Calculul cantitativ de dimensionare a instalatiei de iluminat prin metoda factorului de utilizare1

GRUP SCOLAR TEHNIC RESITA

TEMA

PROIECTULUI

E X A M E N
DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE - NIVELUL 3

DOMENIUL : ELECTRIC CALIFICAREA PROFESIONALA : TEHNICIAN IN INSTALATII ELECTRICE FORMA DE INVATAMANT : SERAL RUTA DE PREGATIRE PROFESIONALA : RUTA DIRECTA

INDRUMATOR DE PROIECT : Prof. TOMITA CODRUTA

CANDIDAT GROSU ION ADRIAN Clasa : RD XIII B

Anul absolviri i:2011

GRUP SCOLAR

GROSU ION ADRIAN

Pagină 1

TEMA proiectului :

EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE - NIVEL 3

Indrumator de proiect Candidat Clasa Ruta de pregatire profesionala Forma de invatamant Profil / domeniu Calificare profesionala Anul absolvirii

Calculul cantitativ de dimensionare a instalatiei de iluminat prin metoda factorului de utilizare

GROSU ION ADRIAN

Pagină 2

Coeficientul de utilizare “u” se defineste ca raportul dintre fluxul luminos util Φu si fluxul luminos total Φ0 emis de toate cele n lampi ale instalatiei.acumularea de murdarie pe suprafetele încaperii si corpurilor de iluminat. .neînlocuirea lampilor. tavanul si podeaua încaperii). oarecare: Fluxul luminos util scade în timpul exploatarii instalatiei de iluminat datorita unor cauze diferite. Calculul iluminarilor în instalatia de iluminat Fluxul luminos emis de o sursa de lumina într-o instalatie interioara ajunge pe suprafata iluminata în mod direct sau în urma unor reflexii multiple între suprafetele alaturate (peretii laterali. determina iluminarea medie orizontala pe planul util într-o încapere paralelipipedica goala. precum: . Factorul de mentinere M GROSU ION ADRIAN Pagină 3 . Metoda coeficientului de utilizare pentru calculul valorilor medii ale iluminarilor Aceasta metoda de calcul. metoda factorului de utilizare se aplica în cadrul unui calcul de predimensionare.În functie de caracteristicile geometrice ale încaperii si de importanta ei din punct de vedere al functiunii. componenta reflectata este neglijabila. Determinarea prin calcul a componentei reflectate a iluminarii este laborioasa. În mod corespunzator. specifica instalatiilor de iluminat interior. . de tensiune si modificari ale caracteristicilor bobinei (la lampile cu descarcari). În instalatiile exterioare.variatiile de temperatura. la un moment dat. iluminarea produsa cuprinde doua componente : componenta directa si componenta reflectata. unui calcul orientativ sau al unui calcul de dimensionare. motiv pentru care reflexia fluxului luminos într-o încapere este luata în considerare în mod global printr-un coeficient de utilizare.îmbatrânirea lampilor si materialului corpului de iluminat. . Odata cu scaderea fluxului luminos se reduce în timp si iluminarea pe suprafetele încaperii.

h – înaltimea de suspendare a corpului de iluminat deasupra planului de utilizare în cazul iluminatului direct. 222h77c . 222h77c . semidirect si mixt sau înaltimea tavanului deasupra planului de utilizare în cazul iluminatului semiindirect si indirect în m. în m. 222h77c . dimensiunile încaperii si înaltimea de suspendare a corpului de iluminat se calculeaza cu diferite formule: sau sau prima relatie care este folosita în mod uzual se refera la iluminatul direct sau mixt. de indicele încaperii i. marimea care ia în consideratie forma. Coeficientii de utilizare sunt tabelati pentru diferite situatii ce pot sa apara în practica de proiectare. de factorii de reflexie ai tavanului si peretilor. 222h77c . iar a doua la cel indirect sau semidirect. fiind calculati în functie de sistemul de iluminat folosit. În acest mod se obtine pentru fluxul luminos al lampilor o valoare corespunzatoare datelor Indicele incaperii i. S – suprafata încaperii (produsul Ll). în m2 H –înaltimea încaperii hs -înaltimea de atârnare a sursei hu -înaltimea planului util h = H – (hs+ hu) GROSU ION ADRIAN Pagină 4 .Valorile medii ale acestui factor de depreciere sunt tabelate. 222h77c . respectiv latimea încaperii. l – lumgimea. 222h77c . L.

222h77c . 222h77c .un corp de iluminat. 222h77c . Φ0 – fluxul luminos al lampilor instalate în încapere (valori 222h77c . în [lm] În cazul în care este cunoscuta iluminarea medie Emed. de culoarea si starea de curatenie a acestora. 222h77c . iar din cataloagele de lampi – puterea lampilor care dau un flux luminos mai mare si cât mai apropiat de valoarea calculata cu relatia: GROSU ION ADRIAN Pagină 5 . Se alege apoi numarul Nlc al lampilor dintr-un corp de iluminat. se alege valoarea iluminarii medii de realizat pentru destinatia încaperii sau categoria de lucrari ce trebuie sa fie efectuate în aceasta încapere. 222h77c . 222h77c . cataloage). 222h77c . 222h77c . 222h77c . Φ0 = Nl. se determina valoarea factorului de depreciere Δ. în lx. se calculeaza indicele încaperii. u’. relatia permite determinarea fluxului lampilor care trebuie instalate într. 222h77c . se stabilesc factorii de reflexie ai tavanului si peretilor. 222h77c . factorului de reflexie ai tavanului si peretilor. se citeste din tabele valoarea coeficientului de utilizare cautat pentru corpul de iluminat adoptat si pentru valorile determinate ale indicelui încaperii. fluxul lampilor ce se instaleaza în încapere. seama de materialele folosite. tinându-se 222h77c .coeficentul de utilizare corectat . 222h77c .Numarul necesar de surse n este dat de relatia: Φ l – fluxul unei surse de iluminat Iluminarea medie orizontala pe planul de utilizare de arie A este : [lx] Emed – valoarea medie în timp a iluminarii medii orizontale. valoarea marimilor determinate se introduce în expresie obtinând 222h77c . calculul efectuându-se în urmatoarea succesiune : 222h77c .

1) 222h77c . daca corpurile de iluminat asigura unghiul de protectie necesar sau sunt echipate cu ecrane si lampi pâna la 60W. 2) 222h77c . Distantele între corpurile de iluminat si fata de pereti se poate lua în general ca în figura de mai jos având în vedere realizarea iluminarii uniforme în planul util.se utilizeaza numai pentru încaperile de lucru din constructiile civile (sali de proiectare. laboratoare) si numai în ipoteza folosirii surselor luminoase liniare(lampi fluorescente tubulare). cercetare. 222h77c . GROSU ION ADRIAN Pagină 6 . 222h77c . datorita avantajelor ce le prezinta.[lm] Alegerea puterii lampii se face tinând seama de destinatia si de procesul de munca din încapere. În figurile de mai jos sunt date doua solutii de amplasare asimetrica a corpurilor de iluminat.Astfel. la utilizarea surselor incandescente. se pot utiliza lampi de puteri pâna la 200W. la constructiile civile. Amplasarea simetrica uniforma: este cea mai utilizata în încaperile obisnuite de lucru din constructiile civile si industriale. dar poate fi utlilizata si pentru sursele liniare. fiind caracteristica surselor luminoase punctiforme. Amplasarea corpurilor de iluminat se poate realiza în general în trei variante: 1) amplasare simetrica uniforma. Amplasarea asimetrica dirijata: . în scopul evitarii luminantelor ridicate. 2) amplasare asimetrica dirijata si 3) amplasare asimetrica. de preferinta mate sau laptoase daca nu sunt protejate vizual.

magazine. b) Corpurile de iluminat de lânga ferestre sunt orientate catre interior si astfel aproape întreg fluxul luminos este primit în încapere. cât si mentinerea aceleiasi senzatii vizuale independent de sursa utilizata (naturala sau artificiala). fie de considerente constructive (plafon cu grinzi sau plafon casetat). fie de considerente de plastica arhitecturala (la constructii social –culturale ca sali de spectacole sau anexele lor. prin asezarea paralela si înclinata a primului sir. deci luminanta sa. 3) Amplasarea asimetrica nedirijata: . ceea ce are ca urmare atât evitarea reflexelor suparatoare pe planul de lucru (orbirea prin reflexie).Acest sistem de amplasare a corpurilor de iluminat prezinta urmatoarele avantaje: a) pastrarea aceleiasi directii de cadere a luminii cu iluminatul natural.este determinata. c) Calitatea iluminatului este superioara unei solutii în care corpurile nu sunt înclinate. GROSU ION ADRIAN Pagină 7 . importante obiective la care compozitia arhitecturala impune o rezolvare simetrica variata a plafonului). fiind mult diminuate pierderile de flux prin transparenta ferestrelor. obtinându-se o diminuare a contrastului dintre sursa si fond. datorita componentei de flux în emisfera superioara care ridica nivelul de iluminare a plafonului.

222h77c . daca lungimea coloanei pâna la tabloul de distributie este mai mare de 20 m e) 222h77c . Dispozitivele de protectie se vor prevedea: a) b) 222h77c . În cazul instalatiilor de forta. unde distantele sunt mari se determina sectiunea la pierderea de tensiune admisa si se verifica la încalzire. 222h77c . iar în retelele exterioare sau linii de joasa tensiune în incinta. Calculul tine seama si de natura receptoarelor alimentate (forta. În retelele interioare unde de regula distantele sunt mici. În dimensionarea conductoarelor parcurse de curent apar doua elemente care conditioneaza sectiunea lor: încalzirea prin efect termic al curentului electric si caderea (pierderea) de tensiune datorita impedantei elementelor de circuitul prin care se vehiculeaza energia electrica. lumina. se determina sectiunea la încalzire si se verifica la pierderea de tensiune. comporta dimensionarea si verificarea sectiunii conductoarelor de alimentare precum si alegerea echipamentului de protectie a receptoarelor si a aparatelor de masurat. 222h77c . alimentate prin coloane magistrale c) 222h77c . la iesirea din contorul de tarifare al societatii furnizoare de energie electrica. în functie de regimul de lucru al receptoarelor alimentate. 222h77c . la intrarea în tabloul de lumina sau forta cu mai mult de cinci circuite. alimentate direct din reteaua de joasa tensiune a furnizorului d) 222h77c .Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune Prevederi generale Dimensionarea retelei interioare de distributie la consumator. Sectiunile conductoarelor electrice se vor dimensiona pentru a satisface conditia de stabilitate termica la încalzirea în regim permanent sau intermitent. la plecarile din tablorile de distributie la intrarea în tabloul de distributie. Sectiunile determinate vor fi verificate la conditiile de pierdere de tensiune si de rezistenta mecanica. de curenti slabi). cu putere instalata mai mare de 8 kW. în toare punctele în care sectiunea coloanei descreste GROSU ION ADRIAN Pagină 8 . coloanele si circuitele vor fi verificate si la conditiile de încalzire în regim de scurta durata la pornire.

1500 W. aparate de uz casnic).) h) 222h77c . Se interzice montarea dispozitivelor de protectie: a) b) 222h77c . iar daca sunt lampi GROSU ION ADRIAN Pagină 9 . 222h77c .) pe conductele utilizate ca nul de lucru. 222h77c . de protectie si de semnalizare. Calculul curentului nominal pentru circuite si coloane 1. alimentând 12-15 corpuri de iluminat. circuitul sau coloana iluminatului de siguranta. În cazul utilizarii sigurantelor fuzibile pentru protectie. Daca receptoarele sunt numai lampi incandescente cos fluorescente sau lampi cu descarcare cos = 0.f) 222h77c . iar pe circuit pot fi conectate cel mult 30 de corpuri de iluminat. daca sunt asigurate la plecarile din tabloul cu maxim 16 A la tensiune de 380/220 V si cu maxim 20 A la tensiune de 220/170 V g) 222h77c . la ramificatiile spre receptoarele individuale.95. pe circuitele secundare de comanda. nul. La lampile cu descarcare puterea instalata este formata din: Pi = Prn + Pnb = 1. ele vor fi montate pe toate fazele sau polii instalatiei electrice respective. Fac exceptie de la acesta prevedere ramificatiile din circuitul de alimentare a receptoarelor de mica putere (de exemplu corpurile de iluminat. La lampile cu incandescenta puterea instalata este identica cu puterea activa absorbita de acestea. 222h77c . la care se vor monta dispozitive de protectie (sigurante sau întrerupatoare automate mici) si pe conductorul de nul de lucru. in practica. etc.Pi este puterea instalata a receptoarelor de lumina. puterea instalatá pe un circuit monofazat este 1200 . 222h77c . 222h77c .Circuite monofazate pentru receptoare de lumina Curentul nominal se determina cu relatia: unde: . la plecarile racordate la tablourile de distributie înaintea sigurantei generale ale acestuia sau direct la bornele de intrare în tablou (de exemplu coloana ascensorului. etc. coloana pompelor de incendiu. aceasta nu poate depasi 3 kW. pe conductoarele instalatiei de protectie (pamânt. Fac exceptie instalatiile monofazate din constructiile de locuinte sau alte constructii în care este asigurata întretinerea instalatiei prin personal calificat.

de putere mica.unde: Pn. valoarea 0. Ín cazul în care Pi reprezintá puterea electrica activa. cos . din relatie lipseste randamentul si functionare. 3. Curentul nominal este: unde: Pi .8.puterea instalata pe un circuit de priza se considera Pi = 2 kW. cu o buná aproximare. 4. Circuite monofazate de prize. Circuite monofazate de forta si prize Aceste circuite sunt folosite pentru alimentarea unor receptoare de forta monofazate fie direct. Circuite trifazate pentru receptoare de forta Astfel de circuite asigura alimentarea. În cazul în care receptorul nu functioneaza în regim nominal ci in subsarcina. Pnb . Normativul I-7 stabileste urmatoarele conditii pentru aceste circuite: . este puterea nominala a lampii.factorul de putere al acestuia. 2.pe un circuit se prevede maximum 15 prize simple sau duble . Curentul nominal se determiná cu relatia: unde: Pi este puterea instalata (puterea mecanica) a receptorului de forta. .puterea nominala a balastului corespunzator.puterea instalata (putere mecanica) a receptorului de forta. atunci când prizele sunt de utilizare generala. cu aceeasi utilizare si în numar limitat. relatia devine: . a unui singur receptor de forta. pe astfel de circuite. sunt factorul de putere si randamentul receptorului în regim normal de GROSU ION ADRIAN Pagină 10 . se pot alimenta mai multe receptoare trifazate. fie printr-un racord flexibil de la o priza. Curentul nominal se determiná cu relatia anterioara unde cos φ si η pot lua.randamentul receptorului. În conditii speciale. de regula.

Aceasta rezulta din însumarea puterilor instalate ale circuitelor electrice alimentate din tablou. i si i sunt factorul de putere si randamentul corespunzatoare încarcarii reale a receptorului. coloanele firidelor de alimentare din cladirile de locuit sau coloanele tablourilor generale relatia devine: unde: cs este coeficientul de simultaneitate al receptoarelor alimentate de coloana. Coeficientul de simultaneitate pentru tablouri de distributie Numarul de circuite Ansamble testate în întregime 2–3 4-5 6-9 10 sau mai multe Ansamble testate partial în ficare caz se alege 1. Acesta este stabilit cu ajutorul tehnologului.7 0.6 Coeficientul de simultaneitate Coeficientul de simultaneitate în conformitate cu functionarea circuitului GROSU ION ADRIAN Pagină 11 .unde: ci este coeficientul de încarcare reala al receptorului. 5. cladirile administratice etc. de mica putere.8 0.9 0.0 0. Coloane monofazate pentru tablourile de lumina Acestea sunt utilizate pentru alimentarea tablourilor electrice de lumina. 6. Curentul nominal se determiná pe baza puterii instalate Pi a tabloului. putere uniform distribuita pe faze. cum ar fi cele din cladirile de locuit. Pentru coloanele magistrale. Coloane trifazate pentru tablourile de lumina Curentul nominal se determiná cu pe baza puterii instalate trifazate Pi a tabloului de lumina.

6 (1) În anumite cazuri.75 0. Curentul nominal pe fiecare faza se va determina cu relatia: unde: Ina si Inr sunt componentele activa si reactiva ale acestuia. unde: PiL = este puterea instalata pe circuitele de lumina ale fazei respective iar PiP = puterea instalata pe circuitele de priza ale fazei respective..pt. dar fiecare faza va avea un numar diferit de circuite de priza si..2 (1) 1 0. marit cu o treime fata de curentul de pornire De cele mai multe ori cs nu este normat si este apreciat de proiectant sau tehnolog. în timp p ce pentru circuitele de priza trebuie luat în calcul randament subunitar (de regula.8) si = 0.8).pt. celelalte motoare Coeficientul de simultaneitate 1 1 1 0.95 sau 1. în mod deosebit în instalatiile industriale acest coeficient poate fi mai ridicat (2) Curentul ce trebuie luat în considerare este egal cu curentul nominal al motoarelor.pt. lumina.0. respectiv. Un caz particular îl prezinta coloanele tablourilor de lumina si prize în care prizele au o putere comparabila cu cea a receptoarelor de lumina. al 2-lea motor ca putere .Functionarea circuitului Iluminat Încalzire si ventilatie Aer conditionat Circuite de prize Lifturi si macarale (2) . Receptoarele de lumina functioneaza cu factor de putere 1 = 0. cel mai puternic motor . GROSU ION ADRIAN Pagină 12 . Puterea circuitelor se distribuie uniform pe fazele tabloului. Este necesar sa se calculeze curentul nominal pe fiecare faza a tabloului sau numai pe faza pe care puterea prizelor este cea mai mare. deoarece pe aceasta faza.1. curentul va fi cel mai mare si acest curent va fi luat în considerare pentru alegerea sectiunii. un factor de putere mai scazut (de cele mai multe ori p = 0.

tablouri ce alimenteaza un numar oarecare de receptoare de acest fel: în principal. Coloanele trifazate pentru tablourile secundare de forta Cu astfel de coloane sunt alimentate frecvent tablourile de forta.randament: k k . . motoare asincrone cu rotorul in scurtcircuit. .5. Pentru cele doua componente se folosesc relatiile: si (6. cuptoare de mica putere etc. unde Ina si Inr sunt componentele activá si reactivá ale acestuia.1. Ina si Inr se pot determina si celelalte marimi electrice ale tabloului: .factor de putere: . prize trifazate ce permit alimentarea unor receptoare de forta cu racorduri flexibile. Astfel tabloul alimenteaza n receptoare (circuite).puterea aparenta absorbita: [W] [VA] 8. Pentru calculul curentului nominal al coloanei este necesar sa se faca unele ipoteze de calcul.7. Cunoscând valorile In. Din cele a receptoare se apreciaza ca numai m functioneaza simultan.1.putere instalata (mecanica): (Pi)k. Pentru o apreciere cât mai corecta a simultaneitatii în functionare este necesar a fi consultat tehnologul instalatiei de forta deservita de tabloul respectiv. determinat cu relatia 6.factorul de putere: . Simultaneitatea va fi apreciata pentru cazul de functionare cel mai dezavantajos pentru coloana.10) unde InK este curentul nominal al receptorului (circuitului) k. Un receptor (circuit) oarecare k are urmatoarele caracteristici: .puterea activa absorbita: . Coloane trifazate pentru tablourile generale de forta Curentul nominal al coloanei generale este: si GROSU ION ADRIAN Pagină 13 . Curentul nominal al coloanei se calculeaza cu relatia mentionata mai sus.

Sectiuni minime admise pentru conductoare utilizate în instalatiile electrice din interiorul cladirilor Nr.felul izolatiei conductelor sau cablurilor electrice.7. . Coloane trifazate pentru tablourile generale de lumina si forta Coloanele de acest fel sunt utilizate in cladirile în care instalatia de forta are o putere instalata mica fata de cea pentru lumina si prize sau în situatiile în care tarifarea este unica. valoarea acestuia nu este normata. centrala termica si/sau de ventilare) coeficientul de simultaneitate poate avea valori cuprinse de 0 6 si 0. îngropat în sol.numarul de conducte montate în acelasi tub de protectie. sectiunea sa fie mai mare sau cel putin egala cu sectiunea minima impusa de Normativul I-7. . Aprecierea asupra cs trebuie facuta cu multa atentie pentru a evita atât supradimensionarea cât si subdimensionarea.aparent. Destinatia Sectiuni minime ale conductoarelor [mm2] Pagină 14 GROSU ION ADRIAN . cs .lumina si forta împreuna. . De exemplu. .natura conductoarelor (cupru sau aluminiu). 9.unde: indicele k se refera la o coloana oarecare ce pleaca din tabloul general.modul de montare . Ima se da in functie de: . m numarul de coloane.temperatura mediului ambiant. în tub de protectie etc. 2. Curentul nominal se va determina în functie de coeficientul de simultaneitate cs care tine seama de simultaneitatea generala a instalatiei electrice din cladire . pentru instalatia de forta ce alimenteaza centralele de instalatii dintr-o cladire (statia de hidrofor. sectiuni minime rezultate din conditiile de rezistenta la transport si montare si de siguranta în functionare. Alegerea sectiunii conductelor si cablurilor electrice Sectiunea conductelor sau cablurilor electrice pentru circuitele si coloanele electrice se stabileste ca sectiunea minima care respecta urmatoarele conditii: 1. în regimul de lunga durata (permanent) încarcarea maxima admisibila (Ima) a sectiunii sa fie: Ima ›= In unde: In este curentul transportat de circuit sau coloana. Tab.coeficientul de simultaneitate in functionare al intregii instalatii de forta din cladire.

densitatea de curent la pornire va fi mai mica decât valoarea admisibita.5 6(sau 100 mm2 OL) 4 2.în cazul pornirii motoarelor.5 1.5 Aluminiu 3 4 2. Pentru stabilirea sectiunii conductoarelor de neutru (N). . sectiunea aleasa va trebui sa conduca la pierderi de tensiune sub valorile admisibile impuse de norme. conductor de faza Pentru circuite monofazate. conductor de faza Pentru circuite de forta.5 0. între tabloul principal si tabloul secundar.legaturi cu cleme sau borne 6 6 6 7 0. dar minimum este Pentru conductoare de legatura din interiorul tablourilor electrice – legaturi lipite . sectiunea se va mari pe portiunea sau portiunile unde pierderea este mare.5 1 2. 0 1 2 3 4 Conductoarelor 1 Pentru circuitul unui receptor electrocasnic cu putere cuprinsa între 2 si 4.în cazul scurtcircuitului.la coloane individuale Cupru 2 2. Daca aceasta nu se respecta. verificarea se realizeaza daca siguranta fuzibila plasata pe circuit sau coloana are curentul fuzibilului (IF). dar minmum: Pentru conductoarele de legatura între contor si tabloul de distributie al instalatiei interioare din locuinte. se va determina prin calcul. conductorul de nul de lucru va avea aceeasi sectiune ca si conductorul de faza Pentu coloanele din cladiri de locuit. se va determina prin calcul.crt. Conditiile 1-4 de mai sus permit determinarea sectiunii conductorului de faza. conductorul de protectie – la coloane colective . IF =< 3 Ima 4.5 kW. Conditia 4 se va verifica dupa dimensionarea tuturor circuitelor si coloanelor. sectiunea aleasa va trebui sa se verifice la stabilitatea termica în regimul de scurta durata la care poate fi supusa. masura si control destinate unor receptoare sau instalatii importante 3. de protectie (PE) sau conductor comun neutru si de protectie (NPE) se procedeaza astfel: GROSU ION ADRIAN Pagină 15 . pâna la valoarea sau valorile ce fac conditia îndeplinita. .5 - 8 9 Pentru circuite secundare ale transformatoarelor de curent pentru masura Pentru instalatii de automatizare.5 4 5 Pentru coloane.75 2.

trecerea se face folosind izolatoare de trecere executate din materiale incombustibile (C0(CA1)). încastrate în zid cu borne de trecere b) 222h77c . 222h77c . se aplica prevederile de la punctul anterior când conductoarele neizolate treceau prin materiale incombustibile si etansând golurile cu materiale incombustibile si electroizolante cu dopuri de vata de sticla cu ipsos b) 222h77c . În cazul conductelor izolate trecerea se face protejându-se în tuburi de protectie pe portiunea de trecere c) 222h77c . GROSU ION ADRIAN Pagină 16 . caz în care conductele se protejeaza în tub pe portiunea de trecere.) si etansând golurile cu materiale incombustibile de clasa (C0(CA1)) si electroizolante fata de elementul de constructie. În cazul conductelor neizolate libere si a barelor. 222h77c . fiind confectionate din materiale plastice sau materiale flexibile sau rigide. tuburi de protectie sau cu alte elemente ale instalatiei electrice este interzisa. etc. Trecerea conductoarelor si barelor electrice prin elemente de constructie din materiale combustibile C1÷ C4 (CA 2a ÷ CA 2d) se face în urmatoarele conditii a) 222h77c . 222h77c . 222h77c . 222h77c . În cazul conductelor electrice neizolate libere si a barelor. prin protejarea lor pe portiuni de trecere prin tuburi (tub în tub) din materiale incombustilbile (metal.Sectiunea conductorului de protectie Sectiunea conductorului de faza SF [mm2] SF ≤ 16 16 ≤ SF ≤ 35 SF > 35 Sectiunea conductorului de protectie SPF [mm2] SF 16 SF / 2 Trecerea conductoarelor si barelor electrice prin elemente de constructii din materiale incombustibile clasa C0(CA1) se executa în urmatoarele conditii: a) 222h77c . 222h77c . În cazul conductelor izolate si cabluri libere sau instalatii în tuburi si a conductoarelor punte (INTEC). În cazul conductelor electrice instalate în tuburi nu este necesara o alta protectie. cabluri si bare electrice. Traversarea cosurilor si canalelor de fum cu conducte. 222h77c . Fac exceptie traversarile prin rosturi de dilatatie. Alegerea tuburilor de protectie Au ca rol protejarea cailor de curent realizate din conductoare.

GROSU ION ADRIAN Pagină 17 . Tuburile si tevile din PVC se manevreaza si se instaleaza tinându-se seama de limitele de temperatura a mediului ambiant prevazut în standardele de produs. doze si cutii de derivatie si de aparat. în spatele sobelor sau a corpurilor de încalzire. E-etansat. al etanseitatii si al izolatiei tuburile se împart în urmatoarele grupe: 222h77c . curbe. tuburi etanse si de protectie rigide (PEL si IPEL) teava de otel fara sudura. obisnuita (T) sau din PVC Legaturile dintre tuburile de protectie se executa cu ajutorul accesoriilor: mansoane (mufe de legatura). Lipsa literei Y înseamna ca tubul este metalic. În cazul de fata s-au utilizat tuburi de PVC care s-au ales conform tabelului urmator care cuprinde dimensiunile tuburilor de protectie functie de caracteristicile conductoarelor sau cablurilor pe care le protejeaza. Ţevile de protectie din PVC etanse si rigide se pot folosi în cazurile în care sunt necesare diametre mai mari de 63 mm sau se cere o protectie superioara aceleia asigurata de tuburite din PVC. Simbolurile utilizate în denumirea tuburilor de protectie sunt formate din litere cu urmatoarele semnificatii: P-protejat. în plansee. 222h77c . I-izolat. 222h77c . rigide (IP si IPY) sau flexibile (IPX. Nu se admite instalarea tuburilor si tevilor în care sunt introduse conducte electrice cu izolatie obisnuita pe suprafetele cosurilor si a panourilor radiante sau pe suprafete similare. Din punct de vedere al protectiei mecanice. 222h77c . Diametrul tubului se alege în functie de numarul si tipul conductoarelor (cablurilor) ce se monteaza în acesta. mufe. Se admite montarea în locuri cu temperaturi mai mari de 40°C numai a tuburilor si tevilor metalice daca conductele au izolatia rezistenta la temperaturile specifice. L-lacuit la interior. Pentru instalatiile electrice. tuburi izolante. coturi. Tuburile se pot monta aparent pe elementele de constructie (cu consola sau pe scoabe) sau îngropate în zidarie sub tencuiala. usor protejate.Tuburile se folosesc când trebuie realizata o protectie mecanica superioara sau când se cer diametre mai mari decât acelea ale tuburilor speciale. sub rabit sau sub pardoseala. Y-masa plastica(PVC). se admite folosirea tevilor din material plastic sau din metal. 222h77c . Tuburile flexibile din PVC se pot utiliza numai pentru protectia usoara si numai în încaperi unde prezenta apei este neglijabila. IPFR si IPFY) executate din tabla de otel sau PVC 222h77c .

5 2.5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 Numarul conductoarelor în tub 2 3 4 5 6 7 Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm] 12 12 12 16 16 16 16 20 25 25 32 32 40 40 40 12 12 16 16 16 25 25 32 40 40 50 50 63 63 75 16 16 16 20 20 25 32 32 40 40 50 63 75 75 90 16 16 20 25 25 32 40 40 50 50 63 63 75 90 90 16 16 20 25 25 32 40 40 50 63 75 75 90 16 20 25 25 25 40 50 50 63 75 75 16 20 25 32 32 40 50 63 63 75 GROSU ION ADRIAN Pagină 18 .Alegerea diametrului tuburilor de protectie PVC în cazul conductoarelor FY. AFY sau similare Sn 1 [mmp] 1 1.

releele electrice de diferite tipuri ce constitue elemente componente ale contactoarelor automate cu relee si întreruptoare automate. Iz-curentul maxim admisibil. Un aparat de protectie la supracurenti functioneaza corect. pentru determinarea caracteristicilor aferente dispozitivului diferential: Is-curentul de sarcina maxima.A) aparate de protectie la suprasarcina . Dupa rolul pe care îl au în protejarea circuitelor si receptoarelor aparatele de protectie se împart în: . în urmatoarele conditii: GROSU ION ADRIAN Pagină 19 .Alegerea aparatelor de actionare si protectie Aparatele de protectie servesc la protectia motoarelor si retelelor electrice împotriva suprasarcinilor. Contactoarele si întrerupatoarele automate sunt aparate care pe lânga functia de închidere si întrerupere voita a circuitului protejat au si functia de întrerupere automata prin intermediul unor relee de întrerupere care sunt cuprinse în aparat. scurtcircuitelor sau lipsei de tensiune. Valori de curent.B) aparate de protectie la soc În situatia de fata s-au folosit pentru realizarea protectiei întreruptoare automate si dispozitive de protectie diferentiala. Cele mai utilizate aparate de protectie sunt: sigurantele fuzibile.

300. curentul nominal Ind. corespunzatoare zonei a din figura alaturata. în functie de standardele locale si valoarea aleasa pentru I2. Disjunctoarele sunt caracterizate de: • • 222h77c .45 Iz. valoarea curentului maxim de deconectare (puterea de rupere) în cazul unui scurtcircuit trifazat este mai mare decât valoarea curentului de scurtcircuit posibil. Disjunctoarele sunt aparate de actionare prevazute cu echipamente de protectie la suprasarcina si scurtcircuit. Întreruptoarele automate pot fi echipate optional cu echipamente diferentiale (cu ∆l de 100. în punctul de instalare – zona c. Curentul de rupere Ir este mult mai mare decât curentul nominal al acestuia Inc: Ir=(8…10) Inc Alegerea se face punând conditia: Inc≥ In Unde: Inc este curentul nominal al contactorului si In curentul nominal ce trebuie întrerupt de carte contactor. adica Is max ≤In≤Iz. Este însa de amintit ca exista numeroase deosebiri între contactoare si întreruptoarele automate.7-0. Cele din urma permit un numar mult mai mic de actionari deoarece nu sunt concepute pentru a fi introduse în sisteme de automatizare. Contactoarele sunt pregatite pentru curenti de rupere mari.• 222h77c . suportat de aparat în regim de lunga durata. încât nu pot duce la confuzii care sa permita manevre gresite.6…1) Is. decuplând la scaderi ale tensiunii nominale sub 70% (de regula în intervalul 0. curentul de declansare conventional I2 este mai mic decât 1. corespunzator echipamentului ce asigura 222h77c . dar mai mic decât curentul maxim admisibil Iz. • 222h77c . • 222h77c . protectia la suprasarcina. Întreruptoarele automate se aleg în acelasi mod ca si contactoarele. La intreruptoarele automate pozitiile închis/deschis sunt usor de identificat. Bobina întreruptorului automat poate lucra si ca un releu de tensiune minima. 500 mA sau 1 A). Timpul de declansare conventional poate fi de 1 sau 2 ore. Optional pot fi echipate cu un bloc pentru protectia diferentiala. curentul nominal aferent sau curentul de reglaj este mai mare decât curentul maxim de sarcina Is max. de ordinul kiloamperilor. Sunt disjunctoare la care domeniul de reglare este diferit GROSU ION ADRIAN Pagină 20 .35 Un). curentul de serviciu Is. Acesta poate fi reglat fin de regula în intervalul Ir apartine (0. care corespunde zonei b.

De regula aceasta este de 24. 222h77c . Echipamentul diferential este optional.6. 300 mA si 1 A pentru celelalte. curentul de reglare corespunzator echipamentului ce asigura protectia la scurtcircuit Im. 230 sau 240 V în c. Disjunctorul se va alege respectând conditia: Ind≥ In Unde In este curentul nominal al liniei pe care se monteaza. Disjunctoarele de mare putere au echipamentul diferential reglabil.95.a. din curentul nominal Ind. Atunci când disjunctorul a fost prevazut cu un asemenea echipament.c. Daca disjunctorul este prevazut si cu echipamenta de protectie diferentiala. 0. GROSU ION ADRIAN Pagină 21 .8. sau în c. • • • 222h77c . Disjunctorul se alege astfel ca reglarea echipamentului de protectie la suprasarcina sa se poata face la Ir =In.35 Un.7. unde Isc este curentul efectiv al curentului de scurtcircuit daca defectul s-ar produce în apropierea (în aval în sensul de transport al puterii) disjunctorului.de cel mentionat sau reglarea se face în trepte.4. valoarea nominala a acestuia se va alege în concordanta cu selectivitatea dorita. 0. Valorile lui ∆l sunt 10 si 30 mA pentru disjunctoare de mare sensibilitate si 100.7 si 0. 0. 0. • 222h77c . Tensiunea de alimentare a bobinei.9. ce uneori poate fi reglabila. de exemplu în trepte fixe: 0. 222h77c .5. Declansatorul de tensiune minima declanseaza la valori ale tensiunii între 0. Acesta poate actiona instantaneu sau cu o temporizare. 0. 1. curentul ∆l pentru care echipamentul diferential actioneaza prin deschiderea contactelor principale. disjunctoarele din ultima generatie ofera si o protectie “instantanee” (aproximativ 10 ms) pentru un curent de scurtcircuit foarte mare If. 0. De cele mai multe ori bobina disjunctorului lucreaza ca si declansator de tensiune minima. el se numeste disjunctor diferential. Alegerea pragului de declansare instantanee sau cu temporizare redusa. iar cea de protectia la scurtcircuit la Im =Isc.

GROSU ION ADRIAN Pagină 22 .

8 In 0.Domeniile curentului de declansare a dispozitivelor de protectie la suprasarcina si scurtcircuit.7In≤Ir<In fixa: Im=7 la 10 In reglabila: reglajul standard tip C 5 In≤Im<10 In reglajul standard tip C 7 In<fixa<1 0 In limita superioara tip D 10 In≤Im<20 In termicelectrom agnetic Ir=In fixa limita superioara tip D sau K 10 In<fixa<14 In Ir=In fixa termicmagnetic reglabila: -limita inferioara: 2 la 5 In -reglaj standard: 5 la 10 In GROSU ION ADRIAN Pagină 23 .2 In<fixa<4. în cazul disjunctoarelor de JT TIPURI DE RELEURI DE PROTEC ŢIE PROTECŢIA LA SUPRASARCINĂ PROTECŢIA LA SCURTCIRCUIT Disjunct oare casnice CEI 898 Disjunct oare modular e industri ale (2) Disjunct oare industri ale (2) termicelectroma Ir=In gnetic limita inferioara tip B 3 In≤Im<5 In limita inferioara tip B sau Z 3.

cu temporizare mare 0. Valorile de mai sus sunt date numai ca valori de uz general.5 Ir≤Im<10 Ir instantanee (I) fixa I=12 la 15 In (2) Pentru disjunctoarele de uz industrial standardele CEI nu specifica valori în acest sens. GROSU ION ADRIAN Pagină 24 .4In≤Ir<In CEI 947-2 electroni c temporizare redusa reglabila 1.

INSTALAŢIE DE PROTECŢIE IMPOTRIVA ELECTROCUTARII Dupa executarea prizei de pamânt naturala aceasta se va masura si daca valoarea masurata este mai mare de 1Ω priza de pamânt se va îmbunatati cu una artificiala care se calculeaza dupa cum urmeaza: .banda 40x4 mm: [Ω ]. electrodului pâna la suprafata solului [m]. la o adâncime de circa 50 cm sub nivelul terenului amenajat. 222h77c . 222h77c . [m]. Priza de pamânt se va executa prin îngroparea în pozitie verticala. u2 sunt un coeficienti de utilizare. [Ω ]. 222h77c .2 m: . în care ρ este rezistivitatea de calcul a solului [Ω m]. u1. 222h77c . a tarusilor din teava zincata ∅ 2”. GROSU ION ADRIAN Pagină 25 . 222h77c .teava ∅ 2” . 222h77c . [Ω ]. 222h77c . n2 numarul de electrozi verticali respectiv 222h77c . [Ω ]. q este distanta de la partea superioara a 222h77c . [Ω ]. 222h77c . d este diametrul electrodului [m]. orizontali. l este lungimea electrodului [m]. 222h77c . n1. 222h77c . în lungime de 2 m fiecare si se vor conecta între ei cu o platbanda OLZn 40x4 mm.

912 C1 = 0.017 Nc = 0.912 Nd = 0.68 Nivelul de protectie al instalatiei de paratrasnet.00<E<0. GROSU ION ADRIAN Pagină 26 .0055) – este necesara o instalatie de protectie impotriva trasnetelor .017>0. in functie de eficacitatea E calculata.1 l = 20 H = 13 Ng = 5.0055 Nc = 5.80.32 Ae = 12.5 Rezultate Ae = 12. deoarece 0. E = 0.5 10-3/C C = C2 C 3 C 4 C 5 C2 =1 C3 =1 C4 =1 C5 =1 Nd > Nc (0.INSTALAŢIE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI Determinarea necesitatii prevederii instalatiei de protectie impotriva trasnetului si alegerea nivelului de protectie: Formule si date de intrare Suprafata echivalenta de captare pentru volume paralelipipedice: Ae =Ll+6H(L+l)+ 9πH Nd = Ng Ae C1 10-6 2 Calcule L = 67. este Normal (IV).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful