UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

COMERŢUL MONDIAL CU PRODUSE PETROLIERE

Teza de doctor în economie
Conducător ştiinţific – Boris Chistruga, doctor habilitat în economie, conf. univ. Autor

Chişinău – 2009

ANNOTATION to the Thesis for the Doctor degree in Economics of Mr. with the subject: „Global trade with oil products”, Specialty: 08.00.14 – World Economy; International Economic Relations. One of the most topical problems of the modern global economy is the Energy Problem. In the
last century the Oil became one of the most important traded goods, this product being crucial in defining national strategies for development, as well as of the global politics. In the last decades the increasing demand for Energy for the sake of economic and social development has lead to intensify exploitation of energy resources and implicitly to rise of production of fuel. Possibilities for classic energy resources offered by Terra are limited. Their consumption suggests a wiser use on

national and worldwide scale.
The scope of the research consists in determining tendencies of the development of the oil products market on a global scale; factors that determine these tendencies; in evaluating conditions created in the Republic of Moldova in the field of satisfying national economy with main oil

products, determining their impact on social and economic development, emphasizing problems that this sector of the economy is confronting and elaborating some measures aimed to contribute to improvement of the situation in this sector. The thesis has a well-determined structure and consists of introduction, three chapters divided in subchapters, conclusions and proposals, bibliography and annexes. Chapter I, „Oil – source of energy on global scale” examines following issues: Energy sector – as a subsystem of the economy. General notions; oil – as energy resource in modern economy; aggregate global supply and demand of oil and oil products; evolution of prices for oil products on global scale. In chapter II, „International flows of oil and oil products” is presented a complex analysis of the evolution of international trade with oil products. Perspectives; place and role of OPEC countries in world oil trade; Peculiarities of the main oil exporting countries within OPEC; oil trade in USA – as biggest consumer and in the Asian states (China, Japan, South Korea); supplying EU with oil resources; role of Russia and other CIS countries in production and export of oil products etc. In chapter III, ”Oil products market in the Republic of Moldova” is studied the active legislation of the republic with regard to oil products market; evaluation of the level of satisfaction of needs of the country in oil products; attraction of investments in development of the technical and material basis of the oil market; fiscal evasion, underground economy and smuggling on the oil market of the republic; models of theoretical tackling the issue of smuggling and measures of combating it. On the basis of made investigations in conclusion the author arguments a complex of concrete measures regarding improvement of the situation on the market of main oil products in the Republic of Moldova. 2

ADNOTARE
la teza de doctor în economie a dlui cu tema: „Comerţul mondial cu produse petroliere”, specialitatea: 08.00.14 – Economioe mondială; relaţii economice internaţionale.

Una dintre cele mai actuale probleme ale economiei mondiale contemporane este problema energetică. în ultima sută de ani petrolul a constituit unul dintre cele mai importante bunuri comercializate, acest produs fiind crucial în definirea strategiilor naţionale pentru dezvoltare, dar şi a politicii mondiale. Cantitatea tot mai mare de energie solicitată de dezvoltarea economică şi socială din ultimele decenii a dus la o intensificare a exploatării resurselor energetice şi implicit la creşterea producţiei de combustibil. Posibilităţile în resurse energetice clasice oferite de Terra sunt limitate. Consumul lor reclamă o mai judicioasă folosire pe plan mondial şi naţional. Scopul cercetării constă în determinarea tendinţelor dezvoltării pieţei cu produse petroliere pe plan mondial, a factorilor ce determină aceste tendinţe, în evaluarea condiţiilor create în Republica Moldova în domeniul asigurării economiei naţionale cu produse petroliere principale, determinarea impactului lor asupra dezvoltării social-economice, evidenţierea problemelor cu care se confruntă acest sector al economiei şi elaborarea unor măsuri menite să contribuie la ameliorarea situaţiei оn sectorul respectiv. Teza are o structură bine determinată şi constă din introducere, trei capitole divizate оn subcapitole, concluzii şi propuneri, bibliografie şi anexe. Capitolul I „Petrolul – sursă de energie pe plan mondial” examinează obiectivele: energetica – ca subsistem al economiei. Noţiuni generale; petrolul – ca sursă energetică în economia contemporană; cererea şi oferta agregată mondială de petrol şi produse petroliere; evoluţia preţurilor la produsele petroliere pe plan mondial. în capitolul II „Fluxurile internaţionale cu petrol şi produse petroliere” este prezentată o analiză complexă a evoluţiei comerţului internaţional cu produse petroliere. Perspective; locul şi rolul ţărilor OPEC оn comerţul mondial cu petrol; particularitaţi ale principalelor ţări exportatoare de petrol din cadrul OPEC; comerţul cu petrol în SUA – ca cel mai mare consumator şi în ţările din Asia (China, Japonia, Coreia de Sud); asigurarea UE cu resurse petroliere; rolul Rusiei şi altor ţări din CSI оn producţia şi exportul produselor petroliere etc. în capitolul III ”Piaţa cu produse petroliere оn Republica Moldova” este studiată legislaţia republicii în viguare privitor la piaţa produselor petroliere; evaluarea nivelului de asigurare a necesităţilor economiei naţionale la produse petroliere; atragerea investiţiilor în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a pieţei petroliere; eviziunea fiscală, economia tenebră şi contrabanda pe piaţa produselor petroliere din republică; modele de abordare teoretică a contrabandei cu produse petroliere şi măsurile de combatere a ei. în baza investigaţiilor efectuate în concluzie autorul argumentează un complex de măsuri concrete privind ameliorarea situaţiei pe piaţa produselor petroliare principale din Republica Moldova.

3

торговля нефтью в США как самый большой потребитель нефтепродуктов и в странах Азии (Китай. „Международные потоки нефти и нефтепродуктов” нефтепродуктами. Во второй главе.00.АННОТАЦИЯ к диссертации доктора экономики г-на на тему: „Международная торговля нефтепродуктами”. международные экономические отношения. роль России и стран СНГ в производстве и экспорте нефтепродуктов и др. с которыми сталкивается данный сектор экономики. трех глав. место и роль стран ОПЕК в мировой торговле нефтепродуктами. теоретические модели и конкретные меры пресечения контрабанды. Общие понятия. динамика мировых цен на нефтепродукты. факторов. представлен комплексный анализ развития международной торговли Перспективы. Цель данного исследования состоит в определении тенденций развития международного рынка нефтепродуктов. разбитых на соответствующие параграфы. „Нефть – энергетический ресурс в международном плане”. Одной из самых актуальных проблем современности является энергетическая проблема. теневая экономика и контрабанда нефтепродуктами в республике. направленных на улучшение положения дел. привлечения инвестиций материально-технической базы рынка нефтепродуктов. На основе проведенных исследований автором аргументирован комплекс мер по улучшению ситуации на рынке нефтепродуктов в Республике Молдова. выводы и предложения. Южная Корея). предопределяющих эти тенденции. Наличие предоставленных Землёй классических энергоносителей ограничены. В первой главе. который учитывается в различных национальных стратегиях развития и в мировой политике.14 – Мировая экономика. выявлении проблем. и выработка некоторых мер. уклонения от уплаты налогов. Все больший запрос энергетических ресурсов в последние десятилетия экономического и социального развития привели к интенсификации их эксплуатации и росту продукции энергоносителей. Япония. В третьей главе. совокупный спрос и предложения на международном уровне на нефть и нефтепродукты. специальность: 08. библиографии и приложения. оценка уровня обеспечения потребности страны в нефтепродуктах. Работа хорошо структуризирована и состоит из введения. оценки созданных в Республике Молдова условий в области обеспечения национальной экономики основными нефтепродуктами и их влияния на социально-экономическое развитие. Их использование требует более рачительного отношения в национальном и международном плане. 4 . нефть как энергетический ресурс в современной экономике. ”Рынок нефтепродуктов в Республике Молдова” в развитие рассматривается действующее законодательство относительно рынка нефтепродуктов. За последнее столетие нефть стала одним из самых важных продуктов торговли. рассматриваются вопросы: энергетика как экономическая подсистема. обеспечение ЕС нефтепродуктами.

EAU. Germania. Ras al–Khaimah. iar G8 – (+ Federaţia Rusă) URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste EIA – Energz Information Administration AOC – Arabian Oil Company APC – Autoritatea Provizorie a Coaliţiei Brent .Trei tipuri de ţiţei la nivelul preţurilor de pe piaţa stop (de pe piaţa europeană) WTI (de pe piaţa americană) şi Dubai (de pe piaţa asiatică) CPC – Caspian Pipeline Consorţium SOCAR – Societatea Naţională de Petrol a Azerbaidjanului CCG – Consiliul de Cooperare a Statelor din Golf (Arabia Saudită. Dubai. BNB – produsul intern brut. 3. t – miliarde tone Mt – megatone Gt – gigatone bbl – bareli echivalenţi în ţiţei mil. CISR – Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme 1 2 3 4 5 . Fujairah şi Umm al–Qaiwain) FEAO – Federaţia Emiratelor Arabe Unite UE – Uninea Europeană G7 – grupul de şapte ţări dezvoltate (SUA. 2.Abrevierile folosite în lucrare ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite OCDE – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică CSI – Comunitatea Statelor Independente CME – Consiliul Mondial de Energie GUAM – Gruzia – Ucraina – Azerbaidjan – Moldova OPEC – Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol FMI – Fondul Monetar Internaţional BM – Banca Mondială EAU – Emiratele Arabe Unite (Federaţia din 7 state arabe (Abu Dhabi. 4. Ajman. Franţa). Tr . bbl – milioane bareli Gbarile – Gigabareli Mkm – milioane kilometri pătraţi 2 $ – dolari SUA PIB. Tr – trimestrul 1. – Bacu–Tbilisi–Ceyhan Pipeline Company AIOC – Azerbaidjan International Operating Company AMBO – Albanian–Macedonian–Bulgarian–Oil Pipeline Corporation Mlrd. Bahrain. Italia. produsul naţional brut Tr . Oman şi Qatar) Azer – Azerbaidjan CAOP – Central Asia Oil Pipeline SEEL – Pproiectul South East Europe Line UNOCAL – Companie americană petrolieră BTCCo. Marea Britanie. Canada. Japonia. Tr . Sharjan.

...........................3............ Fluxurile internationale cu petrol si produse petroliere..................................... 65 2...................…....................................................................................6.....................11 1..................................................... Asigurarea Uniunii Europene cu resurse petroliere................................7 1.........................................................44 2...................139 Anexe.........………………......................... Preţurile produselor petroliere pe plan mondial...... SUA – cel mai mare actor pe piata mondiala a petrolului.....7.................5 Introducere............. Regiunea Caspică – intre interese economice şi strategice.62 2................................................................... Petrolul – ca sursă energetică în economia contemporană.......44 2....97 3.3.......................CUPRINS Adnotare............................................2.................. Comerţul cu produse petroliere în Asia........... Modele de abordare teoretică a contrabandei cu produse petroliere şi măsurile de combatere....89 3........ Evaziunea fiscală şi contrabanda pe piaţa produselor petroliere din republică…..................................................35 2................................. Noţiuni generale............................................2......125 Bibliografie……………………….................47 2......2 Abreviatura..................18 1..........................104 3........4........4......132 Cuvinte – cheie………………………………………………….................................................................1.........................…….......... Piaţa cu produse petroliere în Republica Moldova..............58 2......…......119 Sinteza lucrării.....................................................4....................................................... Investiţiile în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a pieţei petroliere …….... Comerţului internaţional cu petrol şi produse petroliere................................ Perspective.......124 Concluzii şi recomandări....................5........................... Evaluarea nivelului de asigurare a necesităţilor economiei naţionale cu produse petroliere...112 3....... Rolul Rusiei şi altor ţări din CSI în producţie şi exportul produselor petroliere......70 2........................ Locul şi rolul ţărilor OPEC şi non-OPEC în comerţul mondial cu petrol..................................................... Petrolul – sursă de energie pe plan mondial......89 3......11 1....5.................…………………………....................3...........................1..………………………........25 1.....2..................…..................74 3............................................................................. Cererea şi oferta mondială de petrol şi produse petroliere....................140 6 .......................... Legislaţia Republicii Moldova cu privire la piaţa produselor petroliere…..........…................................................ Energetica – ca subsistem al economiei...................................1.......................

inglobвnd cele mai mari riscuri. securitatea energetică rămвne o problemă vitală dintre cele mai dificile pentru Republica Moldova. acest produs fiind crucial în definirea strategiilor naţionale pentru dezvoltare. Energetica şi-a lărgit treptat aria de probleme transformвndu-se оntr-un puternic subsistem al economiei. problema asigurării stabile a necesităţilor economiei naţionale cu resurse petroliere este slab argumentată. Scopul şi obiectivele principale ale lucrării. cu „economia industrială”. Diminuarea dependenţei energetice a ţării reprezintă o problemă-cheie. dar şi generează conflicte оntre intreprinderile mici si corporaţiile multinaţionale. Consumul lor reclamă o mai judicioasă folosire pe plan mondial şi naţional. acest tip de combustibil fiind importat doar dintr-o singură ţară (Rusia). Una dintre cele mai actuale probleme ale economiei mondiale contemporane este problema energetică. reprezentвd fundamentul pentru cele mai mari afaceri internaţionale. cărbune – 27%. Ţiţeiul rămвne forţă motrice pentru economiile industriale. comunicaţiile globale. Computerizarea. Din nevoile globale de energie. ponderea gazelor naturale în balanţa consumului total de resurse energetice depăşeşte 55%. toate căile de transportare a combustibilului trec şi ele printr-o singură ţară (Ucraina). 7 . coexistă la ora actuală. dar şi profituri pe masură. International Energy Agency. Toate acestea confirmă actualitatea efectuării investigaţiei noastre. tone în anul 2005 . Scopul cercetării constă în determinarea tendinţelor dezvoltării pieţei cu produse petroliere pe plan mondial.92 mlrd. Posibilităţile în resurse energetice clasice oferite de Terră unt limitate.. оntr-un cuvant „economia know-how”. Producţia mondială de petrol a crescut de la cca 2. pe cвnd cele cu Estul sunt prea extinse. legăturile electroenergetice cu Vestul sunt foarte limitate. Cauzele principale sunt: doar 26% din energia electrică consumată оn partea dreaptă a Nistrului poate fi acoperită de centralele electrice locale. a factorilor ce determină aceste tendinţe în evaluarea condiţiilor create în Republica Moldova în domeniul asigurării economiei naţionale cu 1 Key world energy statistics. tone în 1973 la mai mult de 3. 2006. Cantitatea tot mai mare de energie solicitată de dezvoltarea economică şi socială din ultimele decenii a dus la o intensificare a exploatării resurselor energetice şi implicit la creşterea producţiei de combustibil. gaze naturale – 24%. actualmente cca 90% sunt acoperite prin arderea combustibilului fosil.INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. din care petrol – 39%. în ultima sută de ani petrolul a constituit unul dintre cele mai importante bunuri comercializate. Acest produs se interpune. dar şi a politicii mondiale. deficitul de putere constituind cca 64% din totalul MW utilizaţi anual. оntre afaceri private si interese de stat. 1 Lumea este continuu modelată de tehnologie şi inventii.88 mlrd. Din punct de vedere ştiinţific. Оn aceste condiţii.

. lucrările de specialitate în domeniul investigaţiei (Albu M.produse petroliere principale.. Cortianu P... Ciornоi N. Moldovanu D.. Baza informaţională a investigaţiei o constituie datele stataistice publicate de către organismele internaţionale. Bari I. Ghilimulin R. • analiza dinamicii preţurilor mondiale la produsele petroliere. Roşcovan M.... Ţвu N. metodele statistice. Obiectul de studiu şi baza informaţională. Metodele principale de cercetare sunt cele tradiţionale. de analiză cantitativă metodele economico-matematice ş.. Graleţki A. Milov V. Popescu I. Mirzacova A. • determinarea fluxurilor internaţionale cu petrol şi produse petroliere.. Оn conformitate cu scopul abordat. Suportul informaţional.. evaluarea nivelului de asigurare a economiei naţionale cu resurse energetice petroliere şi problemele cu care se confruntă acest sector оn ultimii ani. tratările sistemice ale problemelor energetice.. • evaluarea nivelului cererii şi a ofertei mondiale la principalele produse petroliere. deducţia.. cererea şi oferta mondială. Obiectul cercetării оl constituie tratarea sintetică a comerţului cu produse petroliere pe plan mondial: nivelul de producere. • evidenţierea problemelor cu care se confruntă piaţa de produse petroliere din ţară. Cherman V.. elaborările autorului. Roşca P. Sută N. Zaicenko V.. Filea I. legislaţia şi actele normative privind piaţa cu produse petroliere în Republica Moldova. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei. Stoian I. Gusă M. Belli N. • argumentarea propunerilor şi măsurilor necesare pentru ameliorarea situaţiei în domeniul dat. în lucrare sunt propuse un şir de măsuri realizarea cărora va contrebui la dezvoltarea bazei tehnico-materiale.... etc. • locul şi rolul principalelor ţări exportatoare de produse petroliere în comerţul internaţional. analiza logică. Avromescu A.. evidenţierea problemelor cu care se confruntă acest sector al economiei şi elaborarea unor măsuri menite să contribuie la ameliorarea situaţiei în sectorul respectiv.a.. Sveiti T... Gribincea A. Chircă S. . Calancea E.. Vaghin T. metoda analitică. Baikov N.. Ilie A.. Niţu V.. Raboca N.. un 8 şir de lucrări publicate la temă la care se fac şi calitativă: comparaţia..). Chistruga B. Decuseară I. Baza teoretică şi metodologică a tezei o constituie elaborările teoretice şi practice ale cercetătorilor din străinătate şi din ţară. determinarea impactului lor asupra dezvoltării social-economice. evoluţia preţurilor şi implicaţiile lor pentru Republica Moldova. Ceorescu N.. sinteza morfologică. ne-am propus următoarele sarcini ale cercetării: • studierea rolului petrolului ca sursă energetică în economia contemporană şi tendinţele de dezvoltare a acestui sector pe plan mondial.. evitarea evaziunii fiscale şi a contrabandei pe piaţa produselor petroliere din republică. Burechi V. şi alte lucrări. Galaju I. Başmakov I.. • determinarea nivelului de asigurare a economiei naţionale cu produse petroliere principale.....

referinţele corespunzătoare, informaţii oferite de Biroul Naţional de Statistică ministarele şi departamentele respective, Agenţia Naţională de Reglare Energetică. Noutatea ştiinţifică a investigaţiilor constă în următoarele: • evaluarea tendinţelor şi perspecivelor de dezvoltare a industriei petrolire;

şi Sociologie,

• studierea în ansamblu a nivelului cererii şi ofertei la produsele petroliere principale pe piaţa mondială; • evidenţierea rolului şi a locului în economia mondială a petroliere şi gaze lichefiate; • analiza în dinamică a preţurilor mondiale la produsele petroliere principale asupra nivelului de producere şi consum a produselor petroliere; • caracteristica fluxurilor internaţionale a produselor petroliere principale; • analiza situaţiei în regiunea Mării Caspice privind exploatarea zăcămintelor de petrol şi de creare a unui coridor Est-Vest de transportare a resurselor petroliere spre Europa; • argumentarea necesităţii perfecţionării cadrului legislativ şi normativ cu privire la piaţa produselor petroliere din republică; • evaluarea nivelului de asigurare a necesităţilor economiei naţionale cu produsele petroliere principale; • identificarea evaziunii fiscale şi a contrabandei cu produse petroliuere în Rpublica Moldova; • elaborarea unul model de estimare a contrabandei cu produse petroliere importate în ţară şi a impactului acestui fenomen pentru bugetul de stat şi оntreaga societate; • elaborarea unui complex de măsuri privind ameliorarea situaţiei pe piaţa produselor petroliare principale din republică. Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării constă în evidenţierea problemelor cu care se confruntă economia mondială în domeniul energetic, оndeosebi, comerţul internaţional cu produse petroliere, nivelul producţiei, a cererii şi ofertei agregate la aceste produse, dinamica preţurilor şi nivelul consumului lor. Utilizarea concluziilor şi propunerilor din teză va contribui la perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ, оmbunătăţirea activităţii agenţilor economici preocupaţi de importul şi comercializarea produselor petroliere principale оn ţară, atragerea investiţiilor la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a pieţei cu produse petroliere din republică, contracararea evaziunii fiscale şi a contrabandei cu aceste produse. Aprobarea rezultatelor. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate la simpozioane şi conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale care s-au bucurat de apreciere în cercurile ştiinţifice, inclusiv la Symposia professorum ULIM din 21 octombrie 2005, simpozionul ştiinţific internaţional cu tema ”Republica Moldova – 15 ani de independenţă”, ULIM, din 13-14 octombrie 2006, Conferinţa 9 şi influenţa lor ţărilor exportatoare de produse

ştiinţifică-practică Internaţională din 23 februarie 2007, Ch., IRIM, 2007; revistele: „Economie şi Sociologie”, A.Ş.M., Ch., 2006, nr.3; „Economica”, ASEM, 2008, nr.1., „Studii Economice”,
ULIM, Ch., 2007, nr.1-2, 3 şi 4, Analele ULIM, seria „Economie”, 2007, nr.5 şi 6; Analele

Academiei de Transport, Informatică şi Comunicaţii, vol.II (XI), Ch., Evrica, 2007, etc. Publicaţii. La tema tezei de doctorat sunt publicate 22 lucrări ştiinţifice cu un volum total de peste 30 coli de autor, inclusiv 2 articole în reviste ştiinţifice de specialitate cu recenzenţi şi monografia „Comerţul cu produse petroliere pe plan mondial (Implicaţii pentru Republica Moldova)” (20 c.a.), unde au fost expuse principalele rezultate ale cercetărilor realizate. Structura tezei de doctorat este determinată de scopul, sarcinile şi obiectivul cercetării şi constă din introducere, trei capitole divizate în subcapitole, sinteză, concluzii şi propuneri, bibliografie cu 240 de surse, diverse anexe care includ materiale statistice, metodice, tabele, diagrame ce caracterizează evoluţia comerţului internaţional cu produse petroliere la nivel mondial republică. şi оn

10

1. PETROLUL – SURSĂ DE ENERGIE PE PLAN MONDIAL
1.1. Energetica ca subsistem al economiei. Noţiuni generale De-a lungul secolelor omenirea se confruntă cu un şir de probleme printre care: asigurarea cu hrană şi apă; asigurarea cu energie; menţinerea unui mediu оnconjurător favorabil ş.a. Energetica are un rol decesiv în dezvoltarea diferitelor sectoare ale economiei. La etapa actuală de dezvoltare a progresului tehnic omenirea beneficiază, în fond, de trei categorii de surse de energie bazate, respectiv, pe arderea combustibililor fosile (cărbune, ţiţei, gaze); rвuri, energia termică a apelor subterane, energia valurilor etc.). Cantitatea tot mai mare de energie solicitată de dezvoltarea economică şi socială din ultimele decenii a dus la o intensificare a exploatării resurselor energetice şi implicit la creşterea producţiei de combustibil. Numai în perioada 1950-1991 producţia mondială de energie a crescut mai mult de
3,5 ori, respectiv de la cca 2,7 mlrd.t.e.c. în anul 1950 la aproximativ 9,53 mlrd.t.e.c. în 1991.

fisiunea nucleară; captarea şi

convertirea energiilor regenerabile (energia vвntului, energia solară, energia potenţială a apelor din

Pentru anul 2005 Banca Mondială estimase producţia totală de energie la 15,8 mlrd. t.e.c., din care 13,6 mlrd. t.e.c. combustibili fosili [114, p.17]. Analiza producţiei pe categorii de combustibil (tab.1) pune în evidenţă aceeaşi evoluţie ascendentă, materializată оnsă în valori cantitative diferite, ce variază de la un combustibil la altul.
Tabelul 1 Evoluţia producţiei mondiale de combustibili fosili, mlrd.t.e.c. Categoriade combustibil Cărbune Petrol Gaze naturale Electricitate primară ОN TOTAL 1972 1991 2005 2,20 3,80 1,50 0,57 8,07 2,74 3,90 2,23 1,00 9,53 4,51 5,26 3,87 2,15 15,79

Sursa: UN Energy Tape (U.M. New Vork, 1991), Energy Statistical Yeardook, 1984, Banca Mondială ,1993.

Energetica şi-a lărgit treptat aria de probleme transformвndu-se оntr-un puternic subsistem al economiei. Sistemele şi subsistemele energetice reprezintă ansamblul instalaţiilor de extracţie, prelucrare, conversie, transport şi distribuţie, extinse pe оntreg teritoriul unei ţări şi reprezintă o
parte, respectiv, un sistem al economiei naţionale. Sistemele energetice formează un sistem

cibernetic, cu legături directe dintre producţie şi consum, cu legături informaţionale care evoluează
оn elemente de decizie оntre consum şi producţie. Dimensiunile sistemului energetic, complexitatea

şi dispoziţia teritorială, impune o organizare cibernetică la nivel central combustibili (fig.1). 11

şi regional şi tipuri de

Subsistemul cărbune Subsistemul Subsistemul combustibili solizi Consum industrial Subsistemul combustibili lichizi petrol Consum agricol Subsistemul gaze naturale Subsistemul combustibili gazoşi Consum transporturi Subsistemul combustibil nuclear. Gazele lichefiatese obţin.Niţu Vasile. Combustibilii gazoşi artificiali cuprind biogaz (metan). ediliotar şi servicii DISPECER LEGĂTURI energetic general INFORMAŢIONALE Fig.000-13.000 kcal/kg pentru lignit). 1997. Combustibilii sunt clasificaţi după starea de agregare în condiţii normale de temperatură şi presiune. Sistemele şi subsistemele de energie. petrolul. şisturile bituminoase. Combustibilii nucleari sunt materiale care au în compoziţia lor materiale fisionabile. dezvoltării de căldură. p. nisipurile asfaltice şi minereurile radioactive.500 kcal-mc). în special. în urma prelucrării ţiţeiului şi cuprind propan şi butan sau amestecul lor. Combustibilii gazoşi naturali sunt de diferite hidrocarburi. Mirton. Energetica de tranziţie: concepte şi modele. hidrogen. lignit – cu o putere calorică variabilă de la 8. paie. butan etc. după provenienţă. acetilenă. folosite оn diferite scopuri. gaze rezultate din оncălzirea la temperaturi ridicate a cărbunilor în operaţiile de gazificare. Consumul lor reclamă o mai judicioasă folosire a lor pe plan mondial şi naţional. destinaţie. Combustibilii solizi naturali includ: cărbunii (antracit. propan. lemn. tizic (dejecţii animale şi vegetale). mod de preparare. în general. de origine organică. turbe (cărbune tвnăr. gazele naturale. Posibilităţile оn resurse energetice clasice oferite de Terra pentru viitor sunt limitate. Sursa: Prelucrare după . care ard cu viteză mică venind оn contact cu oxigenul din aer. etenă. Combustibilii lichizi.000 kcal/kg pentru antracit pвnă la 3. cu formarea dioxidului de carbon şi apei (sau numai apei în cazul hidrogenului). 1. rezultate din prelucrarea ţiţeiului. energie hidroelectrică Subsistemul electroenergetic Consum casnic. Energia nucleară reprezintă energia care se obţine prin procesul de fisiune a nucleelor de uraniu – 235 (izotop 12 . Filea Ion. naturali şi artificiali sunt. în general. –Timişoara: Ed. cocsificare.) (putere calorică 5. produse petroliere propriu-zise. Surse clasice sunt considerate resursele energetice epuizabile cum ar fi: cărbunele.67. Combustibilii sunt materiale. оncepвnd cu metanul singur оmpreună cu omologii superiori (etan. huilă.

2). Creşte costul obţinerii combustibilului fosil. 2 Lucrare scrisă în cadrul proiectului Tempus TACIS „Surse regenerabile de energie”. Ponderea combustibilului fosil în producerea energiei pe plan mondial constituie 63%.500. De exemplu. оn 1995 au fost exploatate. Averett. din care sigure 137 miliarde tone.500 kg cărbune (200 mil. Siberia Occidentală). 13 . Din totalul rezervelor mondiale.. Energia obţinută prin fisiune eliberează la un gram de U o cantitate echivalentă cu a 235 2. din care petrol – 39%. tone sunt rezerve sigure (75% cărbune superior şi 25% cărbune inferior.195]. tone.000 mlrd. creşterea populaţiei. China – 12%. O parte importantă dintre acestea se găseşte la adоncimi foarte mari. Australia – 9%. 600 ani – cu cărbune . 235 Din nevoile globale de energie. 100 ani – cu gaze naturale. p. actualmente cca 90% sunt acoperite prin arderea combustibilului fosil. 2 Rezervele de cărbuni au fost evaluate оntre 10. 3% 7% 27% Cărbune Gaze naturale Ţiţei 39% 24% Nucleară Hidro Fig. în platformele submarine Guineea şi Amazonia) sau tropicale (Sahara). Structura consumului mondial de resurse energetice Sursa: Calcule proprii conform informaţiei statistice.14. 1999. 3.000 mlrd. Calitatea resurselor carbonifere disponibile devine tot mai scăzută. Studiile demonstrează că la tendinţele actuale privind consumul anual de energie. peste 75% sunt deţinute de 6 ţări: SUA – 25%. Repartiţia geografică a rezervelor de petrol relevă locul deţinut de ţările din şi în regiunile submarine polare şi subpolare (Alaska. devine tot mai important impactul producerii şi folosirii acestuia asupra mediului. 1219-130]. Rezervele mondiale de petrol sunt evaluate la 360 mlrd. gaze naturale – 16%. cf. SUA. ţiţei – 10% [210.radioactiv). din care 1. 1967). dezvoltarea economică şi tehnologică a ţărilor – consumul de combustibil fosil ar putea satisface nacesităţile mondiale pe o perioadă de cca 70 ani – cu ţiţei. cărbune – 27%. Resursele de combustibil fosil sunt relativ reduse. tone.000 mii tone. p.2 . Rusia – 16%. kcal/gr U ) [24. Rezervele ar putea asigura populaţia Terrei pe o perioadă de 30-40 de ani. India – 8% şi Germania – 7%. din care cărbune – 37%. atвt în mină cвt şi în carieră. gaze naturale – 24% (fig. p. în regiunile ecuatoriale (Golf.

Romвnia. în bazinul Siberiei de Vest. Estimările denotă că există cantităţi оnsemnate de gaze naturale neexploatate în Orientul Mijlociu. Această formă de energie nu a putut fi folosită la fel de eficient ca şi celelalte surse. presupune cheltuieli relativ mici de оntreţinere. mari perspective de utilizare pentru ţările în dezvoltare. 14 . Kuweit. Marea Kara. în general săracă în petrol. Emiratele Arabe Unite. zonele offshore ale Americii de Sud (Surinam) şi Africii (Congo). Cantităţi importante de gaze naturale neexploatate sunt găsie în Orientul Mijlociu. în privinţa acestor surse de energie. Irak). către om. obstacolele de ordin tehnico-economic sunt. Norvegia. Arabia Saudită.197-198].Orientul Mijlociu (Arabia Saudită. Energia hidroelectrică are. Conversia energiei hidraulice în energie electrică nu este poluantă. mc. Energia hidraulica este cea care a penetrat cel mai rapid în balanţele energetice. de asemenea. Marea Britanie. iar restul în Orientul Mijlociu (Qatar. Realizarea pe plan tehnic şi acceptabilă din punctul de vedere al rentabilităţii. Centralele hidroelectrice au cele mai reduse costuri de exploatare şi cea mai mare durată de viaţă în comparaţie cu alte tipuri de centrale electrice. Energia solară reprezintă o sursă inepuizabilă de energie din punctul de vedere al utilizării de şi Marea Caspică. Resursele de combustibil nuclear sunt practic nelimitate. Groenlanda (nord-est) Marea Norvegiei. Kuweit. fiind o soluţie de lungă durată. Rezervele mondiale de gaze naturale sunt apreciate la 146 mil. Iran. Danemarca. Canada. Germania). Iran. p. America de Nord. Irak). din cauza lipsei unei securităţi absolute în exploatare. Energia solară sau energia obţinută de la soare. Pe această cale se produc cca 7% din necesităţile de energie în general şi 17% din energia electrică la nivel mondial. dar crează unele probleme de ordin ecologic (suprafaţa lacurilor de acumulare etc. Marea Barents. fisiunea nucleară reprezintă cea mai importantă soluţie pe termen scurt şi mediu pentru suplinirea petrolului şi gazelor naturale. deşi a fost la dispoziţia omenirii оncă de la оnceputurile ei. unde potenţialul nefolosit este destul de important. Marea Britanie). Hidrocentralele asigură producerea a 19% (2650 TWh/an) din energia electrică la nivel mondial. în prezent. оn principal.). este o sursă de energie care poate fi exploatată de oricine şi oricвt. cвt şi în depozitarea deşeurilor radioactive. fiind totodată cea mai puţin poluantă dintre toate sursele de energie cunoscute. Cele mai mari rezerve de gaze naturale se găsesc în CSI (peste 35% din volumul total al rezervelor sigure). Оn Romвnia s-au descoperit zăcăminte în diferite zone ale ţării. America Latină cărora le revin peste 80% din rezervele sigure. Golful Mexic. nu există probleme legate de combustibil. Rămвn оnsă serioase obstacolele de ordin social. difuzarea pe scară largă a acestei tehnologii energetice poate crea importante probleme de ordin militar-strategic [24. SUA. De asemenea. Europa (Olanda. depăşite. dispune de zăcăminte submarine în Marea Nordului (Norvegia. Europa.

cвnd respectivul combustibil nu mai poate susţine consumul la nivelul cerinţelor şi specificului acestora. Ţărilor CSI le revine un volum de 57500 miliarde metri cubi. mulţi experţi cred că energia eoliană va fi din ce în ce mai folosită.Energia eoliană reprezintă una dintre primele forme de energie folosite de omenire. ceea ce reprezintă 38. Repartiţia rezervelor de gaze naturale pe glob este neuniformă. după ce se adaptează la necesităţile de consum. Surse regenerabile de energie. în contextul dezvoltării durabile. Energia biomasei. Resursele globale de ţiţei. Turkmenistanul are rezerve în volum de cca 2900 miliarde metri cubi.17. ieftină şi eficienţei şi abundentă de energie pentru viitor. pe la оnceputul secolului al IV-lea dH. Datorită sporirii cererii de energie electrică şi a оngrijorării asupra creşterii оncălzirii globale. plantele agricole energetice. în evoluţia structurii balanţei energetice mondiale se pun оn evidenţă cвteva perioade succesive caracterizate fiecare prin dominarea în comun a unui anumit tip 3 Problema energiei: Starea actuală şi de perspectivă. Comunitatea Statelor Independente (din Rusia şi Turkmenistan) şi Orientul Mijlociu deţin 70% din rezervele mondiale de gaze. 15 . Cu noile tehnologii de оmbunătăţire a performanţei morilor de vвnt. p.8% din rezervele mondiale. Biomasa este considerată una dintre cele mai principale surse de energie regenerabilă a viitorului datorită marelui său potenţial şi diferitelor sale beneficii pe plan social şi al mediului ambiant. în termen scurt (2020) sursele regenerabile de energie vor concura la egal cu combustibilul fosil. în termen lung (2050) tehnologia fuziunii nucleare va obţine o largă pondere în producerea energiei electrice Rezervele mondiale de gaze naturale sunt de cca 148000 miliarde metri cubi. din care 48310 miliarde metri cubi se află pe teritoriul Federaţiei Ruse (Siberia de Vest). energia eoliană este o sursă promiţătoare. iar piaţa energiei electrice va contiua să ia proporţii. Se pare că egiptenii au fost primii care au folosit energia vвntului cвnd au navigat de-a lungul Nilului. urmată apoi de o perioadă de declin. protejarea mediului оnconjurător şi dezvoltarea la scară comercială a tehnologiilor energetice viabile. bălegarul. gaze şi cărbune confirmate sunt suficiente de a acoperi necesitatea оn energie pвnă la finele secolului XXI-lea. Principalele surse de biomasă sunt: deşeurile forestiere. 3 Analiza evoluţiei pe o perioadă оndelungată a structurii balanţei energetice la nivel mondial şi la nivel de ţări pune în evidenţă faptul că fiecare categorie de combustibil. curată. de utilizare intensă. ţările din Orientul Mijlociu deţin rezerve de cca 45102 miliarde metri cub . agricole şi solide urbane. prezintă o perioadă maximă de exploatare. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie ca resursă semnificativă şi nepoluantă este unul dintre principalele obiective ale politicilor energetice mondiale. acestea au drept scop creşterea siguranţei în alimentarea cu energie.

accesul căzвnd. cu toată ponderea оncă ridicată a hidrocarburilor în balanţa energetică. pe sursele 16 2200 . cu rezerve abundente. p. Cărbune. cu timpul. Astfel. 5. p.31. iar ceea ce este şi mai grav.30-32]. mai dinamică şi cu calităţi superioare . a accentuat dependenţa faţă de importul de energie. de o altă categorie de combustibili. după o lungă perioadă în care consumul a fost susţinut prioritar de combustibil vegetal. Combustibil vegetal. se disting prin producţia şi consumul de energie prin următoarele trăsături [59. 2. Privită prin prisma rezervelor actuale de combustibili. impune elaborarea unei noi strategii energetice. Energetica de tranziţie: concepte şi modele. şi оnceputul secolului al XXI-lea. Evoluţia structurii balanţei energetice mondiale după V. în mod decisiv. 1997.3). Aşa se face că în perioada actuală. Jumătatea a doua a secolului al XX-lea 1. capabilă să susţină o dezvoltare economică viabilă. a impulsionat puternic creşterea economică.şi resurse regenerabile. 1.145]: Creşterea considerabilă a producţiei şi consumului de energie оntr-un ritm fără precedent оn оndelungata istorie a omenirii. a dus la epuizarea unei mari părţi din rezerve. ca urmare a lipsei de adaptabilitate a cererii. Diversificarea resurselor de energie. p. perioade ce punctează aşa-zisele „etape energetice ale dezvoltării societăţii omeneşti” (fig. acestă tranziţie spre o nouă „etapă energetică”. posibil cea a energiei nucleare. % E 1 2 3 4 Ani 5 1789 1800 1820 1840 1860 1880 1900 1920 1940 1960 1980 1997 2020 2040 2060 2080 2100 2120 2140 2160 2180 Fig. imaginea creată în ultimele decenii asupra acestui combustibil „abundent şi ieftin” să fie spulberată. urmează o perioadă de cвteva decenii de dominare netă a cărbunelui. deşi a dispus şi dispune de rezerve apreciabile. a suferit pe parcursul evoluţiei consumului o scădere treptată în balanţă. Certitudinea epuizării rezervelor de petrol şi gaze naturale оntr-o perioadă destul de apropiată. va fi asigurată tot de hidrocarburi. Filea Ion. dar în asociere cu cărbunele şi cu un aport din ce în ce mai mare a energiei nucleare şi a resurselor regenearbile [114. neregenerabile. locul lui fiind luat. Energie nucleară. 2. mai ales după cel de al doilea război mondial. care să asigure tranziţia spre o altă sursă. Sursa: Niţu Vasile. dar în egală măsură. Utilizarea largă a hidrocarburilor. Hidrocarburi.hidrocarburile. Timişoara.de combustibil. Energie hidro. 3. Acest ultim combustibil. Mirton. 3.Niţu. Ed. 4.

12 – 9. din care: 1.32 Consum de energie în mlrd. Apariţia unui nou tip de substituire pe care o numim „ substituire dinamică” deoarece mutaţiile produse оntre diferite surse se realizează în condiţiile evoluţiei relativ dinamice aproape a tuturor resurselor folosite: „omul.e.11 • combustibili fosili minerali Sursa: Niţu Vasile.) 9.41 – 12.5 DIVA (BIPE.5-4. Modificările de structură în producţia energetică pe plan mondial sunt prezentate în tabelul 2.1987) 1985-2015 3. Ed. Tabelul 3 Evoluţia mondială a cererilor de energie pentru perioada 1980-2050 Nr.15 2 – 1.12 – 8.20 • energii regenerabile 6. la nivel mondial.) 2.9 BIPE (com Pkan. p.4 MELODIE (CEA. Societatea doreşte satisfacerea necesităţilor energetice determinate de cerinţa legitimă a оmbunătăţirii modului de viaţă. expusă la cel de al XIV-lea Congres al Conferinţei Mondiale a Energiei.15 16.75 3 – 2.42 După cum se observă. iar în ultimii 10-15 ani şi de energia nucleară. Timişoara. 1987) 1986-2010 3.5 Wharton ec. Filea Ion.33 Consum specific de energie ( t. Mirton.e. crt. 4. Indicator 1980 4. Principala sursă de energie primară care a stat la baza amplului proces de industrializare şi a dezvoltării extraordinare a transportului şi a altor activităţi economice este petrolul. Tabelul 2 Creşterea mondială pe termen lung a resurselor energetice: unele previziuni Raport sau model Orizont Rată de creştere mondială Leontieff (ONU.5 Interfuturs (OCDE. gaze natural. оn condiţiile afectării minime a mediului оnconjurător.108. 1997. Energetica de tranziţie: concepte şi modele.88 – 1.34 Consum mondial de energie (mlrd.p. 17 şi în condiţii de . Timişoara.08 – 1.9-3. Montreal – Canada 1989. p. iar orizontul este anul 2050.p.7 Mini-dans-Energie (INSEE. Ed. fie că este bogat. t. loc.) 19.3. t.58.69 Anii 2010 6. 1977) 1975-1999 4. în opinia unor autori [101. Este interesant de remarcat că multe studii elaborate pe plan mondial manifestă un optimism moderat.e.1 Sursa: Niţu Vasile. 1983) 1980-2000 1. p. constă în creşterea mai rapidă a Produsului Intern Brut în comparaţie cu consumul final de energie. Filea Ion. 1 2 3 4 2050 Populaţia (mlrd.45 7.2 Banca Mondială (1987) 1986-1995 2. considerвnd o evoluţie uşor crescătoare la preţurile petrolului. Una dintre particularităţile energeticii. Energetica de tranziţie: concepte şi modele.90 1. / loc.1-4. Mirton.39 11.p. o resorbţie lentă a dezechilibrelor internaţionale etc.8-4.7-3. a echilibrului ecologic economicitate care să asigure progresul.41 – 11. va consuma în viitor din ce în ce mai multă energie pentru a-şi asigura existenţa”.98 13. urmat de cărbune.58]. în tabelul 3 este prezentată o prognoză. 1986) 1986-2000 2.. 1997. 1979) 1975-2000 3.54 1. fie că este sărac. (de 1986) 1985-2005 3. ritmurile sunt moderate. spre deosebire de energetica clasică la care se constată o creştere cuplată a celor doi indicatori.

mai exact în anul 1857. limitele rezervelor exploatabile. domurilor. cвnd a debutat extracţia organizată pe baze moderne a petrolului şi cвnd. derivatele petroliere din ţiţei au fost solicitate din ce în ce mai mult pentru variate funcţii: producerea de căldură. de energie electrică. Această tendinţă tot mai puternic se manifestă în secolul XXI.e. Hidrocarburile. zăcămintele petroliere se pot găsi în capcane de tipul anticlinelelor. Din rezervele mondiale. petrolul a putut fi cunoscut şi utilizat în Orientul Mijloci. sumerienii foloseau smoala ca liant pentru mozaicurile lor. Se declanşează nestinsa sete de petrol. dizolvate în hidrocarburi lichide. de lucru mecanic. în 1900. precum şi ca materie primă pentru o gamă largă de substanţe ale petrochimiei. Petrolul a intrat pe scena energetică cu doar un secol în urmă. După mai bine de 40 de ani. 5% America Latină. interesul faţă de petrol a fost scăzut. Оncă în anul 3000 о. avea să fie folosit în construcţia de nave şi la diferite fortificaţii [23. 6% America de Nord.112]. p. în istoria petrolului. producţia de ţiţei a fost оnregistrată oficial ca producţie industrială. Оn decurs de peste 150 ani.2. ci trecerea la exploatarea sa modernă. sub formă de bitum natural. producerea „aurul negru” în totalul consumului de energie 18 . nu „descoperirea” sa. mărturiile despre оntrebuinţările ţiţeiului se оnmulţesc. Condiţiile formării hidrocarburilor şi structura geologică permit a determina. Petrolul ca sursă energetică în economia contemporană Secolul XX a fost secolul petrolului aşa cum secolul XIX a fost cel al cărbunelui. sub forma petrolului şi a derivatelor sale. Anii ґ30 a secolului XX consfinţesc definitiv ascensiunea petroluliui.36]. оncă din antichitate. El se prezintă ca un amestec complex de hidrocarburi solide şi gazoase. pentru prima dată. în Evul Mediu – aşa cum atestă numeroase documente – petrolul.e.n. 4% Europa. sub formă de smoală. Din punct de vedere tectonic. producţia mondială atinge o sută milioane tone. 17% CSI şi alte state din Asia. acum 5000- 6000 ani оnainte de era noastră (о. în ritm оnalt al societăţii umane. Odată cu trecerea timpului.. iar Orientul Apropiat. în anul 1857 marchează. în 1937. La оnceput.1. De aceea. Petrolul este o resursă epuizabilă. producţia mondială de petrol atinge 21 milioane tone. au devenit principala sursă de energie pentru majoritatea popoarelor globului. 10% Africa. cu suficientă exactitate.n. Astfel. de la primele utilizări energetice. avвnd cele mai mari rezerve în Peninsula Arabică [33. Sub influenţa presiunilor mari petrolul оncepe să migreze din zonele de formare spre suprafaţă. ajungвnd să constituie suportul dezvoltării economico-socială. pe baze industriale. monoclinelor foliate etc. 3% deţine Australia.). La оnceputul secolului XX „steaua cărbunelui” pare că оncepe deja să apună. făcвnd parte din categoria bitumenilor naturale. Era epoca dominaţiei „regeluli cărbune“. circa 55%. p.

Deşi aceasta a fost un motiv de оngrijorare privind lipsa globală de petrol şi astfel. The John Hopkins University Press. în perioada postbelică. a impus dezvoltarea operaţiunilor de prospectare şi explorare cu repercusiuni directe asupra mărimii rezervelor sigure de petrol. la 73 miliarde în 1970 şi 96 miliarde tone оn 1985. în timp ce folosirea petrolului la asigurarea necesarului energetic al lumii a crescut. la 1 ianuarie 1998 ele. Din rezervele sigure de petrol ale Terrei în anul 2001.A.154-156]. Rezervele de petrol cercetate în lume se estimează în felul următor (datele pentru anul 1998). Producţia care deja în 1950 trecuse de jumătate de mlrd.4% [59.8.7 miliarde tone.6 miliarde tone).3. Restricţiile impuse politic cu privire la alimentarea cu petrol şi la folosirea lui au dus la o mare creştere a preţurilor în anii ’70 pentru o perioadă оndelungată. lăsвnd mult în urmă din acest punct de vedere cărbunele. industria modernă depinde de petrol şi de produsele sale. Şisturile combustibile şi nisipurile bituminoase (cu smoală) constituie pвnă la 750 miliarde tone. a determinat mărirea acestora şi cunoaşterea unor noi zăcăminte importante dispersate în numeroase ţări ale lumii. 4 Extinderea permanentă a rezervelor mondiale. Creşterea considerabilă a producţiei de petrol. Irak –11. Rusia –4. Baltimore. 25. Dacă la оnceputul anilor ’80 ai secolului XX. ele se apreciau.46% erau concentrate în Orientul Mijlociu.4%. p. Astăzi sunt cunoscute rezerve de petrol în peste 80 de ţări. atвt în areal. Afară de aceasta. ca rezultat al sporirii deosebite a consumului mondial. – “The World Petroleum Market”.8. Kuweit – 9. constituiau 139.4.crescвnd cu 20 la sută. OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) deţinea în acelaşi an 74. tendinţele se accentuează. 4 Adelman M. de exemplu.4. SUA –2. structura materială şi modul de viaţă în comunităţile din suburbiile care оnconjoară marile oraşe sunt rezultatul unei ample şi necostisitoare alimentări cu petrol. deja. China –2. 66.t.6 % din rezervele mondiale. Raportat la producţia mondială actuală (3. la 80 miliarde tone. 19 . rezervele de azi pot acoperi consumul pentru 40–45 de ani .44% revenind Arabiei Saudite (tabelul 4). la mijlocul anilor ’90 preţurile la petrol au scăzut în jumătate.2–3. Emiratele Arabe Unite –9. mai sunt rezervele de petrol prognozate din izvoarele netradiţionale. Iran –9. majoritatea acestora avвnd şi industrii de prelucrare a ţiţeiului. se evaluau la 270-300 miliarde tone (apreciind pronosticul la 840 miliaede tone). în %: Arabia Saudită –25. La ora actuală. Rezervele de petrol. cвt şi în adвncime.1. s-a observat tendinţa de stabilire precisă a rezervelor de petrol. Venezuela –6. Aceasta explică sporirea de aproape 35 de ori a rezervelor sigure ale Terrei de la 4 miliarde tone în 1939. 1982. în ultimul timp. s-a dublat la fiecare zece ani. pentru ca în prezent să ajungă la peste 150 miliarde tone. cercetate la sfвrşitul anilor ’90 ai secolului XX.

671 164. tone) Zona geografică 1986 1996 2005 2006 America de Nord 12. iar petrolierele au ajuns să reprezinte.600 Importanţa petrolului pentru economia contemporană nu se rezumă.1 123.9 4.113-114].0 5.5 7.4 Uniunea Europeană 1. Rolul decisiv în conturarea Petrol (OPEC).9 OCDE 14.9 15.9 0.4 168. Orientul Mijlociu.2 9. s-au evaluat rezervele sigure la 137 miliarde tone.6 Fosta URSS 7. totodată.8 14. care sunt generale. America 20 şi promovarea politicii mondiale în domeniul petrolului revine în continuare Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de .5 Asia Pacific 4. Rezervele mondiale de petrol sunt repartizate foarte neuniform pe glob. conform datelor unor surse folosite [33. p. La Conferinţa energetică de la Mьnchen.6 5.8 America Centrala şi de Sud 8. în continuare urmează o succintă prezentare a principalelor regiuni petrolifere.8 5. 2007-2008. repartiţia geografică a resurselor de petrol relevă locul deţinut de ţările din America de Nord. Cele mai bogate resurse de ţiţei convenţional.7 Orientul Mijlociu 66.1 7.8 Europa şi Eurasia 9.9 127. se află pe teritoriul unui mic număr de state şi regiuni care vor fi menţionate în continuare.4 102.4 0.5 10. p.7 Оn total 108. deţine primul loc оntre mărfurile ce formează obiectul schimburilor comerciale internaţionale.6 99. majoritatea ţărilor atвt dezvoltate. British Petroleum. care au rol deosebit în comerţul internaţional petrolier.9 19.3 112.4 83. naţionalizarea parţială a industriei petroliere. a ponderii absolute a acestuia оn balanţa energetică a lumii.5 7.0 11.9 101. cвt şi în dezvoltare fiind importatoare de ţiţei şi produse petroliere (vezi anexele 1 şi 2. în momentul de faţă.575 129.1 10. deşi transportul ţiţeiului brut (оn proporţie de ѕ ) şi cel al produselor petroliere (оn proporţie de Ѕ) sunt asigurate de reţeaua de peste 300 de mii de kilometri a conductelor petroliere [23. 40 la sută din tonajul flotei comerciale mondiale. din 1980.37].7 15. iar cele probalile la 360 miliarde tone [33.8 17.6 11. farmaceutică).809 149.6 17.0 10. a creat condiţii geosocio-politice speciale pentru aprovizionarea cu ceaste resurse. la faptul că acesta a devenit principala resursă energetică. stabilirea unui preţ de cost echitabil faţă de cel al materiilor prime.2 12.500 Sursa: BP Statistical Review of World Energy. manifestată prin limitarea accesului companiilor străine. Neuniformitatea de răspвndire a ţiţeiului faţă de necesităţi.2 18. După alte date. toate creвnd veritabile dificultăţi ţărilor puternic industrializate.5 15. a condus la apariţia noii politici privind petrolul.36].3 14. Tabelul 4 2007 9. grija de protejare a rezervelor.Repartiţia geografică a rezervelor sigure de petrol pe Terră (milrd.8 14.0 0.4 OPEC 79. оnsă.2 91. El constituie. Dezvoltarea explozivă a producţiei de petrol şi. hărţile cu privire la principalele cвmpuri petroliere şi rezerve de petrol pe glob).9 11. p.5 15.8 0. odată cu ea.0 19.2 Africa 7. materia primă a unei оntregi ramuri industriale – petrochimia – precum şi a altor industrii (mase plastice.

0 Gbarili şi 2 în Regiunea Komi. Pвnă în anul 1991. producţia crescвnd pвnă la nivelul de 7.56 mil. Uniunea Sovietica era cel mai mare producător de ţiţei. De aceea rezervele 2 geologice petroliere aici pot fi foarte mari.95 mil.68 Gt (оn 1984) şi 5. iar Europa deţine doar 4%. Colorado. Prin necesităţile considerabile de import. Ponderea Orientului Mijlociu este de 57%. p. descoperite оntre 1960 şi 1974. Prima producătoare în această zonă sunt Statele Unite ale Americii. Alaska. descoperite pвnă în anul 1958. Lousiana (regiunea Golfului Mexic).9 Gbarili. care în 1992 dispuneau de 3.43. apte a conţine zăcăminte petroliere pe 10-12 Mkm .22 mil.46 mil. în 1997 s-a reuşit stoparea declinului. 1993 – 8. 20 în Siberia de Vest. cu rezerve de 6.1991 – 10. Wzoming. cu rezerve de 23. descoperite оntre 1960 şi 1974. New Mexico. 1994 – de 7.1 Gbarili. Americii de Sud – 6%.145. din fostele 15 republici numai trei (Rusia. care.8 Gbarili. în perspectivă alte bazine petroliere vor putea fi precizate în Siberia Orientală. în opinia experţilor.bbl. SUA şi Canada dispun de mari rezerve de ţiţei. 21 . Utah.bbl/zi.54 mil. în total 80. cu rezerve de 43. faţă de 3.bbl/zi. Ilinois. America de Nord. cu rezerve de 6 Gbarili. în total cele 3 ţări оnsumвnd 11.Latină cărora le revine peste 72% din rezervele sigure. Această tendinţă a fost menţinută şi dupa destrămarea URSS si constituirea CSI (оn 1990 – 11. Rusia şi ţările din CSI despun de formaţii geologice sedimentare. 9 în regiunea Ural-Volga. tot mai actuală devine problema valorificării Arcticii.bbl/zi. 119-120].4 mil. Mississippi.4. concentrate în principal оn Tehas. descoperite în intervalul 19371958. 1992 – 9. 4 în Asia Centrală inclusiv Kazakhstan. iar în 1987 – pвnă la 12. în 1986 s-a reuşit o creştere a producţiei pвnă la 12. Oklahoma.12 Gt la 1 ianuarie 1984. SUA influenţează mult economia mondială a petrolului. dar mult depăşite în ultimul timp de ale Mexicului. După descompunerea Uniunii Sovetice. Marea Caspică (la mare adвncime).bbl/zi. a Africii – 9%.18. dispune de rezerve colosale de petrol (circa 180 miliarde tone la o adвncime de 300–3000 m).bbl/zi ca urmare a unor probleme economice majore. California. inclusiv zona Mării Caspice şi Caucazul de Nord. Insula Sahalian. Ohio. Bazinele petroliere cele mai importante identificate sunt repartizate astfel: 5 în regiunea Baku. în 1989 producţia URSS a оnregistrat un declin pвnă la 12. Montana. reprezentвnd circa 37% din totalul mondial. cu rezerve de 2 Gbarili. Оn continuare ne vom referi succint la caracterstica zonele petroliere principalele. celelalte 10 considerau asigurarea cu resurse energetice o problemă majoră pentru securitatea lor economică (anexele 15.62 Gt de rezerve dovedite. Kentuekz. North Dakota etc. deşi descoperirile din Marea Nordului sunt importante [23.45 Gt în 1975. 16).3 şi în 1996 – 7. Turkmenistan şi Kazahstan) în 1995 erau exportatoare şi оncă două (Uzbekistan şi Azerbaidjan) se autoasigurau cu resurse energetice. Americii de Nord – 6%. 94 în ultimul timp. 1995 – de 7. Marea Baltică [16. Marea Barints.

Deţinătoare de importante zăcăminte este Venezuela. ajungвndu-se a se exprima punctul de vedere că rezervele on şi offshore ar putea fi comparabile cu ale Arabiei Saudite. a permis ca în anul 1921. în partea de nord-est a ţării: alte două regiuni. Venezuela. şi ţiţei şi gaze neconvenţional.357 Gt la 3. America de Sud. Pвnă în ultimii ani s-a considerat că rezervele de ţiţei ar fi foarte mici. Coasta Bolivar (Bolivar Costal). cu conţinut de sulf şi metale (Maya) şi diminuarea ţiţeiului de calitate (Isthmus). Brunei. iar în 1922 s-a descoperit cel mai mare cвmp petrolifer al ţării şi al treilea din lume. Argentina. rezervele Mexic. Barines şi Falcon. Producţia de ţiţei în China este în creştere continuă. care după 50 de ani de exploatare oferă оncă posibilităţi importante. Rezerve potenţiale importante sunt şi în regiunea offshore de est. care se deschide în golful Venezuelei. la care se adaugă mai puţin importante următoarele. Descoperirea la оnceputul secolului XX a bogatului zăcămвnt din Nord. După anul 1970 au fost descoperite noi zone petroliere de-a lungul litoralului Golfului Mexic: zona Poza Rica şi zona Sud. Noua Zellandă. alte ţări în ordinea producţiei de ţiţei în 1984 erau concentrate în principial în zona lacului Marakaibo. India. totodată. şi anume. dar descoperirile recente deschid cu totul alte perspective. în 1931. Taiwan. iar Athabasca are rezerve de potenţiale de ţiţei. Prima descoperire petroliferă importantă datează din 1913/14. se estima că în anul 1985 se estima la nivelul de 125 Mt. China. Indonezia. Asia. Producţia de ţiţei aici a fost de 46.55 Gt. Pakistan. Dezavantajul constă în predominarea ţiţeiului greu. în total. Birmania. Zăcămintele principale se află în Alberta (care asigură 70% din producţie) Saskatchewan. în aceasta din urmă se află zăcăminte considerabile în statele Chiapas şi Tabasco. să devină mare producător. Faja de Oro. Mexic. Mexic deţine în prezent cele mai mari rezerve dovedite din America. Principalele deţinătoare de zăcăminte petrololiere sunt China şi Indonezia. оn prelungirea celor din Tehas (SUA). Trinidad. Şi zona arctică pare a oferi mari posibilităţi. dar a urmat apoi o scădere pвnă la 5 Mt. Exportul Venezuelei este orientat în principal spre ţările Americii. rezervele dovedite în 1992 erau de 0. Columbia. desfăşurat longitudinal pe o distanţă de peste 5000 km şi latitudinal pe aproape 2000 22 . cu 31 Mt. constituind dintr-un arhipelag din 13677 insule. A doua regiune petroliferă este Maturin. de circa 14 Gt. оncincită оntre 1973 şi 1978. Ecuador. ţară cu o geografie cu totul diferită de oricare alta. Peru.91 Gt (1984). оnscrise în ordinea descrescătoare a producţiei în 1984: Malaezia. Filipine. Rezervele dovedite au variat оntre anii 1950 şi 1984 de la 1.Canada. Brazilia. dar cele dovedite la 1 ianuarie 1884 erau de circa 2. ajungвnd la peste 137 Mt în 1984.8 Mt în 1976. sunt mai puţin importante. Australia. Zăcămintele sunt şi de ţiţei neconvenţional (va fi tratat în capitolul respectiv). Japonia. inclusiv cel neconvenţional le depăşesc cu mult pe cele de cărbune naturale. cu circa 80% din rezervele dovedite şi probabil 70% din rezervele оncă nedescoperite. Chili şi Bolivia.60 Gt.

după cei doi precedenţi.840 Mkm . оnaitea 2 SUA. Katar (Qatar). Producţia comercializată a оnceput în 1962 şi a crescut treptat pвnă în 1977 de cвnd s-a stabilizat la un nivel mai jos. p. cu o pondere de peste 57% din producţia mondială (pe primul loc se află Arabia Saudită. dispune de zăcăminte în nord (Mossul. Cea mai mare cantitate a fost obţinută în 1992 de următoarele state: Arabia Saudită. de unde provine 90% din producţie. dar în principal оntre Sumatra. Kirkuk şi Khanakin) şi de o a doua regiune importantă din sud (Bassorah) cu zăcămintele Buzurgan şi Albu-Ghirab. Dintre ţările Orientului Apropiat.40]. Burgan (Kuweit). la Ghawar (Arabia Saudită) cu o suprafaţă de 216 km . 23 . Iran dispune de rezerve importante de ţiţei de 6. la Safaniyah. parteneri fiind: Abu Dhabi (80%). Dubai. Zăcămintele se 2 găsesc la adвncimi mici (300-2000 m). Se exploatează la suprafaţă şi submarin.92 Gt concentrat în principal în Khuzistan. Irak. Irac. Oman şi Emiratele Arabe Unite (Abu Dhabi. activitatea de exploatare offshore este оntrecută numai de Marea Nordului. al treilea producător de ţiţei din Orientul Apropiat.km.240 M. Iava şi Kalimantan (Borneo). rolul cel mai important în alimentarea lumii cu ţiţei оl are Arabia Saudită (1. deţinătoare a 20-25% din rezervele sigure mondiale de ţiţei şi furnizoarea a circa unui sfert din ţiţeiul solicitat pe piaţa mondială. Kuweit. Emiratele Arabe Unite). inclusiv Zona Neutră – 416 424 mii tone. Indonezia. în mare parte aferentă Golfului Persic. India. Irak – 13 368 mii tone. la Kirkuk 2 (Irak) şi recent în zona submarină a Golfului Persic. Iran. Rumaila Nord în Irak. p. Zăcăminte foarte mari în Orientul Mijlociu se află în apropierea Golfului Persic. fac parte: Iran şi următoarele ţări arabe: Arabia Saudită. Pe continentul Asia se mai adaugă ţările: China. Dubai (19%) şi Sarjah (1%). Iran – 171 288 mii tone şi Kuweit – 53 652 mii tone [33. al doilea producător mondial după URSS. Aghajari de 116 km şi Gach Saran 2 2 de 335 km în Iran. Din regiune. Sharjah şi оncă alte patru) şi Siria la care mai trebuie adăugată zona neutră оntre Arabia Saudită şi Kuweit.97-99].24 Gt [16. Orientul Mijlociu este cea mai importantă regiune petrolieră. 9. Se estimează că aproape 90% din teritoriul maritim conţine zăcăminte de hidrocarburi şi datorită descoperirilor făcute. desfăşurвndu-se în mai toată regiunea. care au intrat în exploatare în ultimii ani. cuprinde cel mai intens platou (shelf) continental al lumii care leagă Australia şi Asia de SudEst şi Est. locuitori). urmată de Kuweit şi Zona Neutră. fiind de obicei petroluri uşoare. folosind sursele publicate [16. a fost constituită în 1971. cu 350 km . Federaţia Emiratelor Arabe Unite. 97]. Rezervele dovedite erau în 1984 de 1. compusă din 7 emirate. p. în Mesopotamia. El Wafira (Zona Neutră). Ne vom referi succint la unele date privind locul acestor ţări pe piaţa mondială de petrol. după volumul rezervelor sigure. Bahrain.

preţurile la ţiţei şi produsele petroliere. La zăcămintele on shore foarte modeste ale cвtorva ţări.2 mil. Danemarca. Italia. după prospecţiuni оncepute în 1953. şi în mai mică Spania şi Turcia. plafonвnd producţia. Marea Britanie). Ghana şi Maroc. s-a оnscris ca producătoare de ţiţei din 1944 dar cu capacitate importantă a devenit după descoperirea în 1958. Libia. Qutar dispune de cвteva zone petroliere оntre care Dukhan şi Bunduq şi de zăcăminte offshore. Awali. O analiză mai detaliată a fluxurilor cu ţiţei şi produse petroliere pe diverse zone gografice şi a unor ţări se redă în cadrul altor subcapitole: cererea şi oferta. în ordinea producţiei din 1980: Nigeria. Egipt. cu centrele Brent. Angola. Camerun. Austria. Congo. în prealpi şi în Valea Rinului. şi norvegiană. Moutrose. Tunisia. urmat apoi de altele. s-au adăugat în cursul deceniului anilor ґ70.250 Gt. оntre care unele la frontiera cu Tunisia. tone faţă de Regatul Unit cu 89. răspвndite în regiunea de vest de Ems. în principal din zona deltei fluviului Niger. Comorant. dar numai primele 4 se inscriu printre producătorii de importanţă mondială. iar producţia este în creştere. în principal din zonele engleză măsură în zonele olandeză şi daneză. Rezervele sunt în ordine de mărime după ale Arabiei Saudite dar statul duce o politică de conservare. Africa. Nigeria. Din rezervele onshore. Maureen) şi insulelor Shetland. fluxurile internaţionale ale petrolului şi produselor petroliere etc. în parte din zăcăminte submarine. s-a afirmat ca deţinătoare de zăcăminte importante de 2. distribuţia. Deţinătoare de zăcăminte de ţiţei sunt. Magnus. Algeria. Exploatarea Ekofisk din Norvegia prezintă cele mai importante zăcăminte şi în 1992 a contribuit cu o producţie de 104. a zăcămвntului de la Hassi Mesaud. Bahrein deţine un singur zăcămоnt.80 Gt. Oman a devenit producător de curвnd: primele descoperiri datează din anul 1963 cărora le-au urmat altele din 1975 şi se fac eforturi pentru lărgirea descoperirilor. a cărei producţie a оnregistrat creşteri datorită noilor centre din Marea Nordului (Forties. în zona Weser-Ems. Coasta de Fildes. în genere săracă în petrol. dispune de zăcămintele submarine din Marea Nordului (Norvegia. Rumailan. Zăcămвntul în exploatare cel mai important este Burgan. Egipt dispune de zăcăminte în zona golfului Suez. Gabon. Algeria. tone.4 mil. Rezervele dovedite erau în 1984 de 1. 24 . afirmată ca producător din 1958. Zair. Hamza şi Al Hayane. Jubaisseh. Franţa.Kuweit. cele mai importante sunt ale Germaniei de 57 Mt. Germania. rezervele importante ale platformei continentale ale Mării Nordului. Libia. cu rezerve dovedite de 2. Siria a devenit producătoare mondială din 1968 dispunвnd de zăcămintele Karatchuk. Suwaidiyeh. Europa.20 Gt. la nord de Elba.

80% OECD Răsăritul Apropiat Fosta URSS Europa non-OECD 23.90% 15. şi dezvoltarea tuturor 5 Dan R.00% 23. cum ar fi Asia– Pacific şi America Latină. 2006.50% 9. mai ales. 5 şi. sectoarelor lor economice. Datele din figurile 4 şi 5 prezintă informaţie despre repartizarea producţiei petroliere în diverse zone ale globului. International Energy Agency.20% 2005 China Asia America Latină Africa 12.60% Fig. în anul 1983 s-a simtit o uşoară revigorare a activităţii. Unul dintre elementele-cheie care este determinat de creşterea economică. în ultimul trimestru al anului 1982. cвt. rata reală medie pentru grup situвndu-se la nivelul de 2.. pentru cele în dezvoltare.1.50% 4.60% 10. bazвndu-se pe sursele de energie. 1. Оn tabelul 5 este prezentat nivelul consumului energetic primar prognozat pentru anul 2025 la o populaţie de 8. dar şi pe care o poate determina.5 miliarde locuitori pe glob. Fig 5 . Оn perioada 1982–1992. respectiv 3% în 1986 .3.70% 3.4. în continuare vom prezenta evoluţia creşterii economice în tarile Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) оncepвnd cu mijlocul anilor ґ80. în anul următor continuвnd cu o accelarare a acesteia pвnă la nivelul de 4%. 25 . urmвnd apoi o expunere detaliată a evoluţiei cererii pentru petrol în perspectivă. chiar dacă problemele recente de natură economică şi financiară au оncetinit ritmul de dezvoltare în unele regiuni. Următorii doi ani au fost marcaţi de uşoare scăderi ale ritmului de creştere pвnă la nivel de 3.Fourth Edition”. – “International Business. John Woley & Sons Inc. 1996.60% 1973 China Asia America Latină Africa OECD Răsăritul Apropiat Fosta URSS Europa non-OECD 14. activitatea economică scăzвnd drastic pвnă la o rată de creştere de 0.00% 37. rata reală agregată de creştere economică la nivelul оntregului grup OCDE a fost în medie de 2. Producţia mondială de petrol la nivelul anului 1973. Cererea şi oferta mondială de petrol şi produse petroliere Nivelul general al activităţii economice şi ritmul de creştere economică constituie o preocupare economico-politică majoră atвt pentru ţările dezvoltate. Producţia mondială de petrol la nivelul anului 2005.5% în 1985. analiza cererii de petrol se face în corelare cu evolutia PNB/PIB.00% 0.20% 30.& Ingram J. în final.70% 0. Sursa: Key world energy statistcs. Ţările în dezvoltare au un potenţial mare de creştere economică.20% 8. recesiunea economică avea să lovească în majoritatea din ţările grupului.5% pe an.8%. Оn literatura economică de specialitate. este petrolul.1% faţă de anul precedent.20% 4. dezvoltarea industriilor.M. Ţările OCDE constituie o grupare industrială majoră la nivel mondial.C.

Preţurile la energie. aceste ţări fiind vulnerabile la oscilaţiile mari ale preţurilor la energie. şi la ţiţei. Această politică s-a dovedit a fi cu două tăişuri. deşi potentialul de creştere al acestora este mult mai mare decвt al celor dezvoltate. cum ar fi escaladarea protecţionismului.5% pe an. Sursa: Energii neconvenţionale curate. acesta s-a stabilizat оn ultimii ani. ca rezultat al conservării surselor de energie. Acest raport a fost puternic marcat în timpul celor două şocuri petroliere. de asemenea. Оn ţările în dezvoltare conservarea surselor de energie nu a fost atвt de evidentă ca оn dezvoltate.Tabelul 5 Consumul energetic estimat pentru anul 2025 (cu o populaţie estimată la 8. dar şi căutarea de surse noi. Astfel. rata de creştere avea să scadă pвnă la 2. un impact major asupra creşterii economice în ţările în dezvoltare. luвnd în considerare.10. Categoria de combustibil 1992 2000 2025 1 Ţiţei 3128 3200 3397 2 Cărbune 2164 2600 1625 1780 3 Gaze 1800 2542 4 Hidraulică 543 650 843 5 Nucleară 565 650 1346 6 Surse noi 1000 1268 7 Оn total 8122 11021 Observaţie: Pentru anul 2020 în unele ţări 25% din bilanţul energetic va fi acoperit de energia solară.5 miliarde locuitori) (mln tone) Nr. lipsa de forţă de muncă calificată etc.2%. ratele de creştere. în 1999. s-a оnregistrat o scădere a ratei de creştere pвnă la 2. după care a urmat o perioadă de reducere a consumului de energie. în special. dependenţa de resurse străine de materie primă pentru dezvoltare etc. 10 şi 11 caracterizează nivelul actual şi perspectivele creşterii producţiei lmondiale a produselor petroliere. –Bucureşti. în general. Оn anul 1995. ratele dobвnzilor mari pe pieţele internaţionale de capital. cum ar fi politicile economice greşite. alternativele limitate de acces la alte surse de energie şi. în medie. pe de o parte. în următorii ani politica economică promovată de aceste ţări. creşterea economică în aceste ţări este frвnată de o serie de factori atвt de natură endogenă. p. lipsa de resurse financiare pentru investiţii în conservarea energiei. s-au situat sub nivelul ratei pe termen lung de 2. pe de altă parte. în perioada 1991-2000. în ceea ce priveste ţările în dezvoltare. a fost cea de utilizare mai eficientă a surselor tradiţionale de energie. în ceea ce priveşte raportul dintre consumul de energie şi creşterea economică. inflaţie. Datele prezentate în anexele 7. crt. primele continuоnd să оncurajeze consumul de energie pentru a stimula creşterea economică.3%. 1998. dar si de către cele dezvoltate.. deficitele bugetare şi datoriile externe mari. au. cвt şi de natură exogenă. 26 ţările . creşterea preţurilor la petrol la sfоrşitul anilor ’70–оnceputul anilor ’80 оncetinind ritmul de dezvoltare al acestor ţări. Apoi au urmat doi ani de creştere economică de 3% în 1996 şi 3.2% în 1997.

оn care declinul a fost. bbl echivalenţi оn ţiţei . astfel. în general. grupe de ţări sau regiuni geografice denotă că tendinţele consumului de energie au fost diferite. iar în 1990 consumul a crescut cu mai ţiţei. odată cu creşterea preţului la ţiţeiul din OPEC. care altădată erau scumpe. barili. 1988 – 3.138]. atвt de ritmul de creştere economică. Conform previziunilor cuprinse оn 6 Modelul Energetic al OPEC. datorită preţurilor relativ constante la ţiţei.6%. în ţările comuniste consumul a оnregistrat o creştere de 1. Astfel.5% pвnă în anul 2020. Această evoluţie se explică prin faptul că ţările din 6 . chiar dacă în fosta URSS a scăzut drasnic. Apoi a urmat o perioadă de 7 ani în care consumul a оnregistrat creştere susţinută de de la un an la altul. Acestea din urmă au оnregistrat uşoare tendinţe crescătoare abia în 1983 – 0. şi anume: în 1984 – 4.* în continuare.2%. au putut să–şi exploateze eficient resursele proprii energetice. nivelul consumului în 1979 era cu 51. Odată оnsă cu creşterea puternică a costului la energie în perioada 1979-1982. corespunzвnd unor rate de 1. Scăderea preţului la energie s-a datorat. faptului că celelalte ţări. adică.6%. cвt. cu o medie anuală de circa 4.4%. astfel. marcată de criza mondială. 1986 – 2. în 1984 acesta avea să fie cu 4.5%.8% şi 1. Astfel. iar în 1985 – cu 2.6%. în principal. 1987 – 3.6% mai mare decвt cu zece ani în urmă. iar în următorii ani (1992-1999) a fost în creştere. o scădere continuă a acestuia cu 2. în 1985 – 1.3% pвnă în 2010. puţin de 1.4% pe an. Consumurile de energie în următorii trei ani – 1991-1993 – a fost sensibil apropiat. p.9%. în 1989 – 2. creвnd presiuni asupra preţurilor. Astfel. în medie. în afară de OPEC. pвnă la 57. s-au оnregistrat scăderi ale consumului pвnă la 46.9% pe an faţă de celelalte ţări. Creşterile consumului de energie în această perioadă au fost semnificative. Consumul de energie la nivel mondial a оnregistrat pвnă în 1990 o tendinţă crescătoare. de 4. respectiv 2020 [210. în perioada 1979–1982. adică pвnă la nivelul de 51. această creştere a fost în anul 1986 de 2.2 mlrd. determinвnd o creştere neaşteptată a costului la energie. în 1991 acesta оnregistrвnd o uşoară scădere. ajungвnd la 62. Cauzele creşterii consumului au fost condiţionate.bbl echivalenţi în ţiţei în 1999. comparativ cu cele provenite din Golful Persic. de preţurile foarte mici la produsele petroliere si importate din statele membre ale OPEC. inclusiv la energie. în lucrare termenul de “bareli echivalenţi în ţiţei” se va regăsi sub forma prescurtată „bbl”.3% pe an. oferta de energie a crescut.Consumul mondial de energie a оnregistrat o evoluţie pronunţată în perioada 1969-1979. a atras după sine o creştere imediată a consumului de energie.4 mlrd.8%.2%. 27 .8 mlrd. mai ales.6 mlrd.4% mai mare faţă de 1984. O analiză pe ţări. Scăderea preţului la energie оncepоnd cu anul 1982. în special pentru ţările dezvoltate. se aşteaptă ca cererea să crească cu o rată medie de 1. bbl echivalenţi în ţiţei.1%. Aceste ţări au оnceput să majoreze preţurile la ţiţei la sfвrşitul celui de-al 7-lea deceniu.4% mai mare decвt în anul precedent.

2%. 1994 – 2. în special ca urmare a oscilaţiilor preţurilor la ţiţei.& Ingram J.1 28.1 30. Anul 1990 a fost marcat de o scădere a consumului cu 0. 1996 – o creştere cu 3.3 100 3906 2654 3136 709 622 11027 35. 1999 – 0.2%.7 28. 7 28 .8%.7%. – “International Business.4%. Spre deosebire de America de Nord. 1992 – 1.1%. 1992 – o creştere cu 0. John Woley & Sons Inc. 1993 – o creştere cu 0. Оntre 1979-1982.7%. Dan R.1%.4 6.8%. în America de Nord consumul de energie a crescut оntr-un ritm anual de 5%. 1997 – o scădere cu 0. Măsurile de conservare a energiei vor continua să defavorizeze consumul de energie.Fourth Edition”.8 100 22634 12962 16426 1388 3787 57197 39. 1995 – 1. La fel ca şi în Japonia. în ceea ce priveşte structura surselor de energie. în Europa de Vest scăderea consumului a continuat pвnă în 1987. iar în Japonia cu 7.2%.7 24. Apoi. în perioada 1983-1986.3%. Spre deosebire de SUA.6 100 Sursa: British Petroleum.5%..3 6.6 6. cu economii intensive оn energie.6 100 3614 2191 2247 610 585 9247 39.2%. Japonia a fost marcată pвnă în 1987 de o continuă scădere a consumului de energie. dar. consumul american de energie a scăzut anual cu 10. acest fapt putвnd fi neutralizat doar de scăderea preţului la energie.5 5.5 5.0 2.6 22. 1997 – 3.blocul comunist obţineau resursele energetice la preţuri mai mici decвt erau comercializate acestea pe piaţa mondială .9 6. aceasta s-a modificat. 7 Odată cu declanşarea celei de-a două crize a petrolului.C. Tabelul 6 Ponderea diferitelor tipuri de resurse energetice în 1986-2007 din volumul lor tottal Produs/anual 1986 % din total 1990 % din total 2000 % din total 2007 % din total Ţiţei Gaz natural Cărbune Hidroenergie Energie nucleară ОN TOTAL 21204 11014 15647 1293 3018 52176 40. consumul reacţionоnd imediat la oscilaţiile preţurilor. au luat o serie de măsuri pentru conservarea surselor proprii de energie. de asemenea.6 21. cвt şi din importuri. urmată apoi de o perioadă (1991-1999) în care consumul a crescut.7 2. următorii ani fiind marcati de slabe tendinţe alternative de creştere şi scădere. ţările dezvoltate. 1995 – o creştere cu 2. Această tendinţă se explică prin faptul că SUA оşi asigură necesităţile de consum atвt din resurse proprii.2%. 2008. în Europa de Vest cu 8. crescătoare pвnă în 1989.1%.4 24. 1994 – o creştere cu 0. avвnd o tendintă mai puţin susţinută.1%. 1996 . Datele din tabelul 6 caracterizează ponderea diferitor tipuri de resurse energetice în ultimii ani în volumul lor total.1 23.2%. şi anume: 1988 – o creştere cu 0.3%.1%. Japonia şi Europa de Vest sunt puternic dependente de importuri. 1991 – o creştere cu 1%. 1989 – o creştere cu 0. apoi pвnă în 1999 fiind de creştere: 1991 – 1. 1990 – o scădere cu 0.M.1%. 1993 – 2.

8% la 3.9%.4% în 1987. scăderea severă a оncrederii consumatorilor aruncвnd industria aeronautică şi activitatea liniilor aeriene оntr-un vвrtej al reducerilor de activitate. în special în ţările dezvoltate. ce rezultă din rafinarea ţiţeiului. respectiv cu 0.6%.6% [63].1 mlrd. cu condiţia că preţul să devină competitiv în raport cu preţurile pentru produsele ce оl substituie. 2000. prognozele privind cererea mondială de petrol apar substanţial schimbate. Оn această perioadă a avut loc modificare a structurii consumului de produse petroliere. pвnă la o valoare de 8 Worldwide Petroleum Industry Outlook. bbl. urmвnd apoi un declin de 3. Creşterile economice din diverse zone geografice au determinat stimularea consumului de benzină. De asemenea. Preţurile ridicate la pacură au condus la оnlocuirea acestui produs cu cărbune în anumite zone. bbl. ca urmare a atacurilor teroriste din SUA la 11 septembrie 2001. cererea de consum оn ţările din afara blocului comunist a crescut cu 2. spre deosebire de păcură. cu 21% mai mult faţă de nivelul consumului din 1982. în special. în locul aşteptatei creşteri a cererii de petrol pe plan mondial pentru anul 2001.3%. Astfel. Cererea de benzină în următorii ani (1995-1999) a оnregistrat în continuare o creştere. păcura a fost substituită parţial şi în urma dezvoltării sectoarelor nucleare în diferite ţări (vezi anexele 3.bbl. Recesiunea economică în care s-au aflat majoritatea ţărilor dezvoltate în anul 1991 s-a manifestat şi în domeniul preţurilor şi a consumului de păcură. 1998 – cu 1. The 17th Edition – Oil and Gas Journal. datorită creşterii economice susţinute. iar consumul de benzină оn această perioadă a avut o tendinţă crescătoare de la un an la altul. în baza creşterii preţurilor. consumul acestuia a ajuns la nivelul anului 1990 .1 mlrd. 1997 – cu 1. 29 .7%. iar în altele – cu gaze naturale. 4). 1999 – cu 1. 1996 – cu 0.3%. acesta scăzвnd cu 0. Păcura continuă să fie un produs solicitat de piaţa mondială. 8 Deşi consumul de păcură a оnregistrat o tendinţă pronunţat descrescătoare. nu au оnregistrat mişcări spectaculoase privid evoluţia cererii lor de consum. cвnd. Pannwell. acesta avвnd o evoluţie ascendentă pe оntreaga perioadă 1982–1991. Astfel. Pвnă оn 1985 a scăzut cu 38. a survenit o reducere cu 40. deşi preţurile păcurii au оnregistrat o uşoară creştere. în Asia.6 mlrd. Aceste modificări în structura de consum au fost foarte pronunţate. în 1988 tendinţa inversă – de scădere a preţurilor – a condus la creşterea cererii pentru pacură cu 3. Creşterea a continuat în 1989 şi 1990 cu 2. Celelalte produse.4%.9%. acest produs va continua să aibă piaţă de desfacere. Situaţia s-a inversat оnsă în 1992. care s-au soldat cu pierderea a mii de vieţi omeneşti. Оn prezent. adică. Apoi. оn 1986. şi anume: în 1995 – cu 1. au avut drept consecinţă şi pierderea a mii de locuri de muncă. ca urmare a scăderii preţului la păcură.7%. în 1991 consumul de benzină se situa la nivelul de 5. în detrimentul cărbunelui. A scăzut ponderea de păcură în totalul produselor petroliere consumate în favoarea produselor deschise (benzinele) şi a produselor medii distilate.Consumul de păcură în ţările din afara blocului comunist în 1979 a fost de 5.000 bbl/zi.2% faţă de anii precedenţi. Aceste evenimente.

cererea de ţiţei este efectuată pentru 3 grupuri de China.10 Cererea 25. pвnă la o valoare de 600.3 18. cu o cerere la nivelul anului 2002 de 15. aceasta avвnd.3 22. Oil Market Report.82 mil.51 4.49 15.000 bbl/zi. Tendinţa pentru continentul asiatic este ascendentă.80 84. O informaţie mai amplă cu privire la nivelul cererii mondiale la produsele petroliere este prezentată în anexele 5 şi 14. Astfel. Pe locul trei se situează Europa. chiar în condiţiile în care au existat оntotdeauna capacităţi suplimentare de producţie.06 6.16 7. % 6.22 2. Cu toate acestea.bbl/zi.4 47. Evoluţia cererii pentru produsele petroliere este prezentată doar pentru ţările OCDE şi cele în dezvoltare.53 15. aceasta scăzвnd cu 0.51 3. Оn tabelul 7 este prezentată cererea mondială de petrol pe regiuni în anul 2002.34 7.6 11.61 49.54 9. iar în anul 2002 s-a оnregistrat o scădere a cererii mondiale de petrol cu 200. Cererea de petrol în 2003 a fost de 78 milioane bbl/zi (vezi anexa 7).69 8.28 49. precum şi modificările оnregistrate faţă de anul 2001.29 4. bazinul Atlantic) şi principala regiune furnizoare de petrol (regiunea Golfului Persic) în ceea ce priveşte cererea şi oferta de petrol.07 5. o serie de ţări în dezvoltare din cadrul şi dinafara OPEC au pus în funcţiune noi capacităţi 30 .97 Modificare 2007/2002.6 -3.120.9 76. Asia se situează pe locul doi. cea mai mare cerere în anul 2002 se оnregistrează pe continentul nord-american. ţările în dezvoltare şi şi cele din Europa de Est.bbl/zi.82 8.96 5.000 bbl/zi.93 5.54 46. de asemenea. cu un nivel al cererii în 2002 de 21.000 bbl/zi. cвt şi estimările privind evoluţia cererii în anul 2003.53 5. Astfel.99 2.02 4.61 85.95 25.92 5.60 mil. ţările CSI ţări: OCDE.31 15.47 3.21 9.bbl/zi faţă de nivelul cererii din anul 2001.33 Cererea 25.1 24. Tabelul 7 Cererea mondială de petrol pe regiuni (mil. Datele din tabelul 8 permit a face o comparaţie оntre principalele regiuni consumatoare de petrol din lume (Asia–Pacific.73 15. 2008.12 6.74 4.4 10.77 3.96 2.2 31. Deşi erau semne că cererea de petrol din sectorul industrial оncepuse să-şi revină şi să se recupereze în acel an în multe ţări ale OCDE.88 ОN TOTAL Sursa: International Energy Agency.bbl/zi) Regiunea America de Nord Europa OCDE China Restul Asiei Fosta URSS Orientul Mijlociu Africa America Latină Cererea Cererea 2002 2005 2006 2007 23.86 83.18 mil.08 7. оn special datorită creşterii economice din China.63 49. o tendinţă crescătoare. Drept răspuns la creşterea cererii şi a consumului la produsele petroliere s-a adaptat mereu şi oferta mondială.67 6.

în vederea contracarării evenimentelor care puteau marca negativ piaţa mondială a petrolului şi produselor petroliere.3 50.3 Cerere Ofertă 22.6 5.3 2010 28. Politica de preţuri promovată de OPEC a оncurajat marile firme petroliere să se dezvolte şi să contribuie la creşterea ofertei mondiale de petrol şi produse petroliere.0 3.9 5.5 1.5 76.0 4. Africa. Un alt factor perceput de pieţele de ţiţei şi produse petroliere a fost scăderea considerabilă a producţiei în fosta URSS. Оn acel an. în acelaşi timp.3 12. cum ar fi Marea Nordului. Tabelul 8 Cererea şi oferta mondială de petrol (mil.9 2020 37. Drept rezultat.6 surplus (+) / defici ( -) Sursa: IEA.3 31.8 75. Drept urmare a conflictului din Golf.3 114.3 Oferta mondială 74. De asemenea.de rafinare.0 Cererea netă – reg. au contribuit şi ele la creşterea ofertei. 20.8 5.6 Cererea netă a Bazinului Atlantic 6. Faptul că nu s-au găsit surse sigure care să alimenteze imediat şi continuu piaţa cu ţiţei.1 21. оnregistrвnd creşteri importante în ţările în dezvoltare. în ultima perioadă a anului 1990 şi în 1991 preţurile au crescutmult. Arabia Saudită este ţara care dispune de capacitatea de control şi influenţa asupra pieţei mondiale a petrolului.7 57. şi în cadrul OPEC s-au deschis noi rafinării. în ultimii ani oferta mondială de ţiţei a suferit o serie de schimbări semnificative.8 7.9 92.7 110.8 19. au apărut noi capacităţi de producţie оntr-o serie de alte scăderea producţiei din SUA şi fosta URSS. Orientul Оndepărtat.8 7.1 53.7 Astfel.0 48.6 65. ca cele din fosta URSS.6 95.3 23. au aparut o serie de capacităţi de producţie noi în numeroase regiuni ale lumii. Asia-Pacific 12.1 Cerere Ofertă 8. America Latină. Forecast for 2010-2020. Annual Reports 1997-2000.5 51.3 Cerere Ofertă 43. stimulвnd.7 Regiunea Golfului 4. situaţia pieţei mondiale de ţiţei s-a schimbat semnificativ.3 41.7 32.6 8. Un exemplu în acest sens оl constituie intervenţia acestei ţări în anul 1992. Aceste creşteri au “echilibrat” .9 4.1 Cererea mondială 74.5 Surplusul net al Regiunii Golfului 18. apariţia unora noi în alte ţări din OPEC. Arabia Saudită a decis să-şi intensifice producţia pentru a pune în echilibru cererea cu oferta. Acest fapt a determinat stimularea ofertei în alte zone ale lumii. alte zone. dar şi pentru a nu impiedica creşterea economică. Imediat оnsă după consumarea 31 ţări dinafara OPEC.7 0. aceasta a crescut moderat în ţările industriale. în urma unor evenimente majore cu caracter mai degrabă politic.barr/zi) 1999 2000 Asia – Pacific 20.3 26. care să le оnlocuiască.1 Bazinul Atlantic 50. Războiul din Golf a determinat scoaterea din funcţiune a unor capacităţi substanţiale de producţie din Kuweit şi Irak.9 6.3 11.6 44. Оn ceea ce priveşte cererea pentru petrol şi produse petroliere.

bbl/zi. mai ieftine. pe de o parte. iar la nivelul ţărilor dinafara blocului comunist – cu 460. piaţa s-a stabilizat.000 bbl/zi. Preţurile mai reduse din 1988 au schimbat din nou direcţia. Scăderea producţiei mondiale de ţiţei a acţionat şi asupra cererii de produse petroliere. Producţia dinafara blocului comunist a crescut cu 1. bbl/zi pвnă la 42. Astfel. o creştere cu 3.conflictului. Această tendinţă de creştere a producţiei de ţiţei a fost оntreruptă în perioada celor două şocuri petroliere. оmpingвnd economia mondială оntr-o puternică recesiune economică. Оncă în anii ’50 producţia mondială de ţiţei a оnregistrat o tendinţă ascendentă. astfel producţia crescвnd cu aproximativ 2 mil. iar cel al statelor dinafara sferei comuniste – de 46. fapt care a atras atenţia asupra necesităţii efectuării de investiţii în domeniul conservării energiei. bbl/zi. Cвt priveşte ţiţeiul.87 mil. 9 Attiga A. Efectul produs de cea de-a doua creştere a preţurilor la ţiţei în anii 1979–1981 a avut o amploare şi mai mare asupra dezvoltării.4 mil.35 mil. o creştere cu 2. Nivelul producţiei mondiale a fost în acel an de 62. Producţia din ţările comuniste a scăzut ca urmare a intensificării problemelor economice interne ale URSS.4 mil. bbl/zi. ridicarea de către OPEC a preţurilor la ţiţei s-a răsfrвnt asupra preţurilor produselor petroliere. Producţia mondială petrolieră a crescut cu 2. Cauzele principale ale creşterii producţiei de ţiţei au fost preţurile mici ale acestui produs.2% faţă de anul precedent. în urma creşterii preţurilor. bbl/zi. deoarece au fost scoase din funcţiune unele capacităţi importante de producţie de ţiţei şi produse petroliere.7 mil. căutвndu-se surse alternative. Astfel. adică. Safat. fapt care a permis o stimulare a cererii. dar mici. The Arabs and the Oil Crisis 1973 – 1986. 1987. ca urmare a unei cereri în continuă creştere. Astfel. stimulвnd uşor cererea. 9 şi consumului de ţiţei a dus la scăderea Оn anul următor s-a produs o inversare a situaţiei.A. bbl/zi pвnă la 58.000 bbl/zi. pentru оnlocuirea lor. bbl/zi.bbl/zi. şi intensificarea creşterii economice şi a cererii de produse petroliere. s-a оnregistrat un declin al producţiei mondiale cu 225. Pe aproape оntreaga durată a anului 1989 preţurile au fost relativ stabile. pe de altă parte . bbl/zi pвnă la 60. 32 . în 1987.4 mil.41 mil.5%. stoparea creşterii producţiei cererii pentru ţiţei şi produse petroliere. creşterea a fost cu 1. оntărind creşterea economică şi cererea pentru ţiţei.1 mil. în 1984 sa оnregistrat chiar o creştere a producţiei de ţiţei în ţările dinafara blocului comunist cu 1. OAPEC Information Department. creşterea bruscă a preţurilor în anii 1973–1974 a generat o оncetinire a ritmului de creştere economică. preţurile reduse ale acestuia au determinat în perioada 1981–1985 o оncetinire a eforturilor de conservare a surselor de energie.33 mil. aceasta оnregistrвnd o tendinţă de scădere. în 1986 оnregistrвndu-se cel mai ridicat nivel al producţiei de la 1980. bbl/zi.Drept rezultat. La nivel mondial.

oferta de petrol pe plan mondial a fost afectată în urma atacurilor teroriste ce au avut loc la New York şi Washington. bbl/zi.490 mil.430 mil. barili) în perioada anilor 1991-1999. Scăderea activităţii economice оn ţările OCDE şi evenimentele politice din fosta Uniune Sovietică şi Europa de Est au contribuit la reducerea producţiei de ţiţei în 1991 pвnă la 64. bbl/zi. scăderi puternice оnregistrвndu-se şi în Europa de Est.1 -2 13. Toate aceste mişcări ale producţiei şi preţurilor au demonstrat că nivelul producţiei şi cererea de ţiţei sunt sensibile la oscilaţiile оnregistrate de activitatea economică.76 mil.1 513 117 103 3476 3796 4068 4165 4097 Sursa: Energy Information Administration. de asemenea.2 42. bbl/zi.8% pвnă la 24.815 mil.7% faţă de anul precedent.bbl/zi. nivelul mondial atingвnd în anul 1996 – 66. Estimările preliminare denotă faptul că producţia mondială de petrol a atins o medie de 76.Conflictul din Golf nu a anihilat cererea de ţiţei. în timp ce în fosta URSS declinul economic general s-a răsfrвnt şi asupra producţiei de mondială a avut aceeaşi tendinţă ascendentă.3 -14. în ceea ce priveşte producţia ţărilor socialiste. Producţia de ţiţei scade sau creşte în funcţie de evoluţia activităţii economice şi de mişcarea preţurilor. pe de altă parte. bbl/zi.755 mil. bbl/zi. Tabelul 9 Stocurile petroliere ale OCDE (mil.4 7. ea fiind de 10.1 -5 -2. barili) Ţara 1991 2000 2005 2006 2007 % modificare 2000/1991 % modificare 2007/2000 Canada Franţa Germania Italia Japonia M. a fost din nou în creştere. International Petroleum Monthly. chiar dacă la nivelul statelor OCDE ea a оnregistrat o scădere marginală pвnă la 24. bbl/zi.93 mil. Producţia OPEC a crescut cu 5. ca urmare a schimbărilor politice şi economice (vezi anexa 8).530 mil. O uşoară creştere a activităţii economice în 1994 a condus la stimularea producţiei mondiale de ţiţei pвnă la 65. bbl/zi. Producţia fostei URSS a scăzut mult – cu 9. Producţia mondială în 1990 a crescut cu 1. modificările care au avut loc în stocurile petroliere ale acestor ţări. în următorii 3 ani producţia .2 -9. în anul următor aceasta. aceasta a scăzut în fosta URSS cu 6% pвnă la 11. în tabelul 9 sunt prezentate stocurile petroliere din ţările OCDE (оn mil.9 95 104 98 106 1581 1468 1698 1720 1662 -7.6 13.3 -77. pe de o parte.Britanie SUA Alte ţăriOCDE Оn total OCDE 114 138 271 164 557 118 144 170 272 140 634 100 178 185 283 132 612 181 182 283 133 631 109 205 180 275 133 621 26.2 9.6% pвnă la 64. în septembrie 2001. şi la oscilaţiile preţurilor ţiţeiului.2 0.9 1.4 5. May 2008. De exemplu.8 -15.3 23.54 mil.75 33 ţiţei.

se preconizează că anual vor fi puse оn funcţiune noi capacităţi de producţie. a făcut o declaraţie pentru a asigura stabilitatea pieţei şi suficienţa ofertei şi-a păstrat “producţia-ţintă” (producţia convenită) neschimbată la оntвlnirea de la Viena din 26–27 septembrie 2001. Tabelul 10 Oferta mondială de ţiţei în anii 1998-2007 (mii barili /zi) % modif.2 89.92 32160 37994 8014 74916 81929 33321 37722 11839 81255 85499 74005 86. ţările non-OPEC şi China (tab. 34 .mil.47 mil.00 CSI. % Sonde active de forare (exclusiv 31892 37517 7391 73588 79640 66926 84. fapt care va conduce la o creştere continuă a preţurilor. în cazul în care aceste state işi vor reduce în continuare capacităţile de producţie.bbl/zi. Europa de Est. CSI. OPEC оşi va оntări poziţia pe piaţa mondială.4 12.8 10. cu 500.2 35204 37267 12804 81533 87913 75545 85. dar şi altor ţări (Libia. China) SUA Canada Alte ţări 755 în total Preţul mondial al petrolului Preţul mediu de export ( $/ baril) Sursa: Worldwide Petroleum Industry Outlook – acces limitat British Petroleum. producţia OPEC scăzвnd cu 450. vor constitui factorii care vor marca evoluţia ofertei de ţiţei şi produse petroliere (vezi anexa 8). Volumul scăderii a fost pus pe seama OPEC.7 700 240 700 1640 17. imediat după atacurile teroriste. Yugoslavia etc. OPEC.000 bbl/zi mai puţin faţă de luna anterioară.5 40. precum şi cele politice. 10).bbl/zi în luna septembrie. Оncepвnd cu anul 1999 se observă o tendinţă crescătoare a ofertei de ţiţei în toate cele 3 grupuri de ţări prezentate: OPEC. Toate aceste aspecte. Oricum.7 73. Un element important оn evoluţia viitoare a ofertei de ţiţei o constituie abilitatea CSI de a-şi menţine nivelul de producţie.000 bbl/zi. 2007/ 1998 1998 2000 2005 2006 2007 Producţia mondială de ţiţei OPEC Non-OPEC şi China Fosta URSS Totalul mondial Rafinarea internaţională Capacităţi de rafinare Rafinarea efectivă Rata de utilizare.0 831 260 1846 11.0 52. Nu s-au оnregistrat оntreruperi ale exporturilor din Orientul Mijlociu nici după оnceperea acţiunii militare aliate din Afganistan. se previzionează că cererea pentru petrol va creşte оntr-un ritm mai mare decвt capacităţile.6 33560 37464 12318 81659 86678 74743 86. din 7 octombrie.9 10.3 46.).2 10.00 2. legate de posibilitatea eliminării definitive a embargoului impus Irakului.4 -0.0 49. Referitor la problema capacităţilor de producţie.9 68594 83. pвnă la 24.

creşterea iniţială a preţurilor la ţiţei în anii 1973-1974 a fost uşor absorbită de economii. în special. Dacă оnsă ajustăm preţul creştere cu doar 151%. Aceasta pentru că preţul ţiţeiului în anii ’60 se situa mult sub preţul de echilibru al pieţei.1. fiecare creştere cu 10% a preţului a determinat o scădere a cererii cu 0. Comparativ cu ţiţeiul. Aşadar. preţurile produselor petroliere nu au оnregistrat fluctuaţii atвt de puternice ca în perioadele precedente – anii ’70–оnceputul anilor ’80 – cвnd şocurile petroliere au zguduit activitatea economică mondială. Preţurile produselor petroliere pe plan mondial Preţurile produselor petroliere continuă să fie volatile. Astfel. legătura dintre activitatea economică şi consumul de energie a continuat să se deterioreze. investiţiile pentru corectarea consumului de energie al acestor sectoare necesitвnd.8% . în anexa 10 este redată evoluţia preţului la petrol оn anii 1981-1998. reducerea dependenţei de resursele energetice scumpe si restrвngerea investiţiilor din sectoarele economice intensive în energie. Mişcările ciclice ale preţurilor cauzează o serie de probleme de planificare şi operaţionale în economia mondială.3%. cererea scăzвnd cu 12. Cererea pentru produsele petroliere nu a reacţionat imediat la creşterea puternică a preţurilor la ţiţei. O altă explicaţie la „reacţia оntвrziată” a cererii de energie la creşterea preţului la ţiţei rezidă în faptul că o serie de sectoare industriale şi comerciale s-au adaptat mai lent la aceste scumpiri. marcată de cel puţin un eveniment politic major cum ar fi războiul din Golf sau atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 de la New York. în multe cazuri. Trebuie subliniat.48 $/bbl la 34 $/bbl. totuşi. Datele din tabelul 11 demonstrează evoluţia preţurilor mondiale la ţiţei în ţările OPEC şi non-OPEC în decurs de douăzeci de ani (din 1979 pвnă în 2006). că cererea a răspuns la modificarea preţurilor. el fiind mai ieftin comparativ cu alte produse. Rezultatul avea să se propage în lanţ în toate sferele economice. ca urmare a creşterii mai rapide a preţului ţiţeiului şi altor surse de energie оn raport cu evoluţia altor costuri economice.o cerere apreciată a fi relative inelastică. De aceea. creşterea reală a acestuia a fost cu 546%.4. celelalte produse au оnregistrat în această perioadă o 35 . Оn perioada 1972–1982. adică cu 1271%. o perioadă mai mare de 10 ani pentru a putea fi realizate. fluctuaţiile оnregistrate rezultвnd din interacţiunea cererii cu oferta de pe piaţă. cu efecte negative asupra creşterii. în ultima decadă. în perioada anilor 1979-1985 preţurile mondiale la ţiţei au crescut mai mult de două ori. Оncepвnd cu anii ’70. ţiţeiului la evoluţia inflaţiei. deciziile investiţionale adoptate în diverse sectoare economice urmăreau. Оntre anii 1978 şi 1981 preţurile la ţiţei au crescut cu 152%. Astfel. preţul ţiţeiului „Arabian light crude” a crescut de la 2.

40 19.67 +0.73 23.94 -0.13 33. Iniţial.91 1991 24.15 16.59 28.22 1996 18. 36 .30 -0.00 1984 28.95 2004 34.36 13.45 23.$/baril ) Anul Totalul mondial Totalul OPEC Totalul non-OPEC Diferenţe non-OPEC – OPEC 1979 13.35 31.Tabelul 11 Preţurile mondiale la ţiţei (preţurile oficiale de vвnzare .55 1997 23.84 1981 35.41 +3.58 1990 18.44 1995 16.44 31.77 13.96 15.19 22.57 +1.99 +0.29 25.1% în anul următor.93 9. cererea mondială a reacţionat mai lent la scăderea preţurilor la ţiţei decвt cererea din SUA Stoparea scăderii preţurilor la ţiţei pвnă în 1985 a fost generată de reducerea de către Arabia Saudită a nivelului producţiei.07 14. Scăderea consumului de ţiţei nu a putut disloca o parte din capacităţile de producţie existente.94 -1.88 16.72 +0. în 1983 preţul ţiţeiului din Arabia Saudită a scăzut pвnă la 29$/bbl.72 1992 16.60 +0.55 12.38 Sursa: Energy Information Administration.43 27.18 1983 33.64 +0.10 -0.01 2002 23.82 +0.72 24.65 28. bbl/zi.04 0.35 +1.05 18.22 1993 16. Astfel.82 34.22 -1.03 28.68 2005 49.18 15.64 +3.87 17. OPEC оşi propune să recapete procentele pe piaţă pierdute ca urmare a scăderii producţiei. 2008 13.32 61.92 2001 22.49 27.78 16. ca urmare a scăderii producţiei sale sub nivelul de 2 mil.72 28.47 12.54 28. exprimat uzual în $ (iar în acea perioadă $ era mai puternic decвt alte valute).40 2006 60.81 16.00 +0. la sfвrşitul anului 1985. în această situaţie. în 1984 aceasta a crescut cu 2%.62 34. Astfel.91 9. avea sa fie mai mare оn ţările europene şi celelalte ţări decвt în SUA.06 -0. Astfel.33 1986 27.12 23. supraproducţia influenţind preţurile la ţiţei оn descreştere.79 16.12 23. au exercitat presiuni asupra preţurilor la ţiţei. cu toate că aceasta ţară avea să-şi schimbe ulterior politica de piaţă şi de preţuri.21 14.46 1998 15.10 16.97 1999 9. scăderea cererii de ţiţei.16 26.56 0.96 2000 27.08 1980 28.14 16.90 27.10 1987 16. iar în 1985 acesta costa 28 $/bbl.61 1985 28.56 +0.80 La оnceputul anilor ’80.06 19.49 1982 34.87 50.07 26.26 -0.94 38.11 26.27 -1.70 +0.30 34. la fel ca şi оncetinirea creşterii economice la nivel mondial.47 59.44 16.86 1994 12.57 1989 13.58 +0.06 0.89 +0.92 +0. scăderea preţurilor la ţiţei a avut un impact pozitiv asupra cererii.58 49. Trebuie notat că preţul la ţiţei.24 1988 16.45 2003 27. urmвnd o scădere cu 1.25 34.54 34.47 23.34 -0.36 18.

în 1997.4%. cum ar fi Irakul sau Emiratele Arabe Unite. preţurile vor tinde sa crească.Acest pas avea să provoace o prăbuşire a preţurilor în numai 7 luni cu 65.6%.3%. în opinia specialiştilor din domeniu se prevedea ca în anul 2008 capacităţile de producţie vor fi supradimensionate cu doar 7. Deşi sistemul de cote în cadrul acestei organizaţii era în vigoare.9%. chiar şi în condiţiile în care celelalte ţări OPEC au folosit capacităţile de producţie la maximum sau au pus în funcţiune noi capacităţi.10 $. se aşteaptă o diminuare a excesului capacităţilor de producţie оn raport cu evoluţia cererii.6%. erau 11. permite celorlalte ţări furnizoare de ţiţei să-şi folosească capacităţile de producţie оntr-o proporţie mai mare. preţul mediu de export al ţiţeiului a crescut cu 28. Cererea nu a оnregistrat оnsă vreo tendinţă descrescătoare. preţurile la ţiţei şi la produsele petroliere au оnregistrat în a doua jumătate a anului 1999 o tendinţă crescătoare. cвteva dintre ţări. acestea producвnd în exces 7. Preţurile la termen pentru tipul de ţiţei „light sweet” depaşeau la acea dată nivelul de 20 $/bbl.2% în 1990 faţă de anul precedent. ţiţeiul a fost vвndut la un preţ mediu de export de 18.8% 37 .35 $/bbl. cвt costa acesta în ianuarie 1986. faţă de 27.92 $/bbl. în ţările dinafara blocului comunist cererea de produse petroliere a crescut оn 1986 cu 3. în anul 1998. Astfel. la nivelul ţărilor dinafara blocului comunist cererea a crescut cu 1.38 $/bbl. La sfвrşitul anului 2000 s-a оnregistrat o reducere a capacităţilor de producţie pвnă la 10. aceste ţări producвnd la nivelul capacitaţilor lor de producţie. Deşi reintrarea Irakului s-a tergiversat mai mult decвt se aştepta.4% din totalul cererii. iar din totalul cererii pentru produsele petroliere. Scăderea preţurilor în 1986 a atras după sine stimularea consumului. оntr-o perspectivă de 5 ani.35 $. astfel preţul ţiţeiului crescвnd pвnă la 13-14 $/bbl la sfвrşitul anului. acestea avвnd un ritm mult mai accentuat de creştere decвt inflaţia. fapt care a determinat stimularea cererii. în anii '90 preţurile la ţiţei au continuat să crească. Dar criza din Orientul Mijlociu a condiţionat o explozie a preţurilor la produsele petroliere. Refuzul Irakului de a coopera cu organismele internaţionale.3% din totalul acestora şi pвnă la 11. Urmarea a fost scăderea preţurilor la 1986. Menţinerea cotelor de producţie avea să genereze оn continuare o creştere a preţului la ţiţei pвnă la 17. în special datorită scăderii masive a producţiei în ţările CSI Astfel. Astfel. în septembrie 1986. OPEC adoptă cote de producţie pentru fiecare stat membru. Astfel. ea crescвnd cu 3. ţiţei pвnă la nivelul atins în Astfel. printre care şi ONU.3%. au refuzat să adere la sistemul de cote de producţie. Aşa cum se preconiza. în exces. în anul următor continuвnd să scadă. în 1998 acesta a scăzut la 11. Supraproducţia OPEC din 1988 a antrenat o nouă scădere a preţurilor.5 $/bbl în anul 1987. atingвnd nivelul de 21.5%. iar în ţările în dezvoltare – cu 5. anihilвnd orice оncercare de conservare.3%. erau în exces 10. în special datorită creşterilor de consum din ţările în dezvoltare. preţul barilului de ţiţei fiind în august 1986 de 9. din totalul capacităţilor de producţie.

De asemenea.2%. în 1999 rata de creştere economică în ţările OCDE a fost de 1. se preconizează. Preţul la petrol a crescut de 3-4 ori. Venezuela.7%. Оn 1998 la nivelul ţărilor OCDE aceasta a fost de 2. pentru perioada 2005–2009 se preconizează un ritm de creştere de 3. Un alt factor major în stimularea consumului de ţiţei оl constituie rata de creştere economică. de 2. La nivelul ţărilor în dezvoltare. De asemenea. Experienţa anilor 1998 şi 1999 arată că chiar dacă există o supraproducţie semnificativă faţă de cotele de producţie existente. Perspective de creştere vor avea şi ţările din Europa de Est şi CSI. ţările OPEC au hotărвt să reducă volumul producerii şi exportului petrolului cu 5%.4 $/bbl în 2009. în ţările în dezvoltare – de 5. Din anul 1998. de asemenea. în legătură cu situaţia creată pe piaţa petrolieră mondială. Pe parcursul anului 2000 nu a fost ceva neobişnuit ca preţurile să fluctueze şi cu peste 25%. cotele revizuite (scăzute) se reflectă în scăderea producţiei de petrol şi a şi a altora de a susţine 38 . Pвnă în 2009 la nivelul ţărilor OCDE se aşteaptă o creştere economică.depăşind 150 $/bbl.din totalul cererii. în această perioadă se aşteaptă o apropiere a cererii cu oferta de produse petroliere. o serie de alţi factori vor constitui impulsuri pozitive pentru creşterea consumului de produse petroliere. iar pentru ţările din Europa de Est şi CSI – de 2.3%. Astfel. în trecut incapacitatea sau indezirabilitatea OPEC de a menţine producţia în limitele cotelor fixate constituiau motive principale ce determinau volatilitatea preţurilor. dar stabilizarea preţurilor prin măsuri de ajustare a nivelurilor de producţie.9%. în oricare dintre lunile anului. s-au ridicat din nou la оnceputul anului 2001 şi au continuat să crească оn primul trimestru al anului din cauza unui deficit de petrol apărut pe piaţa mondială. Un factor-cheie оn acest sens. de asemenea.1%. în ceea ce priveşte Europa de Est şi statele CSI. după cum se ştie. De fapt. Preţul relativ redus al ţiţeiului şi al altor surse de energie a contribuit la stimularea creşterii economice în toate zonele. оn medie.4%. un ritm mai redus de creştere economică. acesta atingвnd nivelul de 31.0%. o creştere în continuare a preţului la ţiţei. iar în ţările din Europa de Est şi CSI – de 3. totodată.2% anual. după opinia specialiştilor.. în iulie 2008 . va fi dorinţa unor state ca Arabia Saudită. preţurile petrolului au oscilat de la mai puţin de 10 USD/bbl la peste 35 USD/bbl. adresвndu-se către ţările non-OPEC exportatoare de petrol să оntreprindă aceleaşi măsuri. se constată că OPEC va juca un rol major în determinarea preţurilor mondiale la produsele petroliere. stabilirea unor noi reguli economice la nivelul Uniunii Europene şi al Americii de Nord vor contribui la intensificarea comerţului activităţii economice. volatilitate care ulterior avea să lovească puternic asupra producţiei şi cererii. uneori aproape cu 50%. iar spre sfвrşitul lunii octombrie 2008 s-a redus pвnă la 60 $/bbl. După ce preţurile petrolului au căzut mult în decembrie 2000. situaţia s-a achimbat esenţial spre finele anului 2007. pentru ţările în dezvoltare – de 4.

manevraţi cu abilitate atвt de producătorii. Evoluţia evenimentelor pe plan internaţional din ultimii ani a reflectat cu claritate caracterul extrem de vulnerabil al pieţei la impactul unor factori psihologici şi speculativi. оntreruperi) survenite în capacităţile de rafinare şi conducte – ultimele aspecte fiind legate. Deci. în ultimii ani preţurile la ţiţei şi produsele petroliere au fost foarte volatile. care sunt şi cei mai mari consumatori de energie. mai ales. oscilвnd. Se ridică оntrebări în privinţa economiei şi cererii de petrol оn legătură cu intervenţia SUA în Irak. 39 . bbl/zi în 2025). Specialiştii au apreciat că pe lвngă acţiunea factorilor fundamentali ai pieţei. factorilor psihologici – speculativi. preţurile au crescut pe оntreg anul 2002. bbl/zi la peste 123 mil. Din acest considerent. Nesiguranţa pieţei este foarte mare. în principal. b) Infrastructura insuficientă de transport maritim şi problemele de aprovizionare (blocaje. Astfel. de caracterul tot mai restrictiv al legislaţiilor ecologice. au investit cu prudenţă în proiecte menite să asigure o creştere a producţiei. al căror impact poate fi abil dirijat prin mecanismele pieţelor la termen (bursa). se prevedea că preţul petrolului va creşte pвnă la nivelul de 25. datorită reducerii producţiei OPEC. în termeni reali. acesta va depăşi nivelul de 48 USD/bbl. şi peste 26. în principal. OPEC invocă. оntre 25 şi 30 USD/bbl. p. dar şi scăderii producţiei de ţiţei în unele ţări cum ar fi SUA.27 USD/bbl. o contribuţie esenţială la influenţarea pieţei şi a preţurilor ţiţeiului a revenit factorilor politico-diplomatici şi. dar şi în urma unei anticipări a acţiunilor militare în Irak. iar în 2000. o serie de alţi factori cu caracter structural care au contribuit la situaţia actuală a pieţei petrolului. Dacă în perioada 2001-2003 tendinţa anuală a preţului a fost crescătoare (22. la sfвrşitul aceluiaşi an. Această scădere se previziona a se produce ca urmare a extinderii resurselor energetice alternative (dezvoltarea capacităţilor nucleare în SUA şi Europa. 28-41].50 USD/bbl оn anul 2020. în 1998 şi 1999.50 USD/bbl în 2003). Pe termen lung. ea urmвnd să se dubleze în 2025 faţă de 2001 (de la 76 mil.01 USD/bbl în 2001 pвnă la 25. la оnceputul anului 2002 preţul ţiţeiului a fost de circa 15-16 USD/bbl.brut. şi anume: a) Faptul că societăţile de petrol şi gaze au fost destul de precaute şi de sceptice în legătură cu posibilitatea de susţinere a unor preţuri foarte ridicate. aceste companii au recurs la fuziuni pentru a contracara impactul preţurilor joase. cвt şi de consumatorii de ţiţei (inclusiv de către Agenţia Naţională a Energiei). pentru anul 2005 se preconiza o scădere a preţului ţiţeiului pвnă la nivelul de 23. precum şi scăderea costurilor de producţie în domeniul energiei nucleare). Această creştere este estimată a se produce graţie sporirii cererii de ţiţei. în plus. deşi avantajate de preţuri mari.50 USD/bbl în anul 2025 [150. datorită deprecierii dolarului american.

Canada. ţiţei mic***** Preţ mond.05 USD/bbl în anul 2025. a ratei anuale PIB cu 3. produse petroliere.04 15. grevele. care оşi va lăsa amprenta asupra pieţei mondiale a ţiţeiului.56 26. Estimările prezentate mai sus au fost făcute în anul 2002. ***** Prin preţ mondial mic al ţiţeiului оnţelegem preţul de 19. în ceea ce priveşte oferta de ţiţei din celelalte zone.46 22. Australia şi Noua Zeelandă.05 * Cantităţile de mai sus sunt derivate din volumele. creşterile cererii pot fi estimate.5%. şi de piaţa petrolului. principalii combustibili energetici fiind petrolul şi gazele naturale.85 15. nu pot fi anticipate. a consumului şi a preţului la ţiţei pentru anul 2025 (tabelul 12). Оnsă. Această problemă poate fi ţinută sub control. considerat pentru cazul de referinţă ****** Prin preţ mondial mare al ţiţeiului оnţelegem preţul de 33. aceste prognoze nu corespund realităţii.28 38. dacă ţările producătoare de ţiţei vor controla producţia şi dacă cererea ţărilor în dezvoltare va fi în continuare susţinută.23 56. constituie subiectul unei mari incertitudini. Astfel. ** Prin importuri nete de petrol a se оnţelege importuri nete de ţiţei.) şi transformate pe baza unor indicatori de conversie în unităţi termale (British termal unit). Creşterile economice preconizate la nivel mondial se vor răsfrвnge pozitiv şi asupra cererii de energie menită să alimenteze dezvoltarea. Importuri nete de petrol** (cvadrilion Btu) 3.04 USD/bbl pentru anul 2025 faţă de cel de 26.57 19. etc.92 37. 40 . frămоntările politice.65 33. O serie de evenimente cum ar fi clima severă. Tabelul 12 Previziuni legate de piaţa petrolului pentru anul 2025 2025 Factori economici 1. ridicat ă**** Preţ mond.14 22. Preţurile (USD 2001) mondiale de ţiţei 2000 15. dar şi anumite modificări legate de oferta de petrol. Evoluţiile viitoare ale tehnologiilor. bbl.57 14.97 54. ţiţei mare ****** 15.53 28.38 37. Europa de Vest. importurilor.45 45. precum şi оnlocuirea acestor surse de aprovizionare cu altele noi vor constitui unul dintre factorii.0%. alcool.16 24. Studiile efectuate în anul 2003 denotă оnsă anumite schimbări atвt în ceea ce priveşte evoluţia preţului la ţiţei pвnă în anul 2025. în general. Previziunile legate de piaţa energetică. componenţi amestecaţi.05 41. creşterile demografice. care va influenţa preţurile în perioada previzionată.61 28.09 14.5% faţă de cazul de referinţă. Producţia primară ţiţei (cvadrilion Btu*) 2.94 23.63 52.01 Referinţă Creştere ec. aceasta va avea o tendinţă crescătoare atвt în termeni procentuali. în medie. în care creşterea ratei anuale PIB este de 3. Scoaterea din circuit a unor zone /cвmpuri petroliere.29 38.06 58. cвt şi în termeni absoluţi. luвndu-se în calcul totuşi o marjă de eroare.12 44.35 2001 14. în particular.82 61. lentă*** Creştere ec. Consum produse petroliere (cvadrilion Btu) 4. eteri.57 USD/bbl. în care produsele menţionate se măsoară (tone. *** Prin creştere economică mică se оnţelege creşterea PIB cu o rată anuală de 2. **** Prin creştere economică ridicată se оnţelege creşterea. EIA propune 5 variante în evoluţia producţiei. uleiuri neprelucrate. descoperirile tehnologice. Mexic. Excesul capacităţilor de rafinare va constitui în continuare o problemă majoră.

p.28. ci şi ca urmare a producerii unor fenomene extra-comerciale cum ar fi situaţia pe piaţa finnaciară internaţională. Sursa: Башмаков И. evoluţiile tehnologice. -№3. a specialiştilor şi consumatorilor de rоnd (fig.Un alt factor ce va marca în continuare piaţa petrolului este volatilitatea preţurilor la acest produs. fără folos pentru practică. dar producerii lor. cel mai mult оi оngrijorează pe oamenii din lume creşterea preţurilor la petrol. Totodată. cum ar fi cererea şi oferta pentru petrol. Conform rezultatelor sondajului internaţional al opiniei publice.28-41]. nefiind de cele mai multe ori posibilă anticiparea 150 140 130 120 110 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 Preţul la ţiţei corectat cu nivelul inflaţiei şi cursul dolarului Preţul la ţiţei оn dolari 0 1970 1976 1980 1986 1900 1997 2000 2004 2007 2008 Fig. Astfel. După cum demonstrează experienţa ultimilor 35 de ani. ministerele economiei consumatori de produse petroliere. cercetătorilor le este foarte greu să prevadă în baza evaluării experţilor sau modelelor matematice nu numai nivelul. din analizele efectuate asupra preţurilor la petrol se observă că aceste preţuri sunt constituite nu doar pe baza unor factori comerciali. milioane de 41 . şi şi cele climatice. precum. şi finanţelor din multe ţări. 6). Цены на нефть: пределы роста и глубины падения. 6. Toţi aceşti factori marchează direct piaţa petrolului. Вопросы экономики. conflictele militare etc. dar deseori chiar direcţia corectă a dinamicii în perspectivă a preţului la petrol. -C. Traectoria preţului la petrol seamănă cu o cardiogramă care exprimă un nivel uniform al ritmului de dezvoltare a complexului energetic global [150. -2006. Dinamica preţului mediu la petrolul importat în ţările OCDE (USD/bbl). Către nivelul dinţilor adвnciturile căderii lor în ultimii treizeci de ani este concentrată atenţia cercurilor de afaceri. Astfel de оncercări fac toate firmele care investesc mijloace colosale оn sectorul petrolier. оncercările de a prognoza preţurile la petrol nu pot fi privite ca un joc la modă.

în cazul dat. 1992. în urma cărora se mai poate asigura creşterea economică. amplitudinea de oscilare a preţurilor la petrol poate fi destul de mare şi depinde de politica centrului cartelului de petrol – a ţărilor din Orientul Apropiat. în anii 1980-1981 această proporţie a evaluat mult.2% mai jos de nivelul anului 2005. Aceasta e corect numai în cazul în care proporţia corespunzătoare se păstreză în limite constante. Cвnd „depăşeşte” pragul. Experţii FMI şi OCDE recunoşteau оncă în 2005 că efectul creştereii preţurilor la petrol influenţează negativ dezvoltarea globală a economiei. ceea ce a fost apreciat ca principalul factor de risc economic. ceea ce resursele energetice comparativ cu PIB. 42 . Iar dacă proporţia depăşeşte aceste limite.Башмакова. admiterea independenţei factorului profit (Y – PIB) şi preţ (P). numai că aici nivelul de sus este o pondere de 10%. să fie cu 1% mai jos de nivelul anului 2004. luate ca bază a funcţiei ordinare a cererii de energie (E =A x Y x P ). И. Rata profitului se reduce. М. atunci elasticitatea creşte brusc. în caz de mărimi mai mici ale acestor dimensiuni la Ritmul de sporire a cererii la energie (T ) poate fi exprimat în modul următor: e 10 Энергетика мира:уроки будущего /Под ре. apoi presiunea оnaltă la potenţialul de resurse în ramură va duce la creşterea preţului la petrol. • • tendinţa de creştere comparativă a preţurilor la produsele petroliere nu este inevitabilă. O concluzie similară se poate face în baza datelor SUA. Aşadar.: МТЭА. cu atвt mai brusc ele vor creşte în viitor. în activitatea de business rămвn cei a căror normă individuală a profitului depăşeşte media. nu se confirmă. Creşterea preţului la petrol оncepe cвnd indicatorul nivelului de folosire a capacităţilor de producţie din aceste ţări depăşeşte 85%. Cu cвt nivelul preţurilor şi durata lor se vor menţine la un nivel scăzut. se reduce posibilitatea de оnlocuire a factorilor de producţie. creşterea оncetează sau stopează. o parte din capital se devalorizează. care. Se preconiza ca ritmul de sporire a PIB al SUA în 2006 să fie cu 0.Оn lucrarea publicată în 1992 de către I. cвnd se depăşeşte nivelul de sus al puterii de cumpărare. se asigură un potenţial de creştere economică pe baza interconecxiunii altor factori de producţie. la rвndul său. ey ep şi a determinat scăderea ritmului de creştere a PIB. Petrolul şi sursele de energie deseori sunt numite bunuri cu o elasticitate redusă a preţurilor.Başmakov „Energetica lumii: оnvăţămintele viitorului” erau formulate următoarele concluzii: • • 10 pвnă în anul 2000 preţul mondial la petrol nu va depăşi nivelul anului 1985. de dinamica capacităţilor de producţie şi nivelul de folosire a lor. în caz contrar. proporţia de 10-11% din PIB poate fi considerată ca nivelul de sus de la care trebuie reorientate mijloacele economice la procurarea resurselor energetice. Pe cвnd acest indicator оncă nu atinsese 10%.

unde: Typ . 43 .ey x b) xTp. Cвnd coraportul „cheltuielilor pentru energie/PIB” depăşeşte pragul de sus. funcţia cererii la energie şi petrol se caracterizează prin coeficienţii dinamici de elasticitate. 34].ritmul potenţial de sporire a PIB.ritmul de sporire a PIB. T . Aşadar. y p Cвnd ponderea cheltuielilor pentru resursele energetice în PIB depăşeşte: T =T -bxT y yp p . coeficientul de elasticitate la preţ (ep) este mai mic de zero şi el creşte absolut cu mărimea ey x b. sporirea preţurilor la resursele energetice conduce la creşterea coeficientului de elasticitate a preţurilor [150.T = ex T + e x T e y y p p . y p e şi e – elasticitatea cererii în corespundere cu profitul şi preţul.ritmul de sporire a preţurilor la purtătorii de energie. Sau Te = ey x Typ + (ep . p. unde: T .

oscilвnd în anii 1990 şi pвnă în timpul de faţă оntre 40% şi 45% din totalul comerţului internaţional cu ţiţei. că urmare a nivelului foarte ridicat al preţului şi al reducerii consumului pe piaţa mondială. din totalul ţiţeiurilor tranzacţionate pe piaţa mondială. Europa de Vest – 20%. în urma scăderii nivelului preţului în anul 1985. la un capăt. оn cazul unor preţuri ridicate. p. una dintre cele mai mari probleme ale omenirii o constituie cea a energiei. soluţiile deja găsite nu pot fi Mijlociu. Populaţia globului este în continua creştere. doar 40% proveneau din zona Golfului Persic. Cel mai de jos prag al exporturilor din ţările OPEC a fost atins în anul 1984. Din păcate. Asia–Pacific şi Europa. Acest fapt forţează oamenii de aplicate în masă şi nu au rezultatele scontate. de organizarea unor fluxuri comerciale continui va depinde. în speţă cele de petrol. Ca rezultat. iar la celălalt capăt se găseşte OPEC. sursele tradiţionale de energie. oameni. participarea OPEC în cele 3 variante de previziune este diferită. Asia–Pacific şi UE. оn final. principalii actori în cadrul fluxurilor cu petrol sunt SUA. procentul exporturilor din zona Golfului Persic a crescut gradual. cel puţin parţial. Comerţul internaţional cu petrol şi produse petroliere.1. dezvoltarea economică. în ultimele decenii rafinării gigantice au fost construite оn ţările din Orientul Mijlociu şi Apropiat. în timp ce principalii consumatori se găsesc în America de Nord. Perspective Оn secolul XXI. O mare parte a capacităţilor industriei prelucrătoare aparţine ţărilor industrial dezvoltate (SUA – 21%. participarea OPEC în cadrul fluxurilor internaţionale cu petrol 44 . producătorii din zona Golfului Persic şi în anii apropiaţi urmează să participe cu circa 45% din volumul total tranzacţionat pe piaţa mondială.8]. dar şi Rusia. America Centrală şi Africa. cвnd mai mult de 2/3 din ţiţeiul tranzacţionat pe piaţa mondială provenea din ţările OPEC. în cele 3 variante de previziuni efectuate de către Agenţia Internaţională de Energie. Analizвnd piaţa mondială a exporturilor de ţiţei brut. Astfel. Japonia – 6%). FLUXURILE INTERNATIONALE CU PETROL ŞI PRODUSE PETROLIERE 2. se poate remarca faptul că pragul maxim istoric al exporturilor din Golful Persic a fost atins în anul 1974. Astfel. Rusia. astfel că aceasta va atinge în mai puţin de 50 ani cifra de 8 mlrd. Avвnd în vedere faptul că resursele tradiţionale de energie. Principalele zone ce furnizează ţitei sunt localizate în Orientul ştiinţă să găsească noi alternative pentru a substitui. La acea dată. După anul 2007. ponderea capacităţilor de producere a ţărilor оn dezvoltare a crescut pвnă la 40% [176. se găsesc оn regiuni diferite faţă de cele de consum.2.

12 11 După datele raportului „Energia lumii 2005” . Iran.1 ani. Оn ceea ce priveşte importurile SUA. Norvegia. în topul ţarilor importatoare.118-119. peste 40 de ani situaţia pe piaţa petrolieră va deveni critică pentru consumatori. resursele proprii de petrol ale SUA sun suficiente pentru 11. Oferta de export din Orientul Mijlociu a crescut atвt ca volum.2 ani. Доклад). în tabelele 13. 45 .cărbune şi 13 % din resursele de petrol de pe glob. 23 % . Оn ceea ce priveşte Asia-Pacific. ba chiar secole pentru Rusia nu se pune problema lipsei de resurse energetice. №11. Producţia europeană de ţiţei provine din Marea Nordului.9 mil. care. după SUA (cu un import zilnic de 6 mil.a.bbl/zi). Национ.3-11. 11 12 ţări ale lumii care extrag petrol. deşi cantitativ şi valoric importă mai puţin decвt SUA (peste 10 mil.a. Energia pentru ziua de mвine – să aşteptăm acum!Declaraţia CME 2000. 25 deja reduc extracţiile. cвt şi că pondere în totalul fluxurilor internaţionale cu ţiţei. Marii Britanii – pentru 6 ani. adică din Marea Britanie. Оn această categorie intră şi Japonia. Indonezia este net exportatoare de ţiţei. Restul ţărilor se gasesc оntr-o situaţie similară cu cea a Japoniei. se situează pe locul al doilea. – Bucureşti. exporturile din Golful Persic vor atinge nivelul de 75% din totalul exporturilor. с. în timp ce China a devenit net importatoare. 1996. De aceea Rusia joacă un rol tot mai mare în prblemele energeticii. Norvegia şi Danemarca. Tarkmenistana ş. Oricum. p. 2002. fiind aproape integral dependente de importuri. Журнал «Энергетика». în anexa 12 sunt prezentate unele previziuni privind importurile de petrol în SUA în perioada de pвnă în anul 2015. Norvegiei – pentru 8. această dependenţă nu este reprezentativă la nivel de ţară. 14 este prezentată evoluţia consumului mondial în ultimii 10 ani şi nivelul Использлвание возобновляемых источников энергии в России (Росс.bbl/zi оn anul 2001 pвnă la 20. Azerbaidjan. Irak. Din cele 44 preţurilor la produsele petroliere. După calculele autorilor raportului. Marea majoritate оnsă a ţărilor sunt aproape total dependente de ţiţei. Oferta americană şi oferta din Orientul Mijlociu la exportul de ţiţei are două extreme. dependenţa acestei zone de importuri este mult mai mare decвt cea a SUA (circa 60% din totalul consumului din Asia-Pacific se importă). iar în cazul оnregistrării unor preţuri mici. Este bine cunoscut că Rusia deţine resurse energetice enorme: 45% din rezervele mondiale de gaze.urmează să atingă nivelul de 65% în anul 2025. Venezuela. Kuweit.9 mil.bbl/zi în anul 2003). Astfel.bbl/zi în anul 2025. importurile ţiţei. unele ţări din Africa ş.). Astfel оn viitoarele deceniii. elaborat de Compania British Petroleum. Urmatorul mare importator este Uniunea Europeană. Cвt priveşte oferta de export al ţiţeiului. situaţia este exact inversă. Principalii furnizori de ţiţei ai Uniunii Europene sunt Mexic. De resurse colosale de ţiţei dispun ţările din CSI (Rusia. Arabia Saudită. Kazahstan. Uzbekistana. acestea sunt preconizate să cresca de la 4. La fel ca acestei regiuni reprezintă circa 60% din totalul consumului intern de şi Asia–Pacific.

87 60. mulţi s-au convins că transportarea gazului оn Europa prin Ucraina nu este temeinică.07. De aceea. cu participarea conducătorilor Marei Btitaniei. inclusiv în CSI. Afganistan. în acest scop SUA are intenţia de a implementa democraţia sa şi în Rusia după tipul altor ţări din CSI (Georgia.11 34. Оn iunie 2006 la Sangpeterburg a avut loc samitul Grupului-8. Rusia le-a dat de оnţeles ţărilor europene că securitatea 46 şi în mod hotărоt se opune „răspвndirii democraţiei” după tipul . 14. Conform estimărilor IEA către 2015 ponderea importului în consumul de petrol în America poate atinge 60% (anexa 12). SUA folosesc aprope o pătrime din tot „aurul negru” mondial. «Известия». Se ştie că nu toate ţările оmpărtăşesc poziţia Rusiei în domeniul resurselor energetice. Republicii SudAfricane de Sud. Irak. America mult contează pe alegerile din 2007 şi 2008 în Rusia. a anticipat acţiunile Americii american. Kremlinul. în 2001 dependenţa SUA de importul petrolului constituea 52%.9 2008 > 150 în octombr.02 27. 17. în anul 2003 SUA era aproape de a cuceri acest control asupra la o mare poarte a pieţei de produse petroliere – prin intermediul afacerii ce se pregătea оntre compania „IUKOS” şi Chevron Tehaco. с. Secretarul General al UNESCO etc. SUA оntreprinde eforturi mari de a-şi asigura controlul asupra bogăţiilor de resurse energetice din lume. Canadei.47 27. dar şi în alte regiuni. Compania IUKOS avea să fie văndută Amaricii pentru 6-7 miliarde de dolari. Kazahstanului. au participat şi conducătorii Braziliei. Нефть в обмен на демократию.07 22. Ucraina. Protocolul de intenţii deja era semnat. 2008 60 Sursa: Орлов Дм. Indiei. «Известия».).659 Tabelul 14 Sporirea preţului la petrol în ultimii ani ($ SUA) 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Iulie Sursa: Орлов Дм.2006. 14. SUA. Franţiei. с. în nădejdea de a-şi оntări influenţa sa asupra pieţei petroliere din Rusia. Italiei. Azerbaidjan etc.379 77. iar în decurs de cвţiva ani toată compania IUKOS ar fi trecut sub controlul Americii. Нефть в обмен на демократию. Reprezentantului Comisiei Europene. după cum se vede.13.32 69.62 49.13 şi informaţiile curente. totodată ponderea lor оn producţia de petrol constitue puţin mai mult de 10%.779 76.73 23. 506 75.655 81. Mexikului.444 82.07.280 78.2006. SUA luptă intens pentru penetrarea pe noi pieţe petroliere în Orientul Mijlociu. Chinei. Оnsă după criza energetică (de gaze) din Europa în ianuarie 2006. Germaniei. inclusiv şi din Rusia. Dar. SUA оntreprinde diverse scenarii de a asigura schimbul democraţiei pe petrol. Japoniei şi Rusiei.Tabelul 13 Consumul mondial de petrol în ultimii 10 ani (milioane bareli/zi) 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 69. De asemenea.

Membrii săi sunt: Arabia Saudită. оn vederea asigurării unor preţuri stabile şi echitabile pentru producători. Emiratele Arabe Unite (1967). Ecuador (1973) şi Gabon (1975). оncă opt membri: Qatar (1961). Libia. Kuweit. 47 ţări producătoare de petrol. Statutul OPEC stipuleaza că „orice ţară cu un substanţial export net de ţiţei care are interese fundamental asemănătoare cu cele ale statelor-membre poate deveni membru cu drepturi depline al Organizaţiei dacă este acceptat de 0. avвnd toate voturile membrilor fondatori”. în septembrie 1960. Algeria (1969).energetică poate fi asigurată numai cвnd interesele tuturor participanţilor vor fi atвt de puternic оmbinate. indiferent de naţionalitatea acestora: arabe sau nearabe. Nigeria (1971). respectiv pe 1 ianuarie 1995. OPEC are în componenţa sa statele exportatoare de petrol. La оntвlnirea de la . Locul şi rolul ţărilor OPEC şi non-OPEC în comerţul mondial cu petrol OPEC (Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol) este o organizatie interguvernamentală permanentă.51 majoritate din membrii cu drepturi depline. sediul central al organizaţiei este situat la Viena (Austria). Ecuador şi Gabon cu statut de membri asociaţi. Indonezia (1962). Totodată. Ecuador şi Gabon şi-au anulat efectiv statutul de membri la 31 decembrie 1992. Iran. consultările pe problemele securităţii energetice au trecut greu. care au fost astfel obligate să se gвndească la noi modalitaţi de aşigurare a intereselor lor naţionale şi de prevenire a irosirii surselor lor de venit. Libia (1962). Irakul a invitat la Bagdad conducătorii unei serii de Bagdad s-a lansat ideea constituirii unei organizaţii de apărare a intereselor producătorilor. Ideea fondării acestei organizaţii datează din anii ’60. Iran. Irak. Acest lucru a provocat pagube materiale semnificative în economiile ţărilor producătoare. pe parcurs.2. Indonezia. Cu această concluzie au fost de acord toţi participanţii. care coordonează şi uniformizează politicile statelor-membre în domeniul petrolului. printre care Venezuela. Venezuela. Emiratele Arabe Unite. de oarece sunt atinse (lezate) interesele companiilor energetice transnaţionale. Algeria. Qatar. în primii ani de fiinţare sediul aflвndu-se la Geneva. Din 1965. cвnd companiile monopoliste au luat măsuri de reducere la jumătate a preţului petrolului brut exportat de ţările producătoare. Aşadar. 2. luвnd astfel fiinţă Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol – OPEC La cei cinci membri-fondatori au aderat. Arabia Saudită şi Kuweit. devenind în sfоrşit egale. Nigeria.

Marea Britanie şi Franta) dispun de un venit din impozitele pe petrol cu 70% mai mare decвnd cвştigurile din exporturile de petrol ale celor 11 state-membre ale OPEC. membru cu drepturi depline şi membru-asociat. оnfiinţвnd OPEC. statele-membre producвnd aproximativ 40% din ţiţeiul mondial şi 14% din gazele naturale. Oricum. Principalele obiective ale OPEC sunt: • coordonarea şi unificarea politicii petroliere a statelor-membre metode de apărare a intereselor individuale • corecte şi stabile pentru producătorii de petrol. Membri cu drepturi ţari ale căror cereri de primire au fost acceptate de Conferinţa OPEC.USD.USD. Ţările G7 (SUA. Aşadar. de exemplu. veniturile din astfel de impozite ale ţărilor G7 au fost de aproximativ 300 mlrd. ţărilor consumatoare le revine din petrol o sumă mult mai mare decвnd OPEC. economice şi eficiente cu petrol a consumatoare. dar care sunt admise în anumite condiţii speciale. Membrii asociaţi sunt ţările care nu se califică pentru drepturi depline. Italia. Statut de membru-fondator au acele depline sunt membrii fondatori plus acele ţari care au fost reprezentate la prima conferinţa a OPEC şi care au semnat acordul iniţial. prin vot unanim asupra nivelului maxim al producţiei pe оntreaga organizaţie. Statele-membre decid. Pentru că OPEC este o sursă majoră de petrol. în unele ţări impozitele şi tocmai de aceea OPEC poate avea o influentă puternică asupra pieţei petrolului. Оn cadrul OPEC deciziile se iau prin consens. asigurarea unei aprovizionări regulate.Statutul face diferenţă оntre cele trei categorii de membri: membru-fondator.USD. deciziile OPEC de mări sau a reduce producţia pot micşora sau majora preţul ţiţeiului. suveranitate absolută asupra producţiei sale de petrol. Ca rezultat al acestor măsuri. Germania. venitul net se ridică la 160 mlrd. Оn 1998. iar dacă din această sumă se scad şi costurile aferente. în timp ce veniturile din exporturile de petrol ale ţărilor OPEC au оnsumat doar 180 mlrd. după cum hotărăşte Conferinţa. Canada. statele-membre stabilesc (sau nu) cote de producţie. benzina. Acest lucru nu este valabil în cazul produselor petroliere ca. chiar o schimbare majoră în preţ poate avea o оnfluentă minoră asupra preţurilor. Multe ţări au оntrodus deja impozite mari la produsele petroliere. Japonia. Оn timpul оntвlnirilor ordinare sau extraordinare. exporturile de petrol ale OPEC reprezintă cam 60% din petrolul comercializat la nivel mondial nivelului producţiei. teoretic. Fiecare stat-membru are. 48 ţărilor şi găsirea celor mai bune şi colective. unde participă mai mulţi factori. mai ales atunci cвnd decide reducerea sau creşterea reprezintă 70% din preţul fоnal platit de consumatori. astfel оncвt să se asigure preţuri . оnsă. dar şi defalcat pe fiecare stat-membru. OPEC nu controlează în totalitate piaţa petrolului.

O privire retrospectivă asupra activităţii OPEC denotă că această organizaţie nu a realizat tot ceea ce ar fi putut să realizeze. asigurarea unui venit stabil. • • exploatarea neraţională a rezervelor restrвnge baza de producţie a industriei petroliere. deci. aceste ţări avвnd rolul decisiv оn stabilirea nivelurilor de producţie. şi nici pвnă în prezent nu a putut pune bazele unei politici solide. OPEC nu poate influenţa producţia în alte sectoare ale industriei pe plan mondial. Africii de Vest şi Americii de Sud. energetic şi al gazelor naturale) ale statelor-membre. deoarece fiecare stat-membru are tendinţa de a-şi promova propria politică. fiind astfel o pierdere pentru toate statele-membre. Astfel. Aceasta le-a dat posibilitatea să hotărască preţurile de vвnzare. în sectoarele economice (оn special cel petrolier. inexistenţa unei structuri pentru stabilirea preţului la petrol duce la confuzii şi dezechilibre оntre cerere şi ofertă. dacă nu se iau în considerare în politica de producţie şi necesităţile de protecţie a zăcămintelor în vederea asigurării unei productivităţi continue. dacă cont de faptul că statele-membre OPEC au reintrat în posesia celei mai mari părţi a resurselor naţionale de petrol. UE). Canada. ceea ce a contribuit la consolidarea relaţiilor dintre statele-membre ale OPEC. de comercializare etc. fapt ce duce în continuare la următoarele: • • irosirea zăcămintelor petroliere care nu sunt exploatate raţional. Cu toată relativa putere de decizie în ceea ce priveşte dinamica pieţei petrolului pe plan mondial. a modalităţilor de transport. o parte semnificativă a volumului de petrol este comercializată pe plan internaţional. O astfel de politică poate afecta оnteresele naţionale ale fiecărui stat şi ar оmpiedica realizarea suveranităţii naţionale asupra zăcămintelor petrolifere. Toate acestea se reflectă în politica petrolieră a statelor-membre. controlul său exercitвndu-se doar în cadrul organizaţiei. eficiente şi de lungă durată. Este un fapt cunoscut că producţia de petrol este specifică Orientului Mijlociu. Politica petrolieră a statelor-membre are o importanţă deosebită în zilele noastre. în timp ce consumul de petrol este specific Vestului industrializat (SUA. unice. irosirea zăcămintelor petroliere. asigurarea de dobвnzi proporţionale cu capitalul investit de către statele-membre. ele avвnd caracter epuizabil şi de neоnlocuit. fără să ia în considerare interesele economice ale tuturor statelor-membre ale OPEC. precum şi o redistribuire corectă a veniturilor obţinute către cei care investesc. fostei URSS. în domeniul petrolier.• • actionarea în vederea stopării modificărilor iraţionale privind preţurile petrolului pe piaţa mondială şi apărarea intereselor statelor exportatoare de petrol. 49 ţinem .

barili/zi. Ele sunt foarte importante pentru punctele petroliere din interiorul continentelor şi оnlocuiesc petrolierele în anumite locaţii-cheie. Conform datelor experţilor OPEC. Datele din tabelul 15. chiar dacă şi unele dintre acestea din urma sunt şi mari producatori de petrol. exporturile nete ale membrilor OPEC au atins 85% din totalul producţiei de petrol în anul 2001. în unele cazuri. Prin administrarea rezervelor de petrol ale lumii. anexele 8 şi 9 caracterizează nivelul de producţie în ţările OPEC. deoarece scurtează distanţele. sau cu 1. Pe de altă parte. de asemenea. asigurвndu-le acestor ţări stabilitatea politică pentru a mări sau a reduce producţia de petrol. Membrii OPEC sunt cei mai importanti exportatori de petrol din lume. June 2008. Aproape toate surplusurile de petrol provin din ţările OPEC. cele non-OPEC producвnd cantitatea necesară pentru 50 . Tocmai de aceea. Monthly Energy Review. prin intermediul vaselor petroliere şi sub 2/5 prin conducte de petrol. petrolierele trebuie să ocolească. Petrolierele sunt cele care au făcut transportul global (intercontinental) de petrol posibil. interesele statelor-membre ale OPEC sunt net diferite de majoritatea ţărilor non-OPEC. p.78 mil. barili/zi mai mult decвt în 2004 [176.73 mil. anumite regiuni sau zone ale globului şi tocmai de aceea conductele sunt mult mai eficiente. Sunt foarte mari producători şi foarte mici consumatori. Fără a include Indonezia. iar petrolierele sunt eficiente şi extrem de flexibile. conductele sunt alegerea cea mai bună pentru transportul intercontinental al petrolului. OPEC poate оnfluenţa majorarea sau reducerea preţului la petrol în vederea atingerii obiectivelor economice şi politice ale grupului. Industriile de petrol ale membrilor OPEC sunt în majoritatea lor nationalizate.Petrolul este transportat pe 2 căi: mai mult de 3/5 este transportat pe mare.8]. cum ar fi SUA. volumul ţiţeului folosit în economia mondială în anul 2005 a fost de 83. Tabelul 15 Producţia statelor-membre ale OPEC (mii barili/zi) Ţara 1998 Algeria Indonezia Iran 3634 Irak 2150 Kuweit Libia Nigeria Qatar Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite Venezuela OPEC – total 1999 2000 1246 1202 1254 1310 1677 1834 1518 1472 1428 3557 3696 2508 2571 2085 1898 2079 1390 1319 1410 2153 2130 2165 696 665 737 83897833 8404 2345 2169 2368 2205 2478 2603 3167 29885 2826 28696 3155 30408 2001 1340 3724 2390 1998 1367 2256 714 8031 2004 1096 4001 2011 2376 1515 2329 783 9101 2007 964 3912 2086 2464 1702 2350 851 8722 3010 29499 2557 31504 2433 32174 Sursa: Energy Information Administration. transporturile se realizează cu costuri relativ reduse.

de la nord la sud: Ain Dar. Cu o pătrime din rezervele sigure de petrol ale lumii. Arabia Saudită a cвştigat 55. Deşi Arabia Saudită are aproape 80 de campuri gazeifere şi peste 1000 de fвntвni de petrol. Gas and Energy Transactions. Arabia Saudită va ramвne cu siguranţă cel mai mare producător în viitorul apropiat. Arabia ţările OPEC decвnd оn Saudită a furnizat Statelor Unite 1. 13 Cu venituri din petrol care reprezintă aproximativ 90–95% din cвştigurile realizate din exporturi. inclusiv Ghawar (cel mai mare cвmp petrolier de lвngă ţărm. 2002. International Energy Agency – Monthly Oil Market Reports. Fоnancial Times. Meditation/Alternative Dispute Resolution în Oil. Particularităţi ale principalelor ţări exportatoare de petrol din cadrul OPEC Arabia Saudită. 14 Arabia Saudită produce o gamă de ţiţei de la greu la Super Light. Arabia Saudită este un furnizor-cheie pentru SUA.6 milioane barili/zi (inclusiv Irak). Ricoşeul mare în preţul mondial al petrolului оntre 1999 şi septembrie 2001 au оmbunătăţit оn mare măsură situaţia economică a ţării.consum şi pentru export. Principalele structuri de producţie ale cвmpului Ghawar sunt. dependentă în cea mai mare parte de producţia şi exportul de petrol. Middle East Economic Survey. mai mult de jumătate din rezervele sale de petrol sunt situate în doar 8 cвmpuri. Astfel. Avвnd în vedere estimările din ianuarie 2002.Walde. nemaiavвnd şi surplusuri. febr. producţia din emisfera vestică (Venezuela. un mare semn de оntrebare asupra viitorului economic al Arabiei Saudite. оn ciuda tendinţelor de diversificare. Preţurile au crescut din nou în 2002. Ghawar. Annual Bulletоn. 80% din rezervele mondiale de petrol sunt localizate în statele-membre OPEC. fiind lider mondial în producţia şi exportul de petrol. cu rezerve estimate la 70 miliarde barili) şi Safaniiya (cel mai mare cвmp petrolier din larg. cu rezerve estimate la 19 miliarde barili). Din capacitatea de producţie a Arabiei Saudite. declinul rapid al preţului la petrol după atacul terorist de la 11 septembrie 2001 asupra SUA arunca оnsă. Hawiyah şi Haradh . în ultimii ani. timp de 7 luni. astfel оncвt în acel an. restul pentru Medium şi Heavy. Al Udayliyah. 2003. Arabia Saudită (inclusiv Zona Neutră Kuweito-Saudită) deţine 264.2 miliarde barili de rezerve sigure de petrol şi aproape 1 trilion barili de petrol recuperabil.68 miliarde USD. Canada şi Mexic) au pus la оncercare dominaţia Arabiei 13 14 Thomas W. Europa şi Japonia. 2001. capacitatea de economisire a OPEC la nivelul anului 2002 a fost estimată la maximum 5. 65–70% din facilităţi sunt pentru Light.5 milioane barili/zi de ţiţei. Farzan. totuşi. economia Arabiei Saudite ramвne. Shedgum. în 2002. Producţia costă mult mai puţin оn majoritatea ţărilor non-OPEC. Uthmaniyah. ceea ce este echivalent cu 17% din importurile SUA din perioada respectiva . 70-80% din veniturile statului şi aproximativ 40% din PIB. 51 .

devansвnd Canada. Cele mai importante terminale pentru export ale Arabiei Saudite sunt situate la Ras Tanura (6 milioane barili/zi – capacitate de оncărcare a petrolului) şi Ras Al-Ju’aymah (3 milioane barili/zi) în Golful Persic şi Yanbu (pвnă la 5 milioane barili/zi) în Marea Roşie. în prezent. în prezent este în construcţie o nouă rafinărie la Ras –Tanura. aceste terminale sunt capabile să opereze aproximativ 14 milioane barili/zi. economia Iranului. Venezuela şi Mexic. de fapt 300. aproape de graniţa cu Irak şi Golful Persic. deţine aproximativ 10% din piaţa.5–4 milioane barili/zi mai mult decвnd capacitatea de producţie a Arabiei Saudite. după Canada.8 miliarde dolari. care se bazează mult pe veniturile din exporturile de petrol (80% din totalul veniturilor obtinute din export. 10-20% din PIB ţării). 52 . Pe lвngă acestea. Compania de stat SABIC. prin centrul de prelucrare de la Abqaiq. producвnd aproximativ 1 milion de tone pe an de etilenă. Arabia Saudită are planuri ambiţioase de a-şi extinde şi industria petrochimică. cea mai mare companie industrială din Orientul Mijlociu. Asia preia acum peste 40% din exporturile de petrol rafinat şi produse petroliere ale Arabiei Saudite. pвnă la Marea Arabiei.Saudite pe piaţa SUA. SUA este a doua piaţa de desfacere a Arabiei Saudite. în ciuda excesului de capacitate de producţie. a treia fiind Europa. Arabia Saudită în 2002 ocupa locul II la exporturile de produse petroliere catre SUA. şi pe primul loc la exportul de petrol brut. în 2002. iar în 2003 – de 4. au existat rapoarte că saudiţii plănuiesc să realizeze un studiu de fezabilitate pentru construirea unei noi conducte de petrol din sudul Arabiei Saudite la Haramout în Yemen. Оmpreună. dispune şi de o capacitate de rafinare de1. cu 3. investiţia a fost redusă cu aproape 60 %. şi-a revenit simţitor după fluctuaţiile de preţuri ale petrolului ce au avut loc în perioada 1998 –1999. Iran.3%. Un alt proiect ambiţios constă în upgradarea unei alte rafinării de la Marea Roşie la Rabigh pentru a mări capacitatea de rafinare pвnă la 400. PIB-ul Iranului a оnregistrat o creştere de 4%. Iranul deţine 90 miliarde barili de rezerve sigure de petrol sau 9% din totalul mondial. şi 6 milioane barili/zi în exces faţă de capacitatea de producţie. datorită dificultătilor financiare оntвmpinate. polietilenă şi glicol-etilenă. Marea majoritate a rezervelor de ţiţei sunt situate în cвmpuri petroliere uriaşe. Оnsă. care deţine 2/3 din producţia internă de petrol a ţării.000 barili capacitate.2 miliarde dolari.000 barili/zi.75 milioane barili/zi.6 milioane în strainătate. proiectul costвnd 1. Cea mai mare parte a petrolului saudit este exportat din Golful Persic. în sud-vestul regiunii Khuzestan. avвnd costuri estimate la 1. Arabia Saudită are 8 rafinării cu o capacitate de 1.

2002. Alte proiecte „buyback” se realizează pentru cвmpul Cheshmen-Khosh şi este posibil ca aceste proiecte să fie оncredinţate consorţiului Cepsa şi OMV pentru 300 milioane USD. restul оndreptвndu-se spre Africa şi Europa.1 milioane barili/zi şi exporturile nete au fost de aproximativ 2. Оn consecinţa semnării acestui contract. adică exact cu cвt cresc economia şi populatia.000 barili/zi în următorii 8 ani şi un cost de 3 miliarde USD).000 barili/zi din ultima cota de producţie a Iranului prevăzută de OPEC (3. Petroiran urma să mărească producţia de la 40. 15 International Energy Agency – Monthly Oil Market Reports. în medie. Marun.000 barili/zi. La 1 noiembrie 2000.7 milioane barili/zi. în plus. Agha Jari şi Bibi Hakimeh. Acum. puţine investiţii) şi se aşteaptă schimbări majore în acest sistem. în schimb. rezultвnd o mare risipă şi ineficienţă a consumului de petrol. Iranul şi-a propus să-şi dubleze producţia natională de petrol la aproape 8 milioane barili/zi pвnă în 2025 şi contează pe investiţiile străine pentru a realiza acest deziderat. Consumul intern al Iranului creste rapid. Cele două companii urmează să crească producţia de ţiţei în acest cвmp petrolier de la 300. Iran este forţat să cheltuiască aproape un miliard de USD anual pentru a importa produse petroliere (gazolina). care nu pot fi produse local. 53 . Japonia urmează să оmprumute Iranului 3 miliarde USD.186 milioane barili/zi). ministrul petrolului iranian a semnat un contract „buyback” de 585 milioane USD cu o companie locală (Petroiran) pentru a dezvolta cвmpurile petroliere Foroozan şi Esfadiar. Оn mai 2002. ceea ce reprezintă mai mult de 650.Cea mai mare parte a producţiei de petrol se realizează în urmatoarele cвmpuri: AhwazBangestan (250. a fost semnat un acord оntre Japonia şi Iran.000–300.000 barili/zi la 109. Aproape jumătate din exporturile Iranului ajung pe piaţa asiatică. Iran a consumat aproximativ 1.000 barili/zi . Cвmpurile petroliere iraniene pierd. Оn 2001. în ciuda acestor probleme.000 barili/zi. 15 Recent.000 barili/zi anual pentru că sunt vechi şi folosesc metode de producţie şi exploatare depăşite. cu planuri ce includ creşterea la 600. beneficii insuficiente pentru Iran. au apărut anumite оndoieli în ceea ce priveste contractele „buyback”(acuzaţii de corupţie. prin care companiei Japan National Oil i se acordă prioritate în drepturile de negociere privind dezvoltarea cвmpului petrolifer Azadegan. Iranul subvenţionează puternic preţul produselor petroliere.000 barili/zi la 800.85 milioane barili/zi. Capacitatea curentă de producere a ţiţeiului este estimată la aproape 3. în ciuda exporturilor nete ridicate. cu aproape 7% pe an. Gachsaran. Ministerul petrolului din Iran detine 51% din proiect. 250.

Odată cu creşterea lor. 54 . în principal în urma creşterii substanţiale cunoscute în explorare. Dhabi este hotărвt să crescă nivelurile de producţie. iar în Abu Dhabi este planificată construirea unei noi rafinării cu o capacitate de bază de 200. dar Fujairah şi Sharjah au demarat şi ele rafinarea.1 miliard de USD anual.000 tone/an. Compania Naţionala de Petrol Abu Dhabi (ADNOC) a investit. Fujairah. economia a avut de suferit.8% în 1993 şi la 21. Ajman. din 1958. alocвnd aproximativ 25% din investiţiile sale totale sectorului petrolier. Cвnd preţurile petrolului erau în scădere. Cu toată importanţa petrolului în economia EAU. Federaţia are rezerve petroliere pentru mai mult de 100 de ani. performantele economice au oglindit fluctuaţiile apărute оn preţurile petrolului şi în volumul exporturilor de petrol. EAU au o capacitate de producţie a lubrifianţilor de 170. Kuweit. Promovarea unor relaţii bune cu celelalte state-membre ale Consiliului de Cooperare al statelor din Golf (CCG) – Arabia Saudită. economia s-a dezvoltat.4% din rezervele mondiale de petrol brut şi 4.barili în 1999) s-au dublat în ultimii ani. Odată cu revenirea preţurilor în perioada 1999–2000. 10% din rezervele cunoscute de ţiţei ale lumii.000 tone/an. bogăţia petrolului a oferit Emiratului şapte state (emirate). La ora actuală. la 35.7% în 2001. Ras al-Khaimah. Emiratul deţine cca. iar cheltuielile publice sunt dependente direct de veniturile obţinute din sectorul petrolier. Abu Dhabi conducerea în dezvoltarea economică faţă de celelalte emirate. şi să descopere noi structuri petrolifere în cвmpurile existente. odată cu declinul preţurilor petrolului. Dubai. оn special. De la descoperirea petrolului. în timpul crizei din Golf. Avвnd asigurate acorduri vamale cu celelalte state-membre ale CCG. оncepвnd cu anul 1991 cca. din 1991. O mare parte din economia bazată pe produsele nepetroliere depinde de contracte din sectorul public. Emiratul a continuat să facă noi descoperiri. de la aproximativ 60% în 1980. Bahrain. din care peste 90% se află pe teritoriul Abu Dhabi. Emiratele Arabe Unite (EAU) sunt o federaţie constituită din şi Umm al-Qaiwaоn. pentru ca în 1994. chiar dacă la o scară mică.1% din rezervele mondiale de gaze naturale. Abu Dhabi este singurul emirat cu capacităţi de rafinăre a petrolului brut. aceasta să se prabuşească din nou. după cum urmează: Abu Dhabi. Sharjah. EAU. contribuţia sa la PIB a scăzut în ultimii ani. datele statistice sugerează o nouă relansare economică. Rezervele cunoscute de ţiţei ale emiratului Abu Dhabi (93 mlrd. Cele mai importante resurse naturale pe care le deţin EAU sunt petrolul şi gazele naturale. la sfвrşitul anilor ’80. Oman şi Qatar – este forţa motrică a politicii externe a Kuweitului.Emiratele Arabe Unite. Pe lвngă schimbarea stilului de viată. care se bazează pe mai multe proiecte locale şi cu participare straină. în largul coastelor sale. EAU deţinвnd 9.

în perioada 2000–2001. la creşterea importurilor realizate de la 8. la aproximativ 8. Necesarul de energie electrică creste cu 7% pe an. pe de o parte. iar securitatea generală va ramвne în continuare sub protecţia Statelor Unite ale Americii. Importul de echipamente destinate sectorului hidrocarburilor – în special ca anticipare a contractelor de dezvoltare petrolieră оncheiate cu companii petroliere оnternaţionale – a ajutat. Astfel. Printre proiectele care vizează sectorul aprovizionării cu apă se enumeră Orientul Mijlociu şi în care se vor investi 390 milioane USD. exporturile de petrol au atins 14 mlrd. pe rezolvarea problemei datoriilor interne şi pe corectarea dezechilibrului financiar aparut ca urmare a procesului de reconstrucţie. în ultimii ani exporturile Kuweitului au continuat să crească în baza preţurilor avantajoase ale petrolului.8 mlrd. precum şi al uzinelor de desalinizare a apei legate de acestea. în continuare. Aproape 95% din оncasările obţinute din exporturi sunt dependente de preţurile şi volumele exportate de ţiţei brut şi de produsele petroliere. totodata.7 mlrd. să promoveze un program substanţial de modernizare în sectorul hidrocarburilor. ele vor contribui şi la reducerea deficitului bugetar. ca urmare a refacerii economice continui şi a creşterii preţurilor la mărfurile nepetroliere. 2002. de asemenea.USD în 2000. importurile au cunoscut o creştere continuă. De la оnceputul etapei de reconstrucţie. neоnţelegerile continui legate de apropierea de Iran vor stвnjeni orice mişcare concretă spre semnarea unui pact de securitate regională. dar guvernul asigură subvenţionarea acestui sector. iar pe de altă parte. Kuweitul va urmari. la o cooperare militară mai stransă în cadrul organizatiei.USD în anul 2001. creşterea reală a PIB a fost ţinută în loc de investiţiile prea mari din sectorul petrolier. London. aspirвnd. Totuşi. 16 Totodata. aducвnd valoarea exporturilor totale în jurul cifrei de 15.Kuweitul se concentrează asupra consolidării acestor tratate şi probabil le va intensifica. 55 .2 mlrd.USD . care va fi prima staţie de acest fel din 16 EIU. politica economică a Kuweitului s-a concentrat pe orientarea investitiilor ţării peste hotare. realizarea unor legături economice şi politice mai strвnse cu Iranul. Оn timpul razboiului din Golf s-au оnregistrat mari distrugeri ale centralelor electrice. Veniturile crescute provenite din exportul de petrol vor permite Kuweitului. şi proiectul de constituire a staţiei de tratare a apei reziduale de la Sulaibiya.USD оn 2002. Abia după 1995 s-a ajuns la nivelul producţiei comparabile cu cel de dinainte de război. Ca urmare a prăbuşirii activităţii economice odată cu оncheierea etapei de reconstrucţie. la mijlocul anilor ’90.

Costurile de exploatare din ţările non-OPEC tind să fie mai ridicate decвt în OPEC. a crescut de la 16.Оn toate proiectele оncepute în sectorul energetic se mizează pe participarea egală a sectorului privat. • Majoritatea ţărilor non-OPEC sunt importatoare de petrol. Columbia. Marea Britanie – în Europa. OPEC ar fi prima sursă de petrol care ar putea acoperi pierderile. Vietnam au devenit exportatori importanţi. există numeroşi alţi producători mari de ţiţei. Yemen. o creştere cu 55.255 mil. cвnd oferta raspunde la creşterea substanţială a preţurilor. Chiar petrol. bbl/zi.bbl/zi în 1975 la 25. Deci. acest răspuns fiind catalogat ca unul claşic. • • Companiile private nu au surplus de producţie. ceea ce face ca producţia non-OPEC să fie mai vulnerabilă la colapsul de preţuri. Cele mai mari şapte ţări non-OPEC au exportat 15% din producţia totală de . De asemenea. India. Majorarea preţurilor de către OPEC a făcut profitabilă producţia în alte regiuni ale lumii. Astfel. de obicei guvernul are o influenţa foarte mică asupra nivelului de ţări non-OPEC şi marii producători pot fi mari consumatori. Malaezia. o serie de alte ţări cum sunt Egipt. Cooperarea dintre ţările OPEC şi non-OPEC Оn contrast cu ţările OPEC. dinafara OPEC. Mexic–оn emisfera vestică. Uneori unele ţări non-OPEC оşi coordonează politica de producţie cu ţările OPEC. оn timp ce restricţiile de producţie non-OPEC sunt restrвnse. deci. dinafara OPEC. • Din cauza faptului că majoritatea marilor producţie. au promovat o creştere continuă a producţiei în perioada 19751985. dintre care în top sunt fosta URSS şi SUA. 71% în anul 2001 au importat petrol. cooperarea dintre ţările non-OPEC şi cele membre ale OPEC este foarte importantă în ceea ce priveşte producţia. Drept răspuns la politica de preţuri mari. promovată de OPEC. participarea acestor state-nemembre poate face ca statele-membre ale OPEC sa-şi menţină propriile politici de restricţie a producţiei. ţiţeiul produs de acestea concurвnd direct cu producţia OPEC Reducerea preţului din anii 1998 şi 1999 a determinat OPEC să atragă în mod constant atenţia asupra faptului că stabilitatea pieţei nu poate fi realizată fară o colaborare certă оntre ţările OPEC şi 56 ţări non-OPEC au un sector de petrol privat (Mexic face excepţie). Astfel. cele non-OPEC de petrol au urmatoarele caracteristici. au fost оnregistrate creşteri ale producţiei în Brazilia. ţările necomuniste. în cazul unei crize de petrol. Producţia ţărilor necomuniste. Angola. Оn afara OPEC. Din 96 de оnregistrate.5%. pe toate continentele lumii.275 mil.

plafoanele preţului au constituit un punct de bază pentru оntărirea cooperării оntre ţările OPEC şi cele non-OPEC în ultimul trimestru al anului 2001 (urmare a evenimentelor din 11 septembrie 2001). Cu toate acestea. au оncercat să susţina оncrederea consumatorilor şi să asigure o creştere a consumului privat de circa 2% în anul 2000 şi de 2. în plus. care au оncercat să readucă stabilitatea pieţei petrolului prin restrвngerea producţiei. OPEC prevedea să оnregistreze în anul 2003 un nivel al veniturilor nete rezultate din incasările la exportul de ţiţei de peste 223 mil. Oman şi Ruşia. Оncepвnd cu 1997. cвnd preţurile au scăzut sub nivelul plafonului minim. un proiect de anvergură privind construirea unei conducte de gaz.USD în anul 2000. au venit şi ţările non-OPEC adoptвnd aceeaşi soluţie: diminuarea producţiei. care deja a prezentat surplusuri în anii 2001 şi 2002. sectorul petrolului este în mвinile guvernului în proporţie de 100%. Preţurile mărite la petrol şi producţia mărită de petrol – odată cu intrarea în functiune a uzinei LNG – a dus la creşterea exporturilor totale la aproximativ 8. o creştere cu peste 19% faţă de anul 2002. în ajutorul ţărilor OPEC. Prin unirea forţelor.USD.cele non-OPEC. Perspectivele satisfăcătoare asupra preţurilor petrolului sunt optimiste pentru economia Omanului. Mexic. preţurile ceva mai bune ale petrolului. оmpreună cu investiţiile necesare în sectoarele energetic şi de asigurare a apei. Restricţiile privind petrolul sunt direcţionate mai mult spre exporturi decвt spre producţia totală. Mexicul este ţara care a cooperat cel mai mult cu OPEC. va facilita continuarea creşterii investigaţiilor în aceste domenii de activitate. Ca şi în ţările OPEC. Oman) să susţină efortul organizaţiei de a stabiliza piaţa prin reducerea producţiei. Rusia.4 mlrd. Оmbunatăţirea preţurilor petrolului se va reflecta şi în balanţa comercială a Omanului. în Mexic. inflaţia scazută şi deschiderea utilitătilor pentru proiectul de gaze naturale lichefiate (LNG). 57 . fiind una dintre ţările-cheie în realizarea producţiei OPEC în 1998. Creşterea investitiilor va stagna oarecum. In conformitate cu previziunile EIA. OPEC şi ţările non-OPEC au fost astfel capabile să readucă stabilitatea pe piaţa petrolieră оntr-o manieră eficientă. OPEC a fost capabilă să determine importanţi producători non-OPEC (Norvegia. PEMEX fiind singura companie de petrol existentă la ora actuală. avвnd în vedere că lucrările pentru finalizarea proiectului LNG s-au оncheiat.5% în 2001. iar cheltuielile guvernamentale au crescut cu aproximativ 5% în anul 2000 şi 3% în 2001. iar alte proiecte industriale din sectorul gazelor naturale se impun оntr-un ritm mai lent. Acest lucru face ca guvernul mexican să aibă toată puterea de decizie privind controlul producţiei şi exporturile de petrol. Mexic a fost ţara care a participat la cele mai multe conferinte OPEC. Printre aceste ţări se numără: Mexic. Deci. Politica fiscală a fost puţin mai loială în 2000 şi 2001 faţă de 1999. Norvegia.

Oklahoma (184. Alte ţări care au оnregistrat creşteri în veniturile nete ale exporturilor de ţiţei sunt: Algeria (+38%).Această creştere se datorează.USD. Qatar (+19%). 5) lipsa de progres tehnologic în SUA în materie de industrie a petrolului etc. 22. care s-au tradus în scăderi ale producţiei de ţiţei ale acestei ţări. producţia de petrol includea Golful Mexicului (1. SUA – cel mai mare actor pe piaţa mondială a petrolului Statele Unite ale Americii aveau. Louisiana (282. în anul 2000 erau în jur de 534.2002. ponderea cea mai mare o deţine Arabia Saudită (31%). La 12 ianuarie 2003. marea majoritate fiind considerate sonde marginale.6 milioane barili/zi).2 milioane barili/zi).4 miliarde barili de rezerve sigure de petrol. Texas (1. Măsurile luate de OPEC au produs efecte multiple atвt asupra economiilor statelor-membre ale OPEC. scopul său era să anihileze pierderile materiale ale economiilor ţărilor producătoare de ţiţei. 58 . S-au stabilit noi cote de producţie pentru statele-membre ale OPEC. Unele ţări din cadrul OPEC au оnregistrat o creştere extraordinară a veniturilor din exporturile de ţiţei.000 barili/zi).000 barili/zi). care a condus la intreruperea exporturilor din această ţară incepвnd cu mijlocul lunii martie 2003. 20 martie şi 24 aprilie 2003. 3) razboil din Irak. în lumina noiilor provocări geopolitice la ultima şedinţă.000 barili/zi) şi Wyoming (153. Arabia Saudită a оncasat din exportul de ţiţei peste 70 mil. s-a decis reducerea producţiei cu 5%. 2. Din totalul оncasărilor la export. A fost repetat apelul ferm faţă de celelalte ţări producătoare şi exportatoare de petrol de a continua colaborarea cu OPEC pentru asigurarea bunasţării pieţei. iar restul gaz natural lichid şi alte lichide. California (712.000 barili/zi) . Iran (10%). Libia (+20%).000 barili/zi).2 milioane barili/zi de petrol. ocupвnd locul 12 în lume. Aşadar.000 sonde care produceau petrol în SUA. a consumatorilor şi producătorilor. din care 5.3. Kuweit (+32%). producвnd în general doar cвţiva barili pe zi. în cursul anului 2002 SUA a produs în jur de 8. pe de o parte. Venezuela (9%). cвt şi asupra оntregii economii mondiale. Nigeria (+19%). Iniţial. Emiratele Arabe Unite (+24%). Iran (+23%). apoi urmează Emiratele Arabe Unite (10%). Creşterea preţurilor se datorează unui mix de factori cum ar fi: 1) scăderea producţiei Venezuelei incepвnd cu decembrie 2002. rolul OPEC pe piaţa petrolului este unul complex. 24 octombrie 2008 au avurt loc Conferinţe ale OPEC unde s-a discutat situaţia pe piaţa petrolieră internaţională monitorizată atent de OPEC. în particular. Nigeria (9%). cu 27% mai mult faţa de anul precedent. 4) conflictele din Nigeria. 2) o iarnă mai grea în nord-estul SUA. la 1 ianuarie 2002. 17 17 Petroleum Intelligence Weekly. Algeria (8%). rezultate din gestionarea resurselor petroliere de către companiile petroliere străine. Alaska – partea nordică (989. ridicării nivelului preţurilor la ţiţei cu 11% faţă de anul precedent.9 milioane este ţiţei. în prima jumatate a anului 2002.

pвnă la 2.9 milioane barili/zi).7 mil.5 milioane barili/zi).bbl/zi – ţiţei brut. în principal. Aceste rezerve dovedite au inregistrat o scadere cu 20% fata de cele din anul 1990. importurile SUA de ţiţe şi produse petroliere sunt prezentate în tabelele 16. producţia americană a inceput să crească în оntreaga perioadă următoare. Cei mai importanţi furnizori de petrol ai SUA sunt: Canada (1. Producţia totală anuală de ţiţei in anul 2003 a scăzut mult.bbl/zi. Оntre anii 1989-2002. Importurile SUA de petrol şi produse petroliere se ridicau la 11. Odată cu revenirea preturilor la ţiţei. o creştere a importurilor de ţiţei cu 70%.bbl/zi de petrol din care 5. SUA este astazi cel mai mare actor pe piaţa mondială a ţiţeiului.bbl/zi.3% pe an.7 mil. 2/5 din importurile SUA provin din statele-membre ale OPEC. cam 57% din cererea internă de petrol.bbl/zi.1 mil.1 mil. importul de ţiţei – de 9. Saudită Nigeria Venezuela petrol din petrol din alte ţările arabe ţări OPEC OPEC Totalul importurilor petrol din ţările OPEC 1988 1073 1839 1073 618 1989 1224 2130 1224 815 794 873 1990 1339 2244 1339 800 1025 1991 1802 1992 1702 1993 1410 1994 1402 1995 1344 1996 1363 1997 1407 1998 1491 1999 1478 2000 1572 2064 1974 1420 1970 1806 1859 2040 2424 2722 2712 1802 1720 1414 1402 1344 1363 1407 1491 1478 1572 703 681 740 637 627 617 698 696 657 896 1035 1170 1300 1334 1480 1676 1773 1719 1493 1546 3520 4140 4296 4092 4092 4354 4247 4231 4211 4569 4905 4953 5203 59 .4 milioane barili/zi).bbl/zi.5 milioane barili/zi) Venezuela (1.bbl/zi).9 mil. consum şi import de ţiţei din lume. In anul 2003 SUA au produs circa 7.Peste 80% dintre rezervele acestei ţări sunt concentrate în 4 state: Texas (inclusiv cota-parte din Golful Mexic) – 24%. Luisiana (inclusiv cota-parte din Golful Mexic) – 20% California (inclusiv Rezervele Federale off-shore) – 19%. Alaska –22%.5 mil. SUA au оnregistrat o creştere a consumului de energie cu 2% pe an.6 mil. restul fiind constitiut din LPG şi alte combustibile lichide. constituind doar 25% din producţia realizata în anul 1985 (10.52 milioane barili/zi. In anul 2002 comsumul american a fost de 19. Pentru anii 1988–2002. productia internă –de 8. 17. apoi sfвrşitul anului 1997–inceputul anului 1998. apoi o scădere a producţiei de ţiţei cu 2. Tabelul 16 şi şi Importurile SUA de ţiţei şi produse petroliere din ţările OPEC(mii bbl/zi) Anul Importuri de ţiţei şi produse petroliere din ţările OPEC Importuri Importuri Ar. importul de produse petroliere – de 2. colapsului preturilor la ţiţei de la sfвrşitul anului 1985–оnceputul anului 1986. Mexic (1.7 mil. Scăderea producţiei de ţiţei din SUA s-a datorat. Statele Unite este ţara cu cea mai mare producţie. Arabia Saudită (1. оncepвnd cu martie 1999.bbl/zi.

Deci. importat din OPEC. Tabelul 17 Importurile SUA de ţiţei şi produse petroliere din tarile non– OPEC (mii bbl/zi) Importuri petrol din unele ţări non-OPEC Anul Canada Mexic Marea Br. Totalul importurilor petrol din ţările non-OPEC 3882 3921 3721 3535 3796 4266 4749 4604 5267 5593 5808 5899 6257 6343 6925 7103 7444 8127 8190 7456 Оn ceea ce priveşte importurile de ţiţei ale SUA din ţările non-OPEC. ponderea acestei ţări fiind de 20.5% in acelasi an.5% în totalul importurilor realizate din ţările non-OPEC. cea mai mare pondere de ţiţei. Pe locul secund se situează Mexic. După cum se observa din tabelul 16. în tabelul 18 sunt prezentate importurile SUA de petrol pe cele 2 grupuri: ţări din OPEC şi restul statelor. trebuie notat că importurile din OPEC au fost de la un an la altul tot mai mari.7%. în anul 2007 ponderea acestei organizatii a crescut pвnă la 59. 2008. în termeni absoluţi. 60 . pe primul loc se situează Canada. Petroleum Supply Monthly. se poate observa că. din aceste 2 ţări se importa în anul 2007 peste jumătate din totalul importurilor din ţările non-OPEC. Norvegia 1988 999 747 315 67 1989 931 767 215 138 1990 934 755 189 102 1991 1033 807 138 82 1992 1069 830 230 127 1993 1181 919 350 142 1994 1272 984 458 202 1995 1332 1068 383 273 1996 1424 1244 308 313 1997 1563 1385 226 309 1998 1598 1351 250 236 1999 1539 1324 365 304 2000 1807 1373 366 343 2001 1828 1440 324 341 2002 1971 1547 478 393 2003 2072 1623 440 270 2004 2138 1665 380 244 2005 2181 1662 396 233 2006 2353 1705 272 196 2007 2426 1533 272 141 Sursa: Energy Information Administration. 2008. dacă în anul 1988 OPEC avea o pondere de peste 47% din totalul importurilor de ţiţei ale SUA. Petroleum Supply Monthly. această ţară avвnd în anul 2007 o pondere de 32. Astfel. a avut-o Arabia Saudită. De asemenea.2001 1662 3039 1662 885 1553 2002 2533 2514 1552 621 1398 2003 2881 2796 1774 867 1376 2004 2961 3300 1558 1140 1554 2005 2867 3475 1537 1166 1529 2006 2956 3372 1463 1114 1419 2007 2955 3232 1489 1132 1362 5528 4605 5162 5701 5587 5517 5983 Sursa: Energy Information Administration.

Deşi importurile SUA sunt cele mai mari în cadrul fluxurilor comerciale internaţionale cu ţiţei,
acestea nu constituie un flux regional fără precedent. Dependenţa SUA de importurile de ţiţei este

mai mică decвt cea a principalilor săi 105 aliaţi. După cum s-a menţionat, SUA importă atвt ţiţei, cвt şi produse petroliere. Din totalul importurilor de peste 80%.
Tabelul 18 Volumul importurilor SUA de ţiţei şi produse petroliere în perioada 1988–2007 (mii bbl/zi) Importuri petrol din ţările Importuri petrol din ţările Оn total importuri petrol OPEC non-OPEC Total Din care ţiţei Total Din care ţiţei Total Din care ţiţei 1988 3520 2696 3882 2411 7402 5107 1989 4140 3376 3921 2467 8061 5843 1990 4296 3514 3721 2381 8018 5894 1991 4092 3377 3535 2405 7627 5782 1992 4092 3406 3796 2676 7888 6083 1993 4354 3587 4266 3100 8620 6787 1994 4247 3580 4749 3483 8996 7063 1995 4002 3341 4833 3889 8835 7230 1996 4211 3438 5267 4070 9478 7508 1997 4569 3775 5593 4450 10162 8225 1998 4905 4169 5803 4537 10708 8706 1999 4953 4228 5899 4502 10852 8731 2000 5203 4544 6257 4526 11459 9071 2001 5528 4848 6343 4480 11871 9328 2002 4605 4083 6925 5058 11530 9140 2003 5162 4578 7103 5087 12264 9665 2004 5701 5042 7444 5046 13145 10088 2005 5587 4816 8127 5310 13714 10126 2006 5517 4783 8190 5335 13707 10118 2007 5983 5394 7456 4623 13439 10017 Sursa: Energy Information Administration, Petroleum Supply Monthly, 2008.

ţiţei şi produse petroliere, ţileiul reprezinta

Aceasta se explică prin faptul că SUA deţin o puternică industrie de rafinare, pe de o parte, iar, pe de altă parte, este mai ieftin să rafinezi lвngă principalele centre de consum, decвt să transporţi produsul finit la destinaţia finală. De asemenea, este de notat şi rolul, pe care оl joaca guvernul american, care sprijină producţia internă. Importurile de produse au fluctuat atвt ca urmare a
evoluţiei cererii americane, cвt şi ca urmare a unor factori cum ar fi oscilaţiile puternice ale temperaturii, retehnologiozarea unor rafinării sau unele accidente. în Coasta de Est a SUA

rafinăriile prelucrează doar 1/3 din totalul cererii din această regiune, restul mărfii provenind din import. în totalul importurilor de produse petroliere, Coasta de Est participă cu 75%. Principalele zone din care sunt importate produsele petroliere sunt: Canada de Est, Insulele Virgine
Venezuela. în ceea ce priveste exporturile americane de produse petroliere, acestea pot fi apreciate

şi

ca marginale, destinaţia finală a lor fiind Extermul Orient. 61

Cвt priveşte exporturile SUA de ţiţei, acestea, după cum am mentionat mai sus, sunt
excepţionale, atвt din punct de vedere al preţurilor, cвt şi sub aspectul calităţii. Astfel, SUA exportă,

оn general, ţiţeiuri grele din Alaska care parcurg distanţe impresionante pвnă în Coreea de Sud sau Japonia, оncвt preţurile acestora să aibă vreo justificare economică. Astfel, preţurile lor urmăresc perfect tendinţa preţului la ţiţei. La fel ca şi în cazul ţiţeiului, se preconizase pentru anul 2010 o scădere a preţurilor la toate produsele petroliere în raport cu cele оnregistrate în anul 2001. Dacă vom compara insa preţurile produselor petroliere din 2003 cu cele preconizate a fi în 2010, nu se observă schimbări importante. 2.4. Comerţul cu produsele petroliere în Asia După scăderea economică inregistrată în anul 2001 şi revenirea majoră din 2002, majoritatea economiilor din Asia au intrat în anul 2003 cu un puternic sentiment de incertitudine atat în ceea ce priveste posibilitatea menţinerii creşterii economice, cвt şi a cadrului geopolitic. Principala оngrijorare este legată de impactul pe care războiul din Golf l-ar putea avea asupra regiunii, dar şi de intensificarea tensiunii în Orientul Mijlociu din ultimul timp. Razboiul din Irak posibil să aibă un impact mai mare asupra ţărilor asiatice dependente mult în dezvoltarea lor economică de schimburile comerciale cu străinătatea, atвta timp cвt cererile de consum pentru produsele lor au scăzut atвt în SUA, care absoarbe circa 50% din exporturile asiatice, cвt şi în UE şi Japonia. Astfel, creşterea economică în Asia ar putea fi menţinută teoretic numai dacă s-ar intensifica consumul intern în această regiune, fapt practic imposibil, dacă avem în vedere că acest consum constituie doar 24% din totalul consumului SUA de produse asiatice si, respectiv, 26% din consumul european. Mai mult, un studiu realizat de Goldman Sachs arată că o creştere de 5 USD/bbl pentru ţiţeiul Brent conduce la o diminuare cu 0,5% a cresterii medii în оntreaga Asie. Marea majoritate a tărilor din Asia au trebuit sa-şi revadă în 2003 estimările privind creşterile economice. Singapore a оnregistrat o creştere economica de doar 3,8% faţă de 4,7%, creştere preconizată a se realiza. La fel şi în cazul Malaeziei, Coreii de Sud şi a Indoneziei, prima realizвnd o creştere economica de doar 4,7% faţă de 5,2% preconizată, a doua – o creştere de 5% faţă de 5,6% estimată, iar ultima avвnd o creştere de doar 3,6% faţă de 4% previzionată. Singura ţară care şi-a menţinut creşterea economica a fost China cu 7,5%, aceasta permiţвndu-i să atenueze impactul razboiului cu Irakul şi să contrabalanseze scaderea exporturilor. Оn ceea ce priveşte Tailanda şi Filipine, în aceste ţări s-au inregistrat creşteri economice, mai mari cu 0,1 puncte procentuale faţă de cifrele previzionate, la nivelul de 4,1% si, respectiv, 3,9%. Acest fapt s-a realizat ca urmare a cresterii consumului în Tailanda, în timp ce în Filipine, care nu

62

este foarte dependentă de exporturi, stocurile externe nu economice.

şi-au lăsat amprenta asupra creşterii

Analiza structurii importurilor de ţiţei în Asia de Nord Est (NEA) Consumul de ţiţei în NEA, în anul 2000, a atins nivelul de 13,4 mil.bbl/zi, reprezentвnd circa 65% din totalul consumului din zona Asia–Pacific, şi circa 18% din consumul mondial de ţiţei. Оn urma cresterii consumului de ţiţei de import din China, derivată din dezvoltarea economică
оnregistrată în această ţară, NEA se aşteaptă să devină principala regiune de consum de ţiţei.

Consumul de ţiţei la nivelul primelor 3 state din NEA – Japonia, China şi Coreea de Sud – se preconizeaza să depaşească pвnă în 2010 consumul european (15,0 mil.bbl/zi) (tab. 19).
Tabelul 19 Consumul de ţiţei în NEA (mii bbl/zi)
Ţara Japonia China Coreea de Sud NEA La nivel mondial Consum оn 1999 5,5 4,3 2,0 3,2 74,9 2005 5,6 5,3 2,5 250 85,1 Previziuni. Rata creşterii economice anuale, % 2010 5,7 6,7 2,8 2,8 95,0 2015 5,9 8,5 3,1 3,1 106,9 2020 5,9 10,4 3,3 3,3 119,6 1999-2020 0,25 4,30 2,41 2,41 2,25

Sursa: EIA, International Energy Outlook, 2001.

Tendinte şi previziuni privind importurile de ţiţei în NEA China este singura ţară producătoare de ţiţei in cadrul NEA. Cu toate acestea, ţara a devenit net
importatoare de petrol în anul 1996, producţia internă оnregistrвnd o stagnare, iar cererea de petrol

s-a intensificat, ca urmare a creşterii economice.
Оn conformitate cu previziunile EIA, producţia internă de ţiţei a Chinei va fi, în cel mai bun caz,

mentinută la nivelul de 3,2 mil.bbl/zi, dacă nu va оnregistra uşoare scăderi pвnă în anul 2020. Astfel,
estimările facute de EIA arată că producţia de petrol a Chinei va fluctua оntre 2,9 şi 3,2 mil.bbl/zi

pвnă în anul 2010 şi оntre 2,7 şi 3,3 mil.bbl/zi pвnă în 2020. Creşterea cererii pentru ţiţeiurile din import în cadrul NEA va atinge nivelul de 10,4 mil. bbl/zi
оn anul 2010, o creştere cu 28% faţă de nivelul actual de 8,1 mil.bbl/zi, iar NEA va deveni piaţa cu cea mai mare creştere a cererii de ţiţei. Creşterea cererii de ţiţeiuri importate de NEA se datorează,

оn principal, cererii de import de ţiţei din China, care оnsumează 81% din totalul cresterii, ce se va inregistra în 2010. Cererea mondială de ţiţei este previzionată să crească anual cu 1,4–1,5 mil. bbl/zi, în medie, în perioada 2000-2010, din care 12-13% se datorează Chinei (tab. 20). 63

a Chinei – 38.3%. ceea ce confirmă datele din tabelul 21. British Petroleum 2008.).7 mil.bbl/zi în anul 2020. 2000.0 100.3 14.6 80.7 0.3 45.7 Fosta URSS 3.A.5 2. a Coreei de Sud – 72.3%.5 25.4 Orientul Mijlociu 85. 1992.9 38.6 Asia-Pacific 11.5 0.0 100.8 Africa 0. Această marire a dependenţei Chinei de Orient va conduce inevitabil la mărirea ratei dependentei intregii regiuni a Orientului.8 72.3 1.2 12. adică o dependenţa de peste 79%.5 Europa 0.Tabelul 20 Previziuni privind cererea de ţiţei din import la nivelul principalelor tari N. IEO în 2001 denotă că importurile Chinei de petrol din Orientul Mijlociu vor creşte pвnă la 5.9 în TOTAL 100.0 100.0 1.3 61. Se estimează că pentru оntreaga regiune Asia-Pacific va creşte rata dependenţei de importurile de ţiţei ce provine din Orientul Mijlociu.0 100. Tabelul 21 Originea importurilor de ţiţei ale NEA pe regiuni (%) Regiunea 1999 Japonia 2007 1999 China 2007 Coreea de Sud 1999 Taiwan 1999 America 1. Previziunile făcute de EIA.114.8 26. de la 80% în anul 2005 la 85% în anul 2010.0 Notă: Datele din tabel au fost colectate din Blackwell World Oil Trade. dar şi creşterii ponderii petrolului din Orientul Mijlociu pe piaţa internaţională.3 mil.7 10.7 11.7 14. Structura regională a importurilor de ţiţei în cadrul ţărilor NEA Оn ultimile decenii a crescut dependenţa ţărilor NEA de importul de ţiţei ce provine din Orientul Mijlociu.E.bbl/zi din totalul de 6. Importurile Japoniei din această regiune în 2007 au constituit 80. Datele pentru Coreea de Sud au fost preluate din publicaţiile Korea Oil Corporation „Statistics of Oil Demand and Supply ”.0 18.1 4.8%.8 3.3 12. Taiwan – circa 62%. parţial datorită faptului că vor creşte importurile Chinei.(mii bbl/zi) Ţara An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Japonia 4148 4101 4154 4220 4247 4271 4288 4225 4164 4101 4078 China 788 993 1164 1491 1668 1832 1969 2141 2191 2453 2637 Coreea de Sud 2408 2420 2433 2394 2394 2394 2423 2451 2479 2507 2637 Taiwan 781 1046 1072 1109 1109 1109 1109 1109 1109 1128 1158 Total 8125 8560 8823 9214 2418 9606 9789 9926 10043 10189 10408 Sursa: ESAI (Energy Security Analysis Inc.0 7.4 0. p.7 10.0 100. avвnd în vedere creşterea ponderii cererii de 64 .1 19.

producţia a crescut simţitor.petrol a Chinei cu mai mult de 80% din totalul creşterii cererii de petrolul în NEA. Norvegia. p. Ţările net producătoare sunt Olanda. Danemarca. net importatori şi categoria specială a ţărilor coeziunii [118. statele din UE sunt dependente mult de importurile de ţiţei. p. a reuşit să găsească şi să pună în exploatare mari zăcăminte de gaze naturale în Marea Nordului. în Japonia. 2. la fel ca şi în cazul Japoniei. Polonia. această dependenţă fiind totuşi diferită de la stat la stat. care deţine aproximativ 70% din totalul rezervelor urmat de zăcămвntul de la Placid.). din punct de vedere al surselor de energie primară. integrarea statelor-membre neinflaţioniste. Statele-membre ale Uniunii Europene se pot оmpărţi. rata dependenţei de importurile de ţiţei din Orientul Mijlociu va continua să cresca pe masura ce ponderea acestuia se va mări pe piaţa petrolului (tab 22). Principalul zăcămвnt este cel din Groningen. Ca urmare a acestui fapt. unele importe pentru a acoperi necesitatea internă.5. Tabelul 22 Previziuni privind cererea de ţiţei din import la nivelul principalelor ţări NEA (mii bbl/zi) Ţara An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Japonia 4148 4101 4154 4220 4247 4271 4288 4225 4164 4101 4078 China 788 993 1164 1491 1668 1832 1969 2141 2191 2453 2637 Coreea de Sud 2408 2420 2433 2394 2394 2394 2423 2451 2479 2507 2637 Taiwan 781 1046 1072 1109 1109 1109 1109 1109 1109 1128 1158 Total 8125 8560 8823 9214 2418 9606 9789 9926 10043 10189 10408 Sursa: ESAI (Energy Security Analysis Inc. Marea Britanie. iniţiind o vastă activitate de prospectare. iar altele aproape că sunt lipsite de aceste resurse. Coreea de Sud şi Taiwan. fiind nevoite să şi promovarea creşterii economice durabile şi 65 . ţări fiind asigurate оntr-o oarecare măsură. Tratatul asupra Uniunii Europene stipulează că piaţa este mijlocul cel mai bun de a obţine o alocare eficientă a resurselor. Olanda devenind cel mai mare producător de gaze naturale dintre ţările UE.114. Sursele energetice sunt repartizate neuniform pe teritoriul Uniunii Europene.104-109]. Olanda. Asigurarea ţărilor Uniunii Europene cu resurse petroliere Spre deosebire de SUA. Politicele energetice urmăresc în primul rвnd deschiderea pieţei comune de energie. în trei categori: net producători.

Politica de energie nu este uniformă în ce priveşte organizarea şi implicarea autorităţilor guvernamentale. Ţările net importatoare sunt Germania. cel de la Statford. de asemenea. Frigg.Danemarca este un exportator de gaze naturale. Marea Britanie. Nottingham. în ultimele decenii. Producţia de petrol este mult prea mică pentru a face faţă solicitărilor interne.a. cel de la Frigg pe care-l оmparte cu Marea Britanie (60% din rezerve revin Norvegiei). unde petrolul extras este transportat prin conducte spre centrele de prelucrare. Saxonoturingian. 3 Eldfisk. alături de Germania. Prin punerea în exploatare a acestor zăcăminte. Necesarul de petrol şi-l acoperă în proporţie de 98% din resursele interne. versanţii Munţilor Apenini (Yorkshire. Primul zăcămоnt de gaze naturale descoperit a fodst cel de la Cod. Statford. Cele mai importante sunt cele de la Brent. Auk. identificвnd pe lвngă importante zăcăminte de petrol şi оnsemnate zăcăminte de gaze naturale. Оn 66 . Ca unul dintre principalii actori în politica europeană. Franţa şi Italia. în 1979 оncepe exploatarea unui alt zăcămвnt. Piper. Descoperirea. Franţa şi Italia. în timp ce producţia de energie nucleară creşte relativ оncet. Diversificarea surselor de energie şi siguranţa alimentării sunt două din preocupările majore ale statului german. bazinul din nord-estul ţării cu centre de extracţie la Durham. deţine rezerve mari de cărbune şi aproape în оntregime de calitate superioară. Germania este în acelaşi timp un important producător şi transportator de energie în UE. de aceea se recurge la import. Оncepвnd cu anul 1966. Producţia de cărbune a scăzut în ultimii ani. Norvegia. Cea mai mare parte de producţie este obţinută din cвteva bazine cum sunt: Bazinul Scoţiei. Saar. în 1977 a fost pus оn exploatare unul dintre cele mai bogate zăcăminte naturale din lume. Germania este un importator de gaz (78% din necesar în 1994) şi petrol (99% din necesar). de unde se extrage mai ales antracit la Cardiff şi Swasea. Norvegia a reuşit în scurt timp să obţină o producţie de peste 27. Ninian ş. Cele mai importante zăcăminte de gaze naturale se află la West Sole. sudul Ţării Galilor (Wales). Marea Britanie este un alt producător şi exportator de energie. Magnus. Sachsen. Sheffield). Rezervele de cărbune sunt extrase din bazinele Rurh. Josefine etc. Cottbus şi Koln. dar оntr-o cantitate mai mică decвt Olanda. Rezervele sale de petrol sunt concentrate оn sectorul britanic al platformei continentale a Mării Nordului. Norvegia efectuează intense explorări pe platforma submersă a Mării Nordului. Marea Britanie necesită o analiză mai amplă a sectorului său de energie. a unor importante zăcăminte de gaze naturale în Marea Nordului (cca 702 miliarde m ) a făcut ca această sursă de energie să joace un rol 3 din ce în ce mai mare în industria energetică a Marii Britanii.5 milirde m în 1994. Rezervele de petrol sunt concentrate în majoritate în nordul ţării.. Leman. Nothumberland. Aachen. Petrolul se extrage din cвmpurile: Ekofisk.

în mare parte. Consiliul UE a elaborat un program al obiectivelor energetice cu termen de realizare în 1995. Dependentă de importurile energetice. Franţa deţine rezerve de petrol şi gaz.7 mil. Pau. Olanda. în acelaşi timp. St.bbl/zi la 117. în perspectivă Franţa contează 67 . Franţa оşi asigură producţia de cărbune mai ales din bazinele situate în partea nordică a pe exploatarea zăcămintelor din zona Pirineilor şi din teritoriul naţional al Mării Nordului. Sursele regenerabile pot atinge nivelul de 12% de energie primară ţării. dar mai ales intensificării 3 în importului din Algeria. toate industriile energetice au două caracteristici comune. Pentru ţările Uniunii Europene se constată că nu există o siguranţă de aprovizionare cu energie electrică de la ţările-terţe.sectorul cărbunelui şi al energiei nucleare statul are un rol major. respectiv bazinul Valanciennes-Pas de Clais şi cel al Moselei (Lorona). productia UE de ţiţei a scăzut cu 6. După şocul petrolier din 1973. dar producţia internă se menţine la un nivel scăzut.5 mil. cel de-al 3-lea producator din Europa de Vest (după Marea Britanie şi Norvegia).bbl/zi (o scădere cu 6. dar mediului. Оn anul 2001. Zona Mării Nordului. Italia este săracă în resurse energetice şi importă din Algeria cea mai mare parte din gazul şi de protecţia necesar. Astfel. Importă aproape în totalitate petrolul şi alţi combustibili de care are nevoie şi peste 75% din cărbune. Un fapt edificator în acest sens оl reprezintă оnsăşi creşterea continuă a consumului intern de gaze naturale de la 4 miliarde m în 1960 la 3 peste 31 miliarde m 1980. Deşi producţia de gaze naturale este relativ scăzută. precum şi a scăderii producţiei Danemarcii. Franţa este оn permanenţă preocupată de extinderea acestei surse de energie. Franţa este un importator net de energie. iar combustibilii fosili pentru producerea electricităţii provin adesea dinafara Uniunii. în timp ce sectorul petrolului este guvernat de regulile pieţei libere. Această creştere s-a datorat producţiei interne. Italia este preocupată în special de creşterea eficienţei energetice. securităţii şi protecţiei mediului.Marcet etc. Rusia etc. scăderii producţiei Marii Britanii de la 126. a apărut necesitatea siguranţei surselor de aprovizionare. preocuparea membrilor Uniunii Europene a fost să оntreprindă acţiuni comune pentru a reduce dependenţa de importurile de petrol. Principalele exploatări se fac în sudvestul ţării. cu 4% pвnă la 17. unde se remarcă centrele Lacq. această reducere datorвndu-se. cu implicaţii a factorilor de decizie: necesitatea planificării pe termen lung şi a utilizării unor investiţii imense.1 a competiţiei.9%). Оnsă abia în 1986. fiind astfel şi ţara de tranzit a gazului algerian spre Europa. Politica Uniunii Europene în asigurarea cu energie se bazează pe 3 principii: obţinută din resurse regenerabile către anul 2010.5% faţă de nivelul оnregistrat cu un an оnainte.

Importurile extra-comunitare au scăzut. La fel ca şi în trecut. Beneficiile acestor investiţii vor include: o reducere cu 19% a importului de energie şi riscului securităţii aprovizionării. Referitor la Norvegia.9 mil. în „Cartea Albă”. 7). de asemenea. tone. în acelaşi an este iluminat cu petrol lampant oraşul Bucureşti.50% în anul 2001.4%.tone).bbl/zi. în ceea ce priveşte ceilalţi furnizori de ţiţei. actualmente supuse unor reglementări ale statelor–membre. aceasta a exportat mai puţin ţiţei în UE (21. p. • a promova competiţia liberă pe piaţa energetică europeană sectorul energetic. în anexa 13 sunt prezentate rutele principale de import a ţiţeiului în Uniunea Europeană.mil. Extracţiile erau concentrate în zona Plahovei – Bazinul Tazlăului.7 mil. ceea ce depăşeşte оnţelegerile de la Kyoto cu 12%.1% în anul 2000 crescut de la 22% în anul 2000 la 22.90% în anul 2000). în anul 2001 faţă de anul 2000 cu 0. Perioada interbilică оnregistrează producţia record de 8. chiar dacă ponderea acestora a scăzut în totalul importurilor UE de la 31.21]: • sectorul energetic este o verigă integratoare a statelor europene. • a implementa măsuri de securitate în aprovizionarea UE cu resurse primare energetice energie. • a proteja mediul оnconjurător.4% din totalul importurilor în anul 2001 faţă de 22. Conform studiilor respective s-au estimat contribuţiile ţărilor-membre ale UE în atingerea acestui scop (fig. în acest scop vor fi alocate investiţii de 266 mlrd. cu o pondere de 99. • a forma o piaţă liberă energetică europeană în baza sectoarelor energetice naţionale.5%. principalii furnizori de ţiţei ai UE sunt ţările din Orientul Mijlociu la 27. a crescut şi ponderea importurilor din Europa de Est de la 19. lвngă Ploeşti. găsim formulate următoarele principii majore [17. Оn Carta Europeană a energiei s-a fixat pentru anul 2010 să acopere din sursele regenerabile energetice 12% din cererea finală de energie. Оncă de prin anul 1640 în Ţara Romвnească sunt atestări privind folosirea ţiţeiului. Petrolul şi industria petrolieră în Romвnia.tone.7 mil. în 1857 la Rifov.70% în anul 2000 la 22. Producţia de ţiţei a Romвniei în 1980 a fost de 10 718 mii tone şi a scăzut pвnă la 6 676 mii tone în 1993. euro. pвnă la 499. reducerea cu 16% a emisiilor de CO2. ponderea ţiţeiurilor din Africa a şi Apropiat. se asamblează prima instalaţie de rafinare.5% în anul 2001. De asemenea. 68 şi şi plasarea forţei de muncă în . Оn prezent în cadrul Uniunii Europene se remarcă o intergrare sporită a sistemelor energetice ale ţărilor–membre. crearea a 515000 de noi locuri de muncă.2% în următorul an (o creştere cu 110. în care este expusă politica energetică a UE către anul 2020.

Arealul Subcarpatic dintre Dвmboviţa şi Jiu. 6 6 6 6 6 6 ţară importatoare de energie primară pe fondul scăderii resurselor interne de ţiţei şi gaze naturale. p. Surse regenerabile de energie.50. ş.7 Dezvoltarea sectorului energetic al Romвniei în perspectivă necesită implementarea anumitelor programe. Rafinăriile de la Teleajen.48. p.7 2. Producerea energiei regenerabile în anul 1990 şi către 2010 de către ţările UE (оn M toe/an) Sursa: Ambros T.40 35 30 25 20 15 10 1990 2010 5 Ita Ol lia and Po a rtu ga lia Sp an ia M Su ar ea ed B ia rit an ie Au st ria Be Da lg ne ia m ar ca Ge rm an ia Gr ec ia Irl an da 0 Fig. Cвmpina.din import 10 GJ 561 814 Costurile totale. Principalele zone a rezervelor de petrol în Romвnia sunt: Subcarpaţii Moldovei. Tabelul 23 Evoluţia cererii de energie primară în Romвnia U. Producţia de petrol în 1994 a fost de 6.7 Sursa: Energii neconvenţionale curate. p.1 6.6 3.7 5. –Bucureşti. Ploieşti. Zona Platformei Moesica şi Zona Cвmpiei de Vest. –Ch.7 mil. Şi totuţi. [33.M. Arealul Subcarpatie dintre Valea Buzăului şi Valea Dвmboviţei. în viitor va creşte gradul de dependenţă de 1203 7.pentru producţia internă 10 US$ 2.pentru resursele din import 10 US$ 2.din Rom\nia . pentru a acoperi necesarul intern s-au importat 10-15 mil. Braşov.3 2. Braşov. „Tehnica-INFO”. tone anual. 1996 2000 2010 2020 Cerere de resurse de energie primară. tone. Brazi. 1998. concepţii ştiinţifice în orientarea evoluţiilor viitoare. 10 GJ 1753 1971 2355 2836 din care: 10 GJ 1192 1157 1152 1135 .7 . Оn Romвnia există capacităţi de rafinare mari la Năvodari-Capul Midia. Teleajen. în opinia specialiştilor.5 2. Piteşti. Rвmnicu Sărat sunt profilate pe producerea de lubrefianţi.49-50]. Platforma continentală a Mării Negre etc.: Ed.6 6. 1999.a. idei novatoare. 69 . 7.0 1701 9.4 . din care: 10 US$ 5. Romвnia este o import (tabelul 23). Oneşti.

[84. KTN –BP. prin conducta Drujba. ţărilor din CSI. Datorită producţiei în creştere şi faptului că traficul navelor petroliere prin strвmtoarea Bosfor este foarte intens. dar şi din Tuapse şi Odesa). Novorossiisk. nivelul producţiei atins оn1990 a fost de doar de 11.t. în 1986 s-a atins o creştere a producţiei pвnă la nivelul de 12.t. sistemul de conducte Baltik care a оnceput să opereze în decembrie 2001.shtml август 2006 // Exporturile de ţiţei pentru Rusia constituie resursa-cheie în realizarea venitului său intern. în 1995 – de 7. iar оn 1987 – pвnă la 12. Cele mai mari companii petroliere în Rusia sunt: Lukoil.bbl/zi. iar din 1997 s-a reuşit stoparea declinului. http://www.5 KТN-ВР 78 43 1.bbl/zi. letone 70 şi . Rutele de export. iar pвnă în 2010 va spori la circa 180 mil. aceste rute au оnceput să fie supra-solicitate.e. în 1995. de asemenea.8 Rosnefti 75 22 3. t.0 Sursa: Капустин В. Extragere/Prelucrare Lukoil 86 57 1. în 1989 s-a inregistrat un declin pвnă la 12.95 mil.2 mil.ru/edition/technik/archives/technik/technik_04_2006/96640/public/96662.t.t.56 mil. Tabelul 24 Volumul producţiei petroliere a celor mai marui companii din Rusia în anul 2005 Compania Extragere.USD.oilcapital.54 mil.c. Turcmenia şi Kazahstan) în 1995 erau exportatoare Azerbaidjan) se autoasigurau cu resurse energetice. în comparaţie cu 173 mil.bbl.t. Rolul Rusiei şi altor ţări din CSI în producţia şi exportul produselor petroliere URSS a fost cel mai mare producător de ţiţei. mil.4 mil. Majoritatea exporturilor ruseşti de ţiţei şi produse petroliere s-au realizat prin terminalele petroliere din porturile Mării Baltice şi ale Mării Negre (оn principal.5 Surgutneftegaz 64 16 4. reprezentвnd circa 25% din veniturile Guvernului. Astfel.e.c. exportul de ţiţei s-a păstrat la nivelul de circa 80 mil. în perioada 1975-1983 această ţară sporindu-şi producţia cu 26%. permite acestei tări să efectueze direct exporturile de ţiţei. ОАО «ВНИПИнефть». care are o capacitate de 1. reiese că exportul net al resurselor energetice primare în total din această regiune în anul 2000 a constituit 270 mil.e. Rusia căutвnd alternative pentru dezvoltarea unor noi rute pentru exporturile sale. Prelucrare mil.6. Această tendintă a fost menţinută şi după destrămarea URSS şi constituirea CSI. Проблемы развития нефтепереработки в России. Rosnefti şi Surgutneftegaz (tabelul 24). bbl/zi. la ora actuala.bbl/zi. 16). celelalte 10 Sumвnd datele prognozelor şi оncă două ţări (Uzbekistan şi ţări considerau asigurarea cu resurse energetice o problemă majoră în securitatea lor economică (vezi anexele 15. După descompunerea Uniunii Sovetice.. Astfel.bbl/zi. în 2010. şi va fi de circa 370 mil. 8-13. p. productia inregistrвnd pentru prima data după 8 ani o creştere pвnă la 7.t. O creştere a preţului ţiţeiului URAL cu 1 USD determină creşterea veniturilor cu aproape un 1 mlrd. din fostele 15 republici numai trei ţări independente (Rusia. Totodată. ca urmare a unor probleme economice majore.2.3 mil.bbl/zi. fară a mai apela la porturile estoniene.46 mil.c.

autorităţile ruse declară că modificările din politica de export a Irakului ar putea impulsiona cererea de ţiţei pe piaţa mondială. dar şi spre Japonia şi China. Astfel. finanţate. Оn octombrie 2000. va permite realizarea unor exporturi importante spre SUA Оn viitor sunt proiectate conducte. avвnd în vedere cererea mare a primelor pieţe. UE şi-a propus sprijinul în dezvoltarea rezervelor de petrol contra unui acord de furnizare de ţiţei pe termen lung. Mai mult. prin dezvoltarea unor proiecte de conducte proprii. Оncepвnd cu 1991. De fapt. Mai mult. majoritatea exporturilor ruseşti au ca destinaţie finală tări din Europa de Vest. Italia.lituaniene. Оnsă. Germania şi Spania. pe de o parte. Rusia urmăreşte realizarea a 2 proiecte alternative: . Astfel. pe de altă parte.23 mil. cel de-al treilea mare consumator mondial. după SUA şi China. precum şi a celor de pe insula Sahalin. Discrepanţa majoră оntre preţurile interne (acestea sunt în jumatate faţă de preţurile de export) şi cele de export la ţiţei. ceea ce se va traduce оntr-o intensificare a exporturilor rusesti de ţiţei către UE Exporturile Rusiei în Asia sunt preconizate să se intensifice foarte mult оntr-un viitor apropiat.5 mlrd. exportatorii ruşi de ţiţei şi-au orientat exporturile spre Europa de Vest. construirea unui terminal petrolier în Murmansk. partial sau integral de ei. China. 71 şi Adria.USD şi se referă la extinderea cu 2. Franţa. Polonia. în timp ce în afara acestuia s-au оndreptat circa 4. Destinatia exporturilor. marginalizвnd pieţele pe care le-au controlat altădată (cele din Europa de Est – Romania. în 2001 spre acete state se scurgeau doar 14% din totalul exporturilor de ţiţei. care să fie legat de cвmpurile petroliere din . Deci. cum ar fi Marea Britanie. odată cu dezvoltarea cвmpurilor petroliere din Siberia de Est şi de Vest. precum şi asigurarea unei plăţi cash a ţiţeiului. care să transporte ţiţeiul către Japonia – cel de-al doilea mare importator mondial.bbl/zi. la Summitul comun UE – Rusia pe tema resurselor energetice. petroliştii din Rusia оnclină să speculeze pe marginea faptului că răzvoiul din Golf ar putea afecta dezvoltarea acestor proiecte. Ungaria şi cele din spaţiul CSI). o serie de companii private оncearcă să combată poziţia de monopol a firmei de stat Transneft în transportul exporturilor. precum şi garantarea plăţii în valute forte determină producătorii ruşi sa-şi desfacă producţia la export. Оn momentul de faţă. din Irkutsk spre Daqing. în anul 2001 Rusia a exportat în spaţiul CSI doar 680. conducta Drujba şi Adria din Croaţia permit exportatorilor ruşi să aiba acces direct la porturile din Marea Adriatică (portul Omisalj).primul proiect vizвnd China este estimat la circa 2.000 bbl/zi. concomitent cu conectarea acestora la conductele Drujba Siberia de Vest. Dacă în 1992 circa 47% din exporturile Rusiei erau orientate spre celelalte state CSI.400 km a unei reţele deja existente.

000 bbl/zi) – Novorossiisk. prin portul rusesc de la Marea Caspică –Mahacikala.800 km. оnaintea Arabiei Saudite. Acest proiect vizeaza construcţia unei conducte de circa 3. inclusiv sitemul Baltic de conducte. Relaţiile Rusiei cu OPEC. care deţine cele mai mari zăcăminte din lume. respectiv. Acest acord nominează conductele din sitemul Transnefti. dar şi a unor cercuri din afara tării. forţвnd guvernul să introducă taxe vamale la exportul de ţiţei. în anul 2001 Kazahstanul a exportat.000 bbl/zi. urmвnd astfel politica promovată de alte state petroliere cum ar fi Mexic. guvernul a abrogat plafonul stabilit. Kazahstanul a expediat ţiţei la export în 2001.cel de-al doilea proiect vizează Japonia. acestea necăzвnd sub incidenţa taxelor vamale. Dar şi aceste bariere au fost depăşite de către firmele petroliere care s-au orientat spre sistemul intern de rafinare. Angola etc. Atвt Japonia. fie la sistemul de conducte Baltic. alocвnd. în anul 72 . оn jur de 270.2 mlrd. exporturile ruseşti de ţiţei s-au intensificat. Rusia a participat la extinderea capacităţii conductei Atyrau-Samara pвnă la 300. via Rusia. USD. pentru a-si diversifica sursele de aprovizionare cu ţiţei.000 bbl/zi în sistemul de conducte Baltic. cea mai mare parte a acestei cantităţi fiind pompată prin conducta AtyrauSamara. Oricum. Oman.000 bbl/zi. portul Mahacikala. Recent. cвt şi China sunt gata să participe la finanţarea acestor proiecte. guvernul rus s-a angajat în anul 2002 să reducă producţia şi. fiind estimat la circa 5. Cu toate aceste angajamente. pвnă la 150. avвnd cap conducta – Nakhodka şi va traversa Marea Japoniei. apoi prin sistemul Transnefti adus fie la conducta Drujba. Deşi nu este membră a OPEC. care să ocolească China. via Rusia. Оn decembrie 2001. dar nu include sistemul de conducte CPC (Caspian Pipeline Consortium). La presiunea exportatorilor ruşi. care este legat de Baku (ce este capătul unei conducte cu o capacitate de 100.000 bbl/zi. Norvegia. conducta Baku-Novorossiisk. exporturile sale de ţiţei. Aceste două proiecte vor permite Rusiei să devină un puternic furnizor de ţiţei in Asia–Pacific. conducta Atyrau-Samara. Tranzitele ţiţeiului Exporturile de ţiţei din Kazahstan via Rusia.. rămвne de văzut dacă dezvoltarea acestor proiecte va ajuta Rusia să devină cel mai mare exportator de ţiţei din lume. în acelaşi timp. Kazahstanului o cotă de 100. oferind la export produse petroliere rafinate. Prin acesta din urmă. guvernele Rusiei şi a Kazahstanului au incheiat un acord prin care i se permite Kazahstanului să transporte prin sistemul rusesc de conducte pвnă la 350.000 bbl/zi în anul 2002.

a decis să ocolească Rusia. El reprezintă elementul esenţial al puterii naţionale. dar şi a politicii mondiale. Exporturile de ţiţei turkmen via Rusia. De asemenea. avвnd în vedere că aceasta este mai lunga. prin conducta Baku-Novorossiisk. Оn ultima sută de ani petrolul a constituit unul dintre cele mai importante bunuri comercializate. fie azeră). Deci. Prin sistemul de conducte al Transnefti au fost transportate zilnic circa 300. Оn anul 1996 Rusia şi Azerbaidjan au semnat un acord interguvernamental cu privire la tranzitul ţiţeiului azer prin Rusia. Avвnd în vedere faptul că această conductă a avut probleme din cauza razboiului din Cecenia. via Rusia. dezvoltarea extracţiilor petroliere în Arctica etc. Exporturile de ţiţei azer via Rusia.2002. AIOC (Azerbaidjan International Operating Company). in terminalul Novorossiisk toate ţiţeiurile se amestecă. Mai mult. AIOC este sceptică în a utiliza conducta Baku-Novorossiisk. un factor major al economiei mondiale. de asemenea. dezvoltarea extracţiilor petroliere în Marea Nordului. Asigurarea securităţii surselor de aprovizionare cu petrol se traduce şi prin dezvoltarea unor proiecte majore de investitii în tări cum ar fi Rusia. un focar crucial pentru razboi internaţionale. Conluzii. acest produs fiind crucial în definirea strategiilor naţionale de dezvoltare. dar Rusia speră să devină principala rută de tranzit pentru ţiţeiul din Marea Caspică. care să poată prelucra ţiţeiuri grele şi sulfuroase. Exporturile turkmene de petrol se desfăşoară.000 bbl/zi. avвnd în vedere refuzul Rusiei de a conecta ţiţeiul turkmen la conductele Transnefti. оn principal. prin pomparea prin conducta Baku-Supsa (Georgia). pe de alta parte.000 bbl/zi. prin conducta Baku-Novorossiisk au fost expediate la export peste 46. aceeaşi rată menţinвndu-se şi în anul 2002. dezvoltarea şi exportul de ţiţei din regiunea Mării Caspice. în total. deci mai scumpă (de 7 ori mai scumpa decвnd cealaltă conductă). Exportatorii din reguinea caspică au importante opţiuni de export.000 bbl ţiţei. in anul 2001. Cu toate acestea. Exporturile azere via Rusia se desfăşoară. au fost expediate оn anul 2002 circa 750. prin conducta Baku-Novorossiisk.000 bbl/zi în anul 2000.000 bbl/zi de ţiţei kazah. Mexic şi Alaska. pe de o parte. 73 şi conflicte. Rusia face manevre pentru a deveni actorul principal în explorarea. ce aparţine Azerbaidjanului.000 bbl/zi. exporturile azere via Rusia prin această conducta au fost mai mici de 10. ce pot substitui parţial fluxurile comerciale cu petrol ale Orientului Mijlociu în Asia şi Europa. modernizarea rafinăriilor din America de Nord şi Japonia. dar şi o fortă decisivă în afacerile . iar. această ţară este obligată sa-si exporte ţiţeiul cu ajutorul căilor ferate. s-au expediat circa 400. reducвnd valoarea ţiţeiului azer. extras din Marea Caspică (de origine fie kazahă. în principal. în anul 2000 prin această conductă fiind pompate la export circa 50. care are оn exploatare cele mai bune cвmpuri petroliere din porţiunea de Mare Caspică.

După criza cecenă din 1994–1995.7. doar actorii au devenit mai numeroşi. afirmвnd că „asumarea viitorului acestei regiuni este una dintre sarcinile ei pasionante”. ca şi Orientul Mijlociu. religioase sau etnice. forţele armate ruseşti au intervenit pentru a pune capăt confruntărilor dintre partizanii şi adversarii fostului preşedinte cecen Dudaev. un nou Golf. Orientul Mijlociu a fost zona de importanţă strategică pentru lumea vestică şi Rusia. importante atвt pentru bogaţia lor în petrol (Baku. Tenghiz). direct interesate de a nu pierde controlul asupra pieţei petrolului. teritoriu azerbadjan locuit de armeni). Azerbaidjan şi Kazahstan. La mijloc se află ţările din Golf. Astăzi miza este aceeaşi. este şi ea o zona importantă de conflict оn Caucaz. care оşi dispută controlul asupra zăcămintelor de petrol din fostele republici sovietice şi asupra conductelor care transportă petrolul caspic. s-a dovedit a fi o regiune instabilă. Moscova a stabilit relaţii bune cu separatiştii abhazi (Abhazia–republică autonomă în Georgia) şi cu armenii (aflaţi în conflict cu azerii pentru enclava Nagorno-Karabah. importante pentru tranzitul petrolului. aşa cum s-a sperat la un moment dat. cu aproximativ 2–3% din producţia mondială. Оnca din 1997. în prezent. republică autonomă. ci mai degrabă ar fi o nouă Mare a Nordului. economice. dar şi orgoliile occidentale şi ruseşti. Azerdbaidjan şi Georgia au avut o pozitie prooccidentală оncă de la declararea independenţei lor de sub tutela rusească оn1991. dar mult mai mici decвnd cele din Marea Nordului sau ale proiectelor concurente din Rusia. care о-si declarase unilateral independenţa în 1991. aflandu-se în prezent sub influenta NATO.2. Asia Centrala. dornice să exploateze belşugul central-asiatic. Оn timpul razboiului rece. Totodată. Regiunea Caspică – оntre interese economice şi strategice Ultimele analize extrem de detaliate. petrolul din Asia Centrală concentra în jurul sau eforturile ruse şi britanice. avвnd la bază implicaţii politice. este parte componenta a Rusiei. iar costurile de transport sunt mai ridicate decвnd ale majorităţii concurenţilor. Administraţia de la Washington a decretat Caucazul „zonă de interes strategic american”. Pentru a contrabalansa această influenţă. Tările vizate în dispută asupra petrolului caspic sunt: Georgia şi Cecenia. Cecenia. apoi a urmat 74 . SUA urmau să stabilească ce conductă vor utiliza pentru a exporta petrolul din Marea Caspică. cвt şi ca zone de tranzit. Caucazul incită interesele. mai ales dacă depozitele sunt maritime. costurile de producţie sunt mai mari decвt ale tărilor din Golf şi ale tărilormembe OPEC. dar şi companiile petroliere internaţionale. Оncă din secolul al XIX-lea. au ajuns la concluzia că regiunea Mării Caspice este puţin probabil să devină. aparţinвnd unor surse mult diversificate.

această conductă preferată de americani a fost aleasă pentru a transporta petrolul caspic pe pieţele occidentale. Traseul prin Romвnia era cel mai scurt. SUA urmărind să recompenseze Turcia şi Georgia pentru orientarea lor vestică şi să evite exportul petrolului prin Rusia şi Iran. ca alternativă pentru Baku–Novorossiisk via Groznвi. avută în vedere de SUA оncă din 1997. aliatul strategic al Aceasta varianta s-a dovedit a fi cea mai lunga. submina influenţa acesteia asupra petrolului din regiune. Interventia militară promptă a Rusiei în Cecenia demonstrează intenţia Rusiaei de a mentine sub control fostele republici sovietice. în incercarea de a aduce petrolul caspic în Occident prin portul Constanta. Respingerea acestei variante s-a datorat unor circumstanţe nefavorabile: crahul din Bulgaria din 1998 (care a fost totuşi depăşit cu succes). care. dar şi cel mai sigur. problema Kosovo. Decizia a fost una politică. port turcesc la Marea Mediterană. cea mai costisitoare. cea mai puţin fezabilă. beneficiind doar de sprijinul firmei italiene ENI. fiind оn acelaşi timp supusă instabilităţii din Turcia (zona de conflict – Kurdistan) şi din Georgia. Cea mai disputată şi controversată rută a petrolului din Caucaz este conducta Baku –Ceyhan. a lansat programul INOGATE. importante atвt pentru bogatia în petrol. Circulaţia prin conducta Baku–Novorossiisk. georgiene şi azere în cadrul unei alianţe regionale cunoscute sub numele de GUAM şi aflată sub egida Parteneriatului pentru Pace al NATO. Una dintre conductele propuse pentru transportul petrolului caspic a fost şi cea care trecea prin Romвnia cu doua posibile ramificaţii: Constanţa–Serbia (Pancevo)–Croaţia–Slovenia–Trieste sau Constanţa–Ungaria–Slovenia–Trieste (punct-cheie de unde porneşte prima conducta din sistemul european de oleoducte – ADRIA). Principalele rute pentru petrolul din Asia Centrală sunt conductele: Baku–Novorossiisk (1998) şi Baku–Supsa (1999).conflictul declanşat în iunie 1999 (care mocneşte şi în timpul de faţă). cel mai ieftin (două treimi din lungimea conductelor existвnd deja). neexistвnd nici un conflict de-a lungul ei. cвt NATO şi Iran. Conducta a fost deschisă după intense manevre militare de apărare efectuate de trupe ucrainene. Ruta Baku–Supsa ocolea Cecenia insă evitвnd Rusia. un posibil conflict cu Macedonia оntre Grecia şi Albania şi lipsa de susţinere politică din partea unei puteri occidentale. la o conferintă internatională susţinută la Bucureşti оn1998. principala rută de export pentru petrolul azer a fost supusă оntreruperilor din partea cecenilor. Оn decembrie 1999. şi datorită vecinătăţii cu Turcia. care sunt vulnerabile la toate frămвntările din regiune. Conducta prin Romвnia a fost luată în considerare de Uniunea Europeana. 75 .

Bruxell. conductele şi oleaductele din Regiunea Caspică O importantă miză economică a acestui оnceput de mileniu. aceasta оnsemnвnd aproximativ 2 milioane 18 Terry Adams . Dacă relaţiile americano-iraniene s-ar ameliora. Drept obiectiv de bază al GUAM este declarat reglementarea conflictelor teritoriale. Următorii ani vor confirma dacă SUA va continua politica de sprijinire în exclusivitate a conductei Baku–Ceyhan şi işi vor asuma riscurile politice acestui oleoduct.the Politicisation of regional pipelines and the Destabilisation of the Caucasus. GUAM nu este o alternativă pentru CSI. atunci sar putea face pasul urmator de către companiile petroliere americane. Resursele de petrol. Centre For European Policy Studies (CEPS). UE a iniţiat un amplu program de dezvoltare a unor coridoare de transport paneuropene rutiere. оnsă este blocată de opoziţia politică a SUA. deţi este puţin probabil. că în ultimul timp s-a activizat colaborarea ţărilor GUAM (Oreganizaţia pentru Democraţie şi Cooperare Economică). Un lucru este cert: Rusia nu va admite divizarea Caucazului în zone de influenţă şi este iritată de cooperarea Georgiei cu statele-membre NATO. pentru a asigura accesul la resursele caspice. care ar fi interesate să accelereze destinderea şi financiare implicate de construirea politică dintre cele două ţări. deoarece în ultima vreme s-a acordat atenţie оmbunatăţirii relaţiilor NATO– Rusia.Оn noul context geopolitic. în anul 2010. 76 . iar tensiunile din Caucaz se amplifică (de exemplu. Оn contextul în care nici una dintre conductele existente şi nici cea proiectată (Baku-Ceyhan) nu sunt sigure. cu reale consecinţe pe plan social– politic şi militar. De menţionat. care să facă legatură оntre Asia Centrală şi Europa. feroviare (TRACECA). este inceperea exploatării bogăţiilor Marii Caspice. Ucraina. rămвne de vazut dacă NATO va interveni total în zonă. 18 şi şi aproximativ 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cecenia). Caspian Hydrocarbous. Asia Centrală Transcaucazia ar putea avea posibilitatea de a exporta peste 100 milioane tone de petrol barili/zi . mai ales după ce a sprijinit crearea organizaţiei satelit GUAM. Cealaltă conductă prin Baku (Baku–Neka) pare a fi cea mai raţională. dar şi de participarea ei la proiectul şi maritime oleoductului Baku–Ceyhan. Georgia şi Azerbaidjan au semnat un protocol privind realizarea Acordului de creare a Zonei de Liber schimb оntre state. 2000. La samitul din 23 mai 2006 de la Kiev Preşedinţii Republicii Moldova. Marea Caspica în timpul de faţă reprezinta cel de-al treilea mare depozit de energie. după Golful Persic şi după Siberia rusească. fiind considerat ultimul vast rezervor de energie al lumii.

calificare ce implică un „condominium” al tuturor statelor. ruşi şi ţara caucaziană: Chevron – 40%. ideea fiind de construire a unei mari 77 . Oferta chineză pentru o conducta transcontinentală spre est va fi luata în calcul pe măsura extinderii producţiei de petrol în Kazahstan. Expertii economici apreciază оndeosebi modul în care a fost folosit ajutorul financiar extern privind sectorul energetic. de către Comitetul pentru folosirea capitalului străin. 1) Kazahstan. Uzbekistan. Este statul cu rezervele de petrol cele mai importante din regiune. o anumită zonă. modulul central-asiatic şi modulul Orientul Milociu. zăcămвntul s-ar epuiza abia în 100 de ani. Există. Cel mai avansat proiect de conductă este cel care vizează transportul petrolului din Kazahstan оn Rusia prin sistemul de conducte rusesc TRANSNEFTI. de altfel. Kazahstan. Rusia fiind direct interesată оn rezolvarea acestor dispute economice. vom observa că sunt diferite puncte aproape egal distribuite pe mapamond. şi compania de stat a Kazahstanului – 25%.Rusia. Dacă privim o hartă a lumii cu distributia resurselor de petrol şi gaze. Aceasta indică. respectiv Kazahstan. bazвndu-se pe abordarea Mării Caspice ca lac international. estimarea acestora variind оntre 95–117 miliarde de barili. Mobil – 25%. dar şi politic şi economic s-a mai diminuat mai ales de cвnd sectorul rusesc al Mării Caspice pare să fie bogat în petrol şi gaz. Pвnă la mijlocul anului 1999. realitatea geografică. în care concentraţia acestor puncte denotă prezenţa unor rezerve semnificative de petrol. Proiectul unei conducte alternative. Оntr-o viziune raţională. Totuşi. adică faptul că avem de a face cu trei module strategice: modulul rusesc. şi de aici spre beneficiarii europeni este respins cu hotărвre de Rusia. mişcare coordonată. în Orientul Mijlociu. din punct de vedere geometric. a utilizat acest concept pentru a submina interesele principalelor ţări producătoare: Azerbaidjan. Astfel. prin ceva ce am putea denumi geostrategie consensuală – ar putea fi raspunsul firesc şi raţional la sfidările viitorului imediat şi pe termen mediu. pвnă la Baku. rezervele dovedite cifrandu-se intre 15 –22 miliarde de barili în 2001. Iran şi pвnă în sud. şi aici se poate asista la o оmpărţire a afacerii intre americani. limitвndu-ne doar la petrol (anexele 1 şi 2). Turkmenistan. Lukoil – 10%. totalul asistentei financiare externe era de 331 milioane dolari SUA. o concentraţie pe axă verticală nord-sud porneşte din Siberia de Vest şi merge intro linie aproape continua prin Asia Centrala. оnsă. Dacă se vor extrage 100 de milioane de tone pe an. intensitatea conflictului juridic. Cele 22 de cвmpuri petroliere din această ţară – situate la nord-est de Marea Caspică şi în centrul ţării – totalizează rezerve de peste 15 miliarde de tone. Turkmenistan. pe sub Marea Caspică. pornind de la interesele globale şi neexcluderii consumatorilor prezenţi şi viitori de pe piaţă. dintre care 22 milioane au fost alocaţi sectorului energetic. o reglementare consensuală la nivel mondial. pe baza unei noi abordări care să оnlocuiasca clasica geopolitică. cu devierea în Azerbaidjan.

Bruxell. Mobil (SUA) – 7. 2) Azerbaidjan. Ea opereaza aproximativ 40 de zone petroliere.75%%. Kazahoil – 19%. ca şi cele proiectate. Capacitatea actuala de rafinare este de 20 milioane tone pe an. the Politicisation of regional pipelines and the Destabilisation of the Caucasus. cinci dintre ele chiar lвnga portul Novorosiissk. guvernul din Oman – 7 %. Kaz Pipeline Ventures – 7% (JV Kazahoil. la porturile estice ale Mării Negre. toate fiind conduse de o companie de stat Azneftemash.5% (JV Lukoil. Atlantic Richfield – SUA).5%.5 miliarde barili. LukArco – 12. fiecare cu o capacitate de 100. оn general. ceea ce оnseamnă că. 19 . existau 27 zone off-shore оn exploatare. British Gas Terry Adams. La aceeaşi dată. iar rezervele de gaze sunt оntre 500–800 miliarde metri cubi (2000). Estimarea rezervelor petroliere este оntre 5–11 miliarde barili. exploatate sau vor fi exploatate cu ajutorul unor firme străine. Noile depozite sunt. Centre For European Policy Studies (CEPS). fiind şi partenerul cel mai important al firmelor straine. Urmează să fie construite 15 noi statii de pompare. cele mai multe localizate în zone cu adвncimea mai mare de 200 de metri. Compania petrolieră de stat a Republicii Azerbaidjan. 13 tancuri de depozitare. putвnd să ducă la o majorare anuală a exporturilor de pвnă la 30–55 milioane de barili pвnă în 2010. va sosi anual această cantitate de petrol. care să permită extractia la adвncimi mai mari de 200 de metri. Există o estimare a SOCAR (Societatea Natională de Petrol a Azerbaidjanului). Oryx (SUA) – 1.000 metri cubi. posesoare de tehnologie modernă.5%. Chevron (SUA) – 1. conform căreia. Rosnefti Shell – 7. fostul holding Munai Gaz). Actionarii din cadrul CPC (Caspian Pipeline Consortium) sunt: guvernul rus – 24% (reprezentat de Lukoil. Se preconizează că zăcămintele din Kazahstan şi Azerbaidjan (tarile cu cel mai mare potential în petrol din această zonă) vor produce aproximativ 150 milioane tone ţiţei anual. Caspian Hydrocarbous. în trei rafinării: două оn Baku şi una în Sumgait. Proiectul presupune folosirea celor 752 km de conductă existenţi de la Tenghiz la Komsomolsk şi la Kropotkin şi a unei alte porţiuni de 258 km de conductă cu un diametru de 1000 mm de la Kropotkin la un alt punct de оncărcare a tankerelor. iar în primele luni ale lui 2000. Infrastructura insuficientă şi de slabă calitate face ca prima urgenţă să o constituie construirea conductelor. cele aflate acum în lucru. SOCAR. Amoco.5%%. Rosnefti şi Transnefti). British Gas – 2%% şi Agip (Italia) – 2%% şi Agip au dobвndit dreptul exclusiv de negociere. a fost creată în 1992 şi produce cea mai mare cantitate de petrol şi gaze. Un punct deosebit de interesant оl constituie faptul că peste 90% din rezervele estimate de petrol se gasesc în zona maritimă. Peste jumătate din rezervele de gaze naturale se afla în zona Karaganda şi din 1995. 19 78 . 2000. numarul sondelor active era de 6921. Novorossiisk (Rusia) şi Supsa (Georgia). dintre care 5512 on-shore şi 1409 off-shore. rezervele totale de petrol ar fi de 17.facilitati de оncărcare lвngă portul rusesc Novorosiissk de la Marea Neagra.

60 dintre ele – la adancimi care variază intre 800 metri (Buhara) şi peste 6000 metri (partea centrală a Depresiunii Fergana). în 1999. World Oil Market and Oil Price Chronologies. faţă de Rusia. Aici exista cinci zone bogate în petrol: Ust-Yurt. Rezervele de ţiţei şi gaz descoperite aici. motiv pentru care nici Uniunea Europeană şi nici Statele Unite nu au pвnă în prezent o strategie clară faţă de zona caspică şi. cu o posibilitate de ridicare de pвnă la 138 milioane tone. dar un raport din 2001 al guvernului american prevedea rezerve de petrol оntr-o cantitate de 28 milioane tone. Kazahstan şi Turkmenistan sunt cele trei republici desprinse din fostul imperiu sovietic care au оnceput deja să aibă autoritate în privinţa resurselor energetice ale оnceputului de secol XXI. nu fac faţă cantităţilor de ţiţei ce urmează a fi pompate. oricum. mai ales. iar aceste hidrocarburi trebuie să ajungă оn Europa pe rute care să nu creeze dependenţe. respectiv Federatia Rusa şi ţările arabe. producţia celor trei ţări a fost de 24. Asadar.6. 20 Caspian Sea:Regional Country. 20 Aşadar. Oleoductele existente fac legatura doar cu Federatia Rusa şi. Se afla оncă în studiu posibilitatea de a racorda reţelele deja existente la proiectul propus de compania americană UNOCAL şi de Central Asia Oil Pipeline (CAOP). al cărui punct de conectare este Sardziu. cu atвt mai mult cu cвt. 9500 km de conducte. Dacă proiectul se va realiza. оn Turkmenistan.34 milioane de tone (59%) . Buhara-Kiva. Surkandaria.3) Uzbekistan. în apropiere se află alţi doi mari producători. Rezervele de pertol sunt estimate de către compania Uzbekneftegaz la 527 milioane tone. Rezervele de gaze naturale sвnt pe locul doi ca importanţă în zonă. au făcut ca lumea dezvoltată sa-şi оndrepte cu mare atenţie privirea spre ele. iar cea de a doua constă оn modalităţile de transport a resurselor spre pieţele pe care acestea vor fi repartizate. cea de a participa la construcţia conductei intre China şi Japonia.Analysis Brief. Gisar. Azerbaidjan. aflandu-se în exploatare din 1999. 2002. Au fost identificate 156 de cвmpuri petrolifere şi de gaze naturale.53 milioane barili de ţiţei. dar neexplorate оncă. 79 . Există şi o altă propunere. Energy Information Administration. Kazahstan – 14. Reţeaua de transport cuprindea. Оn prima jumătate a anului 2000.48 milioane tone (14%). iar repartiţia pe ţări se prezintă astfel: Azerbaidjan . problema resurselor caspice nu este numai una economică. iar rezervele de petrol mai mici decвnd cele ale Kazahstanului şi Azerbaidjanului. două probleme rămвn nerezolvate: prima constă în posibilităţile financiare ale ţărilor amintite de a investi în activitatea de prospecţiune şi explorare.71 milioane tone (27%). Ferghana. Uzbekistanul ar fi un punct ideal de оncărcare pentru coridorul Nord-Sud. Turkmenistan – 3. ci şi una politică.

de la Marea Neagră spre Occident. cele ce traversează Iranul nu sunt viabile datorită sanctiunilor SUA. Transportul la mare distanţă pune două probleme: creşterea substanţială a preţului datorită investiţiilor masive pentru facilitarea lui. cu cвt există mai puţine alternative. Adică. cu atвt o ţară care are o pozitie de cvasimonopol poate obţine taxe mai mari. se discută construirea de noi rute de pe ţărmul vestic al Mării Negre spre Vest.5 mta. Aici оncepe marea luptă pentru că ţările aflate pe rutele de tranzit nu au decвt de cвstigat. Ucraina. deoarece piaţa locală şi regională sunt оncă afectate de colapsul URSS. iar cele spre China (piaţa extrem de mare şi tranzit fară riscuri) ar fi prea lungi si.Dacă. precum şi a Bosforului). iar tranzitul prin Bosfor şi este limitat din punct de vedere ecologic. Dezvoltarea producţiei extrase de ţiţei impune. Europa de Est. iar cheia dezvoltarii este deci transportul catre Europa de Vest. nesigură). 80 . de securitate (Azerbaidjan şi Georgia). ţările prin care trec acestea percep taxe de tranzit. iar. prea scumpe. de la zăcăminte la porturile estice ale Mării Negre sau direct la Mediterană. Tranzitul prin Rusia expune transportatorii atвt politicii hegemoniste postcolonialistice monopolurilor ruseşti de transport a petrolului şi gazului. Exploatarea petrolului şi gazului în zona caspică nu are aproape nici un sens dacă acestea nu se transportă la mare distanţă. Ne vom referi succint la proiectele deja existente în această zonă: 1) Dinspre Marea Caspică: a) Rute existente în sistemul Gazprom şi Transnet:  Baku – Grozny – Novorossiysk (conducta de petrol de 1. Riscul politic este şi el extrem de important. Turcia sau Iranul „se bat” pentru ca oleoductele să traverseze ţările lor. Conductele prin Turcia sunt şi ele riscante din cauza kurzilor. cвt şi riscului Ceceniei. în viitor. pe de o parte. Trebuie remarcat că pentru facilitarea tranzitului prin conducte. cele prin Afganistan din cauza razboiului civil. Se justifică astfel şi insistenţa cu care Romania. în interiorul continentului. Referitor la acestea din urmă. Coridorul Est–Vest ridică numeroase probleme legale. Pentru ca petrolul caspic să aibă drept punct de destinaţie Europa şi ţinвnd cont că oleoductele din zona caspică au drept punct de destinaţie ţărmul estic al Mării Negre. în concluzie. în special marile consorţii americane. şi construirea unor conducte pentru transport. ceea ce reprezintă o sursă de venituri dintre cele mai bănoase. miza pe trasee este foarte mare. în primul caz investitorii străini au оnceput deja să-si facă simţită prezenţa. evident. pe de altă parte. în cel de al doilea caz lucrurile se află оntr-o stare de pionierat. dar şi taxele de tranzit percepute de ţările străbătute de conductele de ţiţei de la exploatare la destinatie. poate. Turcia si. ecologice (traversarea Mării Negre şi a Marii Mediterane.

21 Caspian Sea: Regional Country. b) Proiecte:    Baku – Ceyhan (40-45 mta). desigur. Odessa – Brody – Gdansk. Totodată. cea mai bună rută o reprezintă sudul. Constanta – Trieste. via Azerbaidjan. operational din aprilie 2000). fiind necesar un sistem gigant de conducte pentru transportarea petrolului de-a lungul coastei caspice şi spre pieţele mondiale. Georgia. Kazahstan – China şi Turkmenistan – Iran (petrol) Turkmenistan – Pakistan şi posibil India – Afganistan (gaz). proiecte: Conducte /tankere din Supsa. iar companiile de petrol au interesul să construiască sistemul de conducte prin Afganistan către Pakistan şi restul pieţelor din Asia. dar şi o sporire a puterii politice. putвndu-se asigura astfel transportul către porturile Golfului Persic. Dar acestui plan i se opune. Turkmenistan spre Europa Centrală Bulgaria şi Romвnia. căci totul se petrece intr-o zonă în care au loc dispute etnice şi conflicte 21 . India. O problemă importantă o constituie faptul că Marea Caspica este inconjurată de uscat.5 mta. căci acest sistem de conducte poate aduce beneficii economice. Market and Oil Price Chronologies. Tenghiz/Karachaganak – Novorossiysk Chevron (28 mta.barja Novorossiysk (costuri necunoscute). deoarece nu este atвt de influenţată de vecinul rus.    Tenghiz – Aktan – Baku – Batumi (conducta de petrol de 2-3. Burgas – Alexandropolis. situaţia în zonă este complicată. nu numai a celor producătoare de petrol. 81 . 2) Spre Europa. în prima faza. Canalul Volga–Don . şi de Vest. transport pe cale ferată. Baku – Supsa (5 mta.. Rusia are interesul de a transporta petrolul pe teritoriul sau spre statele baltice şi Europa. World Oil. Aceasta presupune şi participarea altor ţări. Energy Information Administration. rivalul Pakistanului. 2002. Situaţia este complicată. Pentru Iran. Analysis Brief . aflate intr-o continua expansiune. costisitoare). Turcia. iar în a doua fază – 2010//67 mta). Statele Unite vor să construiască un sistem de 1750 km lungime din Azerbaidjan spre portul mediteranean Cayhan din Turcia pentru a evita dependenţa de Rusia şi Iran.    Georgia. operaţional din octombrie 2001. este avantajată de oricare din opţiunile viitoarelor trasee de transport al petrolului de la Baku spre Marea Neagră sau spre cea Mediterană ca garanţie de securitate economică. Batumi sau Novorossiysk astfel.

în toate reţelele din zonă. Deşi nu deţine pachete majoritare. Оnsă. operatorul rus să beneficieze de un procent de pвnă la 75% pentru celelalte doua parţi kazahe putвndu-i-se asigura un nivel similar. nu pare să fie productiv pentru Rusia. Din Caspică. situaţia a devenit favorabilă Statelor Unite. s-a acceptat drept principiu. Razboiul оmpotriva terorismului a făcut posibilă obtinerea unei prime victorii majore în regiune. Turkmenistan şi Iran şi există două probleme majore aflate оn discuţie: exploatarea zăcămintelor şi conductele care vor fi construite pentru ca petrolul să ajungă оn Occident. care va fi dată în folosinţă în aproximativ 5 ani. care presupune intrarea simultană în vigoare a convenţiilor bilaterale incheiate оntre cele cinci state riverane. Pornim de la faptul că soluţia „pachetului unic”. Rusia s-a implicat. Astfel. Rusia a оnţeles că exercitarea influenţei în zonă depinde de măsura în care controlează rutele de transport.Оn ultimul timp. petrolul poate fi transportat pe patru căi: • • • • ruta chineză. care este cea mai simpla şi joacă un rol monopolist în domeniul transportului produselor energetice din zonă. marele joc al Asiei este departe de a se fi оncheiat. Azerbaidjan. după atacurile teroriste asupra New Yorkului din septembrie 2001.caspicanoilgas. Rusia şi Kazahstan au semnat un protocol privind modul de şi să cвştige poziţii stabilire a liniei de demarcaţie a subsolului Mării Caspice intre cele doua state 22 . оncă periculoasă datorită instabilităţii din zonă. care este prea lungă şi prea scumpă şi limitează debuşeul la o singură piaţă majoră.uk. Aceasta este noua variantă a jocului caspic. Documentul prevede că nici una dintre cele doua părţi. Moscova consideră fiind mult mai practică o abordare a statutului separat. Rusia şi Kazahstan. Sunt cinci ţări care au ieşire la Marea Caspică: Rusia. cu fiecare dintre partenerii săi. se presupune că prin filiere vestice оncearcă să obţină acţiuni suplimentare dominante. 82 . din cauza obiecţiilor turce la traficul petrolului prin strвmtorile sale). Simţind eforturile de promovare a unor proiecte de ocolire a teritoriului sau. 22 Internet:www. pe linia de demarcaţie dintre Rusia şi Kazahstan. Statele Unite căzвnd de acord cu Rusia în ceea ce priveşte construirea unei conducte Baku-Ceyhan.co. să nu primească mai puţin de 25% din cantitatea exploatată. ruta rusească. prin porturile la Marea Neagră (accesibilă doar unor cantitaţi reduse. obţinerea dreptului de tranzitare presupunвnd deţinerea influenţei pe care marile puteri оncearcă să şi-o exercite. la 13 mai 2002. Kazakhstan. ca pentru unul dintre ele. în cazul celor trei zăcăminte. ruta georgiană. ruta prin Afganistan şi Pakistan. prin concernele sale petroliere practic.

şi va trece prin teritoriul Georgiei pвnă la portul turc Ceyhan. 23 Proiectul conductei Constanta (Romвnia)–Omisalj (Croaţia).Autorităţile din Azerbaidjan au urmat modelul şi au оncheiat şi ele un protocol asemanator cu Rusia. ENI (Italia). care ocoleşte teritoriul Rusiei. sar putea definitiva cu uşurinţă şi statutul juridic al mării. Pe de altă parte.6 % în cadrul consorţiului care operează proiectul Baku–Ceyhan.USD. documentul de оnfiinţare a Companiei Baku–Tbilisi–Ceyhan Pipeline Company (BTC Co).traceca.org (Traceca – Transport Corridor Europe--Caucasus-Asia). care vizează controlul căilor de transport al petrolului din bazinul Caspic şi centrul Asiatic şi reprezintă o alternativă la politica de monopol practicată de Rusia şi statele arabe din Orientul Mijlociu şi Apropiat. Lucrarile de construcţie au fost demarate în aprilie 2003. din care 6 milioane tone vor fi preluate de cele trei state. traversate de conductă. în august 2002 a fost semnat. 83 . via Serbia a fost multă vreme considerat un concurent pentru conducta Baku–Ceyhan. analiştii determină că susţinerea de către SUA a proiectului BTC Co. la Londra. care va transporta petrolul din Marea Caspică spre pieţele lumii. Conducta оncepe la cвţiva km la sud de Baku.9 miliarde USD. Unocal (SUA). 23 Internet:http://www. TotalFinaElf (Franta). în pofida riscurilor generale cauzate de problemele de securitate din Caucaz. este şi el partener în proiectul Baku– Ceyhan. odată incheiate astfel de documente оntre toţi cei cinci riverani la Caspică. Conducta va avea o lungime de 1737 km şi o capacitate de transport de 1 milion de barili pe zi. grupul italian cвndva interesat de proiectul Constanta–Trieste. Capacitatea de transport a conductei ar urma să fie de 10 milioane tone ţiţei. Oleoductul Baku–Tbilisi–Ceyhan. dar unele studii arată că este vorba de proiecte complementare. trecвnd prin Tbilisi. demonstrează că oleoductul răspunde strategiei americane pe termen lung. SOCAR (Azerbaidjan) şi Delta Hess (Arabia Saudită). Construcţia conductei va fi efectuată de un consorţiu de companii petroliere în frunte cu British Petroleum (BP). TPAO (Turcia).2 USD/baril . British Petroleum deţine o participatie de 32. considerвnd că. situat pe coasta Mării Mediterane. care va realiza lucrările de construcţie pentru conducta ce va face legătura intre zăcămintele petrolifere din Azerbaidjan şi terminalul turc Ceyhan. iar ENI. Itochu (Japonia). în prezent. costul lui fiind evaluat de specialişti la aproximativ 400–600 mil. Construirea conductei petroliere Baku – Tbilisi – Ceyhan. a fost lansată oficial în septembrie 2002. Aceasta este prima rută de transport importantă dinspre vastele cвmpuri petroliere din Marea Caspică.6% la care se adaugă companiile Statoil (Norvegia). in valoare de 2. care deţine o cota de participare de 32. de la Marea Mediterană. la un cost de transport de 3. avвnd o participaţie de 5% prin intermediul companiei sale Agip.

Totodată. O altă nouă variantă prevede modernizarea şi extinderea conductei Novorossiisk–Supsa (Georgia). iar Slovenia – 3. Croaţia) vor beneficia şi de оncasarea tarifelor aferente (оntre 0. Rusia şi Kazahstan au semnat o оntelegere pe 15 ani. Datorită situatiei din Iugoslavia. paralelă.4 milioane tone fiecare. In aceste condiţii. a fost semnat acordul de lansare în executie a fazei a II-a a exploatării zăcămintelor din Azeri.Estimările sceptice susţin că proiectul nu va putea funcţiona la capacitatea optimă datorită lipsei de petrol. dar Rusia a fost cu un pas оnainte. la tarife competitive. Investiţia a fost estimată la 944 milioane USD. Restul cantităţii ar urma să fie distribuit altor state occidentale.5 milioane barili/zi).8–1. După finalizarea lucrarilor la terminalul . La 18 septembrie 2002. оntrucвt în faza actuala aceasta dispune de o capacitate de pompare de 4 ori mai mică decвt restul conductei proiectate. în valoare de 5 miliarde USD.9 milioane tone destinate consumului pentru ţările aflate pe traseul conductei sau în imediata apropiere a acesteia (Romвnia şi Iugoslavia cвte 4. privirile s- au оndreptat spre petrolul kazah. care prevede transportul de hidrocarburi pe teritoriul Federatiei Ruse. Promotorul initial al proiectului (cunoscut sub numele de SEEL – South East Europe Line) şi grupul italian ENI a prezentat în decembrie 1998 un studiu de fezebilitate realizat de firma SNAMPROGETTI. din 17. Moscova angajвndu-se că оn planurile privind dezvoltarea propriei reţele de oleoducte să ia în calcul şi petrolul kazah. De acea se intenţionează realizarea unei conducte suplimentare. acesta va opera doua treimi din exportul de petrol al Rusiei (cca 2. evitвnd strвmtorile Bosfor şi Dardanele. pentru care autorităţile de la Ankara au anunţat că intenţionează să limiteze numărul de şi din Kazahstan. proiectul SEEL a cunoscut ulterior o perioadă de stagnare.7 milioane tone. Iugoslavia. care planifică construirea a două platforme marine de foraj marin şi a unei reţele de conducte de 30 toli în zona terminalului de la Sangaceal. 84 şi de Est. spre pieţele vest–europene. pentru a fi profitabil. a ţiţeiului caspic către rafinăriile din Europa Centrală autorizaţii de tranzit pentru tancurile petroliere. cu precizarea cotelor de tranzit (Romвnia. zăcămintele azere fiind mai sărace decвt s-a evaluat iniţial.4 milioane tone). Potrivit estimărilor iniţiate de ENI. iar în cursul anului 2000 grupul ENI a decis să renunţe la implicarea sa în finalizarea acestuia. care să marească debitul de tranzit al petrolului provenind atвt din Rusia. Chiraq şi Gunashli.2 USD/tona/10 km). Oleoductul Constanta–Omisalj (Trieste) a fost conceput pentru transportul. iar costurile anuale de operare la 32 milioane USD. se va realiza legătura Supsa –Tbilisi. cвt din portul Novorossiisk. La 7 iunie 2002. precum şi de revitalizarea industriilor lor petrochimice şi de ocuparea semnificativa a forţei de muncă. oleoductul ar trebui să asigure un flux de cca 34 milioane tone ţiţei anual. Croaţia – 5.

cea mai scurtă rută оntre Marea Neagră şi Europa Centrală. Оn ciuda acestei situaţii. schimbarea radicală a poziţiei Germaniei în relaţiile cu Romвnia. asupra livrărilor de petrol din bazinul Mării Caspice spre ţările vest–europene. Grecia şi Bulgaria vizвnd realizarea proiectului Burgas–Alexandroupolis. scăderea interesului marilor concerne Gazprom. Ultimele evolutii în arhitectura traseelor de transport a hidrocarburilor din bazinul Mării Caspice sunt defavorabile Romaniei. 85 . Transalpina).500. deoarece. terminalul de la Omisalj poate fi unit cu Trieste (investiţii reduse) şi. Conducta Baku–Ceyhan. atractivitatea ofertei romвneşti pentru reconstrucţia economică a Iugoslaviei. pentru piaţa romвnească pot conduce la promovarea proiectelor spre piaţa balcanică sau Europa Occidentală care ocolesc sau limitează la maximum tranzitul pe teritoriul Romвnei. Nici una dintre rutele de transport existente pвnă în prezent nu duc aproape de piaţa de desfacere cea mai importantă – Europa de Vest. Germania. Departamentul pentru energie al SUA estimeaza că această regiune va fi capabila să producă 3. Constanţa dispune de o infrastructură portuară net superioară faţă de porturile Odessa şi Burgas. este în interesul UE să şi este deţină controlul. deci. proiectul se оncadrează ca un element vital de infrastructură оn coridorul energetic Est–Vest promovat de programul INOGATE al UE. Repercusiuni geopolitice ale deciziilor energetice globale Reţelele existente din zona Mării Caspice au o capacitate limitată constвnd în aproximativ 500. Astfel.000 barili/zi pвnă în 2010 şi 5 milioane barili/zi pвnă în 2022. prin terminalul de la Trieste. care se doreşte a fi dublată de Baku–Supsa şi Burgas–Vlore. Lukoil etc. proiectul Constanţa–Omisalj nu mai este o ruta complementară rutelor balcanice şi ucrainiene – datorită diminuării fluxurilor petroliere în bazinul Mării Negre – ci una concurenţială. capacităţilor de prelucrare şi stocare şi a facilităţilor oferite de portul Constanţa. Finalizarea conductei Odessa – Brody. se apreciază că. considerвnd că este foarte profitabil din urmatoarele considerente: 65% din tronsonul oleoductului exista functional: Constanţa–Piteşti şi Pancevo–Omisalj. proiectul Constanţa–Omisalj beneficiază de atuuri importante: are valenţe preponderent industriale. în condiţiile demarării execuţiei oleoductului Baku–Ceyhan.Uniunea Europeana a inclus proiectul Constanta–Omisalj în INOGATE. intersectarea unor magistrale petroliere situate pe axa Sud-Nord (Adria. Austria. va rămвne prima alegere a SUA. perfectarea acordului dintre Rusia. existenţa unor substanţiale porturi de infrastructură de profil pe teritoriile Romвniei şi Iugoslaviei. cu oleoductul alpin prin Italia.000 barili/zi. în pofida poziţiei geografice. ci se opresc la Marea Neagră.

dar nu mai puţin importantă. care sunt stopate de sanctiunile economice. SUA doreşte să influenţeze dezvoltarea în domeniul petrolier a zonei caspice. această opţiune va rezolva şi o serie de deziderate politice din zonă. 2002. căi de tranzit pentru oloeoducte garanţie a stabilităţii regionale. Iranul „este gata să negocieze cu SUA pentru reluarea legăturilor diplomatice pe baza interesului reciproc şi al egalităţii”. asigurвnd securitatea în Turcia şi Georgia şi fară a ruina relatiile sale cu Rusia. prin cвteva planuri de conducte adiţionale. prevăzвnd o deschidere politică spre Iran. deşi au o capacitate mare. colaborarea tuturor ţărilor implicate în aceste procese în vederea dezvoltării economice globale a regiunii. The geopolitics of oilоnCentral Asia. 27 ţările regiunii caspice spre şi 28 mai 2003.Avantopulos C.0000–5. Conductele Baku–Supsa şi Burgas–Vlore. în primul rвnd. A Journal of foreign policy issues. Deschiderea Teheranului pentru Washington poate fi raspunsul la interesul SUA оn dezvoltarea traseului de conducta propusă de Iran. ca o Se prevad cinci posibilităti pentru a transporta ţiţeiul din zona caspică. Un alt obstacol se referă la investiţiile SUA în Iran. Ryad – Bagdad –Taskent ] 24 Conferinţa privind aprovizionarea cu petrol şi energie în Bazinul Caspic şi Marea Neagră – Mai 2003 Timp de două zile. deoarece pentru viitor cererea pieţei occidentale 24 şi creşterea nivelului de extracţie depăşesc posibilitaţile unui singur C. reluвnd astfel şi legăturile diplomatice cu Teheranul. dar are dezavantaje clare pentru SUA. 86 . Dar optiunea iraniană nu trebuie neapărat să contravină intereselor americane. nu pot face faţă cantităţilor de 3. Unii geopoliticieni occidentali prevăd redesenarea unui curios ansamblu geopolitic care va cuprinde trei arii geografice structurate pe un numitor comun religios. SUA putвnd să susţină o оnţelegere intre Azerbaidjan şi Iran.000. drept alternativă la conducta Baku–Ceyhan. şi gazoducte. Traseul iranian este mai stabil.000 barili/zi pe care această regiune ar putea să le producă. orasul Istanbul a fost gazda unei conferinţe a cărei ţările consumatoare din Europa de Vest: mărimea resurselor şi tematică principală a fost axată pe analiza globală a transferului resurselor energetice existente din posibilităţile de exploatare. amвndouă excluse clar din planul iniţial Baku–Ceyhan. acest traseu ar ocoli efectiv Turcia – оncă un aliat-cheie al SUA în regiune. Problema majora cu care se confruntă SUA este că un singur traseu de conductă nu poate satisface toate cele trei obiective. în acest sens. Aceasta lasă Washingtonului posibilitatea de a оmpăca Moscova şi Teheranul.500. mai ieftin.оn ciuda costului mare şi al securităţii discutabile. Este vorba de aşa-numita axă Ankara – Teheran – Islamabad care va fi traversată de o falie secundară.

pentru respectarea cвt mai riguroasă a 87 . A fost subliniat faptul că resursele energetice ale regiunii caspice sunt o alternativă la cele ale Golfului Persic. ţiţei şi gaze naturale prin conducte a necesitat rezolvarea unor probleme legate de protejarea mediului оnconjurator. mai ales din punct de vedere ecologic. dorind o protecţie eficientă a propriului teritoriu.traseu. inclusiv a tărmului Mării Negre. evitвndu-se astfel strвmtorile Bosfor şi Dardanele. Rusia a оnceput procesul de ratificare in 1996. оn condiţiile unei cereri tot mai mari de gaze naturale şi ţiţei din regiunea Mării Caspice. prin măsuratori efectuate la intrarea/iesirea din ţara de tranzit. Belarus. mai puţin de Rusia. Carta Energiei a fost semnată pвnă in prezent de Uniunea Eruopeana şi alte 51 de state. Australia şi Norvegia. care trebuie să fie similară celei din bazinul caspic sau coastele Atlanticului. Sunt prevăzute masuri de coordonare în cazul intreruperilor accidentale. Terminarea constructiei acestui oleoduct constituie repere importante ale programului de securitate energetică prefigurat pentru acest deceniu. Turcia. Experţii şi consultanţii abordaţi de Statele Unite au facut analiza rentabilităţii acestor rute. unul dintre cele mai importante obiective ce se construieşte in prezent care va asigura preluarea ţiţeiului obţinut in zona caspică şi transportarea lui spre Marea Mediterană. fiind ratificată deja în toate acestea. legătura Marea Neagră – Marea Caspică reprezentand o problemă de interes major pentru politica energetica a Federaţiei Ruse. transparente şi se vor utiliza tehnici şi standarde contabile acceptate international. considerвndu-se ca o interdependenţă intre tări va conduce şi la stabilitate regională. orasul Constanţa fiind menţionat ca un loc sigur de tranzit. Оn luna februarie 2003 a fost semnat acordul de realizare a gazoductului Baku–Tbilisi–Erzurum (Turcia). ceea ce permite crearea unui „coridor turcesc” pentru tranzitul resurselor energetice din zona caspică şi Orientul Mijlociu spre Europa. Siguranţa transportului de şi Turcia. datorită capacităţilor moderne de care dispune şi amplasării strategice ca port la Marea Neagră. Turcia a prezentat implicaţiile politice şi economice ce decurg din poziţia geografică a acestei ţări. Islanda. obiective. reducerii sau stopării tranzitului. rezonabile. socială şi economică. proiect care оntăreşte colaborarea pe termen lung оntre Georgia. Uniunea Europeana doreste ca Turcia să joace un rol major in transportul de ţiţei şi gaze naturale spre Europa. La conferinţă s-a arătat că sunt mari sperante cu privire la realizarea oleoductului ConstanţaTrieste. Azerbaidjan Statele Unite contribuind semnificativ la ajungerea unui asemenea nivel al colaborării. dar conditionează semnarea tratatului de ratificare a unui document complementar – „Protocolul de tranzit” care precizează că tarifele de tranzit vor fi nondiscriminatorii. Statele Unite au sprijinit în acest sens realizarea oleoductului Baku–Ceyhan. unde există mari pericole. Cantitatea de energie tranzitată va fi riguros controlată.

situat la Marea Neagră cu portul Vlore (Marea Adriatică). S-a subliniat faptul că tratatul are şi o importanta componentă comercială. de valori greu de asigurat in mod individual. cu siguranţă în urmatorii ani vor exista şi alte noi oportunitaţi pentru investiţii. ar urma să unească portul bulgăresc Burgas. prin adoptarea unei legislaţii armonizate. creşterea vвnzărilor şi majorarea profitului. Totodată. fluxuri energetice din emisfera nordică (оn special a resurselor din Rusia şi zona Mării Caspice) spre ţarile din Asia de Sud-Est. prin sprijinirea dezvoltării economice pe termen mediu şi lung. fiind posibile. Oficiul ţărilor nonmembre – Marea Caspică şi Asia Centrală din Agenţia Internaţională pentru Energie. a subliniat importanţa colaborării оntre statele din regiune care. Finalizarea acestor investiţii şi exploatarea resurselor energetice identificate în regiune vor contribui la creşterea veniturilor aflate la dispoziţia guvernelor respective. Totodata. participвnd impreuna la marile proiecte de dezvoltare ale regiunii.USD (40 mil. pentru o cantitate de 35 milioane tone transportată anual intre porturile Novorossiysk şi Amsterdam cu tancuri petroliere de capacităţi intre 80–135. cu un diametru de 36 inch şi o lungime de peste 900 de km. pot contribui substanţial la modificarea actualei hărti a zonelor semnificative pentru asigurarea cu energie la nivel mondial.conceptului de „securitate energetica ”(securitatea sursei de energie. scad riscurile şi deci costurile financiare cu efect pozitiv asupra investiţiilor. ceea ce va avea ca efect dezvoltarea socio-economică a zonei. guvernele ţărilor din regiunea caspică şi a Mării Negre vor accede mai usor la resursele financiare necesare realizării investitiilor din zonă. S-ar crea astfel o posibilitate de transport a ţiţeiului extras din zona caspică spre piaţa occidentală. Realizarea acestui proiect va contribui la o mai bună stabilitate regională atвt in ţările balcanice.USD prin reducerea costurilor datorate transportului naval şi 70 mil.USD prin reducerea timpului de transport ca rezultat al evitării tranzitului prin strвmtori).000 barili/zi. în cadrul dezbaterilor conferinţei a fost prezentat şi proiectul AMBO (Albanian–Macedonian–Bulgarian–Oil Pipeline Corporation). deoarece. se creează o alternativă a furnizării de ţiţei provenit din reginea caspiană în ţările vest-europene. 88 . cвt şi în cele din zona Mării Caspice. La nivel global se constată o extindere a zonei de acoperire a tratatului către emisfera sudică. capacitatea de transport fiind de circa 750. Se estimează că. Pakistasn şi India.000 tone. iar dacă aceste guverne vor instaura şi o disciplină financiar– contabilă riguroasă. Acest oleoduct. Utilizвnd acest oleoduct se poate obţine o diminuare a costurilor totale cu cca 110 mil. în viitor. ocolindu-se strвmtorile Bosfor şi Dardanele. Controlвnd оmpreună. ceea ce conduce la dezvoltarea pieţei. securitatea cererii şi securitatea infrastructurii).

136-XIV din 17.2001 ş.1998.1.1998. „Cu privire la concepţia asupra privatizării оntreprinderilor energetice” nr.06. producători de energie. extinderea bazei normative şi legislative care reglementează activitatea agenţilor economici pe piaţa energetică.XIII din 26. Guvernul. stabilirea condiţiilor de import/export a resurselor energetice şi a energiei.137-XIV din 17. 98% sunt acoperite din import [57. furnizori). că odată cu restructurarea şi privatizarea obiectivelor energetice.3. „Privind piaţa produselor petroliere” nr.44].02. Unele legi au fost revăzute. 89 . Regulamentul Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică şi alte documente. pe cвnd ar fi normal 6-10%. „Cu privire la transport prin conducte magistrale” nr. Este cunoscut faptul că energetica Republicii Moldova se deosebeşte substanţial de energetica altor state.09. „Cu privire la gaze” nr.461-Xvdin 30. Printre cele mai importante legi sunt: „Cu privire la energetică” nr.07. Strategia energetică a Republicii Moldova pвnă în anul 2020.a. „Privind conservarea energiei” nr.1998. asigurarea unui echilibru de interese оntre toţi actorii pieţei energetice (consumatori. Funcţiile principale ale statului în noile condiţii includ: • • • • • determinarea strategiei de dezvoltare a sectorului energetic.1525-XII din 19.592.09.09. rolul statului оn sectorul energetic se modifică considerabil. a adoptat un şir de documente importante: Strategia energetică a Republicii Moldova pвnă la anul 2005.1995. Cadrul legislativ şi normativ al piaţei produselor petroliere din Republica Moldova Оn ultimii ani au fost elaborate şi adoptate de Parlamentul Republicii Moldova mai multe legi ce privesc cadrul necesar al restructurării complexului energetic.1998.06. Cadrul legislativ şi normativ sunt fundamentul politicii statului în domeniul energetic. Programul de conservare a energiei pentru perioada 19992005. în aceste condiţiile ţara este nevoită să plătească aproape jumătate din bugetul său pentru procurarea resurselor energetice.2000. p. „Cu privire la energia electrică” nr. De menţionat оnsă.1136-XIV din 13. transportatori. PIAŢA PRODUSELOR PETROLIERE în REPUBLICA MOLDOVA 3. Ţara nu dispune de combustibil fosil. de asemenea. Din totalul de energie şi combustibil consumate. menţinerea controlului asupra оntreprinderii de transport al energiei electrice şi dispecerat etc. 63-XIV din 25.

în atare condiţii problema conservării energiei. care. Оn ultimii ani a fost creat. III. Ministerul Transportului Departamentului Standardizare transportului auto specializat. p. II. care eliberează licenţe pentru desfăşurarea activităţilor de import a produselor petroliere. economisirii şi utilizării cвt mai eficiente a fiecărui tip de energie devine o problemă de primă prioritate. acordă autorizaţii tehnice pentru exploatarea şi protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale produselor petroliere. Activităţile autorităţilor şi păstrarea administraţiei publice pe piaţa produselor petroliere. Importul şi exportul (reexportul) produselor petroliere. organizatorică şi economicofinanciară mai bună din partea statului a activităţii în respectivul domeniu. Comercializarea produselor petroliere. stocării şi comercializării produselor petroliere pe piaţa internă. aprovizionarea viabilă a consumatorului cu produse petroliere de calitate. 90 . formează cadrul organizatoric. VI. stocare şi comercializare a produselor petroliere. Transportul Litigiile şi răspunderea. ca produse strategice. şitelecomunicaţiilor. juridic şi economic pentru asigurarea securităţii economice a ţării şi reglementarea importului. standardizare şi metrologie. de asemenea. cu avizul Departamentului Situaţiei Exepţionale. V. dezvoltarea concurenţei loiale consumatorului. Dispoziţii generale. exploatarea staţiilor de alimentare cu produse petroliere şi gaze lichefiate agenţilor economici care posedă depozite de stocare proprii sau arendate. Legea reglementează activitatea de import. VIII. Acordarea de licenţă şi de autorizaţii tehnice. Dispoziţii tranzitorii şi finale. Aceasta presupune o reglementare administrativă şi juridică. Legea menţionată cuprinde opt capitole: I. de importanţă statală [37. acordă autorizaţii tehnice pentru exploatarea depozitelor de produse petroliere. transportului. avвnd drept scop crearea unor condiţii prielnice pentru relaţiile favorabile pe piaţa internă a produselor petroliere. Оn baza acestei legi activitatea de import şi comercializare a benzinei. VII. aprovizionează fiabil piaţa şi protejează drepturile consumatorilor [3]. ceea ce necesită promovarea unei politici dure de conservare a energiei. Evidenţa şi dările de seamă. IV.35]. cвnd piaţa produselor petroliere era şir mai larg şi dispersat de acte normative şi legislative. motorinei şi gazului lichefiat este licenţiată de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.Una dintre cauzele de bază care reţin realizarea unor schimbări structurale profunde în economia ţării este lipsa de resurse energetice. cu un regim special de activitate. în anul 2001 reglementată de un Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind piaţa produselor petroliere. cu avizul şi Metrologie. transport. în comparaţie cu anii precedenţi. iar organele de statistică. fiind o lege organică. cadrul legislativ şi normativ privind piaţa produselor petroliere din ţară.

2003. (2) Participanţii la piaţa produselor petroliere beneficiază de drepturi egale. uniuni şi alte forme de asociere în scopuri ce nu contravin legislaţiei. indiferent de tipul de şi normative. precum şi limitarea directă sau indirectă a drepturilor şi intereselor legitime. reglementată de actele legislative naţionale şi internaţionale.12.Aşadar.2002. transportatori. juridic şi economic al pieţei petroliere din ţară.07. în conformitate cu legislaţia şi în funcţie de preţurile de referinţă stabilite la bursele petroliere regionale. (3) Participanţii la piaţa produselor petroliere sunt în drept să оnfiinţeze asociaţii. pentru bunurile consumatorului şi pentru mediul оnconjurător este garantat prin calitatea acestor produse. inclusiv şi acte emise de către şi formează cadrul organizatoric. (2) Caracterul inofensiv al produselor petroliere pentru sănătatea populaţiei.12. şi anume: (1) Perotecţia drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorului de produse petroliere se efectuează în conformitate cu prezenta lege. Este inadmisibilă favorizarea unor participanţi prin acordarea de оnlesniri neprevăzute de lege. data ultimei modificări fiind 05. Articolul 3 al legii stabileşte participanţii la piaţa produselor petroliere în modul următor: (1) Participanţii la piaţa produselor petroliere pot fi persoanele juridice care sunt titulari de licenţă sau de autorizaţie tehnică.27-29/96 din 28. şi care au reşedinţă în Republica Moldova. Articolul 4 stabileşte modalitatea formării preţurilor la produsele petroliere. Legea Republicii Moldova privind piaţa produselor petroliere nr. inclusiv reglementărilor liberei concurenţe.02. (3) Produsele petroliere importate şi comercializate trebuie să corespundă cerinţelor tehnice şi actelor normative în vigoare. excepţie făcвnd consumatorul.2001 (Monitorul Oficial al RM nr. Metodologia formării preţurilor la produsele petroliere se elaborează şi se aprobă de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică. depozitari. este o lege organică produselor petroliere (importatori. cu legea privind protecţia consumatorului şi cu alte acte normative. privind modificările şi schimbările Legii nr 461-XV din 30. reglementarea pieţei produselor petroliere se efectuează prin acte legislative ministerele respective.2003). Participanţii la piaţa proprietate şi forma juridică de organizare. Articolul 5 al Legii se referă la protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorului de produse petroliere.1585-XV din 26. adoptate de Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova. Controlul calităţii şi respectării standardelor acestor produse pe piaţă 91 . vвnzători) pot fi persoane. în coordonare cu Guvernul. titulari de licenţe sau autorizaţii tehnice care au reşedinţă în Republica Moldova.

(1) a acestei legi sunt stabilite anumite particularităţi ale licenţierii importurilor. precum consumatorilor. Conform legislaţiei în vigoare. Produsele petroliere importate sunt supuse inspecţiei оnainte de expediţie în conformitate cu legislaţia şi cu documentele normative în vigoare. b) exploatarea staţiilor de alimentare cu produse petroliere şi cu gaze. Conform articolului 15. Acordarea de licenţe şi de autorizări tehnice se efectuează de către Agenţie conform articolului 11 al acestei legi: (1) pentru următoarele genuri de activitate pe piaţa produselor petroliere: a) importul şi comercializarea cu ridicata a produselor petroliere principale. Importatorului i se stabileşte condiţia suficienţei stocului de siguranţă: a) pentru 10 zile (1/3). 92 şi de organizaţiile obşteşti ale şi şi . Agenţia promovează politica unitară a statului pe piaţa produselor petroliere prin licenţierea. de Departamentul Standardizare Metrologie. c) importul şi comercializarea cu ridicata a gazului lichefiat. de alte autorităţi ale administraţiei publice. reglementarea şi controlul activităţii participanţilor la această piaţă în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative. b) comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale. reglementarea de stat a pieţei petroliere este prerogativa Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (оn continuare Agenţie) şi a autorităţilor administraţiei publice autorizate conform prezentei legi şi altor acte normative.оl efectuează Departamentul Standardizare şi Metrologie. (5) Drepturile consumatorului de produse petroliere sunt apărate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică. prin derogare de la art. (2) Se acordă autorizaţii tehnice pentru următoarele genuri de activitate pe piaţa produselor petroliere: a) exploatarea depozitelor de produse petroliere.17 alin. c) exploatarea transportului auto specializat. c) la informaţii complete. sănătatea şi viaţa sau i-ar deteriora mijloacele de transport şi mecanismele. în primul an de activitate. de instanţele judicătoreşti. b) la protecţia contra riscului de a achiziţiona produse petroliere necalitative care i-ar afecta securitatea. (4) Consumatorul de produse petroliere are dreptul: a) la protecţia de sat a drepturilor şi intereselor sale legitime. veridice şi precise despre principalele caracteristici calitative cantitative ale produselor petroliere pe care le cumpără. d) la repararea de către vвnzător a daunelor cauzate prin comercializarea de produse petroliere necalitative.

în conformitate cu legislaţia în vigoare şi ţării produse petroliere 93 . Punctele de trecere a frontierei vamale şi modalitatea de transportare a produselor petroliere importate se stabilesc de Guvern. autorizate de către Departamentul Standardizare şi Metrologie. Comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale este reglementat în art. de apărare оmpotriva incendiilor şi exploziilor. (3) Particularităţile achziţionării cu ridicata a produselor petroliere pentru necesităţile statului sunt stabilite în acte legislative speciale. оnregistrare la inspectoratele fiscale teritoriale. sau la filialele unor astfel de staţii. cu onorarea impozitelor. conform regulamentului de păstrare şi comercializare cu ridicata printr-un sistem armonizat. treceri în cont şi compensări. Comerţul cu ridicata a produselor petroliere se reglementează conform art. cu excepţia realizatorilor cu amănuntul autorizaţi în mod stabilit. pentru 30 zile. în al doilea an de activitate. оncheiat оn scris. a produselor petroliere identificate. aprobat de Guvern. fără drept de amвnare. Se interzice vămuirea fără certificatul eliberat de inspectoratul fiscal ce confirmă că importatorul i-a prezentat declaraţie privind volumele planificate pentru import. adică 100%. taxelor şi altor obligaţii de plată.16 alin. оnregistrate ca persoane juridice. (1) Vвnzătorii cu amănuntul comercializează produse petroliere principale numai la staţiile de alimentare autorizate.22 al legii. Vămuirea produselor petroliere importate se efectuează la punctele vamale. оn temeiul contractelor de vвnzare-cumpărare cu amănuntul.21) stabileşte anumite particularităţi de comercializare a produselor petroliere. nemijlocit la depozitele petroliere ale importatorului sau la depozitele petroliere vamale. (2) se efectuează prin puncte vamale autorizate.23.b) c) pentru 20 de zile (2/3). Transportul produselor petroliere se efectuează cu mijloace de transport specializat. Legea menţionată (art. (2) Comercializarea cu ridicata a produselor petroliere se efectuează în bază de contract. Toate operaţiunile de livrare a produselor petroliere către consumator pe teritoriul ţării se efectuează conform facturilor de expediţie. Importul şi exportul (reexportul) produselor petroliere (conform art. în al treilea an de activitate. Participanţii la piaţa produselor petroliere. nu sunt în drept să achiziţioneze pe teritoriul pentru a le vinde. dacă legislaţia în vigoare nu prevede altfel. cu respectarea cerinţelor ecologice. (1) Dreptul la comercializare cu ridicata a produselor petroliere оl au numai importatorii. (1).

ţine evidenţa primară şi evidenţa şi comercializării produselor petroliere. principalele tipuri de produse petroliere aflate în vвnzare. (3) Participanţii la piaţa produselor petroliere vor ţine evidenţa separată a cheltuielilor şi veniturilor pentru fiecare gen de activitate de pe piaţa produselor petroliere. şi anume (art.cu regulamentul de vвnzare-cumpărare a produselor petroliere prin sistemul autorizat. (4) Informaţiile privind importul de produse petroliere se acumulează. stocarea şi comercializarea acestor produse. să deţină informaţie despre importatorul produselor petroliere. (2) Staţia de alimentare cu produse petroliere principale trebuie să aibă un semn de firmă şi să-l amplaseze оntr-un loc vizibil. (4) Staţia de alimentare cu produse petroliere principale va contabilă. de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. informaţii. transportul. despre calitatea lor. în 94 . orarul. (5) Comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale şi a gazelor lichefiate se face numai la staţiile de alimentare (construite în baza documentaţiei de proiect supuse expertizei ecologice de stat) prin dispozitiv de alimentare utilat cu aparate de casă şi de control cu memorie fiscală. (2) Participanţii la piaţa produselor petroliere vor ţine evidenţa primară şi evidenţa contabilă a cumpărării şi vвnzării produselor petroliere prin sistem autorizat şi vor оntocmi rapoarte financiare şi statistice. evidenţa mijloacelor financiare оncasate din comercializare. păstrate şi comercializate este supusă evidenţei prin aparate de măsură şi de control şi prin sistem autorizat de evidenţă. transportate. în care scop: a) Agenţia. alte organe centrale de specialitate оmputernicite prezintă lunar Inspectoratului Fiscal Principal de Stat lista participanţilor la piaţa produselor petroliere care efectuează importul. după caz. prin sistemul autorizat de evidenţă. în condiţiile legii. оntr-un loc vizibil. pe care le comercializează.24): (1) Cantitatea de produse petroliere importate. a recepţionării conformitate cu legislaţia în vigoare. va prezenta rapoarte financiare şi statistice. exportate (reexportate). Legea prevede reguli stricte de evidenţă a produselor petroliere şi de prezentare a dărilor de seamă a agenţilor economici din domeniul dat. (3) La staţia de alimentare cu produse petroliere principale se va afişa. aprobat de Guvern. copia de pe licenţa pentru comerţ cu amănuntul. numele şi pronumele vвnzătorului. preţul lor cu amănuntul.

Unele genuri de activitate pe piaţa produselor petroliere sunt reglementate de către alte legi şi acte normative. pentru comercializarea cu amănuntul a benzinei şi motorinei la staţiile de alimentare. se supun accizelor. pentru fiecare staţie – 9000 lei.b) Departamentul Vamal prezintă zilnic Inspectoratului Fiscal Principal de Stat Agenţiei. pentru condensat de gaz natural (lichefiat) – 1200 lei/tonă. d) Agenţii economici consumatori de produse petroliere prezintă trimestrial. c) Calea Ferată a Moldovei. informaţii despre volumele produselor petroliere cumpărate şi despre furnizorii lor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat care.2001. pentru motorină – 500 lei/tona. Activitatea de import şi comercializare a produselor petroliere este licenţiată în conformitate cu p. Ministerului Industriei şi Energeticii. motorinei şi gazului lichefiat – 180 000 lei. preţurile la ele.451 din 30. motorinei şi gazului lichefiat – 180 000 lei. care şi prevede genul de activitate – importul şi/sau comercializarea angro sau cu amănuntul a benzinei. participanţii la procesul de licenţiere şi autorităţile 95 .2001 stabileşte că agenţilor economici li se eliberează licenţe pentru desfăşurarea activităţii de import a produselor petroliere la prezentarea documentelor care atestă că aceştea: şi a criteriile de determinare a genurilor de activitate. le prezintă Agenţiei. precum şi despre cantitatea acestora. din care fac parte şi produsele petroliere. iar unele mărfuri. Taxa pentru licenţă în baza Legilor bugetului de Stat pe anii 2006 şi 2007 a constituit pentru activitatea de import a benzinei. Biroului de şi lunar Statistică şi Sociologie date despre volumele produselor importate şi comercializate.45 al art. la rвndul său. motorinei sau a gazului lichefiat.10. pentru comercializarea angro a benzinei. Legea dată conţine noţiunile principale. pentru depozitarea combustibilului materialelor lubrefiante – 36 000 lei. pentru fiecare staţie amplasată în localitatea rurală – 9000 lei. Ministerului Economiei şi Comerţului. în alte localităţi – 18 000 lei. Bunăoară. în termenele stabilite. principiile de bază abiliate cu dreptul de eliberare a licenţelor.07. Hotărвrea Guvernului nr. inclusiv accizele. Taxa pe valoarea adăugată este stabilită în proporţie de 20% din valoarea mărfii оn vamă. 8 al Legii privind licenţierea unor genuri de activitate nr.1027 din 01. Agenţia de Trafic Internaţional prezintă zilnic Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi lunar Biroului de Statistică şi Sociologie date despre agenţii economici cărora li s-au livrat produse petroliere. Mărimea accizelor conform Legii bugetului de stat pe anul 2006 şi 2007 constituia pentru benzină – 1200 lei/tona. pentru comercializarea cu amănuntul a gazului lichefiat la staţiile de alimentare. оn Legia bugetului de stat pe anii respectivi şi оn Codul Fiscal este indicat că mărfurile şi serviciile importate se impun cu taxă pe valoarea adăugată conform prevederilor titlului III din Codul Fiscal.

evidenţă organizare a comercializării produselor petroliere.07. tăinuirea obiectelor impozabile. La 30.05.02.476 din 17.2002 (Monitorul Oficial al RM nr. inlusiv stabileşte punctul vamal Leuşeni ca punct de trecere vamal a produselor petroliere importate cu mijloace de transport auto. neevidenţiată şi contrabanda cu produse 96 şi .1117 din 22.110-112 din 01. în care Guvernul este numit responsabil de implementarea sistemului unic integral de evidenţă autorizată a importului şi comercializării produselor petroliere оn ţară. iar pe cale maritimă (navală) se va efectua numai prin punctul Giurgiuleşti.2002 a fost aprobat Regulamentul privind modul de transportare a produselor petroliere importate.07.2002) despre rezultatele controlului оndeplinirii Legii nr.2002) a fost aprobat Regulamentul cu privire la sistemul autorizat de evidenţă a produselor petroliere.08.2002 se stabilesc „Regulile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere”. Totodată. Etulia. După cum observăm. Parlamentul a adoptat Hotărвrea nr. legislaţia în vigoare determină clar sarcinile tuturor participanţilor la piaţa produselor petroliere.10.• • • posedă depozite de stocare proprii sau arendate cu o capacitate de cel puţin 5000 m .08.2003 (Monitorul Oficial al RM nr. care a fost elaborată în corespundere cu prevederile Legii nr.07.461-XV privind piaţa produselor petroliere. care sunt: Ocniţa. Hotărвrea Guvernului nr.2001.2002 (Monitorul Oficial al RM nr.2003).2002 Consiliul de Administrare ANRE prin Hotărвrea nr. deţin capital propriu echivalent cu cel puţin 750 mii dolari SUA.1027 din 01.02. Regulamentul respectiv s-a implementat prin Hotărвrea Guvernului nr.1198-XV din 04.04. Iniţial.461 din 30. Cuciurgan. economie tenebră. Оn iunie 2002.2001 privind piaţa produselor petroliere. 958 din 19. au loc diferite cazuri de activităţi ilegale. Giurgiuleşti şi Ungheni. ca şi în alte sectoare ale economiei.103-105 din 18.1322 din 29.63 a adoptat Metodologia de formare şi aplicare a preţurilor la produsele petroliere. regulile de recepţionare.2001 prevedea posedarea de către agenţii economici a depozitelor de stocare proprii sau arendate cu o capacitate de cel puţin 25 000 m şi 3 deţinerea de către ei a capitalului propriu echivalent cu 2 milioane dolari SUA. Hotărвrea menţionată stabileşte lista punctelor vamale de trecere a produselor petroliere importate pe cale ferată.07. nu au datorii faţă de bugetul de consolidat şi bugetul asigurărilor sociale de stat. iar pe piaţa produselor petroliere оndeosebi. evaziune fiscală. Prin Hotărвrea Guvernului nr. hotărвre care ulterior a fost modificată şi completată prin Hotărвrea Guvernului nr. în care sunt stipulate cerinţele de exploatare faţă de staţiile PECO şi оncăperile magazinelor specializate.111 din 07.01. infracţiuni economice. Prin Hotărвrea Guvernului nr. 3 autorizate de către organele de control şi supraveghere de stat.20-22 din 14. păstrare. Prin Hotărвrea Guvernului nr.

petroliere [125]. Toate acestea denotă nerespectarea оntru totul a legislaţiei în vigoare şi a actelor normative cu privire la piaţa cu produse petroliere în Republica Moldova. 3.2. Evaluarea nivelului de asigurare a necesităţilor economiei naţionale cu produse petroliere Dezvoltarea economică nu se poate realiza pe baze durabile fără creşterea eficienţei energetice. Guvernul are un rol esenţial economia de energie şi legitim în implementarea unei politici energetice orientate spre şi în crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea pieţei energiei. Prin şi importului de resurse energetice. Diminuarea principalilor

reducerea consumului de energie se realizează creşterea eficienţei economice, o mai bună protecţie a mediului, reducerea consumului indicatori macroeconomici în Republica Moldova în perioada de tranziţie este legată în mare măsură de asigurarea insuficientă a ţării cu resurse energetice. Оncepвnd cu anul 1990, în Republica Moldova au fost оntreprinse transformări economice esenţiale: crearea unui cadru legislativ şi normativ corespunzător cerinţelor economiei de piaţă;
deetatizarea; privatizarea economiei, reforma agrară şi dezvoltarea antreprenoriatului; restructurarea

potenţialului de producţie; demonopolizarea economiei ca o condiţie principală a dezvoltării concurenţei şi menţinerii echilibrului pe piaţă; crearea infrastructurii pieţei (bursele de mărfuri, de fonduri, valutare, a forţei de muncă, băncile comerciale, fondurile de investiţii, piaţa hвrtiilor de valoare şi alte organizaţii); liberalizarea preţurilor; aplicarea unui nou sistem de protecţie socială a populaţiei în condiţiile economici de piaţă şi multe alte măsuri. Toate aceste transformări paralel cu părţile pozitive au condus şi la consecinţe negative: reducerea bruscă a nivelului de producere оn
ramurile de bază ale economiei şi a nivelului de trai la majoritatea populaţiei; reducerea puterii de

cumpărare a populaţiei; creşterea şomajului şi a inflaţiei etc. Оn tabelul 25 este redată evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai economiei naţionale
оn perioada de tarnziţie [199, 6-10]. Din analiza datelor statistice din ultimii 15 ani observăm că pe parcursul anilor de tranziţie la economia de piaţă volumul PIB al republicii în anii 1990-2000 a fost

оn permanenţă scădere. Dacă în anul 1990 această reducere a constituit 2,4% faţă de anul precedent, apoi în 1991 – 19,5%, în 1992 – 29,1%, în 1993 – 1,2%, în 1994 – 31,2%, în 1995 – 3%, în 1996 – 8%, în 1997 – s-a atins un surplus de 1,6%, în 1998 – din nou s-a depreciat cu circa 8,6%, în 1999 – cu 4,4%, iar în 2000 – s-a оnregistrat un surplus de 1,9%. Din analiza datelor statistice din ultimii 15 ani observăm că pe parcursul anilor de tranziţie la economia de piaţă volumul PIB al republicii în anii 1990-2000 a fost în permanentă scădere, iar după 2000 produsul intern brut anual este în creştere. Оn opinia experţilor, colapsul foarte sever din Moldova a fost parţial rezultatul unui diagnostic greşit al profilului ţării în debutul tranziţiei, care a condus la adoptarea unei serii de politici 97

inadecvate. Eroarea de calcul a venitului per capita a fost o parte a unei greşeli mai mari de a presupune că ţara era mai dezvoltată decвt în realitate şi, prin urmare, mai capabilă să se ajusteze la rigorile economiei de piaţă decвt era de fapt. Tabelul 25
Unii indicatori macroeconomici ai Republicii Moldova pe anii 2001-2008* Indicatorii
PI B nominal - faţă de anul precedent оn preţuri comparabile Producţia industrială în preţuri curente - faţă de anul precedent în preţuri comparative Producţia agricolă - în preţuri curente оn gospodăriile de toate categoriile - faţă de anul precedent оn preţuri comparabile Export - faţă de anul prerecedent Import - faţă de anul precedent Soldul balanţei comerciale Investiţiile în capitalul fix - faţă de anul precedent în preţuri comparabile mil. USD % mil USD %
mil USD

Unit. de măsură mlrd. lei %

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008 Progn.

19,1 106,1

22,6 114,4

27,6 122,0

2,0 131,0

42,7 140,8

44,8 104,8

53,4 130

62,7 107,5

mlrd.lei %

10,4 113,7

12,6 110,8

16,0 115,6

17,6 108,2

21,1 106

22,6 95,2

26,2 98,7

31,8 109

mlrd lei %

8,6 106,4 566 119,9 892 115 -326 2,3 111

9,5 103,4 644 113,8 1038 116,3 -394 2,8 111

10,4 86,4 790 122,7 1402 135,1 -612 3,6 107

11,8 120,4 986 124,8 1769 126,1 -783 5,1 108

12,7 101 1091 111 2292 131 -1201 7,8 109

13,7 98,9 1052 96,4 2693 117,5 -1641 11,0 124

12,6 76,9 1342 127,6 3690 137 -2348 15,2 121

14,8 124 1720 128 5250 142 -3530 20,9 125

mlrd. lei %

Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova. Ch., 2007, p.259, 277, 323, 367, 421. *Estimări ale Ministerului Economiei şi Comerţului în colaborare cu BN şi Ministerul Finanţelor.

Perioada de tranziţie la economia de piaţă a Republicii Moldova poate fi оmpărţită în trei etape оn baza definiţiilor directe, utilizвnd media mobilă pentru o perioadă de trei ani a ratei de creştere anuală: 1990-1994, cвnd rata declinului s-a agravat în fiecare an consecutiv („colapsul”); 19952000, cвnd creşterea a rămas negativă, dar tindea spre zero („stagnarea”) şi 2001-2007, cвnd rata de creştere a fost pozitivă („redresarea”). Оn anii 2001-2007 în republică s-a asigurat o anumită stabilitate macroeconomică în dezvoltarea sectorului real, promovarea reformelor structurale, intensificarea şi diversificarea comerţului exterior etc., ceea ce a condus la o creştere economică substanţială. în perioada vizată PIB оn
termeni reali s-a majorat, în medie cu mai bine de 6% anual. Cea mai mare contribuţie în creşterea

economică revine producţiei industriale şi sectorului serviciilor. în anul 2008 creşterea reală a PIB conform prognozelor nu va fi mai mică de 5-6% comparativ cu anul precedent. 98

Оn aceste condiţii, securitatea energetică rămвne o problemă vitală pentru Republica Moldova. Odată cu proclamarea independenţei, securitatea energetică a Republica Moldova a scăzut. Cauzele principale: doar 26% din energia electrică consumată în partea dreaptă a Nistrului poate fi acoperită de centralele electrice locale, deficitul de putere constituind cca 64% din totalul MW utilizaţi anual; ponderea gazelor naturale în balanţa consumului total de resurse energetice depăşeşte 55%, acest tip de combustibil fiind importat doar dintr-o singură ţară (Rusia); toate căile de transportare a combustibilului trec şi ele printr-o singură ţară (Ucraina); legăturile electroenergetice cu Vestul sunt foarte limitate (doar 3 linii 110 kV cu Romвnia), pe cвnd cele cu Estul sunt prea extinse (7 linii 330 şi 14 linii 110 kV, toate cu Ucraina). Diminuarea dependenţei energetice a ţării reprezintă o problemă-cheie. Există o soluţie generală оn această situaţie – de a diversifica sursele (ţările) de import. Cu cвt mai multe surse – cu atвt mai multă siguranţă. Se consideră că importul dintr-o singură sursă, la o pondere ce depăşeşte 30-35% din consumul naţional, poate crea o dependenţă nedorită şi un risc economic. Considerăm necesar a reorienta diplomaţia economică a ţării în acest domeniu. Diplomaţia şi economică, ca şi diplomaţia în genere, este parte organică componentă a politicii externe, a activităţii statelor pe plan internaţional, deoarece anume politica externă determină scopurile sarcinile diplomaţiei economice, care prevede o totalitate de măsuri practice, precum şi formele, mijloacele şi metodele folosite în оnfăptuirea politicii externe [222, p.12]. Оn contextul dezvoltării durabile, sectorul energetic va trebui remodelat ţinвnd cont de următoarele imperative: fiabilizarea satisfacerii cerinţelor societăţii la preţuri rezonabile; reducerea consumurilor specifice (la unitate de materie primă, de produs, de timp etc.); aplicarea tehnologiilor energofage; restructurarea economiei, schimbarea modelelor de consum. Un rol deosebit în asigurarea securităţii energetice a ţării оl are sectorul de asigurare a necesităţii ramurilor economiei naţionale cu produsele petroliere. De menţionat că în ultimii ani оn republică s-au оntreprins un şir de măsuri pentru ameliorarea situaţiei în acest domeniu. în anexele 17 şi 18 sunt prezentate datele cu privire la Balanţa enargetică a Republicii Moldova pentru anul 2005 (malul drept al Nistrului), în mii tone echivalent petrol (mii tep) în baza valorii nete calorice şi despre volumul importului produselor energetice în în ultimii ani (mil. dolari SUA). Analiza acestor date confirmă că în ultimii ani importul produselor petroliere în Republica Moldova este în permanentă creştere, după o perioadă de reducere care s-a оnregistrat în anii 19892007. Conform datelor statistice, volumul importului de produse petroliere în anul 2007 a constituit circa 588 mii tone şi s-a mărit cu 25% comparativ cu anul 2000 (tabelul 26). Sub aspect geografic, produsele petroliere s-au importat din Ucraina, Romвnia, Belarus şi Rusia. Оn perioada anilor 1999-2007 cota acestor patru ţări s-a menţinut la nivelul de peste 95 la sută. 99

5 217. USD mln.0 338.6 53.1 519.2 14. lei mii tone Motorină mln.2 4807. Оn 100 .7 38.2 4419. 22% .1 307.4 120.9 Importat 25371.3 98.3 162.1 50. Din anul 2003 preţurile de import au crescut la toate categoriile de produse petroliere.7 305006.8 6440.9 2059.7 373.1 994.3 35. ca urmare a tendinţelor pe piaţa internaţională.3 50. 2007.3 50. 29% . USD mln.4 49.6 144.9 10.3 56.7 187.6 1232.2 5714.3 81.2 137.2 29.179 52.1 50.0 671.4 298.3 197878.1 Sursa: Raportul annual ANRE.8 194. USD mln.5 1851.4 Stoc la sfвrşitul anului 2006 24402.8 204.4 Sursa: Raport anual.7 564. o informaţie mai detalizată în acest domeniu este prezintă în anexa 23.4 47.5 30.0 553. Din totalul volumului de consum al produselor petroliere.6 542.2 207.1 147239.6 Vвnzări cu amănuntul 198979.742 34.4 9919.0 300.2 587.8 329.2 249.5 2439.6 100.1 202. Evoluţia preţurilor de import. Preţul mediu unitar la import variază considerabil оn funcţie de importatori. ţara de expediţie şi sezonabilitate.6 32621.6 19.2 284. USD mln.5 46.8 214.8 13.2 195.9 221. Datele tabelului 27 demonstrează situaţia privind importul şi comercializarea principalelor produse petroliere în Moldova în anul 2006.6 212.în agricultură.6 148. 2006.8 22306.2 1348.6 1599. lei 121.Tabelul 26 Evoluţia importurilor de produse petroliere în Republica Moldova (2000-2007) Tipul produselor petroliere Unitatea de măsură 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 mii tone Benzină mln.8 464.2 381.0 3818.9 464.2 111.8 691.407 398.5 133. publicaţie ANRE.5 50051.8 446.4 580.8 66.2 1763.în gospodăria comunală şi de către populaţie.502 11.7 99.1 235.9 1267.5 727. a comerţului cu ridicata şi cu amănuntul de produse petroliere în Republica Moldova în anul 2006 Produsul Benzină (mii litri) Motorină (tone) Gaz lichefiat (tone) Stoc la оnceputul anului 2006 32350. a stocurilor.4 200.8 25586. Analiza dinamicii preţului mediu unitar la import (costul mărfii оn vamă) în ultimii ani demonstrează că la majoritatea produselor petroliere costul importului în dolari SUA a оnregistrat o creştere considerabilă.5 25.1 122.4 312. 46% au fost utilizate în transport.8 131.4 2463. Tabelul 27 Evoluţia importurilor.6 392.6 Vвzări cu ridicata 90392.9 329.2 15679.8 1429.6 52. lei mii tone Оn total mln.5 52.0 167.1 2670. lei mii tone Gaz lichefiat mln. Circa 40% din totalul consumului se оnregistrează în oraşul Chişinău.

evoluţia lor pe parcursul anului fiind caracterizată de sezonalitate accentuată.60 6.9%). în trimestrul trei sunt aproape de media anuală. 18. iar în trimestrul trei şi patru creşte peste media lor anuală.37 9.17 9. iar în ultimul trimestru al anului cresc considerabil. La importul gazelor lichefiate cele mai mari preţuri unitare se оnregistrează în trimestrele I şi IV.88 6.89 6. inclusiv pe trimestre. E de menţionat că în ultimii ani numărul agenţilor economici care practică importul la 45. Tabelul 28 Evoluţia preţului mediu de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere în Republica Moldova în anul 2006 Denumirea produsului petrolier Trimestrul I 2006 Trimestrul II – 2006 Trimestrul III 2006 Trimestrul IV 2006 Оn anul 2006 Benzină lei/ litriu Motorină lei / litreu Gaz lichefiat lei/ litru 10. 2006.20 10. iar оn trimestrele II şi III sunt sub media lor anuală.72 10.4%) (tabelul 29).10 11.62 5. 42 6.tabelul 28 este prezentat nivelul preţurilor medii de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere în Republica Moldova în decursul anului 2006.97 9.10 Sursa: Raportul annual ANRE. O informaţie mai amplă cu privire la evoluţia dinamicii importurilor şi a preţurilor medii de procurare a benzinei. şi comercializarea cu ridicata a produselor petroliere principale s-a redus mai mult de 6 ori şi au ajuns 101 . Prezintă interes şi faptul că preţurile unitare la importul produselor petroliere variază esenţial chiar în decursul fiecărui an. preţurile la import în primele două trimestre ale anului sunt sub medie. De acest fapt trebuie să se ţină cont la programarea şi crearea stocurilor necesare pentru asigurarea securităţii energetice a statului. mai ales în situaţia cвnd consumul principalelor produse petroliere în Republica Moldova are un caracter sezonier pronunţat.7%) şi Tirex-Petrol (10. de exemplu.70 11. La benzină. Petrom-Mpldova (21.62 9. Preţurile la import la motorină оn primele două trimestre ale anului sunt mai mici decвt preţurile lor medii anuale. precum şi de evoluţia preţurilor pe pieţele mondiale ale produselor petroliere.30 10. Preţurile la import sunt influenţate de modul de acumulare a profitului de către companiile importatoare (оn Moldova sau în exterior în funcţie de interesele financiare ale importatorului). motorinei şi gazelor lichefiate în Republica Moldova în anii 2005-2006 este prezentată în anexele 17. Оnsă peste 70 la sută din importul de produse petroliere principale rămвn pe seama a trei companii: Lukoil-Moldova (39.

2 13.2 11.0 9. benzină şi motorină 2005 Cota pe piaţă 2004 2005 212. cuprinzвnd volumul şi structura resurselor disponibile. Ea este o argumentare ştiinţifică a politicii economice a firmei pe o perioadă de lungă durată ca arta de a declanşa toate resursele necesare pentru atingerea cu success a obiectivelor firmei.1 1. strategia producţiei.Tabelul 29 Top 10 companii importatoare de benzină şi motorină în Republica Moldova Nr.6 5.7 16. strategia tehnologică. ca şi în alte sectoare ale economiei naţionale. strategia producţiei.4 46.7 5.2 72.9 7. Astfel. Fiecare 102 şi programe. politica de firmă se difineşte ca fiind un set de obiective pe termen mediu care se referă fie la un grup de activităţi. poate asigura în activitatea sa un bun success dacă dispune de o strategie bine determinată.2 8.6 133. Оntre strategiile parţiale şi politicile elaborate în diferite domenii există оnsă deosebiri esenţiale.0 16.md Orice firmă care activează în complexul energetic.5 3. strategia invenţională.4 6.1 2.6 13.9 6. strategia de informatizare.2 526.1 16.4 37.7 2. strategia resurselor umane.1 7.8 17.7 3.9 52. Concluzie: strategiile servesc drept fundament pentru elaborarea politicilor firmei оntr-un anumit domeniu. Din strategiile parţiale se pot desprinde un set de politici modalitatea concretă de modelare a activităţilor proiectate în viitor.0 Sursa: www.3 71. [211.3 4.5 8. formet din numeroase componente.2 2.2 0 7.6 17.5 5.9 100 40.2 52.a.8 3. fie la componente majore ale acestora.4 312.2 10. strategia calităţii etc.2 6.7 2.2 14.4 3.2 3. strategia resurselor umane. care detaliază .7 510.7 10.0 2.9 21.4 13.3 32.0 61.6 7.5 209. Strategia firmei poate fi privită ca un sistem complex. strategia calităţii. 36-45].5 14. acţiunile majore de оntreprins. care reprezintă subsistemele sale şi în care se include: strategia de marketing. strategia financiară.4 8.5 4.1 8.2 298. p.0 19.7 11.9 204.4 24.7 2.7 13. strategia de control ş.3 137.7 10. cele mai des strategii utilizate parţial sunt: strategia în domeniul activităţii de cercetare-dezvoltare.0 54.6 2.2 100 39.eco.8 3. Ţinвnd cont de varietatea mare a domeniilor la care se referă. d/o Companii 2004 Totalul importat din care: 2005 2004 2005 2004 Benzină (mii tone) Motorină (mii tone) Оn total.5 2.2 16.6 48.0 10.5 7.7 3.2 13. termenele finale şi intermediare. strategia de marketing.4 18. principalii responsabili şi executanţi.9 114.6 0 7.8 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Lukoil-Moldova Petrom-Moldova Tirex-Petrol Mabanaft-Moldova Parstaar-Petrol Valiexchimp Armamil-Com Moldresurse Andezit Vero-Nadina 6. sursele de finanţare.1 18. de asemenea. indicatorii de eficienţă globali şi parţiali.8 214.0 14.

în centrul atenţiei firmei se află nu creşterea preţurilor de realizare şi maximizarea profiturilor. Ea este influenţată de modificările permanente ale conjuncturii pieţei. (p. p. Actualmente. 1996. în Republica Moldova. în anul 2000 – 248 mii tone.5].5 mii tone. sporirea volumului de comercializare a produselor petroliere. ci sporirea cantităţilor de mărfuri petroliere comercializate şi a serviciilor prestate [48. a potenţialului strategic al оntreprinderii etc. Practica confirmă că în condiţiile de piaţă оşi asigură un succes оnalt numai acele firme care despun de o strategie bine gвndită.5).6 mii tone de produse petroliere. de creştere. Pornind de la aceste considerente. Ciclul de viaţă a competitivităţii оntreprinderii nu este altceva decвt evoluţia vieţei economice a оntreprinderii. Comerţ internaţional. Tehnici şi proceduri. cel puţinla nivelul concurenţei potenţiale. competitivitatea оntreprinderii nu se menţine continuu la acelaşi nivel. în primul an de activitate. schimbările ce au loc în determinanţii competitivităţii ţării şi a оntreprinderii. Firma acordă o deosebită atenţie respectării cerinţelor ecologice. evident. Caraiman. în literatura economică se utilizează noţiunea de ciclu de viaţă al competitivităţii care include cinci faze: de formare. Ca exemplu poate servi activitatea companiei „Lukoil-Moldova”. intensificarea politicii de marketing pentru stăpвnirea pieţelor.234].dintere aceste strategii la rвndul lor se divizează în diverse strategii parţiale care cuprind măsuri concrete оntr-un anumit domeniu [131. Volumul I.174-177] ca orice alt fenomen. iar nivelul оnalt al competitivităţii оntreprinderii poate fi menţinut doar în condiţiile unei analize permanente a sistemului microdeterminanţilor competitivităţii. Drange E. p. importate şi şi comercializate оn şi macroeconomice din ţară şi o perfecţionare continuă a republică. 1997. Stoian M. ştiinţific argumentată. Conform teoriei moderne a companiei . în condiţii de competitivitate: reducerea costurilor de producţie şi transport. adica să se ajungă la ceea ce se numeşte puterea de piaţă a firmei. Deci. în practica mondială şi... în acest scop la terminalele petroliere şi staţiile de alimentare cu produse petroliere au fost prevăzute măsuri în vederea reducerii 25 Stoian I. Realizarea unei astfel de politici a permis acestei firme să asigure o creştere continuă considerabilă a volumelor produselor petroliere achiziţionate. o dependenţă a succesului оntreprinderii pe piaţă de оntreaga activitate a acestia.211-215] (vezi anexele 24. orice firmă trebuie să acţioneze în trei direcţii 25 principale pentru realizarea expansiunii comerciale. 103 .. aprofundarea şi permanentizarea calcului de eficienţă [14. 523p. iar în anul 2005 – 526. de declin. de maturizare. p. de stabilizare. p. nu există o metodă unică bine difinită şi ştiinţific argumentată de evaluare a competitivităţii оntreprinderii. Bucureşti. Ed. firma „Lukoil-Moldova” a comercializat numai 26. Pilonul principal al strategiei de dezvoltare a acestei companii o constituie оmbunătăţirea şi extinderea deservirii clienţilor. 25). în opinia unor autori [29.

„Mabanaft-Moldova”. Activitatea investiţională joacă un rol deosebit în procesul de creare şi renovare a fondurilor fixe prin construirea unor noi obiecte. drept consecinţă directă. sporeşte şi contribuţia ei pozitivă la dezvoltarea republicii. De rвnd cu cele mai mari companii. O rată a acumulării mai mare de 25% din PIB s-a оnregistrat în Finlanda – 43%. Investiţiile în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a pieţei petroliere Investiţiile sunt elementul-cheie în dezvoltarea economică în orice ţară.3.64-69] Practica mondială demonstrază că ritmurile оnalte de creştere economică se asigură. în primul rвnd. Politica în domeniul investiţiilor stabileşte direcţiile prioritare ale economiei. Este o dependenţă directă dintre rata creşterii eonomice şi rata investiţiilor. Indonezia . 3. 20 sunt prezentate date privind analiza comparativă a climatului şi. p. pe piaţa petrolieră a republicii în ultimii ani activează cu succes multe alte companii şi firme din respublică: „Petrom-Moldova”. asigurarea unei cвt mai substanţiale creşteri a volumului de producţie şi a produsului intern brut la fiecare leiu cheltuit. „Partas-Petrol” „ASCOM-GRUP” şi multe altele. adică de partea produsului intern brut care se economiseşte. în anul 1995 din 133 de ţări supuse analizei. Se ştie că volumul de investiţii depinde de rata acumulării. Singapora – 33%. Japonioa – 29%. Politica economică a Republica Moldova pe termen mediu şi de lungă durată este orientată la sporirea volumului de investiţii (străine şi autohtone) şi menţinerea lor la un оnalt nivel.154-171]. rata investiţiilor în capitalul fix a fost şi mai scăzută. în ţările cu o rată оnaltă de acumulări şi. de oarece activitatea investiţională determină posibilităţile potenţialului economice.37%. Anume aceste ţări cu rate оnalte de acumulare au оnregistrat în timpul deceniului investiţional în ţările cu diferite economii. „Tirex-Petrol”. în anexele 19. respectiv cu o rată оnaltă de investiţii (de peste 25%). Investiţiile alocate anual de către firmă confirmă că odată cu asigurarea creşterii stabile a activităţii firmei „Lukoil- Moldova”.36%. Оnsă în anii de tranziţie rata economisirii în republică a fost la un nivel foarte scăzut de economisiri nu poate asigura ramurile economiei naţionale cu investiţii necesare pentru restructurarea şi modernizarea lor [202. Republica Corea . China – 40%. оn 56 ţări s-a оnregistrat o rată de acumulări brute în PIB de peste 22 la sută.considerabile a procesului de elemente toxice care se elimină în atmosferă. Austria – 27%. şi ritmuri оnalte de creştere economică. Conform investigaţiilor efectuate de unii savanţi [141]. renovarea sau reutilarea tehnică a оntreprinderilor şi obiectelor în funcţiune [122. Este evident că rata joasă ţării şi dinamica dezvoltării 104 . extinderea. „Valiexchmp”. p. în deosebi оn ţările în tranziţie. Chile – 27%.

Evoluţia principalilor indicatori ai activităţii investiţionale în R. eliminarea dublei impuneri. cu agenţii semioficiali şi neguvernamentali din domeniul investiţiilor şi şi străine оn 120 125 112 111 111 107 108 111 117 119. care prevede realizarea unui set de mă suri pentru sporirea ritmului de atragere a investiţiilor autohtone dezvoltarea diferitor sectoare ale economiei. sistem fiscal stabil. 105 . stabilirea relaţiilor cu organismele internaţionale. o reţea de organe оn ţară şi peste hotare preocupată de atragerea din alte ţări ş. volumul cărora a constituit 9580.4 mil. în opinia experţilor din domeniu. 134 135 130 125 120 115 110 105 100 101 95 122 128 125 120 şi stimularea investiţiilor. Оn timpul de faţă în Republica Moldova funcţionează un cadru juridic favorabil pentru investiţiile străine în economia naţională.6 105 97 2002 2003 2004 2005 2006 2001 Investiţii în capital fix Lucrări de construcţii-montaj Lucrări în antrepriză Fig. Moldova оn anii 2001-2006 (оn % faţă de anul precedent) Sursa: Calcule conform datelor Biroului Naţional de Statistică Conform datelor statistice în anul 2006 activitatea investiţională în ţară a consemnat o creştere cu 17% (оn preţuri comparabile) faţă de anul 2005 a fluxului de investiţii în capital fix. 998-XII din 1 aprilie 1992) [10].a Оn ultimii ani în republică în acest domeniu s-a оntreprins un şir de măsuri economice. acordarea de facilităţi fiscale. lei. organizatorice [11]. oferă investitorilor străini favorabile condiţii de activitate.Creşterea economică este stimulată de crearea mediului investiţional favoravil. proceduri vamale simplificate. Legislaţia cu privire la atragerea investiţiilor străine în Republica Moldova (Legea privind investiţiile străine nr. De menţionat. Politica investiţională prevede liberalizarea totală a transferurilor şi plăţilor. în acest scop a fost elaborată Startegia de atragere a Investiţiilor străine promovare a exportutului în Republica Moldova pentru anii 2006-2015. că în ultimii ani în republică creşte volumul investiţiilor în capitalul fix ceea ce confirmă datele din fig. 8. juridice. 8.

Оn perioada anilor 2000-2006 evoluţia indicilor investiţiilor în capital fix a fost caracterizată de creşteri fluctuante, cu excepţia anului 2006, unde se remarcă cea mai оnaltă majorare (tabelul 30).
Tabelul 30 Investiţii în capitalul fix în Republica Moldova, pe forme de proprietate, milioane lei (preţuri curente) 1998 1444,4 1999 1591,8 2000 1759,3 2001 2315,1 2002 2804,2 2003 3621,7 2004 5140,0 2005 7796,5 2006 10906,8

Investiţii în capitalul fix - total din care: Publică Privată Mixtă (publ. şi privată), fără participarea străină Străină A оntreprin-derilor mixte

416,5 458,2 114,8 83,2 371,7

617,2 352,7 68,5 49,3 504,1

763,1 392,9 81,8 93,2 428,4

715,2 667,9 148,1 219,8 564,1

1090,2 936,8 76,0 145,6 555,6

1254,4 1319,1 118,1 179,2 750,9

1676,1 1655,0 187,1 497,2 1124,6

2552,2 2741,1 262,0 686,4 1555,0

3685,8 3934,5 366,4 1370,1 1550,0

Sursa: Anuarul Statistic al Moldovei. -Ch.: Statistica, 2007, p.367.

Оn ultimii ani s-a schimbat esenţial structura investiţiilor în capitalul fix. De exemplu, în anul 2006 din suma totală de investiţii peste 60% constituie mijloacele proprii ale оntreprinderilor şi populaţiei şi peste 20% -mijloace alocate de investirori străini (tabelul 31).
Tabelul 31 Structura investiţiilor în capital fix pe surse de finanţare în Republica Moldova în anii 2005-2006
Оn preţuri curente, mil.lei 2005 2006 7189,1 9580,4 405,4 315,9 4602,6 1414 451,2
Sursa: Conform datelor Biroului Naţional de Statistică

Investiţii în capitalul fix, în total din care, finanţate din contul: bugetului de stat bugetelor locale mijloacelor proprii ale оntreprinderilor şi populaţiei mijloacelor investitorilor străini altor surse

Structura, % 2005 2006 100 100,0 5,6 4,4 64,0 19,7 6,3 4,8 4,8 60,2 20,1 10,1

460,7 458,6 5768,9 1923,0 969,2

Structura investiţiilor străine directe nete anuale atrase în republică este reprezentată în tab. 32.
Tabelul 32 Dinamica şi structura fluxului investiţiilor străine directe (ISD) оn
economia Moldovei în anii 1998 – 2007, în milioane dolari Indicatorii ISD (nete), inclusiv Capital statutar Venit reinvestit Alt capital 61,0 4,2 20,36 33,5 4,94 -7,83 83,6 11,7 47,7 119,7 9,5 30,5 60,4 10,7 37,0 39,7 21,2 17,4 114,1 38,7 -3,25 79,6 32,1 86,9 117,9 43,3 61,1 266 190 56 1998 86,2 1999 29,8 2000 142,9 2001 159,8 2002 107,7 2003 78,3 2004 145,7 2005 198,8 2006 233,0 2007 512

Sursa: Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, rapoarte anuale.

106

Un rol оnsemnat în atragerea investiţiilor străine оl au оntreprinderile mixte numărul cărora şi influienţa lor în dezvoltarea economică creşte din an în an (vezi anexa 21). Este de remarcat că sursele principale de finanţare ale activităţii investiţionale au fost mijloacele proprii ale agenţilor economici şi populaţiei, care în anul 2006 au format 60,2% din totalul investiţiilor în capital fix sau o pondere cu 3,8 p.p. mai mică faţă de anul 2005. Оn structura specifică a investiţiilor în capital fix cota majoritară a investiţiilor este orientată spre procurarea maşinilor, utilajului, mijloacelor de transport (44,2% din volumul total). Intensificarea activităţii investiţionale a fost determinată, în special, din contul capitalului оntreprinderilor şi organizaţiilor din sectorul nestatal al economiei. Acestor agenţi economici le revin 66% din volumul total al investiţiilor în capital fix оnsuşite şi 68% din lucrările de construcţiimontaj efectuate. Pe parcursul anului 2006 оntreprinderile şi organizaţiile de construcţii-montaj au executat lucrări în antrepriză în valoare de 3745 mil. lei (оn preţuri curente), ceea ce este cu 20% (оn preţuri comparabile) mai mult faţă de anul 2005. Partea preponderentă, şi anume 84,4% (3162 mil. lei), este asigurată de agenţii economici cu forma de proprietate privată. Este pozitiv factul că majoritatea investiţiilor străine în republică se concentrează în sectorul de producţie, energia electrică, gaze, industria prelucrătoare. Pe parcursul ultimilor ani se află оn continuă creştere nu numai numărul оntreprinderilor cu investiţii străine, ci şi indicatorii ce
caracterizează activitatea lor economică. De exemplu, în anii 1995-2000 numărul оntreprinderilor cu

investiţii străine în republică a crescut de 3,4 ori, pecвnd depunerile în capitalul lor statutar s-a majorat de 9,6 ori, inclusiv depunerile investitorilor străini s-au majorat de 7,5 ori şi au alcătuit оn anul 2000 peste 349 milioane dolari, ceea ce a contribuit şi la creşterea considerabilă a volumului producţiei fabricate la оntreprinderile cu investiţii străine – de 13,7 ori. în urma acestor creşteri a avut de cвştigat, în primul rвnd, populaţia republicii, deoarece volumul realizării mărfurilor serviciilor pe piaţa internă de către оntreprinderile cu investiţii străine s-a majorat în anul 2000 de 17,9 ori faţă de anul 1995 [47, p. 8-9]. Printre cei mai mari investitori străini în economia Republicii Moldova sunt compania „Union
Fenosa”, care a procurat cele trei reţele electrice şi a investit în Moldova peste 40 milioane dolari

şi

SUA, SA „Gazprom” din Federaţia Rusă, care deţine 666,4 mln lei în capitalul statutar al societăţii mixte moldo-ruse „Moldova-gaz”, compania germană „Sudzucker”, care a procurat acţiunile a patru făbrici de zăhar: Alexandreni, Făleşti, Donduşeni şi Drochia, compania „Lukoil” din Federaţia Rusă, care a investit în economia republicii peste 50 milioane dolari SUA ş.a. Investiţiile străine directe reprezintă nu numai o sursă de capital, ci şi o sursă de atragere în economiile receptore a investiţiilor străine şi a tehnologiilor avansate în diverse domenii ale 107

economiei naţionale, inclusiv pe piaţa produselor petroliere. Creşterea economică o constituie
transferul de tehnologii avansate şi know-how, care măresc gradul de calificare a forţei de muncă şi

al eficienţei utilizării ei. Inovaţia tehnologică, actualizarea sectorului productiv în baza progresului tehnico-ştiinţific devin factorii decisivi pentru progresul economic, în majoritatea inclusiv în ţara noastră [51]. De menţionat că, în ultimii ani sau alocat surse de investiţii solide în dezvoltarea bazei tehnicomaterială a pieţei produselor petroliere din Republica Moldova. în timpul de faţă republica dispune de o reţea dezvoltată a staţiilor de alimentare şi depozite cu produse petroliere cu un număr total de peste 500 unităţi, inclusiv 30 de depozite petroliere (vezi anexa 22). Cele mai mari companii care activează pe piaţa petrolieră în Republica Moldova sunt redate în tabelul 33.
Tabelul 33

ţărilor lumii,

Companiile cu cele mai multe benzinării în Rrepublica Moldova
Denumirea 2004 2005 Cota оn 2004, % Lukoil-Moldova Tirex-Petrol Petrom-Moldova Valexchimp Avante Gloria-Qvare Rapira Derang-plus Оn total 8 companii Оn total benzinării în RM Sursa: www. eco.md 67 69 58 32 13 8 7 7 261 420 79 71 71 38 18 8 7 7 299 441 16,0 16,4 13,8 7,6 3,1 1,9 1,7 1,7 62,2 100 Cota în 2005, % 17,9 16,1 16,1 8,6 4,1 1,8 1,6 1,6 67,8 100

Drept exeplu poate servi firma „Lukoil-Moldova”, care în baza investiţiilor alocate în republică,
оntr-un timp destul de redus, a realizat obiective importante pentru economia ţării: s-au construit

terminale pentru păstratrea produselor petroliere, staţii de alimentare auto cu produse petroliere şi gaz, obiective pentru deservirea tehnică a automobilelor, centre moderne de comerţ
acestea joacă un rol important în formarea

ş.a. Toate

şi funcţionarea normală a infrastructurii economiei

naţionale [48]. Odată cu lărgirea activităţii firmei şi creşterea volumului produselor petroliere
importate şi comercializate în Moldova, au sporit şi sumele vărsate în bugetul republicii în formă de diferite impozite şi taxe pe activitatea efectuată. Firma „Lukoil-Moldova” deţine o cotă de circa

40% de benzină, motorină şi gaze lichefiate importate şi comercializate în republică .

108

Un bun succes asigură. pe parcursul ultimilor ani au realizat importuri şi comercializare cu ridicata de benzină. Companiile pot dispune de două tipuri de licenţă: comercializarea cu ridicata comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere. Dacă. Holdingul include 35 de companii şi оntreprinderi. în anul 2006. de asemenea. construeşte staţii de distribuţie a produselor petroliere etc.63-64]. investiţii. compania era antrenată în busunessul cu petrol. p. ca compania „Petrom-Moldova”. Din vara anului 2000 ASCOM şi-a extins afacerile cu petrol şi în Kazahstan. p. atвt şi peste hotare. rulajul financiar a crescut de patru ori. şase dintre ele fiind lansate în lumea businessului în anul 2006. Holdingul include rafinării. „Stati-Holding” asigură lansarea şi distribuţia pe piaţă a produsului finit.54 milioane metri cubi de gaze.37]. dacă ASCOM se ocupă de extragerea petrolului şi a gazelor naturale. dar de fiecare dată afacerea a fost blocată de Rusia [120. motorină şi petrol lampat 45 de şi 109 . Aşa dar. operaţiuni cu imobilul şi terenuri. unde au fost create trei companii moldo-kazahe pentru exploatarea a patru cвmpuri petroliere. Una dintre cele mai impresionante realizări cum în Republica Moldova. „Tirex-Petrol”. Astfel. în 1995 ASCOM GRUP şi-a оnceput activitatea în Turkmenistan şi după numai trei ani compania avea acolo în jur de 100 de sonde din care se extrăgeau zilnic 2885 tone de petrol şi 3. comercializarea produselor petroliere în Republica Moldova este licenţiată. compania „Stati-Holding”. „ASCOM GRUP”. prestează servicii în energetică. pe care am onoarea s-o conduc. S-a оncercat să se оnceapă importul direct al gazului оn Moldova din Turkmenistan (2000-2001) şi apoi din Kazahstan (2005-2006). pвnă nu demult. „Stati&Co” şi altele. Numai în primii trei ani. Conform legislaţiei în viguare. Un exemplu concret de investiţii eficiente în domeniul extracţiei şi comercializării produselor petroliere este compania ASCOM. Compania nu face doar act de prezenţă pe piaţă. „Valiexchim”. farmaceutică. ASCOM a reuşit să ajungă la o producţie zilnică de 1100 tone de petrol şi de 3 milioane metri cubi de gaze. de asemenea. Primii pot comercializa produsele numai din depozite petroliere. din 2006 Grupul efectuează. „Stat-Holding” ocupă o poziţie importantă în sferele sale de activitate datorită unui atent studiu de piaţă şi unui management performant. creată în anul 1994 ca o societate pe acţiuni cu 100% capital privat care activează preponderent în industria petrolului şi gazelor. este extinderea geografică a afacerilor [120. prima companie transnaţională din Moldova.O activitate investiţională activă promovează în republică şi multe alte companii implicate în importul şi comercializarea produselor petroliere. uzine de producere a utilajelor petroliere. Printre proiectele sale se numără şi intenţia de a construi o conductă petrolieră de la rafinăria RAFO Oneşti (Romвnia) pвnă la Chişinău. de exemplu. în asigurări.

4 mii m . şi va ajunge la 808 staţii. Conform schemei de amplasare a staţiilor de alimentare aprobată de Guvern. proiectul de construcţie a Terminalului fusese sistat. dar prezintă şi o constrвngere în plus pentru cei care оncearcă să distribuie produsele de contrabandă. p. Un rol deosebit оl va avea în extinderea pieţei cu produse petroliere оl are construcţia terminalului (portului) de la Giurgiuleşti [174].”Terminal” în stare de faliment.agenţi economici. Terminalul va avea o capacitate de stocare de un milion tone de motorină şi benzină. Dacă includem şi comercializarea păcurii atunci vor fi 62 agenţi economici. datorită căreia Republica Moldova va beneficia de o deschidere mai mare în relaţiile economice şi de o reducere a dependenţei energetice de Federaţia Rusă. „Terminal” a luat un credit în valoare de 25. La acest proiect autorităţile au оnceput lucrul оncă în ianuarie 1995. în timpul de faţă lucrările aici sunt preluate de o Companie Olandeză.9 mii alimentări/zi. în iunie 2001. în municipiul Chişinău sunt amplasate 91 de staţii de alimantare sau 18% din numărul total şi 5 depozite (4 de petrol şi 1 de gaze) [125. Capacitatea totală de alimentare a staţiilor оnregistrate este de circa 77.42].A. prin crearea оntreprinderii mixte „Terminal”. în republică pвnă оn anul 2010 numărul staţiilor de alimentare se va dubla staţiilor urmează a fi amplasate în zonele rurale. Dar în 2004 a fost semnat un acord de investiţii cu trei companii din Azerbaidjan: Azpetrol. în care statul deţinea 41% de acţiuni. iar capacitatea totală de stocare a acestora este de circa 51. Dar. în urma dificultăţilor financiare cu care s-a confruntat compania. Acest sistem este menit să asigure o monitorizare eficientă a aprovizionării cu produse petroliere de bază şi a desfacerii acestora pe teritoriul Republicii Moldava. Se poate afirma că dezvoltarea reţelei de desfacere cu amănuntul a produselor petroliere nu numai că are efecte pozitive asupra pieţei şi gradului de satisfacere a cererii consumatorilor.Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare de la care S. BERD a declarat S. Principalii figuranţi pe piaţa petrolieră sunt menţionaţi în tabelul 33.A. Majoritatea 110 . Tot în acest scop a fost implementat sistemul automatizat de evidenţă a produselor petroliere care presupune şi dotarea tuturor staţiilor de alimentare cu aparate de casă cu memorie fiscală. Azertrans şi Azpetrol Refinery. restituind inclusiv datoria faţă de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.5 milioane dolari.оntreprinderea elenă Technovax şi 20% . de licenţă de comercializare cu amănuntul pot dispune numai companiile care au оn proprietate sau arendează staţii de alimentare. singura ieşire la Dunăre a Republicii Moldova. Compania „Azertrans” a investit în Terminalul petrolier Giurgiuleşti mai mult de 18 milioane dolari. Reţeaua de desfacere cu amănuntul a benzinei motorinei din republică se constituie din 493 staţii de alimentare care aparţin la 188 de agenţi şi economici. 39% . Din totalul de 3 staţii 132 aparţin direct importatorilor.

cu care Republica Moldova are deja оnţelegeri preventive. lansarea investiţiilor străine directe în economia ţării rămвne la un nivel scăzut. Includerea acestor facilităţi în legislaţia republicii ar putea atrage în economia naţinală investiţii de proporţii considerabile. pвnă în prezent. după cum reesă din studiul efectuat. Şi totuşi. care au investit mijloace considerabile în economia naţională: • investitorii care au alocat în fondurile fixe ale оntreprinderilor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii economiei naţionale un capital echivalent cu cel puţin 10 mln. cвt şi din punct de vedere al potenţialului natural.Petrolul va fi transportat în Moldova. La prima etapă ar putea veni petrol în Moldova din Azerbaidjan şi din Kuweit. reiesă că Guvernul Republicii Moldova în ultimii ani a mutat accentul оn politica investiţională de satat de la atragerea creditelor externe la atragerea investiţiilor străine directe în economia naţională. menţinerea stabilităţii macroeconomice. dolari SUA să fie scutiţi de plata impozitului pe profitul obţinut pe un termen de 5 ani. Din studiul efectuat. Strategia atragerii şi promovării investiţiilor străine directe trebuie să includă un program larg de оmbunătăţire a imaginei Republicii Moldova atвt din punct de vedere al amplasării ei teritoriale. ca centru de legătură dintre spaţiul de est şi cel occidental. aplicarea unei politici fiscale adecvate etc. 111 . cвt şi autohtoni). favorabil pentru atragerea investiţiilor străine directe. creвndu-se de fapt o concurenţă sănătoasă în acest domeniu. la acest Terminal. Darea în exploatare a Terminalului petrolier Giurgiuleşti va fi o lovitură puternică pentru „economia tenebră” în afacerile cu petrol din Republica Moldova. Оnsă coordonвnd acţiunile conform acordului interguvernamental. dolari SUA să fie scutiţi de plata impozitului pe profitul obţinut pe un termen de 10 ani. ceea ce implică continuarea reformelor economice. uman şi tehnic. trebuie asigurată stabilitatea politică şi perfecţionat mediul de activitate economică. Оn scopul atragerii active a investiţiilor străine directe în economia naţională este necesar să se acorde stimulente investitorilor strategici (atвt străini. Pentru prima dată în Republica Moldova petrolul va fi importat din alte regiuni decвt din Federaţia Rusă. evident că va veni din acele ţări unde este mai calitativ şi mai ieftin. pe cale maritimă. reglementarea veniturilor. în scopul asigurării unei politici active de atragere şi promovare a investiţiilor străine directe în republică. promovarea de mai departe a privatizării. precum şi din alte ţări. • investitorii care au plasat în fondurile fixe ale оntreprinderilor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii economiei naţionale un capital echivalent cu cel puţin 25 mln. dar şi pentru cei care concurează pe piaţa petrolieră din ţară. Importul оl va asigura investitorul.

un sistem inadecvat al contabilităţii. declararea sub alte categorii de mărfuri. 3. instituţionale. politice şi social-morale. evaziunea fiscală şi contrabanda. Cauzele instituţionale cuprind: politica slabă de stat care generează căutarea metodelor de un buget de stat neviabil. poliţia. există (importul fără declararea mărfii în vamă. Cele mai corupte sectoare în republică se consideră inspectoratul fiscal. asigurarea din plin a necesităţilor economiei naţionale. departamentele. a оnregistrat o tendinţă de scădere în ultimii ani (valorile cele mai mari revenind anilor 1998-2000). incompabilitatea ideologiilor totalitariste şi a celor de piaţă.a. Un singur lucru este оmbucurător . 62.223]. conform sondajelor efectuate. p. judecătoriile. Există. După cum se menţionează în literatura de specialitate [62. ministerele. creşterea nivelului de deservire a consumatorilor. o оnzestrare neadecvată. Evaziunea fiscală şi contrabanda pe piaţa produselor petroliere din republică Analizвnd activitatea agenţilor economici pe piaţa petrolieră a Republicii Moldova. sau nu contrabanda cu produse petroliere în Republica Moldova? Cercetările efectuate de specialiştii în domenu [40. diminuarea cantităţii mărfii declarate. оntвrzieri la plata salariilor. Contrabanda şi corupţia sunt în legătură directă. obţinere a veniturilor neoficiale.] confirmă că da. • Cauzele politice includ: combaterea corupţiei exprimată în combaterea adversarilor politici. 41. un nivel оnalt de netransparenţă în activitatea organelor juridice. • • Cele economice includ: salariile joase ale funcţionarilor de stat. diminuarea valorii mărfii în vamă etc).amploarea contrabandei cu produse petroliere. lipsa dorinţei reale şi a unei strategii de combatere în practică a corupţiei. acest domeniu are şi aspecte negative ca: economia ilicită.Realizarea propunerilor menţionate. promovarea în posturi a persoanelor fără performanţe reale. nerespectatea cerinţelor de evidenţă contabilă. lipsa transparenţei în sistemul legislativ. importul coruperii. ar contribui la schimbarea esenţială a atitudinii investitorilor străini faţă de Republica Moldova şi ar asigura o creştere considerabilă a investiţiilor străine directe atrase în economia naţională. după opinia noastră. erodarea valorilor etice ţării. p. informarea insuficientă a din cauza coruperii în eşaloanele superioare ale conducerii populaţiei. vama. cauzele corupţiei pot fi economice. lipsa unei delimitări clare оntre proprietatea privată şi cea publică. • Cauzele sociale şi morale: dezintegrarea şi demoralizarea sociatăţii. lucrul sub nivel al mass-media. organele locale [40. toleranţa publică. ceea ce face dificil controlul procesului de tranziţie de către sociatate. 125 ş. tenebră. interesarea unor grupuri politice în colapsul economic şi financiar al statului оn scopul revenirii la sistemul dictatorial. pe lвngă aprecierele pozitive privind extinderea acestei pieţe. trebuie menţionat faptul că.4. 112 .26].

se recurge la mituirea persoanelor cu funcţii de control şi combatere a contrabandei. Cu cвt este mai mic riscul (şi mai puţin riscantă) impozitarea ilicită a produselor petroliere faţă de procedurile legale. Se ştie că timp de mai mult de un deceniu sectorul de frontieră în regiunea transnistreană (circa 443 km) reprezenta o “gaură neagră” a economiei Republicii Moldoav. care consideră că lupta cu contrabanda nu va fi eficientă dacă nu va fi corelată cu lupta оmpotriva corupţiei. protecţionismului. petrolul rămоne în partea dreaptă a Nistrului. accizele la benzină s-au stabilit în valoare de 40 USD/tona. a unităţii de transport cu marfa de contrabandă şi în plus. Zona de frontieră de-a lungul Nistrului rămвne şi pвnă în prezent cea mai afectată din punct de vedere a contrabandei cu produsele petroliere. Beneficiul brut al acţiunilor de contrabandă va fi egal cu suma impozitelor şi taxelor pe care ar fi trebuit să le plătească. Un alt factor de care depinde decizia importatorilor de a recurge la traficul de contrabandă este nivelul riscurilor legate de tranzacţiile de contrabandă. de la 1 aprilie 2003. Deci. iar оntr-o altă ţară acelaşi produs se vinde la un preţ mai mare (deoarece în preţul lor se include accizele şi taxele vamale mai оnalte). utilarea tehnică şi genistică şi paza frontierei pe sectorul transnistrean. Pe cвnd în Republica Moldova accizele la aceste produse sunt de 2 ori mai mari. în păstrarea căreia erau şi sunt interesate anumite cercuri din Transnistria. perfecţionarea documentelor de import sub formă de tranzit spre Transnistria. dar. în aceste condiţii puţini recurg la importul produselor de contrabandă fără să se asigure că nu va fi tras la răspundere. lipsei de responsabilitate şi va fi asigurată transparenţa şi monitorizarea activităţii tuturor organelor de control [125. pentru motorină – 20 USD/tona. avantajul pe care оl au traficanţii de produse petroliere sau beneficiul brut în urma traficului cu produse petroliere (adică avantajul material al acestora faţă de importurile legale) se 113 .43]. ei riscă confiscarea mărfii de contrabandă. dacă ar fi importat aceste produse în mod legal. apare tentaţia de a importa acel produs ocolind taxele şi impozitele de import. cum ar fi. Au fost stabilite multe cazuri de aşa gen. p.Principalele stimulente ale contrabandei sunt diferenţele de preţuri şi ale sistemelor de taxe оn diferite ţări. inclusiv pe căi ilegale. cu atвt mai mare va fi tendenţa pentru a efectua traficuri de contrabandă. Dacă un produs oarecare poate fi achiziţionat оntr-o ţară la un anumit preţ. Ucraina şi Moldova. care face imposibilă demarcarea. creează dificultăţi în asigurarea pazei frontierei. o condiţie importantă pentru combaterea contrabandei ar fi colaborarea la nivel interstatal în vederea armonizării politicilor de preţ şi de impozitare a produselor petroliere. O altă cauză a fluxurilor ilegale de produse petroliere din exterior este faptul că în Transnistria. Adica. Pe de altă parte. Deci. de fapt. din cauza conflictului transnistrean. Lipsa unui accord privind regimul frontierei de stat. intentarea unui dosar penal. importul ilicit de produse petroliere implică şi anumite riscuri. Suntem de accord cu concluzia unor autori. Rusia. în cazul în care importatorii ilegali vor fi depistaţi.

. Dar dacă din această sumă excludem cheltuielile legate de transportarea mărfii: mituirea funcţionarilor. acumulării şi utilizării resurselor financiare. tendinţa pentru traficarea produselor petroliere de contrabandă va fi suprimată. ca pe lвngă оnăsprirea controlului şi a pedepselor pentru traficul de contrabandă (adică. Procedura de stabilire a preţurilor şi mecanismul de funcţionare a sectorului este netransparentă şi complet оnchisă ţentru public [62. Acţiunile cu caracter corupt în domeniul managementului patrimoniului statal. p. mediului оnconjurător. o utilizare improprie a 114 . organizării improprii a finaţării cauzвnd pierderi de mijloace financiare. cauzează pauperizarea populaţiei şi creşterea neоncrederii în reformele promovate. contribuind la creşterea enormă a datoriilor de stat. Cвnd importurile legale vor putea aduce profituri mai mari sau cel puţin egale cu profiturile care pot fi obţinute pe cale ilegală. executării controlului de stat sunt vaste. unde fenomenul de contrabandă şi corupţia este larg răspвndit sunt foarte des оnfăptuite. rвndul său. Aceasta la. avвnd datorii imense pentru resursele energetice. acţiunile de combatere a contrabandei trebuie să urmărească minimizarea beneficiului net pe care poate să-l obţină traficanţii. Aşadar. Cercetările efectuate de specialiştii în domeniu confirmă că tranzacţiile ilicite în operaţiunile de export-import. neţinвnd cont de necesităţile societăţii. micşorarea beneficiului brut). Fenomenul corupţiei contribuie la formarea unui clan economic şi politic care impune societăţii voinţa sa. atunci beneficiul net în urma traficului ilegal va fi egal cu diferenţa dintre beneficiul brut şi aceste cheltuieli. remunerării muncii lucrătorilor sistemului bugetar. finanţarea structurilor şi o utilizare ineficientă şi iraţională a resurselor bugetare ale оntreprinderilor de stat datorită activităţilor neprevăzute de legislaţia în vigoare. fără nici o plată pentru tranzitul de gaz (pentru informaţie: sumele pentru tranzitul de gaz pe teritoriul ţărilor оnvecinate depăşesc PIB Moldovei). în acest sens. politicii în domeniul educaţiei. politicii sociale. falsificarea documentelor etc. Mai mult decвt atвt: se tărăgănează instalarea contoarelor de gaz la intrarea şi ieşirea de pe teritoriul ţării.235]. riscurile la care se poate aştepta în caz de eşuare a planurilor de traficare. importă gaz la un preţ mult mai ridicat decвt cel mondial. creşterea riscurilor traficanţilor) şi crearea unor condiţii favorabile pentru importatorii legali de produse petroliere (adică.238]: • • un mod impropriu de formare şi utilizare a mijloacelor financiare. sănătăţii. p. Republica Moldova.egalează cu suma plăţilor legale pe care ar fi trebuit să le plătească. considerăm necesar. Printre cele mai caracteristice forme în Republica Moldova putem menţiona următoarele [62. Creşterea evaziunii fiscale şi deminuarea plăţilor la buget determină eşecul politicii de susţinere a antreprenoriatului şi micului business.

pierderile proprietăţii de stat drept rezultat al neraportării intenţionate a proprietăţii оn şi echipamentului. excluzвnd din procesul privatizării persoanele disponibilizate şi pensionarii şi incluzвnd în listele participanţilor la privatizare persoane care niciodată nu au lucrat la оntreprinderea dată. în special neglijarea creşterii preţurilor. violarea disciplinei preţurilor. Оn afară de metodele ilegale de eschivare de la plata impozitelor şi de la efectuarea altor plăţi oficiale se mai practică şi diferite modalităţi de ocolire legală a impozitelor. cвnd sistemul de auditing fiscal supravieţuieşte numai datorită mitelor. transferul lor unor structuri comerciale patronate care le utilizează pentru un preţ simbolic o perioadă оndelungată de timp.investiţiilor şi donaţiilor. reducerea valorii estimate a оntreprinderilor. • • • • o utilizare iraţională a investiţiilor şi creditelor drept rezultat al unor alocări a resurselor de evaziunea fiscală şi acceptarea mitelor. Prin 115 . chiar în dimensiuni cu mult mai mari în comparaţie cu alte sectoare ale economiei naţionale. Cвnd se menţionează legătura dintre operaţiunile ilicite de exportimport. Cвnd vorbim de evaziune fiscală evaziune fiscală există în orice stat. registrele contabile. utilizarea dubioasă a investiţiilor şi creditelor agenţilor economici. Una dintre formele de evaziune fiscală este economia subterană. evaziunea fiscală capătă proporţii deosebit de mari. se are în vedere că din moment ce este vorga de volume comparabile precum volumul comerţului exterior. chiar şi acolo unde este un nivel foarte jos al corupţiei. mărirea sintetică a valorii оntreprinderilor date în arendă sau diminuarea intenţionată a cotei statului prin оncălcări în calculul amortizării. Atunci. Analiza situaţiei reale pe piaţa produselor petroliere confirmă prezenţa acută a economiei subterane în acest sector. • o activitate financiară şi economică nesatisfăcătoare care oferă funcţionarilor de stat şi legătura ei cu fenomenul corupţiei. neincluderea unei părţi a proprietăţii în documentele de evaluare sau evaluarea proprietăţii la preţuri nereale. tipuri de activitate economică ce generează valoare adăugată – legale sau ilegale. оnsă. darea ilegală în arendă a оncăperilor violările la cumpărarea a 20% de acţiuni a colectivului оntreprinderii în lipsa unui tender. de asemenea. dar neоnregistrate din considerentele de evaziuni fiscale ori condiţii nefavorabile pentru activitatea оn cadrul economiei oficiale. privatizarea ilicită. O astfel de modalitate este manipularea preţurilor de import prin firmele intermediare оnregistrate în zone off shore. astfel de operaţiuni pot avea loc doar sub protecţia funcţionărilor de stat. Economia subterană include toate formele de activitate economică care nu sunt reflectate de statistica oficială. stat. avem în vedere că posibilitatea de a utiliza liber proprietatea de stat pentru obţinerea beneficiilor personale.

Impozitul pe venit: 336. în cazul dat. după care оl vinde importatorului la preţul de 275 USD/tona Varianta A FRONTIERA DE STAT Importatorul cumpără 1000 tonede petrol. la 1000 tone. obţinem: Varianta A. respectiv. că toate tranzacţiile de acest gen se efectuează în scopul micşorării preţului la import. Cu atвt mai mult că o bună parte din profituri vor fi capitalizate оn străinătate (25 mii USD). la prima vedere. acesta este un caz particular. 9) (pentru anul 2006). rezultate din activitatea de export-import. pierderi mai mari bugetului de stat). 116 .4 mii lei. Desigur. rezultate în urma tranzacţiilor de acest fel. Impozitul pe venit: 269. ca să fie prezentată o valoare mai mică la vamă. Petrolul este importat legal. în tabelul 34 este prezentată o schemă generală de formare a costurilor benzinei importate pentru fiecare variantă din figura 9. 9. la preţul de 250 USD/tona Variant B Firma intermediară (din zona off shore) Cumpără 1000 tone de petrol la preţul de 250 USD/tona. Оn plus: 25 000 USD оntr-un cont din zona off shore. cu toate taxele plătite Fig. Оnsă este regretabil faptul că. La un preţ fix de realizare pentru ambele variante. aceasta reprezintă circa 67 mii lei). Vвnzătorul vinde 1000 tone de petrol. în afară de pierderile pe care le suferă bugetul statului.astfel de tranzacţii sunt capitalizate în afara ţării sume enorm de mari în valute străine. Varianta B. Legal. dar cunoscвndu-se suma totală a impozitelor pe venitul agenţilor economici importatori de produse petroliere şi cota tranzacţiilor efectuate prin intermediul firmelor din zonele off shore. tranzacţiile de această natură nu prezintă o оncălcare. Оnsă se poate demonstra că în unele cazuri mărirea intenţionată a preţului de import poate aduce beneficii mai mari importatorilor (şi. Din figura 12 observăm cum printr-o simplă rotaţie a documentelor (Varianta B) importatorul reuşeşte să micşoreze legal plata impozitelor pe venit cu circa 20%). ar putea fi calculată o valoare estimativă a pierderilor pentru bugetul statului.1 mii lei. Mulţi importatori de obicei aşa şi procedează. S-ar părea. Schema tranzacţiilor prin zonele off shore în comerţul cu benzină şi motorină. Să examinăm un exemplu convenţional (fig.

lărgirea considerabilă a construcţiilor în sectorul individual. lei (7 =6 x 1) 3287500. lei (25 = 24 x 1000/3 3 Varianta A 13. per litru.00 9431.00 Valoarea mărfii conform declaraţiei.49 5. probabil. lei Densitatea benzinei.40 28548.6% în 1992 la devieri esenţiale ale informaţiei referitoare la operaţiunile de export-import cu partenerii 34.00075) Оn total cost.00 8218. Drept semnale ale prezenţei acestor fenomene în Republica Moldova şi a consecinţelor lor sociale pot servi mai multe constatări [62.ş. g/cm Preţul de achiziţie (import).26 0.81 4.53 2712.01 0.70 1.00 2000. USD (6 = 5 x 4) 250000.00 3616250. principali. lei (18 = 11 + 13 + 16 + 17) x 0. lei /l Profit pвnă la impozitare.20) Plăţi către ANRE. lei/1 (21 = 20 / 1000 x 5/3) Preţ de vвnzare.50 2630.13 18081. lei (10 = 7 + 8 + 9) x 0.15 13. Оn literatura de specialitate se fac diverse estimări ale nivelului economiei subterane. lei (13 = 8 x 5 x 1) Preluare.25 2630.63 965058.19 5983446.20) Ecologie.87 Varianta B 13. lei Certificare.70 1.63 5583250. lei (8 = 5 x 1200lei).75 899143.20 0.62.75 275.75 16437.00 Accize. • • diminuarea cotei salariului în venitul total al gospodăriilor casnice de la 71. USD/tona Cantitate (tone) Valoarea mărfii. altor scopuri decвt susţinerea dezvoltării Tabelul 34 Formarea costului unitar al benzinei importate* 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Indicatorii Curs oficial de schimb al USD.005) Paza. lei Curs de cumpărare a dolarului..65 Sursa: Roşcovan M. Creşterea cotei pierderilor de energie electrică de la 10% din consumul total în 1990 pвnă la peste 30% în 1997 şi faptul că scumpirea rapidă a resurselor energetice nu a dus la diminuarea intensităţii energetice a PIB (dinpotrivă.00 1000.19 5.00 1000. lei (19 = 7 x 0.78 2465. Studiu privind evaziunea fiscală şi contrabanda cu produse petroliere în R. lei/1 (24 =23 x 0.7 în 1998.00 105200.15 13. lei (23 = 22 x 5/6 – 21 x 5/6) Impozit pe venit per litru.20 0. lei (9 =7 x 0. (оn condiţiile anului 2003). accize pentru 1 t de benzină 1200 lei Proceduri vamale.241-242]: • scăderea puterii de cumpărare a salariului mediu şi creşterea de multiple ori a volumului cumpărărilor obiectelor de lux. lei (11 = 7 x 0.00 1200000. p.00 10000.a.00 Comision transfer TVA adiţional.00 1200000.00 275000. autovehicole.00 105200.40 29292.75 250. • scăderea PIB real în ritm mai rapid decвt consumul de energie electrică. lei Cost per litru.banii capitalizaţi în afara economiei naţionale.20 269425.00 13750.00 8606. 117 .25 336124.00 9040.00 2000. p. lei (16 = (2-1) x 6) 12500. ţării vor servi. 2004.12 4.: S. Ch.N.20 x 1) Transport. lei (12 = 5 x 0. numai pe parcursul ultimilor trei ani acest indicator a crescut cu 21%) poate servi drept semnal al lărgirii fenomenului delapidării lor şi producţiei nedeclarate.0025) TVA.20) Оn total impozit. lei (14 = 10 x 5) Pierderi din diferenţa de curs.M.00 10000. • Calculul este convenţional şi serveşte pentru a evidenţia diferenţa de impozit în mărime relativă.

Mai mult ca atвt. fiecare ţară. metoda structurală şi metoda italiană (a analizei pieţei forţei de muncă). • creşterea şomajului şi diminuarea probabilităţii de a obţine un loc de muncă în economia oficială fără unele proteste semnificative din partea populaţiei (probabilitatea de a găsi un loc de muncă pentru un şomer oficial оnregistrat s-a diminuat de la 0. Estimarea dimensiunilor economiei tenebre în Republica Moldova. după statistica oficială. • diminuarea disciplinei fiscale. оndeosebi în ţările din CSI. construcţii – 38%). Peru ş. • cota evident diminuată a comerţului organizat în cel total. Evaziunea fiscală în Republica Moldova a crescut de la 4% din venitul bugetului consolidat în 1994 pвnă la 32% în anul 1998. metoda curency-ratio. Este cunoscut că economia subterană în anumite dimensiuni există în majoritatea ţărilor.7 în 1992 pвnă la 0. rezultatul calculelor variază în dependenţă de metoda utilizată. Calculele au arătat că în acest interval de timp povara fiscală oficială a crescut de la 34.a. Bolivia. efectuată în cadrul CISR. amplificarea fenomenului evaziunii fiscale şi diminuarea оncasărilor la buget. 600 g de peşte. în unele ţări din America Centrală şi de Sud. оntr-un an se vinde pe cap de locuitor 2.5% în 1992 pвnă la 44. în Suedia – 7%. Este greu de conceput faptul că.• rata dobвnzii pentru creditele oferite (30-40%) depăşeşte în mod semnificativ profitabilitatea medie în economia oficială (mai puţin de 10%). p. Metodele de estimare a dimensiunilor economiei neoficiale sunt destul de imprecise şi denotă doar un tablou aproximativ al situaţiei reale. în Elveţia şi Austria – circa 5%. economia subterană are o pondere ami mare decвt cea oficială în PIB. agricultură – 40%. [62. a fost bazată pe şase metode: metoda tranzacţiilor. 118 pentru a face unele comparaţii internaţionale este necesar a utiliza aceleaşi metode de estimare şi a calcula rezultatul mediu pentru .243-245]. metoda analizei circulaţiei fondurilor. 200 g de unt. în SUA – 15-20%. Israel – peste 20%. în Spania оntre 14 şi 20%. Aceasta se poate observa calculвnd vвnzările de mărfuri pe cap de locuitor. Ea este оnaltă şi în ţările în tranziţie. De aceea. în Anglia – circa 5%.5 kg de carne.18 în 1998). 35).9% în 1997 (оn industrie – 50%. în opinia experţilor. în baza rapoartelor privind rezultatele financiare ale tuturor оntreprinderilor care prezină aceste rapoarte organelor de statistică a fost calculată povara fiscală efectivă în sectorul real al economiei pentru perioada 1992-1997. Оn Republica Moldova după calculele diferiţilor autori economia subterană se estimeză оntre 35 şi 60% (tab. Ponedea economiei subterane în ţările dezvoltate variază оntre 5% şi 40% din venituri: în Italia ea constituie 20-30% din PIB. în Canada – 10%. aceasta parţial poate оnsemna că veniturile efective оn unele ramuri ale economiei sunt mai mari. Argentina. metoda consumului energiei electrice.

3. recomandate în literatura de specialitate [125.9 23.7 15.8 17 15. Un model simplu de cerere şi ofertă pentru ciclul legal de produse petroliere (impozitele achitate) este prezentat în figura 12. p.5 18. în acest scop vom analiza cвteva modele teoretice.3 27. lei (de la 4% din venitul bugetului consolidat pвnă la 30%).46-47] . Consumul de produse petroliere depinde de mai mulţi factori.7 14.3 25 30.6 19. Capacitatea aprovizionării cu petrol depinde de nivelul profitului pe care importatorul оl primeşte în 119 .3 12 12 18. Calculele efectuate au arătat că pe parcursul anilor 1994-1998 volumul evaziunii fiscale a crescut foarte rapid – de la 65 mln.7 29.5. Aceste metode sunt pe larg expuse în literatura publicată [vezi 62. Cauzele acestei creşteri rapide a evaziunii fiscale includ slăbiciunea şi coruperea organelor de control. orice majorare a preţului оntr-o perioadă scurtă de timp va micşora consumul.6 13.1 27.2 29 12.2 17.5 25. deoarece în baza ei se află presupunerea că în timpul controalelor Inspectoratului Principal Fiscal de Stat se depistează şi se оnregistrează toate evaziunile.Tabelul 35 Cota economiei neoficiale în PIB.1 28 19. Deci.3 45.1 23. în acest caz.1 25.6 48.7 18 32.4 36.7 36. p.6 37. Acest model evidenţiază furnizorii legali care concurează ulul cu altul şi contrabanda cu produse petroliere nu există. Menţionăm faptul că estimarea dată este una minimală. Nivelul preţurilor determină cererea.6 19.% 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Moldova Bulgaria Ungaria Polonia Romвnia Rusia Ucraina 12 22.9 28.9 Sursa: BERD.243-249].7 35.9 32.8 33. lei pвnă la circa 800 mln.4 40. Modele de abordare teoretică a contrabandei şi măsurile de combatere Pentru a evalua impactul şi a elabora măsuri efective de luptă оmpotriva contrabandei este necesar de a оnţelege cum acţionează pe piaţă produsele de contrabandă. cantitatea cerută este оntr-o legătură imvers proporţională cu preţul – curba cererii de produse petroliere are forma unei pante descrescătoare. pentru a vedea cum produsele petroliere de contrabandă оnlocuiesc pe piaţa internă produsele impozitate legal şi cum acestea influienţează preţul de piaţă şi consumul.1 41.7 16.7 22. existenţa unui sistem supraоncărcat de оnlesniri fiscale.5 16. povara fiscală grea.7 38 39.6 34 29.5 15.7 23. Transition Report 1997.

Se observă că preţurile la care pot fi vвndute produsele petroliere de contrabandă au un domeniu mai larg de variaţie.. p. Studiu privind evaziunea fiscală şi contrabanda cu produse petroliere în Republica Moldova. în figura 11. nici consumul total. 120 . Cantitatea totală de produse petroliere oferite în economie prezintă suma cantităţii furnizate de contrabandişti şi a cantităţii aduse de furnizorii legali.schimb. De aceea.10. Aşadar. contrabandiştii oferă cantitatea de Qcontr unităţi. e ştiut că impozitul pe produse petroliere nu prezintă o piedică pentru contrabandă. Cantitatea oferită de produse de contrabandă este direct proporţională cu preţurile care se stabilesc pe piaţă. în acest caz cantitatea de produse petroliere comercializată legal Qlegal se va determina ca diferenţa dintre cantitatea totală şi cea ilegală: Qlegal = Qtotal . Deci. 2004.47. Curba cererii P2 P1 Noua curbă a ofertei după mărimea impozitului Curba iniţială a ofertei Q Q2 Q1 Cantitatea Fig. La introducerea 1 unui impozit t. chiar şi оntr-o perioadă scurtă de timp. ş. iar volumul vвnzărilor scade de la Q la 1 2 1 Q. Efectul creşterii impozitului asupra preţului şi a cantităţii de echilibru în condiţii de concurenţă perfectă şi fără contrabandă. Ch. pe cвnd preţul este P . Sursa: Roşcovan M. Cererea totală la preţul de piaţă P este mai 1 1 mare şi se găseşte la intersecţia curbei cereii şi curbei ofertei de benzină oferită de piaţa legală (oficială) Qtotal. Cantitatea de benzină care va fi vвndută pe piaţa de 1 consum Q poate fi determinată găsind intersecţia curbei cererii şi cea a ofertei.. Rusu V. 2 Оnsă. Cu cвt mai mare este impozitul. оn 2 acest scenariu preţul de echilibru se măreşte de la P la P . curba ofertei cu produse petroliere de contrabandă se оndreaptă în sus.Qcontr. preţul creşte de la P la P = P + t. în acest caz cantitatea de benzină care va fi 1 2 1 vвndută se va mişca pвnă la Q şi va fi determinat prin intersecţia curbei noi a ofertei. Ea doar substituie o parte din piaţa legală. în figura 10 P prezintă preţul iniţial al unui litru de benzină.: S.N.a. Оn figura 11 este prezentată o economie în care există fenomenul contrabandei cu benzină. cu atвt mai mulţi contarbandişti sunt predispuşi să aducă petrol оn mod ilegal. în acest model oferta la 1 benzină va fi determinată de nivelul preţului P . E de menţionat că în acest caz contrabanda cu produse petroliere nu influenţează nic preţul de echilibru.

curba ofertei se deplasează оn 1 2 1 t.12. p. ş. Rusu V.. Studiu privind evaziunea fiscală şi contrabanda cu produse petroliere în Republica Moldova. Drept rezultat cantitatea de benzină de contrabandă va creşte. La prima vedere o astfel de situaţie ar fi convinabilă pentru consumatorii produselor 121 .a. De aceea curba ofertei agregate оntr-o perioadă scurtă de timp va fi оnclinată pozitiv. Acest lucru trebuie să-l оnţeleagă importatorii legali şi оmpreună cu organele de control să lupte оmpotriva contrabandei. 48. va creşte şi preţul de la P la P = P + t.49. ceea ce va diminua veniturile importatorilor legali. Studiu privind evaziunea fiscală şi contrabanda cu produse petroliere în Republica Moldova. Modelele prezentate mai sus sunt prevăzute pentru o perioadă de scurtă durată. Ch.12). p. Ch.: S. oferta legală. cantitatea şi preţul de echilibru la petrol оn condiţii de concurenţă perfectă: cazul măririi impozitelor. Concluzia este următoarea: оntr-o perioadă scurtă de timp contrabanda nu influenţează nivelul consumului de echilibru... Contrabanda. ridicвnd concomitent ponderea produselor importate pe cale ilegală. Atunci sus. Pentru un preţ mai оnalt importatorii vor fi predispuşi să ofere mai multe produse. Presupunem că impozitele pentru produsele petroliere cresc cu o mărime corespunzător.: S.a. ş. Оntr-o perioadă оndelungată oferta de produse petroliere va depinde de nivelul preţului. Preţul Curba cererii Curba ofertei produselorde contrabandă Curba finslă a ofertei produselor impozitate Curba iniţială a ofertei produselorimpozitate Q conrt 1 Q conrt 2 Q total 2 Q total 1 P2 P1 Cantitatea Fig. 2004. Contrabanda .N. Sursa: Roşcovan M. Sursa: Roşcovan M. la nivelul P . Totodată. cantitatea şi preţul de echilibru la petrol în condiţii de concurenţă perfectă. 2004.N. în acest caz. Rusu V.Preţul Curba cererii Curba ofertei produselor de contrabandă P1 Curba ofertei produselor impozitate Q contr Q tital Cantitatea Fig. oferta legală.11. iar cea 2 comercializată în mod ilegal se va diminua (fig.. aceasta va cauza creşterea consumului total. Practic aceasta оnseamnă că preţul de echilibru pe piaţă va fi unul mai scăzut. оnsă afectează cotele de piaţă ale furnizorilor legali.

în conformitate cu vămuirea produselor petroliare cu prezentarea documentelor ce atestă nu numai cantitatea valoarea produselor importate. pierde оntreaga economie. implementarea şi funcţionarea acestor măsuri de combatere a contrabandei cu produsele petroliere nu vor fi suficiente penru stвrpirea 122 . оnsă. departamentele şi organele responsabile de controlul şi evidenţa produselor petroliere. dar • poziţiile tarifare din Nomenclatorul de mărfuri al Republicii Moldova. stabilirea evidenţei permanente оntre ministerele şi departamentele оmputernicite referitor la şi şi timpul. Prin Hotărвrea nr.2003 Guvernul Republicii Moldova a aprobat un plan de măsuri pentru combaterea economiei tenebre pe piaţa produselor petroliere. Aceste măsuri au drept obiectiv reglementarea activităţii vamale şi a modalităţilor de combatere a contrabandei pe piaţa produselor petroliere.12.S. Mai mult ca atвt: mărirea impozitelor în astfel de condiţii va conduce la creşterea contrabandei. mai demonstrează că creşterea consumului datorită scăderii preţurilor va fi mai mică decвt creşterea volumului de produse importate prin contrabandă.”Calea ferată din Moldova” specializat. O scădere a preţului şi creşterea consumului este ceea ce оşi doreşte orice consumator.petroliere. cu modificarea actelor normative în vigoare. după cum urmează: • • crearea registrului electronic unic pentru Departamentul Trupelor de Carabineri şi Departamentul Vamal privind evidenţa transportului produselor petroliere prin punctele vamale. • elaborarea de către MAI. Оnăsprirea controlului pe оntreg hotarul frontierei cu Ucraina în scopul depistării cazurilor de contrabandă şi de eschivare de la plata impozitelor şi taxelor vamale. Acest model. • efectuarea în mod operativ şi permanent a controlului calităţii produselor petroliere şi transportul auto importate şi transportate prin intermediul О. Totuşi. • crearea posturilor vamale mixte la punctele de trecere a frontierei pe оntreg hotarl moldoucrainean. Drept rezultat.1641 din 31. efectuarea analizei activităţii importatorilor de produse petroliere din punct de vedere al eficienţei activităţilor de licenţiere şi corectitudinii formării şi aplicării preţurilor în conformitate cu Metodologia aprobată de ANRE. marca produsului respectiv. • modificarea legislaţiei în vigoare privind оncasarea accizelor şi TVA la tranzitarea prin teritoriul vamal al Republicii Moldova şi restituirea acestor plăţi după confirmarea scoaterii lor de pe teritoriul vamal al ţării. în continuare evidenţiem măsurile destinate a fi realizate pe parcursul anilor viitori de către ministerele. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor şi de către Departamentul Vamal a Schemei unice a căilor de transportare a produselor petroliere importate pe teritoriul Moldovei.

este necesar a efectua măsuri de optimizare a reglementării pieţei petroliere din Republica Moldova şi diminuării volumului contrabandei prin următoarele momente: • • • • • • • elaborarea şi adoptarea unei strategii de combatere a contrabandei. Considerăm că combaterea evaziunilor fiscale şi contrabanda pe piaţa produselor petroliere оn republică necesită a fi desfăşurată pe toate căile: economice. administrative şi educaţionale. considerăm necesar a aplica şi astfel de măsuri cum ar fi: • • • simplificarea procedurilor de certificare a obiectivelor de comerţ cu produse petroliere. ar trebui de soluţionat problemele ce apar în sistemul organelor de control. cвt şi la staţiile de alimentare şi depozitare). amplificarea ocrotirii proprietăţii personalităţii antreprenorilor. Dat fiind faptul că Republica Moldova importă sută la sută produsele petroliere. De aceea. evitarea aplicării TVA la valoarea mărfii la care au fost incluse accizele etc. labirinturile birocratice de reglementare. care sunt unele dintre mecanismele principale menite să asigure securitatea economică a statului. în primul rвnd. colaborarea cu ţările expeditoare în vederea schimbului de informaţii şi a luptei оmpotriva contrabandei. impunerea standardelor EURO pentru toate produsele petroliere importate şi a controlului riguros al calităţii (atвt în vamă. duritatea Codului Penal în vederea tragerii la răspudere a agenţilor implicaţi în importul şi comercializarea produselor petroliere de contrabandă. importul ilicit al acestora aduce un prejudiciu enorm economiei oficiale economic al acestor importuri ilicite este colosal. Pentru soluţionarea lor ar trebui оnăsprite şi aplicate măsuri de pedeapsă în toate cazurile de mituire a funcţionarilor din structurile menite să combată contrabanda produselor petroliere. susţinerea antreprenorilor concurenţă pe piaţa de combustibili. aplicarea metodelor de marcare a combustibilului cu izotopi speciali. izvoarele sunt condiţionate de imperfecţiunile legislaţiei. corupţiei. stimularea legalizării veniturilor „tenebre”. deoarece contrabanda este multilaterală. reducerea accizelor la produsele petroliere nemijlocit la staţiile de alimentare. Impactul social- .fenomenului de contrabandă. 123 şi a şi menţinerea unui sistem de şi bugetului de stat. stimularea comerţului legal. evaziunii fiscale şi a traficului de influenţă prin acţiuni sincronizate. Оn scopul legalizării contrabandei cu produse petroliere. „transparenţa” frontierelor vamale şi mărinimia organelor fiscale. De asemenea. juridice. Problema principală care apare este problema transparenţei şi a corupţiei. cumătrismul оn afaceri. din preţul de realizare cu amănuntul.

Din totalul de energie jumătate din bugetul său pentru produsele energetice. în baza cercetărilor ştiinţifice efectuate autorul a argumentat un şir de concluzii şi propuneri concrete privind ameliorarea situaţiei pe piaţa produselor petroliere în Republica Moldova. determinarea fluxurilor internaţionale cu petrol şi produse petroliere. a impactului acestui fenomen pentru bugetul de stat şi оntreaga societate. în aceste condiţii ţara este nevoită să plătească aproape multilateral problemele complexe privind securitatea energetică. SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE Оn teză sunt analizate tendinţele în dezvoltarea comerţului mondial cu produse petroliere. conţine argumente ştiinţifice în favoarea sporirii eficienţei comerţului cu produse petroliere. este studiat rolul petrolului ca sursă energetică în economia contemporană şi tendinţele de dezvoltare a acestui sector pe plan mondial. este studiată piaţa mondială cu produse petroliere. s-a evaluat nivelul de asigurare a necesităţilor economiei naţionale a ţării la principalele produse petroliere produse petroliere. evoluţia cererii şi a ofertei agregate mondiale la produsele petroliere. inclusiv оn ţările cu cel mai mare volum de consum a acestor produse SUA. atragerea investiţiilor în dezvoltarea bazei tehnico-materiale în domeniul comerţului cu 124 . cadrul legislativ şi normatin cu privire la piaţa produselor petroliere în republică. metodologic. Japonia. China. locul şi rolul principalelor ţări exportatoare de produse petroliere în comerţul internaţional. este analizată situaţia în jurul problemelor extragerii şi exportului petrolului din regiunea şi combustibil consumate. indentificarea evaziunii fiscale în domeniul importului. Uniunea Europeană. Teza are un aspect conceptual. se face o trecere în revistă a metodelor de combatere a evaziunii fiscale şi contrabandei cu produse petroliere. la diminuarea esenţială a evaziunii fiscale şi contrabandei pe piaţa produselor petroliere în ţară. analizată dinamica preţurilor mondiale la produsele petroliere principale. Republica Moldova nu dispune de combustibil fosil. în acest context în teză sunt analizate şi a altor ţări din CSI în producţia şi exportul produselor petroliere. reexportului şi a comerţului cu produse petroliere în ţară. rolul Rusiei Mării Caspice.Realizarea acestor şi altor măsuri ar contribui la ameliorarea situaţiei în domeniul dat. şi de folosire eficientă a acestor produse. 98% sunt acoperite din import. particularităţile principalelor ţări exportatoate de petrol din OPEC şi non-OPEC. imperativ. Оn lucrare sunt examinate diverse aspecte ce ţin de contrabanda cu produsele petroliere importate оn Republica Moldova şi a economiei subterane în acest sector.

cărbune –27%. cоt şi în dezvoltare fiind importatoare de ţiţei şi produse petroliere. Studiile ne arată că la tendinţele actuale privind consumul anual de energie. Romвnia. Marea Caspică. respectiv un sistem al economiei naţionale. din care petrol –39%. 2. Mările 125 . transport şi distribuţie. majoritatea ţărilor atоt dezvoltate. tone. acest produs fiind crucial în definirea strategiilor nationale pentru dezvoltare. în general săracă în petrol. O parte importantă dintre acestea se regăseşte la adвncimi foarte mari. Una dintre cele mai actuale probleme ale economiei mondiale contemporane este problema energetică. Emiratele Arabe Unite. dispune de zăcăminte petroliere în diferite zone ale ţării. оnglobвnd cele mai mari riscuri. Marea Britanie). Guineea şi Amazonia) sau tropicale (Sahara). Rezervele mondiale de petrol sunt repartizate foarte neuniform pe glob. reprezentвnd fundamentul pentru cele mai mari afaceri internaţionale. Petrolul este o resursă epuizabilă. 100 ani –cu gaze naturale. din care sigure 137 miliarde tone. 600 ani –cu cărbune. Energetica are un rol decesiv în dezvoltarea diferitor sectoare ale economiei. extinse pe оntreg teritoriul unei ţări şi reprezintă o parte. Cele mai importante exploatări petroliere actuale se găsesc în cuprinsul unor mari cvasiinterioare: Golful Persic. dar si Ţiţeiul rămоne forţă motrice pentru economiile industriale. 3. Cantitatea tot mai mare de energie solicitată de dezvoltarea economică şi socială din ultimele decenii a dus la o intensificare a exploatării resurselor energetice şi implicit la creşterea producţiei de combustibil. în ultima suta de ani a politicii mondiale. Energetica şi-a lărgit treptat aria de probleme transformвndu-se оntr-un puternic subsistem al economiei.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Sinteza literaturii ştiinţifice selectate la tema cercetării. Irak). Siberia Occidentală). dar si profituri pe masură. gaze naturale –24%. оn regiunile ecuatoriale (Golful. petrolul a constituit unul dintre cele mai importante bunuri comercializate. Kuweit. Posibilităţile în resurse energetice clasice oferite de Terra pentru viitor sunt limitate. precum şi investigaţiile proprii efectuate permit formularea următoarelor concluzii în baza conţinutului tezei: 1. Din nevoile globale de energie actualmente cca 90% sunt acoperite prin arderea combustibilului fosil. America Latină cărora le revin peste 80% din rezervele sigure. Europa. Marea Caraibilor. Iran. Sistemele şi subsistemele energetice reprezintă ansamblul instalaţiilor de extracţie. în platformele submarine şi în regiunile submarine polare şi subpolare (Alaska. prelucrare. a economiei şi dezvoltarea tehnologică a ţărilor – consumul de combustibil fosil ar putea satisface nacesităţile mondiale pe o perioadă de cca 70 ani – cu ţiţei. Repartiţia geografică a rezervelor de petrol relevă locul deţinut de ţările din Orientul Mijlociu (Arabia Saudită. Marea Nordului. America de Nord. Danemarca. Rezervele mondiale de petrol sunt evaluate la 360 mld. dispune de zăcăminte submarine în Marea Nordului (Norvegia. creşterea populaţiei. conversie. de asemenea. 4.

000 bbl/zi.000 bbl/zi. în locul aşteptatei creşteri a cererii de petrol pe plan mondial pentru anul 2001. grija de protejare a rezervelor. ca urmare a atacurilor teroriste din SUA din 11 septembrie 2001. Cererea mondială pentru energie şi pentru produse petroliere a fost continuu crescătoare pe o perioadă extinsă. ca principal. scăderea severă a оncrederii consumatorilor aruncвnd industria aeronautică şi activitatea liniilor aeriene оntr-un vвrtej al reducerilor de activitate. pоnă la o valoare de 600. Preţurile produselor petroliere pe plan mondial continuă sa fie volatile. Cererea pentru energie. pоnă la o valoare de 120. materia primă a unui complex de ramuri industriale – petrochimia – precum şi a altor industrii (mase plastice. Importanţa petrolului pentru economia contemporană nu se rezumă. la faptul că acesta a devenit principala resursă energetică. precum şi în unele regiuni ale uscatului în CSI. iar petrolierele au ajuns să reprezinte. Cererea de petrol pentru anul 2003 a fost de 78 milioane bbl/zi. totodată. oferta mondială s-a adaptat mereu la creşterea consumului. farmaceutică).arhipelagului indonezian.000 bbl/zi. Aceste evenimente. odată cu ea. Politica de preţuri promovată de OPEC a оncurajat marile firme petroliere să se dezvolte şi să contribuie la creşterea ofertei mondiale de petrol şi produse petroliere. o serie de ţări în dezvoltare din cadrul şi din afara OPEC au pus in funcţiune noi capacităţi de rafinare. El constituie. Ca răspuns. manifestată prin limitarea accesului companiilor străine. fluctuaţiile оnregistrate rezultвnd din interacţiunea cererii cu oferta de pe piaţă. Oceanul Оngheţat de Nord (America de Nord). stabilirea unui preţ de cost echitabil faţă de cel al materiilor prime. Mişcările ciclice ale preţurilor 126 şi promovarea . Cu toate acestea. 7. determină nivelul mondial al producţiei de ţiţei. în prezent.000 bbl/zi. care să alimenteze dezvoltarea economică si cererea de ţiţei. chiar în condiţiile în care au existat оntotdeauna capacităţi suplimentare de producţie. SUA. Astfel. a ponderii absolute a acestuia оn balanţa energetică a lumii a condus la apariţia noii politici privind petrolul. în momentul de faţă 40 la sută din tonajul flotei comerciale mondiale. combustibil energetic. Dezvoltarea explozivă a producţiei de petrol şi. au avut drept consecinţă pierderea a mii de locuri de muncă. 8. care s-au soldat cu pierderea a mii de vieţi omeneşti. a survenit o reducere cu 40. toate creвnd veritabile dificultăţi ţărilor puternic industrializate. naţionalizarea parţială a industriei petroliere. Rolul decisiv în conturarea politicii mondiale în domeniul petrolului revine OPEC 6. Canada etc. 5. deţine primul loc оntre mărfurile ce formează obiectul schimburilor comerciale internaţionale. iar în anul 2002 s-a оnregistrat o scădere a cererii mondiale de petrol cu 200. prognozele privind cererea mondială de petrol apar substanţial schimbate. cu toate că transportul ţiţeiului brut (оn proporţie de ѕ ) şi cel al produselor petroliere (оn proporţie de Ѕ) sunt asigurate de reţeaua de peste 300 de mii de kilometri a conductelor petroliere.

China este singura tară producatoare de ţiţei in cadrul NEA. SUA folosesc aprope o pătrime din tot „aurul negru” mondial. sunt localizate în Orientul Mijlociu. Asia-Pacific si UE. în speţa. Participarea OPEC în cadrul fluxurilor internaţionale cu petrol urmeaza să atingă nivelul de 65% оn anul 2025. derivata din reprezentвnd circa 65% din totalul consumului din zona Asia-Pacific. La finele anului 2007 a depăşit nivelul de 110 USD/bbl. consum si import de ţiţei din lume. iar în cazul inregistrării unor preţuri mici. Afganistan etc. ţiţei de import din China. că resursele tradiţionale de energie. în ultimii ani preţul mondial la ţiţei este instabil. anihilоnd orice оncercare de conservare. Dacă оnsă ajustăm preţul ţiţeiului la evoluţia inflaţiei. iar spre sfвrşitul lunei octombrie 2008 s-a redus esenţial. De aceea SUA aşa de activ se luptă pentru cucerirea noilor pieţe petroliere la Orientul Apropiat. ce furnizează ţitei. în 2001 dependenţa SUA de importul petrolului constituea 52%.0 mil.bbl/zi). Principalele zone. China si Coreea de Sud – se preconizeaza să depaşească pana în 2010 consumul european (15. preţul ţiţeiului “Arabian light crude” a crescut de la 2. 11. adică cu 1271%. Urmare a cresterii consumului de dezvoltarea economică inregistrată în această tară. celelalte produse au оnregistrat în această perioadă o creştere cu doar 151%. NEA se aşteaptă să devină principala regiune de consum de ţiţei. în iulie 2008 depăşise 150 USD/bbl. în anii 1972– 1982. America Centrala si Africa. Conform estimărilor AIE către 2015 ponderea inportului în consumul petrolului оn America poate atinge 60%. si circa 18% din consumul mondial de ţiţei. dezvoltarea economică. 9. 10. Comparativ cu ţiţeiul. creşterea reală a acestuia a fost cu 546%. Asia-Pacific si Europa. în secolul XXI una dintre cele mai mari probleme ale omenirii o constituie cea a energiei. dar deseori chiar direcţia corectă a dinamicii în perspectivă a preţului la petrol. iar la celalalt capăt se gasesc ţările OPEC si Rusia. se găsesc оn regiuni diferite faţă de cele de consum. Rusia. Statele Unite este tara cu cea mai mare productie.48 $/bbl la 34 $/bbl. în timp ce principalii consumatori se găsesc în America de Nord. Astfel că principalii actori în cadrul fluxurilor cu petrol sunt SUA. După cum demonstrează experienţa ultimilor 35 de ani. exporturile din golful Persic vor atinge nivelul de 75% din totalul exporturilor. de organizarea unor fluxuri comerciale continui va depinde. Avвnd în vedere faptul. Prăbuşirea preţurilor în 1986 a atras după sine stimularea consumului. Consumul de ţiţei la nivelul primelor 3 state din NEA – Japonia. 127 . totodată ponderea lor în extragerea petrolului constitue puţin mai mult de 10%. cele de petrol. оn final. O pondere mare a importurilor de ţiţei revine ţărilor din Asia de Nord Est (NEA). cercetătorilor le este foarte greu să prevadă în baza evaluării experţilor sau modelelor matematice nu numai nivelul. ajungвnd la 60 USD/bbl. Irak. la un capăt.cauzează o serie de probleme de planificare şi operaţionale în economia mondială.

Dezvoltarea economică nu se poate realiza pe baze durabile. Danemarca. Marea Britanie.a. fiind aproape integral dependente de importuri. poziţia pe care predecesoarea sa a avut-o pe această piaţă. Norvegia si ş. Kuwait. legislativ şi normativ care crează fundamentul politicii statului în domeniul energetic. Cauzele principale: ţara nu dispune de combustibil fosil. Arabia Saudită. Norvegia. Din punct de vedere ştiinţific problema asigurării stabile a necesităţilor economiei naţioanle cu resursele energetice. Tucmenia şi Cazahstan) în 1995 erau exportatoare şi оncă două ţări (Uzbechistan şi Azerbaidjan) se autoasigurau cu resurse energetice. Principalii furnizori de ţiţei ai Uniunii Europene sunt Mexic. statele din UE sunt puternic dependente de importurile de ţiţei. Inan. după discompurerea Uniunii Sovetice. оncercă să recupereze. 13. Franţa şi Italia) şi categoria specială a ţărilor coeziunii. unele ţări din Africa Productia europeană de ţiţei provine din Marea Nordului. La fel ca şi Asia-Pacific. securitatea energetică a scăzut.12. importurile acestei regiuni reprezintă circa 60% din totalul consumului intern de ţiţei. 14. Dar. pe cоnd normal ar fi 6-10%. Rusia. fără creşterea eficienţei energetice. Statele membre ale Uniunii Europene se pot оmpărţi din punct de vedere al surselor de energie primară. Restul ţărilor se gasesc în situatia similară cu cea a Japoniei. avand o productie în anul 1989 aproape dublă faţă de cea a Arabiei Saudite. diminuarea dependenţei energetice a ţării rămвne pвnă ce o problemă-cheie. Danemarca. Romвnia despune de resurse şi industrie petrolieră respectivă. necătвnd la măsurile оntreprinse în ultimii ani în acest domeniu. Spre deosebire de SUA. acum 20 ani în urmă cel mai mare producator mondial de ţiţei. la fel ca şi în cazul Japoniei. ţară care a inlocuit URSS pe piata petrolului. securitatea energetică rămвne o problemă vitală. Polonia). Urmatorul mare importator este Uniunea Europeană. dintre cele mai dificile pentru Republica Moldova. 98% sunt acoperite din import. macar partial. inclusiv resurse petroliere este slab argumentată. net importatori (Germania. Irak. adica din Marea Britanie. această dependenţă fiind totuşi diferită de la stat la stat. Uniunea Sovietica era. Considerăm necesar de a оntreprinde măsuri оntru perfecţionarea cadrul organizatoric acest contecst Guvernul Republicii Moldova trebuie să asigure stabilitatea politică оn 128 şi ţară şi economic. ţării a şi jumătate din bugetul său pentru procurarea resurselor energetice. Norvegia. din totalul de energie ţara este nevoită să plătească aproape combustibil consumate. Оn aceste condiţii. celelalte 10 şări priveau asigurarea cu resurse energetice ca o problemă majoră în securitatea lor economică. Investigaţiile efectuate permit a formula următoarele recomandări: ştiinţifice 1. din fostele 15 republici numai trei ţări independente (Rusia. în aceste condiţii. Toate acestea confirmă actualitatea cercetărilor efectuate. Odată cu proclanarea independenţei. Venesuela. în trei categori: net producători (Olanda. în .

Romвnia şi ţările din GUAM. efectuarea analizei activităţii importatorilor de produse petroliere din punct de vedere al eficienţei activităţilor de licenţiere şi corectitudinii formării şi aplicării preţurilor. de timp etc. . orientate spre economia de energie. va asigura o colaborare economică mai strвnsă оntre Republica Moldova. în contextul dezvoltării durabile sectorul energetic va trebui remodelat ţinвnd cont de următoarele imperative: fiabilizarea satisfacerii cerinţelor societăţii la preţuri rezonabile. se impune de a diversifica şi reorienta zonele poziţiile tarifare din Nomenclatorul de mărfuri al Republicii Moldova. 5. reducerea costurilor resurselor energetice. 129 . marca produsului respectiv. reducerea consumurilor specifice (la unitate de materie primă. aplicarea tehnologiilor noi cu consum minim a resuselor de materie primă şi energie. Reieşind din rolul deosebit pe care оl are sectorul de asigurare a necesităţii economiei naţionale cu produsele petroliere. dar şi departamentele оmputernicite referitor la şi vămuirea produselor petroliare cu prezentarea documentelor ce atestă nu numai cantitatea şi timpul.crearea registrului electronic unic pentru evidenţa transportului produselor petroliere prin punctele vamale. inclusiv: . în scopul asigurării stabilităţii securităţii energetice a geografice de import a produselor petroliere. abonarea tehnologiilor energefage. asigurarea unei structuri optime a economiei naţionale. de produs. Necesită evaluarea impactului şi elaborarea măsurilor efective de luptă оmpotriva contrabandei şi economiei tenebre cu produse petroliere în republică. 2. 6.perfecţionarea mediului de activitate economică. considerăm necesar de a promova o politică activă de atragere a investiţiilor directe (străine şi autohtone) în scopul dezvoltării de mai departe a bazei tehnico-materiate a pieţei cu produse petroliere în ţară. în conformitate cu şi ţării şi sporirea eficienţei sectorului energetic. 3. reducerea importului şi a consumului de resurse energetice. creşterea responsabilităţii organelor de decizie în efectuarea politicii energetice a statului şi asigurarea creşterii eficienţei economiei naţionale. restructurarea economiei. ceea ce va permite de a deminua implicaţia Moldovei оn jocul petrolier de nivel mondial şi dependenţa de Rusia. schimbarea modelelor de consum. în asigurarea securităţii energetice a ţării. implementarea unei politici energetice. Guvernul trebuie să ee măsuri pentru folosirea în complet a capacităţii Terminalului petrolier din Djurjuleşti avвnd destinaţia de a juca un rol deosebit în importul produselor petroliere asigurarea securităţii energetice a ţării. 4.stabilirea evidenţei permanente оntre ministerele valoarea produselor importate.). ar da posibilitate de a importa pe cale maritimă produse petroliere din alte ţări unde ele sunt mai calitative şi mai eftine.

. administrative şi educaţionale. .modificarea legislaţiei în vigoare privind оncasarea accizelor pe teritoriul vamal al ţării. evaziunea fiscală devine economic neeficientă. care ar prevedea răspundere administrativă şi penală a persoanelor cu funcţii de răspundere pentru ne achtarea impozitelor şi a altor datorii de stat.majorarea ratelor penale şi a densităţii controalelor organelor fiscalela un nivel la care.simplificarea procedurilor de lichidare a оntreprinderilor care nu funcţionează sau nu prezintă materiale referitoare la activitatea economică desfăşurată оntr-o perioadă stabilită de timp.ridicarea prestigiului.оmputernicirea organelor fiscale cu funcţii şi drepturi suficiente de combatere a evaziunii fiscale. şi TVA la tranzitarea prin teritoriul vamal al Republicii Moldova şi restituirea acestor plăţi după confirmarea scoaterii lor de . juridice.delimitarea strictă a funcţiilor organelor de control şi supravegerea strictă a lucrului organelor fiscale.elaborarea de către Ministerul Afacerilor Interne. a nivelului de calificare şi de stimulare a lucrului colaboratorilor organelor de audit. inclusiv cu dreptul de anchetă şi aplicare a sancţiunilor administrative. . Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor şi de către Departamentul Vamal a Schemei unice a căilor de transportare a produselor petroliere importate pe teritoriul Moldovei. .adoptarea Legii cu privire la management şi elaborarea mecanismului de realizare a ei. Combaterea evaziunilor fiscale şi contrabandei pe piaţa produselor petroliere în republică necesită de a fi desfăşurată pe toate căile: economice.S. 130 .оnăsprimea controlului pe оntreg hotarul frontierei cu Ucraina în scopul depistării cazurilor de contrabandă şi de eschivare de la plata impozitelor şi taxelor vamale. B) Măsurile juridice ar include: .”Calea ferată din Moldova” şi transportul auto specializat.utilizarea mai activă a Legii cu privire la faliment.. . .diminuarea şarjei fiscale (ultima măsură efectuată doar după оndeplinirea celorlalte). . depistarea şi penalizarea persoanelor ce оncalcă disciplina financiară. A) Măsurile administrative care ar include: . cu modificarea actelor normative în vigoare. .efectuarea în mod operativ şi permanent a controlului calităţii produselor petroliere importate şi transportate prin intermediul О. 7. C) Măsurile economice ar trebui să includă: . practicarea sistemului de promovare în bază de merite. care ar promova o politică unică referitoare la investigarea.asigurarea transparenţei şi a accesului liber al maselor largi de populaţie la hotărоrile adoptate de către funcţionarii de stat.

D) Măsurile educaţionale: . . de diminuare a toleranţei publice faţă de fenomenul corupţie.realizarea unor programe de educaţie civilă. Realizarea acestor şi altor măsuri ar contribui la ameliorarea situaţiei în domeniul dat. la diminuarea esenţială a evaziunii fiscale şi contrabandei pe piaţa produselor petroliere în ţară. 131 . educвnd o atitudine negativă faţă de fenomenul în cauză.pregătirea unui program educaţional orientat spre explicarea consecinţilor evaziunilor fiscale asupra bunăstării populaţiei.

2007.П. 19. 15. Belli N. Valentin Arion ş. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. -Bucureşti.2005. 17. Энергетика – фактор экономического роста.md 5.959 din 21 august 2007 Cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova pвnă în anul 2020.12. 31. 2005. Potenţialul competitiv al economiei naţionale. -М.. Strategia energetică a Republicii Moldova pвnă în anul 2020. Avromescu A. -296 p. :изд-во Моск. –М. nr. 1981.. –98 p.141-145 din 07. Ioan-Franc V.315. Vol. 1985. Globalizare şi probleme globale. 20/ Editor Socolov Robert H. Пособие.: «Финансы и статистика». 11. Энергетическая безопасность: (газовая промышленность России).11. Economia mondială. -М. Potenţialul competitiv al economiei naţionale. перер. p. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1136-XIV din 13. Monitorul Oficial nr.09. Cortianu P. -Chişinău. С. –686 с.parlament.59-89.: Знание. –Iaşi: Ed. 2002. Бизнес-планирование. Мировой рынок природных ресурсов: учеб.148-150 (1747-1749) din 05. Centrul de informare şi valorificare pe şi documentare 28. 20. -Bucureşti. Monografii. 1987.2007. Belli N. Belostecinic G.2000. Млодик. В. Academia Romвnă. Concurenţă.М. Учеб для вузов /Под ред. Абрамов В. broşuri 12. p. La mondialisation: gen`ese et enjeux.a. Acad.И. europeană şi mondială. Culegere statistică/Biroul Naţional de Statistică. 2. Энергетика мира: уроки будущего /Под ред. 2005. –144 p. Rom. –615 p. -М. Правовые. 2004. al tezei de dr.1998. Strategii şi politici energetice ale Uniunii Europene şi Republicii Moldova: material informativ/ elab. -М.: ASEM. -52 p. 2007. Energetica mondială în perspectiva sfвrşitului de mileniu.Г. Posibilităţi şi valorificare pe piaţa internă.06. 16. Мировая экономика: Учеб. Legislaţia Republicii Moldova şi acte normative în domeniul energetic Legea Republicii Moldova Cu privire la energetică. 1996.1999. 1995. Academia Romвnă. Alain Nonjon.107 din 04. 2-е изд. 26.. Безопасность России.1998. 13. С.: Дашков и Ко. М. социально-экономические и научно-технические аспекты.10. (Материалы семинара)..1.Л. 2001. Albu M. 1997. 2000. Posibilităţi piaţa internă. Vol. -368 с.-Ch. europeană şi mondială. –816 с. 7. Бабин Э.1079 din 19. –104 p. Попова. www. Energetica. 2001. Legea Republicii Moldova Cu privire la Portul Internaţional „Giurgiuleşti”.2000. 18. 25..2. Гос. hab.09. -103 с. Bari I. 29.: Экономика. Vol.Bibliografie 1. 2004. UTM: Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. И Башмакова. – Chişinău. Международные экономические отношения: Учеб.141-145 din 07. 3. 2005.2001. Авдокушин Е. Belostecinic G.и доп. Legea Republicii Moldova Privind piaţa produselor petroliere. -Paris. 21. Аюров В. manuale. Ляпунова. -Bucureşti: Ed.2005. Основы внешнеэкономической политики. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30.07. 2004.: ASEM. nr. -Bucureşti. –660 p. -Bucureşti. Ioan-Franc V. Metodologia formării şi aplicării preţurilor la produsele petroliere în Republica Moldova. Tehnică.205-206.2005 Cu privire la Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (20062008). Marketing. –М.02.50-51 din 04.. nr. 27. -71 с. 24.Junimea. –309 с. -Ch. Orientarea de marketing ca factor de asigurare şi dezvoltare a competitivităţii оn condiţiile formării mediului concurenţial în Republica Moldova. –Palo-Alto: Anual Reviews Iuc. –318 p. Culegere de acte normative privind reglementarea activităţii comerciale pe teritoriul Republicii Moldova.2001. 9.: Юность. Serbănescu I. 1997. Hotărвrea Guvernului Republicii Moldova nr. Горного ун-та. 22. Ch. 6.: TEUC. Hotărвrea Guvernului nr.02. Bari I.461-XV din 30.1525-XIII din 19. –612 p. –Bucureşti: Ed. 14. Anual Review of Energy and the Enviromment.Ф.09. 10.07.59. p. Energia geotermică. Centrul de informare şi documentare economică. economică.пособие для вузов. Planul Naţional de Dezvoltare 2008-2011. -Москва: МТЭА. Bari I. 2006. 8. p. Autoref. 2005. Balanţa energetică a Republicii Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 4. 132 . 1992. 23.imperativul reconsiderărilor.8-XV din 17.Д... Legea Republicii Moldova Privind conservarea energiei.157-159 din 21. nr.. Competitivitate. –1309 p.

Calancea E. Bran F.32. -240 p.: „Tehnica-INFO”. I. -М. Teorii. 6-е изд. -Ch. -114 p. Burchiu N.04. Economică. –Bucureşti: Ed. . Resurse energetice şi de materii prime. 51. Экономическая теория. 2-е изд. Partea II-a. –470 p. –Chişinău: ULIM. Dobrotă N. 35. – Bucureşti: USA MV. Transparensy International Moldova. 59. доп. 2005 –233 с. – mai 2006. 2001. Energie pentru lumea de mвine să acţionăm acum! Declaraţia CME 2000. Investiţiile străine şi impactul lor asupra performanţei economice. Materialele seminarului din 2-4. –275 p. Conservarea energiei în R. 1999. 45. 36. –Bucureşti: Ed. Probleme globale ale economiei. 1998. 65. Autoref. Burchiu V.Bucureşti: Editura Academiei Romвne. 2003. valuri. -82 p. –p. –544 с. –Iaşi: Polirom. 54. Istrate I. Mecanisme de funcţionare a economiei. Chiţă P. Ciucur D.M. 62. 133 . Радеба Ли. Chistrugă B.T. 2001.M. Managementul corporativ ca un factor strategic al dezvoltării proceselor de integrare internaţională a Republicii Moldova.. Economia politică. 1980. Dracea D. Chircă S. -239p.a. 2002. Ciubotaru M. Tranziţia la economia de piaţă şi invesiţiile străine în Republica Moldova. -Ch. valuri. Analiza riscurilor aferente transformărilor comerciale pentru eficientizarea operaţiunilor de comerţ //Оn culegerea „Comerţul exterior al Republicii Moldova: teorie şi practică.. Cobzaru I. 2001. 64. 43..00. geotermică. Politici energetice europene.) Economie internaţională.). solară. 2006. Academiei. 1999.: ASEM. –288 p. Guţu I. maree. Gribincea A. solară. 1998.. –Bucureşti: Ed.50-60)..I.. 61. seminarului metodico-ştiinţific din 16. Добыча – Всемирная история борьбы за нефть. . Comerţ internaţional. – М. 55. Economică. . 2006. Ергин Д. Ciornвi N.. –285 p. Economia mondială. –Chişinău: USM. 2000. 49. 38. -81 p. Economia mondială . Burlacu N. – 440 p. 41.). -Constanţa: Europolis. 1992. Politica. 1995. p. Energii necondiţionale curate: eolionă. 1999. Materialele Conf. 2001.272-279. Energii regenerabile: Experienţa statelor Uniunii Europene şi aplicarea ei în Republica Moldova. Международный бизнес: внешняя среда и деловые операции. Glosar de termini energetici. politici. М. 1996. Gilpin R. –136 p.: UTM. Mater. 48. (coord. -114p. 40. -СПб. Economia şi gestiunea firmei. Пер.. Galaju I. Cristopher F.. şi problemele utilizării surselor renovabile de ecnergie //Оn culegerea „Energii regenerabile: experienţa statelor UE şi aplicarea ei în R.2000.Autoreferat al tezei de doctor оn economie.. 63. 4-е изд. 1997. de coord.. Galaju I. –СПб: Инфо-да. Dima C. 34. Modele de analiză a activităţii de comerţ exterior. Ciornвi N. 42. geotermică. Rusu A. biomasă. Гриффин Р. -249p. – 280 p. Gribincea A..32.275 p. 2000.06. 2005. –Chişinău: UTM. 58. 33. – Ch. с англ..T. Geografia economică mondială: (Geografia resurselor naturale şi valorificării lor economice). maree. -Bucureşti: Ed. Energii neocondiţionale curate: eoliană. 37. 60. 1996.: Дело. -784 с. –Chişinău. –216 p. Gestiunea riscului în cadrul investiţiilor internaţionale. 1998.05. Economia mondială în secolul XXI: Provocarea capitalismului global. 46. Constantin M. 53. –Ch.„Tehnica-INPO”. -150 p. –304 p. 1998. -Bucureşti. –80 p.1999. Учеб. Relaţii economice internaţionale (teorii şi politici ale pieţei mondiale). Enescu C. (col. Comănescu M. 50. Calancea E. Caraşciuc L. Manual – Chişinău. Corupţia şi evaziunea fiscală. 56. -Bucureşti. –Bucureşti: Ed. specialitatea 08. Дэниелс Д. Republica Moldova: economia în tranziţie. с англ. Cemortan V.probleme globale ale omenirii. Burechin V. 1999.. 2007. деньги и власть. -Ch. ş. Burnete S. Чжоу Вэйди. 1999.. Борисов Е. 2000. –1086 с. 47. Comunicările seminarului din 2-4 iunie 1999. 2002. 39. Анализ переходных моделей экономического роста в России и Китае: ретроспектива и перспективы. -Chişinău: USM.–21 p. Chişinău. 66. Rojco V. Intergarea postindustrială a ţărilor de EC şi de Est: realităţi şi perspective. пер. для Вузов. 2001. 57. Economică.. Ceosescu N. Relaţii economice internaţionale şi integrarea economică. 52. –Bucureşti. Economică. biomasă. Intern. 44.Ф. –Ch. –154 p. Питер Пресс. Международный бизнес: (пер. (p. modele. –Bucureşti: Ed. –Chişinău: Ed. 2004. Bucureşti: Editura Economică. 2002.: ТК «ВЕЛБИ»«ПРОСПЕКТ». 1999. Globalizarea economică.: ASEM. 2006. Vol. –Chişinău: UTM. Valul Energetic. -447 p.

Bucureşti. 91. 2000. Макаров А. transportului şi distribuţiei energiei electrice asupra mediului.С. -608 с. -727 с. 89.). 96.М. Economie politică.Н. Ignat I.: ЗАО Бизнес-школа ”Интел-Синтез”. 88. –294 p. Lucrare scrisă în cadrul proiectului Tempus TACIS „Surse regenerative de energie”. –80 с. 2000. 1998. 1994. –M: Изд-во «Наука».1 – 671 с.: Изд-во Политех.: Компания Спутник +. 1997. -368 с. 2000.: Юность. Долгосрочные аспекты обеспечения энергетической безопасности стран СНГ //Журнал «ЭНЕРГИЯ: экономика. Мировая экономика: Учебник для вузов.: ASE. наук. 76. 2008. -Ch. Moisuc C. 83.-96 p. Международный маркетинг: Учебник.. Ilie A. Energetica generală.С. –179 с. 95. Ed... – Bucureşti: Ed. 84. –М.Н. 74. –316 p. Probleme globale ale economiei. 2002. Managementul marketingului. 93.). Герчикова И. академия МИД РФ. – 480 с.ун-та.: Флинта.В. Махонько Г. Мировая экономика и международный бизнес: Учеб..Рыбалкина. Красавиной. (Хазбулатов Р. 2006. Наздрева Р. Поляков и др. -М. Ch. Государственное регулирование магистрального трубопроводного транспорта нефти и газа. для вузов / В. din engl. –Ch.. 1990.a. Niţu V.: Финансы и статистика. Impactul producerii. 98. Ediţia IV-a. 1999. 100. Международные валютно-кредитные и финансовые отношения: Учебник / Под ред. -240 p. 2000. . 71. în culisele celor şapte surori.2 – 718 с. пособие. 2004. –129 p. Macari V. – М. -Ch. Consideraţii generale privind piaţa mondială a petrolului. д-ра экон. (coordonator). М. –М. А. Lutacu Gh. -192 p. Coord. 1984. –142 с.. –63 p. –80 p. 2005. a doua revizuită şi adăugată..: Кно Рус. Осьмовой. -C. Economia Moldovei în capcana globalizării şi tranziţiei. -1996. -624 с. :Магистр. проф. Pavel A.Булатова и др. Ленсая Т. ş. 1997. Istrate M. 2003. Ломакин В. 1997. Trad. -Bucureşti. 68. Eficientizarea şi dezvoltarea potenţialului industrial de producţie şi export al Republicii Moldova. Fluxurile internaţionale cu petrol şi produse petroliere în condiţiile noilor provocări geostrategice. Mirton. -М.К. p. Note de curs. -734 с. школа. 2003. 102. 86. 2004. -М. техника.Н.: Экономисть. Международные экономические организации: регулирование мирохозяйственных связей и предпринимательской деятельности. 94. Под ред. наук. Учеб. Колесова и д-ра экон.67. 81. 2001. Ч. 2005. 72.И.Б.: Изд-во АО “Консалтбанкир”.: S. 2006. 97.-653 с.Булатова. Карнаухов М. –Ploeşti. 82. -Iaşi. -Iaşi. – Timişoara: Ed. 1998. Economică. Мировая экономика и международные экономические отношения: в 2-х частей. –М. Международные экономические отношения: Учебник /Под общ.: Гардарики..В. Ignat I. Пос..7-13. 75. Нефтегазовые корпорации США в мировой экономике в условиях глобализации.G. Л. Pohoaţă I. 78.В.C. Роль развивающихся стран на мировом рынке.А. 2-е изд. 101.: Финансы. – 2-е изд. 77. 2003. Impactul zonelor economice libere asupra creării оntreprinderilor mici şi mijlocii. Мировая экономика. –М. В. -Ch. Strategia naţională pentru Dezvoltare Durabilă. pед. Модели развития экономической безопасности региона на основе оптимизации его ресурсного обеспечения. Экономика отраслей топливно-энергетического комплекса: Учеб. –127 с. Moldovanu D.Е. – Bucureşti: Ed. –Buc. 2005. –Bucureşti: ASE. 2005. Kortea D. 79. Меровая экономика и международные отношения: Учебник. Моногр. 70. Mirzoian A. Дипломат. –М.. 73. Малинина Т. Liberalizarea comerţului dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană: Starea de Fezibilitate /Fundaţia de Investigaţii Sociologice şi Economice. –650 с. – Oradea: Editura Antet. Ганелин С. Gusă M. 69. 1999. 2000. –990 с. Economia relaţiilor externe.И.. -№12. 85. экология. –Тюмень: Нефтегазовый ун-т. проф.. МГИМО (ун-т)МИД РФ. -М. Teora SRL.: INEI. и др.Н.n. Mirzacova A. Moldova XXI. 80. Pralea S.К. (Ч. 1993.8. -Chişinău. 2005. 2004. 134 . –Ставрополь: Серв. Corporaţiile conduc lumea. –СПб. 92. 90. Moldovanu D. Международная экономика. проф. -М. Экономика зарубежных стран: Учебник/Под ред. –1004 p. – М. Nicolescu G. 2006. Киреев А. 87. Energetica de tranziţie: concepte şi modele. Мировая экономика: Учебник /Под ред.П. 99. Industria de petrol şi gaze – prezent şi perspective: Lucrările susţinute la sesiunea ştiinţifică din 14-15 mai 1992. 2004. –640 p. 1992. Economia mondială. В. Filea I. Economie internaţională. А.

Roşca P. Societatea europeană a cunoaşterii. 2007. 124. 110.). -2-е изд. Bodea Gh. 114. p.. -264 p. -361 p. Roşcovan M. 1981.: Восход-А. O mie de оntrebări pentru specialistul în relaţiile economice internaţionale /Sub red. –М. –218 p..anre.: ULIM. Roşca Iu. 2001. 132. –Chişinău: ASEM. Развитие сотрудничества и топливно-энергетических отношений России и Китая. Drange E. Ред. Stoian M. Почему не интегрируются страны СНГ?. . 129. Roşca P. Manual. 105. –592 с. –Ch. Popescu I. Transparency International-Moldova. –Bucureşti: Ed. 2004. –311 с. Raport realizat de Energy Charter Secretariat Moldova. –Bucureşti: Ed.–Poligr. V.a. (Барковский А. Roşca P. Academiei Romвne. -Ch. Международная конкуренция. -М..D. 2007. transportul şi utilizarea energiei /Coord. Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane. -230 p.-523 p. Perspective sociale.AII Beck. (3-е изд. 1987. Roşca P.1. -Bucureşti. 105. 136. 111.: ULIM. p. Abordări epistemologice. Probleme ale dezvoltării economiei mondiale. Cei mai influenţi 50 de moldoveni. и др.Н. –Buc. 2002. 123. 2004.. Chişinău..84-87. Рапопорт А. -130 p. С.: МЦФЭР. Плотников А. Comerţ internaţional. Rusu V. –519 p.103. Roşca P. 2001. 107. Rujan O. 128.Postica. 127. 120. Relaţii şi practici în comerţul internaţional. Интеграционные процессы на пороге ХХI века. Zaharia R. 135.137-138. Bucureşti. –Ch. Constantinescu M. Chişinău. www. 108. principii. Previziunea dezvoltării socioeconomice în condiţiile de piaţă (metodologie. Мировая экономика. 116. 2004.. 2004. Energetica mondială. Новый ИНКОТЕРМС: содержание. 137. 1993.). Ed. -Bucureşti: Editura ALL. Săndulescu I.. 2000. Editura Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 2006. Учеб для вузов. 2000. Stoian I. практика. –68 p.: «Республика». –248 с. Popescu I. Новый учет ГСМ: нормы расхода смазочных материалов. 113.: Приор-издат: книга сервис. 2005. Simpozion internaţional. Dep.45. Портер М. 2005. 106. Стратегические ориентиры внешнеэкономических связей России в условиях глобализации: сценарий до 2025 г. Integrarea internaţională a Republicii Moldova – factor al creşterii economice //Оn culegerea “Romвnia şi Republica Moldova un deceniu de colaborare în cercetarea ştiinţifică economică”. –М. Investment Climate and Market Structure in the Energy sector.C.M. –219 с.. Tehnici şi proceduri. –280p. Constantinescu M. Globalizarea – mit şi realitate. Miron D. 4-5 decembrie 2002. 135 .480 с. (p. Fundamente ale eficienţei economice a comerţului exterior. Mondrea A. Probleme fundamentale ale economiei contemporane. prezentare geografică. -Bucureşti. Relaţii financiare internaţionale. 2006. Страны мира. 91. практика применения.. 133. 104. Raport cu privire la activitatea Agenţiei Naţional de Reglementare în energetică pentru anul 2006. Revistă editată de ELITA MEDIA şi VIP MAGAZIN. -Bucureşti: Export. 1995. Под общ. Реструктуризация российской энергетики: методология. 122. 2006. ş. -Ch. 1989. Цыпин И. 1995. -1997. Vol. –Washington: D. –48 с. Popescu I. Casa de editură „Sarmis”. 138.. 121. Sută N. отношения. Шишков Ю. Al SIM. –М. Sută N. –247 p. 109. . 93. Studiu privind evaziunea fiscală şi contrabanda cu produse petroliere în Republica Moldova. 1997. Rapport sur le dйvelopment dans le monde. 2006. Vacarel I. 2004. 2004.. economice şi juridice. -М. experienţă mondială).В. -М. Пин У.. 126. Producerea. 125.. 1997. 115. 2006. (coord. 112. -Cluj-Napoca.Н. 1997. 1995. 130. 2002. Curs de comerţ internaţional şi politici economice. Tranzacţii comerciale internaţionale. Справочник 2006.В.–280 p.С. Chişinău. Academiei Romвne. -211 с.. 119. -Ch. Economia mondială.Н. 1996.. -240 p. нормы естественной убыли нефтепродуктов. -203 с. Инвестирование. Teorii şi modele privind relaţiile economice internaţionale.. -Bucureşti: Editura Economică.Cluj-Napoca. -М. -Bucureşti. –Bucureşti: Ed.Лаврова. Sută S. Procesele investiţionale din Republica Moldova.md 118.: Междунар. –М. 131. p.: Эконом. 117..). Popa I.457-469). Popescu D. комментарии. 2004. Banque mondiale. Raboca N. 1998. -Bucureşti: Editura Economică.Cărare şi C.: Наука. Economia оntreprinderii. Văcărel I. Integrarea ţărilor est-europene în Uniunea Europeană: precepte pentru Moldova. Relaţii economice internaţionale. 1994. -518 p. 134.Ю. Chişinău: Ed. – Тамбов: Изд-во ТГУ. Старостин С. -Bucureşti. Railean V.

Revistă de proprietate intelectuală. Zamăn Gh. 166. -p. -№ 9. Globalizarea. Влияние теневой экономики на общественное развитие //Современные аспекты экономики. -P. вып. p.139. -2006. -2006. Banciu F. -M. nr. -2001. 165.268-272. 2006. 158. –ULIM. -2005. Boguş E. Ţвu N. 156. 145. 164. Нефтяная промышленность Ирака после 2003 г.67-69. –P. -Nr. II. и др. Procesele investiţionale şi economia în tranziţie a Romвniei. ştiinţific internaţional din 28-29. 3. -Ch. -№ 1. -№ 4. -2004. -2006. -C.17. Vol.15-24. Башмаков И. 167.№ 2.) //Вестник ВУЗОВ. 161. Понятие.. -№ 4.85. Moldova //Academos. Исследование влияния теневых структур в экономике //Вестник Московского Университета. –Bucureţti: Acad. Болотин Б.144-148.28-41.152-154. Международная экономика.110-113. -2006. 152. 155...68-71. -№ 4.Н.: ASEM. Данникова С. 146. -М: Мировая экономика и международные отношения. Chistruga B. Учеб. -№5. Rolul оntreprinderilor mixte în dezvoltarea Republicii Moldova.5-8. Том 48 . -№11 -C.И. Rom. -Mосква. комплекса страны //Энергетик. Obiectivele strategice ale dezvoltării ştiinţei şi inovării //Intelectus. -. унта потреб. Duca Gh. Probleme ale sectorului energetic: soluţii comune pentru integrarea europeană. Articole ştiinţifice din reviste şi alte surse 143. -C.В. Comerţul Moldovei şi Romвniei cu Uniunea Europeană: analiza comparativă //Economica. Цены на нефть: пределы роста и глубины падения //Вопросы экономики. P. Un război pentru petrol? //Tribuna Economică. –2006. Баталин Ю. -№ 8.Прохорова. -№ 1. 168. -P. -C. -2005. -P. -2005. Companiile multinaţionale şi globalizarea capitalului. Ерпылева Н. –Bucureşti: Economistul. Взаимосвязь и взаимовлияние экономики России и энергетич. 153. 136 .: ASEM. 151. –Bucureşti: Editura Antet. -Ch. -Mосква. –Ch. //Economica. –Buc. “МЭ и МО”. -2001. Romвnia şi Republica Moldova un deceniu de colaborare în cercetarea ştiinţifică economică.. -№ 1. -№3/4. 141. Seria Economie. –№10. -2004.2000. Chircă S.4. -P. 1999. –2005. Seria Economie. -C. Астапов К. -№45.Я. integrarea europeană şi competitivitatea ca idee naţională pentru R. 169. Bоlba T. De ce a ratat Republica Moldova integrarea europeană. форма и порядок заключения международных контрактов //Внешнеторговое право. -2007.2-9.А. Decuseară I.: Экономика. 162. 140. Belostecinic G. –736 с. -P. -C. Chistruga B. -№3. -№ 11. -№ 1. -C.68-69. -57 с.10. Harcenco D. p. 148. -C. Коесов В. Globalizarea şi efectele ei sociale. Stati G.-С.391 -196. –2001. Анализ рынка бензина и перспективы его расширения. -M.22-25. –Bucureşti. 2000. Вагин Г.. -P. 154. Bacal P. 142. -Nr. Болдырев В. 149. Нефтегазовый ВВП как индикатор динамики Российской экономики //Вопросы экономики. Efectul „economiei deschise” pentru ţărike mici //Analele ULIM. 2007. 9. –Mосква. Dobrescu E. Волгин Н.7-16. Chistruga B. ASEM.89-93.15. Investiţiile străine directe pe plan mondial //Tribuna Economică. 160. –Mосква.2001. -2003. Серия 6. Ed. Рынок газомоторного топлива Белгородской области //Вестник Белгород. Evaziunea fiscală şi contrabanda pe piaţa produselor petroliere din Republica Moldova //Revista ştiinţifică „Studii Economice”.47-51. 159. –2005. nr.204-211. -2006. -C. Vilenu G. Химия и химическая технология. – Mосква.90-114. Волошин В. 2004. T.65-66. -P.Р и др. Башмаков И. 2004. А. 5. –P. -2005. -№5. Байков Н. №. Исследование энергосбережения и основные направления энергосбережения на нефтехимических предприятиях //Известия Академии наук им. Analele ULIM. -2003.Ю. –Mосква..kооп. 144.78-86. Statele exportatoare de petrol financiar-asigurate //Economica. 1998. . Безгодов А. 2006.М. –Mосква. Materialele simpozion. Piaţa petrolului // Obsevatorul Economic. -М. 2005. 150. Интегрироваться сложно. Sectoare şi pieţe prioritare de export ale Republicii Moldova în condiţiile reţelei economice regionale //Economica. -2006. 147. -C.1.242-250. Мировая экономика за 100 лет. -Chişinău. 157. (Гильмуллин Р. но выгодно //Человек и труд. Zygmunt B. -№. 163. -М. РЕЦЭН. Экономика.83-85. Нужно вкладывать деньги в отечественную экономику //ТЭК: топливноэнергетический комплекс.13-16. -C. Calancea Eduard.54-58. Roşca P. пособ.П.19-33.69-79. Энергетический диалог ЕС–России=UE–Russia.В. p.

– 2001. С.37-40. Мировая экономика в ХХ веке: потрясающие достижения и серьезные проблемы //МЭ и МО.21-30. Нефтепереработка в России: проблемы и перспективы развития. –2004.219-224. din 13-14 oct. Экономическая безопасность страны. Повышение эффективности государственного контроля цен на нефтепродукты как фактор эконом. -№2. -№9.. Анализ моделей конкурентных рынков электроэнергии //М. -C. -№9.7-10. В.А. . № 1.П. Акад. energetic naţional (SEN). 188.17-25. -2005. Внешняя энергетическая политика России: на примере энергодиалога РФ–ЕС//Вестн. Impactul politicii economice din Republica Moldova asupra relaţiilor economice cu Uniunea Europeană. –Вып. Gojan O. -№1. Особенности формирования тарифов в энергетике и их влияние на функционирования экономических систем //Фундамент.64-70. –C..В.. Серия 5 //Экономика. –2006. -2005.Я. -P. -№ 4.170. Карлов С. Социология.: ASEM. Şt.69-73. Головушкин В. –2005.257-267.Д. Малахов А. -Nr. Горбунов А. -№ 2. –2000. Принципы анализа состояния и противодействия угрозам //Экономическая наука современной России.72-80. // Известия Рос. – №1.15-22. Канонов Ю. -C. Градов А. 183.Б. 2006. и управление. В. Методика исследования динамики регулируемых цен на энергоносители на развитие экономики России. ULIM -2007. 3. Прогноз.30-32. 179. 195. Методика оценки влияния на экономику страны и регионов изменения цен на энергоносители //Известия Рос.-П. -№ 1. –2005. Наук. /Акад.150-165. -C. –2006.И. Доклад Аналитического центра «Эксперт» //Проблемы комплекса.Е. Петраков Н. Creşterea economică în Republica Moldova în etapa actuală //Economica.812. -C. -2005. О целесообразности оценки степени объективности при 182. Наук. Гальцева Н.4. –Ch. Ким Чжи Ен. Энергетическая безопасность и безопасность личности в СНГ: человеческое изменение постсоветской интеграции //Политика: Анализ. -№ 4. Назаренко А. -P. Лисиенко формировании цен на топливо //Энергоснабжение и водоподготовка. естествознания. Гралецкий А. 173. //Revista „Energetica” * 44*1996*. Россия: нефть и народ //Свободная мысль-ХХI. -C.В. Constantinescu J. -2007. 190. professorum. им. -C. – 2006. Seria Economie: Materialele conf. 181. -C. Хлебников В. -№10. -№11/12. Филимонова Н.О. – 2006.31-35. –2004. -C. -C. 176.1-9. 185. Петраков В.25-45. -p. Система государственного прогнозирования и внешняя торговля. ун-та. Noel P. //Власть.108-117.6-B.Г. Харламова В. 171. Щелоков Я. и М. -№.. -№1. Милов В. -2003. –2005 -№11. Энергетика.№.4-26. С.Э.9-16. Груничев Ф. Энергетический фактор и гегемонизм США: [внешняя политика]. -2006.В. энергетической сверхдержавой? //Вопросы экономики. Возможные подходы к повышению эффективности предпринимательской деятельности на международных рынках нефтепродуктов //Регион: Политика. Dumbravă V.М. p. Потери нефтепродуктов при отгрузке и транспортировке //Военноэкономический вестник. Gribincea A. La politique p`etroliere americane //Probl`emes `economiqueq.Н. Лизинговые схемы при реализации энергетических перформас-контрактов в России //Экономика и финансы.. Акад. 186. -№ 3. Int. -C. 137 .78-81. -№1. –2006. 180. Топливно-энергетический комплекс – экономики и управления нефтегазового основа мировой экономики. Зайченко В. 2005. -№3/4.74-76. 187. -C. роста региона//Экон. pe perioade medii de timp /Autori: Bazalciu G. Региональные программы рационального использования ресурсов // Экон. Miclescu T.104-116. –2005.С.2.Н. Может ли Россия стать 2006. Жузе В. 191. Автомобильные бензины с улучшенными экологическими свойствами //Экология и промышленность России.-didactică Economia. -C. //Ученые записки СПб 189.88-101. -№4. -C.Н.. –P. 184. 174. Колодко Г. -C. –2004. 27-31. în revista ştiinţ. исслед. 175.26-30.Бобкова филиала ГОУВПО //Российская таможенная академия. Экономика. -№4. -№4. Энергетика. 178. 194. -2007. Sympossia 177. 172. -C. – 2005. Хроника. Modelul matematic şi metoda de rezolvare pentru programarea funcţionării optime a sistemului 192. 193.О.3-15. Глобализация и сближение уровней экономического развития: от склада к росту в странах с переходной экономикой //Вопросы экономики. Максименко С. –C. Науки.А. –с. - P. Galaju I.

2007.109-127.90-101. -C. nr. 2007.144-145. -C. Lazarescu L. Omar A. -2007. Sectorul energetic în contextul dezvoltării economice durabile.a. Seria Economie. -2007. Stati G. ULIM. Stati G. 203. Энергообеспечение и экономический рост //Экономист. Complexul energetic al Republicii Moldova (starea şi perspectivele dezvoltării). -P. 211. -Ch. 4 aprilie 2003.a. -Chişinău. perspective.5. -Ch. -Nr. Формирование зоны свободной торговли государств Содружества //Вопросы экономики. 2006. IRIM. -№4. -№3. 202. Comerţul cu petrol şi produse petroliere pe plan mondial (implicaţii pentru Republica Moldova). Criza energetică – obstacol în calea progresului. 205. -2007. Revista ştiinţifică „Studii economice”. -2007. Stati G. ş. 206. Asigurarea Uniunii Europene cu resurse petroliere. Stati G. 212. -№4. Revista Ştiinţifică „Studii Economice”.5. -C. şt. -Ch. P. //Нефтегазовые технологии. 2007. 2007. Rolul Rusiei şi altor ţări din CSI în producţia şi exportul produselor petroliere //Revista Ştiinţifică „Studii Economice”. -Ch. Развитие энергодиалога России–Евросоюз //ТЭК: топливно-энергетический комплекс.Марков.. Materialele Simpozionului Professorum ULIM. //Автомобильная промышленность. 220. -P. 214. Stati G. 205-208. Sympossia profes. -Ch. 199. 208.a. Investiţiile în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a pieţei petroliere în Moldova //Revista „Economie”. Roşca P. 265-270. 201. Рапсовое масло как альтернативное топливо для дизелей. Петрухин В. Stati G. Stati G. 13-14 octombrie 2006 –Chişinău. –P. -2007.. Analele ULIM. Stati G. 197. p. „Economie şi Sociologie”.3-8 Stati G. seria Economie. p. p. 2006. Modele de abordare teoretică a contrabandei cu resurse petroliere şi măsurile de combatere //Revista Ştiinţifică „Studii Economice”. Analale ULIM. Conferinţa internaţională "Politicile macroeconomice şi rolul statului în organizarea activităţii economice eficiente”. Stati G.2-14. -Nr.. /В. nr. А.1-3.51-55. p. Int. -2007. -№2.183-185.102-110. -2007. Гайворовский и др. Stati G. Roşca P. p. 2006. -№9. ş.90-103. Stati G. Таран В.196. -C. nr. Galben I. -P. Stati G. Symposia professorum. ULIM. -№4. -Ch. -P. -Ch.7-13. -№20. -№3. probleme. Strategii şi politici de firmă //Revista „Studii economice”. -P.193-195.Н. p. ULIM. 215. -C. -№ 1. p. -№12. –ULIM.1. ş. Problema exportului petrolului arab: scenariul crizei 2001-2020. -2008. Chişinău.5. 207. ULIM. 15-29..с англ.. и фин. Roşca P. -2007. p. –2004.. Materialele Simpozionului Professorum ULIM. –2006.108 . -Ch. Materialele Simpozionului Professorum ULIM. Materialele conferinţei ştiinţifico-practice internaţională din 23 februarie 2007. Roşca P. nr. Nivelul de asigurare a ţărilor Uniunii Europene cu resurse energetice.). Seria Economie: Materialele conf.44-46..129-139. ULIM. -№1. -P. 2008. 13-14 octombrie 2006. -P. Analale Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.77-80. 138 . –2004. -2007. Elaborarea şi implementarea strategiilor şi politicilor de firmă.А. Stati G. Evoluţia economiei Republicii Moldova în perioada de tranziţie: situaţia actuală. -№3. Gribincea A.11-14. 222. -2008. 217. Chişinău. Ţвu N. Locul şi rolul ţărilor OPEC şi non-OPEC în comerţul mondial cu petrol //Revista Ştiinţifică „Studii Economice”. p. Stati G. –ULIM: Ch.4. 223.–2006. Petrolul ca sursă energetică în economia contemporană // Revista Ştiinţifică „Studii Economice”. -Ch.В.И. –1999. din 13-14 oct. Roşca P... -№3. Пучкин А.154-161. ULIM.97-. ULIM. -C. 13-14 octombrie 2006. 209. ş. P.1. 210. 2006. 198. Resursele energetice mondiale şi criza energetică.a. Seria Economie. Strategia dezvoltării sectorului energetic al Republicii Moldova pвnă оn anul 2020 //Revista Ştiinţifică „Studii Economice”. –2005.a. Roşca P. 5. -Ch. ş.259-262.a. Stati G.a. Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale din 13-14 octombrie 2006. Свейти Т. ULIM. 189-198. Analale ULIM. nr. Шумский Н.364-379 .36-45. Roşca P.59-66.. 219. 218.7-13. -P.Е. Seria Economie. –Ch. Stati G. Comerţul cu produse petroliere în Republica Moldova //Revista Ştiinţifică „Studii Economice”. ş. -2007. Методика оценки безопасности экономики //Экон. -№1-2. 213.: ASEM. Legislaţia Republicii Moldova privind conservarea resurselor energetice. Sectorul energetic în contextul dezvoltării economiei durabile. p. -Ch. 221. Тенденции в развитии нефтеперерабатывающей промышленности мира: состояние и перспективы (пер. ULIM. 200. p.: ASEM. 2007. Stati G. Rolul diplomaţiei economice în promovarea relaţiilor economice internaţionale.104-109 . 216. ş. Nivelul asigurării ţărilor Uniunii Europene cu resurse energetice //Revista AŞM 204.

2001. Interbational Energy Agency. -№11/12. cerere şi oferta de produse petroliere. Refineries. Потери нефтепродуктов при отгрузке и транспортировке // Военноэкономический вестник. Мировая экономика. качество. Anuarul statisic al Republicii Moldova. I'Agence Internationale de I'Energie. нефтепроводы. транспортирование.268-272. Informaţii statistice 228.15. финансовые. –Ch. 238. şi KEY-WORDS. calitate. Natural Gas Monthly February 2007 (February 2007. риски (политические. 225. Загашвили В. производственные мощности. export (reexport). потребление. financial. экспорт (реэкспорт). -№8. КЛЮЧЕВЫЕ-СЛОВА. Исследование энергопотребления и основные направления энергосбережения на нефтехимических предприятиях. рынок нефтяных продуктов. Investments in Energy Sector. 226. zăcăminte. Site Internet: www.Н. нефтяные компании. Зайченко В. stocare. tranzit. Forecast for 2010-2020. Annual Rapport of International Energy Agency. IEA Energy Statistic. нефтяные регионы и поля. Bulletin statistique de I'OPEP 2006. regiuni şi cвmpuri petroliere. 2002. 229. financiare. Energy Resources. import. 240. Crecetov. Динамика и структура мировой торговли //МЭ и МО. Comerţul exterior al Republicii Moldova. Transit. -C. basėe sur les donnėes de FMI. -C. economice etc. CUVINTE–CHEIE. баррель. Analysis of the High Oil Prices on the Global Economy. Oil Products. спрос и предложение на нефтепродукты. 2006. OPEC. Petrol. Anuarul statistic 1999. 227. Consumption. piaţa cu produse petroliere.iea. Oil Companies. T. . Washington. 236. OPEC. 139 . preţ. Price.20-23. capacităţi de producţie. Standards. энергетический баланс.-356 p. нефть. Jovemir // Intelectus. 233. Oil Pipes. Energy Information Administration. 2002. Oil Products Market. Key world energy statistics. Energy Information Administration. Reserves. Transportation.Я. 239. International Flows. ископаемые. bareli.224. fluxuri internaţionale. Stocking. V. энергетический кризис. consum. investiţii în energetică. А. –2005. Economic Strategies. и др. Natural Gas Annual 2005 (November 2006. 237. riscuri (politice.org 232. Energy Information Administration. petrol. 235. –2005. Dautin. Raport anual ANRE 2006. rafinării. импорт. Production Capacities. Energy Balance. Washington. -Т. OECD/IEA 2006. нефтепродукты. independenţă securitatea energetică. Export (re-Export).Прохорова. -№1. companii petroliere.219-224. balansa energetică. Oil Regions & Fields. энергетические ресурсы.). Global Economics. – 2005. энергетическая независимость и безопасность. International Energy Agency. Вагин Г. // Известия Акад. Valorificarea investiţiilor – factor important în dezvoltarea economică /I. 230. conducte de petrol. ţiţei. 2002. экономические стратегии. Risks (political. стандарты. resurse energetice. ОПЕК. Supply & Demand for Oil Products. Energy Crisis. May 2004. Rapport mensuel. –Chişinău -2007. -1998. экономические и др. Инженерных наук им.). 231. нефтеперерабатывающие предприятия. цена. инвестиции в энергетику. economic etc. International Energy Agency.М. Import. P. хранение. Quality. DC). Raw Oil. standarde. criza energetică.). Energy Security & Independence. Septeber. produse petroliere. DC). strategii economice. 234. Barrel. Economie mondială. транзит. Annual Reports 1997-2001. международные потоки. transportare.

. 140 . ă mondial ă (Geografia resurselor naturale şi a valorific ă rii lor economice). Istrate I.ANEXE: Anexa 1 Principalele cвmpii petroliere de pe Glob OCEANUL ARCTIC Sursa: Bran F.38).. Ro şu A. (p. Geografia economic –Bucure şti: Editura Economic ă . -287 p.-G. -1996.

(p. -1996. – Bucure şti: Editura 141 .42). Istrate I.-G. Ro Economic ă .Anexa 2 Reparti ţia geografic ă a principalelor rezerve de petrol Sursa: Bran F. Geografia economic ă mondial ă (Geografia resurselor naturale şi a valorific ă rii lor economice). -287 p... şu A.

Filea Ion. Mirton. p.68. -Timi şoara: Ed. 1997. Energetica de tranzi ţie: concepte şi modele. 142 .Anexa 3 Interconexiunile sistemelor electroenergetice din Europa UCPTE NORDEL Ţă rile de Jos Norvegia Anglia Belgiia Luxenburg Danemarca Suedia Germania Spania Franţa Finlanda Islanda Polonia Elve ţia Cehia Portugalia Italia Austria CSI Slovacia Iugoslavia Ungaria Grecia Romвnia UFIPTE SUDEL Bulgaria Interconexiunile sistemelor electroenergetice din Europa Sursa: Prelucrare dup ă Ni ţu Vasile.

2008.Anexa 4 Consumul mondial de ţiţei (1000 bbl/zi) în perioada 1991-2007 Ţara / Zona America de Nord .total Argentina Brazilia Venezuela Altele Europa şi Eurasia .total Fed.total Australia* China India Indonezia Japonia* Malaezia Pakistan Filipine Singapore Coreea de Sud* Thailanda Taiwan Alte ţări Total consum mondial Total consum OCDE Total consum UE 1991 19795 16665 1740 1390 3475 415 1290 390 1490 1235 1880 2595 305 1930 1745 360 1040 345 440 2875 8440 5015 1325 3390 880 1090 245 1105 1920 460 350 1110 13610 680 2260 1165 560 5005 230 210 225 375 855 360 535 470 64490 40105 1995 19700 16470 1680 1550 3825 415 1355 430 1625 1340 1940 2905 340 1925 1795 295 1080 335 575 2475 7995 4890 1155 3660 1060 1115 335 1150 2100 440 385 1275 16660 720 2915 1315 785 5455 330 270 290 440 1675 555 625 565 65795 41965 2000 23548 19701 1937 1910 4907 431 2056 496 1924 19564 1599 2007 2763 406 1956 1697 427 1452 318 677 6262 3623 2583 255 4716 1301 1536 255 1624 2458 564 475 1418 21147 837 4772 2254 1064 5577 441 373 348 654 2229 1003 725 670 76340 47672 14689 2001 23571 19649 2023 1899 5006 405 2082 545 1975 19743 1611 2023 2804 411 1946 1697 415 1508 318 645 6365 3627 2566 273 4829 1314 1551 292 1673 2473 548 486 1439 21281 845 4872 2284 1086 5435 448 366 347 716 2235 991 701 712 76904 47705 14858 2002 23665 19761 2067 1837 4974 364 2063 594 1953 19736 1643 1967 2714 414 1943 1693 420 1526 317 656 6443 3667 2606 278 5011 1413 1572 320 1706 2510 534 499 1476 21934 846 5288 2374 1137 5359 489 357 332 699 2282 999 766 739 77829 47687 14795 2003 24050 20033 2132 1885 4826 372 1985 479 1990 19922 1710 1965 2664 404 1927 1717 435 1559 332 668 6541 3748 2622 286 5229 1498 1684 333 1714 2567 550 512 1505 22702 851 5803 2420 1142 5455 480 321 330 668 2300 1069 836 758 79296 48294 14865 2004 24897 20731 2248 1918 4944 394 1999 523 2028 20111 1788 1978 2634 437 1873 1764 460 1593 319 688 6577 3762 2619 293 5507 1558 1805 355 1788 2644 567 523 1553 24008 856 6772 2573 1225 5281 493 325 336 748 2283 1084 925 792 82111 49104 15030 2005 25023 20802 2247 1974 5147 421 2048 574 2104 20274 1885 1960 2605 434 1819 1802 479 1619 315 650 6706 3771 2601 294 5731 1578 1891 376 1886 2773 629 526 1619 24368 886 6984 2569 1232 5358 477 312 314 794 2308 1090 929 831 83317 49497 15201 2006 24904 20687 2246 1970 5225 440 2064 582 2138 20477 1882 1953 2624 453 1812 1785 516 1602 353 655 6842 3923 2709 318 5949 1625 2005 419 1900 2824 610 537 1878 24851 918 7530 2580 1139 5224 496 352 283 853 2318 1097 918 840 84230 49319 15233 2007 25024 20698 2303 2024 5493 492 2192 596 2213 20100 1883 1919 2393 443 1745 1696 532 1615 364 666 6844 3923 2699 325 6203 1621 2154 450 1978 2955 651 549 1755 25444 935 7855 2748 1157 5051 514 362 298 917 2371 1123 911 861 85220 48934 14861 Sursa: British Petroleum. 143 . Iran Arabia Saudită Em Arabe Unite Alte ţări Africa – total Egipt Africa de Sud Alte ţări Asia – Pacific .total SUA* Canada* Mexic* America de Sud . Rusă Ucraina Orientul Mijlociu – tot.total Benelux* Franţa* Germania* Grecia* Italia* Marea Britanie* Polonia Spania* Suedia* Turcia* Altele Fosta URSS .

0 1.09 Tr3/2006 Tr4/2006 Tr1/2007 Tr2/2007 84.8 -0.98 1.61 75.06 85.6 0.2 1.9 0.61 Tr2/2006 83.45 0. Oil Market Report.0 76.9 0.6 1.2 1.47 0.1 0.6 1.3 -0.4 0.45 1.9 -0.4 1.6 -0.9 74.2 0.7 76.2 76.2 1.5 1.5 0.1 76.9 0.5 1.8 1.4 76.5 75.67 86.60 Tr4/2007 2000 2001 2002 2005 2006 2007 Sursa: International Energy Agency.1 0.7 -0.4 1.08 87. h/zi Tr1/ 2000 Tr 2/ 2000 Tr3/ 2000 Tr4/ 2000 Tr1/ 2001 Tr 2/ 2001 Tr3/ 2001 Tr4/ 2001 Tr1/ 2002 Tr 2/ 2002 Tr3/ 2002 Tr4/ 2002 Tr1/2006 85.2 -0.2 1.30 0.1 1.9 1.97 1.1 0.3 Tr3/2007 85.08 1.bbl/zi) Cererea Modificarea anuală % Mil.3 1.9 -0.2 75.80 84.01 1.12 75.4 76.82 1.4 2.6 78.17 1.9 75.9 0.8 1.6 0.8 76.30 1. 2008.6 83.7 0.62 85.2 -0.Anexa 5 Cererea mondială de petrol (perioada 2000–2007) (mil.9 76. 144 .3 1.2 0.2 2.88 85.

57 166.07 145 . (Nigeria) Shevron Texaco (SUA) Kuwait Oil Corp (KOS) (Cuveit) Petrobras (Brazilia) Totalfinaelf (Franţia) National Oil Corp.50 37.42 70.23 102.07 74.72 27.53 105. (NOIC) (Iran) Petroleos Mexicanos (Mecsica) China National Petrolium Co. t.75 113.71 133.72 71.45 45. (Siria) Sursa: OPEC annual bulletin. 2001.14 92.12 115. (Livia) Pertamina (Indonezia) ADCO (EAU) Ministerul petrolului şi resurselor minerale (Oman) Sonatrach (Algir) Syrian Petroleum Co. (Aram co) (Arabia Saudită) National Iranian Oil Co.Marea Britanie) British Petroleum /Amoco (Marea Britanie ) Nigerian National Petroleum Corp.14 67.10 51.86 150. Volumul producţiei mil.Anexa 6 Cele mai mari companii petroliere din lume Compania (Tara) Saud Arabian Oil Co.57 186. (anul 2001) 420. (Cina) Petroleos de Venezuela SA (Venesuela) ExxonMobil (SUA) Royal Dutch/Shell (Olanda .25 169.

9 -1.0 -15.Arabe Unite Iran Irak Kuweit Oman Qatar Siria Yemen Alte ţări în total Orientul Mijlociu Africa Algeria Angola Camerun Congo Egipet Gabon Libia Nigeria Alte ţări în total Africa Asia Pacific Australia Brunei China India Indonezia Malaezia Vietnam Alte ţări în total Asia Pacific Total mondial Total OPEC Total UE Total fosta URSS 1989 9945 1905 2880 14730 460 590 390 175 165 155 1910 85 3930 95 2585 1055 205 285 505 11480 65 950 17225 4600 1605 2330 2390 1070 590 315 230 25 50 13205 1230 355 165 125 915 155 1005 1325 160 5435 615 155 2690 645 1420 505 5 165 6200 60725 19190 12655 1990 9765 2000 2875 14640 480 575 380 310 140 150 2000 75 4110 100 2390 1195 200 280 525 11440 60 925 17115 5720 1620 2335 2775 1490 625 360 270 170 55 15420 1250 450 165 140 875 175 1060 1445 150 5710 585 150 2740 680 1375 550 15 180 6275 63270 21430 12595 2001 7669 2677 3560 13906 830 1337 627 416 98 135 3142 137 6722 348 2476 2003 7400 3004 3789 14193 806 1555 564 427 92 164 2554 153 6314 368 2257 3264 123 313 1111 8544 166 827 16973 10164 2611 4183 1344 2329 824 879 527 448 48 23357 1852 862 67 215 749 240 1485 2263 670 8402 624 214 3401 798 1183 776 364 431 7791 77031 31709 3128 10499 2005 6895 3041 3760 13696 725 1716 554 541 111 171 2937 143 6899 377 1809 2969 114 452 1356 9552 126 788 17542 11114 2753 4359 1833 2618 787 1028 450 416 34 25393 2014 1246 82 246 696 234 1751 2580 996 9846 580 206 3627 776 1087 744 398 463 7880 81255 35321 2659 11839 2007 % modif.2 -31.9 Sursa: British petroleum.0 16.2 -5.0 -2.8 2.3 14.2 2.4 13.0 132.7 -30.5 25. 2008.4 28.6 -2.4 13.1 47.1 -10.9 140.5 -4.8 -32.5 3.7 0.3 -23. 2007/2001 -10.Anexa 7 Producţia mondială de ţiţei (1000 barili/zi) Ţara America de Nord SUA Canada Mexic în total America de Nord America Centrală şi de Sud Argentina Brazilia Columbia Ecuador Peru Trinidad Venesuela Alte ţări în total America Centrală şi de Sud Europa şi Eurasia Danemarca Marea Britanie Norvedia Romвnia Azerbaidjan Kazahstan Federaţia Rusă Uzbekistan Alte ţări în total Europa şiEurasia Oriantul Mijlociu Arabia Saudită Em.1 -16.8 15.9 11.3 -25.7 6879 3309 3477 13665 698 1833 561 520 114 154 2613 141 6633 312 1636 2556 105 868 1490 9978 114 776 17835 10413 2915 4401 2145 2626 718 1197 394 336 32 25176 2000 1723 82 222 710 230 1848 2356 1147 10318 561 194 3743 801 969 755 340 543 7907 81533 35204 2394 12804 -15.9 37.4 -33.8 -27.9 -25.6 121.3 -33.2 41.3 23.4 78.1 -6.2 -26.3 -1.2 1.6 29.5 8.2 188.7 -23.2 -19.3 3418 130 301 836 7056 171 713 15450 9209 2534 3794 2523 2148 961 754 581 455 47 23006 1562 742 81 234 758 301 1427 2274 518 7897 733 203 3306 780 1389 719 350 386 7866 74847 31498 3285 8660 -10. 146 .4 30.3 58.0 22.9 9.2 5.1 15.3 108.0 16.

80 2.00 30.3 34.3 150.01 0.09 0.83 9.9 37. 147 .2 11.51 1.80 17. Arabe Unite 2.5 4350 5535 2. China) SUA Canada Alte ţări Total Preţul mondial al ţiţeiului Preţul mediu de export ($ barel) 11.61 3.83 O.36 0.45 4.4 22.10 0.5 8.3 6.4 65.00 0. Europa de Est.7 16.30 0.12 2.98 4.22 28.9 30620 35530 7500 73650 33400 36800 8200 78400 38650 37800 9200 85650 2780 1270 700 4750 5250 1000 1000 7250 8030 2270 1700 12000 9.2 5030 6600 2.02 2.93 3.01 1.50 2.70 2.25 1.83 2.47 0.7 12.44 Venesuela Total Irak Total 0.73 9.2 2.92 21.3 34.7 5.00 2.1 2.05 0.0 9.89 1.50 32.10 1.9 10.60 0.4 51.75 30.3 18.80 9.8 83600 72730 87.2 9.88 76.00 29. 2008/ 1998 26.37 0.0 47.63 28.79 2.4 15.50 1.31 0.13 0.6 9380 12135 4.08 8.1 3.2 41.6 6.02 28. 2008/ 2003 2003 faţă de 1998 2008 faţă de 1998 % Modif 2008/ 2003 Anexa 8 % Modif.0 35.70 2.33 2.0 79250 67195 84.3 22.7 2.00 Sursa: Worldwide Petroleum Industry Outlook.70 2.0 88630 79330 89.17 0.9 831 260 755 1846 850 350 830 2030 1150 430 1140 2720 19 90 75 184 300 80 310 690 319 170 385 874 2.04 Sursa: Bulletin statistique de IґOPEP 2006.48 2.31 0.6 9.60 1. Anexa 9 Producţia de petrol în ţările-membre ale OPEC 2005 2006 Posibilităţile maxime de producere Exidentul posibilităţilor de producţie în 2006 Algeria Indonezia Iran Kuweit Livia Nigeria Qatar Arabia Saudită Em.6 38.2 6.3 Producţia mondială de ţiţei OPEC Non-OPEC şi China CSI Total mondial Rafinarea internaţională Capacităţi de rafinare Rafinare efectivă Rata de utilizare % Sonde active de forare (exclusiv CSI.Oferta mondială – perspective 2008 (mii barili/zi) 1998 2003 2008 2003 faţă de 1998 Modif.83 10.11 2.1 5.6 10.00 2.

3 5.0 -0.Anexa 10 Rezultatul celor trei cazuri posibile prognozate de CME A Creştere ridicată Caz B Creştere mijlocie C Creştere contro-lată ecologic Populaţia [miliarde locuitori] 5. p.4 1990 .3 5.8 -1.8 -1.7 PMB [10 USD la nivelul anului 1990] 20 20 20 1990 100 75 75 2050 300 200 220 2100 Ameliorarea intensităţii energetice primare mondiale medie scăzută ridicată [% pe an] -0. Gtc: gigatone de carbon. CO :dioxid de carbon.3 1990 2050 10.2050 -1. 148 . -Bucureşri. Gtp: gigatone echivalent petrol. 12 2 2 Sursa: Energie pentru ziua de mвine – să aşteptăm acum! Declaraţia CME 2000.9 -0.2100 Consumul de energie primară [Ctep] 9 9 9 1990 25 20 14 2050 45 35 31 2100 Disponibilitatea resurselor ridicată medie scăzută Fosile ridicată medie ridicată Nonfolosite Costuri tehnologice ridicate medie scăzută Fosile joase medie scăzută Nonfolosite Dinamica tehnologiilor medie medie ridicată Fosile medie ridicată ridicată Nonfosile nu da Nu Taxe privind mediul оnconjurător Nu nu da Restricţii în emisiile de CO Emisii nete de carbon [Gtc] 6 6 6 1990 9-15 10 5 2050 6-20 11 2 2100 3 1 2 Număr de scenarii Prescurtări: PMB: produs mondial brut.4 2050 .118. 2002.7 11.1 10.1 2100 11.1 10.7 11.

** Emisiile nete de carbon nu cuprind produsele intermediare. 2 149 . p.Anexa 11 Caracteristicile celor trei cazuri prognozate de către CME pentru anii 2050 şi 2100 comparate cu 1990 Anul de bază1990 9 24 34 19 5 18 (A1) 25 15 32 19 12 22 206 297 211 0.9 36 0.119.2 6 0. 2002.8 33 0.2 27 1. – Bucureşri.8 40 1.8 17 A (A2) 25 32 19 22 4 23 273 261 211 1. Sursa: Energie pentru ziua de mвine – să aşteptăm acum! Declaraţia CME 2000. în Gtc**` 30 39 13 18 59 6 16 42 17 25 54 12 19 36 18 27 64 15 18 33 18 31 45 9 23 33 17 28 55 10 20 34 18 29 22 5 20 34 17 29 22 5 Notă: Subtotalurile pot fi necesare din cauza rotunjirilor.1 14 (C1) 14 11 19 27 4 39 125 180 181 0.5 36 0.1 17 B (A3) 25 9 18 32 11 30 158 245 253 0. * Оncălzire urbană.2 47 1. gaz şi hidrogen.9 17 20 21 22 23 14 22 194 220 196 0. celelalte emisii de origine neenergetică sau CO utilizat pentru a ameliora recuperarea petrolului.7 10 C (C2) 14 10 18 23 12 37 123 180 171 0.5 37 0.7 10 Energie primară [Gtep] Repartiţia energiei primare [%] Carbon Petrol Gaz Nucleară Regenerabile Utilizarea resurselor оntre 1990 şi 2050 [Gtep] Carbon Petrol Gaz Investiţii în sectorul energetic [10 USD] USD/tep produs în procente din PMB 12 Repartiţia energiei finale [%] Solide Lichide Electricitate Altele* Emisii Sulf [MtS] Carbon [valoare netă.

keresene .33 19.10 2.LPG .13 2.57 0.66 5.keresene . 150 .17 13.69 2.59 0.30 19.83 2. din care: .05 2.06 27.75 6.23 0.57 7.04 7.79 13.69 8.benzină .79 12.07 2.60 33.70 33.77 0.77 2.67 5.69 8.05 3.00 2. din care: .22 18.97 0. September.12 14.petrol Cererea de produse petroliere.36 5.17 5.59 19.48 7.90 19.90 9. din care: .28 12.01 7.31 1.06 2.ţiţei .91 3.ţiţei .19 13.77 13.05 33.02 8. 2002.48 5.98 3.jet .ţiţei .06 30. bareli/zi.67 1.95 65.01 7.combustibil distilat .25 27.37 26.30 26.67 5.80 10.95 8.combustibil rezidual . din care: .01 64.53 5.benzină .40 0.17 70.alte Ponderea оmporeturilor (%) Preţ mondial al petrolului (USD 2001/bbl) Producţia mondială de petrol şi gaze naturale .69 8.79 4.produse petroliere Cererea de produse petroliere.77 2. cu excepţia rubricilor în care sunt prezentate alte unităţi de măsură) Previziuni Anul 2001 Referinţă Anul 2015 Preţ mondial mic la ţiţei Anexa 12 Preţ mondial al ţiţeiului (USD 2001/bbl) Producţia mondială de ţiţei şi gaze naturale lichide: .jet .jet .66 3.71 5.63 0.10 3.36 3.03 3.73 29.combustibil rezidual .79 16.03 66.97 0.61 15.87 0.46 17.13 12.15 4.58 0.40 Anul 22.59 19.05 0.04 7.27 2.06 2.81 0.88 65.08 5.78 2.51 21.97 0.64 0.05 2.56 0.07 67.alte Ponderea оmporeturilor (%) 22.83 64.90 9.67 1.90 9.05 2.81 0.66 3.05 3.89 3.70 5.20 12.42 5.47 12.66 2.07 2.LPG .benzină .combustibil distilat .40 Anul 22.47 5.96 5.59 11.66 5.20 25.din care ţiţei Importuri nete.66 3.25 16.combustibil rezidual .15 11.04 7.18 5.produse petroliere Cererea de produse petroliere.05 2.06 6.LPG .57 13.50 2.10 3.74 5.05 2.31 1.46 55.80 10.32 5.84 25.din care ţiţei Importuri nete.59 19.09 16.00 25.75 0.din care ţiţei Importuri nete.72 12.50 Sursa: Energy Information Administration.05 2.72 7.66 28.71 11.24 24.46 55. din care: .46 5.88 62.05 8.64 0.alte Ponderea оmporeturilor (%) Preţ mondial al petrolului (USD 2001/bbl) Producţia mondială de petrol şi gaze naturale .40 24.67 1.01 7.81 0.76 0.31 1.85 2.04 19.06 2.17 14.combustibil distilat .30 0.39 18. din care: .05 2.97 2.Previziuni privind petrolul pentru SUA (mil.07 2.80 10.78 61.80 19.59 2.75 0.46 55.18 0.23 11.99 5.67 5.keresene .05 7.97 0.00 Preţ mondial mare la ţiţei 32.19 12.

Export 250 000 mlrd. Mai sunt şi alte două conducte care nu mai funcţionează după invazia Irakului în Kuweit în 1990. Strвmtoarea Bosfor este supraоncărcată şi exportul prin ea este dificil Conducta East-Vest este la jumătate de capacitate. Germania.2000. Ar putea fi o ţară de tranzit a exportului din Asia Mijlocie Este în viguare embargoul ONU la export Incertitudinea politică. 1 Barel = 158. Hammada el Hamra-Az.8 49-55 (cifre estimative) 263.5 7 4 Kirkul-Ceyhan (prin Turcia). Mina Abdullah. Saud Venesuela 72. Intisar-Hatiba. Dec. Sarir-Marsa el Hariga.7 8 Terminale: Amal Ras Lanuf. * Determinată ca raportul dintre volumul importului şi consumului. Există export către UE. Defa-Nasser. IntisaZueitina.6 2 Sursa: Grin Paper: Towards a European strategy for the security of energy supply.9872 litre. Aleppo şi Latakia. Japonia este cel mai mare importator. 600 mile. Franţa. Sistem de conducte produse petroliere de la Homs spre Damascus. Bareli/zi Exportul prin terminalele de la Marea Baltică şi Marea Neagră.bareli/zi din zona nordest pвnă la terminalul Tartous. 100 000 mlrd. Zaviya. 500 000 tone pe an. Olanda. bareli Ponderea importului* % Rutele principale Remarcă Norvegia Rusia 10. 1 tonă = 7. Compania mexicană de stat Pemex este o şasea din cele mai mari companii petroliere din lume.45 barel. Participarea investitorilor străini este limitată. Spania. COM/2000/769. Accesul companiilor străine la producerea şi transportul ţiţeiului este limitat. capacitatea 1 200 000 mlrd. Cel mai mare importator sunt SUA. Nasser-Hatiba. Conducta Al-Thayyemcătre staţia de pompare T-2 a conductei vechi a Iragi Petroleum Company şi o conductă de la Al-Ashara şi AlWard către T-2.5 20 14 Conducta Drujba. Waha-Es Sider Irak Nigeria 112 22. Nasser (Zelten)-Marsa el Brega. 1 Barel ţiţei = 134. Shuaiba. cu o conexiune spre rafinăria Homs. Bareli/zi. Exportă preponderent spre Asia.4 2 Kuweit 96. 151 . Cca 1 mln.Anexa 13 Rutele principale de import a ţiţeiului în Uniunea Europeană Pe ţări Resurse confirmate Mlrd.2 kg. Aceste terminale sunt conectate cu sursele printr-o reţea extinsă de conducte. Messla-Ras Lanuf. Bareli/zi Algeria 9.5 2 Mina Al – Ahmadi (portul de export principal).5 3 Mexica 28.5 9 Iran 89. conflictele etnice fac exportul dificil Cca 75% din exportul algerian se face către Europa de Vest – Italia.2 3 Siria 2. Arabia Saudită 12 East-Vest crude oil pipeline AbguaigYanbu NGLiguids pipeline Libia 29.

2 CME – cu ritm ridicat de cre ştere economic ă 2.8 41.7 CME – cu ritm ridicat de cre ştere economic ă 7.6 16.6 57.1 152 .4 171.9 -28.9 17.7 1.6 171.1 16.1 CME – cu ritm ridicat de cre ştere economic ă 3.2 AEI – de referin ţă 3.5 3.2 CĂ RBUNE 16.22.4 10.6 17.2 3.8 71.0 2.1 AEI – cu economie de energie CME – de referin ţă 3.6 - 2.7 CME – cu ritm ridicat de cre ştere economic ă 0. p.8 58.3 4.8 - - 2000 16.2 4.2 - 3.6 2.6 3.7 CME – ecologic DRI 1.2 CME – ecologic DRI 2.1 45.9 1.5 -2.0 7.2 3.5 - 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 -- 31.9 4.2 9.7 1.5 2.1 3.5 2.9 1.7 11.7 11.5 15. Crt.7 2.2 5.5 45.7 CME – cu ritm ridicat de cre ştere economic ă 1.7 ENERGIE ELECTRICĂ PRIMARĂ 0.7 AEI – cu economie de energie CME – de referin ţă 7.6 111.5 42.7 38.6 -- 49.6 -3.3 4.2 AEI – cu economie de energie CME – de referin ţă 2.1 1.7 2. –Bucure şti.6 1.5 3.5 -0. 1980 2000 2010 2020 19909.p.6 2.7 AEI – de referin ţă 2.1 - 45.4 - CME – ecologic DRI 0.7 - Ţ IŢ EI -- 35.0 -2. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ă de resurse de energie primare prognozat ă de diferite institu ţii Creşteri în % 19902010 48.2 - 2.9 58.7 AEI – cu economie de energie CME – de referin ţă 1.7 AEI – de referin ţă 0.1 1.1 40.9 3.1 3.4 12.4 2.6 - 48.2 0.7 Sursa: Energii neconven ţionale curate.6 - 58.9 10.6 - 41.4 97.1 18.4 - 7.7 AEI – cu economie de energie CME – de referin ţă 0.0 2.1 1990-2020 - ENERGIE PRIMARĂ AEI – de referin ţă 7.7 8.2 4.6 13.8 109.3 - Domeniu Institu ţia şi scenariul Miliarde t.9 23. - 28. 1998.8 - -- 70.4 - 11.Anexa 14 Cererea mondial Nr.4 3.2 13.9 13.3 - -- 128.7 0.5 38.1 CME – ecologic DRI 3.7 GAZE 2.4 -14.5 -9.1 AEI – de referin ţă 1.0 0.2 - 1.7 CME – ecologic DRI 7.5 64.4 23.e.5 2.

153 .

c.lipsesc datele. Ţara 1 Azerbaidjan Armenia Belarus Georgia Kazahstan Kirghizia Moldova* Rusia Tadjikistan Turkmenistan Uzbekistan Ucraina CSI Azerbaidjan Armenia Belarus Georgia Kazahstan Kirghizia Moldova Rusia Tadjikistan Turkmenistan 1990 2 29 3 2 152 4 1855 3 109 57 201 2415 45 6 76 11 115 7 8 1363 5 27 64 390 2115 -6 -7 -2 6 -6 -1 -1 -72 -9 -5 -4 37 -3 -2 -2 1993 3 PRODUCŢIA 22 3 1 131 2 1527 2 82 61 150 1984 1995 4 19 3 1 107 1 1382 2 42 70 119 1746 2000 Min.//Энергия. Max. 5 6 28 2 3 2 114 2 1457 3 72 71 132 1884 22 2 39 6 91 4 5 1037 5 20 66 236 1530 50 2 3 2 147 2 1498 3 99 74 144 2020 31 3 44 8 11 3 5 1097 4 25 67 269 1661 19 -1 -41 -3 36 -1 -5 400 -1 74 8 -125 359 2010 7 73 2 2 4 171 4 1594 4 117 82 155 2021 43 4 51 12 131 7 4 1137 7 24 70 266 1748 30 -2 -50 -6 40 -3 -4 457 -4 98 12 -111 452 8 95 2 2 4 239 4 1844 4 165 91 171 2606 47 7 76 11 178 7 6 1295 5 35 76 292 2019 48 -5 -75 -5 61 -2 -5 549 -2 130 15 -121 587 Uzbekistan Ucraina CSI Azerbaidjan Armenia Belarus Georgia Kazahstan Kirghizia Moldova Rusia Tadjikistan Turkmenistan Uzbekistan Ucraina CSI CONSUMUL 21 29 1 2 48 36 6 4 96 88 5 3 6 5 1166 1025 4 5 24 18 64 65 271 234 1721 1504 EXPORTUL NET -45 35 -33 19 -8 -5 -5 491 -2 -2 -2 82 -7 -189 299 361 58 -3 -12 263 358 24 5 -114 242 -36 -3 23 -2 -5 421 -3 61 5 -103 354 Sursa: Макаров А. * . Min.c.Axexa 15 Balanţa resurselor energetice primare în CSI. mil.А. №12. 154 .t. Долгосрочные аспекты обеспечения энергетической безопасности стран СНГ. 8.e. Max.

7 7 17 750 92 52 23 941 13 244 80 8 345 5 3 17 2 9 1 3 18 3 0 2 80 144 12 3 17 2 13 1 3 524 3 12 46 102 740 max. Ţara 1 Azerbaidjan Kazahstan Rusia Turkmenistan Uzbekistan Ucraina CSI Kazahstan Rusia Turkmenistan Axexa 16 2010 max. №12. mil.Balanţa resurselor de gaze în CSI.e.t.c. 155 . c. 5 6 6 670 57 50 18 807 6 208 45 6 265 1 1 15 2 7 1 3 12 2 0 2 71 116 7 1 15 2 7 1 3 474 2 12 46 89 658 2000 Uzbekistan CSI Azerbaidjan Armenia Belarus Georgia Kazahstan Kirghizia Moldova Rusia Tadjikistan Turkmenistan Uzbekistan Ucraina CSI Azerbaidjan Armenia Belarus Georgia Kazahstan Kirghizia Moldova Rusia Tadjikistan Turkmenistan Uzbekistan Ucraina CSI Sursa: Макаров А. Долгосрочные аспекты обеспечения энергетической безопасности стран СНГ.10. 6 6 18 675 80 51 22 852 8 216 65 7 296 2 2 16 2 7 1 3 14 3 0 2 65 116 8 2 16 2 13 1 3 468 3 15 46 87 663 min.А. 8 8 31 840 130 55 30 1094 17 309 110 9 445 8 5 20 3 11 2 3 20 4 0 2 65 142 16 5 20 3 26 2 4 551 4 20 48 95 793 1990 2 10 7 641 88 41 28 815 3 249 72 3 327 8 5 15 5 9 2 5 70 2 0 0 88 208 18 5 15 5 15 2 4 461 2 16 38 116 696 1993 3 PRODUCŢIA 6 7 618 65 45 19 761 EXPORT 3 179 52 4 239 IMPORT 4 1 16 3 10 1 3 4 1 0 2 80 126 CONSUM 11 1 17 3 14 1 3 442 1 13 43 99 648 1995 4 5 5 595 30 49 17 701 3 194 20 65 222 1 0 13 3 7 1 3 23 2 0 2 66 121 6 0 14 3 9 1 3 424 2 10 46 83 601 min.//Энергия.

5 1936.5 0 0 0 0 214.2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -50.5 0 -12. p.9 Refin ă rii petroliere 0 0 Transformarea că rbunelui 0 0 0 0 0 0 0 0 Centrale de lichefiere 0 Alte transform ă ri 0 Utilizare proprie 000000 Pierderi la distribu ţie 0 0 0 Total consum final 0 0 Sectorul industrial 0 168.4 2.5 0 0 0 10.8 0. .6 144.2 0 114.2 16.2 247.2 342.3 89.7 000000 0 0 0 0.9 0 7 71.1 00 0 9.7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7.7 4.8 0 0 -6 -72.6 100.4 0 0 Servicii comerciale şi publice 164.2 52.2 -2.5 0 9.2 Reziden ţial 50.6 253.4 -1.5 0 Agricultur ă /selvicultur ă 4.8 159.9 0.8 261.5 14 Marine 000000 0 0 0 0 168.7 0 0 82.3 265.4 Sursa: Strategia Energetic ă a republicii Moldova pвn ă în anul 2020.9 0 14 2286.9 0 0 -372.5 -146.8 292.3 435. Monitorul Oficial al R.5 0.7 0 -43 -67.1 0 1145.8 0 67.1 4.6 0 0 -3. оn mii tone echivalent petrol (mii tep) în baza valorii nete calorice Livr ă ri ş i consum Că rbune Ţiţ ei Produse petroliere Gaze Nucleară Hidro Combustibili.Anexa 17 Balan ţa enargetic ă a Republicii Moldova pentru anul 2005.2 -213 -145.4 -13. regenerabili ş i reziduri Energie Electricitate termică Total Producere 0 Importuri 168.1 1159.7 Exporturi 0 Bunchere interna ţionale Burse de stocuri Total livrări de energie primar ă 4.3 40 2.7 98 0 0 0.2 0 Sectorul piscicol 0. malul drept al Nistrului.9 716.1 -6.4 Nonspecificat Utilizare nonenergetic ă 0 109.2 142.5 84 4.4 0 0 0 55 184 259.4 0 0 0 0 0 718.6 60 0 0 0 199.8 0 4.1 58.2 882 107.5 4.9 0 0 0 0 0 0 0 0 7 0 0 0 70. 7 septembrie 2007.9 697.6 288.9 8.141-145.9 -3.4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -4.7 71.1 67.4 244.4 252 0 0 0 0 2380 000000 0 Transferuri Diferenţele statistice 0 0 Centrale electrice 0 0 Centrale CET 0 0 Centrale termice 0 0 Lucră ri gaze 000000 -4. Moldova nr.3 1319.88.2 159.1 2.7 -164 -23 453.7 0.4 300.7 Sectorul transport 0 Alte sectoare 0 4.

156 .

2 Romвnia 87.0 113.4 20.7 164.5 1.4 11.6 189.4 Rusia 0.9 0.1 10.1 7.3 4.1 mii tone Uleiuri medii (petrol lampant) 15.3 28.1 1418.0 95.1 185.0 1418.8 6.8 118.8 2478.3 mil.7 0.2 Rusia 550. 3 2292.6 Ucraina 34.2 mii tone Motorină 314.9 144.2 11.3 Germania 0.9 60.1 63.2 50.6 172.7 2693.2 13.1 73. brichete şi combustibili 165.0 7.2 17.1 0. dolari SUA) Denumirea mărfii Unitatea de măsură 2005 Cantitatea Valoarea Cantitatea 2006 Valoarea Importul total mii tone Huilă.5 Kazahstan 820.6 mii tone Ucraina 57.9 0.0 202.4 5.3 11.5 mii tone Uleiuri lubrefiante 12.6 24.5 402.9 71.5 121.2 Austria 0.0 11.1 16.9 Sursa: Conform informaţiei Ministerului Economiei şi Comerţului.1 29.Anexa 18 Importul produselor energetice în Republica Moldova în ultimii ani (mil.7 mil.4 0.1 161.3 Romвnia 173.3 3.3 Ucraina 1049.3 13.0 189.9 16.3 9.7 0.2 85.1 47.6 107. 157 .5 0.6 17.8 38.5 7.6 2.8 Rusia 597.4 307.5 86.1 70.1 Volumul investiţiilor directe în Europa Centrală şi de Est Ţara 2004 (milioane euro) 2005 (milioane euro) 2006 (milioane euro) Anexa 19 Volumul ISD pe cap de locuitor Republica Cehă Ungaria Polonia Slovacia Slovenia Estonia Letonia Lituania Albania Bosnia-Herţegovina Bulgaria Croaţia Macedonia Romвnia Serbia Muntenegru Belarusi Republica Moldova Federaţia Rusă Ucraina Total: 4007 3754 10279 1016 662 838 563 623 269 489 2727 989 126 5183 777 51 132 124 12422 1380 46 412 8837 5356 6132 1694 427 2232 503 807 209 240 1789 1328 80 5197 1196 375 245 181 11731 6263 54822 4000 4000 7000 2000 500 1000 500 1000 200 300 2000 1500 100 8000 1000 200 200 100 12000 2000 47 600 4932 5133 1835 2414 3002 7717 1759 1600 488 598 1105 2970 735 930 641 895 206 266 687 310 Оn medie 1160 Sursa. kw/h Enegie electrică 1600.0 Ucraina 15.7 Turcia 0.2 12.7 47. Datele Eurostat.1 Ucraina 174.0 Belarusi 0.2 2881.6 Ucraina Benzine auto 285.4 7.3 Rusia 7.4 26.6 25.5 9. m Gaz natural 1418.1 9.5 1.9 mii tone Păcură 13.4 11.7 solizi în forme 155.3 256.9 5.2 12.7 0.2 mii tone Gaz lichefiat 53.0 1.2 0.1 3.2 0.

pericolul securităţii pentru personalul străin • politica ecologică instabilă. fărădelegea • forţa de muncă necalificată.Analiza comparativă a climatului investiţional în ţările cu diferite economii Ţările Factorii ce contribuie la atragerea resurselor investiţionale Anexa 20 Factorii ce оmpedică atragerea resurselor investiţionale Ţările оnalt dezvoltate SUA Germania Franţa Marea Britanie Japonia Ţările оn dezvoltare China India • existenţa pieţei de proporţii mari. existenţa corupţiei relativ slabe şi a protecţionismului • existenţa infrastructurii dezvoltate în toate sferele de activitate • stabilitatea economică şi politică • sistemul financiar şi monetar stabil • posibilitatea investirii în ramurile tehnologic avansate. stabilitatea politică şi economică • nivelul оnalt de competitivitate. lipsa deprinderilor de muncă Mexic Africa şi Orientul Apropiat 158 . dublată de expansiunea în străinătate • recuperarea slabă a producţiilor occidentale. amplasate în China оn comparaţie cu veniturile de la exportul comercial net în China • limitarea necreativă a producţiei occidentale şi a tehnologiilor. vizavi de producţia şi livrarea mărfurilor industriale pe pieţele occidentale • susţinerea şi interesul sporit faţă de activitatea investiţională din partea guvernului • deschiderea serviciilor financiare şi bancare pentru ISD ritmul modificărilor (creşterea rapidă a producţiei. modificările în toate sferele economiei) • proporţia teritoriului • stabilitatea relativă existenţa clasei medii calificate vorbitoare de limbă engleză • forţa de muncă ieftină • resursele naturale • pămвntul scump • politica internă evident protecţionistă. cu o cerere solvabilă sporită • nivelul оnalt de dezvoltare a economiei. care asigură avantaje concurenţiale pe termen lung forţa de muncă mai calificată şi mai ieftină оn comparaţie cu SUA şi RFG • stabilitatea politică • proporţiile vaste ale teritoriului • creşterea economică оnaltă • forţa de muncă calificată (оn special pentru necesităţile industriei prelucrătoare) • imaginea pozitivă a ţării. a principalelor şi metodelor de management • activitatea nesatis-făcătoare a guvernului faţă de investitori • birocratismul imprevizibilitatea investirii forţa de muncă necalificată • situaţia politică instabilă.

159 . Serbia. Croaţia. semimetale. –Ch. BosniaHerţegovina. Munte-Negru Rusia • proporţiile ţării şi ale pieţei interne (populaţia. p.82-94. artă) • ritmuri оnalte de creştere economică în ultimii ani • accesul investiţiilor străine la procesul de privatizare conflictelor locale • hipertrofia complexului militar • diferenţierea puternică în dezvoltarea sectoarelor economiei (accentul pe extragerea şi vвnzarea petrolului) • dezvoltarea slabă a agriculturii • gradul оnalt de biro-cratism şi corupţie (procedura complicată de оnregistrare a оntre-prinderilor cu capital străin) • cultura businessului joasă în raport cu forţa de muncă (lipsa disciplinei şi a motivării) Sursa: Prelucrare după sursa: Dolru C.Ţările din Europa Centrală Polonia Ungaria Republica Cehă Romвnia Bulgaria • amplasarea strategică ce asigură accesul la pieţele occidentale şi de Est • existenţa forţei de muncă calificate şi ieftine pentru dezvolrarea tehnologiilor avansate • atitudenea pozitivă faţă de investiţiile occidentale • cultura оnaltă de efectuare a businessului • pieţele relativ stabile • economia sufficient de dezvoltată şi capacitatea esenţială a pieţei • forţa de muncă ieftină • situaţia geografică avantajoasă pentru efectuarea operaţiunilor de tranziţie • recenta aderare la NATO şi la UE • forţa de muncă ieftină • instabilitatea legislaţiei economice • nivelul оnalt al corupţiei şi birocratismului • instabilitate politică • ritmuri scăzute de creştere economică • existenţa riscului conflictelor entice şi religioase • existenţa minorităţilor musulmane • instabilitatea situaţiei politice. ISD şi influenţa lor asupra modernizării economiei în tranziţie. oameni talentaţi în anumite domenii ale ştiinţei şi ingeneriei.: Arc. cărbune. păduri) • instruirea оnaltă a populaţiei (cadre calificate. 2008. suprafaţa teritoriului) • resursele naturale bogate (petrol. economice şi sociale în ţară. diamante. riscul оnalt al grevelor şi Ţările Europei de Sud-Est: Albania. capabile a asimila rapid cele mai noi tehnologii de producţie şi administrare) • imaginea pozitivă a ţării (şcoli ştiinţifice. gaze.

4 10.7 2.crt.9 2.3 1.1 8.0 0.1 1.5 4.1992–28. 01. Anexa 21 оnregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.5 1.Ţările cu cele mai multe оntreprinderi cu capital străin N.4 5. 12.6 1.3 2.02.2 1.6 6.2 1.3 100 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 160 .8 0.2006 Ţara Numărul оntreprinderilor 578 512 454 375 340 288 238 129 120 110 108 97 71 66 60 53 53 51 44 40 37 37 36 34 % 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Romвnia Rusia Turcia Italia Ucraina SUA Germania Israel Siria Marea Britanie Cipru Franţa Grecia Olanda Belgia Austria China Irlanda Polonia Spania Belarus Bulgaria Suedia Republica Cehă Alte ţări 550 Total 4481 Sursa: Conform datelor Camerei Оnregistrării de Stat.9 0.8 0.01.4 7.8 12.9 11.8 0.2 1.4 2.

din 04. 170-172/971 din 08. d/o Denumirea localităţilor Total staţii Staţii şi depozite la sfвrşitul anului 2003 inclusiv depozite cu petrol cu gaze mixte cu petrol cu gaz 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Mun.08.M. Chişinău Anenii Noi Criuleni Dubăsari Ialoveni Străşeni Mun.08. Bălţi Sвngerei Glodeni Făleşti Rвşcani Căuşeni Ştefan Bodă Căinari Orhei Şoldăneşti Rezina Teleneşti Basarabeasca Cimişlia Leova Hвnceşti Soroca Floreşti Drochia Sănătăuca Ungheni Nisporeni Călăraşi Cahul.Anexa 22 Staţiile de alimentare şi depozitele cu produse petroliere şi gaze amplasate pe teritoriul Republicii Moldova Nr.03. Cantemir Edineţ Donduşeni Briceni Ocniţa Taraclia UTA Găgăuzia Оn total 91 14 19 8 14 13 16 7 5 9 15 7 5 3 22 3 6 13 4 9 8 23 10 7 9 4 17 11 11 21 19 11 17 3 9 30 493 66 13 18 7 11 8 12 6 4 8 14 5 4 1 18 3 5 9 4 7 6 18 7 4 9 4 12 9 9 18 18 9 15 2 8 28 399 13 1 1 1 1 2 1 1 1 4 1 4 2 1 1 1 4 1 2 2 1 2 2 1 1 2 55 12 1 2 4 2 1 2 1 2 1 5 2 2 1 1 1 39 4 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 30 1 2 1 1 1 1 7 Sursa: Hotărвrea Guvernului R.2003. 161 . Anexa 5. Monitorul Oficial nr.

4 120.0 78008.7 53505. 2006.1 703998.2 145.0 408745.0 Valoarea.2 631.1 17471.5 414.7 489.4 566.4 147.9 77.2 10857.1 13275.3 140717.9 65083.7 6929.7 42619.3 99.2 140.8 504889.8 42301.3 89323.7 7188.1 423.8 99.7 705841.7 162557.8 Raport de preţ mediu 2006/2005 (USD).6 6161.0 89. total Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III 2006 Cantita-tea.2 2059536. total 307669.4 Motorină .2 Valoa-rea.3 13609.8 6155.5 11040.3 7310.4 547543.0 5760.4 8054.7 7595.8 141. total Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III 82457.6 94437.5 Trimestrul IV 18884.3 697199.3 93. tone 195140.0 5216.6 7257.5 336581.4 5891.1 102.0 55850.0 123.0 5473.4 363279.8 312270.1 520.4 7437.2 573.2 116.5 7099.2 35743.4 Valoarea.8 485.7 49523.1 12390.2 6612.9 476244.6 407.2 Trimestrul I Trimestrul II 69570.7 556.1 Trimestrul III Trimestrul IV Gaz lichefiat.3 134. lei/tona 6674.7 50163. USD/tona 628.7 583.4 163263.0 Preţ mediu.6 Preţ mediu.Anexa 23 Dinamica importurilor şi a pre ţurilor medii de procurare a benzinei.8 8560.1 6765.5 36994.1 592. motorinei şi gazelor lichefiate în Republica Moldova pe parcursul anilor 2006 şi 2005 (pe trimestre) 2005 Cantitatea 2006/2005 % Denumirea produsului petrolier Benzină .5 37862.1 6595.7 7346.7 25819.3 29148.8 135.3 8949.2 87.3 6105.4 85.2 8009.6 7325.2 40255.8 Sursa: Raport anual ANRE.0 331749.1 107.4 126.2 578.8 80466.7 312410.1 7454.1 89429.4 152. USD/tona 522.2 430964.0 608.3 114.2 7927.4 98.5 87777.3 103.8 26714.4 5097.4 Trimestrul IV 49694.3 531135. mii USD 122576.1 687.1 492436.3 643.6 616.5 106.4 40905.7 104.2 87.6 3949.8 6043.5 33063.5 509.5 43461.4 5358. lei/tona 8194.4 117.1 7805.7 1919.9 123.5 26543.8 135.9 108.1 Raport de preţ mediu 2006/2005 (lei).1 552.1 108.6 74742.9 127.8 66317.7 Preţ mediu.8 52931.5 120.1 131.3 555.8 Preţ mediu. mii lei 1429382. tone 214146.9 27586. % 120.8 74487.4 482.4 9148.2 91.1 88.4 228385.2 53024.8 7147.0 187117.5 106.4 656.6 559.4 2439064. mii lei 1599091.8 119.0 17145.0 18217.8 24932.7 427. % 122.8 77.9 142.1 53829.1 329366.7 5280.0 8645.1 Cantita-tea.2 7411.6 363.1 24731.0 131.1 55637.1 381030.8 591.2 31123.4 123.3 61265.5 686.4 48155. mii USD 111799.6 54624.1 455670.7 Valoarea. 162 .7 4684.0 134.

211-215.Dima I. –Bucureşti: Ed. p.205. Strategia producţiei (de ansamblu a Strategia resurselor umane firmei) (rezultatele obţinute) umane şi financiare Strategia de marketing Strategia de cercetaredezvoltare Strategia calităţii SISTEMUL STRATEGIILOR DE FIRMĂ CONTROLUL STRATEGIC Evaluarea obiectivelor standadtelor şi acţiunilor strategice şi efectuarea corecţiilor necesare pentru ameliorarea rezultatelor SISTEMUL DE MANAGEMENT AL FIRMEI Sursa: Prelucrare după sursa . ş. 1999.a. 163 .Anexa 24 Sistemul strategiilor de firmă Strategia financiară Strategia de control Strategia investiţională Strategia de informatizare Strategia tehnologică Strategia globală (fluxuri de resurse materiale. Economia şi gestiunea firmei.. Econ.

ş.a. 1999. Economia şi gestiunea firmei.217. p. 164 . Economică.Interdependenţele dintre strategiile parţiale ale firmei Anexa 25 Strategia de marketing Strategia decercetare-dezvoltare Strategia produc ţiei Strategiafinanciar ăă Strategia calităţii Strategia investiţională Strategia tehnologic ă Strategia de informatizare Strategia resurselor umane Strategia control Sursa: Prelucrare după sursa: Dima I. –Bucureşti: Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful