SUA în 2000, la 31,9 milioane de dolari SUA în 2004. China a importat din România produse ale industriei chimice în valoare de 31,7 milioane de dolari SUA, în 2004, de peste 7 ori mai mult decât în 2000 (4,3 milioane de dolari SUA). Importurile din România de produse ale industriei constructoare de ma ini, de i au înregistrat o cre tere valoricã de peste 3,6 ori de la 3,5 milioane de dolari SUA în 2000, la 13 milioane de dolari SUA în 2004, au cunoscut o scãdere a ponderii lor în totalul importurilor din România pe aceastã rela ie, de la 9,9% în 2000, la 4,6% în 2004. Comer ul exterior i investi iile sunt teme de mare importan ã pentru Beijing, care vede în România, i, în general în Europa Centralã i de Est, ca o punte de legãturã cu vestul continentului. Odatã cu apropierea momentului aderãrii României la Uniunea Europeanã interesul oamenilor de afaceri chinezi de România cre te. În rela iile între China i România apare însã i necesitatea încheierii unui acord de cooperare vamalã între cele douã ãri. Acordul cerut cu insisten ã de partea românã are menirea de a preîntâmpina subevaluarea în vamã a unor produse de origine chinezã, cu atât mai mult cu cât din anul 2005 vor fi anulate plafoanele stabilite pentru mãrfurile textile chineze ti în întregul comer interna ional. In calitate de cea mai mare tara in curs de dezvoltare, China joaca un rol foarte important comune. Relatiile dintre China si Statele Unite s-au dezvoltat. In cadrul conferintei consacrate implinirii a 30 de ani, 25.02.2002, de la publicarea comunicatului comun american de la Shanghai, vicepremierul chinez, Qian Qichen, a declarat ca relatiile dintre China si Statele Unite reprezinta un factor important in cadrul raporturilor internationale din incadrul ONUsi in rezolvarea problemelor internationale majore, reprezentand o forta de sprijin pentru mentinerea pacii mondiale si promovarea dezvoltarii

20

secolul 21. De-a lungul acestor 30 de ani relatiile chino-americane au cunoscut o dezvoltare rapida, fapt care dovedeste ca relatiile bilaterale au o baza solida, iar comunicatele comune, care directioneaza dezvoltarea acestora, sunt pline de vitalitate. China si Statele Unite reprezinta doua tari importante in zona Asia ± Pacific, de aceea intarirea colaborarii dintre ele poate aduce contributia la apararea stabilitatii si prospetimii regionale. De asemenea, in mentinerea securitatii internationale problema combaterii terorismului si in dezvoltarea altor probleme globale, China si Statele Unite avand interese comune. Parteneriatul ruso ± chinez a atins un nivel de cooperare de neimaginat, numai cu un deceniu in urma. Frontiera care separa cele doua tari a fost stabilita definitiv, eliminanduse astfel una din principalele surse de tensiune din relatiile bilaterale. China a cumparat echipament militar rusesc in valoare de miliarde de dolari, de la avionele de lupta SU-27 pana la cele mai moderne nava de lupta achizitionate in 1999. China are bani, dar nu dispune de tehnologie si personal calificat. Rusia are oameni de stiinta cu inalta calificare, dar nu dispune de bani. In perspectiva mileniului III, China ar putea furniza nu numai fondurile necesare pentru cercetare si dezvoltare, dar si o piata gigantica, dupa ce armele ies de pe linia de fabricatie. Relatiile diplomatice dintre China si Japonia au simtit o mare imbunatatire. Relatiile dintre China si Europa s-au dezvoltat brusc. Anul 2000 a marcat cea de-a 25-a aniversare, de cand s-au pus bazele formala ale relatiilor dintre China si Uniunea Europeana, incercand sa contribuie mai mult la dezvoltarea acestui parteneriat constructiv si de lunga durata. China este tara care are cei mai multi vecini din lume. China a devenit un factor important in mentinerea pacii regionale si inernationale, realizand un progres substantial in relatiile sale cu vecinii. Se estimeaza ca prin 2010 China si India vor deveni a doua si, respectiv, a patra putere economica din lume, cu SUA in frunte, separate fiind doar de Japonia. Din punct de vedre al prognozelor pe o perioada mai lunga, China poate deveni prima putere economica din lume. Succesele Chinei impresioneaza, ele devenind un fenomen unical al istoriei mondiale din ultimile decenii, fenomen recunoscut atat de economistii interni si externi, cat si deorganismele economico-financiare internationale.

21

Asa cum am aratat, chinezii par sa aiba o raportare la timp diferita fata de europeni. Timpul lung prevaleaza, chinezii gandesc in perioade generoase de timp. China duce o politica pe termen lung, care ar putea cuprinde doua stagii. In prima etapa, China trebuie sa isi creeze o baza economica, sa isi multiplice resursele financiare pentru a se putea dezvolta strategic si afirma politic. Dupa aceea, China se poate manifesta ca o mare putere, la nivel regional si global. Prima etapa este oricum departe de a fi incheiata.

In planul relatiilor internationale se vede deja o ofensiva discreta a Chinei. Chinezii au investitii in Africa si America Latina si relatii politice bune cu lideri din aceste zone. Tenacitatea si perseverenta chineza dau roade. Companiile chineze extrag petrol, exporta sau construiesc fabrici si strazi in Angola, Gabon, Sudan, Africa de Sud. Politica chineza include si pregatirea unei elite africane pregatite in China: 10.000 de studenti africani studiaza in universitati chineze in fiecare an. Din 15 miliarde de dolari investiti in Africa anul trecut, aproape 1 miliard a fost investitii chineze, China avand relatii diplomatice cu 47 din cele 53 de tari de pe continentul negru. Tot ce cere China este recunoasterea drepturilor sale asupra Taiwanului si unda verde pentru investitii chineze si comert. Oriunde altii lasa terenul gol, chinezii isi sporesc prezenta. Din primele 15 firme straine care opereaza in cea mai mare tara din Africa, Sudan, 13 sunt chineze. In schimbul petrolului extras din aceasta tara, China acorda sprijin politic guvernului de la Khartoum cand Consiliul de Securitate, in care China este membru permanent cu drept de veto, intentioneaza sa adopte o linie mai transanta fata de guvernul sudanez pentru a opri atrocitatile din Darfur si a incheia definitiv procesul de pace cu rebelii din Sud. China incepe sa arate ca este un jucator global, chiar daca nu dispune inca de atuuri sa joace tot timpul in divizia A. Demersurile politice si economice sunt sprijinite si prin trupele cu care China contribuie la misiunile ONU de mentinere a pacii, de pilda in Liberia si Republica Democratica Congo, tari bogate in resurse. China intentioneaza anul acesta sa trimita trupe sub stindardul ONU si in Sudan. Dincolo de incercarea de a-si constitui propria zona de influenta, China s-a lansat in cooperari regionale. In 2001, a incheiat cu Rusia si patru din "stanurile" din Asia Centrala un acord de cooperare. Organizatia pentru cooperare convenita la Shanghai prevede contraponderea Americii prin cooperare politica, economica, stiintifica si tehnologica intre membri. Fosti aliati din timpul Razboiului Rece ai SUA, chinezii s-au aliat cu rusii, care le furnizeaza majoritatea importului de armament si o importanta parte a petrolului si gazelor.

22

Chiar si in aceste conditii, interesele divergente dintre SUA si China in Pacific pot conduce spre confruntare militara, un al doilea Razboi Rece fiind iminent, odata cu mutarea centrului geostrategic de gravitate din Europa si Orientul Apropiat spre Asia. Argumentele sale sunt investitiile de 30 de miliarde de dolari ale Chinei, in 2006, in industria de aparare si in dezvoltarea capacitatilor militare cu vocatie de proiectare a fortei la distanta: rachete, submarine si avioane de vanatoare. In ciuda vocilor alarmiste, cel mai probabil insa competitia dintre China si SUA nu va fi militara, ci se va exprima economic. O rivalitate susceptibila sa fie transata, ca si in cazul razboaielor economice dintre SUA si Uniunea Europeana in privinta exportului de branza, banane, otel sau a subventiilor pentru Boeing sau Airbus, prin mijloace de negociere si compromis in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului, din care face parte si China din 2001. Asa cum Romania s-a transformat in ultimii 15 ani prin reforme care sa incorporeze, sub presiunea integrarii europene, in legislatia si practica interna standardele Uniunii Europene, in mod similar China a trebuit sa isi deschida si mai mult piata si sa adopte reforme care sa ii permita aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. Oficialii chinezi, dar si chinezii de rand, par sa fie mai curand orientati spre o viata mai buna si succes prin afaceri, desi recentele manifestatii antijaponeze din China au aratat ca exista un rezervor plin al nationalismului care poate scapa de sub controlul comunist. In fond, si chinezii pasesc pe o terra incognita, ineditul modelului si particularitatile situatiei facand ca experimentul lor sa se construiasca din mers, prin incercari si rectificari.

23

BIBLIOGRAFIE
Pagini web:
http://www.cia.gov

http://www.oecd.org http://www.worldbank.org http://www.wto.org http://www.unctad.org http://unido.org http://china.org.cn www.uschina.org www.chinaembassy.org.ro, CHINA POPULARA -- Buletin al Ambasadei R.P.Chineze in Romania -- Nr.2(242)/2001

www.wto.org,WTO successfully concludes negotiations on China's entry C.Russu, Reforma economica chineza,pg. 238-267 V. Campeanu, Dimensiunea europeana si mondiala a dezvoltarii durabile, pg 296-299 V. Campeanu, Piata Chinei, pg 260-275

24

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful